Iolanda mitrofan orientarea experientiala in psihoterapie

8,084 views
7,980 views

Published on

0 Comments
4 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
8,084
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
702
Comments
0
Likes
4
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Iolanda mitrofan orientarea experientiala in psihoterapie

  1. 1. ezvoltarePersonalalr1teipersonalaTranSpersonalaEditura Sper
  2. 2. Fundamentele teoretice umaniste l}i spirituale, transpersonale, viziuneaholistica a orientarii experientiale, precum l}i diversitatea l}i creativitateametodologica fara precedent, deschiderea practic nelimitata a procesuluiterapeutic catre dezvoltarea personala l}i ·interpersonala, catre extensia l}iactualizarea potentialului uman, ne determina sa 0 consideram adevarataterapie a fiintei aflate la portile mileniuluitrei, intr-un moment in care ea seconfrunta nu doar cu nevoia de a seintelege l}i reconcilia, dar mai ales cu cea dea se restructura, reconstela,transforma.1n Terapia Unificarii, .,experimentand"aici l}i acum" l}i beneficiind deinsight-urile autoexplorarii asistate, pas cl! pas, de terapeut, persoana il}ideblocheaza spontan propriile resurse l}i tot ea este aceea care Iefolosel}te, Ietesteaza l}iIedezvolta creativ.Clientul accede prin propria experienta la modul in care poate face falacat mai eficient stresurilor l}i provocarilor existentei, el descopera l}ansa de anegocia cu sine insul}i, de a se. accepta, ierta l}i lua in propria-i grija l}iresponsabilitate, de a se impulsiona, aprecia, respecta l}igratifica. $i mai presusde toate, el invata sa se inteleaga pe sine, sa-l}i schimbe perspectiva asupralucrurilor l}i ~f1.consecinta, experimenteaza bucuria de a coopera cu propria-itransformare, ~printr-un proces de evolu~e conl}tient, bazat pe Iibertatea"alegerilor l}ipe asumarea responsabilitatii.Instrumentul fundamental in Terapia Unificarii este starea de martor,capacitatea de a ne observa obiectiv,tara a evalua sau condamna experier)taing~fal}4rare. Terapeutul il ajuta pe client sa devina un martor impartial alprgpriilofProcese interne, intervenind de fiecare data cand acesta se blocheazatnt";unpunct, evita sautuge de experienta interna.Tnvatand sa ne observam experienta interna fara sa 0 manipulam,devenil11 mai permisivi cu noi inl}ine l}i incepem sa acceptam partile panaatunci reprimate, negate sau respinse~ Autoacceptarea, starea in care neexperimentam global,in f1uxulconstant schimbatoral vietii, instaleaza premiselecrel}teriisau devenirii spirituale. 011 ISBN: 973-99221-4-7
  3. 3. /olanda Mitrofan- coordonator -Anca Nicolae, Ana Maria Dini~oae, CiitiilinNedelcea, Laurenfiu Mitrofan, Adrian Nu{ii, AdrianLuca, Ovidiu Alexandru Pop, Doru BuzduceaORI ENT AREA EXPERI ENTIALA~ ,IN PSIHOTERAPIEDezvoltare personala, interpersonala,transpersonalaEditura S.P.E.R.Colectia Alma Matel,Bucure~ti, 2000
  4. 4. Acest volum a apiirutsub egidaSocietalii de Psihoterapie Experientiala RomanaCopyright ©, 2000, Editura S.P.E.R.Toate drepturile rezervate Editurii S.P.E.R.Reproducerea, copierea sau traducerea partiaJa sau integraliia acestei lucriirise potface numai cu acordul scris al S.P.E.R.Copyright ©, 2000 by S.P.E.R. A11rights reserved.Descrierea CIP a Bibiiotecii NationaleOrientarea experientiala in psihoterapie: dezvoltare personaia,interpersonala, transpersonaia I coord.: lolanda Mitrofan. -Bucure~ti: SPER, 2000p. 373; em. 24 - Alma MaterBibliogr.ISBN 973-99221-4-7I. Mitrofan, lolanda (coord.)615.851Redactor ~tiintific: CiitiilinNedelceaTehnoredactare: CiitalinNedelcea, Ovidiu Alexandru PopCoperta: Catatlin AndreiCorectura: El1isa LucaDifuzare: Editura S.P.E.R.Str. Ritmului, Nr. 2A, Sect.2, Bucure$ti,Tel. 093.520933,093.210648,092.664807Tipar: SITECR SRLStr. A.I. Cuza, Bl. A, Et. I, CraiovaTel. / Fax: 051.414003
  5. 5. Ana Maria Dini$oae• Psiholog cu studii aprofundate ]npsihoterapie $i psihodiagnostic• Stagii de form are Tnanaliza reichiana §ibioenergetica, somato-analiza $i gestalt-terapie.COLECTIVUL DE AUTORIIolanda Mitrofan .Clitlilin Nedelcea• Doctor Tnpsihologie la Universitatea din • Psiholog practician cu studii aprofundate TnBucure§ti. psihodiagnostic §i psihoterapie §i psihologie• Aproximativ 20 ani este cercetator §tiinlific organizationala, Doctorand Tnpsihologie la(gr. I) §i psihoterapeut In domeniul clinic la Universitatea din Bucure§ti.Institutul Nalional de Expertiza Medicala §i • Stagii de formare Tn:dramaterapie, gestalt-Recuperare a Capacitatii de Munca, terapie, analiza bioenergetica, psihoterapie• Stagii de formare Tn:terapii creative, experientiala de grup,transpersonale, gestalt-terapie, NLP, • Activitate publicistica In Revista dedramaterapie, art-terapie, analiza Psihoterapie Experientiala, Coautor al cartiibioenergetica §i reichiana, somato-analiza, "Optimizarea comportamentului profesional.terapii de cuplu §i familie. rntre educaie §i psihoterapie", 1999,• Autor $i coautor a peste 100 de studii, 8 Preparator universitar la Universitatea dinarticole §tiinlifice §i teme de cercetare, Bucure§ti, Facultatea de Psihologie §iVolume publicate: "Cuplul conjugal - armonie $tiinlele Educaiei: susline activitatea$i dezarmonie" (1989), "Familia de la A la Z" laboratoarelor de comunicare §i seminarii de(1991), "Elemente de psihologia cuplului" psihodiagnostic.(1994, 1996), "Psihologia relaliilor dintre • Psihoterapeut §i formator Tncadrul SPERosexe. Mutalii §i alternative" (1997), Redactor $ef adjunct al Revistei de"Psihoterapia experienliala" (1997), "Jocurile Psihoterapie Experienliala. Susine un modulcom;tienlei sau Terapia Unificarii" (1999), de programare neuro-lingvistica Tncadrul unui"Psihoiogia pierderii $i terapia durerii" (1999). program formativ pentru studenlii masterului• Profesor la Universitatea din Bucure$ti, de psihoterapie §i psihodiagnostic,Facultatea de Psihologie §i $tiinteleEducaliei: terapii de familie, psihologia Ovidiu Alexandru Popfamiliei §i psihos~xol?gIe, psihopatologia §i • Psiholog cu studii aprofundate TnpSlhoterapla copilulul §I adolescentulul, h t .. h d t D t d -, , . , .. pSI 0 eraple §I pSI 0 lagnos IC. oc oran Inconsll,lere §I pSlhoteraple, te~apil , psihologie la Universitatea din Bucure$ti.expenen(lale, creatlv-expreslve §I SI .. d f - , I . r -transpersonale. Coordonatoarea activitatilor •. agll _e ormare In, gesta t-terap~e, ana Izad I Id psihoterapie din cadrul relchlana, pSlhoteraple expenen(lala de grup.mo u u UI e P t , I U t Ttmasterului Tnpsihoterapie $i psihodiagnostic,· repara or unlversltar a niversl atea 1 uProfesor asociat la Facultatea de Psihologie aMalores~u, Facultatea de PSlh?logle: ,.Universitatii Titu Maiorescu §i Facultatea de se:nmanl de consl,llere $1terapn de famllie,Sociologie §i Asistenla Sociala, pSlhologla cuplulul, ?slhot~r,aple" ,• Pre§edinta Societalii de Psihoterapie • Artlcole pu_bllcate In R:vlsTa de PSlhot~rapleExperientiala Romana _ SPER. Expenenlala, Redacto.r In cadrul re~lstel.Psihoterapeut §i formator Tncadrul SPER. ~ Membru fondator, p.slhoterapeut §I form~tor• Coordonatoarea programelor formative Tn In cadr~1 SPER, Su~t~neun modul. de etlca $1psihoterapie derulate Tncolaborare cu condwta terapeutlca In.cadrul unUiprogramUniversitatea Bucure§ti §i Colegiul for,matlv pentru studentll masterulul deConsilierilor §i Psihoterapeulilor din Romania. pSlhoteraple.• Director al Revistei de PsihoterapieExperienliala,• Coordonatoarea Centrului de DezvoltarePersonala, Consiliere §i PsihoterapieExperienliala, Tncadrul unui program alUniversitatii din Bucure$li Tnparteneriat cuSPER.
  6. 6. Adrian Nuta,• Asistent social, cu studii aprofundate inPolitici Sociale .• Stagii de formare in: gestalt-terapie,consiliere lii psihoterapie experientialA degrup lii terapii creative.• Numeroase articole publicate in Revista de •Psihoterapie Experientiala. Autor lii coautor al Adnan Lucavolumelor: "Jocurile ronlitientei sau Terapia • Asistent social cu experienta de consilier inUnificiirii" (1999), .Analize experientiale. Cum problemele copiilor ~i familiilor afectate deI-am Iichidat pe Buddha" (1999), .Ascultand HIV I SIDA. Absolvent psihologie, 2000.cu a treia ureche. Reflectiile unui terapeut • Coautor la cerceUirile privind: Analizaexperientialist" (1999), "Inter-realitatea" situatiei HIV/SIDA in Romania, UNICEF,(2000). UNAIDS, 1998lii Problematica HIV/SIDA in• Preparator universitar la Universitatea cadrul populatiei de romi din Bucure§ti,Bucureliti, Facultatea de Sociologie lii UNAIDS, 1999.Asistenta Sociala: seminarii de psihoterapie; • Stagii formative in: consiliere rogersiana,Facultatea de Psihologie ~i ~tiintele gestalt-terapie, analiza bioenergeticii,Educatiei: laboratoare de comunicare, psihoterapie experientiala de grup.seminarii de psihologia familiei lii psihoterapie. Coautor al ciirtii "Psihoterapia Experientiala"experiential a; asistent asociat la Universitatea(1997, 1999).Titu Maiorescu, Facultatea de Psihologie, • Sustine seminarii de psihoterapie launde sustine seminarii de: consiliere ~i terapii Universitatea Bucure~ti, Facultatea dede familie, psihologia cuplului, psihoterapie. Sociologie lii Asistenta Sociala.• Psihoterapeut lii formator in cadrul SPER. • Membru fondator, pSihoterapeut ~i formatorRedactor l?efal Revistei de Psihoterapie in cadrul SPER. Director tehnic al Revistei deExperientiala. Sustine un modul de Psihoterapie Experientiala. Director generaldramaterapie in cadrul unui program formativ al Editurii SPER.pentru studentii masterului in psihoterapie.• ArticoIe publicate in Revista de PsihoterapieexperientiaiA de grup, gestalt-terapie,Experientiala. Redactor in cadrul revistei. somata-analiza.• Psiholog practician in cadrul Ministerului • Articole publicate in Revista de PsihoterapieApAriirii Nationale. ExperientialA. Coautor al volumului• Psihoterapeut in cadrul SPER "Psihoterapia experientialA" (1997, 1999) .• Asistent universitar la Universitatea TituMaiorescu, Facultatea de Psihologie:seminarii de psihologie generalA lii istoriapsihologiei.• Membru fondator SPERo Redactor liefadjunct al Revistei de PsihoterapieExperientialA.Doru BuzduceaAnca Nicolae •Asistent social cu studii aprofundate in• Stagii de specializare in: peer counseling, politici sociale. Experienta de consilier inpsihoterapie experientiala de grup, gestalt- problemele copilului lii familiei afectate deterapie, somato-analiza, terapii corporale. HIV I SIDA.Este studenta in anulIII la licoala de • Doctor in sociologie la Universitatea dinpsihodrama c1asica. Bucureliti.• Activitate publicistica in Revista de • Autor l?icoautor al volumelor: "SIDA -Psihoterapie Experientiala. Redactor in cadrul Confluente psihosociale" (1997), "Pentru 0revistei. Coautor al volumului "Psihoterapia societate centrata pe copit" (1997),Experientiala" (1997,1998). "Ps~hoterapia Experientiala" (1997, 1999),• Psiholog clinician. Membru fondator l?i "Pslhologia pierderii lii terapia durerii" (1999).psihoterapeut in cadrul SPERo • Asistent universitar la Universitatea dinBucureliti, Facultatea de Sociologie liiLaurentiu Mitro/an As.istenta Sociala: seminarii de psihoterapie ~i• Psiholog cu studii aprofundate in a~lst~nta p~ihologicii a persoanelor cu SIDA-h d t"h lil boll cronlce.ps~ 0 la~nos IC~I ps~ oteraple. Doctorand in • M b SPERpSlhologle la Unlversltatea din Bucure~ti. em ru .• Stagii de formare in psihoterapie
  7. 7. PREAMBULin ultimii 50 - 60 de ani, orientarea umanist - experientiala fnpsihoterapie s-a cristalizat ca 0 alternativa credibila !ji fertila lapsihanaliza clasica precum !ji la orientarea comportamental-cognitivista,chiar daca interferentele teoretico - metodologice sunt 0 realitate,psihoterapia actuala aspirand la integrativitate !jiabordare holistica.Centrata mai curand pe dezvoltarea persona la, interpersonala (degrup) !ji mai nou, transpersonala, orientarea experientiala grupeaza maimulte !jcoli (metode), care integrand creator reperele fundamentale alegandirii psihanalitice !ji jara a ignora contributiile valoroase aleabordarilor cognitiv-comportamentale, schimba perspectiva abordariiclientilor (pacientilor) fntr-un efort de operare transformativa asupracalitatii !ji mecanismelor procesului de autocompensare !ji restructurareinterna. Accentul se comuta de la cauze (v. psihanaliza) !ji efecte (v.comportamentalismul) la dinamica procesuala ce se desja!joara fntreaceste doua "centre de interes " pentru terapeut. Inevitabil, experientatraita, "aici !jiacum ", "spatiul" fenomenologic individual, intragrupal !jitranspersonal, constituie miezul acestei orientari, fertilizate semnificativde teoriile campului !ji de cele sistemic - holistice, dar valorificanddeopotriva metode !ji tehnici occidental - orientale, multe dintre elepreluate din disciplinele sapientiale traditionale.Fundamentul teoretic fl constituie psihologia umanista !ji glindireaexistentialista .jifenomenologica.Toate psihoterapiile experientiale sunt preocupate de dinamicatransformarilor .ji restructurarilor intrapsihice .ji interpersonale, lansandpersoana pe 0 traiectorie de maturizare, participare !ji decizieresponsabila fn procesul propriei deveniri, pe stimularea potentialului deautoactualizare !ji autodezvoltare, de integrare armonioasa fn raport cusine, cu altii !ji cu lumea. Aceasta presupune un efort constant, progresiv,de extensie a con!jtientei de sine, de autocunoa!jtere !ji de unificare bio-ps iho-socio-spiri tuala.in mod firesc, aceste terapii .}i-au creat .}i 0 noua metodologiecentrata pe activarea resurselor, creativitii-tii $i redescopeririispontaneitatii Si autenticitatii. Metodele .}i tehnicile experientialeredeschid fiinta umana catre latura sa pozitiva !jiautotransformativa,
  8. 8. prin cunoa~terea ~i acceptarea matura ~i responsabila a semnificatiilorlaturii sale negative, reconectand-o cu Sinele ~i cu potentialul ei dedezvoltare creatoare ~i de evolutie spirituala.in opinia noastra, abordarea holistica, unificatoare, reintegratoare ~itransformativa ni se pare cea mai potrivita pentru omul mileniului trei.Anticipam a dezvoltare semnificativa a psihoterapiilor holistice,sistemice, centrate pe optimizarea ~i transformarea creativa a fiinteiumane, in sensul unei re-naturalizari ~i extensii a capacitatilor sale decunoa~tere ~i actiune, avand in vedere criza complexa de ecosistem cucare se confrunta societatea actuala la cumpana dintre milenii.Ca rod al preocuparilor noastre practice, teoretice ~i formative dinultimii ani, propunem infinalul acestei carli a noua terapie experientiala- pe care am convenit s-o numim Terapia Unificarii. Ea este structuratape baza experientei noastre relativ indelungate in practica asistariipsihoterapeutice a bolnavilor psihici ~i psihosomatici, a persoanelor,cuplurilor ~i familiilor in impas existential, integrand insa ~i asemnificativa experienta didactica de analiza experientiala ~iformare aspeciali~tilor fn psihoterapie, desja~urata fn cadrul UniversitatiiBucure~ti impreuna cu membrii Societatii de Psihoterapie ExperientialaRomana (SPER), dintre care a parte sunt ~i autorii acestui tratat.Mi~carea SPER, declan~ata in 1997, a desja~urat pana in prezentnumeroase programe de dezvoltare personala ~i interpersonala (peste1200 de beneficiari, studenti, speciali~ti, persoane cu tulburari nevrotice~i de adaptare etc, adulti, adolescenti, copii, familii), conferind a baza devalidare reala acestei noi terapii experientiale, care asimileaza ~iadapteaza metode ~i tehnici valoroase din cadrul orientarii de baza, darcreeaza ~i valideaza modalitati proprii de interventie (metaforarevelatorie ~i transfiguratoare, experimentul creativ ~i unificator,meditatia creativa de grup, etc).Cartea prezinta a noua sistematizare ~i abordare a orientariiexperientiale in psihoterapie, intr-o maniera sintetica ~i originala. Eacontine capitole ~i elaborari origin ale, unele prezente in premiera inliteratura romaneasca, altele avansate in lucrarea "Jocurile Con~tienteisau Terapia Unificarii ", edit. SPER, 1999. in acela~i timp, earestructureaza, completeaza ~i fmbogate~te a parte din informatialansata in tratatul - "Psihoterapia experientiala - a paradigma aautorestructurarii ~i dezvoltarii personale ", Edit. lnfomedica, editia 11997, editia a ll-a 1998.
  9. 9. CUPRiNSPreambulIolanda Mitrofan pag. 5Elica ~i conduita in psihoterapieOvidiu Alexandru Pop pago 131. Tn loe de moto 132. Un alt fel de a privi etiea 133. Praetiei gre§ite din perspeetiva etiea 154. Criterii pentru determinarea eompetentei profesionale 165. Cateva directii calauzitoare pentru 0 praca eticautileterapeutului ~i consilierului 176. $i inca un fel de a privi 187. Dreptul clientilor la consimtamant informat " P ••••••••••••••••••••••••• 188. Despre unele capcane intinse psihoterapeutului 199. Psihoterapeutul ~i relatia sa cu clientii 2010. Autentieitatea practicianului 23Partea 1- ABORDAREA EXPERIENTIAL~, CLASICA,CAPITOLUL ICarl Rogers §i Terapia Centrata pe PersoanaAdrian Luca pag. 241. Carl Rogers ~i periplul sau existential 242. Premise teoretice in psihoterapia rogersiana 252.1. Non-directivitate sau centrare pe client 252.2. Conceptia rogersiana privind dezvoltarea umana 283. Relatia terapeutiea rogersiana ~i tehnici de dialog 324. Personalitatea terapeutului ~i atributele sale 385. Teoria concisa a terapiei centrate pe persoana 425.1. Condit/ile procesului terapeut/c 425.2. Procesul terapeutic 445.3. Efectele terapiei asupra personalitatii ;;i comportamentului 456. Exemplificari cazuistice 476.1. Strategia lui Rogers Tncazul fvU. Tilden 476.2. Exteriorizarea sentimentelor ~i trairilor pe 0 baza reala in relatiilede familie 507. Terapia rogersiana de grup (grupul de intalnire) 567.1. Caracteristicile comportamentului clientilor in cele 7 stadii ale proceselor de grup 57CAPITOLUL IIFrederick Perls §i Gestalt TerapiaIolanda Mitrofan. pag. 601. Frederick Perls - un terapeut charismatic pentru 0 terapie holista 602. Fundamentele teoretice ale ~colii terapeutice gestaltiste -inceputuri ~i schimbari actuale 61
  10. 10. 2.1. Psihologiagestaltista 612.2. Perspectivafenomenologica~iteoria campului 622.3. PerspectivaexisteniialistaIn dialogulgestalt-terapeutic 632.4. Caracteristicilerelaieiterapeutice 642.5. Terapiagestaltistaversusalteforme de terapie 652.6. Gestalt-terapiain actualitate 673. Abordarea personalitatii In terapia gestaltista 694. Ciclul experientei gestalt 9i teoria schimbarii personale in terapia gestaltista .. 775. Procesul psihoterapeutic gestaltist (obiective, principii dedesfa9urare, modalitati metodologice) 835.1. Obiectivulgestalt-terapiei 835.2. Indicaiiiterapeutice 835.3. Principiilepracticariiterapieigestaltiste 845.4. Stiluri, modalitai~i tehnicide lucruin terapiagestaltista 876. Rezultatele unui model recuperator neconventional, bazatpe analiza bioenergetica 9i gestalt-terapie, In cazurile cu torticolisde etiologie 9i expresie psihogena 956.1. Cine :,sicum este bolnavulde torticolispsihogen?Profilulpersonalitaii 966.2. Simptomul-iintadin perspectivaobiectivelor~i modeluluiterapeuticaplicat 976.3. Desfa~urareaprocesuluiterapeutic 99CAPITOLUL IIIIntroducere in psihodrama clasicaAnca Nicolae pag. 1021. Definitia psihodramei 1021.1. DespreJacob LevyMoreno 1022. Caracteristicile metodei psihodramatice 1033. Punctele de plecare ale sistemului filosofic morenian 1064. Aspecte tehnice §i metodologice 1104.1. Instrumentemetodologice 1104.2. Momentele:,sedinieipsihodramatice 1144.3. Mecanismementale 1174.4. Tehnicipsihodramatice 1235.0 §edinta psihodramatica 1266. Aplicatii practice ale psihodramei 130Partea a II-a - ABORDAREA EXPERIENTIAlA MODERNA,CAPITOLUL IVAnaliza Existentiala sau Orumul catre sens,Iolanda Mitrofan, Dom Buzducea pag: 1321. Fundamente filosofice 1322. Experienta anxietatii existentiale - 0 "rampa de lansare" pentruun nou "modus vivendi" 1333. Impasul existential 9i consecintele sale 1354. Analiza existentiala 1375. Un caz paradigmatic - abordare din perspectiva existentialista 1436. Alte studii de caz exemplificative 1487. Sugestii pentru antrenamentul formativ al terapeutului existentiali- autoanaliza §i clarificarea valorilor 151
  11. 11. CAPITOLUL VAnaliza Bioenergetica - Incursiune in universul psiho-corporalAna - Maria Dini§oae pag. 1551. Ce este Analiza Bioenergetica? 1551.1. Cine este Alexander Lowen? 1551.2. Apariia $i evoluia bioenergeticii 1552. Principalele concepte !?iprincipii bioenergetice 1562.1. Energia - incarcare, descarcare, flux, mi§care 1562.2. Tu e§ti corpul tau 1572.3. Inima vietH - inima materiei 1572.4. Placerea - 0 orientare primara. Principiul placerii 1612.5. Realitatea - 0 orientare secundara. Realitate §i iluzie 1632.6. Suspendarile 1652.7. Anxietatea de cadere 1662.8. Stres §i sex - Stresul 1682.9. Eliberarea sexuala 1702.10. Exprimarea de sine ~i spontaneitatea 1703 Declaraiia drepturilor omului din perspectiva bioenergetica 1724. Mini - ghid de expresii !?isemnificaiii bioenergetice 172CAPITOLUL VIAnaliza Tranzactionala. Jocul ~i dezvoltare interpersonalaAdrian Nuta pag. 1751. Introducere 1751.1. Ce este AT? 1751.2. Filosofia AT 1761.3. Cine a fost Eric Berne? 1762. Viziunea asupra personalitaiii 1772.1. Modelul starilor Eului 1772.2. Analiza funcionala a starilor Eului 1792.2.1. Egogramele 1812.3. Structura de ordinul doi a starilor Eului 1833. Viziunea asupra patologiei 1843.1. Patologia structurala 1843.2. Patologia funcionala 1874. Tranzaciiile 1875. Stroke 1905.1. Tipuri de stroke 1905.2. Economia stroke 1916. Structurarea timpului 1926.1. Izolarea 1936.2. Ritualurile 1936.3. Discuiile tematice 1936.4. Activitaile 1946.5. Jocurile 1946.6. Intimitatea 1947. Scenariul de viaia 1957.1. Natura ~i definirea scenariului 1957.2. Radacinile scenariului 1967.3. Tnvingatori sau fnvin~i? 1967.4. Scenariul de viaa adulta 1978. Poziiiile de viaia 1988.1. Originile poziiilor 1988.2. Coralul 1988.3. Injonciunile 200
  12. 12. 8.4. Relatia injonctiuni - decizii 203269271273.... 263263264Partea a III-a ABORDAREA EXPERIENTIALA. POSTMODERNA,CAPITOLUL VIIprogramarea neuro-Iingvistica - psihoterapia eficientei personaleCCifCilin Nedelcea pag. 2051. Scurta incursiune istorica 2052. Ce este NLP? 2063. Repere teoretice fundamentale 2073.1. Presupozitii fundamentale ale NLP 2073.2. Com1tient :;;iincon:;;tient 2123.3. Despre structura experientei subiective 2143.3.1. Sisteme reprezentationale 2143.3.2. Indicatori de aeees 2173.3.3. Submodaiitati 2184. NLP §i psihoterapia 2194.1. Argumente pentru 0 psihoterapie experientiala 2204.2. Abordarea terapeulica NLP: principii, modele :;;itehnici 2244.2.1. 0 privire de ansamblu asupra procesului terapeutic 2244.2.2. Pacing :;;iLeading 2274.2.3. Stari emotionale - Elicitation :;;iCalibration 2284.2.4. Semnificatia terapeutica a sistemelor reprezentationale :;;iaindicatorilor de acces 2304.2.5. Uti/izarea terapeutica a submodalitatilor 2314.2.6. Ancore :;;itehnici de aneorare 2344.2.7. fntrebari lerapeutice - Modelul Meta 2394.2.8. Utilizarea terapeutiea a Iimbajului - Modelul Milton 2444.2.9. Metafora in NLP 2504.2.10. Redefinirea problemelor :;;itransformarea sensurilor 2514.2.11. Conflictul intern 2554.2.12. Un model de terapie a fobiilor 256CAPITOLUL VIIIDezvoltarea §i terapia transpersonalaLaurentiu 1v1itrofan pag. 2581. Perspectiva umanista asupra dezvoltarii persoanei 2582. Dezvoltarea transpersonala §i psihoterapiile spirituale 2613. Principale contributii teoretice §i aplicative in domeniuldezvoltarii transpersonale .3.1. Psihosinteza :;;1 dezvoltarea transpersonala3.2. Stanislav Grof - de la perspectiva psihanalitica la cea lranspersonala3.3. Institutul de Psihologie Transpersonala de la Palo Alto - preocupari:;;iprincipali reprezentanti3.4. Ken Wilber - 0 altfel de paradigma a dezvoltarii con:;;tientei3.4.1. Un exercitiu de revelare a sinelui transcendentCAPITOLUL IXTerapia Unificarii - 0 nOUapsihoterapie experientialaIolanda Mitrofan pag. 2761. Premise ~i clarificari conceptuale 2762. E.U. §i T.U. sau de la Experien~a Unificarii la Terapia Unificarii 278
  13. 13. 3. Aspectul holistic ~i diferential al psihoterapiei experientiale a unificarii 2824. Speeifieul metodologie in Terapia Unifiearii. Metode ~itehnici de explorare (analiza experieniiala) ~irestrueturare (personala, interpersonala §i transpersonala) 2844.1. Indicatiile~i posibilitatilede interventieale terapieiunificarii 2844.2. Conceptia,cadrul metodologic§i relatiaterapeuticain T.U. 2854.3. Structura§i dinamicaprocesuluiterapeuticsau "Iaboratorulexperiential"- mica"alchimie"cu scop de unificarepersonala§i interpersonala 2874.4. Strategiade lucruTnT.U. (metode§i tehnici) 2915. Exereitii ~i seenarii metaforice individuale ~i de grup - exemplificari 2975.1. Lucrulcu visul (de la terapiagestaltla T.U.) 2975.2. Zidul - metaforaobstacoluluiinterior 3015.3. Lucrulcu teamade autoritatein T.U. 3065.4. MetaforaTnterapiadurerii 3095.5. Metaforasertaruluimemorieisau "Iucrulcu anxietatea" 3115.6. 0 fetita care cauta lumina- studiude caz 3135.7. "Sala oglinzilor"- exercitiumetaforicde con§tientizare§i restructurarea eu-Iui 3185.8. Oceanul- scenariumetaforiccu suport muzical 3225.9. Imaginarulstimulat,0 cale spretranscunoa§tere- colajul din frunze 3305.10. Scenariimetaforicecentratepe dezvoltareapersonala§i transpersonala 3336. Experimentul non-verbal de grup. Improvizaiia creatoare. Construciiasimbolica a "Locului sacru" 3377. Terapia prin Iimbaje universale - experienia de a fi sunet, ritm, mi§care 3408. Exercitii de meditaiie creatoare, individuale ~i de grup (metaforatransfiguratoare §i stari modificate ale con§tiiniei) 3498.1. Invitatiela 0 calatorieintr-o frunza-un exercitiude extinderea capacitatilorperceptivede tip sinestezic 3498.2. Umbra§i lumina- doua scurtemeditatiipentruintegrareapolaritatHor§i armonizareaeu-Iui 3518.3. Exercitiude tacere 3538.4. Explorareachipului- 0 meditatieasupraflintei iubite 3548.5. Scurtameditatiecu obiect- un exercitiude dezvoltarea empatiei 3558.6. Desprevulnerabilitateaputerii§i putereavulnerabilitatii 3568.7. Arta mersuluipe sarma- de la fricala curaj.Un exercitiude autorestructurare 3578.8.Tntamplarimaruntesau despredependenta§i abandon 3588.9.Arta rabdarii 3608.10. Marea§i tarmul sau despreArta convietuiriicreatoare 3618.11.Jocul de §ah- 0 meditatieasupraschimbariiperspectivei 3638.12.Tanarul maestru§i batranuldiscipol.Jocurilede invatare.Transfigurarimutuale§i tranzactiicosmice. 365BIBLIOGRAFIE 369
  14. 14. Lucrarea este structurata in trei parti, {inand cont de aparitia $i demodul particular, derivativ, in care evolueaza :ji se reconsteleazametodele :ji !jcolile experientiale de-a lungul ultimei jumatafi de secol. inacest context, ne-am permis sa Ie grupam fn metode clasice, moderne $ipostmoderne, fUnd con$fienfi ca am omis 0 serie de modalitafiinterferente, extrem de atragatoare, dar de care ne vom ocupa fntr-o altacarte.Prof univ. dr. Iolanda Mitrofan
  15. 15. CA 0 INTRODUCEREETICA $1 CONDUIT A iN PSIHOTERAPIEOvidiu Alexandru Pop1. In loc de MottoPrivind uneori prin timp la fiinta umana, ii poti vedea necontenita stradanie pentru a supravietui,de la focul aprins cu iasca §i cremene pentru a-§i incalzi mana §i talpa inghetata ... §i pana inziua de azi cand, aflat in fata calculatorului, incearca sa-§i asigure nevoile, dar §i idealurile,osci/and intre pragmatismul epocii §i destinul sau de fiber visator inscris in natura sa umana. $iin ciuda erari/or sale acumulate in milenii, in ciuda confruntarilor cu ele adesea fipsite desperanta, axioma sa a ramas aceea§i: <viata merge inainte>. Construind "va/oarea" ca sa poatamerge pe firul vietii Inainte, a inventat mai tarziu "morala" pentru a 0 conserva. $ubrezita insa intimp, relativizata de transgresia lui Unu in Multiplu inerenta oricarei manifestari, valoarea, pareaca nu mai rezista vremurilor §i-a fost atunci ridicata la rang de principiu construindu-i-se 0discipfina ce studiaza conduitele §i a§a numitul cod al actiunii §i alegerii primind denumirea de"etica"..Traind in zgomotul citadin sau in lini§tita pauperitate rurala, psihologul la fel ca §i cei/alti dinjurul sau ramane intrucatva supus §i modelat de traumele cotidiene care sunt §i ele in pas cuvremurile §i de aceea mi-a§ permite sa Ie numesc simplu "traume moderne." $i-aici, indiferent deprafesie, avem acelea§i drepturi garantate de constitutia nescrisa a firii omene§ti. $i totu§i, unelegre§eli fie ca vin din partea clientilor, fie ca vin chiar din partea psihoterapeuti/or nu-§i pot gasii 0scuza sa-i zicem tot "moderna". $i spun asta pentru ca anumite lucruri prezente in relatii/eprofesionale §i mai ales in relatia terapeutica tin mult mai mult de noi decat de "modern" sau deepoca. Imaginea deformata ce persista asupra psihologiei, " aura" falsa cu care au fost adeseaIncununati psihologul §i mai cu seama psihoterapeutul I§i poate gasi locul repede intr-o mintestimulata de soarele generos al viziunilor extreme sau scaldata in valuri/e neastamparate alecunoa§terii discursive, mediata de relatarile cu erai freudieni sau, mai nou, ericksonieni. Chiardaca nu e§ti un fin observator §i tot iti dai seama ca omulintelege greu anumite lucruri. $i nu enimic surprinzator aici . Este surprinzator insa chiar §i pentru un psiholog sa remarce faptul catocmai lucruri/e,normale, obi§nuite, §i de bun simt ce tin aproape de natural, de firesc, sunt atatde greu intelese §i aplicate. Parca a devenit mai firesc azi sa vezi lucrurile mai complicate decMsunt.Am sa ma straduiesc in cele ce urmeaza sa prezint simplu unele aspecte etice care suntuneori neintentionat complicate de practicieni, asta neinsemnand ca responsabilitatea ar fi intr-un fel mai mica din acest motiv.2. Un alt fel de a privi etica"Este 0 evidenta faptul ca moralitatea are 0 uria§a capacitate de a mobiliza §i motiva. Am auzi! §iam vazut oameni care sunt in stare sa faca orice - de la uciderea celorlalti §i pana la
  16. 16. 1--------~-~14 ORIENTAREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERAPIEsinucidere, de /a omo/ area proprii/or copii /a exterminarea unor specii sau rase - toate in nume/eunor va/ori proprii §i a ceea ce unii dintre noi numim cu necumpanita siguranta, mora/itate. Totiam trait momente in care "furta" emofiona/a a mora/itatii ne domina; e un sentimentu/ ciudat, darfoarte puternic, care te face sa actionezi dinc% de bine §i de rau" (Ayn Rand, 1994).Am incercat sa starui pupn asupra acestei realitati. 9i pentru caleva momente am privit in jur~i apoi la unele discipline ce sunt acreditate tara doar ~i poate ~tiintific...Aproape in orice disciplina care are ~i 0 parte aplicaliva gasim un cod de reguli sau normepentru ca aplicarea disciplinei sa fie inscrisa in coordonatele de valoare ale utilizatorilor ei, aleumanitatii in ultima instanta. Acest cod adesea poarta numele de cod elic sau deontologic.Matematica ~i fizica in aspectele lor teorelice nu prea au nevoie de a~a ceva, insa cand selrece la aplicatiile acestora, problemele etice nu pot sa nu fie puse in discupe. Genelica ~imedicina, mai ales in vremurile noastre, nu pot fi tolerate in afara unui cod elic ~i de conduila.Atat primele cat ~i ultimele penlru ca pot dauna gray omului sau vietii.Observati ca de fiecare data aplicatia esle cea care soHcila codul de norme ~i conduite.Privind in urma la evolutia ~tiintelor oricine poate remarca cum de ceva vreme incoace omulintelege tot mai mult ca trecerea de la idee la actiune necesita un fel de filtru etic pentru caformele de manifestare sa fie acceptabile ~isa poata fi acceptate social.o autoare interesanta Ayn Rand utilizeaza cateva elemente semnificative in definirea ~iintelegerea conceplelor ~i notiunilor de valoare, moralilale ~i etica. Cateva dintre ele sunl redatein cele ce urmeaza.Exista 0 diferenta cruciala, spune Ayn R. intre organismele vii ~i obiectele neanimate deviata. Organismele vii au de-a face cu alternativa viata I moarte, pe cand obiectele neanimatenu. Viata este conditionala, continua ea; necesita un anumit curs al acpunii pentru a se mentine.Viata necesita va/on: copacul are nevoie de apa ~i soare, cainele de hrana ~i apa. Numai pentruun organism viu actionand pentru a supravietui poate exista ceva bun ori ceva rau: ceea ce estebun continua, intretine viata, ceea ce esle rau 0 impiedica. Viata este astfel valoarea ultima,este standardul de valoare in raport cu care se apreciaza ceea ce este bun ~i rau in lumea vie.in reaHzarea unui proiect la locul de munca scopurile proiectului devin importante puncte dereper: ceea ce sprijina scopurile proiectului devine valoros, ceea ce nu sustine scopurile devineo piedica. insa scopurile proiectului au tost aiese pentru ca urmeaza scopurile departamentului,iar scopurile departamentului tin seama de scopurile ~i obiectivele companiei. Pentru ca totacest lant sa aiba un sens, trebuie ca el sa se opreasca undeva. E nevoie de un scop ultim inraport cu care celelalle sa poala capata un sens. Ayn Rand sustine ca acesI scop final esteviala: scopurile exista pentru ca viata exista, iar viata prin natura sa, necesita actiunedirectionata spre scop. Dupa cum sustine autoarea:"Fara un scop ullim ori un final, nu pot exista alte scopuri sau sensuri: 0 serie de sensuri carear continua intr-o infinita progresie spre un final non-existent esle 0 imposibilitate metafizica ~iepistemologica. Metafizic, viata e singurul fenomen care este un final in sine: 0 valoare obtinula~i mentinuta printr-un constant proces de actiune. Epistemologic insa, conceptul de va/oare estegenetic dependent ~i derivat dintr-un concept anterior, acela de viata" (Ayn Rand, 1994).o alta observatie semnificativa este faptul ca fiintele umane, spre deosebire de aileorganisme vii, nu urmeaza in mod aulomat valorile de care au nevoie pentru supravietuire.Mulle din organismele vii sunt conslruile pentru a urmari automat valorile de care au nevoiepentru supravietuire. Ati vazut probabil plantele din casa care cresc inspre fereastra; asIadatorita unui mecanism automat numit "fototropism" care face ca plantele sa creasca astfel incatsa fie maxim orientate spre lumina. Animalele au cicluri comportamentale pe care Ie repela ande an, cum sunt de exemplu hibernarea, migratia, reproducerea, etc ~i din care, pentruperpetuarea speciei, unele au 0 valoare inconteslabila. Oamenii nu au lolu~i astfel decomportamente automate. Au caleva reflexe ~i automatisme ori semiautomatisme mai multfiziologice decat comportamentale. Spre deosebire de animale, omului nu-i sunt suficiente
  17. 17. Introducere - ETICA ~I CONDUIT A IN PSIHOTERAPIE 15aceste reflexe ~i automatisme pentru a supravietui mult timp. Gamenii au nevoie sa descopere~i sa aleaga cursul actiunii lor. Drama ~i dificultatea vietii umane este ca oamenii trebuie sadecida carei actiuni sa-i dea curs, intrucat deciziile lor pot realmente sa aiba consecinte de lungadurata. Acesta este unul din motivele penlru care omul are 0 copilarie atat de lunga, avandnevoie de a ingrijire mai indelungata decat alte mamifere. Ingrijirea este mai mult decat a simplaingrijire ~i pratejare a copiilor, pentru ca ace~tia nu sunt suficienl de rezistenti: este un proces deajutare ~i indrumare a copii/or pentru a descaperi ~i internaliza valorile de care au nevoie pentruei ca viitari adulti.Astfel, cele doua observatii anlerioare reunite se conslituie Intr-o definitie a moralitatii ~i aeticii Tn viziunea autoarei Ayn Rand:"Mora/a" este un cod de valori ce ghideaza alegerea actiunilor umane."Etica" este ~tiinta definirii ~i validarii1 acestui cod.3. Practici qresite din perspectiva eticaCa 0 definitie generala practicile etice sunt acelea care aduc un beneficiu clientului; practici/econsiderate ca nefiind etice sunt acelea care aduc beneficii lerapeutului fara a aduce unbeneficiu clientului.Separarea practicilor etice de cele mai putin etice nu este Insa Intoldeauna u~oara ~i nicifoarte clara. De$i exista unele practici care sunt clar elice $i altele care In mod categoric nu suntetice, exist a unele care nu pot fi Incadrate In nici una dintre cele doua categorii anterior amintite~i a caror acceptare depinde foarte mult de context. lata cateva exemple care arata dificultateaunei astfel de distinctii:• Tncheierea terapiei daca un client nu mai poate plali• acceplarea clientilor numai de sex feminin sau numai de sex masculin• acceptarea unui cadou de valoare neglijabila de la un client.o cercetare (Pope, Tabachnick, & Keith-Spiegel, 1988) men ita sa conduca la identificarea aceea ce terapeutii considera a fi 0 buna practica $i ceea ce considera a fi una indezirabila Inpsihoterapie a aratat ca 0 majoritate de aproximativ 80% dintre cei chestionati considera caincalcarile normelor etice apar In urmatoarele tipuri de actiuni: a) actiuni ce vizeaza sexulclientului, b) afaceri In cadrul terapiei, c) confidentialitate, ~i nu In ultima instanta d) aferirea deservicii In afara competenlei profesionale.lata In cele ce urmeaza cateva exemplificari de astfel de practici ce se Tnscriu Tn tabloulpracticilor care Tn mod categoric nu sunt acceptate etic:Practici care implica sexul:• contacte sau raporturi sexuale cu c1ientul• angajarea In activitali erotice cu clientul• dezbracarea In prezenta clientului• permisiunea acordata clientului de a se dezbraca In prezenta terapeutului• raporturi sexuale cu supervizorii.Practici legate de unele aspecte economice:• intra rea Tn afaceri cu clientul• Tmprumutul de bani de la client• acceptarea de bani pentru a face 0 recomandare clientului.Practici ce privesc confidentialitatea:llmplicit In termenul validare, viata este standardul de valoare: 0 morala corecta (valida) este una care vine In lntampinareavielii.
  18. 18. 16 ORIENTAREA EXPERIENTIAL.:.. IN PSIHOTERAPIE• dezvaluirea neintenionata a unor informaii confideniale• discutarea unui client cu prietenii folosindu-i numele.Practici ce vizeaza competenta ~i alte aspecte:• sa semnezi pentru un anumit numar de ore de supervizare pe care eel supervizar nu le-aTndeplinit• sa folose$ti tehnici complexe care necesita 0 supervizare atenta cum ar fi cele din hipnoza,NLP, sofrologie, $a. pentru care nu ai fost supervizat• sa participi la rei alia terapeutica sub influenla alcoolului• sa nu i seama de diferenele culturale ale c1ienilor.Practicile considerate ca fiind mai puin etice implica de fapt violarea granielor relaieiterapeutice. Astfel, raporturile sexuale cu c1ientul, chiar daca terapia a Tncetat, partieipareaImpreuna cu clientul la petreceri sau evenimente sociale, solicitarea directa adresata uneipersoane de a deveni client sunt cateva exemple de practici de 0 slaba calitate etica.Cateva exemple de practici gre~ite sunt ($i lipsite de bun a credina):• neinformarea clientului cu privire la limitele confidenialitaii• violarea confidenlialitaii prin scurgerea neautorizata de informalii• conduita sexuala gre$ita• nerealizarea referatului atunci cand e cazul sa fie realizat• utilizarea de droguri Tn eadrul terapiei• utilizarea unor metode nepotrivite de Tncasare a taxei• pretenia unei taxe suplimentare• neremarcarea $i netratarea unor simptome evidente ori diagnostic imprecis• ridieulizarea sau barfa unui client• provocarea de daune pentru a fi apreeiat Tntr-o experienta de grup• atacarea fizica a unui client ca parte a terapiei• lipsa unei griji corespunzatoare fata de un client cu tentative de suicid• abandonarea unui client• falsa prezentare a pregatirii profesionale• nepastrarea unor Inregistrari adecvate• nerespeetarea contractului eu elientul• lipsa consimamantului informat• lipsa unei supervizari consecvente a terapeulilor In formare• Iipsa aderarii la un cod etic profesional recunoscut oficial.4. Criterii pentru determinarea competentei profesionale.Terapeulii $i consilierii ce fac parte din asociatii profesionale sunt obligati de catre acestea sarespecte normele $i standardele eticii profesionale. Ace$tia I$i recunosc limitele competenlei lor$i of era numai acele servicii $i uzeaza numai de acele tehnici pentru care sunt calificati printraining sau experienla.Autorizaiile, licentele, certificate Ie sau diversele grade sunt modalitati prin care asociaiileprofesionale recunosc competenla posesorilor lor, oferind astfel garantii clienlilor In ceea ceprive$te pregatirea $i posibilitaile actuale ale acestor profesioni$ti. Ele nu sunt neaparat cel maibun criteriu de certificare a competenei dar reu$esc sa aduca 0 garantie clientilor, mai ales prinfaptul ca posesorii lor au absolvit unele forme de pregatire academica, au fost supu~isupervizarii $i au eel puin un numar minim de ore de experiena profesionala - aproximativ 200
  19. 19. Introducere - ETlCA ~I CONDUIT A IN PSIHOTERAPIE 17- 300 de ore, In unele cazuri chiar mai mult (unele dintre acestea efectuate sub directasupervizare a unei persoane autorizate ca formator).o alternativa la certificare, care ramane totu~i valabila in faja clientului, este dezva/uireaprotesiona/a. In acest caz practicianul face unele dezvaluiri personale ~i in ceea ce prive~teexperienja sa practica. Informeaza astfel clientul cu privire la calificarea sa, descrie serviciileoferite ~i explica procesul terapeutic, descrie drepturile $i responsabilitajile clientului, clarificaaspectele legate de confidenjialitate $i de asemenea procedurile administrative privind timpul ~ibanii necesari pentru 0 derulare fireasca a demersului terapeutic. Rajiunea pentru care suntfacute aceste dezvaluiri este aceea de a oferi anumite informajii clientului, astfel incat acesta sapoata lua decizii adecvate ~i inteligente asupra utilizarii serviciilor oferite de terapeut.Competena profesionala nu este ceva ce se obine odata pentru totdeauna, chiar dacaindividul poseda 0 autorizajie sau un certificat. Continuarea pregatirii profesionale este esentialapentru a Ii mereu in contact cu nolle cuno$tinje din domen!ul de specialitate, dar ~i pentruperfecionarea abilitaiior de practician. In plus, Tn multe jar! aie lumii un certificat are 0va!abilitate Jimitata (de exemplu 5 ani) dupa care practicianul este recertificat doar dacafndepline$te unele conditii (un nr. de ore de pregatire de specialitate in acest interval de 5 ani,continuitate in practica $i aderarea la codul etic al consiliului sau colegiului na1ional).5. CMeva directi! dHauzitoare pentru 0 practica etica utile.teraoeutului $1consiiieruiuiIn continuare sunt redate cateva afirmajii ce pot ghida practicianul In practica psihoterapicaCorey G., 1990):1. Este con$tisnt de ceea ce inseamna propriile sale nevoi..de modul cum 58 manifestaacestea in practica profesionala §i cum nevoi!e ~i comportamentullui influen1eazaclienjli sai.2. ATe experienja 91pregatirea necesara penlru ceea ce susine ~i pentru intervenjiile pecare Ie incearca cu3. Este con§tient de iimitele competenrei sale §i sollcila supervizare or! indruma clientlllImpreuna cu un referat spre un alt terapeut mal competent, atunc! cand realizeaza ca a atinsaceste limite personale. Fiind con§tient de posibilitajile alternative la teraple ale comunitaii vaindruma Tnmod corespunzator clienlil, in astfel de situaii.4. Cu toate ca practicienii cunosc standardele $1normele organizatiei profeslonale din carefac parte, apeleaza la raiune 9i judecata in aplicarea acestor standarde in situajii particuiare. Eirealizeaza ca anumite probleme nu au raspunsuri clare sau definitive §i vor acceptaresponsabilitatea de a cauta raspunsurile adecvate pentru acele situalii.5. Este important pentru orice practician sa aiba un sistem teoretic bine Inchegal ce prive$teschimbarea comportamentului dupa care se conduce In practica lui.6. l$i reactualizeaza cuna~tinlele ~I deprinderile prin diferite forme de educajie ~i pregatirecontinua.7. Evita orice fel de relalie cu clien1ii,care in mod clar dauneaza relajiei terapeutice.8. Informeaza clienii despre orice circumstanla care ar putea afecta confidenlialitatea relalieiterapeutice $i despre orice problema care In general ar putea afecta aceasta relajie.9. Este con§tient de atitudinile ~i valorile sale, ~i recunoscand rolul pe care il joaca sistemulsau de credinle in relajia cu proprii clieni, evita sa Ie impuna aceste credinje intr-o maniera fieea subtila sau directa.10. Informeaza clientii despre scopurile terapiei, tehnicile §i procedeele ce pot fi utilizate,posibilele riscuri ce sunt asociate cu intrarea Tntr-o relalie terapeutica ~i arice alt factor carepoate influenja decizia c1ientuluide a intra in terapie.
  20. 20. ]8 ORlENT AREA EXPERlENTIALA IN PSIHOTERAPIE11. Este con$tient ca Ii invata pe clientil sai $i printr-un model pe care-I ofera el ca persoana.Astfel va depune efortul sa practice in propria sa viata ceea ce Ie cere clientilor.12. Este con$tient de bagajul sau cultural pe care II aduce in relatia terapeutica $irecunoa$te modalitaile prin care valorile culturale ale clienilor sai participa la procesulterapeutic.13. Invaa permanent sa cumpaneasca $i sa analizeze dilemele etice realizand ca. multedintre ele sunt complexe $i nu au solutii simple $i ca dorinta de a se consulta cu alti speciali$tidin domeniu este un semn de maturitate profesionala.6. Si inca un fel de a priviAtunci cand am In fata mea un psiholog $1mai ales un psihoterapeut, cred ca am In fata 0persoana care are nu doar cuno~tinte despre om $i comportamentul lui, CI $i 0 anumitainelegere fata de preocuparile $i framantarile acestuia. Mai cred despre el ca prin ceea ce face,nu se va folosii de mine pentru nevoile lui personale ~i nici pentru a satisface nevoile altora Insiujba carora se afla.Pe de alta parte, $tiu ca legaturile fine dintre manifestarile interioare, emoionale ~i celecomportamentale ale oricarui individ sunt adesea sub !upa terapeutului, indiferent ca este yorbade propriile manifestari sau de cele ale clientului. Altfel chiar $i cu cele mai bune inteni!.echilibrarea ~i "igienizarea psihica" se pot transforma pe nesimtite Intr-un transfer (de la terapeutcatre client) nu doar de idel, valori $i cornportamente dar ~Ide limite, Incongruene sau blocaje.De aceea existenta unui cod etlc ~i de conduita a practicianului, fie el terapeut sau consilier,cod pe care acesta sa-I respecte, ma poate securiza atunci cand accept sa dezvalui anumltefapte $i trairi care imi sunt propril. Personal cred ca acest cod, exprimat Intr-o forma sintetlca $iconcisa ar fi bine sa fie pus la dispoziia clientilor.Oar daca se Intampla sa ajung client $1observ ca terapeutul din fata mea nu se prea tine deetica, nici mult nu doresc sa mal raman in preajma lui in postura de client. Cred CEl i-a$ propunetotu$l, inainte, sa inversam rolurile incercand sa-i arat $i sa-i transmit CEl Ii va fl foarte diflcil saajunga la rezultatele a$teptate cu mine "clientul" devenlt "terapeut" peste noapte Intrucat pelanga faptul ca nu am un echilibru interior $i nu ~tiu ce-I aia neutralltate $i respect pentru cel dinfaa mea, nici nu prea am timp $i chef s3-mi insu$esc vreun cod de etlca profesionala. Etica nu ela moda ar zice unii mai de pe la nor $i oricum suntem intr-o economie de plata libera $i cui nu-iplace sa nu serveasca. Oln fericire lucrurile nu stau chiar a$a cu toale ca sporadic se maiintalnesc $1astfel de cazuri. Orice tanar terapeut sau aspirant la un astfel de statut trece printr-operloada de formare in care pe langa optimizarea $1iglenizarea sa psihica el este supus uneisupervizarl permanente centrale In buna masura pe probleme de factura etica $i deontologica.7. Dreptul clientilor la consimtamant informat, ,Unul dintre cele mai eficiente moduri de a proteja drepturile clientului este acela de a-i oferiacestuia posibilitatea de a face 0 alegere Informata in privina terapiei. Acest lucru oferaposibilitatea cllentului de a fi un participant activ Inca de la inceputul procesului terapeutic,Clientii au tot dreptul sa cunoasca limltarlle impuse de normele de confidenlalitate inalnte de aface dezvaluirl personale. Pe de alta parte, intrarea in prea multe detalii, fie in aceasta privlnta,fie in alta, poate cople9i c1ientul,moliv pentru care e nevoie de intuitia $i abilitatile practicianuluipentru a putea pastra un echilibru intre excesul de informare a clientului 9i informareainsuficienta a acestuia.
  21. 21. Introducere - ETICA SI CONDUIT A IN PSIHOTERAPIE 19Exista caliva factori importanli care pot influenla decizia clientului de a Incepe ~i continuarelatia terapeutica, ori dimpotriva, de a renunta la aceasta:• scopurile generale ale terapiei ~i consilierii• responsabilitatea terapeutului sau consilierului fala de client• responsabilitalile clientului• Iimitele confidenlialitalii• parametri legali ~i etici care definesc relalia terapeutica• calificarile ~i background-ul terapeutului• banii necesari• serviciile de care clientul poate beneficia• durata procesului terapeutic• beneficiile ~i riscurile demersului terapeutic• posibilitatea discutarii cazului de catre terapeut cu alti colegi sau cu supervizori.Terapia poate fi eficlenta numai In condiiile unei dorine minime de cooperare din parteaclientului In direclia unor scopuri acceptate mutual. EVentualele rezistenle iniliale nu trebuievazute ca 0 bariera insurmontabila In calea terapiei sau consilierii. Este foarte important pentrupractician sa acioneze asupra acestora Inca de la Inceput. De$i unii clienli sunt foarte rezisteniiniial, pe parcurs ei devin adesea foarte cooperani, mai ales daca terapeutul abordeaza fermdar cu mult respect c1ientul~i rezistenla sa. 0 alta modalitate este sa prezini c1ientuluirezistentposibilitalile pe care i Ie ofera terapia ~i faptul ca primele Intalniri vor face doar obiectul explorariiposibilitailor de relalionare terapeutica In urma carora clientul va putea sa aleaga mult maiedificat continuarea sau oprirea Tnacel moment a terapiei.8. Despre unele capcane fntinse psihoterapeutuluiInteracliunea iniliala dintre terapeut ~i client se poate modifica In timp, moment In care clientulse poate hazarda foarte u~or In cateva deformari perceptive $i interpretative cu privire laterapeut. lar acesta, In schimb, prin pasivitate ~i printr-o toleranla gre$it Inleleasa poate Incurajaclientulln aceasta direcie, Este cu atat mal gray daca In mod direct sau indirect dar con$tient,terapeutul accepta ori Incurajeaza clientul sa-$i faca 0 imagine deformata despre terapeut $i Infelul acesta 0 imagine gre$ita adesea $i despre terapie. lata In continuare cateva dintre ele, faraca In$iruirea sa fie epuizata, lasandu-va privilegiul $i datoria morala $i profesionala de a 0completa:Terapeutul "maestru" - este terapeutul care se lasa supraevaluat $i supraestimat de caireclient. Clientul II vede ca pe un salvator. Este cople$it de cuno$tinlele diverse $i abilitatileextraordinare ale acestuia. Vine In continuare la teraple pentru ca aici a Intalnit minunatapersoana ce-I poate calauzii prin hali$urile vielii sale. Clientulll admira $i-I venereaza,Tolerand acest lucru terapeutul pacatule$te prin faptul ca nu-I arata clientului fata sa umana $1simpla cu eventualele scapari $i imperfeciuni. Un astfel de terapeut se agala prea mult deimaginea sa$i risca In caz extrem sa transforme actul terapeutic In politica de imagine. In plus,ofera un model de nesinceritate pe care clientulll va prelua sau II va descoperi In cele din urma,Terapeutul "resursa" - este un alt gen de terapeut slab, care pentru client reprezinta In faptun fel de resursa emolionala, dlspozilionala, comportamentala ori interpretativa ."Vin la terapeut atunci cand am nevoie de el, e ca 0 pastila foarte utila. Eu te platesc, turezolva-ma", parca ar gandi clientul. Terapeutul pacatuie$te prin faptul ca In loc sa ajute clientulIn descoperirea resurselor acestuia se complace In a fl resursa atat pentru el cat $1pentru clientTerapeutul "motocicleta cu ata~" - este terapeutul care ignora rolul fundamental alefortului cllentului Tn procesul terapeutic. Terapeutul face aproape totul, clientul mai nimic,
  22. 22. 20 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIEinvocand motive de genul: " nu pot acum", " nu ~tiu cum", "nu sunt In stare de a~a ceva", etc.Acest client Ii Intinde 0 capcana terapeutului a~a cum de obicei I~i Intinde sie~i, interzicandu-~iexperienta ~i efortul personal ~i de asemenea interzicandu-~i cunoa~terea modalitatilor deadaptare adecvata la situalia prezenta."Condu tu, eu stau In ata~ ~i privesc, caci nu ~tiu sa conduc" a~ traduce metaforic raportareac1ientuluila terapeut Tnacest caz....Terapeutul "oglinda" - terapeutul este una dintre oglinzile preferate ale clientului cacipoate sa-i arate doar pa~ile frumoase ~i valoroase pe care clientulle poseda. "Vin la tine atattimp cat ma oglinde~ti a~a cum Imi convine altfel te schimb cu alta oglinda mai buna, sau crezica nu exista oglinzi mai bune decat tine?". Sa fim sinceri Tn procesul terapeutic este aproapeobligatorie valorizarea clientului In diferite momente, Insanu vom putea niciodata transformavalorizarea In icoana facatoare de minuni. Ocolirea coljurosului ~i noroiosului din noi nu facedecat sa amane momentul terapeutic autentic. Terapia ramane astfel in agenda, Insa mereu Inamanare.Terapeutul "per/uta" - seamana cu cel menlionat anterior, are Insa 0 doza de iniliativa maimare In ce prive~te menajarea ~i rasfalarea clientului, Incercand parca sa se puna bine cuclientul.Terapeutul "Iada de gunoi" - "Vin la tine caci In tine am Incredere, tie pot sa-Ii spun fara sarisc. La tine ma pot descarca a~a cum imi vine ~i sa nu uili ceva: prea mult nu te baga in vialamea ca nu te prive~te. Te platesc pentru ca sa ma supo~i. A~a ca rabda-ma, doar e~ti lada meade gunoi bine platita." Terapeutul devine un fel de supapa necesara pUlin valorizata dar de caredevii dependent. Unele gunoaie ar mai trebui sa Ie reciclam ~i singuri !Terapeutul "discreditat" - "Eu vin la tine pentru ca sa-Ii arat ca ceea ce fac este bine facut~i cred ca ar fi cazul sa confirmi chiar acum acest lucru. Pot oricand sa-Ii demonstrez adevarulspuselor mele". Aparilia unui client cu un nivel intelectual peste medie ~i relativ cult poate blocauneori terapeutul neexperimentat. Maniera pragmatica centrata pe trairile, senzaliile oriexprimarile acestora este de bun augur In aceasta Imprejurare.Terapeutul "amant" - "Pe langa faptul ca e terapeut mai este ~i fermecator ca sa nu spunseducator. In prezenla lui ma simt bine mai ales atunci cand Imi zambe~te sau atunci cand seapropie de mine ~i ma Inlelege. E fascinant, e cu totul deosebit ....." Daca e~ti un astfel deterapeut line mereu un cod etic In preajma ta ~i pune-I de asemenea la vederea clientului darmai ales aplica-1.Cred ca unii ali intuit, allii cred ca ~tiali demult, ca una dintre cele mai ingrate daf ~i minunateipostaze In care se afla terapeutul este aceea ca este simultan terapeut in continua formare ~ipropriul sau client cu care acesta lucreaza in momentele cele mai inedite ale zilei. Un terapeutcare ~tie sa lucreze cu el va ~tii sa lucreze ~i cu clienlii sai. Experimentarea continua,momentele de truda In care se Intalne~te cu imperfecliunile sale, cu nevoile sau cu lipsurile sale,schimbarile pe care Ie aduce In optica sa, In comportamentul sau, In atitudinea sa, iataadevaratele instrumente ale formaril ~i cizelarii terapeutului. Efortul acesta oricat de sinuos ar fi,ramane piatra de temelie ~i punct de reper In demersul terapeutic, dincolo de abilitatile ~icuno~tinlele terapeutului, care vin doar sa completeze ~i sa consolideze aceasta temelie.9. Psihoterapeutul Si relatia sa cu clientiiInsumand 13 studii facute cu diver~i profesioni~ti din aria terapiei ~i consilierii, Combs (1986) aaratat ca practicienii cu succes profesional au unele caracteristici:• sunt preocupali de modul cum apare lumea din perspectiva subiectiva a clientului• I~i menjin 0 parere pozitiva despre oameni, vazandu-i de Incredere, capabili, consecvenji~i prieteno~i
  23. 23. Introducere - ETICA SI CONDUIT A IN PSIHOTERAPIE 21• au 0 imagine buna de sine ~i TncredereTnabilitatilor lor• interventiile pe care Ie fac se bazeaza pe valorile lor.Unul dintre cele mai importante instrumente cu care poate sa lucreze un terapeut este elTnsu~i ca persoana. In pregatirea ca terapeut poti sa acumulezi cuno~tinte teoretice desprepersonalitate ~i psihoterapie, poi Tnvaa unele metode de diagnostic ~i interventie ~i deasemenea despre cate ceva despre dinamica comportamentului uman. Cu toate ca acestecuno~tinte ~i priceperi sunt esentiale ele nu sunt suficiente pentru stabilirea §i meninerea uneirelaiei terapeutice autentice. In fiecare §edina aducem cu noi calitaile §i defectele noastreumane, precum §i experienele care ne-au influentat viata. Aceasta dimensiune umana, cu careparticipam, este unul dintre cei mai puternici determinanti ai Tntalniriiterapeutice pe care 0 avemcu clientii no~tri. Oaca speram sa promovam cre~tere ~i dezvoltare ori schimbare Tn clientiino§tri, atunci trebuie sa ne dorim acest lucru §i Tn propria noastra viaa. Una dintre cele maiputernice surse de influenare a clientilor Tntr-odirecie pozitiva este exemplul nostru viu, modulcum suntem Tmpreuna cu ceila1ti, felul Tn care doresc §i ma lupt sa traiesc la Tntregul meupotenial.Ramanand deschis la auto-evaluare, nu doar Ttilarge~ti con~tiinta eului tau, ci Tnacela~i timpconstruie§ti temelia dezvoltarii abilitailor tale ca profesionist. In relaia terapeutica eficientaprofesionistul ~i persoana acestuia sunt doua entitai ce se Tntrepatrund, se leaga ~i nu pot fiseparate in realitate.Cat prive§te relaia noastra profesionala cu clienii no§tri ea exista mai ales pentru beneficiullor. Una dintre cele mai utile Tntrebaripe care merita sa ne-o adresam noua ca terapeuti este: "Ale cui nevoi se TntalnescTnaceasta relatie, ale mele sau ale clientului?" Cred ca este nevoie deceva maturitate profesionala pentru a face 0 onesta apreciere comportamentului nostru ~i aimpactului sau asupra clienilor. Nu cred ca Tntimpul relaiei terapeutice, Tntalnirea cu anumitenevoi personale ale terapeutului este lipsita de etica, dar ramane totu§i esenial ca acestea sapoata fi inute la distana. Se pare ca aspectele etice ale relaiei terapeutice sunt mult mai bineTntalniteatunci cand ne regasim nevoile personale, fie Tntr-omaniara evidenta, fie Tntr-una maisubtila. $i am sa starui putin pentru unele lamuriri.Mai Tntai de toate, nu cred ca terapeuii pot sa-§i tina complet la distana de relaiaterapeutica nevoile lor personale. Terapeuii cu "senzitivitate" etica recunosc importan(acon§tientizarii propriilor nevoi ce sunt expresii ale unor demersuri nefinalizate (unfinisheabusiness ori unfinished worA cum zic gestalti~tii), poteniale conflicte personale, mecanisme deaparare sau vulnerabilitati. Ei recunosc ca astfel de factori pot interfera cu maniera Tncare seofera ajutor clientului, motiv pentru care fara dezvoltarea din partea practicienilor a unei auto-observari ~i con~tientizari permanente ace§tia vor obstruc(iona schimbarea clientilor ori Ti vautiliza in variate moduri pentru a-§i satisface propriile nevoi. Astfel terapia este deturnata de lacentrarea pe client la centrarea pe terapeut.Cu to(ii avem Tn plus diferite forme de percep(ie, dar §i de distorsionare a realita(iipercepute. Ca terapeu(i avem responsabilita(i atat faa de noi, cat §i faa de clienii no~tii. Unadintre acestea este responsabilitatea de a ne largi sfera de con~tientizare a eu-Iui ~i a-Idescoperi astfel slabiciunile §i vulnerabilitaile. Aici nevoia terapeutului se Tntalne~te~i coincidecu nevoia clientului.Sanatatea mentala, igiena psihica, nivelul de integrare a eului §i de con~tientizare a acestuiade catre practician sunt intrinsec legate de abilitai1e acestuia de a stabili ~i menine 0 rela(ieterapeutica sanatoasa.Ca §i terapeui suntem obliga(i sa-i observam §i de asemenea sa-i examinam pe ceilali,evident intr-un mod cat mai discret ~i nonintruziv pentru a putea asigura 0 relaie terapeuticaproductiva care sa se poata dezvolta eficien!. Oar aceasta maniera de observatie §i examinaretrebuie sa se rasfranga ~i asupra noastra. Putem astfel sa ne examinam unele nevoi mai puinevidente dar care pot avea un efect major asupra relatiei terapeutice (d. Corey G., 1990):
  24. 24. r------22 ORIENTAREA EXPERIENTIAL~ IN PSIHOTERAPIE• nevoia de control ~i nevoia de putere• nevoia de a ajuta ~i de a ingriji• nevoia de a-I schimba pe ceilalti in sensu I propriilor noastre valori• nevoia de a preda sau de a fi moralizatori• nevoia de a convinge sau de a sugera• nevoia de a ne simti adecvati mai ales cEmd acest fapt faciliteaza confirmarea competenteinoastre de catre clienti• nevoia de a fi respectat ~i apreciat.Aceste nevoi ar putea sa para pe undeva nevrotice, dar e departe de a fi a~a. Pentru a puteaajuta clientii sa-$i gaseasca satisfactie in propria lor viata este esential ca $i noi terapeutii sa nelntalnim propriile nevoi, oferindu-Ie apoi rag azul de a fi satisfacute in mod firesc, pentru a evitafalsul $i inadecvarea ce ar putea sa apara altfel Tn relatia terapeutica.Puterea, spre exemplu, este 0 calitate pentru arice persoana care prin profesia sa estenevoita sa ajute. Este 0 componenta vital a a unei bune terapii iar clientii pot beneficia de putereaterapeutului fie numai prin faptul ca acesta Ie ofera un model nonpatologic de putere. Ceea ce enecesar sa se Tneleaga este faptul ca un terapeut care se simte puternic nu Tncearca sa domineviata celorlalti $i nu incurajeaza ramanerea lor intr-o pozitie de inferioritate pentru ca astfel sa sesimta superior. 0 persoana puternica este capabila sa aprecieze simultan atat potentele altorpersoane cat $i ale sale.Un terapeut "impotent" folose$te clientul pentru a primi din partea acestuia semne deconfirmare a puterii sale. Pentru un terapeut puternic, Tn schimb, realizarile ~i reu$itele clientuluisunt 0 sursa de bucurie.in mod clar utilizarea puterii fata de client este 0 situatie cu implicatii etice. Daca un terapeut,de pilda, tine sub control c1ientul pentru a-I reduce nivelul temerilor sau anxietatii, el se Tnscrie Tncoordonatele etice. Daca Tn schimb, un terapeut nu se simte confortabilin prezenta unei femeiputernice ~i plina de initiativa, atunci ori de cate ori va avea de-a face cu 0 clienta dornica de a fiputernica $i voluntara, va fi tentat sa-i submlneze incercarile incurajand-o sa ramanadependenta. Ramanand dependenta, terapeutul se va putea slmti confortabil $i vor putea sarelationeze Tn continuare. Aceasta situatie nu poate fi acceptata din punct de vedere etic Tntrucatnu vine in sprijinul dezvoltarii $1cre$terii clientului $i nici macar a terapeutului.Poate ca multi dintre terapeu(i intra in aceasta prafesie motivati de nevoia lor de a fi utili sauapreciati ori pentru intarirea sentimentului de adecvare sau chiar de putere. Daca ace$tia suntdependenti de aprecierile $i parerile celorlalti, atunci e foarte posibil ca Tn relatia terapeutica sa-$i tina clientii Tntr-o postura de dependenta. Din cauza foamei lor emotionale $i nevoli lor de a fihraniti psihologic, nu mai pot sa-$i focalizeze aten(ia $i asupra prlva(lunil la care i$i supun inacest fel c1ientii. In acest caz terapeutul ar(j nevoie sa fie ajutat ~i numai in urma unei consultatiipsihologice cu un specialist sau supervizor va putea sa-$i continue in mod etic profesia.Din acest motive $i multe altele asemanatoare, 0 practica etica necesita 0 permanentapregatire, reevaluare $i lucru cu sine al terapeutului, adesea facute cu supervizare. Procedandaltfel, stagnarea sau regresul relatiei terapeutice pot fi prevenite sau, daca apar, pot fi depa$ite.In timpul programelor de training sau de pregatire, participantii, mai ales daca ace~tia suntstudenti, au nevoie atat de un cadru de formare cat $1de momente informale pentru a discutadespre unele dileme etice.Chiar daca etica lui "ieri" $i a lui "maine" sta Tncifrata Tn ceea ce in mod uzual numim eticasau cod de conduita, etica lui "acum" 0 remarci cel mai adesea sub forma de atitudine ~i-o potiintalni numai la prezent Tn contactul terapeutic, adesea transmisa de la terapeutul experimentatsau supervizor catre terapeutul incepator.
  25. 25. tm:!~;~:Introducere - ETICA SI CONDUITA IN PSIHOTERAPIE 2310. Autenticitatea practicianuluilntrucat terapia este 9i 0 forma intima de Invatare, ea cere un practician care dore9te sa renuntela rolul stereotip 9i vrea sa fie 0 persoana reala 9i autentica In relatia terapeutica. Tocmai acestcontext al relatiei de la persoana la persoana este cel din care clientul poate experimenta $iInvata cre9terea. Daca In postura de practicieni ne ascundem In spatele securizant al roluluiprofesional, clientii nO$tri se vor tine $i ei ascun$i de noi. Daca devenim doar ni$te expe~i tehnici91parasim propriile noastre reactii 9i valori sau ne deta$am de profesia noastra, rezultatul va fi 0terapie sterila. Doar prin identitatea $i trairile noastre putem veni In contact semnificativ cuclientii nO$tri. Daca facem alegeri orientate spre viata, emanand un spirit plin de vitalitate $ideschidere, daca suntem autentici in relatii1e cu clientii nO$tri $1 ne putem dezvalui lor, atunciputem fi sursa de inspiratie $i Ii putem Invata In cel mai adevarat sens al cuvantului.Pe scurt, ca terapeuti, noi suntem modele pentru clientii n09tri. Daca afi9am uncomportament incongruent, neasumandu-ne raspunderea ori ne prefacem pentru a ramanenedescoperiti $i vagi, atunci ne putem a$tepta din partea clientilor la imitarea acestuicomportament sau la nelncredere din partea lor. Daca suntem autentici angajandu-ne Intr-oautodezvaluire adecvata, atunci clientii nO$tri vor avea tendinta de a achizitiona aceasta cali tate$i de a devenii one$ti in interacjiunea cu noi pe parcursul relajiei terapeutice.Daca exista vre-o Intrebare fundamentala care ar putea servi drept iiant pentru cele descrisemal sus, atunci aceasta este: Cine are dreptuf sa faca terapie cu afta persoanii ? Aceastaintrebare poate fi un punct nodal de permanenta refleelie etiea $1 profesionala pentru oricaredintre noi. Este de asemenea 0 baza de autoexaminare de fiecare data cand ne intalnim cuclientii. Ma pot de asemenea intreba Ce ma face sa ered ea am dreptul sa-I eonsi/iez pe celalalt? Ce pot sa Ie ofer oamenilor cu care fac terapie ? Fae In propria mea viata ceea ce-j lncurajezpe clientii mei sa faea ?Daea raspunzi onest ia aeeste Tntrebari, s-ar putea sa te simji putin Tncurcat. S-ar putea sa-Iidai seama eEl nu ai niei un drept etie sa-I consiliezi pe ce!alal!; poate pentru ca propria ta viata nueste intotdeauna un model a$a cum e eel pe care vrei sa-I oferi in faa clienilor tai. Cred ea muilmai important deeat sa-ti rezoivi Tntreaga ta via(a de acum Inainte este sa faci altceva: sa-Ii daibine seama ee faci, in fiecare moment, ramanand deschis la reflectie ~i mai ales la Tnjelegere.
  26. 26. CAPITOLUL ICarl Rogers §iPSIHOTERAPIA CENTRA TA.PE PERSOANA.Adrian Luca1. Carl Rogers si periplul S3U existential,Pornind de la ideea larg raspEmditaca 0 teorle este inteleasa cu atat mai bine cu cat este maibine cunoscut autorul ei, voi incerca sa prezint succint contextul cultural ~i educational alevolutiei lui C,Rogers,«Copilaria sa s-a desfa~urat in sanul unei familii numeroase, fericite ~i strans unite, undedomnea spiritul muncitoresc ~i principiile unui protestantism sever. Face in aceasta perioada 0pasiune pentru metodele experimentale ale agriculturii ~i cre~terea animaielor, fapt care-idetermina un respect crescut pentru maniera ~tiintifica de a aborda unele probleme ~i de apromova cunoa9terea,in cursul primilor ani universitari consacrati mai ales studiului fizicii ~i biologiei, inclinatiapentru metodele experimentale Ii intare~te atitudinea pozitiva cu privire la spiritul 9tiintific; deasemenea, alte ramuri, de exemplu istoria, au contribuit intr-o mare masura la dezvoltareagustului sau pentru munca intelectuala,Abandonand religia traditionalista a familiei sale, adera la conceptii religioase mai moderne,Pleca la New York ~i se inscrie la un institut de studii filozofice ~i religioase (Union TheologicalSeminary). Aceasta institutie promova libertatea gandirii 9i respecta toate eforturile de reflectiesincera, chiar daca acest efort ducea la deturnarea individului de la realitate, Aceasta I-a ~ocat;parase~te institutia ~i intra la "Teachers College de Columbia University",Era epoca in care influenta lui John Dewey era la apogeu ~i a fost initiat in conceptiile saleprin discipolul sau W.H,Kilpatrik.La "Teachers College" a descoperit de asemenea psihologia clinica prin invataturile lui LetaHollingwort. Petrece apoi un an ca stagiar la "Institut for Child Guidance", 0 clinicapsihopedagogica din New-York, a carui personal era de orientare profund freudiana, loc unde sefamiliarizeaza cu gandirea psihanalitica. Aici face primii pa~i de terapeut sub directa indrumare alui David Levy ~i Lawson Lowrey. A fost 0 perioada in primul rand fecunda dar cam haotica(Iucra la pregatirea doctoratului); descopera incompatibilitatea care exista intre spiritul inaltspeculativ caracteristic la "Institut for Child Guidance" ~i conceptiile riguros experimentale ~istatistice care dominau la Columbia - alUelspus intre gandirea lui Freud ~i cea a lui Thorndike.Ace9ti ani la New-York au fost urmati de 0 perioada de 20 de ani in timpul carora a fostdirector la 0 clinica psihopedagogica din Rochester. Cerintele vremii erau centrate pe aspectulpractic al muncii, adicEl pe rezultatele obtinute de speciali9ti in urma lucrului cu copiii,adolescentii ~i adultii problema.In cursul acestor ani, diver~i membri ai clinicii au introdus vederile psihanaliste ale lui OttoRank 9i ale grupului de psihiatri 9i de asistenti sociali cunoseuti in S.UA sub numele de "LEcole
  27. 27. --"-" =--=~~--===Capitolul 1- PSIHOTERAPIA CENTRATA PE PERSOANA 25de Philadelphia", De$i contactele lui Rogers cu Rank s-au limitat la 3 zile de studiu organizate laclinica, conceptiile sale au exercitat 0 influenta profunda asupra gandlrii sale, ca de altfel asupraIntregului personal de la clinica, Mai precis, vederile lui Rank au dus la cristalizarea anumitorconceptii teoretice care existau la Rogers Tnstadiul de schita de proiect (dupa cum marturise$teautorul), Aceasta Intalnire cu Rank coincidea cu perioada In care "eu simteam ca devin maicomplet, mai eficace ca terapeut $i Incepeam sa Intrevad 0 anumita ordine In procesulterapeutic, $i din acest moment, aceasta ordine mi-a aparut inerenta experientei terapeutice,Adica, contrar anumitor teorii psihanalitice - ale caror enunturi se limitau la a masura sursa deexperienta - aceasta ordine nu era straina experientei, ea nu venea impusa dinafara,"(C,ROGERS),Putin dupa acest progres al gandirii sale, i se ofera 0 catedra de psihologie clinica la OhioState University, unde se gase$te confruntat cu 0 situatie foarte noua: descopera spre marea sasurprindere ca principiile terapeutice pe care Ie elaborase $i care II ghidasera mai mult sau maiputin implicit la Rochester, erau departe de a fi evidente tinerilor clinicieni - studenti $i colegi.Realizeaza ca, conceptiile sale privind psihoterapia aveau 0 turnura mult prea independenta $ipersonala $i ca gandirea sa de clinician avea 0 tenta ce contrazicea considerabil gandirea(principii/e) statuata(e) la acea vreme, Rogers marturise$te: ,,PanaIn acest moment am trait subimpresia ca ideile $i principiile mele de terapeut reprezentau un simplu efort de elucidare aprincipiilor care ghidasera «toti terapeutii»,Dupa 1940 intra la Universitatea din Chicago unde petrece 10 ani, timp Tn care pune pepicioare programe de cercetare largite (de Invatare, de training, de administrare) prinparticiparea studentilor §i din alte domenii decat cel al psihologiei elinice (pedagogie, sociologie,psihologie industriala),Tncepand cu anul 1928,Tntimpul vacantelor, Tntre 15 §I 20 de ore pe saptamana, Incepe saasiste numeroase persoane In eforturile lor de asanare §i de dezvoltare (cre§tere) psihica,persoane care mai mult decat oricare alta sursa au stimulat eforturile sale atat teoretice, cat $ipractice care au dus la Tntelegerea fenomenului terapeutic, structurii personalitalii §ifenomenelor conexe.Tnainte de a prezenta teoria sa, se impune sa citez una din atitudinile §i conceptiilefundamentale de care Rogers a tinut Indeosebi cont In evaluarea teoriilor sale, §i anume:credinta sa ferma (neclintita) TnIntaietatea de ordin subiectiv: "Omul traie§te esenlialmente Intr-olume subiectiva §i personala, Activitatile sale, chiar §i cele mai Inalte obiective - eforturile sale$tiintifice, cantitative, matematice etc, - reprezinta expresia scopurilor subiective $i lucrurilorsubiective.Tn concluzie, de§i ma Indoiesc de posibilitatea ca exista un adevar subiectiv, Tn aceea$imasura cred ca nu voi putea niciodata sa ajung la cunoa§terea totala, Este vorba ca ceea ce seconsidera In general drept {( Cunoa§terea §tiintifica » nu exista, Nu exista decat perceptiiindividuale a ceea ce se manifesta la fiecare dintre noi, ca reprezentand acest domeniu decunoa$tere " (Carl Rogers),2. Premise teoretice In psihoterapia rOQersiana2.1. "Nondirectivitate" sau centrare pe persoanaPsihoterapia centrata pe client se Tnscrie In curentul orientarilor psihoterapeuticeexperienlialiste; aparuta initial sub denumirea de psihoterapie non-directiva, contraziceaconsiderabil principiile statuate la acea vreme, constituind un adevarat $OCideologic, cacl ideeaunui tratament psihoterapeutic "Iipsit de direclii", de diagnostice §i interpretari, a afectatpresiunea sangvina a unor practicieni "con§tiincio§i", revoltati de /ipsa de competenla §I
  28. 28. 26 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIEresponsabilitate a unei asemenea formule. $i aceasta, deoarece ideea de «non-direc(ie»pare am de simpla ~i atat de u~or de imbogatit prin imaginatie, Tncat la prima vedere nu sepreteaza la alte comentarii.Deoarece se pare ca exista un curios decalaj Tntre cunoa$terea $i Tntelegerea terapieirogersiene (Iucru observat de Rogers chiar in mediile profesionale americane), yom prezentaun anumit numar de factori care par sa favorizeze fixarea terapiei rogersiene numai la nivelulnon-directiv ~i implicit prin aceasta, voi insista asupra a doua concepte larg vehiculate: «non-directivitate» $i «centrare pe client» - "Symbol" client-centered. Tnainte de toate, esteincontestabil ca un termen ca «non-direc(ie" nu are aliura unui program. Acest termen este atatde clar $i de simplu, atat de U$orde imboga(it prin imagina(ie, incat nu reu~e~te sa trezeascacuriozitatea. De asemenea, profesionistul ramurii, convins ca psihoterapia nu are deloc secretepentru el, T~iimagineaza cu u~urinta ca singurul cuvant al acestui demers II informeaza cu totce este util sa ~tie despre acest lucru. Daca termenul Ii sugereaza lucruri care vin Tnconcordanta cu parerile sale personaIe, nu ezita sa se declare partizan al concep(iilor non-directive. In caz contrar, nu ezita mai mult sa declare ca psihoterapia non-directiva nu este 0adevarata psihoterapie, ca ea nu se potrive$te decat cazurilor foarte benigne etc. Mai mult,ideea de «non-directie" se refera Tndeaproape la structura obi~nuinelor mentale ~isociale, aconvingerilor, a dorin(elor marturisite $i nemarturisite a celor mai multi dintre noi.In domeniul relatiilor umane, nevoia de a domina ~i sub forme deghizate, nevoia de a fidominat, Tnving de departe nevoile de a se elibera $i de a fi liber. Schimbarile cerute deconceptiile lui Rogers merg deci, intr-o masura variabila, Tmpotrivanevoilor majoritatii oamenilor- aceasta cel puin in stadiul actual al evoluiei umane. Aceasta ultima restricie este evidentimportanta. Fara ea, afirma(ia care precede - $i anume frica de adevarata Iibertate - ar impli~a 0concepie a omului direct contrara aceleia care se afla la baza demersului rogersian. Intr-adevar, Tnlimp ce nevoile de dependena $i de independenta se dovedesc amandoua profundTnradacinate, istoria omului pare sa demonstreze suficient ca nevoia de independenamanifesta 0 capacitate de cre~tere care, oricat de lenta $i neregulata ar fi, nu Tnceteaza saopereze.Cat despre aplicabilitatea principiilor rogersiene la relatiile umane In general, majoritateaoamenilor par incapabili sa conceapa posibilitatea.Majoritatea contemporanilor nO$tri,chiar occidentali, chiar partizani ai ideologiilor liberale $idemocratice, au 0 concepie esenialmente ierarhica a relaiilor interpersonale, 0 concepiebazata pe raporturile de superioritate-inferioritate, de ascendent-supunere, de autoritate-subordonare. Desigur, aceste cuvinte cu Incarcatura emo(ionala sunt tabu; atitudinile carecorespund, subzista, sub etichete acceptabile ca "competenta" sau "responsabilitate". Adesea"responsabilitatea" mascheaza pe de 0 parte, nevoile de ascendent $i de dominare a celui careo exercita $1pe de alta parte, tendintele la dependenta $i la cel mai mic efort a acelula care esteobiectul acestei responsabilitai. Toate acestea se efectueaza Intr-o maniera, fara Indoiala, largincon$tienta $i intr-o cultura Inca bazata pe dreptul celui mai puternic.Mergand mai departe $i referindu-ne la interactiunea directa client-terapeut, s-a dovedlt eaunii dintre clinicieni, practicand psihoterapia intr-o maniera identica eu cea a lui Rogers ((non-directiv»!), nu obtineau rezultate comparabile. Din analiza Interviurilor $i din discuiile in grup, arezultat ca cei care e$uau Tneforturile lor de terapeui non-directivi aplicau noua metoda faravreo angajare personala. Se comportau In maniera unui "eeran neutru" - no(iune psihanalitiea arolului terapeutului, In voga Tn epoca. Comportamentul lor non-directiv era numai decircumstanta. Era un rol, nimic mai mull. Acest rol " adoptau pur $i simplu pentru ca erapractical, aparent cu succes, de colegii sau profesorii lor. Nu s-au gandit niciodata la atitudinile$i convingerile subiacente acestui gen de comportament; s-a dovedit chiar ea unii din ace$titerapeui pseudo-non-directivi Intre(ineau opinii de-a dreptul contrarii celor care s-au dovedit,dupa aceea, ea fiind indispensabile unei praetici fecunde, acestui demers.
  29. 29. Capitolul I - PSIHOTERAPIA CENTRA TApE PERSOANA 27Observajii de acest gen, alaturate la unele progrese ale opiniei sale, I-au condus(determinat) pe Rogers sa concluzioneze ca ceea ce conteaza, in aceasta psihoterapie, nu esteabsenja directivelor, ci prezenja la terapeut a unor atitudini vis-a-vis de client $i a unei anumiteconcepjii asupra relatiilor umane. Altfel spus, el a ajuns sa Inteleaga ca esenta demersului saunu consta atat Intr-o maniera de a actiona, cat Intr-o noua maniera de fi. Daca comportamentulterapeutului nu va fi expresia anumitor atitudini $i convingeri profund Inradacinate Inpersonalitatea sa, el nu va reu$i sa declan$eze la client genul de proces numit "actualizare desine" sau "cre$tere (dezvoltare) personala". De$i aceste aspeete vor fi prezente in paginile ceurmeaza, Ie-am menjionat aici numai pentru a elucida semnificajia fenomenului {(client-centered» (centrare pe client) care, In urma dezvoltarilor ulterioare, vine sa inlocuiascatermenul de «non-directiv».Pentru ca procesul terapeutic sa fie fecund, trebuie ca el sa se efectueze In funcjie deexperienja clientului, nu In functie de teoriile $i principiile straine acestei experiente. Pentru caterapeutul sa fie eficient, trebuie ca el sa adopte, vis-a-vis de clientul sau, 0 atitudine empatica;trebuie sa se straduiasca sa se cufunde cu clientul, in lumea subiectiva a acestuia. Clientultrebuie sa fie centrullntreprinderii, nu numai in sensul ca el este beneficiarul, ci intr-un sensmai intrinsec. Injelegerea experienjei sale personale trebuie sa serveasca drept ghid $i criteriuTn procesul de reorganizare a atitudinilor sale $i In conduita ulterioara a vietii sale. De aici,termenul de «client-centered», indicativ al curentului ideocratic al procesului, adica aInradacinarii sale In experienja traita de client.De asemenea, se mai vehiculeaza adesea id2ea: "cu anumite subiecte sau Tn anumitemomente nu este nimic mai bun de facut decat sa te dovede$ti strict nondirectiv", implicajia fiindca subiectul se dovede$te intratabil. Fara Indoiala, noiunea de {(non-directie}), care este labaza opiniilor de acest gen, este cea de laisser-faire. Nu poate fi impiedicata intrebarea dacacei care sustin aceasta i$i dau seama de faptul ca atitudinea, comportamentul clientului Intimpul interviului este determinat Tntr-olarga masura de cel al terapeutului. De altfel, ceea ce-Icalifica drept "intratabil" este poate singurul fundament pe care se poate edificaautodeterminarea care este scopul terapiei. Din punct de vedere extern, nondirecia $ineintervenia (laisser-faire) se aseamana incontestabil. Dar in intenjia $1specificitatea lor, ceidoi termeni n-au nimic Tncomun. «Non-direcia}), a$a cum se Inelege prin intermediul opinieilui Rogers, este inspirata de 0 atitudine necondiional pozitiva, In timp ce neintervenjia (Iaisser-faire) se reduce esenjialmente la indiferenja, respectiv la 0 toleranja vecina cu disprelul. Or,Tntr-o relalie care se afi$eaza ca fiind patrunsa de respect, de Inlelegere $i de caldura(caracteristica reclamata actualmente de toate metodele terapeutice fara excepjie), atitudineade ..laisser-faire" nu este atat de inofensiva pe cat cred cei care 0 aplica. Clientul recunoa$tecaracterul negativ In mod tacit critic $i defensiv al acestei atitudini. 0 asemenea experlenla estenu numai penibila pentru cel care se a$teapta sa gaseasca la terapeut primirea pe care esteincapabil sa 0 descopere In alta parte, dar ea intare$te atitudinea de ambivalenja $1disperareacare il submineaza (distruge). Clientul reacjioneaza fie parasind Intreprinderea terapeutica, fierefuzand In mod tacit sa se angajeze Tntr-unefort - temporar stangacl, dar potenlial fecund - deautodeterminare. Cat despre procesul de alternanla de faze de intervenjie $i laisser-faire,confuzia $i oscilaliile emo!ionale pe care trebuie sa Ie provoace la client par cel mai pu(interapeutice.Este adevarat ca rolul terapeutului nondirectiv se descrie adesea ca "inactiv". Totu$i, secuvine a se Inlelege acest termen Intr-o masura oarecum orientala, insemnand nu absenla deactivitate, ci absenla de activitate intervenlionala. De altfel, terapeutul rogersian "inactiv" esteintens angajat In procesul de redresare, dar se fere$te cu grija sa deranjeze dezvoltareainerenta, straduindu-se sa 0 faciliteze. Acum, aceasta terapie poate fi caracterizata ca fiind unproces de "cataliza" In opoz1liecu noliunea de analiza.In opinla $i practica lui Rogers «non-direc(ia" se reduce esen!ialmente la abinerea de la
  30. 30. 28 ORIENT AREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIEjudecata evaluanta, nu la absenta functiei de judecata; orice activitate coerenta cere folosireaconstanta a acestei functii. De altfel, a intelege inseamna a judeca - daca nu calitatea, eel putinexistenta unui lucru sau a unui eveniment dat. Ratiunea despre care este yorba aid se refera lacalitatea adevarata sau falsa, buna sau rea, laudabila sau condamnabila, realista sau iluzorie aceea ce clientul raporteaza.2.2. Conceptia rogersiana privind dezvoltarea umanaTn acest moment, fiind clarificate notiunile care impiedica 0 intelegere adecvata a terapieirogersiene, putem intra In miezul problemei.Tn exprimarea cea mai simpla, ideea principala a acestei conceptii terapeutice estecapacitatea individului, mai explicit, aceasta traducandu-se astfel: fiinta umana are capacitatea,latenta daca nu manifesta, de a se inlelege pe ea insa~i ~ide a-~i rezolva problemele suficientpentru satisfacerea ~i eficacitatea necesara funclionarii adecvate; de adaugat, ca are deasemenea 0 tendinta sa exerseze aceasta capacitate; ca potentiaIe, aceasta capacitate ~iaceasta tendina sunt inerente oricarui om. Exercitarea acestei capacitati reclama un context derelatii umane pozitive, favorabile conversatiei ;;i ridicarii "Eului"; altfel spus, ea reclama relatiilipsite de amenintare sau de sfidare (provocare) cu ideea ca subiectul se amelioreaza pe elInsu9i.Impreuna, aceste doua propuneri ("tendinta" ~i "capacitatea") rezuma ceea ce se raporteazala aceasta terapie, orice ipoteza, arice afirmatie 9i orice practica.Capacitatea nu are nimic specializat, nimic special; nu este vreo aptitudine sau trasaturaspecifica, ci un mod de functionare caracteristic ~i eminamente uman. Acest mod este bazat pecapacitatea de cunoa9tere reflexiva, adica capacitatea nu numai de a 9ti, ci de a ;;ti ca ~tii.Cunoa~terea reflexiva face posibila autoevaluarea ~i autocarectia, operatiuni fundamentale alecapacitatii In chestiune.De remarcat ca nu este vorba de 0 capacitate de Intelegere completa ~i foarte corecta, cide un grad de lntelegere imperfect, fara lndoiala, dar suficient fiecarui pas al procesului deadaptare 9i integrare care este existenla umana: este 0 lntelegere activa, Intr-un fel vitala,orientata nu spre conceptualizare, ci spre actiune. Cat despre capacitatea individului de a-9irezolva problemele, este yorba de solulii ad-hoc care permit 0 continuare fecunda a procesuluineincetat de solutionare de probleme, care este dezvoltarea spre maturitate. Sa notam cascopul spre care aceasta capacitate se orienteaza este formulat nu in termeni de noroc ci Intermeni de "funclionare adecvata", constructiva, satisfacatoare in ansamblu 9i, lucru esential:realizabil oricare ar fi contingentele (raporturile) mediului (in a~a masura, incat acestecontingente sa nu reprezinte violari manifeste 9i persistente ale conditillor de viata umana).Dintr-un punct de vedere mai specializat, capacitatea individului este manifestareapsihologica a ceea ce se nume9te in limbaj mai abstract, tendinta la actualizare a organismului.Tendinta fa actuafizare a organismului este fundamentala. Ea vegheaza la exersareatuturor functiilor, atat fizice cat ~i experientiale; ea vizeaza In mod constant sa dezvoltepotentialitatile individului pentru a asigura conversatia 9i "fmbogatirea" sa tinand cont deposibilitati1e~i limitele mediului. 0 observatie: termenul de imbogatire este folosit in sensuI eelmai general, Ingloband tot ceea ce favorizeaza dezvoltarea (satisfactia sufleteasca) prin sporireaa tot ce are 9i a tot ce este individul, prin cre~terea importantei sale, a culturii, puterii, fericirii,talentelor, placerii, posesiunilor sale ~i a tot ceea ce amplifica satisfactia rezultata de aici. Dealtfel, acest termen trebuie inteles In sens subiectiv!Ceea ce tendinta actualizanta vizeaza sa atinga este ceea ce subiectul percepe ca fiind 0ridicare a moralului sau 0 imbogatire - nu In mod necesar ceea ce eSle obiectiv sau inlrinsecimbogatire.Tendinta la actualizare a potentialelor organismului, a~a cum este conceputa in teoria lui
  31. 31. Capitolul I - PSIHOTERAPIA CENTRA TA. PE PERSOANA. 29Rogers, opereaza In ordine genetica (dezvoltarea individului) ca ~i In ordine psihogenetica(dezvoltarea speciei).Din punct de vedere genetic, ipoteza privind tendina la actualizare a organismului afirma caprocesul de organizare a experienei este comparabil, in orientarea sa, cu procesul dezvoltariifizice (evoluia spre specimenul adult ~i sanatos conform legilor genetice specifice speciei),Daca experiena poate sa se organizeze in absena factorilor perturbani gravi, aceastaorganizare - fiind cuprinsa aici expresia sa in comportament - se va efectua in sensuI maturitaii~i funcionarii adecvate, adica In sensul comportamentului raional, social, subiectiv, satisfacator$i obiectiv eficace,Se pune Intrebarea: cum se explica atunci fluxul patologiei psihologice $i sociale?Nu trebuie uitat ca este fundamentala condiia enunata mai sus, relativa la eficacitateaactualizarii acestei capacitai $i anume, un climat uman propice, lipsit de ameninarea "eului"individual; foarte important de remarcat este faptul ca acest climat uman este de ordinfenomenal, deci subiectiv; individul, tendina sa la actualizare $i nOiunea "eului" fac taate partedin lumea fenomenala. De aici rezulta ca ceea ce conteaza nu este caracterul intrinsec pozitiv alcondiiilor, ci este percepia acestor condiii de catre subiect, lucru valabil $i in cazul noiunii de"eu" (important este "eul" a$a cum este perceput de subiect, $i nu cum exista in realitate),Ca ~i tendina la actualizare, notiunea eului joaca un rol de prim ordin in concepia teoreticaa lui Rogers, Una reprezinta ideea principala a teoriei sale asupra terapiei, cealalta, pivotulteoriei sale asupra personalitaii,Noiunea eului este 0 structura perceptuala, adica un ansamblu organizat ~i schimbator alpercepiilor rapartandu-se la Insu~i subiectul. Ca exemplu al acestei percepii voi cita:caracteristicile, atributele, calitaile $1defectele, capacitaile ~i limitele, valarile $i relaiile pe caresubiectulle recunoa$te ca descriptive ale lui Insu~i ~i pe care Ie percepe ca dandu-i identitatea.Aceasta structura perceptuala inglobeaza toate experienele subiectului din fiecare moment alexistenei sale.Dupa aceasta definlie concisa, sa vedem rolul "eului". Eul, facand parte inerenta dinunitatea psihologica totala indicata prin termenul "organism", rezulta ca este subiect al operaiei(acliunii) tendinei ia actualizare, Conjugarea acestor doi factori -tendina la actualizare $1noiunea eului- determina comportamentul. Prima reprezlnta factorul dinamic, a doua factorulreglator; una furnizeaza energia, cealalta direejia,Tendina la actualizare a eului acloneaza ~i vizeaza constant conversaia §i imbogatireaeului. Adica se opune la tot ce compromite eul in sensul fie al diminuarii, fie al devalorizarii sau31 contradiciei. Totu~i, succesul sau eficacitatea acestei aciuni nu depind deloc de situatia"reaia", "obiectiva", ci de situaia a§a cum 0 percepe subiectul. Or, subiectul percepe situaia Tnfuncie de noliunea eului sau; percepe lumea prin prisma eului sau: ceea ce se raporteaza la euare tendina sa fie perceput Tnrelief ~i este susceptibil de a fi madificat Tnfunctie de dorinele ~inelini$tile subiectului; ceea ce nu se raporteaza la eu are tendinta de a fi perceput mal vag sausa fie totai neglijat. A~adar, noiunea eului determina eficacitatea sau lipsa de eficacitate atendinlei actuatizante, Eficacitatea tendinei la actualizare a eului depinde de caracterul realist alnoiunii de eu, Notiunea eului este realista cand exista concordana sau congruena Intreatributele pe care subiectui crede ca Ie poseda §i cele pe care Ie poseda in realitate. 0modalitate de a verifica noiunea exista, desigur, nu absoluta, dar suficienta pentru nevoilepractice. Pentru a verifica caracterul realist al unei percepii oarecare privind noiunea eului,individul dispune de doua surse de criterii. Unul dintre aceste criterii este experiena traita -sentimente, dorinte, nelini~ti ale subiectului referitor la obiectul in cauza. Celalalt criteriu constain dovada pe care 0 furnizeaza comportamentul subiectului $i prin comportamentul altuia inceea ce-I prive~te.Daca exista congruena intre "percepie" ~i "realitate", in ce prive~te noiunea eului, actiuneatendinei actualizante va fi adecvat condusa de noiunea eului $i individul va avea toate ~ansele
  32. 32. 30 ORIENTAREA EXPERIENTIAL2. IN PSIHOTERAPIEpentru a-~i atinge scopurile pe care ~i Ie propune, de asemenea comportamentul sau va aveatendinta de a asigura mentinerea §i Imbogatirea eului. In caz negativ, adica acolo unde notiuneaeului comporta lacune §i erori, tendinta actualizanta va fi prost luminata; ea I~i va propunescopuri greu de atins daca nu ireallzabile, ~i -arice alt lueru flind la fel- va ajunge la e§ec, eutoate frustrarile care rezulta §i care Impiedica buna functionare,In concluzie, 0 notiune realista a eului este primordi~la, dar pentru ca aceasta sa fie realistaea trebuie sa fie fundamentata peexperienta autentica a subiectului, adica pe ceea ce simte Inmod real.Libertatea experientiafa este condilia esentiala a acestei fundamentari autentice, Ea seraporteaza In mod esential la experienta, deci la fenomene interne, Ea consta In faptul casubiectul se simte Iiber de a recunoa§te a§a cum Inlelege, in alti termeni ea presupunecasubiectul nu se simte obligat sa-~i nege sau sa-~i deformeze opiniile ~i atitudinile intime pentru amenline afecliunea sau aprecierea persoanelor importante pentru el ,Aceasta libertate exista cand subiectull§i da seama de ceea ce-i este permis sa exprime(cel putin verbal): experienta sa, emotiile ~i dorinele a$a cum Ie simte $1 independent deconformitatea lor la normele sociale §I morale care guverneaza mediul sau, Altfel spus, subiectuleste psihologic liber cand nu se simte obligat sa nege sau sa deformeze ceea ce simte pentru apastra, fie afectiunea sau stima celorlalti care joaca un rol important In "economia" sa interna, fiestima de sine.Cand libertatea experientiala a subiectului este amenintata, acestuia nu-i este permis sasimta sentimentele pe care Ie simte totu~i In mod manifest, sub pedeapsa de a pierde conditiilede care depind actualizarea sa, §i anume, afectiunea sau stima celor care joaca un rol importantIn viata sa. Nelini~tea cauzata de aceasta amenintare II Impinge sa-~i reprime, mai Intaiexteriorizarea, apoi existenta sentimentelor sale. Procedeul dovedindu-se "fecund", adicareprimand conditiile conservarii ~i ridicarii moralului eului, tinde sa-I adopte ca mod de viata,Totu~i, 0 parte a experientei sale traite, reale, scapand cunoa§terii sale, controlulcomportamentului sau Ii scapa In aceea$i masura. Din acel moment se produc dezamagiri $ideceptii ~i subiectul devine confuz, dezoriental, pe scurt, nevrotic. Deci, aceasta alienare asubiectului In raport cu experienla traita este chiar ceea ce constituie personalitatea nevrotica.Tntr-operioada determinanta, sensibila dezvoltarii sale -nu Tnmod necesar copilaria- drepturile laperceperea autentica a experientei sale au fost ameninlate sau violate. Ceea ce estespectaculos In evolutia acestor persoane este lupta pe care unii dintre ei 0 duc Tmpotrivaconditiei lor care poate sa-i ridiee deasupra omului mediu. Personalitatea lor poate dobandi unrelief §i 0 productivitate care lipse~te foarte des persoanei "normaIe", la care homeostaziapsihologica, rar perturbata, poate ajunge (duce) la un echilibru vecin cu stagnarea.Concluzionand, cand tendinta actualizanta se poate exersa In conditii favorabile, adica farapiediei psihologice grave, individul se va dezvolta Tn sensul maturitatii. Perceptia despre elTnsu$i,a mediului sau ~i comportamentul care se articuleaza pe aceste perceptii, se vor modificaconstant In sensuI unei diferentieri $i a unei autonomii crescande, tipice progresului spre stareade adult. Personalitatea va reprezenta deci actualizarea maxima a potentialitatilor"organismului". Mai concrel, personalitatea se dezvolta dupa un model comparabil dezvoltariifizice care, $i ea, este determinata de tendinta actualizanta exersandu-se la un nivel maielementar §i conducand la diferentierea functiilor ~i organelor caracteristice maturitatii fizice.Problema fundamentala care se ridica Tn aceasta conceptie este: cum ia personalitateaaceasta dire,clie pozitiva orientata spre autonomie $i responsabilitate - caracteristici esentiale alematuritatii? Intr-adevar, aceasta directie nu este manifestarea unei necesitali interne, asemeniaceleia care conduce dezvoltarea fizica. Ea nu rezulta mai mult din procesul de imitare sociala,pentru ca individul este Tnconjurat de cel putin tot atatea exemple de imaturitate ca ~i dematuritate. $i ea nu continua Tn mod necesar satisfacerea imediata pe care 0 procuracomportamentul autonom pentru ca acest comportament se Insote~te adesea de frustrari

×