Cartoful
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Like this? Share it with your network

Share
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
3,305
On Slideshare
1,734
From Embeds
1,571
Number of Embeds
24

Actions

Shares
Downloads
27
Comments
0
Likes
0

Embeds 1,571

http://frumoasaverde.blogspot.ro 1,043
http://frumoasaverde.blogspot.com 375
http://frumoasaverde.blogspot.it 34
http://frumoasaverde.blogspot.com.es 21
http://frumoasaverde.blogspot.de 20
http://frumoasaverde.blogspot.fr 14
http://frumoasaverde.blogspot.co.uk 11
http://frumoasaverde.blogspot.se 9
http://frumoasaverde.blogspot.be 9
http://frumoasaverde.blogspot.ca 8
http://frumoasaverde.blogspot.co.il 7
http://frumoasaverde.blogspot.ie 4
http://frumoasaverde.blogspot.co.at 3
http://frumoasaverde.blogspot.nl 2
https://frumoasaverde.blogspot.com 2
http://frumoasaverde.blogspot.com.au 1
http://www.google.ro 1
http://www.frumoasaverde.blogspot.ro 1
http://frumoasaverde.blogspot.dk 1
http://frumoasaverde.blogspot.gr 1
http://frumoasaverde.blogspot.ch 1
http://frumoasaverde.blogspot.com.br 1
http://frumoasaverde.blogspot.com.ar 1
http://www.google.it 1

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. Legumele sunt aurul verde al varastenilor “CARTOFUL” Autor:Costache Ioana SCOALA CU CLASELE I-VIII VARASTI
  • 2. ORIGINE Un platou inalt din muntii Anzi in America de Sud este locul de nastere al cartofului alb, numit astazi “irlandez”. Platoul cunoscut de noi astazi ca Titicaca se intinde pe teritoriul statelor Peru si Bolivia. Indienii Aymara au dezvoltat mai mult de 100 de varietati de cartofi pe care ii ciltivau la inaltimi mai mari de 3000m. Cartofii erau baza alimentatiei incasilor si a indienilor Aymara
  • 3. ISTORIC In ruinele antice din Peru si Chile, arheologii au gasit ramasite de cartofi, datate din sec.V i.Ch. Incasii ii cultivau ,ii mancau si chiar ii adorau. Adesea cosuri sigilate, pline cu cartofi erau ingropati ca rezerva pentru anii de foamete sau in caz de razboi, ii uscau si formau proviziile carate in expeditii.
  • 4. LEGENDA Cartofii vechilor incasi aveau coaja de culoare rosie inchisa si miezul galben. Incasii ii numeau “papas”, asa cum sunt numiti si astazi in Peru. O rugaciune incasa spune: “O, Creatorule! Tu, care ai dat viata tuturor lucrurilor si ai facut ca oamenii sa traiasca si sa se inmulteasca, inmulteste si fructele pamantului, cartofii si alta hrana pe care ai creat-o, ca sa nu mai suferim de foame si mizerie.”
  • 5. Piedro de Cieza de Leon 1540- primul european care a vazut cartofi, a fost Piedro de Cieza de Leon(1518-1560). Conchistador spaniol si istoric, care a scris despre cartof in opera sa: “Peru- Descoperire si cucerire” -1560
  • 6. Gonzalo Jimenez de Quesada 1565- exploratorul spaniol Gonzalo Jimenez de Quesada, a adus cartoful in Spania, in locul aurului pe care il cautase zadarnic. 1588- o legenda irlandeza spune ca vasele armatei spaniole esuate pe coastele irlandeze , erau incarcate cu cartofi
  • 7. In sec. XX, a devenit alimentul de baza in toate tarile lumii Cartoful a ajuns in Europa prin secolul XVI si, de atunci, nu ne-a mai lipsit de la masa. Aceasta leguma aparent banala, daca este fiarta pe abur sau inabusit, dezintoxica organismul, datorita continutului sau bogat in potasiu. Contribuie la eliminarea acidului uric, fiind indicat in reumatism si artroza. Slab hipnotic si calmant, cartoful e foarte bun pentru persoanele nervoase, cu crampe, insomnii, tuse pe baza nervoasa. Este recomandat si diabeticilor, copt in cenusa, in asa fel incit sa nu i se piarda nici savoarea, nici calitatile nutritive. Cartoful reduce glicozuria, determina o ameliorare a starii generale si, la bolnavii cu complicatii chirurgicale, o revitalizare a tesuturilor, prin favorizarea proceselor de cicatrizare. Cartoful contine provitamina A, vitamina K (antihemoragica si antianemica), sulf (combate excesul de seboree si fier). Constituie una dintre principalele surse de vitamina C a francezilor, care consuma in jur de 120 kg de cartofi pe an de persoana. Dr. Leon Binet a demonstrat ca aceasta leguma contine o substanta azotata, tuberina, care favorizeaza cresterea copiilor. Mai cu seama cartofii noi sint bogati in tuberina.
  • 8. Cartoful nu ingrasa Cartoful e recomandat de medicina moderna pentru ca e sanatos, hranitor, energetic, permis tuturor celor predispusi la ingrasare. Inlesneste functiile intestinale, combate ulcerul, este cicatrizant. Daca nu e preparat cu grasime, cartoful nu ingrasa. Este chiar recomandat obezilor, hepaticilor. Administrate diabeticilor, zilnic cite 1 kg-1,5 kg de cartofi, s-a constatat atenuarea simptomelor morbide (glicozurile, poliurie, polidipsie). Chiar daca este voluminos, cartoful are 80% apa, un pic mai putin decit laptele. Un cartof de dimensiuni medii cintareste in jur de 150 de grame si furnizeaza organismului doar 100-110 kilocalorii, cit un pahar de suc de portocale. Un cartof are numai 10 miligrame de sodiu (de 400 de ori mai putin decit aportul zilnic de sodiu). Potasiu are, insa, din plin: de trei ori mai mult decit o portocala si chiar si mai mult decit o banana. Sint mai greu de digerat cartofii prajiti, deoarece contin mai multe lipide. Cartofii fierti nu trebuie pastrati mai mult de 24 ore. Nu consumati portiunile verzi ale cartofului. Sint toxice!
  • 9. Sucul de cartofi cruzi Sucul de cartofi nu are egal in tratarea aciditatii gastrice si a ulcerelor gastrice. Calmeaza si cicatrizeaza mucoasele digestive. Este un antispastic, diuretic, emolient. Intr-un pahar de vin, se pun doua degete de suc si restul apa calda. Se bea dimineata, pe stomacul gol. Se poate amesteca si cu supa sau ciorba. Ca toate sucurile, si cel de cartofi se altereaza repede; de aceea, trebuie extras si consumat imediat. Milioane de indivizi sufera de artrita, dar putini cunosc actiunea benefica a sucului de cartofi impotriva acestei boli. Extractul crud e indicat si in hepatita si litiaza biliara, constipatie, hemoroizi, scorbut. Sucul de cartofi din soiurile rozalii contine hidrati de carbon, protide, lipide, saruri minerale, vitamine (B1, B6, C, K). Amidonul de cartof este antiinflamator in bolile gastrointestinale, in intoxicatii cu substante toxice.
  • 10. Medicamentul pielii Pentru arsuri, degeraturi, crapaturi ale pielii, ulceratii, edeme ale pleoapelor: se rade o cantitate suficienta de cartofi cruzi si se aplica pe locul respectiv, in amestec cu o lingurita de miere sau ulei de masline, lasind sa actioneze cel putin doua ore; se fixeaza cu ajutorul unui bandaj. Se schimba cataplasma in timpul zilei, pina la vindecarea completa. Pentru arsuri solare, se pun cartofi in rondele subtiri. Se lasa sa actioneze citeva minute. Pecinginea trece cu cartof crud, dat prin mixer, se lasa 10 minute, apoi se clateste. Faina de cartofi este un bun calmant in caz de flegmoane, arsuri, erizipel, ulcer varicos, eruptii cutanate si crapaturi ale pielii. Se fixeaza cu un bandaj si se lasa o ora sau doua. Operatia se repeta de doua ori pe zi, pina la vindecarea completa. Pe negi, se pune cartof crud, ras, o data dimineata si o data dupa-amiaza. Transpiratia abundenta a picioarelor se trateaza cu faina de cartofi pudrata pe piele, dupa spalarea picioarelor.
  • 11. Alunga tusea si migrenele Chiar si frunzele cartofului au intrebuintare terapeutica. 15 g de frunze proaspete se fierb 5 minute in 750 ml de apa. Se strecoara. Ceaiul obtinut se indulceste cu miere. Se bea intre mese pentru calmarea tusei. Pentru migrene, se pot aplica pe frunte si pe timple felii de cartof crud sau frunze proaspete de visin, menta, cimbrisor sau podbal. In cazul durerilor de cap persistente, se va bea suc cald de cartofi (cite 1/4 pahar, de 3 ori pe zi, inainte de masa). Contra parazitilor intestinali: se va minca seara, timp de 3 zile, exclusiv o salata de cartofi amestecati cu 60 g de ulei de nuca. Asadar, nu ocoliti cartofii din dieta zilnica. La masa de seara, 100-200 g de brinza de vaci si citiva cartofi la cuptor reprezinta un regim de sanatate mai bun decit orice medicament din lume.
  • 12. Consumul de cartofi poate aduce mai multe beneficii decât consumul de spanac Cartoful poate aduce multe beneficii organismului uman, însă din cauza faptului că cei mai populari sunt cartofii prăjiţi, plini de grăsime, beneficiile nu mai apar. Mai mult, până şi cartofii copţi sunt „îmbogăţiţi” cu unt, brânză sau bucăţi de şuncă
  • 13. Ca urmare, de multe ori, consumul de cartofi, astfel gătiţi, contribuieserios la apariţia afecţiunilor cardiace sau chiar a unui atac de cord. Însăconsumul cartofilor copţi, simpli, fără grăsimi, constituie o sursă de fibre care oferă protecţie împotriva bolilor de inimă şi, mai mult, are foartepuţin calorii. Cartofii sunt o bogată sursă de vitamina C, de vitamina B6, de potasiu, de magneziu şi de fibre, susţin specialiştii.
  • 14. Reputatia cartofului Studii recente au arătat că reputaţia cartofilor de a fi bogaţi în carbohidraţi şi că trebuie eliminaţi din alimentaţia celor care vor să slăbească este falsă. O descoperire surprinzătoare a cercetătorilor arată că broccoli este mai puţin folositor corpului uman decât cartoful. Mai mult, cartoful este mai bogat în fenoli decât spanacul sau varza.
  • 15. Leacuri din batrani Cand se formeaza noduli in urma injectiilor, aplicati felii reci de cartofi cruzi. In cazul durerilor in gat, se pun cartofi cruzi rasi si dati prin alcool incalzit; amestecul se asaza intr-o tesatura de bumbac si se aplica pe zona gatului; trebuie pastrata caldura. Pentru cei care sufera de inima, e bun cartoful copt. Pentru a scapa de ulcer, mancati zilnic doua-trei felii de cartofi cruzi sau beti cate 100 ml de suc de cartofi cruzi (simplu sau amestecati cu miere de albine sau suc de morcovi) cu o jumatate de ora inainte de fiecare masa. In sciatica si dureri reumatice: 100 g de cartofi se fierb intr-o jumatate de litru de apa. Pasta se intinde pe o carpa si se aplica pe locul dureros.
  • 16. Cartoful si frumusetea Pentru ten gras: aplicati, o data pe saptamana, o masca pe baza de cartof ras amestecat cu zeama de lamaie si lasati sa actioneze 10 minute, dupa care clatiti cu ceai de galbenele sau apa minerala. Pentru ten uscat sau mixt: se face o masca din cartofi fierti si pasati amestecati cu galbenus crud si lapte fiert. Amestecul trebuie sa capete consistenta unei smantani si trebuie lasat sa actioneze 10 minute, apoi se clateste cu ceai de galbenele.
  • 17. De ajutor gospodinelor Clei din cartofi: fierbem patru sau cinci cartofi timp de o jumatate de ora intr-un litru de apa. Adaugam trei sau patru prafuri de alaun (piatra acra). Ca sa curatam calcarul de pe un vas, fierbem indelung in el coji de cartofi. Ca sa curatam geamurile si oglinzile, le frecam cu o felie de cartof. Ca sa stergem urmele de degete de pe usi, le frecam cu o felie de cartof. Apa de la fiertul cartofilor fara coaja curata perfect argintaria. Pentru a inviora culorile unui covor: il aspiram bine; apoi radem doi cartofi, ii acoperim cu apa calda si-i lasam sa infuzeze doua ore. Ii strecuram si frecam covorul cu pasta obtinuta.
  • 18. Organizatia Natiunilor Unite a declarat anul 2008 drept Anul international al cartofului. Cartof (bandraburce, baraboi, barabule, balogene, crumpeni, grumciri, hadeburce, mere de pământ, poame de pământ, piciorcă, ţermer, solanum tuberosum).
  • 19. Bibliografie www.reteteculinare.ro www.agroecologia.ro www.chimro.ro www.condimenteweb.ro ecosnd.blogspot.com mayas-esprit.blogspot.com www.koedooder.nl www.gds.ro