• Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
No Downloads

Views

Total Views
6,252
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
8

Actions

Shares
Downloads
241
Comments
0
Likes
2

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. Dr.I. POPESCU -SIBIU LICENTIAT IN FILOSOFIE LITERE 1 FOST MEDIC4EF ONORIFIC AL LABORATORULUI DE PSIHOLOGIE, SPIT. DE BOLI MENTALE SIBIUIPSIIIIA ALM (DOCTRINA LUI FREUD) PrefaiA de D-I Prof. Dr. C. I. PARHON del. Faoultatea de MedicinA din Buoure0 Lucrare Premiata de Academia Romand EDITIA III-a. REVAZUTA $1 COMPLETATÀ cu un vocabular medico-psihologic pentru termenit tehnici DC TIP. CAV., SIBIU 1936. www.dacoromanica.ro
  • 2. - TOATE DREPTURILE REZERVATE - www.dacoromanica.ro
  • 3. PREFA TA. ((a edlfla l-a) Distinsul mea elev, D I Dr. Popescu-Siblu, mi-a Neat cins-tea de a-mi cere sä prezint celitorului lucrarea ce cumeazd. Am acceptat a o face ca atat mai u$or, Cu cat lucrareanu avea nevole de recomandare, ea impunandu-se prin propriael valoare. D-1 Dr. Popescu-Sibiu expune intrio forma 11m pede 0 in-trun mod destul de amcinunfit doctrina psihanalitica alai Freud,doctrinci care a dat ncqtere la ata/ea discutiunI 0 la numeroasepolemicl, 0 a carel cuno4tere se impune oriccirui medic pre-cum $1 tututor celor pe cart studiile de psihologle normalä saupatologicd li intereseazä mai de-aproape. FcIrd ca Preud sel poatä fi considerat ca singurul care avcIzut Interesul analizel psihologice pentru medicinc7, se poateafirma di rolul ce-I revine din acest punct de vedere e conside-rabil ;I ca gratle mai ca seamä ideilor sale originate $1 indulz-nefe, migarea pslhanalitia a luat atat avant. Freud are merItul mal mult decat oricare alta! de afi cercetat adancurile sufletegi ale bolnavilor, de a fi studiatraporturile ce unesc unele din manifestärile tor psihopatice Cuanumite traume afective, cari au läsat urme persistente, al carorelement ideativ doarme de mutt In incon$tient sau subcongient,afectul ce le-a insofit continuad säil preluneasccl ex/sienta $1sä turbure cursul normal al v!etei psih ice. De asemeni, acelula0 autor II revine in band parte de afi aratat di, aducerea in conFtiinfa bolnavilor evidenfiereapentru el a raporturilor ce unesc unele turburari psihopaticeCu aceste traume afective, constitue uneori un mijloc terapeuticde core trebuie finut seamei. Lucrärile tut Freud 0 ale elevilor sal au contribuit sa lu-mineze mecanizmul vIsurllor, al unor procese asoclative normale www.dacoromanica.ro
  • 4. - - 4$1 patologice ; au arcItat rolul insemnat al unor complexe"ideo-afective in psihologie $1 patologie $i au tras atenflaasupra rolului insemnat al psihosexualitclfii in stare normald $ipatologicei. Aceste fapte sunt suficiente ca sei a$eze pe ace$ti autoriprintre aceia call au adus o contribullune importantd la shiftlpsihologiel individuale $1 sociale, normale $1 patologice. Cele sparse nu inseamnei MO ea scrierile lui Freud tre-buesc considerate ca adevdrafe evanghelii. Sunt dintre cei earlcred, cd ele confin $l numeroase exagereiri. Una dintre acestea, mi se pare importanfa ce sa atribuitpsihosexualitdfii infantile. A considera actul sugerei laptelui caun fenomen erotic, ce aduce satisfactiuni de naturd sexualcI, mise pare cel puf in o larger exagerare... Psihosexualitatea este re-zultanta unei impresiuni sensitive psihice, care necesitä termina-flurzi nervoase specif ice, dupd cum toate impresiunile optice, au-ditive, olfactrve, etc. Cu tot ce ele aduc caracteristic In psihiculnostru, sunt datorite unot aparate sensoriale propril. Zoneleerogeneu nu pot avea aceastd calitate deceit trezind in modIndirect pe cale asociativd percepfluni sau imagini In apartcrt simful sexual. In plus, fiziologia ne crater cd funcflunileapar atunci Mud e nevoie de ele $i necesitatea psihosexualitdfeinu se shade dead dupei ce desvoltarea organismului e complectdsau aproape, deci dupei epoca puberalei. Totu$1, NM a contesta in mod absolut existenfa une psi-hosexualitcli infantile, voiu continua sd cud, cei in stare normaldaceasta e de tegulci in stare potenfiald ageptand sel fie tre-zitd sub influenfa unor hormoni specifici, in momentul cad eadevine necesard perpetudril specie!. Nu pot deasemenea trece cu vederea panca de subiectivismpe care o au interpretdrile psihanalitice, cari uneori nu suntprea departe de a ne aminti sistemele unor deliranfi. Tot astfel panca ideilor preconcepute mi se pare de ase-meni uneori prea mare in lucreirile de psihanalizd. Este cred indoelnic, dacd asociafiunile, pe carebolnavul le face cand reproduce diferite episoade dinteun vis pecare cclutdm sd-1 analizdm $1 sc1-1 interpretám sunt in modnecesar acelea$1 cari au condifionat visul insu$1. www.dacoromanica.ro
  • 5. Partea pe care Freud Fl adeptil sal o face complexuluilui OedIp" mi se pare deasemenea cu totul exageratei. In plus, ca mUloc terapeutic constitule o arma cu cloudteilFuri, care trebuie aplicatä cu o extremei prudentei Fi numal despeciali#i Cu multi competinfei. Cu aceste rezerve, opera lui Freud nu Mind ne mal putintnsemnatei, Fi cercetärile psihanalitice Neale !dean spirit oblec-tiv vor contribui sä lumineze cat mal malt psihologla normala Flpatologica, Expuntind pentru publicul románesc doctrina lui Freud,D-I Dr. Popescu-Sibiu face o opei el de utilitate incontestabilei.Pe de allá parte, piin munca ce a depus-o pentru a cunoaFtenumeroasele lucran i ce sau sris in domeniul psihanalizel D-IDr. Popescu-Sibiu este chemat de sigur set fie unul din repre-zentantii cei mai meritoFi ai acestei noui specialiteiti la noi inlard Fi putem spera cä dansul va aduce Fl contribufiuni per-sonale interesante in campul stiinfific, cat Fi in acela al prac-ticei medicale a psihanalizei. Dr. C. I. PARHON Profesor de dirtied nearopsihiatricel la Universitatea din lag www.dacoromanica.ro
  • 6. Raportul Doninutut Prof. Dr. G. Marinescu. Citit In eedinta generald publlcd, solemnd, din 28 Mai 1932 a Aca-demlet Romdne, asupra seriera Docirina lai Treacle (Psihanaliza) de DIDr. Popescu-Sibiu, distinsd cu o parte din Premiul I. Oroveanu : Sunt peste 30 de ani de cand prof. S. Freud dela Vienaa pus bazele unei docrine psihologice cunoscute sub numelede psihanaliza. Freud, format la scoala lui Charcot dela Salpétrière si lacea a lui Bernheim dela Nancy, este creatorul unei teorii nu-mita psihanaliza si care a facut celebru pe autorul ei. Sar putea zice ca ce! putin In aparenta, Freud prin doc-trine lui, prin scoala creata nu numai in Austria dar si In dife-rite alte tad, ca i prin numeroasele reviste de psihanaliza aimprimat un avant nou cercetarilor psihologice si a infuzat oviata noua psihiatriei i psihoterapiei. Caracterul original chiar impresionant al psihanalizei estecA acorda o importanta de mana Intaia fenomenelor sexualitatii,In manifestarile elective ale inconstientului nostru. lnsa ea nuse margineste aici, ci imbratisaza totalitatea experientelor e-lective si emotive la omul normal si patologic dar si a intregiiomeniri din punct de vedere al evolutiei psihice. Aceasta intin-dere a campului psihanalizei este, pe de o parte, fructul acu-mularii si generalizarii faptelor izolate iar, pe de alta parte, aopridlor de sinteza si a studiilor istorice. Ceva mai mult, Freud si elevii lui au cautat confirmareapiirerii lor in operile marilor artist, literati sau psihologi rafinati. Dela psihologia individuala sau Janet la problemele deistorie ale umanitatii. Astfel sau gasit analogii curioase intre www.dacoromanica.romecanismul viselor, pe de o parte, al povestilòr cu zane i mi-
  • 7. tologiei pe de altd parte, In ceeace priveste expresiunea sim-bolicd si realizarea imaginard a dorintei. Dupd expresia luiJung, miturile sunt visurile seculare ale umanitdtii. Lucrarea d-lui Popescu-Sibiu, medic onorific la Spitalulde boli mintale din Sibiu, contine 292 pagini, din cari 27 suntrezervate unui dictionar menit sd explice diferiti termeni tehnici,intrebuintati In psihanalizd ; lucrarea are drept lintd sd descriefaptele fundamentale ale teoriei freudiene si aplicatia ei la tra-tamentele psihonevrozelor. Lucrarea e impArtitd In 19 capitole Cu continutul Wind-tor t cap, I. Istoricul psihanalizei; cap. II. Principiile psihanalizei;cap. III. Aspectele doctrinei psihanalitice ; cap. IV. Caile deviate atendintelor impiedicate (adicd ale complexelor) in elaborarealor ; cap. V. Gresurile ; cap. VI. Visele ; cap.VII. Psihonovrezele ;cap. VIII. Perversiunile psihosexuale ; cap. IX. Fenomenul subli-mArii ; cap. X. Psihanalisti disidenti. In ultimul capitol, consacrat terapeuticei, se indicd cele 4metode ale psihologiei adicA : 1 Metoda asocierii libere a luiFreud ; 2 Metoda asociatiei verbale a lui Jung ; 3 Intrepretareaviselor; 4. Diverse modalitAti de lichidare a complexelor : con-damnarea, practicarea actului sexual, sublirnarea, sugestia. Inainte de a aplica tratamentul psihanalitic se recomanddun examen complet somatic al bolnavului, se va cAuta o lesi-une organicA sau endocrind primitivA, se va lua in considerareetatea, profesiunea, sexul, lar indicatiile psihanalizei se intindla toate formele de psihonevroze, cum sunt fobiile, histeria,nevrozele anxioase, in unele perversiuni sexuale, obsesii si ingeneral In toate simptomele organice de naturd psihicd. Conditiile vindecdrii sunt ca bolnavul so doreascA, saldea seama, intuitiv, cd e bolnav. Tratamentul e ineficace candbolnavul tine la boala till, In care si a gdsit refugiul, cum ar fischizofrenul, cu lumea lui imaginard. Nu se va putea aplica psihanaliza la nevroze cronice, Culeziuni organice consecutive. Se cere din partea bolnavului osinceritate absolutA lar, din partea medicului, sA cunoascA toatApsihanaliza, sA fie sincer cu el insusi, sA-si dea seama, intuitivcd toate gandurile, dorintele, complexele pe cari le simte, cenzurasau constiinta lui cautA sA le IndepArteze. O dificultate serioasd www.dacoromanica.roin aplicarea psihanalizei in terapie este durata. InteadevAr, 3-4
  • 8. 9sedinte pe saptamana, 1n decurs de 3-12 luni sunt Impedimenteserioase pentru bolnav si medic. Dar si alte boale cer de ase-meni un tratament lung. Rezultatele terapeutice obtinute deFreud si scoala lui, ca si de unii autori straini, sunt destul deincurajaloare. Numeroase vindechri sau ameliorari au fost co-municate diferitelor societati de psihiatrie. Autorul da, la sfarsitul lucrarii sale, analiza unui bolnavcu idei obsedante, ticuri si alte turburari psihice. Cartea d-lui Dr. Popescu-Sibiu, care este la a doua e-.ditie revizuita si completata, reprezinta o lucrare meritorie siInseamna un inceput laudabil in literatura romaneasca a psiha-nalizei. Dar nu trebuie sa uitarn ea monumentul ridicat de Freudcu atata munca si persistenta psihologiei dinamice a inconsti-entului este sapat in fundamentele lui de mai multi ani de in-vatati partizani ai psihologiei traditionale si ameninta sa se rui-neze. Viitorul ne va arta ce va mai ramane din aceste ruinecaci psih analiza este susceptibila de obiectiuni foarte serioase,deoarece doctrina medico-filozofica a lui Freud se bazeaza une-ori pe hipoteze foarte hazardate si explicatiile cele mai subiec-tive si hazardate au fost intrebuintate pentru interpretarea feno-menelor complexe ale constiintei afective. Partizanii convinsi ailui Freud au facut uz mai mult de fantezie decat de spirit criticsi au imbracat doctrina freudiana, inteo atmosfera mistica. Dar chiar aplicarea teoriei sexuale la tratarea psihone-vrozelor, care cu siguranta e exagerata, a produs un fel de re-voila in spiritul psihiatrilor. Pentru Freud, totul e sexual, nu nu-mai atractia sexelor opuse dar tot ceeace e instinct, emotiejafectivitate tot ceeace filozofia considera ca elan vital, vointa dea trai, vointa de a putea. Libido al lui Freud deptiseste cu desavarsire sfera sexu-ala. El e intins la toate fenomenele afective si nobile desi tre-buie sa recunoastem ea civilizatia contribue, in Nina parte, latransformarea si sublimarea instinctului sexual. Deaceea Maederne sfatueste a lua cuvantul sexual in sens poetic, chiar sa zisca foamea si amorul conduc lumea. Aceleasi obiecth se aduc lui Freud relativ la rolul ele-mentului sexual in patogenia nevrozelor si ceeace este mai sur- www.dacoromanica.roprinzator, chiar complexul lui Oedip nare o baza istorica, caci
  • 9. 10cum a observat Mills, Oedip na lost alAptat de mama lui. Nu-mai prin intamplare a intalnit pe tatd1 Mu pe care Pa ucis,MA cea mai mica banuiald cd e propriul sdu tatd. In fine, aproape cd nu gdsim o singurd notiune funda-mentald a lui Freud care sd nu existe in stare rudimental% inpsihologia clasicd. Totu§i cu toate explicdrile indrdsnete qiconcluziile gre§ite, se gdsesc in lucrArile lui Freudvilor Ai un mare numAr de studii pretioase asupra nevrozelor§i a diferitelor forme ale instictului sexual. Deaceea se poateafirma cd psihanaliza a adus oarecare servicii analizei psiho-logice §i suntem de pdrere a se atribui d-lui Dr. Popescu-Sibiuo parte din premiul Lazar, a cdrei realizare insd depinde deimprejurdrile financiare dificile in care se gase*te Statul nostru". www.dacoromanica.ro
  • 10. INTRODUCERE. Sunt aproape patruzeci de ani de cAnd profesorul vienezDr. Sigmund Preud 1) a pus bazele unei doctrine psihologicecunoscuta sub numele de psihanalizei sau psiho-analizd. Subaceasta denumire conceptia freudiana se prezinta ca un puter-nic curent (freudismul) care a zdruncinat bazele intregei psiho-logii clasice sub toate aspectele ei, Inteadevar, noua psiho-logie" preocupa centrele intelectuale (medicale, psihologice, filo-sofice, literare, teologice, etc.) In sanul carora a stArnit o ade-vArata revolutie, fenomen dealtfel inerent oricarei conceptiigeniale. Din acest punct de vedere unii autori (fortes) o com-para cu doctrina darwiniana, cu cea a lui Einstein, ambele adu-cAnd aceleasi transformar fundamentale, prima In domeniulbiologiei, a doua in cadrul fizicei universale. Vederile profesorului vienez si ale scoalei psihanaliticecreate de dansul au atras numerosi si infocati adversari, dinmotive pe care le vom vedea ulterior ; numarul adversarilorInsa scade mereu, ideile freudiene difuzand incetul cu incetulIn mai toate tarile. 1) Sigmund Freud sa nAscut (6 Mai 1856) In Frieburg, un mic orgseldin Moravia. La etatea de trei ani a fost dus la Viena, unde a frequentatColeglul Sperl. Ca student In medicin5 a fog preparator In laboralorul defiziologie a lui Ernst Brucke, apol la neuropsihiattul T. Meynert. In 1885-86a fost elevul lui Clzarcot si catva timp a lui Bernheim dela Nancy. Cunos-tintele obtinute la Salpétrière si Nancy au fost punctul de plecare al con-ceptiei psihanalitice. 0 descriere mai am5nuntilA a vietei private si stiintifice a lui Freudne-o expune Wittels (321)* un fost prieten si adept al maestrului. * Numerile alaturate autorilor citati In text, indicg numerile de ordine www.dacoromanica.ro din bibliografie ale lucrArilor Ion respective.
  • 11. 12 in scurt timp lucrarile lui Freud ifi ale adeptilor lui aufost traduse in mii de exemplare si in mai toate limbile, nume-rosi cercetatori contribuind la edificarea si verificarea acesteidoctrine. Adversarii cei mai in versunati au fost nevoiti sa re-cunoasca insemnata parte de adevar si lumina ce-o proiec-teaza conceptia psihanalitica In domeniul psihologiei univer-sale. Se va vorbi intrio zi de psihologia de dinaintea luiFreud* §i de dupa Freud" deoarece prin noutatea ideilorce ni le sugereaza, prin fecunditatea ei, opera lui Freudconstitue unul din evenimemtele cele mai importante, cum Incana fost in istoria psihologier (Claparède). Ca once conceptie in faza de debut, partite ei avut si-avulnerabile si exagerante inerente entuziasmului. Aceste expan-siuni, nu ne pot opri sa ne dam seama in mod strict obiectivde fertilitatea ei. Mai 1arziu spune P. Janet, (154) unimpartial critic al lui Freud se vor uita generalizarile lndraz-nete si simbolismul aventuros, care azi par a caracteriza acestestudii, si se vor separa de celelalte lucrar tiintifice amintin-du-se doar de un singur fapt, anume a psihanaliza a adusmari servicii analizei psihologice". Inteo recenta lucrare, Leon Daudet face o severa cri-tica a freudismului, incercand sa zdruncine bazcurent. Spirit reactionar, inteun stil impulsive lucrarile puter-nicului literat (si medic) au cautat de altfel sa loveasca ironicsi Cu vie inteligenia In toate exagerante manifestarilor mai deseama ale spiritului contemporan.1) Astfel, In una din lucrarilelui (74) vizeaza cu termeni aspri substratul neo-materialistalegat de instincte, al conceptiei psihanalitice a viselor. In con-cluzie aráta, a scopul lui a fost sa demonstreze permanentavisului omenesc in afara somnului" etc., deci tocmai un faptcare-si are importanta lui bine fixata in cadrul psihanalizei.Partizan al unei concep(ii spiritualiste, critica lui Daudet con-tribue la primatul spiritual asupra determinarilor biologice alevietei omenesti. 0 alta manifestare antifreudista o semnalam la congresulnaturalistilor din Ktinigsberg ce-a avut loc acum cativa ani. 1) Vezi:,,Les Morticoles° Ed. Fasquelle, Paris 1925 Le stupide XIX-e www.dacoromanica.roslide Ed. Grasset Paris etc.
  • 12. 13Pilmke, ettil clinicei psihiatrice din Manchen, dupa ce descrie peFreud nu ca pe un savant, ci ca pe un poet a carui teza este anti-stiintifica, se declara fi s antifreudian. La sfarsitul conferinteifui, totusi acest chisman fati" care sustinea temporaritateacurentului psihanalitic, recunoaste cg o serie de descoperiri po-zitive (ale acestui tpoet.) vor constitui o achizitie pentru stiinta(dei o acuzase de antistiintifica). * * * Domeniul pe care la abordat Freud a fost acel a psihi-cului atat sub aspectul lui normal cat si cel patologic, domeniuneglijat mai ales din punct de vedere hl unui studiu practic. Inteadevar, latura aceasta a vietei In general, a constituitobiectul numai al unor conceptii pur teoretice, materialul delucru al filosofiei, metafizicei, metapsihicei, etc. izoland-o desubstratul ei concret, de materie, In timp ce altii prea legatide studiul acestei realitati externea au neglijat mai mult saumai putin factorul psihic : realitatea interna". Doctrina lui Fieud, fiind o doctrina eminamente psiholo-gictt, suntem nevoiti sa facem o mica incursiune in jurul no-tiunei de psihic". Cum sa conceput psihicul si cum se concepe azi ? Notiunea de suflet" dateaz1 din vremurile cele mai vechi.Visele si fenomenele mortii au contribuit In cea mai larga mg-sura la geneza acestei notiuni, la credinta in existenta unui suflet" . . . . Primitivul a cautat sa-si explice faptul, O Intimpul somnului poate vizita cele mai departate locuri, cA esteIn tovarasia altor persoane, chiar a celor disparuti. Toate aces-tea lau facut sA creada, ca In somn se desprinde ceva" din-teansul, ca acel ceva" duce apoi o viata independenta decorpul lui . . . Pe acest ceva" lau conceput ca un suflu, ca .o umbra, etc. Faptul, ca in vis apar si cei disparuti lau facutsa creada ca acel ceva" traeste si dupa moarte. Aceasta cre-dintl a dus la cultul mortilor . . . . Dupa ce a trecut din laza aceasta oculta, notiunea desuflet" odata cu evolutia intelectual a omenirei a devenitstudiul filosofiei si apoi acel al psihologiei : stiinta totalitAtii www.dacoromanica.rofenomenelor ce se petrec In sufletul omenesc.
  • 13. Conceptia sufletului" (In raport cu materia, corpul) atrecut astfel prin cele trei faze, prin care dupa A. Comte artrece once conceptie : L faza oculta (teologic5) II. faza metalizica in care g5sim o diversitate de concep-tii, anu me : dualista (Descartes si elevul s5u Malebtanche) dup5care corpul §i sufletul ar fi doug realit5ti fundamental deosebiteuna de alta, independente, putandu-se despArti 1) *i monista, reprezentata de : spiritualismul (misticismul) lui Platon, dupà care, spiri-tul ar fi singura realitate, iar materia spirit degradat, corpulfiind corespondentul concret, material al unui principiu imaterial§i deosebit de corp : al spiritului. Astfel gasim conceptia monadelor a lui Leibnitz (1714)care In Monadologle sa afirm5, cA atomii vietei ar fi mona-dele, adica substante simple indivizile, nemateriale, elementeleprimitive ale tuturor, focare de activitate, de forte. ... iiihtelor,monadele continuand a duce o viata extra-terestrA spirituala dupgmoartea corpului 2). materialismul lui Democrit. Dup5 aceasta conceptie,fie ca materia este unica realitate (materia . spirit, de undenumele de materilasm equally) fie ca spiritul este o Ins4rea materiel (materialism atributly) fie cA este o functie, ex-cretie (Vogt) a materiei, datorità miscgrilor moleculare ale ma-teriei nervoase (materialism cauzativ). Acest monism materialisteste reprezentat de Vogt, Bfichner, Cabanis ( creerul secretagandirea) Alolleschot, F. Le Dantec, E.,fraeckel, dHolbach, V. Conta, etc. ) Sa cAutat astfel a se localiza ,sufletur. Din acest punct de vedereIl gAsim conceput ca asuflu caldg care circulA In sAnge sau ca ,,fluidg, Cusediul In inim5 (doct, ina cardiacA a lui Aristotel), iar dabia In sec. VI aparedoctrina cerebralAg a lui Alcmeon din Crotona. Descartes 11 localizeazAIn glanda pinealA, mai tArziu pe baze mai stiintifIcefrenologia luí F. J.Gall (Cu elevul sAu Spurzheim) duce la extrem aceastA localizare cerebral,sub forma el moderatA expunand-o Broca (1864) cu care conceptia intrA Infaza experimentAril stiintifice, ca apoi Fritsch, Hitzig, Bechterew, Munk,Sachs, Goltz, Ogle, Wallace, etc. so supuie studiilor de psihofiziologie. 1) Conceptia monismului spiritualist este reprezentatA In filozofia con-temperad, de H. Bergson, www.dacoromanica.ro
  • 14. 4i 3. paralelismul psiho-fiziologic dupO care spiritul ì cor-pul ar fi cloud aspecte ale aceleiasi realithti. Este reprezentatde B. Spinoza, W. Wundt, H. Hbffding, etc. Din acest domeniu al filosofiei transcedentale studiul su-fletului", sub termenul de psihic" (mental") Intra In: III. faza experlmentald, reprezentatO de I4,eber, Fechner,Helmholtz, Hbffding, Wundt, etc. Numeroase laboratorii depsihofiziologie experimentala (Leipzig, Paris, Wtirzburg, etc.)sau creat pretutindeni, dAnd rezultate strOlucite sub conducerealui Beaunis, A. Bine!, W. James, Pavlow (Petrograd), Stumpf,K. Marbe, Ebbinghaus, etc. Problema psihicului" totusi nu este Inca rezolvatO. Stlintanu ne ofera deocamdata deck rhspunsuri evazive, psihogenezaIn esenta ei prezentAnd Inca un semn de Intrebare. Se nu-meste psihic, un act, fenomen In care este .. . gandire (Gras-se° (132). Ceea ce se stie MO, este faptul ca psihicul se aflA in strAnseraporturi cu baza materialO, cA psihicul presupune existenta unuisubstrat cu anumite proprietAti si anumità conformatie"(Rddulescu-Motru)(253), totusi despre acest substrat nu avem trisO o cunostintOsigurA... deaceea psihologia se multumeste sh ne descrie faptelesufletesti" si sA stabileascd conditiunile In care se produc (id).Se studiazA astfel psihicul" ca o functiune nervoash" strAns le-gatO de conditiunile de natura_nervoasO, endocriniáng, umorall Psihicul", conceput ca o manifestare nervoasO este con-siderat ca reprezentAnd o energie (energie psihicg, vitalO, bio-logica (Deschamps) o fort5. Psihicul este conceput astfel insensu) panenergetismului universal al lui W. Oswalc11) Mach,Duhem, etc. deoarece psihologia trebue sO se edifice pe bazemai largi si anume, pe atributele fundamentale ale energiei lacare se ajunge in ultima analizl (Dide) (84). In jurul acestei probleme am prezentat la al XI-lea Con-gres al Soc. Rom. de Neuropsihiatrie, Psihologie §i Endocrino- doul comunican. In prima : Bazele psihoenergetice alepsihologiei normale $i patologice" am insistat asupra apropi- ) eFenomenele psihologice pot fi concepute ca fenomene energeticeItsterpretate astfel tot atAt de bine ca i alte fenomeneg. (Oszvald Lgnergieu.) www.dacoromanica.ro Tinut la Dlclosaamartin In 1931,
  • 15. erii pe baze stiintifice a psihologiei de datele biologice,sustinand cä notiunea psihoenergismului ar putea oferi aceastaapropiere. Cu ajutorul ei, putandu-se face o legatura intre crea-tia spirituala (opere, cultura) i dinamica celulei nervoase ce-iconditioneaza manifestarea, explicarea fenomenului psihic Incomplexitatea lui ar prezenta o mai larga perspectiva. Notiunilede ,psihic" i ,energie" nu pot fi considerate in mod exclusivca elemente irationale sau mistice intrucat ambele sunt utilizatein studiul afectiunilor mintale. In a doua comunicare 0 explica(ie psihoenergeticd o me-canismelor psihoterapeutice" am evidentiat avantajiile ce ni le()lea ipoteza psihoenergetismului in lamurirea mecanismului sitehnicei tratamentului moral, a carui arma este cuvantul legatde nenumarati coeficienti ofectivi ce modifica structura sufleteascaa individului. Afirmatiunile noastre le gasim confirmate princoincidenta cil ocazia celei de a 6-a Conferinta a psihanalisti-lor francezil) in cursul discutillor ce sau facut privind raportul p re-zentat de Parcheminey asupra histeriei de conversiune, HentyFlour-noy considera problema dinam ica a energiei psihice centrul opereilui Freud, iar aceasta notiune a unei energetici psihice pe cat de teo-retica In psihanaliza,pe atat de importanta din punct de vedere stiin-tific. Sustine caracterul energetic al inconstientului (conceput psiha-nalitic), fntrucat mecanismele (condensare, refulare, deplasare,etc.) descrise de Freud sunt fenomene energetice. ,Energia psihica" nar fi dupa unii biologi decat rezulta-tul anumitor fenomene de natura fizico-chimica, ce se producIn compozitia umorala (coloizi, diastaze nervoase, energii circu-lunte (Dide) vitamine, etc.), cari la randul lor sar afla sub de-pendenta unei organizatii endocriniene mentinuta In stare deechilibru de catre cele doul sisteme antagoniste ale sistemuluinervos simpatic (vegetativ). Din acest punct de vedere conditiunile biofiziologice alepsihicului au fost relevate de cercetarile anatomo-patologice,fiziologice si mai ales de cele efectuate In domeniul endocrino-logiei (Laignel-Lavastine, Parhon, Biedl, Pende, etc.). Studiulendocrinologiei apare dupa ultimele cercetari intro stransa 9 Care a avut loc In zilele de 39-31 Oct.1931 la Paris in Asilul ClinicSt. Anne°. Desbaterile publicate In Revue Iraq de psychanalyse° 1932 Nr.1 www.dacoromanica.ro
  • 16. - - 17conexiune Cu acel al psihologiei t¡i mai ales cu cel al neuro-psihiatriei. Psihiatria este ceva mai mult decat psihologia pa-tologica kii cineva poate fi cel mai bun psiholog !Ara ca In ace-laq timp ea fie §i un bun psihiatru. Psihiatrul nu trebuie sa serezume la cunoasterea sufletului" bolnavului, el trebuie sa aibaIn vedere ansamblul organismului". (Parhon-Odobescu) (228). Influenta glandelor endocrine sexuale apare ca o forta deprima importanta In determinarea manifestarilor psihice, filmafectiv al individului fiind asile! In stransa legatura cu functiu-nea sexuala endocrinianal). Toate cercetarile in sensul acesta auevidentiat terenul biologic (fiziologic.biochmic) ca un factor de-terminant al activitatii psihomotorii, al activitatii gandirii... Dar ce este gandirea, cuno§tinta, In esenta ei ? Care estegeneza intima a ei? Cum se efectueaza mecanismul de trans-formare a unui fenomen psihic in echivalentul sail manifest :fizic ? Stiinta experimentala nu ne-a dat raspunsul decat subforma mai multor ipoteze.2) Sunt multi factori Inca necunoscutiInca In ultima lor analiza. In fata acestui mister ce Inconjoaraproblema, qtiinta a lost nevoita deocamdata sa raspundaprin ignorabimus" Intrn cuvantare (Ueber die Grenzen derNaturerkenners") pe care a 1inut-o fiziologul berlinez Emil duBois-Raymond (1872) §i In care spune : Este de neinteles cumunor atomi de C. O. H. Az. etc. din corpul meu, sa le Ince-teze indiferenla fala de pozitia i mi§carea lor mecanica, pentrua lua o atitudine comtienta. Vom ignora pe veci cum se pro-duce faptul de congtiinta din faptele materiale cari 11 conditio-neaza". $i acest ignorabimus" este Inca de actualitate... In acest domeniu obscur si complex al psihismului sanascut conceptia psihanalitica. Cercetarile minutioase ale lui 1 Ceeace confirma, precum vom vedea, conceptia freudiana a lui Libido. 2) Toulouse, In Vaschide si Piéron. Technique de iisychologie expé-rImentale 1904 (citat de Grasset (132) Cu drept cuvant observa ca precurnun fenomen fiziologic se deosebeste de unul fizico-chimic prin un elementiredlictibil: viata, tot astfel un fenomen psihic se deosebeste de cel fiziologicprin un alt element : constiinta", adica : fenomen flziol. + constiinta. Avemraportul intim Intre aceste trel categorii de fenomene : fenomen fizico-chimic ten. fiziol. fenomen psihic. Numai un studiu al mecanismelor intime de www.dacoromanica.rotransformare a unui fenomen Intealtul (din cele trei categorii de fenomene)va putea rezolva problema tricA nerezolvatA a paihogenezelv,
  • 17. - 18 -Freud §i ale elevilor lui, au conformat rigorilor stiintifice accesulpe cale psihologica la cunoasterea sintezei olgano-psihice ceconstituie individul. Pana la dansul se studia indeosebi aspectulorganic al individului ; Freud completeaza Insa acest studiu princercetarile sale asupra psihicului, aspect tot atat de real si deimportant ca si realitatea concreta a organizatiei somatice, cla-dind doctrina fortelor sufletesti" (Zweig) (324.) Individul trebue neaparat privit sub acest dublu aspect :somato-psihic, caci numai astfel ne vom putea da seama decomplexitatea si de raportul intim al fenomenelor bio-psihice.Inteadevar, once schimbare In conditiunile materiale ale elabo-rarii psihomotorii, fsi are echivalentul ei psihic inversa fiindIrma si ea nu mai putin adevarata. 0 schimbare In functiuneaendocrina are repercursiune in cadrul atat normal cat si morbid al activitatii psihomotorii ; dar si un factor pur psihic(de ex. o veste surprinzatoare, Nina sau rea) venit din afara(vestea fiind comunicata san sugerata) se repercuteaza asuprasistemului endocrin-nervos. Asadar Influenta reciproca somato-psihica este un faptstabilit, si de o importanta capitala. Studiul acestor raporturi vaconstitui obiectul stiintei pure ; problema genezei diversilor fac-tori este de domeniul metafizicei, filozofiei, in timp ce stiintase defineste ca un studiu al relativului", limitandu-se numai la,studiul raporturilor dintre fenornene", (H. Poincaré). www.dacoromanica.ro
  • 18. Definitia psihanalizei. Ce este psihanaliza ? Freud a definit-o ca o metodaterapeutica a unor maladii nervoase. Intradevar, aceasta menirea avut-o in taza ei de debut ; avea un scop pur terapeutic, cau-tand in mainile lui Breuer i Freud sa vindece histeria. Insa amploarea cu care ni se prezinta azi, sintetizarea In-tregei conceptii psihanalitice, apare ca o vasta doctrina a filo-sofiei vietei psihice. Astfel in domeniul clinicel psihiatrice psi-hanaliza constituie o noua psihoterapie si o metoda explicativapsihologica a fenomenelor psihice morbide, iar In domeniileextramedicale ca o metoda de investigatie psihologica, de ex-ploatare a mecanismelor psihice. Aceste doua conceptii reprezinta In fond Intreaga evolutiea conceptiei feudiene, Incepand ca o modesta psihoterapie, im-punandu-se apoi cu maretia unei doctrine revolutionare. www.dacoromanica.ro
  • 19. CAPITOLUL I. Istoricul psihanalizei. Precursorii psihanalizel: Charcot, Ribot, Bergson, Janet, Le Bon, 1-1,Ellis, etc. Primele lucrari de psihanaliza : Breuer, Freud. Cum sa rigs-cut Ideia unei psihanalize terapeutice ? $coala psihanalitica. Periodiceleroi revistele de psihanaliza. Psihanaliza in Franta, Elvetia, Germania, An-glia, Italia, Rusia, Suedla, Danemarca, Olanda, Ungaria, Polonia, Spanla,India America *i Romania. Terenul pentru aparitia nouei psihologii" se pregatea cumult Inaintea anului 1893, cand gasim prima lucrare de psiha-naliza Cher den psychischen Mechanismus hysterischer Phano-mene" publicata de Breuer §i Freud (in Neurot. Zentralbl.) sicare mai tarziu a fost completata intro lucrare mai mare Stu-dien Ober Hysterie" (Ed. Deuticke 1895). Tot In 1895 Freud pu-blica Quelques considération pour une étude comparative desparalysies motrices organiques et hystériques" (in Arch deNeurol." Nr. 77). Dintre precursorii scoalei psihanalitice, vom mentiona pecei mai de seama. Charcot (dela Salpetrière) si Moeblus (Leip-zig 1888) au emis ideea psihogenezei unor nevroze ca histeria,In a carel etiologie au insistat asupra importantei trecutului psi-hosexual al bolnavului, spunand, ca uncle accidente corporalehisterice sunt modificad corporale In raport cu idei si aminiri"(Chatcot). 7héodule Ribot prin bazele ce le-a pus psihologieiafective, P. Janet prin conceptia automatismului psihologic",a analizei psihologice", I) apoi prin introducerea notiunilor 1) Metoda psihanalitica a lui Freud prezinta multe asemanari Cu ana-liza pslhologica a lui Janet, Sa zis chiar, ca Freud na facut cleat sa schimbetermenil unor notiuni din metoda lui Janet ; tot* ambele metode prezIntaallturi de punctele comune, deosebirl fundamentale, mal ales In felul cum www.dacoromanica.roconcep ,suvenlrile traumatices §i psihosexualitatea (Janet),
  • 20. 21de energie psihicr si tensiune psihologice 1) in studiul psiho-fiziologiei, Bergson prin filosofia lui, G. le Bon prin contributiu-nile ce le-a adus in domeniul psihologiei colective, In sfarsitHavelock Ellis prin bazele ce le-a pus psihologiei sexuale. ,) Ca elev (1885 1886) al marelui Charcot, Freud a fostatras de experientele si idelle neuropsihiatrului francez, mai alesIn ceea ce priveste problema atAt de complicatA a histeriei. In-teadevar precum am spus, Charcot (in 1883) emite ¡deja psiho-genezei histeriei. A reu§it sa producA simptome histerice (ca :paralizia unui brat, contracturd, anestezie cutanatg, etc.), in felulurmAtor : dupd ce aseza bolnava histericd in stare de hipnozh,ii sugera ideea, de ex. ca bratul ti este paralizat". La trezirebratul prezenta simptomul npseudoparalitic", simptom cdre per-sista un timp oarecare. Asadar prin hipnozd reusise sd trans-forme un element pur psihic (reprezentarea, ¡deja sugeratd) inechivalentul sat somatic (simptomul organic : pseudoparaliziabratului). Sa relevat deci influenia starilor psihice asupra ma-nifestdrilor organice. In fata acestui fenomen de transformare, fenomen carela Nancy se putea vedea zilnic in experientele lui Bernheim f iLièbault asupra procesului hipnotic Freud sa intrebat : dacdun element psihic venit din earl (reprezentare sugeratd de hip-notizator) are influenta mudificatorie asupra fizicului, de ce naravea aceiasi influentd, o reprezentare, un element psihic al bol-navului insusi, un element psihic venit din realitatea lui interna". Dela fenomenul hipnozei, Freud a trecut astfel la cel alhisteriei, bdnuind o analogie intre, mecanismele celor cloud pro-cese psihice. Inteadevdr ipnotismul si isteria au desigur multeafinitäti. Este deasemenea sigur, cd o persoand hipnotizatd sicare executd actele sugerate in hipnozd, are cea mai mareasemdnare Cu o istericd sau isteric, care executd acte, trdestescene autosugerate etc". (Pathan) (226). 1) Janet, distingeca pi la electricitate : 1. foria sau massa psihologicdexprimAnd cantitatea fenomenelor elementare grupate Intel) aceiapi sintez5, pi 2.tensiunea sau gradul de activare la care sunt duse tendintele pi care poatemerge dela o simplA latentA, la automatisme pi la actiuni coordonate (Chris-tin (49). Combinarea acestor doi factori constttue debitul sau Octet*: (ten-siunea psihologica a Iui Janet). 9 In cele 20 de volume apArute (In traducere) In Ed. ,Mercure de www.dacoromanica.roFrance".
  • 21. 22 Freud a Inceput astfel sd desvolte In mod logic qi slate-matic ideile maestrului sdu Charcot. In acelas timp un bdtranmedic vienez, Dr. Joseph Breuer, Incerca sl trateze histeria Infelul urmAtor : aseza bolnava in stare de hipnozd, in cursul ca-r eia insemna tot ceea ce Musa rdspundea la diferitele Intrebdripuse. Breuer a observat astfel, cd bolnava mArturisea lucruripe cari nu le credea cd le-ar fi spus (Musa, nu le recunosteaca fiind spusele ei . . . totusi, adrift- si destdinuirile ce le-afacut In timpul somnului hipnotic, simtea ameliordri in simpto-mete organo-psihice. Breuer observa atunci, cd simptomelenar fi decat expresiunea unor stdri psihice anterioare, dinvieata bolnavei, stdri de data veche pe cari bolnava le-a uitat ; aduse Insa din nou in sfera cunostintei ei (facAnd-o sd leretrdiascd) simptomele se ameliorau si chiar dispdreau tempo-rar. Proceda deci cu un fel de purgatie mentaldu, desinfectiementald (Janet) de unde si numele de metodd catharticr cumau denumit- o Metier $1 Freud, In cursul ei efectuandu-se o eva-cuare binefAcatoare a energiei afective (Regis $i Hesnard) (260). Freud impresionat de cercetdrile lui Breuer, si pregAtit dejapentru asemenea idei, se atad de acesta si-i deveni colaborator.Faptul insd, cd simptomele histerice recidivau &la un timp dupátratament, la determinat pe Fieud sa studieze mai amdnuntitprocesele hipnoziei. Pentru aceasta pleacd (in 1899) la Nancy,la Bernheim $1 Lièbault, cei mai insemnati reprezentanti ai hip-notismului ; a Minas totusi nemultumit de rezultatele terapeu-tice ale hipnozei .. ceea ce 1-a fdcut so inlocuiascd prin cura deconversatie, nucleul metodei psihanalitice ca procedeu terapeutic. Precum am vdzut, Breuer $i Fieud au verificat si completatexperienta lui Charcot, ardtand cd simptomele histerice pot fiexpresia concreta si a unor factori psihici (reprezentdri, emotii,etc.) ai bolnavului Insusi, din acel domeniu al psihicului, carenu cade subt lumina constiintei lui clare, si-anume din acel alinconstientului. Astfel sau consolidat din ce in ce bazele concep-tiei psihologice a genezei psihonevrozelor si mai ales ale his-teriei, conceptie banuitd de Charcot. Peste putin timp, din cauza vederilor prea materialiste alelui Breuer, care nu concepea dinamismul intrapsihic originapur psihied a histeriei precum si alte notiuni de naturd prea www.dacoromanica.roabstracta ale psibanalizei, Freud Incepu (1894) sd lucreze singur
  • 22. 23 continuand drumul vederilor sale geniale, cari in scurt timp reu- Ora sa Injghebeze scoala psihanalitica. 1). Conceptiile acestei scoli au inceput dealtfel sa ¡ese din ca- drul medical in care sau nascut subt forma unei psihoterapii.Rezultatele unor cercetari minutioase si verificate pe terenul cli-nicei psihiatrice au deschis noi orizonturi i au pus noi problemein domeniul psihologiei normale, abordarld astfel studiul tuturormanifestarilor psihice i Indepartand In mare parte misterul ceinconjura mecanismele esentiale ale activitatii psihomotorii subtoate aspectele ei. Nu este catusi de putin surprinzator faptul, ca psihanalizafi gaseste materialul de lucru si aplicatiile ei In domenii atatde variate si multiple precum vom vedea (In medicina, psiho-logie, literatura, pedagogie, politica, criminalogie, filosofie, aria,teologie, etc.) ; varietatea acestor domenii este numai apa-renta, deoarece In ultima lor analiza, nu sunt decat elaborandiverse ale aceleiasi energii : ale psihismului (individual si co-lectiv, atat In manifestarle lui normate cat si In cele morbide). Psihanaliza precum am mentionat de altfel se ridicaastfel dela o simpla metoda psihoterapeutica la nivelul unei con-ceptii a panpsihismului", la nivelul unei doctrine psihologicevaste i geniale, expusa In numeroasele lucrar ale nouei scollvieneze (mai tarziu si ale scolilor disidente). Majoritatea lucrarilor psihanalitice apar in periodicele edi-tate de Freud si elevii Astfel cele mai insemnate ar fi :Schriften z. angewandten Seelenkunde" aparuta in 1907.Jahrbuch der Psychoanalyse" (1908) care a aparut pana In1914 sub conducerea lui Jung, Freud si Bleuler. Zentral-blatt liir Psychoanalyse" (1910), sub directia lui Adler si Stekel. Imago" fondata in 1912 de catre Hanns, Sachs si OttoRank. In acelas an a aparut Zeitschrift fiir Anwendung derPsychoanalyse auf die Geisteswissenscbaften" sub conducerealui Freud, Otto Rank, Sachs. Zeitschrift !Ur psa. Padagogik"sub conducerea lui A. Aichorn, Paul Eedern, Anna Freud, Meng, 1) Prima lucrare de psihanalizg pe care a scris-o singut a fost jeAbwehrneurosen (Neurol. Zentr. 1894, 10 si I 1) In care descrie psihogenezahisteriei i rolul preprimArie In obsesii i fobii. www.dacoromanica.ro 1) in Internationaler Psychoanalytischer Verlaga (Viena).
  • 23. 24H. Zulliger ;I E. Schneider. In mai toate Wile precum vomvedea au aparut numeroase reviste psihanalitice ; numeroasecercetari sunt publicate fie In brosuri, volume, fie in majoritateacelorlalte reviste literare, medicate, psihologice, etc. Literaturapsihanalitica mai ales In ultimii ani este atat de vasta, IncatIn 1921, sub Ingrijirea D-rului Theodor Reik saInfiintat la Vienaun oficiu special pentru centralizarea ei. 1). Din 1926, In fiecare an a aparut Almanahul Psihoanalizei(la Viena), prezentand numeroase lucran, cercetari, eseuri etc.psihanalitice ale adeptilor din Europa si America indeosebi. Scoala psihanalitica a Intampinat totusi marl si mai alesnumeroase obstacole In difuziunea ideilor ei prin Wile straine.Indeosebi spiritul latin a primit-o cu multa rezerva.2) Vom urmari pe scurt felul cum a patruns doctrina freudi-and In centrele savante.1) Franta. Inainte de razboiul mondial, prima lucrare cesa ocupat de Freud a fost a regretatului tan& savant romanN. Vaschide, care in cartea sa Le Sommeil et les reves" (1911)descrie pe scurt teoria viselor a lui Freud" ca apoi Kosty-leff sa expuna In numeroase articole trasaturile generale alepsihanalizei. In acelas timp Mauricheau-Beauchant din Poitiersscrie cateva articole psihanalitice pentru medicii practicieni, Intimp ce prin diferitete lucrar i tratate de psihiatrie autorii (Sollier,Thomas, Régis, Ch. Ladame) consacra psihanalizei pagini Intregi. Primul psihanalist din Franta a fost M. Beauchant, apoiMaeder (din Zürich) care a facut o expunere a psihanalizei inAmide psychologique" (1912). In 1913 psihanaliza se dtscuta intro ;,-,edinta a Soc. El-vetiene de Neurologie cu a carei ocazie Ch. de Montet face unexpozeu a conceptiei freudiene. In acelas an, la al XVII-leaCongres International de Medicina din Londra, P. lanet prezintaun raport asupra psihanalizei cu o critica pe cat de impartialape atat de favorabila nouei psihologii. 9 Pentru cunoasterea istorlei mischil psihanalitice v. wEssais de psy-chanalysea de Freud (ed. Payot) 1927. 2) Sa cgutat a se explice cauzele acestei grele difuziuni ale curen-tului freudist In tArile latine. R. de Saussure o atribue lipsei de spirit prac-tic a popoarelor latine. 8) Ne-am servit pentru aceasta de lucrArile lui Rdgis, Hesnard, Wit- www.dacoromanica.rolets, LaforguP, /Wendy, etc.
  • 24. 25 In larga mAsurA au contribuit publicatiile si cercetArile se-.rioase ale lui Hesnard din Bordeaux, care in colaborare cu prof.Regis publicA La psychoanalyse des avroses et des psycho-ses" prima lucrare ce contine o expunere completA si ocritica impartiala a acestei noui forme de psihologii" (Tu. Ribot.1) In cursul rAzboiului gAsim cateva articole semnate de Co-lin-Mourgue, Kostyleff etc. In 1917 Devaux §i Logre in cartealor ,,Les anxieux" vorbesc de psihanalizA ; la fel M. Dide §iRogues de Fursac in manualele lor de psihiatrie. Dupa rAzboiu MO, psihanaliza preocupl din ce in ce totmai mult centrele savante din Franta. Numeroasele contributiuniale lui Th. Flournoy, H. Flournoy, Lemattre, Guiraud, Perelman,Amouroux, Laumonier, Cornelius, R. de Saussure, etc. unii con-tra, altii in favoarea psihanalizei, o ajutau in once caz in dilu-ziunea ei. Dupd o verificare impartialA si riguros stiintificA a ajunssA fie sustinuta cu toata increderea, de cAtre somitAtile psihia-trice si filosofice ale Frantei, ca H. Claude, Regis, Dupre, Th.Ribot, Trepsat, L.-Lavastine, H. Bergson, Papillault, Pitres,Hes-nard, etc. Prin 1920 incep chiar lucran i practice pe terenul clinicelneuropsihiatrice. Astfel, Szokolnica (o elevA de a lui Freud) La-forgue, Allendy, etc., au obtinut rezultate strAlucite. In 1921 ilustrul psihiatru, profesorul H. Claude, dela fa-cultatea de medicinA din Paris, ImpreunA cu elevii shi Laforgue,Bore!, Robin, Ceillier, etc. a /nceput o serie de lucrAri psi-hanalitice practice In cazuri de obsesii, impulsii, schizofrenii, etc.Rezultatele, dupA ce au lost trecuie prin severa obiectivitatestiintificA, au lost publicate in revistele neuropsihatiice. 0 parteJe gAsim in lucrarea Drilor Laforgue 0 Allendy, (174) ; obser-vatiuni clinice minutioase, care evidentiazA valoarea nouei me-tode psihoterapeutice. Nurneroase desbateri incepurA sA aibA loe la sedintele so-cietAtilor de psihiatrie si psihologic. In fata criticilor severe alelui G. Dunzas, (88) A. Deimos, M. de Fleury, Cornelius, Cruchet,(71) Foerster (106) Laumonier, (185) Adam precum si in fataargumentelor mai mult de natura sentimentalA ale lui Ch. Blorz-del, (24) Hartenberg, etc. psihanaliza a lost sustinutA cu succes www.dacoromanica.ro ) Inteo recenzie publicata In Revue philosophique) 1925 L
  • 25. 20de Ries, Hesnard, Claude, de Saussure, Mlnkowsky, H. Flour-noy, Courbon, Schnyder, Lipine. Capgras, %lmmer, Carrette, etc.¡mat la Congresul elvetian de psihiatrie tinut la Berna in 1923,valoarea terapeutica si de investigatie psihologica a psihoana-lizei a fost recunoscuta de majoritatea psihiatrilor, consideratafiind ca o metoda necesara terapiei boatelor mentale.9 In anul 1927, sub inaltul patronaj a lui Freud, Soc. psiha-nalitica din Paris (sectiunea franceza a Asociatiei psihanaliticeinternationale) se formeaza un comitet de directie compus dinM-me Marie Bonaparte (Paris) A.vHesnard (Toulon), R. Lajorgue(Paris), Ch. Odier (Geneva), R. de Saussure (Geneva) §i Dr.E. Pichon (ca secretar general), facand sa apara trimestrialRevue française de Psychanalysea 9 organul oficial al acesteiSocietati. Memoriile originate privind toate donieniile de aplicare,investigatie psihanalitica, oglindesc larga difuziune a conceptieipsihanalitice in Franta. In aceia§i revista sunt publicate aproapein Intregime rapoartele, comunicarile prezentate, cu discutiunilece-au avut loc In congresele anuale ale psihanaliOlor francezi. Elvetia. In Elvetia, psihanaliza gaseste un teren mult maifavorabil, patrunzand cu mutt mai de vreme decat In Franta. In1907 se infünteaza la Biirgheolzli un cerc psihanalitic, iar dincursul anului 1908 §i pana azi, Jung Schmiergeld, Provotelle apoiGottschalk, Ermlkow, Weber, Maeder, Bovet, Ladame, Dubois, 7h. Flournoy (Geneva), E. Claparède, Lombard, E. Oberholzer,Zalliger, Sarasin, etc. au publicat numeroase articole i lucraripsihanalitice. Mai tarziu, facultatea de Medicina din Ziirich deveni cen-trul unei §coli psihanalitice disidente, sub conducerea lui Bleuter. Rezultatele aplicatiilor psihanalitice In domeniile extra-me-dicate, ni-le expune pastorul Dr Oskar Pfister, cu mutt entuziasm. Germania. Cu toata piedica ce-o opunea coala krae-peliniana din München, psihanaliza sa extins repede. Centte cuinstitutii sub imboldul noilor idei ale lui Freud au Ince-put sa se preocupe de problemele psihologiei sexuale, cel mai 1) Despre domeniile extramedicale in care a pAtruns psihanaliza vomvorbi la finele lucrArii. 3) In editura G. Doin (Paris). www.dacoromanica.ro
  • 26. -- 27Insemnat reprezentant al psihanalizei fiind Dr, K. Abraham(Berlin) si Max Eitlngon.1) Prin recenta brosura a Dr.-lui Alfred Brauchle: Psycho-analyse und Individual psychologie" aparuta in Reclams Uni-versal Bibliothek" (Nr. 7085 Leipzig) se afirma tendinta lapopularizarea problemelor psichoanalitice. Mentionam DeutschePsychoanalytische Gesellschafts asociatie din cari fac parteD-rii Simmel, Boehm, Alexander, Sachs, Fenichel, Harnik,M-me Horney §i Miller, Costa, etc. Anglia. Reprezentantul de seama al scoalei psihanali-lice este prof. E. Jones (Londra). Curentul freudian preocupa centrele medico-psihologice punandu-se bazele Societatiipsihanalitice din Londra" care editeaza International Journal ofMedical Psycho-analyois", revista consacrata lucrarilor psi-hanalitice2) Italia na ramas indiferenia in fata nouei psihologii. Levi-Bianchini sustine conceptia freudiana in Ddense de la psycha-nalyse" i Valeur et aspects sociaux de la psychanalyse" pu-blicate in Arch. gen. di neurol. psik hiatria e psicoanalisi"(1923) considerand psihanaliza ca o chimie fizica si o medicinaaplicata psihicului". In schimb este combatuta de Modena §i mai ales de prof.E. Lugaro in La psichiatria tedesca" (Florenza 1917). In ultimiiani apar totusi numeroase cercetari psihanalitice, de Edoardo11,eiss (Trieste) si Ruffaele Cantarella (Neapoli).8) Rusia a rbspuns si ea In mod favorabil prin cercetarileD-rului M. iiiulff (Odessa) si prin cele ale lui Pavlow (din Pe- Dr. Eitingon (secretarul general al Asoc. Internat de psihanalizg)a Intiintat (In 1920) chiar o policlinicg psihanaliticg la Berlin, prezentAnd apoidoug dAri de seamg asupra rezultatelor la al VII. i VIII Congrem inter-national de psichoanalizg (25 Sept. 1922 Berlin si 23 Apr. 1924 la Salzburg),In 1931 apare ,Zehn Jahre Berliner Psychoanalytisches Institut o lucrare aSoc. germane de psihanalizg, In care se comenteazg pe larg rezultateleacestei policlinici. Mentiongm cele doug mari edituri ale lucrgrilord e psihanalizg : ,TheHogartb Press §i George Allen & Unwin (Londra). www.dacoromanica.ro 2) Notgm : ,Psychoanalytist he Elemente in der griechlschen Trqddiede R. Cantarella (publ. lii Almanach de Psichoanalyse (1936) Wiena.
  • 27. 28trograd), care a demonstrat rolul inhibitor al factorilor psihicl(prezentari, reprezentari), asupra mecanismelor fiziologice.) Mile scandinave, Danemarca si Olanda. Dr. Ian vanEmden (Haag), van Renterghen, Bjerre, lelgersma (rectorul Univ.din Leyda), T heodor Reik (Haag), Karin Michaelis (Copenhaga),R. Vogt (Christiania)2) etc. au publicat numeroase lucran i inperiodicele straine. Ungaria prin lucrarile originale ale lui Ferenczi, Hones, Pfei-fer, Balint, Eisler, etc. vine cu pretioase contributiuni in sanulscoalei freudiene. Polonia. L. Jekels, nume cunoscut in cercurile psihana-lizice, prin lucrari de psihanaliza literara. Spania. Prof. H. Delgado, reprezita psihanaliza in Spania. India. D-rul Girindrashekhar Bose din Calcutta, cola-boreaza la periodicele psihanalitice ( nInternat. Zeitschr.far Psychoanalysea) lar Berkeley-Hill confirma identitatea etio-logiei nevrozelor la Europeni si Hindusi. America. In 1909, Stanley Hall presedintele Universi-tatii din Worcester invita pe Freud si Jung sa tina o serie deconferinte asupra psihanalizei. Cercetarile lui H. Ellis. D-ruluiA. Brill (New-York) etc. publicate in numeroasele reviste psi-hanalitice ale Societatilor adepte infiintate, au starnit discutii viiin sanul centrelor neuropsihiatrice americane. Astfel la Congresulanual al Soc. de Neurol. Americ. (Atlantic City 1921 lunie). Ch.R. Mills si Morton Prince in raportul lar se ridica in contrapansexualismului freudian, recunoscand totusi valoarea unor no-tiuni psihanalitice, Prof. James I. Putnam, Mr. Carihy, Mr. Camp-bel, etc. au trecut insa cu totul de partea lui Freud, iar White siSmith-Eily fellife (New York) editeaza (in 1913) The Psychoa-nal. Review.") Mentionam lucrarile lui : Sandor Radd, IvesHendrick, G. Zaboorg, Franz Alexander, G. Greve (Chile) MmeRuth etc. România. In ceca ce ne priveste, nici centrele culturaleromane nau ramas straine de noul curent al psihologiei freu-diene. Prot. G. Marinescu (196) (197) a expus trasaturile gene- I) Problema reflexelor conditionate. 2) Care publicg (1907) prima psihiatrie (In limba norvegiang) ce seocupà pe larg de psihanalia www.dacoromanica.ro 1) Edituri ale lucrArilor psihanalitice din America: Nervous and Men-tal (Washington) si W. W. Noorton & Company Inc.° (New-York).
  • 28. 29tale ale doctrinei, criticand-o impartial. Rezultatele practice tnsaobtinute In clinica si clientela, de catre Dr. C. Vlad, se impunprin succesul lor, evidentiind valoarea utila, reala a noueipsihoterapii, atunci and este condusa de Indemnarea si rtibda-rea necesard aplicarii acestei metode subtile. Prima teza de doctorat (in medicina), ocupandu-se de pro-blema psihanalitica este a D. Dr. C. VIad (300) In 1923. Ur-meaza lucrarea de fata, aparuta tot ca teza de doctorat (laIasi), In editia I-a in 1927, ocupandu-se Indeosebi de parteadoctrinara a psihanalizei. Cu aceste Inceputuri lumea medicaid romaad este In largamasura preocupata de valoarea stiintifica a vederilor psihanali-lice. Prin forta faptului, ca psihanaliza mai ales aplicataimpune o cultura generala serioasa, medical intelectual estenevoit Era se familiarizeze cel putin inteun cadru diletant Cuproblemele psihanalitice. Insa, pentru o cunoastere temeinica a psihanalizei, pentruobtinerea deci a rezultatelor practice de valoare medicala, so-ciala pe care le ofera aceasta investigatie subtila de psihotera-pie, se cer sacrificii materiale si morale, dar mai ales de timp,a proape absiNie In actuala atmosfera materialista. Putini se vor ha-zarda in acest domeniu al specificului omenesc. Astfel se explicaIn mare masura faptul, cd multi literati sau convins spontan deadevdrul si de valoarea reala a revelatiunilor psihanalitice. Pu-tini medici romani pot fi cu adevarat citati de a fi colaborat Inliteratura psihanalitica romaneasca. Lucrdrile de psihanaliza aleDr. C. Vlad sunt suficient de cunoscute in competinta siIn datele lor practice, pentru a ne limita doar la mentionarealor. Dr. Westfried In lucrarile sale asupra manifestarilorsexuale normale si morbide. Dr. G. Retezeantt debutand cuteza sa de doctorat (263) asupra viselor in care se cristali-zeaza ca multa pricepere o serioasa putere de analiza a sufle-tului omenesc continua prin diverse articole de psihanalizaaplicata, 1) uneori in colaborare ca Prof. C. Urechla (Cluj), saraspandeasca lumina nouei psihologii. Dr. T. Corozel printeza sa de doctorat sa impus ca un pretios colaborator in apa-rarea punctului de vedere psihoanalitic. www.dacoromanica.ro 9 In .Buletinul eugenk $1 blopolitic 1929 gi 1930 Cluj ;I ,ClujulMedkal".
  • 29. 30 In ramura medicinei legale, mentionam primele eseuri depsihanalizä judiciarä publicate de D Petre Marcu-BalF1) con-turand valoarea interogatorului psihanalitic si posibilitatile prac-tice oferite de datele psihanalitice expertizelor judiciare. Regretatul profesor Mina Minovicl in colaborare cu D Dr.Westjried (210), iar mai tarziu cu Dr. C. Wad (211) publicaIn revistele franceze doua studii in acelas sens evidentiind ser-viciile ce le poate aduce examenul psihanalitic expertizei me-dico-legale, largind in acelas timp si conceptia psihologica adelictelor, a responsabilitatii si-a sanctiunilor penale. Nu de mult, Dr. C. Steinescu (287) schiteaza o expu-nere obiectiva a doctrinei lui Freud" sustinand o critica alecarei concluzii ridica o adversitate in lata utilizarii psihanalizeiea metoda terapeutica efectiva. Dupa ce cauta sa ilustreze subrezenia" principiilor acestei doctrine si elucubratiunileuinterpretarilor psihanalitice, autorul crede, ca In faza lor ac-tuala valoarea mijloacelor psihanalitice in domeniul medici-nei legale si-a dreptului penal este egala Cu zero". Recent, Dr. Maam Pop (244) publica unele conside-ratiuni critice privind aceiasi problema a psihanalizei judiciare.D-sa intrevede multiplele aplicatiuni ce le prezinta psihana-liza criminalistica avand largi perspective, ce-ar duce In viito- rul apropiat la inaugurarea unei noi stiinte si scoli eriminale, care desigur va influenta In multe directii, doctrina si legislatia penala a viitorului". In afara domeniului medical, medicii psihanalisti romani, au facut, In ultimii ani, o serie de investigatiuni privind litera-tura noastra. Prima incercare de acest fel a fost a D. Dr. C.Vlad In jurul geniului lui Enzinescu. Dupa ce schiteaza structuramentala a lui Eminescu, servindu-se de tehnica psihanalitica,D-sa da la iveala rolul determinarilor psihologice inconstientein geneza operei emineseiene. Mai tarziu D-sa publica un studiupsihanalitic asupra motivului Lenore" din folklorul nostril.In cadrul acelorasi preocupar Dr. loth: Neumann (218) (219) 1) In revistele : .Via(a Romaneasedm, .Pandectele Romane", §i Drep-tul6 (vezi bibliografia). Aceste articole au ap5rut de curand Inteun singurvolum sub WM de ,Psihanalia judiciarelm. www.dacoromanica.ro I) NuvelA publicata in Vlata Roma/leaner No. 7 din 1927,
  • 30. - 81 -publica douh studii psihanalitice : asupra romanului Baca/aura/-fill elevulut Getbert" de Torberg si Adela" de G. Ibialleanu. In legatura cu fenomenele sociale actuale, am schitat Incuprinsul unui eseu, felul In care trebue privita fata de azi dinpunct de vedere pslhanalitic (246) ; concluziile noastre relevafalsitatea tendentioasei i naivei interpretan i a teoriei psihanali-tice, prin care se justifica i sustine degajarea totala a feteimoderne de sub... jugul moralei sexuale, ipocrite i creatoarede nevroza." Daca pe taramul medical au aparut restranse lucrari fatade centrele culturale straine, In literatura romaneasca autoriisau resimtit pe o scara mult mai larga in creatiuniie lor lite-rare. Inspiratii fecunde si orizonturi noi ale tragicului omenesc,relevate la lumina datelor psihanalitice, detin cheia i esteticaprofunzimilor sufletului omenesc In nenumerate nuvele, romane,piese, poezii, etc. Citarn bunaoara Somnul" de D. Cezar Pe-trescu, 2) o nuvela, ce oglindeste complexitatea cu care esteinfiltrat sufletul femei de eternele preocuparii erotice, cat simecanismul psihologic al visului in sensul conceptiei freudiene. Este locul sa atragem atentia i asupra unei repercusiuniale conceptiei psihanalitice, din cele mai nefaste nu numai lite-raturei noastre, ci intregei noastre organizari sociale. O ine-puizabila literatura pornografica Isi justifica valoarea atuncicand teza artei pentru aria" nu mai ofera argumente utili-zand datele psihanalizei In legatura cu mecanismul psihological raporturilor dintre inconstient i constient. Aceiasi exploataretendentioasa i falsa îi continua opera nefasta In mainile creerul unor elemente inteligente si de vasta cultura"in domeniul social al vietei noastre. Anumite curente politice(si pedagogice conexe celor politice) in tendinta lor de rastur-nare a oranduirii noastre sociale, utilizeaza conceptia psihana-Mica In subminarea familiei Intronand dreptul absolut al sexua-MAW (o forma periculoasa i ieftina a materialismului) asupra oricarei valori etice, etnice, de sanatoasa traditie etc . . . Opera de destramare i desmat social desfasurata de spirite revolutio- nare, venale sau dornice de castig pe calea revistelor, bro- surilor, literaturii, ziarelor, conferintelor si chiar lucrarilor . . . . stiintifice (In jurul problemei sexuale) cultivand noi (?) mo- www.dacoromanica.ro ravuri In numele unei . , moderne vieti" . . PAnA ql crimi- .
  • 31. 32nalii intelectuali" vi minori" (precocitati (?) vorjustifice crima prin argumente culese din ... Freud sau Glde). Se impune o stavilire a acestei exploatdri a conceptiei psihanalitice, In care atat adeptii cat vi adversarii ei, au recu-noscut o arma cu douà taivuria. In o serie de conferinte, comunicad vtiintifice vi eseuri,am semnalat influentele, nefaste structurei etice a individuluicadrelor noastre sociale, ce le determina acest curent" mo-dern alimentat cu idei psihanalitice" vi. am demascat cauzele(politice, antinationale ; interese financiare, parvenire, etc.) ace-stei utilizad a psihanalizei In insavi detrimentul valorii ei.8) In domeniul psihologiel, D. Conf. M. Moldovan (212) faceprima expunere psihanalitica a inconvtientului, ca un convinsadanc cunoscator al conceptiei freudiene, DI Prof. C. Reidulescu-Motru (253) confirma pretioaselecontributii ale psihanalizei In explicarea fenomenului psihologic.In desvoltarea conceptiei personalismului energetic" (254) D-saconsidera meritul psihiatrului vienez S. Freud de a fi staruitasupra proprietatii de identificare a Eului. O atitudine favora-bila psihanalizei indeosebi privind fenomenul sublimariise desprinde vi din lucrarile de psihologie sociala ale Prof. E.Speranfla (285) (286). Din punct de vedere pedagogic, D. Prof. G. G. Antonescuexpune contributiunile practice de mare insemnatate In cu-noavterea vi influentarea integrala a sufletelor copiifor (elevilor)nostril. (6). D. Prof. C. Narly, considerandu-1 pe Freud unmare educator" (216), lar sublimarea un minunat mijloc edu-cativa (id.), face o ampla descriere a aplicatiunilor psihana-lizei in pedagogie. In cadrul preocuparilor de psihologie fi pedaRogle infan- Hid, DI C. Georgrade (126) vede In investigatia psihanalitica Marta cu talent, prudenta i rabdare, un pretios mijloc ce 9 Constatare personal cu ocazia examenelor psihiatrice ce-am avutocazia sA le facem cAtorva criminali intelectuali, 9 ,Considera(iunt psihanalitice asupra creae literare° comuni-care prezentatA la al 13-lea congres al Soc. RomAne de Neurologle, Psi-hiatrie, Psihologie si Endocrinologie, tinut la Sibiu (1933). 1) Acest aspect al psihanalizei 11 vom trata pe larg In cadrul unei www.dacoromanica.ro/ucrari In curs.
  • 32. bne oferit informatiuni sugestive pentru a sesiza subconstientulIn care germineaza si din care tsar multe din conduitele bizareale copillor". In teatru. D. L. Blaga considera problema psihanaliticade-o importanta deosebita, prin faptul ea ofera un imens ma-terial Cu extraordinare efecte dramatice si de fecunditate rara". TotD-sa, In filosofie utilizand datele psihanalitice In cadruloriginalei teorii asupra stilului cultural 1) alaturi de comentariile filosofice si critice asupra problemei inconstientului, ne ofera st oserie de contributiuni pretioase. Dupa ce insista asupra deosebirii ce trebue facuta Intreinconstientul organic-fiziologic si inconstientul psihic (conceputca substanta sau ca o realitate sui generis), evidentiaza va-loarea conceptiei psihanalitice despre inconstient. Rezervele cele face In jurul acestei conceptii sunt cu atat mai valabile cucat izvorasc dintro favorabila atitudine MO de doctrina psiha-nalitica, dar mai ales din discernamantul ctitic al unui spiritde-o rara putere de patrundere a realitatilor abstracte, pe planfilosofic. Reamintind faptul ca descoperirea ninconstientului"constitue un titlu de glorie mai ales pentru filosofia naturii"D. L. Blaga (21) releva raporturile dintre conceptia romantica (a luiSe/telling, Carus, Goethe etc.) si cea a psihanalizei privind do-meniul inconstientului. Din sanul acestor raporturi, autorul des-prinde concluzia, ea viziunea romantica contureaza inconstientulglobal, Irma gol, lipsit de substanta, ps hanalistii limi-tandu-se la un punct de vedere periferic, desprind oviziune mai plina despre structura $1 continutul inconstientu-lui, Insa din pozitia limitata unui cadru marginal, de suprafata,ne mai fiind posibila nici o cunoastere, fi lipseste viziuneipsihanalitice perspectiva vasta in adanc. Din aceasta opozitiea privirilor, D-sa considera posibilitatea unei abordar efectivea problemei inconstientului numai reluand traditia romanticaveche, care desena eadrele unei viziuni, si adangAndu-i-se spo-rul mlezos obtinut pe alte cai. 0 mindu-se asupra structurei inconstientului, D. L. Blaga (id.)Il descrie ca o realitate psihica de mare complexitate, cu funcliisuverane si de o ordine si de un echilibru launtric, gratie ca-rora el devine un factor In mai mare masura $iesi suficient, www.dacoromanica.ro 1) In primul volum : Orizont 111 stila din ,,Trilogia culturil, 3Dr. 1, POPREIC11.818111 t 08111LNALIZAN
  • 33. decat e con§tiinte. O asemenea considerare il duce pe gAn-ditorul nostru la conceptia unui inconOent cu caracter cos-metic", nu haotic". O asemenea limpezire a domeniului incon-Oientului de perspectiva cosmotica" a dus la o serie de contri-butiuni originale in legatura cu raporturile dintre incon§ient §icon§tient ceea ce l-a facut, pe autor, sa revizueasca In mod criticmecanismele vietii suflete§ti descrise de Freud. In mod deosebitD. L. Blaga i§i Indreapta privirile In jurul fenomenului de crea-tie spirituala", lamurit de psihanali0 prin mecanismul subli-marii" libidoului sexual. Dupa aceasta conceptie psihanalitica acreatiei, tendintele (continuturile) incon§tientului apar in con-§tiinta diformate, deghlzate, formand prin aceasta transformare-continuturi ale diverselor creatii spirituale (artistice, literare etc.))Ori, cu drept cuvant, continuturi ale incon§tientului pot aparea(efulguratiuni ale incon§tientului") in constiinta §i fara o prea-labila transformare cum se petrece In fenomenul sublimarii.Acestui proces de translatie, de revgrsare a undelor" continu-turilor din incon§tient in con§tiinta scazute ca un ecou, darnedeghizate" D. Ludan Blaga ii da numele de personan(d."2) Ne limitam la aceasta sumara schitare a felului In careconceptia psihanalitica a fost comentata §i criticata de cel maioriginal §i adanc ganditor contemporan, al nostru. * * Trecand In revista ecoul ce l-a avut doctrina §coalei luiFreud, in mai toate tarile, credem ca i se cuvine acestei doctrineIntreaga atentie, cópturand- o ca o valoare de cultura ce trebuecunoscuta, spre a fi utilizata apoi numal In scopul binelui socialsi in raport numai Cu realitatile noastre sociale. ) Vezi capitolul al IX-lea : ,Fenomentil 1) Procesul personantel 11 considera autorul §i ca un pretios mljloc de www.dacoromanica.roexplicare a fenomenului .stilm.
  • 34. CAPITOLUL H. Principiile psihanalizei. Psihicul e o modalitate de manifestare a energiei universale, prin-trun complex de tendinte si In continuA miscare. Teologismul intrapsihic:once act psihic este determinat de o cauzA (psihicA sau organic5) latentAsau manifestA. Elementul afectiv stA la baza psihodinamismului. Ge-neza vietel afective. Psihologia afectivA, hedonicA. inconstientul cabazA a intregei vieti psihice. Pslhosexualitatea cuprinde aproape intreagaactivitate a vietli psihice. Procesele mentale infantile stau la baza intre-gel desvoltArl ulterioare ale vietii psihice a individului. Copilul este tatAladulluluig ; ce na fost, nu poate deveni. Vom face o scurta expunere a principiilor fundamentaleale doctrinei freudiene, In capitolul utmator insistand asupracatorva aspecte mai importante pe cari He imprima uneleprincipii. 1. Principiul psihodinamismului. Vieata psihica e uncomplex de tendinte care se gasesc Trite° miscare continua,once proces psihic reprezentand forta unei cantitati de energiipsihice 9 pe cale de elaborare. Din acest punct de vederepsihologia freudiana la aspectul unei psihologii dinamice 2) cecontrasteaza cu psihologia clasica asociationista, statica. Con-ceptia panenergetismului universal orienteaza psihanaliza fritrodirectie psihomotrice". In sufletul individului sunt vecinic framantari, tendinte,aspiratii, dorinte ce tind spre elaborare manifesta, (si aceastanu numai In stare de veghe, ci si In timpul somnului). Se de-scrie psihicul ca un sistem de tendinte. Astfel, dupa Rtbot (271) 9 P. Janet prin conceptia sa a tenstund psihologice a intrevAzutpsihologia dinamicA. www.dacoromanica.ro 2) Multi termeni al psihologiel freudiene sunt Imprumutati din fizicAfi mecanicti.
  • 35. tendinta este o miscare sau oprire de miscare In stare nAscAn-da ; este termenul generic ce cuprinde toate variethtile lui : ne-cesitAti, instincte, dorinte, inclintiri, gusturi, tendintele traducAndnecesitAtile mentale sau fizice ale individului". Freud (115) Inte-lege prin o tendintA echivalentul psihic al unei surse continuede miscAri provenind din interim organismului, spre deosebirede excitatie, produsA de cAtre agentii externi. Tendinta este decila limita domeniului psihic si fizic". SA retinem astfel baza dinamicA si conceptia unei sintezede tendente % dona din caracterele fundamentale psihologieilui Freud. 2. Principiul determinismului intrapsihic. Fenomenelepsihice sunt supuse unui determinism riguros. Nici un act psi-hic nu este elaborat la Intamplare ; nu facem nimic din obis-nuintA, distractie sau din capriciu. Nici o manifestare psihomo-torie nu este deci ininteligibilA, inexplicabilA ; geneza ei recu-noscand conditii si determinAri bine stabilite exlude notiunile :nhazard" distractie", etc. Acest principiu prezintA o deosebitA valoare In doctrinalui Freud, deoarece importanta determinismului universal esteatat de mare Incat rupandu-se numai Intiun singur punct sarrAsturna Intreaga conceptie stiintifica a lumei" (Freud) (114). Activitatea psihicA, sub once forma, prezintA deci o conti-nuitate si succesiune cauzalA. 2) Orice act psihic este legat deun altul printro asociatie 3) dinamicA si cauzalA, actul psihicfiind conceput In vederea unui scop. In psihologia deterministA a lui Freud se amestecA deci mecanismul cu finalismul, (Misa prezentandu-se ca o conceptie teleologica a psihismului 4), ca o filosofie finalistA" (Dubuiadoux) (86). 1 Pazilhan (232): ptendinta este faptul esential al vietii mentales. 2) Aparitia oricarui fenomen psihic este conditionata de cauze: operceptiune cheama In constlinta o reprezentare, aceasta o a doua s. a. m,d. o emotie, o dorinta, determina atentiunea si da o alta directie lantului dedeis. Paulhan (230). 2) fu decursul evolutiei ontogenice si filogenice osociatia se face laInceput superficiala (sunete, etc.) apoi tot mai profunda si se ridica la unordin superior (asemanare, coordinatie etc) (Iones) (160). www.dacoromanica.ro 9 Din punct de vedere filosofic, finalismul psihalogiel freudiene aadruncinat bazele conceptiei liberului-arbitru, asupra manifestkilor paihke.
  • 36. 37 Vom vedea importanta i puterea explicativA a notiuneide teleologism psihic, cAnd vom vorbi despre lapsuri, vise,simptome psihonevrotice precum si a altor fenomene psiho-logice care pana la Freud erau enigme in esenta lor. Pd acest principiu al asociationismului cauzal, al determi-nismului intrapsihic se bazeaza, precum vom vedea, metodaasociatiei libere a lui Freud i cea a asociatiei verbale a luilung douà metode ale terapiei psihanalitice. 3. Principiul afectului. Elemental afectiv stil la bazapsihodinamismalui. Psihologia lui Freud din acest punct de ve-dere este prin excelentA o psihologie alectivci in care afectivi-tatea detine primatul, locul cel mai important in mecanismulelaborArilor psihomotorii in general, din punct de vedere atAtfilogenetic cat i ontogenetic. Mai mult. Energia psihicA derivAdin afectivitatea ce-o posedA intregul organism" (Regis §iHesnard) (260). In psihologia v oluntaristA a lui Schopenhauer, in acea inte-lectualistà a lui Leibnitz, afectivitatea era privitA ca fiind par-tea inferioarA a inteligentei" (Leibnitz). Pentru Descartes afec-tivitatea constituia domeniul gAndirei confuze". In schimb Humein Morala sa dA importanta cuvenitA afectivitAtii, cand spune caintelectul numai prin intermediul afectului, emotiei se transformAIn activitate. La fel A. Comte in Philosophie pozitive spune :afectivitatea e unul dintre cele mai principale mobile ale vie-tii".. iar Wundt deasemenea aseazA tendintele (afectivitatea) labaza psihologiei lui voluntariste. Totusi, de abia in secolul tre-cut, geniul lui Ribot a pus bazele stiintifice ale psihologie afec-tive, cAreia i-a consacrat numeroase volume si articole in Re-vue philosophique" (fondatA de dAnsul). Extinderea acestei psihologii, Freud a fAcut-o bazat pe nu-meroase cercetAri rlinice si psihologice, ajungAnd la concluziacA intreaga dinamicA a energiei vitale psihice se aflA sub de-pendenta afectivitatii. Afectivitatea o gäsim astfel odata cu etergia vitalA. Lacele mai elementare fiinte, cum ar fi de ex. amoeba, gAsim tro-pismele. Acestea ar fi primele i cele mai simple manifestAri aleafectivitAtii in stadiul biologic din curbul evolutiei ei, deoareceparalel cu crescanda complexitate a organizatiei somatice sa efec- www.dacoromanica.rotuat i complexitatea mecanismelor proceselor vietii psihice afeetive.
  • 37. 3sDe altfel o manifestare afectivA repulsivA (antipatia) a individuluisar putea compara fohrte bine in ultima analizA Cu tropismul ne-gativ, antipatia fiind rezultatul evolutiei tropismelor negative, sim-patia,a tropismelor pozitive, IntrucAt baza, rAdAcina vietiiafective se aflA in tendinfe, iar nu in constiinta plAcerir sau ne-plAcerii ce le insoteste dupA cum sunt satisfAcute sau nu (Rrbot)(271), si deoarece sub vieata constientA afectivA se aflA o re-giune inferioarA, foarte obscurA, aceia a sensibilitAtil vitale sauorganice, care este o forma embrionarA a sensibilitAtii consti-ente" (Ribot) (271). Asadar congiin(a acestei sensibilitati vitale, biolconstitui ceea ce se numeste afectivitate, si °data cu aparitia ce-lei mai elementare organizald psihice, sensibilitatea organicd aconstituit cea mai rudimentarA stare afectiva. Complexitatea pro-gresivA a psihicului a atras complexitatea crescAndA a vietiiafective. In ce constA insA perceptia sensibilitAtii organice In carecaz putem vorbi de o stare afectivA ? Am spus, el once actpsihic reprezintA elaborarea unei energii psihice, reprezintA ac-tualizarea unei tendinte-forte. SA luAm de ex. tendinta cea maievoluatA : ideea 1). ldeea constitue o tendintA. Cum ne-a venito idee imediat tindem, simtim nevoia, a o executA. Ca oncetendintA reprezintA o energie psihicA ce-si cau1A elaborarea.Bernheirn dela Nancy a numit aceastA tendintA spre elaborarein act manifest a energiei psihice (ideei) : reflex ideo-dinamic,care nar fi decAt echivalentul psihic al reflexului fiziologic : ex-citatie-reactie motorie. Cand frisA energia este impiedecatA In elaborarea ei, caorice energie se va acumula fn cantitate, care va creste in ra-port direct cu durata si intensitatea obstacolului precum si cupersistenta fortei ca case tinde a se manifesta In act. In raportdirect cu acesti trei factori va creste si tensiunea psihologich"(P. Janet), iar perceptia acestei tensiuni 2), potentialitAti ne vaface sa ne gAsim In acea stare de nesatisfactie afectivA (Un-lust-Freud) ; deaceea autAm so elaborAm (Abfuhr) fn care cazne simtim satisfAcuti (Endlust). Asadar odata cu perceptia senstbilitatii organice fa(d detensiunea energiei unei tendinfe pe cale de elaborare, vom pu- I) Ideea fiind in acelas timp o .generatoare de tendintes. www.dacoromanica.ro 2) Acest fenomen sar putea considera ca fiind si la baza cenesteziel,
  • 38. 39tea vorbl de o stare afectivd. $i aceasta va fi neplacuta In ca-zul aid tensiunea energiei cre5te In urma nesatisfacerii tendin-tei impiedecate 5i placuta in urma elaboraril satisfacatoarea ei I). Aceasta senzatie de placere o cauta once !BMA vietuitoare,dela cea mai simpla la cea mai complicata. Principiul pia-cerii" (Freud), al satisfactiunei vitale, ar calauzi astfel Intreaga.activitate bio-psihica, scopul oricarei manifestari (tendinte) psihicefiind acela de a obtinea placerea (teleologismul hedonic alpsihologiei lui Freud) satisfactiunea, indiferent daca prin aceaplacere se satisfac sau nu 5i alte cerinte ; 8i aceasta cu atatmai mult cu cat ne vom scobora pe scara evolutiei filogenetice(animale, primitivi) sau ontogenetice (copil ; alienati, etc. 2)Vom reveni asupra importantei fundamentale a acestui princi-piu afectiv. Din acest punct de vedere psihologia /ui Freud se carac-terizeaza printeun panhedonism al evolutiei vietei bio-psihice,intreaga dinamica a domeniului psihic fiind orientala de facto-rul afectiv, de acest instinct vital". Am lost obi5nuiti sa vedem In afect, sentiment, o calitatea unei senzatii, reprezentari, intrun cuvant al unui element in-telectual. Acestei conceptii calitative" a afectului, noua psibo-logie opune una cantitivd". Afectul (ca once energie) se poatediminua, mad 5i deplasa 2) ; e carecterizat deci prin mobi-litate, prin o oarecare independenta fata de elementul intelec-tual (senzatie, idee, etc.) de care este legat. Din cauza acesteimobilitati afectul se poate deplasa (Verschiebung) de ata deelementul psihic de care a lost primitiv ata51t, 5i sa intre Inalte sisteme psihice noi" (lanes) (160). Aceasta conceptie a depla-sarii" afectului explica len omenul transfertului afectiv" (Freud),al reportului afectiv" (Mauricheau-Beauchant) fenomen foarte ) Deschamps (82) vorbeste de maladiile energiel psihice" creind ast-fel o noug stiintA clinicg: psihopatología dinamia`. Inteadevgr acestia precum vom vedea nu cautg decgt satisfacti-unea tendintelor lor, indiferent dacg satisfac sau nu si alte cerinte socIale,biologice etc. De altfel zilnie se spune : ,a crescut ura a scdzut iubirea" mi-am indreptat iubirea pre etc. . . Se vgd cleci caracterele unei notluni can- www.dacoromanica.rotitative, mobile, dinamiee.
  • 39. 40Important in mecanismul terapeutic al psihanalizei, precum siIn explicarea simptomelor nevrotice, viselor etc. Inconstientul, baza Intregel psihoIogii. . Cand hip-notizatul (deci cu constiinta In stare atenuata) destainueste faptece nu-si-le reaminteste in stare de veghe, de constiinta; canduitam anumite lucruri si-apoi ni le reamintim ; cand urt deli-rant (cu constiinta in stare de disfunctiune) spune lucruri decare nusi mai reaminteste, nu-i vine sa creada ca le-ar fi spusel este foarte natural sa ne intrebam : unde este depozitatcapitalul psihic ce detine memoria faptelor destainuite atuncicand constiinta este atenuata (hipnoza) sau in disfunclie (delir)?Unde sunt depozitate urmele mnezice" ale reprezentarilor delucruri, de fapte ce le uitam, pentru ca apoi sa ni le reamin-tim ? Da unde le evoceirn §i mide dispar dupa ce le inlaturamdin lumina constiintei ? In constient nu sunt deoarece le uitam,nu le-avem la indemana intotdeauna. In acest dute-vino alreprezentarilor, ipoteza inconstientului isi gaseste unica sa jus-tificare psihologica" (11 uizdt) (322). Toate aceste Intrebari, precum si multe alte considerentesi observatii lau determinat de Freud sa studieze domeniulextraconstient al psihicului, anume pe acel al inconstientului. Inacest domeniu Freud gaseste geneza tuturor simptomelor denatura psihica, din care cauza scopul terapeutic al psihanalizeiconsta in abordarea acestui domeniu : mecanismelor sediulpsihopatogene. Psihosexualitatea cuprinde aproape intreaga acti-vitate a vielii afective. In urma numeloaselor cercetaripsihanalitice efectuate in clinica si in afara ei, Freud a fost sur-prins de frequenta cu care descopere factori de natura psiho-sexuala" ca germeni etiologici ai psihonevrozelor. Aceste con-sideratiuni lau determinat sa studieze serios probsexualitatii din toate prctele de vedere. Rezultatele obtinute de el si de adeptii scoalei lui, au des-legat numeroase probleme, ducand astfel la conceptia cea maioriginala a doctrinei psihanalitice, anume la cea a psihosexuali-tatii, cunoscuta sub numele de teoria lui libido a lui Freud i ca- www.dacoromanica.roreja ii voin rezerva un caditol special.
  • 40. 41 6. Procesele mentale Infantile stau la baza tntregeldesvoltAri ulterioare ale vietii psihice a individulul oi co-lectivitAtii. Perioada infantild a unui individ (ca gi de altfela unui popor) prezinta o deosebità importantd, care pAnd laFreud nu sa studiat in deajuns. Copilul se nagte cu o sintezd detendinte unele primare, ca instinctul sexual, de agresivitate gi deconservare individuald (proprii materiei vii), lar altele derivate(cdpdtate) sub influenta amblantei sociale (educatia sub toateformele ei). Calitatea acestui capital psihic va nuanta intreaga activi-tate psihicd ulterioard a individului. Vor apdrea alte tendinte,vor ,dispdrea" unele din cele vechi. Toate acestea MO numaiin aparentd, deoarece tendintele noi apdrute nu sunt cleat de-rivatele celor care par a fi dispdrut . . . 2) cdci nimic nu sepierde" iar »ce na fost nu poate deveni". . . Vom vedea sub influenta cdror factori, intregul sistem detendinte ale copilului mildr modificari si transforman i adeseoriprofunde. Vom vedea de- asemenea importanta unei evolutii nor-male gi anormale ale psihosexualitdtii asuprá siindtdtii psihiceale vietii de adult, importanta mai ales a traumelor afective" in taza vietii din copildrie care pot uneori surveni gi de-saxa, desarmoniza intregul fond afectiv ce anima vieata psihicdlatentd gi manifestd ulterioard 2). ) Copilul este tata adultului (Freud). www.dacoromanica.ro 2) Vezi cap.tolul psihonevrozelor §i perversiunilor sexuale.
  • 41. CAPITOLUL III, Aspectele doctrine psihanalitice. Duna ce am expus pe scurt principiile fundamentale aledoctrinei lui Freud, suntem nevoili sa insistam in primul rAndasupra unor laturi mai originale, mai importante ale doctrinei.Acestea ar fi : vieata afectiva, sfera inconstientului si psiho-sexualitatea. Asupra afectivitatii am insistat putin (in capitolul prece-dent) si vom mai reveni. Ramane sa vedem cum concepescoala psihanaliticA inconstientul si psihosexualitatea. A) Psihologia inconftientului.Istoricul acestei probleme. Diversele teorii asupra incongtientului. Con- ceptia psihanalitica a incongtientului: congtientul nu este deloc egal cu vieata psihica. Afectivitatea gi incongtientul : criteriul afectivitatii (sen- sibilitatii) este criteriul vietii sub toate formele el. Nu exista indife- ferenta afectiva (,,Null-punkt° Wundt).Geneza Incongtientului : apare odata Cu cea mai elementara organizatie psi- hica congtienta.-- Dubul aspect : biologic gi social.Continutul incongtientului. Conceptia psihanalitica a congtientului. Ape- tente posesive gi oblative. Eul individual gi social. Pr inciplul pia- cerii gi prIncipul realitatii. Utilul social.Raporturile dintre congtient gi incongtient. Organizatia structurala al func- tionala a acestor douà sisteme psihice : cenzura, refularea gi rezistenta. Complexeie ideo-afective. Istoric. Problema inconstientului nu este deloc nouA. LuiFreud ti revine insa marele merit de a-i fi dat cea mai vastaacceptiune si una din cele mai complete rezolviri. Ca de altfel once problema, si aceea a inconstientului afost privita si din punct de vedere hlosofic, metafizic etc. Pri-mele incercari le gasim la Descartes (1596 1660), care a deo-sebit o gAndire spontana (inconstientul) de una reflectata (con-stiinta) ; dela Pascal ne-a ramas: Le coeur a ses raisons, que www.dacoromanica.ro
  • 42. 43la raison ne connalt pas". Leibnitz (1646-1716) prin teoriaperceptiilor minimale" (inconstiente) a introdus lima conceptiainconstientului in psihologie. 0 desvoltare filosofica a problemei o da Ed. von Hart-mann (1842-1906) In Filosofia inconstientului" (1869) side abia in 1886, W. Wandt o aseaza pe baze experimentalepsiho-fiziologice. In acest cadru stiintific cu lucrarile lui H. liöff-ding, Ribot, Bergson, Paulhan, Boutroux, Delacroix, Le Bon,etc. fi cu cercetarile de laborator, de psiho-fiziologie, executatede Bazaillas, Abramowsky, Morton Prince, Bechterew, Dwels-hauvers, Grasset, W. James, etc., studiul inconstientului trece insfarsit pe terenul experimentarilor clinice ale scoalei dela Sci-pettière (Charcot), Nancy (Bernheim, Liébault), Bordeaux (Pitres$i Hesnard) pentru ca prin conceptia automatismului psiholo-gic" P. Janet sa-i dea valoarea stiintifica in acelas timp cu pro-f esorul Freud creandu-se astfel o adevarata psihologie a In-con stientului. Precum vedem, preocuparile ce au vizat notiunea de in-constient", constitue una din problemele cele mai discutate alepsihologiei teoretice si exprimentale. Problema inconstientului,dupa ce a fast incadrata in o serie de conceptii filosofice atrecut si in domeniul experimentarii stiintifice (de laborator), deunde apoi a fost conceputa pe baze largi, mai mult de ordinfiziologic si psihofiziologic (inconstientul organic). Fiecare conceptie in parte a descoperit treptat-treptat tot atateaelemente componente si functiuni ale acestui domeniu psihic. AstfelP. Janet (151) evidentiaza automatismul psihologic" si sintezamentala" pentru explicarea multor manifestni psi hice moibide.(cum este de ex. personalitatea dubla i) fenomen studiat si deBinet, Ribot, M Prince, etc.). Alti autori din punct de vedereevolutionist au abordat studiul elementelor vechi inmagazinateIn inconstient. Astfel Jung, un elev a lui Freud, descrie ima-ginile arhaice" (urtamliche Bilder") in cadrul superstitiilor, cre-din(elor, simbolurilor oaresicum universale2) legate unele de lu acest fenomem psihopatologic, incongtientul ca expresie a si-stemelor psihice ideo-afective, care detagate de eul congtiintei evolueazA ca oa doua personalitatea fast numit gi cocon,stient (Assaglioli) sau eta subli-minal (Morton Prince). www.dacoromanica.ro Simbolul divinitkil, demouulut misterului etc.
  • 43. 44frica, allele de elemente sacre, tabuate, sau de aiti factori soci-al-etici, etc. Toate aceste imagini arhaice" (sau imago-tipuri" Maeda) constitue asa numitul inconstient colectiva sausupraindividual" (Jung) comun vietii psihice colective (de po-por, rasa, neam, etc.) Ribot pune apoi accentul pe aspectul afectiv (emotional)al proceselor inconstiente descriind chiar o logica afectiva"gratie careia se explica toate actiunile celor cu o constiinta slaba(la cei lipsiti de educatie sanatoasa sau zdruncinata fie mo-mentan, fie pentru un timp mai Indelungat, cum ar fi de ex.In nevroze). Alti autori (G. le Bon) au descris din incenstient virtuali-tatile (predispozitiile, aptitudinile) ereditare ce se manifestaspontan" ca Wand parte din felul nostru de a fi", (incon-stient functional). In sfarsit dupa ce unii psihologi au intrevazut si functiu-nea creatoare a inconstientului 9, scoala psihanalitica a privitproblema din pullet de vedere dinamic descriind un incon-stient dinamic" (sau latent-activ). Se Intrevad deci atatea aspecte divergente ale inconstien-tului In geneza. In modalitatile de actiune si exteriorizare, pre-cum si in finalitatea lor (stabilita mai ales In conceptia psiha-nalitica). Unele aspecte sunt In raport : a) cu viea(a noastrapsihicei internd (preocuparile resimtite ca framantari sufletesti",deliberarile din cadrul vietii noastre psihice interiorizate, etc.evidentieaza acest raport intrapsihic) b) altele, tot in raportintern cu vieata biologid (fiziologica) a organismului nostru(de ex. actele inconstiente sau mai bine zis fntreaga fiziologiea starii noastre cenestezice de care nu avem constiinta decatcand trece pragul normalitatii 2) si asupra careia elementele psi- 1) Gratie careia se efectueaza inspiratia a§a zis a opontanag revelatiileetc., fenomene studiate de Ribot (268) In conceptia lui asupra ,,imaginatielcreatoare". 1) Toate fuuctiunile organice (interne) se petrec fara sa avem conVi-inta de efectuarca lor. De ex : peristalismul gastro- intestinal, pulsatia, ba-taile cardiace, etc. Aceasta atata timp cat se petrec in pragul normalitatii(sanatatii). De indata ce acest prag a fost dep4it sau turburat luam act de www.dacoromanica.roaceste functiuni devenite anormale (tnorbide): palpitatii, gastralgii, etc.
  • 44. hice au o influentd incontestabild 1) si In sfArsit c) cti ainbi-anta socialii (si chiar cosmicd). In contactul psihologic dintreindivid si aceastd ambiantd iardsi se efectueazd o serie de in-fluente de reciprocitate, cu consecinte nu numai asupra indivi-dului (prin educatie, sanctiune. etc.), ci si asupra mediului social(in cazul geniilor, marilor reformatori politici, religiosi, sociali credndu-se evenimentele, miscdrile sociale, curentele filoso-lice, ¡iterare, artistice etc. 9. lmportanta acestei vieti a inconstientului a lost atat deevidentiata In polimorfismul ei manifest (de unde si multiplici-tatea conceptillor emise) Incdt psihologii au lost tentati sd-i gd- seasca o formuld sintetistd unitarista 0), penttuca sd i se cu- noasca apoi legile si mecanismele ce animl acest domeniu. * * * Bazati pe legatura dintre vieata psihicd constienta si creer(,organ al gándirei"), cercetdtorii materialist sustinand punctulde vedere pur organic (fiziologic), au cdutat sd evidentieze co-nexiunile actelor inconstiente cu un substrat organic. Sa pusastfel In legaturd Cu sistemul nervos si umoral de unde con-ceptia fiziologica a inconstientului. Fard ndoiald cd fiziologia,chimismul amoral (prin ,shormonia) In urma nenumaratelor ex-periente minutioase, pline de surprize In cadrul endocrino-logic se gaseste In raporturi fundamentale Cu vieata psihicdIn general. 9 Papt bine stabllit de studiile de psihologie generalA si recent de celece sau facut asupra reflexelor conditionatem (Pavlow). E vorba In con-cluzie de influenta (Inhibitorie sau de accelerare) ce o are un elementpsihic (imagine, soc afectiv, etc ) asupra functiunilor fiziologice si endocrineExistenta si importanta reala a factorilor psthici se va Intrevedea si candvom studia geneza psihonevrozelor, a impotentel psihice, a perversiunilorsexuale si de altfel a °dare; manifestari psihomotorli. 1) Asupra acestei orticulatil psihologice dintre indivld li amble* wet-alA (si cosmica) am insistat In una din comunicarile ce le-am facut : Psihologiapsihonevrozelor° la al X-lea congresal Soc. de neur. psihiatrie, psihol. Inendocrin. (Iasi Oct. 1930) sustinand importanta deschilibrului acestui raportpsihologic In geneza multor stAri de nevroze ; tot mat de mare ca si dese-chilibrul oricaret functiuni organice (fiziologice, endocrine). 9 In virtutea unei legi universale de altfel, si care se formuleazA :imitate In multiplicitatem. E o lege a spiritulul de sintetizare a fenome- www.dacoromanica.ronelor din oricare domeniu.
  • 45. 46 Sunt apoi, in deajuns de cunoscute conexiunile acesteivieti cu sistemul nervos vegetativ ce detine functiunea Centel-lor cenusii bazali, considerati (Pierotz, Geme111, etc.) ca sediulvietii noastre emotive (afective). Sa mai conceput apoi (tot din acest punct de vedere)inconstientul In raport Cu intreaga fiziologie nervoasa, cereb-rala, pe baza impresionantelor experiente de /aborator (acereb-rarea animalelor), pe datele anatomo-patologice, histologice incadrul carom gasim cunoscutele scheme de localizari cerebraleale functiunilor inferioare (inconstiente) (schema lui Brissaud,poligonul" lui Grasset, etc.). Toate aceste, conceptii pur fiziologice ale inconstientuluiau fost pe alta parte completate in aspectele lor lacunare deconceptiile celor ce puneau problema si din daca nu chiarnumai din punct de vedere psihologic. Si aceasta comple-tare se efectueaza cu atat mai mult, cu cat in general .fiziolo-gia si psihologia se completeaza fara contradictie in solutio-narea progresiva a problemei centrale a gandireia (hesnard)(144). Din acest punct de vedere (psihologic) am vazut cum di-versi autori au abordat manifestarile psihice ale inconstientului.Sau emis astfel o serie de ipoteze 1) : statice, dinamice, afec-tive, motorii, etc. Teortile statice (influentate de vechea conceptie asociatio-nista) au fost emise de Janet, Binet, Jastrow, litiffdink, Paul-han, Dwelshauvers, etc., dupa care constiinta este un vast sis-tem psihic cupri»zand intreaga noastra individualitate, si In-chide in limitele controlului si actiunei ei ind de sisteme par-tiale (de idei, imagini, tendinte motorii, etc.) si care sunt starileconstiintei noastre clare. Faptele histerice (de ex. ideile fixe)sunt .sistemele emancipate" in urma unei stramtari a campu-lui constiintei". Teorile afective sustinute de Bazaillas2)§i Abramovsky (1) descriu inconstienful ca reprezentant al .afectivitatii puretotal lipsit de imagini si idei ce lar face cunoscut si exprima- l) A caror expunere al critica savanta o face Hesnard (144), dupli careo redam succint. www.dacoromanica.ro 2) In ,Muelque et Inconsciencem Alm 1909,
  • 46. bil. Primul sa bazat pe studiul emotiei muzicale 9 In timp céAbramovsky pe nenunAratele experiente, In mare parte de labo-rator, asupra imaginilor, memoriei, etc., a conchis valoarea reala a coeficientului afectiv si a puterii creatoare ce o detinevieata psihica inconstientg. Teorlile motoril ale lui Ribot si Bergson au deschis larandul lor rolul primordial al motricitgtii in activitatea incon-stientr. Inconstientul e virtualitatea ce linde sa se rezolve prinactiune. Elementele afective, intelectuale sunt ale constiintei, Intimp ce scheletul" lor motor este al vietii inconstiente". In sfarsit, trecaad peste conceptiile Ina meta-stiintifice,meta-fizice si meta-psihice (Myers, Geley, Ch. Richet 2) etccare incearcA o explicare a fenomenelor de cryptomnezie,cryptopsihie, telepatie, precognitie, etc. prin creatia si functiu-nile Inca misterioase ale vietii inconstiente mentionAm feo-rifle dinamice sustinute mai ales de scoala psihanalitich pi adisidentilor9 ei (Tung Adler, etc.) care In legAtura cu celelalteconceptii a ridicat valoarea inconstientului la nivelul unui fun-damental fenomen psihologic al Intregei vieti psihice individualesi colective sub bate formele ei. Conceptia Inconstientului. Dupl conceptia psihofizio-logica de Oa la Freud, functiunile inconstiente erau consi-derate ca functiuni fiziologice spontane (fara excitanti extern»ale sistemului neurocentral. Determinismul freudian MO nuconcepea aceasta Nspontaneitate", deoarece precum amvNzut once act psihic Isi are determinantele propril, condifilgenezice bine stabilite, fiind un inel dintrun !ant asociativ cauzal.Ori, inexistenta unor factori determinanti externi, In elaborareaunui act inconstient, nu exclude existenta unor factori interni.Acesti lactan i interni din psihicul (mai ales inconstient) al indi- 9 Care prin exceleng ne ofera stAri inconOente inefabile al deci greude cunoscut. In m5sura In care le lipse§te corespondentul lor Intelectual(imagini, Wei, etc.) 9 Care In fata vastei documentatii §I a nenumgratelor cazuri (cuprinseto Traité de Metapsychie Ed. Alcan) de crypteslhesie, telepatie; despiritism (telekinesii, ectoplasmil, levitatiuni, etc.) depheate conceptiaatiintificS a inconatientului, pentruca a4 bgnitiascA una ocultfi, ce nopoate formula Mud ipoteza necunoscutului, a viltorului. www.dacoromanica.ro 9 Vezi capitolul al X-lea.
  • 47. 48vidului, sunt considerati de Freud ca determinanti ai actelorinconstiente. Inteadevar, precum ne pot inveseli, Intrista anu-mite situatii externe, aceiasi putere o au daca nu mai mare si situatiile realitatir noastre interne, situatii creiate con-stient sau inconstient de factorii psihici ai garidirei, imaginatiei,fanteziei . . . In aceasta realitate Isi traeste timp, mai mult saumai putin Indelungat, vieata afectiva melancolicul, schizofrenicul,etc. sau temporar: cei visatori, schizoizii, in sfarsit oricine Inmomentele sale meditative. Aceasta realitate interioara, precum vom vedea mai de-parte, prezinta aceiasi importanta vitala, daca nu mai mare, casi realitatea externa a mediului In care traim. In aceasta rea-litate psihica Freud gaseste mecanismele psihologice a multorfenomene psihice, cum ar fi visele, simptomele nevrotice, etc.In acest domeniu intern cauta sa patrunda prin diferitele luimetode psihanalitice, si aceasta o face utilizand metoda cu-noasterei introspective.9 Cum concepe scoala psihanalitica organizatia structurala sifunctionala a inconstientului ? Ce este acest substrat psihoorganical constiintei ? Inconstientul reprezinta intregul psihic, at deacea regiune ce cade direct sub lumina constiintei 2) tot ceea ceeste ignorat de individ"(Hesnard)(144). Domeniul psihic aproape case confunda cu inconvtientul, deoarece elementele constiente for-meaza numai o mica parte a vietii psihice" (Paulsen) (235). Constientul deci contrar credintei psihologiei clasice nueste deloc egal vieata psihica" (licsnard) (144), de aceea prinpsihic" vom 1ntelege atat constientul cat si Inconstientul. ) In studiul fenomenelor psihice se aplica doua metode : 1) metodaobiectivd, de extrospeclie a $coalei Behavioriste (America) creata de Wat-son (Cu adeptil A.Weiss, Oliver, Reiser, K. Dashley, V. Calverton) sustinandca psihicul trebue studiat dupa felul de comportare (englez-behaviuur, deunde termenul de behaviorism) a individului, dupA manifestarea lui externa:Neaga once valoare metodologica a metodei sublective. Ambele metode au Insa defecte qi avantajii, Incat numai o colaborarea lor va putea constitui un studiu complet al psihicului. 1) Con§tiinta de sine este acea cunoagere InternA gratie canela sim-tim ceeace se petrece In no, este runoa§terea interioara, o lumina ce evi-denteaza In fiecare moment al vietii, diferite pArti necesare vietii de relatiune www.dacoromanica.romeditative din domeniul Intunecat al Intregului capital psih;c : domeniuinconvtientuluis (Ifesnard 129).
  • 48. 40 Inconstientul reprezentand aproape intregul psilnc, Insfera lui principiile dinamismului si determinismului Isi vor gasiaplicarea cea mai Indreptatita. Demeniul lui constitue sediulgenezei si conditiilor determinante ale tuturor proceselor psihicemanifeste sau latente, incat ar fi o eroare, o iluzie a crede caportiunea constienta a unui eveniment este portiunea sa princi-pala" (Ribot) (271). 0 suma de tendinte antagoniste, altele de acelas sens, segasesc trite° continua miscare, tendinte de care individul nu arecunostinta ele fiind In Inconstientul lui. 1ntreaga sfera a activitatiipsihomotorii constiente va suferi influenta determinanta a incon-stientului. In om se petrec fapte psihice pe care le cuneastefara sa stie" (Freud) (114), si aceasta ne-o dovedesc fenome-nele hipnotice. Inteadevar In cursul somnului hipnotic spunemlucruri (ceea ce denota, ea In realitate le $tinr, le recunoa$tem) de care In stare de veghe Insa navem cunostinta, nu le recu-noastem ca Wand parte din capitalul nostru psihic. Avem deci numai iluzla libertcifii voinfei. Adeseori, Inteade-Or suntem surprinsi In fata unui act ce-I executam (candca I-amfacut inconstienta), act pe care nu ni-I putem lamuri (cum ar fi deex. lapsul, etc.). Toate actele noastre cele mai bizare, cele mai de ne-Inteles, mai absurde pana la cele mai rationale, sunt supuse unei lo-gice din cele mai severe. Toate actele noastre de vointa au la bazadeterminar1 ale unor forte ofective Incon$tiente. In lumina constientului nu upar decat rezultatele unor de-terminari executate In afara ei, rezultatele unor mobile si motiveinconstiente. Inteadevar, nu ne dam bunaoara seama de ce perso-ana care ne inspira dragoste, altuia Ii inspira aversiune, In timp cepe altul II lasa indiferent. Constatarn doar a ne place sau nune place un lucru, o situatie, o persoana, un fapt. Dece ? Ad-sea nu ne putem nici noi explica, Intrucat mecanismul acestersentimente de placere sau neplacere rezida In profunzimile psi-hicului nostru inconstient. Si vom vedea valoarea psihologicasi terapeutica ce o prezinta descoperirea acestor mecanisme Indeterminarile lor morbide. De asemenea nu ne dam seama de ce avem un caracterbun sau rau, artistul nu- si da seama de adevarata origina ainspiratiei lui, reformatorii de originea ideilor lor, etc. Sar putea www.dacoromanica.roDr, I. PO1F8CII 5113117: ,PIDILINALIZA6 4
  • 49. 50astfel insira infinit altea la manifestad psihice normale sipatologice ale individului, manifestad a caror existenta o cu-noastem, adeseori ignorand Insa factorii lor determinanti reali,ignoranta ce ne-o ascundem sub numele de hasard",spontan", capriciu", oboseala", distractie", etc. ). Dar necunoasterea cauzei unui act nu echivaleaza deloccu inexistenta vreunei determinad. Afectivitatea §i Incon§tientul. Am vazut ca In psiho-logia afectiva a lui Freud, sensibilitatea este acel primum mo-vens" al intregei dinamice vitale; sensibilitatea psihica, adica afecti-vitatea, ca o forma mai evoluata a sensibilitatii biologice,va fi la baza intregei noastre activitati psihice, careia Ii va im-prima caracterul afectiv. Tendintele noastre inconstiente toatevor fi de natura emotionala, natura pe care, In ultima analiza,o vom regasi in toate manifestarile noastre con stiente, acesteane fiind decat derivatele si determinantele inconstientului nostruafectiv. Intreaga noastra activitate psihica se conduce astfeldupa logica afectiva, derivata din logica biologica (Le Bon)(186) a vietii sub once forma. Logica afectiva sta la baza ori-carel alte logice, cum ar fi chiar logica intelectual (Le Bon)(id.) in aparenta cea mai lipsita de vreo nuanta afec-tiva oaresicare. Ori, si dansa se bazeaza tocmai pe aceastanuanta ascunsa, care In realitate li dirijeaza rationamentele.Inteadevar, pasiunea (forma cea mai concentrata a afectivitatii)ne determina sa studiem cutare problema si pentru a carel sus-tinere tot pasiun ea favorizeaza elabora! ea aigumEntelor, ratio-namentelor, etc. 2) (conformate binenteles obiectivitatii stiinti-fice). Ratiunea cea mai obiectiva este sterila, lipsita fiind desu portul afectiv. Voint a de asemenea Isi are originea ei afectiva, deoarecetoate mobilele actelor noastre au un substrat afectiva. (Le Bon)(id). Astfel ar fi o erezie stiintifica, a se crede ca actiunile Precum vom vedea, capriciul, oboseala, distractia, favorizeazA une-ori elaborarea actelor inconstiente, alteori din contrA si ele sunt determinatede factori psihici fnconstienti. www.dacoromanica.ro Din acest punct de vedere, filosoful ligIvetlus considerg oamenilpasional superior celor dotati cu putere de ratiune.
  • 50. noastre voluntare nau alta cauza decat vointa ce le-a provocat".(Jones) (160). Logica biologica la fel este calauzita de tropisme(afectul In faza lui de organizatie biologicA). Nu mai vorbim delogica multimii, logica mistica cu o afectivitate net manifesta. Precum vedem, criteriul sensibilita(ii, afectivitatii, este cri-teriul vietii sub toate formele ei. Ritmul vielii psihice vesnicoscaeaza Intre cei doi poli vitali : placere si neplacere ; nici ostare psihica nu va reusi sa se fixeze, fie pentru o clipa chiar,In acel Null-punkt" (14,undt) al indiferentei afective, In acelzero afectiv"... indiferenta afectiva Insemnand inertia, imobi-litatea vietii psihice, ceea ce In psihologia cinetica, energetica, echi-valeaza cu Incetarea miscarii, a ritmului vital echivaleaza cumoartea. Emotia este conditia sine qua non" a vitalitatii psihicet)Pour mouvoir il faut émouvoir" (Ribot). Emotivitatea areanterioritate asupra tuturor reactiunilor psihice. A suprimareactiunile emotive ale fiintei vii este a o expune pericole-lor de tot felul" (E. Dupre et Trepsat) (92) mai bine ziseste egal cu a-i suprima energia vitala. Caracterul vietii (ener-giei) celei mai rudimentare este miscarea, disparitia ei fiinddisparitia vitalitAtii. Vedem deci stransa conexiune de o valoare fundamentaladintre : energie - sensibilitate afectiva - miscare si vieata. Ex-cluderea uneia din acestea aduce anihilarea vietii. Am Mat o mica digresiune spre a ne putea da seama decaracterul universalist al sensibilit4i, al afectivitatii. Vom refineInsa faptul ca tendintele inconstiente In totalitatea lor sunt ca-lauzite de un principiu afectiv studiat de Freud sub denumireade principiu al placerii" toate tendintele inconstientului fiindastfel de natura emotiva, Geneza incon§tientului. Termenul de inconstient" pre-zinta mai multe Intelesuri. Spunem ca un act este inconstientcand elaborarea lui na fost influentata de constient. Si candnu este influentat de constient ? Cand acesta na fost prezent 9. Morel a localizat sediul emotivitAtii In marele simpatic. Cum se IntamplA, precum vom vedea, In cazurile de disociatii in-.tra-psihice Incepand Cu cele mal temporare (distractie) i pAnA la celedefinitive (schizofrenie). www.dacoromanica.ro
  • 51. - - 62In once chz nu putem vorbi de un act inconstient propriu zis,decat numai In cazul cand fiinta posed A cea mai elementarA or-ganizatie psihicd constientA. Din punctul acesta de vedere apa-ritia inconstientului se confundA cu aparitia sistemului nervoscentral, ce detine activitatea constientA. Este un inteles blopsi-hologlc ce-1 dAm inconstientului. lnconstientul freudian" InsA mai prezintA un al doilea ca-racter : caracterul social. IntradevAr, dupA continutul inconsti-entului, asa cum ni-1 descrie Freud, ii putem concepe sub acestdublu aspect : biologic §i social primul fiind acel al capita-lului psihic restrans cu care se manifestA in psihoactivitatea co-pilului al doilea, acel al continutului sedimentat In inconstienttreptat, treptat prin reprimare, de cAtre societate si constiintA(vezi pag. 59). Continutul inconOientului. I. Evolu(ia filogeneticd a psihiculul. Precum am spus, Ininconstient vom gAsi o sumA de tendinte intens afective, in con-tinua miscare, unele antagoniste, altele de acelas sens. DarnumArul tendintelor va fi cu atat mai mare Cu cat organizatiablopsihicA se va afla pe o scarA mai InaintatA. Instincteie 1) fundamentale si primordiale ale celei maisimple organizatii psihice ar fi : I) instinctul de conservare pro-prie, si 2) instinctul sexual La baza vietii inconstiente vomgAsi in ultima analizA existenta acestor douA tendinte caracteris-tice vitalitatii. 2) SA retinem deci prima categorie a tendin-telor pur biologice ce le gAsim In continutul inconstientului. Aceste tendinte inconstiente, intens emotive, conduceau in-dividul dupA principiul afectiv si egoist al plAceriia. IndividulIn starea de primitivitate, and nu cunostea Inca rigorile soci-ale nu urmArea alt scop decat satisfactiunea acestor tendinteinstincte. Traiul insA intrun mediu social a contribuit mult lacomplexitatea si totodatA la desvoltarea psihicului indivi-dului ; noile conditii sociale create de exigentele mediului, au I) Vom vorbi despre transformarea tendintei In instinct In capitolulpsihosexualit5tii. 2) Ambele manifestandu-se pe calea instinctului agresiv al luptei In,si pentru vieatA fenomen universal din cauza antagonismului (antinomillor),tot universal. www.dacoromanica.ro
  • 52. 53silit pe individ sA se conformeze acestor rigor!. Raporturile din-tre indivizi au desvoltat mai mult instinctul gregar si agresivpentru satisfacerea instinctului sexual, de conservare proprie etc. Toate aceste influente sociale au lAsat astf el urme adAnci Inorganizatia psihicA a individului care, precum am spus, trAia dininconstientul lui simplu, intens afectiv si egoist, urmArind idealulhedonic al satisfacerii instinctelor lui Societatea impunAndu-i anumite cerinte, i-au limitat din ceIn ce libertatea manifestArii oricand si In fata oricui a do-rintelor lui naturale. Individul era nevoit sa cunoascA bine acesteconditii sociale si sA se conformeze lor la once pas, spre anu suferi penalitatea social. Acesti factori noi, de naturAsocial, cu timpul sau grefat" in inconstientul primitiv 1) dandnastere constientului (In sensul constiintei morale).... Vom reveni 1it. de altfel asupra acestei noi organizatiipsihice. SA retinem InsA cele trei caractere fundamentaleoricArei tendinte, dorinte inconstiente : Caracterul intens afectiv din cauza dinamogenezeiafective a psihicului. Afectivitatea este interesul organismu-lui, interesul e plAcerea. In directia plAcerii, a favorabilului estedesvoltarea" (Vlad) (309) de aici : Caracterul egoist. Inconstientul urmAreste conservarea pro-prie prin satisfactiune imediatA conform principiului plAcerii"; si Caracterul primitiv In raport cu cerintele sociale. Caracterele acestor tendinte sufAr irisa o serie de transfor-mAri evolutive In sensul unei socializad a lor. Drept consecintAa acestui fenomen vom avea ten dinte secundare, derivate dincele primare, tendinte InsA de naturA si origine socialA (ten-dinte spre altruism, spre cultivare, spre muncA, etc.) 2) Lupta ce se dA intre individ si societate, oferA individuluinumeroase experiente cu stAri afective corespondente. Cu tim-pul individul face o sumä" de achizitiuni de ordin intelectual,afectiv... toate aceste impresii As And mine mnezice" 3) (memoriebiologicA) In constitutia somato-psihicA a individului, si care 9 Grefarea natural a lAsat Cu timpul urme organice In somatic, care§i el la randul lui urma aceia§i evolutle spre complexitate. 3) Vezi capitolul : Fenomenul sublimArii°. www.dacoromanica.ro 3) Semon in 1904 a numit mnema" (sau engramA) facultatea, inerentasubstantei vii, de a conserva excitatiile externe qi interne,
  • 53. - 54Conservandu-se In acest domeniu al inconstientului, constiintaindividului le poate evoca (mai mult sau mai putin 1) dupacerintele situatiei In care se afla. Asadar o a doua categorie de elemente ce Isi au sediulin inconstient vor fi experienfele, amintirile si mai ales starileafective intense prin care a trecut individul In decursul vie(ii. In sfarsit a trela categorie va fi constituita din tendinteleintens afective a caror energie din diverse motive ce le vomanaliza na reu$it sii °blind elaborare satisfclaitoare. Aceste din ulna doua categorii sunt rezultatul complexitatiicrescande a evolutiei somato-psihicului precum si a influentelorsociale. Vom reveni asupra acestora din cauza locului impor-tant ce-1 ocupa in doctrina psihanalitica. Pt ecum am vazut, inconstientul prezintd o serie de aspectedin care cauza autori, ca tiesnard, Dwelshauvers,etc , au descrisaproape 20 de forme ale inconstientului : inconstient filogenic, onto-genic, afectiv, interpsihic, psihopatic, automatic, psihofiziologic,dinamic. social, etc. si continutul lui va creste mereu in raportdirect cu acumularea experientelor, cu intensitatea afectiva avietii ce o duce inclividul, cu numarul tendintelor ImpiedecateIn manifestarea lor actuala. Am vazut de asemenea cum, in decursul evolutiei filoge-nice, primitivul apare In societate cu un psihic relativ reslranssi inconstient si cum, ca o cristalizare psihica si organica araporturilor lui sociale, apare organizatia constieniului (in sen-sul constiintei morale). II. Acelasi fenomen se desfasoara si In evolutia ontogeniceia psihicului individului, deoarece si in domeniul evolutiei vietii psi-hice nimic nu ne impiedeca sa aplicam legea biogenetica2) funda-mentala a /ui Hacckel 3) care a aplicat-o in domeniul organic.Din acest punct de vedere psihanaliza apare ca o teorie purnaturalista a evolutiei menlale, o teorie lipsita de misticism meta-fizic sau supranatural" (Jams) (160). Aceleasi legi ale ereditatii,atavismului, se pot aplica alai In domeniul organic cat si inal vietii psihice ; inteadevar, precum se pot mosteni stig-mate fizice, somatice, tot astfel gasim si stigmate psihice con-genitale. Vom vedea mai tarziu care sunt factorii ce fac evocarea dificilg. www.dacoromanica.ro Intrucát este un paralelism mire evolutia somaticA §i cea psihic5. Ontogenia repetd pe scurt filogeniau.
  • 54. Psihanaliza constitue deci echivalentul psihic al teoriei evo-lutiei organice (transformismul darwinian) care isi are vasteexplicatii si aplicatiuni Cu rezultate In numeroase stralucitesi diverse domenii (paleontologie, morfologie, biologie, zoo-logie, antropologie, etc.) ale evolutiei organicului ca si nouapsihologie a lui Freud In diversele domenii (psihologie, litera-tura, folklor, sociologie, etc.) de manifestare ale estetica,psihismului in general. Copilul la nastere va prezenta un capital psihic foarteredus, inconstient, analog cu organizatia psihica cea mai ele-mentara de pe scara filogeniei. In incostientul copilului se vorgasi transmise tendintele fundamentale vietii : instinctul con-servarii proprii si ce! sexual (vezi capit. psihosexualitatii), ten-dinte ce vor avea caracterele proprii tendintelor inconstiente(intens afective, egoiste si primitive). Copilul ne prezintd astfelun capital psihic inconstient ancestral (filogenetic) ; In activitatealui psihomotorie comportandu-se Intocmai ca primitivul in starede promiscuitate sociald : nu cauta decat satisfacerea impusa deprincipiul placerii" este rautacios, crud chiar (cu animalelesau cu copiii mai mici), egoist, brutal, combativ ; iubeste, urkste,etc. nevrand sa stie de nict un fel de restrictiune. Conceptia psihanalitia a con§tientului. Libertatea co-pilului, necesara expansiunei vietii lui intens afective, se lovestein curdnd de obstacole din ce in ce mai mari din partea societatii(incepand cu familia, parintip. In fata noilor conditii sociale estenevoit sa se resemneze cu mari sacrificii din fondul lui psihicegoist si primitiv, inconstient. Sfera de activitate a Eului san individual" calauzit de uncriteriu pur afectiv si egoist va fi restransa, in cel mai buncaz nevoitd, sa-si Indrepte activitatea In folosul societdtii. Acesterestrictiuni ale mediului social, copilul le va simti din primelezile. Prin Inf4are i se restrang miscarile, mai tdrziu prin tOr-eare (Gel mai puternic Foc emotiv, cea mai desagreabila priva-tiune) este supus unui regim nou si sustras dela scinul munleill.De teama batAii este silit sa anunte necesitatile" la timp, sa nu www.dacoromanica.ro 1) Vorn vedea importa* ce-o da Frewi acestei sustrageri,
  • 55. 56 --strice lucrurile, sA respecte curNtenia, etc.. Intrun cuvant primeleexigente sociale i le °felt mediul familiar. Prin educatia familiara societatea vizeaza toate tendin-tele primitive egoiste ale copilului... Inteadevar copilul ca si primitivull) rautacios, crud, ego-ist, etc. tot ceea ce doreste si-i place cauta sa fie al lui, sa 0-1aproprieze, tot ce-i cade In mana stria, duce la gura sau tran-teste la pamant daca nu i se satisfac dorintele, nu vrea sa stiede nimeni si nimic... Prima copilarie se caracterizeaza astfel prinexistenta acestor apetente posesive" (Pichon, Laforgue) (173) ;copilul crede a totul ii este subordonat, chiar si mama este ladiscretia lui pentru dansul nu exista decat lucruri suscepti-bile de a fi luate, absorbite spre satisfacerea proprie. ()data insa cu Intarcarea incepe sa-si dea seama, a i serestrange satisfacerea obiceiurilor, tendintelor lui. Incet, incet,apoi prin ceilalti factori sociali ce vor interveni, 11 vor face sasimta actiunea constrangatoare a principiului realitatii" (Freud)a mediului social. Isi va da seama, ca mai sunt si alte cerinte :4sociale,carora va trebui sa se conformeze cu sacrificiul egoismului lui.In contra tendintelor lui natarale de a- si exhiba organele sexuale(bineinteles neintentionat) i se va inspira sentimentul pu-doarei, rusinei. In contra tendintelor lui de cruzime (fata deanimale, copii mai mici, etc.), de Mutate i se va inspiramila. In contra celor de agresiune teama de autoritate supe-rioara (tata, Dumnezeu sau alta putere supranaturala). Incontra tendintelor coprofile (deoarece copilul e murdar, naresearba de murdarie, fecale, urina, etc.) i se va inspira senti-mentul aversiunei, al scarbei, al curateniei. In sfarsit contratendintelor lui imorale, de erotism (onanie, incercari sexuale,exhibitie, limbaj pornografic, etc.) i se da lectii de etica, de bunacuviinta. Incet, incet, sinteza acestor factori sociali, care vin sa res-tranga manifestarea psihicului primitiv al copilului, vor constituicea mai elementara organizatie a confliintel morale. Aceasta,grefatau pe psihicul lui primitiv, va constitui un factor con-tinuu de socializare a oricarei tendinte inconstiente (din primi-ttvul fond psihic) ce-ar cauta satisfacere actualizata. www.dacoromanica.ro 1) Deoarece ,ontogenia repetA filogenie.
  • 56. 57 AstfeI se vor naste apetentele Manir? (Pichon, Laforgue),(173) de exteriorizare altruista (sociala) a vietii lui afective interiori-zata, subiectivata. Energia tendintelor lui primitive, ce cantannumai placerea satisfactiunii proprii, va fi canalizata spreun scop util, al realizarii sociale ; si astfel In tot decursulvietii individul se va gasi Incontinuu supus socializarli prin-cipiului realitätii". In scoala va da peste exigente sociale mai severe si fun-damentale pentru vieata lui ulterioara, anume : punctualitatea tliordinea (prin programul si regulamentele scolare). Se va conti-nua opera de asimilare socialaa a vielii psihice a individului 1nceputa in familie. Constientul (constiinta moral* se va Im-bogati din ce In ce, utillizand si canalizand energia psihica atendintelor primitive, derivand tendinte sociale.., Incat odata cuintrarea lui In vieata sociala propriu zisa sa fie cu totul asimilatprinteo legislatie, a carel incalcarel) i-ar aduce penalitatea so-ciala sub o forma oarecare (amenzi, inchisoare etc.) Totalitatea acestor factori 2) Inclusi In psihicul individuluivor constitui asila- ceea ce numim congiinfei morad. Constientul, ca produs psihic social, va forma Eul so-cial" (das Ich ; le moi) altruist al individului, alaturi de Eulindividual (das Es; le soi) egoist, priinitiv cu care sa nascut.In psihicul adultului vom gasi deci aceste dona organizatiipsihice fundamental antagoniste din toate punctele de vedere,anume : InconFtientul (sine-le ; das Es; le soi ; Eul individual)mostenit (inconstient ancestral) ca Eu primitiv produs alevolutiei filogenice si condus de principiul placerii" si Congientul (eul propriu zis ; das lch; le moi ; Eulsocial) produs al evolu(iei intrasociale, ontogenice, a indi-vidului si condus de principiul antagonist celui dintaiu, deprincipiul realitcith". Intre aceste dona Euri" va fi o lupia continua; 8) vesnic ) Prin Incercarea de a se conforma primitivutul principiu afectiva (afura, a viola, a se masturba etc.) 2) Moralitate, pudicitate. religiositate, teama de autoritStile sociale, etc. 2) Lupia dintre acese doug alumi ale psihicului nostru, dintre acestedouA principii a descris-o Freud In Formulierungen iiber die zwei Prinzipien www.dacoromanica.rodes psychischen Gescheheas (In Jahrb. f. psychoan. 1911). Individul (incoa-
  • 57. 58VOr avea ceva de rezolvat : conflicte, desbateri, etc. coEste de altfel aceiasi lupta ce o duce individul cu socie-tatea realA" externa, lupta care in absenta acestei societati,trebue so dud cu reprezentantul" ce l-a instalat aceasta In psihi-cul individului : cu constientul, ai carui factori constitueechivalentul abstract" al societatii 1). Pf in includerea consfien-tului in psihicul individului, societatea este cu atat mai sigurade el cu cat aceasta grefare psihicei a reusit mai bine. Intre aceste doua sisteme psihice trebue sd existe o per-meabilitate necesara echilibrului intrapsihic. Individul este cuatat mai anormal Cu cat disocierea sine"-lui de eu" (eulpropriu zis) este mai accentuata. Individul (Cu o astfel dedisociere) se manifesta impulsiv sin afara oricarui control con-stient". (de Saussure) (280). Ca un efect al educatiei sociale (al imperativelor sociale)se formeaza In sárzul Eului social (cortstientului), o noua sin-tea superioara: Supra-eul (das Uberich) 2) ca expresiune a tutu-ror identificarilor si temerilor ce sau acumulat in decursulvietii" (de Saussure) (id.) Actiunea lui este inconstienta8) (radd-cinile pierzandu-se in vremea a facut pececa ce copilariei)unii autori sà-1 deosebeasca de Eul ideal, sinteza principiilorideale ale societatii si a carui actiune este constienta 4) Individul dotat cu o constiinta morala severa, nu-siva satisface nici o dorinta a Eului sat primitiv", nu seva lasa condus de principiul hedonic al acestuia. Astfel de ex.nu va fura chiar cand ochiul societatii" nu este prezent ; fe-§tientul) se gAse§te tntro continua lupt6 nu cu vieata propriu zis, ci Cu vieatasociahl sau mai bine zis cu societatea. Vieata propriu zisl : a te hrAni k.isatisface instinctul sexual, e plAcutA, exigentele sociale sunt acelea care ofac difici15... AceastA lupt5 nu e decat cea dintre bine* 0 prAu6 (enun-tata de religie) scopul omenirii fiind nAzuinta spre cat mai bine, sprefericire... 1) Aceasil lupia intrapsihicA o simtim sub forma frAmAntArilor sufle-te§ti, a remu§cArii, a InAbu§irii unei dorinte. 1) Idealui ce 0 1-a format identificandu-se principiilor insu§ite, prin edu-catie, In copilArie. Refularea ar fi o functiune a supra-eului (inclus In con§tlint5). Supra-eul adeseori poate fi deci In conflict cu eul ideal (precum In-con§tientul cu instanta psihicA a convtiintei). lndividul nu poate scSpa de www.dacoromanica.rourania supra-eului (caracterul individului) In tendinta ce 1-o insuflA eul idealspre scopuri sociale mai lnalte.
  • 58. sgmeia cinstith nu va asculta impulsiei sale sexuale primitive chiardach va avea toath siguranta discretiei, se va supune con-stiintii (deci societhlii) care Infiereazh adulterul ... Dach to-tusi va trece peste imperativele morale, ale societhtii, dach leva calca chiar in absenta kcesteia, individul mai ales la cel dotatcu o constiinth severà va suferi chinurile remuschrii (echivalentulabstract al penalithtii concrete a societhtii). De echilibrul in care se mentin aceste douh sisteme psi-hologice depinde shnatatea psihich a individului (si a colectivi-tap°. Scindarea acestei sinteze a realithtii interne" va con-stitui patogenia maladiilor asa zise psihogenetice scindarecare la rändul ei recunoaste, precum vom vedea, si un complex defactori psihofiziologici si organici. In sfarsit constientul ca sistem psihic este supus acelorasiprincipii psihoenergetice, psihocinetice si deterministe, scopulnhzuintelor lui hind insd animat de un fond afectiv socializat,tinzänd spre utilul social. Raportul dintre con§tient §i incon§tient. Lui Freud (113) iirevine meritul de a fi descris organizatia, functiunile si influentelereciproce ale acestor sinteze ,,instante" psihice antagoniste.Diviziunea psihicului Intrun psihic constient si unul inconstientconstituie premisa fundamentalh a psihanalizei, MA de care arfi incapabila sh inteleagh procesele patologice, pe cat de fre-cvente pe atat de grave ale vietii psihice." (Freud) (123). Organizatia structurald. In inconstient, Freud deosebeste douà etaje" psihice :1. precowtientul (Vorbewusst) I) (subconstientul lui Janet) alechrui elemente psihice, la cea mai slabh conditie favorizanth,apar (pe cale asociativd) in activitatea psihomotorie externh,conditia favorizanth fiind In oarecare relatie cauzala 3) cu unuldin aceste elemente. Tot in preconstient se vor gäsi si tendin-tele relativ recent Impiedecate in satisfactiunea lor ; si 2. incon-stientul pro priu zis (Unbewusst), nucleul central al psihicului, sial chilli continut 1-am descris.... (vezi pag. 52). Preconstientul constitue zona superficiald a inconstientului i) Principiul universal al asociatiei si succesiunei cauzale a fenomenelor. 9) Psihanalistul Oskar Pfister considerA preconstientul tot inconstient 6 www.dacoromanica.rode care sar deosebi doar prin grad.
  • 59. 60propriu zis, fiind puntea de trecere dintre acest Inconstient QIetajul psihic al constientului. Organizatia functionalcl. Determlnismul reciproc. Manifestdrile constiente Inmare parte vor fi conditionate de tendintele afective. Incon-stientul trebue privit ca rezervorul nesecat care insufla consti-intei fragede si intermitente, seva de vieata de care are nevoie,acordAndui momente de repaos si de reorganizare" (Ralea)(256).Aceiasi asociatie cauzala si succesiune reciproca intre cele douacategorii de fenomene psihice. Mecanismele psihologice. Ne vom da seama de co-nexiunea intima si de acest determinism reciproc a celor douasisteme psihice studiind functiunile lor speciale. Am spus ca ten-dintele psihicului incon§tient sunt primitiv-egofile, !Mean cuvAntanti- sau asociale. Ori, societatea direct sau indirect (prin con-stiinta), pentru siguranta bazelor sau intereselor ei care, ade-seori nu sunt aceleas ca ale individului, supune tendintele pri-mitive si egoiste ale individului, unui triaj, selectii, canalizgri Insensul utilului social. Am vazut cum aceasta opera de sociali-zare a individului Incepe chiar din frageda copilarie. Acestefunctiuni selective, tendinte sociale ale constiintei, actJAM ca individul sa-si dea seama (inconstient). Care sunt aceste functiuni ce le exercita con,1. Cenzura ca functiune selectiva endopsihica va permite elabo-rarea tendintelor inconstiente ale individului numai In cazulcand stmt compatibile cu exigentele sociale ; In caz contrarcenzura ca dealtfel once cenzura (in presa, posta, etc ) leva supune unor modificar!, transformar 1) asupra canora vomreveni, deoarece au consecinte de o mare insemnatate psiholo-Oa 2) Represiuuea (refularea) psihicd. Orice tendinta pri-mitiva a individului, daca na reusit sa se confornieze conve-nientelor sociale, cenzura nu-i va permite elaborarea in act aenergiei ei 2), o va alunga departe de sfera activitatii constien- Precum un ziar cenzurat apare cu toful transformat, tot astfel §iactivitatea psihicA constientA a individului va fi impregnatA de urmele socialeale cenzurii (reticentel). Ceea ce l-a f Acut pe Steckel sa descrie congiinta, ca un ansamblu alinhibitillor ce se opun realizArii instinctelor (dorintelor) in acte spontane-na- www.dacoromanica.roturale,
  • 60. - 8i -te-sociale a individului. Acest fenomen de Indepartare, de alun-gare a elementelor psihice nesocializabile sau nesocializatedin individ constituie ceea ce Freud a denumit represiune (re-fulare ; Verdreingung) 3) Rezistenta. O tendinta careia nu i-sepermite de catre cenzura sa se transforme In act, am spus cava fi reprimata In inconstient. Dar tendinta precum am vazut,reprezinta un capital energetic intens afectiv si legat tntrucatvade intimitatea organiza(ii biologice 1). Aceasta energie tinde sase elaboreze direct qi !media (reflex ideo-dinamic) lar dacava fi Impiedecata, par(ial: va apuca alte cal, complet: va staIn tensiune crescanda, in potentialitate ce asteapta ocazia sprea se revarsa In act, inteun fel sau altul. 2) Tendintele reprimate vor oglindi deci un capital ener-getic ce va trebui sa fie mentinut In stare de nesatisfacerede neelaborare ; ori, aceasta presupune o acumulare de energiesi o marire a tensiunei ; pentru mentinere In stare de tensiune, denesatisfactiune a acestor tendinte constiinta (ca sinteza a ener-giei tendintelor ei proprii) va fi nevoita 0 le opuna rezistenfd. Numai cu o functiune normala a acestor trei mecanismepsihologice ale psihicului nostru, asupra carora lui Freud lirevine marele merit de a fi atras atentia, si numai cu functiu-nea lor continua se va putea mentine echilibrul intrapsihic alunui individ (sau colectivitati), echilibru necesar sanatatii psi-hice si vietii asa cum este impusa de convenientele soclale. Precum vedem, si aceste mecanisme ce le cunoastenumai psihicul unui individ socializat se supun aceleiasi fi-nalitati universale. Prin scopurile lor reprimarea si cenzura facparte din sistemul de apeirare al organismului si are acelas Bensbiologic ca si inflamatia de ex. in lupta organismului contra in-vaziei microbiene" (Mueder). (192) Ele au deci un elect salutar asu-sanatatti noastre sufletesti ; inteadevar, conformandu-ne con-pra stiintei ne vom conforma cerintelor sociale, evitand astfelpenalitatea ce-am suferi-o in caz contrar din partea societatii sau a constiintei (remuscarea). Cunoasterea acestor mecanisme prezinta astfel o deosebitaimportanta psihologica si saciaba. Gratie descoperirii lor, psiha- 1) Foamea si necesitatea sexualA sunt cele mal legate de terenui bio- www.dacoromanica.rologic, somatic. 3) Vom reveni asupra cestor modalitAti de revArsaro,
  • 61. naliza a reusit, dupa cum vom vedea, sa explice geneza multorprocese psihice necunoscute pana la dansa. Complexele" ideo-afective. In Mara de consecintaprofilactica fata de penalitatea sociala (si a constiintei) meca-nismele descrise mai au un efect creator. Reprimarea unei tendinte nu echivaleaza debe cu anihila-rea, cu disparitia completa, cu distrugerea reala a ei. Ener-gia tendintel e anihilata in sensul disparitiei ei din activitateaconstienta-sociala a individului, in sensul unei distrugeri apa-rente deoarece va continua sa actioneze in stare latenta, instare potentiala... Reprimarea endopsihica nu lace decat sa im-piedice actualizarea, satisfacereaacelei tendinte. Atat. In niel uncaz nu o va suprima complet din psihicul individului. Precumun fapt uitat nu insamna deloc disparitia completa alui mnezice, tot astfel o dorinta reprimata, inabusita in noi dincauza imprejurarilor sociale, nu inseamna deloc ca murit"...Din contra, va trai in incon$tientul nostru, locul de intalnire atendintelor, aspiratiunilor ce sunt impiedecate in obiectivizarealor. Toate aceste dorinte, aspiratiuni vor tnibogati, vor Incarcapsihicul inconstientului nostru. Ne vom simti deprimati, nesatisfacuti din punct de ve-dere afectiv (deci vital), cand tensiunea crescanda a energieidorintelor noastre inabusite va fi perceputd de psihicul nostruconstient. Aceste sinteze ideo-afective reprimate au fost denumite deFreud complexe". 0 dorinta (sau mai multe care converg spreun acelas scop) numai cand va fi reprimatä va lua numelede complex". In fata acestor complexe", organizatii psihice (ce se nascmai ales in sufletul individului socializar), din cauza vietiilor latente, pasive In aparenta dar potential active in lean-tate in fata acestora, constiinta va fi nevoita sa fie prezentaIn tot decursul vietii sociale a individului 1). Influent a complexelor" asupra activitAtii mentale 2)a individului. In psihologia dinamica a scoalei psihanalitice 9 Aceasta functiune vital nu-i decat ceea ce Janet a denumit June-tiunea reatului% 9 °russet face deosebIre Intre psihismul superior al fenomenelor psi- www.dacoromanica.rohice constiente voluntare si psihismul inferior al celor inconstiente si au-tomate. CuVantul mental" se aplica numai psihismului superior,
  • 62. -d-activitatea sociala (constient6) a individului nu-i decht rezulta-tul luptel celor douà sisteme psiho- energetice antagoniste. Echilibrul acestora conditioneaza o activitate sociala normalAa individului, iar determinismul reciproc al celor douà formatiunipsihice va constitui geneza manifestArilor noastre psihomotorii.Complexele", mai ales din acest punct de vedere, influenteaza fArA ca individul sA- si dea seama (ele fiind In inconstient)Intreaga lui activitate constientg. Datorità spiritului de conservare, tendintei de a Mdepartasenzatiile si stArile afective neplOcute, individul va cOuta mereush concilieze antagonismul celor douA Eu"-ri din psihicul 14va cOuta O gAseasca o modalitate sincreticA socialli de eldborarea complexelor", dorintelor lui InAbusite, a acestor surse deenergie latentg, acestor incarcaturi electrice ale activitAtii noastreasupra Oreja actioneazg si o dirijeaze (Borel, Robin)(29); va cautaInteun cuvAnt sA le compatibilizeze conditiilor impuse de colecti-vitate, sA le asimileze, includA In cursul proceselor ideo-afec-tive constiente ale individului. InteadevAr complexele" In vieata lor latenth dar activa,evolueazA aproape independent fatA de constientul individului.Tensiunea lor va creste prin perceptiile psihice inconstiente 1)si constiente ale individului, percep(ii care prin natura lor dea se gAsi in o oarecare relatie asociativA cu tendintele repri-mate vor fi ad evO rati excitanti a acestor complexe". Un exemplu simplu : dorinta de a fi vesnic langd o fiintO iubitA, dorintOInAbusitO, nerealizatA, din cauza conditiilor sociale va conti- nua sO trOiascA In »memoria inconstientr, va continua sO linda a retrAi trecutul . . . si tensiunea ei va creste ori de cat ori operceptie constientO sau inconstientA cu care prezinta vreo asemAnare oarecare o va excita... Astfel la auzul vocii,sau a unui cuvant a acelei fiinte,2) complexul" se va trezi ...(ne cuprinde dorul) va perturba mai mult sau mai putin activi- Inteadevar putem sa percepem tara sa ne dam seama in modconstient. Aceasta ne-o va afirma studiul viselor, lapsurilor, psihone-vrozelor, etc. San ale unel alte persoane care prin voce, gest, etc. seamanaCu fiinta dorita. Astfel de asemanari, pot creea socuri emotionale, care www.dacoromanica.roatunci cand sunt sesizate lnconstlent, nagtere amorutilor coup daude foudrei.
  • 63. d4tatea constienta in acel moment. Vom vedea de altfel impor-tanta acestui fenomen In etiologia psihonevrozelor. Din acest punct de vedere complexele" constitue ade-Orate sinteze psihice morbigene, adevarati germeni psihici" neincetat izvor de turburare, nehniste sufleteasca. Complexele" dupa natura lor, in majoritatea cazurilor se-xuala, au primit diferite numiri : complexul lui Oedip, Natcis,Onan, complexul castratiel, ardor-116W, etc. Freud Impreuna cu In-treaga scoald psihanalitica a supus unui studiu amanuntit toateaceste mecanisme intraps hice, toate aceste complexe", teren pentru studiul acestora &Ind atat In clinica neuropsihia-trica, cat si In vieata de toate zilele a persoanelor cu care veneain atingere (clienti, prieteni, cunoscuti). Cercetari In sensul acesta au Inceput sa faca si alti nu-merosi psihiatri, ce sau convins In scurt timp de valoarea sirealitatea asertiunilor genialului profesor. Freud printre multe alte probleme a dutat Insa sail deaseama, care tendinte sunt mai des reprimate de societate, caresunt acele tendinte pe care societatea le Infiereaza si le ingra-deste mai mult. Rezultatul cercetarilor lui a fost, ca in majoritatea cazurilotsunt tendintele componente ale instinctului sexual. Cele mal multe)complexe" vor fi decl de nature:. sexualci. Aceasta constatare a avut mari consecinte. Studiul ce I-aIntreprins Freud si adeptii lui In domeniul obscur al psihosexu-alitatii, constituie una din cele mai originale aspecte ale doc-trinei psihanalitice. 1) lar nu In totalltedea cazurilor, afirmatie no mal pansexgAslm In lucrArile recente ale WI Freud, recunoscAnd cA maI stint sl alte ten- www.dacoromanica.rodlnte, necesitAtI (de conservare proprIe, agresIune, etc.) susceptibile InnAbutdrill
  • 64. B) Psihosexualitatea. 8piritul in care tratezi o problemiL este acela care dii demnitatea and- tor luernrius Otto Weitunger.Oeneza instinctelor Tropismele Tristinctul ei afectivitatea Definitia in- stinctului. Instinctul sexual : impulsie de evacuare, impulsie de re- producere, conceptia psihofiziologicg, conceptia tumescentei el detumes- centel. Conceptia psihanaliticA (teoria lui libido): Sexualitatea nu apare la pubertate, ci din primele zile ale copilgriei Sfera notiunei de ,sexual" este mull mai mare decAt aceea a notiuni de genital.Importanta psihosexualitAtii. Evolutia ontogenicA normalg el patologicA a instinctului sexual. Constitutia sexualg. Zonele erogene. Faza sexualitAtii infantile propriu zise. Faza sexualitAtii latente. Pu- bertatea. Vieata afectivg a copilului el sexualitatea. Educatia so- cialg el sexualitatea In general. Heterosexualitatea. Fixgrile. Regresiunile. Cauzele acestor anomalii evolutive. Conceptia freudiana a psihosexualitatii a lost aceea care astarnit pe adversarii cei mai multi si mai Inversunati ai doc-trinei psihanalitice, Problema aceasta a ajuns astfel In curdndobiectul de discutie In mai toate centrele savante din diferiteletari. Totusi aspectul acesta al doctrinei nu este cel mai vulne-rabil. Conceptia psihanalitica a psihologiei sexuale Inteadevarvizeaza direct baza moralitatii sociale..., si numai acest motiv adeterminat pe multi adversari sa dea doctrinei freudiene epite-tul de doctrina scabroasa", de vidange dégout psychanaly-tique ( Foerster) de Klosetpsychologie" (cum a denumit-o o re-vista religioasa, catolica), de edificiu maret Cu continut seabros"(Laumonier)(185), ,,monomanie" (Crochet) monoideism erotic",etc.. Cu aceste epitete multi psihologi ca Ch. Blondel, Foerster,(106)Bodin, (25) etc. si psihiatri (flartenberg, etc.), au respins-o categoric, fara ca so fi studiat obiectiv Intrucat nau aplicat-ocu competinta cautdnd sd-si dea seama ca in realitate doc- www.dacoromanica.rotrina lui Freud ne °felt ceva nou, ne explica intimitatea multorfenomene psihologice.Dr. 1, POPE8C1:1-8111117: 9P8111NALIZA 5
  • 65. 66 Nenumarate diseutii sau ivit si continua sa fie de ac-tualitate In diversele centre pedagogice, sociale si medicate,in jurul unor intrebari care principial stau la baza intregei or-ganizatii morale. Ce prejudiciaza mai mult moralitatea ? Ipo- crizia, semi-adevarurile sau adevarul expus In toata realitatealui ? 1) Cum, si la ce etate trebue facuta initierea sexual a a ti-nerilor ? Care este cea mai nimerita organizatie social-morala apsihosexualitatii ? Monogamia sau poligamia ? etc. etc. Congre- sele de sexologie 2) desbat aceste probleme in cadrul obiectiv al documentatiilor stiintifice si sociale, in limp ce mai alesin Germania centrele recentei scoli (?) nudiste (naturiste) 3)anima si practica, pe o scara destul de intinsa, conceptia unuicult al nudului in mijlocul naturii si in conditii aproape primitive, sub pretextul unei higiene corporale si morale. (?) Indiferent de gradul justificarii diverselor raspunsuri si ten-dinte de realizare intre cele doua extreme : puritanism si nu-dism, ipocrizie si adevar brutal problema psihosexuala afost si continua a fi una din principa/ele preocupari ale orne-nirii 9 vieata sexuala identificanduse cu insasi moralitatea in-dividului si a societatii. Raporturile incontestabile dintre higienavietii psihosexuale si a celei morale apar dela sine. In masura In care moratatea e la baza oricarei organi-zatii sociale, caracterizand chiar rase, popoare si in sAnulacestora caracterizand pe indivizi problema psihosexualaIsi define Cu drept universalitatea ce valoarea sicuvanti-o atribue conceptia psihanalitica. Toate acestea le justifica suficient vieata asa zis a mo-derna in cadrul careia (ca de altfel In fiecare epoca) 5) fondulpsihosexual al individului (si al societatii) se manifesta intensin diferite forme si pe o scara atat de intinsa Incat studiulacestei laturi subtile baza moralitatii merita toata atentia. E vorba de adevaruri cu privire la intimitatea vietil psihosexuale. Al IV-lea congres sa tinut la Viena (16-28 Septembrie 1930), 5) Vezi capitolul : Fenomenul sublimarii. Atat In vieata fiecarui individ ca si In sistemele (religioase, juridicemedicate, etc.) de organizatie sociala. In antichitate gasim orgille tu deajuns de cunoscute, sublimate Inmitologie" a carel nota eminamente sexual-erotica conditioneaza vieata zeilor,zeitelor, nimfelor, satirilor, etc. www.dacoromanica.ro In evul mediu: pictura erotica, manifestarile histerIce In masa, etc.
  • 66. 61Acuzatiile adversarilor care vAd In psihanalia numai scabro-sul" sau o obsesie, monomanie erotica" etc, sunt dezarmateIn mdsura In care acest fond imoral" este omenesc si inerentvietii ce ne oferà un imens si viu material informativ si deexperimentatie in vivo" (nu de laborator) totul justificànd va-loarea $tirntiticcl # socialci pe care conceptia psihanaliticA oatribule vietii psihosexuale si in general afective. Psihoanaliza ridick precum vom vedea, conflictele si pre-ocupArile sexual-erotice la nivelul atat a unor determinari mor-bide cat si a unor conditii de baza In diversele manifestarisociale (literare, artistice, religioase, etc.) ). DacA privim problema psihosexual6 din punctul de vedere :al died, al etiogeniet si patogeniel diverselor stgri psihonevro-lice si chiar din cel al creatiei sociale (sub diversele opereliterare, artistice, etc.) problema ne apare In amploareaconceptiei psihoanalitice. Pentru o convingere din ptimul moment si dintro pri-vire generalA de verosimilitatea celor sustinute de scoalavieneza In ceeace priveste rolul elementelor psihosexuale invieata individuald si socialg, vom retine, din susmentionateletrei puncte de vedere, tot atatea caracteristice ale manifestarilorvietii psihice : I. In cadrul eticei (moralitAtii), majoritatea formelor sociale,(religioase, legislative, pedagogice, etc.) au de luptat cu fondulerotic al individului si al vietii sociale. Imoralitatea propriu zisanu-i decat revarsarea in act social a tendintelor egoiste si cunuantd In deosebi erotica, sensuala. Majoritatea bolnavilor mentali dau cloven de preocu-pad (halucinatii, delir, etc.) si de manifestAri erotice. Conflictelemorale care produc de obiceiu diversele stari de nervozitate, re-cunosc In majoritatea cazurilor cauze afectiv-erotice. In sfarsit, In cadrul creatiunilor sociale, g6sim imensulmaterial artistic si ¡iterar ce concretizeaza fondul erotical autorului. Ex3eptand pictura nudului caracterizat, mai ales azi,prin dinamism erotic net (nudul la pozitii tendentioase, 16sand sAse Inteleaga o serie de atitudini lascive, cu scop bine definit)toti marii creatori in estetica picturalA si-au realizat operele in- www.dacoromanica.ro 1 E vorba de Inspiratie, Vezi cap1tolul ; Fenomenul sublimAIII,
  • 67. 68time in tablouri si schite reprezentand scenele unor orgii deneinchipuit (bestialitate, pluralism erotic ), tribadism, felatie,etc.) In literatura (cea moderna este concludenta in privintaaceasta), in earl de mitologie, gasim romane, piese, poezii,etc. in mare parte avand ca nucleu un element (intriga") deo-biceiu erotic sau naturist 2). Privind problema sexuala numai din aceste aspecte alevietii, ni se impune ca un principiu vital pe care nu-1 putemneglija. Inteadevar, studiul rAintific al acestei probleme sta labaza higienei morale (si mentale), o disciplina medico-socialasi in mare parte psihologica oarecum recenta 9. Valoarea prac-tica In materie de asanare a moravurilor reiese dela sine, maiales In actuala epoca de indisciplina morala manifestata Intoate domeniile de activitate prin fraude materiale si morale,mentinandu-se reciproc inteun cerc vicios, Rolul elementelor erotice in aceasta indisciplina morala estefundamental si manifest. Incepand din copilarie, limbajul si atitudi-nea mediulut familial chiar 4) trezesc de timpuriu instinctul eroticsi imaginatia adecvata la copii care devin astfel precoci"5)In internate, camine, pensioane si In general in once scoala, pro-fesorii mai ales stiu care sunt indeletnicirile elevilor si elevelor Intimpul pauzei sau In dormitoare, alimentate si de efectul moralnefast al literaturii modernea citita pe ascuns si cu multaasiduitate. Vieata morala psihica a tineretului este astfel subminata,inundata de acesti germeni" morali erotici, pe care ii oferamai tarziu - la adolescenta imorabtalea strazii, cinumato-grain cu intregul sistem de afisaj punand in evidentii mai ales ) Raporturi sexuale vi perversiuni comise sinalltan de mal multe per-soane. 2) Plese, romane In care se sustine temeinicia avortului vi a amoru-MI liber (ex. teatrul sovietic). 2) La al X-lea Congres de neuro-psihiatrie, psihologie vi endocrinolo-gie (Oct. 1930 lavi) D-1 Prof. Dr L. Ballif propune infiintarea unei socie-tati de higiena mental, Romania fiind aproape unica tara care nu are o ase-menea societate. 4) In care infra vi personalul : servitorii, doica, fata din casa, etc. 2) Precocitatea denota nu atat inteligent6 (cum cred, In naivitatea Ionmulti parinti bucurandu-se de aceasta), cat o cunoavtere timpurle a chestiu- www.dacoromanica.ronilor intime sexuale.
  • 68. 69scenele lascive ; apoi petrecerile in comun sub continua emotietiranicA a dansului, flirtului, limbajului tendentios, etc. ter-minand cu literatura si revistele ilustrate i) a cAror continuteste suficient de cunoscut. Prin o asemenea subminare a spiri-tului genetafillor tinere, se sfarma, lent dar sigur, unul din fun-damental/ factori ai inchlegarii nationale si-ai revstentei unei Cultul erotic, apare in sfarsit In cadru-i oriental (Kama-Sutra", Gradina partumatd" sau a voluptatilor", etc.) subpretextul unei noi" (moderne) educatii sexuale morale. Autoricu pvederi largi" (?) medico-sociale (largite mai mult de scopurinu atat morale, cat financiare), In lipsa celui mai elementarspirit de responsabilitate privind sufletul si educatia generatiilortinere, sub pretexte stiintifice si de moral, initiaza higiena indeosebi tinerele pana si in diversele tehnici" eroticecare dau maximum de sensualitate. Preocuparea generald in jurul cultului sexualitätii" esteun argument viu de importanta ce o prezinta acest aspect alvietii, si pe care psihanaliza i-o dO, nu tendentios cum pretindantifreudistii, ci in mOsura in care o detine real si in mod uni-versal. E o laturà a vietii aproape independentà de sfera ge-nitalitAtii" propriu zise. lntro asemenea atmosfera de cultivare a sensualitAtiinici o norma, si ca scop in sine al existentei, al vietii enatural ca sa se infiltreze o anumita stare morala animata desubstratul sensual cultivat i deci obipuit a fi in continua ac-tivitate. Conflictele morale se nasc in acest teren predispus sipregatit, iar stdrile psihonevrotice se imprima In forme mai multsau mai putin stabile, ducand la o vieata zbuciumata daca nu laspital, ospiciu sau crima, sinucidere. Intregul cortej se incheie Incasnicii, ca surse de adultere sau de emancipare reciprocO, me-diul familial fiind astfel infestat pentru a continua räul prin des-cendenti. Am trecut doar sub titlul de mentionare o serie de feno-mene i experiente vdzute si cunoscute de toatd lumea. Argu-mentele de natura practica pe care insbsi vieata le oferA, sunt ) Chiar ziarele cotidiane sub de altfel binecuvantatul (?) motiv deasanare moral, expun dosarele celor mai intime aventuri delicvente de ¡mora- www.dacoromanica.ro!tate, iar In articole Cu aceiasi menire prin limbajul farà rezervA trezesCcuriozitatea i imaginatia tineretului,
  • 69. 70suficiente pentru a le opune adversarilor care considera psiha-naliza ca o conceptie pansexuala" ce vede numai erotism Intoate manifestarile individuate si sociale. Inainte de a fi obse-dati psihanalistii de fenemenul erotic, a fost si continua a fiobsedata, omenirea.1) Istoria oricarui domeniu de activitate ideo-logica si morala, a oricarui popor, ne dovedeste tirania tendin(e-lor psihosexual asupra vietii. * * * La baza vietii biopsihice rezida instinctul agresiv 2) mani-festat prin tendintele sexuale si de conservare proprie ; uneleIntretinand pe celetalte. In aceste tendinte, fotte de baza, tiare punctul de plecare evolutia biopsihismului ele fiind con-ditiile sine qua non" a celei mai elementare organizatii vitale.Din energia acestora, ulterior vor deriva celelalte tendinte, in-stincte, etc. Geneza instinctelor. Aceste tendinte in stadiul celeimai simple organizatii vitale (de ex. amoeba, celula, etc.), aulost numite tropism. Mai tarziu, °data cu diferentierea sistemului nervos cere-bral deci si cu aparitia celei mai simple organizatii psihice liinta a perceput scaderea sau marirea tensiunii energiei ten-dintelor ei fundamentale, dupa cum au fost sau nu satisfacute.Numai °data cu aparitia acestei sensibilitati psihice produsal evolutiei spre complexitate (Spencer) putem vorbi deja deo stare afectiva, iar tendintele fundamentale vor lua numele detnstincte. Satisfacerea sau nesatisfacerea lor va da nastere stariafective Acute sau neplacute. In stadiul de instinct al tendintelor, excitantul va fi de na-tura psilloftziologicd §i adeseori numai de natura psihicä. Ten-dinfa o gasim deci la baza instinctelor. Paralel MO cu comple-xitatea ambiantei, Intreaga constitutie somatopsihica pastreazaaceste tendinte sub toate formele lor evolutive. Vom gasi astfel In organismul nostru tropismele lumiicelulare a organelor noastre, vom gasi o serie de rellexe cu lo-calizarile lor medulare si vom gasi in sfar4it instinctele, toateaceste convergand unele In sensul conservarii proprii, altele in 9 De InAltimea nivelului etic al unui neam depinde canalizarea ener-giei acestei obsesii spre mund colectivg, valori sociale, sau Intronarea ducand www.dacoromanica.rola dispersarcu energiei unui neam, la prAbu§irea lui. 2) 0 modalitate biopsihologicA de manifestare a luptei universale.
  • 70. 71spre cel al conservArii speciei. Toate celelalte tendinte-instinctevor deriva din fondul energetic al acestor tendinte biologicefundamentale. Nu vom insista asupra studiului instinctelor din punct devedere pur biologic, asupra teoriilor ce sau emis in privintaaceasta, ci vom evidentia raporturile instinctului cu vieata psihicA. Instinctul si afectivitatea. Aparitia sistemului nervoscerebral deci si a stArilor psihice a complicat structurasi manifestArile instinctelor. Proprietetea de sensibilitate a ma-teriei vii pe baza acestui sistem nervos a dat nasterevietii afective. Individul, in momentul in care a simtit elabo-rarea sau impiedecarea elaborgrii energiei tendintelor lui, a avuto stare afectivA de plAcere sau neplAcere. Acestea fiind pia"-cerile primare" (Cellerier) (44) : a manca, a bea, a respira,a-ti satisface plAcerile comune tuturor vietaitoarelor, sunt ele-mente afective InnAscute, si variazA dela un individ la altulin intensitate,forme de elaborare si in calitate.1)Toate celelalte placerisuntsecundare4c6patate, si acestea vor fi cele care se leagA depersonalitatea afectiv socialA a individului. Prin aceste plAcerisecundare se deosebesc indivizii intre ei (si oamenii, de regnulanimal si vegetal) ; prin plAcerile acestea rezultat al com-plexitAtii crescande a vietii afective, sub influenta mai ales amediului social ne-am ridicat de-asupra instinctelor oarbe,obtinand astfel o forma mai evoluata de organizatie de apl-rare, anume : reactia con$tientä, inteligentd, sociclei. Vieata afectivA in complexitatea ei, negresit va avea legA-turi stranse cu terenul somatic. $in acesta se vor diferentia trep-tat, treptat, echivalentele organice ale elementelor vietii psihice.Un intreg sistem nervos (vegetativ : marele si micul simpaticcentrii cenusii dela baza creerului) va fi reprezentantul concretal vietii psihice prin intermediul unei organizatii umorale, en-docrine. Aspectul afectiv al instinctului ar fi dupA Riwers emotia,aspect care va constitui unul din fundamentalele caractere alevietii afective. Dar vom reveni asupra importantei factoruluiemotiv in vieata psihicA a in dividului si colectivitAtii. Definitia instinctului. Numerosi autori (Wells, Thorn- 1) Esenta rAmane aceia0. www.dacoromanica.ro ) Derivate dupd Freud din cele primare.
  • 71. 72dicke, Trotter, Mc Dougall, Morgan, Forel, Pieron, Claparede,Freud, Hesnard, etc ) au cAtat sO defineasa instinctul. Spencer11 defineste ca o ,, actiune reflexa compusa" din mai multe ele-mente, care dupd Lloyd Moran) (citat de Ellis) (137) ar fiurmatoarele : a) motivele interioare, care determind impulsia, 6) stimulentele externe, care impreuna cu impulsia nasculapun In actiune centrii nervosi, reactiunea acestora in afard, i afectarea sistemului nervos de catre senzatiile organelorce au reactionat. WO Freud instinctul este excitantul intern continuu, pro-ducAnd, atunci cand a fost lichidat" inteun mod adecvat, o pld-cere specificd. Dupà Hesnard (149) ar fi forta atractiva sau re-pulsiva, ce se manifestà In toate Imprejurarile care vizeaza sco-purile vitale. In toate definitille, precum vedem, se are in in vedere fac-torul psihic ca e4citant. Acestui factor, Freud ii atribue o in-semnätate mare. Instinctul sexual reprezintd una din fortele fundamentaleale speciei umane 2) ceea ce ne sileste sa facem o succinta ex-punere a felului in care a fost conceput acest instinct 3). 1. Conceplia impuisiei de evacuare. Conceptia pe careo are si vulgul cdnd zice sunt incarcat", mam usurat" .Este o conceptie pur fiziologicei sustinuta de Montaigne (inEssais") Thomas Moras, Luther, etc. si de Fed 4) când zice :necesitatea genezicd este o necesitate de evacuare" bazatpe lucrArile lui Goltz (1869) si Tarchanoff (1887) care au fOcutin sensul acesta numeroase experiente pe broaste Este o con-ceptie ins6 incompleta, in masura in care priveste problemanumai din punct de vedere organic. Instinctul sexual nu e provocat numai de senza(ia cenes-tezicd ce o avem din partea rezervorului incarcat cu produseseminale care cer ,,evacuarea". Asemenea senzatii cenestezice Instinct and Intelligence In Animals Nature. 1898/3 Febr. Regnul animal sl vegetal se conduc dung insoinclui de reproduces. Servindu-ne de psihologia sexuald a lui H. Ellis (vezi bibliografia). Féré La predisposition dans létiologie des perversions sexuellee www.dacoromanica.roRev. de Médecine (l898) si Linstinct sexuel Alcan.
  • 72. 73fara indoiala ca intra In structura instinctului sexual ; nu se poateInsa admite exclusivitatea pe care o sustine conceptia une im-pulsii de evacuare, care In realitate nu-i decat criteriul naiutii dea impune evacuarea oricdrei glande Incarcate. Evacuarea continutului ei a satisfacut instinctul numai dinpunct de vedere biologic. Dar individul precum vom vedeanu-1 intereseaza atat rolul pe care-1 joaca In mentinerea speciei,cat dorinta de a fi cat mai mult In stari afective, emotionaleplacute. Ori, in genere cel mai Inalt grad emotional II atinge Insfera erotismului. De aici : tendintele poligamice, Intrebuintareaafrodisiacelor, etc. ce dovedesc In larga masura, ca desi rezer-vorul seminal este evacuat pana la secatuire", individul re-curge la mijloace excitante (imagini, preparate medicale. flagela-tie, mijloace osmo-gustative, etc.), lar pe de alta parte deisatisfacut, sexualitatea poate viza imediat o alta persoana, atuncicand nu exista o inhibitie stabilita de motive de constiinta. Conceptia care reduce deci instinctul sexual pur si simplula o impulsie de ev. cuare este ?Me° larga masura incompleta. 2. Conceptia impulsiei de reproducere a lui Schopen-hauer, Remy de Gourmont 1) etc. est cu totul eronata. Eroareaconsta In confundarea procreatiei" cu sexualitatea" confuziece a fost inlaturata de Ellis, Freud, eta, deoarece procreatiaeste numai scopul final si natural al instinctului sexual" ziceEllis (137), sa inlaturam Insa eroarea de a defini printeansaimpulsia sexuala : o femee poate don i un copil färà sa do-reasca un arnant" si invers. Mai mult. E fapt in deajuns de cu-noscut lupta ce se da futre tendinta procreatiei" i Intre ceaa sexualitatii", antagon. smul acestora il gasim concretizat in-tro subtila i riscanta tehnica de procedeuri cunoscuta sub nu-mele de anticonceptionale". Medicamentele, manoperele (coitusinterruptus", inter- temores" etc.), prezervative, avorturile, etc.constitue armele dorintel sexuale ce se apune cu totul procre-atiei. Din acest punct de vedere procreatia wrist:hie un instinct al speciei, in timp ce sexualitatea 2) apare mai mult ca o ex- presiune biops;hologica egoista, individualista a liintei omenesti. i) R. de Gourmont. ,La physque de lamour" in care pentru sus-tinerea tezei lui aduce exemple din domeniul animal, de ex. efetnerele, trait-torli albinelor, etc., ce se nasc i mor dupA ce au fecondat. www.dacoromanica.ro 2) Conclusa de fenomenul subtil (de natura sugestiv5, psiholugica) numit inlimbajul modern : ,sex-appealapare ca un instinct specific spiritului omenesc.
  • 73. 74 Intregul fond erotic, din cadrul atractiunii sexelor, Infra Inceea ce se numeste sexualitate, iar rezultatul final natural: In-talnirea spermatozoidului Cu ovulul constitue reproducerea,procreatia. Pe calea erotismului (sexualitatii) se ajunge la pro-creatie. Complexitatea psihofiziologica ce o gasim la nivelulspeciei om, a creat insa o adevarata scindare Intre mijloc (ero-tism) si scop (procreatie) pana la o adevarata independenta sichiar antogonism. Majoritatea raporturilor sexuale chiar Incasnicie nu urmaresc atat scopul biologic, natural: procrea-tia, cat savurarea intensa a fondului erotic din structuraacestui instinct al perpetuarii speciei. De aici doua domenii :sexualitatea §i genitalitatea, fiecare susceptibile fiind unor turbu-rari si devieri proprii. Anomaliile sexuaIitatii, ca homo-sexualitatea si toate expresiunile ei asa numite perverse, con-stitue vastul capitol ale perversiunilor si monstruozitatilor se-xuale animate de un imens capital erotic, sau de o anormala(stigmatizata) structura a acestui coeficient erotic, impregnat fiede o ereditate grea, fie de o evolutie bolnava, infectata (cugermeni asa zisi imorali) In decursul unei vieti lipsite de influ-enta m3ra1itatii, ct vizeaza In genere tocmai acest aspect al ac-tivitatii individuate si sociale. Malformatiunile si expresiunile monstruoase ale celuilaltdomeniu: acel al reproduceili sunt cuprinse in cadrul uneicu totul alte stiinte, In cadrul teratologiei (studiul monstrilor).In timp ce monstruozitatile sexuale (perversiunile, etc.) vizeazamoralitatea sociala, cele de reproducere vizeaza numai labora-toriile unei stiinte Inca Okla de mister : teratologia, si pro-blemele de eugenie. Atat mecanismele intime ale perversiunilor si inversiunilorsexuale, cdt i cele ale anomaliilor de reproducere (monstrii)sunt foarte putin cunoscute In intimitatea lor, pentru a le puteapreveni temeinic. Daca Insfarsit, mai tinem seama si de existenta multormanifestari sexuale care farnu duc deloc la reproducere, cum ar fi de ex.: homosexualitateasi masturbatia, putem pe baze aproape axiomatice sa con-sideram eronata conceptia ce identifica instinctul sexual cu cel www.dacoromanica.roal reproducerii.
  • 74. 75 3. Concepfla psiho-flziologicA a instinctulul sexual ba-zatd pe experientele laboratoarelor moderne. Observatiunii stiintei obiective sa impus factorul psihic caun lnsemnat element constitutiv al impulsiei sexuale. In favoareaexistentei si importantei unui asemenea factor vin o suma deconsideratiuni lipsite de once interpretare subiectiva. Persistenta psihosexualitatil la castrati. Steinach dinPraga a observat ca impulsia sexuala persista la soared, cas-trati fiind chiar Inainte de pubertate. Ei continua a avea oares-care incercari sexuale. Manifestari sexuale ca sa zicem asa savortate" existade altfel si la animale castrate mai mari (adeseori se pot observaintentii sexuale le cai, bol, etc.) In ceea ce priveste omul eunucii, muscalii sau castratiiaccidentali continua a da dovada de o psihosexualitate destulde izbitoare MO de absenta echivalentului ei somatic. Astfel A.Marie 1) ne descrie cazul unui enunc dement, care manifestafoarte des dorinte sexuale, cu slabe ejacul4i (de mucositati),provocate de halucinatiile (factori psihici) ce le avea (spuneaca este excitat de o princtsa, excitatii deci de o natura purpsihica). La fel, la femeile castrate, dupa statisticele !acute deSmith, Bloom, Lawson-Tait, Adler, etc. sa constatat persis-stenta si uneori chiar exagerarea dorintelor sexuale.2) In numeroase cazuri de absenid congenitald a organelorgenitale interne, numerosi cercetatori, ca : Brigdam, Colman, Munde,Cotterill, etc. au observat manifestari psihosexuale. e) Persistenta psihosexualitatii mult timp dupd menopauzd(Blo om, Loewenteld, etc ). Fapt cunoscut din experienta vietiizilnice a femeile chiar In epoca menopauzei, iar barbatii Inepoca in care nu mai pot avea satisfactiuni sexuale completesi naturale (normale), continua sa recurga la manopere sexualeperverse ca la un ultim ref ugiu : felatie, cunnilinctie, fetisism(vizual, olfactiv, tactil, gustativ, etc.) iar In conversatie com-placandu-se mult in limbajul a necdotelor lascive, pornografice. 1) A. Marie unuchism et Érotism" Nouv. Inconogr. de SalpétrièreNr. 5 (1903). www.dacoromanica.ro 3) Faptul cA la unele femei aceste dorinle scad, dupA Ellis,sar datorasi asugestiel cA nu mai sunt femei ca toate femeile.
  • 75. 76 Asa dar chiar In absenfa unui rol efectiv din partea orga-nelor genitale, individul prin structura unei psihosexualitdti(imaginatie, fantezie, excitatii sensoriale, etc.) continua saduca o vieata intima de preocupar erotice mai mult sau maiputin accentuata, dupa temperament, nivelul etic si vieatasociala pe care-o duce. Efectuarea raportului sexual adeseori esteatunci cdnd stim a suntem suspectati. 0 imagine poate inhibamecanismul fiziologic sexuall cum inhiba de altfel once altmecanism al fiziologiei (Pavlow). Din studiul acestor fenomene de influenta reciproca dintrefunctiunile fiziologice si cele ale vietii psihice sa relevatsuficient importan(a factorilor psihici (fie ca excitanti, fie ca in-hibitori, etc.) in mecanismul psihofiziologic, organic, pentru casa fie privit cu toata atentia rolul fundamental ce-1 detinacesti factori in structura si fiziologia vietii sexuale sigenitale. In sfarsit manifestante psihosexuale infantile, cu toateca sistemul genital organic nu este Inca in faza de maturitate oentimentul sexual exista chiar din prima copilarie ; la pubertateirisa ajunge la apogee (Braxton-Hicks cit. de Ellis). Vomvedea rezultatele importante la care au ajuns cercetarile psiha-nalitice in domeniul acesta al psihologiei infantile. Toate observatiunile acestea ne determina sa admitem, caIn constitutia impulsiei sexuale exista un factor psihic cu uninsemnat rol in determinarea ei, si care adeseori este suficientpentru mentinerea acestei impulsii. Acest factor psihosexual, independent intru cdtva de cores-pondentul sail fizic (organe sex.) isi are o evolutie proprie cepoate fi normala sau anormala sub influenta diversilor factori. Vom reveni Insa asupra importantei ce.o prezinta acestfactor pentru vieata psihicd a individului si chiar in acea aoricarei organizatii sociale in cadrul elicei, familiei, obiceiurilor,superstitiilor, legislatiei, etc. 4. Conceptia tumescentei si detumescentei a lui Mon 9 Fenomen de o important5 capita14 in explicarea psihanalitica a simp- www.dacoromanica.rotomelor psihonevtotice. 2) Moll ,Untersuchungen fiber die Libido sexualis Berilo 1897 98.
  • 76. si Ellis fondatorii psihologiei sexuale. Concluziile acestorcercetatori sustin, ca elaborarea instinctului sexual sar efectuaIn doug faze : faza impulsiei de tumescental) si faza de de-tumescenta. 1. Tumescenta constitue faza premerggtoare actului sexual.Incepe °data cu prima senzatie erotica (de obiceiu pe calevizuala) provocata de o persoana de sex opus (care a atrasbine Inteles atentia). Urmeaza apoi dorinta imperioasa de a ocunoaste,2) flirtul (Tinier, Gross) cu Intregul cortej de mani-festari cu nuanta sexuala (priviri, surasuri, etc.) si care va con-stitui Inceputul manifestgrilor a ceea ce numim curte". Curtea, apropierea mutualg si desmierdgrile mire douapersoane de sex opus, nare alt scop decal sa creeze starea detumescenta sexualau2) (Ellis), a cgrei impulsie va lila randulei izvorul tuturor manifestgrilor de curtare"). Faza procesului impulsiei de tumescenta creeaza deci sta-rea de tensiune sexualg sub actiunea factorilor stimulenti sen-soriali externi (vgz, miros, auz) si afectivi endogeni (imagini,dorinte, etc.) iar acestia prin intermediul sistemului endocrinsimpatic si vasomotor, vor produce congestia mai ales a apara-tului sexual precum si fenomenele fiziologice consecutive. 2) Din cauza congestiei vascuiare ce se produce mai ales In pArtilegenitale. 2) Prima obligatie socialA pe care e stilt individul so IndeplineascA,de-aici IncepAnd Junta vietii sexuale. 2) AceastA fazA a curtArii" se observA de altf el si la animate (jocurile.cantecele paserilor, luptele) In perloada rutului toatA avAnd ca scop pro-vocarea emotiei sexuale si auto-excitAril sexuale In vederea Imperecherli. 2) In aceastA fazA a curtArii se face si selectia sexualA. Acel masculva fi ales care sa impus mai mult femelei influentAnd-o inconstient (ca laom prin farmec6). Numal astfel se explicA zice Ellis selectia naturalAa lui Darwin, lar nici decum. cd femeile avAnd un gust estetic, ar fi alesmasculul. Selectia sexualA nu este deci constientA, ci apare ca expresie malmull a unor factori afectivi din inconstient. www.dacoromanica.ro
  • 77. 78 2) Detwnescen(a. Energia tensiunei sexuale" acumu-lata in prima fazd, se descarcl prin orgasmul sexual, cea maiputernica explozie motrice fiziologicd" (Ellis). Aceasta va con-stitui faza detumescentei sexuale. Inteun cuvant, scopul primeifaze este apropierea celor doua sexe opuse, scopul celei de-adoua fiind realizarea perpetudrii spetei sub fozma satisfactiuneiindividuale.1) Dar nici conceptia lui Moll Fi Ellis nu explica adevaratacauza, intima, ci aratO numai cum se manifestO impulsia sexu-all Meritul ei este fnsd de a fi aratat In explicarea acestei im-pulsii influenta directa a moravurilor $i civilizatiei noastre"(Geneslay)(127). 5) Conceptia psihanaliticA a psihosexualitilii : teoria luiLibido, Freud bazat pe conceptia psihofiziologia a sexuali-IOW, a continuat sA studieze domeniul psihologiei sexuale.Laborioasele cercetari fOcute in acest sens au desprins coneep-tia freudianA a sexualitStii cu marele merit de a fi atras aten-tia asupra a douA erori ale psihologiei de pana la Freud". InlaturA gre$ita credintk ca sexualitatea sar naste saucel putin ar aparea la pubertate. Acestei erori 2) se datodupa Freud faptul, cA sau ignorat conditiile fundamentaleale vietii sexuale". Vom vedea pe ce se bazeaza qcoala freu-diana cOnd sustine aceasta. Inlatura eroarea care consta In confundarea sexualu-lui" cu genitalul" : una este sexualitatea $i alta genitalitatea(procreatia). Erau astfel fnglobate in sfera sexualului" : 1) manifestAri care deqi nu au ca scop procreatia, sunttotugi de =turd sexualii (de ex : perversiunile sexuale, onania,sarutul, etc. 8): $i CAci individul nu se preocupA al At de scopul procreatiei cAt de pIA-cerea ce-o gAseste In satisfactia Jul sexualA din care a fAcut astfel un scop.(0 confirmare deci a teleologismului hedonic ce dominA vieata afectivA a in-dividului) IntrevAzutA vag de pediatrul Lindner din Budapesta, de Ellis, etc.ManifestArl de sexualitate precoce (la copii) InteadevAr sau observat demult, eroarea find consta In faptul cA se considerau ca semne de degene-rescentA, nici decum ca expresia unei psihosexualitAti infantile. S) Adeseori chiar si instinctul de reproducere este numai sexual fArAsl urmAreascl genitalul" (Inlocuirea scopului procreativ prin scopul hedonic www.dacoromanica.roal eroticei). DovadA, utilizarea manoperilor anticonceptionale.
  • 78. 79 2) manifestarile psihosexualiteitil infantile. Toate acesteacte, care constitue o adevarata negatie a instinctului de re-producere" (Jones) au fost supuse unul studiu amanuntit in do-meniul clinicei *i al psihologiei generale. Precum vedem psi-hanaliza nu face decat sa restitue sexualitatii emploarea ce-1apartine, incat tot ce sentelege prin sexualitate in afara psiha-nalizei este o sexualitkte restransa, pusa in serviciul procrea-tiei (bread) (114). Importanta psihosexualititii. Problema acestei laturiale vietii, pana la Freud, a fost studiata mai mult st.13 aspectulei organic. Substratul psihologic al vietii sexuale a fost vizat, din celemai indepartate vremuri, numai de investigatiile intuitive (reve-latii) ale literatilor, arti§tilor fie sensibilii) fata de §ocurile sexualeresimtite adanc de sufletul lor fie cautand intentionat mate-rial necesar confectionarii unei literaturi de ieftina senzatie. Freud Irma nu putea sa-§i explice : cum §i de unde apareinstinctul sexual tocmal la pubertate ? Unde a stat pana la aceaepoca ? Astfel multe alte consideratii de felul acestora 1-a de-terminat sa banuiasca o evolutie anterioard fenomenului puber-tali 2). Ca once fenomen ce apare brusc la un moment datnu se poate sa nu fi avut o evolutie latenta, aparental absenta.Inteadevar e ciar ca factorul psihic al instinctului sexual nu ne-acazut din cer la epoca pubertatii sau in preajma nuntii, ci a su-ferit o evolutie ca nu importa care organ sau functie a corpuluinostru. La Inceput a fost o celula care sa multiplicat apoi asuferit cutare sau cutare transformare definitiva" zice un em-briolog ; In cutare sau cutare perioada a suferit o oprire saudesvoltare anormala" va zice patologistul.... Astfel a procedat§i Freud In studiul instinctului sexual" (Schittlowskt) (281). Ap dar conceptia psihanalitica a psihosexualitatii trebueconsiderata ca o embriologie a evolutiei elementului psihic al 9 Sensibilitate patologica In cazurile creatiilor literate, artistice(chiar geniale) de exhibitionism ieftin, vulgar. 2) Pe baza deosebiril dintre sexual si genital" sa gandit la exis- www.dacoromanica.rotenfa unei psihosexualitati infantile, Intru cat genitalitatea apare la pubertate,sexualitatea Ina cu mult mal de vreme.
  • 79. - 80 -sexualitatii. $i un astfel de studiu prezinta o deosebita impor-tanta, deoarece precum malformatiile anatomice ar fi de nein-teles daca sar ignora embriologia, tot astfel malforma-Vile instinctului sexual au ramas enigme din cauza ca nu saustudiat diversele lor stadii evolutive" (Mauricheau-Beauchant)(202). Studiul primelor manifestari ale psihosexualitatii este deciindispensabil unei cunoasteri cat mai profunde si mai completaa vietii in general. Aceasta importanta i sa recunoscut. Numeroase institutiide sexologie (Sexualwissenschaf I) sau creat (Praga, Kanigs-berg, etc ) pentru studiul acestui capitol de psihologie, iar re-zultele cercetarilor sunt comunicate la congresele internationalede sexologie 1) si publicate In periodicele acestor institute 2). Evolutia ontogenicA normalA a instinctului sexualdupA conceptia psihanaliticii. Instinctul sexual pentru a se exercita normal presupunedoua conditii : I. de ordin psihic: atractia Intre sexele opuse ; si 2. de oulln fizlc: savarsirea unui act (raportul sexual). Ori, inainte de pubertate aceste doua conditii nu pot fi In-deplinite Intru cat: atractla Mire sexe este relativ slaba, si aparatul genital al copilului nu este In deajuns desvol-tat pentru efectuarea actului. Copilul no sa fie atras de sexul opus, no sa efectuezeactul, dar aceasta nu Inseamna ca nu ar fi dotat cu o vieatapsihosexuala oatescate. Onanistul adult se gaseste in aceiasi 9 mire 16-28 Sept. 1930, sa tinut al 4-lea Congres de Sexologiela Viena. Au fost invitati cei mai de seamA sexologl : Hirschfeld, Freud,Marcuse, Abraham, V. Marguerltte, P. Vachet, Steinach, Wittels, Ellis, Fo-re!, etc Sau discutat probleme din cele mal importante si de actualitateo nord reformA a vietii psihosexuale (Magnus Hirschfeld). Sau expus :principiile nouei legislatil sexuale, problema initierii st xuale, alcooltsmul sivieata sexualA, psihozele de origine sexualA, reforma cAsAtoriel, problemahomosexualitatii, etc. 2) AlAturi de aceste periodice, institntiile de sexuologie au editat oserie de volume de-o elegantd si ireprosabil5 tehnicA, cu numeroase clisee(In mare parte chromolitografiate) artistic executate reproducen dupAtablouri celebre ale diversilor artisti din istoria omenirii. Toate acestea,impreunA Cu explicatiile textului, evidentiazA rolul imens ce-1 define senti- www.dacoromanica.romentul sexual (erotic) In creatia artisticA sin general In preocupArile omenirii.
  • 80. 81situatie ; Cu toatg integritatea organelor lui sexuale acesta niie atras de sexul opus si nu efectueazg actul. Din aceste motiveInsa nimeni nu contestg instinctul psihosexual al individuluimasturbant. Asa dar trebue sa ne asteptam la descoperireamultor acte de natura sexuala In sfera psihomotorie a copilu-lui, incepand cu frageda copilgrie. Inteadevar un copil la nastere am am precumprezinta un capital psihic restrans si inconstient cu catevatendinte fundamentale, dintre care manifestgrile celor doua : in-stinctul conserväril si ce! sexual vor caracteriza fntreaga lui activitate psihicg. In ceea ce priveste sistemul sexual somato-psihic, Freudconcepe o constitu(ie sexuald" cu care se naste once individ.Studiul evolutiei acestei constitutii psihosexuale" va lgmuri evolu-tia insgsi a instinctului sexual. In consumarea energiei acestui in-stinct vital, la inceput avand drept scop numai procreatia, mai tarziu Cu aparitia (In evolutia filogeneticg) celei mai elementare orga-nizatii psihice fiinta, spre conservarea vietii ei afective ur-marind numai placerea, a ggsit un nou izvor hedogen din celemai puternice 1). Vieata efectivg simplg si primitivg a copilului dupgFreud -- ar fi mentinutg prin satisfacerea numai a acestor cloudtendinte biopsihice, deoarece numai aceste tendinte constituefntregul lui fond psihic inconstient. Satisfacerea acestora fi vaprocura cea mai simplg, dar si cea mai intensa stare afectivaplacuta. Ori, pentru elaborarea energiei acestor tendinte onceexcitatie din lumea din afarg va fi suficientg ; aceleasi cgidupa Freud li vor servi pentru elaborarea ambelor tendinte,nediferentiate Inca la acea epoca a copilgriei, precum nedife-rentiate sunt de altfel si echivalentele lor somatice (sistemulnervos vegetativ, organele sexuale). Oricare regiune a soma-ticului excitata fiind, va avea repercusiune asupra vietii lui afec-tive in sensul plgcerii sau neplacerii, fenomen de altfel care vapersista tot timpul vietii. 1) Numai In momeutul filogenetic In care fiinta a avut perceptia acu-mulgril sau distensiunii energiei tendintelor el (prect.m au fost satisfAcutesau nu), numai In momentul acela instinctul de reproducere va lua numelede Instinct sexual, erotic propriu zis scopul procreatiel bind substiluit www.dacoromanica.roprin cel afectiv al plkeril.D. 1. P0PE8C11 SIMI ,P13111LNALIZV. 6
  • 81. 82 A§a dar, dupa scoala psihanalitica satisfacerea psihosexua-litatii lui se va face simultan cu acea a instinctului lui de nu-tritie, de conservare proprie. Sexuafitatea se manifesta ca difu-zata" in Intregul organism, neavandu-si Inca organele somaticeproprii suficient desvoltate, complet maturate, pentru o elabora-re speciald a instinctului sexualle va avea, si chiar cOnd si ;emotia legatd de acest instinct va cuprinde intregul organism. Aceasta !oda cu care se manifesta sexualitatea. Freud adenumit-o libido si este analogl cu foamea, torta cu care semanifesta instinctul nutrifiel. Libido va fi deci joamea sexuale. Sfera fui libido esteInsg, precum vom vedea, mult mai mare nu se limiteazdnOmai la instinctul sexual In Intelesul restrAns al cuvantului, cicuprinde Intreaga afectivitate a organismului, afectivitate deri-vata din emotia sexuala. Ori, precum iargsi vom vedea, cea maimare parte a vietii noastre afective va deriva din energia aces-tui instinct de o importantd vitala prin diferite procesede transformare, de sublimare", de cristalizare" creindu-seastfel vieata afectivA complexg, ideala, curatà asa cum a cunos-cut-o omenirea sub numele de amos"). Noul nascut, din primele ore va cere satisfacerea instinc-tului sOu de nutritie ; va fi deci alOptat. In timpul alOptgrii ex-citarea mecanica a cavitatii lui bucale prin mamelonul mameisau doicei, si prin tasnirea laptelui cald va excita Intregulorganism : glandele digestive vor secreta In vederea digestiei,energia tendintei lui de conservare proprie se va elabora, vasimti placerea ce o simte oricine In timpul alimentArii.Energia instinctului sexual difuzti" in organism, necanalizatOpe calle lui nediferenliate Inc5, sub influenta excitatieimucoasei labio-bucale se va elabora prin indermediul sistemu-lui (tot nediferentiat inc6) neuro-vegetativ. Copilul va percepeaceasta distensiune a energiei lui sexuale deoarece are si el unpsihic"; perceptia acestei distensiuni natural ca va produceo vagO, o difuza placere : dei sAtul (laptele li curge din gurb,nu-1 mai Inghite) totusi va tipa daca i se va lua mamelonuldin gurd, mama va fi nevoità sa-i facA pe plac, 2) iar copilasul Despre acest mecanism al transformArli ne vom ocupe In capitolul :pFenomenul sublimArlis. Multe mame se plAng de obiceiul urAt ce-1 are copilul de a nu www.dacoromanica.roadorml decat cu tata In gura° sau la sanul mame!.
  • 82. 83numai astfel se va liniti§i va adormi Cu o mimica de placere2). Excitarea zonei buco-labiale din cauza placerii ce-o pro-cura, Freud a denumit-o zoncl erogencl". Sa urmarim astfel mai departe Intreaga evolutie psihosexu-ala a copilului. Evolutia aceasta, dupa Freud, se face In douafaze (ambele constituind perioada pregenitalò) anume : faza sexualitatii Infantile propriu zise pana la 7-8 ani, faza sexualitatii latente, pana la pubertate. 1. Faza sexualititii infantile propriu zise trece la ran-dul ei, prin mai multe stadii : Stadiul erotismului bucal (faza orala" Freud). Pre-cum am vazut, copilul se na§te Cu un fond psihic incon0ient,exprimand o contopire a instinctelor: sexual §i nutritiv, nediferen-tiate (ca qi somaticul de altfel). A§a dar actul suc(iunel (nutri-tiv) ar fi in acela timp §i un act de natura sexuala 2). In absenta mamelonului sau tetinei biberonului, tot ce-icade In mana copilul va duce la gura chiar daca va con-stata ca acel obiect nu are nici o valoare nutritiva 3)aceasta pentru a resimti din nou placerea pe care à cunoscut-ocu ocazia suctiunei Dupa §coala psihanalitica, aceasta ten-dinta de a duce la gura" pentru a resimti placerea Inafara de cea a nutritie constituie un act autoerotic, o mastur-batie bucala". Copilul MO va fi impiedicat de mama sa Inexercitarea acestui obiceiu urat 9. Stadiul erotismului ano-rectal sl urinar. Impiedicatpe de o parte sa practice acest obiceiu urat", pe de alta parteprin Intarcare° suprimandu i-se i actul suctiunei singuramodalitate prin care 10 descarca energia sexuala. aceasta a ga- Copiful prezinta clod mimice, acea a placerii. si a neplacerii; cele-lalte minlice se vor imprima, treptat, treptat, Cu evalutia spre complexitatea vietii afective a individului. 1) Caracterui sexual al actului sugerii II afirma de altfel i batranulpediatru Lindner (din Budapesta) primul care a inceput sa observe ma-nifestarile psihosexualitatii infantile. 1) Acest dublu caracter al zonelor erogene (organic si erotic) va per-sista si la adulti, i ne vom da seama de aceasta and vom studia perver-siunile sexuale I nevrozele. 4) Mama ti va spune: ,ca, nu-1 frumos scoate degetul dingura, caci e rusinea. Factorul social al moralitatii, (al scArbei, pudoarei, etc.) www.dacoromanica.roIncepe de pe scum sA restranga libertatea afectiva a individului.
  • 83. 84sit alte a prin excitarea altor zone erogene". Asa dar minIntArcare se desface satisfactia foamei de cea a sexualitatii. In-cep sa se diferentieze.... Astfel prin actul defecatiei act tot al instinctului nutritiv excitarea mucoasei ano-rectale prin trecerea fecalelor, oft rdcopilului un nou izvor de placere de naturd sexuald. Mucoasaano-rectald devine In felul a cesta o zond cu putere erogend, ce seafirma de altfel si la adult prin conexiunea ei cu viitoarea zonderogend genitald. Bolul fecal va excita sistemul nervos al zonei,excitare ce se va iradia in zona din vecindtatea organelorsexuale. Multi copii vor cauta astfel mereu sd obtind placerepe aceastd cale, dand nastere la asa numitele Incontinentefalse", constipatii false": inteadins Isi retin fecalele, spre a- siprelungi starea de excitare. La fel in cursul mictiunel, trecerea urinei constitue unexcitant al mucoasei uretrale, care va face de altfel parte dinviitoarea zond erogend" propriu zisd. Prin false" retentii siincontinente urinare copilul va repeta aceastd excitare libidino-gelid. Enurezia chiar dupd Freud daca nu e de origindepilepticd, are intotdeauna un sens erotic fiind un echivalent alpolutiei. De altfel intre excitatia sexuald si vezicald existd unraport de compensatie (Ellis) chiar si la adult, aceasta maimult din cauza conexiunei nervoase intime ale vezicei si orga-nelor sexuale. Toate aceste acte autoerotice, veritabile onasttnbatii ano-rectale" ,,urinarea sunt afirmatii In concordanta perfecta cu verificat in mod indiscutabil"realitatea ; multi autori le-au(M. Beauchant) (201). Din primele luni deci orificiile tubuluidigestiv constitue principalele zone ercgene. Excitarea meca-flied a zonelor erogene procurd o pldcere de calitate particu-lar, mai ales zonele bogate In terminatiuni nervoase (piele,mucoasa si indeosebi regiunile in care pielea se transforma Inmucoasa : gurd, meat, anus, etc.)" (M. Beauchant) (id.). Intamplator insd, copilasul descopere zona erogend a or-ganelor sexuale externe (gland, clitoris) pe care atingAndu- leritmic ii vor procura aceiasi satisfactiune. Insomnia copiiloradesea ar recunoaste drept cauzd o nesatisfactiune de ordinsexual ; Inteadevdr; cand sunt nelinistiti : plang, tipd, nu vor www.dacoromanica.rosa doarmd, nu vor sd suga (deoarece sunt sdtuli) se vor
  • 84. 85linisti imediat daca li se vor !Asa mamelonul sau tetina bibero-nului In gura, sau cand sunt mai mari se vor linistidaca li se vor desmierda organele genitale. De altfel multemame si doice recurg des la acest mijloc.. hipnogen.1) Copilut va cauta cu timput, intentionat, placerile oferite deaceasta zona genitala, prin diferite mijloace, ca : frecaturi pe unplan rezistent, manipulatii, miscari ritmice ale coapselor, basinului"(M. Beauchant) (id.). Va duce singur mana la organele geni-tale ; alt obiceiu urat" cu care cei din jur vor avea de luptat. Ansamblul acestor acte vor constitui Inceputul masturba-tiei. Inteadevar, precum vedem. sexualitatea infantila ne °felldoua caractere (M. Beauchant) (id.): este autoetotieä2) (narcisia) deoarece In satisfac-tiunea ei copilul nu simte nevoia unei persoane straine ; si prezinta un polimorfism evident, regiunea genitala ne-hind regiunea exclusiv a sensatiei voluptoase. Fata de sexualitatea normala a adultului, sexualitatea copi-lului este perversd; despre un individ care si-ar satisface sexua-litatea in felul copilului, zicem ca este un peivers sau onanist.Din aceste consideratiuni Freud numeste sexualitatea infantilao perversitate polimorfa" lar pe copil ni-1 descrie ca pe unpervers polimorf". Aceasta afirmatiune a stdrnit indignarea si revolta celor maimul(i adversari. Cu drept cuvant, era surprinzatoare si nu tocmaiusor de acceptat. Copilul, simbolul nevinovatiei sa la aspectulunui monstru pervers, erotic, lubric sub toate formele ?... Freud,eliberat Irma de motive subiective spre a putea cunoaste rea-litatea, a analizat si studiat multi ani dearandul amanun-tit, Cu o rabdare de fier, manifestarile psihosexuale infantile,psihologia pedologica in general, al care domeniu pAna ladansul a fost foarte neglijat. ManifestArlle de psihosexualitateprecoce, normale sau patologice erau atribuite unei degeneres-cene nervoase. Freud a fost lush surprins observand ca acestemanifestari pot constitui semnele unui proces evolutiv normal,natural, ce se efectueaza in copilarie. 1) Asemenea excitatii ale zonei organelor genitale le pot provoca sispAlAturile higienice, precum si viermii intestinali (excitand mucoasa ano- www.dacoromanica.rorectal). 3) Termen imprumutat dela H. Ellis.
  • 85. 86 In eoncluzie, In taza aceasta la copil tendinta semi.,ala se anuntA obscur, cu vagi sentimente In zonele ero-gene, mai ales in organele genitale (Forel) (108). 2. Faza sexualitAtii latente. Chiar din primele Jura,mama si cei din jur vor cAuta pe toate dile sA desvete copilulde obiceiurile lui urate", sl-i restrAnga libertatea tendintelorlui perverse..., dei multe i-se trec cu vederea fiind Indcopil"... Pe la etatea InsA de 4-5 ani, factorli sociali (prin me-diul familiar) tind sa elimine din activitatea copilului tot ceea cenare valoare realA, utilg, social, cu atAt mai mult apucaturilerele, ca : masturbatia, manifestarile de precocitaie sexualA, etc.,cele Tnai reprimate de moralitatea socialA. In aceastA perioada sepun bazele viitoarei constiinte morale (pag. 55). Tendintele perverse ale sexualitatii vor fi InsA cele maivizate de etica, religia ambiantei sociale. Libertatea sexuala afetelor fiind expuse la maternitate este cu mult mai con-stransa printro educatie specialA, ce reprima cu mai multa se-veritate manifestarile sexuaie ale perversiunilor polimorfe in-fantile". La copii (indiferent de sex) libidoul Incepe a se mani-festa prin aceleasi zone erogene : zonei erogene a glandului,corespunzandu-i zona clitorisului, iar mastuibatia clitoridianAnefiind cleat o masturbatie masculina". Prin reprimareamasturbArii (in timpul acestei faze latente), excitabilitatea clito-ridiana difuzeazti asupra zonelor vecine... printre care aceea avaginului. Insensibilitatea vaginalA poate dura daca excitabili-tatea clitoridianA a fost foarte mare si IntretinutA prin practi-carea onaniei 1). Acest transfert a excitabilitAtii clitorisului asupravaginului si reprimarea mai severA a acestei tendintè autoero-tice dupa Freud predispune femeia la nevroze si maiales la histerie". (Ombredanne) (222). Copilul, treptat treptat, va cilia aceste tendinte autoerotice ;fiind silit prin constrAngerea societAtii, Je va reprima de teamaacesteia, iar asupra lor se va instala zice Freud amne-zia infantile ele Rid alungate In inconstientul lui primitiv a-sau antisocial. Datorita acestei amnezii infantile nu ne maiamintim evenimentele din primii 2 3 ani ai copilAriei" (Freud). I) Femeile cu aneatezie vaginal adesea sunt in fond ,fixate" de zona www.dacoromanica.roerogend a clitorisolui coniinufind a practica MOa in coparle, Vor fi fri-gide prin aceaal4 afixare.
  • 86. 87 Dar energia tendintei erotice va cauta sa obtina satisfac-tiunea elaborarii pe once cale. Copilul va cauta aceasta, deoa-rece psihicul lui inconstient va cere repetarea, retniireavechilorsenzatii intens afective, erotice (autoerotice) de odinioarA 9.Constientul va fi turburat prin perceperea hipertensiunii ener-giei sexuale refulata in inconstient (in timpul educatiei). Uneoricu toata teama de penalitatea sociala (familie, etc.), se va sa-tisface in ascuns prin practicarea onaniei, sau va simula retentii,incontinente false, sau in sfarsit energia sexuala se va descarcape cale deviata : musculara prin joc, sport, etc., ceea ce IIva distrage dela o activitate sexuala autoerotica. Aceasta perioada a Iatentei sexuale dureaza pana la epocapubertatii. Pubertatea. Cum e privita pubertatea din punct devedere psihanalitic ? Prin ce se caracterizeaza ? In ce consta? Am vazut ca lubricitatea polimorfa a copilului se gasesteIn stransa legatura cu asa numitele zone erogene". Instinctulsexual in tot decursul vietii este o expresiune a organismuluiintreg, iar nici de cum limitat exclusiv organele sexuale. laInstinctul sexual asa cum se va manifesta la pubertate nu-idecat rezultatul unei sinteze a mai multor instincte sexualeparcelare", preexistente si care sinteza isi va gasi echivalentulei somatic, propriu zis, in organele sexuale. Aceste instincte partiale infantile (Partialtriebe)sunt legaterespectiv de zonele erogene fiecArei zone corespunzandu-iun instinct parcelar ; excitarea unei zone va provoca satis f a-cerea instinctului parcelar de care este legata. Evolutia normalaa psihosexualitatii infantile va consta in desvoltarea uniforma aacestor instincte parcelare, care la pubertate se vor contopi introsintezd: instinc tul sexual pro priu zis, cu primatul zonei genitale,celelalte zone favorizand, pregatind prin satisfacerea instinc-telo r lor respective (parcelare) efectuarea actului sexual.!)Excitarea lor va constitul, la adult, acte preparatorii ale or 1) Este principiul fundamental pal revenirel eterne" (Platon) care con-duce vieata afectiva : cautam ve§nic :0 retraim fericirea clipe/or de odinioara. 3) lnteadevar, sarutarea, atingerea watt a celor mal multe parti : www.dacoromanica.rourechi, gat, abdomen, coapse, etc. zone rAmase erogene ale organismuluinostru, vor excita sexual.
  • 87. a-smului sexual, ale tumescentei. 1) Daca In decursul evolutiei libi-doului una din aceste zone erogene se va desvolta mai mult, 9)echilibrul sexual va fi rupt iar la pubertate instinctul sexualse va manifesta pe calea acestei zone erogene desvoltate,dand perversiunea sexuala a adultului. Asa dar la epoca pulbertatii apare numal functia de re-producere, ce se serveste pentru realizarea ei, de un aparatpsihosomatic deja existent" (Freua) (114) ; apare numai ca-pacitatea de procreatie a individului, organele genitale ajungandabia la acea epoca in stare de maturitate. Sa evitam deci aconfunda sexualur cu genitalul", primul avand Indeosebi uncaracter psihologic, al doilea legat Iiind mai mult de un sub-strat organic. Vieata afectivA a copilului §i sexualitatea. Dupascoala psihanalitica vieata afectiva sexual a la copil este multmai intensa decat sa crezut ; amorul nu le este necunoscut"...8)Inteadevar restransul capital psihic inconstient va fi isvorul In-tregei activitati psihomotorii a copilului. Continutul acestui capi-tal psihic este numai de natura afectiva si va cauta satisface-rea tendintelor ce-1 vor lega de mediul amblant ; activitatea luipsihomotorie se va conduce dei mima dupa principiul hedonical placerii". Primele impresii ce i le ofera mediul incepand cu ocaziasucfiunei, se vor Impregna in psihicul lui. Ori, o impresie, oamintire e constituita din doua elemente In stransa asociatie :unul intelectual (imaginea obiectului ce impresioneaza) si altulde natura emotiva (nota afectiva de placere sau neplacere avutacu ocazia acelei impresii). Astfel In momentul primei satisfaceniprin suctiune, a tendintelor tul psihice, i se va impregna *iurma mnezica: a matnei lui (imagine, element intelectual) si apleicerii simtite (element emotional). In felul acesta incet, incet,se va stabili o legatura afectiva futre copil si mama, care prindesmierdarile, sarutarile ei, li pregateste vieata pasional6, tre- 1) Vezi pag. 77. I) Din cauze de ordin biologic, somatic si precum vom vedeadin cauze si de natura psihica. 3) Multi autori in autobiografia lor, descriu evenimente din vieataafectiva (sexuala) ce-au avut-o In copilarie, evenimente ce-au jucat un rol www.dacoromanica.rodeosebit lo determinarea (insdiratia) creajiunilor ce le-au realizat.
  • 88. 89zindu-i i influentand Intreaga evolutie a sexualitAtii copilului ei.Prima imagine ce se va lega astfel de prima satisfacere a vietii luiafective (atat din punct de vedere nutritiv cat si cel sexual) vafi aceea a mamei lui. Dragostea copilului rata de mamd-sa vafi originea vietii lui afective ulterioare. Acestui caracter incestuos al inceputului vietii afective derelatiune a copilului, Freud §i adeptii lui ii atribue o mare in-semnatate din punct da vedere psihologic, in formarea asa nu-mitului complexului-Oedip". tim cd un complex" (vezi pag. 62)nu-i decat o tendintd intens afectivd, o dorintd, reprimatd, im-piedecata in satisfacerea ei manifestd, din cauza caracterului a-sau antisocial ce-I prezintd Ori, am vdzut rolul important ce-1are mama fatd de afectivitatea psihosexuald a copilului, carevede inteansa prima ocazie de satisfacere a foamei lui atat deordin alimentar cát si libidinos (al foamei sexuale"). Imagineaei legandu se strans de primele emotii ale copilului, acesta vdcduta sa retrdiasca aceleasi pldceri la sanul mamei" (eternarevenire"). Prin iatdrcare insd fiind indepartat, va auta sa-§isatisfacd sexualitatea pe cale autoeroticd din cauza libidoului,care exteriorizat pentru un timp fata de maná, sa interiorizat cu ocazia intdrciirii, mama ne mai oferindu-i satisfactia deodinioard. Asa dar in copildrie il gdsim pe individ dotat cu o psiho-sexualitate manifestatd antocrotic, c u libidoul subiectivat, inte-riorizat; copilul este in asa numita fazd narcisicd, este pro-priul ski obiect erogen ; afectiunea sexuald este legald de pro-priul sau corp, deoarece acesta este izvorul lui de satisfactieerotich (masturbatie, enurezie, incontinente, retentii false, etc.) Dar societatea il impiedica .si in satisfacerea acestor obi-ceiuri rusinoase" si urate", silit fiind deci sd-si gäseasca izvorde placere In afara persoanei lui : copilul va trece astfel infaz2 hetetosexualiidlii (v. pag. 93) a epocei puberale, canddupd o evolutie normald a libidoului, acesta se va exterioriza,obiectiva sub influenta unui complex de factori biopsihologicisi sociali, spre persoane de sex opus, si cdt mai departe decercul familiar)) D-tcd lusI din aceleasi motive psihologice, so- ) Societatea (religia, legea) delimiteazA gradlil de rudenie panA la www.dacoromanica.rocare e interzisA once legaturA si chiar atasament sexual.
  • 89. 90dale) nu-si va putea exterioriza afectul asupra sexului opusextra-familiar, se va trezi vechea dorinta dupa primul sailobiect sexual, care na fost decat precum am vazut pro-pria lui maml, si aceasta dorinta va fi cu atat mai puternica,Cu cat mama 1-a lixat" mai mult de dansa prin desmierdarileei exagerate (si cu cat tata a fost mai sever). Va simti astfelo placere intensa de a fi WO mama-sa, nu se ponte despartide sanul mamei"... va fi un Nat" cum 11 numeste Freud.Dorinta aceasta fiind insa reprimata de societate cu cea maimare severitate, el va fi silit sa-si re prime dorinta, nutrind-oastfel in inconstient ca un complex", ca o dorinta inabusita .Acestui complex" incestuos Freud i-a dat denumirea de com-plexul lui Oedip.2) Natura nu vrea sa stie de notiunile mama", tata", sore,frate" etc., notiuni pur sociale (religioase) ci de sex. Acestenotiuni, colectivitatea umana 3) le-a imprimat in constiinta in-idividului, in contra tendintelor lui incestuoase; prin aceste no-tiuni i le-a tabu-at"). Tendinta sexuala de ex. a unui Matde 17 18 ani MO de mama-sa, femeie IMAM, capabila de iprovoca Inca emotii sexuale in barbati, tendinta sexuala aacelui Mat nu apare (cel putin manifestä), numai $i numai dincauza educatiei sociale care i-a infiltrat in .suflet" notiuneade mama. Inteadevar, daca din primele luni ar fi fost luat dela pa-rinti si nar fi cunoscut pe mama-sa, lar la etatea adolescentei(in vigoare sexuala) ar fi intalnit-o (fara sa stie ca i-e mama)femeie tanara, in stare sa atraga Inca sexul opus, fara Indoialacl tendin(ele lui erotic,e ar fi vizat-o, si nimic nu 1-ar fi impie-decat, nici societatea si nici constiinta in care notiunea uneimame se lega doar de o imagine abstracta a unei hinte imagi- $i anomalli de desvultare somaticA, psihicA (educatie familialA rea). DupA numele regelui Oedip (din piesa tut Sophocle) rege care acomis acest incest cu Jocasta mama WI. 2) Animalele neavAnd conotiintA, nu au aceste notiuni... din care cauzAImperecherea are loc Intre pArintii tineri si copii maturi. Din aceiasi cauzl (lipsa unei constiinte morale bine consolidatA) ase-menea relatiuni au loc Bi In cadrul societAtii omenesti. www.dacoromanica.ro 9 Tabus (cuvAnt polinezian, obiect sau persoanA de care nu ai voleBA te atingi fiind pAcatg. (Vezi , Totem und Tabu, Freud) (112),
  • 90. 91nare, necunoscute... sau de imaginea doicei sau a femeii ce I-acrescut, nimic nu 1-ar fi impiedecat, deci sa o aibd ca amantd0sau sotie intocmai cum i sa Intamplat regelui Oedip. Asa dar aceasta sinteza ideo-afectiva a dorintelor eroticefata de mama, reprimate Insa de constiinta, societate con-stitue comlexul lui Oedip" (dragoste fata de mama, urapentru tata 2). Aceleasi atractiuni sexuale naturale (imorale In raport Irmacu etica sociala) dintre fiica si tata, Mat si mama 3) frati sisurori vor fi reprimate... and nastere la fete : ncomplexulutElectrei" (analog cu c. Oedip dela WO complexul castra(tet" §idiferitelor complexe familicue" cum ar fi de ex.reprimarea atractielerotice dintre frati si surori : complexul luí Ores/res", apoi dintreveri si verisoare (?). Majoritatea indivizilor ca sa nu zicem toti 3) au in-registrat de Nina seama In trecutul lor acte sexuale mai multsau mai putin complete (coitus ore vulvae, coitus inter femoraetc.) MO de surori, respectiv frati. Cu cat gradul de rudeniescade gradatie conventionala, sociala intocmita de religie sidin motive de ordin eugenetic, etc. Cu atat tendintele se-xuale dintre sexe au o libertate mai mare de a se manifesta. Educafia sociall §i sexualitatea In general. Energiaafectiva a instinctului sexual hind cea mai puternica, am vazutea societatea duce o lupta continua contra ei. Intotdeauna afost prea mult amor in omenire" a zis cineva. Intotdeauna alost energie sexuala suficienta pentru scopul natural al procre-a(iei. Aceasta energie surplus, primitiva si urmarind numai sco-pul placerii, al sensibilitatii, al satisfactiunii egoiste aceasta 1) Si sA fie gelos, sa nutreasd urA In contra sotului ei (In realitatetata lul). 3) Prob!ema urci familiale a studiat-o G. Robin (274) In mod aml-nuntit (ura fatA de OHO, frati; ura la perverai etc.) CAci fiecare fiu este lute° relatie sexualg cu mama lui midi deascund ar fi aceastA relatie privirli lor relatie ce devine constientA celormai multi in prima perioadA, pubertate sau chiar mal tarziu sub formAde fantezii sexuale, In timpul somnului a dror obiect e propria lormamA4. (O. Weininger) www.dacoromanica.ro Deoarece multi nu-si mai reamintesc din cauza acelei amnezil in-fantile° survenite In urma represiunii sociale (Vezi pag. 86)
  • 91. 92energie societatea cauta pe once cale so capteze, so cana-lizeze 9 spre un util social, so socializeze, so sublimen"(Freud 2). Restrictiunile sociale vizeazd in primul rAnd ljbertatea se-xuald a individului printrun Intreg sistem pedagogic, urmarindsd insufle In psihicul individului tendinte sociale antagonistetendintelor lui primitive. Acestui antagonism psihologic se da-torete faptul, cd von Ehrenfels (din Praga) deosebeste o mo-raid sexuald naturald", de o morald sexuald culturald",prima fiind expresia instinctualitdtii asa cum o dicteazdbiologicul (psihofiziologicul), a doua, exprimând tendinta deadaptare a vietii sexuale, formelor sociale ale civilizatiei. Pentru concilierea Insd a acestui antagonism psihologicsocial, si pentru aplanarea vesnicelor conflicte intrapsihice ce-arderuta activitatea individului, societatea a creat diferite formesociale, diferite cdi deviate de satisfactiune atat a individuluicAt si a morale!, a ordinei sociale". Astfel sau creat formelesociale ale casatoriei, prostitutiei, etc., si alte cdi care precumvom vedea, duc la sublimarea tendintelor sexuale, agresive,etc., ale individului. Civilizatiile In decursul evolutiei lor, vedemcd au imaginat combinatii multiple pentru a canaliza instinctulsexual, pentru a-I face sd trdiascd, sa prospereze, sa perpetuezerasa ... acomodAndu-1 ansamblului variat al legilor, moravurilor,sentimentelor, credintelor religioase, morale, politice qi traditio-nale" (PaWhan), (231). Factori sexuali, ca pudoarea, desgustul, sentimental rusi-nei, etc., sunt meniti sd mentind instinctul sexual in limitelelui normale" (Freud), sociale. Societatea nu vede o mai mareamenintare a culturii el, ca aceea pe care ar prezenta-o elibe-rarea instinctului sexual si revenirea lui la scopurile primitive.Societdtii nu-i place sa i-se aminteascd de aceastd parte scab-roasd a bazei sale, ea nare nici un interes ca fortele instinc-tului sexual sa fie recunoscute, pentru care fapt a adoptat ) Precum de ex, energia salbatica, primitiva a electricitapi a fostcaptata de om, indreptala spre un folos al ha .. a foRt am putea zice ,,so-cializata Aceluiasi proces va fi supusa forta psihica, In definitiv tot o ener- www.dacoromanica.rogie canalizabila, apta de a suferi transformari si derivatii. 2) Vezi capitolul: Fenomenul sublimarii.4
  • 92. 93 metoda educatiei, care consta In a delurna atentia din acestdomeniu. De aceea societatea nu saporta rezultatele psihana-litice pe care le Infiereaza, ca fiind de respins din punct devedere moral, Intrun cuvant din toal e punctele de vedere".(Freud). (114). Heterosexualitatea. Tendintele spre heterosexualitate,spre cautarea unui obiect sexual de sex opus si In cerculextrafamiliar, se vor naste sub influenta factorilor sociali cei-am enumerat. Intregul aparat educativ dupa ce a reprimattendinta incestuoasa a copilului Tata de mama-sa, dupa ce-1opreste sub amenintare de libidoul pedepse... cosubiectivat, introversat) In faza autoerotica, narcisica (a mastur-batiei infantile) In care el era propriul sau obiect sexual Isiva gasi, normal, un obiect (persoana) de sex opus si dinatara familien; !si va exterioriza hbidoul asupra celor din jur,un libido binenteles modelat, canalizat. conform principiilorsociale8). Acest proces de obiectivare a libidoului subiectivat,se va efectua in cursul fazei latente sexuale, In cursul carea,precum am vazut (la pag. 86), imperativele cerintelor socialese impun mai sever si vor asterne amnezia infantila" asupratrecutului sexual imoral si incestuos (dar foarte natural)4) depana atunci. Evolutia anormalA a libicloului. Sub influenta unuicomplex de factori psihofizici : stigmate somatice, (infectii, tur-burari ale sistemului nervos vegetativ, central, turburari ale or-ganizatiei endocrine, etc.), stigmate psihice si factori sociali(educatia, etc.) evolutia sexualitatii va putea suferi anumitemalformatii, 1) Jung (un disident al scoalei a emis notiunea de psihanalitice),,introversiune,§i extroversiune (a libidoului).(v.cap.Psihanalistii disidenti)". 9 Societatea nepermitandu-i relatiuni sexuale decat dela un anumitgrad de rudenie (veri primari) (?). s) lubirea incestuoasl fatA de mama lui si gelozla (ura) fatg de tatg,se vor transforma (sublima) In dragoste filiald, mai ales cand libidoul si-aggsit obiectivizarea In lumea extrafamiliarg ; la fel si dragostea fraternlf. Mo-rala socialg a purificat atmosfera socialg, a purificat atmosfera sexual ceunea pe copil de ai sgi, rgnignani astfel ca produs sublimat, legAtura sufle- teascA purg insuflatA de eticA, religie, etc., si mentinutg apoi de constiintg. 9 Deoarece natura nu e niel moralg nici imoralg, ci amoraltY, ascultAde legea atractiunei futre sexele opuse, lege de ordin pur biologic si psiho- www.dacoromanica.rologic (In sAnul societgtii omenesti),
  • 93. - - 94 fie In sensul unei oprirt in evolutie si fie in sensul unei regresiuni. Evolutia InsA continuandu-se pe baza acestor vicii lapubertate va apare sub forma tuturor anomaliilor psihosexualesuficient de cunoscute. Toate aceste anomalii sexuale au fost suficient de studiate;studiul lor se rezuma insA numai In a le descrie asa cum semanifesta la pubertate. Nimio nu se stia asupra genezet lor :Cum au apArut ? De ce la unii apar cu toatA absenta unorstigmate ce ar putea explica patogenia lor ? Freud a adusInsA o nouà luminA asupra mecanismelor psihologice (fArA sAconteste valoarea celor de ordin biologic) ale acestor anomaliisexuale. CercetArile fAcute in aceastA directie au tillS la des.-coperirea conditiilor psihosociale ce detin sursa multiplelor sivariatelor forme de anomalii ale manifestArilor psiho-neuro-sexuale (nevroze qi perversiuni sexuale). Aceste conditii gene-zice sar ivi in familie, In sanul cAreia are loc primul contact so-cial ce-1 ia fondul psihic al copilului (primele conflicte cu me-diul social). Inteadevar, in sanul familiei, copilul se aflA, In mij-local unui camp bipolar de influente a-i cArui poli sau centridinamici sunt : tata si mama. Alternativ ei stimuleazd sau in-hibd prin actiune atractiva sau repulsiva. (Maeder cit. de Robin)(274) In desfasurarea acestor alternative influente, se pot ivi(favorizate si de predispozitii: factori biologici, ereditari) amin-titele oprIrt FI regresiuni ale tendintelor ideo-afective. SA ne oprim putin asupra acestor anomalii initiale aleevolutiei psihosexuale. a) Opriti In evolutie. Copilul este inteatata legat demama lui 1) fncat rAmane cum zice Freud tixat" dedansa. Din cauza aceasta libidoul lui fixat nu se va putea In-drepta spre un sex opus extrafamilial, iar daca totusi a fost ne-volt O sufere aceasth orientare, adolescentul va fi urmArit me-reu de imaginea mamei lui, va cauta placerea (retrairea placeriide odinioarA) In apropierea mai mult a femeilor In etate (ca si 1) Din cauza, pe de o parte a exageratelor ingrijirl ce I-le da mama, www.dacoromanica.rope alta parte ura fata de un tata prea sever.
  • 94. 05mama lui) 9. Imaginea ei, ca factor psihic, o sh aibA dincauza coeficientului ei intens emotiv si de data veche (fragedacopilArie) o putere inhibitorie asupra fiziologiei si manifes-tArilor psihosexuale In raporturile lui cu o alta femee, de undeuna din cauzele impotentei psihice. (v. capitolul psihone-vrozelor). Cei care nu pot scApa de influenta phrintilor (mamei,resp. tatA) zice Abraham (un adept al scolii psihanalitice) sau nu se vor cAsAtori, sau se vor cAsAtori Cu consangvi-nari sau cu femei In etate". 2) Toti acesti fixati" (infantili sexual» nutresc com-plexele" erotice parentale (Oedip, Electra) sau familiare (fatA defrati resp. surori). Copilul poate fi insA fixat" si de el insql in cazul cand prin emotiile vii ce le-avut in faza erotismului solitar (prinmasturbatia din taza autoeroticA) se complace si continuasa practice masturbatia ; din aceleasi motive de ordin so-mato-psihic si social nu-si va proiecta libidoul, el insusi Bindpropriul sAu obiect sexual. BArbatul va fi un impotent psihic ;femeia o frigidA sau nevrozatA in caz cand va nutri in incon-silent aceastA tendintA autoeroticA infantilA. Acesti fixati" (dupAFreud) sufAr de complexul Jul Narcis (dupA numele personaju-lui din mitologie, care sa amorezat de propria sa persoanA). In cursul acestei faze autoerotice cand copilul sesatisface sexual prin diferitele zone erogene" se poatefixa" de una din aceste zone, care va predomina si la puber-tate (zona genitalA avand, In asemenea cazuri, un rol secundar.°) Efectul acestor complexe", ca de altfel a tuturor com-plexelor, va zdruncina vieata psihosexualA a individului In carevesnic vor fi conflicte intre inconstientul ce nutreste romplexursi care cautA satisfacerea vechilor plAceri si tntre constintamorala ce se opune la aceasta. 1) Tinerii ce se casatoresc Cu femei in etate bineinteles nu dinmotive financiare ci manati de-un sentiment spontan nar fi cleat ase-menea fixati4 de mama, din copilarie. Prin aceasta casatorie retralesein mod social starea afectiva infantila. 1) Binenteles and nu vor fi la milloc motive puternice de ordinmaterial. www.dacoromanica.ro 9 A se vedea capitolul : Perversiunile sexuales.
  • 95. 96 Efectul nociv se va putea suprima radical numai printruntratament psihanalitic. Vom vedea in ce consta mecanismul tera-peutic si efectul lui salutar, obtinul in numeroase cazuri. b) Regresiuni in evolutia libidoului. Individul evoluatnormal, daca proiectandu- si libidoul in cercul extrafamiliar spre persoana de sex opus, va suferi la un moment dat mari de-ziluzii din partea acelei persoane suprastimate" cristalizate"(Stendhal) a reste deziluzli 11 vor determina sa se rehaga dinlumea externa, care nu-1 mai multumeste, sa-si introjecteze"din nou ca in faza auteerotica a copilariei libidoul ; sa-si creeze vechea fume imaginara din copilttrie. Va suferi deci regresiune" ajurgand in stadiul infantil al sexualitatii : amin-tirile vechi ce-1 legau de mama si de dansul (faza auteerotica)se vor retrezi si se vor satisface prin retraire in realitatea in-terna, In lumea lui fantezista. Individul va fi tot un infantilsexual" irisa secundar, revenit cel fixat" fiind un infantilprimar (oprit). Vom vedea insa importanta acestui proces de regresiunepsihica, in studiul patogeniei schizofreniei. Cauzele evolutiei anormale a libidoului. Un com-plex de conditii vor determina aceste anomalii psihosexuale.Ar fi predispozlia speciala, ereditara fara a se cuneaste incaexact In ce consta. Freud a insistat asupra sifilisului. Ereditateaar creia o stare de excitabilitate particulara a sistemului nervos,legad de o scadere a rezistentei lui. Freud invoaca si o sa-biciune congenitala a zonei genitale, ceea ce nu-i permite, lapubertate, sa predomine celelalte zor,e erogene" (M. Bauchant)(201). Pe langa acesti factori de ordin biologic, somatic, maicontribue tina si anumiti factori psihici: terenul psihic" pre-cum si factori de ordin social (educatia !amillara, sociala). In-teadevar, foarte rar se iniampla ca o mama sa nu tina maimult la baiat, iar tata la hica lui, si aceasta tocmai pe bazafundamentalei legi naturale (biologice) a atrac(iunei sexuale din-tre sexe, binenteles atractie cu totul sublimad" de factoriisociali, purificad de tot ceea ce nu fntra in cadrul eticei uneicolectivitati. 1) 1) Etica de altfel variazA dela un popor la altul ; ceea ce la noi este www.dacoromanica.roitnoral (ex. sA-fi omorl pArintele bAtrAn, adulterul, etc.) la altil constitue o datorie moralg (de ali ucide pArintele ImbAtrAnit, povarA a societAtii; dea-ti oler femeia musafirului),
  • 96. 07 Asa dar aceastà dragoste (maternti MO de Mat si pater-nd MO de fica) va mentine libidoul In familie, In care prea saobisnuit sa se satisfaca prin mangftierileu excesive, prin impre-siile intense plOcute sau neplOcute ce le are lang6 mama, respec-tiv tatO, mai ales cand Isi permit oaresicare intimitAti familiareIn fata copiilor lor. De altfel este un fapt de observatie curentA, cg in fami-liile lipsite de educatie moralti, de cristalizarea une constiintesociale In sufletul copiilor, cazurile de perversiuni, de incestcomplet sau atenuat, sunt foarte frecvente ; nu mai vorbim defamiliile unor pOrinti nevropati, cu limbajul lor indecent (toateaceste imoralitOti favorizate fiind si de stigmatele lor orga-nice ). Numai un tata sau o mama cu o constiintà moralabine organizatd si severd lsi va iubi copii la fel, mama nu vavedea In Mat barbatul. lar tata In flica lui femeia. Alti factori2) alaturi de inbirea exageratei a per: intilor mai sunt: 1. Aparitia unui nou nOscut va trezi In copil curiozi-tatea : de unde a venit fratiorul?"... cine 1-a adus?... $i astfelva cauta sa afle secretul. 2, $ocul emotiv In momentul candIsi surprinde parintii In timpul Imbratiserilor intime. 3. Aten-tatele la pudoare, carora copii sunt foarte des expusi. 4.Curiozitatea trezita la vederea imperecherii animalelor domestice.5. TovOrAsia copiilor viciosi, care li initiaza In practicareamasturbatiei sau in tehnicau vietii sexuale. Vain reveni de altfel asupra etiologiei si patogeniei tutu-ror acestor aberatiuni psiho-infantile si vicii ale manifesta-rilor psihosexuale, si vom vedea astfel, cA numai cunoscAndlegile evolutiei embriologiceu ale acestei psihosexualitAti In-cepand din cea mai fragedd copilArie ne vom putea da sea-ma de toate anomaliile ei, cu care se manifesta la adult 2). i) Multi pArinti, fArl niel un stigma( organic, sunt mai liberi In expresii§I gesturi indecente, la furie In InjurAturi, . nu se feresc de copii sprea se ImbrAtisa, etc. Toate acestea trezesc sl mentin curiozitatea sexual5 acopiilor. Care pot determina anomalii evolutive ale psihosexualitAtii. Precum am spus, rol Insemnat au si factoril somatici, biologic!.Astfel toate aceste anomalii sexuale se pot naste secundar, In urma unelleziuni sau tare funclionale ale terenului somatic, biologic. Noi am descris InsA patogenia-asa cum o vede Freud-In cazurile de ano- www.dacoromanica.romall1 sexuale primitive, pslhogene, In care turburArile fiziologice pi chiar lezi-unite organice sunt secundare.Dr. I. POPESCII-SIBIII; 1P81HANALIZV 7
  • 97. 08 Vedem deci cata lumina a proiectat Freud si adeptii luiIn domeniul psihosexualitatii. Cum a reusit sa rezolve oserie de probleme inspirand altele noi, un nou camp de ob-servatie psihologica In domeniul obiectivitatii stiintifice. Incursiunile psihanalitice in aceasta imensitate interioara"(Proust) a sufletului omenesc, au scos la iveala raporturile celemai subtile in care se gasesc valorile unitatii noastre ca indi-vidualitate, cu valorile obiective sociale. 0 minuticasa analizadestramand interferentele cu toate armoniile si conflictele in-trinsece acestor multiple valori (biologice, psihice, socialeetice, etnice, mistice etc.), a fost realizata de intentiile une!Doi oranduiri a acestor valori spre o cat mai perfecta organi-zare sociala. acestorIn realizarea sau insinuat perspectiveinsa si intentii animate de motive politice anarhice, subminandasezamintele sociate in numele unei tendentioase interpretari adatelor psihanalitice. Mentionam areasta din datoria de consti-inta ce nendeamna sa atragem aten(ia celor insärcinali Cu grijaspirituluitinerelor generafii ;i chiar a Intregei societäli asupraacestei utilizan i nefaste a psihanalizei. Adevaratele concluziiin larga acceptiune a conceptiei psihanalitice nu duc la intronarea0 obsesia sexualitaill, ci la consolidarea constiinfel si structuriietice ale societei(i 1). Din punct de vedere stiintific afirmatiunile scolii psihana-litice In mare parte par hazardate, ipotetice; dar elemente ipo-tetice de aceiasi valoare gasim aproape In toate conceptiilelargi 2). Sunt lacune In domeniul cunoscutului, pe care spiritulinventiv ale geniului le umple cu date (notiuni) neverifcateInca, dar care totusi au anumite raporturi atat cu realitatie cu-noscute, cat si cu elementele ce se descopere mal tarziu.Astfel de ex. atomul nimeni nu l-a vazut, totusi pe bazaacestei notiuni sa ridicat Intregul edificiu al chimiei cu aplica-tiuni practice. Prin ipotezele lui Darwin sa ridicattransformismului a evolutiei lumii bio-organice. Tot asile!precum vom releva asertiunile lui Freud, cu tot caracterullor paradoxal si hazardat, stau la baza nu numai a unei te-rapii cu efecte serioase si importante, ci la baza unei vastedoctrine a evolutiei Ournii psihice". 3) Asupra acestei probleme vom reveni cu alig ocazie. www.dacoromanica.ro 2) Hartmann (,Die Grundlagen der Psychoanalyse° Leipzig 1927) viFlournoy (105 a) au evldentiat caracterul stiintific al psihanalizei.
  • 98. CAPITOLUL IV.CAile deviate ale tendintelor impiedecate (adicA ale complexelor") in elaborarea lor.Legea caducitAiii a lui Thorndicke. Legea interiorizlirli Am vazut cum un lntreg sistem social (educativ, religios,.etc.), tinde prin diferitele mecanisme (cenzura, reprimare etc.)de ordin -psihologic, sa restranga sfera de activitate psihica aindividului, si cum aceasta restrictiune de modelare socialaIncepe din primele zile de chip nastere. Treptat, treptat, incon-stientul restrans si continand un capital psihic exteriorizat printendintele primitive, egofile si intens afective, ce urmareau nu-mai satisfactie, placere, treptat, treptat, acest inconstient seva marl prin energia tendintelor Impiedecate, reprimate de catrefactorii sociali, iar mai tarziu si de constiinta morala. Vom gasiastfel la adult un inconstient continand un mare numar de do-rinte, aspiratiuni, tendinte ce stau din cauza caracterului lorimoral, antisocial, Innabusite sub forma de complexe". Dar tendinta nu-i decat forte cu care se manifesta o ener-gie (vezi pag. 35); tendinta reprezinta o energie ce cauta ela-borare... (ca once energie de altfel) si aceasta tendinta va crestein raport direct cu obstacolul ce nu-i permite manifestarea po-tentialitatii ei. Ce se va Intampla insa cu energia unei tendinte Impiede-Tate In manifestarea_ ei directa? Ce se Intampla de ex. cu ener-gia vaporilor dintrun cazan lipsit de once supapa ? Vacreste tensiunea energiei ; va slabi reilstenta petetilor cazanuluivp lnvinge rezistenta lor, ii va sparge si va exploda. Acelasi lucru si cu energia psihica, considerata cum obser-vam o modalitate de manifestare a energiei universale. Re- www.dacoromanica.roprimata In Inconstient, tendinta va trebui in once caz sti se
  • 99. 100manifeste In act, va cere aceasta satisfactie in mod catego-ric. Tendinta nesatisfacuta e un sistem psihic incomplet, carecere actul precum premisele nnui silogism cer concluzia"(Patzlhan.) (231) precum excitatia din arcul reflex implica reac-tia (motorie, de secretie, etc.). Inteadevar arcul reflexului ideo-dinamic reflex psihic,analog cu cel din domeniul fizicei i biologiei îi are calea luide elaborare directa (si care, precum vom vedea, poate fi deviatà). Ce se va Tntampla deci cu o dorinta, tendinta innabusitadin cauza incompatibilitatii Cl cu exigentele sociale in special ?Ce face individul, rand este nevoit sa-si innabuse in suflet" odorinta ce no realiza ? O va nutri In fundul su- poatefletului" sau si-o va satisface pe calea imaginatiei, fantezieiIn once caz nu --va reusi so distruga, dansa manifestandu-sivieata latenta din subconstient sau inconstient pe diferite cal la-terale sub diverse forme ce le vom studia. Dorintele, aspiratiunile Innabusite nu vor fi deci distruse ;prin faptul ca am uitat de ex. o dorinta intensa ce-am avut-o,nu inseamna ca nu mai exista; ea este Inlaturata numal dinsfera activitatii, noastre constiente, dar continua sa traiasca instare de potentialitate. Tendintele noastre nerealizabile nu vorurma deci In nici un caz legea caducitatii" (a lui Thorndickel)din psihologia clasica, ci noua lege a psihologiei moderne : legea interiorizariz"), sustinuta de Freud, Larguier des Bancels(184) etc. Aceasta lege se aplica mai ales omului, care gratieperfectiunii biologice a organizatiei neuropsihice fiind dotatcu gtzndire imaginativa (imaginatie creatoare, reverie, etc.), ten-dintele lui instinctive se realizeaza prin mijlocirea ei. Astfel ga-sim imaginatia omului, ca o functle vitaki foarte necesara"(Hesnard) (149). Asa dar, energia tendintei reprimate se va elibera sails-facand afectivitatea individului pe calea deviata a imaginatiei.Na putut (Mine o actualizare concreta (in act) si directa Legea spune : Orice instinct care nu gAse§te satisfactie la timpullui, dispare, se atrofiazA (cade, de unde numele de acaducitate). DupA legea interiorizArii, once dorintA a individulul ImpiedecalA Inproiectia ei spre lumea realitAtii externe, nu dispare, cl se va interioriza In www.dacoromanica.rooufletulg Individului, se va realiza In lumea realitAtiig lui Interne (imagi-natie, fantezie).
  • 100. 101o va °Nine abstractA si indirecth.... Dar si directia aceastadeviatA, colateral, ce o urmeazA, este riguros determinata deanumiti factori psiho-fiziologici antecedenti" (Jones)(160) asuprachrora vom reveni. 0 dorintA intens afectivA a individului va fi reprimatAprecum am mentionat de cenzura constiintei morale , siaceasta din cauza caracterului antisocial, imoral mai ales siegoist, al fondului inconstient din psihicul lui. In cazul unei su-prinuiri temparare incomplete, sau unei disfuncfiuni a acesteifunctiuni selective intrapsihice (cenzura) energia latentA acomplexelor se va revArsa In sfera activitAtii psihice a indivi-dului, in care vom vedea cum va provoca o serie defenomene de ordin psiho-fiziologic. Astfel de stAri disfunctionale ale constiintei pot fi provo -cate de emotii intense : furie, fricA, bucurie, de obosealA, sur-menaj, de intoxicatii, infectie, turburAri endocrine, alcoolism,etc. acesti factori influentand centri organici nervosi, ce detinfunctiunea constientA a bolnavului, echilibrul intrapsihic. Con-stiinta de asemenea va fi Insfarsit abolita in cursul somnului. In toate aceste circumstante, tendintele ce nau reusit sdse satisfacA direct in act cu aprobarea constiintei, caredin contra le-a reprimat, toate aceste tendinte complexe" sevor satisface deci indirect si diformate pe cai deviate (parastiente). Aceste cAi colaterale ale refiexului ideodinamic sunt : gre-surile (lapsurile), visele, sImptomele psihonevrotice §i In sfarsitcalea deviatA, derivatd, cu aprobarea socialA si in spre folosul ej anume calea asa numitei sublimari. SA le supunem unei analize, in sensul scoalei freudiene,evidentiind mecanismul lor si valoarea lor psihologicA si socialA. www.dacoromanica.ro
  • 101. CAP1TOLUL V. Gre§urile. (Die Fehlleistungen, actes manquées). Conceptia clasicA a lapsurilor §i In general a actelor gre§ite. Con-ceptia lor psihanaliticA Lapsurile Dispersiunea atentiel Mecanismelelapsului: substitutia, diformatia ; interferenta a doul idei (tendinte antago-niste): perturbantä (incon0ientA, latentA) i perturbata (con0ienig, manifestA) Lapsus linguae, lapsus calami. Erorile de lectura (falsA lecturA). Falsaaudi(ie Uitdrile momentane Adele accidentale. Toate aceste grepriau un continut, un sens psihologic i o semnificatie proprie. Sunt o serie de manifestari psihice, care pana la Freuderau considerate ca fragmente de acte psihice, fara nici un sens,nici o Insemnatate. Dat Hind caracterul lor accidental, momentan4i de a fi comise de individ In stare normala, nu au lostsupuse vreunui studiu mai amanuntit. E vorba de o seriede acte pe care zilnic le comite oricine. In categoria lor infra : I. Greprile sub forma de : lapsuri, ca : erori de limbaj (lapsus linguae), comise Incursul vorbiren ; erori de scris (lapsus calami) comise incursul scrierii (fara vre-o leziune a centrilor nervo§i). falsa lecture erori Mute In cursul citirei; de ex. candcitim In locul cuvantului scris, fiind un altul (ochii sanato§i). falsä auditie: adeseori and ascultam pe cineva,se Intampla sa auzim un alt cuvant in locul celui pronuntat(urechea fiind sanatoasa). 2. Uitefri mornentane (inhibitii momentane ale memorici).Cui nu i sa intamplat sa uite pentru un moment, 2) fie numelecuiva, fie un alt nume, un proiect, etc.? Cine na uitat pentiu un 9 CAnd zicem, cA ne-a luat gura pe dinaintem. www.dacoromanica.ro 2) Cand aveM impresia, c5 ne tA cuvantul pe limbA%
  • 102. 103moment unde a pus un obiect oarecare ? si se mica cumde-a putut uita... Cine na uitat promisiuni, Intalniri, etc., cadupd ce a intarziat, sd-si reaminteascd?... 3. Acte accidentale. 0 alta consecin(a a acestor uitdritemporare sunt numeroasele pierden i de obiecte, spargeri, stri-cdciuni de obiecte, etc., In sfarsit multe din acele mici acte gre-§ite accidentale ce obisnuim sd le atribuim unei neinde-mandri sau distractii. Vom vedea Insd, cd toate aceste varietAtide gresuri recunosc si alte mecanisme esentiale, determinante,pe care surmenajul, oboseala, distractia si asa zisa nedibacie, le favorizeazd numai manifestarea. In ansamblul lor aceste acte au fost studiate de Jones, subnumele de parapraxiia. a) Lapsurile erau considerate, pand la Freud , ca efectuldiverselor turburdri de ordin psihofiziologic mai ales fizio-logic, organic, ca : indispozitia, oboseala, surmenajul, stdri dehiperexcitabilitate, etc., turburdri ce- ar influenta atentia Insensul unei dispersiuni, unei sldbiri a ei (stdri de distrac(ie).Infradevar, un complex de factori poate determina asemeneaacte ; totusi Freud le-a relevat marea fnsemndtate indeosebide ordin psihologic, ele avand un sens propriu cu determi-ndri psihice, care profità" de susenumeratele conditii fiziologice pentru a se manifesta. Toate aceste acte psihice fragmentate denumite gresuri(lapsuri) au fost supuse de Freud (111), apoi de Maeder(190, 193) lanes, Weber (319), etc., unei minutioase si Inde-lungi observatii in domeniul vietii de toate zilele, studiu expusIn cartea sa : Zur Psychopathologie des Alltagslebens" In carene da si rezultatele obtmute, cu o bogatd si interesantacazuistica. Teoria dispersiunei atentiel, teorie ce explica pang laFreud toate actele de natura aceasta, e bund dar incompletd.In ceea ce priveste geneza gresurilor In general, Freud nu con-testa deloc influenta factorilor fiziologici (emotie, oboseald, etc.), toti aducand dispersiunea atentiei (starea de distractie).Acesti factori irisa faciliteazei de obiceiu, dar nu explica de loclapsul in sine, in masura in care asemenea lapsuri le putemavea chiar In stari cu totul normale. www.dacoromanica.ro Freud a observat, cd In cele mai multe lapsuri, exprimdrnexact contrarul celor ce-am voit sd spunem ; sunt asa numitele
  • 103. 104lapsuri prin opozitie" si aceasta din cauzti cd intre contra-re existd o strAnsd afinitate conceptuald, ele gdsindu-se pelana asociatia tonald $i Inteo asociatie psihologicd foarteapropiatd. (Freud) (111). Lapsul precum vom vedea apare deci ca un act psihiccomplet, cu scop, continut si semnificatia proprie" (Freud) (id) Mecanismul lapsului. Se stie, cd de cele mai multe ori cuvantul exprimat inteun laps este un cuvAnt diformat. Prin ce mecanism a fost diformat $i de ce 1-am comis si se comite lapsul?.. Aceasta o explicd Freud prin conceptia lui a Interferentei ideilor. Lapsurile au la bazd antagonismul a doud intentii, tendinte. Cand am don sd spunem ceva (dorintd con- stientd) insd situatia reald, imprejurdrile sociale nu ne permit manifestarea acelei dorinte, atunci, in cursul discutiei sau scrisului, dorinta reprimatd se va folosi de oboseala, indis- pozitia, distractia, etc., noastrd, care aboleste intrucAtva cenzura(atentia constiintei morale) pentru a se manifesta mai multsau mai putin direct in vorbd sau scris and lapsus linguaesau calami, dacd nu vreun gest adecvat. Vedem deci existenta a cloud tendinte fundamentalantagoniste: dorinta de a spune ceva reprimatd de tendinta constiintei, care se opune. Uneori sensul lapsului poate sd apard inteun mod cutotul evident ; tendinta ideii reprimate, individul o exprimd di-rect, lard nici o diformare. Alteori insd, precum am spus, lapsulva consta intrun cuvant fard nici un sens, mai mult sau maiputin difortnat, nu relevd nimic semnificativ, in care cazzice Freud se poate explica prin interferenta, adicd intalni-rea expresiunilor verbale, a cloud intentii. Aceastd interferentdse efectueazd fie prin substitutie (in lepsurile prin opozitie) :ideii reprimate substituindu-se ideea tocmai contrard, fieprin diformarea 9 sau modificarea unei intentii prin alta, de unde cuvinte mixte avand mai mult sau mai putin un sens" (Freud). Aceste cloud mecanisme ale substitutiei $i diforma(iel le vom gdsi astfel in geneza multor lapsuri. 1) Diformarea se face prin abreviatii, rectificSri, contractmni, etc.. de cuvinte (vezi; Mecanismele de diformare ale viselor). www.dacoromanica.ro
  • 104. 103 Lapsurile sunt deci rezultatul unei lupte si concilien i aleconcurentei a doua tendinte (intentii) antagoniste : una) latentd(inconstienta, de ordin afectiv, personal) i alta ma-nifestä (constienta, de ordin social). Tendinta reprimata Inlaten ta are de obiceiu un continut injurias; cea patenta dincontra este reverentioasa. Inteadevar zilnic individul estesilit de Imprejurari, In deosebi de ordin social, sa ia o atitudinerezervata sau chiar sa arate un respect, bunavointa !ata de unaltul (de obiceiu superior), In timp ce In subconstientul sail Itnutreste ganduri injurioase, agresive, etc. Inteadevar de cate ori sub presiunea constiintei dar maiales a situatiilor de ordin social nu ne ascundem primitivi-tatea" din noi, conformandu-ne eticei morale si exigentelorsociale ?.. De cate ori din cauza sentimentului datoriei nuInnalausim egoismul ce ne-ar determina mai bine sa cedam inlupta ?.. De cate ori insfarsit raporturile sociale nu ne silesc sainnabusim o ura sau Mutate fata de persoana careia suntem ne-voiti sa-i zdmbim, sa-i fim binevoitori ? In toate aceste conditii,la cea mal mica slabire, zdruncinare a cligului" ce impiedecdactualizarea, manifestarea fondului nostru psihic reprimat"Innabusit, in in-si subconstientul nostru, In toate aceste con-ditii vom comite acte de a caror origine adeseori nu ne damseama ele fijad reprimate si uitate de constientul nostru ;printre aceste acte se vor enumara deci si lapsurile. Astfel,intrun moment de sbuciuMare, de deranjari temporare ale siste-mului cenzural al constiintei sub influenta tendintelor, dorintelorinconstiente, ne vom resimti In cut sul proceselor psihice ideo-mo-torii ale con§tientului, in sensul ca tendintele noastre innabusitevor apare uneori direct satisfacute, alteori mai mult sau maiputin diform ate, fara nici un sens, constituind in ambele cazuri,lapsul. In cazurile cdnd ne ia gura pe dinainte" si vom spuneexact ceca ce nam vrut sa marturisim (de obiceiu tocmai con-trarul) dorinfa e satisfacuta direct, prin substituire fara nicio modificare. Alteori, din contra dorinta inconstienta pentru ase exprima va suferi diversele mecanisme ale diformdrii. Multi din cei care au comis lapsul se scuta, sub motivea au vrut sa faca un.. spirit ) sau invocand alte motive de www.dacoromanica.ro I) Freud aDer Witz und seine Beziehung zum Unbewussten (Deu-ticke 1905).
  • 105. 106cuvertura". Adeseori ne dm seama de originea lapsulul (maiales in cel prin opozitie, substitutie"). Astfel sa luam cazulcitat de Freud, al unuia care la o 1ntrunire vroia A atragàatentia asupra unor nereguli, pe care intentiona sa le numeascaporcarii" (Schweinereien). Expresia Insa ar fi lost prea tare",de aceea a renuntat so mai pronunte... (a reprimat-o)multumindu-se sa declare ca.. sau relevat (Vorschein) faptecare ...... Irma In loc de Vorschein (a releva) a comis un laps zicand Vorschwein". Freud, care era de fata 11 1ntreaba:ce 1-a facut sa comita gresul ? A recunoscut ca intentionasa spuna : sau comis porcarii care..." Asem6narea dintreSchweinerein" si Vorschwein" zice Freud explica sufi-cient actiunea primului asupra celui de-al doilea termen, primuldiformand pe al doilea : din Vorschein relevat dand cu-vantul Ma sens : Vorschwein. Asa dar tendinta inconstienta a perturbat intentia con-stienta. Once laps va fi deci rezultatul interferentei a cloudtendinte : una inconstienta perturbantä" si una constientaperturbate. In lapsurile prin diformatie", ca sa gasim sensul cuvan-tului diformat, de neinteles, va trebui sa cautAm tendinta per-turbanta, din in- sau subconstientul nostru. Prin asociatia deidei (vezi cap. XI) pornind dela cuvantul lapsat vom ajungela adevarata tendinta pe care o nutream innabusita. Este deja omica Incercare de psihanaliza In domeniul vietii psihopatolo-gice de toate zilele". Un exemplu de laps prin diformare (rectificare): Un prieten al meu, Dr. G. ... Imi povestea impresiile bune ce le aredespre societatea ungureasca, In care a trait cativa ani. In cursul conversa-tiei avn lapsul: in societatea englezeascd....` (In loc sa zica In societateaungureasca...6). Ne-am oprit sa cautam motivul lapsului .. Printro mica aso-ciatie de idei si-a adus aminte: mediul simpatic... lumea vesela... femeifrumoase.. si astfel Isi reaminti de o femee fag de care avusese o deose-MA afectiune, dragoste pe care dureros a fost nevoit so rupa (Innabuse)din cauza plecarii lui din mijtocul societatii unguresti. 0 alinta in limba ger-mana : mein Eager (ingerul meu) deoarece dansul nu stia ungureste. Asa dar vechiut dor ce-1 lega de enget" sa trezit din inconstientprovocat de cursul proceselor constiente ale conversatiei asupra societatilunguresti6... si a perturbat acest curs diformand cuvantul ongureseIn wenglezese... cuvant Ma nici un sens fag de discutia noastra, cuvant www.dacoromanica.roilogic. Totusi, nu era decat dorinta manifestata simbolic... de a retrai Inasocietatea ungureasca (mai bine zis ,Engel-zeascP).
  • 106. 107 Care Bunt MO raporturile dintre intentia perturbata (con-stienta) si cea perturbanta (inconstienta)? Poate fi un raport de continut, In care intentia pertur-banta contrazice intentia turburata, o rectifica sau o completeaza,iar conflictul dintre ele se manifesta prin laps" (Freud) (111).In alte cazuri MO turburarea provine dela un curent de ideice a preocupat persoana In chestie cu putin timp Inaintea(Freud) (id.) Astlel de ex. Freud, citeaza cazul urmator : Intrun cercde turisti si turiste se vorbea de inconvenientele turismuluiInteadevar zice o tanara turista nu este deloc placut samergi o zi intreaga pe o vreme calduroasa, cu bluza, Cu ca-masa... (avu o mica ezitare) transpirata"... Apoi continua....1[30 cand ajungi acasa (nach Hause)".. aici are lápsul zicand :nach Hose" (pantaloni) in loc de nach Hause" (= acasa).In fraza I-a observa Freud negresit ca a avut intentia safaca o enumerare mai completa: bluza, camase, pantaloni(Hose), insa din cauza moralei sociale sa obtinut si a ezitat(ezitare ce a avut-o de altfel), a alungat in inconstientintentia de a spune Hose". In traza 1I-a lasa, fraza indepen-denta de continutul frazei I-a cuvantul Hose" reprimatin subconstient a aparut diformand pe House In Hose(cuvinte de altfel asonante, ceea ce a fdvorizat asociatia turbu-ratoare). Intrun cuvant, mecanismul intim al lapsului ar fi, dupaFreud, urmatorul : tendinta perturbantd, reprimatd, apare contravointei individului prin diformare sau substitutie conditiaesentiala a lapsului fiind deci reprimarea unei tendinte. 0 tendinta insa, ca sa devie perturbanta, a trebuit ca maiintai sa fi lost turburata, reprimata... si aceasta, precum amvazut, o face cenzura constiintei. Reprimarea are la randul eimai multe grade, in raport cu intensitatea si durata ei. O in-tentie, cu cal este reprimata mai mult timp si mai intens, cuatat individul care a comis lapsu/, o va recunoaste mai putin,atunci cand In urma unei elementare psihanalize i sar relevatendinta inconstienta drept cauza a lapsului. Precum am vazut, un laps ca de altfel once gres in www.dacoromanica.rogeneral poate fi efectul unei dorinte innabusite in noi, in
  • 107. 108inconstienhil nostru de un timp mai mult sau mai putin inde-lungat. Acest caracter al gresurilor este foarte important deci si dinpunct de vedere medico-legal, In cursul interogatoriului delic-ventilor si mai ales al unui criminal, ele, traddnd ideile si do-rintele ascunse" (Jones) (160). Aceleasi mecanisme se ggsesc si la baza lapsului scris1). Lapsurile au deci un sens ;I semnificafie proprie de marevaloare. Intru cdtva acest sens a fost de altf el intrevgzut. §i cu dreptcuvdnt, de multe ori simuldm intentionat un laps, ca sd spunemceva ce-am fi fost silifi sg evitgm. Autorii intentionat pun ingura eroilor lor lapsuri, ca sg ne facg zice O. Rank (chatde Freud) sg intelegem ceva" ... b) Erorile de lecturg (falsa lecturg). In aceste eroriave m numai tendinta perturbantd, cea turburatd nu existg,deoarece citim ; avem deci in locul ei o excitare sensorialdvizualei, aceasta va fi cea turburatg. Tendinta perturbanta se substitue excitatiei sensoriale WAca intre ele sd fie vreun raport de continut, ci pur si simpluun raport de asemänare formal: ceea ce ne intereseazdsi ne preocupd va lua locul celui ce ne este strgin, celui ce nune intereseazd Inca (adicg cuvgntul scris)". (Freud). Astfelde exemplu Dr. H. Sachs (citat de Freud) comunicg urmg-toarea eroare de lecturg : fiind In tramvai se ggndea cum de-au ajuns colegi de-ai lui din slabi cum erau bgrbati ro-busti capabili sa suporte greutgti. Preocupat de astfel de On-duri, citeste in treacgt pe jumatate atent 2) pe o inscrip-tie comerciald, cuvantul Eisen Konstitution" (constitutie de fier)scris cu litere mari. Dupg catva timp se gandi cg astfel de cu-Out nare nici un rost pe o tablg comercialg., citi din nou, si 1) Un prieten Dr. B. revoltat contra oricdrel autoritdti prea severe, eratotusi nevoit sd simuleze respect si bundvointd ( revolta lui Inndbusind-o).Inteo zi fAcu un raport motivAnd, a din cauzA de boala nu poate veni laserviciu. In loc de nu pot° a scris ,nu vreau" laps pe care din tntAmp-lare I-a descoperit sotia lui citind raportul Inainte de a-1 trimite. A fost sur-prins cum de a gresit fdrd sd observe. Recunoscu faptul, cd era revoltat sicd In realitate ,nu e bolnav° dar cd nu vrea sd se ducA. Tendinta incon-stientd, In graba scrisului, a perturbat procesul ideally constient substituindu- se www.dacoromanica.ro 1) Pentrucd o parte din atentie era ocupatd de ceea ce-I preocupa (InlegAturA Cu colegii lui).
  • 108. constatl cl era scris Eisenkonstructiona (constructie de fier).Vedem deci cum excitatiei vizuale (Eisenkonstruktiona) a cu-vantului scris, care putin 11 interesa In momentul cand citisegre0t, sa substituit ceea ce-1 interesa, anume : constitu-tia" colegilor lui slabi, iar acum robu§ti ; intre cele doulcuvinte nu e decat un raport de asemlnare verbal d (Konstitu-tion Konstruktion). In sfar4it, imaginea unui cuvant scris ne mai poate trezi*i o dorintà reprimatà. Acest proces de asociatie, de determi-nare psihologica stl la baza placerii ce ne-o oferl citirealiteraturii. Expresiile lilerare vor fi cu atat mai frumoase, maide valoare, In mlsura in care se apropie de scopul urmArit :emotia esteticei cu clt ele vor fi mai evocatoare vizand Ill-zuintele afective ale inconOentului: sediul dorintelor §i aspira(i-unilor InnAbuqite i . . . visate. c) Falsa auditie recunoaste aceleasi mecanisme de produ-cere ; deosebirea consta doar in faptul, ca aici dorinta perturbantaturbura o excitatie auditiva. Auzim astfel in locul cuvantuluipronuntat, un cuvdnt ce exprima o dorinta, un gand de-al nos-tru ce ne preocupd, ce ne interesa. bate gresurile (lapsurile, erorile) au deci o intentie prop-rie. Cum relevam, ele se produc In momente de hiperexcitabilitate(furie, emo(ie, etc.) de oboseall i mai ales de distractie. Aten-tia fiind distras/ nu va fi prezenta la controlul cursului pro-ceselor ideatorii con§tiente. Este distrasa negre§it de factori pre-zentand mai mult interes (afect Lapsurile In momentageneral recunosc deci inapoia conditiilor favorizante ale obo-selii, distractiei, emotiei, etc. mecanisme inconstiente deter-minante §i de ordin psihologic, ce le impriml un sens, o lo-gic/ disimulata. 2. Uitarea momentana a unui nume, ch sa se producl,Mr/ Indoiala ca a fost o oarecare tendintà de a-1 uita, (unproces de tepresiune), uitarile momentane avand drept cauz/o dorinta semicon*tientl, o tendin(a generall de a nu evocafapte penibile, desagreabile (Jones). Astfel putem avea: a) Uitari de name proprii: uitam numele unei persoane,fie din cauza vreunui resentiment, antipatii, un, etc., de careadesea nu ne Om seama, fie din cauza unei asociatii oare- www.dacoromanica.rocare ce ar prezenta-o acel nume cu o stare afectiva ne-
  • 109. placuta prin care am trecut. Vom uita deci numele din cauzaunui obstacol asoclativ". -- .Memoria refuza sa evoce amin-tiri asociate de senzatii penibile sau amintiri ce ar reproduceacele senzatii. E o tendinta naturala a omului de a evita ne-placutul ; o fuga psihicd MO de tot ceea ce-i penibil" (Freud). lar cand incercam sa ne reamintim un nume care ne scapapentru un moment, ne vin in minte adesea o suma de altenume : nume de substitutie" de euverturr (Deckerinnerung)ce se vor gasi inteo asociatie oarecare de obceiu deasonanta cu numele uitat. Este o substitutie deghizata a nu-melui uitat, un fel de compromis mire efortul reamintirii si in-hibitia inconstienta. Producerea unei amintiri de substitutie de once gen arfi, constitue un semn constant poate singur caracteristic sirevelator al unei uitari motivate prin reprimare" (Freud). Uitarile de euvinte striiine au aceiasi explicatie bazatape determinismul intrapsihic si pe fenomenul reprimarii unuineomplex personal" (Freud). Mari de prolecte. Uitam un proiect oarecare, atuncicand nutrim o dorinta de a nu-1 executa, reprimata dor(contravointe Freud.) 0 intentie inconstienta antagonistaintentiei constiente va aduce inhibitia temporara a memoriei deevocare, deci si a proiectului. Tot astfel, vom uita majoritatea promisiunilor, Intalnirilor,etc.; am promis-o de politeta (exigenta sociala), In fond Insanu o dorim, de aceea o vom si uita usor, mai ales daca vomavea alte preocupari legate mai mult de interesul nostru. Uitdrn eveniment ele si impresiunlle traite, de obiceiuacelea de care se leaga amintiri neplacute, in once caz fa-cem totul ca sa le uitam ; totusi facultatea de a uita experien-tele penibile nu se manifesta la toti cu aceiasi forta si nu seexercita fntofdeauna in mod eficace" (Jones) (160). Acte accidentale : pierden i si imposibilitatea temporarAde a gAsi obiectele stricAciuni, spargeri de obiecte. Toate acestea recunosc adeseori drept cauza o dorintasubconstienta de a le pierde, de a le uita, deteriora, tendintanascuta fie din dorinta de a avea un obiect nou, mai frumos, www.dacoromanica.roacesta fiind prea uzat fie din cauza ca-1 avem dela o per-
  • 110. soana displacutd, dela care Irma 1-am primit din motive strainesimpatiei noastre (obligatii sociale), he insfarsit din cauzaasociatiei ce-o are acel obiect cu stari neplacute ce ni1e evoca prezenta lui. Dorinta aceasta Irma o tnnilbqim fiedin cauza ea ne-ar costa prea scurnp cumpararea unui obiectnou, fie ca suntem siliti sa-1 pastram, avand nevoie (interes) depersoana displacuta ce ni 1-a oferit. Suntem siliti sa-i dmatentie atat obiectului cat si persoanei, in timp ce desagreamIn inconstientul nostru si pe unul si pe altul, In once moment Ins& de cea mai mica preocupare sau Inconditii psihofiziologice ce ne- ar distrage atentia catusi de pll-tin (turburandu-ne miscarile constiente fie prin imprimare demiscari gresite, fie prin omitere de miscari), aceste obiecte vorfi cele pe care le vom pierde, uita, deteriora.. Dorinta incon-stienta se va satisface prin sltibirea (dispetslunea) atentiei (con-stiintei). Un servitor care va sparge, va strica mereu obiectele sta-panului, adesea recunoaste drept cauz6- o neindemanare, dis-tractie; acestea la randul lor nu se datoresc insa decat uneiHine de afectiune, unei rele vointe subconstiente fata de stapanulsari prea brutal ; vesnic alte ganduri, straine de interesul pecare e stilt sa-1 poarte stapanului (motive de ordin social),Ii va distrage atentia (constientului), ceea ce-i va aduce neInde-manare, de unde deteriorarea obiectelor ca simliol al avetsiunelce-o are pentru stapan. Adeseori ne miram, cum de nu gasirn un obiect pe carenoi Ini-ne cu mana noastra 1-am pus bine. ". In fond nu estedecat dorinta de-al pune Inteadevar ao de bine.. ca sa nu-1mai gasim) dorinta ce recunoaste adesea aceleas motive decontravointa" inconstientA. Iones spune, a i se ntampla adeseori, ca dupa un abuzde tutun sa nu-si gaseasca pipa, o descopeream Insa maitarziu in dosul a tot felul de hartii, obiecte, carp inteun cu-vant In locuri unde navem obiceiul so asez in conditii normalea. 9 InteadevAr obiectele care nu ne mai trebue, care ne displac, carenu mai prezintA Inteun cuvAnt nici un interes, le asezAm Inteun loe ferit casA nu ne mal Incurcew, le punem bine" ca sA nu le mal vedem in fata www.dacoromanica.roochilorN ..
  • 111. 112 Uneori diferitele genuri de gresuri, de uitari, se combina,se asociaza ducand adeseori la mici stari obsesionale1).Astfel de multe ori suntem intrigati de faptul, ca uitam intot-deauna numele unei persoane, reamintindu-I cu greu. Adese-ori un §ir de gresuri ce le comitem In raport Cu o aceiasi per-soana, constitue semnul uuei aversiuni inconFtiente ce sa nas-cut si persista fata de dansa. Precum am vazut o suma de acte de a caror origine realapsihologia clasica nu-si dadea seams, au fost Inglobate sub nu-mete de psiho-patologia vietii cotidiene" In sirul actelor psihicecomplete cu sens si determinari proprii, cu o semnificatie psiho-logica insemnata. Ele sunt supuse acelorasi principii ale deter-minismului universal. Sunt semne mici, pe care Insa nu trebuesa le dispretuim ; ele pot sa ne puna pe urma unor fapte demare valoare"(Freud). Se cunoaste de altfel valoarea neInsem-natelor" urme In cursul anchetelor criminate, acea a micilorsemne" in depistarea unei boli, a neinsemnatelor" doze deotrava cu urmari fatale, etc. Cauza reala : amintirea penibilcl(nutrind contravoin(a") inhibitorie, se gaseste prin o mica asociatielibera de idei (vezi cap. XI), deoarece Intre procesele incon-stiente si constiente exista o stransa asociatie. In mecanismele acestor acte lapsate, accidentale, etc.precum am vazut, gasim intotdeauna un factor inhibitor per-turbant al cursului constient al ideatiei factor care nu edecat un complex personal" Cu nuante diverse : complex pro-fesional" (uitam numele unei persoane fata de care avem oaversiune din motive profesionale) complex familiar" (candaversiunea e din motive familiare). Aceleasi complexe"intensificate de un teten predispus sau de un conficient afectivintens (si hipersensibilizat") se ivesc ceea ce vom vedeasi la baza viselor, nevrozelor, etc. si In general In toata ac-tivitatea individului si colectivitatii sub formele tor normale simorbide complexele" constituind vesnicul antagonismdintre ceea ce suntem fn realitate qi ceea ce trebue sd fintIn cadrul social, etic. www.dacoromanica.roMI I) Constituind si ceea ce se numeste in mod curent : ahinion`.
  • 112. CAPITOLUL VI. VISELE. Istoricul problemei viselor. Factoril genezicl ai visului: excitantiisensoriali externi, interni, excitantii organici (cenestezici) si psihici. Con-ceptia psihanaliticA a visului : visul este realizarea halucinatorie compensa- trice, a unei tendinte intens afective reprimale. Organizatia structurall a visului: continut latent (realinconstient) sicontinut manljest (aparent visul propriu zis). Organizatia functionalAa visului : travaliul oniric, mecanismele visulni (condensarea, deplasarea,dramatizarea, elaborarea secundarA) Vise ciare (infantile), vise ciare darabsurde, vise incoerente, obscure. Visul si gAndirea primitivA. GAndi-rea simbolicA si magicA, Simbolismul oniric, erotic Psihologia visu-lui: afectivitatea, memoria si logica In vis. Interpretarea psihologicAsi psihanaliticA a viselor (oniro-analiza). Studiul viselor constitue unul dintre cele mai vaste si maioriginale capitole ale doctrinei psihanalitice. Inainte insA de ane da seama de Insemnata contributie ce-a adus-o nona psiho-logie vienezà, vom face un scurt istoric al acestei probleme, ca sO vedem In ce stadiu a gAsit-o Freud §i Intru cat a luminatdomeniul obscur al manifestdrilor onirice. Istoric Visele au jucat un Insemnat rol In vieata nunumai a individului, ci si In acea a popoarelor din cele malIndepartate vremuri. Religia si istoria ne dA exemple suficiente-(visul lui Nabuchodonosor, Alexandru cel Mare, etc.). Visele au contribuit In mare parte la geneza credintei omului In existenta unui suflet" independent de corp, temporar: In vis si per- manent: dupà moarte, dupd moarte ducand o vieata extraterestra". Mai tarziu, caracterul lor mistic a adus Intregul sir al interpretdrilor ce le faceau cei initiati (preotii, profetii, etc.) de aici Insemnatatea lor istorica ; multi regi si con- ducAtori de rdzboaie urmau calea ce le-o indicau visul, cale impusA" prezisa" de puterile divine (D-zeu, zei, fatum, etc.). www.dacoromanica.roDe, 1, POPKBC1J41B1II : ,PBIHANALIZAI. 8
  • 113. 114AceastA interpretare mistica a oniromanciei a ptistrat-o po-porul de jos, pana in zilele noastre. Nu vom insista asupra acestor perioade istorice ale visu-lui (dupa N. Grote): perioada preistoricii in care oamenii au crezut in reali-tatea obiectivg a viselor ; perioada simbolicei din epoca greco-romantt in care sanascut arta de a se explica visele, arta ce sa mentinut si inEvul-mediu, prin misticismul crestin, pana in zilele noastre. Vomtrece si peste reflexiunile diferitilor filosofi, in deajuns decunoscute... perioada #iinfificii in care visele erau considerate caeruptiuni sporadice" ale activitAtii psihice. Prin a doua jumAtate a secolului XIX, visele trec in ca-drul experimentarii stiintifice, prin lucrgrile Marchizului de Her-vey (de Saint-Denis 1867), Prof. Mourly-Vold (Cristiania),Spitta. A. Maury (1878), Grote, Lemoine, Radestock, MandsityTannery, Y. Delage (1891), Dugas (1897), de Sanctis (1899), Del boeuf, IV. Vaschide (1899), Freud (1E00, Beaunis, Dup-rat, etc. Din lucrarile acestor hutori 2) reiesea importanta unuicomplex de factori psihofiziologici care ar determina visul. Din punct de vedere psihologic visele erau consideratepana la Freud ca rezultatul unei activitAti dezordonate (Maury, Grote, etc.) incoerente ale psihicului, printeun sistem nervosobosit, care doarme, activitate produsa prin epuizarea par-tialà a hemisferelor cerebrale, epuizare datoritg supraexcitateiunor pgrti ale corticalitAtii. Au fost descrise ca acte psihice¡Ara de nici un sens, a cAror imagini, conditionate de cenesteziesi excitatii sensoriale prin absurditatea si jocul lor bizarsar apropia de halucinatii. Tot astfel Delage i Argos le con-sidera ca o anarhie psihica". Nimeni na contestat irisa raportul intim dintre vis $i eve-nimentele din cursul zilei. Multi filosofi (Fichte, Cardano) §iautori (Strumpell, Haffner, Maury Ileygandt, etc ) au afirmat-o, N. Grote In teza sa inaugural A : ,Les rèves comme objet danalysescentifique Kiew 1878. 0 expunere sumarA. dar esentialA a acestor lucrAri ne-o face N.Vaschide In cartea sa : Le sommell et les revesy precum sl Freud In www.dacoromanica.ro,Traumdeutunga,
  • 114. 115Astfel Cardano1)§i Hildebrandt (1875) (citati de Freud)(116) spun:visul isi la elementele din realitatea vietii psihice, din eveni-mentele traite interior si exterior", iar Maury: visam ceea ceam vazut, am zis, dorit sau facut". Visul continua starea de veghe ; visele noastre stint In-totdeauna atasate la reprezentari, care putin timp fnainte erauIn constient. 0 observatie atenta va descoperi intotdeauna B-rut 2) prin care visul este atasat evenimentelor zilei prece-dente" (Haffner 1884 citat de Freud)iarmai departe: experi-entele probeaza ca de obiceiu visam obiectele pasiunilor noastrecele mai arzatoare. Pasiunile influenteaza geneza viselor. Ambi-tiosul va visa lauri, amorezatul fiinta celor mai scumpe spe-rante. Toate dorintele si aversiunile care dorm In inima noastrapot . Cu conditia de a fi excitate printrun motiv oarecaresa dea nastere unui vis cu reprezentari, care sa le fie asociate". Precum vom vedea, toti acesti adevarati precursori aiconceptiei psihanalitice, asupra viselor, au !Ana ceea ce Freudmai tarziu (1900) a stabilit. Am putea spune, ca teoria luiFreud nu constitue decat studiul factorului psihic in geneza vi-selor, studiu ce completeaza lacuna celorlalte conceptii, cenau avut in vedere decat factorii fiziologici. Importanta aces-tor factori, Freud nu o contesta, dupa dansul acestiafiind factori fdvorizanti ai elaborarii complexelor" din inconsti-entul nostru (precum favorizau elaborarea instantanee a lapsu-rilor). Vom vedea, cum ipoteza finalista a lui Freud ne descrievisele ca acte psilfte cu sens propriu si cu semnificate de marevaloare psihologica si terapeutica. Factorii genezici ai visului. I. Excitantii sensoriali externi Rolul acestora saevidentiat de mult. Prin simturile externe suntem vesnic Inlegatura cu lumea ambianta, chiar in timpul somnului ori-cat ara cauta sa ne izolam (inchidem ochii, cautam liniste); 1) Cardano I. (matematician, medic §i filosof ; 1501-1576), In una dinlucrArile lui filosofice. scrie : oamenii In visele lor, .vAd ceva analog cu www.dacoromanica.roceea ce au simtit In vie* lor zilnicA". I) Lui Freud ii revine meritul de a fi descoperit legile aceStui afirs
  • 115. 116Suprimarea completa a acestei relatiuni este exclusa celma mic sgomot ne poate trezi. Acesti stimulenti externi pot provoca continutul unui vis.Astfel se citeaza visul urmator : unei persoane, In timp ce dor-mea, i-a cazut un obiect pe gat ; aceasta sensatieprovocat un vis In care... a fost executata prin decapitare. Saua sensatie luminoasa intensa: razele solare cazand pe ochiicelui care doarme, li poate provoca un vis cu incendiu, etc. in favoarea acestei asertiuni vin doua observatiuni cu-rente : I) la trezire putem constata, ca Inteadevar cutare exci-tant extern a fost cauza visului si 2) provocarea viselor expenmentale 1) (Maury, Hervey deSt. Denis, Vaschide, etc). Sa pus Intrebarea : dece excitantii exteini nu apar Invis asa cum se prezinta In realitate ? Dece aceia0 excitatiepoate sa produca variate continuturi onirice"? Sttumpell §i Wundt (cit. de Freud) au emis teoria iluzieta onirismului: visele sunt iluzii,excilatiile care ne vin In tim-pul somnului prezinta caractere analoage celor ce In starede veghe duc la iluzie". In sfarsit, cu drept cuvant relevaFreud ca excitatiile sensoriale obiective nu joaca In genezaviselor decat un rol accesoriu." Deci alti factori vor deter-mina (In vis) alegerea imaginilor evocate de memorie. Asa dar singur, factorul sensorial extern nu poate explicageneza visului. 2. Excitantii sensoriali interni. Maury a dat omare insemnatate, in producerea viselor, licaririlor lumi-noase entoptice" pe care le vedem, (and inchidem ochiiInteadevar, o multime de culori, imagini incoerente, In joccontinm apar In campul negru al ochiului inchis. Acesteimagini sau halucinatii numite de Maury hipnagogice" (dincauza, ca ele preced si repara" somnul) aceste licariri entop-tice" ar fi punctul de plecare al iluziilor onirice. Dupa Delageaceste elemente entoptice" ar explica In deajuns caracterul re- 9 0 raza luminoasa pe ochitd celui care doarme li va provoca un visluminat de soare. 0 legerA compresiune pe gat li va provoca un vis In care www.dacoromanica.rose asfixiaza, etc.
  • 116. 117prezentativ al visului. Bergson (16) la randul lui, crede caaceste phosphene" cum le numeste constitue otola dincare ne croim multe din visele noastre". Excitantii organici (cenestezici). Rolul acestorain producerea viselor a fost de mult intrevazut. Once senzatiecenestezica, produsa de disfunctia vreunui organ al eului nos-tru splanchnic" (7issie) poate provoca un vis. Din acest punctde vedere, visele adesea pot semnala boli incipiente AsffelArtignes (cit. de Freud) (116) In teza sa Essais sur la valeursdméiologique des réves" (1884) citeaza dupa Tissie ca-zul unei femei care avea cauchemar" de vreo cativa ani. Unexamen medical amanuntit descoperi debutill uaei afectiuni car-diace. De altfel cosmarele sunt freevente in afectiunile cardio-pulmonare" (Freud). Excitatiile organice sexuale de asemenea vor influenta deciproducerea viselor. Totusi, nici cenestezia nu poate explicavarietatea de continuluri a viselor. Excitantii psihici. lnfluenta acestora a fost minu-tios studiata de Freud si de adeptii lui. Pang la dansul pro-babil din lipsa de investigatie psihologica acesti factori aufost neglijati. Ori, precum vom vedea, geneza si varietatea decontinut, mecanismele intime ale intregei activitati oniricese explica tocmai prin acesti factori psihici. Vom descrie astfel originala conceptie psihologica a vise-lor dupa Freud conceptie pe care a expus-o in volumi-noasa si documentata sa lucrare : Traumdeutung". Conceptia psihanaliticA a visului. Visul este descris ca un fenomen psihic cu sens propriu,conchtionat ca oricare alt fenomen de factori determinanti.ce inlatura aparenta incoerenta, ilogicitate, ciudatenie a vise-lor. Aparitia, sinteza si desfAsurarea imaginilor onirsupuse hazardului. Acest determinism a fost de altfel intrevazut de Richard(1766) Grote (1878) Maaryi), cand au spus, ca intre elementelevisului este o oarecare legatura, deoarece somnul nu aboleste www.dacoromanica.ro ) A. Maury ,Le sommeil et les réves° (1879).
  • 117. 118legile asociatiei ideatorii si cd aceste asociatii, din contrd, conefirma a se evoca .prin contrast 0 asemtinare. Visul, ()data cu Freud, intra deci in cadrul psihologiei. In stare de veghe suntem necontenit legati de realitateaexternd, asupra cdreia atentia mereu este indreptatà. In somn MA se produce Intreruperea temporara a legaturei psihice cene unegte cu realitatea externa. Somnul de altfel este stareatemporara In care cel ce doarme se detaseaza de lumeaexternh" (Freud 9. Aceasta supresiune a realului extern, aduce profundemodificari in exercitiul gandirii, avand drept consecintd faptula lasd psihicului toata latitudinea pentru a trAi din propria-i substantd, pentru a se revOrsa inteo creativitate interioarA,primitiva, endogeng, deci cu totul individualci si cu totul im- pregnata de afeclie" (Hesnard, citat de Lafmgrut) (173). Conditia visului propriu zis este somnul, care la randul lui presupune o prealabila izolare relativa fata de mediul am- biant In vis individul se gaseste astfel izolat de societate si intru catva de con.3tiintd (morald). Activitatea lui psihica va fi o activitate emancipata temporar de exigentele societAtii si ale constiintei lui. Va fi o activitate regresatò in stadiul evolutiei, in care psihicul era prevalat dacd nu constituit numai din inconstient, In stadiul in care constiinta moralA nu se stabilise In psihicul lui. Va fi deci o regresare psihica inperioada copilAriei (in perioada primitiva a evolutiei filogenetice). Activitatea oniricA izvoreste astfel din incongientul repri-mat 0 supraveghiat de cenzura congiintei. care acum, adica(in somn) este adormitä. In lumea visului nu ne mai gasimdeci in fata societAtii, In fata imperativelor principiului reali-tatii" ; lumea visului nu ya fi decal creatia vietii noastreafective de odinioara (din perioada copildriei). In vis ne vomconduce iardsi de principiul pldcerei" al fondului nostru in-constient (ca si in copildrie). In vis, societatea hind deci ab- 1) Ar fi o revenire din cAnd In cAnd in starea, din timpui vietiinoastre intra-uterine. InteadevAr, ca s5 ne culam, cAutIm sA Indeplinimconditii analoage (de aidurA, liniste, obscuritate, intriun meant de absentAa excitatilor externe) 1u5m chiar pozitia incovoiatA (pe care o are fAtul In Dealtfel fiecare trezire dupA un somn bun www.dacoromanica.router). ne dA senzztia ut.eienasteri".
  • 118. - 119 - senta vom comite acte imorale, antisociale, primitive (ca si copilul sau primitivul); Intrun cuvant tot ceea ce nu ne-a permis societatea, va gasi satisfactie In vis, toate com- plexele", dorintele, aspiratiunile reprimate In inconstient, se vor realiza In activitatea onirica. Din acest punct de vedere exista o stransa analogie intre visul propriu zis si imagina/le, tantezie care poate sa ducA pang la reveria morbidd a vietii autiste a schizofrenicului (vezicapitolul psihonevrozelor). Toate aceste cal I) duc la satisfac-tiunea imaginara a dorintelor reprimate, aceleasi cai constituindla randul lor una din cauzele cele mai Insemnate ale activitatiiimaginare sub once forma. Inteadevar, dorinta intensa de a vedea cutare regiune,cutare localitate, dorinta intensa de a fi langa o persoanaiubita, etc. fiind inzpiedecatd din diferite motive (mai alessociale) In satisfactiunea ei, va fi Innabusita In inconstient sielaborata pe cale imaginara: vom calatori prin regiunile dorite,vom fi 1mpreuna Cu persoanele dorite, etc., Intrun cuvant ten-dinta Innabusita fi va gasi formula compensatoare trite() crea-tivitate psihica interioara a imaginatiei, fanteziei, In reveriastarii de veghe si in visul propriu zis. Caracterele comune ale gandirei fantastice (din starea deveghe) si ale gandirei onirice (din somn) nu se pot contesta.De o parte si alta aceiasi logica afectiva (arhaica, infantila) curezultatele-i incoerente, bizare, absurde, etc. (exceptand imagi-natia propriu zisa). Visele de veghe produse ale imaginatiei se deose-besc Insa de visele din somn : prin faptul ca nau nici-o legatura Cu somnul, sunt mai ales In perioada prepuber4 alteori toatavieata, (la persoanele cu temperament schizoid) si sunt miteria bruta a creatiunilor poetice (Fieud,)(114). Vom reveni (vezi capitolul : psihonevrozele) in starlitasupra analogiei dintre vis si formele morbide propriu zise alegandirii, halucinatiei, schizomaniei, etc. Esenta conceptiei viselor a lui Freud e urmatoarea: visul 1) ff. Claude, ImpreunA Cu elevii si Bore! $1 Robin, a supus unuf www.dacoromanica.rostudiu ant4nuntit aceste modalitSti ale gAndirei. (Vezi bibliografia).
  • 119. 120nar fi decat o realizare halucinatorle compensatrlce, a uneitendinte intens af ective Fi reprimate. Organizarea structuralA a visulul. Am vAzut cum otendintA reprimatA complex" se va elabora in vis,produs imaginar, manifest. Deosebim deci douà elemente : 1 tendinta reprimatA latentei, care va constituidui:A Freud continutul latent" al visului, si 2 o serie de imagini vizuale constituind visul propriu zis,sau continutul manifest" (Freud) al intregului vis. Once vis (continut manifest) va avea la bazA continutullatent" pe care-1 ignorAm, el fiind dincolo de pragul constiinteinoastre (din vis). Conlinutul latent (latenter Trauminhalt) sau real, vafi sediul tuturor dorintelor, aspiratiunilor reprimate de cenzurA.Va face parte din lumea inconstientului nostru ; intrAnsul ii ausediul ideile latente ale visului" (latente Traumgedanken). Ca-racterele acestui continut vor fi deci cele al complexelor" (vezipag. 62) antisocial, imoral, intens afectiv, egoist, etc. Acestcontinut in somn (care aduce o slAbire a functiunii cenzuraleale constiintei, adormite) se va revArsa In -- Continutul manifest (manifester Trauminhalt) sau °pa- rent, visui propriu zis, cuprinzand totalitatea aparitiunilor de obi- ceiu vizuale ale visului. Tot ceea ce ne reammtim din vis dupA trezire nu va fi decAt peirti ale acestui continut aparent, ma-terialul real al celui latent" hindu-ne necunoscut (inconstient). 1ntre aceste doua continuturi, existA de altfel o intimA in- terdependentA usor de bAnuit, Astfel, materialul continutului manifest nu este decat un produs, derivat al celui latent. Vom visa numai ceea ce am reprimat, ceea ce nam putut obtine in realitate. Vom inceta sA mai cAutAm satisfactie imaginarA din moment ce-am obtinut-o In realitate. Asa dar conttnutul latent va determina pe ce! manifest. Transpunerea derivatA a continutului latent in cel tnanifest, negresit CA presupune o permanentA circulatie, comunicareintre unul si altul. SA vedem deci cum se lace aceastA transpozitie. Organizatia functionalà a visului: mecanismul §i eta-borarea visului. Materialul continutul latent" nu poate sAtreacA in cadrul visului manifest decat numai dupA ce va fi www.dacoromanica.rosupus unei prealabile t ansformciri, §i aceasta din douA motive
  • 120. 121 1 din cauzn dorintelor antisociale, egoiste, imorale dincare este format si 2 din cauza con$llintel, care In nici un caz nu disparecomplet nici in somn (ca dovada ca avem memoria visului,dupa ce ne-am trezit). Ori, prezenta directa a unei tendinti imorale In fata eticeiconstiintei noastre, ar aduce trezirea, ar infra Infunctiune, ceea ce ar turbura somnul (aducand trezirea). Continutul latent pentru a se elabora, va fi deci diformat,deghizat, va imbraca anumite forme simbolice pentru a nu firecunoscut de constiinta. Acestui proces de transformare a vi-sului latent in vis manifest Freud fi da numele de travaliuoniric" (functiune a visului Traumarbeit). Numai In minaacestui travaliu se va efectua transpozitia : o gandire optativd,se va transpune !tile() imagine actuald." Precum In stare de veghe cenzura (convenientele sociale)ne diformeaza activitatea psihomotorie, tot astfel si In vis cen-zura va fi un factor diformant al materialului latent. Datoritaacestor mecanisme de diformare, precum si simbolismului subcare se deghizeaza o dorinta antisocial, imorala, etc. pentru ase satisface in act visul ne apare cu atata incoerenta, ciu-datenie, absurd, i/ogic, confuz. Cenzura, prin omisiuni modi-ficari, regrupari de materiale, prin producerea de lacune° (Freud)(114) Isi manifesta in deajuns actiunea-i diformanta. Care sunt mecanismele travaliului oniric"? 1. Condensarea (Verdichtungsarbeit). Adeseori se In-tampla sa visam o persoana X., care totusi parca ar semana cuY, iar dupd atitudine cu Z... Asa dar aceiasi persoana din vis,ne reaminteste simultan trei persoane. Persoana X apare carezultatul unei condensdri" a particularitMilor mai multor per-soane (X.Y.Z.) Este ceea ce numeste Freud (117) o persoandcolecilvii" ( Sammelperson). Fizionomia persoanei ce ne apare in vis (deci, ca elemental continutului oniric manifest) reprezinta mai multe fizionomii(elemente ale con(inutului latent) condensate. Mai multe ele-mente latente sunt condensate intrun element manifest ; acestadin urma se zice ca a fost supradeterminat" (iiberdeterminiert) www.dacoromanica.rode catre mai multi factori ai inconstientului (continut latent).
  • 121. 122 Condensarea datelor psihice se lace pe baza identificaril,asemanarii ce exista Intre elementele latente. 1) Adeseori,semne neinsemnate, ca de ex. cicatricea, vaevusul (negul), etc.une persoane, apar condensate In vis prin asociatie superi-ficiala. Precum vom vedea, aceste elemente onirice manifeste,rezultate ale condensarii, In cursul interpretarii viselor prin aso-ciatie de ¡dei formeaza puncte de plecare nodale" (Knotten-punkte) a numeroase asociatii... (fiecare element considerat fiindpunctul de plecare al unei asociatii). (vezi cap. XI). 2. Deplasarea (Verschiebungsarbeit) constitue un altmecanism de diformare ce se efectueaza In cursul elaborariionirice. Visam de ex. un mosneag. Suntem cuprinsi de groaza,ne trezim (cosmar) cu anxietate. Visam de ex. un incendiu din contra asistam fgra vre-o stare afectiva ce ne-ar turburacatusi de putin. Observarn deci, ca un element neinsemnat(mosneagul) al visului manifest a provocat in noi star emoti-onale intense, ce ne-au trezit, in timp ce o imagine onirica(incendiul) care mai curand ar fi fost indreptatita a ne ingrozi din contra ne lasa indiferenti. Pentru a explica acestfenomen, Freud (116) spune ca sa facut o deplasare a inten-sitatilor psihice, care poate sa mearga Ong la o transmutatiea tuturor valorilor psihice o transpozitie afectiva" (Jones) oschimbare a valorii afective, a datelor psihice, pentru individ.Desigur, ca mosneag" simbolizeaza star latente intens emotive)pentru cel care 1-a visat. De aici si caracterul de absurditate avisului (cum de un mosneag a fost In stare sa nengro7eascti,in timp ce un incendia ne lasa indiferenti ?) Acest fenomen al deplasarii afective" Il obsetvam dealtfel si In vieata zilnica sub forma aluziel. Inteadevar un mo-ment nelonsemnat pentru altul, cum ar fi de ex. trecerea prinfdta unei inchisori, poate trezi groaza, in once caz neliniste, In Fenomenul condensarii 1-am vazut de altfel si In mecanismul lap-sului (In cuvantul diformat al lapsului se exprima cele doua tendinte conden-sate). Tot acestui mecanism psihologic se datoresc adebea si neologismelediferitelor psihoze si mai ales ale schizofr6nieiu (Jones), precum si perso-najiile zooantropormorfice, din basmele, legendele, etc. populare ; In sfar-sit acest proces al condensaiii se gaseste si la baza simbolismului sintetic(intrun simbol condensam o suma de sentimente) care sta la baza efectului www.dacoromanica.ropsihologic al filmu.ui cinematografic. In legatura cu amintitele simbolurl personale (vezi pag. 132)
  • 122. 123individul care ascunde in sulletul" (con§tientul) lui un furt ce la comis Prezentarea (sau reprezentarea, aparitia Invis) Inchisorii care ar Asa rece" pe altulindivid Insa, prezentand o asociatie cu coeficientul emotiv al amintirii (furtului) din subconstient, va constitui un motiv de ne-liniste, de groaza. Sa facut deci pe cale asociativd o de-plasare a valorii afective fata de individ. Imaginea inchisoriima trezit complexul" furtului reprimat...1) Acela§ proces se va efectua si In vis, imagini fara nici oInsemnatate simbolizeaza stari afective penibile ale inconstien-tului. Acestei deplasari proces prin care un sentiment seraporteaza asupra unui alt obiect sau persoane se datorescde altfel si diversele substitutii. (Vezi capitolul V). Deplasarea se mai face §i prin fenomenul interversiunii,care contribue si mai mult la diformarea visului, Pentru a di-simula un proces mental, nu-i nimic mai simpltb decat a-1 inlo-cut prin contrarul sdua. Este exact ceea ce sentampla atunci cand ironiam. Unuindivid, care are la activul sau multe fraude, adeseori ii spunemin bataie de joc", cal foarte cinstit", adica tocmai contrarul(acest mecanism este cel al interversiunii, In care sa substi-tuit contrarul elementului disimulat). 3. Dramatizarea (Darstellung) nu e decat transforma-rea materialului visului manifest intro ac(iune ; este actuali-zarea ideilor onirice in imagini vizuale concrete, o schimbareaa formelor, datelor psihice In sensul unei reprezentark plastice. Elementele .latente, diformate prin condensare, deplasare,substitutie, etc., vor aparea in visul manifest oferindu-ne aceareprezentatie teatrald la care asistam in somn. Vor aparea di-formate, deghizate, dramatizate simbolic. Toate aceste efectediformate ale travaliului oniric (efectuat de cenzura) vor daacea incoerenta, absurditate, civatenie a viselor in general. Freud numeste regresiune" aceasla particularitate a visu-lui de a-si prezenta continutul sub forma v zuala. Se apropiesi din acest punct de vedere de halucinatiile psihozelor". 1) Cu drept cuvant se spune, a .11(01 se teme de umbra lui, (Um- www.dacoromanica.robra simbolizand pe urmarifor).
  • 123. 124 Visul manifest reprezinta astfel dramatizarea" unui conflictpersonal, in vis facandu-se o proiectie a eului inconstient. Este analogie zice fonts (160) intre mecanismul dramatizarii si1ntre acel intrebuintat de un dramaturg In crearea unei piese.Dramaturgul este obligat sa-si aleaga, sa-si modifice materialul,sa-1 conformeze exigentelor artei sale...; astfel va condensa intropiesa de doua ore, o actiune care a putut dura mai multi ani." Toate aceste mecanisme de diformare se vor efectua inprima faza a elaborarii onirice : elaborarea primitiva, urmatade a doua faza : elaborarea secundara. 4. Elaborarea secundarä (SecundAre Bearbeitung)face prin procese mentale constiente. Este opera constientuluinostru de abia trezit din somn ; consta in Jetusarile" pe carelq face gandirea aproape trezita" (Freud). Imaginile onirice in faza lor de dramatizare apar constiin-tei, care le memorizeaza intru catva. Adeseori in cursul viselorne dg m seami ca e vis, cautarn sa facem astfel o oranduiala, logica lithe elementele disparate ale visului. Aceasta retusare facem insa imediat ce ne-am trezit din somn si mai alesnand ii povestim unei alte persoane, Fara se vrem recompunemvisul completand anumite lipsuri, pentru a-1 lace mal coerentmai logic. Acestei elaborari secundare se datoreste de altfel pu-tina coerenta, legatura cauzala ce-o mai gAsim in vis. Din cele descrise reiese ca visul asa cum ne apare (ma-nifest, dar aparent) nu este decat traduterea diforma, deghi-zata a urtor idei inconstiente reprimate, adica a comple-xe"-lor. Imaginile onirice adesea sunt greu de tradus in vorbe,sunt vise foarte scurte, sarace in imagini, altele lungi si bo-gate ; unele nete sau neclare, altele pline de sensuri sau ab-surde, extravagante ; uncle ne emotioneaza, allele din contra, in sfarsit ele pot fi coerente sau nu, usor sau greu de me-morizat si de reprodus. Aceste particularitati ale activitatii noastre onirice se con-duc dupa legi psihologice bine stabilite de Freud, bazat pe ro-lul factorilor psihici. Am vazut ca toate aceste caractere bizare ale viselor sedatoresc travaliului oniric, diformant al cenzurii, si aceasta pentru www.dacoromanica.roa disimula caracterele antisociale, imorale, primitive ale com-
  • 124. 15plexelor", in fata constiintei care continua intru cAtva si in somnsa supravegheze procesele noastre psihice (inconstiente). Am putea spune, ca un individ, fara constiinta severa nosa aiba vise atat de diformate, dorintele lui satisfacandu-se farao prealabila diformare, deghizare. Din acest punct de vedere, Freud deosebeste trei categoriide vise : Vise clare, coerente, logice, ce par a fi fmprumu-tate direct din vieata noastra psihica, constienta, Astfel de viseau de obiceiu copii (de unde si numele de vise tip infantil)".Dorinta se yealizeaza direct: confinutul latent se confunda Cuce! manifest ; travaliul oniric" este deci egal cu zero. Copilul de ex. ne putand obtine o jucarie pe care a Ara-zut-o la o vitrina, va visa ca a intrat In posesia ei. Intre vi-sul infantil si vieata zilnica este o relatie directa. Copilul nu vi-seaza nici °data lucruri Ara nici o insemnatate sau indiferentepentru el. Existenta acestor vise infantile dovedeste eroarea te-oriel, care sustine ea visele ar fi produsul activitatii izolate acdtorva grupe celulare.., Visul nu este o activitate psihica frag-mentara. De ce aceasta reducere, fragmentare a functiunii psi-hice ar fi proprie somnului adultului, nu si a copilului ?(Fieud)(109.) Negresit ea aceasta fragmentare este numai aparenta sidatorita mecanismelor descrise ca efectuate de cenzura con-stiintei, care nu sa organizat Inca In psihicul copilului. Vise clare, coerente, cu oarecare logica, totusi ce nesurprind prin faptul ea nimic din noi nu justifica preocuparilece le-am avut In vis". Visam de ex. ea am omorat un iratede-al nostru ; ne miram cum de-am visat asemenea fapte,can d stim prea bine ea nu nutrim astfel de ganduri, Prin asociatia de idei (vezi cap. XI) insa se va descoperi,fie un complex" familiar inconstient, fie un caz de deplasareafectiva", condensare, etc. In sfArsit vise incoerente, absurde, fara nici un sens, obscure. In aceste din urma doua categorii vor intra majoritateaviselor adultului. Totusi, si adultul prezinta adeseori vise de tip infantil,mai ales cdnd este lipsit de satisfactiunea reala a unei dorinteintense. ,*ful unei expeditii polare spune Freud - povestea www.dacoromanica.ro
  • 125. ca in tot timpui inzapezirii, oamenii condamnati la o portie re-clusa de hrana si de tutun, visau In fiecare noapte sicopii mese intinse si munti de tutun". Alaturi de diformarile impuse de cenzura, mai sunt Insdsi alti factori psiholiziologici influentand cenzura, deoarecevise infantile (satisfactiune directa In vis) apar uneori si la ceiCu o cenzura severa. Astfel ar fi visele erotice ale unor vir-gine.. (Hesnard). Dupa Riwers (273) formele bizare ale visului sar atribuimai ales regresiunii catre o gandire infantila, (cu adecvata stareafectiva narcisica) ce se desfasoara In timpul somnului. Visele de tip infantil reprezinta in esenta visul asa cumil concepe Freud, adica: realizarea unei dorinte. In viseleinfantile realizarea precum am aratat este directa, func-tiunea visului este nula. Existenta lor insa denota relatiuneastransa dintre vis si vieata zilnica.La adult, visul nu se reduceIn fond decat tot la o realizare a unei dorinte, reprimate deconstiinta in, cursul starii de veghe si diformata de cenzura intimpul somnului. Din cauza acestor deghizari, diformari nu mairecunoastem sensul real al visului, visul ne apare ca o adeva-rata monstruozitate a imaginatiei". Inteadevar In vise ne potolim ura, rasbunarile, iubimceea ce nu ne este accesibil In realitate, traim cu cei mari dinlumea reald, revedem pe cei doriti" (Maeder) (192). Din acestpunct de vedere multi considera visul ca supapa" a unui in-constient prea incarcat cu dorinte.. Astfel, Maeder la CongresulSocietatii internationale de psihologie si psihoterapie m1912 (Zürich 9 vorbind despre Functiunea teleologica a incon-stientului", arata in raportul sau rolul viselor asa cumrezulta din cercetarile psihanalitice. Visul are functiunea uneisupape" care permite descarcarea supratensiunii psihice, princloud actiuni : actlune catarticd : satisfacerea compensatrice a tendin-telor agresive (razbunare, ura, etc.) si actiune eroticd: prin canalizarea instinctului sexual. Functiunea Insa cea mai importanta a visului, dupa Maeder,consta in Incercarea de a rezolvt con flictele psihice actuale. Consi- Extras din darea de seamA a luI Ch. Ladame (172). In Ztirich existA www.dacoromanica.roun blrou de psihanalizA pentru orientarea profesionalA.
  • 126. 127dera visul ca o functiune importanta a inconstientului si care con-tribue la conservarea individului si la adaptarea lui la mediu. Manifestarile inconstiente ar avea deci un caracter definalitate biologica. Prin satisfactiunea compensatrice a tendintelor reprimate,visul inlatura excitatia psihica ce-ar aduce- o tendinta nesatis-fAcuta, Inlaturare care va avea drept consecinta un somn ne-turburat. Individul prin vis este ferit de turburarea ceoaduc framantarile lui sufletesti" din timpul zilei, conflictelelui intrapsihice" dorintele ce-1 preocupa toate satisfa-candu-se, lichidandu-se" prin aciivitatea onirica. Freud, Cla-parede (51), etc. sustin aceasta functiune de gardian" al som-nului... Cosmarele" intradevar vor turbura somnul din cauzaaparitiei directe in visul ion manifest, a unui ,, complex" de omare valoare emotionala pentru individ, complex" pe carecenzura nereusind sa-1 diformeze, sa-I deghizeze complet, con-stiinta adormita se trezeste. Ori, pentru a-1 reprima din noucenzura necesita energia pe care o are in stare de veghe"(Jones) de aceea ne vom trezi. Am schitat deci doua functiuni fundamentale ale visului : 0 functiune de lichidare", de satisfactiune halucinato-rie a dorintelor (Wunscherfiihlung") innabusite si o functiune de preventie, contra excitatiilor acestor do-rinte care ar turbura somnul. Visul si gAndirea primitivA Gandirea simbolicil simagic& In vis, individul se gaseste in lumea inconstientuluisail, capital psihic ce-1 utiliza cand era copil, cand ca si in vis nu vroia sa stie nimic de exigentele sociale. Se gaseste Insituatia primitivului condus dupa acelasi criteriu, condus de principiul afectiv" narcisic al copilului, principiu care persistaapoi in activitatea onirica a adultului. Exista deci o evidenta analogie intre gandirea primitivului,copilului, cea din vis a adultului si precum vom vedeaacea a nevrozatului. Toti acestia : primitivul, copilul, nevro-zatul $1 adultul In timpul visului, se gäsesc cam la acela$nivel psihologic. Toti vor utiliza materialul psihicului lor in-constient constiinta la unii (la primitiv, copil) fiind www.dacoromanica.ro
  • 127. V§Inca neformatd, la nevrozat turburatc7, iar la adult In visfiind abolitei. Toti vor depune o activitate psihica primitiva,asa cum era In prima faza de dezvoltare a gandirii. Ori, gan-direa si limbajul in prima faza a evolutiei lor, sau caracterizatprin simbolism. Gandirea simbolica este cea mai primitiva,atat din punct de vedere ontogenic cat si filogenic, si re-prezinta o regresiune spre fazele cele mai vechi ale evolutieimentale" (Jones) (160). Pe de alta parte simbolul mai poate fi expresia con-densatei, prescurtata a mai multor sentimente poate fi ,masca"sub care se ascunde un sentiment. De simboluri se vor serviastfel si ,complexele" inconstientului pentru a-si dismula ca-racterele lor antisociale, obtinand pe calea aceasta si satisfactie,realizare onirica.. . Lumea visului este expresia unei gandiriprimitive, deci simbolice in care am regresat In urma ador-midi" constiintei. Este lumea ce am trait-o In copilariecondusi de acelas simbolism psihic... cand bastonul" era ,Sf.Niculae* and genunchiul tatii" pe care calaream era cafe etc... In vis ne gasim deci In asa numita regresiune infantil,arhaica" am regresat din punct de vedere psihic In menta-litatea primitiva, In acea a copilului. Dar daca visul nu-i decat o satisfactie prin realizare ha-lucinatorie compensetrice" a unei dorinte inntibusite (refulate) cenu sa putut manifesta deci In realitate, sa pus fntrebarea :datorita care cauze o asemenea satisfactie iluzorie poate mul-turni un suflet ? Car e-i cauza ce ofera liniste sufletului prin iluziaunei satisfaced, ce sa substituit realizarii efective in act exterior ?Suntem In regiun ea interferentei fortelor subiective si obiective,a lumii interioare si celei reale, externe. Pentru lamurirea acestui fenomen suflelesc, al iluziei, cesatisface sufletul, fnlocuind un adevar, Dr Ncuht (215) face otemeinica apropiere mire gandirea mogicii a prin itivulvi si On-direa narcisicd a copilului. Atat copilul cat si primitivul confunda lumeCu cea obiectiva ,confunda lumea lul (imaginara, gandita) culumea (reala)" si unul si celalalt se considera centrul univer-sului, putand modifica prin dorintele Ion lumea din afara. Intea-devar, actiunile magice (Cu Intregul lor ritual) nu urmaresc cle- www.dacoromanica.roat dominarea sau influentarea realitatilor, fortelor lumii externe
  • 128. 129prin forta dorintei, a gdndului exprimat simbolic. Doreste pri-mitivul bundoard moartea adversarului, un manechin dupdchipul dusmanului ucis" cu sdgeata, aduce moartea aces-tuia, sau câteva cuvinte (blestemul) exprimdnd dorinta de a-Ivedea Imbolndvit sau mort, sunt suficiente. Se concepe astfel ovirtute magicd a dorintei, a vointei asupra lucrurilor si fiinte-lor, asupra realitatii exterioare". (Nacht) (id.) Aceste posibilitdti de substituire a valorilor obiectiveprin valori ale lumei subiective, investeste iluzia (considerataastfel tot ca o realitate) cu o putere (puterea iluziei) de modi-ficare In afarä (obiectiv) conform unei dorin(e interioare (su-bjective) de unde satisfacere, liniste sufleteascd. Acelasi mecanism psihologic si In gandirea narcisicä acopilului. Egocentric, obisnuit ca once dorintd privind ceeace-1 Inconjoara sd i se satisfac6,1) confunda si el lumea lui ima-ginará Cu lumea realä, confuzie ce intretine acea stare afectivanumità narcism (auto-iubire exclusivd). Faza narcisicd este con-sideratd astfel faza paradisiacd a copildriei" Intru cdt totul teinconjoard cu atentie, cu dragoste, cdutand sl ti se fad totulpe plac. De aid, In timpul vietii, ciocnirea cu realitatea li facepe multi sd se gAndeascd cu drag la copildria paradisiacal`(regresiune) cdnd dorinta (exprimatd prin cuvant) avea putere,era satisfacuta de realitate (de cei din jur). In vis, din punct de vedere psihologic ne gdsim cumobservam In stare de regresiune, In starea ideo-afectiva acopilului si primitivului; !neat In vis, ca In epoca narcisicd acopildriel sau In starea sufleteascd magicd a primitivului, do-rintele ref ulate ale lumii interioare (sufletul inconstient)sandu-se in imagini, simboluri 2) aduc satisfacere, liniste,iluzia considerata fiind ca si atunci Iatd de ce visul e considerat ca un fenomen narcisic"(Nacht) (id.) in care gandirea este la nivelul gandirii magice sinarcisice confundand gandirea (dorinta) cu actiunea, "eill Cunon-eul, lumea subiectivd Cu lumea objective. (Aacht) (id.) I) La consolidarea acestei obisnuinte contribuind si cei din jur (pA-rintii), intrucát cAutAnd sA-1 impace (din dragoste) ti satisfac toate pre-tentiiie. www.dacoromanica.ro 2) Ca fi In copillrie si in fenomenul magic.Dr. I. P0PIDICIY431BILT ,PSIHANALIZAI 9
  • 129. 130 Dar alaturi de aceasta liniste ce ne-o da visul realiza-tor de dorinte Innabusite insufla multora si credinta in reali-zarea celor ce viseaza (se indeplineste un vis"). Aceiasi retre-zire a credintei magice in atotputernicia ideilor", cand prin-trun gand (exprimat ritual) individul credea, ca vrajmasinfluenteaza vieata adversarului pana la distrugerea lui.Acest sentiment al atotputerniciei (ideilor)dorintelor noastreasupra lumii din alma, este intretinut si de impresiunile celemai vechi ale copilariei, cand toate dorintele noastre erau sa-satisfacute din drago3te de cei din jut) ; impresiuni alefazei narcisice. Asemanari din punct de vedere al starii psihologice In carese afla omul visand (in somn), gasim si In starea psihologicaa multor alienati (schizofrenie, confuzie mentala) visatori instare de trezie" ceea ce a dus la o serie de cercetari (inceputeInainte de Freud chiar) asupra raporturilor dintre vis si nebunie. In concluzie, in vis, In nebunie, ca si In mentalitatea pri-mitivului si In acea a copilului sar efectua o transformaremagica a realitatii." Simbolismul oniric. Asemanarile schitate mai sus se potcontinua si In ceea ce priveste elaborarea simbolica In act a na-zuintelor. Simboluri In magie, simboluri pentru copil, si pentrunevrozat. Le vom gasi si In vise. Precum am spus, sub haina" simbolului se pot disimulagandurile, dorintele, ce nu pot aparea In reala lor fnfatisaredin cauza convenientelor sociale. Ideile latente ale visului"vor utiliza astfel o serie de simboluri, care in scena onirica adramatizarii ne vor parea absurde, fara nici un sens, In dis-cordanta fata de celelalte elemente imaginare. Vom vedea Inaca sensul visului reiese tocmai prin suprimarea acestor simbo-kw! si evidentierea continutului real, dar disimulat, al visului. In urma nenumaratelor cercetki acute de Freud si deadeptii lui, sa observat ca majoritatea viselor nar fi deck ex-presia unui fond erotic. Este fapt in deajuns de cunoscut, casocietatea reprima in special tendintele sexuale ale individului,de unde si caracterul erotic al celor mai multe complexe".Fara Indoiala Insa, ca sunt si alte nazuinte Freud Insusirecunoaste ca, interese vitale, tendinte ale instinctului de www.dacoromanica.ro 1) Ni se fgceau toate poftele.
  • 130. 1g1conservare (foame, sete care se satisfac In visele de con-fort"1) (Freud), dorinte de natura ambitioasa, cum sentamplamai ales In cursul crizelor morale ce ni le ofera vieata. Do-rinta de a trece un examen, dorinta ce ne framanta" ziva, in vis uneori se satisface, Incat nu ne va deranja somnul.In sfarsit o tendinta puternica, dorinta de a trai" ce-a desci-frat-o Bludouin (10) In cateva cazuri de tuberculoza. Sunt deci si complexe" de alta natura decat cea sexuala. Simbolismul erotic din vis va fi acela pe care In partecel pupil 11 gasim de altfel zilnic In vorbirea curenta. Bunaoaratot ceea ce are forma cilindriccl : sialp, sable, cutit, creion, peste,tun, sarpe 2) cheie, zeppelin, revolver 8), etc.va fi simbol mascu-lin... Aceiasi semnificatie o vor avea i obiectele din care sescurge un lichid (robinete, jet deau, etc.) simbolizand lichidulseminal. Orice obiect a car& caracteristica consta In aceea, caclrcumscrie o cavitate In care se poate apza ceva, ca de ex :fose, caverne, vase, sticla, cutie, camasa, puna gura, oglincla,4)fereastra, casa, 2), soba, etc. va fi simbol feminin. Sânil sim-bolizati prin mere, etc. ; pcirul genital prin boschet, padure,etc... Rapartul sexual prin miscari ritmice, ca dansul, calaria,ascensiunea, leganarea, urcarea unei scari, etc."... (Freud). Inteadevar, miscarii/e si sensatiile legate de miscarile rit-mice, ale omului ce merge calare, trezesc In deosebi lafemei reflexele erotice. In mod inconstient au sentimentul. Adeseori sensatia cenestezic5 a foamei, a setei, ne provoael un visIn care mandril §i bem`... Prin visul acesta ele se satisfac, lqi vor pierdeputerea excitantA, nu ne vor trezi din sonin. De aici tti numele de visde conforte cu rolul de gardian al somnului, 5) $arpele ar fi slmbol falic In legenda pAcatuluif El aIndemnat pe Eva sA mAnAnceg din fructul oprit (expresie care de asemenealoi are semnificatia In deajuns de cunoscut5). 5) Cheie, zeppelin, revolver cuvinte des uzitate in sensul erotic, Incupletele de reviste. Oglinda simbolizeazA himenul In superstitia fata care a spartoglInda, nu se mal mAritAg.... In expresia : a strica o casAg case consideratA ca simbol fe-minin ; stricarea easel (dsniciei)" = adulter. www.dacoromanica.ro Sobl, sobitAg, ,a puns lemne n sobA6, etc. expresil a cArorSemnificatie eroticA este cunoscutA In limbajul picant,
  • 131. -1 -placut al acestor senzatii, sentiment ce se identifica cu pa-siunea" de calarie, in structura card pasiuni intra acest elementsexual si-o alimenteaza. 0 mare amatoare de acest sport, mi-amarturisit, ca erau suficiente cateva minute de calarie (In aerliber) pentru ca sa aiba satisfactie erotica completa. De placereaacestei satisfactii, sa atasat Inteatata de acest sport, !mat ajun-sese la o adevarata masturbatie, care de aidel i-a si zdrucinatnervii. Era amorezata" de calul ei. Ca sa-si recapete sand-tatea a trebuit sa Intrerupa acest sport, ce devenise viciupentru dansa. Acelas fenomen psiho-fiziologic de natura erotica se pe-trece si In sportul biciclismului, al dansului, in ascensiuni, lega-flare, etc.1) PcIrinfil vor fi simbolizati printro autoritate oarecare (im-parat, regi, sfinti, etc.). Na$terea prin apa (nimfele, careIn mitologie se nasc din valuri). Moartea, prin plecare Incalatorie. Cu toata extravaganta acestor afirmatiuni ele contin unadevar, care binenteles nu trebue exagerat. De altfel zilnic invorbirea curenta limbajul intrebuinteaza asemenea simbolurisub forma de aluzii, metafore, spirite, anecdote, etc. (vezi ca-pitolul : sublimarea); pe de alta parte nu poate fi vorba de in-terpretare fantezista, deoarece etnologii, linguistii, folkloristii,Mt sa cunoasca psihanaliza, au adus la lumina simboluri iden-tice. Mourgue (214). Laignel-Lavastine $l Vinchon (177) sustinverosimilitatea simbolimului freudian, bazati pe studiul ce 1- aufacut asupra simbolismului Renasterii si pe interpretarile de viseefectuate de dansii, dupa tehnica lui Freud. Aceste simboluri par ar fi generale putand lua intelesulerotic in limbajul tuturor popoarelor. Sunt Insa si simboluri individuale, personale. Bunaoara,un obiect ce-I primim din partea unei persoane, simbolizanddragostea sau prietenia ce ne leaga de dansa. Simbolurile personale din vis vor fi de mare insemnatatetitatea se mentine §i In www.dacoromanica.ro t) fiziologice §i sensatiile adecvate (cenestezice) In cursulacestor sporturi aunt identice celor ce caracterizeaza fenomenul erotic; iden- cursul visului.
  • 132. - 133 -pentru interpretarea visului.1) Inainte de a trece Insa la inter-pretarea viselor vom insista putin asupra psihologiel visului. Afectivitatea. Visul este de origina endogena si denaturd afectiva". Caracteru/ afectiv al viselor a fost de multintrevazut de Maine de Biran, Macario, Maury, etc. Spitta(1878) din Tiibigen spunea, ca sentimentul nu doarme nicio-data altii (Rignano) din contra au contestat caracterul afec-tiv al visului. In lumina cercetarilor psihanalitice gandirea onirica esteIn esenta ei pur afectivä, lipsita de claritatea realului ; este ogandire obscura, lipsita de marile principii ordonatoare a cu-noasterii noastre : cauzalitatea,spatiul, a caror timpul, etc.,aporturi sensoriale constitue marile directive(Ilesnord2). Datorita numai logicei afective ale vietii noastre emotive,gasim incoerenta si absurditatea visului, incat dupa Stekel,afectivitatea este singurul lucru adevarat in vis." Inteadevar, continutul afectiv latent se revarsa, precum men-tionam, in continutul manifest al visului cel putin in partedeoarece un continut manifest nu se paste niciodata dintruncontinut latent indiferent din punct de vedere afectiv" (to-nes) (160). Am vazut apoi efectuarea inversiunei afective" bazata peambivalenta" afectiva.) Astfel de ex. dorinta de moartesau ura reprimata poate fi mascata in visul manifestprintrun sentiment de tristete ; sau sentimentul de groOza dinvisul manifest, care mascheaza de obiceiu o dorinta libidinoasareprimata" (tones) (id.). In sfarsit, procesul transfertului afectiv" (datorita cen-zurii) transpune afectul oniric asupra unei persoane indife- 2) 0 expunere mai larga si bine documentata o face Dr. Vlad (309),In cadrul unel exemplificari si interpretar psihanalitice din cele mai claresi convingatoare, In lucrarea lui Laforgue (173). Atitudinea de ambivalenta afectiva o gasim si In vieata zilnica. Decate ori nu e mascata dragostea cu ura, necinstea cu cinstea etc.? Sau www.dacoromanica.roIn limbile vechi, In care foarte multe cuvinte au dota intelesuri opuse. (Vezicapitolul IX.)
  • 133. 134rente ; accentul afectiv va fi deplasat asupra une scene banaledin vis" (de Saussure 9. (Vezi pag. 122). Toate aceste fenomene de ordin afeLtiv (interversiune,ambivalenta, transfert) complicand diformarea visului confera osubtilitate si interpretarii lui. De aici grija deosebita in aceastadescifrare a simbolurilor. Memoria In vis. Legaturile dintre vis si starea deveghe sunt de obiceiu foarte greu de evidentiat, intru cat ade-seori &Ill in vis elemente, ce nu recunoastem ca le-am ficunoscut vreodata. Freud da mare importanta faptului, ca vi-sul dispune de amintiri inaccesibile starii de veghe". Aceste amin-tiri nu-s decat perceptil ale incongientulut nostril (perceptia natrecut prin constient sau a trecut neobservata) sau amintiri ui-tate, foarte vechi. Aceste perceptii ale nmemoriei inconstiente",aceste amintiri uitate vor aparea in asa numitele vise hiperm-nestice". In cursul analizei viselor, Fteud a observat, gratie viselorlor, ca bolnavii cunosteau foarte bine citAri, cuvinte obscene,etc., de care se serviau in vis, dei In stare de veghe le ui-tau". Astfel In cursul unui vis lung zice Freud un bol-nav visa ca a servit intro cafenea o KontuszowkA". Ma in-trebat, dupa ce mi-a povestit visul : ce-ar putea sa fie aceasta? deoarece el na auzit niciodata acest nume. I- am raspuns,ca este numele unui rachiu polonez al carui nume fara indoi-ala ca nu l-a putut inventa In vis. La inceput na vrutsa ma creada. Cateva zile dupa aceea, bolnavul a remarcatacest nume pe un afis lipit la coltul unei strzi, pe caretrecea de vre-o cateva luni, cel putin de doua ori pe zi". Asa dar, o perceptie inconstienta" de care nu si dadeaseama, a aparut in vis ; amneziile partiale" precum rol per- ceptiile inconstiente" pot mari deci caracterul de bizar, de in-inteligibil, absurd, al viselor. Impresiunile ce ne-au preocupat intens, apar in vis nunzai daca au fost intru catva reprimate" (Freud). Legatura viselor cu impresiunile recente si mai ales slabe, a fost intrevazuta de altfel de hildebradt, Struntpell, Delltoeuf, www.dacoromanica.ro 1) In lucrarea lui Laforgue (id.)
  • 134. 135etc.1). IntriadevAr de mutt surprinsese pe cercetatori preferintaciudatd a viselor pentru indiferentul, pentru neobservatul din cur-End evenimentelor zi/ei" (Freud). Aceste perceptii neobservate",indiferente "ale inconstientului (mai ales ale preconstientului), res-turi ale activitAtii mentale din ziva precedentd, primesc o fortd su-plimentard dela o impulsie inconstienid cu care ele au contractat oasociatie fie In cursul zilei, fie in cursul somnului" (Jones) (160). De ce uitdm visul? Dupd unii (Strumpell), din cauzaslabei intensitati cu care sau prezentat ; dupd altii din cauzalipsei de asociatii dintre imaginile incoerente, absurde ; lar dupdBonatelli (cit. de Freud), din cauza schimbarii sensibilittitii or-ganice in stare de veghe : imediat ce ne- am trezit, senzatiileacapareazd intreaga atente, fncat putine imagini se mai potmentinea in lumina constiintei ce se trezeste. In sfarsit faptul, cd o perceptie intamplatoarezilei, pe cale asociativa, poate sa ne evoce un vis ce 1-am vi-sat de curdnd, dar pe care 1- am uitat cu totul, pledeazd infavoarea conceptiei, cd visul a fost perceput de inconstientulnostru, deoarece imaginile onirice sau fixat si conservat inmemoria noastrd inconstientd de unde le evoctm ; pledeazaintrun cuvant in favoarea existentei inconFtientului. Am deosebit astf el trei caractere ale memoriei In vis (Jones): preferintd pentru impresiunile recente din cursul zilei. hipermnezie pentru impresiunile secundare siregistrate si hipermnezie pentru evenimentele uitate si care pot data(liar din timpul copildriei fapt intrevtizut de altfel de Mainede Biran 2) (1766-1824) en Ouvrages philosophiques") (ideereluatd apoi de Manaceine). Inteadevdr, in vis se pot evoca evenimente uitaie prinamnezie infantild" ; adeseori putem visa astfel localitdti in caream fost in timpul copildriei, localitdti insd ce le-am uitatcu total. E locul sd amintim aici importanta deosebità ce-oatribue Freud evenimentelor din copildrie in geneza multor vise Filosoful italian Cardano (In sec. XVI) seria ; woamenii, In visurilelor v5c1 ceva analog cu ceea ce au similt in vieata lor zilnicd". de Saussure, II a§eazA astfel pe Maine de Biran printre precursorii www.dacoromanica.rolui Freud
  • 135. 136bizare ale adultului. In vis, individul regresat in starea afectivanarcisica, a fazei infantile, activitatea onirica fiind deci desfasura-rea gandirii din acea faz, sar produce o reactivare a com-plexelor" trezite asociativ de vreo impresie recenta. lncat ade-seori visul poate masca sub satisfacerea unei dorinte mai noi,o dorinta veche datand din copilarie. Logica In vis va fi expresia numai a fortelor afective.Cauzalitatea se va manifesta astfel prin asociatii superficiale(juxtapunere, identificare, suprapunere, etc ), care vor marl ca-racterul de absurd si de neinteles, al visului. Interpretarea psihologicA a viselor (dupa Freud): oniro-analiza. Conceptia simbolismului In vis, era natural sa duca lastabilirea unor metode de interpretare a viselor, de descifrarea simbolurilor. De Indata ce o idee, un sentiment, poate Imbracao forma simbolica, intotdeauna in fata unui simbol vomcauta sa-i descoperim continutul real, adevarat. Pe de alta parte, incoerenta, absurditatea, ciudatenia, etc.1111-si pot gasi locul inteo psihologie determinista, ca a luiFreud. Legea cauzalitatii este universala, nici un domeniu nuse poate conduce lipsit de principiul cauzalitatii. Otate, de once natura ar fi, este supusa unui determinism sifinalitati riguroaFe. Lipsa acestor caractere in vis precum amvazut este aparenta, visele avand un scns i semnificatieproprie, pe care va trebui sa o gasim sub haina" simbolis-mului. Lucrarile scolii psihanalitice si mai ales ale lui Freud ex-puse in Traumdeutung", au dus la rezultate frumoase, deiuneori poate prea exagerate (mai ales de catre adeptii lui). Inonce caz, au rezolvat numeroase probleme si au deschis vasteorizonturi de cercetare in domeniul simbolismului universal, indomeniul gandirii simbolice, pe care Th. Ribot (266) o consi-dera, ca piesa necesara mecanismului nostru psihic". Interpretarea visului, in sensul scolii psihanalitice, constaIn inlocuirea continutului sau manifest, prin ideile sale latente"(Freud). Va trebui deci sa parcurgem drumul in sens inversacelui parcurs de ideile latente spre actualizarea lor onirica.Vom porni astfel dela elemente ale continutului manifest, vom www.dacoromanica.rocauta sa indepartarn influenta diformantrt ce au suferit-o in cur-
  • 136. 137sul travaliului oniric". Va trebui in sfarlit sa vedcm ce va-loare simbolica individuald prezinta un element al visului ma-nifest. Principiul oniroanalizei sar reduce astfel, ladeducerea valoriiafective, semnificallei personale a fiecdtei imogini din vis, dupeiasociatia de ¡dei (vezi cap. XI.) pe care evocareA lor o pro-voaca individului spontan, in realitate comandata §i ordonata dedirectivele vietii afective" (Hesnard cit. de Laforgue)(173). Vom reveni lima asupra acestei originale investigatiunipsihologice ale §colii psihanalitice (vezi cap. XI), investigatie cenu se poate aplica decat dupà o prealabild cunoa§tere temei-nica a doctrinei lui Freud. www.dacoromanica.ro
  • 137. CAPITOLUL VII. Psihonevrozele. Consideratiuni generale asupra psihonevrozelor : importanta conceptielpsihologice asupra problemei psihonevrozelor ; Janet, Bergson, Blonde!, Bleu-ler, Adler, Freud. Nervozitatea comuna. Simptomul psihonevrotic areo semnificafie afectiva personald. Mecanismele §i elaborarea psihonevro-zelor ; condensarea, deplasarea (transfertul sau substituirea accentului afectiv),dramatizarea, simbolizarea. importanta complexelor`, Etiologia psihone-vrozelor si sexualitatea. Clasificarea psihanalitica a psihonevrozelor : 1.nevroze actuale (neurastenia esentiala, anxietatii, nevroza ipoc2 psihonevrozele: a) isteriile (mecanismele lor, importanta dublei functiunia organelor : organic si erotic a zonelor erogene; isteria de cnnver-siune sau nevroza de transfert a lui Freud; isteria de neliniste si isteriade fixare), b) nevrozele obsesionale (folnile, obsesiile). lmpotenta(sexual) de natura psihogena. Frigiditatea psihogena (rolul desvirginarii). Diverse monomanii: dipsomania, kleptomania. Nevrozelor de rasboiu :isteria de rasboiu si nevroza anxietatii. Epilepsia. Conceptia psihana-Mica a psihozelor: dementa precoce (schizomania autismul) paranoia.Afectiuni si simptome, care pot avea origina psihica : vaginismul, baiguiala,vomismentele incoercibile, dermatozele (prurit vulvar, anal, etc.), accidentelenervoase ale menstruatiei, epistaxisul, constipatia, strabismul (isteric). Primele incercari de psihanaliza le gAsim In domeniul cli-nicei psihiatrice. Din studiul isteriei Freud a consolidat con-ceptia psihogenetia a nevrozei. Pangi la ddnsul, anamneza seocupa loarte putin de starea psihica a bolnavului, sau mai binezis de mecanismele intime ale stärii psihice. Oci, importanta fac-torilor psihici este tot atat de mare Cal si a celor organici.Asupra acestei afirmatii vom insista in mod deosebit. Problema psihonevrozelor constitue una din cele mai dis-cutate probleme ale neuro-endocrino-psihiatriei, trei disciplinemedicale, a caror stransti colaborare au dat problemei o seriede rezolviri, ce au variat in decursul vremurilor. Punctele de www.dacoromanica.rovedere au diferit, de aici si diversitatea de conceptii si definitiiale psihonevrozelor, toate reducându-se le douà puncte de ve-
  • 138. 139dere fundamentale si opuse (din cauza dualitätii I antinomleiesenfiale ce domind In cadrul tuturor manifestArilor universale) : 1 or,ganicist (materialist) (vezi pag. 14) si 2 psihologic, dupd cum prevaleazd (In conceptie) im-portanta elementului organic sau a celui psihic. Este un aspectstiintific (medico-psihologic) al dualitAtii : spirit-materie. Printre comunicArile prezentate (asupra psihonevrozelor) dintre care una In colaborare cu DI Dr. G. Predal lacongresile Soc. Rom. de Neurologie, Psihiatrie, PsihologieEndocrinologie 2) am sustinut importanta punctului de vederepsihologic in a privi problema pe baza conceptiei energetices). Ardtam cd o conceptie materialistd, pur biologicd, nu va explicabundoard diversitatea de conlinut a nenumAratelor manii, fobii,obsesii, impulsii, perversiuni sexuare, etc. si nici mecanismeleintime ale acestor exteriorizAri morbide (precum nici pe aceleale unul fond psihic sAhAtos). Evidentiind scAderile conceptieimaterialiste, am insistat asupra raportului psihologic dintre indi-vid si ambiantd (mai ales sociala), raport de naturd afectivasi a cdrui sinergie desaxatd, desechilibratA, constitue o sursA deturburdri psihonevrotice (si sexuale) a cdrei importantd nu poatefi deloc neglijatA. Importanta acestei articulolii interpsihologice(individ-societate) in etiogenia i patogenia psihonevroze/or, afost de altfel relevatd de o serie de conceptii sugestive siedificatoare : 1 conceptia lui Janet asupra automatismului psihologic functiunii realului." 2 conceptia lui Bergson, prin notiunea elanului vital",evidentiazd importanta adaptarii individului la vieatA, la actiune. 3 conceptia sociald a lui Blondtl accentuAnd desocihli-zarea constiintei." 4 conceptia lui Bleuler, insistand asupra contactuluivital cu realitatea ambiantA", a care turburare duce la desadap-tarea individului" i desfAsurarea vietii primitive intro gän-dire autistd". 5 Concep(ia lui AdIer prezentAnd intrun cadru largoriginal, importanta inferloritci(ii orgGnice si psihice In Ina- www.dacoromanica.ro ) Dr. G. Preda §i Dr. I. Popcseu-Sibia Asupra diagnosticului Inpsihonevroze.g V. bibliografia. V. capitolul: Introducere.
  • 139. -- 140 --daptabilitatea individului de unde starile de psihonevroza,de vis si de creatie spirituala. 6. In sfarsit, conceptia psihanalitica a scoalei lui Freudsintetizeaza valoarea datelor psihologice sub puterea selectivaa obiectivismului stiintific, oferind un incontestabil material viuIn studiul fenomenelor si manifestarilor psihologiei generalesub toate aspectele (normale si patologice). Conceptiile, care subordoneaza totul terenului somatic, nuvor putea prin ele MOle, explica In esenta lor pro cesele psiholo-gice : Incubatia unei idei", caracterul germenilor psihki", con-flictele morale" §i toate consecintele lar nocive ce duc la oinstalare cronica a atator stari psihonevrotice si de patologie se-xuala. Prin punctul de vedere psihologic, problema psihonevrozeieste privita kite° lumina mai vasta si patrunzatoare ; vizeaza sin-teza problemei imbratisand nu numai rolul elementelor unuisomatic cu o fiziologie turburata (endogen 1) sau exogen 9), cisi cel al factorilor psihici. Astfel, psihonevrozele depasescinsasi cadrul medical, atingand si probleme literare, filozofice,de religie, arta si sociologie" 3) (Laignel-Lavastine) (178). Toate aceste domenii apartin psihologicului" In salmi caruiase pot ivi o serie de turburäri, si care la randul lui directiveazasi modifica prin acele domenii mentalitatea si starile so-ciale. Sunt domeniile abstractulul, care conceput la luminaenergetismului, ti face intrarea In vederile stiintifice cu oimportanta reald §i incontestabild. Convinsi de valoarea factorilor psiho-sociali In vieataindividului, In orientarea lui spirituala, am relevat in cadrulaltor comunicari4) importanta factorilor psihici endogeni si efec-tele socurilor morale (familiare, sociale) ce le primeste femeiagravida asupra copilului. Un aspeut al ereditatii ce-1 credemdemn de luat In considerare ca o problema de higiena sociala. In concluzie, prin comunicarile prezentate, departe de acontesta valoarea fundamentala a conceptiilor materialiste (en- 1) Prin ereditate (constitutie, teren, predispozilii). Prin infectii (sifilis), intoxicant (alcoolism, cocainism, etc ). Aceia0 largA vedere cu care se privesc §i fenomenele psihologice www.dacoromanica.ronormale. V. bibliografia: 245 a §i 246 a.
  • 140. 141docrinologice, biologice), am cautat o reabilitare a contributieideosebite ce ne-o (Ara conceptia psihologica. 0 completare alacunelor cu care apare insuficienta explicativa i terapeutica agandirii numai biologice, se va face tinand seama neaparat si de competenta gandirii psihologice. De o asemenea gan-dire nu trebue sa avem aversiunea pe care suntem obisnuiti somanifestam ca partizani ai stiintei fata de speculatiunile ce vi-zeaza constitutia noastra abstracta, a vietii noastre interioare,ci din contra sa cautam a$ezarea vedelilor psihologice In con-cordanfd ca cele biologice. (245). In lumina acestor conceptii, cunoasterea terenului psihicprezinta o valoare semeiologicd de importanta celei a terenuluibiologic". 0 pregatire in sensul unei psthologii clinice se im-pune ea o completare oricarei pregatiri medicale si mai ales acelei neuro-psihiatrice, caci psihologia nu se poate subordonaIn totul terenului organic ; exista o parte care scapd oricareiexplicatii neurologice, totul reducandu- se cel mult unui raportde reciprocitate intre fizic $i psthic. lnteadevar o turburare inconditiile organice ale individului aduce concomitent o turbu-rare in manifestarile psihice ale individului. Cunostintele biochi-mice si organice ne vor ajuta numai in asemenea cazuri. Suntinsa turburari psihice primitive, intro relativa independenta fatade un prealabil desechilibru intra- organic. Astfel, un conflictmoral, un soc prin o stire surprinzatoare, etc., deci elementede altd natura: psihIcd decat cea fizicà, sunt turburari purpsihice primitive, cele bio-organice fiind secundare (determi-nate). In aceste cazuri se impune o cunoastere a mecanismelorproprii, vietii psihice. Activitatea psihomotorie a individului, sub once forma, tre-bue deci privita din punctul de vedere al unui complex de fac-tori i fizici i psihici ; sub acest dublu aspect vom fi nevoitisa studiem activitatea psihica a individului noimal sau bolnav.Dar, precum cunoasterea organizatiei somatice necesita o analizaminutioasa (autopsii, analize de laborator, biopsii, etc.), o cu-noastere a legilor ei, a evolutiei ei normale sau patologice, totastfel organizutia psihicd va trebui sd fie supusd aceloia$i cer-cetdri analitice adecvate, pentru cunoasterea legilor ei evolutive, www.dacoromanica.ropentru cunoasterea intima a mecanismelor esentiale ale pro-ceselor psihice normale sau morbide.
  • 141. - - 142 Studiul acestei structuri psihice constitue obiectivul doc-trinei psihanalitice. Psihiatria ca si de altfel psihologia Ingeneral, pana la Freud studia fenomenele psihice numai dinpunct de vedere static, dadea mai mult o d(scriere a fenome-nelor psihice asa cum se prezentau In sfaa psihomotorie a in-dividului. Descria de ex. diversele cate gorii de idei fixe, de ob-sesii, impulsil ; descria, cum se prezinia delirul, daca este in-coerenta sau nu, etc... Se rezuma deci mai mult la Incatalo-gatea lor... Nu cauta sa intre In intimitatea acestor procese, nune explica motivele diverselor impulsii, obsesii, etc. Metodapsihanalitica face un pas insemnat Incercand sa patrunda in esentaacestor forme morbide ale psihicului, sa le analizeze, sa-si deaseama de conditiile generatoare si determinante ale elaborari-lor psihice normale si patologice. Psihanaliza a consolidat astfel bazele 1) psihologiceale psihiatriel; psihanafiza MO de psihiatrie este ceea ce-ihistologia MO de anatomie (Freud), nu face deci decat sa com-pleteze, sa avanseze psihiatria In profunziunile psihiculuinostru. Nervozitatea comunfi. SA privim un individ caruia fin-prejurarile (de obiceiu de ordin social) nu-i permit satisfactiaunei dorinte. II vedem fie indispus, fie Inteo stare de hiperex-citabilitate : se plimba enervat" prin casa, 11 supara oricine,once. Cea mai neInsemnata vorba II enerveaza", nu este mul-tumit de nimic, senfurie usor, fumeaza Incontinuu, etc. Se aflaIn starea vap numita de nervozitate" care bineintelesdureaza cateva ore sau chiar zile, pang ce treptat, treptat, seacomOdeaza Imprejurarilor. Cui se datoresc toate aceste manifeslOri de nervozitate"?Fara Indoiala ca numai unor mecanisme psihotogice, care In modsecundar au turburat conditiile bioorganice, fiziologice. ljese-chilibrul temporar psiho-fiziologic a fost rezultatul uneitendinte nesatisfcicute, a carei energie acumulata na obtinut ela-borare manifesta, directa In act ; acumularea a adus difuziuneaei In organism ((land starea de hiperexcitabilitate), revarsareaei pe alte cai (cale motorie : plimbare, ,,gust de cearta" profi-tand de cel mai nelnsemnat motiv, etc.). www.dacoromanica.ro 1) PregAtite de altfel de P. Janet,
  • 142. 143 Aceiasi nervozitate ne-ar cuprinde In cazul une i dorinteimpledecata de constiinta noastrA ce se opune (frAmantArile"si remuscArile" constiintei, etc.). Nervozitatea apare deci, ca rezultatul antagonismului dintreindivid si societate, dintre dorintele eului" su afectiv si ten-dintele contrare ale eului" su social (constiinla)... de undedifuzarea energiei acumulate a dorintei inhibate, asupra orga-nismului, pe calea sistemului vegetativ-endocrin, and simpto-mele nervozitAtii. Altii, anume schizoizii" 9(vezi capitolul: psihonevrozele)isi satisfac dorinta reprimata, prin revArsarea energiei ei inteofume imaginara a lar; regreseazA" temporar in lumea lor deodinioarA, cand nu cunosteau exigentele sociale. Ei se vor in-terioriza", exprimand inclispozitia, inafectivitatea fatA de reali-tatea externA. 2) In sfarsit altii, cu temperamentul sinton" se vor acomodarepede situatiei reale (ce nu le permite satisiactiunea), elaborAndenergia dorintei lor pe o cale motorie, de activitate Wile, practica. FarA indoialA, ca alAturi de aceste mecanisme pur psiholo-gice, joaca un rol insemnat si constitutia endocrinA, somaticA aindividului (terenul biologic) mai ales in ceca ce priveste pre-dispozitiunile. Simptomul psihonevrotic. Dorinta (deci cauza) individu-lui din exemplul de mai sus, era insA cunoscutii de acesta, ceeace nu se IntamplA in cazurile de psihonevroze. Bolnavulsimte actiunea unei tendinte, aspiratiuni pe care no cunoastesau cel putin nu o recunoaste asa cum i se prezintA (in reali-tate insA a cunoscut-o, a dorit- o odinioarA, si continua a o nutrireprimata in inconstient). Un lucru pe care 1-am dorit intotdea-una, dela o vreme nu ne mai dAm seama cA-1 dorim, din cauzafenomenului de obosealA perceptivA" (Vino) (3C0) dorinta per-sistA insA in inconstient. BAtAile inimei sunt subconOientepentrucA sunt continui si monotone; (And les MO din monoto-nie in plus sau in minus ele devin constiente" (VlaCid.).Tot astfel dorinta pe care individul continua so nutreascA ininconstient (fAra sA stie) intensificatcl sub influenta unei ex-citatii (prin coeficientul afectiv al excita Pei) devine consti-enta. Individul o simte, fsi da seama de dansa, dar o reprimA,dorinta fiind de naturA primitivA, antisociala sau imoralA. www.dacoromanica.ro 9 Indivizii cu temperament schizoid Gvisltoriii. 9 E calea spre activitatea crratoare a apiritului sau spre nevrozli.
  • 143. 144 Dori* reInviata din latenta ei incon§tienta sub influ-enta excitanta a unor factorl externi, va tinde din nou saceara actul, sa ceara repetare, satisfactie.,. Impiedecata sa sesatisfaca direct, se va satisface pe cai deviate, anormale, (land i simptomele somatice ale psihonevrozelor. 1) Vom vedea mecanismele acestei transformari. Sa retinemIrma faptul, ca sImptomul psihonevrotic nu-I decat o satisfacti-une simbolicii a unel tendinte reprimate, o satisfactiune mor-bin, la care totu§i bolnavul fine" (e rebel de tratament) farasa-§i dea seama, deoarece dorinta e satisfacula In felul acesta(morbid), neputandu-se satisface normal. Bolnavul tine la boalalui, In care sa refugiat" fara sa vrea. Anumite procese mentale,mal ales dorinte, tendinte, impulsii, daca nu sunt absorbite §iduse de curentul principal al personalitatii, sunt capabile sa semanifeste printro activitatea independentei, care scapa contra-lulu vointei (fones) (160). Precum vedem, tendintele reprimate (complexele") avando influenta nociva asupra activitatii noastre psihice con§tiente,stau la baza psihonevruzelor. Simptomul psihonevrotic aparedeci, ca o modalitate patologica de satisfatie actualizata a uneitendinte incon§tiente. In dosul acestui simbolisrn al activitatii psihice a nevro-zatului, se va afla Intotdeauna un fond inconOent al bolnavu-lul. Activitatea deliranta, halucinatorie, etc., va avea deci unsens propriu, va prezenta un 1nsemnat tnteles pentru bolnav, osemnificatie afectiva personala (Hesnard) (145). Ori, numai dis-cernand, analizand factorii determinanti, cunoscand mecanismulpsihologic al neoproductivitatii morbide" vom putea gasi oogled, un sens si o cauza real& a activitatii desordonate, inco-erente, absurde a nevrozatului. Suprimand cauza directa vomrestabili echilibrul organo-afectiv turburat. Inteadevar, analizaamanuntita a continutului psihic, poate sa fie de mare interesWintific si uneori §i de un real interes piactic" (Parhon)(229). Va trebui astfel sa avem toata rabdarea i sa dam atentetuturor amdnuntelor ce ni le da bolnavul asupra trecutuluisat psihofizic. Vom asculta cu atentie ideile delirante §i plange- 1) Sau pe cales sublimArli Eland realizArl sociale (creatil spirituale) Indeterminarea cAilor un rol cteosebit ll au sl predispozitiile biologice. www.dacoromanica.ro
  • 144. 195rile interminabile ale bolnavilor, toate acestea constituind, Auun obiect de plictisea15, ci de curiozitate stiintificA si de obser-vatie" (Maeder) (192), deoarece lnapoia acestor fungi tirade segAseste un sens ascuns al unui conflict psihic, care 1-a desorl-entat pe bolnav, si cate trebue deci *tat In sensul HMI-&WI" conflictului perturbant. Din acest punct de vedere deli-rul nu-1 decat o compensare a insuficientelor prea viu resimtite".Ori, depistarea acestor insuficiente se impune si acesta escopul psihanalizei. Mecanismele 0 elaborarea psihonevrozelor. Se asea-mAnA cu &Tie ale viselor (vezi capitolul: Visele). Analogiadintre vis si nebunie sa IntrevAzut de altfel cu mult 1naintealui Freud, ambele fiind considerate ca onarhil blo-psihice"(Hesnard) (150). Sa zis ca visul este nebunia normVisul si nebunia agar deci ca avand o structurd psihologicodcomund $i un dinamism identic". Vom gasi astfel aceleasi mecanisme de diformare ale ten-dintel inconstiente reprimate efectuate de cenzura prea se-ver5 a constiintei ; vom g5si aceleasi stmbolurl i aceiasi logicciafectivli drept criteriu al creativitAtii morbide a psihicului : Condensarea, intrun simptom absurd sintetizandu-se caracterele esenfiale a mai multor elemente reprimate. Conden-sArii se datoresc de altfel si neologismele 1) alienatutur.(Celiac) (45). Deplasarea ce se realizeazA fie prin transfertul accen-tulul afectiv al tendintei reprimate, asupra unui element neln-semnat 2), fie prin substifuirea complexului" printro aluzle filrdnici o legdturd manifestd cu complexul", fie In sfarsit prin In-versiune : tendintei reprimate substituindu-se contrarul ei (uraprin dragoste) 8). C) Dramatizarea : transpunerea afectului exprimat In ima-gird plastice. Acest fenomen II &Ira mai ales In halucinatillevizuale. d) Sunbolizarea : manifestArile bolnavului (gesturile, sim-ptomele somatice, delirul, etc.) vor simbollza tendinf ele lulreprimate, tendinte inconstiente ce le nutreste feira sei le cu- Analoage cu cuvintele diformate ale lapsurilor. Pentra a se sustrage controlultd constiintei. Constituind oevroza prin substitafieu sl aceasta pe baza ombi- www.dacoromanica.rovalentel afectiveg. Individul -- t;i mal usor alienatul trece repede deladragostea cea mal mare la IA si Inver&D. 1, P0PIC8C17.1118111: 0111.11ANALIZAI, 10
  • 145. 146 rimed (deoarece sunt reprimate In inconstient). In desechili-brul intrapsihic produs de un complex de factori somato-psihicil constiinta fiind turburata in functiunea ei selectiva, tendin-tele inconstiente reprimate se vor revarsa In sfera activitatii psi-hice a individalui. Individul va avea iarasi gdndirea lui de odi-nioard, primitive", din copiMrie, va fi un Jegresata In loza gdn-dirli simbolice a copilulul, In domeniul careia dorintele se vorsatisface ca si pe vremea aceea dupa criteriul afectiv al principlului pliiceriP. Toate mecanismele acestea vor diforma, deghlza, comple-xele" ce vor imbraca haina simbolismului primitiv. Rezultatulacestor transformari va fi: incoerenta, absurditatea, ciudatenia, etc.activitatii psihice a nevrozatului. Cu asemenea caractere se vorprezenta deci simptomele In fata noastra si a constiintei bol-navului. Atat noi, cat si bolnavul nu vom Intelege sensul lordeghizat si diformat decat reconstituind calea de elaborare,suprimand influenta diformanta si simbolizatoare, care disimu-leaza tendinta inconstienta ce cere satisfacere intensa. Psihonevroza va fi deci exteriorizarea morbida a unui con-flict, aunui complex". Elaborarea acestuia se poate facepe doua cai : 1 cale psillicei (actualizarea imaginara, abstracta) elandnastere diverselor fobii, obsesii, halucinatii, si 2 cale somatied (actualizare concreta, organica) In carecaz vom avea pseudoparaliziile (isterice), ticurile, tremuraturile,anesteziile, hiperesteziile (de natura isterica), etc. Varietatea acestor complexe" ne va explica astfel varie-tatea de continut a diferitelor forme psihice morbide. Aceastaexplicare constitue una din achizitiunile de-o importanta capi-tala a punctului de vedere psihologic, menita sa umple lacunelecu care se prezinta explicatia pur fiziologica. Etiologia nevrozelor si sexualitatea. Freud debse-beste 4 categorii de cauze In etiologia nevrozelor, (Ladame)(171) anume : ereditatea (cauza predispozanta), nu este indispesa-bila si singura nu poate produce boala, cauza specified indispensabill Cauza specifica a 9 Constitutle somato-psihkg, traumatisme afective, conflicte intra-psl-hice, etc. www.dacoromanica.ro
  • 146. 147celor mai multe nevroze va fi constituitA In mare parte dinturbureirile sistemului psihosexual. cauza concurentei: emotii, surmenaj, etc. cauza ocazionald: este o cauzl concurentA devenitAprovocAtoare. Unul din punctele cele mai originale ale doctrinei, ar firolul etiologic Insemnat ce se atribue turburArilor psihosexualeIn prod ucerea nevrozelor. Majoritatea cercetArilor I-au condus pe Freud la concluzia, clelementul sexual ar fi cauza specified a celor mal multe nevroze.A observat astfel, a majoritatea nevrozatilor Runt niste ne-satisfeicuti sexualt",cA sufAr de Jeminiscenfe sexuale", cAsunt sub urania unei dorinte de mare tonalitate emotivd §i maiales sexualA. InteadevAr psihonevrozele nu sunt compatibileCu o sexualitate normalei si invers, nu se poate concepe unsistem psihosexual desechihbrat sau In disfunctie WA cor-tejul consecutiv de stAri nervoase si morale anormale. Aceste stAricuprind lntreaga personalitate a cuiva, atat pe planul afectiv cAtsi pe cel intelectual asupra cArora are repercusiuni profunde,temporare sau definitive. Chiar In cazul unei nevroze survenite In urma unei Impre-jurAri nesexuale, acea Imprejurare ar fi cauza ocazionalei, care adeterminat actiunea perturbantA asupra terenului pregAtit de altecauze de naturl sexualA. Inteadev5r dupA Freud mergand cu analiza Ana Inprima copilArie a nevrozatului, gAsim factori sexuali reprimati Ininconstient : traumatismele sexuale infantile" (Freud). Istericiiar suferi de reminiscente inconstiente de naturA sexual6", aleprimei Ion copilArii. Aceste reminiscente formeazA predispozitiamorbidd pe care zice Freud autorii o confundau cu ere-ditatea ; In realitate InsA acea predispozitie este constituitAdin impresiuni infantile uitate, ele formdnd predispozifia spreisterie. AceastA predispozitie este latentd, dupd pubertate ins& lacaractere patologice din cauza altor factor! secundar!. Vom descrie (dupA Ladame) (171) mecanismul psihologic alacestei etiologii sexuale ale nevrozei, asa dupA cum 11 vede www.dacoromanica.roFi eud.
  • 147. 148 Infectia" specificd (vezi pag. 146) are loc In prima copi-ldrie (Intre 2-4 ani), niciodatd dupd 8 ani (cand se fac anu-mite transformdri In desvoltarea organelor sexuale, cu ocaziatntrdrii In perioada sexuald latentd). Mai tarziu, cand initierea sexuald devine mai mult saumai putin dud, dupd faza criticd a pubertdtii, se produc oserie de conflicte psihice mire impulsia instinctului sexual cdu-Mid sd erupd In vieatd si Intre morala soclalci, care impune td-cerea libidoului adolescent. Aceste conflicte duc la o Iundbusire" In inconstient atendintelor sexuale trezite prin scene In care In copildrie .individul a luat parte activd Ombrdtiseri intime mai mult saumai pu(in complete) sau pasivd (vederea raporturilor sexuale dintre animale ; limbajul pornografic ce-1 aude Intamplator). Ori, dacd noi impresiuni reprimate gdsesc in inconstient urma (impre- sia) Idsatd de prima scend sexuald infantild, ele se asociazd cu amintirile acestei scene, ceea ce intensificd impresiunile sexuale recente provocAnd manifestdrile simptomelor isterice. Acestea sunt considerate astfel supradeterminate", adicd au fostnecesare mai multe scene succesive pentiu a crea In individaceastd stare de anafilaxie psihicd". Cazurile de nevroze familiare, Freud nu le-ar pune pecontul unei ereditdti. Dupd dAnsul, de ex. Intro familie gasin-du-se o fatd istericd si un bdiat cu nevroza nelinistii"cauza bolii lor o formeazd diferite acte de naturd sexuald cele-au comis Impreund, In copildne Gpseudoereditatel. Panlibidismul de care este acuzat Freud, totusi nu este In-dreptdtit, deoarece el Insusi recunoaste, cd sunt si alte ce-rifle, (ca : teama de lupta pentru vieatd", expresia instincteloregoiste (L. Lavastine et Vid/ion) (177), instinctul de conservare,agresiv, de dominatie ; ambitia, etc.), dorinte, intim legate de inte-resul individului ; sunt tendinte deci intens emotive, ce pot veniIn conflict cu exigentele sociale. Dorintele sexuale sunt Insd celecare stau In deosebi la baza nevrozelor Intrucat ele suntdin cele mal restric(ionate, mal Inndbu$ite de imperativele mo-rale ale societdtii sau ale unei constiinte prea severe, Inteo comunicare in colaborare, cu DI Dr. lonapu (159),1) www.dacoromanica.ro 1) Prezentat6 la al X-lea congres de Neurologle, Psihlatrie, Psihologie fi Endocrinologle (Iasi Oct. 1930).
  • 148. 149am expus-rnAsura si importanta cu care se prezintA factorii psi-hosexuali In geneza si structura psihonevrozelor. Recent D-na Dr. Pascal C. (229 a), Intr.() lucrare de finAobservatie psihologicA a insistat asupra rolului ce-1 au In ge-neza psihozelor : chagrin"-urile, desamAgirile dragostei, socurileetc. si Intregul cortej de stAri intens afective create de turburA-rile vietii psihosexuale determinate la rAndul for, fie de factoriexterni (social», fie de lactori bio-psihologici interni (legati destructura individului). Clasificarea psihonevrozelor a lui Freud are drept cri-teriu turburArile psihosexuale. In primul rand psihonevrozele sunt separate de asa numi-tele nevroze actuale". Vom avea deci douA clase : I. Nevrozele actuate (Aktualneurosen), care sunt conditi-onate de Intrebuintarea incomplete. a tensiunei sexuale Inteuntimp mai mult sau mai putin Indelungat ; de aici si numele deactuale" cauza patogenA fiind de data recent& (face partedintro situatie actuald a bolnavului). Simptomele acestor ne-vroze nu cer deci nici o explicare prin vreo metoclA psihologicA ele fiind de origine mal mult toxic( (endocrinA). In clasa nevrozelor actuale" vor Intra : Neurastenia esentiala (eigentliche Neurasthenie), in-totdeauna de originA genitalg, al/And drept cauzA execesul demasturbatie, fie continuarea celei din copilArie, fie InceputA ul-terior (sau polutiile spontane excesive, care !rite° largA mAsurAdenotA persistenta masturbatiei infantile). Nevroza nelinigii" (Angstneurose) caracterizatAprintro stare de teamA, InsotitA de o serie de simptome fizio-logice (vertij, palpitatie, foame subitA, transpiratii, sufocare, in-sornnie, hiperexcitatie, turburAri gastro-intestinale : diaree, greatA,etc.). Are drept cauzA zice Jones (160) o excitatie surve-nita In imprejurAri In care elementul constitutiv mental : do-rinta este lipsitA de liberul ei acces In constiintA. Asa darcauza fundamentalA ar fi excitatia sexualA intensa, dar nesatis-facutei cum se IntamplA In abstinenta sexualA (impusg de cir- www.dacoromanica.rocumstante, vAduvie, etc.), In coitus interruptus (de teama fecundArii
  • 149. 150etc.), In renuntarea &used a onaniei practicatd de mult timp; In as-nicii In care cei doi soti sunt de o inegald valoare sexuald saua cAror organe sunt prea nepotrivite, ceea ce nu permite actuldecdt dificil sau prea dureros, Incat fortat sotii se abtin (Intimp ce trAesc Inteo continua tensiune eroticA in imposibilitatede a fi satisfAcutA). Dorinta sexuald este deviatd astfel, fie prino circumstantd externd, fie printro constiintA severd (moralitate,religiozitate, iubire platonicA intensd, etc.) ; bolnavul nu vrea sAresimtA dorinta sexuald, imprejurarea Impiedeandu-1, sau con-stiinta lui reprimand-o ; ea se va transforma In opusul ei: tero-area morbidA (neliniste, teamd, etc.) Nevroza nelinistii" sa gAsit atat la femei cdt si la bArbati,prezentdnd diferite determindri intrapsihice si sociale. 1) La femei sau descris urmAtoarele forme de nelinisti : Nelinistea virgineloz" (sau adolescentelor ; nelinisteavirginald) determinatd de faptul, cd landra cdreia i sa ascunschestiunea sexualitAtii, lace deodatei cunostintA cu dansa (de ex.prin cetirea lecturilor obscene, prin filme, surprinderea unei ati-tudini de intimitate sexualA). Se combind cu isteria, deoarecesocul emotiv ar avea repercusiuni numai pe teren predispus. Nelinistea fenzeilor", la fernei a cdror bArbati auejaculatia precoce (femeia rdmandnd nesatisfdculd), practicdcoitus interruptus" sau rezervatus" (Cu anticonceptionale) deteama fecundatiei; In caz de dispareunie (actul e prea dureros):metrite, vagin mic, etc. Nelini$tea nollor ceisätoiltea care din cauza frigidatiirdman In stare de nesatisfactie. Nelin4tea veduveloi" din cauza abstinentei prelungitesi chinuitoare. Poate da nastere la obsesii. ,,heliniFtea menopauzei". In timpul epocii critice multefemei fac o nevrozd" a nelinistii in urma conflictelor intrapsi-hice dintre sentimentul penibil al scAderii potentialitdtii (ele ne maifiind vizate de bArbati) si tendinta sexuald intensA ce o mai resimt. La bArbati gdsim aceleasi determindri si forme de nelinisti : IVeliniFtea abstinen(ilor" voluntari sau fortati la absti-nentd (din motive de ordin fie organic, fie moral). La cei care practicd coitus interruptus" adesea secombind cu neurastenia. 1) Mentionate de Stekel (288). www.dacoromanica.ro
  • 150. 151 La bdrbatii care au legdturi sexuale imperfecte sau anor-male (coitus In ore vulvae", coitus inter femora" de teamabolilor venerice, a desvirgindrii sau a fecundatiei). Se reducastfel la Imbrd(isdri incomplete fixandu-se asupra vreunui gest ceprecede actul normal. Nellniflea senilitällig, ca $i cea A menopauzei la femeie,din cauza scdderii posibilitdtilor si intensificdrii dorintelor libidice. Oboseald si surmenajul favorizeazd aparitia acestor formede nevroze, majoritatea lor putAnd crea stdri de neurastenie. CunoscAndu-se aceste mecanisme, sau putut obtine nume-roase succese terapeutice sfdtuind bolnavul, indicAndu-i sen-sul unei vieti sexuale higienice (norrnale si regulate). Iones (160) observd, a deosebirea fundamentald dintreneurastenie si nevroza de neliniste" ar fi urmdtoarea; in timpce neurastenia rezultd dintro stare de excita/le sexual& insu-ficientd urmatci de o descdtcare excesivdl), nevroza nelinistii"din contra, ar rezulta dintro stare de excitafie sexual? exce-siva inmuta de descdrcare insuficientd2). Analogia dintre simptomele accesului nevrozei de neli-nistea (palpitatii, dispnee, etc.) si dintre fenomenele fiziologiceproduse In cursul actului este frapantd zice Freud, deciInca- o dovadd a nevroza anxietAtii" e de natura sexuald. Nevroza anxioasd" se asociazd deseori cu neurastenia,cu diverse fobii si obsesii, cu isteria. Nevroza anxioasd estefavorabild desvoltdrii isteriei deoarece ea procura cantitateasuficientd de excitatie nervoasd patogend, necesard isteriei(a fluxului excesiv de excitatie sexuald), care cu ajutorul ace-stui afiux exteriorizeazd in simptome asociatiile psihice din do-meniul inconsientului". (Regis-liesnard) (260). In masturbatie, polutii -spontane, avem InteadevAr o descArcaresexualA excesiva fn urma unei stAri de excitatie insuficienid. In efectuareaacestor procese autoerotice (masturbatie ai polutie) insuficienta excitatieisexuale externe va fi compensan! de energia psihicA a individului (imaginatie,fantezie) ducAndu-1 astfel la neurastenie. Abstinenta. etc. mentine compensatA o stare de excitatie ex-cesivA ; descArcarea fiind Mal insuficientA, din cauza abstinentei mal multsau mai putin completA a energiei sexuale va aduce difuziunea acesteiaIn organism,--dAnd .neliniatea° (o dorintA excesivA nesatIsfAcutA ne- www.dacoromanica.roliniateate),
  • 151. 152 Asa dar, In jurul moleculei de anxietate" se vor orga-niza simptomele isterice" (Stekel) (288). In jurulproblemei neIiniti morbide (angoisse) sau ivitcutii care au dus la disidente 2). Clasificarea nevrozelor date deFreud, a suferit o serie de modificari aduse In parte de Insusi autorul clasificatiei, in sensul a nu se mai deosebesc In modtransant nevrozele actuale de psihonevroze. In consecintA ne-vroza nelinistii ar putea fi consideratA ca o simpla varietatesau un sindrom al isteriei de neliniste" (Jones) (160). 3. In sfarsit, a treia nevrozA actualA este ipocondriaa caret cauzA ar fi persistenta libidoului Inteun organ intern,Meat toatA atentia bolnavului va fi preocupata excesiv de acelorgan" (Jones) (160) (vezi pag. 157 : conceptia dubleifunctiuni a organelor). De aceste nevroze actuate" Freud deosebeste clasa : II. Psihonevrozelor, care sunt conditionate de intrebuin-((Ilea defectuoasd a libidoului (in nevrozele actuate intrebuintareafiind incompletd). Ele vor fi deci expresia anomaliilor de desvoltareale psihosexualitatii in cursul evolutiei ei. Cauzelehonevrozelor spre deosebire de nevrozele actuale, vor fi intrecutul bolnavului, vor fi de naturd psihicd, vor avea un con-(inut mental $1 afectiv, de aceea vor fi si cele mai indicateunui tratament psihanalitic. Femeile sunt mai predispuse psihonevrozelor, din cauza :a) educatiei speciale, prin care factorii sociali restrArg mai mulllibertatea lor sexuall si mai ales b) din cauza sistemului se-xual, care la femeie este mult mai complicat. Inteadevar, sfera sexuala a femeii este mult mai extinsd§i mal intim legate! de organism decat a barbatului,aceasta din cauza sistemului ei sexual mai complicat 2) prinMOO menirea ei mult mai participativa In procesul procreatigi.De aici caracterul difuz i via resimtire a emotiilor sexualmajoritatea emotiilor, la femeie, au radacini sexuale de care ade-seori nu-si da seama. Sfera sexuala a femeii Mud deci mai extinsa,sistemul ei sexual este mai susceptibil deranjarilor, de unde i sufe- Disidenf a lui Stekel. $) Lucreliu a spus ,Toto mulier In utere. Este o concepfie princare se evidenflazA rolul de baza ce-I define sexualitatea In vie* feminina. www.dacoromanica.ro
  • 152. 153rintele dese ale organismului sub influenta puternicd ce o are sis-temul sexual asupra lui. Nimfomania bundoard este mult maifrecventa decat satiriazisul. Dupd Bouchereau (cit. de Ellis)satiriazisul sar desvolta la cei care duc o vieatd ce se asea-mAnd cu a femeii. Alticke (cit. de Ellis) observd, cd la alieno:1manifestdrile sexuale sunt de natura mai mult reflexd, pur spi-nalá§i se exprima prin masturbatie, la alienate prezintd un ca-racter mai mult cerebral manifestat prin gesturi erotice, con-versa(iuni lascive, etc. Sexualitatea ar timbra deci intreaga per-sonalitate a femeii. Din aceastd clasd a psihonevrozelor propriu zise, dupdFreud, fac parte isteria O nevroza obsesionalc1 (li fobia). A) Isteria. Majoritatea conceptiilor emise asupra naturiiacestei nevroze, se caracterizeazd prin legdtura intima ce-o afirmdO ar exista intre sexualitate si histerie. Antichitatea medicaldincepand cu Hippocrat, Gallien ctc. a localizat-o in uter . . .Conceptiile lui A. Paré, Villermay-Broussais, Landouzy, etc.,facaceiasi apropiere a isteriei de vieata psihosexuald a individu-lui, fapt ce-1 afirma de altfel si Charcot la cursurile lui. inteadevdr, fondatorul scoalei dela SalOtrière (1862) aatras atentia asupra importantei ceo a u factorii psihici in me-canismul isteriei, aceastd inferioritate momia a individului,adeseori de origine psihosexuald"). In acelasi timp Bernhetm (lela Ndncy, emite teoria reac-fiunii psihodinamice post-emotive a isteriei. klöeb;us qi Strumpell bazafi pe reflexul ideo-dina mic a luiBernheim o descriu ca o nevrozd prin reprezentare" 1) P.lanet (152, 157) la raitclul lui vede in isterie o forma a de-presiunii mentale caracterizatd prin Ingustarca cámpului con-Ftiinfei personale si prin tendinta la disocierea i emancipareasistemelor de ¡del si de functiuni, care prin sinteza lor consti-tue personalitatea" ; a emis notiunea automatismuluimental" §i a disocierii psihice" notiuni ce le vom regasila Freud. Trecem in sfarsit peste conceptikt poligonului mental" alui Grasset, peste conceptia pithiaticd" a lui Babinski(7), dupà 1) Dr. lorddnescu ; Conceptii nof asupra histeriei (TezA Bucu- www.dacoromanica.roresti 1926).
  • 153. 154care manifestarile isterice nu recunosc drept cauza emotia, clsugestla (hetero- sau autosugestia), 1) de unde posibilitatea uneivindecari prin psihoterapie (persuastune). Dei sa realizat un progres insemnat In domeniul cerce-tarilor de fiziologie nervoasa, problema isteriei in cadrul con-ceptiei organiciste (fiziologice) nu a primit Inca o rezolvare ce-ar fi putut servi ca baza etectiva unei terapii deosebite. Recen-tele desbateri ce-au avut loc la Congresul din Bruxelles (lulie1935) g) ne dovedesc aceasta Cu prisosinta. Gasim aceleasidoua conceptii fundamentale i in relativa lor contradictie : con-ceptia materialistd (organicista, fiziologica) si psihologicd. Am-bele conceptii au fost de altfel intotdeauna puse, ori de cateori se incerca o lamurire a substratului, a naturii, a genezei ma-nifestarilor psihice normale sau patologice. Fara indoiala, inves-tigatiunile fiziologice au ajuns in prezent la descifrareamultor mecanisme intime ale vietii omenesti, incat era de astep-tat ca la fiecare descoperire mai insemnata sa se reia i vecheaproblema a isteriei, atat de iritanta pentru neuro-psthiatrie. Personalitati neuropsihiatrice i psihologice, ca Prof. H.Clau-de, Lévy-Valenst, Marinescu, liartenberg, homed, etc. au dis-cutat, au comentat rapoartele prezentate de Ludo von Boguen) H. Barak. Cel dint Mu bazat pe date de fiziopatologie,considera isteria ca expresia unei adanci turburari endocrino-vegetative ; Baruk banuind existenta unor turbu ran fiziologiceInca necunoscute, ce-ar conditiona manifestarile isterice, insistaasupra unei constitu(ii isterice" ce-ar predispune la isterie. Nusa adus Insa nici o lamurire in ceca ce priveste structura, ca-racteristica acestui teren isterizabil". Straduintele ce sau pus spre a se gasi substratul material,cauza reala a isteriei, au conturat o serie de ipoteze, de ana-logii si de apropien i intre manifestarile isterice i manifestarileunor afectiuni nervoase. A insist at astfel, In mod deosebit -DI Cand persista sugestia, determina modificari organice : simptomefIziopatice putand dura vreme Indelunga11. Al 31-lea congres al medicilor alieniti i neurologi din Frantadin pile de limba franceza. ) V. cele trel articole ateva date Doi despre Histerie Rev. RomaniaMedicala" Nr. 4, 5 fi 6 din 1936. 4) Lhystérie et les fonctions diencéphaliques." www.dacoromanica.ro 9 Lhystérie et les fonctions psycho-motrices.
  • 154. -- 155Prof. Marinescu, pdrintele scoalei romdne de neurologie, asupraanalogiei Intre manifestdrile encefalitei letargice si ale isteriei.DI Dr. Radovld sustine o conceptie cerebrogenetica a isteriel,considerand ca substrat organic al isteriei, leziuni ale nucleilorcenusii. In 1931, DI Prof. Marinescu i) In colaborare cu Niculescu,Sager §i Kreindler, a evidentiat rolul reflexelor conditionale(ale lui Pavlov) in mecanismul isteriei.9) Nu este cazul unei ex-puneri pe larg a problemei din acest punct de vedere 3). Ne li-mitdm doar In a afirma, cd pe calea aceasta problema isterieise indeparteazd de conceptia unei leziuni organice, cristalizán-du-se in jurul notiunei de Jurburare functionall" privind In-treaga structurd (constitutie, personalitate a individului). Pentru o conceptie functionald a isteriei, In sensul lui Ba-binsky, sunt Prof. Froment, Imbed, lar la noi D1 Dr. D. Nolca.DI Prof. C. Parhon atribue isteriei o psihogenezd, determinareamanifestdrilor de isterie izvorand dintrun interes al bolnavului(simulant). Avand In vedere cd majoritatea conceptiilor biologice (fi-ziologice, organiciste) tind spre notiuni din ce in ce mai com-plexe ( hormoni" , constitutie°, endocrinism", oeflexe", func-tiuni", inhibitii", interes", etc.), credem cd aceste cerceldri seorienteazd efectiv spre aspectul psihologic al fenomenului iste-ric. Majoritatea fiziologilor si-a autorilor ce sunt In cdutarea or-garucitdtii isteriei nu pot ocoli importanta factorilor psihici (afec-tivitate, inhibitle, soc, conflict psihic, idee, imaginatie, mito-manie, etc.) si sociali (de naturd tot psihicd). In cadrul acestui aspect psihologic sau desfdsurat inves-tigatiunile psihanalitice, Intrucat studiul isteriei a dus pe Freudla oconceptie prin esen(a psihogend a acestei nevroze. Inteuna dinprimele sale luceiri asupra isterici Freud (120) aratd deose-birile din punct de vedere etiologic si simptomatic ce existd ) In Revue Neurologique lunie, Noemvrie 1931 si Martie 1932. Desechilibrul centrilor de inhibi(ie si executie ce se glsesc Inscoarta cerebrall Am insistat asupra conceptiei scoalei tomAne de neurologie, Intru-cat a avut un ecou deosebit In centrele neuropslhiatrice din strAinAtate. www.dacoromanica.ro
  • 155. 1561ntre paraliziile organice 0 Isterice. Relevd importanta locali-zarli leziunii, precum i a Intinderii ei In paraliziile Qrganice,arAtand cd In cele isterice simptomele nu recunosc nicl o lo-calizare a vreunel leziunl. Isteria se comporta In paralizii §1In alte manifestari, ca 0 cand nar exista anatomia sau ca icum nar avea nici o - cuno0intd de ea" (Freud) (id.). IsteriaInteadevar ignoreazd" distributia nervilor, ea prinde organeleIn sensul vulgar, popular al numelui. Paralizia isterica, aredeci o limitare exacta si-i de o intensitate excesiva". (Freud)(ibid.). Atunci, se latreaba Freud: daca leziunea nu 10 are sediul,dacg nu este de naturA organicO, care-i geneza, natura aces- tui fenomen ? Astfel urmeazd sfatul lui Charcot, care spunea ca tre- bue sa ne adresOm psihologiel pentru a explica nevroza istericd. Janet de asemenea emite conceptia mentalei a isteriei. Freud apaza deci leziunea" in psihicul bolnavului, In conceptia banala popularAa organelor, a corpului ce o are bolnavul. Leziunea" paralizieiisterice este deci o alterare a notiunii", a ideei de ,,brat"de exemplu. Psihologicgte paralizia bratului consta in faptul, cdnotiunea bratului" nu poate Intra In asociatie cu alte idei,leziunea" e deci o abolire a accesibilitAtii asociative a no-tiunii brat". Bratul se comporta ca §i cum nar exista pentrujocul asociatiilor" (Freud) (114). Freud ne mai da exemplul urmator : clownul unui rege numal voia sa-si spele mana atinsd de rege. Relatia acesteimaini" cu ¡deja regelui" era ga de importanta pentru vieatapsihica a clownului !mat refuza" sa permità Intrarea notiuniide mana" In alte relatiuni. InteadevAr, valoarea afectiva ce oatribuim asociatiei unui obiect, nu mai permite sa intre In oasociatie noud cu un alt obiect, fAcandu-1 astfel inaccesibil aso-ciatiei ; daca conceptia bratului" se gase0e angajatd in o aso-ciatie de mare valoare afectivg, ea va fi inaccesibila joculuiliber al altor asociatii ; bratul" va fi paralizat In proportiapersistentei acestei valori afective sau a scaderii sale, prinmijloace psihice apropriate. In concluzie, in toate paraliziile isterice, organul parali-zat sau funcliunea abolitä este angajata in o asociatie sub-con$tienta, care este prevOzutd Cu o mare valoare afectiva;bratul" devine deci liber Indatd ce aceastd valoare afectivaeste §tearsa. Maki afinitatea sa asociativa este saturata infra www.dacoromanica.ro
  • 156. 157asociafie subconstlenta, cu anzIntirea evenimentulul, traumei cea produs pseudo-paralizia" bratului. Conceptia psihanaliticd a isteriei este asa dar o conceptiepsihologicd, evidentiazd disocierea personalitdtii, simptomele eifiind efectul activitafil unor procese mentale inconstiente. InglobateIn personalitatea bolnavului, simptomele dispar. Toate acestea se stiau pAnd la Freud, dar nu se stia, care-i organizareaacestor procese mentale inconstiente. Freud a ardtat, al forf eleinhibitorli ale cenzurel le fine departe de activitatea constienta. Complexul reprimat In inconstient dateazd deobiceiu dinperioada copildriei; un act satisfAcut °data In copildrie, act care a produs o plAcutd stare afectivd intensd, cere repetare.., (intru- cat ceea ce ne place, cauttim sa repetdm) dar cenzura efectuatd de o constintd severd nu-i permite satisfactirrnea de odinioard... Sub forma de ncomplexem dorinta Insd va duce o vieatd latentd, iar mai tdrziu cu ocazia unor Imprejurdri analoage celor In care dorinta se satisfAcea In copildrie complexula in- trand in asocialie, va fi Intensificat, reinvlat... va cere repetare Cu insistentd. Constiinta Ina de va fi severd, va fo arte intra in conflict cu complexur a cdrui energie tin- zand spre satisfactie In act va lua cdi deviate, cdi favorizate de altfel de un complex de factori somato-psihici dAnd simpto- mele isterice. Isteria este deci o nevrozd de natura emotiva si de ori- gine traumaticd; emotiile anterioare nesatisfAcute (nichtabreagirt) fiind retinute In inconstient, la un moment dat, subacftunea unlit traumatism afectiv, les sub forma de simptome. Mecanismele isteriei. Din punct de vedere al mecanis-melor, Freud divide isteriile in trei categorii : 1. Isteria de conversiune" (nevroza de transfert" alul Freud). Na-i decat isteria clasicd... Caracteristica ei estefenomenul conversiunii turburdri psihice in simptome unororganice (paralizii, anestezii, contracturi, etc.). Boala se pre-zintd ca o soluf le, echivalare prin conversiune, a tendinfelorsexuale in simptome morbide" (Freud) (115). Tendinta incon-stientd sa transformat In act (ca si In experienta lui Charcot.Vezi pag. factorul psihic21); (complexur) sa descdrcat(abreagirt) convertindu-se pe cAile motorii In act somatic.1) www.dacoromanica.ro 1) Somatizare (Stelcel).
  • 157. Este locul sa mentionam raportul lui Parcheminer) (225)In care cu multa competinta face un studiu critic si com-parativ al diferitelor conceptii privind isteria de conversiune.Spre a-si desvolta raportul, Parcheminey ne da o clasifi-care a simptomelor isteriei de conversiune, In trei grupe: a)simptome considerate In unanimitate ca spectfice histeriei (cumar fi simptomele durabile ; paraliziile, contracturile, surditatea,mutismul, turburarile de sensibilitate, etc. si simptomele paro-xistice : criza isterica si crizele b) simptome de catalepsie) ;a caror caracter nevropatic este contestat (sindromele termice,vaso-motorii, trofice, etc.) si c) simptome a caror caracterIsteric este contestat: turburarile sistemului neuro-vegetativ sauale functiunilor viscerale, turburari ce sunt atribuite si altornevroze, In deosebi anxioase sau ipocondriace. Aceasta ultimacategorie de simptome releva asemanarea psihogenetica a iste-riei si a fobiilor sau obsesiilor fobice. Raportorul bazat pe cercetarile lui liesnard se ocupa apoide o alta forma a isteriei, si anume de 2. Isteria de wnellni$te" ale caret cauze psihice setransforma prin unul din mecanismele descrise (vezi pag. 146)Inteun simptom psihic, (land nastere fobiei. Autorii deosebesc Insa isteria prin conversiune de aceea anelinIFtii prin urmatoarele caractere : isteria propriu zisa (deconversiune) apare brusc, capricios si dispare pe neasteptate,este modificata prin sugestie sau persuasiune, influentata pozi-tiv de asistenta (nevrozd de expresie" Hesnard), angajeazafunctiunile sistemului de relatie (motricitatea, sensibilitatea, or-ganele de simt), prezinta caracter obiectiv (teatru), nelinistea eminima, este simulabila si nu turbura sanatatea generala. Formafobica (histeria de neliniste") din contra apare insidios, pro-gresiv, dispare lent sau incomplet ; fobia este extrem de rebelasugestiei, este influentata de public In sens negativ (determinadisimularea ei) (nevrozd de impresie") angajeaza In deosebi sis-temul vegetativ si endocrin, este mai mult subiectiva, nelinisteacreste In timpul crizei fobice, nu se poate simula si adeseaatinge sanatatea generala a bolnavului. 9 Prezentat la al 6-lea Congres al psihanaliptilor francezi &tit la www.dacoromanica.roPads In 30-31 Oct. 1931).
  • 158. - 159 3. Isteria de fixare; conversiunea unui act psihicInteo reactie anormala cu baza organica. Cum explica psihanaliza simptomele caracteristice ale is-teriei ? Prin factori psihosociali, indeosebi afectivi. Bungoara : caracterui schimbdtor (mimetism") al istericului sardatora persistentei conflictelor interioare ; ori, din cauza acestepersistente a lor, bolnavul nu se poate linigti, nu se poate adapta nici unei emotii reale, prezinta o psiho-plasticitate"(Dupre)(91). sugestibilitatea: libidoul nefiind normal actualizat setransferd u$or asupra oricarei alte persoane; amneziile isterice se datoresc reprimarilor unei canti-MO de asociatii psihice" (Régis-Hesnard)(260); avem de altfel siAmnezii de functiune" (mutism, paralizii histerice, etc.). delitul istericilor e o disociere a personalitatii, pro-dusa printro manifestare energica a tendintelor inconstiente. Eun delir in vis" al and continut este format din simboluri aledorintelor ascunse" (Regis-Hesnard).(id.); mitomania, minciunile si inventiunile fanteziste aleistericei, au un sens : sunt mesajere ale inconstientulul. Iste-rica minte, pentruca este obligata so faca, neavand curajulsa-si marturiseasca slabiciunea sau gandul. Trebue deciascultata, ajutata, sii-i gdsim sensul conflictului In care sa za-pacit si pierdut, trebue ajutata sa-1 Inteleagcl ; astfel se va re-conforta si se va intelege, va fi sincera atat cu ea Insusicat si cu cei din jur" (Maeder) (192); aversiunea fad de raportul sexual normal, deoarece arpretera repeta rea tendintelor perverse de odinoarei, pe care Irmaconstiinta bolnavei le reprima intens, ele fiind deci nevoite sase realizeze deghizat prin simptome (atacul isteric, atitudinlpasionale, etc.); simptomele somatice se datoresc conversiunii libidou-lui reprimat in iradiatiuni neuro-musculare sau viscerale, unfel de creare de reflexe patologice $1 permanente, care simbo-lizeaza complexele" afective fixate In Inconstient" (Regis-Hesnard) (260). Conceptia dublei functiuni (organica si erotica) a orga-nelor (si simturilor). www.dacoromanica.ro Fenomenul acesta al conversiunii la baza isteriilor
  • 159. 160Freud II deduce din concep(la dublei functiuni a organelor: fie-care organ posedd o indoità functiune, una organic( i altaerogeml. Astfel, de ex. gura are ch functiunea organicd : functi-unea alimentard, de vorbire, lar ca functiune erotica: sdrutul, ero- tismul bucal ; ochii,vederea plAcerea vizuald (limbajul ero-tic" al ochilor, privirile cu Inteles"); pie/ea, sensatii tactile ter-mice, etc., felatia, prin excitarea numeroaselor zone erogene:urechi, ceall, gat, I) etc. In psihosexualitatea infantild aceastd dubld functiune esteevidenta pentru multe zone erogene" acest dualism functi-onal persistand si la adult (mai ales la nevrozati). * ** Pentru evidentierea existentei acestei duble functiuni (or-ganica si erotica) a organelor, mai ales sensoriale, vom menti-ona o serie de fapte si observatiuni 2). 1. Rolul tactIlitätil. Pielea si mucoasele diferitelororificii si cavitati naturale (ndri, gurd, anus, etc.) joacd un rolexcitant erotic incontestabil. Excitatiile acestor formatiunitegumentare pot incita si chiar descdrca o tensiune eroticaIn care sar gas un individ (sarutarea si toate atingenteerogene). Heidenhaim (citat de Ellis) a demonstrat experimental (peanimale), a stimulentele cutanate modificd sensibilitatea scoar-1ei cerebrale. In aceastä conexiune rezidd procesal psihofiziolo-glc gratie cdruia un stimul cutanat influenteazei imaginafiamodificand circulatia Fi temperatura corpului. Asa dar, atingerea pielei poate conditiona o expresie sen-suald In imaginatie si concomitent In mimica, alitudine si lim-baj. De altfel Chamfort a redus amorul la contactul a cloudepiderme si la schimbul a cloud fantezii". Pe acest coefici-ent erotic al tactilitatii (frottage") se bazeazd ; yfarmeculadansului (prin atingerea celor cloud corpuri), sensatia sensualdIntro strangere de mand mai prelungita o), excitatia si satisfactia 1) Féré a studiat aceste sensatii erotice ale tactilitatii. Sau descris(Krause ;I Finger) chiar ,corpuseall al voluptrYfli In diverse zone erogene. 9 Servindu-ne pi de lucrarile Jul Havelock Ellis (V. bibliografia). www.dacoromanica.ro S) H. Ellis, citeaza cazurl, In care o simpla strangere de mana a pro-dus orgasmul (la cel cu hiperexcitatie erotica constitutionala).
  • 160. - - 161erotica prin masaj 1) si flagelatie 8) sl fetiFismul tactll(masturbatia cu Imbracamintea sau de corpul si chiar de obiec-tele persoanei de sex opus, iubite, cristalizate" (Stendhal)sau nu3). Acest rol psiho-erotic al sensatiei tactile explica aproa-pe In totul fetisismul tactil, 5) precum si unele stari psihone-vrotice si de perversiune sexuala. Acest raport dintre sensatitle tactile (piele) si erotism aresi o baza (explicatie) fiziologica. Se stie astfel, ca desvoltareaorganelor sexuale la epoca pubertatii este Insotita de o exci-tatie a Intregului sistem pilo-sebaceu, manifestata prin acnee"5).De asemenea diferitele star disestezice (mancarimi, prurit) recu-nosc cauze erotice manifestate pe cale dermica : scarpinarea de-clanseaza dureros sau voluptos revarsarea energiei erotice. Insfarsit, In tactilitate consta conditia esen(iala a actului sexual(si a actelor parasexuale : cunnilictie, felatie, sarutare, etc., actece se observa si la animate). I) Gtidilirea excitA sexual, mal ales pe virgine ; multe femel clupA cA-sAtorie nu se mal gAdilA cu ugurintA, din cauza tensiunii erotice scAzute prin ra-porturi sexuale (atunci cAnd In cAsnicie existS satisfacere reciprocA). In ceeace privegte masajul, prin frictiune stimuleazA circulatia gi sexualitatea. Jouin (cit.de Ellis) a gAsit cA 700/o din femel resimt sensatiile voluptoase ale masajului(In bale), dintre care 405/0 sunt fame respectabile al 305/0 femei dindemi-mondea,Recent, prof. suedez Thure-Brandt a Introdus masajul terapeutic al reginnilorpelviene (masajul ginecologic pentru tratamentul frigiditAtii). Multe femei subpretextul unei afectiuni glnecologice, se duc dela medic la medic (mal alesla medic pe care i-a cunoscut gi de care se simt atrase) pentru examenul geni-tal. De asemenea bArbatii cu tendinte homosexuale latente, sub pretextul unelprostatite vechi, se Inscriu benevol la gull* de masaj prostatic (anal).In strAinAtate (Anglia, Germania, etc.) sunt case aga zise de amasar In care,masajul gi frictiunea iau caracterul aga numitei flagelatiuni, gi pentru careexistA un Intreg arsenal de aparate gi instrumente In jurul unei mesede flagelatie.° 5) Flagelatie la care se supun cel legati de acest viciu, precum giunele ordine de cAlugAri, care sufAr gedintele de flagelatie, pentru a-i calmainstinctul cArnil spre descAtugarea spiritului`, 9 Profitand de Inghesuialg, care mai ales pentru cei cu hipersensibi-litate eroticA constitue un Inceput de senzatil erotice pe cale tactilA. ) Precum vom vedea, existA gi fetlgism vizual, olfactiv (In care pre-valeazA plAcerea eroticA vizual5, olfactivA). 5) Acneea juvenilA (cogurile) sa pus de altfel In legAturA Cu abstinentaprelungitA fi cu masturbatia, care ar provoca acneea prin gocul ce-1 producesistemului pilo-sebaceu. www.dacoromanica.roDr. I. POPEIC11411811:1 : ,P81HANALIZA1 11
  • 161. 162 Sa dovedit de asemenea existenta unei legdturi nervoasesi sangvine (pe cale dermicd) Intre mamelon si uter. Scoalapsihanaliticd a pus accentul pe importanta faptului, cd aldptarea(deci tot contact dermic) produce emotii sensualel), iar la nevro-zate chiar orgasm (Fere). Sau citat cazuri In care femeile a-veau satisfactiuni erotice complete, Inlocuind actul prin suctiuneamamelonului. 2) In ceea ce priveste animalele, sa observat ca mulgereaprovoacd la vaci o secretie vaginald, ca si irnperecherea. Existenta unui ddevdrat cult erotic al tactilitAtii ne-o maidovedeste si importanta ce se dd ball, and se depdseste ca-drul ei pur igienic. Bra indoiald a o baje cu efectele eipsiho-fiziologice, stimulente ale sistemului neuro-sangvin, cre-eazd o usoard stare de excitatie erotica. Acestor motive se dato-reste lupta inversunata ce a dus-o crestinismul contra bail, sus-tinand cd si excesiva curdtenie corporald denota impuritateasufletului" cultul ball, fiind cultul arnii 3). Aceastd depd-sire a scopului higienic si terapeutic o putem constata si azi Inmod cu totul evident. Exhibitia tendentioasd ce se desfAsoardla plaje bundoard este in deajuns de cunoscutd. Introducereape plajele moderne" in sgomotele jazz-urilor si in costume debale, reliefeazd In mod indiscutabil stransa legAturd a bdii-pre-text cu imoralitatea comund; ele amintesc orgiile in comun (plu-ralism erotic) ce se petreceau in baile romane 4). In sfarsit totpe caracterul erotic al atentiei excesive ce se dd bdii, se bazea-zd si curdtenia corporald si toaleta flultra-modernd" a prosti-tuatelor si a majdritdtii femeilor moderne" a cdror vieatA afec-tiva sociald sa concentrat in mod exclusiv In jurul preocupdrilorerotice. Rolul erotic al tactilitdtii (al pielei care apare astfel ca Emotii ce IntrA In structura dragostei materne. Si suctiunea copilagulul produce mamei o plAcere In mare partetot de naturA eroticA. Sa combAtut mult aceastA afirmatie, totugi trebue sArecunoagtem, cA contactul fizic al sugerii produce sensatie sexualA, care InsAIn mare parte este InhibatA prin imaginea fantAa ce-o are mama desprecopilagul nevinovar. 2) Din acest molly ascetil umblau murdari, cAzAnd In extrema cealaltA. 4) Asemenea bAi lupanare mal existil de alffel In majoritatea oragelorde seamA. www.dacoromanica.ro
  • 162. id3o intinsa zona erogena1) reiese deci ciar si incontestabil, mer-gand pana la crearea unei probleme In cadrul religiei si-a eticei. 2. Sensafiile olfactive Isi au partea lor Insemnata In ma-nifestarea fondului erotic al individului. Rolul mirosului (stimulolfactiv) vizeaza sfera sexuala si a animalelor, cu aceiasi hnpor-tanta. La insecte chiar, cum ar fi de ex, carabusul, daca i setaie antenele (care nu-s decat organele olfactive alenu se mai Imperecheaza2); ne mai avand mirosul, nu mai poatedes co peri femela. Sunt o serie de mirosuri excitante ale sferei sexuale, prinefectele lor vaso-motorii si musculare. Aceste mirosuri cu efecterotic,fie naturale, fie artificlale, sunt Intrebuintate de om In vede-rea atractiei si chiar satisfacerii sexuale. In ceca ce priveste sensa-Vile olfactive erotice naturale, sa dovedit ca corpul are un mirosal lui.3) Este o exalare odoranta provenita nu din murdarie, dincontra, curatenia corpului deschide poni pielei si mareste miro-sul specific, care constitue un excitant sexual. Este vorba de unmiros erogen natural ce-1 exala omul sanatos si curat. Acestmiros e In legatura cu desvoltarea glandelor sistemului sexual )si apare la pubertate, constituind chiar un caracter sexual se-cundar 5). Stint si alte observatiuni, care dovedesc rolul erotogen Alacestor mirosuri si In consecinta conexiunile lor cu sistemul se-xual al indivizilor, bunaoara : ) Reamintim existenta unor corpuscull al voluptd(ii mal ales In re-giunile sexuale (erogene). Existenta tor a fost bustinuta de Krause§i Finger 5) Asupra acestor observatiuni Férd a flcut o dare de seam5 In 21Mal 1898 la Société de Biologie. 5) Fiecare ras1 41 are mirosul caracteristic si chiar fiecare individ, malales mirosul corpului de femeie e deosebit de cel at bArbatului. De asemeneafiecare etate Isi are mirosul el specific (copilul, puberul, adultul, etc.). 9 Concentrate mai mutt la organele genitale. Secretia lor emanA acestmiros specific erogen. 5) Caracterele sexuaie sunt; principale: organeie genitale, si secundare ale bArbatului: mustata, barba, perilde pe corp. vocea de bArbat, etc si ale femeit: mamelele, rontunjimea for-melor, vocea femelascA, absenta bArbiei vi a mustAtil. etc. Aceste caracterele gAsim VI la animate: penajul colorat, creasta de cocos, coarnele cerbului,coama leului; femela au le are. www.dacoromanica.ro
  • 163. 164 barbatii abstinenti exald un miros erogen mai accentuatdecat cei neabstinenti1). Sunt exalatiunile ,, odoarei seminale"care la animale provoacti rutul; este cunoscut de mult rolul ce-1 joacd mirosul In vieatasexuald a animalelor s) (cdini, pisici, etc.) In timpul rutului. Laom de asemenea, In stdrile de tensiune eroticd se produce mi-rosul special erogen, (mai ales axila, gura si regiuneanelor genitale ; chiar si sudoarea exaleazd un miros particular;) un micos desagreabil al corpului, gurii, al nasului (ozena)etc. poate constitui un factor de inhibitie al tumescentei creindchiar impoten(a 4); Romanii credeau In raportul dintre dimensiunile nasuluisi ale phallusului ; credinta persista si azi in popor. De altfel au-torii moderni (Bertillon, Marro) confirma justificarea acestui ra-port. Sa facut chiar legaturd Intre epistaxis si menstruatie (estevorba de o actiune simpaticd), apoi futre turburdrile sexuale sihalucinatiile olfactive (Krafft-Ebbing, Connolly, Norman, Me).Odata Cu congestia organelor genitale (In rutul animalelor stchiar la om) apare si o hiperexcitabilitate a mucoasei olfactive,care are astfel un Insemnat rol In tumescentd (am vdzut rolumirosului la animale); existd un fetisism sexual olfactiv.$) Persoanelor fetiseale mirosului, le este suficient mirosul de femeie (pdrul, axilas), 1) Castratii au vi ei un alt miros decat cei necastrati, 3) In domeniul florilor, mirosul polenului (element sexual masculla alflorilor) ar semAna Cu mirosul seminal. Da alci vi efectul olfactiv excitantal multor flori. 3) Olfactia constitue astfel vi un factor de selectie sexualA. Ellis nespune, cl unil printi asiatici !vi alegeau amantele dupA mirosul hainelor visudoril lor, fiind In prealabil fugArite pAnA la transpiratie. De altfel In tA-rile exotice, din cauza cAldurilor marl, exalarea mlrosului fAcAndu-se lateangrad mai mare de expansivitate, atractia sexualA este mal acceatuatA pe caleolfactivA. 6) DupA James sar constliui astfel un instinct antl-sexual (ca de a-ltfelIn urma oricArei Inhibitii a mecanismulul sexual). De multe ori aceastA anti-patie olfactivA este invocatA de sotul interesat, ca motiv de divort. 6) De care se spune, cA suferea Goethe (avea o preferintA deosebitApentru mirosul de mere putrede). 6) Glandele sudoripare umecteazA prin secretia sudor!! (care la unmiros excitant erotic, mai ales In timpul tenalunei sexuale) regiunile pl-roase (cap, ax115, etc.). unde se mentine astfel mirosul cu mal multA coa- www.dacoromanica.rocentratie, clec Cu latead putere de a crea tumescenia.
  • 164. 165etc.) sau a vestmintelor 9 ei, pentru obtinerea unei satisfactiunierotice complete ; cunnilinctia si felatia sunt provocate si mentinute inmare parte de mirosui regiunilor sexuale. In ceea ce priveste mirosurile artificlale, de asemen ea estecunoscut rolul ce-I au diversele parfumuri din antichitate pana Invieata moderna. Orientalii dau mare importa* acestui rol afro-disiac al parfumurilor, alegand mirosul de mosc, de henne, depropylamina, etc. lntru cat au un miros foarte apropiat de pro-dusele secretorii ale organelor genitale. Din cele schitate mai sus reiese i rolul de necontestatce-I detine mucoasa olfactiva In sfera vietii sexuale 2), In afararolului ei pur organic (de conservare, In alimentatie, etc.). 3. Sensallile auditive de asemenea, In afara de rolul lororganic (de conservare a lintel) detin si un rol erotic, iarasicunoscut din experienta cotidiana. ll vom reliefa spre cmarea conceptiei dublei functiuni a organelor. Muzica este un stimul motor" fiziologic, un stimulemotiv, fi masura In care se cunosc influentele ce le are asu-pra sistemului neuro-muscular, respirator, circulator 3) si glan-dular 5) (plans, transpiratie, etc.). Este suficient sà amintim impor-tanta sensatiilor auditive la animale In vieata lor sexuala (ani-malele se cheama pe cale auditiva: paserile prin cantece, caiiprin nechezat, etc.). La om vocea (de femeie sau de barbat) tur-bura sensualiceste 5). Schimbarile vocii In timbru i tonalitatein timpul sexuale sunt iarasi cunos- i starilor actului ) Dupl Moll, fetisismul ghetelor (pantofilor) este in legAturl cu mi-rosul de picloare si de piele (a pantofilor). 9 Si In selectia sexualA. In acest sens se citeazd chiar tipuri olfactive,care fac selectia sexualA prin miros. SimpatizeazA sau antipatizeazA persoanade sex opus, dupA cum mirosul exalat de acea persoanA, ti place sau nu. Frisonul (de unde si baza fiziologicA a plAcerii pur estetice) i toatereactiunile cutanate provocate de muzia sunt efectele unel vaso-constrictiiperiferice. 9 Nu mai vorbim de influenta profundA ce o are si asupra sistemuluiendocrin. 5) Se cunoaste de altfel influenta pubertAtii asupra desvoltArii vociia organelor vocale. La castrati vocea se schimbi In timbrul sexului opus www.dacoromanica.ro(este o legAturA endocrinA).
  • 165. 166cute 1). De asemenea, acelas rol si scop al muzicii, ln acelea aleserenadelor, bucatilor de dans (de jazz) care stimuleaza at-mosfera sensuala creata de fiziologia coreografiei dansului (vezicapitolul : sublimarea) este suficient de cunoscut spre a se re-marca importanta vocii si muzicii In atractia sexuala. Atractiapentru muzica zice Ellis (139) este favorizata si desvol-tata pe baza atractiei sexualea. 4. Sensafille vizuale au rolul primordial in sfera vietiisi atractiei sexuale, Atat ca factor excitant (atractiv) cat si caunul ce poate inhiba pana la repulsie. Estetica fizicului constituela femeie, daca nu singurul, dar cel putin printre primele ele-mente de atractie si de selectie in fata sexualitatii masculine.Frumusetea a fost de altfel privita ca exagerarea caracterelorsexuale (mai ales secundare). Pentru evidentierea acestui rol erotic (alaturi de cel orga-nic : conservarea fiintei) al sensatiilor vizuale, este suficient saamintim cateva din cele mai importante fapte, verificate atat destiin(a cat si de vieata zilnica. Elementul sexual in frumusete si in inigclrile corpului2).Acest element face selectia sexuala fa(a de mai multe frumu-seti de acelasi nivel. Femeia care emana 51 e animata de un coe-ficient dinamic afectiv mai intens, va fi aceea selectionata depersoana de sex opus. a). Miscarile femeii in mers influenteazaatractia si excitatia sexual/. Pentru rolul lor excitant, acestemiscari sunt cultivate (in orient, apoi In varieteuri, teatre derevista si chiar in saloanele de bal) prin dans si baleturi. Vederea partilor discrete ale corpului emotionea41 sexual.Aceste parti (piept, mijloc, abdomen, coapse, solduri, etc.) au fostexploatate in acest sens de moda imbradmintei si de diversele 9 Unele prostituate convinse de rolul lor excitant le simuleara, -pentru a provoca tumescenta (placerea barbatului). 1) Acest element constitue ceea ce In arta cinematica, sa numit oex-appeal-ul pe care II emana fizicul cine-astrilor. Deci nu atat frumusetea pura(staticA), care pune corpul In nemiscare, cat dinamica subtila de natura sen-suala si care vizeaza astfel sexualitatea spectatorilor, este ceca ce atrage Infrumusete. 3) Fara Incloiala, ca In aceasta selectie alai infra si contlnutul psillic(afectiv, mental - inconstient, etc.) al inclivIdului ce face selectie. Infra gus- www.dacoromanica.rotul personal (temporament, amintiri, socuri afective, cultura, etc,).
  • 166. 167ornamentatil fie reliefand aceste forme% fie atragand atentiaasupra acestor regiuni prin diversele croieli (false despicaturiale rochiei, despicaturile marginelor de rochii, etc.) si podoabe(paftale cu rol de... foi de vita). Lasam la o parte culorile Im-bracamintei tli Intregul cult al dessousa-urilor pentru a fi catmai provocatoare pe cale vizuala (vezi capitolul : sublimarea). Intreaga ornamentatie si gateala 1$i are rolul ei In deo-sebi erotic, prin aceea, ca prin culori $i stralucire atrag atentia(caqtig In selectionare). In fiziologia tumescentei (vezi pag. 76) iara$i vizuali-tatii ii revine rolul insemnat de excitator : admiratia fiinteiiubite (adoratorii ochilor, parului, umerilor, $oldurilor, picioa-relor, etc.) Erotismul vizual mai intervine in o serie de manifestaripatologice. Astfel la cei cunoscuti sub numele de voyeuri (feti$ivizuali), satisfacerea erotica se face numai privind fiinta de sexopus ; altii, privind contactul sexual al unei sau mai multorperechi g) (aceasta perversitate Moll a numit-o myxoscople). Inceea ce se nume$te pygma11onlsm3), necrofille 4), narcism 5) ero-tismul vizual Infra mare masura. Insfar$it tot pe cale vizuala, se stabilesc emotiile artis-tice cu substrat erotic (privind nudurile ca produs al artei pic-turale sau plastice).(Vezi capitolul; sublimarea). Din cele mentionate o sinteza a unor remarcari inmare parte cunoscute prin insa$i vieata cotidiana reiese delasine justeta conceptiei dublei functiuni a organelor mai alessensoriale : una proprie organului (vaz, auz, olfactie, tactilitate spre conservarea individului) $i alta erotica pentru efec-tuarea turnescentei (fie spre conservarea speciei, fie mai ales Rochil mulate pe corp, corsete, sous-tienne-un, etc. Sau fotografil erogene (afrodisiace), ce reprezint6 scene intimeerotice. 5) Perversitate sexual 5 In care individul are relatiune sexuale cu sta-tulle (nuduri). Dupl numele unui celebru sculptor al antichitAtii: Pygmalion,care sa cAsAtorit cu statuia ce-o sculptase, insufletità fiind de Venus §ipurtAnd numele de Galatheea. 5) Individul are relatiuni sexuale cu cadavre (de sex opus). www.dacoromanica.ro 5) Cei ce fsi iubesc corpul ,MIA la sensualitate; auto-admiratia inoglinda a corpului gol are nuante de narcism.
  • 167. 108spre placerea sensuala ca scop in sine, realizat In forme nor-mate sau patologice). Reprimarea la isterici tinde sa suprime func-tiunea erogena turburand pe cea organica . Astfel dinpartea ochilor vom avea : strabismull, ambliopia isterica si alteturburari vizuale ; diu partea sistemului digestiv vom avea:anorexia, vomismentele isterice ; mutismul 1) isteric (dinpartea gurii si a coardelor vocale). Se obisnueste de altfel a sespune de o persoana !ata de care avem aversiune : tmi vinesa vomitez cand il vada aceiasi persoana displacuta, fiindla masa Cu noi, ne face sa navem nici o polla de mancare,sau de vorbei.. In schimb masa preparata de o femeie ce neatrage (de obiceiu sexual) ne mareste, prin excitatie psihica(de natura libidica) secretiile digtstive, ne mareste poita demancare... E deci o stransa conexiune Intre sistemul sexual sidigestiv ca o remiscenta din perioada infantila, In care copi-lul, gratie sistemului digestiv (gura, anus,) a primit primele satis-factiuni libidinoase. Regis si Hesnard (260) citeaza cazul unei fete careia osensatie genital, consecutiva unui contact cu un barbat, i-aprovocat vomismente prin desgust, -- o alta, prezenta o con-fractura (contractura isterica a bratului, In urma imaginilor se-xuale In raport Cu membrul viril simbolizat prin bratul a contractatu). Aceiasi simbolizare o are si accesul histeric determinat detrezirea amintirilor erotice reprimate, criza fiind astfel un avisproiectat In sfera mimicii si exprimat printro pantomima maimult sau mai putin adecuata". In elaborarea accesuluise vor efectua aceleasi mecanisme de condensare, deplasare,identificare descrise (vezi pag. 145) precum si interversiunii ,rasturnarii antagoniste a reprezentarilor sau expresia prin mi-mica a contrarului (de mide Indoirea corpului Inapoi exprimabdtocmai Imbratisarea dorita) Incat criza histerica cu toata fi-nalitatea ei mai mult sau mai putin travestitA, ar fi un echiva-lent al actului (coitus-aquivalent), iar pierderea mai mult saumai putin a cunostintei, este de aceiasi natura ca si aceea din cursul actului (Regis-Hesnard) (id.). www.dacoromanica.ro 1) De o persoanA displAcutA se zice de altfel, cl ,sA no vezi In ochi. 1) Cu o persoana care-il displace nu-ti vine nici sl vorbegi...
  • 168. 169 Simptomele psiho-somatice ale isteriel ar aparea deci, camodalitati de exprimare deghizata prin fenomenul conversiunii(vezi pag. 157) si simbolica ale unui complex" intens afectival bolnavei... Dorinta reprimata cere satisfactiunea de odinioara,dar constiinta o reprima sever ; pentru a se sustrage, arcul eireflex (ideo-dinamic) va devia, va suferi transformari (ca si invis) spre a se actualiza diformat, deghizat In simptome sau Inlumea mitica") a bolnavei. Bolnava a regresat" In sta-diul infantil, fiind ca si copilul : mincinoasa (fabulatie capri-cioasa), rautacioasa, ireata, simulanta. Isi retraeste placerile deodinioara In mod simbolic, imaginar... rezolvand conflictul in-trapsihic, dintre tendinta complexului" de a se actualiza dinnou, si dintre fortele instinctive ale personalitatii" (»Ichttieba). Fara Indoiala, ca efectuarea acestor mecanisme psiholo-gice presupun o predispozitie fiziologica oarecare, aspect foarteputin cunoscut al fenomenului isteric. Alaturi de isterie, Freud aseaza fobille si obsesiile. B) Fobiile sau obsesille fobice Gnevrozei de impresielRecunosc drept mecanism o proiectiune afectiva a unei ten-dinte inconstiente deviate din cauza cenzurii... Bolnavului li vafi teama2) de tot ceea ce se gaseste Inteun ásociativ raportoarecare cu complexul". Dupa Stekel (288) o cauza frecventa a fobiei este refu-giul In boala", ceca ce ar explica si faptul ca bolnavul este re-bel la tratament. Pe calea fobiei bolnavul ocoleste un gravconflict psihic intre instinct si morala. Stekel recunoaste deci opsihogeneza a fobiilor. Vom reda un caz interesant si vindecat de Dr. Vlad(309) al unui fobic, care nu putea iesi singur pe strada, deoa-rece II cuprinde subit o trice!, un tremur In tot corpul si nu poatemerge. Terenul i se pare deodata cret, In valuri si sempiedica.In realitate dupa cum a reiesit nu strada II face sa seteama, ci anume lucruri ce le vedea pe strada si-i atingeauanumite asociatii ce duceau la o anumita chestiune penibila, decare nu vroia sa-si aduca aminte. Dupa multe greutati am putut AdicA imaginar, in raport cu mitomania din isterie. www.dacoromanica.ro Fobia nar fi decat o fricA nemotivatA, spre deosebire deci de fricapropriu zis A a cArei cauzA o cunoaste cel ce-o sufere.
  • 169. 170 zice Dr. Vlad descifra urmAtoarele: Acest lanar ti luaseInca din copilarie obiceiul de a se satisface bestial. Acest viciul-a continuat, prin obisnuinta, pana la etatea de 18 ani. Laaceasta epoca gasindu-se Inteo zi in grajd, In timpul actuluibestial se pomeneste deodata cu o umbra in usa grajdului. Erasora-sa, care statea Incremenita, uitandu-se la el. Isi poate ori-cine Inchipui starea lui sufleteasca. Fusese surprins de o altaomeneasca, de o femeie, de sora-sa. Fusese surprins savarsindo actiune nepeimisd, faja de o femeie in special caci pentruea constitue aceasta o insulta* la adresa sexului el, 4i In finenepermisd fald de sora-si, ca menzbru sacro-sanct al familiel.O tripla rusine. A urmat dupa aceasta o stare analoaga ne-buniei, o desorientare ce nu-i permitea sa duca nici un gandpana la capat, afara de unul singar care Incepea sa i se Infiga,ca un cuiu In creier : sinuciderea. La trei stiptamani dupa aceastai se intampla surorii o nenorocire : plecánd cu trasura, caii sesperie, o rastoarna si ea moare sdrobita ingrozitor". Prima impresie a tanarului nostru a fost o usurare, opdrere de bine a a disparut singurul martor al rusinii §i almizeriei lui sufletesti. Dupa aceasta clipei de bucurie a urmatrepede un dus" al constiintei, ce la facut sa-si adreseze celemai netrebnice calificative". Acest ;9c l-a determinat insa, sa Intrerupa °data pentrutotdeauna cu obiceiurile lui din copilarie. A Incelat cu actelelui bestiale. Asttel a trecut ani de-a randul, a terminat liceulsi a Inceput studiile universitare. Inteo seara sa dus cumai multi colegi la un chef. Cand a pArasit localul si a esit Instrada l-a cuprins imediat, pentru prima oara, acea fricadespre care am vorbit si turburarile In mers. In timpul tra-tamentului am aflat cauzele intime. Alcoolul consumat 1-a anes-teziat pe de o parte constiinta (Eul social), lar pe de alta partei-a intensificat tendintele sexuale ale Eului individual. Acestedin urma tindeau sa ¡ese la iveala sub forma cu care era elobisnuit. Cand a vazut prima trasura mi cal frumosi, i sauatins liniile de asociatie ale vechilor lui tendinte cu toata In-tamplarea de atunci si cu toata mizeria sufleteasal. De aceastati era lui frica, nu de strader, insd din cazad di aceste asociatil www.dacoromanica.role &idea strada, se temea de aceasta. El de fapt juca o scena :
  • 170. 171lima o cadere fizicd in loc de una morald. El se temea sd nurecadd in vechile lui apucdturi, care i-au fost retrezite de alcoo-lul consumat si de caii ce-i vedea pe stradd, chestiune ce aprefacut-o in Were fizica. El nu fdcea altceva cleat lua aidomavorba romaneascd : sd nu calci strAmb", sa nu calci alAturi",sd nu aluneci pe panta pacatuluial In aceste expresii figurative se face acelasi lucru : o imagine psihica e redatd sub o formafizica. E o simbolizare a tendintel sexuale prin a merge", ,aceilca", a aluneca". Chestiunea ce-1 rodea pe acest tAndr si care tindea mereu sa iese la iveald si sa-1 turbure, era toma lui pe cate no mal putea supon a. Dupd ce am ajuns la ea zice Dr. Vlad si 1-am pus sd mi-o povesteascd de mai multe ori, sa mai ba- nalizat, analog unei glume ce ni se repel& Tandrul sa imuni- zat de efectele dezastroase ale tainei lui. Chestiunea am cdu- tat sa o usurez si prin faptul, cd i-am ajutat so reverse in ma- rea comund a pdcatelor omenesti, cd i sar fi putut intampla orisicui, dacd era medial si situatia lui, vorba e numai sd-sidea silinta sd ojungd la flgasul strdmosesc, sd senvete a sesatisface sexual pe calea admisd de societ ate din care faceparte integrald si el. Invgjandu-se a se satisface in acest fe!,imaginile din trecut vor pierde farmecul, ba Inca mai mult, fivor procura desgust cad le va compara cu modul admis dea-si procura placerea sexuald. Pplicele lui ceea ce i-a usurat foarte mult sarcina. Turburarea i-adispdrut un an si mai bine. Lam revdzut de cateva orisi mi-a spus cd e pe deplin sdndtos din toate punctele de vedere". Din cazul citat se vede logica mecanismelor ascunse alediverselor turburdri psihice si felul cum asocia(ia complexului"Cu un factor extern, il face sd iese din latenja lui, sii turbureactivitatea constienta a individului. Astfel de simptome sunt siin isteria de neliniste. C) Obsesiile (nevroza obsesionald Zwangsneurose"recunosc drept cauza tot o trauma afectivd, un conflict psihic,elaborarea lor fdcandu-se Irma prin mecanismul substitutiei: oidee ilogicd se substitue unei remuscdri sau repro§ legitim"(Régis-fiesnard) (260). La baza lor sar gas reprimarea unor www.dacoromanica.rocomplexe" afective, fapt susjinut de altfel si de H. Claude
  • 171. 172(55), Dupri Fi Trépsat (93), care au publicht printre altele ca-zul unuia cu idea obsedanta, impulsiva de a omori pe mama-sa (caz vindecat prin psihanaliza). Coeficientul afectiv al complexului" ideo-afectiv cecauta manifestare In act se transferei (Cbertragung) asupraaltei idei care sar gasi In vreo asociatie oarecare Cu corn-plexul" idee susceptibila !ma de a fi asimilata de constient.Noua idee de care sa asociat afectul, va fi idea obsedanta,care astfel nu-i decat simbolul complexului"... Intocmai precumde ex. afectiunea unei persoane (idea) sa desatasat de per-soana transferandu-se asupra unei amintiri (idee noua) ce ne-adat-o. Un obiect primit ca amintire nu va fi astfel decat simbolulpersoanei a carei afectiune este transferata, este condensatalIn acel obiect Aceasta deplasare a afectului, explica de ce ratiu-nea Intacta a bolnavului, nu reuseste sa triumfe obsesia ; ratiuneaneputand lucra decat asupra ideilor a caror origine afectiva enaturala si legitima" (Regis-Hesnard) (260). Pornind deci delasimbol (idea obsedanta) pe calea asociatiei de idei (vezi cap.XI.) vom ajunge la complex" atingand astfel cauza realaa continutului psihic al obsesiei. * * * Precum am vazut, toate simptomele psihonevrotice Isi auoriginea in complexe". pe care bolnavul le-a reprimat, nepu-tandu-le Ingloba In cursul proceselor lui ideo-afective constiente.Aceste .complexe" pe calea conversiunii" .substitutiei"duc la simptome fizico-psihice (isterie sau obsesie)1). Majorita tea sconzplexelor" ce stau la baza nevrozelor, suntde natura sexualei. Inteadevar In cursul evolutiei psihosexualese pot Intampla anomalii, ce vor duce la nevroze sau perversiuni,Intre care exista de altfel un raport intim. Astfel, bunaoara.una din zonele erogene (gura, vagin, anus, etc.) hiperesteziin-du-se (sub Influenta unui complex de factori psiho-biologici),-instinctul parcelar respectiv se va desvolta cu predominareasupra celorlalte (deci si asupra celui in legatura cu zona ge-Initala (Ladame) (171). La pubertate se pot Intampla Insa doua modalitati de areactiona, ale constiintei : 1) Un studiu monografic asupra obsesiei 1-au fAcut Borel fi Cdnae(31) relevtind geneza si mecanismul el pslhologic. www.dacoromanica.ro
  • 172. fie, a va da curs fiber acelui instinct parcelar desvoi-tat, legat de zona erogena hiperesteziata, ceea ce va deter-mina perverslunea sexualä. fie, ca cenzura" con§tiintei va reprima acea tendintapervertita, ca ceva nepermis, dand din cauza acestui conflictsimptomele nevrozei. Acest raport patogenic dintre nevroza §iperversiune, i-au facut pe psihanali,tii 0 spuna, a nevrozanu-1 decat negativul perversiunii sexuale, (reprimarea unei ten-dinte perverse ducand la nevroza), lnainte de a intra In capitolul perversiunilor sexuale vomexpune pe scurt conceptia psihanalitica a altor nevroze §ipsihoze. 1. Impotenta sexualA de naturA psihogenA (nu vor-bim deci de impotenta datorita unor leziuni organice, Or-stei, etc.). Partea psihismului (In excitatiile sexuale) este censide-rabila, i se §tie, 0 In afara de once excitatie periferica, fizio-logia fenomenului erotic se poate produce sub influenta uneidorinte, lecturi, conversatii, asociatii de idei, amintiri etc. Sa-tisfacerea, completa chiar, poate fi provocata In aceste con- ditii prin simple reprezentiíri mentale, §i invers existanumeroase imagini susceptibile sa inhibe reflexele genitale ;emotia, pe de alta parta are o actiune inhibitorie foarte neta".(Dejerine et Gauckler) 1). Adeseori, barbati cu o virilitate destul de Insemnata, Inanumite situatii sau fata de anumite femei dau dovada de oImpotenta vadita, cu toata dorinta ce-i stapanesc de a efectuaactul. Astfel se Intampla, ca un barbat sa fie deficitar numaifata de sotia lui (cu toata dragostea ce i-o poaria), in alte ca-zuri numai fata de unele femei (fata de brunete sau tata deblondine). In schimb fata de altele I§i afirma virilitatea. In asemenea cazuri nu mal poate fi vorba de vreo lezi-une organicc7, primitivä, asemenea impotente recunoscand nu-mai un mecanism pur psihologic; e vorba de o inhibitie a fa-ctorului psihic din componenta instinctului sexual, inhibitie pro-vocata de o asocialie ce ia na§tere In momentul efectuarii 1) Déjerine et Gauckler : ,Les manifestation fonctionnelles des psiho- www.dacoromanica.ronévroses citat de Lajorgue.
  • 173. 174actutui Cu vreun complex" (familiar, etc.) sau Cu au-to-repromi de satisfactiuni anormale" etc.. Acea femele II evocaimaginea mamei sau sorei 9 lui (in cazul cand e fixat de unadin ele complexe"), din cauza caracteru- imagine, carelui ei tabu-at" va avea o putere inhibitorie asupra mecanis-melor fiziologice necesare efectuarii actului. Ne- am intreba :de ce nu se produce aceasta impotenta (de origine pur psihica)0 la cei ce au raportul Cu o femeie ce seamana cu mama 0,sora lor (0 mai ales ca dan0 chiar constata aceasta asema-nare)? Inteadevar ace§tia constata (sau nu) aceasta asemanare,dar constatarea lor este put rintelectuala", nu prezintii niel ovaloare afectiva pentru dan$1,... in acel moment ti lasa receimaginea mamel sau sorel lor, libidoul fiind normal evoluat spreheterosexualitate extrafamiliara. Ace0ia nu nutresc nici uncomplex" familiar.., de aceea asemanarea femeii prezente nuva trezi prin asemanarea ei cu mama sau sora nici odorinta incestuoasa (inhibitorie). De exemplu : unul care as-cunde In fncon0ientul sat], pacatul unui omor ce I-a facut, ori-decateori se va vorbi de crima sau de ceva ce ar intra iinteoasoclafie oarecare cu fapta lui, se va cutremura, va avea oscud& inhibille In cursul votbirli, in activitatea lui, In once cazcuvintele : omor", crima" etc. vor avea o valoare emotiva,cuvinte care pe un altul I-ar !Asa indiferent. Importanta factorului psihic In mecanismul impotentei esteIn dedjuns de cunoscut... Jumescenta este extrem de influen-tata prin impresiunile psihice. 0 reprezentare o poate provoca,alta o poate face sa dispara" (Laforgue-Allendy) (174). Ast-fel o inhibitie (deci impotenta) poate fi produsa de teama ca amfi suspectati in timpul raportului, de un desgust produs de odescoperire desagreabila (murdarie, cicatrice, fistula etc.) ce-amface-o la femeie, putin inainte de contact. Banuiala (teama), apartenera ar fi bolnava de o boala venerica, tuberculoza, ete.iara0 constitue un factor inhibitor al functiunilor erotice. Deasemenea individul adesea va fi impotent, In camera sau loculce i-ar trezi amintiri penibile. Se intrevede astfel importanta 1) De altfel multi obisnuesc sA spun5 sotiei: ,m5micu1ea, ,surioarAa;femeia: etAticulea ca o retraire a vletti de Mnga mama, sora, tata etc... www.dacoromanica.rooriginea Weill lor afeetive, de care nu aau putut elibera.
  • 174. - 175factorulul psihlc asupra fenomenelor fiziologice. In acest sens,Laforgue-Allendy (id.) citeaza cazul unui barbat care era im-potent In camera sa, in care se simtea nelinistit si fricos, deoa-rece chiar in patul lui a murit tatal sat. Altii, care au practicat un timp onanla citind brosurilece arata consecintele dezastroase" ale onaniei, devin impo-tent prin sugestie. Lectura acelor brosuri le sugeteaza ideia,ca cine a practicat onania devine impotent". Impotenta psihica ja caracterul fobic si obsedant, si evo-lueaza mai ales pe teten hiperemotiv" (Rogues de Fursac)(124);se poate complica cu neurastenia, diverse alte fobii, obsesii,perversiuni sexuale, etc., cu repercursiune asupra lntreguluiorganism, aducand astfel secundar: turburari umorale, deran-jar In sistemul endocrin si chiar leziuni organice (atrofiere,degenerescenta, etc.) in centrii reflexi ai erectiei si ejaculatiei. Laforgue 0 Allendy (ibid.) citeaza urmatorul caz vindecatprin psihanaliza. Un intelectual In etate 32 de ani se prezintdla medic, cu impotentd, sado-masochism 0 necrofille. Prin psi-hanaliza sa &it, ca totul se datora mamei lui, care-i aratasea urd exagerata de cilnd era copll; pe vremea aceea II mal-trata si-1 batea pana la sange, din once motiv. nSub aceastdforma I-ea relevat dragostea materml 0, natural, cd femela i-aapdrut un monstru Engrozitor". Teama aceasta era Inläturatdfatcl de cadavru (moartea pe care o dorea mamei lui), de undenecrofilia, (si impotenta fata de femeia vie), etc. In urma tra-tamentului psihanalitic toate aceste turburari I-au dispdrut, in-dividul sa casatorit. 2. Frigiditatea (anestezia sexuala, anafrodism sau ceci-late erotica feminin) este echivalentul impotentei, la femeie.Elementul mental joaca acelas rol si are aceiasi influenta (inhi-bitorie, de deviere, etc.) asupra terenului fiziologic. Frigida e straina" In cursul actului, MO de care adeseaare o aversiune, scarba, actul fiindu-i un adevarat chin. Fri-giditatea poate fi totald sau partiald, lntru cat cauza acestei aver-siuni sexuale In fond nu e decat o aversiune conFtientd sauincon$tientd fie fatd de toti bärbatii, fie de anumiti barbati saufata lima! de sot (cu toate ca-1 lube,Fte din tot sufletal); me- www.dacoromanica.rocanismul fenomenelor sexuale se sub inhibitia vreunei afla
  • 175. - - 176imagini conWente sau inconWente, imagine Inteun raport aso-ciativ oarecare cu situatia ei prezenta. Imaginea Inhibitorie ne-gresit ca nu va fi decat a unui complex" Electra, sau fratern,reprimat In inconstient. Fixatad de tatal ei sau de fratele eicu care Mt Indoiala a In scris in trecutul ei oarecare scene sexuale(coitus inter femora sau coitus in orae vulvae etc.) In fataoricarui barbat, care prin fizionomia lui sau prin felul lui de-a fi, se gaseste In vreo leRätura asociativá Cu complexur re-primat, se va prezenta rece, deoarece libidoul ei este fixat" devechea imagine a complexului" (cere retrairea situa(lilor dintreed). Ori, imaginea complexului" (tata, frate) din cauza ca- racterului ei tabu-atu va avea o putere inhibitorie asupra me-canismelor fiziologice sexuale (de aici raceala" sexuala). In alta ordine de idei, un rol Insemnat mai au si barbatii cu care frigida actuala a venit In atingere ; astfel o dragosteurmata de deziluzli, îi va aduce raceala sexual." MO de oncebarbat. Important este din acest punct de vedere actul deflordrii.Freud, In Arbeiten zum Sexualleben und zur Neurosenlehre"sub numele de Beltrage zur Psychologie desface un studiu interesant asupra raportului dintre psihicut feteiFi actul defloräril. Unele fete se atagazei de cel care le-adeflorat, altele din contra nutresc tut fold" de el. mire acestedoua extreme gasim cloud tipuri de reactie nevroticei a) inteunul prin un mecanism analog cu acele din nevrozele obsesionale,cele cloud atitudini : amor si ura, pot coexiste (ambivalenlaafectiva), b) In celalalt, mai des, e anestezie sau frigiditateisterica in care ostilitatea lucreaza neutralizand sau tnhibandamoral sexual" (cit. de Jones 9. Aceasta ostilitate sar datora, dupa Freud, mai ales dorin-tei multor fete de a fi baiat si regretului ca nu-s MO"(complexul castratieL") In epocile primitive aceasta ostilitate ApArut in Internat. Psychoan. Verlag. Wien. 1) La al 4-lea Congres de sexologie (tinut la Viena, 1930) Dr. Spinnerpropune, ca 1nainte de casatorie, desvirginarea sA se faca pe cale chirurgi- calk Cu scopul de a preveni frigiditatea sau diversele psihoze pe care le-ar provoca deflorarea. Tinerele (mal ales cele predispuse) nar mat fi bru-talizate (duren) prin actul deflorarii, deci nar debuta dureros In vieata psiho- sexuala, ceea ce le insufla frica, oroare, scarba §1 chiar ura fop de sot pi de tot ce este In legAtura Cu erotlsmul (de aici : diverse fobil, frigiditate sau www.dacoromanica.roitarf psihonevrotice).
  • 176. 1/7a fost mult mai pronuntata, azi insa e contrabalansàta In maremasura de importanta crescanda a amorului psihic". Felul cum se efectueaza acest act tabu-at" al deflorarii to. are importantalui ; felul cum tanara este initiata In dragoste, felul cum sepoarta sotul in vorbele si mangaierile lui din noaptea nuntii.Astfel Loforgue §i Allendy citeaza o frigiditate determinata Inurma unui singur repro§ al sotului ei, care sa exprimat subforma brutala de : ce dracu, nut(i mai ajunge ?" Tanara sotiecu o moralitate severa, din acel moment a devenit frigida. Frigiditatea In forma ei extern& adesea se manifesta prinsimptome somatice ca : vaginism, duren i in timpul actului hiper-sensibilitate algezica a mucoasei vaginale, sau mucoasa uscata(Inhibitie psihica a secretiei vaginale ) etc, Toate aceste mani-festari somatice constitue un sistem de apärare contra unui ce"desagreabil. Groaza, teama, frica, emotia in general, deci oriceelement mental, Isi are de altfel echivalentii ei specifici, fiziciprin care se concretizeaza. Persistenta frigiditatii are repercusiune asupra intrrguluiorganism: anemie, leucorhee, chloroza 2) turburari digestive, a-fectiuni si turburari In functiunile organelor genitale (din cauzanesatisfac(iei organele genitale fiind vesnic congestionate,vor facilita infectia), tuiburari menstruale, slabire, deci pre-dispozitie la orice boala 8). Frigiditatea, In sfarsit mai apare si In cazul, cand femeiapractica masturbatia clitoridiana" preferand actul acestainfantil al autoerotismului, actului normal. Este o fixatd" inperioada narcisica. 3 Diverse monomanii: a) Dipsomania ar recunoa0e drept cauza tutburari alevietii afective; sar explica prin faptul, ca o dorinta libidica ne- Pawlov a fgcut interesante experiente asupra rolului Inhibitor alimaginelor afective asupra secretiumilor. CAnd ggsim un fir de pgr In man-care, imaginea acestuia ne inhibd secreliile digestive : ne piere pojta demAncares. Fapt Intrevgzut de Tilt (1862) Maudsley, llegar. I) De notat repercusiunea la distanIA ce o au factorii psihosexuageneza maladiilor organice (tuberculozg, turburgri gastro-lntestinale, turburgri www.dacoromanica.rocardiace etc),Dr. 1, POPE5C11-11111111: 141111ANALIZ4.s. 12
  • 177. 178satisfacuta cauta o cale de derivare sub alte forme, Indreptan-du-se spre alte dorinte. Inteadevar cati indivizi din cauza uneidragoste nenorocite" nu-si gasesc refugiul In belie ? Subslitueo placere alteia... Dipsomania ar depinde astfel, cel putin deun desechilibru al afectivitcliii, de un conflict intern, prin nesa-tisfacerea unei tendinfe intens afective (de obiceiu sexuala). Primul care a descris dipsomania este Salvatori (1821),care o considera ca o psihoza (oenomanie) nascuta din abuzulde alcool,.. Esquirol o descrie, ca o psihoza periodica (mono-mania betiei). Mendel, ca un simpton nevrotic. Manan, ca oforma de melancolie periodica (deoarece accesul este precedatde depresiune i neliniste). Laségue o deosebeste de alcoolism.Krafft-Ebing o clasifica printre impulsiile psihozelor afective.Kraepelin, Aschaffenburg §i Gaupp o descriu ca pe un echiva-lent epileptic (accesul de dipsomanie bind precedat de starcrepusculare, amnezii post-accesuale, etc.). Problema aparedeci foarte controversata. Perelmann (236) dupa ce a trecutIn revista acest istoric, expune doua cazuri vindecate prin psi-hanaliza, aratand, ca mecanismul lor este de natura afectiva,sexuala. In primul caz e vorba de dipsomania unui tanarde 27 de ani. In vie* lui a avut multe griji materiale si fami-liare. Insurat cu o periodica, ) dansul era epuizat prin rapottu-rile sale frecvente ce i le pretindea sotia In starile ei de ex-citatie submaniacala. Aceste excese sexuale i-au adus impotent(pentru mai multe saptamani, lar cu ocazia Thcerctirilor seaualenesatisfacute incepea accesul de dipsomanie. In acel moment bol-navul era nelinistit si ciiuta sa narcotizeze aceasta anxietate. b) Kleptomania. Havelock Ellis (138) sustine teoria se-xuale a kleptomaniei, simbolismul erotic fiind mecanismul acesteimanil : obiectele furate ar con3titui simboluri ero lice. De altfelLacassagne in 1896 (citat de zice, ch motivul celormulte kleptomanii nar fi decat excitatia voluptoasa produsaprin teroarea de fi surprins", emotia aceasta ar excita pekleptoman. Stekel In Die Sexuelle llarzel der Kleptomanie" (Zeitschr. 1) Psihoza maniaco-depresiva se numeste i psihozd periodic?! (boala www.dacoromanica.roapgrand periodic), lar boinavii de aceastg psihozg se numesc periodict,
  • 178. - 179I. Sexualwiss. Oct. 1908) spune, ea ,furtul rezulta din o impul-sie irezistibila determinata de supresia dorintei sexuhle. Emotiilesexuale sunt astfel transformate in crima". Freud, Gross, etc.,de asemenea sustin impulsia la furt, ca fiind adesea o deturnarea impulsiei sexuale. Binenteles, nu e vorba de criminali, destigmatici organici, de cei ce fura siliti de lipsuri, etc... ci dekleptomania celor la care nu gasim nici o cauza efectiva de or-din somatic, totul reducandu-se la un mecanism psihologic. 4. Nevrozele de rftsboiu. Rasboiul prin noile situalii cele ofera starii mentale a individului joaca un Inscmnat roletiologic In psihatrie, dand o serie de turburari psihice alaturide cele pur somatice (raniri, leziuni organice In arma intempe-riilor, mizeriei, etc ). Trecem peste insemnatatea anumitor fac-tori fizici (surmenaj psihosensorial, neuromuscular ; insomnii,etc.) rezultati din noile conditii de train (viehta de transee, lipsade higiena, infectii, pericol continuu, alimentatie rea, etc.),pentru ca sa insistam putin asupra laturei psihologice a indivi-dului In rasboi. In Imprejurarife creeate pe front, alaturi de reagiunile ,,te-renului somatic" al soldatului (unul e mai rezistent, altul maipan la frig, nesomn, alimentatie rea, etc.), avem reactiunile aerenului psihic". Noile stari psihice prin care trece soldatul,Incepand cu psihologia mobilizeiril (despartirea de familie, tea-ma de ziva de maine, groaza de necunoscut, etc.), Ii in psi-hicul Intro continua tensiune In fata pericolului permanent.Scenele de pe campul de lupta (tipete, rani, sange, cadavre,bombardamente, etc.) vor da nastere la o serie intreaga de emotii, cu grave urinal asupra unui psihic mai ales pe unteren predispus. Importanta constitutiilor psihice (emotiva, ci- clotimica, mitomaniaca, paranoia, perversa, etc.) in reactiunilelar morbide pe front, a fost ilustrata de Porot-Hesrard, (248)Dide, Pitres, Regis, Riwers, (273) Ballet, Rogues de Fursac,Claude, Dumesnil, Dejerine, Devaux, Lope, Dumas, Laignel-Lavastine, Courbon, etc. In rasboiu, instInctul conscrveiril individulut este vi2at di-rect, iar cel sexual pus in conditii exceptionale (privat;uni, deciabstinenta) teea ce a dat nastere nenumaratelor orgii sexuale, www.dacoromanica.rovioluri, perversiuni sexuale (homosexualitate) in deajuns de cu-
  • 179. 180noscute in analele tuturor rasboaielor.1) Conflictele intrapsihicece vor surveni intre imperativele sociale (militare) ale con-stiintei (datoria de ostas, patriotismul, camaraderia, altruismul,etc.) si cele egoiste primitive ale inconstientului (ale conservariiproprii) ce Ii dicteaza fuga de desagreabil, de pericol". .. .sustragerea, lasitatea, tradarea, predarea, etc., conflicteleacestea vor da nastere, la cei predispusi, numeroaselor simp-tome sincretice (nevroze de rdsboiti) prin care sempaca atat in-dividul cat si societatea. Se tefugiazii In boala, nefiindu-i per-mis sa se refugieze . . . In alta parte. In sensul acesta psihanalitic le descrie Riwers (273)Ferenczi, Murault, Abraham, lones (160) etc. Doua nevroze de rasboiu ar fi cele mai obisnuite : I. Isteria de rcisbolu, In care unei dorinte inconstiente aconservarii proprii (dorinta de a scapa, de a fugi din o situatieprimejdioasa), nu i se permite satisfactiunea directa (fuga fiindreprimata, Innabusita de o constiinla severa). 1If gasind alte cai de elaborare (sublimare In eroism, altruism, etc.) pe de altaparte activitatea constienta fiind turburata de intensitatea com- plexului" egoist reprimat, tendinta se va manifesta printrun simptom somatic (paralizie, balbaiala, mutism, surditate, con-tracturi, tremuraturi, anestezii etc.2). Ideea inconstientului" (deex. a fi paralizat de o mana, mai ales de dreapta) se transformaIn act simbolic (simptomul simbolizand ideea). 2) 2. Nevroza anxietcrtil: starea de epuizare sau de boalaa combatantului, tensiunea (psihosensoriala) prelungita, socu-rile pe care le-a primit, au slabit Inteatata factorii sociali decontrol" (Riwers) (273) ai instinctului egoist (Ichtrieb), In cattendintele acestui instinct au obtinut o libertate constienta maimare, ceea ce va produce neliniste, individul simtind aceasta In- 3) Materialul adunat In acest sens, constitue un studiu extrem de in-teresant oi concludent asupra problt mei pslhosexuale (mal ales soa cum ovede conceptia psihanaliticA). FormeazA capitolul perotismului din &awe §ispitalele de rilsboiu tratat cu multA competintA de Magnus Hirschfelden Sittengeschichte des Welikriegesa). 2) Cehr mai multi ostaoi, In momente de groaa, le trece prin ganddorinta amai bine paralizat decAt pe front" dece nu-s bolnav r dorinteegoiste ale Incunstientului, ce survin oricui ori cAt de sever5 ar fi con-otiinta. Aceasta InsA le innAbuoe repede catA sA nu le la In seamA (eroism) www.dacoromanica.ro 2) Vezi pagina 21. Experienta lui Chatchot, In care o Idee sugeratase transforma In act; si pag. 157: somatizare (Stekel).
  • 180. 181frangere a constiintei lui,... fapt care-i agraveaza starea de an-xietate. Toate aceste simptome II salveaza din pericol, MIA caindividul so ceara constient. Tendintele egoiste se impun prinsimptome, de care constiinta bolnavului, severa, nu este res.ponsabila. Bolnavul sa refugiat ?ma in boala si fine la simp-tomele lui (desi constiinta ar don i sa revina la datorie; bolna-vul, cu lacrimi In ochi, se roaga sa fie vindecat) va fi rebella tratament. Numai printro psihoterapie adecvata suprimandu-se inhibitia inconstienti, bolnavul se va vindeca. factorilor Aceste conflicte primitive, produse de rasboiu, pot agrava,intari, reinvia conflictele sexuale vechi, ce stateau in latenta.Ele vor profita de desechilibrul moral (si sexual latent)dividului... agravand simptomele nevrozei de rasboiu. De altfelrasboiul are un rol revelator punand In evidenta o turburarepsihopatica latenta" (Potot-Hesnard) (245). Constitutile psihopa-tice se vor desvolta : perversul isi va caracteriza activitateaprin perversiuni sexuale, etc... mitomaniacul prin fabulatie, min-ciuni, §iretenie, etc., emotivul si ciclotimicul prin predispozitialui la nevroze si psihoze diverse, s. a. m. d. Nevrozele de ras-boiu nu lovesc deci Intru nimic baza freudismului" asa cumpretinde M. Boll (27). 5. Epilepsia a fost si ea supusa multor investigatii psiha-nalitice. Din punct de vedere al turburarilor psihosexuale, epi-lepticul e un infantil psihic". Turburarile psihosexuale ale epi-lepticului au lost supuse unui studiu psihanalitic de catre Mae-der9 M. Beauchant (202), etc. Sexualitatea ar prezenta deci stranse raporturi cu epilepsia ; diversele manifestari ale vietiisexuale nu sunt tara influentà asupra genezei si desvoltarii ma-ladiei, dovada ca apare des la pubertate, ca e influentata deexcesele sexuale, ca simptomele se exagereaza In timpul men-struatiei, sarcinii, acusementului, lactatieì. Manifestarile sexualeanormale la epileptici sunt de o exceptionala frecventa". (M.Beachant) (id.). Astfel, Maeder $1 Beauchant divid manifestarile sexualeale epdepticilor In doua grupe ; 1 autoerotice, care nu lipsesc niciodata (masturbatie, ex-hibitie, etc.) orgasmul venerian il Olin min frotajul altor ) Maeder: »Die SexualitAt der Epileptikeru Jahrb. fiir ps. und psyho- www.dacoromanica.ropath. forsch, 1909,
  • 181. 182parti ale corpului (On, mucoasa anala, uretrala, etc.) ce secomporta ca zone erogene" (infantile). Maeder atribue o sem-nificare autoerotica unor miscari ale Intregului corp. Astfel aobservat de ex. bolnavi In pozitia genu-pectorala executAndmiscarì ritmice ale bazinului, cu o mimica ce nu lasa nici o In-doiala .asupra semnificatiei sexuale a unui asemenea act". Pefe,Ellis, etc., sustin de altfel, ca sensatiile de miscare adesea potprovoca excitatii sexuale, (cum ar fi de ex. In mersul trenului,In calarie, in leganare, etc.); 2 heteroerotice. Sunt mai importante, deoarece din cauzalor epilepticul este periculos fata de societate. Instinctul sexual,chiar daca este normal, este exagerat (satiriasis, nimfomanie).De obiceiu Insa perversiunile predomina prin polivalenta lordorintele lor sexuale perverse se exercita in directiuni mul-tiple" (Maeder). (op. cit.) Sa observat apoi, ca accesele exa-gereaza perversiunile sexuale existente In perioada inter-accesuala.Krafft-Ebing citeaza cazul unui epileptic care la fiecare accesvroia sa violeze pe mama-sa, In perioada interparoxistica dincontra, nu-si minifesta dorintele sexuale (incestuoase). Kiernan(cit. de M. Beauchant) desc,rie cazul unui barbat care avea2-3 accese pe an, cu impulsiuni pederastice care durau 8-15zile. Aceste acte impulsive sunt mai frecvente la epilepticii,care au numai vertige ; impulsiunile sexuale pot constitui de-altfel in perioada inter-accesuala adevarati echivalentiepileptici. M. Beauchant (202) sustine de altfel, ca sexualitatea estedeja anormald inaintea aparitiei maladiei". Asifel citeaza doiepileptici, unul la etatea de 5- 6 ani avuEese raporturi homo-sexuale, iar crizele au fnceput la 20 de ani ; - al 2-lea avuseseIn copilarie gusturi coprofile marcate, la etatea de 5 ani seexcita privind copiii ce-si faceau necesitatile fiziologice maitarziu ii placea sa se duca el fnsusi cu copii mai mici, la closet,sa-i desbrace si sa-i priveasca in timpul defecatiei. Aceste ten-dtnti coprofile apareau sin vis, in crizele epileptice. Asa dar,zice autorul, In vieata sexuala anterioara aparatiei epilepsiei, ga-sim manifestari anormale ; anomaliile sexuale ale epilepticilornu sunt deci o consecinta directa a epilepsiei, dar nici cauza,de oarece multi cu turburari analeage nu devin epileptici. www.dacoromanica.roEpilepsia nu intervine in geneza acestur turburad, decOt ca fac-
  • 182. 183tor predispozant, ce favorizeaza persistenta unot factor!, cefac parte in mod normal din sexualitatea Infantild, findcare la pubertate trebue sd dispard sau Bali piardd dinvaloare. Concep(ia psihanaliticA a psihozelor. FArd ca sS con-teste influenta determingrilor pur fiziologice (endocrine) si orga-nice, ;coala psihanaliticá a su pus delirele periodlce aceloraslegi psihologice de analizg, pentru ca sA explice varietatea deconfinut a activitStii mentale maniacale, monoideismul depre-siv al melancoliei, obsesional, fobic, etc. Dt. Nacht prezinta un raport1) amanuntit asupra structurii inconstiente a dtorvapsihoze (delirul se persecutie, de gelozie, erotomaniac : melan-colia, schizofrenia). Conditiile fundamentale de altfel, ale terenului biologic, favo-rizeaza desechilibrul intrapsihic prin sistemul nervos central sivegetativ, sldbeste functia cenzurald, represiunea, indt com-p/exele" inconstiente se vor revarsa in sfera activitatii psiho-motorii a bolnavului, dupS logica lor afectiva, deci cu totulsubiectivg. Bolnavul nu va spune in nebunia lui decat ceca ceeste deja In el ; Isi desvolta propriile sale tendinte" (Régis-Hes-nard) (260). Numeroase stdri maniacale au fost tratate prin psihanalizA.Astfel Minkowski (208), descrie cazul unei bolnave ce prezentao stare maniacald cu halucinatii auditive multiple si idei deli-rante de persecutie, mai ales de grandoare. Maeder 1) vindecSo depresiune melancolid prin psihanalizg, in sfdrsit acelassucces I-a obtinut Dr. Vlad (309) in cazul unei psihoze mania-cale de origine gravidica. Investigatia psihunalitica sa aplicat frisk mai mult dementeiprecoce si paranoiei, asupra drora vom insista putin. 1. Demenfa precoce. Patogenia acestei psihoze a lost stu-diata din punct de vedere psihanalitic de cgtre prof. Metzler,din Zürich. Kraepelin o punea pe contul insuficientelor endo-crine, altii (Dide, Guiruud) (83) vdd rezultatul unei involutiielective a grupelor de celule nervoase, ce prezida la sintezacenestezica si activitatea vitalS instinctivd (i. din regiuneasuboptid, locus niger) : insfArsit Régis (261) zice, cd de- 9 ApArut In .Revue française de psyhanalyse 1932 Nr. 4. www.dacoromanica.ro i) Maeder: .Psychoanalyse bei einer melanchol. Depression° (&alb. f. Neur. u. Psych. 1910).
  • 183. 184menta precoce ar fi o confuzie mentala de natura toxi-infectioaaBleulet, reprezentantul ecoalei psihanalitice din Zürich emite o con-ceptie psihologica a dementei precoce (schizotrenia). In raporturilecu lumea externa, individul are doua modalitAti de reactiune : 1 fie ca se adapteazd situatiei externe Iumea lui in-terne intrand In armonie cu lumea externa (indivizi numitisintoni (Kretschmer); 2 fie, ca nu se adapteazd §i seretrage Inlumea lui interne,rupand once legatura cu societatea, ducand o vieeta autistr(Bleuler); qi aceetia vor fi cei cu o constitutie schizoidd (Kretsch-mer). Smtonul va fi omul de actiune, schizoidui va fi visatorulsau omul de creatie. Schizoidia este de altfel nu numai un fenomen normal, darei general. Once idee care ne preocupa pentru un timp, ne deter-mina la o evadare" din lumea externa. Este un fel de disocierecare nu e morbida, zice Nayrac, In teza sa (Lille 1923) citat deClaude, Borel ;i Robin. (58). Starea patologica a schizoidului,Claude (56) o descrie subt numele de schizomanie (chiar dincopilarie apar tendinte spre izolare, solitudine, reculegere, reverie,meditatie). In grad mai Inaintat (patologic) schizomania se trans-forma inteo dislocatie schizofrenid" dand ceea ce Bleuler adenumit schizofrenie. Exista Insa o deosebire psihologica Intre dementa pre-coce propriu zisa (tip Motel-Cristian)i schizofrenia lui Bleuler.Asemanarea este numai aparenta din punct de vedere al simp-tomelor, In esenta Irma este deosebita In timp ce dcmentaprocede tip Morel (slabirea, involutia progresiva a facultatilorintelectuale ei morale) este legata de un substrat anatomic maimult sau mai putin bine determinat, In schizofrenie, aceastaslabire, involutie, este aparenta, deoarece bolnavul nu-si exte-riozizeaza activitatea lui psihica, (aceasta fiind concentrata In-Iumea lui interna")-. In schizofrenie nu poate fi vorba de oalterare psihica, deficienta, dementa, In sensul clasic al cuvan-tului, ci de un fel de introspectie prelungitd, de contemplareinterioara. E vorba de o psihoza onirica (Traumhafter-Wahn)(Régis-Hesnard) (260). Schizoidul, schizomaniacul cu ocazia unui soc afectivpoate ajunge la o pierdere completa a contactului cu realita- www.dacoromanica.rotea bolnavul devenind indiferent Leta de ambianta, traind InEul sail profund, In autismul sail ei luand atunci aparenta
  • 184. 185intreagd a unui dement precoce tipic, lard ca totusi in niel uncaz sa putem vorbi de o slabire intelectuala" (Claude) (60).Schizofrenia luu Bleuler inglobeaza cele mai multe psihozefuncfionale" (7renel) (294). Acestei psihoze i-a dat numele deschizofrenie din cauza caracterului ei fundamental : dislocarea"(Spaltung) diverselor functiuni psihice. Bleuler o descrie ca avanddouà categorii de simptome : 1. fundamentale: autismul, care consta in ruperea legaturii Cu societateasi inversiunea" (lung) intregului afect in Iumea lui interne.Este analog cu autoerotismul lui Freud (Ellis), Cu pierderea,functiunii realului" (Janet). ambivalenta afectiva i voluntara (vrea si nu vrea), in-telectuala (sunt si nu stint"), orientand exteriorizdrile. obtuzia afectivd, ce se manifestO uneori sub forma deWurstigkeit" (Bleuler) (je menfichisme) stereoti pie, echolalie,echopraxie, etc. 2. simptome secundare: hipermnezii, ¡dei delirante ; sim-ptome fizice, catatonice ; stupoare, mutism, stereotipii, manierismnegativism, impulsivitate, akinezie (atonie, stupoare), hyperkine-zie (agitatie, bufonerie), stari crepusculare, etc. In fine deosebeste : schizofrenia paranoidd, catatonica, he-befrenicii ; simpll, latenta, etc. (dupà simptomul predominant). Claude, Borel si Robin (58) dupit ce obiecteaza scoaleibleuleriene de a fi extins prea mult conceptia schizofieniei, re-cunosc meritul lui Bleuler de a fi aratat existenta a clang ca-ractere fundamentale schizofreniei : pierderea contactului cu rca-lit atea (slabirea factorului pragmatic") si andirea autistà" cese opune gandirei realiste. Sfera activitatii psihomotorie esteastfel cu totul reclusa; absenta Irma precum este usor debanuit este latenta ; din cand in cand activitatea psihicaintens4 ce se efectueazA in lumea introjectata" a schizofreni-cului da dovada de existenta ei prin o gandire infuntilà,chiar prin reflexiuni judicioase i adaptate contrasland tolulcu starea lui obisnuita" (Claude) (60). Inteedel ar, schizoffenuleste in fond un regresat in faza activitatii psihomotorii a peri-oadei infantile. Windermutn) arata aceasta analogie dintre schi-zofrenie si infantilitate, gasindu-le absolut identice. www.dacoromanica.ro 1) Windennuth H. ,.Les simptomes schizophr. chez lenfant normal,(Zeitschr. f. d. ges Neur. u. Psych. 22. Sept. 1923).
  • 185. 186 lndividul predispus (constitufie schizoldd) si cu determi- narile unui complex de factori biofiziologici, nereusind sa-si satisfaca aspiratiunile lui In realitatea externa (din partea careia a fost lovit de mizerii, deziluzii amoroase. suparari intense, nos-talgie, lipsuri financiare, surmenaj, socuri morale, etc.) se va re-trage In domeniul gandirii lui interne ; va suferi acea interlo-rizare mentald" cum o numeste Claude. Toata afectivitatea (II-bidoul Freud) lui se va introjectaa in lumea de odinioara...In lumea gandirii infantile. Intreaga atentie va fi interiorizata ;lumea nu-1 mai intereseaza (je menfichisme). Sar explica de alt-fel debutul schizofreniei prin scaderea tensiunii psihicel) (de-presiunea, melancolia prin mutismul ce dureaza ore Intregi, etc.).Bolnavul suprimd din vleala lui, atat societatea cat si reprezen-tantul acesteia (constiinta)... se refugiaza In boala. Introversiu-nea si desatasarea de realitate sunt de altfel caracteristicileoricarei nevroze (Oh. de lliontet) (213). Este o modalitate de aob(inea vindecare2) (Heilungsversuch) pe care o cauta individul,incapabil sa se adapteze realitatii (Régis-Ilesnard) (260). In timpce schizoidul, schizomoniacul sufere o regresiune temporard simai mult sau mai putin intensa, schizofrenicul se caracteri-zeaza prin introversiune maximalie (Freud si Jung) si de lungadurata daca nu definitiva pana la adevarata dementiere. In gandirea infantil, bolnavul (ca si schizoidul) isi traesterealizarea visului" (Jung). Elementele manifeste din cand incaul, ale acestui onirism autist, vor fi deci identice cu elemen-tele activitatii psihomotorii infantile. Bolnavul, ca si copilul, arementalitate de copil, steoretipeaza : echolalii (ingana), echopraxii(imita) etc. negativism (incapa(inat ca si copiii, nu ascultade societate, care nu-i mai prezinta nici un interes etc.). !litre- ) Psihologia clasica (stalled P. Janet) a constatat numai faptul. catensiunea psihologicd e sedzutd §i cA (mai ales In isterie) cAmpul comlitti-t.qi e strdmtorat. Nu ne-a spus lusa: dece ? Psihologia noua (dinamicd Freud) a aratat insa, ca strAmtoareacampului constiintei se dator(ste unui conflict incontient ce preocupd pebolnav, iar scaderea tensiunii psihologice, faptului, cA acel conflict absoarbeo mare parte din energia psihied a bolnavului. 2) AceastA modalitate de a rupe contactul vital cu realitatea, recu-noaste de altfel gi predispozilii ereditare, factori constitulionali cu a cAror www.dacoromanica.rocolaborare aduce profunde modificar in personalitatea individului,
  • 186. 187buinteaza neologisme, contopind notiuni abstracte cu concrete,intocmai ca si copiii. Rds nemotivat pentru noi ; pentruel are insa o cauza subconstienta. Hesnardsi Laforgue (173) expun cloud cazuri, in care aratamecanismul psihologic dupd care lumea imaginard linde sd sesubstitue realitAtii. Elaborarea gandirii subconstiente se va facetrecand prin aceleasi mecanisme onirogene (simbolism, conde-sare, proiectii, deplasare etc.), Incdt prin aceleasi procedee deinvestigatie psihanalitica sar descoperi sensul acestor manifes-tari morbide ale psihozei. Concluziile scoalei din Zürich (dupd Regis-Hcsnard)(260)ar fi: I. Dementii precoce (schizofrenicii) pot da dovada uneiactivitdti psihice considera bile. Aceasta activitate psihica ascultd de legile psihologicecomparabile Cu ale visului normal. Anatomia patologicd si patologia generala nu pot niciset in firme si nici &Ili dea seama de marile caractere cliniceale maladiei. Activitatea autista latenta a schizofrenicului prezinta o deo-sebita importantd din punct de vedere al diagnosticului dife-rential, pe care suntem nevoiti sd-I facem cu dementa precoce(tip Morel), in care activitatea psihicd este salzuta in realitate.Pentru descoperirea acestui autism sa intrebuintat eterizarea;Claude (60) cu elevii lui: Borel, Robin etc., iar la noi au tautincercdri D-rii Pci ieanu, Constantinescu si Gorcea (223), (prindiprin nacroza, ceilalti prin injectii intravenoase Cu eter si alcool),si acesta pentru ca sd invingei rezistcnta inconstientii a schizo-frenicului, pentru ca sa evidentieze ,, conservarea intelectuald",pentru ca sa patrunda in autismul Jul profund". In dementaprecoce adevaratd (tip More!) reactia este negativä, in timp ceschizofrenicul mut, lipsit (prin narcoza) de rezistenla psi-hied (ce se interpunea) expune tot sau o parte a vietii luiinterioare" (Claude) (id.) TehnIca (Claude) Cu o mascA Ombredanne, In care am pus 15-20cm eter chimic pur, vom face anestezie completg, cam se va Intrerupe ime-diat ce a-n obtinut-o. Natirn ce va spune bolnavul In faza de exchatle fizi-ologicA (care urmeazA celei de rezolutie completg), vom cauta Ins5 136 uti-ham mai ales perioada de obnubila fie pasager,1 ce precede imediat trezirea,In curbul cAreia inceteazd inhibilla psihicd Fi rezistenfele sub Fi inconFtientecari se opun interogatorului. Nutam reactlunile individului la cuvintele in- www.dacoromanica.ro
  • 187. 188ductoare9 §1 la chestiunile relative la un poc banuit de noi. Acest pro-cedeu are o valoare diagnostica pe care o are pi punctia lombara saupleurala, (sar puten vorbi de o punc(le psihicd.) Claude citeaza astfel cazul unei fete cu diagnoza de de-menta precoce hebefreno-catatonica, diagnostic ce sa gasitgresit in urma eterizarii, deoarece era o schizofrenica cu ovieata psihica interioara intensa, retrasa in latentd, iar nu slabitarealmente cum sa crezut (adica dementiala In realitate ; organic). Precum vedem, punctul de vedere psihologic prezinta undeosebit interes In domeniul psihatriei, analiza clinica a scoa-lei din Zürich constituind un mare progres ce a adus la luminao serie de simptome importante". (Dide i (Juiraud ) (83). In studiul schizofreniei au mai contribuit In sfarsit Jung,Maeder, Abraham, Ricklin, Bjerre, Campbell, Stockmeier, etc.Din toate acestea se ntrevede, ea factorii afectivi par a deti-nea un rol important in geneza schizofreniei.2) 2. Paranoia. In jurul problemei atat de dificile a pa-togeniei acestei psihoze, lucrarile psihanalitice au adus oinsemnata contributie (Bleuler, Freud, Jung, Maeder, Ferenczl,M. Beauchant, etc.) Factorii organici nu lamuresc esenta si ge-neza acestei psihoze sistematizate, cronice ; recunoaste to-tusi o predispozitie ereditara (constitutia paranoica). Dupa Stan-ley, este necesar astfel de un teren particular, o imaginatiefoarte activa si sentimente puternice de simpatie sau repulsie,care sa se intretina. Aceasta constitutie va reactiona fata de ce-rintele sociale Inteun fel cu totul anormal. Factorii morali voravea deci acelas rol determinant al acestei reactiuni morbide. Delirul, halucinatiile, ideea prevalenta, fixa, obsesionala,persecutorie etc., are aceiasi legatura stransa cu personalitateaafectiva a bolnavului. Ar fi rezultatul unei apareiri (Abwerpsy-chosen) a constiintei, In contra unui atac mai putin energic simai disimulat al inconstie3tului. (Régis-Hesnard) (260). 9 Vezi capitolul : psihanaliza cu metoda terapeutica. 2) Doyen, existenta dementei precoce din inchisori. Suprimarealibertatii (element afectiv prin esenta) aduce dementierea. Aceasta supri-mare constitue unul din cele mai vitale conflicte afective (morale) dintreindivid pi societate. www.dacoromanica.ro
  • 188. Aceleasi mecanisme de elaborare (ambivalenta afectiva, in-terversiune afectiva, etc), le vom gasi si la baza simptomelorparanoice. 0 tendinta intens emotiva, inconstienta, survine (subinfluenta unui complex de factori psihofiziologici) la un mo-ment dat In sfera constiintei ; aceasta Irma ca element socialcauta so Indeparteze, sa-i suprime manifestarea, so rationa-lizeze. Paranoicul, spre deosebire Irma de schizofrenic, Tis prolec-teazd conflictul intern In lumea reald din afara lui ; cauta sarezolve conflictul nu refugiindu- se In vieata autista, cl raportandtendinta lui penibild asupra altor persoane" (Régis-Hesnard) (id.)Paranoicul este periculos astfel pentru cei din jur din cauzaactelor lui dogice" constiente in timp ce schizofrenicul estepericulos din cauza actelor lui inconstiente. Proiectarea (rapor-tarea conflictului interior asupra persoanelor din jur) nu se faceinsei la intamplate; tendinta afectiva inconstienta ce-I preocupape paranoic, se afla ¡MIA) asocialie simbolicd cu obiectul saupersoana asupra carela se prolecteazil, asupra cdrela se exterio-rizeaa afectul bolnavului. Acesta va utiliza o logica falsa, vavedea lumea prin propriile NI sentimente de unde delirul deinterpretare. In faza incipienta bolnavul duce o lupia cu tendinta-i pro-prie, de unde nelinistea si frica cu care 1ncepe psihoza ; maitarziu afectul se proiecteaza, se exteriorizeaza sistematizat, dupao logica falsa si simbolica asupra lumei externe. Persoana, ani-malul sau obiectul ca simbol asupra caruia sa proieclatIntregul afect (interes) al bolnavului, li va mentinea rezultatullogicei lui : ideea fixii. Complexele" sexuale au de altfel si ele un Insemnat rolIn geneza acestei psihoze. Freud a aratat, ca unele impresiunisau imagini se ataseaza atat de intens de emotiunile infantile,Incat influenteaza personalitatea ; aici ar fi origina paranoiei.Mania persecutiei ni-i data de obiceiu de componenta homo-sexuald. Persecutia Incepe In mod obisnuit dela cel mai bunprieten, adica dela un surogat de frate (cánd individul a ramasfixat Inca din copilarie de vreun frate). In cazurile fixarii"de tata (ceea ce Intalnim mai des) persecutia Incepe dela o au-toritate oarecare. Invers In cazurile feminine unde gasim fi- www.dacoromanica.roxari" homosexuale de mama sau de sofa". (Vlad) (309).
  • 189. 1g0 Tratamentul psihanalitic este bine venit In prima fazd (Inacea a nelinistii, anxietatii, fobiei) ; In faza de persecutie estegreu de aplicat deoarece ll suspecteazd 1 pe medic". Mayer giBjerre au vindecat un caz de delir de interpretare ce data de10 ani. 0 mica apropiere Intre schizofrenie i paranoie arata ceI- a facut pe bread sa divida psihozele in doua clase. Ueberwaltigungspsychosen rezultate ale unui atccvictorios, reusit al inconstientului asupra constientului". (Reg(s-Hesnard) (260). Aici ti gasesc locul schizofreniile. Bolnavul,pentru ca sa scape de realitatea penibilA, rupe orice legatura Cuaceasta, substitundu I elementele afective inconstiente, ce 11satisfac complexele". Abwehrpsychosen rezultate ale unei aptirárl din parteaconstientului in contra unui atac mal putin energic qi mal drsi-mulat al Incongientului. Acesta nu reuseste astfel decat sainfluentezevieata constienta, so falsifice §i sa deghlzeze gandirealogica a bolnavului. Bolnavul In eforturile lui de rationali-zare" a sentimentelor venite din inconstient, cauta se le expliceprinteun rationament, dar nu reumte decdt sd le localizezefats, sd le exteriorizeze l sa le transforme semnificafia. Acesteacianstitue skittle paranoice (paranoia, drmen(a paranoidc1). Paranoia si schizofrenia, care reprezinta deci doua marivarietati de boli psihogene, sunt regresiuni in copildrie, regresiunimai intense si mai prelungite decat In psihonevroze". (Régis-Hesnard) (id). Afectiuni §i simptome, care pot avea origine psihicg. Am vgzut, cum prin meranismul conversiunei, o idee, do-rinta, se ponte transforma In act, In echivalent somatic (In sim-ptom isteric) (vezi pag. 21). Astfel multi psihanalisti, ca Adler,Sadger, Wrnkler, Dreyfus, Willtam, Oberholzer, etc., au aplicatcu succes psihanaliza In mai multe cazuri de simptome organiceizolate, care au avut In realitate o genezd psihicd. Bunaoara : a) Vaginismul am vazut, ca adesea (binen(eles candnu e leziune organica) nu-i decat expresia somatica a unui sen-timent de uversiune inconstienta, ce-I nutreste femeia fata de www.dacoromanica.robarbati sau numai MP de so(.
  • 190. - Berigulala (gangaveala).Cand suntem surprin$i asupra unuifapt nepermis, avem un moment de baiguiala, rezultat al emo-tiei ; conflictul se lichideaza trece. Cand totul Irma, si o ten-dinta de a spune ceva este Impiedecatä de o alta antagonista(datorita cenzurei", unei situatii etc.) rezultatul va fi baiguiala.Individul vrea sa spuna ceva ; avem ca si In laps o tendintaperturbatä de una perturbanter. Baiguiala ar fi deci un laps carepersistd un laps definitrv, adoptat cu nevrozei". Eder (97) dinLondra, Inteo comunicare facuta la al XVII-lea Congres inter-national de med. din Londra (1919 August 6-12) expune cloudcazuri de baiguiala, vindecata numai prin tratament psihanalitic.Inteadevar baiguiala (in afara de cazul unei leziuni organice)recunoaste intotdeauna o psihogeneza, cu motive inhibitorli in-conglente care turburci procesal aso ciativ ideo-afectiv. Psihoge-neitatea se banueste in cazul cand bolnavul baiguie numal InanumIte situatii, fata de anumite cuvinte sau Lata de anumitepersoane obisnuite (cum ar fi de ex. : mama, sora, etc.). Celcare baigue, are ceva de ascuns si baigule de teama scl nu setrddeze" (Eder), cel care baiguie se refuglazii In boala aceasta,care-1 scuzei fata de societate (scapa astfel de realitate). Vomlsmentele Incoercibile adeseori pot fi o marturisiresimbolica (a mamei) de a fi debarasata de copil" (Stoddard)(290), Vlad (309), etc (Se trateaza de altfel cu evacuarle ute-rina). Hurst (in 1922) (citat de Stoddard) dei nu era psiha-nalist, A demonstrat caracterul nevrozic al vomismentelor incoer-cibile, tratandu-le prin sugestie. Femeia nutrea o aversiune in-conglentei fata de sol (sau de s:mbolul acestuia : copilul). Dermatoze, prurit vulvar, anal. Se cunoaste Inde-ajuns importanta factorilor psihici In multe manifestari cutanate,idiosincrazice. Deseori poate fi expresia unei dorinti incorwtiente de a freca parten interesata, act care duce la masturbatie, scopul inconstientului". (Stoddard) (id). E un fenomen au-toerotic (vezi pag. 160). Accidente nervoase ale menstrual /el (Stoddard) Ame-norheea deseori este un simptom asociat diverselor turbutarimentale, mai ales de ordin depresiv, si e foarte comuna In an-xietatea isteriea. Fara ndoiala, ea o turburare endocrina for-meaza legatura Intre afectiunea mentala si amenorhee. De altfel www.dacoromanica.rorezistA qi psihanalizel, Mara de cazul cand e vorba numai de o
  • 191. - 192 -inhibitie psihicA (cazuri foarte rare). Dysmenothcea (mai ales va-rietatea atribuitd de ginecologi unui spasm) ar fi de obiceiu denaturd istericd si psihanaliza o vindecd repede. Pare cd in-(elegerea intimitatilor sexuale este suficientA pentru vindecareaei, deoarece dispare adesea dupd mariaj. Eptstaxis Stoddard (ibid.) citeaza cazurile a trei bol-nave cu epistaxis mensual (echivalent menstrual). A gdsit, cdaceastA peridiocitate a epistaxului se datora unui vast com-plex" homosexual si simptomul 41 avea originea In refund in-constientului de a se recunoaste ca femeie si de a accepta wmens-truatia uterind." (Unele dysmenorhee ar avea aceiasi cauzt1).Mai citeazA un caz vindecat de dan sul (In 1910) un homosexual.Acesta avea epistaxis mensual, rhinologii lau tratat MA suc-ces ani de a randul. Homosexualitatea lui era latentd, inconsti-entA ; In cursul psihanalizei deveni con#Ientd. Bolnavul elan-dull seama cd simula o menstruate prin eptstaxls sa vindecat. ConstIpala adeseori constitue un fenomen autoeroticIn urma persistentei zonei erogene" anorectale din copildrie.Constipatia adesea este un fenomen rectal de origine nevrozicd,de unde numeroasele vindecdri obtinute prin psihanaliza (La-.forgue §i Allendy (174). Bolnavul isi retraiesle placerile de odi-nioard, din copildrie, cand mucoasa anald fi satisfacea placereasexuald ; de aici si caracterul constipatiei de a fi rebeld la tra-tament (bolnavul tine" la boala lui). Strabicmul convergent se obsen A ca simptom neuro-logic In unele cazuri de isterii. Dr. W. S. lnmann (rit.dard) (op. cit.) oftalmolog la Portsmuth-Hospital a ardtat, camulte cazuri de strabism convergent infantil sunt de origineemotionald". Astfel a vindecat pe malti copii cu strabism, nuprin lunete sau interventii, ci luandu-i pe genunchi vorbindu-lepdrinteste (sugestie); strabismul reapdrea MO de obic,. iu randcopilul revenea langd mama sau tata sever, ar tipatic 9. Multi pot prezenta un grad inferior de miopie, h7perme-tropie sau astigmatism fact ca sa se nelinisteascd, alti Insd dincontrd cer lunete. Ori la aceatia din urma, Dr. Inmann a cons-tatat o stare nevropaticd evidentd. Adesea auzira expresiile ; o vedere pdtrunzdtoare", nstreipungeitoare" etc. ; privirea www.dacoromanica.ro 9 Se zice de altfel : ,mal bine aq chiort deck sA-1 mai revAds.
  • 192. 193(ochii) are deci o semnificatie phallica. Explicarea freudianazice Stoddard a observatiei lui Inmann ar fi deci, ca ace§tibolnavi care cer lunete pentru neinsemnate defecte de refractie,au teama de impotenta i spera incon§tientca sticlele li vorajuta sail pastreze aptitudinilea. In sfar0, numeroase alte simptome organice (crampa pia-niOilor, scriitorilor; cefaleea, nevrozele gastrice, etc.) au dis-parut In urma unui tratament psihanalitic (William, Vlad, Sad-ger, Meisl, etc.), bine nteles cand au avut o origine psihogena(In urma traumelor morale, tendintelor reprimate, evenimente-lor infantile etc.). Se vede astfel Importanta factorilor psihici In geneza tar-burd rilor organice. O conceptie sintetica a complexului de fac-tori somato-psihici va umplea lacunele ce le gasim In descrie-rea patogeniei diverselor maladii, In masura In care ar aveaIn vedere i importanta capitala a elementului psihic ; acestelement precum poate fi turburat secundar, In urma unor lezi-uni organice, poate fi turburat §i primitiv (de factori psihici) aducand ulterior simptomele somatice (ale maladiilor psihogene). 9 Sa observat, ca majoritatea femeilor ce sufar de conflicte sexuale (In legaturile lor erotice) prezinta de obiceiu diverse turburari gash o-intestinale(constipatie, anorexie, etc.). Legatura dlntre sistemul sexual §i digestiv, prezinti un intern ce nu poate fi trecut Cu vederea, cu atat mal mult, cu cat ne face sa nentrebAm daca nu este o proba destul de evidenta In fa- voarea ipotezei freudiene, dupa care satisfactia nutritiunii la copilot aduce www.dacoromanica.ro til o satisfactie libidica. D. I. PO/TOM-SIBIU : ,P11111ANALIZie. 13
  • 193. CAPITOLOL VIII. Perversiunile psihosexuale. Cauzele perversiunilor psihosexuale. Oblectul sexual. Scoputsexual. Perversiuni care au alt obiect sexual: Homnsexualitatea (uranismul, la femei : tribadismul, lesblanismul, sa-phismul). Diverse conceptii emise asupra homosexualltAtil: leoria inverst-unit a lui Freud. Homosexual!! definitivl, amfigeni si ocazionall. Ho-mosexualitatea latentd. Pederastia. GerontofIlia. Sodomia (bestialitatea). Perversluni care au alt scop sexual Perversiuni prin transgresiune anatomica: suprastimarea oblectululsexual (cristalizare Stendhal): cunilinctie, anilinctie, fetialsm. Perversiunl prin oprirl (fixdri) sau regresiune: plAcerea ano-rectal,plAcerea urinard, masturbatia, plAcerea vizualA (voyeur-I, myxoscopla exhi-bitionismul), plAcerea bucalA. Sado-masochismuf, flagelatia. lmportanta punctului de vedere psihologIc In explicarea mecanismelorperversiunilor psihosexuale. Douà categorii de cauze pot determina turburari in sferapsihosexualitatii: I. Cauze fizice: biologice (turburAri endocrine, fiziologice,etc.) i organice. Ele pot fi : indirecte : leziuni ale sistemului nervos sub a cNrei de-penden se se gasesc centrii mecanismelor fiziologice ale sexu-alitatii 0 directe : leziuni congenitale sau cApAtate, ale or-ganelor genitale. Aceasta categorie (a cauzelor fizice) este Indeajuns de cunoscuta. 2. Cauze psihice a caror Important6, precum am vlizut, www.dacoromanica.ro;ia evidentiat suficient, mai ales In urma cercetarilor psibana-
  • 194. 195litice. Am vazut de asemenea, cum elementul psihic constitue o fundamentala componenta a instinctului sexual (vezi pag. 75). Asupra acestei de-a doua categorie vom insista in moddeosebit, necesar fiind unei lamuriri efective a mecanismuluipsihofiziologic. 0 minutioasg analiza psihologica a oricarei manifestari ainstinctului sexual duce la cristalizarea a doi factori : 1 un subiect sexual, si 2 un scop sexual. Freud numeste obiect sexual) persoana (de sex opus), careexercittl o atractie sexualei, iar scop sexual, contactul fizic. Aceste considerente formeaza criteriul de clasificare alperversiunilor sexuale (aberatiuni sexuale"). Astfel, Freud ledivide In dotia clase : aberatiuni ce se refera la oblectul sexualsi allele privind scopul sexual. Incat sunt indivizi ce au deviatdela obiect, altii dela scopul fizic al sexualitatii. I. Indivizil ce au alt obiect sexual decal cel normal:sexul opus. In aceasta categorie se gasesc homosexualii, pede-rastii, gerontofilii etc. 1. Homosexualli sau invertitil (uranismul) 2) au renun-tat la contactul cu sexul opus, Inlocuindu-1 cu anusul ace-luias sex. Scoala freudiana contesta caracterul exclusiv al homosexu-alitatii deoarece aceasta conceptie nu explica hbmosexualitateaocazionala si amphigend" (Freud); contesta si credinta cla-sicilor, dupa care ar fi totdeauna un stigmat, un indiciu de dege-nerescenta nevropatica a), conceptie eronata, zice Freud, intrucat nu explica nici inversiunea sexuala ce-o gasim la atati indivizitara nici o tara somato-psihica si nici faptul, ca In antichitatese practica pe o scara Intinsa, precum se practica si azi la multepopoare primitive (Ellis) qi chiar civiiizate (?) (rafinate"). Alti autori, bazati pe homosexualitatea ocazionald, sustin cahomosexualitatea este susceptibila unui tratament prin sugestie,Intru cat ar fi vorba de o aberatiune sexuala capiitatä In urma ) E vorba de sexualitatea normall 2) La femei inversiunea se cheamA amor lesbian, saphism (dela Sapho)tribadism, lar femeile: invertite, lesbiene, tribade. www.dacoromanica.ro 2) Sa crezut aceasta din cauza frecventel homosexualitAtii la aevro.pall (la ladIvIal observati dad meclici).
  • 195. 196unor circumstante ocazionale ce au deviat evolutia nor-mald a psihosexualitdtii. Parerea acestora Insd nu explica, dece multi, care dei au trecut prin Imprejurdri ce le-au deviattemporar psihosexualitatea, au revenit totu*i la o-sexualitatenormald ()data cu disparitia acelor circumstante. Altii In sfar-*it bazati pe conceptia hermafroditismului anatomic embrionar"au emis ipoteza unui hermaftoditism psihic" ipoteza bi-sexualitdtii". Observatiile nu aratd existenta acestui paralelism(herm-afrodit") deoarece aldturi de cei Cu caractere fizice depseudo-hermafroditism (absenta barbii, gat rotund, sani desvoltati,etc.) numero*i homosexuali prezintd o virilitate destul de Insem-natd. In ceea ce prive§te credinta lui Krafft-Ebing, In existents a doicentri sexuali (feminin i masculin) nu sa confirmat intru nimic. Freud emite teorla Inversiunli: geneza homosexualitdtii sargdsi Inteo anomalie evolutivel a instinctului sexual. Caresunt factorii determinanti ai inversiunii ? Prin investigatie psi-hanaliticd aplicatA homosexualilor sa &it, cd In copildrie in-stinctul lor sexual sa fixat" pentru un timp asupra mamei lor(resp. tatd). Absenta unui tatd in copildrie zice F.reudfavorizeazd inversiunea, de asemenea i prezenta unui tatd preasever, atwazd copilul de mamd-sa. DupA ce MO educatia l-asilit sd-gi lndrepte afectiunea sexuald asupra altor persoane, elsa indentificat femeii (mamei) devenind propriul sdu obj-ect sexual" (Freud),si se complace (place pe mama lui cu caresa identificat) aceasta In taza de nardsism ca apoi sAcaute adolescenti pe care sd-i iubeascd precum I-a iubit mamaodinioard". El repe.tcl tontd vieata mecanismul ce a fost origineainversiunii, deoarece sentimentele erotice care se ata§eazdpersoanelor de acela0 sex, joacd In vieata psihicd normald un roltot atAt de important ca §i sentimentele ce se ata§eazd ce-luilalt sex, lar valoarea lor In etiologia stdrilor morbide este qimai mare" (Freud) din cauza caracterului lor antisocial, - cele aduce In conflict cu societatea, cu con§tiinta. Dupd Freudsexualitatea infantild nu se Indreaptd deci numaidecat spre sexulopus, ci inditerent spre un sex sau altul. Numai prin constran-eeri suferite Intrun sens sau altuly aceastd stare a sexualitAtiise desvoltd normal sau inversatd. De abia la pubertate atitudineasexuald la o forma definitivd, iar decizia ce intervine atunci, www.dacoromanica.roeste rezultatul unor serif de factori constitutionali al individului,
  • 196. 19?precum si a unor factori accidentali (educatia, familia) a camansamblu ne scapa" (Freud) (115). Freud insusi recunoaste Insa, c nici conceptia aceasta nuda o rezolvare satisfacatoare complicatei probleme a inversiuniisexuale, dar cel putin are avantajul de a explica tnecanismulmat apropiat al acestul proces. Homosexualitatea poate de altfel sa apara atat In copilariecat si in once alt moment al vietii, dupl o perioada de sexua-litate normala. Astfel Freud divide homosexualii in trei clase : h )mosex. definitivi, a caror inversiune dateaza din co-pildrie i care se caracterizeaza prin faptul, ca obiectul lorsexual este exclusiv de acelas sex, sexul opus provocandu-le oaversiune sexuala din a carei cauza nu pot efectua actul normal. homosex. _amfigeni (hermafroditism psihosexual) a carorobled sexual este indiferent, de acelas sex sau nu ; acestiasunt deci capabili de a_efectua actul normal ; homosex. ocazionali, din cauza lipsei sexului opus (,in-versiune compensatoare", Forel) (prizonierat, Inchisoare, cazarmi,internate, mariastiri, etc.) sau din curiozitate (snobism). lnvertitii definitivi considera sexualitatea Ion ca fiind nor-maid 1), altii din contra cand practica aceasta aberatie simt o deprimare sufleteascd, din a 01.6 cauza Incearcasa se abtie,sa reiste imp alsiei Ion morbide ; acestia se simt bolnavi, constata cu durere anomalia lor si vin la medic. Aumal acegia sunt indicali unul tratament psihanalitic, pe cand la h. defini-tivi inversiunea dureaza toata vieata (la cei amphigeni" poate sa dispara in urma tratamentului psihanalitic sau in urma unei dragoste excesive ce le-ar inspira o femeie). Tendinta homosexuala reprimata intens, va duce o vieata latenta In afectul inconstient al individului (homosexuali latent) si se va elabora fie In simptome nevrozice (isterie masculina) si psihopatice (delir de persecutie) fie de obiceiu pe cale su-blim3ta", socializata). Vom vedea astfel multi barbati impre- Invertitul (german) Ulrich propaga inversiunea sexualA ca sexualitatenormall cetAad legiferarea ei. La fel filosofil germani V. Hartmann, O. Wei-ninger apoi O. Wilde, André Gide etc. La baza activitAtii artistice a lui Leonardo da Vinci. Freud (118)evidentiazd influenta tendintelor luí spre inversiune. Marele artist avea www.dacoromanica.roaversiune fag de actul sexual si nutrea dorinta masturbatiei. Aceasta o exprImAIn desenele lui reprezentAnd o sectiune sagitalA a unei perechi In cursul ac-tului precum si o finA anatomic a mdinii drepte.
  • 197. 198sionati sexual numal de lemei cu caractere mai mult barbate4t1,0 femei, care prefera barbatii ce se apropie mai mult de tipulfeminin. Tendinta homosexualitatii latente a acestora se mani-testa astfel In cadrul social al alegerii sexului opus. In ceea ce prive0e scopul sexual al invertitilor este variat.Pe langa actul per anum" ei practica 0 masturbatia ; lar lafemei : suctiunea labiate!, cunilinguus (clitoridiana), tribadeledebutand printro iubire platonica, uneori mult mai intensa decatIn amorul heterosexual. 2, Alte perversiuni deviate dela obiectul sexual normalar mai li pederoza (Forel) (pedofilia erotica Krafft-Ebing, saupederastia) in care obiectul sexual este copilul, debut; gerontofilia, in care obiectul sexual preferat este opersoana biltrand; sodomia sau bestialitatea, avand drept obiect sexualdtfertte animate (de sex opus). Nu vorbim de cazurile in care aceste perversiuni se da-toresc nimfomaniei, sahriasisului sau mediului care ar onentape individ spre aceste aberatii (directorii de §coala, supraveghe-toarele de copii, doicele ; ciobanii, grajdarii). La toti acesti abe-rati" scopul sexual este cel normal (sexul opus). H. Indivizi ce au alt scop sexual, obiectul sexualhind cel normal (femeia resp. barbatul). Mamie de a intra Instudiul acestora, vom reveni putin asupra circumstantelor in carese satisface, In mod firesc, sexualitatea (vezi pag. 76 i 160). Once raport sexual este precedat de o serie de acte denatura sexuala (acte ce premerg contactul), acte intens emotive,cu scopul de a miiri tensiunea sexuala 1 de a mentinea individulin stare de excitabilitate erotica In vederea efectuariiAm vazut (pag. 76) cum bate aceste prodrome sexuale" con-stitue faza tumescentei descrisa de Moil §i Ellis. In aceastalaza premergatoare actului, tensiunea sexuala este mentinurape toate caile sensoriale. De obiceiu impulsia tumescentei (forta sexuala, libidoul)se flaw prin contemplarea actelor sau obiectelor ce suntstreiine scopului (actului) sexual" (Ellis). Astfel : pe cale vizualii, tensiunea erotica este manta (excitata) www.dacoromanica.roprin eontemplarea unor parti ale sexului opus (par, lunar,
  • 198. - CV -eoapse, abdomen, gambe, etc.) miscgrilor sexului opus(mersul, dansul, gratiile, surAsul, etc.) contemplarea podoa- belor (culori picante, imbrgaminte, etc.); pe cale auditiva: vocea prin cAntec, vorbg, (limbaj ero-tic, aluzii frivole, etc.), soapte, tipgt, etc. pe cale tactild : sgrutare, Imbrgtlseri, Mingeri discrete(In dans, si alte pretexte: luare la brat, strangeri de mang, etc.) ; pe cale olfactivd: mirosul special al sexului opus, mi-rosul seeretillor glandelor sudoripare, etc. (rolul sexual alparfumurilor, balsamurilor, este cunoscut din antichitate, etc.) Toate acestea constitue motive pentru piovocarea emo-tiei sexuale. Am revenit asupra acestor acte premerggtoare actului, dincauza hnportantei lor in geneza perversiunilor sexuale. Vomvedea cum scopul sexual poate fi substituit prin unul din acesteacte, individul fixAndu-se primiriv, (fixare") sau secundar(Jegresiune°) asuprà unui astfel de act, care in cazurile nor-male constitue numai o treaptg, un scop provizoriu In sprescopul sexual normal. Aceste perversiuni cu scopul sexual deviat, se efectueazgdupg Freud prin doug mecanisme : prin transgresiune unatomicd§i fixare. I. Perversluni prin transgresiuni anatomice sau funclionale,In care rolul excitator de frunte nu-Iorga- prezinig regiunenelor genitale, ci o and regiune a corpului, anume o veche zonderogend din perloada copildriei. Scopul sexual va fi deci atin-gerea acestei nol zone. Erotogerna organelor genitale suferg otransgresiune In sensul, cg se va fixa asupra unei alte regiunia cgrei contact va fi scopul sexual definitiv. Aceastg transgre-siune se efectueazg In urma suprastimdrii oblectului sexual,care nu se Impacg cu un scop sexual limitat la aparatul geni-tal" (Freud). Din cauza acestei stimgri exagerate e plgceriisexuale, acestei iradiatiuni a plgcerii sexuale asupra unui gest,act sau organ, din cauza acestei suprastimgri a Intregii perso-nalitAti a obiectului sexual opus, ales ca imagine excitantg"(Regis-Hesnard), individul renuntg la scopul sexual normal.Din cauza acestei suprastimgri individul adesea comite erori In www.dacoromanica.roaprecierea calitgtilor psihice sau fizice ale sexului opus ales
  • 199. - 200 -toate acestea reamintindu-ne procesul cristalizarii" descris . deStendhal. Individul este Inteatat de fermecat de iubirea ce i-oinspira persoana de sex opus, aleascl !neat ; fie ca va intrebuinta ilegal zone erogene partiale. cadefinitive" servindu-se de mucoasa labio-linguala (cunilictie)sau mucoasa anala a sexuiui opus (anilinctia, act peranum" Cu sexul opus); fle ca va Inlocui Intregul oblect sexual opus ales, prinechivalenti improprii ai obiectului sexual" (Freud). Este cazulfettFilor. Acestia si-au ales ca scop sexual: diferite parti ale corpului sexului opus : picior, par,(cum ar fi coupeur-ii" de cosite, etc.) (fetisism ccuporal) sau diverse obiecte ce sunt utilizate de persoana iubita,sau care se afla cel pu(in In anturajul ei : bucati de stofa dinImbracaminte, piepten, etc... (fetisism extracorporal, fetisism alobiectelor, colectionisti 1). Printre alte cauze, pe MO aceea a imposibilitatii 2) de aparveni la posesiunea sexuala a persoanei suprastimate maieste si timiditatea sexuala precoce" care ar determina saufavoriza Inlocuirea obiectului sexual normal printrun echivalentfetis simbol. In alegerea acestui fetis- simbol gasim rolul im-portant al influentei persistente a unei impresiuni sexualeresimtite de obiceiu in copilarie" (Freud), adesea fiind o stransaasociatie intre acel simbol si un complex" inconstient pti-mul substituindu-se celui de al doilea. (Aceasta in cazul candindivIdul fixat" de mama-sa, o suprastimeaza si neputandavea originalul se multumeste cu... simbolul). 2. Oprirt (sau frxdri) si regresiuni asupra unei zone he-dogene din copilarie.,. din cauza unui complex de factori psiho-fiziologici (vezi pag. 93). In multe cazuri de altfel, vec hile zone erogene servesc drept scop sexual, individul ne fiind favorizat a-si aiunge scopul normal. Astfel, In cazuffle in care circum- stantele nu-i permit actul : iubire platonica intensa, vaduvie, calugarie, impotenta ; in locuri In care ar putea fi surprins (tren, strada, etc.) ; in caz cand i-e teama de bolle ve- 1) De altfel nuante de fetiaism: fotografii, suyite, etc. ggsim In orice lufaire... mal ales and persoana iubita lipsute... www.dacoromanica.ro I) pg objceit) 4in pup rpstricpunilor gopialv,
  • 200. 201nerice (sifilofobie), In caz cand are vreo afectiune sexuald .---,In sfarsit in cazul cand sexul opus ales, este mama (resp. tata)o sord (resp. frate), mai des : Or, yard, cumnatd saucand ar fi oprit de exigentele sociale (virginitate, femeie cdsd-toritd..., logodnicd, etc.) In toate Imprejurdrile de asemeneanaturd, majoritatea indivizilor se satisfac prin sdrutdri Cu mastur-batie reciprocd, felatie, etc. (Regrestuni, utilizand zone ero-gene vechi.) Am vdzut (pag. 80) cum sub influenta factorilor so-ciali instinctele parcelare" se sintetizeazd la pubertate in-trun instinct : sexual, am vdzut, cum dacd un instinct par-celar va fi intens si necanalizat, va persista, lar la pubertate seva manifesta prin zona lui erogend manifestandu-se sub formaunei perversiuni sexuale. Din cauza "fixdrii" ce sar efectua Incursul evolutiei psihosexuale, scopului sexual normal i se vasubstitui unul din cele provizorii, (land nastere numeroaselor per-versiuni deviate dela scopul sexual normal. Vom avea astfel : Perversiunea pläcerli ano-rectale (perversiunea scatolo-gica) In cazul cand scarba, rusinea na reupt sd analizeze aceastatendinta infantild. Se va manifesla prin placerea adultului deasi excita mucoasa anala : act per anum", In care individuleste pasty (in homosexualitatea propriu zish el este activ). Re-primarea acestei tendinte va da simptome nevrotice : constipatie,refuzul de a defeca spre a fi mereu excitat de bolul fe-cal masturbatie fecald" (Regis-Hesnard) (260) sau obsesii(e obsedat de ideea, cd prostata ar fi mdritd, ceea ce-1 face slse clued mereu la medic pentru a-i face masaj rectal). Excitatia sexuald se mentine de altfel si prin raportul devecindtate anatomicd dintre sfera anala si genitald. Pldcerea urinard. Intre excitatia sexuald si vezicaldeste un raport de compensatiune, zice Ellis (137) ; o vezicd plindproduce o congestie locala, mareste excitatia sexuald si in-vers, o excitatie sexuald intensa (mai ales la femei) se iradiazdasupra vezicei producand nevoia mictiunei. (Multe femeisub o excitare sexuald intensd, urineazd In timpul actului).Dacit aceasta pldcere ce a re sinitit-o individul Inca dincopildrie, va cere repelare, va creea ceea ce se numeste stareade mastwbatie urinarda. Astfel Dr. Vlad (309) ne citeazd ca- www.dacoromanica.rozul unei cucoane, care Isi retinea urina la maxim, provocandu- si
  • 201. 202astfel prin distensiunea mucoasel, ce-o producea urina, un or-gasm atat de puternic IncAt ti curgeku lacrimile §frobie peobraz." Multi barbati procedeazd In acelaq ¡el (Stekel, Vlad). ReprimatA, aceastd tendintd poate determina enurezia (vezipag. 84) obsesii, etc. Masturbatia. Am vdzut origina ei In perioada infan-MA, faza narcisica (vezi pag. 84 si 85). Aceastd perversiuneautoerotIcA In oarecare limitd fiind consideratd normald la copli(masturbatia sugacilor), dacA nu dispare in perioada de latentA se-xuald, duce la o slAbiciune nervoasd gravd" (Régis-Hesnard)(260).Astfel va persista adesea dupd pubertate (masturbatie esen-tiald" Forei) si la invertiti, la cei nfixati" de mediul familial.Societatea satisfactiunea directd a erotls- nepermitandu-lemului lor, se satisfac autoerotic imaginand fiinta dorita, (aceastdconsumare a energiei psihice prin irnaginatie erotica este pro-cesul ce aduce cortejul dezastruos al solitarismului, precum r¡ifaptul, 0 actul masturbator poate fi dus u§or la exces, Intrucatpoate fi practicat in once moment). Reprimarea acestei tendinte autoerotice din panca uneicon0iinti severe (prin ru§ine, teamd, scarbA, etc.) devine otraumA moraid, insuflAnd individului o repulsie bolnavicioasafatA de tot ce i-ar reaminti, direct sau indirect, vechiul lui obi-ceiu. Astfel se va trezi tu fobia latA de lucrurile sexuale In ge-neral, de claustricitate, de izolare, de nuditate, de W. C. etc.,cauzand impotenta, rusinea de sine" (Regis-Hesnard) (id). Pidcerea vizuald (Schaulust, voyeur-ii) individul semultume§te cu contemplarea mai ales a zonelor sexuale (mas-turbatie psihica, erotism vizual, exhibitionism) ; sau tu plAcereace-i procurA vederea actului sexual dintre douA persoane (my-xoscople). Dar aceastA tendintd perversa poate fi reprimatd deo constiintA severA prin ru§ine, pudoare in care raz cand esublimatd va da nastere contemplatorilor artistici (pictori, di-senator!, etc. 1) cand Irma la calea nevrozei, va da na§terephantasmelor erotice" si chiar halucinatiilor vizuale erotice. Pickerea bucald. lndividul sa fixat de sensapile ero-tice ce le obtine prin actul sArutului, act care de obiceiu premerge 1) Dupà Freud ideea frumosului isi are rAdScina in impreslunile sexuale ;In general (tn ceeace prIveste peisajul-om) nu se descríe ca frumos decAt www.dacoromanica.roceea ce provoacd sexual (b. o.: stof ele, moda, dansul, silueta, corpul, etc.)
  • 202. 203Contactul. Mucoasa labio-linguala Isi.afirma functiunea erotica deodinioara, devenind zona erogena predominanta, asa cum erafri perioada de suctiune a copilariei. Prin sarut retraim astfelperioada infantila a suctiunii prima modalitate de satisfa-cere libidinoasa : tepetdm mereu starea placuta de odinioara.Individul suprastimand o persoana de sex opus devine un ado-rator al sarutarilor (erotism bucal). Tendinta aceasta subli-matd va face din individ un mare fumator sau Mato. 1).Reprimarea acestei tendinte prin desgust, va produce la cei pre-dispusi, simptome nevrotice digestive : vomismente isterice,anorexie, greata, faringospasm, (dificultate in deglutie etc. 2). f) Sadlsmul §i masochlsmul (algolagnie activa si pasivaSchrenck-Notzing) flagela tia. Sunt rezultatul une fixarlasupra actului agresiv, uneori de-o cruzime excesiva (pana laalma) ce-I gasim in componenta instinctuiui sexual. Krafft-Ebing defineste sadism : emotia sexuala asociatala dorinta de a face durere (sexului opus sau nu). Efectuarii raportului sexual (normal) li premerge o seriede felurite placeri, pe care individul si-le procura lie comitandmici violente, duren, sexului opus (sarutari sangerande, musca-turi, zgariituri pe corp, ciupiri, etc.) fie suferind el insusi a-ceste duren. Exagerarea acestor clemente agresive, considerareaIon ca scop sexual definitiv, va constitui algolagnia (activa saupasiva). Aceste doua elemente : agresiunea (element masculin) si pasivitatea (element feminim) se gasesc in cea mai fra-geda copllarie. Cruzimea, tortura animalelor, violenta asu-p ra camarazdor slab" "dau placere (Maurtcheau-B.)(201), Daca nusunt reprimate si sublimate prin mili, simpatie, teama, ele potpersista cu predominare dand nastere sado-masochismului demai tarziu. Problema sado-masochismului este Inca obscura; adesoriare drept cauza un eveniment din copilarie, cand Mato sau cru-en:ea a produs o emotie pldcutd cu erect erotic ; se face oasociatiejntre una si alta, Meat individul numai fiind batut (fla-gelat) sau provocand duren i se vapartenerei putea satisface. 9 BinCateles avAnd in vedere 0 alti factor, pe lAngA nevoia imperi-oasA de a fi excitatA mucoasa lablo-bucalA. 2) De altfel once emotie produce aceastA dificultate in deglutitie givo.bire (poporul descrie aceastft sensatte, ca pe oun nod in gAt). www.dacoromanica.ro
  • 203. 204De altfel nu e o linie neta de delimitare veritabila Intre sadismsi masochism, urme din ambele se gasesc la acelasi individ.Aceste aspecte nu pot fi privite cu totul opuse. Sadismul narfi o perversitate produsa de masculinitate excesiva, caci formelecele mai exterme si mai complicate de sadism sunt la cei cuo organizatie putin feminina" (Ellis 137) cum a fost de altfelchiar Marchizul de Sade. Adeseori sadicii sunt pudici si timizi. In ceea ce priveste masochismul acest sentiment deabnegatie, dorinta de a fi chiar fiziceste supus femeii adorate,nu poate fi considerat ca ceva anormal«; in genere cei cu tem-perament sensibil, delicat si artistic, sunt Intrio oarecare masuramasochisti 9. Se intrevede astfel stransa conexiune dintre durere siplacere2). Precum ne spune Ellis, elementul esential al algo-lagniilor nu este cruzimea, ci durerea. Marchizul de Sadedupa cum reiese din biografia lui avea un suflet bun, filantrop,milos ; de altfel sadicii si masochistii nu sunt cruzi in afara sfe-rei sexuales once impulsiEi cauta durerea sau sa imprime durerea ; prin intermediul eiobtin timbrul erotic al placerii. Muscatura erotica, sarutareasangeranda este o manifestare elementara si normala a cone-xiunei dintre amor si durere e o «devorare simbolica". Prinflagelatie perversul obtine durerea, deci placerea cea mai intensasi sub o forma morbida. Care-i cauza stransei legaturi dintre emotia sexuala si durere ? Dap Ellis chestiunea amorului si a durerii este o ches-tiune de dinamica emotionala, cena ce influenteaza siena sexualaasupra careia se iradiaza, de aceea durerea sau reprezentareamentala a durerii lucreaza ca stimulent sexual mai ales la ceicu ereditate nervoasa ; (astfel de ex. excitatia sexuala intensaprodusa Cu ocazia maniei, cu ocazia funerarillor, etc.) Suntdeci conditii fiziologice anormale prin care stimulentii durerasiobtin o influenta de excita(ie sexuala". Sado-masochismul se datoreste adeseori. cum am amintitmai sus, si unei asociatii ce sa facut in perioada copilariei, intreflagelatie si erotism. Copiii cand sunt WO au adeseori erectii ; 1) Nuante de sentimente masochiste ggsim de altfel In unele poemede Goethe, Heine, etc. www.dacoromanica.ro I) Un interesant studiu In acest sens I-a fgcut Ellis (137).
  • 204. 205-se face astfel o asociatie ?titre bataia si placerea ce au simtit-o ctiocazia ei. Simt nevoia sa fie flagelati pentru a resimft aceleasiplacer. Aceasta asociatie poate persista si la adult. J. I.Rousseau, precum ne marturiseste in Confesiunile" sale, a de-venit masochist dela etatea de 8 ani, cand a fost batut deD-nipara Lambercier. Somitati stiintifice, ca Régis, Marandonde Montyel, Lombroso, Mol!, Krafft-Ebing, etc. citeaza nume-roase cazuri de sado-masochism ce data din copilarie In urmasusmentionatei asociatii. Multe femei tin la barbatul care sepoarta crud, le face sa sufere, prefera brutalitatea (bunatateabarbatului con siderand- ca o slabiciune feminind, ca o lipsa dea caracterului barbatesc, viril). Masochistul doreste sa simtadurerea, dar sa s tie ca este pornità din dragoste, sadicul do-reste sa imprime durere, Insa doreste sa fie resimtita ca dra-goste" (Ellis) de aici si caracterul de tachinerie (agresiune sicruzime spiritualä bazata pe contrarietate, intru cat contrarie-tatea provoaca, excita) a manifestaril unei dragoste ascunse. Urme de sado-masochism se gasesc in once manifestarenormala a sexualitatii, a amorului. Sadicul si masochistul auntlima perversi numai din cauza, ca durerea a devenit un sub-stitut al emotiei sexuale". Nu mai vorbim in sfarsit de placereaprodusa prin Imbratiserile violente, pasionate, dureroase,de ten-din(a de a strangula 1) persoana iubita. Toate acestea prin du-rerea ce-o produc au efect tonic, excitant al tumesceSe intrevede intimitatea ce exista intre aceste doua aspecteopuse : durere si placere,2) de unde ambivalenta afectiva urn-iubire, iubirea usor putandu se transforma in ura si in-vers, mai ales la copii si nevropati (de attic si la normali trite°oares care masura). 1) Rolul de excitant sexual al strangulArii si spAnzurArli este cunoscut.ExistA asa numitele .SocietAti ale spAnzuratilors a cAror membrii se span-zurA cateva secunde, deoarece pin aceasta obtin sensatii de plAcere, o starefiziologicA eroticA si chiar satisfacere completA. 3) De altfel se discutA acest antagonism dintre durere sl plAcere.Dup5 Dumas (88) este arbitrarA ideea simetriei acestor douA fenomene, con-siderAndu-le adicA drept fapte de aceiasi naturA, dar de sens opus. Astfelo serie de cercetAtori considerA fenomenele de plAcere si durere ca flind deaceiasi naturA, deosebindu-se nu prin opozitie el prin diferenta de gradDumas intent studiu ce la fAcut asupra acestei probleme, conchide cA www.dacoromanica.rointre placere si durere exista o de natura fiecare avand caractere distinctsspecif ice.
  • 205. 206 In aceste perversiuni zona erogenA este epiderma. DacAInsA cenzura reprimei astfel de tendinte infantile complexul"format va da nastere diverselor obsesii ale psihastenicilor sidiverselor idel de persecutie exprimate simbolic" (Régis-Hes-nard). Sublimate, vor da un bun chirurg, vandtor, mAcelar,o vocatie de age, etc. (vez! capitolul : Sublimarea). Din cele expuse reiese, ca In vieata psihosexualA normala copilului ggsim numeroase perversiuni (perversiuni numai Inraport cu vieata sexual normalA a adultului).ceea ce denotA,ca ele chiar de vor persista vi la pubertate In urma unei evo-lutii vicioase a psihosexualitAtil (fixati, regresati, etc.) nu consti-tue numaidecat un stigmat de degenerescentA. Adeseoriperversiunile pot fi deci reminisce* alepoilmorte infantile. Sexualitatea normalc1 a copilului persistandla adult va constitui diversele perversiuni ale acestuia. Exhi-bitia, autoerotismul, scatofagia, IncercArile sexuale cu sora, (incest),vara, etc. la copil sunt apucAturi inerente vArstel, la adultInsA (persistand In urma unei educatii defectuoase) constituegrave anomalii psihosexuale. * * * Am vAzut deci, cum se explicA, prin conceptia unei evo-lutii psihosexuale infantile, geneza tuturor aberatiunilor sexuale.Am spus InsA, ca nuante de asemenea aberatiuni reminis-cente din lubridtatea polimorfA infantilA se gAsesc In sexua-litatea normalA a individului satisfAcandu- se alAturi de o vie*sexualA normalA, dupA cum sunt conditiunile favorabile mielasau alteia, In timp ce perversiunea este consideratA ca simp-tom morbid numai atunci cand IndepArteazA toate ocazille vie-Pi sexuale normale, pe care o Inlocueste" (Freud) (114) adicA,atunci cand perversiunea prezintA un caracter de exclusivitatevi de fixatie". Importanta psihosexualitAtii a fost astfel relevatA de lucrA-rile psihanalitice. Sexualitatea constitue unul din factorii fun-damentali ai organizatiei biopsihice vi sociale a individului, deoa-rece cum spune undeva Dejerine o turburare a sexualitAtilare repercusiune asupra Intregel personalitAtii" vi sfere sociale www.dacoromanica.roa individului.
  • 206. 207 intreaga conceptie psihologica a nevrozelor, a proceseloronirice etc. nu Inlatura catu0 de putin importanla factorilor biolo-gic al congituflei somatice. Toate procesele psihice nor-male sau nu, recunosc printre determinarile lor FI o predispozillefizica. Notiunile clasice de ereditate, de stigmate etc. nu suntlnlaturate ; din contra, psihanaliza nu face decat sei completezelacunele, ce sfidau Imposibilita tea explicativa a multor feno-mene psihosexuale nevrotice, psihice In general, cu ajutorul ex-clusiv al factorilor biologici. Numal o sinteza bine Inchegata 0coordonata a complexulul de factor psiho-biologicl va putealumina multe part obscure ale psihiatriet. Din acest punct devedere nu putem decat sa fim recunoscatori aporturilor stiinti-fice ale scoalei de psihologie din Viena, inaugurata de Freud; www.dacoromanica.ro
  • 207. CAPITOLUL IX. Fenomenul sublimárii. Teoria simbolismulul. Simboluri universale si personale. Simba-lismul gandirii primitive si infantile. Socializarea instinctelor. Instinc-tuf nutrifiel. Instinctul agresiv (combativ). Instinctul sexual: forme (a) inferloare de sublimare: curten, flirtul, dansul, ornamentatia. ggteala, moda, amoral, nudismul; forme (cAi) superioare de sublimare: opere !iterare, spititul comic,muzica, folklorul, cultur5, civilizatie. Am vAzut, cum energia unei tendinje, dorinje, tinde sA setransforme prin elaborare In act, cum energia ImpiedecatA inefectuarea acestei transformAri (reflex ideo-dinamic) se va indreptape cai devlate. Am vAzut, cum aceste cAi vor duce la lapsuri, lareverie, fantezie, vise, la simptome nevrotice, perversiuni se-xuale etc. Am menjionat ins6 alAturi de aceste cAi deviatemai mult sau mai pujin normale, o cale prin care tntregul fondde tendinje al individului se va Indrepta spre un util social.Fondul psihicului primitiv, egoist, al inconstientului capitalulpsihic al primitivului, al copilului... va suferi o transformareprin procesul asa numit al sublimarli" (Freud). Catea aceastaeste cea doritA de societate ; pe catea aceasta intregul fondafectiv al individului este asimilat, socializat. Esenja sublimAriiconsta In transformarea ekocentrismului in altruism , indreptareaunel tendinte a- sou antisoclale spre o valoare sociald, unscop sau utll social. Sublimarea zice Boll (27) este depla:sarea prin care complexele cele mai odioase se revarsA inMara sub formele cele mai respectabile : muna intelectual,producjil literare, artistice, opere filantropice, sporturi, religii cuIntregul lor cortej de rugAciuni". Este sincrelismul ce duce laasimilarea sociald a energiel individului. O tendintà, dorinici transformatei $1 adaptatd conformis- www.dacoromanica.romului social, zicem, ca am sublimat-o. In rezultatele acestui
  • 208. 209proces de distilare", aproape ca nu se mai Intrevede materiaprima"... cauza proceselor de transformare intima, deghlzate Flsimbolizare. Sub influenta factorilor sociali (ulterior ai constiinteiismul individului primeste orientarea sociala a altruismului; cru-zimea primitiva o aplica spre folosul social, tendintele sexu-ale anormale se vor conforma exigentelor sociale pe calea cur-tarii, amorului sau la un nivel superior In cadrul operelor dearta, ¡iterare, etc., lasitatea (tendinta egoista a instinctului deconservare) sub influenta acelora si factori so( iali (educatia scolara,militara, nationala etc.) va fi transformata in spitit de sacrifiu subtoate formele lui de exteriorizare. Acest proces de mistuire, canalizare si orientare a fondu-lui primitiv, ¡ara Indoiala, ca recunoaste o serie de factori favo-rizanti (ereditate, talent, mediu social, constitutia somato-psihica,etc.) In once caz asistam la o evolutie socialä a instinetelor.Once tendinta, idee zice Paulhan (231) care se naste Innoi se loveste de trei categorii de sisteme, forte de organismul nostru de spiritul nostru, si de societate. Dorinta, tendinta, ideea, va trebui deci O se organizeze, spiritualizeze Fi socializeze; de aceea once dorinta, idee, va imprima o tima In organismul nostru, In spiritul nostru si in soci-etatea In care traim. Toate aceste procese transforma astfelaspiratiunile fundamentale (instinctele) asociindu-le unei vietipsihice largi si bogate ; fac dintro trebuinta relativun sentiment complex, ce se amesteca Cu intreaga vieata ; oataseaza miilor de datorii, nenumatatelor conveniente sociale,legand prin aceasta mai strans omul de societate" (Paulhan)(id.) Pentru ca o tendinta primitiva sa poata aparea in socie-tate, va fi insa nevoita sa Imbrace o hainä socialä", O se su-puna rigorilor sociale. Aceasta haina sociala" va fi simbolultendintet primitive, ascunse. Teoria simbolismului. Ce este un simbol ? Orice obi-ect, reprezentare, gest manifestare in general, ce se substitueunui alt oblect, reprezentärl, gest sau manifestar!, pe baza ana-logia, asemanarii: forma, culoare, aspect, etc. ; Inteun cuvant www.dacoromanica.roD. I. POPICICII-81BIII : PIIIHILIALIZA 14
  • 209. 210pe baza unei relatii oarecate. Simbolul zice Dubujacicux(87) este reprezentarea concrete, pe care o serie de procesepsihologice o uneste unei oarecare stari afective, aceasta repre-zentare determinand apoi spontan starea afectiva de care saunit, fdrei sa mai sufere influenta inteligentei, PM sa maitreaca chiar prin constiinta. Simbolismul este un fenomen psihologic universal. 11 ga-sim in cele mai simple manifestari psihice, gandirea simbolicafiind una din formele primitive ale gandirii logice" (Piaget)(241), fiind o piesa necesara mecanismului nostru psihic" (Ri-bot) (266). Ne va tnteresa insa numai asa zisul simbol ade-vault" Mtn" cat orice act voluntar sau involuntar este semnulunei stari interioare" (Bréhler) (39); astfel tipatul ar simbolizade obiceiu durerea, rasul, buna dispozitie, etc. Toate actelesunt semnificative Ina nu toate sunt simboluri adevdrate. Suntacte involuntare ce sunt semnificative, fara ca individul sci aibciintentia de a se servi de ele ca semne ; astfel sunt bunaoara,gesturile emotionale (tipatul, tremurul, etc.). Sunt acte volunta-re ce semnificd, gird ca sd voim a le utilizd ca semne; astfelcele mai multe acte voluntare prin aspectul lor extern dese-neaza fara voia noastra, calitatile deciziei noastre, energiei sauslabiciunii noastre. Sunt In sfarsit acte voluntare, ce au intentiasa manifeste stari psihice, un sentiment, o vointa, cult, adora-tie, acestea constitue simbolismul propriu zis" (BM/21er) (id). Ne va interesa deci numai simbolul in dosul cdruia se as-cunde o stare afectiva incongientd, tinand seama in acelasitimp si de faptul ca sgandirea simbolica a lost cea mai primitive).din punct de vedere atat filogenic cat si ontogenic". (Jones)(160), ea gandirea simbolica este Rándirea primitivului a copi-lului, lar la adult este gandirea incon$tientului, este gandireaoniricd i in caz de alienatie este gandirea delirantd, halucina-torle a nevropatului $i a tuturor regresatilor (schizofreni, para- .noici, etc.) in stadiul infantil. Din acest punct de vedere vom face iar6si deosebire Mire: a) Simbolurile universale, ce au aceiasi semnificatie In toatetimpurile, In toate pile; astfel toate aluziile la moarte, foame,reproducere, sexualitate, etc., au fost primele simboluri univer-sale" (Dubuladoux) (87) si www.dacoromanica.ro
  • 210. 211 b) simbolurile personale (individuale), acele care nau nicio valoare generale! i care sau format dupa primele impresiuniinfantile accidentale. Bunaaara, daca un copil, inteun moment deemotie intensa, sa intamplat sa fie langa el o pisica, ori decate ori va vedea o pisica pe cale asociativa Isi va rea-minti groaza de odinioara, il va cuprinde emotia. Pisica pentrudansul e un simbol al unor stari afective desagreabile. Acestesimbolurl individuol au un instmnot rol in vieata c.f! ctiva aindividului. 1) Asadar intre smibol si obiectul simbolizat trt bue sa fie olegarura afectiva, un substrat emotiv comun. Simbolul va treziastfel intotdeauna acelea$i afective simbolizate : prin stariintermediul lui se pot suscita in suflet sentimente primitive dincele mai puternice ; teroarea, erotismul, sentimentul supranaluralu-lui, etc., simbolul fiind intotdeauna de origine afectiva, pe dealta parte fiind unicul mijloc de exprimare a auto-afectivitälii"(Dubuiadoux) (id). La baza acestui fenomen al simbolismului, alaturi de afec-tivitate, va sta si procesul asocialiel. Simbolul se asociazastarilor afective ale obiectului simbolizat, simbolui constituind reflexul mental", care pentru viehta intelectuala nu-i decatceea ce este reflexul fiziologic pentru viesta vegetativa" (La-forgue-Allendy) (174). Simbolismul gandirii primitive §i infantile. Toate ima-ginile, ideile, sentimentele sunt exteriorizate prin limbaj, ges-turi, mimica etc. once proces ideo-afectiv i$i are cchivalentulsat! simbolic. Limbajul ca prima modalitate de expresiunesimbolica a psihiculut In taza lui primitiva (la primitiv, copil)se va efectua printrun proces de simbolizare simplistä, prinasociatie superticialei (analogle, comparalie etc). Astfel, copilulcalare pe genunchiul tatalui va lua genunchiul drept cal" sautren" etc. Treptat treptat, gandirea simbolica va evolua spreo asociatie din ce In ce mai subtila, mai complicata sub influ-enta educatiel sociale. Inconstientul fi va pastra Irma vecheasa gandire simbolica ori de cate ori va lipsi constiinta, cumar fi spre ex. in vis, in delir etc., cand regresarea mai multsau mai putin temporara a individului II va readuce pe aces- www.dacoromanica.rota in stadiul infantil. In vis, In delir, In once neoproductivi- 9 Le gAsim 0 la origina icliosincrazillor,
  • 211. 212tate morbidd" activitatea psihicà a individului se va carac-teriza prin simbolismul absurd, bizar etc. al gandirli infan-lile ; multe din creatiunile imaginare ale visului si ale nebuniei"vor avea un caracter infantil. Socializarea instinctelor. Am vdzut adancile trans-formari ce le sufere o dorinta spre a se actualiza In societate :este condensatd, cu tonul afectiv deplasat, substituitd, Interver-titd, 1) etc. Toate tendintele fondului psihic primitiv, al incon-stientului individual sau colectiv spre a se elaboraconform exigentelor sociale, vor trebui sd fie de aseme-nea disimulate, ascunse, ferite de severitatea rigorilor sociale(morale, religioase, legislative etc.). lnstinctele vor suferi acestproces de socializare, de ,sublimare", ce nar fi decat un procesde substituire a lor printeun corespondent simbolic. Trecem astfel In revista cele mai principale fenomene desocializare" ale instinctelor, pe baza cdrora se ridicd Intreguledificiu moral al organizatiei sociale. 1. Instinctul nutrifiel nefiind atat de sever supus conve-nientelor sociale na Imbrdcat simboluri propriu zise, ci numaianumite forme sociale. Instinctului nutritiei ii este permis sd sesatisfacd oricand ;I in orla hnprejurare; rar se va gasi In con-flict cu cerintele sociale (a manca In teatru, pe stradd, etc.).Socializarea lui a dus la creearea banchetelor, jour-fixe-urilor,ceaiurilor, etc. Masa luata Impreund zice Paulhan (231) este unsemn si o cauzd de armonie sociald ; in jurul unei mese semanifestd relatii agreabile, relatii de afacere, de familie, prie-tenle afectiune sau galanterie simple relatiuni moderne ;masa devine o cauza de plcIcere sociald. Prin aceasta, nevoianutritiunii inceteazci de a fi pur animaki, ea intrd in vieatacolectivd, da nastere la rituri, ceremonii, etc. dupd timp $i loc;masa se ridica la nivelul unei institutii sociale adesea cu risculde a-si Indeplini mai putin rolul esential si primitiv al functi-unei fiziologice" 2). In sfarsit Intregul progres In domeniul comercial, industrial, ) Toate aceste transforman i atan la baza Intregii morale conventio-sale, acuzatA de lpocrIzie sl de asa numitele amincluni conventionale". www.dacoromanica.ro 3) Dela banchet adeseori vii flAmand,
  • 212. -- 213in domeniul add culinare, nu se datoreste decat socializildiInstinctului nutritiv. 2. Instinctul agreslv, combativ este socializat (Bovet)(35)printachindrie, aluzii ironice sarcastice prin diversele critice, etc.Lupta egoistä va deveni o luptei altruist& capabila de sacrifi-clu: pe taramul Intelectual, II gasim sublimat" in lupta pentru¡del (Stanley-Hall) in advocaturà, politica, etc.. ; In stiinta,cel religios qi moral prin lupta contra rgului" ; In domeniulcomerclal prin concurentO ; In sfarsit In diversele focuri soclale(sporturi) prin care se satisface combativitatea (foot-ball, box,scrimA, etc.). Oricare individ isi va gOsi drnmul spre a-si satisface Inmod social" agresivitatea lui in unul din aceste domenii, ori-entarea binentefes fiind determinatO de numerosi factori (edu-catie, talent, desvoltarea sistemului nervos sau mai mult al celuimuscular). Este locul sa amintim ca instinctul agresiv joaca un roldeosebit in procesul determindrilor manifestgrilor individuale sicolective. Am vdzut importanta conflictelor in geneza Mat a ela-borarilor psihice morbide cat si in a celor patologice. Ori, intreconflict §i instinctul ogresiv sunt legAturi esentiale, de reciprocadeterminare : agresiunea o tendinta fireascd vietuitoarelor(intru cat animd In primul rand instinctul de conservare) de-termina conflicte (intrapsihice si sociale) si care de cele maimulte ori se rezolva prin noi manifestari agresive. Call instinct, cel agresiv se manifesta din primele zile ale copi-lului conditionand Intreaga lui vieatd, incat in lumina cercetA-rilor psihologice si in deosebi psihanalitice, i sa descris o evo-lutie, diversele forme de manifestare, turburArile ce pot surveniIn cursul evolutiei etc. Bovet (id.) din Geneva, a dat o adevdratà atentie analizeiinstinctului combativ la copii, atat prin observatiuni indelungateale comportamentului §colarilor In jocurile lor, in batAile lor, catsi prin studiul anchetelor ce le-a facut in lumea scoldreascO.Autorul evidentiaza cauzele luptelor, batailor dintre copii, incer-cand o clasificare a acestor manifestari combative ; insista asu-pra raporturilor dintre spiritul de tachinerie, Cruzime si comba- www.dacoromanica.rotivitate pentru ca sO descrie evolutia acestui instinct, atatnormalA evoluand spre sublimare, cat si turburarile ce se pot
  • 213. 214ivl In cursul acestei evolutii. Mentionam acestea spre a schitafugar valoarea deosebita a factorului agresiv, ca determinare fun-damentala in procesele vietii sufletesti, alaturi de factorul psi-hosexual. 3. Instinctul sexual este tendinta cea mai Intens reprimuteia individului, din cele mai indepartate vremuri. Aspiratiunile se-xuale au fost supuse celor mai profunde transforman i §i restric-(lard, din care cauza au fost nevoite sa fmbrace numeroase ;1varlate forme soclale §i mai ales simboluri, spre a se realiza catmai departe de teama vreunui repro§ sau penalitati din parteasocietatii sau constiintei. Vom enumera cele mai importante forme ce le imbracasexualitatea, forme in care adesea nicl nu mat este recunoscutd. Din acest punct de vedere, am putea deosebi cloud cate-gorii de cai, de forme ce le ofera erotismul sublimat : forme(cai) inferioare si superioare. I. CAile (formele) interIoare (egoiste, inclividualiste)ale erotismului sublimat, inferioritatea lor bazandu-se peurinaloarele caracteristice : nuanta erotica a acestor forme este net vizibild, atat Inceca ce priveste mobilele, cat si scopul (provocarea tumes-cen(ei) ce-1 urmaresc prin exteriorizarile lor ; universalitatea acestor forme de manifestare; universa-litatea instinctului sexual conditioneaza existenta acestor formede manifestare la toate vietuitoarele dotate cu un sistem psiho-nervos mai evoluat ; sunt formele biologice ale sublimarii; si aceste forme sublimate ale sexualitatii sunt egocentrice,individualiste, privind in deosebi subiectivitatea tndividului si sub- stratul ei biologic. Sunt valori cu caracter personal, putand de-veni conditii de elaborare a formelor superioare de sublimare(cum ar fi b. o. arta isvorata din ornamentatie, gateala, dans,amor, moda etc...). Din aceasta categorie ar face parte : 1) Curtea, flirtul, constituind cea mai elementara forma demanifestare sociala a sexualitatii. Am vazut (pag. 76) cum o seriede acte menite sa creeze starea de excitatie sexuala, formeazaasa numitui flirt, cochetarie, curte. Este o forma nu numai so- www.dacoromanica.rodala dar si intru catva nuturalei, dansa gasindu-se si la animale. dar
  • 214. 215La om MO serveste si ca o dificil d si incompletd modalit ate desatisfacere a pornirli poligamice, flreascd, nevoitd sub influ-enta socieldtii sd se monogamizeze.9 2) Dansul, o alta modalitate social de satisfactiune a po-ligamiei reprimate de societate. Dansul ca si curtea, coche-tdria 11 gasim si la animaie (jocul masculului in jurul femeleiIn vedere posesiunii). Din cele mai vechi timpuri sub mascadansului sexualitatea se satisface cu aprobarea societdtii sia constiintei (de multe ori in urma obligatiunilor sociale). 2)Dansul zice antropologistul Letourneau (189) °fell ocazia,in care oricine se poate excita, Mai ca morala sociald sau aconFtiin(ei sex aibci ceva de reprwt. De altfel conexiunea intimd dintre dans i erotism este indeajuns de cunoscutd atAt din istorie, cat si din cea mai super-ficiald observare a vietii moderne. La popoarele sdlbatice na-tura eroticd a miscdrilor dansului este suficient evidentiata ; seintrevede aceasta si in arta coreograficd 3) a popoarelor civi-lizate de azi. La triburile D:eyri din Australia femeile bat mdsura maiales idle coapse, lar dupd dans au loc raporturi sexuale intredansatori4) (Samuel Gason, citat de Ellis) (137). Femeile din No-ile-Hebride danseazd balansandu-se imitand miglirile 5) actuluisexual (origina coreograf lei). Tabloul unui dans modern, in esen-ta lui, nu se deosebeste cu mult de tabloul descris de antropologi. Calea coreograficd constitue deci o modalitate mult gus-tata de satisfacere erotica in comun (ceea ce Stekel a numitpluralism erotic) din cloud puncte de vedere : reproduce in mod simbolic fragmente din intregul tabloual manifestdrilor scxuale (pantomima sexuald" Ellis) si este calea cea mai ridicatd si mai complexd a migd- I) Monogamia totusi nu e forma artificial, conventionala, cl formaunei complexitati spre care a nazuit Insusi evolutia vietii psihosexuale. I) Tanarul este obligat sa danseze tinerele sau doamnele ce le cu-noaste. Sub aceasta obligatie erotismul a intrat to cadrul bunei cuviinte. 8) In care rolul sexual al migdrilor este sublimat, constituind un ade-varat contact vertical (cum ar fi b. o. tango-up. 4) 1. H. Long ne spune, ca In limba triburilor Omaha cuvantul Watche www.dacoromanica.roare doua inteiesuri; dans §1 act sexual. s) Dansul abdomenului, mult gustat pe scena localurilor,
  • 215. 218Mar musculare, melada cea mal puternicd pentru a oblinea oexcitatie organicei produscl prin miscdrile musculare(Ellis (id.)),Slinturile cele mal ascunse se exaltei In cele mai Inocente su-flete. O tanara cu o con§tiinta severd, castd, cu cat 41 va re-prima tendintele erotice directe, cu atat mai mult se va desvoltade obiceiu gustul pentru dans, o modalitate In care fdrdturbure linistea sufleteascei (a constiintei), in mod inconstientti va putea satisface cel putin tactil sivizualaspiratiunileerotice tnneibusite; raspunde cu cea mai mare uprinta acestelinvitatil la amor". Cu drept cuvant Sofia Nddejde Nr, 6) ne spune : fetele sunt dresate sa danse7e, cum sa-simiste soldurile mai fermeator, femeile ()Heat de caste 41exhibei pieptul, bratele goale, etc., culeg multumirea sexualei caau lost wposedate" cel pu(Ìil cu °chit pdtrunzeitoti al vreunuitanar. Piept la piept, strangeri de mana, gesturi, §oapte chiar,ce nu vor ajunge la urechile barbatului sau ale mamei 2), mis-cdrile ritmice cu respira tia ¡crea amintesc sfarsitul actului, carede altfel se face simbolic ca pozille §i miscare. Mi§carile coreo-grafice, atingente mai mutt sau mai pu(in intime, parfumurile,Imbracamintea decoltata, exhibarea formelor, culorile vii ale costu-melor, muzica, etc., toate compun atmosfera proprie excitatidsexuale. Acest caracter erotic a lost de altfel Intrezarit de rigorilesociale i religioase, cautand din nou sa-I teptime. Monoga-mia, formula sexuala a moralei sociale, nu tolereaza aceastapoligamie ascunsel, pe cat de fireascd*, alat de primitivd. 3. Ornamentatia, gdteala, moda (nu imbracamintea)3) bateta ultima analiza nu constitue decat manifestante socializateale sexualitatii. Le gasim de altfel §i la animate (pasarile tinetezesc pende, evidentiind pe cele mai frumoase...), le gasim,dupa cum ne spune Letourneau (189), chiar §i la popoarele tenu au niel urme de arte plastice sau grafice (de ex. la Fuegini) omul inainte de a zugrdvi si de a sculpta alte luctuti, si-azugreivit i sculptat trupul". Multi dansatori recurg la frotaj-ul prilPjuit de dans, excitándu-seuneori pánA la completa satisfacere fiziologla 2) Factori sociali. www.dacoromanica.ro Nudistii asupra cároia vom reveni vAd un excitant eroticprovocAtor 1 in imbrácám¡nte.
  • 216. 217 Gateala este un fenomen universal ca $1 instinctul sexual.Letourneau fn sociologia sa Imparte evolutia gatelii fn 3 faze : faza vopselli i tatudril (omul fiind gol), In care cu-loarea rosie a fost cea mai utilizata, apoi cea neagra, indigopentru sprancene. 1) taza diforma fiel, mutilafiel: diformarea piciorului la le-meile rasei galbene (Chineze), lungirea mamelelor si a buzelor,diformarea organelor genitale feminine la unele triburi salba-tice, etc. La popoarele civifizate, gasim diformarea produsaprin corsete, panto% etc. taza bijuterillor, a model, coafurei, atat la popoarelesalbatice cat si la cele ale rasei albe. Toate aceste faze retraesc si in vremurile actuate prin vop-sele, diformatii (manicure, cercei, bijuterii, pantofi, epilatia spran-cenelor etc.) si prin moda. Imbracarnintea feminina, schimba-rile ei, tendintele modelor ei au o semnificafie sexualä evidentd"(Paulhan) (231). 4. Arnorul propriu zis sar putea considera ca efectul celmal distilat" al subltmäril instinc(ului sexual din cadrul aces-tor forme individuate de sublimare. Constitutia societatilor ome-nesti, zice Paulhan obiceiurile, moravurile, au produs ciu-date complicafil ale unui instinct destul de slur& In sine sicare se satisface la cele mai multe vietuitoare, precum si la nu-merosi indivizi, fcird multe formalitati sentimentale si sociale. °data cu evolutia psihicului spre o complexitate continua,Intregul proces al a morului a fost din ce In ce mai subtilizot,Meat pare a desexualiza sexualitatea luptclud in contra acestulinstinct. Inteadevar alaturi-tie simpla atracfie erotica dintredoua sexe opuse (sau nu la homosexuali) se stabilesc lega-turi suflctegi de allá naturci §i a caror sinteza constitue amoralproprm zis. Dovada cea mai buna insa a caracterului lui eroticeste faptul, ea aceste legal uri sufletesti unind doua sexe deacelas sex constitue o perversitate sexuala ; anomaliile sexualeaduc anomalii in amor. Nu vom insista asupra acestui fenomen in deajuns de cu- www.dacoromanica.ro 1) Culori pgstrate §i pe °braid (,tenul") tinerelor civilizate si.... moderne
  • 217. 218noscut, vom retinea doar caracterul IM fundamental : sexuallta.tea (erotism». Transformarile, orientarile vietii sexuale, sub influenta com-plexului social, determina adecvate transformbri si orientari alemanifestarilor amoroase. Conceptia biologica a mentalitatii ma-terialiste de azi, privind vie* sexuala, a determinat adancimodificari In mecanismul de elaborare a amorului. Prin esentade natura psihologica, amorul ca oricare alta valoare pm-dus al sublimarii (proces psihologic) na rezistat crizei moralede azi. Moderna conceptie a vietii sexuale, nazuind sa dea onoua (?) forma, adaptata vremurilor de azi a amorului, a In-cercat o alta cale ce vrea sa fie considerata tot a sublimariide rezolvare sociala a vietii sexuale si amoroase : calea nudis-mului. 5. Nudismul. (Freikörper-Kultur sau Nackt-Kultur). 0 mani-festare actualizata 1) de pseudo-sublimare a fondului erotic, esteIncadrata In conceptia nudistilor. 0 intreaga nscoala" cu prole-sor (Adolf Koch, Paul Zimmermann, Hugo, etc.) si nenumaratiadepti, practica aceasta noua (?) educatie sexual-etica, in maimulte centre. A Inceput in tarile anglo-saxone (Germania, Ame-rica, Anglia, etc.) pentru a se Intinde apol si In Franta, Olanda,Belgia, Suedia, etc. Punctul central al acestei conceptii aplicate este adoratiatrupului", cultul nudului (o revenire In fond la exhibitia primi-tiva sau actuala cum e la nevrozati). Continutul intoral alconceptiei este Irma mascat si cu multa asiduozitate contestatprin o serie de pretexte si argumente reduse la cfttevaprincipii : unul de ordin igienic: expunerea corpului gol 2) lasoare este o adevarata binefacere pentru pastrarea sanatatii sia conditiilor eugenice. din punct de vedere moral: expunerea corpului gol arsuprima once curiozitate, prin suprimarea misterului sexual. i) Nu-i actual, deoarece asemenea secte de nudisti au existat si Inalte vremuri. 2) De ce neapArat complet gol ? Nudistii ridia o serie de argumente www.dacoromanica.rode ordin etic si pedagogic : pentru a se suprima ori ce mister ce-1 mentineaipocrizia provocatoare a culotilor.
  • 218. 219Sexele opuse se cunosc si sunt linistite. Nuditatea neutralizandtentatia ar aduce o educatie sexual a 9 mai sanatoasa. din punct de vedere estetic: corpul gol supus unorexercitii ritmice (de gimnastica, sport, etc.), isi cultiva armonianecesara frumusetii. fn sfarsit din punct de vedere social: tinerii, ne maifiind obsedati de sexul lor, intrucat se cunosc gol, sar evita oserie de factori determinanti ai psihonevrozelor si perversiunilorsexuale. In acest cadru, nudismul ne apare ca o varianta a con-ceptiei Jeligioase" sustinuta de secta inochentigilor, care subpretext tot de purificare" spirituala, de... revelatiuni divine, etc.etc. ofera propovaduitorilor si adepti/or naivi (?) satisfactiunierotice In deosebi perverse si orgiace (pluralism erotic, adica orgiiIn comun) numite cu multa sinceritate (?) : ceremonii religioase,din cauza invelirii nucleului erotic in haina unui cult religiossi a unor interpretaria din Biblie. Nu este locul unei analize si critice amanuntite a acesteiconceptii naturiste spre a evidentia subrezenia intregii teorii sitendentiozitatea sau naivitatea celor ce- au elaborat- o. Problemanudismului a ridicat totusi discutii si chiar studii fertile si inte-resante In domeniul vietii psihosexuale sub toate aspectele ei.Renumiti autori (literati, psihologi, medici, etc.) si-au dat pare-rea: unii In favoarea 2), altii contra nudismu/ui. Spre a evitainsa o digresiune prea mare, mentionam, ca si nud;smul con-stitue o oaresi-cum reccnta exemplifica re a modalitatii cu caretendintele erotice la un moment dat ince area o conformaresociala, pentru ca apoi sub o forma sublimata (sociala) sa fieprivita ca o religie, estetica sau morala... noua si evoluata (?). H. Chile (formele) superioare (altruiste, sociale) prin careerotismul distilat" imbraca formele crea(iunii spirituale.Sunt pmcretizari de Malta valoare social-estetica ale gandiriisub influenta inspiratiilor, a caror mecanisme interioare : psiho-endocrine si fiziologice, sunt Inca invelite in mister. Investiga- 1) Nudistii v4c1 In aceastA ,tntoarcere spre naturP o formA sincerA sisAnAtoas6 a vigil fizice si E uflete§ti (de alci si numele de naltaism ce www.dacoromanica.rose ciA conceptiei nudiste). 1) Ca Dr. Pierre Vachet, Bernard Schaw, etc.
  • 219. 220tiunile psihanalitice au reusit, prin studiul inconstientului, sh In-trevada rolul fundamental al tendintelor nesatisfacute si orga- nizate in sistemul complexelor" sub puterea refuleiril. Caracteristicele acestor forme ale sublimarii sunt opuseeelor de care ne-am ocupat : continutul erotic al complexelor" inspiratoare, este trans-format prin procesul creatiei), elaborat intrun stir sau actiuneoriginala cu caracter mai mult sau mai pu(in durabil. Materia-lul brut aproape ca nu mai este recunoscut; nu au caracter universalist, intru cat aceste forme alesublimarli se limiteaza numai domeniului vietii sufletesti aomului. Celelalte fiinte nu cunosc asemenea produse ale subli-marii. Sunt forme psihologice, spirituale ale acestui fenomen ; aceste cai superioare nu au caracterul egocentric, nusatisfac numai indiviul ci si cerintele spirituale ale societatii;sunt valori cu caracter social. Asemenea forme superioare de sublimare, ar fi ; I. Operele literare $i artistice. O dorinta ascunsa, o do-rinta ce sdrucina linistea sufleteasca din cauza imposibilitcYfri elde a se realiza, individul talcntat si-o satisface scriind o nu-vela, o poezie, un roman, o plea In toate aceste genurr lite-rare frail comit fapte, intreprind aitiuni pe care In realitatele nutre$te autorul, iar eroinele sunt fiintele vlsate de autor. In-treaga intriga a unui roman nu-i decat formula satisfcicatoarea complexelor" lui inncibu$ite. Autorul neputandu-le realiza, hedin cauza conformismului social sau din aceea a unei inapti-tudini constitutionale mai ales, fie din cauza carutopic, se refugiaza in domeniul imaginafiei creind opere (iterarepe care apoi societatea le gusta si le admira, In fond nuadmirà dealt tocmal ceea ce nu permite. Opera literara apareastfel, ca o expresie a fondului incon$tient al individului, iarfondul este inconstient intrucat autorul nu-pi del scama de ori-gina Inspira(iei lui. Motivele si mobilele acesteia, precum sidirectivele ei originate, isi au sediul inconstient, in fondul psihicnecunoscut constiintei artistului. Cine nu poate biciui societatea asa cum ar dori (in modprimitiv : prin bataie sau distrugere) o biciueste pr formele www.dacoromanica.ro 1) Proces psihologic In care stint angajate efectiv influentele temperamen-tului taleutului, ale geniului creator, aspecte Inca prea putin cunoscute alefenomenulul de creatie spirituala.
  • 220. 221sociale ale epigramei, satirei, ale unei piese, si societatea leprimeste. Se efectueaza o spiritualizate a fortelor de violentamateriala. AceIasi substrat psihologic si pentru diversele opere artistice. Investigatiunile psihanalitice descoperind radacinile elabo-/Aril creatoare de valori artistice, literare in inconstient,fireste ea o serie de raporturi au fost evidentiate intre mecanis-mele inconstientului privind structura si manifestarile lui simecanismul generator de valori sociale. Cercetarile ¡acute Inacest sens au dus astfel la apropierea dintre vis, arta §i ne-vroza. De altfel faptul acesta a lost intrevazut intuitiv, empiricInainte de Freud. SI amintim pe Di!they) care In 1886 pome-neste de anumite legaturi dintre vis, nebunie si fantezia poetului. Descriind mecanismul si elaborarea psihonevrozelor 2) amconstatat estructura psihologica si dinamica identica" comunavisului si nebuniei. Nevroza n-ar fi cleat revarsarea unui visIn starile de veghe. Ori, si arta ar avea aceeasi sursa : visul.Continutul nevrozei sau al creatiei artistice Hind un continutoniric, raportul dintre nebunie si arta nu este deci un raport decauzalitate. Aceasta concluzie ne-o oglindeste si exemplificareace-o lace DI Dr. Vlad (312), analizand Napasta" lui Caragiale. D-sa evidentiaza adevaratele raporturi, asa cum le considerapsihanaliza Intre geniu 0 nebunie : vele reprezintd fenomene surori ce au acelaFi origine : visul. Raportul dintre ele nu e deci cel de cauza la elect, ci mai degraba unul de alternanta, adica sau arta sau nebunie (nevroza)" Incdt vnebunia de-parte de a fi o cauzci a geniului, ea nu face deceit VIA devasteze." Bazata pe anumite raporturi de structura si dinamica, dinirevis, nevroza si aria, scoala psihanalitica a supus aceste core-late unei analize minutioase privind si influenta sexualitiilli Incomplexul acestor mecarusme ale inconstientului. Despre acesteinfluente, carora psihanáliza le da o deosebita atentie, ne vor-beste si conceptia lui Plato sustinAnd atotputernicia lui Eros" si de atunci sa repetat meren, ca operele de add sunt ope-rele amorulul, ca arta Intreaga e un imn universal ridicat deEros" (Lalo) (182). ) Dilthey, reprezentantul curentului psihologiel structurale (Germania);In Die dichterische Einbildungskraft des Dichtersg Leipzig 1886. www.dacoromanica.ro ) V. pagina 145.
  • 221. 22 Dupa Guyau (135), Intemeietorul esteticei franceze, emof laamorulul este tipul emoliel estetice. Arta zice Lalo (id.)ar fi o transformare a anzorului, adica a uneia din fundamenta-lele necesitati ale fiintei. 0 estetica fara amor poate seducegandirea abstractd a unui logician, Insa ea nu satisface delocsentimental vibrant al unui artist. Sa creat astfel o conceptie a esteticei bazata pe amor,conceptie dusa la extrem de scoala psihanalitica. De fapt, sazis ca arta ar constitui o purgatie a pasiunilor (Aristotel), dupaFreud In majoritatea cazurilor pasiunile fiind de naturalibidinoasci. Nu vom insista asupra vastelor probleme aleesteticei, ci vom reline doar faptul, ca prin arta complexele"isi gasesc o satisfactiune simbohca; In arta ca si In once pro-ductiune literara o opera frumoasa nu presupune Intotdeaunaun suflet frumos." Toate sentimentele penibile, reprimate zice Rank sunt vomitate de artist, nevrozatul le digerd,lar visatorul le transpira. In operele literare si artistice gasim deci ecoul aspiraflu-nilor, framantarilor sufletesti, . durerile, chinurile frindbuOteale unui inconstient incarcat. Majoritatea acestora MO precumam spus sunt de natura sexuala. Dorinta de a poseda ..-ofiinta adorata, adesea este Impiedecata obstacole externesociale sau constiinta o Innabuse ; individul Isi varsa focul"Inteo poezie, nuvela care constitue un fel de purgatie a com-plexelora ha ideo-afective reprimate... Inteadevar majoritateaoperelor literare se preocupa numai de intrigi amorouse. Citi-torii le gusta", si el lumea" In care dorintele Tuna- retrdescbusite se pot realiza. Cititorul simte tabloul unui viol, al uneicrime, savureaza In descriereaplacere unei scene amoroase...da fraa liber imaginatiei si impreund cu autorul fuge din real:-tatea severa... in lumea condusa de principiul afectiv al pld-cerli"... departe de restrictiunzle sociale. - Sa descris existenta unor raporturi intime cear existaIntre visul (fantezia) din stale de trezie §i crealia litetaraPoetul procedeaza ca si copilul 1st creeaza o ; care se joacalume imaginara ce-o iau in serios, careia adica 11 acorda marlcantitati de afectiune, dei o disting de realitate" (Freud) (123).Lumea imaginara insa, atat a copilului cat si a creatorului de www.dacoromanica.rovalori literare sau artistice, nu-i cleat o proiectie a nazuintelor
  • 222. 22asufletesti animate de un puternic coeficient emotiv. Si unul sicelalt devin spectatorii propriilor lor starlet nvizualizat" In ima-gini. Eul creatorului se divide In eurl parliale" (Freud) fiecaredin aceste euri Intruchipandu-se inteun personal (din roman,pies, etc.) 0 aplicatiune practica privind aceste raporturi dintre vissi opera literara, ambele proiectiuni afective conditionate demecanisme identice (dep1asari ale intensita(ilor psihice, substi-tuire, dramatizare, etc.) ne-o expune M. Bonaparte In studiulce 1-a facut asupra lui Edgar Poe) scotand la iveala sub-stratul brut ce-a alimentat opera marelui scriitor american. Asadar din punct de vedere psihanalitic In mai toate pro-ductiunile artistice, admiram fondul murdar" al individului (au-torului), fond ce ne-ar Ingrozi de-ar apeirea "in goliclunea lul;Il admiram Ina in hana lui ¡iterará... admiram diamanturcare nu-i decat rezultatul sublimat al carbunelui" murdar sinegru... ce-1 aruncam, ferindu-ne sa nu ne murdareasea. 2. Spiritul comic. In Der Wrtz und seine Beziehung zumUnbeivussten" (1905 Deuticke), Freud supune unui studiu ama-nuntit psihologia spiritului comic. Gaseste o mare asemanareIntre elaborarea lui i cea a visului; in ambele cazuri elaborarease face astfel prin condensare, deplasare, transformarea unuielement In opusul lui ; prin prezentare indirecta, neologisme etc. Freud (citat de Jones) (160) imparte spiritele In doulcategorii : inofensive, numai pentrrr a procura placere, datorita uneieconomil de energle psihicei ; este de altfel o manifestare in fan-tila deoarece si copiii, la fel, se ¡mica cu cuvintele. Aceastaactivitate infantila apare deci ca plaisanterie" ; suntem spiri-tuali cand suntem bine dispusi, cand avem un surplus de ener-gie (ca si copiii.) ofensive, tendintioase, ce pot fi : obscene, agresive(ostile) cinice §i sceptice. In aceste cazuri individul exprimasub forma de spirit o dorinta ce no poate satisface direct.,dorinta Inhibutä de anumite situatii sociale; atunci ,,prinspirit ne sustragem acester inhibitii, care relaxandu-se ne pro-duc placerea prin desceircarea dorintei Innabusite." (Jotu.$) (id.). www.dacoromanica.ro ) ApArut In Ed. Denoel & Steele. (Biblioteca psihana1itic6) 1932.
  • 223. 224 Sub forma de spirit 1) spunem ornului ceea ce nu-i putemspune direct... O alta asernanare a spiritului cu visul consta in originalor incon#ientd. In vis ca si In spirit ne realizdm anu-mite dorinfe re primate (in spirit ¡deja expusd fiind vehlcolulafectului deplasat al ideil latente). Folklorul,(literatura colectivitatii). Intocmai ca individul,colectivitatea are o conWin(d 0 un incon#Ient coman tuturor in-divizilor ce-i cuprinde2). Aceler* mecanisme psihologice, aceiasidinamica si finalitate o gasim astfel si In psihologia maselor.Intocmai ca individul rasa, poporul, Isi are aspiratiunile lui,visurile lui, inndbuOe din cauza imposibilitätil lor de realizare. In basme, legende, diverse credinte, datini, etc , In idealurinationale, popoarele si-au creat o lume, in care eroi Fl situatiiImaginare le satisf ac aspiratiunile, ce a$teaptd realizare efec-tivd. Vieata grea d realitatii le-a determinat sa creada Trite° lumeviitoare, In care toate dorintele vor fi realizate (origina religii-lor). Complexele" colectivitatii Isi vor gasi rezolvarea In toateaceste productiuni folkloristice si religioase. Psihogenezaacestora a fost studiata de numerosi adepti ai scoalei psihana-litice : Riklin, O. Rank, Abraham (in Traum und Mythus") etc. Muzica ofera la randul ei o alta cale de elaborarea acomplexelor"... Intru cAt sentimentele de privatiune (dorin(ele)para fi active in productiunile muzicale". Once durere, chin su-fletesc, Isi gaseste alinarea In muzica. Ori, aceste dureri In ma-joritatea cazurilor precum am vazut sunt de natura libl-dicer, Incat muzica de obiceiu este un act de amor, este o elibe-rare individuaba, o invitatie la uitare, o evaziune temporara aindividului in regiunile libere ale visului FI extazului unde nuintervine niciun control social" (Mauclair) (199). Este de altfel In deajuns de cunoscut chracterul erotic almuzicii ; cu ajutorul ei simbolizeim starile refulate si tot cu -ajutorul ei evocdm, trezlm dorintele reprimate, stArile sufletesti Innabusite sau nu -- si deoblceiu de natura erotica. ) Care poate fi expus verbal, in scrls (epigrame, satire, etc.) sau de-senat (carkaturi ale fizicului sau ale unel situatii create de cel vizat). www.dacoromanica.ro 1) in plus, caracterul ce-1 imprima Ins* faptul comunitatil lor.
  • 224. - 225 a In toate aceste rezultate ale sublimarii, individul se ser-vete de un vast slmbolism sexual. Astfel, mai ales in arta de-corativa, pictura, etc., vom OM concretizarea gandiril simbo-lice ale incongientului, ale muzei" (complexele" tnconFtl-ente) inspitatoare. Concretizarea unei gandiri onirice, nevroticeexprimata In simbolurl. $coala psihanalitica a supus unei ana-lize psihologice o suma de opere literare, artistice, legende,basme, etc , asupra carora vom reveni In capitolul urmator. Interpretarea psihanalitica In mainile multor adepti a fost exa-gerata prin rolul fundamental ce-I dadeau instinctului sexual,deoarece afirmatia, ea Intreaga activitate psihica (artistica, reli-gioasa, etc.) deriva din instinctul sexual ar fi neIntemeiata, ca si afir-matia, ca toate combinatiile chimice sunt identice si ca au unradical comun" (Oh. D. Montet) (213). Inteadevar, artistul prinsublimare (arta, muzica, etc.) fi satisface veleitati si de altdnatura, ca : bogatie, onoare, putere, glorie, etc. Incat comple-xele" inspiratoare determinante nu voi fi tntotdeauna de naturaeroticd; operele literare, artistice nu vor fi tntotdeauna echi-valenti sexualia cum le-a numit Ivan Bloch.Ir. I. POP/8W-111M : ,P151EL4NALIW, 1$ www.dacoromanica.ro
  • 225. CAPITOLUL X. Psihanali§tii disidenti. Problema psihosexualA este una din cauzele principale ale dialdentelor A. Adler : teoria egotismului instinctui de dominatie principlulputeril sentimentul inferioritAtii organice. C. Jung: introversiune (instinctul personal) gi extraverslune (instinctui sexual). W. Stekel: parapatille metoda activA. Otto Rank: principlul spiritual Eul reprezentant al forte cosmiceprimitive vointa creatoare importanta congtlintel pslhoterapia con-structivi. Problema psihosexualitatii (teoria lui libido) a lost sursaimportanta a nesfargitelor discutii din sanul centrelor savante,In care acuzarile din toate punclele de vedere (medicale, soci-ale, morale, etc ) vizau doctrina lui Freud, deschizandu-seastfel cane catorva disideal al ticoalei psihanalitice. Vom cita pe cel mai de seama, prin o sumara schitare aconceptiei lor : Alfred Adler, un foarte insemnat adept a lui Freud, emitesteorta egotismulut" sustinand, ca alaturl de tendintele smoteale individului, In incongtient mai exista gi tendintele Eului (Ich-trieb), tendinte egoiste de natura agresivd. Intre aceste douainstincte ar exista o opozltie. Mai mult, Adler contesta carac-terul esential al sexualitatii, cand vede In raportul sexual ex-presia nu a sexualitatii, ci a Instinctulut de dominate". Adlerageaza astfel In locul principlului placerii" a lui Freud, unprinciplu al puterli"; opune deci teoriel sexuale a lui Freud,o teorie asexualci, in care libidoul apare ca o forma simbolicaa puled!. Nevroza, dupa Adler (3) nar fi astfel decat rezultatul con-flictului Intrapsihic dintre a vat (vat* de a putea) 0 a putea www.dacoromanica.ro
  • 226. 27(sentimentul de inferioritate.)2) La baza activillitii psihice Adleraseazd astfel elementul volitiv: voinfa de a putea" (protestafiaWald" Adler). A reluat de altfel ideea sentimentului de incom-pletitudine" a lui Janet sub numele de oentiment al Inferioll-Mill organice" (Minderwertigkeit von Organen). In raportul sdu asupra substratului organic al psihone-vrozelor" prezentat la Soc. Internat. de psihol. medicaid sipsihoterapie (Zürich 1912)2) spune, a in istoria copildriei fie-cdrui nevropat se gdsesc amintirile unei considerafluni de sine(Selbsteinschatzung). Putina consideratiune de sine a nevropa-tului se bazeazd pe sensatiunile corporale de slabiclune, de su-ferinfd, de nesiguranld corporald si spirituald. Dar nesigurantacopilului urmareste dorul dupd siguranta". Ce predispune insala simtul nesigurantei in copildrie ? Imbolnavirile constitutio-nale, ce influen(eazd psihicul prin duren, fricd de moarte;anemia, Incetineala In desvoltarea corpului si spiritului, uratenia,lipsuri de organe sensoriale, detecte sau ticuri, etc. Reactiunea acestul sentiment de Inferioritate va da nevroza,Individul prin boald afirmandu-0 puterea (tiranizand pe ceidin Jur). $) Adler a cdutat In sfarsit O. facd o apropiere Intre teorialui a inferioritAtii organice" si teoria zonelor erogene" a iuiFreud zicand, cd zonele erogene" devin libidogene Mad suntIn state de Inferioritate; Re amestecd astfel notiunea de ero-gen" cu cea de Inferior". Freud Insd i-aduce ca obiectiunefaptul, cd cea mai multi nevrozati, sunt persoanele supetioare,femeile ftumoase persoane deci care nau sentimentul infe-rioritdtii organice" In timp ce indivizi inferiori, diformi siurati dau un procent mat mic. Ansamblul conceptiei lui este cunoscut sub numele depsihologie individuald", prezentAnd o valoare deosebitd ca me-lon psihoterapeutica. 9 De oblceiu poll mai putin dealt voegl, de ad t sentimentul de In-ferioritate a puteril fatA de voint5. 9 V. darea de seamA fAcutA de D-I Dr. G. Preda (231). 3) La al XIII-lea Congr. de Neuropsihiatrie, Psihologie al Endocrino..logie (tinut la Sibiu, In Sept. 1933) In colaborare cu DI Dr. Preda, am pre-zentat o comunicare privind ,,Sentimentul inferioritAtii organice la bAtrániainsistand asupra influentelor ce le are acest sentiment asupra psihologiel www.dacoromanica.robAtrAnilor, ale cArul manifestArI caracteristice aunt explicate tocmal prinnest sentiment.
  • 227. 228 C. Jung concepe libidoul" lui Freud, ca fiind lnstinc-tul, energia Maid in general, elanul vital (Bergson) din careo parte se Indreapth asupra Eului(Introversiune): instinctul per-sonal, o alta spre realitatea exterioard (extraversiune): in-stinctul sexual. De aci cloud categoril de nevroze, duphcum a lost reprimat unul sau altul din cele doul in-stincte : introvert/111, (neurastenicii, dementii precoce) dominati deinstinctul personal creinduli o lume imaginara §i extravertItil (istericii) dominati de instinctul sexualpropriu zis. Aceqti nevrozati recunosc de altfel anumite predispozitii,temperamente, considerate drept criteriu de clasificare a reac-tiunilor psihice. Jung divide astfel indivizii duph tempera-mente In douà clase, &min tipuri psihologice :1) introvert111, cei meditativi, inclinati spre abstractiuni si extravertiti, cei expansivi, firi comunicative. Contributiuni efective a adus frish In domeniul asociatielde ¡del ca metodh terapeutich. Dar asupra acestor contributiivom reveni in capitolul urmAtor. Wilhelm Stekel este considerat printre cei mai talenta¡ipsihanaliqti, mai ales In interpretarea viselor. Este cunoscut prindesvoltarea ce-a dat-o simbolismului oniric, In .Die Sprachedes Traumes" (1911) i prin vasta sa lucrare asupra slarilor denelini§te, In care sustine, ch la origina orichrei forme de nevro-zh sar ghsi un conflict psihic. Sa desphrtit de Freud, considerand teoria lui libido, oeroare". Nu mai puteam spune Stikel (288) urmAri ex-plicatiunile aproape mistice ale profesorului qi ale qcoalei sale,asupra tribulatiunilor *i modificarilor libidoului." In ceea ce pri-ve0e problema nevrozelor, nu admite vreo deosebire intre ne-vroza ne1ini0ii (névrose darigoisse) §i isteria anxioash. Deose-birile fixate de Freud, le considerh arbitrare. Toate sthrile deanxietate i neurastenia, turburari ale vietii afective, le numeqteparapatil, definindu-le ca turburgri efecte ale actiunii alter-native a sufletului si a corpului." Din punct delogic nevrozele nar fi decat sthri ale unei toxicoze : toxinele www.dacoromanica.ro 9 Studiul lor complet 11 gAsim In .Psychologische Typen6 (Rascher-Zürich 1925). V. sl bibliografia.
  • 228. interne sensibilizeaza organismul si-1 fac mai sensibil excitantilorpsihici". In ceea ce priveste tehnica psihanalitica, Stekel servindu-se In mod deosebit de materialul ce-1 ofera visele, preconi-zeaza o metodui activd. Psihanalistul nu trebue 0 aiba o atitu-dine pasiva In cursul tratamentului (cum sustine Freud), citrebue sa intervina activ, sa corijeze falsele discontinuitati alebolnavului, sa-i calauzeasca vederile spre un scop accesibil ;sa aiba calitati de educator" (Stekel) (id.). Otto Rank. Nucleul intregei doctrine freudiene cuprindeoproape in mod exclusiv domeniul inconstient al vietii psihice.Manifestarile psihice normale sau patologice ale individuluistint conditionate numai de fortele, tendintele acestui substratal vietii: fortele afectivitatii, ale instinctelor, ale complexelorideo-afective din inconstient, etc. 0 importanta de aceiasi va-loare o prezinta, din punct de vedere al psihanalizei freudiene,si fortele mediului social. Din raporturile ce le are individul cuaceasta ambianta, se cristalizeaza constiinta morala, eul-ideal,etc.... Sau neglijat astfel o serie de functiuni psihice, care auconstituit punctul de plecare a altor scoli psihologice, anterioarecelei freudiene. Sa neglijat bunaoara puterea vointei, factor decare intotdeauna sa tinut seama, mai ales In cadrul problem-lor sociale cu caracter educativ. Ca si Adler, Rank tinde sadesprinda din mecanismul complex al elaborarilor psihice, rolulce-1 are forta vointel, pe care o considera, ca factor funda-mental al personalitatii noastre, carmuind si rezumand intreaganoastra vieata psihice (Rank) (258). In sensul acesta, Rank, Uncle sa contureze valoarea unuiprincipiu spiritual ,atat de important pentru desvoltarea a ceeace este omenesc". Geneza acestui principiu consta in indepen-denta ce-o obtine cu timpul forta Iurnii intra-mentale ve-nite din afara (introiectata prin identificare). Aceasta forta larandul ei se proiecteaza In Mara, cautand sa influenteze am-bianta si so modifice, pentru ca acordul lor (lumea interna siexterna) sa fie din cele mai perfecte". Eul In conceptie luiRank, nar fi decat o modalitate de manifestdri a Jortel cos-mice primitive, oricare ar fi denumirea el: sexualitate, libido, www.dacoromanica.roetc., lac vtgoarea acestei forte nar fi decat vointa".
  • 229. 230 Psihologia lui Rank se departeaza astfel de caracterul ego-centric, individualist al psihanalizei freudiene. Aceasta intrucat releva $i un alt aspect al eului, un aspect eminamente so-cial. Inteadevar, Rank nu se reduce numai la constatarea con-flictelor ce se petrec in sufletul individului ; o insistenta deo-sebita pune pe faptul ch eul individual este si un sustinatorde valori superioare", prin acest eu (reprezentant al fortei cos-mice primitive) vointa (vigoarea acestei forte) devine crea-toare cristalizand supra-eul, sursa de idealuri proprii". Era firesc, ca reintronand valoarea vointei in complexulmecanismelor intrapsihice, psihanaliza lui Rank a primeascaunele coloraturi proprii privind mecanismul nevrozei (nevrozaar fi creatia unui eu hipertrofiat"), al sublimarii, al sexualitatii,al psihoterapiei, etc. Nu ne putem extinde asupra acestei orientari interesantece-o da Rank psihanalizei, prin o alma qi justa pretuire avointei i congiintei, factori atat de umbriti de intransigenta cucare psihanaliza lui Freud h impus instinctul $i incon$tientul.Vom incheia aceasta sumara schitare insemnand un aspectpractic privind psihoterapia. Rank considera tehnica psihana-Mica a lui Freud reducandu- se la consolare 0 justificare: bol-navul se lini$te$te cunoscand cauza turburarii lui suflete$ti,ramane insa tot expus intru cat nu sa vizat efectiv puterea luide vointa. Din acest motiv, Rank, propune psihanaliza sa avando ,,tehnicei constructiva" deoarece utilizeaza qi puterea de vointaa bolnavului. * * * Multiplele disidente ce sau ivit, unele indepartandu-setotal de cateva principli fimdamentale psihanalizei ortodoxe",dovedesc existenta atat a unor lacune cat qi a unor concluziicarora li sau dat un caracter dogmatic poate cu o wrintainerenta entuziasmului $i comoditatii explicative. Acestor criticecreatoare de disidente, parintele psihanalizei le-a raspunsrespectand un nivel mult superior unei polemice personale in cadrul unui istoric al miscarii psihanalitice" (Freud) (119)insistand mai ales asupra lui Adler $1 lung. www.dacoromanica.ro
  • 230. CAPITOLUL XL Psihanaliza, ca metodA terapeuticit. Terapia psihologicA. Importanta examenului somato-psihic. Etatea. Profesiunea. Sexul. Indicatiunile terapeutice ale psihanallzel. Con-ditiile de vindecare din partea bolnavului al din partea medicului psihanalist. Scopul terapeutic al psihanalizei. Metodele terapeutke ale psihanalizei: I. Metoda asocia fiel libere a lui Freud. Metoda asociatiei verbale a lui Jung Rilain metoda lui Rohr-athach Interprelarea viselor (oniroanaliza). biverse modalititi de ,lichidare a contplexelor : condamnarea,vieata sexual, sublimarea, sugestia, ipnoza. Durata tratamentului. Rezultatele terapeutice. 0 terapeutied psihologied este Intotdeauna o terapie func-(ionald, deoarece nu face decdt schimbe, sa diminueze sau admáreascä actiunile psihice. 0 psihoterapie trebue Ind sa res-pecte anumite principii spre a putea fi socotità In cadrul terapiilorstiintifice. Astfel dupd Meunier (205) o psihoterapie trebue sarespecte trei principii : 1 cunoa§terea psihologicii exacta a bolnavului ; 2 Intrebuintarea procedeelor terapeutice, care decurg dincuno§tintele noastre psihologice asupra structure opiritului" 0marilor legI psihologice deja cunoscute §i 3 sa lucreze asupra psihicului nu numai prin actiune di-recta qi Imediará. Psihanaliza, precum vom vedea, se eon-formeazd Intocmai acestor considerente. Inainte de a aplica tratameniul psihanalitic vom ,face unexamen somato-psihic complet al bolnavului, vom stabili etio-logia maladiei, vom cdutd sd ne dam seama daca nu e vorbade vreo leziune organied, specified 1) (facem reactia www.dacoromanica.ro 1) In limbaj medical cuvAntul specific InseamnA sifills.
  • 231. 232Wassermann) sau de turburari endocrine primitive. Inteun cu-%rant este neapciratd nevoie sà stabilim psihogenta maladiel,prin aceasta anamneza obisnuita. Etatea bolnavului. La copil, constiinta neliind Inca desvoltatli, psihanaliza nu este indicata. Etatea maxima este de 40 de ani pentru femeie,50 de ani pentru barbat (Jones). La bdtráni, energia psihica este degradatd: si-a pierdutplasticitateaa slabirea esentiala a functiunii cenzurale vada adesea drumul activitatii psihice primitive (revine In stadiulinfantil, cade in mintea copiilor"). Laforgue §i Allendy (174)totusi par a fi obtinut o ameliorare in cazul unei femei de 64ani, Cu vertije grave. Profesiunea. Psihanalizcabila in special intelectualilor §i in general tuturor celor cu oorganizatie psihica mai complicatd, cu o educatie mai severa, Cuun remarcabil grad de cultura si cu aspiratiuni bogate si mai intense.1ntrun astfel de psihic" antagonismul tendintelor numeroase variate vor da natere mai usor, deci i mai des, conflictelorsusceptibile de a fi punctul de plecare a multor nevroze. Inteun psihic simplist nu se vor ivi asemenea conflicte.Daca psihanaliza obtine putin dela cei ininteligibili siprintrio fericitd compensafie este utiain schimb,celor care prezintdo valoare sociald mal mare (Jones). Sexul. Psihanaliza este aplicabila in aceiasi masura,atat la barbati cat si la femei. Difera situatia medicu-lui psihanalist. Inteadevar, dupa cateva sedinte, bolnava in-cepe sa priveasca pe psihanalist, sub o lumina din ce in cemai omeneasca"; intima atmosfera ce se creiaza in urmaunor inerente stari afective nascute, prin confierea, desvelireaintimitatilor vietii psihosexuale ale bolnavei este foarte dell-cata. 1) Se instaleaza ceea ce Freud a numit transfert afectiva;bolnava se ata$eazd de medicul curant, situatie a card su-primare delicata cade tot in sarcina psihanalistului luand atitu-dinea dictata de imprejurari i condusa de autoritatea ) Dacg se suspecteazg fondul moral al aceastei situalli, atunci nu este www.dacoromanica.romal imoralg si mai Ingrozitoare cleat examinarea (vizualg i manualg)medicalg, ce-o face oricare alt medic.
  • 232. 233moral, de onestitatea si experienta ce o are in cunoasterea meca-for psihologice. Indicatii. Psihanaliza este indicatA In toate formele depsihonevroze : In fobil, isteril, nevroze anxioase, In unele per-versluni sexuale, diverse obsesil nelinisti de origine psihosexu-MA, turbarán i in mecanismul psihologic al Weill sexuale (inhi-bitii, impotentA de origine psihicl, 1 rigiditatea, aberatiuni etc.)ipohondria, precum si oricare alt simptom organic: gAngAvire,ticuri, turburari menstruale, toxicomanii (cocainomanie, modino-manie), crampe (ale pianistifor, scriitorilor, etc.), dispepsii, ne-vroze cardiace, prurit, etc., cand aceste simptome isi auorigina Intrun conflict psihic. Condilii de vindecare : 1. Pentru boinav: Bolnavul sA doreased vindecarea, sail dea searna aeste bolnav. Greu va putea fi aplicat deci tratamentul In cazulcand bolnavul dine" la boala lui, in care si-a gAsit un refugiu"(cum ar fi schizofrenicul, care la lumea lui imaginarA); tinede asemenea cAnd bolnavul ti gAseste situatia lui ca fiind normald(cum ar fi homosexualul definitiv, paranoicul In perioada matales de grandomanie, cAnd a gdsit ratiunea delirului sAu). Lafel nu se va putea aplica psihanaliza in nevrozele cronice, Incare sau imprimat si leziuni organice consecutive. Numai ne-vrozele recente ca aparitie sunt cele indicate. Se cere din partea bolnavului o sinceritate absolutä siconfiere feird nicio rezervd ; sA urmeze regulat 3-6 se-dinte (dupA gravitatea boalei) pe sAptAmanA sedinta durandaproximativ o orA. 2. Condit il pentru medicul psihanalist. Medicul va trebui sA cunoascA intreaga psihologie, maiales asa cum o descrie Freud. SA cunoascA amAnuntit meca-nisnzele psihologice descrise (ale visului, psihonevrozelorcare diformeazA, deghizeazA complexele"; sA cunoascAmecanismul simbolismulul ce se substitue complexului". Un psihanalist trebue sa fie sincer ca el insuFi. SA-sidea seama In mod intuitív introspectiv de toate gandu-rile, dorintele, complexele" ce le simte, a cenzura (con- www.dacoromanica.rostiinta) lui cautA sA le indeparteze. SA simtA inteansul pro-cesul reprimarii si efectele ce le are aspiratiunile lui Innabusite
  • 233. 2341rì vieata-I zilnicA $1 nocturnA. ga recunoasch once gánd 1-ar veil!In constient (In prezenta unei persoane sau situatii) ()flat de oribilar fi, de desagreabil, de imoral ; s1-1 rationalizeze debara-sAndu-Se de scotomele lui psihice" (Laforgue-Allendy)(174). AceastA pauto-analizd didacticti" Freud o recomandA cafiind indispensabilà, deoarece cu ajutorul ei putem deveni obl-ectivl nu numai fatA de multe mecanisme psihologice ale subl-ectivitAtii noastre, dar $i MIA de fenomenele intra-psihice aleunei alte persoane, dandu-ne seama in mod intuitiv $i convin-gAtor de existen(a dinamicii psihice. Primii pa$1 in domeniul practic cere multA precautie,rezervA in afirmatiuni $i interpretAri hazardate. MAnuitA Cu ne-dibAcie psihanaliza este periculoasA, ca de altfel oricare tra-tament fAcut de un neexperimentat ; este periculoasA din cauzaafirmatiunilor hazardate in interpretarea simbolicA, afirmatiunicare pot obseda, neliniti apoi pe bolnav. Numai o experientA $i rabdare fndelungatA va aducesuccese. Medicul va trebui sa cunoascA amänun(ii intreaka vieatAanterioar5 a bolnavului ; sAnAtatea sufleteascA zice Freudnu poate reveni decat printro subtilA destrAmare a trecutului".Pentru aceasta psihanalistul va trebui rAbdare, sA aibperseverentA $i spirit de observatie spirit de analia psiho-logica pAstrAnd In acelasi timp o atitudine strict obiectivii. 0 grije deosebitA in cursul transfertului afectiv §i maiales dupl acest transfert, intru cAt atasamentul bolnavului depsihanalist se poate transfoima In urA, ce-ar putea pune Inpericol situatia si chiar vieata medicului. Vom fixa orele sAptAmAnal pentru fiecare bolnav inparte, vom initia bolnavul in tratamentul psihanalitic ; nu-i vomspune InsA In niciun caz, cauza pe care o bernuim si ace-asta pentru a se evita sugestia ce-ar compromite succesul. In sfarsit aplicarea tratamentului psihanalitic cere oautoritate medicalA i moralA, cad numai in asemenea condiliibolnavul se va confia cu toatA increderea i linistea. Scopul terapeutic va fi pdtrunderea in subconaientulinconflientul bolnavului pe calea pe care sa elaborat com- www.dacoromanica.ro 9 La nevrozati, ca I la copii, labilitatea afectivd determind o usurintda transformdrii iubiril In urd invers).
  • 234. 235 --plexul", cauza reald a slmptomelor nevrotIce FI aducerea aces.hila la cunoginta bolnavulut. Cauza °data cunoscutd de bolnavsi ralionalizata, discutatd, isi va pierde din tonal afectiv, ceturbara linistea sufleteasca, energia ei canalizAndu-se. Bolnavulisi va da seama, ca este o dorinta veche, care In raport cusituatia lui actuala este absurda, ridicola etc. Sau daca dorintaeste prea intensa, ajutam bolnavul so elaboreze pe chi adec-vate situatiei lui sociale si sanatatii lui morale. CunoscAnd cauzava lua nasad de aparare sau i-le vom oferi noi, deoarece com-plexul" nociv turbara linistea bolnavului, In masura In careacesta nu-1 cunoaste. Simte impulsia, dar nu stie de ce si deunde vine, nu stie de ce este obsedat, etc. ; boala dispare princunoasterea, intuirea conditiilor determinante ce stau In incon-stient. Conflictele intrapsihice se vor rezolva (lichidag) supusefiind rationalizarii. Pe dealta parte, este in deajuns de cunoscut efectul bine-facator al confesiunii. Ori de cateori avem o durere, o dorintaInnabusita, un fapt savArsit pe care-1 ascundcm in noi din cauzacaracterului lui ¡moral sau criminal, simtim nevoia de a-1 con-fia, de a-1 comunica unei finte apropiate, discrete ; unei au-toritati ce ne-ar ierta. Comunicarea aceasta ne aduce acea asu-rare sufleteasca", pe care o simte credinciosul dupa actul mar-turisirii Wat preotului, suprana- (si prin acesta, unei pulen iturale iertatoare). Foerster (106) spune : Persoana cuadevarat religioasa nu sufere de complexe (refalar» pentruca este curat in fata lui D-zeu" (prIn confiere in ruga, In spo-vedanie, etc.) Toata greutatea psihanalini se reduce la obtinerea aces-tei confieri sincere si complete, valorilor reciproce gasireaale tendintelor si amintirilor preocupa bolnavur (de careSaussure) (279). Metodele terapeutice ale psihanalizei. Inainte de aIncepe tratamentul, vom ruga bolnavul O ne spuna toate uita-rile momentane, toate lapsurile, visele ce-i vor surveni in cur-sal duratei tratamentului; II vom ruga sa fie sincer, sa nu facanici-o digresiune sau rezerva si sa urmeze regulat orele fi-xate. Dupa ce ne va fi povestit totul referitor la viaeta si www.dacoromanica.roboala lui, vom aplica tehnica psihanalitica. Sa facem acum o succinta expunere a acestor metode ;
  • 235. 236 I. Metoda asociafiel libere (spontane) a lui Freud. InvitArn pacientul sA se aseze pe o dormea, lar noi neirom aseza putin in spatele lui, sA nu ne vadA (sA nu vadAmimica noastrA), In schimb noi sA-I vedem din profit (mimicalui). II ruglm apoi sa dea curs liber gandirii, ad spunA tot ce-ivine in minte in ordinea aparitiei spontane a ideilor, ori cAt deneinsemnate i sar pArea, ori cAt de absurde, de de sagreabile,stare de penibile, indecente ar fi. NSA fie in stare de introspectiecAt se poate de completA" (Maeder)(192), sl fie Intr.° relaxaretotalA a tensiunii mentale si fizice, luAnd o atitudine purpasivA ocriticam, sincera oi cinstitcl fata de cursui ideatori,pe care sa nu-1 cAlAuzeasca cu atentia. In aceste conditii cursulideally nu va suferi influentele directrice, Inhibitorii ale con-stiintei ; influenta acesteia fiind abolitA, Ncomplexele" men-tale reprimate revin la suprafata cursului asociativ, sl In primulrAnd acelea care au o tonalitate afectiva mai pronunfatà, deciintro stare de tensiune psihicA mai mare. Gratie promisi-unii de sinceritate absolutA, gratie eliminArii oricArui stimulentextern si a oricArei directil constiente, asociatia de idei la dru-mul valorilor personate" (Maeder) (id.) Pacientul fArA sa vrea va spune idei ce i-se par nein-semnate, absurde, uneori din cauza aceasta va cAuta sa ni-ledevalorifice spunAnd 0 nu prezintA nid-o importantA. Esteprima modalitate de a In dosul evita neplAcutul, penibilu1.1acestor pretexte adeseori se ascund astfel dorinte si aspiratiuniintense, pe care bolnavul le ascunde inconstient. Vom lAsa bolnavul sa vorbeascA... nu vom spune nimic...dela o vreme o sa tacA, o sa nentrebe... it vom ruga insA sacontinue... Uneori va povesti evenimente din vieata lui, alteorine va confia preocupArile lui recente... de multe ori insit vatAcea motivand ca nu-i mai trece nimic prin gand sau dacAse va enerva, va spune, ca ntratamentul acesta nu face pentrumine"... 0 sa-i vina insA in gand preocupAri mai intime, deoa-rece ce-a avut de a spus, a mArturisit totul,PreocupArile intime suntInsA ostile, imorale sau in orice caz antisociale ; nu le va spune ;va cAuta sa vorbeascA de obiectele din jur medical ascultA !) Ceea ce nu ne convine, spunem cA e absurd, neinsemnat; tending www.dacoromanica.rospre subestimarea nAzuinielor sau faptelor penibile (auto-apArare),
  • 236. 237si tace, bolnavul se va enerva... va apune minciuni, din cauzapreocuparilor intime ce trebue mascate frazele lui vor fiscurte si intretaiate de Were, caci ideea pe care o tine Innabu-sita li preocupa mereu atentia", (de Saussure) (279). (Valoareaacestei Weer, din partea medicului psihiatria clasica na cu-noscut-o"... Freud a relevat-o).. Astfel bolnavul nare Incotro,ci sau va apune totul daca-i convine, sau se va lasa de trata-ment. Medicul Insa Ii va arata tot interesul ; va apune ca mar-turisile ce i le-a facut Bunt interesante si, ca spera In reusitatratamentului. Bolnavul se va atasa astfel cu timpul de medicsi-i va face confieri din ce In ce mai intime. Se va instala Intremedic si bolnav ceea ce Freud a numit transfert afectiv" 3)bolnavul se va atasa de medic. In prima sedinta medicul va trebui deci sa se abtina de avorbi, pentru nimic In lume nu trebue sa Incerce a interpreta acestprim discurs" al bolnavului. Tacerile reluate vor exaspera pe bol-nav din nou si nu e rar, ca In unele momente la corijeze maimulte amanunte povestite in prima sedinta, In care a atenuatsau diformat unele WW1 ; tacerea persistenta MO a psihiatruluifi devine Inteatat de odioasa Incat va fi nevoit sa reactioneze :1st va descrie toata suferinta, iar sinceritatea li va deveni onecesitate" (de Saussure) (id. 95). De abia dupa cateva sedinte sepoate Incepe analiza viselor. (Vezi pag. 240). In decursul sedintei vom observa mimica bolnavului, vomnota lapsurile, opririle, gesturile involuntare, ticurile, interjec-tiunile semnificative, etc. -- ale bolnavului. H. Me toda asoclatillor verbale a lui jung-Riklin e bazatape reactiuni de ordin mental. Pronuntam In fata bolnavului ca-teva cuvinte teste (numite si cuvinte stimutente" Reizworte")rand pe rand, dupa ce 1-am rugat sa ne spuna prima idee ce-itrece prin minte In asociatie imediata cu testul pronuntat de noi(indeplinind bine Inteles aceleasi conditii de sInceritate, einste siatitudlne acritIca"2). Fiecare cuvant test" va da nastere astfella cate un sir Intreg de asociatii. Vom evalua tlnzpul de reactle (normal este de 1-2 se- 1) Sau iransitivism ajeciiv (Wernicke). 1) AdicA fArl a aupune ideea apArutS, pe calea asociatiei, unui discernii- www.dacoromanica.románt (etic) din partea conytiintei (cenzurii).
  • 237. - -2314cunde) cu un cronometru ce va arata secundele ; vom notaonce inhibitie (oprire) a curentului ideator, precum §i duratatimputui de reactle. Cuvintele ateste" zice Jones (160) trebue sa fie : cuvinte Intrebuintate zilnic (ca sa fie fntelese de oricine) sa reprezinte verbe, adjective, atribute, etc. cam inaceia§1 masura, §i sa nu MU mai mult de 1 - 3 silabe. Vom intrebuintaoi cuvinte cu mai multe observand care taeles Intelesuri,prezinta o valoare afectiva deosebita pentru pacient. lung a supus unui studiu amanuntit procesul intim al aso-ciatiei verbale 4i mai ales raportul dintre cuvantul stimulent"(test) §i cuvantul reactie" Sau descris astfel mai multe modalitati asociative (Jones) (id.): I) intrinsece, prin continuitate, bazate pe asemanarea din-tre ele. In acest caz ele se pot face prin : a) coordona(ie: ase-manare Mire ele, de ex. piersica mar; b) predicate: cu-vantul reactie e un predicat, o functie a cuvantului stimulent,de ex. pasgre- frumoasa ; qi c) prin dependenta cauzaiä, de ex.ras-veselie. extrinsece, prin contiguitate, bazate pe o asemanare su-perficiala sau accidentala. Ele se pot face prin : a) coexistenld,de ex. lingura-supa ; b) identitate (sinonimie), de ex. agar-cit-avat, asociall tonale, bazate pe asemanare sensoriala (au-ditiva); ele se fac prin : a) asemanare fonetica, de ex. rAu-rauai b) prin rima, de ex. casa-masa. raporturt mixte, care pot fi : a) raporturi mediate: aso-ciatii indirecte, care pentru a fi Intelese au nevoie de un cuvantIntermediar, atapt fie de cuvantul-stimulent (asociatie centripetá),fie de cuvantul - reactie (asociatie centrifuka); b) asociatieOra nici un sens, deoarece cuvantul - reactie se raporta deo-biceiu la un obiect din jurul bolnavului ; c) absenta oricareireactii ; d) reactie prin repetarea cuvantului test. Toate aceste modalitati de asociatie depind de multifactori, si anume : de nivelul intelectual, sub care raport lung le-a stu-diat detailat. www.dacoromanica.ro de etate; altfel de asociatii va da un copil, lintel un
  • 238. adult ; primul da asociatii mai multe vizuale (sensoriale In ge-neral), adultul de obiceiu asociatii de tip intrinsee (de sinteza). de starea mentald a pacientului Astfel sa gasit camaniacii 90 100% dau asociatii tonale, bazate pe rima saufonetism. Sa cautat de altfel sa se stabileAsca raporturile ce existaIntre diversele modalitati de asociatie oi intre desechifibrul men-tal, raporturi chre cunoscute ar prezenta un mare Interes dinpunct de vedere al diagnostieului, asociatiile prezentand parti-cularitati insemnate In psihozele afective, dementa preterie, epilepsie, etc. ) de wader oi de temperament. Din acest punct de ve-dere lungdeosebeote doua tipuri : a) tip oblectiv: este tipul careda reactiuni aproape impersonale, reactiuni determinate de sen-sul obiectiv al cuvantului-stimulent, iar nu de vreun factoremotiv personal ; oi b) tip sublectiv ale carui reactiuni din con-tra sunt influentate de subiectivitatea individului, de amintirile lui,ele prezentand astfel un caracter net emotional. Subiectivil daude obiceiu asociatii predicative (de constelatieu Jung) cuvantul re-actional prezentand in acelao timp un caracter intens emotiv, deex : scrisoare-tngrozitoare, liniote. de mort,stire-tristei etc. Reactiu-nile acestora vor fi deci influentate de complex& intens afective. Vom retinea astfel faptul, ca procesul asociativ sufele in-fluenta complexelorm Innabuoite, acestea relevandu-se prin per-turbarile ce le aduce in cursui asociatiei ideo-afective; Toate a-ceste perturban i lung le numeote revelatoare de complexe". Necesar fiind din punct de vedere prhctic, vom insistaputin asupra perturbdrilor mai importante ce se pot ivi: Absenta reactiel, In cazul aid pacientul ne apune canu-I vine nimic in gand, fie ca simte un gol, fie ca-i yin o su-medenie de ¡dei, dar nu otie pe care so exprime, Reactia taidivd este cea mai obionuita. Timpul de re-ac(ie, este marit, deoarece cuvantul-stimul vizeaza complexue 1) Ocupándu-ne de modificarile ce le sufere asocialia !Thera In Writedelirante (v. bibliogr. 253 b), to cadrul unei comunicari ce-am prezen-tat-o la al XIV-lea Congres al Soc. tom. de Neuropsihiatrie, Psihologie siEndocrinologie (tinut la Cluj In 1934), impreuna Cu DI Dr. G. Preda ne-amconvins personal de conditiile si importanta acestor modificarl atat la nor- www.dacoromanica.romall cat si la bolnavii mental. (Ne. am servit de testul de 100 de cuvinte, alui Kent-Rosanoft).
  • 239. 246cu care prezinta un raport oarecare ; din cauza aceasta paci-entul, constient sau inconstient, va fntarzia In reactiune, se vaIncurca, se va retinea sa divulge complexul" cel putin pen-t. a un moment. Este de altfel un fapt care adesea ni se Intámplain vieata zilnica. Inteadevar, cand cineva ne-a ghicit un gand as-cuns sau mai mult a spus numai IntamplAtor un cuvantcare se gaseste inteun raport oarecare (asemanare, asociatiecauzala, etc.) cu gandul nostru ascuns, suntem pentru un mo-ment Incurcati : nu stim ce sa raspundem sau raspundem dupao scurta oprire, altii, mai emotivi, prezinta semne fiziologice(schim-bad ale mimicei, roseata, etc.), sau se Incurca la vorba (vezi pag.191). Toate aceste sutil turburari produse de asociatia ce-o prezintacuvantul-stimulent cu complexul"... Cuvintele stimulente In fatacanora pacientul se gaseste turburat, se numesc pcuvInte crItIce". Reactle fan) nIcl un sens, In care nu exista niciunraport intre cuvantul-stimul si cuvantul-reactiune, si ce e in ca-zurile acestea se refera de obiceiu unui obiect din jurul paci-entului. Aceasta reactie de evadare" se datoreste aceluiasi ra-port dintre cuvantul-stimulent si complex. In fond, bol-navul nu face decat sa schimbe vorba". De aidel si in vieatazilnica, atunci cand cineva face o aluzie (Cu sau ¡Ara intentie)la un gand al nostru, pe care-1 ascundem, pe care nam donlsa-1 spunem imediat schimbam vorba, legandu-ne de unobiect din jurul nostru. Repetarea cuvIntelor .teste" Inainte de a reactiona. la-rasi o reactie pe care o intalnim zilnic. Cand suntem Intre-bati despre un fapt pe care nam vrea sa-1 divulgam cu usu.rinta, Inainte de a raspunde sincer, repetam intrebarea, suntem in-curcati, Intarziem raspunsul ca sa castigam timpul necesar unuidiscernamant (sa alegem raspunsul mai potrivit, care sa nemascheze secretul). Asoclalla superficiald anormald -- denota lipsa a- -tentiei, care este distrasd (interiorizatti) Indreptala fijad In jurulunei preocupar ascuase. In asemenea cazuri individul va dadeobiceiu asociatii tonale, rimate, etc. IntrebuIntatea repetata al acelulast cuvantPersistenta aceluiasi cuvant - reactie denota un Interes ce-1 pre- www.dacoromanica.rozinta cuvantul pentru bolnav.
  • 240. 241 Toate aceste modalitati de reactie, enumerate, ar fi celemai frecvente si mai importante perturbari ce le descoperim cuajutorul cuvintelor criticeu.Vom tinea cont de ele pentru a sta-bili situatia psihica" a pacientului si pentru a descoperi com-plexulu ce-i turbura sanatatea mentala. O varietate a acestei metode este metoda lui Rohrschach,care tnlocueste cuvantul - stimulent prezentand bolnavului nistecartoane cu desene ¡Unte din pete negre si colorate si in-vitandu-I sa spund ce imagini (tara sa modifice imoginile siamintirile ce-i vin in gand) fi trezesG acele desene, prin asociatie.Adesea trezesc imaginile dorintelor innabusite sau imagini In ra-port Cu complexele" ce le nutreste. III. Interpretares viselor (oniroanaliza). Am va-zut In ce consta importanta psihologica a viselor, legatura in-tima dintre activitatea onirica si fondul inconstient, am insistatasupra imaginilor onirice, considerate ca echivalenti simbolici aidorintelor innabusite, precum si asupra intregului mecanismdiformant ce-1 sufar acestea In cursul functiunii onirice. Prin interpretarea viselor, psihanaliza cauta O ridice inve-lisul simbolic, sa repele diformarile ce le-a suferit ideile latente,spre a le recladi apoi din nou, asa cum au fost Innabusite. Numaiastfel vom reusi sa stabilim sensul onarhlel onirice", sa sta-bilim valoarea emotiva a aspiratiunilor ascunse ce turbura ac-tivitatea pacientului. Este o metoda subtila, necesitand multaprecautie si abilitate, spre a ne feri de afirmatiuni hazardate, Indescifrarea viselor, considerate,via regia a inconstientului"(Freud). In cursul tratamentului vom spune pacientului, Ea ne po-vesteasca visele intocmai; descompunem apoi visul in compo-nentele sale, examinand fiecare element in parte. Vom lua astfel,rand pe rand, cate un element si vom face asociatie libera deidei bazati pe aceiasi sinceritate si cinste din partea boina-vului. Vom constata astfel, existenta unor legaturi ale viselor,fie cu impresiuni recente, fie cu evenimente foarte indepartate,ce le trezeste. In niciun caz visul nu va fi fara o legatura oa-recare cu complexele" inconstiente. Ca sa intreprindem analiza visului, este nevoie, ca In preala-bil sa IndepArtAm obiceiul de a ne conforma exclusiv gandirii lo- www.dacoromanica.rogice, rationale. SA dam IntAietate intuitiei (nu imaginatiei), stiDr. 1, POP111101411B1II : P81/1A13.LILP. le,
  • 241. 242ne Exam atentia asupra aspectelor celor mai ilogice, mai ciu-date ale vietii psihice nocturne, fara Ea ne oprim la incoerentaaparenta. Binenteles nu trebue sa abandonam spiritul critic, deobservatie si de Interpretare stiintifica" (Hesnard) (173). Vom tinea socoteala de numeroasele particularitati ale vi-sului, de posibilitatea transfertului afectiv" In vis, din care ca-uza zice Freud and sensul tabloului oniric apare Inca as-cuns, e bine sa Incercam Interpretarea opusri a unor imagini(persoane sau situatii) i adesea prin acest artificiu visul apareinteligibil. nand apoi sinteza asociatiilor obtinute din imaginile unuivis, si raportand intregul material psihic" obtinut, la situatiapsihica a bolnavului, vom gasi valoarea afectiva reala, vomdescoperi complexul" perturbant. Prin colaborarea acestor metode, descoperind complexur11 vom Asa pe bolnav sa-1 rationalizeze, 11 discutam Impreuna,cautand sa-1 rezolvim, sa efectuam redresarea ortopsihica" ) apsihicului diformat i turburat al pacientului 2). Totul se reduce dupa Bertschinger 3) la trei procesesau legt terapeutice ale psihanalizei : 1 geisirea complexelota 2 desimbolizarea, 3 corectarea (sau nlichidarea") idellor delirante. Avem cateva modalitati de lichidare" a conflictelor. a) Condamnarea: aspiratiunile complexului" in cazulcand dateaza din copilarie sau dintro vreme In care bolnavulera Intro situatie exceptionala (internat, prizonier, etc.). Dacavor fi cunoscute de bolnav, acesta le va gasi absurde In raportcu situatia lui actuala, le va gasi ridicole si banale, nu leva mai da nici o atentie ; ele ne mai prezentand nici un inte-res, simptomele vor disparea. Adic5 lndreptarea unel difornAri° psihice. 2) In literatura romaneasa, In afarA de publicatille D-lui Dr. VladgAsim succesele concludente la care au ajuns D-rii Retezeanu (263) virozel (69) asupra oniroanalizei. Numeroasele cazurl expuse de ¡Anvil, relie-feazI suficient rapotturile dintre vis vi diversele nevroze, permijAnd fntreve-derea efectuAril mecanismelor onirice pe planul psihopatologic, 2) Bertschinger: Processus de guerrison chez les schtzophrbres (Nut. www.dacoromanica.rof. Psyc. u. Neut.. Bd. VIII 1907).
  • 242. - 24J Recomandarea viefil sexuale moderata, regulata si ndr-meta, In cazul cand de ex. inconstientul nutreste o dorinta in-tensa de a retrai scenele sexuale ce-au impresionat In copilarie,dorinta reprimata acum de o constiinta severa: In cazul candpacientul este un fixat" de familie. Daca bolnava nu estecasatorita, li vom recomanda mariajul din dragoste. Sublimarea complexului" descoperit. Aceasta depindeMO si de ,,caracterul si aptitudinile individului" orientand bol-navul spre activitati inerente acestor aptitudini. 1 Sugestia constitue In sfarsit, o fericita completare a psi-hanalizei ; acest tratament taxi II preconizeaza cu multa insis-tenta prof. Baudouin (13). Multi vad In tratamentul psihanalitic efectul unei sugestii,totusi, In fond nu se poate face aceasta confuzie. Psihanalistulare o atitudine cat se poate de pasiva fata de pacient (pasivi-tate pe care o cere de altfel si constiintei bolnavului). Cursulprocesului indeator este liber, psihanalistul cere doar lamuririasupra partilor obscure, Awl nu sugereaza de loc bolnavul ;el nu face decat sa-i atraga atentia, asupra eliminarilor pe carepacientul le face inconstient sau nu, In conversatia sau (deSaussure) (278). Complexula este destrOmat In lumina ratiuniibolnavului ; acesta va vedea sensul ce sa relevat, psihanalistulnu-i impune nimic. In timp ce prin sugestie medicul aseazabolnavul sub dependenta sa, adaogand ceva din spiritul sOu,psihanaliza din contra inlatura inhibitia, 11 face pe bolnav ca-pabil sa descurce procesele sale mentale Incalcite, dandu-i pu-tere de control asupra disarmoniei spiritului salt. Ea-1 face In-crezator In el 1nsusi, mai independent° (iones) (160). Estevorba de o reeducalle In sensul ce! mai Inalt al cuvanbolnavul primind astfel nu numai o MO de vointa, ci si oaptitudine de a Intelege ceea ce se petrece In sufletul sOu, re-zultat de o imt ortanta capitala din punct de vedere psihana-litic" (Jones) (id.) si terapeutic. Ipnoza nu se intrebuinteaza deck In cazul cand bolna-vul nare inteligenta suficienta spre a putea urmari conversaliapsihanalitica. Este utilizatd de asemena cand bolnavul trebue www.dacoromanica.ro ) Valoarea sublindril In aceastA reeducare terapeutIcA, dovedeste va-loarea pedagogicA a acestul proces de canalizare spiritualA.
  • 243. - 244 -scos cat mai repede din tortura unor star sufletesti prea vio-lente sau grave. Trebue retinut, ca efectul terapeutic al ipnozei este super-ficial Intru cat nu vizeaza radacinile inconstiente ale nevrozei.Mecanismul ei este identic Cu acela Al sugestiei. Este utila doarIn turburari usoare, determinate de factori psihici de data re-centa. Ipnoza poate ce! mult redresa", dar nu reeduca" unsuflet framantat. Durata tratamentului. Unul dintre inconvenientele tra-tamentului psihanalitic ar fi durata lui. Inteadevar 3-4 sedinte pesaptamand, si aceasta cu regularitate timp de 3-12 him, ofera difi-cultati atat medicului cat si bolnavului. Totusi, cate terapii nauacest inconvenient ? Un tratament al tuberculozei, al sifilisului;tratamentul helioterapeutic, crenoterapeutic, tratamentul deani de zile In ospicii, etc. etc. si aceasta de multe ori cuinsuccese si cheltuieli mari. Daca ne gandim zice Jones cat timp necesita oredresare ortopedica a unei gambe diformate, sa nu ne miramcand atingerea scopului mult mai complicat, al redresarii orto-psihice (al unui psihic diformat) va necesita un timp Indelungat. * * * Mecanismul terapeutic al psihanalizei A fost de altfel ve-rificat prin interesantele experiente ale D. Dr. Deutsch: suge-reaza unui individ, In stare de ipnoza, o scena Ingrozitoare,de ex. ca este urmarit Intro padure de niste hoti. Sujetul(individul) devenit loarte sugestibil In stare de somn provocat,crede realitatii si devine anxios. Deutsch inainte de a-1 trezi li spune de ex. a ori de Late ori li va scoate batista dinbuzunar va avea aceiasi teama. Trezeste apoi sujetul, sidupa vreo ora face gestul convenit : li scoate batista dinbuzunar, individul devine anxios si nu poate da nicio lamurire. Deutsch II Intreaba apoi, daca nu cumva Isireaminteste ca ar fi fost urmarit vreodata de hoti. Sujetul nea-ga once aventura de acest gen. Deutsch II supune atunciunei psihanalize ; prin aceasta pacientul ajunge, Incet Incet, sa www.dacoromanica.roreconstitueasca evenimentui sugerat... Incat scotindu-i-se batista
  • 244. 245din buzunar, individul nu mai prezenta fenomene de anxietate.De Saussure (279) releva importanta acestei experiente dindoug motive : 1 ne arata Impermeabilitatea ce poate exista intre con-gtient si inconstient 2 cà psihanaliza este capabilg sg invinga aceasta imper-meabilitate. Rezultatele terapeutice. In mdinile lui Freud, Jones,Adler, lung, Stekel, Ferenczl, Maeder, Bleuler, Claude, Hesnardetc. sau cules rezultate Incurajatoare. Numeroase vindecari de-finitive si ameliorki au fost ccmunicate diferitelor socletgtide psihiatrie. Claude (55) i elevii lui (Laforgue, Allendy,etc.)a aplicat psihanaliza in clinica sa, obtingnd din 16 cazuri deobsesii, impulsii, etc. 7 vindecgri si 6 ameliorAri. M. Beauchant(203) citeaztí 6 cazuri personale de falsg incontinenta urinarà,vindecate si ameliorate prin tratament psihanalitic. La noi suc-cese frumoase a obtinut D-rii. Vlad (Bucuresti), Retezeanu etc.In cazuri de obsesii, impulsii, ticuri, stAri maniacale, etc. Rezultatele variaza dupg gradul de inteligentg, onestitatesi perseverentl din partea bolnavului" (Jones) variazgdung felul cum a fost mauild tehnica. Insuccesele in mareparte sunt efectele unei tehn ice gresit aplicate ; de altfelonce metodg poate face rgu dacg este aplicata gruit §i fOrgdiscernamOnt" (Schittlowski) (281) bate acestea impun tratamentul psihanalitic ca o metodg,care in mâiniie unui medic experimentat i plin de tact, devineo metoda preferata, puna de elegantg si de profunzime ; o metoda zice Kretschmer (170) care poate aveaincA ambitia sg atace nevroze si psihoze complicate si foarteIncurcate, cu totul refractare tratamentelor elementare prin su-gestie i exercitiu." O sumg de obiectiuni au lost aduse acestei noi psiho-terapii. Dacd unele sunt justificate se datoreste faptului, cdmetoda e Inca in curs de perfectionare, dOnsa are un materialvast si complicat, insg pe zi ce merge se clarifica si ne cla- www.dacoromanica.rorind" deschizOnd vaste orizonturi in domeniul activitAtii psi-
  • 245. 246hice ; e o metodd relativ recentd. Pentru ce sd fim declseveri cu o metodd §tiintificd, Mara, care dateazd de abia din1893 §i care a reusit deja sd dea cateva rezultate In numeroasecazuri. Insuccese §i erori sunt zilnic comise fn ramurile medicaleale specialitatilor din cele mai avansate, §i- am don i sa cunoa§-tem o practica medicaid oarecare dotata cu calitdti infailibile"?(Minovici-Westfricd) (194). Insu§i Freud recunoa§te de altfel in-succesele ce le are fn unele cazuri, dar nu-i mai putin adevd-rat, cd in §tiinta rezultatele negative trebue luate in considerareCu aceia§i importantd ca §i rezultatele pozitive. www.dacoromanica.ro
  • 246. CAPITOLUL XII. Domenffle extramedicale ale psihanalizei. Psihanaliza In Weraturd pi artd. Psihanaliza §i filosolia. Concep-tia psihanalitia In esteticd, In sociologie, in psihologte, elle& In pedagogie siorientarea profesional& Psihanaliza crintinallsticd si judiciard. Conceptiapsihanalizei despre religie. Influenteie psihanalizei In curentele politice. In cursul lucrad de fa ta am limitat punctul de vedere psi-hanalitic, aspectului medical §i individual. coala psihanaliticaavand ca material de studiu mecanismele vietii sufletesti, inansamblul exteriorizarilor ei polimorle si multiple, estedela sine Inteles, ca o competenta In bate aceste variatedomenii de activitate psihica sa fie cu totul justificata. Asile!,Intreaga activitate a vietii psihice Infra in cadrul conceptiei psi-hanalitice. In consecinta, investigatiile si aplicatiunile ei in ata-tea domenii extramedicale : literatura, arta, etica, religie, socio-logie, etc. nu constitue o tendinta grandomana" si de »gene-ralizare", »contaminare" cum a fost acuzata psihanaliza, ciexpresia genialitatii ei, ce-a adus la lumina o serie de datefundamentale din misterul dinamicei" vietii sufletesti indivi-duale si colective, privita fiind in toata complexitatea ei.Spre oglindirea celor ce afirmam vom face o succinta expu-nere a catorva Investigatiuni mai de seama, ce sau realizat Inaceste domenii. * * In donzeniul literaturii $1 artet (muzica, pictura etc.) saufacut numeroase aplicatiuni psihanalitice privind cele mai deseama opere !iterare si artistice. Din cele descrise in capitoleleanterioare sa deprins desigur importanta raporturilor dedeterminare reciproca si de autodeterminare dintre fortelebiologice si psihologice : antinomie, lupta, conflicte, inhibitii, li- www.dacoromanica.rochidari" de conflicte prin nevroze, sublimare sau prin actiuni sin-cretice ca bunuri sociale.Aceste raporturi psihofizice isi mentin clec!
  • 247. 248faandoiala importanta i In procesul de elaborare a creatiunilorliterare I artistice. Considerandu-se astf el valorile estetice,produse pe calea sublimarii ale unui suflet cu o sensi-bilitate deosebita, t) era firesc, ca privirile psihanalitice sa-sifndrepte atentia asupra fazelor de cristalizare din sanul sufle-tului artistic a valorilor estetice obiectivate ca realitati culturale.Sau destramat astfel radacinile multor opere din cele mai re-prezentative, fie ale unui popor, fie ale unor creatori ce-au de-terminat curente sociale pe plan cultural. Vom mentiona doarcateva lucrari psihanalitice, ce vor oglindi aceste conexiunipsihologice si de natura sociala (familiala) stranse legaturiintre continutul operei i framantarile sufletesti ale artistului.Gasim astfel lucrari psihanalitice ocupandu-se de literati, pic- tori, filozofi, de marii muzicanti i mari personalitbti ale istoriei,religiei etc. In majoritatea acestor lucrari, autorii au insistat in deo-sebi asupra determinarilor incongiente ale inspiratiei si asupraidentitatii dintre vis, reverie $i creatie artisticd. Sondajele" psi-hanalitice, spre scrutarea delicatelor cute ale sufletului attistic,se fac cu ajutorul datelor ce se obtin prin arnintirile din copi-larie sau blokrafille celor supusi acestor cercetari. Primele Incercari mai mari In acest sens au fost realizatede insasi Freud (118 si 121 a) dand la iveala (In 1907) un studiupsihanalitic asupra nuvelei Gradiva" a lui W. Jensen, relevandstructura de vis si fantezie din care sa desprins continutul a-cestei bucati ¡iterare. In 1910 se ocupa In cadrul unui studiumai larg de Leonardo da Vinci, ajungand la concluzia, ca olatenta tendinta hcmosexuala si o accentuata fixare" de ma-ma-sa, au caracterizat structura inconstientului creator a lui Numerosi psihanalisti au facut sa apara o serie de lucraride psihanaliza literara. Dintre literatii supus( unor asemenea ex-plorari, au fost : Lenau, in ale car& poezii, de o accentuata me-lancolie, psihanalistul Sadger 2) descifreaza o psihogeneza con-ditionata de persistenta unei vechi atasari morbide de propria-imama. In 1912, Th. Reik scrie un studiu asupra lui Flaubert. iarKrauss asupra romancierului rus, N. Gogol. 1) Si cu un sttbstrat biologic sui generls, lncA obiectiv ce-1 scruteazA www.dacoromanica.ro 1ntAmpinand mari dificultAti cercetgrile §tiintifice de psihofiziologie. 9) Sadger: .Aus dem Liebesleben Nicolaus Lenaus, publ. Iii Schrif-ten z. Angew. Seelenkunde° 1910 (Deuticke).
  • 248. 249 Personalitatea lu Shakespeare a fost vizata prin un studiuasupra lui Hamlet, de /ones tfi de Schmidt, primul insistand asuprarolului ce Pa avut complexul lui Oedip, in geneza acestei opere Ser-vindu-se de autobiografia lui H. Boyle (Stendhal)),In care romanci-erul isi descrie lard nici o reticenta, atasarea sexuala fata de mama-sa, Kostyleff considera aceasta autobiografie ca model de auto-psihanaliza, indeplinind conditiile cerute de aceasta. De altfel chiarStendhal spune : sub efortul concentraril mentale, amintirile sur-vin, fara sa stii de unde, ca niste bucati de fresca ale unui zidvechiu si uneori ca si aceasta, se sfarma si cad pulverizateg.N.Osslpow utilizand amintirile din copilarie ale lui Tolstoi, publica (In1923) un studiu privind unele cute intime ale marelui ga.nditorrus. In acelas an, J. Neufeld, contureaza sufletul lui Dostoiewskiin lamina vederilor psihanalitice. Dubujadoux (87) analizand.Phédre", gaseste In tragedia lui Racine .germenul doetrinei a-tavismelor inconstiente, a psihanalistilor Jung si Smith-01yfellite", iar In Athalie" remarca o conceptie dinamica, ce-amuto marele tragedian despre vieata afectiva, Intru cat a uti-lizat notiunea reprimarii, a substitutiei si-a ritmului afectiv, no-tiuni fundamentale in psihanaliza. In 1926 E. Httschmann pu-blica un studiu asupra lui Knut Hamsun (servindu- se tot de a-mintirile din copilarie ale acestui scriitor). Mai tarziu, Ph. Sarasin, apoi E. Bitschmann, face un studiu psihanalitic asupra persona-HMO creatoare a lui Goethe. Asupra romancierului suedez A. Strindbfrg apare un eseu psihanalitic de K. Bachler,lar J. La-largue (175), un abil psihanalist francez, contribue in domeniulacestor cercetari cu un larg studiu ce-1 face asupra lui Beau- delaire, descifrand versurile bizare din .Les fleurs de mal"; Laforgue insista asupra nevrozei lui Beaudelaire, ce-ar avea ca substrat o serie de turburari psihosexuale determinate de com- plexe familiare" datand din copilarie. In sfarsit o recenta lucrare mal mare, de fella celor de care ne ocupam, este a psihana- listei M. Bonaparte in jurul vietii si operei WI Edgar Poe (v. si pag. 220--223) a). Au fost supuse acelorasi incursiuni psihanalitice si unele opere artistice (pictura, sculptura). Mentionam pe Maeder, care 1) .La Vie de Henry Brulard" 1890. www.dacoromanica.ro s) Studiile de psilianalizA literarA apArute In WS, le-am amintit (v.pag. 30-31) cAnd ne-am ocupat de mi§carea psihanaliticd dela noi.
  • 249. 250(In 1916) publica o schita asupra pictorului elvetian F. Hodler, pe Abraham, renumit psihanalist berlinez, ocupandu-se de pie-torul italian G. Segantinl. In 1921, A. Stocker (289) descifreazao panza a lui Greuze. ,La cruche cassde", Insemnand mobilelesufletesti ce-au inspirat penelul acestui pictor francez. A. V. Winterstein publica un studiu mai mare privind In lumina psi-hanalizei, celebra compozitie a lui Diirer, Melancolia". Cu operele filozofilor, marilor compozitori kii barbati destet, sau ocupat : Demote Cu »Confesiunile" lui J. J. Rousseau,asupra canna mai tarziu Laforgue publica un studiu psihana-litic privind unele conflicte psihice intime, ce-au orientat spreaberatiune vieata psihosexuala a lui Rousseau. Un alt psdia-nalist, Graf, analizand Fliegenden Hollander" scrie un stuchuasupra lui Wagner. In sfarsit asupra structurii psihice de ani-mator al maselor, ce-o avea scriitorul socialist german, F. Las-salle, gasim un studiu de E. kohn.) Ecoul acestor incursiuni psihanalitice, prin datele informa-tive ce le culegeau din profunzimile de suflet" ale creatorilor, a determinat si un anumit curent literar : aparilia literaturii Cu continut psihanalitic". Din sirul acestora lac parte bunaoara :»Nemesis" de Bourget, »Les amorandes" de J. Benda, Man-geur de [eves" (piesa) de Lenormand, Razvratita" (piesa) deFulda, Der Seelensucher" (roman) de G. Groddeck, Lepetit monde dautrefois" de Fogazzaro etc. Din mijloc stiintificde cercetare psihologica, cunoasterea psihanalizei a fost limaexploatata, transformata de majoritate a scriitorilor moderni intehnlal artificialä de creo/le literara si artistica :2) un adevaratval de pornografie literard, de destramare sociala isi sustinejustificarea cu ajutorul unor pretinse date psihanalitice, sau aunor tendentioase interpretari a acestor date. Faptul a produsnenumarate articole In marite reviste literate °) sub forma re-cenziilor, polemicelor ; critice, eseuri etc., sub semnatura luiChaslin, M. Boll, Dubujadoux, Yves Delage, etc. 4) ) Majoritatea acestor studii au apgrut In Internat. PsychoanalytischerVerlag. Wien. 2) Citgm In aceastA privintA faimoasele creatiuni ale dadaismului §isuprarealismului, (fondat de A. Bréton §i Ph. Soupault) izvorgot din tran-scrierea ,imaginilor femele si mascule° ce se deapAng in stgrile voite www.dacoromanica.rosau nu de reverie, de automatism psihic. s) Mercure de France, Nouvelle Revue Française, Figaro etc. ) V. bibliograria.
  • 250. 251 Asupra acestor Influente ¡iterare nocive oricdrei organizatiisociale, ce le-ar avea psihanaliza, am atras atentia Inca deacum ca(iva ani prin o serie de conferinte sl publicatii, sem-naland atat intentia de subminare sociald a unor curente po-litice, cat si goana dupd castig bdnesc sau lansare" a unorpretinsi creatori de literatura moderna". Repetdm deci conclu-zia, prin care sustineam utilizarea metodel psihanalitice Cu pru-denfd in tratarea nevrozelor, si o acomodare, o adaptare a el,realltdfilor noastte, structuril noastre, etice si etnice. * * * Doctrina psihanaliticd prin caracterul ei revolutionant siintru cat domeniul ei de cercetdri si aplicatiuni este acela alsufletului omenesc In toata complexitatea lui si in toate cone-xiunile lui, biologice si sociale a cuprins si alte domenii deactitivitate sociald ale spiritului : filosofia, cu toate disciplineleel : dicer; esteticel, sociologle, psihologie, etc. Inteadevar, o largire a notiunii inconstientului consideratsursa tuturor manifestarilor noastre psihice ; o descriere a aces-tui inconstient Cu o subtilitate ce-a dus la descoperirea atatormecanisme psihologice : refulare, reprimare, complexe, subli-mare, trauma afectiva etc ; enantarea unor principii (vezi pag.35) fundamentele vietii noastre sulletesti: determinismul, dina-mica afectiva si sexuald, rolul vietii din copildrie in orientareaviitoare a adultului etc., totalitatea acestor principil si no-puni au cristalizat o anumita atitudine filosoficer MO devieata, de treilrea, intelegerea §i cunoasterea ei din punct devedere psihologic si social. In una din lucrdrile sale, distinsul psihanalist elvetian,pastorul Oskar Pfister) relevd caracterul metafizic si pozitivistal doctrinei lui Freud sub aspectul ei filosofic. Determiniski §i timbrata de-un accentuat teleologism, con-ceptia psihanalitica imbraca. sumbrul vestmant al unuipesinusmizvorat este drept din realitatea faptelor, stabilind ca actiu-nile noastre constiente oricat de frumoase, de voluntare, indi-ferent de valoarea tor sociald, isi au determindrile fatale in in-constientul nostru ce ne stdpaneste ; conceptia psihanalitica a 1) Oskar Pfister: .Psychoanalyse und Weltanschauung 1928 In-ternat. Psychoan. Verlag Wien. www.dacoromanica.ro
  • 251. 252dus astfel la afirmarea existentei destinulut interior". I) De aici doulicai : spre ateisms)si spre mecantclsmul psihologlc, conceptii ce potdetermina pe baze noi adecvate curente sociale politice sietice. Ideea acestei Jatalitáli interioare" (Allendy) (4 a) si sub-jugäri8) a omului propriilor lui nazuinte inconstiente (instincte),loveste brutal orgoliul omului ce se considera stapan atat pegandurile, sentimentele lui, cat si pe actiunlie lui libere,constient fiind de alegerea si orientarea lor. O asemenea doctrina filozofica cu tot pesimismul ce sedesprinde din felul de a privi vieata si sufletul omenesc, afost acceptata Intro cat subjugat fiind omul propriilor sale in-stincte (in deosebi celui sexual) mándriei de a ti om, mandriebazata pe sacrificiu si desinteresare (bun social), sa substituitphicerea de a fi om, placere izvorata din satisfacere afectiva sibiologica, egoista (bun natural). Apologia unei asemenea con-ceptii despre traire era firesc ha starneasca adepti dornici (maimult In folosul lor) de reforma a societatii, iar multimea soprimeasca in masura In care moravurile ce se ridicau din sa-nul unor astfel de sugestii, intronau cultul pleicerli a card tira-nie chiar, nu poate da nastere de cat tot unor satisfaction in-dividualiste. Totusi reactiunile nau intarziat, ele sau ivit chiar din sa-nul scoalei freudiene ; Adler insista asupra volute!, iar Rankasupra valorii sociale a conOlin(ei si a voinfel creatoare.4) Eledeschid perspectivele fericite ale unei consolidar a psihana-hzei pe baze nu numai biologice, legate de o psihologie a uti-litarismului egoist tu efecte de destramare sociala, ci si pe va-lorile spirituale ce duc spre o psihologie a constructivismului flbinelui social.$) ,Copilul este tata adultului, Asupra druia vom reveni. a) De aici Bursa sentimentului de inferiorltate. 5) Vezi paw 226. 5) Nu ne vom extinde pi asupra Investigatiunilor p%ihanalitice privindgeneza operelor filosofice. Acelaai proces al sublimAril aid §i la sursa acestorproduse spirituale. Sunt motive incon§tiente ce orientead pe un filosof sprematerialism sau o conceptie filosofid spiritualI. Asupra acestui mecanismcreator de conceptii filosof ce psihanalistul Herzberg, publid un studiu de-ovaloare deosebitA (,Zur Psychologie der Philosophic und der Philosophen1926). www.dacoromanica.ro
  • 252. 25a * * * Trecand In revista multiplele aspecte ale preocup5rilor so-ciale, vom gasi pretutindeni cuvantul psihanalizei In cautareasolutiilor necesare diverselor probleme cu caracter filosofic sisocial practic. Apropierile ce sau facut Intre radacinile visului si genezaelaborarea operelor de aria, au dus la o serie de consideratiuniprivind problemele estetIce, In deosebi problema creaf id literaresi artistice (inspiratia). In unul din capitolele precedente (vezipag. 220) am schitat conttibu(iunile ce le-a adus psihanaliza Inexplicarea procesului de creatie. Demna de mentionat In acestsens, este lucrarea unuia dintre somitatile psihanalitice, Ch. Bau-douin: .Psychanalyse de larte l) explicand pe larg valoarea com-plexelor, narcismului etc. In geneza si structura elaborarilor estetice. La noi, D1 Tudor Vianu (298) insista, In mai multe ran-duri, In cateva studii critice de o reala contribu(ie, asupra ex-plicatiei psihanalitice In teoria artei, Wand unele temeinice ob-servatiuni Inceea ce priveste substratul sexual al operelor de artasi mecanismul sublimarii In ¡hiera acestor opere. * * * Importanta ce-o da conceptia psihanalitica traumei afec-tive, prin conflictul psihic, principiului placerii (Lustprinzlupta cu principiul realitatii2) al exigentelor sociale, a dat nasteresi unei incursiuni psihanalitice In domeniul sociologiel. Prinlarga acceptiune a notiunii de sexualitate, ce. a dat o psihana-liza, a incercat sa explice si structura realitatilor sociale. Inuna din lucrarile sale, Freud (112) Incearca o lamurire psiha-nalitica a vietii sociale a ptimitivilor, relevand substratul incon-stient si sexual al credintei in tabu si totem, axele psihologiceale vie(ii indivizilor In sanul celor mai primitive unitati sociale. Incadrul unui alt studiu, tot Freud (113) se ocupa de psihologiacolectiva, insistaid asupra legaturilor psihologice dintre conduca-tor si cel condusi ; sustine importanta atasamentului afectiv sisexual, mascat de fenomenul sugestiei ce-1 exercita conducatorii Ed. F. Alcan. Paris-1929. www.dacoromanica.ro Vezi pag. 56.
  • 253. 254asupra muitimii.1) In sensul acestor convingeri, defineste bise-rica si armata ca doua institutiuni multimi"artificiale, Intru catcoeziunea este mentinuta prin o constrangere exterioara. Ingeneral cineva Infra In o asemenea multime" Ara sA fi lostIn prealabil consultat; nu e liber sa intre sau sa piece dupa bunul plac, lar tentativele de evadare sunt sever pedepsite sau subordonate unor conditii riguros determinate" (Freud) (113). Spre a-si justifica sustinerile, parintele psihanalizei, Yace o comparatie Intre amor, ipnozd, formafiune colectivd si nevroza, schitand substratul psihosexual al acestori star ce recunosc multe laturi de apropiere si uneori chiar identice. Din alt punct de vedere, interpretarte psihanalitice au In-cercat sa descifreze si diferitele forme de manifestare colectiva:folklor, literatura populard, arta plasticd, decorativa (figurile depe scoarte), basmele, superstifille; diversele obiceiuri la nun(i,la botez, la fnmormanteiri; moravuri privind In deosebi Weald sexuald etc. Ne marginim numai unei simple Insirari de probleme cese pun din punct de vedere psihanalitic In domeniul sociolo-giei, Mtn: cat nu urmarim, In cadrul acestei lucrari, scopulunor comentarii mai largi.1) * * * Ocupandu-se de mecanismul fenomenelor psihice, era fi-resc, ca primele q( totodata cele mai adanci repercu-siuni ale psihanalizei sA fi aparut In domeniul psihologielnormale si patologice. 0 serie de notiuni noi, asupra carorainsistenta noastra a lost suficient de larga spre a le evidentia,au devenit sursa unor perspective din cele mai cuprinzatoare.Pentru prima data in istoria psihologiel sa privit fenomenulpsihic In toatd complexitatea MI de structurd 0 funeflonald,sub toate aspectele Jul. Pentru prima data pe baze stiintifice sa angajat In considerarea fenomenului psihic ambian(a vie %) Sentlmentul de admiratie sau recunostintA se transforma usor Inseotimente cu substrat erotic. 2) LucrAd psihanalitIce In legAturA Cu sociologla, etnologia, au publicat: Freud, Laforgue, Malinowski, Bonaparte, Pfister,Sydow etc. tnajori- www.dacoromanica.rotatea apArute In Internat. Psychoan. Verlag Wien.
  • 254. - - 265din care se desprinde si In sanul careia se desfasoara, surprin-zandu- se astfel sursele $1 inf luenf ele lui multiple. Nu exista pro-blema pslhologica la a carel solutionare, achizitiunile psihanali-tice sa nu fi contribuit uneori efectiv. Nenumarate lucrar auaparut oferind date asupra inconstientului, caiacterului (Abra-ham), personalitatii (Alexander), eului si gAndirii (Hermann);despre frica si supra-eu (Reik), fantezie (Varendenrk),imaginatiacreatoare (Kostyleff). 1) etc. De relevat studiul lui Bernfeld si Fel-telberg asupra instinctului si energiei psihice In legatm a cu psiho-fiziologia, precum si lucrarea lui Hermann Mire despre psihologieIn raport cu logica, etc. 9 Prin staruitoarea concentrare a cercetarilor psihanalitice asu-pra raporturilor sociale ale viefil nocstre suflet (Vi, noua conceptiedespre procesele actiunilor si reactiunilor psihice, a musa sa-siafirme competenta In domenii eminamente practice din punct de vedere atdt individual, cat alai ales din acel al interesuluicolectiv. Vom continua sa prezentam succinta expunere si co-mentare, privind valoarea psihanalizei si in cadrul eticei,In peda-gogie fii orientaren profeslonald, In criminalisticd si psihologiajudiclard. * * * Printre cele mai puternice efecte sociale ale scoalei freu-diene, II consideram pe cel ce la avut asupra structurii eticea organizatiei sociale. Prin scoaterea la iveala si a sezarea peprimul plan de preocupare, a rezervorului energiei sexualedincare sar canaliza si deriva energia tuturor manifestarilor vietiinoastre sufletesti sa produs prima zguduire a bazelor moroloetice ale vietii psihosociale. Insistdnd asupra faptului, ca In su-fIetul individului se gasesc In vesnic conflict cele doua principii:principiul pldcerii si cel al realitd (ti (sociale); ca stingherireanazuintelor inconslientului, eminamente afectiv si condus deprincipiul placed!, ar determina nelinistea, nevroza inerenta ne-satisfacerii dureroase, sa creat un indemn spre satisfacerea cdt ) In Revue philosoph. Sept. 1913 2) Nu mai insistam asupra contributiunilor ce le-a adus conceptia psi-hanalitica, In psihiatrie si psihologia patologica, Intru cat ele rala cu priso. www.dacoromanica.rosi* din Mas continutul acestei lucrad.
  • 255. 256nisi liberA, spontana (sincerAu?) a nAzuintelor plAcerii egoiste,individuale. Sa imaginat un cult al plat-ern egoiste ce I-ar feripe individ de desechilibru, de nelinisti, de build. Conceptie co-modA si favorabila individului, mai ales cand nu dispune deposibilitatile unei sublimAri ce-ar transforma nAzuintele lui in-constiente, in utiluri, valori sociale ; favorabilA deci tocmai in-divizilor asociali, a cAror vieata desechilibratA (prin constitutialor psihoorganicA, prin educatm lor defectuoasA) suportA cu greurigorile unei etice, expresie a echilibrului social. Doctrina paihanaliticA asIfel conceputA, exprimA con-ceptia unei psihologil individualiste, adversard criterillor boodle,in favoarea criteriului de vieata satisfacand individul. De aici, credem, si opozitia ce i sa fAcut, si se face, mai ales de ceice se Ingrijesc mai mult de armonia sociala. Indemnul spre de-clansarea liberA a energiei sexuale (Intru cat manifestArile ei suntdin cele mai constranse de conformismul social) avand ca scopmutt trimbitata armonie (?) dintre trup si suflet", nu se poate rea-liza decdt in detrimental armoniel dintre individ $1 ambianta so-data. latA dece psihanaliza a servit una din cele mal pericu-loase arme, anumitor curente politice care urmclrea diarmoniel sociale pentru.. banal tral (armonie) al indlvidului. 0serie de consideratiuni de felul celor ce le-am schitatl) ne In-dreptAteste sA credem, ca doctrina psihanalitica spre a serviefectiv binelul social trebue sa tindA) spre o desindividualizare ael, orientare spre socializare: o conceptie psihanalitica ce sarbaza mi mult pe principiul realitAtii al constiintei sociale simai putin pe cel al placerii legat de fortele primitive ale ener-giei inconstientului (egoist si sexual), ale cArei declansarianathice (adicA libera, spontanA, sincerA, lipsita (?) de......prejudecAti, conveniente) nu pot crea decat o atmosfera socialAanarhica si primitivA. * * * Intru cat In determindrea actelor constiente, psihanalizaa dovedit intetventia afectivA a tendintelor fondului sub - siinconstient al individului, sentrevede importanta ce-o prezinta s) Si asupra cgrora vom reveni cu allg ocazle. www.dacoromanica.ro ,) In ceea ce priveste aspectul el Social, etc.
  • 256. - 251 -din punct de vedere pedagogic cunoasterea acestui substratal constiinjei. Am insistat asupra accidentelor sau defectuoaselor orien-tari ce pot surveni in vieata copilului In urma unei educafilgre$ite, mai ales in ceea ce priveste vieata sexual. 0 serie deinhibitii, complexe ideo-afective (refulati), socuri, contrarietaji,devieri, etc. pot deveni factori psihogeni al viitoarelor nevrozesau manifestari concretizate in obiceiuri asa zise rete. Cu-noscandu se sufletul copilului, normele unei educajii condujo-nata de aceste cunoasteri, pot evita, preveni o serie de scaded con-siderate pana la Freud ca simptome a unor turburari organice,sau atributele unor predispozitii constitujionale, ereditare. Investigatiile ce le-ar putea face pedagogii dupa datelepsihanalitice, ar oferi posibilitatea de a-si explica multe dinanomallile ce se alribuiau unei boli sau ereclitajii. Astfel, tendinjaspre furt, crima, lenevie, timiditate excesiva; Incapajanarea, Mu-tatea, fobia (Erica, teama nemotivata), nervozitatea; anumite re-sentimente, distractia (fire distrata), abulia, ticurile, cruzimeaexcesiva, indoienja, enurezia, gangaveala, tendinja spre minciu-na, razbunare, etc., In general asa numitele apucaturi rete", potfi explicate, deci in mare parte si evitate, contribuind In acest fel la Inlocuirea principiului constrangerii ptin acela al unei tareIntelegeri a sufletului copilului. Psihanaliza infantilcl" vizandcauzele acestor manifestari, ce aduc ingrijorare parinjilor, reduceroltil pedagogic al UM, al disciplinel impuse, care departe dea remedia Mu!, nu reuseste de obiceiu decat sa schimbe sen-sul acestor tendinte sau sa le innabuse. Cu timpul, psihanaliza copiilor sa constituit ca metodaoarescum deosebita celei ce se aplica adultilor. Delimitata ast-fel in jurul unor principii, caractere si tehnice proprii, sub nu-mele de pedanalia, ce i 1-a dat profesorul elvejian, pastorulOskar Pfister (din Zürich) (239, 240) a fost cu mult interesaplicata de majoritatea psihanalistilor. In afara lucrarilor JulPfister, contributiuni de o reala valoarea pedagogica, au adus;Anna Freud (109) stabilind principiile psihanalizei infantile, siHans Ziilliger (323) ale carui anchete scolare, realizate tocmaiin acest scop, sunt din cele mai convingatoare. Din ansamblul acestor investigajiuni reiese Insa si o lature www.dacoromanica.rosocial-medicala, In masura In care psihanaliza infantila WallDr, I, POPICICII-815111: sP5MANALIT4 17
  • 257. - 258pe adanca Intelegere a copilului, pe o pAtiundere subtilA a Su-fletului lui, tendintele acestuia putand H din timp canalizate,orientate spre o cat mai burin acomodare socialA, metodapedanaliticA devine totodatA si un efectiv mijloc preventiv.Prin acest mijloc se pot deci evita 1) viitoarele stAri de nevrozn(impulsii, perversiuni, fobii, obsesii etc.) creatoare de defictesociale, realizandu-se o insemnatA remediere a defectelor decaracter a cAror rAdAcini sunt in copilArie" (Zalliger) (Id) Tot In acest sens un insemnat aport Inmuritor ne °fernpsihologia individualA" a lui Adler, evidentiind rolul deosebital sentimentului inferioritAtii organice si psihice" In determi-narea manifestArilor nu numai ale copilului, ci si in exteriori-zarea actiunilor individului adult. LucrAri documentative privindaceste probleme de pedagogie psihanaliticn, au apArut subsemnAtura renumitului psihanalist francez Gilbert Robin (274,275). Autorul stAruie asupra diformatiunilor psihice survenindIn timpul educatiei familiale, in deosebi asupra urii familiale"ce se poate stabili in sufletul copiilor (fatA de tatA, mama, saufrati) si care constitue apoi un factor determinant permanental intregii lor activitAti ulterioare. Literatura romaneascA de asemenea a inregistrat catevalucrAri asupra psihanalizei infantile, de- o remarcabilA valoare.Dnii Prof. G. G. Antonescu (6) si C. harly, (216) dupà ce ex-pun in mod critic si favorabil InsemnAtatea acestei metodepedagegice, ajung la concluzia, cA ori ce profesor trebue safie si psihanalist. Privind psihanaliza ca metodA de studiu Inpsihologia copilului, D. C. Georgiade (126) o considern bine-venitA in perioada puberntii, dar mai ales a adolescentei". Una din axele centrale ale ace stor preocupAri o formeazAproblema sexuald, cAreia psihanafiza, precum am vnzut, i-a dato vastA fundamentare. Pe baza nouei acceptiuni a psihosexua-litAtii, sa Incercat o lArgire a cnilor ce-ar duce spre o nounmoralA sexualn, adecvatn conceptiei psihanalitice, privind acestaspect al vietii In continul luptA cu exigentele social-morale.Sa vizat astfel cu intentii de reformA o lature subtilA astructurii biopsihologice individuate si sociale. PArerile sau Im-pArtit, determinate nu intotdeaunA de consideratiuni stiintifice,Intru cat au intervenit ascunie interese politice, financial e, eco- 9 De uncle notiunea de apsihoze evitabile (Nathan) (217), www.dacoromanica.ro
  • 258. 259bornice ; de ordin religios WA indoiald si factori subiectiViinerenti structurii psihofizta a initiatorilor, propovAdultorilorde noi reforme). Nu este locul unei largi desbateri a acestei probleme.Vom nota doar faptul, cd accentul psihanalizei infantile casi a celei privind vieata sociala a fast asezat In mod intransi-gent, excesiv, asupra indemnului spre o exhibitie liberd (?) atendintelor sexuale, Intru cat ele ar h. naturale, spontane, iarconstrangerea lor ar duce la... refularea creatoare de nevroze saudelicte etc... Medicii, pedagogii si ndeosebi literati, fie dintrunsentiment de sinceritate izvoratd Insd din incompetentd, fie ani-mati cum am spus de motive politice, dar mai ales deunele interese materiale sau de castig moral, au cultivat, Innumele psihanalizei, o pedagogie a frivolitdtii err:dice. Pretinselucrdri, stiintifice" de educatie (odd") sexuald (gen Georges-Anquetil"), ce le-ar fi putut scrie si o pensionard mai cultivatda lupanarelor ; conferinte pedagogice" urmdrind fie anumitescopuri de reforma politicd, fie senzationalul ieftin prin trivia-MAP, in numele asa numitei sinceritati Cu tine si cu altii"(?),ucigatoare a ipocrizei, In sfarsit o contributie pedagogicd"tinand neapdrat so aduca si amintitul val al pornografiei literaresi artistice, In numele acelorasi principii. Ne afldm In fata unui as-pect al explootdrii, sau In once caz al unei raise adaptdri struc-turil noastre etnice Fi etice a conceptirlor psihanalitice, care Inrealitate deosebesc exhibitia materialului brut din inconstientulindividului, de sublimarea acestui material. * * * In ceea ce priveste orientarea protesionald, psihanaliza de a-semenea ar putea sa aducd unele contributii de-o incontestabildvaloare sociald si economica. Aptitudinile considerate in esentalor, de catre fruntasii miscdrii psihotehnice (Cristiaens, Moede etc.)ca functiuni psihofiziologice intuiscute, corelatiunea lor cu determi-nadle fortelor din inconstient, nu se pot neglija. Inteadevdr, sta-rile de refulare, complexele", Inhibitiile, tendintele de compen-sare a acestor stdri interioare, contribue la stabiluea, la intensi-ficarea sau devierea aptitudinilor. Aceleasi mecanisme din incon-stient constitue In mare parte si rAddcinile vocatiei, precum lisau cunoscut pe cale psihanaliticd rolul ce-1 au In MA- www.dacoromanica.ro
  • 259. 260nifestarea puterii de creatie a individului 1). Avand In vedere, OIn desfasurarea vocatiei se manifesta si un fond afectiv tumul-tos (interes organic), cg aceste manifestari aduc si o satisfac-Mine (realizarea de sine") deosebita, rolul inconflientului (emi-namente afectiv) apare ca mai multa evidenta. Ne vom vom opri la aceasta fugara privire a problemei,citand cazul unui chimist, supus psihanalizei, studiat de Dl. Prof.Dr. Ureche si Retezeanu, (296) gOsindu-se elemente hotará-toare ce i-au impus slii aleagO cariera de chimist. O seriede traume sexuale infantile au creat simptomele unei scAderi avirilitatii, fenomene astmatice si o pseudo-halucinatie cu slabeidei de persecutie. Aceste idei, In stránsA legAturA cu com-plexele infantile lau determinat a-si la cariera de chimist(din vocatie) utilizand apol substante nocive omenirii, pe carevoia sa se razbune. O alta aplicatiune psihanaliticg, de un interes social, juri-dic, deosebit, este aceea In legatura cu delictele §i crimele, In-cercand o explicare psihologicd a lor, de unde posibilitatea dea le preveni, evitánd sau modificand conditiunile psihologiceale tendintelor spre delicte. Rolul factorilor sexuali si ai inconstient.ului a fost sin a-ceasta privintO scos la iveala. Traumatismele inconstientului arcreea turburdri de caracter deschizánd calea delictelor. In jurul acestor probleme numeroasele cercetgri Mute, aucautat sd stabileasca dou.1 contributiuni pretioase ce ni le- ar pu-tea oferi psihanaliza in materie criminalistica si judiciurei: 1) onoud conceptie despre criminal $1 crimd, stabilind un nou cri-teriu de lamurire 4i evaluare a gradului de responsabilitate §isanctionare a deli cventului si 2) o metocIA de investigatie judiciardprivind interogatorul criminalului si expertiza medico legalei. Deaici si doud ramuri ale psihanalizei : a) psihanaliza criminalistasi b) psihanaliza judiclarei. In ceea ce priveste conceptia psthanalitica a criminalului,considerandu- se crima ca o rezultanta impulsiva a unor mobilesi motive latente din incon§tient, apropierea ce sa fAcut Intre 1) De altfel creatia spiritului este o simpiS realizare a vocatiel° (R11-dulescu-Motru) (255). www.dacoromanica.ro
  • 260. 261criminal Qi nevrozat, a dus la o mai largd fntelegere a sufle-tului delicventutul, considerat ca un neadaptat, ca un bolnavcare are nevoie mai mult de un tratament cleat de condam-nare. Spatiul nu ne permite sa stdruim asupra rolului sexuali-MN in sursa delictelor (crimd din gelozie, urd, rdzbunare, climasadica, vampirism, etc.). In acest sens, Freud, conferd o deo-sebita importantd complexului lui Oedip. Dupd Stekel (288) toti parapaticii sunt intrun oarescaresells criminali lard curaiul de a comite crimd." Citeazd astfelcazuri, vindecate prin psihanalizd, de bolnavi nevrozati a cdrortendinte criminale se satisfaceau in vise stereotipe (nepulan-du-se realiza In act), de unde grave stdri de depresiune. In alte cazuri tendintele criminate refulate ti gaseau sa-tisfactiune In reprezentdri obsesive sau In stdri de indoiald exa-geratd, in temen i nemotivate exterior (fobii) etc., ceca ce men-tinea individul In stare de boala. Atat In jurul acestei noi si mai adanci priviri In sufletul de-saxat, frdmantat, al delicventulli, cdt si asupra perspectivelorce se deschideau din aceastd inteIegere spre metodele de in-terogare, unele concluzii la care sa ajuns, le gasim temeinic expuseIn numarul (de peste 300 de pagini) al revistei oficiale de psi-hanaliza Imago" (XVII Band, Heft 2- din 1931), numar consa-crat criminalogiei : Franz Alexander se ocupd de igiena sufle-teased a criminalului; Hugo Staub de psihanaliza si dreptulpenal; Erich Fromm de psihologia spargatorilor, etc. In ceca ce priveste psihanaliza judiciartP) Bleuler i lungau aplicat ca succes asociatia de idei, in interogatoriile judiciare,dovedind cd reactiunile verbale fatd de cuvintele inductoare 2,sunt determinari nu ale hazardului, ci efectul unor complexe",continuturi preexistente de reprezentare, reprimate In subcon-stient" (taina delictutui)i ; individul rdmdne preocupat de com-plexul sale din care cauza se supravegheazd impundndu-ne sautilizdm procedeuri de detectiv" cum numeste Freud felul psiha- 1) La pag. 30 am mentionat lucrgrile ce-au apgrut In acest dome-niu, la nol. 1) Cuvinte (Intrebgri) ce se spun celui interogat oi cgrora trebue sl www.dacoromanica.rorgspunclg imediat. 1) V. pag. 236: despre metoda asociatiei libere de idei.
  • 261. 262nalitic al interogatorului. Inteadevar, In timp ce la nevrozat secre-tul este pentru propria-i constiinta, la criminal este un secretpentru cei din jur ; In cazul celuidintaiu exista o Ignoranta reala, Incelui de-al doilea nu-i decat o simulare a ignoranteiN (Freud)(123). * * * Doctrina psihanalitica, de maretia unei doctrine filosofice,prin universalitatea aplicatiunilor ei In domeniul vietii sufletestisi prin scrutarea profunzimilor acestei vieti, era de asteptat tia-si Indrepte privirile si spre una din cele mai subtile manifestadsulletesti : spre sentimentul si ideea religioascl, spre tehnica re-ligioasa (cult, ritual etc.). Psihogeneza misticismului, manifesta-rilor religioase, sar desprinde din sanul acelorasi mecanismedescrise de psihologia freudiana. Intru cat in psihanaliza valorilespirituale nu pot fi decat expresia psihicului (inconstient maiales), proiectia unor stari afective ale imensitatii noastre inte-rioare" (Proust), manifestarile religioase nu pot avea o musaIn afara acestui domeniu. De aceea, Freud (122), mirat de fap-tul ca ideile religioase au exercitat cea mai puternica influentaasupra umanitatii, cu toata incontestabila lor lipsa de autentici-tate", se intreaba : in ce consta forta interna a acestor doctrine(religioase) si caro/. Imprejurari ¡si datoresc aceasta eficientaindependenta fata de controlul ratiunii ?" Servindu-se de lucrarile etnologilor, de talla lui Frazer,precum si -de o serie de cazuri de fobie si nevroza obsesio-nala, Freud publica (in 1907) un studiu 1) In care face uneleapropien intre totemul primitivilor, credinia in Dunmezeu §ifobia nevrozelor obsesionale, definind iluzille ca realizad ale do-rintelor. Lipsite fiind de un continut empiric sau produs al refle-xiunii, considera ideile religioase adevarate iluzii prin mijloculcarora sar realiza (satisface) cele mai vechi si intens .afective,chinuitoare, dorinte ale omenirii, Incat secretul fortei lor estetorta acestor dorint.e" (Freud) (122). Considerand iluziile ca derivad ale dorintelor omenesti",o apropiere intre aceste iluzii si alte forme derivate de mani-festare ale dorintelor era necesar sa fie relevata. Sa insistatastfel asupra raporturilor dintre iluzii si ideea deliran ta : in www.dacoromanica.ro 1) Actes obsedatites et exercices religieue v. bibliografia (122).
  • 262. 263timp ce delirul se afta tn contradictie Indiscutabila cu realitatea,iluziile nu se gasesc in aceiasi situatie; ele pot fi realizabilesau oglindesc o realitate. Totusi spune Freud (id.) uneledoctrine religioase (sisteme de iluzii) sunt Inteo alat de accen-tuata contradictie cu ceea ce stim despre univers, incht ele potfi comparate avand in vedere chiar diferentele psihologice cu Melle delirante. Dupa ce mentioneaza apoi imposibilitatea une l aprecieriefective a valorii ideilor religioase, hccentuand in cadrul moralunele deficiente ale acestor idei, Freud, considera o educatiein vederea realitatii" bazata pe stiinta, un pas spre descatusa-rea omului de prejudiciile religioase. In jurul acestor concluzii(publicate In 1927) converg lucrari/e scoalei psihanalitice dintrecare mentionam, in ordine cronologich, pe cele de-o importantadeosebita : Tb. Reik se ocupa de psihologia religiei; C. Berguer(18) publica un studiu psihanalitic asupra lui sus; G. Ralteim,de unele aspecte mitologice i religioase; O. Pfister face uneleapropien i filtre isterie i misticism; E. knes publica un studiupsihanalitic privind unele probleme ale religiei crestine; E.Fromm insista cu date psihanalitice asupra functiunii social-psihologice a religiei, iar E. Lorenz sub titlul de Haos si Mit"se ocupa de ritul australian, de totem, etc. Se ntrevad astfel chile ce lear deschide conceptia psiha-nalitica spre o atitudine ateistä,l) expresie consecventa a ve-derilor psihologice 5i de filosofie, caracteristice scoalei freu-dene. Ne ofera o explicare stiintifica in plus, alaturi de altelecate sau dat, departe de a fi suficienta, definitiva. Conceptia psihanalitica privind vieata psihica sub toateaspectele ei, concentrandusi investigatiunile in deosebi asu-pra profunzimilor acestci vieti, era firesc sa i se valorifice uneleconcluzii i In desfasurarile si orientarea politicä a vietii psiho-sociale. De aici, utilizarea psihanalizei ca o puternica arma, in-sinuanta metoda politica, ce convenca doctrinei materialismuluitstoric. ldeologii acestei doctrine sau servit de datele psihana-litice, intru cht exista une/e apropien i 1ntre principiile materia- www.dacoromanica.ro 1) V. pag. 251-252.
  • 263. 264 lismului istoric : Intronarea economicului Cu riscul sacrificaravalorilor spirituale si ellberarea Individulut de sub iugul conve-ntentelor sociale 1;;I al prejudecatilor etc. etc. si unele afirma-tiuni fundamentale doctrinei freudiene privind conceptia vietiisexuale. Inteadevar am vazut rolul deosebit, in geneza nevrozelorsi-a aberatiunilor sexuale, ce-1 are conflictul nazuintelor sexualeatat Cu exigentele con#Iintei (produs si factor social reprezen-tativ In sufletul individului) cat si Cu penalitatea rigorilor so-clale. Constrangerile din partea educatiei, moralei familiale, eco-lare si sociale determinand socuri, refulari, inhibitii pregatescindividului suferinta prin nevroza si mizerie sexualau psiho-fiziologica. Aceste consideratiuni, precum si importante deose-bita ce-o da conceptia psihanalitica vietii instinctelor (biologicul,un aspect al vietii materiale) conveneau desigur revolutionarilorunor conceptii politice a caror ideal cuprinde libertatea indivi-dulut, prin suprimarea constrangerilor sociale cre atoare de ne-vroza si anomalii sexuale de unde satisfacerea libera a instinc-telor (intronarea biologicului) Urmarea acestei intalniri adoctrinei psihanalitice cu politicur a prilejuit o perfecta in-cadrare a ei in marxism si o aplicare a marxismului in ten-dintele-i de reforma a normelor vietii sexuale individuale si co-lective. Lovindu-se in felul acesta familia si morala (principiilede educatie) sexuald, o puternica sdruncinare primeau insasi ba-zele organizatiei sociale (burghezeu) (7) a carei reforma radi-cala constitue sopul politicii marxiste, comuniste : comunizareavaloritor economice simultan cu aceea a bunurilor biologice. Au aparut astfel o serie de studii In care, cativa psiha-nansa animati fiind de asemenee sentimente politice, au cautatsa stabileasca, sa sustina existente unor raporturi !tare freudismsi marxism, ivindu-se tendinta de politicianizare a doctrinei psiha-nalitice. Se stie ca din multiplele conceptii sociologice, aceea amarxismului starue in a fi considerata drept o sociologie stiin-laica, Intru cat criteriile ei de orientare sar desprinde numaidin rezultatul cercetarilor oamenilor de stiinta (cercetari pozi-tivea). Evitand formulele cu continut spiritual, moral 1) (religio-ase, nationale, familiare, etc.) marxismul si-a ctistalizat o struc- www.dacoromanica.ro 1) Dei se vorbe§te de o etica marxist6.
  • 264. 265tura izvoráta din o viziune materialiste1) a lumii, a vietii, Inlumina carei viziuni pretinde a sar explica mult mai real, maipozitiv, fenomenele sociale, deschizand astf el calle spre conso-lidarea unor legi de organizare si conducere mai burla, a vii-toarei societatii. Once constrangere, obstacol al nazuintelorindividualiste, din partea actualet organizatii sociale,3) nar fidecat o mascata exploatare a individului, ce-o realizeaza ociad dominanta, restransa, aceea a capitali$Wor conducatori.Printre formele de exploatare capitalista este considerala si fa-milia Cu intregul cortej ce duce la injghebarea ei : aiseitolla,educatia famillarcl, Indatoririle (mai ales de ordin moral) sidrepturile membrilor familiei, unii lata de altii, etc. Ori, familia implica si o anumita organizare a vietii se-xuale. Anumite interdictii, constrangeri, tind sa canalizeze sau sa impiedice adeseori nazuintele sexuale ale membrilor ei, In raporturile lor /amillare. Am vazut pe de alta parte cum aceste constrangeri, privind sexualitatea copiilor, duc la conflicte, in- hibitii, nevroze, etc. Era firesc deci, ca toate aceste date stiin- tifice sa convina ideologiei marxiste. Sursa fnepuizabila de ar- gumente, comode prin caracterul lor de a fi convingatoare si... placute indivizilor,3) maselor, pledand pentru desfiintarea fa- miliei, considerata ca o institutie un produs artificial al socie-tatii capitaliste", una din mijloacele de exploatare a individului.Tendinta deci de asezare a familiei pe baze noi, reducerea lavaloarea ei biologica (din motive economice), primea un ajutorpretios din partea scoalei psihanalitice cautatoarea unei reformea vie(ii moral-sexuale. In acest sens este apru criticata morala burgheza pri-vind menajul, familia si Intreaga etica sexuala ingradita de con-veniente, de prejudecati . . . obscurantiste, Reich" (262), unpsihanalist ce se considera ,,freudo-marxist" afirmand astfelperfecta incadrare a psihanalizei in ideologia marxista, sustineca numai interese/e capitaliste dominante tin sa consacre mo-rala sexuala si familia ca fiind eterne si naturale. in realitate ) De unde si numele de materialism istoric ce se dA marxismului,comunismului. 2) Sau a oricgrei organizatii in atara celei ce nu sar conduce de ideo- www.dacoromanica.rologia marxistà. a) Oferindu-le libertatea se