93                      COMUNICAREA CROMATICĂ                     DIN PERSPECTIVĂ SEMIOTICĂ                COMUNICAREA CRO...
94                              ROSLIR              Revista Română de Semio-Logică (Pe Internet)culoarea mobilierului, a z...
95                    COMUNICAREA CROMATICĂ                   DIN PERSPECTIVĂ SEMIOTICĂşapte zile ale săptămânii, cei şapt...
96                              ROSLIR              Revista Română de Semio-Logică (Pe Internet)putem să ne cunoaştem mai ...
97                    COMUNICAREA CROMATICĂ                   DIN PERSPECTIVĂ SEMIOTICĂserveşte la împodobirea fondului, d...
98                              ROSLIR              Revista Română de Semio-Logică (Pe Internet)fundul gropii pentru a aju...
99                    COMUNICAREA CROMATICĂ                   DIN PERSPECTIVĂ SEMIOTICĂ         4. Nivelul conven ional. S...
100                             ROSLIR             Revista Română de Semio-Logică (Pe Internet)Astfel, în limbajul nostru,...
101                    COMUNICAREA CROMATICĂ                   DIN PERSPECTIVĂ SEMIOTICĂAsocierile cele mai cunoscute sunt...
102                               ROSLIR               Revista Română de Semio-Logică (Pe Internet)        - Roşu – sistem...
103                    COMUNICAREA CROMATICĂ                   DIN PERSPECTIVĂ SEMIOTICĂpermite pe baza selec iei în ordin...
104                                ROSLIR                Revista Română de Semio-Logică (Pe Internet)          CONCLUZII C...
105                        COMUNICAREA CROMATICĂ                       DIN PERSPECTIVĂ SEMIOTICĂ     Mouloud, Noël, Pictur...
106                                 ROSLIR                 Revista Română de Semio-Logică (Pe Internet)xiii      Glanda pi...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

16 roslir 2 2006

311 views
247 views

Published on

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
311
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
11
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

16 roslir 2 2006

  1. 1. 93 COMUNICAREA CROMATICĂ DIN PERSPECTIVĂ SEMIOTICĂ COMUNICAREA CROMATICĂ DIN PERSPECTIVĂ SEMIOTICĂ Amalia Andronic Résumé: Nous vivons dans un univers chromatique. La natureconstitue une fantastique symphonie des couleurs auquelle nous palpitonsprofondément. La couleur este toujours présente dans notre vie à chaque pas,parce que tout est couleur. Par conséquent notre étude se propose d’aborder laproblématique intéressante du symbolisme des couleurs. Pour notre démarche,nous avons considerés comme rélévants sept niveaux différents: cosmologique,mythologique, mystique, conventionnel, psychologique, chromatologique et leniveau de la personnalité qui ont le même trait caractéristique - la couleur. Mots-clé: couleur, communication chromatique, univers chromatique,symbolisme des couleurs, niveau, magie UN PUNCT DE VEDERE COLORAT „Dintre toate calită ile, despre culoare este cel mai dificil de vorbit” Aristotel Trăim într-un univers cromatic. Să pătrundem, aşadar, înfascinanta lume a culorilor care l-a impresionat dintotdeauna peom. Omul a apărut, s-a dezvoltat şi a apărut într-un mediucromatic, într-o lume fizică colorată. Natura este o fantasticăsimfonie cromatică la care fiin a noastră vibrează sensibil şiprofund. Culoarea este o însuşire cosmică a existen ei noastre,prezentă în via a şi activitatea noastră zilnică la fiecare pas: de labuchetul de flori pe care-l primim, la interiorul locuin ei noastre, Amalia Andronic
  2. 2. 94 ROSLIR Revista Română de Semio-Logică (Pe Internet)culoarea mobilierului, a zugrăvelii, a covorului şi draperiilor; de laculorile de pe stradă la cele din expozi ii, magazine şi muzee; de lavestimenta ie, reclame, afişe la ambian a cromatică din farfurianoastră – totul este culoare. Această fermecătoare prezen ă a totceea ce ne înconjoară aduce în sufletul nostru bucurie sau triste e,căldură sau răceală, linişte sau preocupare, iar de modul în care nepricepem să o utilizăm, cu gust şi fantezie, discre ie şi rafinament,depinde în mare măsură echilibrul, liniştea noastră interioară şibogă ia trăirilor noastre afective. Aşadar, în consens cu celeîmpărtăşite, vom parcurge o călătorie antrenantă în universul culo-rii, ce ne va dezvălui o nouă dimensiune a plăcerii de a le percepe,un motiv în plus - iată - să-i acordăm importan a pe care o merită. De aceea, prin lucrarea de fa ă ne-am propus abordareaproblematicii extrem de actuală şi de interesantă a simbolismuluiculorilor, având ca scop în final cunoaşterea personalită ii şiîmbunătă irea calită ii vie ii. Pentru aceasta, am considerat ca relevante în demersulnostru şaptei nivele diferite ale fiin ei umane şi ale cunoaşterii – daravând aceeaşi notă dominantă, culoarea – pentru o abordarecomplexă din perspectiva unor domenii de interes cât mai variate. SIMBOLISMUL CULORILOR Cel mai perceptibil caracter al simbolismului culoriloreste universalitatea sa, puterea de a se constitui în suport algândirii simbolice fără efort, fără delimitare geografică, la toatenivelele fiin ei umane şi ale cunoaşterii: cosmologic, mitologic,mistic, conven ional, psihologic, cromatologic, al personalită ii. 1. Nivelul cosmologic. Horoscopul culorilor Cele şapte culori ale curcubeului au drept corespondentcele şapte note muzicale, cele şapte ceruri, cele şapte planete, cele 2 / 2006
  3. 3. 95 COMUNICAREA CROMATICĂ DIN PERSPECTIVĂ SEMIOTICĂşapte zile ale săptămânii, cei şapte ani de acasă etc. Unele culorisimbolizează elementele, printr-o „reflectare a imaginii înoglindă”, cum ar fi: roşul şi portocaliul simbolizează focul,galbenul sau albul simbolizează aerul, verdele şi albastrul – apa,în timp ce negrul sau cafeniul simbolizează pământul. Deasemenea, ele simbolizează spa iul: dacă albastrul simbolizeazădimensiunea verticală, albastrul deschis simbolizează înăl imea(cerul), roşul simbolizează dimensiunea orizontală, mai deschis larăsărit, mai închis la apus. Culorile mai simbolizează timpul:negrul simbolizează timpul propriu-zis şi albul atemporalul,ansamblul lor rezonând în tot ceea ce înso eşte timpul; luminaeste for a, întunericul este slăbiciune; lumina reprezintă veghea,iar întunericul, somnul. Culorile contrarii, precum albul şi negrul, simbolizeazădualismul intrinsec al fiin ei umane. O îmbrăcăminte în douăculori exprimă conflicte ale unor for e care se manifestă la toatenivelele existen ei, de la universul cosmic la lumea intimă, albulreprezentând for ele diurne, pozitive şi evolutive, în timp cenegrul reprezintă for ele nocturne, negative şi involutive. Un”echilibru” de culori contrarii poate fi considerată perechea roşu /albastru, care simbolizează opozi ia între cald şi rece, între cer şipământ, între benefic şi malefic. Sistemul astrologic al culorilor con ine 12 semne deculori care guvernează cele 12 zodiiii. Astfel, zodia Berbec aredrept corespondent culoarea roşie, zodia Taur corespunde culoriiroşu-portocaliu, zodia Gemeni este asociată culorii portocaliu,zodia Rac corespunde culorii portocaliu-verde, zodia Leu esteguvernată de culoarea galben, zodia Fecioară de culoareagalben-verde, pentru zodia Balan ă avem culoarea verde,respectiv verde-albastru pentru zodia Scorpion, zodiei Săgetător ise asociază albastru, pentru zodia Capricorn culoarea albastru-violet, zodiei Vărsător îi este atribuită culoarea violet, în timp cezodia Peşti primeşte asocierea violet-roşu. Sistemul astrologic al culorilor ne permite să descoperiminfluen a culorii care ne guvernează zodia; cu ajutorul culorilor Amalia Andronic
  4. 4. 96 ROSLIR Revista Română de Semio-Logică (Pe Internet)putem să ne cunoaştem mai bine în profunzime propria noastrăpersonalitate şi pe această bază să tragem concluzii importanteasupra comportării noastre viitoare. 2. Nivelul mitologic. Religie şi culoare Culorile au şi un simbolism de ordin religios, uşor deregăsit şi în alte tradi ii şi credin e. Astfel, în tradi ia creştină,culoarea este o participare a luminii create şi a celei necreate. Larândul său, Newton constată şi el că manifestarea culorii este înstrânsă legătură cu lumina, că lumina este compusă din imaginicolorateiii. Scriptura şi Sfin ii Părin i nu fac altceva decât săglorifice măre ia şi frumuse ea luminii, cuvântul lui Dumnezeufiind denumit „lumină din lumină”, realizându-se o structurareluminoasă a universului. Aceste considera ii asupra divinită ii şiluminii au ajuns evolutiv până la a asimila (fără o regulă absolută)culoarea albă Tatălui, culoarea albastră Fiului, culoarea roşieSfântului Duh. De aici au apărut şi unele interpretări de„asimilare” tehnică, cum ar fi: verdele asimilat vie ii şi speran ei,albul asimilat credin ei şi castită ii, roşul – dragostei, negrul –căin ei şi apropiatei judecă i. Pentru Filon din Alexandria,universul este constituit din patru culori de bază: albul estepământul, verdele este apa, violetul este aerul, roşul este focul. Deaici şi până la asimilarea culorilor la veşmintele liturgice sauîmbrăcămintea de ceremonie nu a fost decât un pas, culorile caresimbolizează ansamblul elementelor constitutive ale lumii fiindasociate la totalitatea universului ac iunilor rituale. În Africa, culoarea este, de asemenea, un simbol religios,încărcat de sens şi putere. Diferitele culori sunt tot atâtea mijloacede accedere la cunoaşterea celuilalt şi ac iune asupra sa, ele fiindinvestite cu o valoare magică, bine precizată. Astfel, albul este culoarea mor ilor, iar, adesea, în riturileini iatice, albul este culoarea primei faze, cea a luptei împotrivamor ii. Ocrul galben este o culoare neutră, intermediară, cea care 2 / 2006
  5. 5. 97 COMUNICAREA CROMATICĂ DIN PERSPECTIVĂ SEMIOTICĂserveşte la împodobirea fondului, deoarece este culoareapământului şi a frunzelor veştede. Roşul este culoarea sângelui şi,prin asociere, culoarea vie ii. Tinerele mame, tinerii ini ia i sauoamenii maturi, în timpul riturilor diverselor anotimpuri, seîmpodobesc cu roşu. Negrul este culoarea nop ii, culoareaîncercării şi a suferin ei, a misterului şi a pericolului (întunericulnop ii este adesea folosit drept adăpost al duşmanului la pândă). În fine, verdele este culoarea ini ia ilor şi a podoabeloracestora, fiind deseori folosit împreună cu alte culori pentru adelimita, transmite esen a ini ierii. 3. Nivelul mistic. Magia culorii În tradi iile islamice, simbolismul culorilor atinge un felde apogeu al simbolismului şi credin elor magice. Astfel,animalele de culoare neagră (cu blană, pene etc. negre) suntconsiderate nefaste, un câine negru fiind vestitorul unei viitoaremor i într-o familie, iar găinile negre sunt folosite la vrăjitorie.Totuşi, negrul are şi valoarea unui antidot împotriva deochiului şipoate fi folosit ca mijloc de influen are a timpului, conformprincipiului magiei homeopatice. În schimb, albul este culoarealuminii şi a strălucirii, un semn de bun augur. Din acest motiv oimportantă valorificare magică este adusă laptelui, în parteoriginii şi utilită ii acestuia, dar şi datorită culorii sale albe (deexemplu, la masa de logodnă li se oferă invita ilor lapte pentru ale face via a albă, fericită, iar la ară, la nuntă, mireasa estestropită cu lapte). De bun augur este considerată şi culoareaverde, fiind simbolul vegeta iei. A oferi cuiva ceva verde, maiales diminea a, îi va purta noroc. De aici s-a născut obiceiul de aarunca mănunchiuri de iarbă în direc ia lunii (când este lunănouă) pentru ca luna calendaristică să fie verde, binecuvântată.Verdea a care creşte datorită apei, sursă a vie ii, se consideră căare efect şi asupra mor ii, transmi ând energie vitală (în anumitezone din Maroc se pun ramuri de mirt sau frunze de palmier pe Amalia Andronic
  6. 6. 98 ROSLIR Revista Română de Semio-Logică (Pe Internet)fundul gropii pentru a ajuta mortul să beneficieze de energiavitală înăl ării). Nu întâmplător verdele este considerat a ficuloarea apei aşa cum roşul, culoare a focului şi a sângelui, esteconsiderat pretutindeni ca fiind simbolul fundamental alprincipiului vital, al for ei şi strălucirii lui. De aceea, omul a sim itdintotdeauna, instinctiv, raporturile dintre aceste două culori dreptanaloage cu cele din esen a şi existen a lui. De altfel, în operelesale de artă, pictorul Van Gogh a sim it pregnant legătura întreroşu şi verde afirmând: „Am vrut să exprim cu roşul şi cu verdelegroaznicele pasiuni omeneşti”iv. Pentru misticii arabi, simbolistica va merge mai departe,afirmându-se că aceştia au văzut cele şapte ceruri care se înal ăpeste sferele pământului, apei, aerului şi focului: • Cerul Lunii, invizibil datorită subtilită ii sale, creat din natura gândirii, are o culoare mai albă decât argintul; • Cerul lui Mercur, lăcaş al anumitor îngeri, creat din natura gândirii, are culoarea cenuşie; • Cerul lui Venus, creat din natura imagina iei, lăcaş al „Lumii Similitudinilor”, are culoarea galbenă; • Cerul Soarelui, creat din lumina inimii, este galben ca aurul strălucitor; • Cerul lui Marte, stăpânit de Azrael, îngerul mor ii, cer creat din lumina judecă ii, are culoarea roşu sângeriu; • Cerul lui Jupiter, creat din lumina medita iei, lăcaşul îngerilor a căror căpetenie este Sfântul Mihail, are culoarea albastră; • Cerul lui Saturn, creat din lumina Inteligen ei Primordiale are culoarea neagră. Potrivit misticilor arabi, cele şapte ceruri se înal ă pestesferele pământului, tot în număr de şapte: Pământul Sufletelor,Pământul Pietă ii, Pământul Naturii, Pământul Poftelor Trupeşti,Pământul Exorbitan ei, Pământul Impietă ii, PământulDeznădejdii. 2 / 2006
  7. 7. 99 COMUNICAREA CROMATICĂ DIN PERSPECTIVĂ SEMIOTICĂ 4. Nivelul conven ional. Simbol şi culoare De la cele şapte ceruri, la cele şapte pământuri, se facetrecerea la omul interior şi cele şapte culori ale organelorfiziologiei subtile: lumina corpului ( Adam) este de culoare gri cafumul, bătând în negru; cea a sufletului vital (Noe) este de culoarealbastră; cea a inimii (Avraam) este de culoare roşie; cea a foruluiintim (Moise) este albă; cea a spiritului (David) este de culoaregalbenă; cea a misterului (Iisus) este de un negru luminos, cea acentrului divin (Mahomed) este verde strălucitor, culoarea verdeconsiderată a fi cea mai corespunzătoare secretului MisteruluiMisterelor. Asemenea arabilor, europenii au dezvoltat un „sistem” deinterpretare a culorilor, cu toate că acesta e destul de interpretabil.Cel mai bine precizat sistem este cel masonic unde albulcorespunde În elepciunii, Harului, Victoriei; roşul corespundeInteligen ei, Rigorii şi Gloriei; albastru corespunde Coroanei,Frumuse ii, Fundamentului; negrul corespunde regatului. Maitrebuie men ionat faptul că o aten ie deosebită s-a acordat culoriialbastre care mai desemnează şi Cerul, Templul şi Bolta înstelată,eşarfa albastră fiind aproape general folosită: francezii utilizaueşarfa albastră, sco ienii eşarfa albastră tivită cu roşu etc. Aşacum produc stări sufleteşti, unele culori se şi „asortează” cuanumite stări şi situa ii. „Na iunile vioaie, de exemplu francezii,îndrăgesc culorile intense, în special de pe latura activă; na iunileponderate, cum sunt englezii şi germanii, preferă galbenul-pai saugalbenul ca pielea, împreună cu care poartă un albastru închis.Na iunile care tind spre ranguri, cum sunt italienii şi spaniolii, facsă treacă roşul mantalelor pe latura pasivă”v. Şi astfel, în ările europene, s-a creat echilibrul „roşu –albastru” pentru a delimita întreg cuprinsul lumii. Se poate spune că sistemele descrise mai sus au ooarecare asemănare între ele, dar, de multe ori, simbolisticaculorilor este „inversă” la unele popoare destul de apropiate. Amalia Andronic
  8. 8. 100 ROSLIR Revista Română de Semio-Logică (Pe Internet)Astfel, în limbajul nostru, negrul este culoarea nenorocirii şidoliului, în timp ce la chinezi, japonezi şi alte popoare din zonă,aceleaşi stări sunt exprimate prin culoarea albă. In aceeaşi ordinede idei, Dan Mihăilescuvi consideră că mai putem cita cazulculorii verde care, la europeni, simbolizează invidia (iar în altepăr i, speran a), iar la asiatici, bucuria. De asemenea, galbenul ce,în spa iul socio-cultural al continentului nostru, înseamnă laşitate,gelozie etc., pentru ca, la unele popoare asiatice, acelaşi galben săfie sinonim cu ideea de puritatevii. 5. Nivelul psihologic. Vise „colorate” O altă particularitate deosebit de importantă esteinterpretarea dată culorilor de către psihologi. Ei au făcut rapiddeosebirea între culorile calde şi cele reci, culorile calde (roşu,portocaliu, galben) fiind recunoscute a favoriza procesele deadaptare şi de tonus ridicat ale organismelor (voie bună,optimism, dinamism etc.), pe când culorile reci (albastru, indigo,violet) sunt cele care favorizează procesele de opozi ie. Astfel,pentru crearea unei atmosfere senine, o persoană tristă, deprimatăva alege o culoare luminoasă, precum galbenul, o persoană lipsităde energie are nevoie să fie stimulată printr-o culoare excitantă,cum ar fi roşul, o persoană nervoasă sau neliniştită va recurge la oculoare ruginie, care sugerează siguran a şi liniştea, o persoanăsurmenată se va destinde cu ajutorul culorii albastre, în timp ce opersoană care suferă de probleme digestive va apela la culoareaportocalie, în calitate de culoare tonifiantă şi antispasmodică. Alte manifestări de „culoare” ale subconştientului suntpercepute de către noi, cel mai uşor, prin intermediul viselor„colorate”. Visele, drept expresii semnificative ale subconştien-tului, reprezintă anumite stări sufleteşti ale celui care visează şiexprimă diversele tendin e ale pulsa iilor psihice ale celui carevisează (exprimând principalele func ii psihice ale omului – idei,sentimente, intui ie, senza ie, legătura cu diverse energii etc.). 2 / 2006
  9. 9. 101 COMUNICAREA CROMATICĂ DIN PERSPECTIVĂ SEMIOTICĂAsocierile cele mai cunoscute sunt: albastrul este culoareacerului, a spiritului, pe plan psihic ea devenind culoarea ideii,roşul este culoarea sângelui, a pasiunii, a sentimentului, galbenuleste culoarea luminii, a aurului, a intui iei, verdele este culoareanaturii, a creşterii, psihologic el indicând func ia senza iei, arealului, rela ia dintre cel ce visează şi realitate. 6. Nivelul cromatologic. Terapie prin culoare „Albastrul cerului ne dezvăluie legea fundamentală a cromaticii” Goethe Cu to ii folosim cromoterapia, alegând, conştient sau nu,culorile care ne fac bine. Culoarea joacă un rol esen ial însănătate. Aşa cum se ştie, vibra ia este însăşi esen a culorii. Încalitate de culoare, de vibra ie, ea ajunge la conştiin ă, datoritădiverşilor centri glandulari. În acest sens, Dorothee Koechlin de Bizemontviii neprezintă culorile care corespund principalelor glande endocrine:roşu corespunde gonadelorix, oranj corespunde celulelor Lyden x, galben plexului solarxi, verde timusuluixii , albastru tiroidei,indigo glandei pinealexiii, violet pituitareixiv. În opinia lui EdgarCaycexv „culorile au o mare influen ă asupra entită ii, în specialcele care nu sînt prea puternice, violetul, ultravioletul, uneletonuri de verde, movul, rozul […] Tonurile pastel, cele pe care leconsiderăm spirituale, vor influen a mai mult entitatea. Şi când eava fi pe punctul de a se îmbolnăvi, aceste nuan e dulci îi vorcalma durerile, acolo unde medicina va eşua”. La rândul său,Carole La Panxvi identifică o coresponden ă între zonele corpuluişi culoare: - Galben – splină, pancreas, vezică biliară; - Verde – sistemul respirator, inimă; Amalia Andronic
  10. 10. 102 ROSLIR Revista Română de Semio-Logică (Pe Internet) - Roşu – sistemul circulator, rinichi, organe sexuale; - Portocaliu – sistemul reproducător; - Albastru – gât, tiroidă; - Violet – creier, sistemul nervos. Violetul esterecunoscut de toată lumea drept calmant al stărilor de nervozitateşi un bun „încărcător de baterii”, în plan mental. Walker xvii afirmă că procesul de vindecare se datoreazăunei asocieri dintre cele patru culori şi pietrele corespunzătoarepentru a echilibra energia pe cele patru nivele – fizic, emo ional,mental şi spiritual. Potrivit acestuia, prima culoare este verdepentru echilibrarea corpului fizic, căreia i se asociază cuar ulverde, numit adeseori şi piatra manifestării. A doua culoare esteroz, pentru corpul emo ional. Piatra corespunzătoare este cuar ulroz, cunoscut ca piatra iubirii. Cea de-a treia culoare estealbastrul, pentru echilibrarea corpului mental şi ob inerealimpezimii gândirii. În acest caz, piatra corespunzătoare este ceacunoscută sub numele de piatra paranormală, respectiv lapislazuli, care limpezeşte şi măreşte acele procese mentale pe care lenumim paranormale. În sfârşit, ultima dintre cele patru culori estepurpura. Există o singură piatră pentru această culoare, cuar ulametist, cunoscut ca piatra spirituală. 7. Nivelul personalită ii. „Culoarea” universuluiinterior Cu ajutorul culorilor putem să ne cunoaştem mai bine, înprofunzime, propria noastră personalitate şi pe această bază sătragem concluzii importante asupra comportării noastre viitoare.Atrac ia pe care o avem fa ă de o culoare sau alta este foarteelocventă, fiind oglinda personalită ii noastre profunde. Teoriapersonalită ii, elaborată de profesorul Lüscher, îngăduie - printestul culorilor – o interpretare simplă a stării de spirit şi acomportamentului. Acest test cromatic, proiectiv verbalxviii, 2 / 2006
  11. 11. 103 COMUNICAREA CROMATICĂ DIN PERSPECTIVĂ SEMIOTICĂpermite pe baza selec iei în ordine a preferin ei unui set de culori,o autocunoaştere adecvată a caracteristicilor de personalitate.Rela ia profundă dintre culoare şi om concretizată într-o ierarhie apreferin elor cromatice ne furnizează informa ii importantedespre complexa noastră lume interioară. Testul Lüscher este untest de „profunzime”, alcătuit atât pentru folosul profesional alpsihologilor, psihiatrilor, medicilor, cât şi pentru folosul, maipu in profesional, al celor care doresc să-şi cunoascăcaracteristicile conştiente sau subconştiente ale proprieipersonalită i. Cu titlu de exemplificare, Carole La Panxix identificăcâteva dintre întrebările constitutive ale acestui test: „Care estefructul preferat ?”; „Care sunt pietrele preferate ?”; „Cu ce văaroma i mâncărurile ?”; „Ce anume uita i cu uşurin ă ?”; „Careeste criteriul după care alege i o casă ?” etc., dominanta acestoracontribuind la conturarea portretului personal. La rândul lui,Pavel Mureşan xx ne prezintă testul Lüscher elaborat în cele douăvariante ale sale: o variantă completă sau profesională şi o altăvariantă restrânsă (populară sau „semiprofesională”). Primavariantă – completă sau profesională – este formată din şapteseturi diferite de culori, con inând în total 73 de culori formate în25 de nuan e diferite şi, în func ie de cele 43 de alegeri diferite derealizat, se ob in o mul ime de informa ii în legătură cu structurapsihologică, conştientă şi subconştientă a individului, ariile destres psihic, stadiul echilibrului sau dezechilibrului glandular etc.Cea de-a doua variantă – restrânsă sau „semiprofesională” – esteformată din opt culori: albastru-întunecat, verde-albăstrui, roşu-oranj, galben-strălucitor, violet, maro, negru şi gri-neutru. Deşi nue atât de cuprinzătoare ca testul întreg, are totuşi o considerabilăvaloare pentru relevarea aspectelor semnificative ale personalită iişi pentru aten ionarea asupra ariilor stresului psihologic şifiziologic. Amalia Andronic
  12. 12. 104 ROSLIR Revista Română de Semio-Logică (Pe Internet) CONCLUZII COLORATE Indiferent că o vom face prin a privi, prin a ne hrăni, prina ne îmbrăca, prin a crea un ambient potrivit, culoarea - caenergie şi informa ie - aduce diverse modalită i de a ne conecta laaceastă sursă. A respecta lumina, culoarea, este un respect alarmoniei celor şapte păr i prin care aceasta se exprimă pentru noi.Fiecărei zile a săptămânii îi corespunde o culoare. La fel, fiecăreizodii. Toate acestea ne hrănesc într-un fel, aparte. Ne readuc pe ocale simplă acea stare de confort, de a ne sim i mai bine în propriapiele, de a cunoaşte în profunzime ceea ce ne înconjoară, derespect fa ă de acestea. Şi de ce nu, respectarea acestei informa iipe care o avem mereu la îndemână ne poate îndruma, într-o primăetapă, înspre o rearmonizare cu ceea ce suntem şi ceea ce vom„deveni” într-un alt moment al existen ei noastre. Altfel spus, unde culoare nu e, nimic nu e. BIBLIOGRAFIE : Carole La Pan, Magia culorilor: ini iere în cromoterapie, Editura Polirom, Iaşi, 2005; Dorothee Koechlin de Bizemont, Muzicoterapia sau cum să ne vindecăm cu ajutorul muzicii, PRO Editură şi Tipografie, Bucureşti, 2005; Dorothee Koechlin de Bizemont, Universul lui Edgar Cayce, Editura Saggitarius, Iaşi, 1993; Goethe, J.W., Teoria culorilor, Editura Princeps, Iaşi, 1995; Marica, Viorica Guy, Ipostaze ale picturii moderne, Editura Meridiane, Bucureşti, 1985; 2 / 2006
  13. 13. 105 COMUNICAREA CROMATICĂ DIN PERSPECTIVĂ SEMIOTICĂ Mouloud, Noël, Pictura şi spa iul, Editura Meridiane, Bucureşti, 1978; Mihăilescu, Dan, Limbajul culorilor şi al formelor, Editura Ştiin ifică şi pedagogică, Bucureşti, 1980; Mureşan, Pavel, Culoarea în via a noastră, Editura Ceres, Bucureşti, 1988; Petrovici, Vasile, Lumină şi culoare în spectacol, Editura Albatros, Bucureşti, 1974; Walker, Dael, Cartea cristalelor. Cristale care vindecă, Editura Saggitarius, Iaşi, 1994.NOTE:i Cifra şapte, deseori asociată cu „lucky seven”, ne va ghida pe tot parcursullucrării, ca un corespondent pentru cele şapte culori ale curcubeului, şapte notemuzicale, şapte zile ale săptămânii, cei şapte ani de-acasă etc.ii Carole La Pan, Magia culorilor: ini iere în cromoterapie, Editura Polirom, Iaşi,2005, pp. 143-152iii Newton, apud Goethe, Teoria culorilor, Editura Princeps, Iaşi, 1995, p. 248iv Dan Mihăilescu, Limbajul culorilor şi al formelor, Editura Ştiin ifică şiEnciclopedică, Bucureşti, 1980, p. 91v Goethe, Teoria culorilor, Editura Princeps, Iaşi, 1995, p. 226vi Dan Mihăilescu, Op. cit., p. 74vii Ibidemviii Dorothee Koechlin de Bizemont, Universul lui Edgar Cayce, EdituraSaggitarius, Iaşi, p. 71ix Gonadele desemnează glandele sexuale masculine şi femininex Celulele lui Lyden sau Leydig, centrul echilibrului masculin-feminin,reprezintă un ansamblu de celule secretoare de hormoni localizate sub ombilic şideasupra gonadelorxi Plexul solar are drept corespondent suprarenalele; la rândul lor, suprarenalelereprezintă centrul nostru emo ional, deoarece ele declanşează reac ii în plexulsolar care se propagă în tot corpulxii Timusul corespunde inimii Amalia Andronic
  14. 14. 106 ROSLIR Revista Română de Semio-Logică (Pe Internet)xiii Glanda pineală este punctul de plecare pentru construirea embrionului înpântecele mameixiv Potrivit lui Edgar Cayce, pituitara este „cea mai înaltă glandă a corpului careeste legată de lumină şi se dezvoltă în tăcere”, glandă suverană a corpului ce arerol de declanşatorxv Edgar Cayce, apud Dorothee Koechlin de Bizemont, Op. cit., p. 71xvi Carole La Pan, Op. cit., p. 28xvii Dael Walker, Cartea cristalelor. Cristale care vindecă, Editura Sagittarius,Iaşi, 1994, pp.160-161xviii Cu ajutorul acestui test se “sondează” structurile profunde ale personalită ii,cu ajutorul explica iilor verbalexix Carole La Pan, Op. cit., pp. 97-110xx Pavel Mureşan, Culoarea în via a noastră, Editura Ceres, Bucureşti, 1988, pp.90-92 2 / 2006

×