Osteobiol Abstract Scientific broschure (RO)

  • 370 views
Uploaded on

Articole stiintifice despre bio-materialele Osteobiol

Articole stiintifice despre bio-materialele Osteobiol

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
370
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
8
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. REZUMATE ŞTIINŢIFICE ŞTIINŢA REGENERĂRII INSPIRAT DE NATURĂ
  • 2. Cuprins Trubiani O, Scarano A, Orsini G, Di Iorio D, D'arcangelo C, Piccirilli M, Sigismondo M, Caputi S Rolul celulelor stem mezenchimale din ligamentul periodontal uman asupra biomaterialelor de origine animală International Journal of Immunopathology and Pharmacology, 2007 Jan-Mar;20(1 Suppl 1):87-91 8 Figueiredo M, Henriques J, Martins G, Guerra F, Judas F, Figueiredo H Caracterizarea fizico-chimică a biomaterialelor utilizate uzual în stomatologie ca substituenţi osoşi comparaţie cu osul uman Journal of Biomedical Materials Research Part B: Applied Biomaterials, 2010 Feb;92(2):409-19 9 TESTE DE LABORATOR Nannmark U, Sennerby L Răspunsul ţesutului osos la grefele prehidratate, colagenate, cortico-spongioase de origine porcină: un studiu efectuat pe defecte maxilare, la iepure Clinical Implant Dentistry and Related Research, 2008 Dec;10(4):264-70, Epub 2008 Jan 30 12 Calvo Guirado JL, Gómez Moreno G, Barone A, Cutando A, Alcaraz Baños M, Chiva F, López Marí L, Guardia J Melatonina si osul porcin, pe suprafața implantară cu depozit discret de calciu, stimulează osteointegrarea implanturilor dentare Journal of Pineal Research, 2009,47:164-72 13 Calvo Guirado JL, Gómez Moreno G, López Marí L, Guardia J, Marinez González JM, Tresguerres IF, Paredes SD, Fuentes Breto L Acțiunile melatoninei în amestec cu os colagenat, de origine porcină, în comparație cu osul porcin simplu, asupra osteointegrării implanturilor dentare Journal cf Pineal Research, 2010,48:194-203 14 Nannmark U, Azarmehr I Comunicare ştiinţifică: grefe osoase colagenate, cortico-spongioase, de origine porcină. Un studiu pe defecte maxilare, la iepure Clinical Implant Dentistry and Related Research, 2010 Jun 1;12(2):161-3 15 Calvo Guirado JL, Fernández MP, Negri B, Delgado Ruiz R, Maté Sánchez de Val J, Gómez Moreno G Model experimental de răspuns al osului la xenogrefele colagenate de origine porcină (Osteobiol, mp3 ): studiu radiologic şi histomorfometric Clinical Implant Dentistry and Related Research, 2011 Mar 31, Epub ahead of print 16 STUDII EXPERIMENTALE Covani U, Ameri S, Crespi R, Barone A Conservarea crestei alveolare cu os alogen. Analiza histologică Italian Oral Surgery, 2004, Vol 3, 1: 17-23 18 Arcuri C, Cecchetti F, Germano F, Motta A, Santacroce C Studiu clinic şi histologic al unui substituent osos xenogenic, utilizat ca material de adiţie, în alveole postextracţionale Minerva Stomatologica, 2005 Jun;54(6):351-62 19 Barone A, Nicoli Aldini N, Fini M, Giardino R, Calvo Guirado JL, Covani U Xenogrefe vs. extracţia clasică, în conservarea crestei alveolare, după îndepărtarea dintelui: un studiu clinic şi histomorfometric. Journal of Periodontology, 2008 Aug;79(8):1370-7 20 Cardaropoli D, Cardaropoli G Conservarea crestei alveolare postextracţionale: un studiu clinic şi histologic International Journal of Periodontics and Restorative Dentistry, 2008 Oct;28(5):469-77 21 Crespi R, Capparè P, Gherlone E Implanturi dentare inserate în situri postextracţionale grefate cu diferiţi substituenţi osoşi: evaluare radiologică la 24 de luni Journal of Periodontology, 2009 Oct;80(10):1616-1621 22 Rossi R, Santos Morales R, Frascaria M, Benzi R, Squadrito N Planificare implanturilor în zona estetică, folosind un nou sistem de analiză 3D pentru implanturi The European Journal of Esthetic Dentistry, 2010 Summer;5(2):172-88 23 REGENERARE ALVEOLARĂ
  • 3. Cuprins DEHISCENȚE ŞI FENESTRAȚII 26 Covani U, Barone A, Cornelini R, Crespi R Rezultatul clinic al inserării imediate a implantelor, ulterior îndepărtării unui implant fracturat Journal of Periodontology, 2006 Apr;77(4):722-7 27 Barone A, Ameri S, Covani U Implanturi imediat postextracţionale: tratamentul defectelor periimplantare. retrospectivă European Journal of Implant Prosthodontics, 2006 May-Aug;2(2):99-106 28 Covani U, Cornelini R, Barone A Augmentarea osoasă în jurul implanturilor imediat inserate, cu sau fără decolarea lamboului: o abordare modificată International Journal of Oral and Maxillofacial Implants, 2008 Sep-Oct;23(5):841-6 29 Covani U, Marconcini S, Crespi R, Barone A Inserarea imediată a unui implant, după îndepărtarea unui implant neintegrat: raport clinic şi histologic de caz Journal of Oral Implantology, 2009;35(4):189-95 32 Barone A, Cornelini R, Ciaglia R, Covani U Inserarea implanturilor dentare în alveole postextracţionale şi elevarea simultană a podelei sinusale maxilare cu osteotoame: o serie de cazuri clinice International Journal of Periodontics and Restorative Dentistry, 2008 Jun;28(3):283-9 33 Calvo Guirado JL, Gomez Moreno G, Lopez Mari L, Ortiz Ruiz AJ, Guardia J Elevarea atraumatică a mucoasei sinusului maxilar, utilizând osteotoame conice, pentru implantare imediată. Un studiu clinic de 3 ani Medicina Oral, Patologia Oral y Cirugia Bucal, 2010 Mar 1;15(2):E366-70 36 Barone A, Crespi R, Nicoli Aldini N, Fini M, Giardino R, Covani U Augmentare de sinus maxilar: analiză histologică şi histomorfometrică. International Journal of Oral and Maxillofacial Implants, 2005 Jul-Aug;20(4):519-25 37 Barone A, Santini S, Sbordone L, Crespi R, Covani U Un studiu clinic despre rezultatele şi complicaţiile asociate cu augmentarea de sinus maxilar International Journal of Oral and Maxillofacial Implants, 2006 Jan-Feb;21(1):81-5 38 Orsini G, Scarano A, Piattelli M, Piccirilli M, Caputi S, Piattelli A Analiza histologică şi ultrastructurală a osului regenerat, în augmentarea de sinus maxilar cu un biomaterial de origine porcină Journal of Periodontology, 2006 Dec;77(12):1984-90 39 Barone A, Santini S, Marconcini S, Giacomelli L, Gherlone E, Covani U Osteotomia şi ridicarea membranei sinusale în timpul tehnicii de augmentare a sinusului maxilar. Un studiu comparativ: aparat piezoelectric vs. instrumente rotative convenţionale Clinical Oral Implants Research, 2008 May;19(5):511-5, Epub 2008 Mar 26 40 Scarano A, Piattelli M, Carinci F, Perrotti V Îndepărtarea, după 7 ani, a unui implant migrat în sinusul maxilar. O raportare de caz clinic şi histologic Journal of Osseointegration, 2009 41 Barone A, Ricci M, Covani U, Nannmark U, Azarmehr I, Calvo Guirado JL Augmentarea de sinus maxilar, utilizând os prehidratat, cortico-spongios, de origine porcină: evaluare histomorfometrică după 6 luni Clinical Implant Dentistry and Related Research, 2010 May 11, Epub ahead of print 42 Scarano A, Piattelli A, Assenza B, Quaranta A, Perrotti V, Piattelli M, Iezzi G Os p orcin utili z at î n te h n i c i l e d e a u g m e nt a re d e s i n u s : retrosp ec tivă la 5 a n i Journal of Oral and Maxillofacial Surgery, 2010 Aug;68(8):1869-73 SINUS LIFTING CU ACCES CRESTAL SINUS LIFTING CU ACCES LATERAL O analiză eva l u a re clinică
  • 4. Cuprins SINUS LIFTING CU ACCES LATERAL Barone A, Orlando B, Tonelli P, Covani U Rata de supraviețuire pentru implanturile inserate în zona laterală maxilară, cu și fără augmentare de sinus; Studiu comparativ de cohortă Journal of Periodontology, 2011 Feb;82(2):219-26, Epub 2010 Sep 10 43 Pagliani L, Andersson P, Lanza M, Nappo A, Verrocchi D, Volpe S, Sennerby L Un substituent osos colagenat, de origine porcină, folosit pentru augmentarea unor implanturi Neoss: studiu prospectiv multicentric al unei serii de cazuri, timp de 1 an, cu evaluare histologică Clinical Implant Dentistry and Related Research, 2010 Oct 26, Epub ahead of print 44 Scarano A, Piattelli A, Perrotti V, Manzon L, Iezzi G Augmentarea sinusului maxilar la oameni, cu os cortical porcin: evaluare histologică şi histomorfometrică după 4 şi 6 luni Clinical Implant Dentistry and Related Research, 2011;13(1):13-18 45 Del Corso M Răspunsul ţesutului moale la PRF: rezultate clinice Cosmetic Dentistry, 2008,3:16-20 48 Cardaropoli D, Cardaropoli G Vindecarea retracţiilor gingivale utilizând membrane din colagen şi o xenogrefă demineralizată: un studiu clinic randomizat controlat International Journal of Periodontics and Restorative Dentistry, 2009 Feb;29(1):59-67 49 REGENERARE PARODONTALĂ Cassetta M, Calasso S, Vozza I, Dell'aquila D Reabilitarea unei creste alveolare atrofiate cu implanturi cilindrice, sablate şi acidifiate: studiu pilot European Journal of Implant Prosthodontics, 2005;(3)1:133-144 52 Barone A, Covani U Reconstrucţia crestei alveolare maxilare cu bloc osos autogen, nevascularizat: rezultate clinice Journal of Oral and Maxillofacial Surgery, 2007 Oct;65(10):2039-46 53 Calvo Guirado JL, Pardo Zamora G, Saez Yuguero MR Intervenţie de ridge splitting pe o creastă alveolară maxilară, cu implantare imediată, regenerare osoasă şi temporizare: studiu de caz Journal of Irish Dental Association, 2007 Winter;53(4):187-90 54 Scarano A, Murmura G, Carinci F, Assenza B, Piattelli M, Piattelli A. Augmentarea verticală a crestei mandibulare laterale atrofiate prin tehnica inlay, cu o xenogrefă fără minişuruburi şi miniplăcuţe de fixare: serie de cazuri Clinical Oral Implants Research, 2011 Jan 20, Epub ahead of print AUGMENTARE ORIZONTALĂ AUGMENTARE VERTICALĂ 56 Rinna C, Ungari C, Saltarel A, Cassoni A, Reale G Restaurarea podelei orbitale Journal of Craniofacial Surgery, 2005 Nov;16(6):968-72 58 Grenga PL, Reale G, Cofone C, Meduri A, Ceruti P, Grenga R Scala Hess şi diplopia: evaluarea a 30 de pacienţi, care au suferit intervenţii chirurgicale reparatorii a fracturii orbitale Ophthalmic Plastic and Reconstructive Surgery, 2009 Mar-Apr;25(2): 123-5 59 Rinna C, Reale G, Foresta E, Mustazza MC Peretele orbital median reconstruit cu o corticală osoasă, de origine porcină The Journal of Craniofacial Surgery, 2009 May;20(3):881-4 60 CHIRURGIE MAXILO-FACIALĂ
  • 5. Teste de laborator ŞTIINŢA REGENERĂRII INSPIRAT DE NATURĂ
  • 6. TESTE DE LABORATOR Rolul celulelor stem mezenchimale din ligamentul periodontal uman, asupra biomaterialelor de origine animală 010 Oriana Trubiani1 Antonio Scarano1 Giovanna Orsini1 Donato Di Iorio1 Marcello Piccirilli1 Marco Sigismondo1 Sergio Caputi1 REZUMAT Afectarea parodontală este cea mai frecventă cauză a pierderii dinţilor, prin distrugerea ţesuturilor de susţinere dentară. În consecinţă, refacerea unui parodonţiu sănătos este un scop esenţial în terapiile parodontale. Celulele stem mezenchimale din ligamentul parodontal (PDL-MSCs) oferă o bună perspectivă asupra regenerării osoase. Majoritatea studiilor asupra diferenţierii osteogenice a celulelor stem din ţesutul parodontal, arată că aceste celule pot avea caracteristici asemănătoare osteoblastelor, inclusiv capacitatea de a forma, in vitro, un ţesut osos. Acest studiu in vitro a analizat efectul celulelor stem mezenchimale, de origine umană, obţinute din ţesuturile orale, aplicate pe substituent osos de origine porcină, format din granule osoase corticale (Apatos, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). Acest material de adiţie osoasă este un substituent osos xenogenic, format din os cortical sterilizat, de origine porcină, sub formă granulară, cu porozitate mare şi cu diametre cuprinse între 600-1000 μm. Acest biomaterial este similar cu osul uman, este osteoconductiv, bine integrat în zona receptoare şi prezintă o resorbţie incompletă. 1 | Department of Stomatology and Oral Sciences, University of G. d’Annunzio Chieti-Pescara, Italy ARTICOL ORIGINAL International Journal of Immunopathology and Pharmacology 2007 jan-mar;20(1suppl.1):87-91 Rezultatele au indicat o afinitate celulară crescută asupra acestui biomaterial tridimensional. Acest substrat a fost capabil să asigure un suport extraordinar pentru structurile celulare, fapt dovedit de proliferarea şi colonizarea celulară pe acest substituent osos. Mai mult decât atât, examinările au arătat că o parte considerabilă de pe suprafaţa biomaterialului a fost acoperită de celule osoase nou formate, cu prezenţa unor structuri de legatură între cele două formaţiuni. CONCLUZII Aşa cum s-a demonstrat în diferite studii, biomaterialul cortical de origine porcină poate să favorizeze formarea osoasă şi poate fi folosit în augmentarea sinusului maxilar, deoarece nu interferă cu procesul de regenerare osoasă şi cu osteointegrarea implanturilor. Mai mult decât atât, acest studiu a descoperit că biomaterialul derivat din os porcin, nu împiedică dezvoltarea celulelor stem mezenchimale din ligamentul periodontal, la acest nivel având loc un proces de osteointegrare a biomaterialului. Ca atare, poate fi indicat să afirmăm că, regenerarea osoasă în chirurgia orală şi maxilofacială poate fi îmbunătăţită prin acest tip de suport dur, care s-a demonstrat că este perfect biocompatibil şi capabil să susţină creşterea şi diferenţierea celulară. Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Apatos TEL PAG 8 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 7. Caracterizarea fizico-chimică a biomaterialelor utilizate uzual în stomatologie ca substituenţi osoşi - comparaţie cu osul uman REZUMAT Xenogrefele au fost considerate o alternativă de viitor la autogrefe, datorită disponibilităţii nelimitate, şi pentru că pot reduce morbiditatea, eliminând prezenţa unei zone donoare. Scopul principal al acestui studiu a fost să descrie varietatea de granule minerale, conţinute în biomateriale de origine diferită (bovin, porcin şi coral) şi de diferite tipuri (os cortical şi spongios, os mineral). Biomaterialele examinate au inclus materiale de grefare de origine diferită: bovin (BioOss® si PepGen P-15®), porcin (Gen-Os,OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) şi coral (Biocoral®). Aceste mostre au fost testate, fără nici un alt tratament. Rezultatele obţinute pentru aceste biomateriale au fost comparate cu cele ale osului uman. Pe lângă raţionalizarea chimică clasică a compoziţiei şi cristalinităţii, o atenţie sporită a fost pusă pe măsurarea proprietăţilor morfostructurale diferite, în special, dimensiunea granulelor, porozitate, densitate şi aria de întindere. Fiecare material a fost utilizat sub formă granulară (uşor de manipulat şi mai uşor de resorbit), cu dimensiunea medie redusă a granulelor, şi s-a recomandat aplicarea în tratamentul defectelor osoase orale, periodontale şi maxilofaciale. Intruziunea cu mercur a arătat variaţii semnificative de porozitate, pentru diferitele mostre analizate: 33% pentru OsteoBiol®, 50% pentru PepGenP-15® şi 60% pentru BioOss®. Mai mult decât atât, s-a demonstrat că un procent semnificativ de porozitate corespunde porilor submicronici. Biocoral nu a fost utilizat prin această tehnică, deoarece conţine pori de dimensiune mai mare decât limita superioară a porozimetrului. Determinările valorilor densităţii pentru mostrele osoase au fost apropiate de valorile teoretice ale hidroxiapatitei. Totuşi, valorile pentru mostrele colagenate au fost mai reduse, în concordanţă cu conţinutul mineral scăzut. Aria de întindere a variat de la mai puţin de 1 m2/g (Biocoral®), până la 60 m2/g (BioOss®). Spectrul FTIR al OsteoBiol® Gen-Os şi a osului uman natural a arătat benzile de colagen vizibile clar lângă cele de hidroxiapatită, în timp de difractogramele mostrelor analizate au indicat prezenţa a două faze: cristale de hidroxiapatită şi benzi de colagen. CONCLUZII În evaluarea acestor biomateriale, autorii au detectat diferenţe semnificative între dimensiunile granulelor, cristalinitate, porozitate şi zonele de distribuţie a porilor, aria de întindere, şi conţinutul anorganic. Prin urmare, ei au concluzionat că “deşi aceste caracteristici morfologice influenţează semnificativ comportamentul in vivo a acestor mostre analizate, de obicei, nu sunt luate în considerare, când este evaluată eficienţa lor biologică. Acest fapt ar putea fi responsabil de rezultatele contradictorii întâlnite frecvent în literatură. Se consideră că rezultatele investigaţiilor pentru aceste materiale vor fi de mare ajutor pentru a înţelege pe deplin rezultatele lor clinice”. TESTE DE LABORATOR 026 Margarida Figueiredo1 Jose Henriques2 Gabriela Martins1 Fernando Guerra2 Fernando Judas3 Helena Figueiredo4 1 | Chemical Engineering Department, University of Coimbra, 3030-290 Coimbra, Portugal 2 | Department of Dentistry, University of Coimbra, 3030-005 Coimbra, Portugal 3 | Orthopaedics Department, Coimbra University Hospital, Hospitais da Universidade de Coimbra, 3000-075 Coimbra, Portugal 4 | Histology Institute, University of Coimbra, 3004-504 Coimbra, Portugal ARTICOL ORIGINAL Journal of Biomedical Materials Research Part B: Applied Biomaterials 2010 Feb;92(2):409-19 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Gen-Os Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 9 TEL
  • 8. Studii experimentale ŞTIINŢA REGENERĂRII INSPIRAT DE NATURĂ
  • 9. STUDII EXPERIMENTALE 019 Ulf Nannmark1 Lars Sennerby2 1 | DDS, PhD | Associate professor, Institute of Biomedicine 2 | DDS, PhD | Professor, Department of Biomaterials, Sahlgrenska Academy, Göteborg University, Göteborg, Sweden ARTICOL ORIGINAL Clinical Implant Dentistry and Related Research 2008 Dec;10(4):264-70, Epub 2008 Jan 30 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Gen-Os OsteoBiol® mp3® MEMBRANA OsteoBiol® Evolution EXP PAG 12 Răspunsul ţesutului osos la grefele prehidratate, colagenate, cortico-spongioase, de origine porcină: un studiu efectuat pe defecte maxilare, la iepure REZUMAT Substituenţii osoşi de origine animală (xenogrefe) sunt utilizaţi frecvent ca materiale de grefare pentru umplerea defectelor osoase şi în intervenţiile de augmentare, consecutiv ridicării podelei sinusului maxilar. Pentru a fi eficienţi, substituenţii osoşi trebuie să aibă proprietăţi osteoconductive şi să fie complet înlocuiţi în timp, de osul nou format. Pentru a îmbunătăţii manipularea clinică, este posibil să se adauge gel de colagen la granulele osoase prehidratate şi colagenate, de origine porcină (PCPB), obţinându-se un material adeziv şi uşor de modelat, care facilitează aplicarea în zonele care trebuie augmentate. Cum posibilitatea ca gelul de colagen să influenţeze răspunsul tisular osos nu este cunoscută, scopul acestui studiu a fost să evalueze histologic reacţia ţesutului osos la grefa PCPB, cu sau fără adaos de gel de colagen, şi să evalueze puterea de resorbţie/degradare a acestor biomateriale. Pentru acest studiu, s-au creat defecte osoase bilaterale (dimensiune 5x8x3mm) în maxilarul a 14 iepuri. Defectele osoase au fost umplute cu granule prehidratate şi colagenate cortico-spongioase, de origine porcină (PCPB) -Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia - granulometrie: 250-1000 μm), ca material de control, şi granule PCPB amestecate cu gel de colagen (mp3®, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia - granulometrie: 600-1000 μm) ca material de testare. O membrană de colagen (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) a fost folosită să acopere defectul, şi s-a realizat sutura cu materiale resorbabile. Animalele au fost sacrificate după 2 (n=3), 4(n=3) şi 8 săptămâni(n=8) pentru evaluări histologice şi morfometrice. În conformitate cu rezultatele acestor evaluări, nu s-a observat nici o diferenţă semnificativă între materialele de testare şi cele de control. Nu au existat semne de reacţii adverse, şi atât osteogeneza, cât şi angiogeneza, au urmărit schema obişnuită. Ambele materiale au prezentat formare osoasă direct pe granulele osoase, prin precursori osteoblastici cunoscuţi. Suprafaţa osoasă nou formată a crescut în timp (28 săptămâni) pentru ambele zone, de la 16,2% (control) şi 19,2% (test) la 42,7, respectiv 43,8%. Grefa osoasă PCPB, fie amestecată cu colagen, fie ca atare, a fost resorbită de osteoclaste, similar cu procesul de remodelare, cu formarea de osteoane, printre granulele de biomaterial. Examinarea morfometrică a indicat o reducere a zonei PCPB de la 19,4%(zona de control) şi 23,8%(zona de testare), după 2 săptămâni, la 3,7, respectiv 9,3%, după 8 săptămâni. Examinarea histologică a arătat că membrana şi-a îndeplinit funcţia şi a fost bine integrată de un strat acoperitor de ţestul moale gingival. CONCLUZII Din descoperirile acestui studiu, este posibil să concluzionăm că amestecul gelului de colagen şi PCPB, cu scopul de a facilita manipularea clinică, nu a influenţat răspunsul ţesutului osos la grefă, biomaterialul şi-a îndeplinit proprietăţile osteoconductive şi a fost resorbit în timp. Ambele materiale de adiţie osoasă au arătat proprietăţi osteoconductive, similare neoformării osoase, cu precursori osteoblastici vizibili direct pe suprafaţa granulelor grefate. Măsurătorile morfometrice au arătat o extindere în timp a zonei osoase, concomitent cu reducere zonei de biomaterial grefat. Autorii au concluzionat că "osul porcin colagenat prezintă o excelentă biocompatibilitate şi proprietăţi osteoconductive, fie amestecat sau fără gel de colagen. În acest experiment, biomaterialul a fost resorbit în suprafaţă de către osteoclaste, precum şi prin etapa de remodelare, cu formarea osteoanelor". Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 10. Melatonina şi osul porcin, pe suprafața implantară cu depozit discret de calciu, stimulează osteointegrarea implanturilor dentare REZUMAT Grefele osoase sunt utilizate uzual în defecte osoase sau în alveole postextracţionale, cu scopul de a facilita vindecarea osoasă, pentru a mări lăţimea crestei alveolare sau pentru augmentarea podelei sinusului maxilar, înainte de inserarea implantului. Aşa cum câteva studii au arătat că melatonina este un mediator important în formarea şi stimularea osoasă, şi acţionează direct asupra osteoclastelor în metabolismul osos, acest studiu are scopul să evalueze efectul aplicării topice a melatoninei, în amestec cu osul colagenizat, de origine porcină, mp3 (OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), pentru a accelera procesul de osteointegrare pe un depozit discret de calciu (DCD) de pe suprafaţa implantului, la câini Beagle, la 3 luni după inserţia implanturilor. STUDII EXPERIMENTALE 022 José Luis Calvo Guirado1 Gerardo Gomez Moreno2 Antonio Barone3 Antonio Cutando2 Miguel Alcaraz Baños4 Fernando Chiva5 Laura Lopez Mari1 Javier Guardia2 După 4 săptămâni de la tratament, melatonina a crescut semnificativ perimetrul osos ce vine în contact direct cu implanturile tratate (P<0.0001), densitatea osoasă (P<0.0001), neoformarea osoasă (P<0.0001) în comparaţie cu implanturile de control. Melatonina, în combinaţie cu osul colagenat de origine porcină, a acoperit depozitul discret de calciu de pe suprafaţa implantului, şi prezintă un contact osos mai întins cu implantul, la 12 săptămâni postintervenţie, în comparaţie cu implanturile acoperite cu melatonină şi implanturile de control. La implanturile cu melatonină şi os porcin mp3, s-a observat o resorbţie mai redusă a crestei osoase, decât la implanturile acoperite doar cu melatonină şi la implanturile de control, la 12 săptămâni. CONCLUZII Rezultatele acestui studiu sugerează că asocierea melatoninei cu mp3 măreşte contactul os-implant (BIC) şi reduce pierderea osoasă crestală, iar aplicarea topică a melatoninei pe suprafaţa DCD poate acţiona ca un agent biomimetic în inserarea implanturilor endo-osoase dentare, favorizând procesul de osteointegrare. Prin urmare, autorii au confirmat că “aceste acţiuni ale melatoninei asupra ţestului osos pot fi de interes, în măsura în care este posibil să aplicăm melatonina, în timpul etapei chirurgicale de inserare a implanturilor, ca agent biomimetic. Astfel, procesul de vindecare poate fi mai eficient, situaţia iniţială a ţesuturilor receptoare este ameliorată, perioada de obţinere a osteointegrării şi stabilizării implantului poate fi redusă, iar calitatea vieţii pacienţilor poate fi îmbunătăţită.” 1 | Department of General and Implant Dentistry, Faculty of Medicine and Dentistry, University of Murcia, Murcia, Spain 2 | Department of Special Care in Dentistry, School of Dentistry, University of Granada, Granada, Spain 3 | Department of Oral Surgery, Faculty of Medicine, University of Genova, Italy 4 | Department of Radiology, Faculty of Medicine and Dentistry, University of Murcia, Murcia, Spain 5 | Department of Restorative Dentistry, Faculty of Medicine and Dentistry, University of Murcia, Murcia, Spain ARTICOL ORIGINAL Journal of Pineal Research 2009; 47:164-172 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® mp3® Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 13 EXP
  • 11. STUDII EXPERIMENTALE 033 José Luis Calvo Guirado1 Gerardo Gómez Moreno2 Laura López Marí1 Javier Guardia2 José María Marínez González3 Antonio Barone4 Isabel F Tresguerres5 Sergio D Paredes6 Lorena Fuentes Breto6 1 | Department of General and Implant Dentistry, Faculty of Medicine and Dentistry, University of Murcia, Murcia, Spain 2 | Department of Pharmacological Interactions in Dentistry, Dental School, University of Granada, Granada, Spain 3 | Department of Oral Surgery, Dental School, University Complutense, Madrid, Spain 4 | Department of Oral Surgery, Faculty of Medicine, University of Genova, Genova, Italy 5 | Department of Physiology, Faculty of Medicine, University Complutense of Madrid, Madrid, Spain 6 | Department of Cellular and Structural Biology, University of Texas, San Antonio, TX, USA ARTICOL ORIGINAL Journal of Pineal Research 2010; 48:194-203 Acțiunile melatoninei în amestec cu os colagenat, de origine porcină, în comparație cu osul porcin simplu, asupra osteointegrării implanturilor dentare REZUMAT Câteva studii au arătat că melatonia este un important mediator al formării și stimulării creșterii osoase, sugerând un efect osteogen al melatoninei, care ar putea avea importanță clinică. În consecință, scopul acestui studiu a fost evaluarea efectului aplicării topice a melatoninei, în amestec cu os porcin colagenat, asupra osteointegrării implanturilor cu suprafață rugoasă de DCD (depozite discrete de calciu), la câinii Beagle, la 3 luni după implantare. Pentru realizarea inserării implanturilor dentare, au fost extrași molarii inferiori la 12 câini Beagle. Fiecare mandibulă a primit două implanturi cu pereți paraleli și platformă extinsă, cu suprafață DCD, de 4 mm diametru și 10 mm lungime. Implanturile au fost aplicate aleator în zonele distale ale fiecărei mandibule, în zona molarilor, iar golurile au fost umplute cu 5 mg de pulbere de melatonină liofilizată, amestecată cu mp3, de os porcin (OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italy) în zona test și doar cu os porcin colagenat (mp3®) în zona de control. Evaluările histomorfometrice au arătat că, după o perioadă de 4 săptămâni de la tratament, melatonina, împreună cu osul porcin, au crescut semnificativ perimetrul de os aflat în contact direct cu implanturile înșurubate (P<0,0001), densitatea osoasă (P<0,0001), precum și neoformarea osoasă (P<0,0001) în comparație cu osul porcin simplu din jurul implanturilor. CONCLUZII Autorii au ales folosirea acestui biomaterial derivat din os porcin datorită excelentei sale biocompatibilități, insistând asupra posibilității ca, aplicarea topică a grefelor de os porcin și a melatoninei, să promoveze în mod sinergic formarea de os in vivo, stimulând diferențierea și proliferarea celulelor osteogene. Deoarece rezultatele acestui studiu demonstrează acţiunea grefei de os porcin, în amestec cu melatonina, asupra implanturilor dentare osteointegrate cu suprafață DCD, de creștere a suprafeţei de contact dintre implant și os (BIC: 84,5±1,5%) în comparație cu zonele tratate doar cu os porcin (BIC: 66,17±1,2%), la 12 săptămâni postoperator, autorii au ajuns la concluzia că “melatonina, în amestec cu osul porcin colagenat, poate acţiona pe suprafaţa DCD ca un agent biomimetic, în timpul aplicării implanturilor dentare endoosoase, favorizând osteointegrarea”. Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® mp3® EXP PAG 14 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 12. Comunicare ştiinţifică: grefe osoase colagenate, cortico-spongioase, de origine porcină. Un studiu pe defecte maxilare, la iepure REZUMAT Într-un studiu anterior, autorii au evaluat răspunsul ţesutului osos la osul porcin colagenat(CPB), cu sau fără prehidratare, şi au observat că CPB a arătat o bună biocompatibilitate, proprietăţi osteoconductive, şi că materialul a fost resorbit de către osteoclastele de suprafaţă, precum şi în etapa de remodelare, prin formarea de osteoane. Mai mult decât atât, ei au descoperit că procesul de deshidratare a făcut materialul mai lipicios, uşurând manipularea clinică. STUDII EXPERIMENTALE 031 Ulf Nannmark1 Iman Azarmehr2 Cum, influenţa proporţiilor diferite ale granulelor osoase şi colagenului la răspunsul osos nu este încă cunoscut, scopul acestei scurte comunicări a fost să evalueze răspunsul ţesutului osos la CPB, cu conţinut diferit de gel de colagen, când este plasat în defecte maxilare, la iepure. În acest studiu, s-au creat defecte osoase bilaterale, de 5x8x3 mm, la maxilar, la 8 iepuri. Defectele au fost umplute cu amestec osos prehidratat (20% colagen I/III), cortico-spongios colagenat, de origine porcină (Putty, OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia – granulaţie până la 300 μm) (A) sau cu amestec osos prehidratat(40% colagen I/III), cortico-spongios colagenat, de origine porcină (Gel 40, OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia – granulaţie până la 300 μm). Animalele au fost sacrificate după 8 săptămâni, pentru evaluări histologice şi morfometrice, care au evidenţiat că pentru ambele materiale există un grad crescut de neoformare osoasă, 42% , şi, respectiv 46%, precum şi semne clare de resorbţie, la momentul sacrificării animalelor. CONCLUZII Studiul de faţă a demonstrat clar că CPB, cu procent diferit de gel de colagen, induce formarea osoasă în defecte, la osul de iepure, şi că are loc resorbţia granulelor osoase, de origine porcină. Conţinutul ridicat de colagen, poate induce adeziunea atât a celulelor mezenchimale şi a osteoclastelor, la suprafaţa materialului, deoarece s-a demonstrat că aceste celule au efect chemotactic şi de diferenţiere din celule stem mezenchimale. Pe baza acestor observaţii, autorii au concluzionat că “CPB, cu diferite procente de colagen, prezintă o bună biocompatibilitate şi proprietăţi osteoconductive. În acest studiu, cele două materiale utilizate au fost similare, din punct de vedere al neoformării osoase şi a resorbţiei, iniţiate la 8 săptămâni”. 1 | DDS, PhD | Institute of Biomedicine, Sahlgrenska Academy, Gothenburg University, Gothenburg, Sweden 2 | UDS | Institute of Biomedicine, Sahlgrenska Academy, Gothenburg University, Gothenburg, Sweden ARTICOL ORIGINAL Clinical Implant Dentistry and Related Research 2010 Jun 1;12(2):161-3 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Putty OsteoBiol® Gel 40 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 15 EXP
  • 13. STUDII EXPERIMENTALE 042 José Luis Calvo Guirado1 Maria P. Ramírez Fernández1 Bruno Negri1 Rafael A. Delgado Ruiz2 José E. Maté Sánchez de Val2 Gerardo Gómez Moreno3 1 | DDS, MS, PhD | Department of Implant Dentistry, Faculty of Medicine and Dentistry, University of Murcia, Murcia, Spain 2 | DDS, MS, PhD | Department of Restorative Dentistry, Faculty of Medicine and Dentistry, University of Murcia, Murcia, Spain 3 | DDS, MS, PhD | Department of Pharmacological Interactions, School of Dentistry, University of Granada, Granada, Spain Model experimental de răspuns al osului la xenogrefele colagenate de origine porcină (OsteoBiol® mp3®): studiu radiologic şi histomorfometric REZUMAT În cazul crestelor atrofiate, este necesară reconstrucţia unui volum de os suficient pentru a asigura succesul reabilitării prin implanturi dentare. În momentul de faţă, practicienii pot sa aleagă între diferite tehnici de reconstrucţie a crestelor atrofiate, fiecare cu avantajele şi limitele ei. Una dintre aceste tehnici este folosirea grefelor de substituţie osoasă. De-a lungul timpului, aceste tehnici au reprezentat un subiect de cercetare clinică, cu scopul de a descoperi acel biomaterial ideal, care să fie sigur din punct de vedere biologic, fiabil, biocompatibil şi non-toxic. Scopul acestui studiu a fost realizarea de evaluări radiologice şi histomorfometrice ale răspunsului ţesutului osos la o xenogrefă de origine porcină, la o perioadă de 4 luni, de la inserarea în tibiile de iepuri. Biomaterialul testat a fost mp3® (OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), un os fără antigeni, compus din 90% granule colagenizate cu dimensiuni între 600 şi 1000 microni, în amestec cu 10% gel de colagen, tip I, de origine porcină. 20 de xenogrefe colagenate, de origine porcină, în formă granulară( cu dimensiuni între 600 şi 1000 microni) au fost inserate în regiunea metafizei proximale tibiale a 20 de iepuri de Noua Zeelandă. Au fost create 20 de zone de control la aceleaşi animale. După implantare, animalele au fost împărţite în patru grupuri de câte cinci, după 1, 2, 3, şi, respectiv, 4 luni. După 4 luni, examenul radiologic a evidenţiat, la nivelul defectelor osoase în care au fost aplicate xenogrefele colagenate, imagini ale reparaţiei complete a defectului osos, precum şi o reducere a volumului grefei. Examenul anatomopatologic a arătat prezenţa de os matur în zona inserţiei implantului, la nivel cortical, precum şi remodelarea trabeculelor osoase din jurul implantului. ARTICOL ORIGINAL Clinical Implant Dentistry and Related Research, 2011 Mar 31, Epub ahead of print Analiza histomorfometrică la 4 luni a arătat că osul neoformat era reprezentat la o valoare de 31,5±2,4%, materialul de grefă rezidual în procent de 33,1±2,3%, iar ţesutul conjunctiv nemineralizat 35,4±3,4%. Nu au fost observate modificări ale osului vindecat sau rezidual care ar putea fi atribuite prezenţei implanturilor. CONCLUZII Rezultatele studiului sugerează că OsteoBiol® mp3® este un material biocompatibil, cu proprietăţi osteoconductive. Materialul s-a comportat ca un suport pentru osteocite, ducând la creşteri treptate ale osului în interiorul şi la exteriorul xenogrefei. Autorii au ajuns la concluzia că ˝materialul menţionat poate fi considerat un substituent satisfăcător pentru ţesutul osos, un material care nu interferă cu procesul normal de reparaţie osoasă.˝ Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® mp3® EXP PAG 16 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 14. Regenerare alveolară ŞTIINŢA REGENERĂRII INSPIRAT DE NATURĂ
  • 15. REGENERARE ALVEOLARĂ Conservarea crestei alveolare cu os alogen. Analiză histologică 001 Ugo Covani1 Stefano Ameri1 Roberto Crespi1 Antonio Barone1 1 | University of Genoa, Department of Sciences and Biophysical Technologies Medical and Dentistry REZUMAT Cele mai importante cauze ale atrofiei osoase alveolare, ce necesită augmentare, sunt resorbţia osoasă şi tipul de vindecare după extracţia dentară. În aceste cazuri, este necesară de obicei, augmentarea osului alveolar existent, cu scopul de a se obţine condiţiile ideale pentru inserarea implanturilor dentare. Datorită intervenţiilor chirugicale de conservare a crestei alveolare, este posibilă menţinerea la parametrii corespunzători a procesului de resorbţie osoasă. Augmentarea alveolei postextracţionale pare să sporească posibilitatea menţinerii formei crestale iniţiale, şi permite inserarea unui implant dentar, în condiţii anatomice optime ( atât pentru ţesutul osos, cât şi pentru ţesutul moale gingival). Diferite biomateriale şi os autogen au fost utilizate pentru a augmenta creasta osoasă alveolară atrofiată. În acest studiu pilot, scopul a fost de a evalua, prin observaţii clinice şi histologice, rezultatul umplerii postextracţionale cu un os heterolog nou. Xenogrefa de origine porcină (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) a fost utilizată împreună cu membrana resorbabilă (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) pentru a grefa 4 alveole postextracţionale. Observaţiile clinice şi histologice au indicat că, la 4 luni postoperator, zonele postextracţionale grefate cu os deantigenat, prezintă os nou format, şi conferă suportul osos corespunzător inserării implanturilor dentare, pentru reabilitarea protetică ulterioară. CONCLUZII Rezultatele au arătat că, resorbţia orizontală a crestei alveolare poate fi redusă semnificativ prin intervenţiile de grefare osoasă, iar analizele histologice au arătat că neoformarea ţesutului osos permite inserarea cu succes a implanturilor dentare. Toate cele 4 cazuri grefate cu os porcin au indicat o vindecare corespunzătoare, cu absenţa semnelor de complicaţii postoperatorii. ARTICOL ORIGINAL Italian Oral Surgery 2004 Vol 3,1:17-23 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Gen-Os MEMBRANA OsteoBiol® Evolution ALR PAG 18 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 16. REGENERARE ALVEOLARĂ 028 Roberto Crespi Paolo Capparè1 Enrico Gherlone1 1 Implanturi dentare inserate în situri postextracţionale grefate cu diferiţi substituenţi osoşi: evaluare radiologică la 24 de luni REZUMAT În cazul unei alveole postextracţionale poate fi necesar alegerea unor proceduri chirurgicale precum regenerarea osoasă ghidată, alogrefe osoase, autogrefe osoase şi xenogrefe, pentru a asigura suportul biologic şi estetic corespunzător inserării ulterioare a unui implant. Astfel, au fost alese diferite materiale de grefare pentru a preveni reducerea volumului osos, studiul urmărind să evalueze radiologic parametrii de poziţionare a implanturilor în alveole grefate cu 3 biomateriale diferite: Hidroxiapatită îmbogăţită cu magneziu (MHA), sulfat de calciu (CS) şi os porcin heterolog (PB). În acest studiu prospectiv, au fost incluşi 15 pacienţi, 7 femei şi 8 bărbaţi, ce necesitau extracţia a câte 3 dinţi pentru fiecare pacient. În total, 45 de alveole postextracţionale, cu 3 pereţi osoşi prezenţi au fost selectati. 1 | Department of Dentistry, Vita Salute University, San Raffaele Hospital, Milan, Italy 15 alveole au primit MHA, 15 alveole au primit CS, şi 15 alveole au fost grefate cu os porcin cortico-spongios (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) ca material de grefare. După 3 luni, în toate siturile grefate, au fost inserate implanturi dentare, şi, după alte 3 luni, s-a realizat protezarea provizorie. Pentru a evalua nivelul marginii osoase, de la faza iniţială la 12 şi 24 de luni, după inserarea implantului, au fost realizate controale periodice, incluzând radiografii digitale intraorale. După 24 de luni, rezultatele au fost următoarele: pentru grupul MHA, resorbţie mediană osoasă în medie de -0,21±0,08 mm, şi resorbţie laterală osoasă în medie de -0,22±0,09 mm (resorbţie osoasă medie de 0,21±0,09 mm); pentru grupul CS resorbţie mediană osoasă de -0,14±0,07 mm, şi resorbţie laterală osoasă de -0,12±0,11 mm (resorbţie osoasă medie : -0,13 ± 0,09 mm); pentru grupul PB, resorbţie mediană osoasă de -0,15 ± 0,10 mm şi resorbţie laterală osoasă de -0,16±0,06 mm (resorbţie medie osoasă de -0,16±0,08 mm). Nu s-au raportat diferenţe semnificative între grupuri (P>0,05). ARTICOL ORIGINAL Journal of Periodontology 2009 Oct;80(10):1616-1621 CONCLUZII Observaţiile acestui studiu, după 24 de luni de la intervenţie, au arătat că toate materialele grefate au oferit condiţii optime pentru osteointegrarea implanturilor, iar inserarea implanturilor în alveole grefate nu a fost influenţată de cele trei biomateriale diferite, deoarece nu au influentat negativ rezultatele. Absenţa unei diferenţe semnificative, din punct de vedere statistic, a nivelului osos din jurul implanturilor, la grupurile selectate, a confirmat rezultatele raportate de către alte studii. Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Gen-Os ALR PAG 22 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară , publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 17. Studiu clinic şi histologic al unui substituent osos xenogenic, utilizat ca material de adiţie, în alveole postextracţionale REGENERARE ALVEOLARĂ 003 REZUMAT Procesul de remodelare, ca urmare a avulsiei dentare, constă în modificarea tridimensională a osului alveolar, ce face extrem de dificilă inserţia unui implant, şi necesită proceduri de augmentare osoasă. Scopul acestui studiu a fost să evalueze comportamentul clinic şi timpul de reabsorţie a materialului de grefare (Putty, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), o pastă osoasă deantigenată, alcatuită din 80% amestec granular şi 20% colagen pur. Acest produs are un timp de reabsorbţie de aproximativ 4 luni. În acest studiu, au fost incluşi 12 pacienţi, care au necesitat tratament cu implant endoosos, ulterior pierderii unui dinte, prin fractura radiculară sau patologie parodontală. După decolarea lamboului şi examinarea defectului, OsteoBiol® Putty a fost aplicat în cavitate cu ajutorul unei spatule sterile, şi apoi, lambourile au fost suturate. Analiza histologică şi radiologică, realizată după 3 luni, a arătat o resorbţie completă a materialului heterolog şi substituirea lui cu ţesut osos trabecular. CONCLUZII Autorii au apreciat maleabilitatea ideală şi plasticitatea acestui produs, care le-a permis aplicarea facilă. Mai mult decât atât, acest biomaterial susţine regenerarea osoasă corespunzătoare, facilitând şi accelerând acest proces fiziologic. În opinia autorilor “acest material ar putea fi cea mai bună recomandare pentru aplicarea în alveolele postextracţionale implantare, unde defectele osoase sunt mai mari de 2 mm”. De asemenea, autorii au concluzionat că OsteoBiol® Putty poate fi utilizat în defectele osoase nu foarte mari sau defectele cu 3 pereţi osoşi prezenţi. C. Arcuri1 F. Cecchetti2 F. Germano1 A. Motta1 C. Santacroce2 1 | Operative Odontostomatologic Unit, Department of Periodontolosy, Tor Vergata University, Fatebenefratelli Hospital, Isola Tiberina, Rome, Italy 2 | Pathological Anatomy Division, Fatebenefratelli Hospital, Isola Tiberina, Rome, Italy ARTICOL ORIGINAL Minerva Stomatologica 2005 Jun;54(6):351-62 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Putty Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 19 ALR
  • 18. Conservarea crestei alveolare postextracţionale: un studiu clinic şi histologic REGENERARE ALVEOLARĂ 018 REZUMAT Atunci când planul de tratament prevede inserarea de implanturi, consecutiv extracţiei dentare, este necesar să se conserve dimensiunea alveolei postextracţionale. Daniele Cardaropoli1 Giuseppe Cardaropoli2 În literatură, au fost propuse diferite proceduri de conservare a crestei, şi este demonstrat că umplerea şi acoperirea alveolei postextracţionale conservă volumul osos într-o manieră mai previzibilă decât vindecarea naturală. Totuşi, există câteva discuţii referitoare la calitatea ţesutului augmentat în zona extracţiei. Scopul acestui studiu a fost să evalueze posibilitatea de a evita resorbţia versantul vestibular şi lingual al alveolei postextracţionale, utilizând un substituent osos. Prin urmare, acest studiu a investigat rolul unui biomaterial în conservarea crestei după extracţia dinţilor din zona posterioară. Pentru a realiza acest lucru, 10 alveole din zona posterioară au fost umplute cu un material xenograft (Gen-Os,OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia), consecutiv extracţiei dentare. Granulele au fost acoperite cu o membrană de colagen (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), iar lamboul a fost suturat peste membrană, obţinându-se închiderea primară. Analizele histologice realizate la 4 luni de la extracţia dentară, pe probe prelevate de la cazurile augmentate cu material de adiţie osoasă, au indicat că aproximativ 85% din dimensiunea iniţiala a crestei alveolare a fost conservată, permiţând inserarea corectă a implanturilor. Din punct de vedere histologic, neoformarea osoasă a fost detectabilă în toate zonele de lucru. CONCLUZII Rezultatele obţinute în această investigaţie confirmă că resorbţia orizontală a crestei alveolare poate fi redusă semnificativ prin utilizarea unui material de umplere osoasă, iar augmentarea alveolelor postextracţionale măreşte probabilitatea menţinerii formei originale a crestei, permiţând inserarea implanturilor, cu o ofertă optimă a ţesutului osos şi gingival. În opinia autorului “rezultatele recomandă utilizarea unui substituent osos pentru umplerea zonelor postextracţionale în zona posterioară, evitând pierderea osoasă alveolară”. 1 | DDS | Scientific Director PROED, Institute for Professional Education in Dentistry, Torino, Italy 2 | DDS | Departement of Periodontics, Clinical Research Center UMDNJ, New Jersey Dental School, Newark, USA ARTICOL ORIGINAL The International Journal of Periodontics & Restorative Dentistry 2008 Oct;28(5):469-477 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Gen-Os MEMBRANA OsteoBiol® Evolution Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 21 ALR
  • 19. Planificarea implanturilor în zona estetică, folosind un nou sistem de analiză 3D pentru implanturi REGENERARE ALVEOLARĂ 035 REZUMAT Când un implant dentar înlocuiește un dinte natural, orice lipsă a țesuturilor dure sau moi poate face mai dificilă obținerea de rezultate estetice satisfăcătoare și predictibile. Acum, tratamentul chirurgical implantar ghidat a devenit o realitate clinică în implantologie și pe piață sunt disponibile diferite sisteme de analiză, atât pentru planificarea etapelor chirurgicale, cât și a celor protetice. Mai mult decât atât, evoluția tehnicilor imagistice digitale a deschis noi perspective în planificarea tratamentului protetic pe implanturi modern, cu efecte interesante asupra chirurgiei pentru implanturi ghidate. Roberto Rossi1 Regina Santos Morales2 Massimo Frascaria3 Riccardo Benzi4 Nino Squadrito5 În acest articol, autorii prezintă un caz elaborat și executat printr-un procedeu nou de planificare a chirurgiei ghidate, folosind o abordare hibridă ca alternativă la tehnicile CAD/CAM actuale. Este o tehnică simplă și ieftină, bazată pe o analiză CT prechirurgicală, care îi permite chirurgului și proteticianului să lucreze în echipă, pentru a oferi o restaurare fixă în ședința procedurii chirurgicale, în mod minim invaziv și predictibil. Deoarece, după extracția dinților în zona estetică pacientul prezentă un deficit osos, alveola postextracţională a fost chiuretată cu atenţie, eliminând tot ţesutul inflamator rezidual, şi a fost grefată cu un amestec de os cortico-spongiosă (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italy), apoi sigilată cu un burete de fibrină. Vindecarea a fost fără complicaţii, şi, deşi se aştepta apropierea vestibulo-linguală a ţesuturilor moi, radiografia de control la 6 luni a evidenţiat o integrare ideală a grefei osoase. CONCLUZII Pe baza rezultatelor satisfăcătoare obţinute în experienţa lor clinică, autorii au ajuns la concluzia că ¨abordările minim invazive sunt foarte importante în managementul ţesuturilor dure şi moi. Se ştie că abordarea convenţională fără lambou dă rezultate bune în retracţiile mai reduse ale ţesuturilor dure şi moi. Deci, chirurgia planificată fără lambouri poate deveni standardul de aur pentru regenerarea ţesuturilor dure şi moi în viitor˝. Procedura descrisă în acest articol, împreună cu folosirea programelor diagnostice tridimensionale, pare un mijloc precis şi eficient de realizare a unei lucrări protetice înainte ca intervenţia chirurgicală să aibă loc. 1 | DDS, MScD | University of Rome, Italy 2 | Dm D | Private practice, Makati City, Philippines 3 | DDS, PhD | University of L’Aquila, Italy 4 | MD, DDS | Private Practice, Milano, Italy 5 | CDT Lab. | Golden Smile, Genova, Italy ARTICOL ORIGINAL The European Journal of Esthetic Dentistry 2010; Summer 5(2):172-188 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Gen-Os Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 23 ALR
  • 20. Planificarea implanturilor în zona estetică, folosind un nou sistem de analiză 3D pentru implanturi REGENERARE ALVEOLARĂ 035 REZUMAT Când un implant dentar înlocuiește un dinte natural, orice lipsă a țesuturilor dure sau moi poate face mai dificilă obținerea de rezultate estetice satisfăcătoare și predictibile. Acum, tratamentul chirurgical implantar ghidat a devenit o realitate clinică în implantologie și pe piață sunt disponibile diferite sisteme de analiză, atât pentru planificarea etapelor chirurgicale, cât și a celor protetice. Mai mult decât atât, evoluția tehnicilor imagistice digitale a deschis noi perspective în planificarea tratamentului protetic modern pe implanturi, cu efecte interesante asupra chirurgiei pentru implanturi ghidate. Roberto Rossi1 Regina Santos Morales2 Massimo Frascaria3 Riccardo Benzi4 Nino Squadrito5 În acest articol, autorii prezintă un caz elaborat și executat printr-un procedeu nou de planificare a chirurgiei ghidate, folosind o abordare hibridă ca alternativă la tehnicile CAD/CAM actuale. Este o tehnică simplă și ieftină, bazată pe o analiză CT prechirurgicală, care îi permite chirurgului și proteticianului să lucreze în echipă, pentru a oferi o restaurare fixă în ședința procedurii chirurgicale, în mod minim invaziv și predictibil. Deoarece, după extracția dinților în zona estetică pacientul prezentă un deficit osos, alveola postextracţională a fost chiuretată cu atenţie, eliminând tot ţesutul inflamator rezidual, şi a fost grefată cu un amestec de os cortico-spongiosă (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italy), apoi sigilată cu un burete de fibrină. Vindecarea a fost fără complicaţii, şi, deşi se aştepta apropierea vestibulo-linguală a ţesuturilor moi, radiografia de control la 6 luni a evidenţiat o integrare ideală a grefei osoase. CONCLUZII Pe baza rezultatelor satisfăcătoare obţinute în experienţa lor clinică, autorii au ajuns la concluzia că ¨abordările minim invazive sunt foarte importante în managementul ţesuturilor dure şi moi. Se ştie că abordarea convenţională fără lambou dă rezultate bune în retracţiile mai reduse ale ţesuturilor dure şi moi. Deci, chirurgia planificată fără lambouri poate deveni standardul de aur pentru regenerarea ţesuturilor dure şi moi în viitor˝. Procedura descrisă în acest articol, împreună cu folosirea programelor diagnostice tridimensionale, pare un mijloc precis şi eficient de realizare a unei lucrări protetice înainte ca intervenţia chirurgicală să aibă loc. 1 | DDS, MScD | University of Rome, Italy 2 | Dm D | Private practice, Makati City, Philippines 3 | DDS, PhD | University of L’Aquila, Italy 4 | MD, DDS | Private Practice, Milano, Italy 5 | CDT Lab. | Golden Smile, Genova, Italy ARTICOL ORIGINAL The European Journal of Esthetic Dentistry 2010; Summer 5(2):172-188 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Gen-Os Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 23 ALR
  • 21. Dehiscențe şi fenestrații ŞTIINŢA REGENERĂRII INSPIRAT DE NATURĂ
  • 22. DEHISCENȚE ŞI FENESTRAȚII Rezultatul clinic al inserării imediate a implantelor, ulterior îndepărtării unui implant fracturat 008 Ugo Covani1 Antonio Barone1,2 Roberto Cornelini1,3 Roberto Crespi1,4 1 | Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and Technologies, Medical School, University of Genova, Genova, Italy. 2 | Private practice, Camaiore, Lucca, Italy. 3 | Private practice, Rimini, Italy. 4 | Private practice, Busto Garolfo, Milan, Italy. ARTICOL ORIGINAL Journal of Periodontology 2006 Apr; 77(4):722-7 REZUMAT Scopul acestui studiu a fost să evalueze succesul clinic al implanturilor dentare, inserate imediat după îndepărtarea unor implanturi fracturate la 12 luni postchirurgical. În acest studiu, desfaşurat în perioada 1999-2004, au fost incluşi 9 pacienţi (3 bărbaţi şi 6 femei), cu vârste cuprinse între 35 şi 63 de ani. Toţi pacienţii incluşi în acest studiu au necesitat extracţia unor implanturi neintegrate, şi au avut ca indicaţie clinică plasarea imediată a unor implanturi noi. Inserarea imediată unui implant este adesea asociată cu defecte osoase reziduale, între suprafaţa externă a implanturilor vechi şi pereţii osoşi existenţi, iar autorii au ales aplicarea unui protocol de regenerare osoasă ghidată (GBR) în cazurile cu defecte osoase întinse. Prin urmare, 5 zone de implantare din experiment, care nu prezentau fenestraţii sau dehiscenţe la nivelul pereţilor osoşi sau afectarea structurii metalice a implantului şi a pereţilor adiacenţi mai mici de 2 mm, nu au fost trataţi cu proceduri regeneratoare. Celelalte 4 zone de implantare din experiment, care prezentau fenestraţii sau dehiscenţe şi/sau defecte osoase periimplantare mai mari de 2mm, au fost tratate cu granule osoase cortico-spongioase, de origine porcină (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®,Coazze, Italia), şi acoperite cu membrane bioresorbabile din colagen (Evolution,OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). Membranele au fost utilizate pentru acoperirea defectelor osoase mari şi acolo unde nu mai exista os de susţinere pentru viitorul implant. O barieră resorbabilă (membrana) a fost folosită, după caz. Din cauza rigidităţii membranei, s-au utilizat şi granule osoase cortico-spongioase, de origine porcină, în defectele osoase, pentru a preveni prăbuşirea membranei şi apariţia unui spațiu gol nefavorabil regenerării osoase. Toate implanturile dentare au fost încărcate protetic cu proteze fixe. După 12 luni, toate implanturile prezentau osteointegrare perfectă, şi nu s-a observat prezenţa vreunui defect osos rezidual, sau detectabil la proba cu sonda în jurul implantului. Similar, la radiografiile de control, nu există resorbţie osoasă detectabilă. CONCLUZII Luând în considerare rezultatele acestui studiu, autorii au afirmat că este posibil inserarea unui implant dentar, imediat după îndepărtarea implantului mai vechi fracturat, şi se pot obţine rezultate clinice similare cu cele obţinute în cazurile de implantare imediat postextracţională. Materiale de grefare SUBSTITUENTI OSOSI OsteoBiol® Gen-Os MEMBRANA OsteoBiol® Evolution DEH PAG 26 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 23. Implanturi imediat postextracţionale: tratamentul defectelor periimplantare. O analiză retrospectivă DEHISCENȚE ŞI FENESTRAȚII 006 REZUMAT Adesea, inserarea unui implant într-o alveolă postextracţională este asociată cu prezenţa unui defect osos între gâtul implantului şi pereţii osoşi reziduali. Acest articol este o analiză retrospectivă asupra ratei de succes a implanturilor postextracţionale, asociate cu proceduri regenerative, indicate în defectele osoase periimplantare. Pentru acest studiu s-au ales 50 de pacienţi, care au primit implanturi dentare imediat postextracţionale. Defectele osoase marginale au fost tratate diferit. Antonio Barone1 Stefano Ameri1 Ugo Covani1 20 de situsuri au fost tratate cu particule osoase cortico-spongioase, de origine porcină (Apatos, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) şi membrane de colagen (Evolution,OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). 10 de situsuri au fost tratate cu os autolog şi membrane. 5 zone au fost grefate cu pastă osoasă (Putty, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) şi 6 zone au fost tratate cu membrane de colagen (Evolution, OsteoBiol® Tecnoss®, Coazze, Italia). La 6 luni, s-a realizat cea de-a doua etapă, de reabilitare protetică, şi s-a evaluat defectul osos rezidual. Ulterior, s-a putut aprecia că în 82% din cazurile tratate se observă vindecarea osoasă completă, fără defecte reziduale, în timp ce în 16% din cazuri au apărut defecte osoase reziduale. 1 | University of Genova, Italy CONCLUZII În momentul celei de-a doua etape chirurgicale, cele mai multe defecte osoase periimplantare sunt complet vindecate, iar defectele osoase reziduale nu necesită alte intervenţii suplimentare de refacere. Deşi, în acest studiu nu a fost posibil să se evalueze comportarea diferită a materialelor grefate, rezultatele confirmă rata mare de succes a implanturilor imediat postextracţionale, dar şi a tehnicilor de regenerare utilizate în defectele osoase periimplantare. ARTICOL ORIGINAL European Journal of Implant Prosthodontics 2006 May-Aug;2(2):99-106 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Putty OsteoBiol® Apatos MEMBRANA OsteoBiol® Evolution Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 27 DEH
  • 24. DEHISCENȚE ŞI FENESTRAȚII Augmentarea osoasă în jurul implanturilor imediat inserate, cu sau fără decolarea lamboului: o abordare modificată 017 Ugo Covani1 Roberto Cornelini2 Antonio Barone3 REZUMAT În literatură există dovezi ale faptului că implanturile inserate imediat în alveole postextracţionale, reduc nu numai rata de morbiditate, dar şi timpul total între îndepărtarea completă a dintelui şi reabilitarea protetică finală. Scopul acestui studiu a fost să compare succesul clinic şi vindecarea osoasă a implanturilor inserate în alveole postextracţionale, utilizând o tehnică fără crearea unui lambou, în comparaţie cu implanturile inserate după decolarea lamboului. În acest studiu au fost incluşi 20 de pacienţi (8 bărbaţi şi 12 femei), cu vârste cuprinse între 30 şi 67 de ani. Toţi pacienţii selectaţi pentru acest studiu au necesitat extracţia unui dinte natural compromis, şi au fost programaţi pentru inserarea imediată a unui implant. 10 implanturi au fost inserate după decolarea lamboului (grup de control), şi 10 implanturi au fost inserate fără crearea unui lambou (grup test). Toate siturile selectate prezentau un defect osos complet pe peretele vestibular, ce a necesitat augmentare osoasă. 1 | MD, DDS | Chairman of Oral Pathology and Medicine, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and Technologies, School of Dentistry, University of Genova, Italy 2 | MD, DDS | Assistant Professor, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and Technologies, Medical School, University of Genova, Italy 3 | DDS, PhD, MSc | Assistant Professor, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and Technologies, Medical School, University of Genova, Italy Augmentarea osoasă s-a realizat cu un amestec de gel de colagen şi os cortico-spongios, de origine porcină (Gel 40, OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia). Situsurile chirurgicale au fost protejate la nivel gingival de o membrană din colagen (Evolution, OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia). Toate procedurile de grefare au fost finalizate fără apariţia complicaţiilor postoperatorii. Toate implanturile incluse în acest studiu, au fost implanturi în doi timpi, aplicate în osul augmentat, la nivel palatal/lingual osos. La 6 luni de la inserare, atât la grupul de control, cât şi la grupul test, s-a realizat a doua etapă chirurgicală şi o examinare clinică care să determine coeficientul de stabilitate al implantului (DIB), şi distanţa dintre gâtul implantului şi creasta osoasă la jumătatea feţei vestibulare (DIC). ARTICOL ORIGINAL The International Journal of Oral & Maxillofacial Implants 2008 Sept-Oct ;23(5): 841-6 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Gel 40 La grupul test, un implant nu a fost integrat. Doar un singur implant (la grupul test) a prezentat creştere osoasă peste gâtul implantului, vizibilă în timpul etapei de reintervenţie. Coeficientul de stabilitate al implantului (ISQ) şi DIB nu au indicat nici o diferenţă semnificativă între grupul de control şi grupul test; totuşi, un DIC mai mare a fost găsit în situl de testare comparativ cu situl de control. CONCLUZII Studiul de faţă a evidenţiat că implanturile inserate imediat după extracţia dintelui, cu prezenţa unui defect osos vertical, poate fi tratată cu succes, fie cu sau fără crearea unui lambou, chiar dacă sunt necesare proceduri de augmentare ale defectelor osoase. S-a observat, de asemenea, că regenerarea osoasă a atins un nivel coronar mai înalt la grupul cu decolarea unui lambou, decât la grupul fără lambou. Aceste observaţii sugerează rezultate favorabile ale regenerării osoase pentru grupul cu decolare de lambou. MEMBRANE OsteoBiol® Evolution DEH PAG 28 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 25. Inserarea imediată a unui implant, după îndepărtarea unui implant neintegrat: raport clinic şi histologic de caz. DEHISCENȚE ŞI FENESTRAȚII 024 REZUMAT Acest articol raportează succesul clinic al unui implant, aplicat imediat după îndepărtarea unui implant lamă, fracturat din cauza unor complicaţii biomecanice. Un bărbat sănătos de 58 de ani, nefumător, s-a prezentat cu fractura unui implant lamă, supraîncărcat biomecanic. S-a realizat o îndepărtare minim invazivă, şi un implant nou, de aceeaşi formă, a fost inserat imediat. Defectul osos periimplantar a fost grefat cu un amestec de gel de colagen şi os cortico-spongios, de origine porcină (mp3®, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italy), şi acoperit cu o membrană bioresorbabilă (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze,Italia). Ugo Covani1 Simone Marconcini2 Roberto Crespi3 Antonio Barone4 Evaluarea radiologică la 6 luni de la tratament a arătat o vindecare osoasă completă. Nu s-a observat nici un defect osos, vizibil direct sau la proba cu sonda, la descoperirea capei de acoperire: mai mult decât atât, în a doua etapă chirurgicală s-a observat absenţa mobilităţii, a durerii, supuraţiei sau a radiotransparenţei periimplantare,. CONCLUZII Atunci când un implant este neintegrat, trebuie îndepărtat imediat. În cazul inserării unui nou implant în alveola postextracţională, dacă contactul os-implant nu este optim sau porţiuni din pereţii implantului sunt expuse (prin dehiscenţe osoase), se recurge la tehnici de regenerare tisulară ghidată, utilizând membrane de barieră, cu sau fără material de adiţie osoasă. Raportul cazului prezentat a demonstrat succesul înlocuirii imediate a unui implant lama fracturat, cu un implant nou, de aceeaşi formă şi în aceeaşi locaţie, în asociere cu un material de adiţie osoasă şi o membrană. 1 | Chair of oral pathology at Nanoworld Institute, School of Dental Medicine, University of Genoa, Italy 2 | Chairman and of oral medicine and pathology at the School of Dental Medicine, University of Genoa, Italy 3 | Research fellow at the University of Genoa, Italy 4 | Visiting professor of oral medicine and pathology at the School of Dental Medicine, University of Genoa, Italy ARTICOL ORIGINAL Journal of Oral Implantology 2009;35(4):189-95 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® mp3® MEMBRANA OsteoBiol® Evolution Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 29 DEH
  • 26. Sinus lifting cu acces crestal ŞTIINŢA REGENERĂRII INSPIRAT DE NATURĂ
  • 27. SINUS LIFTING CU ACCES CRESTAL 015 Antonio Barone1 Roberto Cornelini2 Renato Ciaglia3 Ugo Covani4 1 | DDS, PhD, Msc | Assistant Professor, Department of Oral Pathology, Nanoworld Institute, School of Dental Medicine, University of Genova, Italy 2 | MD, DDS | Assistant Professor, Department of Oral Pathology, Nanoworld Institute, School of Dental Medicine, University of Genova, Italy 3 | DDS | Private Practice, Napoli, Italy 4 | MD, DDS | Professor, Department of Oral Pathology, Nanoworld Institute, School of Dental Medicine, University of Genova, Italy Inserarea implanturilor dentare în alveole postextracţionale şi elevarea simultană a podelei sinusale maxilare cu osteotoame: o serie de cazuri clinice REZUMAT În zona posterioară maxilară, inserarea implanturilor imediat după extracţia dentară este frecvent complicată de prezenţa sinusului maxilar şi de lipsa unui volum osos corespunzător, fiind astfel nefavorabilă inserarea precisă şi stabilizarea implanturilor. Astfel, în aceste situaţii, se realizează augmentarea sinusului maxilar, urmată de inserarea de implanturi în osul refăcut. Scopul acestui studiu a fost să evalueze succesul clinic al implanturilor inserate în alveole postextracţionale, cu ridicarea simultană a podelei sinusului maxilar, cu ajutorul osteotoamelor. Pentru acest studiu au fost selectaţi 12 pacienţi (7 bărbaţi şi 5 femei), cu vârste cuprinse între 38 şi 56 de ani, ce necesitau extracţia unui premolar superior, cu inserarea imediată a unui implant. Materialele de grefare utilizate în augmentarea de sinus maxilar şi umplerea defectelor osoase periimplantare au fost un amestec de gel de colagen şi granule cortico-spongioase, de origine porcină (Gel 40, Osteobiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), acoperite cu membrane bioresorbabile (Evolution, Osteobiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). Materialul de adiţie este foarte uşor de utilizat, datorită gelului de colagen care acţionează ca un agent de sigilare. Toate implanturile au fost lăsate să se osteointegreze, pe o perioadă de 6 luni, înainte de reabilitarea protetică. Unul dintre cele 12 implanturi a fost un eşec, din cauza apariţiei unui abces în faza iniţială a vindecării. Nici un implant nu a fost neintegrat după reabilitarea protetică definitivă. Nu s-a înregistrat nici o pierdere semnificativă osoasă la controlul final. La 18 luni postchirurgical, media de volum osos câştigat, evaluat radiologic, a fost de 4,2±1,4 mm. CONCLUZII Rezultatele acestui studiu au demonstrat că utilizarea osteotoamelor pentru ridicarea podelei sinusale şi inserarea implanturilor în alveolele postextracţionale poate fi considerată o procedură predictibilă. Datorită condensării laterale a osului, realizată prin această tehnică, în timpul pregătirii zonei de implantare, calitatea osului rezultat pare să fie îmbunătăţită. ARTICOL ORIGINAL The International Journal of Periodontics & Restorative Dentistry 2008 Jun;28(3):283-9 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Gel 40 MEMBRANA OsteoBiol® Evolution CASL PAG 32 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 28. Elevarea atraumatică a mucoasei sinusului maxilar, utilizând osteotoame conice, pentru implantare imediată. Un studiu clinic de 3 ani REZUMAT Sunt recomandate diferite tehnici pentru a crea un volum suficient al osului de susţinere, în interiorul şi în jurul sinusului maxilar, în cazurile de resorbţie osoasă a procesului alveolar în înălţime şi lăţime, prin atrofie şi pneumatizare. Totuşi, câteva dintre aceste tratamente sunt complexe şi necesită instruire specifică chirurgicală. SINUS LIFTING CU ACCES CRESTAL 025 José Luis Calvo Guirado1 Gerardo Gómez Moreno2 Laura López Marí3 Antonio José Ortiz Ruiz4 Javier Guardia5 Scopul acestui studiu a fost să evalueze eficienţa tehnicii de ridicare a podelei sinusale, prin abord crestal, şi augmentarea cu grefă osoasă colagenată, de origine porcină şi inserarea imediată unui implant, într-o singură şedinţă chirurgicală, cu ajutorul unor osteotoame angulate, conice şi cu marcaje de adâncime, şi restaurare protetică 18 săptămâni mai târziu. În acest studiu au fost incluşi 30 de pacienţi (18 femei şi 12 bărbaţi), cu atrofie osoasă orizontală şi verticală în zona posterioară a maxilarului. Toate implanturile au fost inserate imediat după folosirea dilatatorilor osoşi, convecşi şi concavi, pentru ridicarea podelei sinusale, şi grefarea osului porcin mp3® (Osteobiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), granulaţie de 600-1000 μm. Înălţimea osoasă obţinută variază între 5 şi 8 mm, pentru toţi pacienţii. Din analiza radiologică a fost posibil să se determine câştigul mediu osos intrasinusal, de 4,13±0,97 SD mm la momentul intervenţiei chirurgicale, de 3,90±1,15 SD mm la 12 luni, de 3,74±1,05 SD mm la 24 luni, şi de 3,62±1,75 SD mm la 36 luni. CONCLUZII După o perioadă de 36 de luni, a fost posibil să se evidenţieze că, prin tehnica de ridicare a podelei sinusale maxilare, cu ajutorul osteotoamelor conice şi grefarea cu os colagenat, de origine porcină, mp 3, s-a obţinut o rată de succes de 96,6%. Remodelarea biomaterialul osos intrasinusal a fost de 0,51±0,08 mm, din prima zi, până în a 36-a lună. Avantajul tehnicii cu dilatatori osoşi este că reprezintă o procedură minim invazivă, cu un risc scăzut de complicaţii, atât în timpul, cât şi după intervenţia chirurgicală, cu beneficii din punct de vedere estetic şi funcţional. 1 | Senior Lecturer, Adult Integrated Dentistry Clinic and Director of Implantology Masters Program, Faculty of Medicine and Dentistry, the University of Murcia, Spain 2 | Associate lecturer in Dentistry for Patients with Special Needs, Faculty of Dentistry, the University of Granada, Spain 3 | Master of Integrated Dentistry and Implantology, University of Murcia, Spain 4 | Senior Lecturer in Integrated Pediatric Dentistry, Faculty of Medicine and Dentistry, the University of Murcia, Spain 5 | Doctor of Dentistry. Collaborator in Pharmacological Interaction in Dentistry, Faculty of Dentistry, University of Granada, Spain ARTICOL ORIGINAL Medicina Oral, Patología Oral y Cirugía Bucal 2010 Mar 1;15 (2):E366-70 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® mp3® Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 33 CASL
  • 29. Sinus lifting cu acces lateral ŞTIINŢA REGENERĂRII INSPIRAT DE NATURĂ
  • 30. SINUS LIFTING CU ACCES LATERAL Augmentarea de sinus maxilar : analiză histologică şi histomorfometrică 004 Antonio Barone1 Roberto Crespi2 Nicolò Nicoli Aldini2 Milena Fini2 Roberto Giardino3 Ugo Covani4 REZUMAT O cantitate limitată de volum osos, asociată cu o resorbţie severă a osului alveolar, consecutiv extracţiei dentare şi a măririi sinusului maxilar, poate complica inserarea implantului la maxilarul posterior. Pentru a permite inserarea previzibilă a implantului se recomandă ridicarea podelei sinusale şi grefarea osoasă. În acest studiu, autorii au avut ca scop să compare din punct de vedere histologic utilizarea a 100% os autogen, cu folosirea unui amestec de os autogen şi os cortico-spongios, de origine porcină, în tehnica de augmentare a podelei sinusale. Pentru acest studiu, au fost selectaţi 18 pacienţi, în funcţie de următoarele criterii: indicaţie de sinus lifting bilateral şi adiţie osoasă, prezenţa unei atrofii maxilare severe, prezenţa unei creste maxilare sub 3 mm înălţime şi prezenţa unor afecţiuni sistemice. Intervenţia chirurgicală a fost realizată sub anestezie generală, iar grefa osoasă a fost prelevată de la nivelul crestei iliace. 1 | PhD, DDS | Assistant Professor, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and Technologies, Nanoword Institute, School of Dental Medicine, University of Genova, Italy 2 | MD | Senior Researcher, Experimental Surgery Department, Research Institute, Codivilla Putti-Rizzoli Orthopaedic Institute and Surgical Pathophysidogg, Medical School, University of Bologna, Italy 3 | MD | Full Professor, Experimental Surgery Department, Research Institute, Codivilla Putti-Rizzoli Orthopaedic Institute and surgical pathophysidogg, Medical School, University of Bologna, Italy 4 | MD, DDS | Associate Professor, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and Technologies, Nanoword Institute, School of Dental Medicine, University of Genova, Italy Fiecare pacient a primit 100% os autogen într-un sinus ales aleator (zona de control) şi un amestec de 1:1 os autogen şi granule osoase cortico-spongioase, de origine porcină (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), pentru sinusul contralateral (zona test). Ferestrele sinusale au fost acoperite cu membrane resorbabile de colagen (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). La 5 luni postchirurgical, pacienţilor li s-au inserat cel puţin 2 implanturi pe fiecare parte a maxilarului şi s-au prelevat probe bioptice (câte două de pe fiecare parte), în momentul inserării implantului. La 5 luni, evaluarea histologică a zonei test a indicat prezenţa unor granule osoase cortico-spongioase incomplet resorbite, dar osul rezidual era bine integrat şi în continuitate cu ţesutul osos nou format. La biopsie, nu au existat diferenţe semnificative ale procentului osos între zona test şi zona de control. ARTICOL ORIGINAL The International Journal of Oral & Maxillofacial Implants 2005; Jul-Aug; 20(4):519-25 CONCLUZII În acest studiu, granulele cortico-spongioase, de origine porcină, sunt parţial resorbite la 5 luni, şi sunt înconjurate de ţesutul osos nou format. Pe baza acestor observaţii, autorii au concluzionat că granulele cortico-spongioase, de origine porcină, au capacitatea să susţină augmentarea osoasă şi pot fi utilizate cu succes într-un amestec 1:1 cu os autogen grefat de la nivelul crestei iliace, în caz de atrofie maxilară severă (clasa V Cawood). Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Gen-Os MEMBRANA OsteoBiol® Evolution LASL PAG 36 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 31. Un studiu clinic despre rezultatele şi complicaţiile asociate cu augmentarea de sinus maxilar SINUS LIFTING CU ACCES LATERAL 007 REZUMAT Tehnica de sinus lifting este indicată cu scopul de a mări volumul osos la nivelul sinusul maxilar, pentru a permite utilizarea implanturilor dentare. Implanturile dentare pot fi plasate în aceeaşi etapă intraoperatorie, când există o înălţime osoasă suficientă, sau pot fi inserate într-o etapă ulterioară, după procedura de augmentare osoasă. Scopul acestui studiu este să evalueze frecvenţa apariţiei complicaţiilor postoperatorii la inserarea de implanturi dentare, sub anestezie generală, la un grup de pacienţi cu atrofie maxilară severă. În acest studiu, au fost incluşi 70 de pacienţi (124 de sinusuri maxilare), pentru procedura de augmentare de sinus maxilar, sub anestezie generală. În 93 de sinusuri maxilare s-a utilizat doar os autogen. Zonele donoare pentru grefarea osoasă includ: simfiza mentonieră sau marginea antero-superioară a crestei iliace. Cele 31 de sinusuri maxilare rămase au fost augmentate cu un amestec 1:1 de os autogen şi particule osoase cortico-spongioase, de origine porcină (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). Particulele osoase au granulaţie între 250 şi 1000 μm. Fereastra sinusală a fost acoperită cu membrană resorbabilă de colagen. În final, lamboul mucoperiostal a fost repoziţionat şi închis printr-o sutură întreruptă “în saltea”. CONCLUZII În evaluarea complicaţiilor intraoperatorii, autorii au observat că, utilizarea unei grefe osoase prin tehnica onlay, în augmentarea de sinus maxilar, creşte semnificativ frecvenţa apariţiei infecţiilor postoperatorii. Dar, acest studiu a arătat absenţa unei legături între apariţia complicaţiilor postoperatorii şi tipul de material folosit. Mai mult decât atât, s-a observat că, neoformarea osoasă are loc în aproximativ 6 luni, după intervenţiile de sinus lifting. Autorii au concluzionat că “nu s-a observat nici o diferenţă radiologică a cantităţii de os regenerat, între sinusurile maxilare unde s-a utilizat doar os autogen şi cele grefate cu amestec de 1:1 os autogen şi particule osoase cortico-spongioase, de origine porcină”. Antonio Barone1 Stefano Santini2 Ludovico Sbordone3 Roberto Crespi4 Ugo Covani5 1 | PhD, DDS | Assistant Professor, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and Technologies, Medical School, University of Genova, Italy 2 | DDS, MD | Assistant Professor, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and Technologies, Medical School, University of Genova, Italy 3 | DDS, MD | Professor and Chairman of Periodontology and Implantology, Department of Surgery, University of Pisa, Italy 4 | MD | Assistant Professor, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and Technologies, Medical School, University of Genova, Italy 5 | DDS, MD | Chairman of Oral Pathology, Department of Biophysical, Medical and Dental Sciences and Technologies, Medical School, University of Genova, Italy ARTICOL ORIGINAL The International Journal of Oral & Maxillofacial Implants 2006 Jan-Feb; 21(1):81-5 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Gen-Os Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 37 LASL
  • 32. SINUS LIFTING CU ACCES LATERAL 009 Giovanna Orsini1 Antonio Scarano1 Maurizio Piattelli1 Marcello Piccirilli1 Sergio Caputi1 Adriano Piattelli1 1 | Department of Stomatology and Oral Science, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy ARTICOL ORIGINAL Journal of Periodontology 2006 Dec;77(12):1984-90 Material de grefare Analiza histologică şi ultrastructurală a osului regenerat, în augmentarea de sinus maxilar cu un biomaterial de origine porcină REZUMAT În cazurile cu volum osos insuficient la nivelul maxilarului posterior se recomandă tehnica de augmentare a sinusul maxilar. Deşi, mai multe tipuri de materiale au fost recomandate pentru acestă procedură, nu este încă clarificat ce material de adiţie este, din punct de vedere clinic, cel mai indicat pentru regenerarea osoasă. Osul autogen este considerat standardul de aur, printr-o vindecare rapidă şi sigură a țesuturilor, la interfața cu implanturile dentare dar necesită prezența unei zone donoare, de unde s-ar putea preleva os pentru tehnicile de regenerare osoasă, iar aceasta ar putea fi un mare dezavantaj, legat în special de disconfortul pacientului. Scopul acestui studiu a fost să raporteze rezultatele de microscopie optică (LM) şi de microscopie electronică de transmisie (TEM), pentru probele de examinare, la 5 luni după augmentarea sinusului maxilar cu biomaterial de origine porcină, sub formă de granule osoase (Apatos, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). În acest studiu au fost incluşi 10 pacienţi. La 5 luni după augmentarea de sinus maxilar, s-au prelevat 10 probe şi au fost examinate la microscopie optică (LM) şi la microscopie electronică de transmisie (TEM). Totodată, implanturile au fost inserate la 5 luni după sinus lifting. La 5 luni ulterior inserării implanturilor dentare, observaţiile clinice au arătat că implanturile sunt stabile, iar radiografiile au arătat prezenţa osului nou format, periimplantar şi în restul zonei augmentate a sinusului maxilar. Observaţiile de microscopie optică au arătat că majoritatea granulelor de biomaterial sunt înconjurate de os nou format, iar la interfaţa os/implant apare în principal un os compact. Mai mult decât atât, la interfaţa os/biomaterial apare un contact strâns între granulele osoase, de origine porcină, şi osul din jur, care are caracteristicile unui os matur, cu numeroase osteocite. Zona osoasă nou formată este în procent de 36±2,8%, spaţiile medulare apar în procent de 38±1,6%, în timp ce grefa de biomaterial rezidual este de 31±1,6%. La examinarea TEM, toate etapele formării osoase, matrice osteoidă, os lamelar (secundar) şi os nelamelar (primar) au fost observate în apropierea granulelor de biomaterial. CONCLUZII Observaţiile acestui studiu au arătat că acest biomaterial cortical, de origine porcină, este biocompatibil şi poate fi utilizat în procedurile de augmentare de sinus maxilar, favorizând neoformarea osoasă, fără să intervină în procesul fiziologic de reparaţie osoasă şi de osteointegrare a implantului. Bazate pe aceste rezultate, autorii au concluzionat că “aceste observaţii ar putea îmbogăţi noțiunile teoretice ale medicilor, prin cunoaşterea interacţiunilor biologice ce apar la nivelul substituentului osos porcin, observând că osul, în contact cu aceste granule, prezintă toate etapele neoformării osoase şi are aceleaşi caracteristici cu ale ţestului osos preexistent, şi demonstrează, astfel, biocompatibilitatea acestei grefe”. SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Apatos LASL PAG 38 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 33. Osteotomia şi ridicarea membranei sinusale în timpul tehnicii de augmentare a sinusului maxilar. Un studiu comparativ: aparat piezoelectric vs. instrumente rotative convenţionale. REZUMAT Tehnica de sinus lifting este în general considerată o procedură chirurgicală sigură pentru podeaua sinusului maxilar, cu o prevalenţă scăzută a complicaţiilor. Totuşi, în cazul perforării membranei sinusale, nu mai este posibil să se garanteze stabilitatea şi vascularizarea grefei, periclitând maturizarea şi mineralizarea osoasă. Mai mult decât atât, prezenţa unei perforări întinse a membranei sinusale, permite mobilizarea grefei osoase spre mucoasa respiratorie, şi contaminarea bacteriană ulterioară. SINUS LIFTING CU ACCES LATERAL 014 Antonio Barone1 Stefano Santini1 Simone Marconcini1 Luca Giacomelli2 Enrico Gherlone3 Ugo Covani1 Scopul acestui studiu clinic randomizat controlat a fost să compare două tehnici chirurgicale pentru accesul în sinusul maxilar (osteotomie şi elevarea membrane sinusale) prin utilizarea unui aparat piezoelectric şi a instrumentelor convenţionale, în timpul intervenţiei de sinus lifting. Au fost selectaţi un număr total de 13 pacienţi (10 femei şi 3 bărbaţi), ce necesită ridicarea podelei sinusale, bilateral, pentru reabilitarea implanto-protetică. În acest studiu, fiecare pacient prezintă o zonă test şi o zonă de control. Osteotomia pentru accesul sinusal a fost realizată pe o parte a maxilarului, utilizând aparatul piezoelectric (zona test), iar în zona contralaterală s-au folosit freze diamantate convenţionale (zona de control). După ce membranele sinusale au fost decolate, toate sinusurile maxilare au fost grefate în procent de 100% cu granule osoase cortico-spongioase, de origine porcină (mp3®, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), pentru a se obţine un volum de os corespunzător. Fereastra osoasă sinusală a fost acoperită cu o membrană resorbabilă din colagen (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). CONCLUZII Toţi pacientii s-au vindecat fără apariţia unor semne sau simptome de afectare a sinusului maxilar. Referitor la comparaţia celor două tehnici chirurgicale folosite, nu s-a observat nici o diferenţă semnificativă la nici unul dintre cele două grupuri. În limitele acestui studiu, autorii au concluzionat că “între chirurgia piezoelectrică şi instrumentele convenţionale nu există nici o diferenţă din punct de vedere al parametrilor clinici investigaţi în tehnica de elevare a podelei sinusului maxilar”. 1 | Unit of Oral Pathology and Medicine, University of Genova, Genova, Italy 2 | Nanoworld Institute, CIRNNOB and Biophysics Division, University of Genova, Genova, Italy 3 | University of Milan, Hospital San Raffaele, Milan, Italy ARTICOL ORIGINAL Clinical Oral Implants Research 2008 May;19(5):511-5, Epub 2008 Mar 26 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® mp3® MEMBRANA OsteoBiol® Evolution Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 39 LASL
  • 34. SINUS LIFTING CU ACCES LATERAL Îndepărtarea, după 7 ani, a unui implant migrat în sinusul maxilar. O raportare de caz clinic şi histologic 023 Antonio Scarano1 Maurizio Piattelli2 Francesco Carinci3 Vittoria Perrotti4 1 | Researcher of Oral Surgery, Dental School, University of Chieti-Pescara, Italy 2 | Professor of Oral Surgery, Dental School, University of Chieti-Pescara 3 | Chief of Maxillofacial Surgery, University of Ferrara, Italy 4 | Research Fellow, Dental School, University of Chieti-Pescara REZUMAT Deşi inserarea implanturilor endoosoase în zona posterioară a maxilarului a devenit o procedură standard, pot apărea diferite complicaţii, cum ar fi deplasarea implantului în interiorul sinusului maxilar, ce poate cauza infecţii locale în jurul implantului; este cea mai întâlnită complicaţie, şi, prin urmare, poate conduce la o reabsorbţie întinsă a osului din jur. Cauza principală a deplasării implantului este înălţimea necorespunzătoare a crestei osoase în zona maxilară posterioară. În acest articol, autorii au raportat un caz clinic cu un implant migrat în interiorul sinusului maxilar, în timpul aplicării bontului protetic, şi îndepărtat 7 ani mai târziu. După îndepărtarea implantului, s-a utilizat o lamelă osoasă (OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia), pentru a închide fereastra laterală a sinusului maxilar. Lamboul mucoperiostal a fost repoziţionat şi suturat cu suturi multiple în saltea. Implantul îndepărtat a fost supus examinării histologice, în timp ce controalele postchirurgicale au fost programate la un interval de o lună, pentru a urmări procesul de vindecare. La 7 luni după îndepărtarea implantului din sinusul maxilar, o imagine CT a indicat o grosime normală a mucoasei şi absenţa unei zone opace în sinusul maxilar stâng. CONCLUZII În cazul migrării unui implant în sinusul maxilar, implantul trebuie îndepărtat, şi este important să se evalueze cu precizie simptomele specifice în aceste situaţii, dar şi starea zonei receptoare, ce necesită grefare osoasă pentru umplerea defectului rezidual, tocmai pentru a stabili cea mai bună abordare pentru fiecare caz clinic. ARTICOL ORIGINAL Journal of Osseointegration 2009 Material de grefare BARIERA SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Lamina LASL PAG 40 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 35. Augmentarea de sinus maxilar, utilizând os prehidratat, cortico-spongios, de origine porcină: evaluare histomorfometrică după 6 luni REZUMAT Substituenţii osoşi, precum alogrefe, xenogrefe si autogrefe, au fost propuşi pentru procedurile de augmentare în cazurile cu înălţime alveolară osoasă insuficientă, ce ar putea împiedica inserarea unor implanturi dentare standard în zona posterioară a maxilarului edentat. Recent, a fost recomandat substituentul osos xenogenic, realizat din os porcin cortical, sterilizat, sub formă de granule, cu porozitate mare şi diametru cuprins între 600 şi 1000 μm. Scopul acestui studiu a fost să evalueze rezultatele histologice ale osului prehidratat, cortico-spongios, de origine porcină, utilizat în augmentarea sinusului maxilar. În acest studiu, au fost incluşi 24 de pacienţi , cu un deficit de înălţime osoasă, ce indică intervenţia de augmentare de sinus maxilar, pentru a se insera implanturi dentare la acest nivel. După ridicarea membranei sinusale, cu scopul de a obţine volumul necesar grefării osoase, toate cavităţile sinusale au fost umplute cu 100% cu granule osoase cortico-spongioase, de origine porcină (mp3®, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). Fereastra osoasă sinusală a fost acoperită cu o membrană de colagen resorbabilă (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). Lambourile mucoperiostale au fost închise utilizând o sutură verticală întreruptă, în saltea. Din probele bioptice prelevate la 6 luni de la procedura de augmentare, a fost posibil să se determine că procentul mediu al osului nou format a fost de 43,9±18,6% (intervalul cuprins între 7,5-100%), în timp ce procentul mediu de material grefat rezidual a fost de 14,2±13,6% (intervalul cuprins între 0-41,9%). Raportul os nou/ material grefat rezidual la nivelul sinusului maxilar a fost de 3:1. Procentul mediu de ţesut moale a fost de 41,8±22,7% (intervalul cuprins între 0-92,5%). Evaluarea histologică a arătat că granulele reziduale grefate au fost înconjurate de os nou format, care prezintă caracteristicile osului matur, cu lamele osoase bine organizate şi numeroase lacune mici osteolitice. CONCLUZII Deşi autorii recomandă mai multe studii despre osul colagenat cortico-spongios, de origine porcină, observaţiile histologice şi histomorfometrice susţin ideea că osul porcin deţine excelente proprietăţi osteoconductive, şi poate fi folosit cu succes în augmentarea sinusului. În special, după 6 luni, a fost evident procentul crescut de reabsorbţie a osului porcin. Mai mult decât atât, prezenţa celulelor multinucleate în lacunele de reabsorbţie, în vecinătatea granulelor osoase, de origine porcină, şi prezenţa unităţilor de metabolizare osoasă, printre granule, a indicat că are loc procesul de remodelare/reabsorbţie. În opinia autorilor, succesul clinic observat cu osul porcin, poate depinde de locul de aplicare a acestui biomaterial. SINUS LIFTING CU ACCES LATERAL 032 Antonio Barone1 Massimiliano Ricci2 Ugo Covani3 Ulf Nannmark4 Iman Azarmehr5 José Luis Calvo Guirado6 1 | DDS, PhD, MSc | Assistant professor, Department of Bio-Physical Medical and Dental Sciences and Technologies, University of Genova, Italy and Istituto Stomatologico Tirreno, Versilia Hospital, Lido di Camaiore, Italy 2 | DDS, PhD student | Department of Bio-Physical Medical and Dental Sciences and Technologies, University of Genova, Italy and Istituto Stomatologico Tirreno, Versilia Hospital, Lido di Camaiore, Italy 3 | MD, DDS | Full professor, Department of Surgery, University of Pisa, Italy and Istituto Stomatologico Tirreno, Versilia Hospital, Lido di Camaiore, Italy 4 | DDS, PhD | Associate professor, Institute of Biomedicine, the Sahlgrenska Academy Gothenburg University, Gothenburg, Sweden 5 | DDS | Visiting fellow, Institute of Biomedicine, the Sahlgrenska Academy Gothenburg University, Gothenburg, Sweden 6 | DDS | Associate professor, Department of Dental Implantology, University of Murcia, Spain ARTICOL ORIGINAL Clinical Implant Dentistry and Related Research 2010 May 11. [Epub ahead of print] Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® mp3® MEMBRANA OsteoBiol® Evolution Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 41 LASL
  • 36. SINUS LIFTING CU ACCES LATERAL Os porcin utilizat în tehnicile de augmentare de sinus maxilar: evaluare clinică retrospectivă la 5 ani 034 Antonio Scarano1 Adriano Piattelli2 Bartolomeo Assenza3 Alessandro Quaranta4 Vittoria Perrotti5 Maurizio Piattelli6 Giovanna Iezzi7 1 | DDS, MD | Assistant Professor of Oral Surgery, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy 2 | DDS, MD | Professor of Oral Pathology and Medicine, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy 3 | DDS, MD | Private Practice, Milan, Italy; and Visiting Professor, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy 4 | DDS | Researcher, Dental School, “Sapienza” University of Rome, Rome, Italy 5 | DDS, PhD | Research Fellow, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy 6 | DDS, MD | Professor of Oral Surgery, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy 7 | DDS, PhD | Researcher, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy REZUMAT Înălţimea redusă a osului în zona laterală a maxilarului reprezintă o contraindicaţie pentru tratamentul cu implanturi dentare, iar reabilitarea maxilarului posterior edentat cu acest tip de tratament reprezintă, de obicei, o provocare clinică. Scopul acestui studiu a fost să evalueze, din punct de vedere clinic, augmentarea sinusului maxilar cu os porcin. Acest studiu a inclus 121 de pacienţi sănătoşi (71 de femei şi 50 de bărbaţi), toţi candidaţi pentru procedura de augmentare a maxilarului posterior. După ridicarea membranei sinusale, sinusul maxilar a fost umplut cu amestec de granule cortico-spongioase, sterile, de origine porcină (Apatos, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). În 20 de cazuri, s-a observat perforarea membranei sinusale, dar fără apariţia complicaţiilor clinice, toate aceste cazuri fiind reparate cu ajutorul membranelor de colagen (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®,Coazze, Italia), cu o vindecare favorabilă. După o perioadă de vindecare de 4-6 luni, au fost inserate implanturi acidifiate şi sablate. Toate sinusurile grefate s-au vindecat corespunzător, fără complicaţii majore, nu s-a observat apariţia unor simptome care să indice o posibilă sinuzită maxilară, iar rata de supravieţuire a implanturilor fost de 92%, pentru o perioadă medie de încărcare protetică, de 5 ani. CONCLUZII Rezultatele acestui studiu au evidenţiat că osul porcin poate fi utilizat cu succes în procedurile de augmentare ale podelei sinusale, şi că implanturile cu suprafaţă rugoasă sunt probabil de preferat. Aceste observaţii sunt în concordanţă cu alte studii, care au arătat că osul porcin are o bună biocompatibilitate şi proprietăţi osteoconductive, precursorii osteoblastici formează os direct pe suprafaţa biomaterialului, şi histologic nu există semne care să indice reacţii adverse. ARTICOL ORIGINAL Journal of Oral and Maxillofacial Surgery 2010 Aug;68(8):1869-73 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Apatos MEMBRANA OsteoBiol® Evolution LASL PAG 42 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 37. Rata de supraviețuire pentru implanturile inserate în zona laterală maxilară, cu și fără augmentare de sinus; Studiu comparativ de cohortă REZUMAT Deoarece o înălțime insuficientă a crestei osoase în regiunea maxilară laterală limitează inserarea normală a implanturilor, este acceptat în mod curent, faptul că, elevarea podelei sinusului maxilar poate fi o opțiune în rezolvarea deficitului osos, iar refacerea maxilarului lateral atrofiat poate fi realizată printr-un procedeu de augmentare de sinus. SINUS LIFTING CU ACCES LATERAL 036 Antonio Barone1 Bruno Orlando2 Paolo Tonelli3 Ugo Covani4 Acest studiu a fost conceput ca un studiu prospectiv de cohortă, cu scopul de a evalua și compara ratele de supraviețuire cumulative ale implanturilor inserate în os nativ (grupul de control) cu cele ale implanturilor inserate în sinusuri augmentate prin abord lateral (grupul test). Pacienții din grupul test au fost tratați conform tehnicii în două etape. 105 pacienți cu 393 de implanturi au participat la studiu. 201 implanturi au fost inserate după grefarea preliminară a podelei sinusului la 41 de pacienți. Grefa folosită pentru augmentarea de sinus a fost un amestec 1:1 de os autogen și os porcin cortico-spongios (mp3®, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italy). Zona donoare extraorală folosită pentru recoltarea de os a fost creasta iliacă antero-superioară. Granulele de biomaterial și de os autogen au fost amestecate cu ser fiziologic steril și sânge, și fulate cu atenție în cavitatea sinusală cu ajutorul unui plugger. O membrană resorbabilă (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italy) a fost aplicată pe fereastra sinusală augmentată. Implanturile au fost inserate după o perioadă de vindecare de 6 luni de la augmentare. CONCLUZII În acest raport preliminar, la 6 ani de la începerea studiului în desfășurare, rezultatele indică faptul că implanturile dentare inserate după procedeul de grefare a podelei sinusale prezintă o integrare tisulară de succes, cu înaltă predictibilitate pe durata a 6 ani de urmărire. Oricum, rezultatele arată că implanturile inserate în sinusuri augmentate (grupul test) au avut o rată de supraviețuire mai mică (86,1%) comparativ cu implanturile inserate în os natural (96,4%). Faptul că majoritatea eșecurilor au fost observate la un număr redus de pacienți pare să sugereze un comportament de tip cluster. De aceea, autorii au ajuns la concluzia că “sunt necesare alte studii pentru a investiga mai bine influența asupra supraviețuirii implanturilor, a factorilor care țin de pacient, cum ar fi înălțimea crestei alveolare reziduale, fumatul și susceptibilitatea la periimplantită”. 1 | DDS, MD | Assistant Professor, Department of Oral Medicine and Pathology, University of Genoa, Italy Istituto Stomatologico Tirreno, Versilia Hospital, Lido di Camaiore, Italy 2 | PhD Student| Nanoworld Institute – CIRSDNNOB (Inter-University Research and Didactic Service Centre on Biologic and Organic Nanosciences and Nanotechnologies) and Biophysics Division, University of Genoa, Italy 3 | DDS, MD | Associate Professor, Department of Dentistry, University of Florence, Italy 4 | DDS | Assistant Professor, Department of Surgery, University of Pisa, Italy ARTICOL ORIGINAL Journal of Periodontology, 2011 Feb;82(2):219-26- Epub 2010 Sep 10 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® mp3® MEMBRANE OsteoBiol® Evolution Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 43 LASL
  • 38. SINUS LIFTING CU ACCES LATERAL 038 Luca Pagliani1 Peter Andersson2 Massimiliano Lanza3 Antonio Nappo4 Damiano Verrocchi5 Stefano Volpe6 Lars Sennerby7 1 | DDS, MD | The Feltre/Fiera Di Primiero Implant Research Group, Feltre, Italy private practice, Milano and Legnano, Italy 2 | DDS | The Feltre/Fiera Di Primiero Implant Research Group, Feltre, Italy private practice, Feltre, Italy private practice, Fiera Di Primiero, Italy 3 | DDS | The Feltre/Fiera Di Primiero Implant Research Group, Feltre, Italy private practice, San Dona Di Piave, Italy 4 | DDS | private practice, Salerno, Italy 5 | DDS | The Feltre/Fiera Di Primiero Implant Research Group, Feltre, Italy private practice, Fiera Di Primiero, Italy private practice, San Dona Di Piave, Italy 6 | DDS | DDS | The Feltre/Fiera Di Primiero Implant Research Group, Feltre, Italy private practice, Rome, Italy 7 | DDS, PhD | The Feltre/Fiera Di Primiero Implant Research Group, Feltre, Italy private practice, Feltre, Italy Department of Biomaterials, Institute Clinical Sciences, Sahlgrenska Academy, University of Gothenburg, Sweden ARTICOL ORIGINAL Clinical Implant Dentistry and Related Research 2010 Oct 26, Epub ahead of print Un substituent osos colagenat, de origine porcină, folosit pentru augmentarea unor implanturi Neoss: studiu prospectiv multicentric al unei serii de cazuri, timp de 1 an, cu evaluare histologică REZUMAT Este binecunoscut faptul că prezenţa defectelor localizate şi/sau a particulelor mici de os sub sinusul maxilar poate compromite inserarea implantului. În aceste situaţii, pentru a obţine rezultate predictibile, este necesară efectuarea unor tehnici specifice de augmentare osoasă. Diferiţi substituenţi osoşi şi membrane sunt folosite în mod curent pentru augmentarea defectelor localizate şi ale podelei sinusului maxilar, iar scopul acestui studiu a fost evaluarea, din punct de vedere clinic şi histologic, a unui substituent osos porcin (PB) folosit pentru augmentarea crestei alveolare sau a podelei sinusului maxilar înainte de, sau în acelaşi timp, cu inserarea implantului. Biomaterialele folosite au fost două tipuri de os colagenat, de origine porcină (Gen-Os sau mp3®, OsteoBiol®, Tecnoss® , Coazze, Italia), două tipuri de gel de colagen (Gel 40 sau Gel 0, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), şi două tipuri de membrane (Evolution Fine sau Lamina Soft X-fine, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). Au fost trataţi 19 pacienţi, şi inserate 34 de implanturi în total (Neoss Ltd., Harrogate, UK). S-a măsurat stabilitatea implanturilor la inserţie şi la aplicarea bontului, precum şi după cel puţin 1 an de la încărcare. Au fost prelevate biopsii pentru histologie şi morfometrie la prima intervenţie de re-entry. Rezultatele arată că toate procedurile de augmentare, cu excepţia uneia, au avut succes, cu o rată globală de succes de 94,7% şi de 90% pentru augmentările podelei sinusului maxilar. Examenul histologic a indicat apariţia de os nou la suprafaţa PB (osului porcin), formându-se punți osoase între particule şi între os şi particule. Prezenţa lacunelor escavate Howship şi a noilor osteoane în interiorul particulelor indică resorbţia/remodelarea continuă a granulelor. CONCLUZII Cazurile clinice prezentate în acest studiu au demonstrat că osul porcin colagenat PB poate fi utilizat eficient pentru augmentarea osoasă a diferitelor defecte la toţi cei 19 pacienţi. Studiul a inclus diferite defecte şi strategii de tratament, deoarece autorii au hotarât să evalueze folosirea osului porcin la pacienţi succesivi, cu diferite necesităţi, aşa cum se întâlnesc în practica de fiecare zi. Acest studiu a avut rezultate clinice bune cu folosirea substituentului de os porcin şi a membranelor, pentru augmentarea crestei alveolare şi a sinusului maxilar, iar examenul histologic a arătat proprietăţile osteoconductive ale materialului, indicând şi resorbţia osteoclastică. Material de grefare SUBSTITUENTI OSOSI OsteoBiol® Apatos OsteoBiol® Gen-Os OsteoBiol® Gel 40 OsteoBiol® mp3® MEMBRANA OsteoBiol® Evolution BARIERA – SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Lamina GEL DE COLAGEN OsteoBiol® Gel 0 LASL PAG 44 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 39. Augmentarea sinusului maxilar la oameni, cu os cortical porcin: evaluare histologică şi histomorfometrică după 4 şi 6 luni REZUMAT Substituentele osoase, cum ar fi alogrefele, xenogrefele şi materialele aloplastice au fost propuse pentru unele proceduri de augmentare, ca alternativă la osul autogen. Deşi osul autogen este considerat standardul de aur, are câteva dezavantaje: disponibilitate limitată, tendinţă de resorbţie parţială, necesitatea unei intervenţii chirurgicale suplimentare, precum şi morbiditate crescută. Dintre substituentele de os disponibile pe piaţă, Apatos (OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia) este un substituent osos xenogen, constând în os cortical, de origine porcină, sterilizat, sub formă de granule cu porozitate mare şi diametre între 600 şi 1000 de microni. Acest biomaterial este asemănător cu osul uman, şi s-a raportat, după folosirea la oameni, că este osteoconductiv, bine integrat în ţesutul gazdă şi incomplet resorbit după 5 luni, şi, de asemenea, nu prezintă semne de reacţii adverse într-un studiu pe iepuri. Toate sinusurile maxilare au fost augmentate cu particule de os cortical porcin (Apatos) amestecat cu soluţie sterilă de ser fiziologic şi sânge. A fost aplicată o membrană resorbabilă (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) şi închisă fereastra sinusală. Scopul acestui studiu a fost evaluarea histologică şi histomorfometrică a 77 de probe, recoltate la 4 sau 6 luni după augmentarea sinusului cu os cortical, de origine porcină. Probele bioptice au fost procesate pentru a fi observate la microscopul optic. Măsurările histomorfometrice după 6 luni au arătat: 31,4±2,6% os nou format, 34,3±3,1% spaţii medulare, 37,6±2,2% grefă reziduală. Rezultatele evaluării au confirmat biocompatibilitatea bună şi înalta osteoconductivitate a acestui biomaterial porcin. Majoritatea particulelor de biomaterial grefate erau înconjurate de os nou format şi nu au fost detectate spaţii sau ţesut conjunctiv, fibros la interfaţa dintre biomaterial şi os. SINUS LIFTING CU ACCES LATERAL 041 Antonio Scarano1 Adriano Piattelli2 Vittoria Perrotti3 Licia Manzon4 Giovanna Iezzi5 1 | DDS, MD | Researcher, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy 2 | DDS, MD | Professor of oral pathology and medicine, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy 3 | DDS, PhD | Research fellow, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy 4 | MD | Professor, Department of Dental Materials, “Sapienza” University of Rome, Rome, Italy 5 | DDS, PhD | Researcher, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy Nu au existat semne de reacţii inflamatorii sau alte reacţii adverse în osul format. CONCLUZII Rezultatele de faţă demonstrează că osul cortical este un biomaterial biocompatibil, osteoconductiv care poate promova formarea de os nou, chiar şi în procedurile de augmentare de sinus maxilar, fără a interfera cu regenerarea osoasă. Deoarece studiul a fost doar histologic şi histomorfometric, autorii au anticipat în concluzie, că rezultatele pe termen lung - care vor fi raportate într-un manuscris separat - au fost safisfăcătoare în comparaţie cu alte studii care au folosit alte materiale de grefare. ARTICOL ORIGINAL JClinical Implant Dentistry and Related Research, 2011; 13(1):13-18 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Apatos MEMBRANA OsteoBiol® Evolution Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 45 LASL
  • 40. Regenerare parodontală ŞTIINŢA REGENERĂRII INSPIRAT DE NATURĂ
  • 41. REGENERARE PARODONTALĂ Răspunsul ţesutului moale la PRF: rezultate clinice 013 Marco Del Corso1 1 | Private Practitioner, Turin, Italy ARTICOL ORIGINAL Cosmetic Dentistry 2008, 3: 16-20 REZUMAT Managementul corect al alveolei postextracţionale este obligatoriu din considerente estetice, şi pentru a evita resorbţia osoasă, consecutivă extracţiei dentare. De cele mai multe ori, este necesar să se grefeze alveola postextracţională cu un material de umplere, care să menţină volumul osos constant. Totuşi, adaptarea ţesutului moale la grefa osoasă poate necesita tracţiunea lamboului muco-periostal şi incizii de descărcare, care reduc microvascularizaţia la nivelul marginilor gingivale. În acest articol, autorul a analizat caracteristicile fibrinei îmbogăţite cu trombocite (PRF), investigând posibilitatea de a utiliza acest material în combinaţie cu materialul de grefare osoasă, pentru a oferi avantajul unui suport valid în migrarea celulară şi revascularizarea zonei grefate. De fapt, s-a sugerat folosirea PRF ca o membrană în regenerarea tisulară ghidată, pentru a acoperi şi proteja materialul de adiţie osoasă (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) şi a întregii zone de lucru. Aplicarea unei membrane PRF permite ca alveola postextracţională să fie protejată de contaminarea externă şi să se constituie ca o matrice pentru o vindecare mai rapidă a marginilor gingivale. Aşa cum autorul sugerează, utilizarea unei membrane PRF în tratamentul defectelor intraosoase ar putea fi un avantaj pentru o vindecare foarte bună. Amestecat cu materialul de adiţie osoasă, PRF este capabilă să atragă celulele stem mezenchimale şi vase sanguine noi, accelerând timpul de vindecare. CONCLUZII Utilizarea PRF se constituie ca un suport valid în regenerarea tisulară ghidată, datorită capacităţii sale de a accelera procesul de vindecare tisulară, iar zona grefată devine mai puţin susceptibilă la contaminarea externă şi influenţează în mod pozitiv rezultatele estetice şi confortul postoperator al pacientului. La un nivel mai profund, PRF măreşte coeziunea dintre granulele de biomaterial şi favorizează difuziunea factorilor locali de creştere pe zona de grefare. Autorul subliniază: “concentraţia ridicată de citokine plasmatice şi fibrină exercită un efect osteogenic asupra celulelor osoase progenitoare, iar concentraţia leucocitelor din PRF se pare că asigură o acţiune imună, ce favorizează succesul în zonele grefate întinse”. Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Gen-Os PER PAG 48 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 42. Vindecarea retracţiilor gingivale utilizând membrane din colagen şi o xenogrefă demineralizată: un studiu clinic randomizat controlat REZUMAT Retracţiile gingivale, asociate în mod frecvent cu o estetică deficitară, hipersensibilitatea radiculară, incidenţa crescută a cariilor radiculare, controlul compromis al plăcii bacteriene, precum şi tratamentul acestora este realizat cu ajutorul aşa numitei terapii muco-gingivale. Pentru a realiza acoperirea radiculară, este posibil să se adopte principiile regenerării tisulare ghidate (GTR). Aşa cum o varietate de bariere membranoase neresorbabile şi resorbabile au fost utilizate, cu rezultate clinice similare cazurilor în care s-au ales tehnicile tradiţionale, scopul acestui studiu a fost să compare eficienţa a două tehnici chirurgicale: lambou deplasat coronar (CAF) propriu-zis sau în asociere cu utilizarea unei membrane resorbabile şi o grefă demineralizată (GTRF), în tratamentul retracţiilor gingivale, din perspectiva unui studiu clinic randomizat controlat. În acest studiu, au fost incluşi 16 nefumători cu 20 de retracţii gingivale clasa I Miller sau clasa II Miller, la nivelul caninilor sau premolarilor. 10 defecte au fost alese aleator randomizat pentru a fi tratate cu metoda CAF (zona de control) , iar cele 10 defecte rămase au fost tratate prin metoda GTRF (zona test). Ca barieră a fost folosită o membrană de colagen (Evolution, OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia), iar ca substituent osos s-a utilizat o xenogrefă demineralizată (Gel 40, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). În urma ambelor proceduri, rezultatele au fost similare, asigurând o bună acoperire radiculară, un câştig al nivelului clinic de ataşare gingivală, sulcus fără sângerare, sănătos, şi creşterea ţesutului keratinizat. CONCLUZII Deşi, în cazul ambelor tratamente efectuate, a rezultat o diminuare semnificativă a retracţiei gingivale şi un un câştig al nivelului clinic de ataşare gingivală, autorii au descoperit că, mărirea ţesutului keratinizat, de la faza iniţială până la 6 luni, a fost uşor mai mare pentru grupul GTRF, decât pentru grupul CAF, iar grupul test a obţinut, statistic , o creştere semnificativă a grosimii gingivale (+0,71 ± 0,21 mm), de la faza iniţială până la 6 luni. Prin urmare, autorii au concluzionat că “ambele proceduri sunt predictibile, simple şi reprezintă metode avantajoase de acoperire radiculară în recesiunile gingivale clasa I şi II Miller, dar tehnica GTRF a obţinut o creştere mai mare a ţesutului keratinizat şi o creştere semnificativă a grosimii gingivale, decât în abordarea prin tehnica CAF”. REGENERARE PARODONTALĂ 030 Daniele Cardaropoli1 Giuseppe Cardaropoli2 1 | DDS | Scientific Director PROED, Institute for Professional Education in Dentistry, Torino, Italy 2 | DDS | Departement of Periodontics, Clinical Research Center UMDNJ, New Jersey Dental School, Newark, USA ARTICOL ORIGINAL The International Journal of Periodontics & Restorative Dentistry 2009 Feb;29(1):59-67 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Gel 40 MEMBRANA OsteoBiol® Evolution Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 49 PER
  • 43. Augmentare orizontală ŞTIINŢA REGENERĂRII INSPIRAT DE NATURĂ
  • 44. AUGMENTARE ORIZONTALĂ Reabilitarea unei creste alveolare atrofiate cu implanturi cilindrice, sablate şi acidifiate: studiu pilot 002 Michele Cassetta1 Sabrina Calasso1 Iole Vozza1 Daniela Dell’Aquila1 1 | “Sapienza” University of Rome, Viale del Policlinico, Rome, Italy REZUMAT Unul dintre elementele fundamentale ale rezistenţei în timp şi a esteticii unui implant dentar restaurat protetic, este cantitatea corespunzătoare de os alveolar, necesară pentru a se insera şi înconjura implantul, asigurând stabilitatea optimă şi susţinerea viitoarei reconstituiri protetice. În prezent, datorită grefelor osoase create să mărească volumul crestei osoase, atât în plan vertical, cât şi în plan orizontal, este posibilă realizarea osteointegrării implanturilor şi în condiţii de deficit osos. Aşa cum au indicat studiile despre fiziologia osului, anume că, integrarea unei grefe osoase în zonele receptoare are loc într-o perioadă de timp mult mai scurtă decât se credea în trecut, acest studiu pilot are ca scop evaluarea eficienţei unei astfel de intervenţii. În acest articol, este prezentat un studiu de caz: un pacient în vârstă de 33 de ani, cu ambii incisivi centrali superiori pierduți în urma unui traumatism, a fost supus unei intervenţii de grefare cu os autogen, prelevat din bărbie, pentru a corecta defectul crestal alveolar. După prelevarea blocului osos, acesta este fragmentat şi adaptat la nivelul defectului osos maxilar, şi fixat cu şuruburi de osteosinteză. Spaţiile intraosoase au fost umplute cu granule de os heterolog (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). Ulterior, zona a fost acoperită cu o membrană şi închisă prin sutura lambourilor. CONCLUZII Vindecarea are loc fără complicaţii postoperatorii, şi, după două luni, analiza CT-Dentascan a indicat că ţesutul osos nou format este într-o cantitate suficientă pentru inserarea a două implanturi. La 1 an postoperator, în timpul examinării de control, nu se observă mobilitate la nivelul implanturilor dentare şi nu există infectare periimplantară a ţesuturilor moi. Examenul radiologic indică conservarea marginii alveolare, făra semne de radiotransparenţă. ARTICOL ORIGINAL European Journal of Implant Prosthodontics, 2005;(3)1:133-144 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Gen-Os MEMBRANA OsteoBiol® Evolution HOR PAG 52 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 45. Reconstrucţia crestei alveolare maxilare cu bloc osos autogen, nevascularizat: rezultate clinice AUGMENTARE ORIZONTALĂ 011 REZUMAT Tratamentul cu implanturi dentare la nivelul crestei maxilare sever resorbite, este considerat o procedură laborioasă, caracterizată printr-un risc ridicat de fractură, comparativ cu inserarea de implanturi într-o creastă osoasă cu volum osos adecvat. În acest studiu, au fost selectaţi 56 de pacienţi (18 bărbaţi, 38 de femei), cu vârste cuprinse între 27 şi 63 de ani, ce necesită refacerea crestei alveolare maxilare atrofiate, prin grefare osoasă cu tehnica onlay şi inserarea de implanturi din titan, în a doua etapă chirurgicală, cu scopul de a evalua succesul clinic al reconstrucţiei osoase utilizând grefă de os, prelevată din marginea antero-superioară a crestei iliace. Mai mult decât atât, autorii au analizat succesul clinic şi nivelul marginii osoase pentru implanturile dentare inserate, la 4-5 luni, după grefarea osoasă şi înainte de protezare. Un număr de 129 de onlay-uri osoase au fost folosite pentru a augmenta 56 creste maxilare sever resorbite. Blocurile cortico-spongioase au fost prelevate de la nivelul crestei iliace şi au fost adaptate corespunzător la nivelul crestei atrofiate, şi fixate la pereţii osoşi existenţi cu şuruburi autoînfiletante (Cizeta, Milano, Italia). Un amestec de granule osoase cortico-spongioase, de origine porcină, şi colagen (mp3®, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) s-a folosit pentru umplerea spaţiilor din jurul blocului osos grefat. Tehnica de augmentare a permis inserarea implanturilor, în această zonă, după 4-5 luni. Observaţiile clinice şi radiologice au arătat o rată de succes acceptabilă (96,8%) a integrării blocului osos şi o rată redusă de resorbţie, după grefarea osoasă şi inserarea implanturilor. Antonio Barone1 Ugo Covani2 1 | DDS, PhD | Assistant Professor, Department of Oral Pathology and Oral Medicine, Nanoworld Institute, School of Dental Medicine, University of Genova, Italy. 2 | MD, DDS | Associate Professor, Department of Oral Pathology and Oral Medicine, Nanoworld Institute, School of Dental Medicine, University of Genova, Italy. CONCLUZII Studiul demonstrează că utilizarea grefei osoase prelevate de la nivelul marginii antero-superioare a crestei iliace, în asociere cu un amestec suplimentar de os cortico-spongios, de origine porcină, şi colagen, este o procedură de tratament sigură şi funcţională pentru reconstrucţia crestei alveolare maxilare sever atrofiate. ARTICOL ORIGINAL Journal of Oral and Maxillofacial Surgery 2007 Oct; 65(10):2039-46 Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® mp3® Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 53 HOR
  • 46. AUGMENTARE ORIZONTALĂ 012 Jose Luis Calvo Guirado1 Guillermo Pardo Zamora2 Maria Rosario Saez Yuguero3 1 | PhD, DDS | Clinical Associate Professor of General Dentistry 2 | DDS | Implant Dentistry Specialist 3 | PhD, DDS | Clinical Associate Professor of General Dentistry, School of Dentistry, University of Murcia, Spain ARTICOL ORIGINAL Journal of the Irish Dental Association 2007 winter; 53(4); 187-90 Intervenţie de ridge splitting pe o creastă alveolară maxilară, cu implantare imediată, regenerare osoasă şi temporizare: studiu de caz REZUMAT Deşi, datorită ratei ridicate de succes, implanturile dentare au devenit în prezent, tratamentul standard pentru cazurile de reabilitare a pacienţilor edentaţi total sau parţial, inserarea optimă a acestora necesită, în primul rând, obţinerea unei stabilităţi primare, care, adesea, nu poate fi realizată la creste alveolare înguste. De fapt, o crestă alveolară deficitară în lăţime, limitează foarte mult succesul inserării unui implant, deoarece, pentru majoritatea diametrelor unui implant, este indicată o lăţime a crestei de minim 6 mm. În acest articol, autorii prezintă metoda de mărire a crestei atrofiate prin splitarea longitudinală a crestei osoase şi umplerea spaţiului obţinut cu os colagenat de origine porcină. Pentru a descrie această tehnică, ei au prezentat un caz clinic al unei paciente, în vârstă de 22 de ani, cu o resorbţie accentuată a crestei maxilare, în zona anterioară. Pentru a trata această zonă, s-au inserat implanturi Osseotite (diametru 4mm şi 13 mm lungime), în spaţiul obţinut după ridge splitting, şi un amestec de os autogen, prelevat de la nivelul tuberozităţii, şi os colagenat de origine porcină, a fost grefat între implanturile dentare. Ca avantaj pentru pacienţi, această tehnică permite reducerea traumei chirurgicale şi a timpului de lucru intraoperator. Biomaterialul utilizat în acest studiu a fost o pastă osoasă sterilă, cortico-spongioasă, de origine heterologă (Putty, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), alcatuită din amestec granular 80% şi colagen pur 20%. CONCLUZII Aşa cum s-a demonstrat în acest studiu de caz, utilizarea imediată a unor implanturi conice, augmentarea osoasă şi protezarea provizorie imediată, este posibilă în cazul crestelor alveolare înguste, având un control intraoperator mai bun, reducând trauma asupra osului şi riscul de fractură sau perforație a lamei osoase. Creasta alveolară a pacientului, cu o lăţime de doar 2,5mm, se măreşte cu mai mult de 3mm, permiţând inserarea implanturilor cu diametru de 4mm. Osul colagenat, de origine porcină, menţine spaţiul dintre cele două table osoase corticale şi favorizează neoformarea osoasă între implanturi, după 4 luni. Cu această tehnică descrisă în studiu, autorii propun utilizarea osului colagenat, de origine porcină, pentru a umple defectul osos, deoarece se resoarbe într-un timp relativ scurt, şi permite neoformarea osoasă în jurul implanturilor. Mai mult decât atât, acest biomaterial acţionează ca un substrat care previne prăbuşirea corticalelor osoase şi stimulează procesul de vindecare osoasă. Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Putty HOR PAG 54 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 47. Augmentare verticală ŞTIINŢA REGENERĂRII INSPIRAT DE NATURĂ
  • 48. AUGMENTARE VERTICALĂ 037 Antonio Scarano1 Giovanna Murmura1 Francesco Carinci2 Bartolomeo Assenza3 Maurizio Piattelli4 Adriano Piattelli5 1 | Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy 2 | University of Ferrara, Ferrara, Italy 3 | Private Practice, Milano, Italy 4 | Department of Oral Surgery, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy 5 | Department of Oral Pathology and Medicine, Dental School, University of Chieti-Pescara, Chieti, Italy Augmentarea verticală a crestei mandibulare laterale atrofiate prin tehnica inlay cu o xenogrefă, fără minişuruburi şi miniplăcuţe de fixare: serie de cazuri REZUMAT Chiar dacă reabilitarea zonei laterale a mandibulei parţial sau total edentate prin lucrări protetice pe implanturi a devenit o practică uzuală, condiţiile locale nefavorabile de la nivelul crestelor edentate pot împiedica inserarea implantului, fiind necesară o augmentare osoasă orizontală şi verticală. În cazul unei osteotomii orizontale cu interpoziţie de os, tip ˝sandwich˝, pentru augmentarea crestei alveolare, s-a raportat că folosirea minişuruburilor şi a miniplăcuţelor creşte riscul de fractură a segmentelor de osteotomie. Scopul acestui studiu a fost folosirea unei tehnici de augmentare tip inlay, fără minişuruburi şi miniplăcuţe de titan, pentru stabilizarea fragmentelor de os transplantate. La studiu au participat 9 pacienţi consecutivi (6 bărbaţi şi 3 femei) cu vârste între 26 şi 51 de ani. A fost efectuată o osteotomie orizontală la 2-3 mm deasupra canalului mandibular şi s-au realizat două incizii oblice cu ajutorul unui aparat de piezochirurgie. Deoarece pacienţii au refuzat recoltarea de os autogen, a fost propusă o procedură de tip inlay, folosind blocuri de os colagenat spongios, de origine cabalină (Sp-Block, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia), fără fixare cu minişuruburi şi miniplăcuţe. Blocurile au fost inserate mezial şi distal între segmentul osteotomizat cranial şi osul bazal mandibular. Spaţiul rămas a fost umplut cu granule osoase cortico-spongioase, de origine porcină (Gen-Os, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia). A fost aplicată o membrană resorbabilă de colagen (Evolution, OsteoBiol®, Tecnoss®, Coazze, Italia) pe suprafaţa vestibulară a zonei chirurgicale. După 4 luni de la intervenţia chirurgicală, autorii au continuat cu inserţia implanturilor. Nu s-au observat incidente postoperatorii la 7 din 9 pacienţi. Nu s-a observat dehiscenţa mucoasei la nivelul crestei marginale a fragmentului mobilizat. Osul nou format era prezent lângă segmentele osteomizate, şi în contact apropiat cu granulele de biomateriale. Nu au fost prezente lacune sau ţesut conjunctiv la interfaţa os-biomaterial. Rezultatele histomorfometrice au arătat: 44±2,1% os nou format, 18±0,8% spaţii medulare, 33±2,4% material rezidual grefat. ARTICOL ORIGINAL Clinical Oral Implants Research 2011 Jan 20 - Epub ahead of print CONCLUZII Pe baza rezultatelor acestui studiu, este posibil să sugerăm că blocul de os colagenat, de origine cabalină, poate fi considerat un material optim pentru regenerarea osoasă în tehnicile inlay de grefare osoasă, la nivelul mandibulelor atrofiate. După cum au observat autorii, “rigiditatea blocului de os colagenat, de origine cabalină, a permis renunţarea la minişuruburi şi miniplăcuţe, simplificând tehnica de lucru. Mai mult decât atât, rigiditatea blocului a făcut posibilă menţinerea spaţiului pentru regenerare osoasă”. Material de grefare SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Gen-Os OsteoBiol® Sp-Block MEMBRANA OsteoBiol® Evolution VER PAG 56 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 49. Chirurgie maxilo-facială ŞTIINŢA REGENERĂRII INSPIRAT DE NATURĂ
  • 50. CHIRURGIE MAXILO-FACIALĂ Restaurarea podelei orbitale 005 Claudio Rinna Claudio Ungari1 Andrea Saltarel1 Andrea Cassoni1 Gabriele Reale1 1 1 | MD | University of Rome ‘‘La Sapienza’’, Department of Maxillo-Facial Surgery, Rome, Italy ARTICOL ORIGINAL Journal of Craniofacial Surgery 2005 Nov;16(6):968-72 Material de grefare BARIERASUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Lamina MAX PAG 58 REZUMAT În cazurile de traumatisme a 2/3 faciale, fracturile podelei orbitale trebuie refăcute prin tehnici de chirurgie reconstructivă, cu scopul de a reda continuitatea acesteia, şi de a oferi un suport osos integru pentru conţinutul orbital, dar şi de a preveni fibroza ţesuturilor moi. În aceste cazuri de chirurgie reconstructivă, materialul folosit joacă un rol esenţial în restaurarea podelei orbitale. De-a lungul anilor, au fost testate diferite materiale, dar grefele autogene au fost utilizate ca material de elecţie. Recent, materialele aloplastice au câştigat mai multă popularitate, datorită disponibilităţii lor şi a uşurinţei de utilizare. Scopul acestui studiu a fost să evalueze materialele utilizate în tehnicile chirurgicale reconstructive ale podelei orbitale, de către departamentul de chirurgie maxilo-facială, Universitatea “La Sapienza”, din Roma, cu accent pe biocompatibilitate, modul de manipulare şi proprietăţile mecanice. Din ianuarie 1995, până în decembrie 2003, un număr de 379 de pacienţi au fost diagnosticaţi cu fractura de podea orbitală, fie fractură simplă, fie asociată cu alte fracturi faciale, şi au fost trataţi cu aceste materiale. CONCLUZII Pentru a reconstrui podeaua orbitală fracturată, s-au utilizat materiale alogene şi aloplastice, alegerea materialului potrivit generând controverse între chirurgi. Având la bază studii ştiinţifice, autorii sugerează că materialul de grefare ar trebui să aibă următoarele caracteristici: trebuie să fie biocompatibil şi uşor de aplicat; trebuie să ofere o structură de susţinere viabilă; trebuie să fie stabil şi resorbabil într-un timp îndelungat. Timpii chirurgicali, disponibilitatea materialului şi, evident, costul, sunt elemente importante care stau la baza alegerii unui material de refacere osoasă. Luând în consideraţie toţi aceşti factori, materialele aloplastice prezintă câteva avantaje: disponibilitate, posibilitatea de a fi utilizate în fracturi de orice dimensiune, modelarea, reducerea timpilor chirurgicali, şi costuri convenabile. În studiul lor, pe lângă alte materiale, autorii au folosit şi corticală osoasă de origine porcină (Lamina, OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia), care s-a dovedit a fi un material foarte bun. Lamela corticală osoasă a permis restaurarea continuităţii osoase într-un mod corespunzător. Marele avantaj al lamelei corticale este posibilitatea de a restaura chiar şi fracturi mai întinse, care, în mod normal, ar trebui susţinute de plăcuţe metalice. De fapt, utilizarea plăcuţelor metalice implică costuri ridicate, risc crescut de infecţie, şi posibile leziuni la nivelul globului ocular, dacă au loc şi alte traumatisme orbitale. În cazurile tratate cu lamela corticală, de origine porcină, s-a dovedit biocompatibilitatea produsului, şi s-a observat absenţa reacţiei de intoleranţă sau a reacţiei de corp străin. Autorii au concluzionat că “la acest moment, corticala osoasă, de origine porcină (Lamina, OsteoBiol®), utilizată la 11 pacienţi, a dovedit rezultate excelente. Marele avantaj, deşi modelarea acesteia nu este la fel de facilă ca şi a altor materiale, constă într-o integrare în condiţii optime la ţesuturilor învecinate, şi folosirea ei în cazurile de fracturi întinse, permiţând reconstrucţia podelei orbitale, fără aplicarea unei membrane metalice de susţinere”. Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 51. Scala Hess şi diplopia: evaluarea a 30 de pacienţi, care au suferit intervenţii chirurgicale reparatorii a fracturii orbitale CHIRURGIE MAXILO-FACIALĂ 027 REZUMAT Aşa cum diplopia este o incidenţă frecventă în fracturile “blow-out” de glob ocular, scopul acestui studiu a fost să determine dacă scala Hess este eficientă în anticiparea apariţiei diplopiei postoperatorii la pacienţii care au suferit intervenţii chirurgicale reparatorii, în fracturile de glob ocular (blow-out). În acest studiu s-au ales 30 de cazuri consecutive, cu fracturi orbitale şi diplopie, care au suferit intervenţii chirurgicale la 7 zile după incidentul traumatic. Abordarea chirurgicală a inclus: incizie transpalpebrală, incizie Lynch, combinaţie de incizii transpalpebrale. Două fracturi ale peretelui median s-au tratat endoscopic, şi într-un caz de reducţie, reparaţia s-a realizat printr-o leziune cutanată anterioară. Defectele pereţilor orbitali au fost reparaţi utilizând pericard bovin (Tutopach), plasă de titan acoperită cu pericard bovin şi corticală osoasă decalcifiată, de origine porcină (Lamela Elastică Corticală, OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia). Pentru a evalua tulburarea de motilitate oculară, intervalul de motilitate a ochiului afectat a fost măsurat cu ajutorul testului manual Hess, înainte şi la 4 luni după intervenţia chirurgicală. Scala Hess a fost folosită să exprime, într-o valoare numerică, amplitudinea motilităţii oculare. CONCLUZII Cazurile clinice din acest studiu au sugerat că scala Hess este un instrument util pentru a transforma reprezentarea grafică Hess într-o valoare numerică, astfel ca tabelul Hess să fie comparat între clinicieni, şi folosit să precizeze şansa de reuşită chirurgicală, la pacienţii care au suferit intervenţii chirurgicale în fracturile orbitale “blow-out”. Pier Luigi Grenga1 Gabriele Reale2 Carmela Cofone3 Alessandro Meduri4 Piero Ceruti5 Roberto Grenga6 1 | MD | Departments of Ophthalmology, University of Rome La Sapienza, Rome, Italy 2 | MD | Maxillo-Facial Surgery, University of Rome La Sapienza, Rome, Italy 3 | MD | Departments of Ophthalmology 4 | MD | Department of Surgical Specialities, Ophthalmology Clinic, University of Messina, Messina, Italy 5 | MD | Department of Neurological and Visual Science, University of Verona, Verona, Italy 6 | MD | Departments of Ophthalmology, University of Rome La Sapienza, Rome, Italy ARTICOL ORIGINAL Ophthalmic Plastic & Reconstructive Surgery 2009 MAr-Apr; 25(2):123-5 Material de grefare BARIERASUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Lamina Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l. PAG 59 MAX
  • 52. CHIRURGIE MAXILO-FACIALĂ Peretele orbital reconstruit cu o corticală osoasă, de origine porcină 029 Claudio Rinna1 Gabriele Reale1 Enrico Foresta1 Maria Cristina Mustazza1 1 | Department of Maxillo-Facial Surgery, “Sapienza” University of Rome, Viale del Policlinico, Rome, Italy ARTICOL ORIGINAL Journal of Craniofacial Surgery 2009 May; 20(3): 881-4 REZUMAT Fracturile orbitale sunt injurii faciale frecvente, şi pot fi izolate sau asociate cu alte defecte orbitale, cauzate de fracturi maxilofaciale. Decizia privind alegerea intervenţiei chirurgicale în cazul fracturilor mediane orbitale este influenţată de o varietate de factori, incluzând prezenţa şi severitatea delimitării motilităţii oculare, gradul de enoftalmie, dimensiunea estimată a fracturii, şi opinia chirurgului; totuşi, fracturile netratate ale peretelui orbital median, pot genera enoftalmie secundară. Câteva tipuri de materiale au fost recomandate pentru reconstrucţia defectelor peretelui orbital median: grefe osoase prelevate fie din calvarie, fie din mandibulă, plasă de titan şi lamele resorbabile. Utilizarea acestor materiale, ca atare sau în combinaţie cu grefe osoase autologe sau aloplastice, a fost raportată pe scară largă. Scopul acestui studiu a fost să descrie experienţa autorilor în utilizarea corticalei osoase colagenate, de origine porcină (Lamela elastică corticală, OsteoBiol®,Tecnoss®, Coazze, Italia), în reconstrucţia peretelui orbital median fracturat. În cazurile raportate, sunt subliniate avantajele manipulării lamelei Osteobiol, care poate fi modelată cu uşurinţă de către chirurg, cu un foarfece, înainte de hidratarea în soluţie de ser fiziologic călduţ, asigurând plasticitatea optimă pentru a fi adaptată atât la nivel osos, cât şi pe ţesut moale. Evaluarea clinică postoperatorie a pacienţilor, testul Hess, examinarea oftalmologică şi examenul CT, au fost realizate pentru a confirma poziţionarea corectă a lamelei, cu rezultate satisfăcătoare. CONCLUZII Având la bază experienţa proprie, autorii consideră că lamela corticală colagenată, de origine porcină, reprezintă o opţiune excelentă în restaurarea defectelor peretelui orbital median, datorită biocompatibilităţii şi adaptabilităţii. Lamela nu provoacă leziuni la nivelul ţesutului orbital moale, în timpul aplicării, şi poate fi fi folosită în refacerea unor defecte întinse. Cu referire la caracteristicile de manipulare, autorii afirmă că “acest implant heterolog, datorită colagenului şi a decalcifierii superficiale, are o textură elastică, dar, menţine densitatea ţesutului osos. În acest fel, marginile rămân moi, pentru a preveni microtraumatismele la nivelul ţesutului moale, şi poate fi inserat în siguranţă în orbită, asigurând o rezilienţă foarte bună. În departamentul nostru, utilizarea unui astfel de material în reconstrucţiile fracturilor podelei orbitale, a fost iniţial privită cu rezervă; totuşi, avantajele multiple oferite de către acest material, a făcut posibilă utilizarea lor în alte situaţii, precum refacerea fracturilor pereţilor orbitali mediani.” Material de grefare BARIERA SUBSTITUENT OSOS OsteoBiol® Lamina MAX PAG 60 Autorul rezumatului: Cristina Rodighiero, jurnalist medicină dentară, publicare gratuită, nu se comercializează. Tipărit de către Tecnoss® Dental s.r.l.
  • 53. Note
  • 54. Cei 15 ani de cercetare au condus la un proces de producţie patentat care realizează neutralizarea componentelor antigenice cu scopul de a obţine biocompatibilitate maximă, dar totodată, conservă matricea naturală de colagen în interiorul biomaterialelor. MKT-ABS0611RO Tecnoss s.r.l este o companie inovatoare, activă în întreaga lume, ce produce, dezvoltă şi cercetează ştiinţific biomaterialele înalt calitative, de origine animală (xenogrefe), cunoscute cu denumirea Tecnoss® şi OsteoBiol®. Produsele Tecnoss® corespund celor mai înalte standarde de calitate, având certificare ISO13485 (conform metodei TÜV Rheinland), 93/42/EC (modificată prin 2007/47/EEC) şi 03/32/EC (conform metodei CE 0373). Tecnoss s.r.l. Piazza Papa Giovanni XXIII, 2 10094 Giaveno (TO) - Italy Tel +39 011 9377347 Fax +39 011 9363262 info@tecnoss.com www.tecnoss.com Biomaterials Engineering Tecnoss® Dental s.r.l. Via Torino, 23 10044 Pianezza (TO) - Italy Tel +39 011 9682823 Fax +39 011 9787087 info@tecnoss-dental.com www.osteobiol.com International Sales & Marketing