Mancati carne de strut? Do you eat Ostrich meat? Care sunt provocarile pentru piata din Romania? Which are the challenges for

1. Contact: Tiberiu Cazacioc, 0766 243 944/0742 111 119. TOATE DREPTURILE ASUPRA DOCUMENTULUI
CONCEPT SUNT REZERVATE
1
Struți //2016//
Autor: Tiberiu Cazacioc, specialist în identitatea hranei, pe baza unei comenzi
private
Cuprins
- Context
- Obiectiv
- Metodologie
- Analiză
- Rezultate
- Analize de piață
- Legislație și aplicări
- Interpelare parlamentară
- Anexă SWOT
Context
Una din politicile europene fundamentale este Politica Agricolă Comună (PAC). Aceasta este
declinată la nivelul statelor membre prin strategii naționale și este pusă în aplicare printr-un Program
Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). În esență, PAC este un cadru politic prin intermediul căruia
sunt fixate cele mai importante direcții de dezvoltare ale agriculturii și dezvoltării rurale, susținute cu
o alocare consistentă.
Enumerăm doar câteva dintre domeniile prioritare PAC: măsuri de sprijin directe, măsuri de piață,
dezvoltare rurală, agricultură și mediu, agricultură ecologică, politica de calitate, siguranța alimentară
și a hranei pentru animale, sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor, ș.c.l. În ce
privește sectoarele de piață care sunt subiectul intervenției prin PAC și respectiv PNDR printre
acestea enumerăm: cereale, fructe și vegetale, vinuri și băuturi spirtoase, lapte și produse din lapte,
vită și mânzat, carne de porc, carne de pasăre, ouă, ș.c.l.
Regimul de sprijin pentru sectorul aviculturii acoperă următoarele : creșterea de păsări din specia
Gallus Domesticus (rațe, gâște, curcani și bibilici); carnea de pasăre a celor cinci specii enunțate, în
toate formele – proaspătă, înghețată, congelată; ficat de pasăre de la cele cinci specii; grăsime de
pasăre brută sau prelucrată; grăsime de pasăre; ficat de rață și gâscă.
Instrumentele de politică agricolă cu care este susținut sectorul de carne de pasăre sunt: (1) măsuri
de sprijin pentru comerțul cu statele terțe; (2) măsuri de sprijin pentru intervenția în piață; (3)
standarde de marketing; (4) organizarea unui sistem de raportare a prețurilor. Mai multe despre
măsurile de sprijin naționale, în situl APIA LINK
Legislația europeană privind sectorul avicol este inclusă în Regulamentul (UE) NR. 1308/2013 al
Parlamentului European și al Consililului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări
comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr.
234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului. LINK
Obiectiv

2. 2
Trebuie găsite răspunsuri la câteva întrebări. Poate fi ajutat sectorul creșterii de struți în regim
domestic printr-un regim de subvenții? Regimul de subvenții este reglementat la nivel european și
dacă da, el permite intervenții la nivel național? Este nevoie de o politică la nivel național și la ce nivel
anume: legislație națională, secundară, la nivel de minister?
Metodologie
Pentru identificarea de informații, opinii, cercetări relevante necesare analizei a fost folosit internetul
(prin folosirea de sintagme relevante în toate combinații necesare). Au fost folosite și siturile
instituțiilor care reflectă aplicarea politicii publice în domniu astfel: Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale – MADR, DG Agricultură și Dezvoltare Rurală – Comisia Europeană, EUROSTAT –
agenția de date statistice a Uniunii Europene, Parlamentul European, INSSE – agenția de date
statistice a României, AFIR – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, APIA – Agenția de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură.
Au avut loc și discuții informale cu privire la subiect cu actori relevanți din domeniul gastronomiei.
Analiză
Struțul poate fi folosit, prin descompunerea sa în carne, pene, piele, ouă, Fiecare din componente
poate fi materie input pentru diverse activități de prelucrare și valorificare.
Acestea pot fi (pentru carne și ouă) consumul alimentar pe scară largă (ex. catering), consumul
alimentar casnic, consumul alimentar în alimentația publică pe scară restrânsă. Pielea poate fi
folosită în industria accesoriilor personale.
Avantajul pe care îl oferă carnea de struț este acela că este o carne roșie și ar intra în segmentul
carne de porc, carne de vită, nu la sectorul carne de pui.
Pentru ca produsele să ajungă la consumatorul final, fie prelucrător industrial, fie consumator casnic,
trebuie dezvoltate canale business to business sau business to consumer. Acestea pot fi retailul
modern, magazine specializate (măcelării).
Produsele pe bază din carne de struț, în special cele pentru consumul alimentar uman, concurează cu
celelalte tipuri de carne. Dacă producătorii vizează competiția pe bază de preț, pentru carnea de
struț, acestea sunt ridicate față de celelalte oferte, de porc, vită, pasăre su pește. Competiția pe bază
de preț, fie că este la bază, în producție, fie la finalul lanțului, nu poate fi susținută decât prin
subvenție pentru că prețul final este ridicat. Asta nu plasează oferta de carne de struț pe masa
consumatorilor cu venituri scăzute, ci pe masa celor cu venituri ridicate, educați.
Conform unor opinii din piață, prețurile variază între 200 și 70-80 lei pentru cut-urile de calitate
pentru gătit. Marius Tudosiei, antreprenor în domeniul food, a folosit carne de struț în meniul de la
Charity Shop – Băcănia Veche. Experimentul în sens pozitiv, de modificare a percepțiilor, a fost
acceptat. Însă o astfel de abordare, de tip educație a gusturilor, este greu de realizat pe o scară largă,
necesită resurse, o masă critică de consumatori, o distribuție adecvată, modificarea
comportamentelor culinare.
Analiza SWOT realizată de un grup de specialiști britanici, citați mai departe, confirmă ceea ce intuitiv
și pragmatic înțelegem despre produsele alimentare de nișă, și poate fi validat și de o cercetare de
piață, realizată local în România: consumatorii nu cunosc carnea de struț, piața nu este dezvoltată la
nivel local și național, produsul nu are o imagine clară.
Pe cale de consecință, chiar daca prețul ar scădea prin alocare de resurse publice, nu ar fi suficient
pentru creșterea consumului, pentru că există bariere culturale serioase. Consumatorii români au o
acceptabilitate limitată pentru că cultura gastronomică este extrem de limitată.

3. 3
Alte probleme potențiale pentru crescătorii de struț și alte entități din lanțul de producție și
prelucrare sunt lipsa de sprijin oficial, din punctul de vedere al adaptării care sunt urmările creșterii
struților în sistem închis asupra animalului și a cărnii sale, perioada scurtă de valabilitate a cărnii
proaspete. Printre riscurile identificate sunt o ofertă în exces care să nu țină pasul cu cererea și
posibila critică din partea grupurilor care se preocupă de drepturile animalelor.
Ideal acestor provocări li se poate răspunde cu (1) o intervenție concertată pe mai multe planuri
pentru a crește cererea de carne de struț prin stimularea consumului, (2) punerea problemelor
sectorului în dezbatere publică și crearea unei agende publice adecvate pe baza căreia (3) să se
discute cu privire la formele de sprijin. Este utilă și organizarea unei forțe comune de suport, de
organizație de producători, dar cu respectarea regulilor impuse de legislația anti-monopol, pentru a
nu se considera că este vorba de o coaliție care să anuleze competiția în sector.
Recomandare: folosirea unui specialist în măsuri de intervenție în piață pentru a clarifica cu precizie
calea de urmat pentru crearea premiselor unui cadru legal adecvat.
Rezultate
Struții ca păsări crescute în scop economic, nu au fost identificați ca fiind incluși în organizarea
comună a pieței avicole, conform cadrului de reglementare european.
Regulamentul (UE) NR. 1308/2013 specifică clar în Partea XX că sectorul cărnii de pasăre include
următoarele: (1) cocoși, găini, rațe, gâște, curcani, curci și bibilici, vii, din specii domestice; (2) carne și
organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate, de păsări; (3) ficat de pasăre, proaspăt,
refrigerat sau congelat; (4) ficat de pasăre, sărat, în saramură, uscat sau afumat; (5) grăsime de
pasăre; (6) ficat de gâscă sau de rață, altfel preparat sau conservat; (7) carne sau organe de păsări de
curte, altfel preparate sau conservate.
Nu am identificat struțul ca subiect distinct în informațiile despre măsurile specifice finanțate din
PNDR.
Foarte multe articole, luări de poziție publicate în online, prezintă subiectul hiperbolizant, sectorul
creșterii struților fiind subiectul unei mitologii cu caracter promoțional. Activitatea de creștere a
struților este prezentată ca și cum ar fi una din activitățile miraculos profitabile, însă analizele arată
că trebuie abordată cu circumspecție. Pe anumite piețe, așa cum arată analiza inclusă la surse, totul
s-a desfășurat ca un „bubble”.
Referințele extrase din situl Parlamentului European ne spun despre creșterea struților că nu este un
subiect larg răspândit, mainstream, în dezbaterea parlamentară. Nici în documentele Comisiei
Europene, pare a fi marginal, fără o importanță prea mare. Referințele identificate au de-a face cu
bunăstarea animalelor.
Nu au fost identificate interpelări sau luări de poziție substanțiale ale parlamentarilor europeni
despre creșterea struților. Nici rapoarte documentare la Parlamentului European care să reflecte o
situație de fapt, un proces sau o evoluție a temei.
Creșterea struților este o dezvoltare economică încă cu multe necunoscute. Au fost ientificate
dezbateri în anii 2000 dacă struțul (1) să fie considerat pasăre și inclus în sectorul avicol sau (2) vânat
de crescătorie. Sunt probleme legate de adaptarea sa. În ciuda opiniei optimiste a multor autori, în
articole publicate în anii ’90 sau în anii 2000, struțul este încă o pasăre cu probleme de adaptare.
Au fost identificate foarte multe articole online despre potențialul pe care l-ar oferi creșterea
struților dar extrem de puține analize și bune practici despre rezultatele unei astfel de activități.
Majoritatea surselor care informează despre acest subiect sunt din alte regiuni geografice, din Africa,
India, Canada, SUA. Este interesant că sursele despre creșterea struților par a avea o răspândire
geografică de tip viralizare, acoperind afaceri de acest tip, dinspre continentul american în anii ’90
spre estul Europei, după lărgirea Uniunii Europene.

4. 4
Două articole publicate în ultimul an în publicația online Agrointeligența analizează eșecul creșterii de
struți și identifică cauze. Documentarea a identificat multe surse publicate în Internet care arată un
entuziasm ridicat în România la începutul anilor 2000 pentru acest tip de activitate, prin multe surse
laudative, și apoi sporadic, dispare subiectul având mitul și aura de succes, rămân rezultatele și
eșecurile, ca după o boală și stare febrilă.
Analize de piață
- Agrointeligența.ro: „Ferma de struți care a supraviețuit pe piață” (2015), LINK
- Agrointeligența.ro: „Afacerea cu struți în România, ce nu a mers?” (2015), LINK
- „OSTRICH FARMING: - A REVIEW AND FEASIBILITY STUDY OF OPPORTUNITIES IN THE EU” (2011),
John Adams & Brian J Revell, School of Management, Harper Adams University College, Newport,
Shropshire, TF10 8NB, UK LINK
- „The Great Emu Bubble: A Retrospective Look at a New Industry Failure” (2002), Calum Turvey,
Professor, Department of Agricultural Economics and Business, University of Guelph and David
Sparling, Associate Professor, Department of Agricultural Economics and Business, University of
Guelph LINK
Legislație și aplicări
Regulamentul (UE) NR. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consililului din 17 decembrie 2013
de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor
(CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului LINK
Ghidul solicitantului privind acordarea ajutorului de stat pentru realizarea angajamentelor asumate
voluntar în favoarea bunăstării păsărilor LINK
Măsuri naționale specifice declinate din PAC: (1) Măsuri de sprijin finanţate din Fondul European de
Garantare Agricolă (FEGA), (2) Măsuri de sprijin finanţate de la bugetul naţional, (3) Măsuri de sprijin
finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
Exemplu de interpelare parlamentară
- WRITTEN QUESTION E-2771/01 by Jonas Sjöstedt (GUE/NGL) to the Commission. Ostrich
farming.
The problem was that ostriches did not have a special gland to oil their feathers and make them
water-repellent, and therefore froze as soon as it began to rain LINK

5. 5
Anexă
SWOT
O analiză cuprinzătoare, indicată la surse, deși realizată cu câțiva ani în urmă, oferă un SWOT foarte
interesant în care identificăm problemele sectorului, valabile și pentru România. Sursa: „OSTRICH
FARMING: - A REVIEW AND FEASIBILITY STUDY OF OPPORTUNITIES IN THE EU” (2011), John Adams &
Brian J Revell, School of Management, Harper Adams University College, Newport, Shropshire, TF10
8NB, UK.
Strenghts Weaknesses
- Potential for excellent product quality
across a range of products
- A good market exists already for meat in
the EU
- Potential for high production levels of
breeder birds
- Potential for good food conversion
efficiency in slaughter birds
- Longevity of breeder birds
- Long-term commitment of producers to
the future of the farmed ostrich
- A base of production knowledge and
experience gained over the last 8 years
in the EU
- Development of basic infrastructure for
processing and marketing of meat and
leather in the EU.
- Lack of consumer awareness of meats and
leather
- Lack of scientific research
- Lack of official support
- Lack of market development in the EU (apart
from meat)
- Lack of access to leather processing in the EU
- Low level of productivity currently achieved
- Seasonal egg production
- Unknown implications of artificial rearing
(this is a global issue)
- Concerns of retailers and animal welfare
organisations over climatic suitability in
northern Europe
- Short storage life of fresh meat
- Product Image
Opportunities Threats
- To provide EU support to producers and
processors in order to resolve
outstanding legislative, welfare and
technical issues
- To research and develop markets in the
EU for domestic production
- To co-operate with researchers and
producers elsewhere to increase
understanding of the ostrich as a
- farmed animal
- Capitalise on broadening consumer
tastes
- Low priced competition from abroad
- Risk of supply exceeding demand if markets
not developed
- Adverse publicity from animal rights groups
and animal welfare organisations
- Risk of increasing demand being satisfied
from outside the EU