România Rurală    Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală Numărul 6								                        Noiembrie 2012indagra 20...
România rurală – Nr. 6                      BIROURILE REGIONALE     Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare ...
CuprinsEDITORIAL ............................................................................................................
România rurală – Nr. 62
EditorialLa sfârșitul primuluian ...Acesta este ultimul număr din 2012al revistei „România rurală”. Esteun moment de refle...
România rurală – Nr. 6    INDAGRA 2012    Cel mai mare târg de agricultură din    România, la a XVII-a ediție    În perioa...
mai bine organizaţi în viitor şi apoi     Reprezentantul Agrostar, Ștefan            Secretarul de Stat a afirmat căeste n...
România rurală – Nr. 6    Interviu cu directorul general ROMEXPO    INDAGRA - o imagine a agriculturii anului 2013    Cu o...
coincide perfect cu finalul sezonului    peste 48 000 de persoane. În urma      de la peste 400 de firme, pe întreagaagric...
România rurală – Nr. 6    Drumul mierii    Apicultura este activitatea care            obişnuiau să bea vinul roşu amestec...
Viorel Dumitru, din Prahova, este        Participarea la INDAGRA este               Apicultorul ar vrea să achiziționezeun...
România rurală – Nr. 6     Zacusca de Giuvărăști - vedeta Olteniei la     INDAGRA     Mădălina Hristu îi îmbie pe         ...
Participarea la INDAGRA a CamereiAgricole Caraș-SeverinCamera      Agricolă    Caraș-Severin     tradiționale pe bază de c...
România rurală – Nr. 6     Asociația Crescătorilor de Bovine pentru     Carne din România - la început de drum     În Româ...
comercializată prin grup, nu ar fi        În acest caz, ar fi nevoie de puncte    Dumitru Grigorean a început săsuficiente...
România rurală – Nr. 6     Fermă de creștere a cailor lipiţani, pentru     sport cu atelaje                               ...
„Ne ocupăm de pregătirea cailor            «Lipicai», avem şapte-opt cai pe            împrejurimilor, petreceri pentrupen...
România rurală – Nr. 6     Creşterea oilor Karakul de Botoşani     - o tradiţie de familie     Creşterea ovinelor şi capri...
Zootehnie. Ea a depus deja un proiect       dorit să fac ceva special, să vin cu        şi faptul că a fost numit preşedin...
România rurală – Nr. 6     Asociaţia Crescătorilor de Vaci     „Bălţata Românească” Tip Simmental                         ...
certificarea valorii animalelor din      pe piaţa românească, mai există şi       „La INDAGRA aşteptăm ca din ceferme, con...
România rurală – Nr. 6     INDAGRA 2012 - Profil de fermier     Nicolae Radocea –                        pieţe de desfacer...
domnul Trâmbiţaş provine şi din         „Îmi place să mă descurc                    devenind un exemplu al reuşitei înlips...
România rurală – Nr. 6     Ateliere de artă şi meşteşuguri organizate     de RNDR la INDAGRA 2012     În cadrul Târgului i...
„În atelierul organizat de mine, le       vechi simboluri româneşti: spirala          necesare alungării forţelor malefice...
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012

2,276

Published on

Am publicat un articol despre lanturile alimentare scurte, in revista RNDR (Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala). În acest număr puteți citi despre: Indagra 2012; Mătase produsă și țesută în Vâlcea; Vinurile Jidvei intră pe piața Asiei; Lavandă de Maramureș
Lanțuri alimentare scurte în Europa.

Published in: Business
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
2,276
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
32
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012

  1. 1. România Rurală Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală Numărul 6 Noiembrie 2012indagra 2012mătase produsă și țesută în vâlceavinurile jidvei intră pe piața asieilavandă de maramureșlanțuri alimentare scurte în europa RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ
  2. 2. România rurală – Nr. 6 BIROURILE REGIONALE Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală BRĂILA Str. Dorobanţilor nr. 604 A, CP 810067, usr.sud.est@rndr.ro Tel.: 0239 610921, Fax: 0239 610920 CRAIOVA Str. Breştei nr. 116, et. 2, CP 200177, usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro Tel.: 0251 593442, Fax: 0251 596725 ZALĂU Str. Gheorghe Lazăr nr. 14, et. 3, CP 450010, usr.nord.vest@rndr.ro Tel.: 0260 610058, Fax: 0260 610059 TÂRGU MUREȘ Str. Republicii nr. 48, ap.1, CP 540110, usr.centru@rndr.ro Tel.: 0265 210614, Fax: 0265 210613 IAŞI Şos. Păcurari nr. 145, Et. 1, CP 700552, usr.nord.est@rndr.ro Tel.: 0232 464288, Fax: 0232 464287 TIMIŞOARA Str. Andrei Șaguna nr. 3, bl. U5, ap. 1, CP 300104, usr.vest@rndr.ro Tel.: 0256 232579, Fax: 0256 232578 TÂRGOVIŞTE Str. Tudor Vladimirescu nr. 14, parter, CP 130078, usr.sud.muntenia@rndr.ro Tel.: 0245 612211, Fax: 0245 612212 BUCUREŞTI Str. Clucerului nr. 35, et. 1, Birou 19, Sector 1, CP 011363, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro Tel.: 021 3171583, Fax: 021 3171584Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.roUSR, Departamentul Publicaţii, Noiembrie 2012ISSN 2284-8665ISSN-L 2284-8665© RNDR, 2012Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România.Copyright fotografii: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale / Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală șiPescuit, Diana Damalan, Vasile Popovici, Compania Jidvei, Mioara Cioran, Ghiță Ion, Rețeaua Europeană deDezvoltare Rurală, Grupul de producători Cerasus Cotnari, Dreamstime.comProiect finanțat prin Măsura 511 - Asistență tehnică
  3. 3. CuprinsEDITORIAL ............................................................................................................................................................................................................................. 3INDAGRA 2012Cel mai mare târg de agricultură din România, la a XVII-a ediție .................................................................................................................... 4Interviu cu directorul ROMEXPO ..................................................................................................................................................................................... 6Drumul mierii .............................................................................................................................................................................................................................. 8Zacusca de Giuvărăști - vedeta Olteniei la INDAGRA ............................................................................................................................................. 10Participarea la INDAGRA a Camerei Agricole Caraș-Severin .............................................................................................................................. 11Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România - la început de drum .............................................................................. 12Fermă de creștere a cailor lipițani, pentru sport cu atelaje ................................................................................................................................. 14Creșterea oilor Karacul de Botoșani - o tradiție de familie .......................................................................................................................................... 16Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțata Românească” tip Simmental ............................................................................................................ 18INDAGRA 2012 - Profil de fermier ................................................................................................................................................................................... 20Ateliere de artă și meșteșuguri organizate de RNDR la INDAGRA 2012 ...................................................................................................... 22DEZVOLTARE RURALĂAgricultura ecologică: România - „Grădina bio” a Europei, Opinie de Geo Scripcariu ......................................................................... 24Lanțurile alimentare scurte în Europa ............................................................................................................................................................................ 28Cârnații de Pleșcoi - legendă, tradiție și viitor ............................................................................................................................................................. 34Familia Cioran din Nucet, Sibiu și produsele bio ....................................................................................................................................................... 36Gustul fără egal al merelor românești ............................................................................................................................................................................. 38Valorificarea turistică a perimetrelor arheologice din mediul rural ................................................................................................................. 40OAMENIMătase naturală românească, la Stoenești, Argeș ...................................................................................................................................................... 42Iulius Comiza, fermierul de etnie rromă din Nemșa, Sibiu și ferma sa de capre franțuzești ............................................................... 44Meșterul popular Neculai Popa și-a pus satul natal pe harta turistică ............................................................................................................ 46EXPERIENȚEFerma mea: Vinurile Jidvei intră pe piața chineză ............................................................................................................................................... 48Comunitatea mea: Depozit de fructe la Cotnari, cu fonduri europene ......................................................................................................50Afacerea mea: Monica Marchiș introduce lavanda în Maramureș .................................................................................................................... 52LEADER LA ZICooperare transnațională România-Ungaria ............................................................................................................................................................... 54ŞTIRI ............................................................................................................................................................................................................................................... 56Congres European de Turism Rural la Piatra Neamț ............................................................................................................................................... 58 1
  4. 4. România rurală – Nr. 62
  5. 5. EditorialLa sfârșitul primuluian ...Acesta este ultimul număr din 2012al revistei „România rurală”. Esteun moment de reflecție asupra aceea ce am construit împreună, înRețeaua Națională de DezvoltareRurală a României. Rețeaua noastrăa început mai târziu, dar a crescutîn acest an, prin munca susținutăa întregii echipe și entuziasmuldumneavoastră, al tuturor, dar șiprin încrederea pe care ați acordat-oacestui instrument pus la dispozițiadezvoltării rurale din România, prinintermediul fondurilor europene. Foto: Diana DamalanÎn acest moment, Rețeaua are peste1 500 de membri. De-a lungul anului, Cu acest prilej, am abordat apicultori, doresc – programe subtematiceam organizat evenimente, sesiuni crescători de animale, producători pentru sprijinirea lanțurilor scurtede instruire pentru grupurile de tradiționali pentru a afla opiniile lor alimentare, oportunitate de care șiacțiune locală, întâlniri ale experților, și sugestiile privind îmbunătățirea România poate beneficia.încercând să aducem laolaltă oameni condițiilor pentru fermierii români șiinteresați de dezvoltarea satelor pentru a le face cunoscute. Veți putea citi totodată despre afaceriromânești care lucrează în domenii inedite din mediul rural – o plantațiediferite, pentru a-și împărtăși La INDAGRA a avut loc și o dezbatere de lavandă din Maramureș, creștereaexperiențele și viziunile. Sperăm că privind noua Politică Agricolă viermilor de mătase, precum șiam reușit să fim de folos mediului Comună, în cadrul căreia au fost despre posibilitatea valorificării înrural românesc. prezentate solicitări și sugestii din scop turistic a vestigiilor arheologice partea reprezentanților agricultorilor aflate în mediul rural. Totodată,Acesta este un moment de reflecție și procesatorilor români. S-a ajuns arătăm cum fondurile europene potși cu privire la viitor. Anul care la concluzia că asocierea rămâne sprijini exporturile de vinuri și cumva urma va fi unul decisiv pentru una dintre marile provocări ale un grup de producători de fructeagricultura și modernizarea satelor perioadei următoare, iar autoritățile din Iași speră să-și valorifice mairomânești în perioada de programare sunt chemate să găsească soluții bine producția, accesând fonduri2014-2020. Sperăm ca principalele inclusiv pentru a sprijini valorificarea nerambursabile pentru construireanevoi identificate pentru dezvoltarea producției micilor producători unui depozit.spațiului rural să se regăsească, agricoli.alături de soluțiile adecvate, în Găsiți în această publicație a RNDRProgramul Național de Dezvoltare În acest sens, vă prezentăm o serie și un punct de vedere privindRurală 2014-2020. de exemple din alte state ale Uniunii necesitatea prioritizării agriculturii Europene privind dezvoltarea bio, care ar putea aduce venituri maiÎn acest număr al revistei „România lanțurilor alimentare scurte, pe care mari agricultorilor, dar și informațiirurală”, acordăm o atenție specială România trebuie să le aibă în vedere în despre posibilitățile de cooperareTârgului Internațional de produse viitorul program, dat fiind că acestea transnațională între grupurile deși echipamente în domeniul reprezintă o soluție pentru sute de acțiune locală.agriculturii, horticulturii, viticulturii mii de mici agricultori. Totodată, nuși zootehniei – INDAGRA, care a trebuie pierdut din vedere faptul că Viviana Vasile, Team Leader alavut loc în perioada 31 octombrie – 4 prin noua Politică Agricolă Comună proiectului „Înființarea și Sprijinireanoiembrie, la ROMEXPO. statele membre pot realiza – dacă Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală” 3
  6. 6. România rurală – Nr. 6 INDAGRA 2012 Cel mai mare târg de agricultură din România, la a XVII-a ediție În perioada 31 octombrie – 4 ministrul Agriculturii, Daniel - dedicat producătorilor de noiembrie 2012, a avut loc la Constantin. echipamente și băuturi alcoolice și București cea de-a XVII-a ediție a nealcoolice. Târgului Internațional de produse și „Dincolo de subvenții și susținerea echipamente în domeniul agriculturii, financiară pentru dezvoltarea Forumul „Noile politici horticulturii, viticulturii și zootehniei agriculturii cred că oportunitățile de agricole şi securitatea – INDAGRA 2012. Târgul a fost piață existente în momentul de față organizat sub patronajul Ministerului ar trebui să dea speranță fermierilor, alimentară în condiţiile Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în fiindcă atât în Uniunea Europeană, schimbărilor climatice” parteneriat cu Camerele de Comerț și cât și la nivel internațional există Industrie din România și ROMEXPO. un potențial important, cererea de În prima zi a Târgului INDAGRA produse alimentare este în creștere 2012, ministrul Agriculturii, Daniel La deschiderea oficială a Târgului și cred că agricultorii organizați Constantin, a condus lucrările INDAGRA 2012 au participat ar trebui să profite mai mult decât Forumului „Noile politici agricole şi Ministrul Agriculturii și Dezvoltării au făcut-o până acum de aceste securitatea alimentară în condiţiile Rurale, Daniel Constantin și oportunități”, a declarat Comisarul schimbărilor climatice”. Cu această Comisarul European pentru European pentru Agricultură şi ocazie au fost abordate o serie de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș. teme care ar putea face obiectul Dacian Cioloș, precum și miniștri ai unor propuneri din partea statelor agriculturii din statele membre UE La Târgul INDAGRA 2012 a participat membre privind Politicile Agricole, în sau participante la târg, ambasadori un număr record de firme expozante, contextul noilor schimbări climatice şi alte oficialități. peste 400, din 22 de țări (Austria, la nivel mondial. Italia, Spania, Turcia, Belgia, Marea „Agricultura românească, cu Britanie, Bulgaria, Franța, Germania, „Securitatea alimentară, sărăcia, toate problemele pe care le-a avut, Danemarca, Olanda, Polonia, schimbările climatice şi dezvoltarea cred că s-a dezvoltat foarte mult China, Republica Moldova etc.), durabilă sunt strâns legate şi nu mai în ultimul timp, în primul rând tematica INDAGRA fiind completată pot fi luate în considerare separat, iar datorită faptului că România este un de celelalte trei târguri care s-au politicile agricole au un rol esenţial stat membru al Uniunii Europene, desfăşurat concomitent în Pavilionul în ceea ce priveşte provocările cu că România are acces la fonduri Central al ROMEXPO: Târgul care ne confruntăm. Vă propun să europene deosebit de importante ALIMENTA - dedicat industriei discutăm astăzi despre agricultura care în anul 2012, un an extrem alimentare, ALL-PACK - dedicat climatic inteligentă – piesă centrală de greu pentru agricultură, și-au echipamentelor și tehnologiilor de a dezvoltării agriculturii verzi, făcut simțită prezența”, a declarat ambalare și EXPO DRINK&WINE despre politicile relevante adaptate la schimbările climatice, utilizarea inteligentă a apei, eficienţa energetică, volatilitatea preţurilor şi creşterea variabilităţii climatice”, a afirmat ministrul Daniel Constantin în deschiderea lucrărilor forumului. La rândul său, Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, a declarat: „Când vorbim de gestiunea riscurilor în agricultură cred că este nevoie de tehnologie, de organizare a producătorilor şi de susţinere financiară. De aceea, cred că această dezbatere organizată astăzi se potriveşte foarte bine şi cu contextul organizării INDAGRA, pentru că aici avem tehnologie, sunt agricultori care sper să fie din ce în4
  7. 7. mai bine organizaţi în viitor şi apoi Reprezentantul Agrostar, Ștefan Secretarul de Stat a afirmat căeste nevoie de susţinere financiară. Nicolae, a afirmat că una dintre România va susține menținereaAstfel, cu aceste elemente combinate, provocările perioadei următoare va cotelor de lapte și zahăr pentru că,pot fi găsite soluţii”. fi legată de micii producători și că dacă s-ar renunța la cotele de lapte, autoritățile trebuie să vină cu soluții spre exemplu, sectorul românesc ar de politică fiscală în această privință, risca să dispară, piața româneascăDezbatere privind noua dar și cu soluții pentru a-i determina fiind invadată de produse din statelePolitică Agricolă Comună pe producători să intre în asociații. occidentale. În ceea ce privește „Avem nevoie de o structură gestionarea riscului, domnulSecretarul de Stat Achim Irimescu asociativă puternică”, a afirmat Irimescu a afirmat că România ares-a întâlnit cu participanții la Târgul Nicolae. El a mai spus că cercetarea în vedere să creeze cel puțin un fondINDAGRA pentru a discuta despre în agricultură trebuie să devină mutual puternic până în 2014.noua Politică Agricolă Comună. o prioritate. „Sectorul cercetăriiApreciind că noile prevederi vor trebuie să fie punctul de plecare În ceea ce privește pomicultura șireduce decalajele dintre agricultorii pentru revitalizarea agriculturii”, a faptul că mare parte din necesarulromâni și cei occidentali în ceea adăugat Nicolae. de fructe provine din import, MADRce privește nivelul plăților directe va solicita fonduri de reconversieacordate, domnul Irimescu a afirmat Achim Irimescu a apreciat că „avem a livezilor, similare celor utilizatetotodată că trebuie urmărită o nevoie de cercetare ca de aer”, în acum în viticultură, pentru a reînnoisimplificare a PAC, pentru că mulți special din 2014, când se va pune plantațiile de pomi fructiferi.beneficiari se plâng de complexitatea accentul pe inovare. „Ne vomacestei politici. El a afirmat că confrunta cu o mare provocare în Un reprezentant al industriei deRomânia dorește să obțină, pe următoarea perioadă: introducerea panificație a afirmat că în acestlângă creșterea plăților directe către și finanțarea introducerii inovării în sector evaziunea fiscală este de 70%fermieri, și menținerea sumelor agricultură.” și a solicitat reducerea TVA la pâine.actuale acordate pentru Pilonul 2 de În ceea ce privește noua PAC, el adezvoltare rurală. Există însă state Un reprezentant al Asociației evidențiat faptul că procesarea arîn UE care consideră că o creștere Naționale a Tinerilor Producători trebui tratată ca prioritară, pentrua nivelului plăților directe ar trebui Agricoli a atras atenția asupra dublei a evita situația cu care ne-amcorelată cu o reducere a sumelor fiscalizări aplicate în cazul membrilor confruntat până acum, aceea dealocate României pentru dezvoltare grupurilor de producători și a solicitat a exporta materie primă ieftină șirurală. „Pare o misiune imposibilă, ca MADR să găsească o soluție pentru de a importa produse finite. El și-adar sperăm să reușim”, a afirmat a elimina această situație. Totodată, exprimat îngrijorarea cu privire laIrimescu. El a avertizat însă că, pe a solicitat ca România să susțină faptul că din 2014 întreprinderilefondul crizei pe care o traversează prelungirea cotelor de zahăr până în mari nu vor mai putea solicitaEuropa, statele mari din UE doresc 2020 și să creeze un sistem complet finanțări nerambursabile, ci numaireducerea cu 5% a bugetului UE de asigurare a riscului în agricultură. sectorul IMM.pentru 2014-2020. 5
  8. 8. România rurală – Nr. 6 Interviu cu directorul general ROMEXPO INDAGRA - o imagine a agriculturii anului 2013 Cu ocazia Târgului INDAGRA 2012, doamna Mariana Suciu - Director General ROMEXPO, ne prezintă, in interviul următor, câteva dintre noutățile ediției din acest an. Cărui public i se adresează de dezvoltare a afacerilor. INDAGRA și de ce ar trebui vizitat un astfel de eveniment? INDAGRA se adresează, totodată, familiilor, în special celor cu copii, Mariana Suciu: INDAGRA care pot petrece câteva momente de reprezintă cea mai complexă relaxare vizionând animale de fermă manifestare cu tematică agricolă și degustând din produse tradiționale din România, organizată în autentic românești. parteneriat cu Camerele de Comerț și Industrie din România și sub patronajul Ministerului Agriculturii Care sunt noutățile ediției din și Dezvoltării Rurale, fiind destinată acest an? promovării agriculturii din România. Mariana Suciu: Firmele Tematica extinsă sub care s-a participante expun o gamă largă de desfășurat această ediție vizează produse și servicii începând de la reprezentanți din România și din cele mai noi modele de tractoare (cu străinătate din domeniile: un design îndrăzneț, ce maximizează • utilaje agricole, echipamente performanța), utilaje agricole pentru irigații; (pluguri, discuri, combinatoare, • semințe și material săditor, semănători, cositori, prese de balotat, îngrășaminte, sere și solarii; remorci), anvelope și lubrifianți, • echipamente zootehnice, pentru până la sisteme de cogenerare pentru creșterea animalelor și păsarilor, valorificarea energetică a biogazului păuni, rațe, gâște, curcani, bibilici abatorizare; sau la instalații de irigat și fertilizat și papagali au putut fi admirate și • produse și echipamente în prin picurare, aditivi alimentari achiziționate de către colecționari și domeniul horticulturii și viticulturii / furajeri, materiale moderne pasionați. În același timp, Agenția • servicii financiare și asigurări; legumicole de înmulțire și hibrizi Națională pentru Ameliorare și • servicii de consultanță și formare pentru recolte net superioare. Reproducție în Zootehnie a prezentat profesională în domeniu; cele mai valoroase rase de ovine, • proiectare și distribuție de software Din oferta expozanților nu lipsesc caprine, cabaline și bovine. dedicat. motoare profesionale destinate echipării utilajelor de mică Astfel, la INDAGRA, încercăm să mecanizare, motoare cu consum Ce alte evenimente au mai fost creăm cadrul ideal de ofertare, redus și cu un nivel scăzut al organizate cu această ocazie? negociere și contractare dintre cele zgomotului, regulator electronic de mai mari companii din industrie și turație, cât și cu clasa de poluare Mariana Suciu: În scopul facilitării specialiștii din domeniul agricol, prin conform normelor europene în dialogului între participanți, prezentarea de tehnologie adaptată vigoare. împreună cu partenerii evenimentului noilor realități pedo-climatice. (Camerele de Comerț și Industrie din În plus, ediția din acest an s-a bucurat România, Ministerul Agriculturii și De asemenea, fermierii aflați în și de participările oficiale ale Franței, Dezvoltării Rurale și asociațiile de căutarea de soluții alternative la Greciei și Republicii Moldova, iar profil), am prezentat și în acest an problemele întâmpinate în cadrul Uniunea Crescătorilor de Păsări un bogat program de evenimente propriilor exploatații sau interesați din România a organizat Salonul de conexe ce cuprinde concursuri, mese de rase de animale beneficiază cu păsări rare, unde cele mai frumoase rotunde, demonstrații și prezentări, această ocazie de o platformă optimă exemplare de prepelițe, găini de rasă, totul într-o atmosferă antrenantă, ce6
  9. 9. coincide perfect cu finalul sezonului peste 48 000 de persoane. În urma de la peste 400 de firme, pe întreagaagricol autumnal 2012. acestui bilanț, INDAGRA a obținut suprafață interioară și exterioară a categoria 1 de acreditare din partea Centrului Expozițional ROMEXPO.Ne puteți spune câteva cifre Asociației Globale a Industriei Tematica INDAGRA este completatădespre ediția 2011? de Târguri – UFI, plasând astfel în acest an de ALIMENTA – Târg evenimentul pe primele locuri în Internațional pentru industriaMariana Suciu: Ediția anterioară topul manifestărilor de profil din alimentară, ALL PACK – Târga târgului a reunit un număr de 380 lume. Internațional pentru ambalaje,de firme care au expus pe o suprafață materiale, mașini și echipamentetotală de peste 30 000 mp. Gradul specifice și EXPO DRINK&WINE –de internaționalizare a manifestării a Revenind la ediția din acest an, Târg de vinuri și băuturi alcoolice.fost de 32%, iar numărul de vizitatori câte firme participă?care au trecut pragul CentruluiExpozițional a fost unul record, de Mariana Suciu: Am avut expozanți 7
  10. 10. România rurală – Nr. 6 Drumul mierii Apicultura este activitatea care obişnuiau să bea vinul roşu amestecat Apicultură S.A., a primit Certificatul dă practicanţilor numeroase cu miere. Şi pe teritoriul ţării noastre, de Omologare cu nr.1, conform Legii satisfacţii. Iubitorii de stupărit, adică apicultura a fost o ocupaţie practicată Zootehniei nr.72/2002 şi Ordinului apicultorii, sunt oameni de toate neîntrerupt încă din vremea dacilor. de Ministru nr.383/2009). Albina vârstele şi profesiile, dar care au un românească prezintă cinci ecotipuri: punct comun: dragostea de albine. Mierea şi ceara au fost folosite în ecotipul din Câmpia de Vest, ecotipul Apicultura are atât o latură materială scopuri terapeutice încă din cele din Podişul Transilvaniei, ecotipul (se obţin miere, polen, păstură, mai vechi timpuri, ca şi alte produse zonei dealurilor subcarpatice (Linia ceară, propolis), cât şi una spirituală. apicole: lăptişorul de matcă, polenul, Horezu 15, omologată şi ea de către Nimic nu se compară cu zumzetul propolisul (folosit şi în industrie ANARZ), ecotipul din zona Moldovei unui roi de albine sau cu o plimbare pentru lăcuirea celebrelor viori şi ecotipul de stepă şi Câmpia prin stupină: stupi care pulsează Stradivarius). Veninul de albine este Dunării. de viaţă, albine care se întorc cu foarte folositor în tratarea unor boli, desagii plini de polen şi miere, mătci iar pentru obţinerea unui singur La INDAGRA, apicultori din care perpetuează viaţa, trântori în gram de venin este nevoie de câteva majoritatea zonelor țării au fost permanentă căutare a dragostei. mii de albine. Lumânările fabricate invitați să participe, prezentându- din ceara neobositelor albine însoțesc și produsele. Vizitatorii s-au putut Despre importanţa albinei pentru toate etapele importante din viața înfrupta din bunătățile cele mai om şi pentru omenire, Albert unui om: botezul, căsătoria, moartea. diverse, de la miere de brad, floarea- Einstein spunea: „Dacă albinele ar soarelui, rapiță sau salcâm, până la dispărea de pe Terra, omenirea ar Datorită capacităţii de a se adapta cremă de afine și de coacăze cu miere avea aceeaşi soartă în patru ani.” la diferite condiţii de climă şi și scorțișoară, cuișoare și cacao. Renumitul fizician se referea la rolul vegetaţie, albinele s-au răspândit pe Cumpărătorii au putut opta și pentru albinelor ca polenizatori ai culturilor tot Pământul. Adaptarea la condiţii propolis, lăptișor de matcă, faguri și şi, totodată, la realizarea unor de climă diverse a dus la împărţirea produse cosmetice pe bază de miere. producţii agricole însemnate care să lor pe rase. În condiţiile de climă Compartimentul de Apicultură din susțină viața. şi vegetaţie specifice ţării noastre cadrul ANARZ a organizat concursuri (climă temperat-continentală) s-a de desen și de recitare de poezii Apicultura a fost practicată de multe format rasa Apis mellifera carpatica dedicate apiculturii. popoare încă din Antichitate. Ceara sau albina romanească (această era de pe atunci folosită pentru rasă, datorită muncii asidue a unui Sursa: Agenția Națională pentru fabricarea lumânărilor, iar mierea colectiv de cercetători de la Institutul Ameliorare și Reproducție în era consumată cu plăcere. Grecii de Cercetare-Dezvoltare pentru Zootehnie (ANARZ)8
  11. 11. Viorel Dumitru, din Prahova, este Participarea la INDAGRA este Apicultorul ar vrea să achiziționezeunul dintre apicultorii prezenți la un prilej de a-ți face cunoscute o linie de ambalare, cu fonduriINDAGRA cu miere de salcâm, de produsele, spune Dumitru. „Eu europene, pe care s-o amplasezerapiță, precum și cu miere cu cătină, vând doar în țară, la târguri, iar într-o mică hală. Ia totodată în calculrenumită pentru vitaminele sale. „Am oamenii au început să mă cunoască posibilitatea asocierii cu un grupși făgurași cu miere și căpăceală, și apreciază calitatea produselor de alți câțiva apicultori, pentru afoarte buni pentru sinuzită sau mele.” valorifica mierea împreună.dureri de gât”, spune el. Apicultorul prahovean reclamă faptul Crede însă că actualele stimulenteViorel Dumitru lucrează în acest că magazinele mari vând produse acordate grupurilor de producătoridomeniu de 30 de ani și este etichetate drept miere la prețuri pentru a vinde împreună nu suntvicepreședinte al Asociației Fermelor foarte mici, ceea ce ridică semne suficiente pentru apicultori. „SumaApicole de Reproducție, care are de întrebare cu privire la calitatea primită, echivalentă cu 5% din400 de membri. Domnul Dumitru acestora. El spune că a dus probe producția comercializată, nuare o producție anuală de miere de la laborator și i s-a demonstrat că compensează pierderile înregistrateaproximativ 4-5 tone, iar asociația mierea vândută în supermarketuri nu prin vânzarea în grup, din cauzaproduce cam 50-60 de tone pe este, de fapt, produs apicol, ci un fel TVA-ului. De aceea, suntem curioșian. Însă, pe lângă producția de de sirop. Cu toate acestea, sesizările să vedem ce se va întâmpla din 2014,miere, crește regine – mătci pentru sale adresate instituțiilor abilitate au în noua perioadă de programare,stupi. Această activitate, dificilă și rămas fără ecou. În aceste condiții, și să stabilim dacă e mai avantajospretențioasă, îi aduce și venituri este foarte greu pentru apicultori să- să fim înregistrați ca grup demai mari. În fiecare an, Viorel și desfacă producția în magazine de producători sau drept cooperativăDumitru este autorizat de ANARZ tip supermarket. de producție.”pentru activitatea sa în domeniulreproducției albinelor. Viorel Dumitru a accesat fonduri Printre alți apicultori prezenți la nerambursabile oferite fermelor Drumul mierii se numără: Nicolae„Această activitate n-o poate face de semisubzistență, prin care micii Toma, Adrian Istrate, Mihaioricine. Regina de calitate aduce o fermieri primesc 1 500 de euro pe an, Apostolescu, Ioan Bărbuț, Sebastianproducție mare. Însă nu sunt mulți timp de cinci ani, pentru a-și spori Hedea, Denisa Dogaru, Ionuțapicultori în țară care pot da regine producția și, implicit, veniturile. Tănăsoiu.de calitate.” 9
  12. 12. România rurală – Nr. 6 Zacusca de Giuvărăști - vedeta Olteniei la INDAGRA Mădălina Hristu îi îmbie pe pentru că nu știam ce acte îmi vizitatorii de la INDAGRA cu zacuscă trebuie, am umblat vreo cinci luni să de Giuvărăști, gem de caise, piersici le obțin”, își amintește ea. și prune. La 36 de ani, Mădălina a reușit ceea ce alții nici n-au visat: a Deși nu a câștigat mult din ceea ajuns să-și exporte zacusca în Franța. ce face și nu consideră că trebuie Zacusca de Giuvărăști produsă să privească activitatea sa ca pe o de Mădălina a primit atestat de afacere, Mădălina dorește să continue produs tradițional de la Ministerul munca în acest domeniu. Cultivă Agriculturii și Dezvoltării Rurale legume în seră și are o livadă de 7,5 și este una specială, spune tânăra hectare, pe care a încropit-o cu multă producătoare. „Diferă de alte tipuri trudă, în decurs de 10 ani, din cauza de zacuscă pentru că vinetele sunt fărâmițării excesive a terenurilor din coapte pe jar și este și puțin mai zonă. picantă, datorită ardeiului iute.” După părerea Mădălinei, accesul la Mădălina a început să exporte fonduri europene este dificil pentru zacusca de Giuvărăști în 2011 și a un mic producător, dat fiind că de avut vânzări de 10 000 de borcane multe ori acesta trebuie să contribuie pe an. „Am postat un anunț pe la derularea proiectului cu o sumă internet, într-o doară. Un român egală cu cea nerambursabilă. Dacă ar care comercializează produse obține o finanțare nerambursabilă, tradiționale la Paris m-a contactat ar putea produce mai mult, fiindcă și mai apoi s-a convins de calitatea o parte din legumele cultivate produselor mele, care sunt gustoase în localitate și aruncate în acest și nu conțin conservanți”. moment pentru că au mici defecte, ar putea fi valorificate în zacuscă și „Prin mesele pe care le pregătesc alte conserve. Are și un mic vis: acela și prin produsele mele, doresc să de a cumpăra o linie semiautomată promovez la INDAGRA județul de sterilizare a borcanelor pentru Olt și regiunea Olteniei”, a afirmat conserve. Mădălina Hristu, care le prepară musafirilor mămăligă la grătar și La INDAGRA, Mădălina Hristu friptură de oaie. și-a propus să intre în contact cu autoritățile și să le convingă În localitatea Giuvărăști, cultura să schimbe ceva: ar fi necesare legumelor este o ocupație de tradiție facilități pentru ca oamenii să își a locuitorilor și, în același timp, o cadastreze suprafețele deținute și să sursă importantă de venit. Aici sunt le poată vinde, dacă nu le lucrează. cultivate în special tomate și ardei, Fărâmițarea terenurilor este o dar și castraveți, vinete, ceapă, problemă, crede tânăra. În plus, unele usturoi, verdețuri, fasole. parcele sunt nelucrate și sămânța de buruiană luată de vânt îi afectează și Mădălina spune că „a tras-o ața pe cei care își îngrijesc pământul. la țară”, unde „niciodată nu stai”. A început să producă zacuscă și gemuri cu câțiva ani în urmă. „Mi- a plăcut să fac asta,” afirmă ea. A obținut atestarea a opt produse tradiționale, fiind totodată singurul mic producător tradițional din județ, înregistrat cu astfel de specialități. „A fost foarte complicat la început,10
  13. 13. Participarea la INDAGRA a CamereiAgricole Caraș-SeverinCamera Agricolă Caraș-Severin tradiționale pe bază de ciuperci și cu rasa Carpatina, a rezultat Albaparticipă la INDAGRA pentru a legume, produse apicole, băuturi din de Banat, o capră rezistentă și cușaptea oară, confirmând astfel fructe. rezultate bune, atât la lapte, câtstatutul său de partener tradițional și la carne. Este adaptată zonei șial acestei manifestări. Ca și în anii Totodată, la standul intitulat „Casa climei și căutată de crescătorii dinprecedenți, Camera Agricolă Caraș- produselor tradiționale din Banatul alte regiuni ale țării.” La INDAGRA,Severin aduce la INDAGRA micii montan” a fost prezentat un cazan Gordana Tasits prezintă o brânzăfermieri care prepară diverse produse de țuică în miniatură, în stare de cu mărar și ardei, specifică zoneitradiționale în gospodăriilor lor și funcționare. Banatului. El spune că lumea s-acare au beneficiat, de-a lungul anilor, cam plictisit de aceeași prezentarede sprijinul specialiștilor agricoli Unul dintre reprezentanții județului a brânzei, în roți mari, și-atunciîn elaborarea de proiecte pentru este Gordana Tasits, crescător de s-a adaptat, cu modele rotunde,accesarea fondurilor europene. capre și producător de brânză și tip cașcaval, de dimensiuni reduse. pastramă de capră. Tasits a prezentat Prezent la târgurile din zonă, TasitsLa INDAGRA, sunt promovate cinci capre Alba de Banat, o rasă spune însă că majoritatea produselorși asociațiile înființate în județul neomologată însă ca atare până la le desface direct de-acasă și aproapeCaraș-Severin cu sprijinul Camerei această dată. „Mă tem că ne-o vor că nu face față cererii. În prezent,Agricole, precum și cele mai lua alții înainte cu omologarea produce cam 25-30 de kilograme dereprezentative produse bănățene. rasei,” a afirmat Tasits. „Această brânză pe zi. Din cele 150 de caprePrintre produsele specifice Banatului rasă s-a format în sute de ani, după pe care le deține, peste jumătate suntmontan prezentate la târg se numără: venirea șvabilor în Banat, care au din rasa Alba de Banat.brânzeturi tradiționale, produse din adus cu ei capra Nobila Germană.carne de porc, vită și capră, preparate Prin încrucișarea acesteia din urmă Printre produsele de la standul județului se numără caltaboșii de capră, șușanița bănățeană, mușchiul de capră împletit. „Românii au început să caute carnea de capră, pentru că este mai sănătoasă”, spune Tasits. Ion Pau este crescător de oi din rasa Țurcană, varietatea Rațca, întâlnită în efective reduse în zona Banatului, recunoscută după coarnele răsucite, în formă de tirbușon. Rațca face parte din patrimoniul genetic al României și, deși creșterea ei este subvenționată de stat, ar fi nevoie de măsuri suplimentare și sprijin financiar pentru a preveni riscul ca în câteva decenii această rasă să dispară de pe teritoriul țării. Ion Pau are o fermă cu 50 de oi Rațca pe care le crește, spune el, din pasiune. Coarnele lungi și răsucite, dispuse lateral fac din această rasă una extrem de pitorească. Pau spune că, din informațiile pe care le are, în România nu mai există decât 1 000 de oi Rațca. 11
  14. 14. România rurală – Nr. 6 Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România - la început de drum În România există puține ferme care pentru carne, dar și pentru a ar putea spori. Pășunile din zonele cresc bovine pentru carne, spune cunoaște alți crescători, Asociația muntoase, mai greu accesibile, unde Dumitru Grigorean, președintele participă la INDAGRA, aducând și colectarea laptelui implică dificultăți, Asociației Crescătorilor de Bovine câteva exemplare din rasele pe care ar putea fi valorificate pentru pentru Carne. le deține. creșterea animalelor de carne. Asociația, înființată anul acesta, Dumitru Grigorean spune că România Totodată, spune Dumitru Grigorean, reunește 37 de membri din nouă ar trebui să sprijine dezvoltarea crescătorii de animale trebuie să județe din nordul Moldovei și al acestui sector, ținând cont de deficitul aibă în vedere faptul că din 2015 Ardealului. Împreună, membrii de carne de vită înregistrat pe piața dispar cotele de lapte în UE. Astfel, asociației dețin 3 600 de capete din Uniunii Europene. „Există o cerere marii producători de lapte vor putea rase foarte căutate pentru carnea lor, foarte mare în Europa, iar țările UE produce oricât și se vor extinde. cum ar fi Charolais și Limousin, dar importă în momentul de față peste România și-așa nu prea are lapte și metiși obținuți din încrucișarea 200 de mii de tone de carne pe an. conform și importă masiv. Șansele raselor autohtone cu rase de carne. Dacă România ar veni cu o strategie crescătorilor de animale de a vinde Unii membri exportă în Olanda, de dezvoltare a acestui sector, am lapte după 2015 vor scădea, este de Spania, Austria – dar efectivele avea piață de desfacere.” părere Dumitru Grigorean, și doar sunt deocamdată destul de reduse și firmele mari vor supraviețui. nu pot asigura livrări însemnate la Președintele asociației consideră export. că mai ales crescătorii de animale „Participarea la INDAGRA este din zonele de munte ar putea să se foarte importantă pentru noi. Pentru a atrage atenția asupra reorienteze spre creșterea bovinelor Sperăm să ne întâlnim cu alți potențialului de dezvoltare a pentru carne, și nu pentru lapte, crescători de bovine din țară. În sectorului de creștere a bovinelor fiindcă în acest fel și veniturile lor momentul de față, nimeni nu știe exact câți suntem, ce efective avem la nivel național. Este foarte util să ne cunoaștem, să putem face o evaluare a potențialului și a efectivelor. În acest fel, putem lupta cu toții pe același front, putem începe să ne cristalizăm solicitările. Dacă nu știm să ne organizăm, să venim cu sugestii, nu putem să cerem MADR să ne ajute.” Dumitru Grigorean speră că anul viitor asociația pe care o conduce va înființa grupuri de producători zonale, atestate de minister. Consideră totodată că subvențiile acordate sectorului de creștere a animalelor pentru carne sunt extrem de importante, în special în condițiile în care prețul cerealelor necesare hranei animalelor a crescut, iar prețul la care este achiziționată carnea în viu de către abatoare a scăzut cu 20%. În ceea ce privește sprijinirea grupurilor de producători, Dumitru Grigorean crede că finanțările nerambursabile acordate în acest moment, de 2-5% din valoarea12
  15. 15. comercializată prin grup, nu ar fi În acest caz, ar fi nevoie de puncte Dumitru Grigorean a început săsuficiente pentru crescătorii de bovine de colectare a animalelor, ceea ce crească vaci pentru carne acumpentru carne. „Pentru sectorul nostru implică și costuri de transport și trei ani. Împreună cu un prieten,ar fi nevoie să ajungem la 10%”, de construcție a unor adăposturi. a importat din Franța 30 de vacispune el. „Grupurile de producători Dar, dacă am reuși să nu vindem la Charolais. Consideră că este însăar putea fi înființate prin asocierea export în viu, ci carcase, în țară ar la început. O fermă de vaci pentrucrescătorilor din două-trei județe intra mai mulți bani, iar abatoarele carne se dezvoltă mai greu decât unaînvecinate. ar avea și ele de lucru.” vegetală, spune el. 13
  16. 16. România rurală – Nr. 6 Fermă de creștere a cailor lipiţani, pentru sport cu atelaje de 50 - 60 de capete şi corespund cerinţelor de creştere şi exploatare a cabalinelor: grajduri, manej, magazie, fânar. Sportul cu atelaje, de la pasiune la carieră Pasiunea pentru cai a domnului Bartha este veche. Cu 18 ani în urmă, Robert Bartha a început să participe la concursuri în cadrul probelor de atelaje cu doi cai, cea mai elegantă şi spectaculoasă ramură a sporturilor hipice, denumită şi „opereta sporturilor ecvestre”. Concursurile oficiale durează mai multe zile, având trei probe principale: dresajul împreună cu prezentarea, maratonul şi obstacolele. „Am participat la multe concursuri naţionale şi internaţionale: am fost campion naţional o dată, de trei ori vicecampion, am fost prezent timp de zece ani la Campionatul Naţional şi de trei ori am fost reprezentantul Robert Bartha a adunat de-a lungul de Jos, în judeţul Braşov şi cea de României, la Campionatul Mondial, vieţii o experienţă demnă de invidiat la Beclean, din judeţul Bistriţa- la proba de atelaje cu doi cai”, îşi în ceea ce priveşte creşterea şi Năsăud”, povesteşte domnul Robert aminteşte domnul Bartha. ameliorarea rasei de cai lipiţani. Bartha, inginer în Zootehnie. În anii de activitate, s-au adunat Bazele fermei sale au fost puse A urmat o perioadă de căutări pentru peste 90 de competiţii care au dus în anul 1992, atunci când au fost găsirea unei suprafeţe de teren la perfecţionarea specialistului de achiziţionate, de la Herghelia adecvate desfăşurării activităţii de acum. Sâmbăta de Jos, două iepe din creştere a cabalinelor şi agroturism. rasa Lipiţan şi a luat în custodie doi La începutul activităţii sportive armăsari de montă publică, pentru „Am construit o fermă nouă care a lui Robert Bartha, problemele iniţiere în sportul cu atelaje. se întinde pe mai bine de 45 ha. sportului hipic cu atelaje erau legate Totul s-a făcut prin efort propriu. de „componenţa” atelajului şi de „Mă ocup de creşterea lipiţanilor În cadrul fermei se găsesc în acest modul de procurare a trăsurilor şi pentru sportul cu atelajele. Am un moment cincisprezece iepe mame, harnaşamentelor: iniţial se făceau mare ataşament faţă de aceşti cai trei armăsari pepinieri, armăsari achiziţii de tineret metis; în ceea datorită rezultatelor sportive pe de montă publică şi aproximativ ce priveşte atelajele, cele de atunci, care le au şi deoarece este o rasă treizeci de capete de tineret aferent. extrem de rudimentare, nu seamănă locală, din zona judeţelor Braşov şi În plus, ferma mai are cincisprezece deloc cu cele folosite în competițiile Covasna; caii lipiţani sunt crescuţi la cai sportivi şi de agrement”, explică de azi. Sâmbăta de Jos de peste 150 de ani. Robert Bartha. În prezent, în România funcţionează La ferma domnului Robert Bartha doar două herghelii care cresc rasa Construcţiile existente sunt noi, există o „pensiune” pentru cai unde Lipiţan: herghelia de la Sâmbăta concepute pentru un efectiv mediu aceştia sunt formaţi pentru echitaţie sau atelaje.14
  17. 17. „Ne ocupăm de pregătirea cailor «Lipicai», avem şapte-opt cai pe împrejurimilor, petreceri pentrupentru competiţii şi am trecut de care îi folosim pentru a organiza familii sau grupuri de copii, partidela atelajele cu doi la cele cu patru trasee şi tabere ecvestre pentru de pescuit şi picnicuri, întrecericai. Fiul meu este vicecampionul copii; avem şi şcoală de echitaţie, sportive distractive, degustări deRomâniei la atelaje cu patru cai. unde se desfăşoară activităţi de bucate tradiţionale ale zonei.Avem manej acoperit care asigură agrement şi specifice vieţii la ţară:toate condiţiile, indiferent de sezon”, furajare animale, curăţenie boxe, INDAGRA 2012explică fostul campion. antrenamentul cailor”, spune în încheiere domnul Bartha. Robert Bartha a participat anul acesta la INDAGRA ca reprezentantDiversificarea activităţii prin Pensiunea este situată sub acoperişul al Asociaţiei Crescătorilor Particulariagroturism şi agrement manejului şi are o capacitate de de Cai Lipiţani, asociaţie din care fac cazare de 14 locuri. parte 90 de persoane, cu un efectiv deFerma domnului Bartha este situată 700 de cai lipiţani.lângă Curbura Carpaţilor, la 20 de Turiştilor care îi calcă pragul, likm de Braşov, într-o oază de linişte, se pun la dispoziţie următoarele Robert Bartha a participat cu atelajulîn mijlocul naturii. servicii şi activităţi: plimbări cu de patru cai lipiţani al familiei şi cu„În pensiunea noastră agroturistică, trăsura sau cu sania pentru vizitarea doi ponei de agrement.Rasa de cai LipițanRasa de cai Lipiţan este cea mai veche dintre rasele moderne de cai din Europa. Cu o istorie de peste 400 de ani, Lipiţanulface parte din categoria cailor de sânge spaniol. Aceste cabaline erau folosite în armată, de nobilii de la curţile regale şipentru serviciile poştale. Numele rasei vine de la Herghelia Lipizza (situată în Slovenia de astăzi), înfiinţată în anul 1580de casa regală austriacă.Primele exemplare de Lipiţan au fost aduse în România în anul 1874, la Herghelia de la Sâmbăta de Jos - Făgăraş, într-ozonă în care clima era asemănătoare cu cea din localitatea de origine. Astăzi, caii din rasa Lipiţan din România sunt crescuţiîntr-un efectiv destul de omogen, pentru a se evita consangvinizarea.Cinci din cele şase “linii de sânge”, formate în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, s-au păstrat până în zilelenoastre, şi anume: Pluto, Conversano, Neapolitano, Maestoso şi Favory.Lipiţanul este un cal cu o conformaţie armonioasă şi mers elegant; este blând, docil şi cu temperament vioi. Datorităeleganţei sale şi temperamentului, Lipiţanul este principala rasă care se utilizează la marile școli de dresaj academic dinlume, cum ar fi Şcoala Spaniolă de Echitaţie de la Viena. 15
  18. 18. România rurală – Nr. 6 Creşterea oilor Karakul de Botoşani - o tradiţie de familie Creşterea ovinelor şi caprinelor este o tradiţie moştenită din familie de domnul Ionică Nechifor, inginer în Zootehnie din Botoşani. Este un specialist în domeniu, dedicat acestei ocupații. Obişnuit cu creşterea oilor încă din copilărie, el face parte din familia crescătorilor de oi din comuna Unţeni. „E o tradiţie pe care am ţinut, în mod special, să o duc mai departe”, povesteşte domnul Nechifor. „Ceilalţi fraţi nu şi-au dorit să lucreze în acelaşi domeniu, doar mie mi-a plăcut. Părinţii şi bunicii au fost renumiţi în zonă pentru creşterea ovinelor, în special a celor din rasa Karakul de Botoşani, rasă omologată în anul 1988.” Domnul Nechifor îşi aminteşte cu drag de părinţii care i-au insuflat dragostea pentru animale: „Îmi amintesc de modul în care analizau exemplarele şi cum, pe marginea discuţiilor, se înnodau şi alte poveşti, cum reînviau episoade din rasă ameliorată pentru producţia de „Brânzeturile din zona noastră istoria familiei. Bunicul meu vorbea lapte. În afară de oi, Ionică Nechifor sunt foarte apreciate la nivel despre bunicul lui şi despre oile pe creşte şi câteva exemplare de capre naţional. Prin această certificare, care acesta le avea. Erau poveşti din rasa Alpina Franceză, apreciată au de câştigat şi producătorii, care meritau ascultate”, spune pentru producţia de lapte şi pentru şi consumatorii care vor putea proprietarul fermei. frumuseţea ei. cumpăra produse cu adevărat tradiţionale, la un preţ corect”. După finalizarea studiilor în Zootehnie, Ionică Nechifor a pus Atestarea produselor Ca parte componentă a reţetelor bazele unei ferme, astăzi prospere, tradiţionale – un câştig pentru pentru caş şi brânză sărată, se preocupându-se permanent de producători şi consumatori foloseşte cheagul natural, rezultat îmbunătăţirea tehnologiei de în urma sacrificării mieilor: „Prin ameliorare a rasei de ovine Karakul Ionică Nechifor valorifică eficient utilizarea acestuia, perioada de de Botoşani. Ferma sa cuprinde în produsele obţinute. Un motiv de garanţie a produselor este mult mai prezent câteva sute de oi Karakul, oaie bucurie a fost atestarea primită din mare”, explică domnul Nechifor. care a devenit o marcă a zootehniei partea Ministerului Agriculturii botoşănene, câştigând numeroase şi Dezvoltării Rurale pentru trei premii la expoziţiile naţionale şi produse tradiționale: Caș de oaie Proiecte de viitor internaţionale. Botoșani, Urdă de oaie Botoșani și Brânză sărată de oi Botoșani. Ferma se află la şase km de Botoşani. În urma unei călătorii recente, Ionică Pentru a crea lanţul complet al Nechifor s-a întors din Germania Pasul următor este obţinerea unei afaceri, domnul Nechifor se cu 30 de exemplare de oi din rasa recunoaşterii europene a calităţii pregăteşte să finalizeze o pensiune de Friză, considerată cea mai bună acestor produse: care se va ocupa fiica sa, studentă la16
  19. 19. Zootehnie. Ea a depus deja un proiect dorit să fac ceva special, să vin cu şi faptul că a fost numit preşedinteprin Măsura 112 „Instalarea tinerilor lucruri noi. Am vrut să vin cu câteva al Asociaţiei Crescătorilor de Ovinefermieri” şi doreşte să continue exemplare de oi din rasa Karakul şi şi Caprine „Moldoovis Botoşani”,tradiţia familiei. cum până acum nu am văzut Frize la organizaţie care coordonează INDAGRA, sper să aduc măcar cinci Registrul genealogic pentru efectivulParticiparea la INDAGRA exemplare pentru a fi cunoscute de naţional de ovine din rasa Karakul de cei interesaţi.” Botoşani. El este şi membru fondatorDe 10 ani încoace, domnul Ionică al Federaţiei crescătorilor de ovineNechifor participă an de an la O recunoaştere a muncii de o viaţă şi şi caprine „Romovis” şi director deINDAGRA. „Anul acesta mi-am a seriozităţii domnului Nechifor este cabinet al preşedintelui Autorităţii Sanitar-Veterinare din Botoşani.Rasa Friză (în germană Ostfriesisches Milchschaf „oaia friză de lapte”) este o rasă de oi de culoare albă, cu coada scurtă,originară din Insulele Frizice de est din Germania. Este căutată pentru producția de lapte, între 300-500 litri pe an, cu unconținut de grăsime de 6,4%. Oaia friză (sau frizonă) este o rasă prolifică, adecvată pentru turme mici. Greutatea oii poateajunge până la 70 kg. Producția medie anuală de lână este de 6 kg. În România este puțin răspândită și folosită pentruîncrucişarea de infuzie cu rasa Țurcană.Rasa Karakul este descendentă din Ovis vignei arker, supusă creşterii şi ameliorării pe o perioadă de 50 de ani, precumşi adaptării la condiţiile din ţara noastră. Se creşte, în special, în zonele de câmpie din nord-estul ţării. Culorile sale celemai frecvente sunt: negru, brumăriu, cafeniu şi, mai rar, argintiu sau auriu. Este o oaie cu o constituţie robustă spre fină,cu trupul în formă de pară, capul alungit şi uscăţiv, iar profilul feţei uşor convex, în special la masculi.Berbecii Karakul se folosesc la încrucişarea cu oi din rasa Ţurcană neagră sau brumărie.Este o rasă care se exploatează pentru pielicelele mieilor și producţia de lapte. 17
  20. 20. România rurală – Nr. 6 Asociaţia Crescătorilor de Vaci „Bălţata Românească” Tip Simmental în vreme ce partea de control oficial este suportată o parte de fermieri, iar restul de către statul român. În prezent din asociaţie fac parte 11 fermieri. Însă activitatea asociaţiei nu se rezumă doar la aceşti 11 membri activi, ci şi la cele aproximativ 150 de ferme colaboratoare şi cinci asociaţii mari din judeţele Covasna, Hunedoara, Olt, Sibiu şi Mureş. Pe lângă cele enumerate, Asociaţia din Hărman realizează o importantă colaborare cu Asociaţia Crescătorilor de Vaci Holstein-Ro. Aceştia conduc cartea de rasă pentru Holstein, făcând controlul oficial şi înregistrarea la cartea de rasă Holstein. Raul Bularca - directorul executiv al asociaţiei - afirmă: „Ideea de bază este să fie o singură carte de rasă pentru fiecare rasă în parte din România, pentru ca fermierii să fie uniţi, să aibă interese şi dorinţe comune.” Din luna decembrie a anului 2011, Asociaţia Crescătorilor de Vaci „Bălţata Românească” Tip Înfiinţată de un an și jumătate, fie de carne. Atât masculii, cât şi Simmental este singura asociaţie Asociaţia Crescătorilor de Vaci femelele acestei rase se pot valorifica din România membră ICAR „Bălţata Românească” Tip ușor, având o greutate mai mare faţă (International Committee for Animal Simmental, având sediul în de alte rase şi fiind mult mai căutați Recording), controlul şi înregistrările Hărman, judeţul Braşov, urmăreşte pe piaţa de producţie a cărnii. fiind efectuate în concordanţă conducerea cărţii de rasă pentru cu metodologia ICAR şi cu Bălțata românească şi efectuarea echipamentele de măsurare agreate controlului oficial al producţiei în Despre Asociaţia ICAR. Astfel, rezultatele obţinute, fermele care optează pentru acest Crescătorilor de Vaci implicit certificatele de origine, sunt serviciu. „Bălţata Românească” recunoscute pe plan mondial. Tip Simmental Pentru anul 2013, Raul Bularca De ce rasa Bălţată declară că asociaţia şi-a propus deja În prezent, Asociaţia Crescătorilor Românească? de Vaci „Bălţata Românească” Tip dublarea fermelor şi a efectivului de Simmental efectuează controlul în 40 animale. În luna noiembrie a acestui Pentru că pornind de la an se vor da primele rezultate ale de ferme. Astfel se urmărește sporirea caracteristicile specifice acestei controlului oficial şi o imagine a interesului general pe care fermierii îl rase mixte provenite din familia performanţelor înregistrate de rasa vor avea faţă de creşterea taurinelor Simmental şi anume masivitatea şi Bălţată Românească la nivel național. şi, implicit, pentru producţia de lapte producţia de lapte şi carne, ne putem Până la această oră, Asociaţia şi carne. da seama de avantajele înregistrate. Crescătorilor de Vaci „Bălţata Astfel, fermierul deţinător de bălţate Românească” Tip Simmental deţine Legat de serviciile de carte de rasă, româneşti va avea posibilitatea de a aproape 500 de certificate de origine, asociația precizează faptul că ele se orienta fie spre producţia de lapte, solicitate de fermieri, care ajută la sunt oferite în mod integral de stat,18
  21. 21. certificarea valorii animalelor din pe piaţa românească, mai există şi „La INDAGRA aşteptăm ca din ceferme, conducând astfel la obţinerea solicitări din alte ţări, care însă nu în ce mai mulţi fermieri să vadă ceunui preţ avantajos de vânzare. pot fi onorate. Motivul? „Nu putem avem, ce promovăm şi sperăm să onora solicitările venite din afară obţinem mai multe contracte deContinuând pe această direcţie deoarece sunt cerute cantităţi foarte colaborare.”a vânzării, pe lângă serviciile mari. Însă, pe viitor, sperăm săprezentate, membrii asociaţiei vând putem rezolva acest aspect şi săcătre alţi fermieri viţei, junici de profităm din plin”, a declarat Raulreproducţie şi vaci. Deşi în prezent Bularca.asociaţia se axează pe solicitările de 19
  22. 22. România rurală – Nr. 6 INDAGRA 2012 - Profil de fermier Nicolae Radocea – pieţe de desfacere a laptelui de oamenii trebuie să înveţe să crescător de bivoliţe bivoliţă, Nicolae Radocea a devenit consume produse sănătoase şi crescător de bivolițe în 2008. În să se îndrepte spre produsele „Oamenii vor simţi nevoia același an a reuşit să beneficieze de din lapte de bivoliţă.” bivoliţei când laptele acesteia o măsură alocată creşterii animalelor va fi pe cale de dispariţie şi astfel în zona de munte prin care primea se va schimba şi atitudinea faţă 187 euro pentru fiecare din cele trei Ioan Adrian Trâmbițaș – bivoliţe deţinute la acea vreme. de creşterea şi exploatarea crescător de păuni bivolițelor pentru lapte.” Astăzi, Nicolae Radocea deţine patru „Păunii îmi oferă o linişte Povestea lui Nicolae Radocea şi a bivoliţe adulte, după ce anul trecut sufletească şi aşa m-am decis pasiunii sale în creşterea bivolilor a vândut șapte capete unui arhitect să investesc şi să mă ocup de a început în copilărie. La vârsta cunoscut din ţară, dovadă că bivolii creşterea lor”. de patru ani s-a confruntat cu o încă mai sunt căutaţi. Produsele problemă medicală, intoleranţa faţă lactate obţinute sunt comercializate Ioan Adrian Trâmbițaș din Săcele, de laptele de vacă. De-atunci, avea să pe piaţa locală sau la diverse târguri. Brașov, a început să crească păuni descopere gustul laptelui de bivoliţă. Zona Făgăraşului este una cu tradiție acum șase ani. Păunii vânduţi ajung în ceea ce privește consumul de la persoane cu un venit mediu spre „Am început să cresc bivoliţe produse lactate de bivoliţă, aşa că mare, care locuiesc la curte, având pentru lapte şi pentru sufletul acea piaţă se dovedeşte a fi cea mai astfel un spaţiu suficient pe care îl meu.” profitabilă. Dar şi la nivel naţional, pot dedica păunilor. Vânzări foarte Nicolae Radocea este de părere că s-ar bune se realizează către proprietarii „Bivolul este un animal docil, ataşat putea vinde foarte bine dacă ar putea de pensiuni turistice şi agroturistice. de stăpân şi răspunde perfect beneficia de o promovare mai bună De asemenea, veniturile mai cresc şi nevoilor mele personale vizavi de a produselor, deoarece, „în afara ca rezultat al participării la diverse producţia lactată.” Observând o untului, niciun produs din lapte de târguri şi expoziţii cu vânzare tendinţă de îmbătrânire a forţei de vacă nu se compară cu produsele organizate de Ministerul Agriculturii muncă şi o promovare, poate prea obţinute din lapte de bivoliţă”. sau de catre APIA (Agenţia de Plăţi mare, de care beneficiau produsele şi Intervenţie pentru Agricultură). O din lapte de vacă, dar şi lipsa unei „Vin la INDAGRA să trag şi un mare dezamăgire pe care o resimte semnal de alarmă pentru că20
  23. 23. domnul Trâmbiţaş provine şi din „Îmi place să mă descurc devenind un exemplu al reuşitei înlipsa ajutoarelor pentru crescătorii singură şi să merg pe picioarele domeniul creşterii prepeliţelor.de păuni. „Guvernul nu alocă deloc mele. Cât am, atât investesc.”subvenţii pentru crescătorii de „Şi acum, ca şi la celelalte 11păuni din cauza faptului că păunii Încă de la început s-a dorit a fi o participări la INDAGRA, îmi dorescsunt incluşi în categoria - alte afacere de familie şi, spune doamna să îmi fac cât mai multe contactespecii. Aşteptările mele sunt destul Popescu, n-a fost niciodată interesată şi noi clienţi şi să le explic desprede mici că ceva se va schimba, din să acceseze anumite măsuri sau să creşterea prepeliţelor.”cauza situaţiei financiare cu care ne beneficieze de subvenţii. Astăzi,confruntăm.” veniturile sunt asigurate de comercializarea produselor: ouă proaspete, ouă marinate, prepeliţeSilvia Popescu, vii, servicii de consultanţă în creşterea prepeliţelor etc. Principalacrescătoare de prepeliţe piaţă de comercializare a produselor este în zona Argeşului, unde a devenitCu o vechime de 12 ani în creşterea foarte cunoscută. De asemenea,prepeliţelor, doamna Silvia Popescu vânzări foarte bune se realizează şi cueste numai zâmbet când vorbește ajutorul medicilor care recomandădespre ceea ce face. Silvia Popescu ouăle de prepeliţă drept tratamentare aproximativ 800 de prepeliţe pentru diverse afecţiuni.de care se ocupă în curtea casei saledin satul Mălureni, judeţul Argeş. De-a lungul anilor, Silvia PopescuAcolo locuieşte de aproximativ un an. a participat la mai multe târguri şiPână atunci, s-a ocupat de creşţerea expoziţii de profil, emisiuni televizate,prepeliţelor în Siliştea Snagovului. 21
  24. 24. România rurală – Nr. 6 Ateliere de artă şi meşteşuguri organizate de RNDR la INDAGRA 2012 În cadrul Târgului internaţional de aluatul, scaune, coveţi etc. tradiţionale florale şi animale”, copiii produse şi echipamente în domeniul au învăţat de la Ilinca Damian să agriculturii, horticulturii, viticulturii În cadrul atelierelor de lucru lucreze în stil tradiţional cronicar. şi zootehniei – INDAGRA, Unitatea „Ceramică de Cucuteni”, cu o durată de Sprijin a Reţelei Naţionale de de o oră şi jumătate, copiii au modelat „Am propus ca la fiecare atelier să Dezvoltare Rurală (USR) a organizat diverse obiecte: ciupercuţe, animale, participe câte zece copii care vor pentru copii, în pavilionul H3, în globulețe de atârnat în pomul de primi bucata de lemn deja pregătită perioada 31 octombrie – 3 noiembrie iarnă, etc. şi având contururile desenate. Se 2012, ateliere de artă şi meşteşuguri folosesc culori tempera şi emulsie tradiţionale. „Au făcut şi coşuleţe în care puneau de ou pentru a respecta cât mai merinde pentru bunicuţa, un obiect mult tehnica originală de pictură. Astfel, USR și-a propus să apropie sau un animal lucrat de ei, realizarea Se lucrează foarte simplu, în tonuri tinerele generaţii de meşteşuguri, obiectului fiind însoţită întotdeauna plate. La finalul atelierului, copiii tradiţii, obiceiuri şi ritualuri străvechi de o poveste incitantă”, povesteşte pot păstra panourile de lemn pe care româneşti. Jorj Dumitriu, coordonatorul le-au pictat.” atelierului. Coordonatorii acestor ateliere sunt Modelele alese de pictoriţă sunt: flori, meşteri populari cunoscuţi, de la care Folosind tehnica vaselor neolitice, animale fantastice şi păsări, preluate copiii învaţă arta olăritului şi motivele elevii de gimnaziu reușesc „să ridice” din motivele tradiţionale româneşti străvechi ale Culturii Cucuteni sau să câte un vas din suluri de lut puse sau din ornamentele manuscriselor picteze în stil tradițional cronicar. De succesiv unul peste altul. şi care se regăsesc şi în pictura asemenea, copiii descoperă o serie de bisericilor şi în decorul icoanelor. tehnici şi informaţii despre ritualuri Aflăm despre copiii participanţi că și obiecte de rit, precum și despre „au imaginaţie, idei foarte bune şi La „Șezătoarea maramureșeană mobilierul şi uneltele tradiţionale lucrează foarte frumos, uneori mai din Botiza”, coordonată de Iulia din bucătăria românească, realizate frumos decât adulţii”. Corău, meşter popular din judeţul din lemn, cum ar fi linguri de diferite Maramureş, copiii au învățat arta dimensiuni, sucitoare de întins La atelierul „Pictură pe lemn - motive ţesutului la război şi alte îndeletniciri.22
  25. 25. „În atelierul organizat de mine, le vechi simboluri româneşti: spirala necesare alungării forţelor malefice.vorbesc copiilor de drumul lânii, de evoluţiei, coloana infinitului, floareacum aceasta se transformă într-un vieţii sau motive antropomorfe. Şapte copii şi doi studenţi de lacovoraş, un ciorăpel sau un pulover. Centrul Cultural „Miron Cristea”Îi învăț să toarcă, cum să țină fusul În cadrul atelierului „Identitate din Miercurea Ciuc le-au arătatși furca şi cum se deapănă lâna de pe culturală – tradiţii, obiceiuri şi preșcolarilor şi elevilor cum săvârtelniță. Le arăt şi cum se ţese în ritualuri străvechi româneşti”, încondeieze ouă, să picteze pe sticlărăzboi”, explică meşterul popular. organizat de Ana Armeanu, expert şi pe lemn, să brodeze, să coasă şi, în cadrul Departamentului de nu în ultimul rând, să foloseascăCopiii învaţă şi despre firele folosite Promovare al USR, copiii lucrează războiul de ţesut.la ţesut şi cum sunt vopsite în culori obiecte de rit şi au învățat desprenaturale, obţinute prin metode credinţe străvechi şi ritualuri Coordonatoarea atelierului atradiţionale din frunze de ceapă, româneşti precreştine: despre declarat: „Prin activităţile noastrepelin, tei, nuc, măr, ceai negru, Caloian - ritual de invocare a ploii, în cadrul cercului, copiii suntsunătoare, urzică etc. practicat în vreme de secetă sau în învăţaţi să conştientizeze ce dar şi zilele de după Paști, dar şi despre ce datorie grea şi sfântă au, aceeaŞcolarii şi preşcolarii care au Iele, făpturi feminine supranaturale de a transmite mai departe tezaurulparticipat la atelierul „Împletituri întâlnite în mitologia românească bogat al meşteşugurilor tradiţionale.din sfoară de cânepă” au învățat sau despre Păzitul Usturoiului de Sf. Copiii şi tinerii sunt icoana vie asă confecţioneze un lingurar din Andrei, obicei prin care se presupune satului românesc. Dacă îi creştemsfoară de cânepă şi să recunoască că usturoiul este înzestrat cu calităţile frumos, lumea va fi mai frumoasă”. 23

×