Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012

on

  • 2,885 views

Am publicat un articol despre lanturile alimentare scurte, in revista RNDR (Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala). În acest număr puteți citi despre: Indagra 2012; Mătase produsă și țesută ...

Am publicat un articol despre lanturile alimentare scurte, in revista RNDR (Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala). În acest număr puteți citi despre: Indagra 2012; Mătase produsă și țesută în Vâlcea; Vinurile Jidvei intră pe piața Asiei; Lavandă de Maramureș
Lanțuri alimentare scurte în Europa.

Statistics

Views

Total Views
2,885
Views on SlideShare
2,885
Embed Views
0

Actions

Likes
1
Downloads
29
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012 Romania Rurala - Nr. 6, Noiembrie 2012 Document Transcript

  • România Rurală Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală Numărul 6 Noiembrie 2012indagra 2012mătase produsă și țesută în vâlceavinurile jidvei intră pe piața asieilavandă de maramureșlanțuri alimentare scurte în europa RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ
  • România rurală – Nr. 6 BIROURILE REGIONALE Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală BRĂILA Str. Dorobanţilor nr. 604 A, CP 810067, usr.sud.est@rndr.ro Tel.: 0239 610921, Fax: 0239 610920 CRAIOVA Str. Breştei nr. 116, et. 2, CP 200177, usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro Tel.: 0251 593442, Fax: 0251 596725 ZALĂU Str. Gheorghe Lazăr nr. 14, et. 3, CP 450010, usr.nord.vest@rndr.ro Tel.: 0260 610058, Fax: 0260 610059 TÂRGU MUREȘ Str. Republicii nr. 48, ap.1, CP 540110, usr.centru@rndr.ro Tel.: 0265 210614, Fax: 0265 210613 IAŞI Şos. Păcurari nr. 145, Et. 1, CP 700552, usr.nord.est@rndr.ro Tel.: 0232 464288, Fax: 0232 464287 TIMIŞOARA Str. Andrei Șaguna nr. 3, bl. U5, ap. 1, CP 300104, usr.vest@rndr.ro Tel.: 0256 232579, Fax: 0256 232578 TÂRGOVIŞTE Str. Tudor Vladimirescu nr. 14, parter, CP 130078, usr.sud.muntenia@rndr.ro Tel.: 0245 612211, Fax: 0245 612212 BUCUREŞTI Str. Clucerului nr. 35, et. 1, Birou 19, Sector 1, CP 011363, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro Tel.: 021 3171583, Fax: 021 3171584Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.roUSR, Departamentul Publicaţii, Noiembrie 2012ISSN 2284-8665ISSN-L 2284-8665© RNDR, 2012Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România.Copyright fotografii: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale / Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală șiPescuit, Diana Damalan, Vasile Popovici, Compania Jidvei, Mioara Cioran, Ghiță Ion, Rețeaua Europeană deDezvoltare Rurală, Grupul de producători Cerasus Cotnari, Dreamstime.comProiect finanțat prin Măsura 511 - Asistență tehnică
  • CuprinsEDITORIAL ............................................................................................................................................................................................................................. 3INDAGRA 2012Cel mai mare târg de agricultură din România, la a XVII-a ediție .................................................................................................................... 4Interviu cu directorul ROMEXPO ..................................................................................................................................................................................... 6Drumul mierii .............................................................................................................................................................................................................................. 8Zacusca de Giuvărăști - vedeta Olteniei la INDAGRA ............................................................................................................................................. 10Participarea la INDAGRA a Camerei Agricole Caraș-Severin .............................................................................................................................. 11Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România - la început de drum .............................................................................. 12Fermă de creștere a cailor lipițani, pentru sport cu atelaje ................................................................................................................................. 14Creșterea oilor Karacul de Botoșani - o tradiție de familie .......................................................................................................................................... 16Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțata Românească” tip Simmental ............................................................................................................ 18INDAGRA 2012 - Profil de fermier ................................................................................................................................................................................... 20Ateliere de artă și meșteșuguri organizate de RNDR la INDAGRA 2012 ...................................................................................................... 22DEZVOLTARE RURALĂAgricultura ecologică: România - „Grădina bio” a Europei, Opinie de Geo Scripcariu ......................................................................... 24Lanțurile alimentare scurte în Europa ............................................................................................................................................................................ 28Cârnații de Pleșcoi - legendă, tradiție și viitor ............................................................................................................................................................. 34Familia Cioran din Nucet, Sibiu și produsele bio ....................................................................................................................................................... 36Gustul fără egal al merelor românești ............................................................................................................................................................................. 38Valorificarea turistică a perimetrelor arheologice din mediul rural ................................................................................................................. 40OAMENIMătase naturală românească, la Stoenești, Argeș ...................................................................................................................................................... 42Iulius Comiza, fermierul de etnie rromă din Nemșa, Sibiu și ferma sa de capre franțuzești ............................................................... 44Meșterul popular Neculai Popa și-a pus satul natal pe harta turistică ............................................................................................................ 46EXPERIENȚEFerma mea: Vinurile Jidvei intră pe piața chineză ............................................................................................................................................... 48Comunitatea mea: Depozit de fructe la Cotnari, cu fonduri europene ......................................................................................................50Afacerea mea: Monica Marchiș introduce lavanda în Maramureș .................................................................................................................... 52LEADER LA ZICooperare transnațională România-Ungaria ............................................................................................................................................................... 54ŞTIRI ............................................................................................................................................................................................................................................... 56Congres European de Turism Rural la Piatra Neamț ............................................................................................................................................... 58 1
  • România rurală – Nr. 62
  • EditorialLa sfârșitul primuluian ...Acesta este ultimul număr din 2012al revistei „România rurală”. Esteun moment de reflecție asupra aceea ce am construit împreună, înRețeaua Națională de DezvoltareRurală a României. Rețeaua noastrăa început mai târziu, dar a crescutîn acest an, prin munca susținutăa întregii echipe și entuziasmuldumneavoastră, al tuturor, dar șiprin încrederea pe care ați acordat-oacestui instrument pus la dispozițiadezvoltării rurale din România, prinintermediul fondurilor europene. Foto: Diana DamalanÎn acest moment, Rețeaua are peste1 500 de membri. De-a lungul anului, Cu acest prilej, am abordat apicultori, doresc – programe subtematiceam organizat evenimente, sesiuni crescători de animale, producători pentru sprijinirea lanțurilor scurtede instruire pentru grupurile de tradiționali pentru a afla opiniile lor alimentare, oportunitate de care șiacțiune locală, întâlniri ale experților, și sugestiile privind îmbunătățirea România poate beneficia.încercând să aducem laolaltă oameni condițiilor pentru fermierii români șiinteresați de dezvoltarea satelor pentru a le face cunoscute. Veți putea citi totodată despre afaceriromânești care lucrează în domenii inedite din mediul rural – o plantațiediferite, pentru a-și împărtăși La INDAGRA a avut loc și o dezbatere de lavandă din Maramureș, creștereaexperiențele și viziunile. Sperăm că privind noua Politică Agricolă viermilor de mătase, precum șiam reușit să fim de folos mediului Comună, în cadrul căreia au fost despre posibilitatea valorificării înrural românesc. prezentate solicitări și sugestii din scop turistic a vestigiilor arheologice partea reprezentanților agricultorilor aflate în mediul rural. Totodată,Acesta este un moment de reflecție și procesatorilor români. S-a ajuns arătăm cum fondurile europene potși cu privire la viitor. Anul care la concluzia că asocierea rămâne sprijini exporturile de vinuri și cumva urma va fi unul decisiv pentru una dintre marile provocări ale un grup de producători de fructeagricultura și modernizarea satelor perioadei următoare, iar autoritățile din Iași speră să-și valorifice mairomânești în perioada de programare sunt chemate să găsească soluții bine producția, accesând fonduri2014-2020. Sperăm ca principalele inclusiv pentru a sprijini valorificarea nerambursabile pentru construireanevoi identificate pentru dezvoltarea producției micilor producători unui depozit.spațiului rural să se regăsească, agricoli.alături de soluțiile adecvate, în Găsiți în această publicație a RNDRProgramul Național de Dezvoltare În acest sens, vă prezentăm o serie și un punct de vedere privindRurală 2014-2020. de exemple din alte state ale Uniunii necesitatea prioritizării agriculturii Europene privind dezvoltarea bio, care ar putea aduce venituri maiÎn acest număr al revistei „România lanțurilor alimentare scurte, pe care mari agricultorilor, dar și informațiirurală”, acordăm o atenție specială România trebuie să le aibă în vedere în despre posibilitățile de cooperareTârgului Internațional de produse viitorul program, dat fiind că acestea transnațională între grupurile deși echipamente în domeniul reprezintă o soluție pentru sute de acțiune locală.agriculturii, horticulturii, viticulturii mii de mici agricultori. Totodată, nuși zootehniei – INDAGRA, care a trebuie pierdut din vedere faptul că Viviana Vasile, Team Leader alavut loc în perioada 31 octombrie – 4 prin noua Politică Agricolă Comună proiectului „Înființarea și Sprijinireanoiembrie, la ROMEXPO. statele membre pot realiza – dacă Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală” 3
  • România rurală – Nr. 6 INDAGRA 2012 Cel mai mare târg de agricultură din România, la a XVII-a ediție În perioada 31 octombrie – 4 ministrul Agriculturii, Daniel - dedicat producătorilor de noiembrie 2012, a avut loc la Constantin. echipamente și băuturi alcoolice și București cea de-a XVII-a ediție a nealcoolice. Târgului Internațional de produse și „Dincolo de subvenții și susținerea echipamente în domeniul agriculturii, financiară pentru dezvoltarea Forumul „Noile politici horticulturii, viticulturii și zootehniei agriculturii cred că oportunitățile de agricole şi securitatea – INDAGRA 2012. Târgul a fost piață existente în momentul de față organizat sub patronajul Ministerului ar trebui să dea speranță fermierilor, alimentară în condiţiile Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în fiindcă atât în Uniunea Europeană, schimbărilor climatice” parteneriat cu Camerele de Comerț și cât și la nivel internațional există Industrie din România și ROMEXPO. un potențial important, cererea de În prima zi a Târgului INDAGRA produse alimentare este în creștere 2012, ministrul Agriculturii, Daniel La deschiderea oficială a Târgului și cred că agricultorii organizați Constantin, a condus lucrările INDAGRA 2012 au participat ar trebui să profite mai mult decât Forumului „Noile politici agricole şi Ministrul Agriculturii și Dezvoltării au făcut-o până acum de aceste securitatea alimentară în condiţiile Rurale, Daniel Constantin și oportunități”, a declarat Comisarul schimbărilor climatice”. Cu această Comisarul European pentru European pentru Agricultură şi ocazie au fost abordate o serie de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș. teme care ar putea face obiectul Dacian Cioloș, precum și miniștri ai unor propuneri din partea statelor agriculturii din statele membre UE La Târgul INDAGRA 2012 a participat membre privind Politicile Agricole, în sau participante la târg, ambasadori un număr record de firme expozante, contextul noilor schimbări climatice şi alte oficialități. peste 400, din 22 de țări (Austria, la nivel mondial. Italia, Spania, Turcia, Belgia, Marea „Agricultura românească, cu Britanie, Bulgaria, Franța, Germania, „Securitatea alimentară, sărăcia, toate problemele pe care le-a avut, Danemarca, Olanda, Polonia, schimbările climatice şi dezvoltarea cred că s-a dezvoltat foarte mult China, Republica Moldova etc.), durabilă sunt strâns legate şi nu mai în ultimul timp, în primul rând tematica INDAGRA fiind completată pot fi luate în considerare separat, iar datorită faptului că România este un de celelalte trei târguri care s-au politicile agricole au un rol esenţial stat membru al Uniunii Europene, desfăşurat concomitent în Pavilionul în ceea ce priveşte provocările cu că România are acces la fonduri Central al ROMEXPO: Târgul care ne confruntăm. Vă propun să europene deosebit de importante ALIMENTA - dedicat industriei discutăm astăzi despre agricultura care în anul 2012, un an extrem alimentare, ALL-PACK - dedicat climatic inteligentă – piesă centrală de greu pentru agricultură, și-au echipamentelor și tehnologiilor de a dezvoltării agriculturii verzi, făcut simțită prezența”, a declarat ambalare și EXPO DRINK&WINE despre politicile relevante adaptate la schimbările climatice, utilizarea inteligentă a apei, eficienţa energetică, volatilitatea preţurilor şi creşterea variabilităţii climatice”, a afirmat ministrul Daniel Constantin în deschiderea lucrărilor forumului. La rândul său, Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, a declarat: „Când vorbim de gestiunea riscurilor în agricultură cred că este nevoie de tehnologie, de organizare a producătorilor şi de susţinere financiară. De aceea, cred că această dezbatere organizată astăzi se potriveşte foarte bine şi cu contextul organizării INDAGRA, pentru că aici avem tehnologie, sunt agricultori care sper să fie din ce în4
  • mai bine organizaţi în viitor şi apoi Reprezentantul Agrostar, Ștefan Secretarul de Stat a afirmat căeste nevoie de susţinere financiară. Nicolae, a afirmat că una dintre România va susține menținereaAstfel, cu aceste elemente combinate, provocările perioadei următoare va cotelor de lapte și zahăr pentru că,pot fi găsite soluţii”. fi legată de micii producători și că dacă s-ar renunța la cotele de lapte, autoritățile trebuie să vină cu soluții spre exemplu, sectorul românesc ar de politică fiscală în această privință, risca să dispară, piața româneascăDezbatere privind noua dar și cu soluții pentru a-i determina fiind invadată de produse din statelePolitică Agricolă Comună pe producători să intre în asociații. occidentale. În ceea ce privește „Avem nevoie de o structură gestionarea riscului, domnulSecretarul de Stat Achim Irimescu asociativă puternică”, a afirmat Irimescu a afirmat că România ares-a întâlnit cu participanții la Târgul Nicolae. El a mai spus că cercetarea în vedere să creeze cel puțin un fondINDAGRA pentru a discuta despre în agricultură trebuie să devină mutual puternic până în 2014.noua Politică Agricolă Comună. o prioritate. „Sectorul cercetăriiApreciind că noile prevederi vor trebuie să fie punctul de plecare În ceea ce privește pomicultura șireduce decalajele dintre agricultorii pentru revitalizarea agriculturii”, a faptul că mare parte din necesarulromâni și cei occidentali în ceea adăugat Nicolae. de fructe provine din import, MADRce privește nivelul plăților directe va solicita fonduri de reconversieacordate, domnul Irimescu a afirmat Achim Irimescu a apreciat că „avem a livezilor, similare celor utilizatetotodată că trebuie urmărită o nevoie de cercetare ca de aer”, în acum în viticultură, pentru a reînnoisimplificare a PAC, pentru că mulți special din 2014, când se va pune plantațiile de pomi fructiferi.beneficiari se plâng de complexitatea accentul pe inovare. „Ne vomacestei politici. El a afirmat că confrunta cu o mare provocare în Un reprezentant al industriei deRomânia dorește să obțină, pe următoarea perioadă: introducerea panificație a afirmat că în acestlângă creșterea plăților directe către și finanțarea introducerii inovării în sector evaziunea fiscală este de 70%fermieri, și menținerea sumelor agricultură.” și a solicitat reducerea TVA la pâine.actuale acordate pentru Pilonul 2 de În ceea ce privește noua PAC, el adezvoltare rurală. Există însă state Un reprezentant al Asociației evidențiat faptul că procesarea arîn UE care consideră că o creștere Naționale a Tinerilor Producători trebui tratată ca prioritară, pentrua nivelului plăților directe ar trebui Agricoli a atras atenția asupra dublei a evita situația cu care ne-amcorelată cu o reducere a sumelor fiscalizări aplicate în cazul membrilor confruntat până acum, aceea dealocate României pentru dezvoltare grupurilor de producători și a solicitat a exporta materie primă ieftină șirurală. „Pare o misiune imposibilă, ca MADR să găsească o soluție pentru de a importa produse finite. El și-adar sperăm să reușim”, a afirmat a elimina această situație. Totodată, exprimat îngrijorarea cu privire laIrimescu. El a avertizat însă că, pe a solicitat ca România să susțină faptul că din 2014 întreprinderilefondul crizei pe care o traversează prelungirea cotelor de zahăr până în mari nu vor mai putea solicitaEuropa, statele mari din UE doresc 2020 și să creeze un sistem complet finanțări nerambursabile, ci numaireducerea cu 5% a bugetului UE de asigurare a riscului în agricultură. sectorul IMM.pentru 2014-2020. 5
  • România rurală – Nr. 6 Interviu cu directorul general ROMEXPO INDAGRA - o imagine a agriculturii anului 2013 Cu ocazia Târgului INDAGRA 2012, doamna Mariana Suciu - Director General ROMEXPO, ne prezintă, in interviul următor, câteva dintre noutățile ediției din acest an. Cărui public i se adresează de dezvoltare a afacerilor. INDAGRA și de ce ar trebui vizitat un astfel de eveniment? INDAGRA se adresează, totodată, familiilor, în special celor cu copii, Mariana Suciu: INDAGRA care pot petrece câteva momente de reprezintă cea mai complexă relaxare vizionând animale de fermă manifestare cu tematică agricolă și degustând din produse tradiționale din România, organizată în autentic românești. parteneriat cu Camerele de Comerț și Industrie din România și sub patronajul Ministerului Agriculturii Care sunt noutățile ediției din și Dezvoltării Rurale, fiind destinată acest an? promovării agriculturii din România. Mariana Suciu: Firmele Tematica extinsă sub care s-a participante expun o gamă largă de desfășurat această ediție vizează produse și servicii începând de la reprezentanți din România și din cele mai noi modele de tractoare (cu străinătate din domeniile: un design îndrăzneț, ce maximizează • utilaje agricole, echipamente performanța), utilaje agricole pentru irigații; (pluguri, discuri, combinatoare, • semințe și material săditor, semănători, cositori, prese de balotat, îngrășaminte, sere și solarii; remorci), anvelope și lubrifianți, • echipamente zootehnice, pentru până la sisteme de cogenerare pentru creșterea animalelor și păsarilor, valorificarea energetică a biogazului păuni, rațe, gâște, curcani, bibilici abatorizare; sau la instalații de irigat și fertilizat și papagali au putut fi admirate și • produse și echipamente în prin picurare, aditivi alimentari achiziționate de către colecționari și domeniul horticulturii și viticulturii / furajeri, materiale moderne pasionați. În același timp, Agenția • servicii financiare și asigurări; legumicole de înmulțire și hibrizi Națională pentru Ameliorare și • servicii de consultanță și formare pentru recolte net superioare. Reproducție în Zootehnie a prezentat profesională în domeniu; cele mai valoroase rase de ovine, • proiectare și distribuție de software Din oferta expozanților nu lipsesc caprine, cabaline și bovine. dedicat. motoare profesionale destinate echipării utilajelor de mică Astfel, la INDAGRA, încercăm să mecanizare, motoare cu consum Ce alte evenimente au mai fost creăm cadrul ideal de ofertare, redus și cu un nivel scăzut al organizate cu această ocazie? negociere și contractare dintre cele zgomotului, regulator electronic de mai mari companii din industrie și turație, cât și cu clasa de poluare Mariana Suciu: În scopul facilitării specialiștii din domeniul agricol, prin conform normelor europene în dialogului între participanți, prezentarea de tehnologie adaptată vigoare. împreună cu partenerii evenimentului noilor realități pedo-climatice. (Camerele de Comerț și Industrie din În plus, ediția din acest an s-a bucurat România, Ministerul Agriculturii și De asemenea, fermierii aflați în și de participările oficiale ale Franței, Dezvoltării Rurale și asociațiile de căutarea de soluții alternative la Greciei și Republicii Moldova, iar profil), am prezentat și în acest an problemele întâmpinate în cadrul Uniunea Crescătorilor de Păsări un bogat program de evenimente propriilor exploatații sau interesați din România a organizat Salonul de conexe ce cuprinde concursuri, mese de rase de animale beneficiază cu păsări rare, unde cele mai frumoase rotunde, demonstrații și prezentări, această ocazie de o platformă optimă exemplare de prepelițe, găini de rasă, totul într-o atmosferă antrenantă, ce6
  • coincide perfect cu finalul sezonului peste 48 000 de persoane. În urma de la peste 400 de firme, pe întreagaagricol autumnal 2012. acestui bilanț, INDAGRA a obținut suprafață interioară și exterioară a categoria 1 de acreditare din partea Centrului Expozițional ROMEXPO.Ne puteți spune câteva cifre Asociației Globale a Industriei Tematica INDAGRA este completatădespre ediția 2011? de Târguri – UFI, plasând astfel în acest an de ALIMENTA – Târg evenimentul pe primele locuri în Internațional pentru industriaMariana Suciu: Ediția anterioară topul manifestărilor de profil din alimentară, ALL PACK – Târga târgului a reunit un număr de 380 lume. Internațional pentru ambalaje,de firme care au expus pe o suprafață materiale, mașini și echipamentetotală de peste 30 000 mp. Gradul specifice și EXPO DRINK&WINE –de internaționalizare a manifestării a Revenind la ediția din acest an, Târg de vinuri și băuturi alcoolice.fost de 32%, iar numărul de vizitatori câte firme participă?care au trecut pragul CentruluiExpozițional a fost unul record, de Mariana Suciu: Am avut expozanți 7
  • România rurală – Nr. 6 Drumul mierii Apicultura este activitatea care obişnuiau să bea vinul roşu amestecat Apicultură S.A., a primit Certificatul dă practicanţilor numeroase cu miere. Şi pe teritoriul ţării noastre, de Omologare cu nr.1, conform Legii satisfacţii. Iubitorii de stupărit, adică apicultura a fost o ocupaţie practicată Zootehniei nr.72/2002 şi Ordinului apicultorii, sunt oameni de toate neîntrerupt încă din vremea dacilor. de Ministru nr.383/2009). Albina vârstele şi profesiile, dar care au un românească prezintă cinci ecotipuri: punct comun: dragostea de albine. Mierea şi ceara au fost folosite în ecotipul din Câmpia de Vest, ecotipul Apicultura are atât o latură materială scopuri terapeutice încă din cele din Podişul Transilvaniei, ecotipul (se obţin miere, polen, păstură, mai vechi timpuri, ca şi alte produse zonei dealurilor subcarpatice (Linia ceară, propolis), cât şi una spirituală. apicole: lăptişorul de matcă, polenul, Horezu 15, omologată şi ea de către Nimic nu se compară cu zumzetul propolisul (folosit şi în industrie ANARZ), ecotipul din zona Moldovei unui roi de albine sau cu o plimbare pentru lăcuirea celebrelor viori şi ecotipul de stepă şi Câmpia prin stupină: stupi care pulsează Stradivarius). Veninul de albine este Dunării. de viaţă, albine care se întorc cu foarte folositor în tratarea unor boli, desagii plini de polen şi miere, mătci iar pentru obţinerea unui singur La INDAGRA, apicultori din care perpetuează viaţa, trântori în gram de venin este nevoie de câteva majoritatea zonelor țării au fost permanentă căutare a dragostei. mii de albine. Lumânările fabricate invitați să participe, prezentându- din ceara neobositelor albine însoțesc și produsele. Vizitatorii s-au putut Despre importanţa albinei pentru toate etapele importante din viața înfrupta din bunătățile cele mai om şi pentru omenire, Albert unui om: botezul, căsătoria, moartea. diverse, de la miere de brad, floarea- Einstein spunea: „Dacă albinele ar soarelui, rapiță sau salcâm, până la dispărea de pe Terra, omenirea ar Datorită capacităţii de a se adapta cremă de afine și de coacăze cu miere avea aceeaşi soartă în patru ani.” la diferite condiţii de climă şi și scorțișoară, cuișoare și cacao. Renumitul fizician se referea la rolul vegetaţie, albinele s-au răspândit pe Cumpărătorii au putut opta și pentru albinelor ca polenizatori ai culturilor tot Pământul. Adaptarea la condiţii propolis, lăptișor de matcă, faguri și şi, totodată, la realizarea unor de climă diverse a dus la împărţirea produse cosmetice pe bază de miere. producţii agricole însemnate care să lor pe rase. În condiţiile de climă Compartimentul de Apicultură din susțină viața. şi vegetaţie specifice ţării noastre cadrul ANARZ a organizat concursuri (climă temperat-continentală) s-a de desen și de recitare de poezii Apicultura a fost practicată de multe format rasa Apis mellifera carpatica dedicate apiculturii. popoare încă din Antichitate. Ceara sau albina romanească (această era de pe atunci folosită pentru rasă, datorită muncii asidue a unui Sursa: Agenția Națională pentru fabricarea lumânărilor, iar mierea colectiv de cercetători de la Institutul Ameliorare și Reproducție în era consumată cu plăcere. Grecii de Cercetare-Dezvoltare pentru Zootehnie (ANARZ)8
  • Viorel Dumitru, din Prahova, este Participarea la INDAGRA este Apicultorul ar vrea să achiziționezeunul dintre apicultorii prezenți la un prilej de a-ți face cunoscute o linie de ambalare, cu fonduriINDAGRA cu miere de salcâm, de produsele, spune Dumitru. „Eu europene, pe care s-o amplasezerapiță, precum și cu miere cu cătină, vând doar în țară, la târguri, iar într-o mică hală. Ia totodată în calculrenumită pentru vitaminele sale. „Am oamenii au început să mă cunoască posibilitatea asocierii cu un grupși făgurași cu miere și căpăceală, și apreciază calitatea produselor de alți câțiva apicultori, pentru afoarte buni pentru sinuzită sau mele.” valorifica mierea împreună.dureri de gât”, spune el. Apicultorul prahovean reclamă faptul Crede însă că actualele stimulenteViorel Dumitru lucrează în acest că magazinele mari vând produse acordate grupurilor de producătoridomeniu de 30 de ani și este etichetate drept miere la prețuri pentru a vinde împreună nu suntvicepreședinte al Asociației Fermelor foarte mici, ceea ce ridică semne suficiente pentru apicultori. „SumaApicole de Reproducție, care are de întrebare cu privire la calitatea primită, echivalentă cu 5% din400 de membri. Domnul Dumitru acestora. El spune că a dus probe producția comercializată, nuare o producție anuală de miere de la laborator și i s-a demonstrat că compensează pierderile înregistrateaproximativ 4-5 tone, iar asociația mierea vândută în supermarketuri nu prin vânzarea în grup, din cauzaproduce cam 50-60 de tone pe este, de fapt, produs apicol, ci un fel TVA-ului. De aceea, suntem curioșian. Însă, pe lângă producția de de sirop. Cu toate acestea, sesizările să vedem ce se va întâmpla din 2014,miere, crește regine – mătci pentru sale adresate instituțiilor abilitate au în noua perioadă de programare,stupi. Această activitate, dificilă și rămas fără ecou. În aceste condiții, și să stabilim dacă e mai avantajospretențioasă, îi aduce și venituri este foarte greu pentru apicultori să- să fim înregistrați ca grup demai mari. În fiecare an, Viorel și desfacă producția în magazine de producători sau drept cooperativăDumitru este autorizat de ANARZ tip supermarket. de producție.”pentru activitatea sa în domeniulreproducției albinelor. Viorel Dumitru a accesat fonduri Printre alți apicultori prezenți la nerambursabile oferite fermelor Drumul mierii se numără: Nicolae„Această activitate n-o poate face de semisubzistență, prin care micii Toma, Adrian Istrate, Mihaioricine. Regina de calitate aduce o fermieri primesc 1 500 de euro pe an, Apostolescu, Ioan Bărbuț, Sebastianproducție mare. Însă nu sunt mulți timp de cinci ani, pentru a-și spori Hedea, Denisa Dogaru, Ionuțapicultori în țară care pot da regine producția și, implicit, veniturile. Tănăsoiu.de calitate.” 9
  • România rurală – Nr. 6 Zacusca de Giuvărăști - vedeta Olteniei la INDAGRA Mădălina Hristu îi îmbie pe pentru că nu știam ce acte îmi vizitatorii de la INDAGRA cu zacuscă trebuie, am umblat vreo cinci luni să de Giuvărăști, gem de caise, piersici le obțin”, își amintește ea. și prune. La 36 de ani, Mădălina a reușit ceea ce alții nici n-au visat: a Deși nu a câștigat mult din ceea ajuns să-și exporte zacusca în Franța. ce face și nu consideră că trebuie Zacusca de Giuvărăști produsă să privească activitatea sa ca pe o de Mădălina a primit atestat de afacere, Mădălina dorește să continue produs tradițional de la Ministerul munca în acest domeniu. Cultivă Agriculturii și Dezvoltării Rurale legume în seră și are o livadă de 7,5 și este una specială, spune tânăra hectare, pe care a încropit-o cu multă producătoare. „Diferă de alte tipuri trudă, în decurs de 10 ani, din cauza de zacuscă pentru că vinetele sunt fărâmițării excesive a terenurilor din coapte pe jar și este și puțin mai zonă. picantă, datorită ardeiului iute.” După părerea Mădălinei, accesul la Mădălina a început să exporte fonduri europene este dificil pentru zacusca de Giuvărăști în 2011 și a un mic producător, dat fiind că de avut vânzări de 10 000 de borcane multe ori acesta trebuie să contribuie pe an. „Am postat un anunț pe la derularea proiectului cu o sumă internet, într-o doară. Un român egală cu cea nerambursabilă. Dacă ar care comercializează produse obține o finanțare nerambursabilă, tradiționale la Paris m-a contactat ar putea produce mai mult, fiindcă și mai apoi s-a convins de calitatea o parte din legumele cultivate produselor mele, care sunt gustoase în localitate și aruncate în acest și nu conțin conservanți”. moment pentru că au mici defecte, ar putea fi valorificate în zacuscă și „Prin mesele pe care le pregătesc alte conserve. Are și un mic vis: acela și prin produsele mele, doresc să de a cumpăra o linie semiautomată promovez la INDAGRA județul de sterilizare a borcanelor pentru Olt și regiunea Olteniei”, a afirmat conserve. Mădălina Hristu, care le prepară musafirilor mămăligă la grătar și La INDAGRA, Mădălina Hristu friptură de oaie. și-a propus să intre în contact cu autoritățile și să le convingă În localitatea Giuvărăști, cultura să schimbe ceva: ar fi necesare legumelor este o ocupație de tradiție facilități pentru ca oamenii să își a locuitorilor și, în același timp, o cadastreze suprafețele deținute și să sursă importantă de venit. Aici sunt le poată vinde, dacă nu le lucrează. cultivate în special tomate și ardei, Fărâmițarea terenurilor este o dar și castraveți, vinete, ceapă, problemă, crede tânăra. În plus, unele usturoi, verdețuri, fasole. parcele sunt nelucrate și sămânța de buruiană luată de vânt îi afectează și Mădălina spune că „a tras-o ața pe cei care își îngrijesc pământul. la țară”, unde „niciodată nu stai”. A început să producă zacuscă și gemuri cu câțiva ani în urmă. „Mi- a plăcut să fac asta,” afirmă ea. A obținut atestarea a opt produse tradiționale, fiind totodată singurul mic producător tradițional din județ, înregistrat cu astfel de specialități. „A fost foarte complicat la început,10
  • Participarea la INDAGRA a CamereiAgricole Caraș-SeverinCamera Agricolă Caraș-Severin tradiționale pe bază de ciuperci și cu rasa Carpatina, a rezultat Albaparticipă la INDAGRA pentru a legume, produse apicole, băuturi din de Banat, o capră rezistentă și cușaptea oară, confirmând astfel fructe. rezultate bune, atât la lapte, câtstatutul său de partener tradițional și la carne. Este adaptată zonei șial acestei manifestări. Ca și în anii Totodată, la standul intitulat „Casa climei și căutată de crescătorii dinprecedenți, Camera Agricolă Caraș- produselor tradiționale din Banatul alte regiuni ale țării.” La INDAGRA,Severin aduce la INDAGRA micii montan” a fost prezentat un cazan Gordana Tasits prezintă o brânzăfermieri care prepară diverse produse de țuică în miniatură, în stare de cu mărar și ardei, specifică zoneitradiționale în gospodăriilor lor și funcționare. Banatului. El spune că lumea s-acare au beneficiat, de-a lungul anilor, cam plictisit de aceeași prezentarede sprijinul specialiștilor agricoli Unul dintre reprezentanții județului a brânzei, în roți mari, și-atunciîn elaborarea de proiecte pentru este Gordana Tasits, crescător de s-a adaptat, cu modele rotunde,accesarea fondurilor europene. capre și producător de brânză și tip cașcaval, de dimensiuni reduse. pastramă de capră. Tasits a prezentat Prezent la târgurile din zonă, TasitsLa INDAGRA, sunt promovate cinci capre Alba de Banat, o rasă spune însă că majoritatea produselorși asociațiile înființate în județul neomologată însă ca atare până la le desface direct de-acasă și aproapeCaraș-Severin cu sprijinul Camerei această dată. „Mă tem că ne-o vor că nu face față cererii. În prezent,Agricole, precum și cele mai lua alții înainte cu omologarea produce cam 25-30 de kilograme dereprezentative produse bănățene. rasei,” a afirmat Tasits. „Această brânză pe zi. Din cele 150 de caprePrintre produsele specifice Banatului rasă s-a format în sute de ani, după pe care le deține, peste jumătate suntmontan prezentate la târg se numără: venirea șvabilor în Banat, care au din rasa Alba de Banat.brânzeturi tradiționale, produse din adus cu ei capra Nobila Germană.carne de porc, vită și capră, preparate Prin încrucișarea acesteia din urmă Printre produsele de la standul județului se numără caltaboșii de capră, șușanița bănățeană, mușchiul de capră împletit. „Românii au început să caute carnea de capră, pentru că este mai sănătoasă”, spune Tasits. Ion Pau este crescător de oi din rasa Țurcană, varietatea Rațca, întâlnită în efective reduse în zona Banatului, recunoscută după coarnele răsucite, în formă de tirbușon. Rațca face parte din patrimoniul genetic al României și, deși creșterea ei este subvenționată de stat, ar fi nevoie de măsuri suplimentare și sprijin financiar pentru a preveni riscul ca în câteva decenii această rasă să dispară de pe teritoriul țării. Ion Pau are o fermă cu 50 de oi Rațca pe care le crește, spune el, din pasiune. Coarnele lungi și răsucite, dispuse lateral fac din această rasă una extrem de pitorească. Pau spune că, din informațiile pe care le are, în România nu mai există decât 1 000 de oi Rațca. 11
  • România rurală – Nr. 6 Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România - la început de drum În România există puține ferme care pentru carne, dar și pentru a ar putea spori. Pășunile din zonele cresc bovine pentru carne, spune cunoaște alți crescători, Asociația muntoase, mai greu accesibile, unde Dumitru Grigorean, președintele participă la INDAGRA, aducând și colectarea laptelui implică dificultăți, Asociației Crescătorilor de Bovine câteva exemplare din rasele pe care ar putea fi valorificate pentru pentru Carne. le deține. creșterea animalelor de carne. Asociația, înființată anul acesta, Dumitru Grigorean spune că România Totodată, spune Dumitru Grigorean, reunește 37 de membri din nouă ar trebui să sprijine dezvoltarea crescătorii de animale trebuie să județe din nordul Moldovei și al acestui sector, ținând cont de deficitul aibă în vedere faptul că din 2015 Ardealului. Împreună, membrii de carne de vită înregistrat pe piața dispar cotele de lapte în UE. Astfel, asociației dețin 3 600 de capete din Uniunii Europene. „Există o cerere marii producători de lapte vor putea rase foarte căutate pentru carnea lor, foarte mare în Europa, iar țările UE produce oricât și se vor extinde. cum ar fi Charolais și Limousin, dar importă în momentul de față peste România și-așa nu prea are lapte și metiși obținuți din încrucișarea 200 de mii de tone de carne pe an. conform și importă masiv. Șansele raselor autohtone cu rase de carne. Dacă România ar veni cu o strategie crescătorilor de animale de a vinde Unii membri exportă în Olanda, de dezvoltare a acestui sector, am lapte după 2015 vor scădea, este de Spania, Austria – dar efectivele avea piață de desfacere.” părere Dumitru Grigorean, și doar sunt deocamdată destul de reduse și firmele mari vor supraviețui. nu pot asigura livrări însemnate la Președintele asociației consideră export. că mai ales crescătorii de animale „Participarea la INDAGRA este din zonele de munte ar putea să se foarte importantă pentru noi. Pentru a atrage atenția asupra reorienteze spre creșterea bovinelor Sperăm să ne întâlnim cu alți potențialului de dezvoltare a pentru carne, și nu pentru lapte, crescători de bovine din țară. În sectorului de creștere a bovinelor fiindcă în acest fel și veniturile lor momentul de față, nimeni nu știe exact câți suntem, ce efective avem la nivel național. Este foarte util să ne cunoaștem, să putem face o evaluare a potențialului și a efectivelor. În acest fel, putem lupta cu toții pe același front, putem începe să ne cristalizăm solicitările. Dacă nu știm să ne organizăm, să venim cu sugestii, nu putem să cerem MADR să ne ajute.” Dumitru Grigorean speră că anul viitor asociația pe care o conduce va înființa grupuri de producători zonale, atestate de minister. Consideră totodată că subvențiile acordate sectorului de creștere a animalelor pentru carne sunt extrem de importante, în special în condițiile în care prețul cerealelor necesare hranei animalelor a crescut, iar prețul la care este achiziționată carnea în viu de către abatoare a scăzut cu 20%. În ceea ce privește sprijinirea grupurilor de producători, Dumitru Grigorean crede că finanțările nerambursabile acordate în acest moment, de 2-5% din valoarea12
  • comercializată prin grup, nu ar fi În acest caz, ar fi nevoie de puncte Dumitru Grigorean a început săsuficiente pentru crescătorii de bovine de colectare a animalelor, ceea ce crească vaci pentru carne acumpentru carne. „Pentru sectorul nostru implică și costuri de transport și trei ani. Împreună cu un prieten,ar fi nevoie să ajungem la 10%”, de construcție a unor adăposturi. a importat din Franța 30 de vacispune el. „Grupurile de producători Dar, dacă am reuși să nu vindem la Charolais. Consideră că este însăar putea fi înființate prin asocierea export în viu, ci carcase, în țară ar la început. O fermă de vaci pentrucrescătorilor din două-trei județe intra mai mulți bani, iar abatoarele carne se dezvoltă mai greu decât unaînvecinate. ar avea și ele de lucru.” vegetală, spune el. 13
  • România rurală – Nr. 6 Fermă de creștere a cailor lipiţani, pentru sport cu atelaje de 50 - 60 de capete şi corespund cerinţelor de creştere şi exploatare a cabalinelor: grajduri, manej, magazie, fânar. Sportul cu atelaje, de la pasiune la carieră Pasiunea pentru cai a domnului Bartha este veche. Cu 18 ani în urmă, Robert Bartha a început să participe la concursuri în cadrul probelor de atelaje cu doi cai, cea mai elegantă şi spectaculoasă ramură a sporturilor hipice, denumită şi „opereta sporturilor ecvestre”. Concursurile oficiale durează mai multe zile, având trei probe principale: dresajul împreună cu prezentarea, maratonul şi obstacolele. „Am participat la multe concursuri naţionale şi internaţionale: am fost campion naţional o dată, de trei ori vicecampion, am fost prezent timp de zece ani la Campionatul Naţional şi de trei ori am fost reprezentantul Robert Bartha a adunat de-a lungul de Jos, în judeţul Braşov şi cea de României, la Campionatul Mondial, vieţii o experienţă demnă de invidiat la Beclean, din judeţul Bistriţa- la proba de atelaje cu doi cai”, îşi în ceea ce priveşte creşterea şi Năsăud”, povesteşte domnul Robert aminteşte domnul Bartha. ameliorarea rasei de cai lipiţani. Bartha, inginer în Zootehnie. În anii de activitate, s-au adunat Bazele fermei sale au fost puse A urmat o perioadă de căutări pentru peste 90 de competiţii care au dus în anul 1992, atunci când au fost găsirea unei suprafeţe de teren la perfecţionarea specialistului de achiziţionate, de la Herghelia adecvate desfăşurării activităţii de acum. Sâmbăta de Jos, două iepe din creştere a cabalinelor şi agroturism. rasa Lipiţan şi a luat în custodie doi La începutul activităţii sportive armăsari de montă publică, pentru „Am construit o fermă nouă care a lui Robert Bartha, problemele iniţiere în sportul cu atelaje. se întinde pe mai bine de 45 ha. sportului hipic cu atelaje erau legate Totul s-a făcut prin efort propriu. de „componenţa” atelajului şi de „Mă ocup de creşterea lipiţanilor În cadrul fermei se găsesc în acest modul de procurare a trăsurilor şi pentru sportul cu atelajele. Am un moment cincisprezece iepe mame, harnaşamentelor: iniţial se făceau mare ataşament faţă de aceşti cai trei armăsari pepinieri, armăsari achiziţii de tineret metis; în ceea datorită rezultatelor sportive pe de montă publică şi aproximativ ce priveşte atelajele, cele de atunci, care le au şi deoarece este o rasă treizeci de capete de tineret aferent. extrem de rudimentare, nu seamănă locală, din zona judeţelor Braşov şi În plus, ferma mai are cincisprezece deloc cu cele folosite în competițiile Covasna; caii lipiţani sunt crescuţi la cai sportivi şi de agrement”, explică de azi. Sâmbăta de Jos de peste 150 de ani. Robert Bartha. În prezent, în România funcţionează La ferma domnului Robert Bartha doar două herghelii care cresc rasa Construcţiile existente sunt noi, există o „pensiune” pentru cai unde Lipiţan: herghelia de la Sâmbăta concepute pentru un efectiv mediu aceştia sunt formaţi pentru echitaţie sau atelaje.14
  • „Ne ocupăm de pregătirea cailor «Lipicai», avem şapte-opt cai pe împrejurimilor, petreceri pentrupentru competiţii şi am trecut de care îi folosim pentru a organiza familii sau grupuri de copii, partidela atelajele cu doi la cele cu patru trasee şi tabere ecvestre pentru de pescuit şi picnicuri, întrecericai. Fiul meu este vicecampionul copii; avem şi şcoală de echitaţie, sportive distractive, degustări deRomâniei la atelaje cu patru cai. unde se desfăşoară activităţi de bucate tradiţionale ale zonei.Avem manej acoperit care asigură agrement şi specifice vieţii la ţară:toate condiţiile, indiferent de sezon”, furajare animale, curăţenie boxe, INDAGRA 2012explică fostul campion. antrenamentul cailor”, spune în încheiere domnul Bartha. Robert Bartha a participat anul acesta la INDAGRA ca reprezentantDiversificarea activităţii prin Pensiunea este situată sub acoperişul al Asociaţiei Crescătorilor Particulariagroturism şi agrement manejului şi are o capacitate de de Cai Lipiţani, asociaţie din care fac cazare de 14 locuri. parte 90 de persoane, cu un efectiv deFerma domnului Bartha este situată 700 de cai lipiţani.lângă Curbura Carpaţilor, la 20 de Turiştilor care îi calcă pragul, likm de Braşov, într-o oază de linişte, se pun la dispoziţie următoarele Robert Bartha a participat cu atelajulîn mijlocul naturii. servicii şi activităţi: plimbări cu de patru cai lipiţani al familiei şi cu„În pensiunea noastră agroturistică, trăsura sau cu sania pentru vizitarea doi ponei de agrement.Rasa de cai LipițanRasa de cai Lipiţan este cea mai veche dintre rasele moderne de cai din Europa. Cu o istorie de peste 400 de ani, Lipiţanulface parte din categoria cailor de sânge spaniol. Aceste cabaline erau folosite în armată, de nobilii de la curţile regale şipentru serviciile poştale. Numele rasei vine de la Herghelia Lipizza (situată în Slovenia de astăzi), înfiinţată în anul 1580de casa regală austriacă.Primele exemplare de Lipiţan au fost aduse în România în anul 1874, la Herghelia de la Sâmbăta de Jos - Făgăraş, într-ozonă în care clima era asemănătoare cu cea din localitatea de origine. Astăzi, caii din rasa Lipiţan din România sunt crescuţiîntr-un efectiv destul de omogen, pentru a se evita consangvinizarea.Cinci din cele şase “linii de sânge”, formate în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, s-au păstrat până în zilelenoastre, şi anume: Pluto, Conversano, Neapolitano, Maestoso şi Favory.Lipiţanul este un cal cu o conformaţie armonioasă şi mers elegant; este blând, docil şi cu temperament vioi. Datorităeleganţei sale şi temperamentului, Lipiţanul este principala rasă care se utilizează la marile școli de dresaj academic dinlume, cum ar fi Şcoala Spaniolă de Echitaţie de la Viena. 15
  • România rurală – Nr. 6 Creşterea oilor Karakul de Botoşani - o tradiţie de familie Creşterea ovinelor şi caprinelor este o tradiţie moştenită din familie de domnul Ionică Nechifor, inginer în Zootehnie din Botoşani. Este un specialist în domeniu, dedicat acestei ocupații. Obişnuit cu creşterea oilor încă din copilărie, el face parte din familia crescătorilor de oi din comuna Unţeni. „E o tradiţie pe care am ţinut, în mod special, să o duc mai departe”, povesteşte domnul Nechifor. „Ceilalţi fraţi nu şi-au dorit să lucreze în acelaşi domeniu, doar mie mi-a plăcut. Părinţii şi bunicii au fost renumiţi în zonă pentru creşterea ovinelor, în special a celor din rasa Karakul de Botoşani, rasă omologată în anul 1988.” Domnul Nechifor îşi aminteşte cu drag de părinţii care i-au insuflat dragostea pentru animale: „Îmi amintesc de modul în care analizau exemplarele şi cum, pe marginea discuţiilor, se înnodau şi alte poveşti, cum reînviau episoade din rasă ameliorată pentru producţia de „Brânzeturile din zona noastră istoria familiei. Bunicul meu vorbea lapte. În afară de oi, Ionică Nechifor sunt foarte apreciate la nivel despre bunicul lui şi despre oile pe creşte şi câteva exemplare de capre naţional. Prin această certificare, care acesta le avea. Erau poveşti din rasa Alpina Franceză, apreciată au de câştigat şi producătorii, care meritau ascultate”, spune pentru producţia de lapte şi pentru şi consumatorii care vor putea proprietarul fermei. frumuseţea ei. cumpăra produse cu adevărat tradiţionale, la un preţ corect”. După finalizarea studiilor în Zootehnie, Ionică Nechifor a pus Atestarea produselor Ca parte componentă a reţetelor bazele unei ferme, astăzi prospere, tradiţionale – un câştig pentru pentru caş şi brânză sărată, se preocupându-se permanent de producători şi consumatori foloseşte cheagul natural, rezultat îmbunătăţirea tehnologiei de în urma sacrificării mieilor: „Prin ameliorare a rasei de ovine Karakul Ionică Nechifor valorifică eficient utilizarea acestuia, perioada de de Botoşani. Ferma sa cuprinde în produsele obţinute. Un motiv de garanţie a produselor este mult mai prezent câteva sute de oi Karakul, oaie bucurie a fost atestarea primită din mare”, explică domnul Nechifor. care a devenit o marcă a zootehniei partea Ministerului Agriculturii botoşănene, câştigând numeroase şi Dezvoltării Rurale pentru trei premii la expoziţiile naţionale şi produse tradiționale: Caș de oaie Proiecte de viitor internaţionale. Botoșani, Urdă de oaie Botoșani și Brânză sărată de oi Botoșani. Ferma se află la şase km de Botoşani. În urma unei călătorii recente, Ionică Pentru a crea lanţul complet al Nechifor s-a întors din Germania Pasul următor este obţinerea unei afaceri, domnul Nechifor se cu 30 de exemplare de oi din rasa recunoaşterii europene a calităţii pregăteşte să finalizeze o pensiune de Friză, considerată cea mai bună acestor produse: care se va ocupa fiica sa, studentă la16
  • Zootehnie. Ea a depus deja un proiect dorit să fac ceva special, să vin cu şi faptul că a fost numit preşedinteprin Măsura 112 „Instalarea tinerilor lucruri noi. Am vrut să vin cu câteva al Asociaţiei Crescătorilor de Ovinefermieri” şi doreşte să continue exemplare de oi din rasa Karakul şi şi Caprine „Moldoovis Botoşani”,tradiţia familiei. cum până acum nu am văzut Frize la organizaţie care coordonează INDAGRA, sper să aduc măcar cinci Registrul genealogic pentru efectivulParticiparea la INDAGRA exemplare pentru a fi cunoscute de naţional de ovine din rasa Karakul de cei interesaţi.” Botoşani. El este şi membru fondatorDe 10 ani încoace, domnul Ionică al Federaţiei crescătorilor de ovineNechifor participă an de an la O recunoaştere a muncii de o viaţă şi şi caprine „Romovis” şi director deINDAGRA. „Anul acesta mi-am a seriozităţii domnului Nechifor este cabinet al preşedintelui Autorităţii Sanitar-Veterinare din Botoşani.Rasa Friză (în germană Ostfriesisches Milchschaf „oaia friză de lapte”) este o rasă de oi de culoare albă, cu coada scurtă,originară din Insulele Frizice de est din Germania. Este căutată pentru producția de lapte, între 300-500 litri pe an, cu unconținut de grăsime de 6,4%. Oaia friză (sau frizonă) este o rasă prolifică, adecvată pentru turme mici. Greutatea oii poateajunge până la 70 kg. Producția medie anuală de lână este de 6 kg. În România este puțin răspândită și folosită pentruîncrucişarea de infuzie cu rasa Țurcană.Rasa Karakul este descendentă din Ovis vignei arker, supusă creşterii şi ameliorării pe o perioadă de 50 de ani, precumşi adaptării la condiţiile din ţara noastră. Se creşte, în special, în zonele de câmpie din nord-estul ţării. Culorile sale celemai frecvente sunt: negru, brumăriu, cafeniu şi, mai rar, argintiu sau auriu. Este o oaie cu o constituţie robustă spre fină,cu trupul în formă de pară, capul alungit şi uscăţiv, iar profilul feţei uşor convex, în special la masculi.Berbecii Karakul se folosesc la încrucişarea cu oi din rasa Ţurcană neagră sau brumărie.Este o rasă care se exploatează pentru pielicelele mieilor și producţia de lapte. 17
  • România rurală – Nr. 6 Asociaţia Crescătorilor de Vaci „Bălţata Românească” Tip Simmental în vreme ce partea de control oficial este suportată o parte de fermieri, iar restul de către statul român. În prezent din asociaţie fac parte 11 fermieri. Însă activitatea asociaţiei nu se rezumă doar la aceşti 11 membri activi, ci şi la cele aproximativ 150 de ferme colaboratoare şi cinci asociaţii mari din judeţele Covasna, Hunedoara, Olt, Sibiu şi Mureş. Pe lângă cele enumerate, Asociaţia din Hărman realizează o importantă colaborare cu Asociaţia Crescătorilor de Vaci Holstein-Ro. Aceştia conduc cartea de rasă pentru Holstein, făcând controlul oficial şi înregistrarea la cartea de rasă Holstein. Raul Bularca - directorul executiv al asociaţiei - afirmă: „Ideea de bază este să fie o singură carte de rasă pentru fiecare rasă în parte din România, pentru ca fermierii să fie uniţi, să aibă interese şi dorinţe comune.” Din luna decembrie a anului 2011, Asociaţia Crescătorilor de Vaci „Bălţata Românească” Tip Înfiinţată de un an și jumătate, fie de carne. Atât masculii, cât şi Simmental este singura asociaţie Asociaţia Crescătorilor de Vaci femelele acestei rase se pot valorifica din România membră ICAR „Bălţata Românească” Tip ușor, având o greutate mai mare faţă (International Committee for Animal Simmental, având sediul în de alte rase şi fiind mult mai căutați Recording), controlul şi înregistrările Hărman, judeţul Braşov, urmăreşte pe piaţa de producţie a cărnii. fiind efectuate în concordanţă conducerea cărţii de rasă pentru cu metodologia ICAR şi cu Bălțata românească şi efectuarea echipamentele de măsurare agreate controlului oficial al producţiei în Despre Asociaţia ICAR. Astfel, rezultatele obţinute, fermele care optează pentru acest Crescătorilor de Vaci implicit certificatele de origine, sunt serviciu. „Bălţata Românească” recunoscute pe plan mondial. Tip Simmental Pentru anul 2013, Raul Bularca De ce rasa Bălţată declară că asociaţia şi-a propus deja În prezent, Asociaţia Crescătorilor Românească? de Vaci „Bălţata Românească” Tip dublarea fermelor şi a efectivului de Simmental efectuează controlul în 40 animale. În luna noiembrie a acestui Pentru că pornind de la an se vor da primele rezultate ale de ferme. Astfel se urmărește sporirea caracteristicile specifice acestei controlului oficial şi o imagine a interesului general pe care fermierii îl rase mixte provenite din familia performanţelor înregistrate de rasa vor avea faţă de creşterea taurinelor Simmental şi anume masivitatea şi Bălţată Românească la nivel național. şi, implicit, pentru producţia de lapte producţia de lapte şi carne, ne putem Până la această oră, Asociaţia şi carne. da seama de avantajele înregistrate. Crescătorilor de Vaci „Bălţata Astfel, fermierul deţinător de bălţate Românească” Tip Simmental deţine Legat de serviciile de carte de rasă, româneşti va avea posibilitatea de a aproape 500 de certificate de origine, asociația precizează faptul că ele se orienta fie spre producţia de lapte, solicitate de fermieri, care ajută la sunt oferite în mod integral de stat,18
  • certificarea valorii animalelor din pe piaţa românească, mai există şi „La INDAGRA aşteptăm ca din ceferme, conducând astfel la obţinerea solicitări din alte ţări, care însă nu în ce mai mulţi fermieri să vadă ceunui preţ avantajos de vânzare. pot fi onorate. Motivul? „Nu putem avem, ce promovăm şi sperăm să onora solicitările venite din afară obţinem mai multe contracte deContinuând pe această direcţie deoarece sunt cerute cantităţi foarte colaborare.”a vânzării, pe lângă serviciile mari. Însă, pe viitor, sperăm săprezentate, membrii asociaţiei vând putem rezolva acest aspect şi săcătre alţi fermieri viţei, junici de profităm din plin”, a declarat Raulreproducţie şi vaci. Deşi în prezent Bularca.asociaţia se axează pe solicitările de 19
  • România rurală – Nr. 6 INDAGRA 2012 - Profil de fermier Nicolae Radocea – pieţe de desfacere a laptelui de oamenii trebuie să înveţe să crescător de bivoliţe bivoliţă, Nicolae Radocea a devenit consume produse sănătoase şi crescător de bivolițe în 2008. În să se îndrepte spre produsele „Oamenii vor simţi nevoia același an a reuşit să beneficieze de din lapte de bivoliţă.” bivoliţei când laptele acesteia o măsură alocată creşterii animalelor va fi pe cale de dispariţie şi astfel în zona de munte prin care primea se va schimba şi atitudinea faţă 187 euro pentru fiecare din cele trei Ioan Adrian Trâmbițaș – bivoliţe deţinute la acea vreme. de creşterea şi exploatarea crescător de păuni bivolițelor pentru lapte.” Astăzi, Nicolae Radocea deţine patru „Păunii îmi oferă o linişte Povestea lui Nicolae Radocea şi a bivoliţe adulte, după ce anul trecut sufletească şi aşa m-am decis pasiunii sale în creşterea bivolilor a vândut șapte capete unui arhitect să investesc şi să mă ocup de a început în copilărie. La vârsta cunoscut din ţară, dovadă că bivolii creşterea lor”. de patru ani s-a confruntat cu o încă mai sunt căutaţi. Produsele problemă medicală, intoleranţa faţă lactate obţinute sunt comercializate Ioan Adrian Trâmbițaș din Săcele, de laptele de vacă. De-atunci, avea să pe piaţa locală sau la diverse târguri. Brașov, a început să crească păuni descopere gustul laptelui de bivoliţă. Zona Făgăraşului este una cu tradiție acum șase ani. Păunii vânduţi ajung în ceea ce privește consumul de la persoane cu un venit mediu spre „Am început să cresc bivoliţe produse lactate de bivoliţă, aşa că mare, care locuiesc la curte, având pentru lapte şi pentru sufletul acea piaţă se dovedeşte a fi cea mai astfel un spaţiu suficient pe care îl meu.” profitabilă. Dar şi la nivel naţional, pot dedica păunilor. Vânzări foarte Nicolae Radocea este de părere că s-ar bune se realizează către proprietarii „Bivolul este un animal docil, ataşat putea vinde foarte bine dacă ar putea de pensiuni turistice şi agroturistice. de stăpân şi răspunde perfect beneficia de o promovare mai bună De asemenea, veniturile mai cresc şi nevoilor mele personale vizavi de a produselor, deoarece, „în afara ca rezultat al participării la diverse producţia lactată.” Observând o untului, niciun produs din lapte de târguri şi expoziţii cu vânzare tendinţă de îmbătrânire a forţei de vacă nu se compară cu produsele organizate de Ministerul Agriculturii muncă şi o promovare, poate prea obţinute din lapte de bivoliţă”. sau de catre APIA (Agenţia de Plăţi mare, de care beneficiau produsele şi Intervenţie pentru Agricultură). O din lapte de vacă, dar şi lipsa unei „Vin la INDAGRA să trag şi un mare dezamăgire pe care o resimte semnal de alarmă pentru că20
  • domnul Trâmbiţaş provine şi din „Îmi place să mă descurc devenind un exemplu al reuşitei înlipsa ajutoarelor pentru crescătorii singură şi să merg pe picioarele domeniul creşterii prepeliţelor.de păuni. „Guvernul nu alocă deloc mele. Cât am, atât investesc.”subvenţii pentru crescătorii de „Şi acum, ca şi la celelalte 11păuni din cauza faptului că păunii Încă de la început s-a dorit a fi o participări la INDAGRA, îmi dorescsunt incluşi în categoria - alte afacere de familie şi, spune doamna să îmi fac cât mai multe contactespecii. Aşteptările mele sunt destul Popescu, n-a fost niciodată interesată şi noi clienţi şi să le explic desprede mici că ceva se va schimba, din să acceseze anumite măsuri sau să creşterea prepeliţelor.”cauza situaţiei financiare cu care ne beneficieze de subvenţii. Astăzi,confruntăm.” veniturile sunt asigurate de comercializarea produselor: ouă proaspete, ouă marinate, prepeliţeSilvia Popescu, vii, servicii de consultanţă în creşterea prepeliţelor etc. Principalacrescătoare de prepeliţe piaţă de comercializare a produselor este în zona Argeşului, unde a devenitCu o vechime de 12 ani în creşterea foarte cunoscută. De asemenea,prepeliţelor, doamna Silvia Popescu vânzări foarte bune se realizează şi cueste numai zâmbet când vorbește ajutorul medicilor care recomandădespre ceea ce face. Silvia Popescu ouăle de prepeliţă drept tratamentare aproximativ 800 de prepeliţe pentru diverse afecţiuni.de care se ocupă în curtea casei saledin satul Mălureni, judeţul Argeş. De-a lungul anilor, Silvia PopescuAcolo locuieşte de aproximativ un an. a participat la mai multe târguri şiPână atunci, s-a ocupat de creşţerea expoziţii de profil, emisiuni televizate,prepeliţelor în Siliştea Snagovului. 21
  • România rurală – Nr. 6 Ateliere de artă şi meşteşuguri organizate de RNDR la INDAGRA 2012 În cadrul Târgului internaţional de aluatul, scaune, coveţi etc. tradiţionale florale şi animale”, copiii produse şi echipamente în domeniul au învăţat de la Ilinca Damian să agriculturii, horticulturii, viticulturii În cadrul atelierelor de lucru lucreze în stil tradiţional cronicar. şi zootehniei – INDAGRA, Unitatea „Ceramică de Cucuteni”, cu o durată de Sprijin a Reţelei Naţionale de de o oră şi jumătate, copiii au modelat „Am propus ca la fiecare atelier să Dezvoltare Rurală (USR) a organizat diverse obiecte: ciupercuţe, animale, participe câte zece copii care vor pentru copii, în pavilionul H3, în globulețe de atârnat în pomul de primi bucata de lemn deja pregătită perioada 31 octombrie – 3 noiembrie iarnă, etc. şi având contururile desenate. Se 2012, ateliere de artă şi meşteşuguri folosesc culori tempera şi emulsie tradiţionale. „Au făcut şi coşuleţe în care puneau de ou pentru a respecta cât mai merinde pentru bunicuţa, un obiect mult tehnica originală de pictură. Astfel, USR și-a propus să apropie sau un animal lucrat de ei, realizarea Se lucrează foarte simplu, în tonuri tinerele generaţii de meşteşuguri, obiectului fiind însoţită întotdeauna plate. La finalul atelierului, copiii tradiţii, obiceiuri şi ritualuri străvechi de o poveste incitantă”, povesteşte pot păstra panourile de lemn pe care româneşti. Jorj Dumitriu, coordonatorul le-au pictat.” atelierului. Coordonatorii acestor ateliere sunt Modelele alese de pictoriţă sunt: flori, meşteri populari cunoscuţi, de la care Folosind tehnica vaselor neolitice, animale fantastice şi păsări, preluate copiii învaţă arta olăritului şi motivele elevii de gimnaziu reușesc „să ridice” din motivele tradiţionale româneşti străvechi ale Culturii Cucuteni sau să câte un vas din suluri de lut puse sau din ornamentele manuscriselor picteze în stil tradițional cronicar. De succesiv unul peste altul. şi care se regăsesc şi în pictura asemenea, copiii descoperă o serie de bisericilor şi în decorul icoanelor. tehnici şi informaţii despre ritualuri Aflăm despre copiii participanţi că și obiecte de rit, precum și despre „au imaginaţie, idei foarte bune şi La „Șezătoarea maramureșeană mobilierul şi uneltele tradiţionale lucrează foarte frumos, uneori mai din Botiza”, coordonată de Iulia din bucătăria românească, realizate frumos decât adulţii”. Corău, meşter popular din judeţul din lemn, cum ar fi linguri de diferite Maramureş, copiii au învățat arta dimensiuni, sucitoare de întins La atelierul „Pictură pe lemn - motive ţesutului la război şi alte îndeletniciri.22
  • „În atelierul organizat de mine, le vechi simboluri româneşti: spirala necesare alungării forţelor malefice.vorbesc copiilor de drumul lânii, de evoluţiei, coloana infinitului, floareacum aceasta se transformă într-un vieţii sau motive antropomorfe. Şapte copii şi doi studenţi de lacovoraş, un ciorăpel sau un pulover. Centrul Cultural „Miron Cristea”Îi învăț să toarcă, cum să țină fusul În cadrul atelierului „Identitate din Miercurea Ciuc le-au arătatși furca şi cum se deapănă lâna de pe culturală – tradiţii, obiceiuri şi preșcolarilor şi elevilor cum săvârtelniță. Le arăt şi cum se ţese în ritualuri străvechi româneşti”, încondeieze ouă, să picteze pe sticlărăzboi”, explică meşterul popular. organizat de Ana Armeanu, expert şi pe lemn, să brodeze, să coasă şi, în cadrul Departamentului de nu în ultimul rând, să foloseascăCopiii învaţă şi despre firele folosite Promovare al USR, copiii lucrează războiul de ţesut.la ţesut şi cum sunt vopsite în culori obiecte de rit şi au învățat desprenaturale, obţinute prin metode credinţe străvechi şi ritualuri Coordonatoarea atelierului atradiţionale din frunze de ceapă, româneşti precreştine: despre declarat: „Prin activităţile noastrepelin, tei, nuc, măr, ceai negru, Caloian - ritual de invocare a ploii, în cadrul cercului, copiii suntsunătoare, urzică etc. practicat în vreme de secetă sau în învăţaţi să conştientizeze ce dar şi zilele de după Paști, dar şi despre ce datorie grea şi sfântă au, aceeaŞcolarii şi preşcolarii care au Iele, făpturi feminine supranaturale de a transmite mai departe tezaurulparticipat la atelierul „Împletituri întâlnite în mitologia românească bogat al meşteşugurilor tradiţionale.din sfoară de cânepă” au învățat sau despre Păzitul Usturoiului de Sf. Copiii şi tinerii sunt icoana vie asă confecţioneze un lingurar din Andrei, obicei prin care se presupune satului românesc. Dacă îi creştemsfoară de cânepă şi să recunoască că usturoiul este înzestrat cu calităţile frumos, lumea va fi mai frumoasă”. 23
  • România rurală – Nr. 6 DEZVOLTARE RURALĂ Agricultura ecologică România - „Grădina bio” a Europei Opinie de Geo Scripcariu, consultant în strategii România nu își poate permite să Producția tradițională înseamnă produselor chimice de sinteză, rămână în urmă în ceea ce privește folosirea tehnicilor moștenite de încărcătura mică de animale la agricultura ecologică, în condițiile în la părinții nostri în prelucrarea unitatea de suprafaţă, consumul care locuitorii Europei sunt din ce în produselor alimentare. Producția redus de energie în procesele de ce mai conștienți de importanța unei ecologică (bio) este la fel, prelucrarea prelucrare a produselor agricole şi hrane sigure și sănătoase. în sistem tradițional, dar din materie utilizarea, cu prioritate, a surselor primă certificată ecologic. Acest locale (neconvenţionale) de energie Utilizarea în exces a îngrășămintelor lucru se întâmplă însă numai la noi, regenerabilă; chimice, densitatea mare a animalelor deoarece în Occident se prelucrează • scăderea fertilităţii solurilor în grajduri și crescătorii, intervenția destulă producție ecologică, dar în cultivate ca urmare a intensificării umană ridicată - sunt metode prin sistem industrial. Cu alte cuvinte, fenomenelor de eroziune, care se acoperă cerințele actuale ale producția ecologică românească acidifiere, sărăturare şi epuizare pieței, dar nu sunt soluții pe termen este mai valoroasă decât producția a rezervei de materie organică lung. similară din Vest deoarece este şi de macro- şi microelemente - prelucrată în sistem tradițional, nu prin practicarea de rotaţii lungi şi Nu putem accepta agricultura pe industrial. echilibrate ca raport între speciile bază de organisme modificate genetic care îmbunătăţesc solul şi cele și nu acceptăm ideea că România Se poate dovedi cu rezultate ştiinţifice care-l înrăutăţesc, îngrășăminte are o agricultură „primitivă”. Foarte şi practice că agricultura ecologică a verzi şi minerale, compost etc. mulți occidentali și-ar dori să aibă ce contribuit şi poate contribui, măcar • reducerea diversităţii biologice, are România în momentul de față: parţial, la soluţionarea marilor inclusiv genetice prin promovarea micile gospodării țărănești, vastele probleme contemporane care sistemelor mixte (vegetal-animal) pășuni nechimizate. Există țări în UE afectează şi ţara noastră: şi integrate de producție (producţie care nu mai știu ce înseamnă produs • schimbările climatice, în special primară vegetală sau/şi animală – tradițional și regretă că au lăsat să încălzirea globală şi ploile acide prelucrare – comercializare); piară țăranii. - prin interdicţia de folosire a • poluarea cu nitrați, nitriți și metale grele a apelor de suprafaţă şi de adâncime şi a solurilor, poluarea terenurilor cu materiale organice şi anorganice şi a aerului cu dioxid de carbon,metan şi alte gaze cu efect de seră, prin excluderea folosirii îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor şi compostarea tuturor deşeurilor de natură organică; • creşterea riscului contaminării produselor agroalimentare cu substanţe toxice; • evoluţia galopantă a unor boli incurabile (cancerul, bolile de nutriţie, stresul etc.), prin obţinerea de produse agricole şi alimentare bogate în compuşi nutritivi şi bioprotectori; • recesiunea financiară, care poate fi combătută și prin obţinerea de produse agricole şi alimentare ecologice cu valoare adăugată mare; • şomajul: poate fi redus, întrucât consumul de forţă de muncă este mai mare cu circa 30% decât în agricultura convenţională.24
  • Piaţa produselor alimentare ecologicedin România s-a dezvoltat şi s-adiversificat mult, mai ales în ultimiiani, în prezent România având toateformele posibile de comercializare,de la piaţa reală (depozite cu produseecologice, rafturi specializateîn hipermarketuri şi magazinespecializate în toate marile oraşe),până la piaţa virtuală. Din păcate,multe din produsele ecologice de pepiaţa din România sunt importate,deoarece industria naţională deprelucrare a produselor agricoleecologice este foarte slab dezvoltată.Agricultura ecologică se poatepractica pe tot teritoriul României,din Delta Dunării până în vârfulmuntelui, dar corespunzătorparticularităților naturale, economiceși sociale ale fiecărei localități. sistem ecologic a fost estimată Marian Cioceanu, președintele pentru anul agricol 2011 la circa 956 Asociației Operatorilor dinProdusele ecologice au un potențial hectare, comparativ cu anul 2010, Agricultura Ecologică – „Bio-ridicat în România datorită faptului când aceasta a fost de 739,32 de România” a subliniat că trecereacă o mare suprafață de teren poate hectare, potrivit datelor furnizate de agricultorilor de subzistență cătrefi convertită pentru cultura bio și Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării agricultura ecologică a contribuit și lapentru că europenii consumă din ce Rurale (MADR). majorarea suprafeței arabile intrateîn ce mai mult produse sănătoase. în sistem ecologic cu circa 10% în Pentru anul 2012, reprezentanţii 2011.Suprafața totală cultivată ecologic Ministerului Agriculturii estimeazăs-a triplat în ultimii cinci ani. Potrivit o suprafaţă de legume cultivată în Numărul fermierilor care practicădatelor Asociaţiei Bio-România, sistem ecologic de circa 1 200 de agricultura eco a ajuns la 10 000.suprafaţa cultivată în sistem ecologic hectare şi o producţie cu aproximativ Din păcate, cea mai mare parte dina crescut cu circa 50 000 hectare, 20% mai mare faţă de 2011. producție merge la export pentrude la 250 000 hectare în 2010, la că în România nu există capacitățiaproximativ 300 000 de hectare în Astfel, până în 2030, România ar adecvate procesării conforme.2011. putea deține culturi ecologice pe 10- Politicile actuale ajută afacerile 15% din suprafața agricolă, față de 1% agricole străine să se dezvolte înSuprafaţa cultivată cu legume în în 2006 și aproximativ 2% în prezent. România şi fac ca țara noastră să Produsele ecologice românești au fost foarte căutate anul acesta în SUA, la târgul Biofach Baltimore, unul dintre cele mai mari târguri de profil din America de Nord. Potrivit președintelui Asociației Operatorilor din Agricultura Ecologică „Bio România”, Marian Cioceanu, prețurile oferite au depășit așteptările expozanților români. Cantitățile de cereale ecologice solicitate de asociațiile crescătorilor de animale din SUA și Canada sunt însă foarte mari și nu pot fi acoperite de agricultura ecologică din România. Acest lucru demonstrează potențialul reprezentat de agricultura ecologică românească, practicată în prezent doar pe aproximativ 2% din terenul agricol al țării. Cioceanu crede că MADR ar trebui să solicite Uniunii Europene posibilitatea de a oferi sprijin financiar fermelor mijlocii și mari pentru o perioadă de doi ani, pentru a trece la agricultura ecologică. În momentul de față, suprafața de teren arabil certificat ecologic este de 200 000 de hectare. Însă, dacă ar fi certificate un milion de hectare, România ar putea beneficia enorm de pe urma exporturilor, în condițiile în care – potrivit lui Marian Cioceanu – prețurile cerealelor certificate ecologic au crescut, atât din cauza secetei de anul acesta, care a afectat producătorii din SUA, cât și din cauza trecerii unor suprafețe agricole la producția de biodiesel. Cioceanu a afirmat că Uniunea Europeană dorește să corecteze această eroare, reprezentată de trecerea suprafețelor agricole fertile de la producția agroalimentară la cea de culturi pentru biodiesel, prin interzicerea producției de biocombustibili în UE până în 2020. 25
  • România rurală – Nr. 6 depindă din ce în ce mai mult de specifice agriculturii ecologice pentru includă o listă a actorilor existenți surse de alimente externe, care cultivarea terenurilor; sau potențiali, să facă o analiză trebuie transportate aici. a politicilor agricole ale UE și să - susţinerea financiară a exportului se concentreze pe modul în care Prin urmare, România trebuie să de produse agricole şi alimentare „grădina bio” se încadrează în găsească o direcție mai bună pentru ecologice, precum şi de echipamente context) și prezentarea lui la World dezvoltarea rurală şi trebuie să se specifice agriculturii ecologice; Economic Forum de la Davos din bazeze pe țărani, să le facă mai ușoară 2013, pentru a atrage surse de posibilitatea de a asigura hrana - susţinerea cercetării în domeniul finanțare în acest domeniu, acțiune românilor. Numai atunci poate fi agriculturii ecologice prin finanţare, propusă a fi realizată sub auspiciile România o ţară cu alimente sigure și în sistem competitiv, a proiectelor Romanian Business Leaders Summit cu o ţărănime puternică și sănătoasă. orientate către producţia şi piaţa (RBLS), prima inițiativă care a reunit agroecologică, inclusiv prin comunitatea de business autohtonă Sprijin pentru ferma familială trecerea în subordinea Ministerului cu scopul de a genera proiecte mică / mijlocie Agriculturii și Dezvoltării Rurale concrete care să aducă România mai (MADR) a Centrului Agroecologic aproape de normalitate. Desfășurat - obținerea acordului Comisiei de Cercetare, Inovare și Transfer în februarie 2012, Summit-ul a Europene pentru introducerea unui Tehnologic de la Fundulea, de care reunit aproape 200 de lideri autentici subpilon în Programul Național de este nevoie pentru proiectarea şi de business, din organizații care Dezvoltare Rurală pentru sprijin implementarea programului de generează aproximativ 12% din financiar specific agriculturii reorganizare teritorială a MADR; PIB-ul României și care cumulează ecologice; 100 000 de angajați; - pentru finanţarea realizării - subvențiile se vor acorda în perioada acestor obiective este nevoie de - dezvoltarea colaborativă a de reconversie doar fermelor mici, circa 300 euro/ha, iar cele mai capitolelor unei strategii de țară cele mari primind sprijin financiar importante surse sunt: fondurile orientată pe ideea de gradină bio. doar după finalizarea perioadei de Uniunii Europene (40%) şi bugetele Până la sfârșitul acestui an este reconversie de trei ani, deși costurile următoarelor instituții: MADR (circa prevăzută dezvoltarea capitolelor, pentru acreditare ca producători 15%), Ministerul Mediului (circa iar strategia va fi prezentată la ecologici sunt destul de ridicate; 15%), Ministerul Educaţiei, Cercetării Davos, în 2013, în dialog cu actori plăţi directe pe unitatea de suprafaţă şi Inovării (circa 15%), Ministerul internaționali; şi cap de animal corespunzătoare Sănătăţii (13%) şi Ministerul pentru contribuţiei acesteia la refacerea şi IMM-uri, Comerţ şi Mediu de Afaceri - înființarea unei bănci cooperatiste conservarea mediului înconjurător şi (2%). de microcredite cu capitalizare la îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei; suficientă, servicii diversificate și o rețea foarte dezvoltată de sucursale - subvenționarea costurilor de Acțiuni în mediul rural; acreditare pentru producătorii ecologici; pachet de facilități fiscale; - întocmirea unui studiu privind - instituirea unui sistem de granturi - stimularea unităţilor industriale agricultura organică din România sau credite avantajoase pe bază de care produc maşini şi utilaje până în decembrie 2012 (care să grant pentru înființarea de firme bio,26
  • companii de procesare bio, precum șia altor companii care pot „dezgheța”piața bio din România și / sau potsuplimenta exportul de produse bioal României.Document compilat pe baza uneipropuneri adoptate în februarie2012, în cadrul mesei rotunde„Strategie de țară”, organizatăsub auspiciile Romanian BusinessLeaders Summit. S-a utilizattermenul „bio” în principal în scopde branding, în realitate fiind vorbapreponderent despre agriculturaecologică.Parteneriat UE-SUA îndomeniul comerțului cuproduse ecologiceÎncepând de anul acesta, produseleecologice certificate în UniuneaEuropeană sau în SUA pot ficomercializate ca produse ecologiceîn oricare dintre aceste douăregiuni. Parteneriatul încheiat înfebruarie 2012 de UE și SUA –care dețin împreună un sector de Foto: Vasile Popoviciproduse ecologice ce valorează 40 demiliarde de euro – este consideratun pas important pentru dezvoltareaagriculturii ecologice. ceea ce presupunea dublarea taxelor, afectează livezile ecologice de a controalelor și a demersurilor meri și peri. Reglementările UE„Acordul are o dublă valoare birocratice. Parteneriatul elimină privind agricultura ecologică permitadăugată”, a afirmat Dacian bariere importante, în special pentru utilizarea antibioticelor doar pentruCioloș, Comisarul European pentru producătorii mici și mijlocii din tratarea animalelor infectate.Agricultură și Dezvoltare Rurală. sectorul produselor ecologice. Toate„Pe de o parte, agricultorii și produsele care îndeplinesc condițiile În temeiul acestui parteneriat, nuproducătorii de alimente ecologice parteneriatului pot fi comercializate este permisă utilizarea antibioticelorvor avea acces mai ușor, cu mai și etichetate ca alimente, carne, din niciun motiv, fapt care trebuiepuțină birocrație și mai puține cereale sau vin ecologic certificat. verificat de către agenții de certificare.costuri, la piețele din SUA și din În plus, toate produsele ecologice careUE, ceea ce va duce la consolidarea Deși există mici diferențe între fac obiectul schimburilor comercialecompetitivității acestui sector. În normele din SUA și cele din UE în UE-SUA trebuie transportate cu unplus, crește nivelul transparenței domeniul agriculturii ecologice, certificat de export pentru produsestandardelor aplicabile produselor ambele părți au hotărât la nivel ecologice. Acest document trebuieecologice și gradul de încredere individual că programele lor sunt să indice locul de producție, săa consumatorilor, precum și practic echivalente, cu excepția identifice organizația care a certificatcapacitatea lor de a recunoaște interdicției referitoare la utilizarea produsul ecologic, să verifice dacă nualimentele și produsele noastre antibioticelor. au fost folosite substanțe sau metodeecologice.” interzise, să certifice dacă termenii În SUA, reglementările privind parteneriatului au fost respectați și săAnterior, cultivatorii și companiile agricultura ecologică interzic asigure trasabilitatea produselor carecare doreau să comercializeze utilizarea antibioticelor, cu excepția fac obiectul schimburilor comerciale.produse de ambele părți ale cazului în care se încearcă să seAtlanticului trebuiau să obțină controleze infecțiile bacterienecertificate de conformitate ținând invazive (focul bacterian) careseama de două standarde diferite, 27
  • România rurală – Nr. 6 Lanțuri alimentare scurte în Europa Modificarea cadrului legislativ în materie de IMM-uri, Austria În Austria, provocările cu care se Pe baza acestui acord, a fost elaborat formatorilor” care a implicat confruntă microîntreprinderile un ghid naţional dedicat cărnii şi aproximativ 30 de consultanţi. În şi IMM-urile în ceea ce priveşte produselor pe bază de carne, precum acest mod, ghidul simplificat a fost standardele de igienă au determinat şi micilor procesatori de lapte, fructe, explicat practicienilor, cu ajutorul autorităţile naţionale să elaboreze ouă şi peşte. Acest ghid a avut la bază unor materiale de curs expuse pe o un ghid de implementare adaptat cadrul legislativ al reglementărilor platformă tip web. nevoilor specifice micilor producători UE în materie de igienă şi urmăreşte şi procesatori. principiile unor documentaţii mai După cinci ani de implementare reduse şi simplificate, necesare practică, raportul oficial de control pe Comitetul Permanent pentru Igienă pentru monitorizarea etapelor de 2010 întocmit de Ministerul Sănătăţii din cadrul Ministerului Sănătăţii din procesare. De exemplu, temperatura din Austria sugera că IMM-urile din Austria (care include reprezentanţi poate fi acum controlată fără a trebui domeniul agriculturii înregistraseră ai mai multor ministere, organizaţii să existe un dispozitiv automat de rezultate satisfăcătoare în cadrul profesionale cum ar fi Camerele înregistrare a temperaturii. inspecţiilor anuale alimentare Agricole, Asociaţia Operatorior din şi veterinare - evidenţiind în Industria Cărnii şi reprezentanţi ai Mai mult decât atât, abordarea acest fel, printr-o interpretare consumatorilor) a cercetat legislaţia utilizată, care are în vedere riscurile şi flexibilă, împreună cu un serviciu existentă şi a ajuns la concluzia că şi cantitatea produsă, precum şi natura de consultanţă îmbunătăţit, că în Austria se poate accepta o anumită produselor au dus la o simplificare prevederile legislaţiei UE în materie flexibilitate faţă de micii producători, a testelor efectuate în laborator. de igienă pot fi făcute să funcţioneze fără a compromite siguranţa Camerele Agricole, în colaborare şi pentru micii producători. alimentară prevăzută de legislația cu autoritățile, au elaborat un europeană. proiect educaţional de tip „formarea28
  • Industria alimentară locală şi achiziţiile publice în ItaliaUtilizarea industriei alimentare surse locale”, adică din surse aflate provocarea constă în stabilirealocale în sectorul public reprezintă în interiorul respectivei unităţi unor criterii obiective şi măsurabileo cotă de piaţă semnificativă în administrativ-teritoriale. CELVA pentru lanţurile „scurte” şi pentruţările UE 27. În conformitate cu (Consorţiul Autorităţilor din Valle cele „lungi”, care să poată fi aplicateprevederile Comitetului Regiunilor d’Aosta) a elaborat un caiet de sarcini diverselor contexte agricole şidin UE, „achiziţiile publice implică care solicită ca 70% dintre produse teritoriale existente în diverseleaproximativ 16% din PIB-ul UE”, să fie de origine locală şi defineşte regiuni ale Uniunii Europene.iar „puterea de cumpărare uriaşă a produsele locale într-o manierăguvernelor ar putea fi valorificată mai amplă, care are în vedere Prin urmare, în anul 2011, Comitetulca factor de sprijin al dezvoltării locaţia, practicile agricole şi speciile Regiunilor a solicitat Comisieisistemelor alimentare locale.” (1) tradiţionale, precum şi trasabilitatea. Europene să elaboreze definiţii pentru „Produse Alimentare Locale”Mai multe autorităţi locale din Italia Acest fapt a dus şi la introducerea şi „Sisteme Alimentare Locale” şiau încercat să utilizeze achiziţiile unor reţete tradiţionale în meniul să aibă în vedere şi modificareapublice pentru a promova adoptarea şcolarilor. Autorităţile medicale Articolului 26 al Directivei 2004/18/unor practici de producţie sustenabilă locale din Mantova au şi ele un CE privind coordonarea procedurilordin punctul de vedere al mediului, ghid al achiziţiilor publice, în care de acordare a contractelor publice,prin introducerea unor specificaţii se subliniază avantajele „lanţurilor pentru a permite în mod explicitdetaliate privitoare la produsele de aprovizionare scurte”, pentru că „producătorilor locali” să se încadreze„verzi” şi a unor criterii de evaluare astfel produsele sunt mai proaspete, şi ei în criteriile de selecţie aleprivind furnizarea de produse şi produsele sezoniere ajung mai licitaţiilor şi să poată livra produseservicii către şcoli, spitale, cămine de repede la beneficiari, hrana este alimentare şcolilor, căminelor debătrâni şi alte instituţii publice. transportată pe distanţe mai scurte bătrâni şi altor instituţii publice. - cu condiţia respectării bunelorLa Roma, bunăoară, autorităţile practici la recoltare, depozitare (1) Comitetul Regiunilor (2011).locale impun o perioadă de cel mult şi transport, pentru a se asigura Opinia Comitetului Regiunilor cutrei zile între momentul recoltării păstrarea aportului nutritiv. Toate privire la Sistemele Alimentareşi consumul de produse proaspete aceste exemple s-au dovedit a avea Locale, Jurnalul Oficial al Uniuniiutilizate la producţia hranei pentru un bun raport preţ-calitate faţă de Europene C104/01 (2.4.20111 -şcoli, o cerinţă care la ora actuală contractele publice convenţionale de disponibil la: http://eur-lex.europa.se aplică unui număr de 144.000 catering. eu/LexUriServ/LexUriServ.do?urimese şcolare/zi. Autorităţile locale =OJ:C:2011:104:0001:0006:EN:Pdin Argelato solicită ca produsele Deşi, teoretic, beneficiile „verzi” ale DF (verificat ultima dată la 21 maisă fie 100% organice şi acordă lanţurilor scurte de aprovizionare la 2011).un punctaj suplimentar pentru nivelul catering-ului pentru instituţii„produse alimentare furnizate din publice sunt uşor de identificat, 29
  • România rurală – Nr. 6 Aprovizionarea cetăţenilor cu alimente din regiunile unde locuiesc, Finlanda După cum se întâmplă în multe trebuie să găsească şi ele modalităţi luate la nivel local pentru a aduce state membre, şi sectorul alimentar de a răspunde acestei cereri. În produsele locale în magazine şi de retail din Finlanda este foarte acelaşi timp, producătorii locali de în cadrul serviciilor de catering concentrat la nivelul celor mai mari alimente caută şi ei oportunităţi de municipale. comercianţi de retail, care-şi împart extindere a clientelei. 80% din piaţa totală. Pasul iniţial a fost acela de a organiza Lucrând cu aproximativ 2 000 vizite la producători pentru a discuta Consumatorii sunt din ce în ce mai de producători primari şi 60 de acest proiect, pentru a cerceta spaţiile interesaţi de lanţurile scurte de procesatori de produse alimentare, folosite de aceştia, precum şi pentru aprovizionare şi de produsele locale Centrul de Dezvoltare al Subregiunii a discuta logistica acestei afaceri şi care sunt identificate în funcţie de Loimaa a început în anul 2009 să locaţia unde produsele ar putea fi puse locul de origine şi, prin urmare, cerceteze o serie de măsuri concrete la dispoziţia consumatorilor. În acest magazinele care vând en detail de mică anvergură care ar putea fi fel, proiectul a putut acoperi o gamă30
  • substanţială de produse destinate care, la rândul său, ar putea avea în sarcina producătorilor implicaţipieţei de retail. Au fost organizate şi acorduri cu diverși producători din în centrul de servicii, ceea ce trebuiecâteva întrevederi pentru a discuta reţea. Cu ajutorul acestui model, avut în vedere la stabilirea preţurilor.diverse aspecte de colaborare, producătorii şi-ar putea livra Pe de altă parte, o gamă mai mare deproceduri de lucru şi chestiuni legate produsele către un depozit comun, produse ar putea scădea preţurile perde proiectele curente. iar centrul de servicii le-ar livra producător pe măsură ce-ar creşte către magazine, ar ţine inventarul, numărul producătorilor implicaţi.Experienţa acumulată în alte proiecte gestiunea depozitului şi ar scoate Un număr mai mare de magazine arimplicând produse alimentare din produsele expirate. Magazinele ar genera şi o cerere mai mare la nivelulsurse locale sugerează că - în cazul putea plăti producătorului care este produselor, ceea ce ar complicaîn care magazinele ar cumpăra membru al centrului de servicii, iar managementul inventarului dinprodusele prin sistemul curent centrul ar distribui apoi banii către depozit. Obiectivul este acela de ade achiziţii şi dacă şi-ar gestiona ceilalţi producători. stoca produsele conform cerinţelor,logistica singure - ar fi puţin probabil pe baza principiului „just in time”să nu se ajungă la un acord prevăzând Această operaţiune funcţionează (livrare la timp).o relaţie profitabilă de ambele părţi. acum foarte bine. Provocarea pentruA devenit clar că cea mai bună viitor este aceea de a dezvolta şi La ora actuală, comunicarea dintremodalitate de progres ar fi să se intre de a creşte acest sistem. Produsele centrul de servicii şi alţi producătoriîntr-o relaţie oficială de cooperare cu trebuie să fie disponibile în magazine cu privire la volumul depozitatunul dintre producătorii din zonă, după cum s-a convenit, numărul de este gestionată prin Facebook, însăcare să accepte să gestioneze „centrul magazine participante şi produse procesul de monitorizare a vânzărilorde servicii”. oferite trebuie să crească, iar şi comunicării cu privire la vânzări comunicarea dintre producători şi poate fi mult îmbunătăţit. O idee arCu alte cuvinte, producătorii şi-ar compania de servicii trebuie să fie şi fi să se dezvolte şi să fie introdus unoferi produsele către magazine în ea îmbunătăţită. sistem de comandă în care magazinelemod colectiv, ca furnizor unic. Astfel, pot trece la comenzi directe.magazinele ar putea încheia un acord Această expansiune ar spori volumulcu furnizorul („centrul de servicii”), de lucru, ar creşte şi costurile aflateDezvoltarea resurselor fizice — pieţele din PoloniaDezvoltarea şi îmbunătăţireainfrastructurii utilizate pentrucomerţul local în Polonia, cumar fi spaţiul destinat pieţelor caresă faciliteze vânzarea directă aproduselor agricole şi a altor bunurilocale este de o importanţă crucialăpentru dezvoltarea rurală. Pieţelejoacă un rol foarte important pentrureducerea numărului de intermediaridin lanţul de aprovizionare,promovând specificitatea produselorlocale şi aducându-le mai aproape deconsumator.Având în vedere posibilelebeneficii care pot fi obţinute atâtde către producători, cât şi decătre consumatori, dar şi faptulcă modernizarea sau costurilede construire a pieţelor depăşescresursele financiare ale majorităţiimunicipalităţilor, s-a convenit căsprijinul pentru aceste proiecte artrebui să vină prin finanţare UE. 31
  • România rurală – Nr. 6 În iulie 2011, au fost făcute modificări de pieţe. Se acordă sprijin pieţelor respecte sunt detaliate în această în Programul de Dezvoltare Rurală localizate în comunităţi cu cel mult Reglementare – pieţele trebuie să 2007-2013, prin care, în Măsura 321 50 000 de locuitori, care se află în fie prevăzute cu suprafeţe dure şi - servicii de bază pentru economia apropierea unor ferme locale şi a durabile, iluminatul trebuie să fie rurală şi locuitorii din acest mediu unor producători locali de produse de natură să permită comercianţilor – a fost inclusă şi dezvoltarea alimentare. Valoarea maximă a să lucreze în condiţii de siguranţă şi pieţelor, pentru îmbunătăţirea ajutorului financiar disponibil pentru jumătate din spaţiul pieţei trebuie să infrastructurilor existente, în special implementarea acestor proiecte fie prevăzut cu acoperiş. dacă asigură condiţii sigure pentru într-o anumită municipalitate în societăţile comerciale, precum şi cadrul perioadei de implementare Conform planurilor, pieţele trebuie pentru construirea şi dotarea unor a programului nu poate depăşi un să fie împărţite în secţiuni, furnizând noi pieţe. milion de zloţi. diverse bunuri, astfel încât clienţii să poată găsi cu uşurinţă produsele Municipalităţile şi asociaţiile Există speranţe că vor fi construite 80 căutate. Fiecare piaţă trebuie să fie acestora pot solicita sprijin financiar de noi pieţe. Standardele şi condiţiile marcată cu numele său şi cu sigla Mój pentru construirea şi modernizarea pe care fiecare piaţă trebuie să le rynek, care înseamnă „piaţa mea”! Crearea de branduri pentru produsele alimentare specifice unei ţări — magazinele Campagna Amica, Italia Mulţi fermieri din Italia consideră Succesul brandului „Made in Italy” Vânzările directe la nivel naţional au că sunt într-un proces de evoluţie se datorează calităţii și autenticităţii ajuns acum la o valoare anuală de trei de la „producători de materie brută produselor, ceea ce face cu atât miliarde de euro. agricolă” la „furnizori de produse mai importantă capacitatea de alimentare”, ceea ce corespunde contracarare a pericolelor asociate Pentru a răspunde mai bine responsabilităţii de a duce mai produselor alimentare falsificate solicitărilor consumatorilor, departe, prin producţia agricolă, şi scăderea continuă a proporţiei proiectul lui Coldiretti include şi valorile şi tradiţiile zonelor unde- sumelor din produsele alimentare câteva inițiative inovatoare. Una şi desfăşoară activitatea agricolă. care ajung la fermier – astfel, pentru dintre acestea este reprezentată de Această idee a fost preluată şi de fiecare euro cheltuit de consumatorii deschiderea magazinelor „Campagna Coldiretti, Confederaţia Naţională italieni, doar 17 cenţi ajung la Amica” ce pun la dispoziţia a Fermierilor din Italia, prin fermier, 23 de cenți la industria consumatorilor o ofertă mai amplă intermediul aşa-numitului „lanţ agroalimentară şi 60 de cenți la de produse agricole care provin din exclusiv al producătorilor italieni de comercianţii cu amănuntul. fermele italiene şi din cooperativele produse agroalimentare care poartă existente în diverse regiuni. sigla proiectului fermierilor italieni”. Coldiretti a decis să-şi întemeieze măsurile de sprijin acordat vânzărilor În acest mod, de exemplu, portocalele Punctul de plecare a fost acela al directe şi pieţelor fermierilor pe siciliene pot fi comercializate într-un unicităţii spaţiului italian. Italia baza dorinţei producătorilor de a magazin Campagna Amica chiar în este una dintre cele mai cunoscute juca un rol mai pregnant în „lanţul centrul oraşului Milano. Producătorul destinaţii ale iubitorilor de produse alimentar”, dar având în vedere nu trebuie să fie prezent „fizic” culinare şi de vinuri din Europa, iar şi interesul consumatorilor de a pentru că el se află, de fapt, într-o brandul „Made in Italy” are o valoare sprijini producţia locală de produse piaţă a fermierilor, însă mecanismul uriaşă, prezentând şi un mare avantaj alimentare. Cercetarea lui Coldiretti şi venitul producătorului sunt cele competitiv. Cu cel mai mare număr a arătat ca aproximativ unul din aferente unor vânzări directe. de Denumiri de Origine Protejate trei italieni cumpără produse cu (DOP) şi Indicaţii Geografice denumire de origine, 14% cumpără Pentru a colecta şi pentru a transporta Protejate (IGP) din UE 27 (2), produse ecologice şi 15% - direct de produsele care trebuie livrate către Italia este şi liderul produselor de la producător. magazinele Campagna Amica, au calitate. Acestea includ şi două fost înfiinţate Asociaţiile Agricole din Specialităţi tradiţionale garantate În ciuda crizei economice, Italia. (STG), şi anume Pizza napoletana consumatorii continuă să solicite și Mozzarella – precum şi 4 606 produse sănătoase - acele produse Din Piemont, Lombardia, Marche, specialităţi tradiţionale înregistrate realizate cu respectarea criteriilor de Toscana şi până în Calabria şi Puglia, la nivel regional. mediu şi care au o anumită valoare începe să se contureze un nou privind identitatea lor teritorială. lanţ alimentar. Acest lanţ include32
  • marii vânzători cu amănuntul, prin magazinele localizate în toată număr total de 143 de Destinaţiisupermarketuri, magazine ale ţara. Proiectul are acum în vedere de Origine Protejate (DOP) şi 86benzinăriilor, minimarketuri, vânzări posibilitatea deschiderii unor spaţii Indicaţii Geografice Protejate (IDP-directe în vinării, ferme de nutreţuri. de desfacere Campagna Amica şi în uri).La ora actuală, aproape 1000 de străinătate.fermieri comercializează produseprin magazinele Campagna Amica şi (2) În mai 2012, Italia deţinea un Exemplele prezentate în rubrica „Lanțuri alimentare scurte” au fost preluate din publicația Rețelei Europene de Dezvoltare Rurală EU Rural Review „Local Food and Short Supply Chains”, 2012 33
  • România rurală – Nr. 6 Cârnații de Pleșcoi - legendă, tradiție și viitor Ghiță Ion este patronul S.C. Valmar forestiere”, proiect de 1,2 milioane Am reușit însă livrând produse de 05 S.R.L., unul dintre producătorii de euro, aprobat în 2008. Fabrica a calitate.” cunoscuți de cârnați de Pleșcoi. fost finalizată în 2010. Chiar dacă Produsele sale au pătruns în marile finanțarea a fost una consistentă Astăzi, fabrica sa, situată în comuna lanțuri de magazine și afacerea (de 50%), Ghiță Ion a trebuit să Berca, din județul Buzău, are 30 de demarată în 2009 pare una de succes. contribuie cu restul de bani, pentru angajați, dar nu produce la capacitate Începuturile au fost însă extrem de care s-a chinuit să obțină un credit maximă. Producția a crescut însă dificile, își amintește patronul. bancar și a suportat și cheltuielile constant, iar domnul Ghiță Ion a neeligibile în valoare de 250 000 de reușit să convingă magazinele că „Mi-a venit ideea să fac un proiect euro. produsele sale sunt de calitate și cu fonduri europene care să mă merită să fie cumpărate. ajute să reînnod tradiția producerii Derularea proiectului nu a prezentat cârnaților de Pleșcoi,” spune Ghiță probleme, spune el; „mai greu a Rețeta cârnaților este însă una Ion. fost să obțin credit și să intru pe costisitoare, iar produsul final este piață cu produsele mele. În primele unul scump, ajungând la 33 lei/kg. În 2007, a depus o cerere de finanțare luni de activitate am fost nevoit să „Nu bag soia sau proteine, folosesc prin Măsura 123 – „Creșterea valorii mă împrumut la prieteni ca să pot doar carne de oaie, foarte puțină adăugate a produselor agricole și susține plata salariilor și producția. carne de vită, condimente din34
  • grădină, adică ardei iute, cimbru,usturoi.”În septembrie 2012, producțiafabricii a ajuns la 16,5 tone, față de 10tone în ianuarie anul acesta. Firmaproduce 14 specialități.Legenda cârnaților de PleșcoiSe spune că în zona Buzăului trăiaacum câteva sute de ani o ceată dehaiduci, care toamna, în perioada încare se făcea mustul înăsprit, furaoile bogătașilor. Pentru a nu fi prinși,haiducii tăiau oile și le transformauîn cârnați picanți, care mergeau deminune cu mustul.De aceea, cârnații de Pleșcoi autenticiau în compoziție, preponderent,carnea de oaie. Cârnații care pretindcă sunt „de Pleșcoi”, dar conțin carnede vită sau de porc, nu respectătradiția și n-ar trebui să poarteaceastă denumire.În timpul comunismului, cei care erauprinși producând cârnați de Pleșcoi îngospodăriile lor puteau face pușcărie.Comuniștii au înțeles că acest produs,atât de căutat și de apreciat, le-ar fiadus venituri oamenilor, lucru carenu era acceptabil pentru regim. Însă,în gospodăriile lor, unii buzoieni aucontinuat tradiția, chiar și cu acesteriscuri. Ghiță Ion își amintește că eraextrem de dificil să găsești cârnați dePleșcoi de bună calitate.De altfel, așa s-a și ambiționat săproducă această specialitate locală.„Am primit un telefon de la un fost chiar eu să produc cârnați.” Ministerul i-a recomandat să secoleg de facultate care urma să alăture asociației, dar membriitreacă prin zonă și dorea să mă Domnul Ghiță Ion are însă și o fondatori ai acesteia nu l-au acceptat.viziteze. Știind că era mare amator nemulțumire: cârnații săi, deși Recunoașterea europeană „indicațiede cârnați de Pleșcoi, am încercat urmează tradiția zonei, nu pot geografică protejată” îi vizeazăsă-i fac o surpriză și m-am dus să primi atestat de produs tradițional pe toți producătorii unei anumitecumpăr câțiva de la un localnic de la MADR, întrucât o asociație a specialități dintr-un areal geografic,despre care știam că avea produse de producătorilor de cârnați din zonă, care respectă aceleași reguli decalitate. Am fost refuzat, spunându- compusă din câteva firme, apucase producție. Din cauza neînțelegerilormi-se că nu făcusem comandă din să solicite recunoașterea europeană a dintre producători, în momentultimp și nu putea să mă servească. acestui produs, iar el nu făcea parte de față recunoașterea europeană aSupărat că acest produs specific din grup. cârnaților de Pleșcoi este suspendată.zonei era practic imposibil deachiziționat, m-am gândit să încep 35
  • România rurală – Nr. 6 Familia Cioran din Nucet, Sibiu și produsele bio Povestea produselor bio (organice) Biocoop Sibiu şi produsele să meargă exact pe drumul dorit de realizate de familia Cioran avea să organice soţii Cioran şi anume, promovarea înceapă în urma unei schimbări unei alimentaţii sănătoase cu produse radicale în viața acestora. Lăsând Când ne vorbeşte despre Biocoop din ferma proprie. deoparte afacerea cu fast-fooduri pe Sibiu, Mioara Cioran aseamănă care o inițiaseră în Sibiu, sătui de funcționalitatea acestei asociații Pensiunea avea să fie deschisă în anul produsele nesănătoase, de legumele cu vechile cooperative de consum. 2007 şi clasificată la 3 margarete și fructele „înfrumusețate” cu Deschis în 2004, Biocoop Sibiu a în anul 2008, profitând astfel şi de chimicale și de maniera deficitară devenit primul magazin bio (organic) promovarea pe care o avea întreaga a comerțului prin piețele sibiene, înființat în România, având opt zonă a Sibiului, care era în acea dorind să se îndepărteze de stresul membri. Unul dintre aceștia este vreme capitala culturală a Europei. și de aglomerația urbană, soții Willy Schuster, cu care încă de la Cioran au decis să se mute la țară. Au începuturile Biocoop-ului soții În cadrul propriei pensiuni, soţii cumpărat o casă în localitatea Nucet, Cioran au împărtășit dorința comună Cioran servesc zilnic produse aflată la 20 de kilometri de Sibiu, sat de a pune bazele unui consum proaspete din ferma proprie şi în deluros, înconjurat de păduri, de un responsabil. Membrii afirmă că dorinţa lor de a se apropia şi mai pitoresc aparte. Avantajul a fost cu producția lor bio reprezintă o grijă mult de turişti şi de a-i convinge atât mai mare cu cât casa din Nucet atât față de familia lor, cât și pentru de importanţa unei alimentaţii dispunea de o curte având o suprafață sănătatea consumatorilor. Ca în sănătoase, Mioara Cioran îi invită să de un hectar, tocmai bună pentru orice început de drum problemele și asiste la activităţi agricole precum: grădina mult visată de soții Cioran… obstacolele n-au întârziat să apară. mulsul vacilor, hrănirea animalelor, Era foarte greu pentru membrii recoltarea şi procesarea produselor Avizi de a cunoaște și de a se informa asociației să lupte cu reticența pe din grădina proprie, activități de din ce în ce mai mult în acest domeniu care potențialii clienți ai magazinului care oaspeții pensiunii sunt foarte al producției organice, soții Cioran au Biocoop Sibiu o aveau față de calitatea încântaţi. Astfel, aceştia nu doar profitat de vizita la Târgul INDAGRA bio a produselor comercializate. că asigură un venit proprietarilor pentru a căuta să afle cum povestea provenit din cazarea şi masa aferentă lor ar putea deveni una de succes. „Mulți dintre viitorii clienți și chiar perioadei şederii lor, dar mai şi clienți pe care îi păstrăm și astăzi, cumpără pentru acasă produsele Aici au avut ocazia să-l întâlnească pentru a se convinge că pot exista bio preparate cu multă sârguinţă şi pe Willy Schuster, un pionier al produse de calitate și fără a fi tratate pricepere de Mioara Cioran. O parte producției bio în România și un aprig cu chimicale au fost la noi acasă să se dintre produsele familiei Cioran susținător al micilor întreprinzători convingă de toate aspectele pe care sunt atestate de MADR ca produse care doresc să pornească pe acest le prezentam”, povestește Mioara tradiționale. drum cu care el se identifică foarte Cioran. bine. După mai multe discuții cu Aşa au ajuns astăzi să primească cereri Willy Schuster și ținând cont de Produsele comercializate în cadrul din toate colţurile ţării şi să trimită sfaturile si părerile acestuia, soții Biocoop Sibiu sunt: brânzeturile, prin curieri produse bio, dintre care Cioran văd cu ochii lor despre ce este produsele de panificație/patiserie, amintim: zacuscă, dulceaţă de nuci vorba în acest domeniu, tocmai acasă produsele tradiționale din carne, verzi, sirop de cătină, sirop de măceşe la „profesorul” lor. cerealele, fânul și lucerna. cu porumbele care se bucură de un real succes, suc de roşii cu busuioc şi Era dovada faptului că o familie conserve. simplă poate trăi foarte bine Pensiunea „Biohaus Cioran” producând și consumând produse şi apropierea faţă de turişti şi Anul acesta, Mioara Cioran a pregătit sănătoase. Legăturile strânse dintre clienţi 300 de litri de sirop de cătină, 300 de familia Cioran, familia Schuster și litri de sirop de măceşe cu porumbele alte persoane dornice să se implice Şi cum toate aveau să se lege rând şi o raritate aparte – 200 de borcane în acest domeniu au dus la formarea pe rând, pornind de la această idee a de dulceaţă de Zucchini cu mentă ce Biocoop Sibiu. clienţilor care veneau acasă la familia abia aşteaptă să fie savurate. Cioran pentru a se convinge de calitatea producţiei bio, avea să apară Familia Cioran îşi mai întregeşte Pensiunea „Biohaus Cioran”, ce avea veniturile şi în urma comercializării36
  • produselor proprii în cadrul Muzeului și lămâie, fără apă. Abia la final se Valea Hârtibaciului, după cădereaASTRA din Sibiu, unde comunitatea adaugă frunzele de mentă. Servind primei brume, oamenii pornesc lalocală a asigurat astfel de amenajări acest produs clienților pensiunii, soții cules de porumbele. Această tradițieprin care producătorii autohtoni Cioran nu specificau decât la sfârșit își are originea încă din vremeaîşi pot promova şi comercializa din ce este făcută dulceața. Aceasta se primilor sași ajunși în aceste locuri.produsele şi serviciile. Pe lângă portivește de minune ca umpluturăaceastă sursă de venit, mai amintim pentru clătite sau în cadrul diverselor Datorită gustului acid, porumbeleleşi vânzările din cadrul Biocoop-ului, rețete de prăjituri. se combină foarte bine cu siropulcare îşi continuă povestea începută în de măceșe. Mioara Cioran prepară2004. Dulceața de zucchini cu mentă este separat aceste două siropuri, unul dintre cele mai vândute și combinându-le abia la final. Atât apreciate produse ale familiei Cioran. porumbelele, cât și măceșele se lasăDulceață de zucchini cu mentă la macerat cel puțin 48 de ore, pentru Sirop de măceșe cu porumbele a-și lăsa aroma.Ideea dulceței de zucchini cu mentăi-a venit doamnei Cioran bazându-se Un alt produs foarte apreciat al Este foarte important să nu fie lăsatepe cromatica deosebită a combinației doamnei Cioran este deja faimosul să fiarbă prea mult, deoarece își vorde dovlecei și frunze de mentă. Și sirop de măceșe cu porumbele. pierde din savoare. Când cele douăcum pe piață nu mai exista așa ceva, siropuri sunt gata, se combină,a meritat efortul de a cultiva acest Porumbelele reprezintă unele dintre rezultând astfel siropul de măceșe cusoi de dovlecei. Pentru a prepara ultimele fructe culese toamna. Sunt porumbele.dulceața, dovleceii zucchini se taie asemănătoare prunelor, putând săcubulețe și se pun la fiert cu zahăr le numim chiar prune sălbatice. Pe 37
  • România rurală – Nr. 6 Gustul fără egal al merelor românești Am vizitat livada de meri de la Liești, care sunt fățoase și... doar atât. tânără –al 6-lea an – iar producția județul Galați, aparținând doamnei obținută în anul 2012 este de 40 t/ha, inginer Dragostina Brăilescu, la Doamna Brăilescu este inginer ceea ce înseamnă o producție totală sfârșitul lunii septembrie, într-o zi horticol, a lucrat peste 25 de ani în de 280 tone. Spațiul de depozitare pe însorită de toamnă. Pomii încărcați cercetare, la Stațiunea de Cercetare care îl deține este insuficient, având de rod aveau crengile plecate, ca o și Producție Pomicolă Vrancea, iar de capacitatea de numai 150 de tone. închinăciune de mulțumire adusă 20 de ani este întreprinzător privat, După cum spunea doamna Brăilescu, soarelui și naturii. Deși a fost o vară având certificat de producător de „dacă toate merg bine și suntem secetoasă și extrem de călduroasă, fructe (în principal mere de diferite sănătoși, în al zecelea an producția pentru că livada a fost irigată, roadele soiuri) și de material săditor de măr, va ajunge la 80 t/ha, ceea ce ar au fost pe măsură. păr, cais, vișin, cireș, gutui, nuc, necesita un spațiu de depozitare, coacăz negru, piersic și prun. Deține cu o capacitate de cel puțin 400 de Irigarea se face prin benzi cu 7 ha de livadă de meri, soiurile tone”. La ora actuală, jumătate din picătura, sistemul fiind alimentat Idared, Florina, Gold Spur, Ionathan, producție este depozitată în spațiul de la trei puțuri forate, cu motoare Generos, Starkrimson și 2 ha de propriu și vândută ulterior, iar restul submersibile. „Irigațiile sunt pepinieră. Materialul săditor produs se vinde la recoltare. o problemă care ar trebui să în pepiniera doamnei Brăilescu este se afle în atenția autorităților. renumit în toată țara și pentru că Clienții principali la mere sunt Subvenționarea energiei electrice toamna târzie este perioada cea mai comercianți din județele Galați, pentru irigații ar fi o soluție, la fel bună pentru sădirea pomilor, deja Vrancea și Bacău, în vreme ce ca dezvoltarea întregului sistem comenzile au început să curgă. materialul săditor este achiziționat de irigații din Valea Siretului”, a de cumpărători din toată țara, declarat doamna Brăilescu. Producția unui pom poate ajunge și în special persoane fizice care își la 100 kg fructe. Distanța dintre pomi înființează propria livadă (de la un Am gustat un măr Ionathan și am este de 3 metri, iar între rânduri – de hectar până la maximum 10 hectare). simțit, pentru câteva clipe, gustul 4 metri, ceea ce asigură necesarul Puieții sunt etichetați corespunzător, merelor din copilărie: aromate, de lumină și nutriție. Dispunerea sunt însoțiți de certificat fito- zemoase, cu miez alb-gălbui. Uitasem aceasta nu se respectă în culturile sanitar și aparțin unor soiuri acest gust, după ce, în general, intensive, de aceea și durata de viață ameliorate în țara noastră, cu altoi consum mere de supermarket, a unei astfel de livezi poate ajunge de la pomi aclimatizați la condițiile importate din Italia sau Slovenia, și la 50 de ani. Livada de meri este din România. Foarte important38
  • este însă că Dragostina Brăilescu țara, anii de cercetare, pasiunea și Președinta Asociației Producătoriloroferă cumpărătorilor consultanță experiența fiind atributele care fac Agricoli Galați, care a dorit ca unululterioară, fiecare pomișor din activitatea acestui om dedicat dintre membrii de succes ai asociațieinecesitând îngrijire adecvată, pentru meseriei un veritabil model de succes. să fie cunoscut pentru activitatea sa.a da roadele așteptate. Livada și pepiniera pomicolă Material furnizat de Biroul USRMaterialul săditor al doamnei aparținând doamnei Brăilescu au Sud-EstBrăilescu este deja un brand în toată fost recomandate de Elena Patriche, 39
  • România rurală – Nr. 6 Valorificarea turistică a perimetrelor arheologice din mediul rural Șantier arheologic în Câmpia Ialomiței Ne aflăm la periferia stepei Bărăganului. În apropierea locului unde râul Ialomița se varsă în Dunăre, la doar patru kilometri de istorica Baltă a Ialomiței, se află un sit arheologic pe a cărui suprafață se găsesc vestigii de la trei așezări istorice: una preistorică, o alta getică și una medieval-timpurie (sec. VIII-XI). O adevărată bogăție, neexploatată încă. Doar ultima din cele trei așezări se află în cercetare sistematică de 12 ani și, în limita fondurilor, numai o mică suprafață este decopertată în fiecare an. Rezultatele sunt importante. De aici și interesul și implicarea directă a Ministerului Culturii. Peste 60 de complexe arheologice, adică locuințe, cuptoare menajere în aer liber, gropi de bucate, un sistem defensiv compus din șanț de apărare și palisade, au ieșit la lumină, demonstrând existența unei localități mari de acum 1 000 de ani. În 2012, pe o suprafață de numai 160 mp au fost cercetate șapte complexe mari, adică două locuințe, două cuptoare despre viața așezărilor rurale din Deși șantul de apărare (fossatum) a menajere, două complexe getice și trecut. Valorificarea în scop turistic fost obiectivul principal al campaniei un segment din șanțul de apărare, a acestor descoperiri arheologice din acest an, complexul a fost singurul descoperit până în prezent ar putea aduce însă venituri cercetat doar spre finalul perioadei în așezările medieval-timpurii de comunităților rurale, dacă ar fi de săpături, după recoltarea sorgului. la nordul Dunării. În acele vremuri, realizate căi de acces, reconstituiri ale Emilia Corbu spune că Direcția dincolo de Dunăre se afla celebrul unor locuințe vechi, trasee tematice, pentru Cultură Ialomița ar trebui să Imperiu Bizantin. Era vremea ateliere pentru copii. Emilia Corbu grăbească demersurile pentru a cere cruciadelor, a cavalerilor, a mărețelor are răbdare de mai bine de zece ani scoaterea complexului arheologic din basilici creștine. Vorbim cu Dr. Emilia ca autoritățile să-și facă treaba și să circuitul agricol, așa cum prevede Corbu, expert în cercetări arheologice scoată din circuitul agricol terenul legea. la Muzeul Județean Ialomița, despre pe care au fost făcute descoperirile rezultate, trecutul istoric și prezent. arheologice și să le protejeze. An de În toată România, pe terenurile an muncitorii care lucrează în timpul agricole, se află rămășițe ale De mai bine de 10 ani, în șantierul verii la șantierul arheologic de la trecutului nostru, spune Emilia arheologic de la Vlădeni-Popina Popina Blagodeasca intră prin lanuri Corbu. Și nu se referă doar la Blagodeasca, din județul Ialomița, de sorg deținute de o firmă privată. perioadele istorice îndepărtate. Dr. Emilia Corbu scoate la lumină Accesul este dificil, cu căruța, pe un Câtă lume știe, spre exemplu, că nu frânturi din trecutul României. dig, iar lucrările se desfășoară cu mai demult de anii 1970, în zonă multă grijă și meticulozitate, în arșița existau șapte sate, astăzi dispărute? Nu există însă interes pentru perioada verii. Nume precum Piua Petrii, Brăilița, medievală, spune doamna Corbu, iar Sfântu Vasile, Bobu au rămas doar românii știu foarte puține lucruri40
  • în amintirea unor localnici mai în cel Mare, cu scopul de a-l îndepărta Piua Petrii provenea din edificiilevârstă, strămutați de comuniști din domnie pe Radu cel Frumos, fostei așezări.după inundațiile devastatoare din devotat sultanului Mahomed al II-anii 1970, cauzate de lucrările de lea, a povestit Radu Coman. În acest În alte țări europene, orice ruină,îndiguire a Dunării. După inundații, fel, domnitorul Moldovei a vrut și orice șanț, orice piatră care poartăsatele au fost făcute una cu pământul, să elimine concurența târgurilor în ea o poveste istorică esteiar bisericile au fost dinamitate. În din Muntenia, dar orașul s-a refăcut valorificată. Pe câmpurile de luptăzonă nu există niciun indiciu referitor relativ repede. au loc festivaluri și turniruri, carela existența acestor așezări, iar tinerii atrag turiști. Copiii învață tehnicinu știu mai nimic despre traumele După uciderea lui Mihai Viteazul, meșteșugărești străvechi și, totodată,suferite de comunitățile din care despre care se spune că s-ar fi cum trăiau strămoșii lor.provin. născut în Orașul de Floci, localitatea este prădată de polonezi și tătari. Din păcate, în România, aceste În secolele următoare, din cauza forme de atragere a turiștilor nuOrașul de Floci – singurul numeroaselor incursiuni ale turcilor, s-au dezvoltat. Poate că stradaniile orașul este părăsit de populație, arheologilor de a scoate la luminăoraș medieval european care se mută în alte localități, mai informații despre trecutul nostru arpeste care nu există protejate. trebui integrate într-o abordare mailocuire contemporană amplă, care să pună în valoare aceste Localitatea Piua Petrii, demolată de date, să le popularizeze, atrăgândÎn câmp, pe marginea șoselei care comuniști după inundațiile din anii totodată vizitatori, prin evenimente,face legătura între Țăndărei și 1970, a fost ultima legătură cu Orașul trasee tematice, activități care săConstanța, sunt câteva vestigii ale de Floci; o parte dintre materialele de implice tinerii și copiii.unui oraș medieval numit Orașul de construcții din care a fost ridicat satulFloci. Aici, cu fonduri ale ConsiliuluiJudețean Ialomița, a fost deschis în2009 un centru muzeal. În fiecarean au loc lucrări de cercetare șirestaurare, cum ar fi la una dintrebisericile descoperite în perimetrulsitului arheologic. Descoperirilearheologice au arătat că în orașexistau ateliere meșteșugărești, aiciaflându-se un centru de prelucrare aosului, precum și ateliere de olărit șiprelucrare a metalului.Orașul de Floci a fost atestatdocumentar în 1431, pe vremeadomnitorului Dan al II-lea, povesteștemuzeograful Radu Coman. Orașul,cu o suprafață de 80 de hectare șio populație de aproximativ 4 000de oameni, era un centru comercialimportant pentru satele din zonă. Aiciavea loc anual un târg de lână, care adat și numele localității. Acest lucrueste explicat prin faptul că ciobaniidin zona Sibiului și a Brașovului îșiaduceau în zonă oile la iernat, iarînainte de a se întoarce acasă vindeauaici lâna nedărăcită.Radu Coman spune că există planuride punere în valoare a parculuiarheologic: „poate reușim săreconstituim o locuință de suprafațăși chiar și un atelier meșteșugăresc”.Orașul a fost atacat și incendiat decătre domnitorul Moldovei, Ştefan 41
  • România rurală – Nr. 6 Oameni Mătase naturală românească, la Stoenești, Vâlcea Cristina Niculescu țese 10 grame de larve cumpărate de bine aerisită.” borangicul produs în la Sericarom, singura unitate din În ceea ce privește hrana, Cristina România care produce și distribuie Niculescu povestește că la început „creșa” proprie de viermi ouă de viermi de mătase și efectuează se ruga de oamenii din sat și din de mătase cercetare științifică în domeniul împrejurimi s-o lase să ia frunze sericiculturii. Acum a ajuns la 40 de din duzii aflați în curțile acestora. Cristina Niculescu, din Stoenești grame de ouă de viermi de mătase pe În fiecare zi, le căra cantități – Vâlcea, este probabil singura an, iar cantitatea de mătase obținută impresionante: aproape o mașină femeie din țară care crește viermi de este de aproximativ 80-100 de Dacia Break plină de frunze. După mătase și care prelucrează gogoșile, kilograme. „Cât creștem într-o lună, un timp, pentru a nu mai depinde transformându-le în produse țesute ne-ajunge de țesut timp de un an,” de nimeni, a înființat o plantație în borangic, pe care tot ea le vopsește spune ea. intensivă de duzi, de aproximativ natural. un hectar, asigurând astfel hrana Deși minusculi la început, viermii micuțelor viețuitoare nesățioase. La parterul casei în care locuiește, de mătase cresc rapid, ajungând în Cristina Niculescu are un atelier de decurs de o lună la aproximativ 8 Însă mult mai multe semne de țesătorie în care lucrează împreună cm lungime. În această perioadă de întrebare au apărut în privința cu mama, soacra și cele două fete, creștere, devorează cantități uriașe prelucrării gogoșilor, ca să extragă precum și cu câteva angajate. de frunze de dud și au nevoie de firele de borangic pentru ii, eșarfe, Atelierul l-a pornit acum 12 ani, suficient spațiu pentru a se dezvolta. marame. lucrând inițial costume și țesături din Cristina Niculescu își amintește că bumbac, cânepă, lână și alte materii în primul an întreaga familie a fost „N-am avut de la cine învăța. Am prime. luată prin surprindere de aceste prins însă lucruri din mers, am dat și două aspecte: spațiul și hrana pentru greș uneori, dar m-am perfecționat. A început să crească viermi de mătase viermii de mătase. Mergând pe la diverse târguri, pentru a-și asigura materia primă, am întâlnit femei care spuneau: care costa destul de mult și era greu „Am fost nevoiți să suplimentăm «și mama făcea asta» și-atunci le de găsit uneori. N-a știut însă, atunci spațiul alocat viermilor de mătase întrebam cum proceda și aflam când a cumpărat primele grame de și am mutat o parte din ei în diverse metode. ouă de viermi de mătase, că avea să dormitorul fetelor. Am învățat înceapă o misiune de redescoperire a diverse lucruri din mers, pentru a-i Acum sunt mulțumită de ceea ce-am unor practici aproape uitate în zonă. îngriji cât mai bine. Astfel, pentru realizat. Nu am avut așteptări să un gram de ouă de viermi de mătase obținem venituri mari de la început. „Când am început, nu știam e nevoie de un spațiu de 1,5 metri Uneori avem perioade grele, mai nimic nici despre creșterea pătrați, iar încăperea trebuie să fie când mă gândesc cu ce vom plăti viermilor, nici despre prelucrarea gogoșilor, pentru a produce fir. Singurele cunoștințe pe care le aveam datau din copilărie, când duceam cu rândul frunze de dud la școală, pentru viermii de mătase care erau în grija instituției. Apoi mama mi-a spus că în trecut, în zonă erau oameni care creșteau viermi de mătase, din larve primite de la stat, iar apoi livrau gogoșile, pentru a primi în schimb bumbac. Erau și unii care duceau gogoșile la două sau trei femei din sat, pricepute la filat. Nu oricine creștea viermi de mătase știa să extragă firele. ” A început timid, cu mai puțin de42
  • contribuțiile la stat pentru salariile proprie necesară derulării unui Pentru mai multe informații privindangajatelor. Avem vânzări, nu doar astfel de proiect. Mi-ar trebui și niște creșterea viermilor de mătase,de produse din borangic, ci și din alte mașini pe care să le luăm, să ne ajute contactati Sericarom – singuramaterii prime. Mergem la târguri, la filat. Mașina de filat, cu vârtelniță, unitate din România deținătoarela București, Constanța, Târgu- mi-a făcut-o un meșter, după o poză a fondului genetic sericicol. De laJiu. Vom încerca să vindem și pe a unei mașini aflate la muzeul de la Sericarom puteți cumpăra ouă deinternet, însă știm că produsele din Drobeta Turnu-Severin.” viermi de mătase și puteți primiborangic, fiind mai scumpe, se vând sfaturi practice despre creștereamai greu. O eșarfă ajunge la 150 de acestora. Totodată, unitatea deținelei. Însă absolut totul este realizat Despre mătase și sericicultură și 60 de soiuri de dud, copac demanual, de la hrănirea viermilor, existența căruia depinde creștereapână la vopsirea firului.” Mătasea este regina țesăturilor, viermilor de mătase. extrem de apreciată pentru finețea șiPentru vopsit, Cristina Niculescu eleganța sa. Este produsă de viermele Sericicultura (creșterea viermilor defolosește foi de ceapă, coji de de mătase Bombyx mori, originar din mătase) a fost atestată în Românianuci, sunătoare, afin, chiar must. China, țara care s-a și remarcat de-a acum câteva secole. Mătasea brutăInventează mereu modele noi, pentru lungul vremii prin mătăsurile sale este cunoscută sub numele dea-și diversifica oferta. exportate către Europa. borangic. În anii 1970, a început un program de dezvoltare a sectorului,„Din păcate, multă lume din țară se Firul de mătase nu se folosește doar inclusiv prin creșterea de viermi deașteaptă să dea lovitura rapid, să pentru țesături, ci și în chirurgie mătase în preajma școlilor. Astfel,aibă un câștig mare chiar mâine. E (ața chirurgicală), electronică, sute de elevi erau obligați să aducătimpul să ne schimbăm optica. Să aeronautică (în confecționarea pe rând, la școală, hrană pentrufacem cu toții ceva și abia mai apoi parașutelor), industria farmaceutică viermi. Deși, o vreme, România asă așteptăm banii.” și cosmetică. fost pe un loc fruntaș în Europa în ceea ce privește producția de gogoși„Aș vrea să mut atelierul de la Cheltuielile de achiziție a ouălor de de mătase, după 1990, sericicultura aparterul casei, să avem un loc care viermi de mătase sunt relativ mici. intrat într-un con de umbră, devenindsă fie și centru de prezentare, și Dintr-un gram de ouă, pot fi obținute o Cenușăreasă a îndeletnicirilor, deșispațiu de lucru. Însă ne costă foarte până la două kilograme de gogoși ar putea aduce venituri familiilor dinmult și, din păcate, nici la fondurile într-o perioadă de aproximativ o lună mediul rural, mai ales celor care nueuropene n-am îndrăznit să apelez, – o lună și jumătate. au teren agricol, dar sunt amplasatepentru că nu aveam finanțarea în apropierea unor plantații de duzi. 43
  • România rurală – Nr. 6 Iulius Comiza, fermierul de etnie rromă din Nemşa, Sibiu şi ferma sa de capre franțuzești În 2003, în satul sibian Nemșa, unde locuiește și o comunitate de etnici rromi, au venit doi tineri, soț și soție, a căror apariție avea să schimbe viața unor rromi, printre care și Iulius Comiza. Cei doi erau reprezentanți ai Fundaţiei „Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi (CRCR)” şi ajunşi în Nemşa au început rând pe rând să poarte discuţii cu respectiva comunitate, pentru a sprijini formarea unei asociații. Astfel, s-a înfiinţat „Asociația Interetnică Fraternitatea Nemșa”, cu 11, membri fondatori, printre care şi Iulius Comiza. Astăzi, asociația are aceiași membri ca la înfiinţare. A urmat apoi propunerea unui parteneriat între Fundaţia CRCR, asociația din Nemșa și Fundaţia Heifer. De ce parteneriat cu Heifer? Răspunsul la această întrebare este simplu şi ni-l dă chiar Iulius Comiza: productive, care dau de două-trei Iulius Comiza – drumul „Heifer oferea animale în comunităţi ori mai mult lapte decât caprele fermierului din Nemşa unde gradul de sărăcie era mai autohtone. Animalele implică şi o mare. Heifer, printre multe altele, grijă mult mai mare, lucru pe care Învățând și informându-se din ce se bazează pe mai multe principii, l-au deprins cu uşurinţă cei din în ce mai mult, Iulius Comiza a unul dintre acestea fiind DAR din Nemşa în urma instruirilor derulate aflat apoi cum poate accesa Măsura DAR, de care a beneficiat şi satul de Fundația Heifer. Pe lângă aceste 141 pentru sprijinirea fermelor de nostru”. Şi astfel, în urma semnării capre de rasă, comunitatea a mai semisubzistență. Deși începuturile acestui parteneriat, un număr de beneficiat şi de capre autohtone sale ca fermier au fost dificile, a 55 de familii au fost beneficiarele şi mai mult decât atât, din partea răzbit. acestui proiect, primind animale în Heifer au primit ca ajutor, materiale dar, pentru a le crește, a le înmulți și de construcţie pentru realizarea A reușit să încheie un contract de valorifica, punând bazele unor mici amenajărilor necesare. închiriere cu primăria din Mosna, ferme. pentru 22 de hectare de pășune, Iulius Comiza, la fel ca şi alți săteni iar pentru 19 hectare din această „De fapt, aceasta nu este o poveste, implicaţi în proiect, a primit în primă suprafață a putut accesa fonduri ci un fapt împlinit… este un lucru fază cinci capre. Ideea de bază a de agromediu acordate fermierilor minunat”. proiectului era ca fiecare beneficiar care, prin modul în care practică să ofere, la rândul său, anul următor agricultura, contribuie la protejarea În urma proiectului Heifer, sătenii câte un ied de la fiecare capră altei pajiștilor cu înaltă valoare naturală. din Nemşa au beneficiat de 180 de familii din sat. Totodată, alături de asociații săi a luat capre din rasa Alpina Franceză, în arendă în perioada 2009-2012, provenite de la ferme de elită, foarte 8 hectare de teren arabil pe care a44
  • început să cultive: porumb, sfeclă, deocamdată, aceasta n-a apărut, consideră că autoritățile ar trebui sălucernă şi păioase, dar neavând majoritatea câştigurilor provenind intervină pentru a obliga proprietariicombină, a renunţat la această din participarea la diverse târguri de pământ care nu pot să-și lucrezeactivitate. În plus, Iulius Comiza şi chiar din vânzarea de acasă a terenurile să le dea în arendă celorîmpreună cu asociaţii au mai arendat produselor obţinute: lapte, brânză, care doresc să o facă.şi 21,50 ha de păşune pentru capre, carne.iar pentru 19 ha au accesat măsura „Legea 18 nu a fost făcută pentrude agromediu. Arendarea terenurilor Dacă ar fi să tragă linie în urma toţi cetăţenii României. Mi se pareagricole are ca scop cultivarea acestor ani, Iulius Comiza analizează normal ca pământul să fie lucratfurajelor necesare animalelor şi foarte bine cât s-a investit şi ce pentru a produce şi ar trebui găsităcomercializării. rezultate sunt şi este de părere că au o formă convenabilă pentru ambele meritat toate eforturile depuse şi cu părţi - proprietar și cel care poate şi„Nu pot să spun că îmi plăcea foarte siguranţă va mai investi şi de acum vrea să lucreze terenul.”mult ceea ce făceam, deoarece înainte.greutăţile erau din ce în ce mai mari,însă nu ne-am lăsat bătuți și am „Sper să meargă cel puţin la fel de „Nu poți umbla la dreptul dereușit să ne adaptăm din mers la bine ca şi până acum, iar ambiţia proprietate al omului, dar poțiabsolut toate cerinţele.” mea este să fac această fermă una face ceva ca să asiguri utilizarea din care familia mea să aibă un trai terenurilor,” crede Comiza.În momentul de față, Iulius Comiza decent şi de care să fim mândri.” „Proprietatea este sfântă, dar s-arare 100 de capre, dintre care 73 sunt putea găsi metode prin care sădin rasa Alpina Franceză. „Îngrijirea În ceea ce privește comunitatea sa, se ajungă la o înţelegere ce ne-arlor nu este dificilă, deoarece Alpinele unde locuiesc în majoritate etnici permite să lucrăm pământul.”s-au adaptat foarte bine la mediul rromi, Comiza spune că una dintrenostru şi dacă în munca depusă pui marile dificultăți ale consătenilor În satul Nemşa locuiesc aproximativun pic de dragoste, atunci nimic nu săi o constituie lipsa terenului. Cei 600 de persoane, dintre care seeste greu.” care nu au avut pământ înainte de estimează că aproape 70% sunt etnici comunism nu au avut ce revendica rromi, însă nu toți se declară de etnieCât despre câştiguri, Iulius Comiza după 1990 și atunci nu au cum să- rromă.tânjeşte oarecum după o piaţă fixă și întemeieze mici gospodării sauunde să-și vândă produsele. Însă, ferme de subzistență. De aceea, el 45
  • România rurală – Nr. 6 Meşterul popular Neculai Popa și-a pus satul natal pe harta turistică Neculai Popa, regretatul meșter și să pună în valoare priceperea și oale, arme și chiar podoabe de fildeș popular din Târpești, Neamț, rămâne meșteșugul său artistic. Neculai din neolitic, descoperite de el însuși pentru zona sa natală un simbol și un Popa a confecționat miniaturi din în situl arheologic din zonă. Muzeul exemplu de dăruire pentru tradiție. argilă și piatră pe care le-a ascuns în meșterului din Târpești este cel mai Muzeul pe care el l-a înființat în situl arheologic deschis la Petricani mare muzeu particular din România, Târpești este una dintre principalele de Constantin Mătase, fondatorul găzduind peste 3 000 de exponate. Un atracții rurale din județ, iar faima Muzeului de Istorie din Piatra loc aparte îl au obiectele tradiţionale meșterului a depășit granițele țării. Neamț. Mirați de descoperirile reprezentative pentru aceste locuri, făcute și neînțelegând ce se întâmplă, precum: vechea doniţă folosită la Decedat în 2010, la venerabila vârstă arheologii au aflat în cele din urmă mulsul vacii, jugul boilor, costume de de 91 de ani, Neculai Popa a fost cine era autorul miniaturilor și ciobani, chimire din piele. meșter popular, colecționar, dar și l-au încurajat pe Neculai Popa să poet. A început să cioplească în lemn continue. Cu trecerea anilor, în curtea casei și piatră încă din copilărie. A luptat sale, Neculai Popa a aranjat un în război iar mai apoi a fost închis de Astăzi, Muzeul „Neculai Popa” din veritabil complex de sculpturi în comuniști pentru convingerile sale Târpești găzduiește atât creațiile lemn şi piatră, dintre care amintim politice, ca membru al Partidului meșterului, cât și piese colecționate „Gânditorul de la Târpeşti”. Aici Țărănesc. de acesta de-a lungul vieții. pot fi admirate și sculpturi uriașe Vizitatorii sunt uluiți de bogăția și reprezentând femei și barbați, Talentul său a intrat în atenția diversitatea obiectelor din muzeu, exponate care au fost asemuite de specialiștilor mai târziu, după ce s-a printre acestea numărându-se măști, vizitatorii străini cu cele din Insula întors din pușcărie. Ceea ce a început colecții numismatice, lăzi de zestre, Paștelui. Tot aici sunt și sculpturi ca o glumă avea să-i schimbe viața costume tradiționale, unelte vechi, înfățișând personaje fantastice sau istorice. Neculai Popa şi povestea măştilor sale Înclinaţia spre confecţionarea măştilor i-a fost insuflată lui Neculai Popa de către un unchi al acestuia și de alţi bătrâni ai satului. Astăzi, unele dintre măştile confecţionate de Neculai Popa se folosesc în spectacole tradiţionale ce au loc la Casa Memorială, de exemplu: „Ursul” şi „Capra”. De-a lungul anilor, Neculai Popa a dat viaţă măştilor prin culori şi forme bine alese, înfăţişând atât chipuri de oameni, cât şi de animale. Din temele pe care meşterul şi le alegea putem enumera: bătrânul, cucoana, ofiţerul, negustorul, ţiganca, dracul, Anul Nou, harapul, capra, berbecul, ursul. Aceste măşti pot fi admirate în incinta Casei muzeu din Târpeşti, dar multe dintre ele au ajuns în diverse ţări, unde Neculai Popa le-a expus cu mare mândrie.46
  • Pe lângă confecţionarea propriilor şi cioplit, iată că Neculai Popa mai evidenţă tradiţiile locului şi datinilemăşti, meşterul popular Neculai găsea timp şi pentru un alt fel de străbune.Popa a colecţionat şi altele, adevărate creaţie, şi-anume, creaţia literară.obiecte încărcate de culoare şi De-a lungul vremurilor acesta a cules An de an, în preajma sărbătorilor, înani, demne de admirat în muzeul atâtea şi-atâtea creaţii folclorice curtea Casei Muzeu Neculai Popa dinmemorial. orale, înnobilându-le cu talentul Târpeşti se organizează manifestări său şi lăsând în urmă o nepreţuită tradiţionale în care copiii satului, monografie în versuri a satului său îmbrăcaţi în port tradițional, susţinNeculai Popa culegător de natal, Târpeşti. concerte de colinde, arătând astfel căfolclor şi scriitor tradiţiile vor fi duse mai departe în În volumul intitulat „Lumea Satului această zonă, așa cum și-ar fi dorit-oPe lângă dragostea de a colecţiona – datini şi obiceiuri pierdute” apărută și meșterul Popa.obiecte tradiţionale, pe lângă sculptat în anul 1998, Neculai Popa scoate în 47
  • România rurală – Nr. 6 Experienţe Ferma mea Vinurile Jidvei intră pe piața chineză Calitate şi tradiţie „Jidvei este sinonim în România cu vinul alb sec şi demisec de calitate. Cu 10 milioane de sticle vândute anual în ţară şi pe pieţele externe, 90% din acestea fiind vinuri cu Denumire de Origine Controlată, compania Jidvei încearcă să îmbine tradiţia cu inovarea astfel încât să- şi păstreze această poziţie de lider”, a afirmat Ioana Benga, Directorul de Relaţii Publice Jidvei. Vinurile de Jidvei îşi trag seva din Podgoria Târnave, întinsă de-a lungul celor două Târnave. La câţiva kilometri de Alba Iulia, cetatea Marii Uniri din 1918, şi la 150 de kilometri de vechea cetate dacică Sarmizegetusa, Podgoria Târnave este un loc plin de istorie, în inima Transilvaniei. „Compania Jidvei are capital 100% românesc şi a fost privatizată în anul 1999. La momentul privatizării, majoritatea plantaţiilor erau îmbătrânite, iar facilităţile de producţie erau învechite. Investiţiile – în valoare de peste 60 de milioane de euro – realizate atât cu fonduri europene, cât şi proprii, au dus la transformarea radicală a patrimoniului Jidvei. În momentul privatizării erau de milioane de euro”, a afimat Ioana randament de peste 70% în obţinerea 1 000 de hectare de viță-de-vie Benga. de viţe altoite bune pentru plantare.” îmbătrânită, care au fost defrişate „Şcoala de viţă” Istorie seculară şi s-au făcut replantări. În timp, suprafețele cultivate au crescut, „Şcoala de viţă” este pepiniera viticolă Încă de pe vremea lui Herodot, ajungând astăzi la 2 300 de unde se produce material săditor de locuitorii de pe văile Târnavelor hectare. În prezent, avem trei crame calitate prin altoire. erau renumiţi viticultori. Coloniştii funcţionale şi două în stadiul de saşi au fost însă cei care au adus proiect. Capacitatea noastră de „Școala de viţă, întinsă pe o primele clone de viţă nobilă, ţinutul stocare este de peste 20 de milioane suprafaţă de 17 hectare, este Târnavelor fiind cunoscut drept de litri. proiectul special al companiei Weinland – Ţara Vinului. În 1400 Jidvei. Ea produce material săditor este ridicat castelul de la Cetatea de Deținem trei linii de îmbuteliere, de calitate, cu valoare biologică Baltă. prima mașină de plantat cu GPS ridicată şi adaptat condiţiilor din România, aparatură pentru ecoclimatice ale podgoriei. Folosind Ştefan cel Mare primeşte cetatea de la cules mecanizat. Toate investițiile tehnologie de ultimă oră, şcoala de Matei Corvin în anul 1467. Sigismund realizate au costat aproximativ 60 viţă a Jidveiului a reuşit să aibă un Zapolya ordonă în 1556 demolarea48
  • Castelului de la Cetatea de Baltă, care şi a ajuns unul dintre cele mai vinurilor Jidvei în China şi Japonia.este apoi reconstruit în perioada 1570 prestigioase evenimente de gen la Avem speranţa că, prin seriozitate,– 1580. În anul 1949 a fost înfiinţată nivel naţional.” aceste două pieţe, destul de dificileÎntreprinderea Agricolă de Stat prin prisma diferenţelor culturaleJidvei. Vinurile Traminer şi Fetească dintre Asia şi Europa, în special înRegală de Jidvei primesc medalii de Vinuri româneşti în zona producerii şi consumului deaur la concursul internaţional de la vin, vor deveni puncte importante China şi JaponiaLjubliana. În 1999 are loc privatizarea de desfacere pentru produselefostului IAS Jidvei şi înfiinţarea noastre. În acest sens, în anul 2010 „Atitudinea faţă de piaţa vinului arecompaniei Jidvei. Începând cu anul am înfiinţat propria companie în două direcţii: una naţională, în care2000 se lansează gamele: Jidvei China care să se ocupe de importul încercăm să oferim consumatorilorClasic, Jidvei Castel, Jidvei Tezaur, produselor noastre de către această vinuri de calitate, păstrând atâtJidvei Grigorescu, Jidvei Nec Plus țară.” produsele tradiţionale Jidvei, câtUltra. (www.jidvei.ro) şi inovând prin game noi destinate Cele două proiecte derulate cu fonduri locaţiilor high-end (exclusiviste)„Legătura cu comunitatea din zonă europene presupun promovarea Horeca şi una pentru piaţa de export.a fost întotdeauna foarte puternică. vinurilor Jidvei cu Denumire deCompania Jidvei s-a implicat Origine Controlată pe piața Chinei Deoarece capacitatea de producţieactiv în susţinerea grădiniţelor şi și, respectiv, a Japoniei. Finanțarea a crescut de la an la an, ne-amşcolilor, iar dezvoltarea companiei nerambursabilă reprezintă 80% din reorientat către pieţe externea însemnat şi o creştere constantă a valoarea celor două proiecte, restul din Europa, Statele Unite alelocurilor de muncă pentru oamenii de 20% fiind contribuția firmei. Americii şi chiar Asia, fiind ladin zonă. În plus, Jidvei este Proiectul care vizează piața Chinei, ora actuală beneficiarii a douăorganizatorul festivalului naţional cu o durată de trei ani, a început în proiecte cofinanţate de cătrede folclor «Strugurele de Aur» care 2009 și a avut o valoare de 600 000 Uniunea Europeană şi Guvernula pornit ca o iniţiativă de susţinere de euro. României prin care se urmăreştea patrimoniului cultural al zonei atât promovarea, cât şi exportul „Deoarece am înregistrat rezultate foarte bune atât în ceea ce privește promovarea, cât și exportul, am obținut prelungirea proiectului pentru încă doi ani, la o valoare totală de 500 000 de euro”, a afirmat Ioana Benga. Proiectul care vizează promovarea vinurilor Jidvei pe piața Japoniei a fost aprobat în luna octombrie, are o durată de trei ani și o valoare totală de un milion de euro. „Ambele proiecte urmăresc participarea la târguri și expoziții, organizarea de evenimente proprii, publicitate, studii de piață și alte acțiuni care vizează promovarea calității vinurilor noastre. Proiectele au ca cerință și realizarea unor exporturi, pe care sperăm să le obținem prin evenimentele organizate.” „Indiferent de momentele grele prin care piaţa vinului şi producătorii au trecut şi, probabil, vor mai trece, am încercat şi nu vom renunţa să reprezentăm un standard de calitate şi să producem vinuri competitive la nivel internaţional”, a încheiat Ioana Benga. 49
  • România rurală – Nr. 6 Comunitatea mea Depozit de fructe la Cotnari, cu fonduri europene Producătorii de cireșe speră că investiția îi va ajuta să vândă în marile lanțuri de magazine și pe piața din Rusia Producătorii de cireșe și mere din județul Iași așteaptă finalizarea unui depozit, finanțat cu fonduri europene, pentru a-și putea valorifica mai bine producția. S.C. Cerasus Grup Cotnari S.R.L. a fost recunoscut preliminar ca grup de producători de fructe și, cu fondurile nerambursabile primite, a început construcția unui depozit ce urmează a fi gata până la sfârșitul acestui an. Valoarea estimată a investiței este 5,8 milioane de lei, din care 1,4 milioane de lei reprezintă cofinanțarea grupului. În acest moment, depozitul este ridicat, iar până în decembrie va fi achiziționată o linie de sortare. În luna iunie au fost puse în funcțiune cele șase celule frigorifice, din care cinci asigură și o atmosferă controlată. Investiția le va putea permite producătorilor să stocheze fructele pentru câteva zile, pentru a beneficia de un preț mai bun. De cele mai multe ori, piața este saturată de fructe culese cam în același timp și atunci prețul acestora scade; dacă nu ești presat să vinzi imediat, de teamă că ți se strică marfa, poți prinde un moment favorabil, când prețul pieței este de magazine din România, depozitul însă această suprafață este în curs de mai bun. În același timp, depozitul va fi dotat cu o linie de spălare, extindere. Producătorii au înființat permite realizarea unor stocuri mai sortare și ambalare. Capacitatea de încă 50 de hectare de livezi de cireș și mari de fructe, cu structură omogenă stocare va fi de 800 de tone de mere 20 de hectare de livezi de măr, prun, din punct de vedere calitativ, iar și 150 de tone de cireșe. păr și nuc, fie cu fonduri europene, fie acest lucru înlesnește vânzarea unor cu fonduri proprii. cantități mai însemnate și negocierea Grupul de producători reunește unui preț avantajos. 42 de pomicultori din Cotnari, Una dintre dificultățile în derularea Balș, Cucuteni, Ceplenița, Deleni, proiectului a fost reprezentată de Grupul de producători dorește să Răducăneni, toate comune ieșene, asigurarea cofinanțării. Membrii vândă mai mult pe piața din Rusia, situate într-o zonă cunoscută pentru grupului de producători au contribuit dat fiind că în anii precedenți au fost livezile de cireș și măr, dar și pentru la investiție cu sume proprii, înregistrate deja cereri de la Moscova plantațiile de viță-de-vie. Membrii precum și cu fonduri strânse din și Sankt Petersburg. Totodată, pentru grupului dețin aproximativ 130 de cotizații. Însă, întrucât acestea a putea furniza fructe marilor lanțuri hectare de plantații de măr și cireș, erau insuficiente, a fost nevoie și de50
  • obținerea unor credite bancare.Cireșele cultivate în zonă suntBoambele de Cotnari, fructe cu o seriede caracteristici importante și pentruprelucrare: rezistență la transport,pulpă pietroasă, posibilitatea de aextrage sâmburii ușor. De aceea,cireșele grupului sunt apreciatenu doar pentru consum în stareproaspătă, ci și pentru prelucrare. Unprocesator din zonă, S.C. PartenopeFrutta S.R.L., din Râmnicu-Sărat,colaborează cu producătorii dinCotnari de aproape 13 ani.„Una dintre problemele noastre estemodul diferit în care sunt tratațicei care vând prin grup și cei carevând la piețari, cum le spunem noiintermediarilor. Aici ne referim lafaptul că un membru din grup predăproducție grupului și obține unanumit preț. La valorificare, la acestpreț se adaugă TVA de 24%, iar mainou contribuția la sănătate de încă5,5%, plus 2%, dacă fructele suntdestinate industrializării.Deci prețul pe piață ajunge cu31,5% mai mare. În schimb, unproducător care vinde marfa printr-un intermediar nu plătește acestesume la bugetul de stat. Produselesunt însă vândute la un preț în careintră și un câștig substanțial pentruintermediari. Însă, din cauza acestordiferențe, noi nu putem intra în piețecu produsele noastre vândute pringrup.Este normal să plătești dări lastat, însă acest lucru trebuiefăcut de toată lumea, nu doar deunii producători. Solicităm să segăsească o formă legislativă princare aceste contribuții (cum arfi 5,5% la sănătate) să fie plătitela hectar sau poate la veniturilerealizate pe hectarul de teren, așaîncât toți proprietarii de teren săcontribuie la fel.” (Dănuț Băianu,președintele grupului de producătoriCerasus Cotnari)„Am fost afectați de grindină anulacesta, însă investiția nu va avea am obținut credite suplimentare. Însă această sumă nu s-a pututde suferit, vom finaliza proiectul Producția de cireșe a fost distrusă compara cu ce-am fi putut realizapână la sfârșitul anului, ce-i drept de grindină anul acesta, dar livada din valorificarea producției.”cu eforturi financiare mai mari. a fost asigurată și am primitAm găsit înțelegere la o bancă și despăgubiri de la firma de asigurări. 51
  • România rurală – Nr. 6 Afacerea mea Monica Marchiș introduce lavanda în Maramureș o mică distilerie unde producem ulei esenţial”, explică proprietara plantaţiei. „Pentru cosmetice se foloseşte doar floarea verde, care trebuie culeasă într-o perioadă de timp foarte scurtă, în lunile iunie-iulie. Pentru ca inflorescenţele să nu-şi piardă din proprietăţi, ele se recoltează dimineaţa, pe rouă, numai în zile cu soare, fără vânt şi trebuie să ajungă în distilerie în maximum patru-cinci ore. Pentru obţinerea unui produs de calitate este nevoie de foarte multă muncă şi grijă. Noi căutăm excelenţa şi punem suflet în tot ceea ce facem”, mai spune Monica Marchiş. Atelierul de creaţie „Lavanda flores” Produsele naturale câştigă tot mai mulţi adepţi în România. Această tendinţă se manifestă, în primul rând, în ceea ce priveşte alimentele, extinzându-se treptat la produsele cosmetice şi de îngrijire corporală. „Lavanda flores” este un atelier de creaţie handmade care realizează produse unicat cum ar fi: lumânări Lavanda este o plantă aromatică şi „Lavanda se poate planta fie toamna, decorative lucrate manual, săpunuri medicinală, cunoscută şi utilizată fie primăvara. Noi o plantăm toamna naturale, articole decorative şi din cele mai vechi timpuri. pentru a obţine tufe mai sănătoase textile cu lavandă (perniţe şi săculeţe Cultivarea sa în România este şi pentru a o aclimatiza. Lavanda brodate cu lavandă în interior, semne relativ recentă, uleiul esenţial fiind e o plantă care trebuie iubită, altfel de carte). produsul principal obţinut prin nu iese. Noi punem multă pasiune distilarea inflorescenţelor, larg în îngrijirea ei: folosim plasă În alegerea motivelor pentru utilizat în industria parfumurilor şi a antiburuieni, iar irigarea o facem realizarea obiectelor, atelierul produselor cosmetice. prin picurare. În fiecare zi învăţ „Lavanda flores” s-a inspirat din ceva nou pentru că mă învaţă chiar arta tradiţională maramureşeană, Pentru doamna Monica Marchiş, o planta, care nu încetează să mă în special din cusături, ţesături şi întreprinzătoare din Maramureş, surprindă; este fascinantă, nu mă cioplituri în lemn. Modelele nu cultivarea lavandei s-a transformat plictiseşte niciodată!”, povesteşte cu sunt reproduse la infinit; ele sunt în pasiune. Pe plantaţia ei, care nu entuziasm Monica Marchiș. unice, purtând permanent amprenta are mai mult de un hectar, au prins autenticităţii şi inovaţiei artistice. rădăcini peste 10 000 de plante de „După toate eforturile, interesul lavandă şi Codreanca, o specie rară, este să procesăm chiar noi lavanda „În atelier, noi facem mai mult pe cale de dispariţie, pe care doamna pentru a ne asigura că produsul artă, produse unicat sau serii foarte Marchiş, în dorinţa de a o salva, a rezultat este de cea mai bună scurte. Am căutat reţete din bătrâni reuşit să o înmulţească. calitate. Pentru aceasta, am deschis pentru a produce coloranţi naturali52
  • pe care am reuşit să-i obţinem din doresc să o restaurez, păstrându-i „De fapt, planta este cea care se ţinesfeclă, morcov etc., dar din păcate, în identitatea arhitecturală originală de mine. Pe bună dreptate se spunelipsa unei legislaţii corespunzătoare, şi adaptând spaţiul necesităţilor că este magică şi aducătoare deaceştia nu pot fi folosiţi deocamdată.” actuale”, subliniază doamna Marchiş. noroc şi fericire. Este într-adevăr miraculoasă, are o mulţime deLa obţinerea lumânărilor, alături Pensiunea va fi mobilată cu obiecte virtuţi.”de ceara de albine, ale cărei calităţi vechi, specifice zonei. Conceptul alesşi beneficii sunt incontestabile, se este „Bed and Breakfast”, interioarelefoloseşte parafină solidă, iar fitilurile vor fi înmiresmate datorită pernelor Pentru viitorsunt confecţionate din bumbac şi legăturilor cu lavandă, iar oferta de100%. Prin folosirea materialelor cazare va include mic dejun cu pâine Monica Marchiş speră ca tot mainaturale, flacăra nu degajă substanţe şi ceai de lavandă, asigurându-se mulţi tineri din România să se dedicenocive. un confort familial ca alternativă la cultivării plantelor medicinale. Ea cazarea obişnuită într-un hotel. îi va sprijini pe toţi cu sfaturi şi vaSăpunurile sunt obţinute doar încerca să le transmită misteruldin ingrediente naturale, ele fiind „Ne dorim să atragem turişti iubitori lavandei: „Tinerii trebuie să-şivarianta îmbunătăţită a cunoscutului de natură, care să participe la dorească să facă o agriculturăsăpun făcut în trecut în casă. Diferenţa activităţile noastre. Pentru aceasta, rentabilă, iar lavanda este de viitor.majoră este că, spre deosebire de laboratorul pentru procesarea Avem nevoie de specialişti care săsăpunul de casă, care era obţinut lavandei va fi montat chiar pe ştie totul despre plantele medicinale.prin fierberea unturii de porc, plantaţie, acolo unde se află şisăpunurile naturale create de Monica pensiunea”, povesteşte Monica Eu am fost în Italia un an pentruMarchiş sunt obţinute „la rece”, deci Marchiş. a mă specializa şi a învăţa desprefără fierbere, iar untura de porc este cultura lavandei, iar de când m-amînlocuită cu uleiuri vegetale cum ar fi Acestea nu sunt singurele ei proiecte întors, sunt în permanenţă lângăuleiul de măsline, shea, cocos, unt de de viitor: „Ne dorim să colaborăm cu ingineri, lucrând cot la cot cu ei.cacao, ricin. Nefiind tratate termic, o fabrică pentru a produce ciocolată, Ce vis poate fi mai ispititor decâtaceste uleiuri îşi păstrează calităţile biscuiţi şi pâine cu lavandă. Printre ca ţara să se transforme într-unhidratante şi nutritive. În plus, se produsele noastre, se află şi siropul tărâm mirific, acoperit de un covoradaugă lavandă şi alte ingrediente cu lavandă. A fost o bucurie când nesfârșit de lavandă?”cu proprietăţi benefice, care conferă unul dintre clienţii noştri mi-aaspect, culoare şi textură săpunului. adus un tort preparat cu siropul cumpărat de la mine”.Lavanda – atracţie pentru Monica Marchiş plănuieşte o sărbătoare a lavandei, organizată înturişti perioada culesului, sărbătoare în care tradiţia să se îmbine cu arta.Un proiect pe cale să devină realitate Ştiaţi că…este diversificarea activităţii prin Pentru ea, lavanda este o plantădeschiderea unei pensiuni turistice. …numele lavandei derivă din misterioasă la care nu poate renunţa:„Am cumpărat o clădire veche pe care latinescul „lavare” care înseamnă „a spăla”, iar florile de lavandă erau folosite în Roma antică pentru aProprietăţile revigorante ale lavandei parfuma băile publice?Lavanda (Lavandula officinalis) este sedativă şi reechilibrantă a sistemului …furnicile, puricii şi gândacii fug denervos, fiind indicată în stări de depresie, în afecţiuni cauzate de situaţii mirosul de lavandă? Pentru a scăpatensionate, de stres, melancolie sau anxietate. Induce un somn odihnitor și de musafirii nepoftiţi, stropiţi deare efect calmant şi reconfortant în caz de surmenaj, vertij, ameţeli, migrene și două ori pe zi locurile în care aceştiagreaţă. se ascund, cu o soluţie formată din 6 linguri de apă și 10 picături de uleiAplicată extern, lavanda este eficientă pentru calmarea durerilor reumatice și a esenţial de lavandă.celor provocate de luxaţii, entorse şi contuzii.Uleiul de lavandă are proprietăţiantiseptice şi antiinflamatorii care favorizează regenerarea ţesuturilor, ajutând … dacă se amestecă puţină lavandăla cicatrizarea şi la vindecarea rănilor. cu cimbru (într-o proporţie aproximativă de 1:5) se obţine unAjută la combaterea afecţiunilor respiratorii, reglează funcţiile ficatului, funcţiile condiment fin pentru mâncăruri?cardiace şi afecţiunile aparatului digestiv. Este cunoscută şi pentru proprietăţile Acestea vor căpăta o aromă rafinatăei diuretice. şi, în plus, vor fi mai uşor digerabile. 53
  • România rurală – Nr. 6 Leader la zi Cooperare transnaţională România - Ungaria Clustere Geografice privind „Schimbul de Cunoştinţe” Promovarea clusterelor macroregionale este o iniţiativă a Reţelei Europene de Dezvoltare Rurală (REDR). Macroregiunile sunt clar definite ca regiuni geografice formate, parţial sau în întregime, din două sau mai multe state membre. Scopul încurajării clusterelor macroregionale ale reţelelor Acord de cooperare rurală din Macroregiunea Europeană naţionale de dezvoltare rurală este: între reţelele naţionale a Dunării sau altă regiune de interes • facilitarea într-o mai mare comun agreată de către ambele măsură a comunicării şi a schimbului de dezvoltare rurală din reţele. activ de cunoştinţe între reţele; România şi Ungaria • să promoveze proiectele de • dezvoltarea unor interese cooperare ale Grupurilor de Acţiune macroregionale ale reţelelor – Reprezentanţii Unităţilor de Sprijin Locală române şi maghiare; incluzând legătura cu politicile ale Reţelelor de Dezvoltare Rurală • să dezvolte cooperarea între macroregionale ale UE şi alte din Ungaria şi România au semnat la organizaţiile de agricultori şi tinerii strategii; sfârșitul lunii septembrie un acord de fermieri; • promovarea mai multor cooperare între cele două organizaţii. • să faciliteze diseminarea acţiuni comune ale reţelelor Misiunea acestui tip de acorduri celor mai bune practici în domeniile naţionale, precum şi a cooperării de cooperare este de a consolida de producţie şi de comercializare a transnaţionale între GAL-uri la nivel legăturile și de a promova produselor locale; macroregional; comunicarea activă și fluidă, • să disemineze cele mai • promovarea unei culturi pentru a servi mai bine membrilor bune practici în domeniul producţiei pozitive de „învăţare reciprocă” între rețelelor. Adesea teritoriile europene şi utilizării energiei regenerabile şi reţelele vecine. vecine împărtăşesc probleme și durabile; oportunități comune, iar cooperarea • să schimbe şi să disemineze În prezent, există un cluster de permite unirea eforturilor pentru a metodologii profesionale care să „schimb de cunoştinţe” între reţele de optimiza resursele și comunicarea permită aşezărilor rurale mici şi dezvoltare rurală, respectiv Clusterul ideilor inovatoare care să contribuie comunităţilor rurale să poată solicita din Nordul Mării Baltice, format la îmbunătățirea rezultatului sprijin financiar şi să gestioneze cu din reţelele din Danemarca, Suedia, activităților și proiectelor promovate succes proiecte de dezvoltare rurală; Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, în ambele teritorii. • să schimbe şi să disemineze Polonia şi Germania. Acesta este un bune practici privind reînnoirea și cluster activ care desfăşoară activităţi Prin acest acord se acordă o atenție menţinerea serviciilor publice în regulate (de două ori pe an), planifică specială cooperării în următoarele aşezările rurale mici; activităţile comune şi joacă un rol domenii: „organizarea de evenimente • să identifice şi să disemineze activ în cadrul componentei de profesionale comune, diseminarea bunele practici obţinute prin dezvoltare rurală din Regiunea Mării de practici profesionale, promovarea proiectele de dezvoltare ale micilor Baltice (EUSBSR). relaţiilor benefice cu alte Reţele antreprenori. de Dezvoltare Rurală în regiuni de interes comun, publicații, inclusiv Primul rezultat al acestei activităţi, de Întâlnire Internaţională rezultate ale activităţii comune de apropiere reciprocă între cele două cercetare”. de Cooperare România – reţele, a fost desfăşurarea primei întâlniri de cooperare România Ungaria în Timişoara Acordul urmărește: - Ungaria, adresată promovării • să promoveze relaţiile cu cooperării în cadrul Axei LEADER a În perioada 27 – 28 septembrie USR a alte reţele naţionale de dezvoltare PNDR. organizat la Timişoara un eveniment54
  • internaţional a cărui tematică a documentului. Agenda evenimentuluifost cooperarea între Grupurile a inclus şi exemple ale altor iniţiativede Acţiune Locală şi reţelele de de cooperare, cum ar fi Programuldezvoltare rurală din România şi de Cooperare Transfrontalieră şiUngaria. La acest eveniment au cooperarea între oraşele Timişoara şiparticipat zece reprezentanţi ai Szeged.GAL-urilor din România şi ai unorGAL-uri din Ungaria, precum şi Totodată, au fost organizate atelierereprezentanţi ai unităţilor de sprijin de lucru tematice legate de diferiteale celor două reţele şi alte entităţi aspecte ale dezvoltării rurale: turism,implicate în dezvoltarea Regiunii produse locale, patromoniu culturalVest a României. şi natural. La „cafeneaua cooperării” a fost organizat un spaţiu pentruImplicarea GAL-urilor în toate potenţialii parteneri în proiecte deaspectele legate de eveniment cooperare.evidenţiază relevanța pe care oau aceste entităţi în îndeplinirea „Participarea la evenimentul deobiectivelor acordului, ca piese la Timișoara, organizat de cătrecheie pe tot parcursul procesului de echipa USR, a fost unul dintre pașiidezvoltare rurală. GAL-urile sunt întreprinși de GAL-ul nostru pentruresursa noastră cea mai importantă a pune bazele unei cooperări cupentru a spori, prin cooperare GAL-uri din Ungaria, dar și cutransnațională, eficienţa dezvoltării altele din România, care au specificrurale durabile în România și geografic și organizatoric similarUngaria. cu al nostru”, a declarat Sandor Kalman, un reprezentat al AsociaţieiÎntâlnirea de la Timişoara a GAL Homorod Rika Târnava.inclus prezentarea Acordului deCooperare între reţele și semnarea „Încă de la înscriere am avutCa rezultat al atelierelor de lucru de la Timişoara, participanţii au planificat să ne întâlnim cu uniniţiat şase proiecte de cooperare transnaţională: GAL din zona lacurilor naturale de• „Muzeul din şcoala veche cu parc pentru tineret”. Obiectivele pe râul Tisa. În timpul ateliereloracestui proiect sunt : petrecerea timpului liber de către tineri în mod constructiv; de lucru am constatat ca aveminventarierea patrimoniului cultural, conştientizarea valorilor locale. La acest interese similare de cooperare cuproiect participă patru GAL-uri din România şi două din Ungaria. un alt GAL din România, Alutus,• „Drumul produselor locale de la producător la consumator”. din Covasna şi partenerul lorObiectivele proiectului sunt: sprijinirea producătorilor în promovarea produselor maghiar din zona Lacului Balaton.locale; identificarea produselor locale specifice fiecărei zone; inventarierea Analizând oportunitățile pe care leproduselor locale tradiţionale, certificarea acestora, promovarea lor prin poate oferi fiecare GAL, am stabilitmateriale promoţionale, identificarea şi realizarea unei pieţe de desfacere on- să dezvoltăm două propuneri deline şi a unui studiu de marketing şi de impact asupra consumatorilor. La acest proiecte de cooperare: un proiectproiect participă trei GAL-uri din România şi patru din Ungaria. de cooperare care să pornească• „Realizarea unor trasee turistice tematice”: trasee turistice de la ideea promovării recipoce a(pietonale, de ciclism) între fermele tradiţionale, trasee viticole şi vinicole. La produselor locale tradiţionale dinacest proiect participă trei GAL-uri din România şi patru GAL-uri din Ungaria. zonele acestor GAL-uri şi un proiect• „Înfiinţarea de pensiuni şi clădiri comunitare” de către GAL- de cooperare pentru dezvoltareauri pentru a contribui astfel la finanţarea comunităţilor locale prin venituri din turismului în situri Natura 2000:turism şi organizarea unor conferinţe. La acest proiect participă trei GAL-uri din peşteri, chei, lacul Balaton și râulRomânia şi trei GAL-uri din Ungaria. Tisa.• „Sisteme de certificare a produselor tradiţionale locale”:asigurarea unei calităţi mai bune a produselor locale prin certificare; creşterea După două săptamâni, ne-amvalorii adăugate și asigurarea continuă a calităţii. La proiect participă trei GAL- reîntâlnit la sediul nostru și amuri din România şi patru din Ungaria. stabilit detaliile proiectelor de• „Organizarea unor festivaluri gastronomice cu produse cooperare: tematica, acţiuniletradiţionale” în cadrul fiecărui GAL participant, pentru a promova tradiţiile și activitățile fiecărui partener,culturale locale. La acest proiect participă două GAL-uri din România şi trei din inclusiv investițiile care urmează aUngaria. fi realizate în cadrul proiectelor”, a adăugat Sandor Kalman. 55
  • România rurală – Nr. 6 Știri Măsuri de informare legate de Politica Agricolă Comună Comisia Europeană cofinanţează măsuri de informare legate de Politica Agricolă Comună (PAC) care au următoarele obiective: a. să explice, să contribuie la, să implementeze şi să dezvolte Politica Agricolă Comună; b. să promoveze modelul european de agricultură şi să ajute oamenii să-l înţeleagă; c. să informeze fermierii şi alţi agenţi activi în zonele rurale, d. să conştientizeze opinia publică în legătură cu aspectele şi obiectivele PAC; O cerere de propuneri de proiecte este publicată în fiecare an. Comisia acceptă solicitări doar de la entităţi legale care sunt stabilite într-un stat UE de cel puţin doi ani. Cererile de finanţare pentru a implementa măsuri în perioada aprilie 2013 – martie 2014 pot fi depuse până la 30 noiembrie 2012. Mai multe informaţii pot fi găsite la adresa următoare: http://ec.europa.eu/agriculture/grants-for-information- measures/index_en.htm Doar producătorii agricoli persoane fizice îşi vor putea vinde produsele la tarabele din pieţele agroalimentare Organismele instituţionale responsabile pentru aplicarea măsurilor de reglementare pe piaţa legumelor şi fructelor proaspete sunt: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice. Guvernul României a lansat consultarea publică privind Proiectul de hotărâre pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a filierei de comercializare a legumelor şi fructelor proaspete. Prin acesta, doar producătorii agricoli persoane fizice îşi vor putea vinde produsele la tarabele din pieţele agroalimentare, iar persoanele juridice vor putea vinde legume şi fructe proaspete, dar în spaţii individuale din cadrul pieţelor, delimitate distinct şi amenajate corespunzător pentru depozitare şi comercializare, inclusiv cu case de marcat. Documentul menţionează la Art 7 (2) „Administraţia pieţelor alocă tarabe din cadrul pieţelor agroalimentare producătorilor agricoli persoane fizice, iar agenţii economici persoane juridice comercializează legumele şi fructele proaspete în magazine proprii gen aprozar sau, după caz, în magazine mixte. Art. 6 (1) Transportul de legume şi fructe destinate consumului familial fără a necesita filă aferentă din carnetul de producător sau alt document cu regim fiscal este permis pentru o cantitate maximă de 50 kilograme”. Comercializarea en detail şi en gros a legumelor şi fructelor va fi condiţionată de existenţa unui carnet de producător cu elemente de securizare, avizat atât de primar, cât şi de asociaţia de profil din zonă, incluzând date privind suprafaţa totală cultivată, structura pe specii de legume şi/sau pomi, producţiile estimate etc. Va fi deschis un registru special la primării unde se va ţine evidenţa carnetelor de producători de legume/fructe. Piață de legume-fructe și produse tradiționale în Pipera În octombrie, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a vizitat piaţa de legume - fructe şi produse tradiţionale Pipera. „Această piaţă oferă producătorilor posibilitatea de a desface marfa direct, la preţuri de producător şi totodată oferă o nouă posibilitate pentru consumatori să cumpere la preţuri ceva mai bune decât găsesc în alte condiţii. Este şi interesul Ministerului Agriculturii să sprijine astfel de iniţiative. Iniţiativa aparţine unui producător agricol, care şi-a extins oarecum aria de activitate – a închiriat un spaţiu în această zonă şi a dat posibilitatea tuturor producătorilor care sunt sau nu în asociaţia dânsului să vină să desfacă marfa direct la preţurile pe care le doresc, fără alţi intermediari”, a declarat Daniel Constantin.56
  • România ia exemplul portughez în domeniul irigațiilorÎn perioada 23-25 octombrie 2012, o delegaţie a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale condusă de secretarul destat Daniel Botănoiu a vizitat proiectul multifuncțional Alqueva, din Portugalia, pentru a se inspira în ceea ce priveștedezvoltarea unui program de refacere a infrastructurii de irigații, cu finanţare din fonduri comunitare.„Portugalia este primul stat european care a reuşit să atragă fonduri europene pentru construirea unui sistem de irigaţiieficient şi cu un consum redus de energie electrică”, a declarat Daniel Botănoiu. „Portugalia utilizează tehnologie pentruirigaţii performantă şi mai ales productivă. Practic, la fiecare euro investit în sistemul de irigaţii portughez, returnărilesectorului sunt de 4 euro pe unitatea investită. Acest fapt scoate în evidenţă eficacitatea sectorului. Ţinta noastră esteaceea de a construi un sistem de irigaţii la fel de performant precum cel portughez, iar investiţia să fie făcută din fonduricomunitare”, a adăugat secretarul de stat Daniel Botănoiu.Proiectul Multifuncţional Alqueva este localizat în sudul Portugaliei, în provincia Alentejo. Această regiune s-a confruntatcu un deficit de apă, ceea ce a împiedicat dezvoltarea agriculturii. Proiectul are impact asupra unei suprafeţe de aproximativ10.000 km2, din 20 de judeţe, ceea ce îl transformă într-un instrument structural şi un motor pentru o serie de activităţidiverse, susţinute într-un proces de dezvoltare integrată.Rezervorul Alqueva are o capacitate de 4.150 hm3 şi acoperă 250 km2 (cel mai mare lac artificial din Europa).Obiectivele proiectului Alqueva sunt:- asigurarea unei rezerve strategice de apă;- garantarea furnizării apei potabile şi industriale în zonă (peste 200.000 locuitori);- agricultură durabilă: garantarea furnizării apei pentru agricultorii din zonă pentru o perioadă de 3 ani, în condiţiileunei secete hidrologice de 3 ani succesivi (această autonomie poate ajunge şi la 4 ani datorită creşterii eficienţei în folosireaapei de către fermieri şi orientării către culturi care necesită o cantitate mai mică de apă);- energie regenerabilă: furnizată de hidrocentrale, centrale solare şi eoliene;- reconversia de mediu: noi oportunităţi de afaceri;- turism durabil: facilităţi turistice din zona rezervorului Alqueva (lac de 250 km2 cu 1.160 km de ţărm);- dezvoltare economică şi socială: crearea de noi firme şi menţinerea populaţiei în zonă.Infrastructura aferentă proiectului este în proprietatea statului, iar Întreprinderea pentru Dezvoltare şi Infrastructură dinAlqueva (EDIA) este responsabilă cu lucrările de construcţie şi cu administrarea proiectului. 57
  • România rurală – Nr. 6 Congres European de Turism Rural la Piatra Neamț Congresul EuroGites de Turism Rural prezenţa a peste 300 de participanţi Ştiam de peisajele frumoase, dar organizat la Piatra Neamţ, în perioada din 28 de ţări. observ că încep să se construiască 07-10 octombrie 2012, a reprezentat și alte lucruri pozitive. Accentul va un mare câştig pentru România. În ziua deschiderii oficiale, trebui pus pe natură, pe autenticitate, Locaţia aleasă, orașul turistic Piatra participanţii au fost introduşi în dar şi pe pregătirea produselor Neamţ s-a dovedit a fi foarte inspirată. atmosfera tradiţională de către tradiţionale. Văd turismul rural Pe parcusul desfăşurării Congresului, ansamblurile populare venite din românesc ca fiind axat pe turismul Piatra Neamţ nu a reprezentat doar Alba, Bran, Neamț, Suceava și ecologic, de relaxare, pe drumeţii judeţul, ci întreaga Românie ca fiind Vrancea. Un spectacol încărcat de şi pe gastronomie. Trebuie să avem o destinaţie extraordinară pentru tradiţie şi armonie a fost asigurat de grijă de tradiţii şi să le promovăm”, turismul rural, cultural şi ecologic. tulnicăresele venite tocmai din Alba. a declarat Vittoria Brancaccio, Președintele EuroGites. Tema propusă anul acesta a fost „România este din nou foarte „Turismul inovativ, o nouă viaţă activă pe harta europeană într- pentru zonele rurale”. Pornind de la un domeniu pe care îl stăpâneşte Sesiunile Congresului această temă, cei prezenţi au căutat foarte bine şi are un potenţial foarte European de Turism Rural să evidenţieze faptul că turismul nu important care începe să fie pus în înseamnă doar un spaţiu de cazare şi valoare din ce în ce mai mult. Pentru Discursurile şi prezentările de masă. Trebuie făcută legătura între agricultura europeană, turismul Congresului European de Turism turismul rural, partea de alimentaţie rural este un element cheie, pentru Rural au fost susţinute la Sala ecologică, din gospodăria proprie sau că dincolo de faptul că trebuie să Polivalentă. În paralel cu discursurile cu produse specifice zonei respective producem hrană din agricultură, invitaţilor, în incinta Sălii Polivalente, şi activităţile de agrement. este important să păstrăm tradiţiile meşteri populari veniți din toate din mediul rural. Între agricultură colțurile țării şi standuri cu produse Buna desfăşurare a evenimentului şi turismul rural există o legătură de gastronomie tradiţională aveau să s-a datorat eforturilor depuse în care nu trebuie pierdută”, a declarat întregească ambianţa. organizare de către EuroGites, în cadrul deschiderii oficiale Dacian ANTREC România, Ministerul Cioloș, Comisarul European pentru Dezvoltării Regionale şi Turismului Agricultură și Dezvoltare Rurală. „Turismul inovativ – o şi de către autorităţile locale ale judeţului Neamţ. În cadrul „Am găsit o Românie schimbată faţă nouă viaţă pentru zonele Congresului a fost înregistrată de ceea ce mă aşteptam să găsesc. rurale” Importanţa turismului în zonele rurale – trecut şi prezent Speakerii au urmărit prin discursurile şi prezentările lor să ofere exemple şi mai ales soluţii pentru o optimă valorificare a resurselor locale şi a dinamicii sociale în turismul rural având ca principal scop generarea de economii şi oportunităţi în zonele rurale, dezvoltarea continuă a turismului rural şi susţinerea politicilor din trecut, prezent şi viitor. Klaus Ehrlich, secretarul general al EuroGites, a sintetizat situaţia turismului rural pe anul 2012 la nivel european, estimând valorile de 360.000 – 450.000 de unități de cazare din care aproximativ 20% reprezintă sectorul de agroturism. Doamna Maria Stoian, de la A.N.T.R.E.C. România, a prezentat58
  • evoluţia turismului rural românesc,ponderile pensiunilor la nivel naţionalfiind de: 70%, identificate ca şi caseale localnicilor, 30% - construcții noi(majoritatea cu fonduri SAPARD).Dintre acestea circa 85% sunt în sate,10% foste sate transformate în oraşe(Predeal, Râșnov), iar 5% le găsimpoziţionate la marginea orașelor.Majoritatea celor invitaţi să iacuvântul au atins în prezentările lorimportanţa axei agricultură-turism-infrastructură, axă ce reprezintăpunctul cheie în dezvoltareaturismului rural al României.Păstrarea comunităţilor ruraleşi a tradiţiilor prin intermediulturismului; concepte inovative Târgul Meşterilor În timpul congresului au fost șişi produse în turismul rural Populari şi Târgul Culinar seminarii, pentru patru grupuri de lucru, precum și excursii tematice.Participanţii au asistat la prezentările În paralel cu aceste manifestărisituaţiei turismului rural în ţări în incinta şi în perimetrul Sălii Drumurile verzi au vizat căileprecum: Rusia, Moldova, Letonia, Polivalente din Piatra Neamţ s-a ferate vechi din zona Tarcăului,Germania, Estonia, Grecia şi desfăşurat Târgul Meşterilor scoase din folosinţă, în idea de a leIrlanda. Astfel, reprezentanţii ţărilor Populari şi Târgul Culinar. transforma pentru drumeţii, traseeenumerate, proveniţi din sectorul de mountain biking etc.;turismului rural şi-au exprimat Invitaţii de peste hotare s-au arătat Moştenire culturală – traseulpunctele de vedere, oferind prezentări impresionaţi de conservarea şi a urmărit să atragă atenția asupraample cu referiri la păstrarea prezentarea tradiţiilor româneşti, de valorificării obiectivelor turisticecomunităţilor rurale şi a tradiţiilor frumuseţea şi diversitatea costumelor ca: mănăstiri, castele, în scopulprin intermediul turismului fiecărei populare, precum şi de tinerii care conservării şi promovării acestora.regiuni supuse studiilor de caz îmbrăcaţi în port popular încondeiau Seminarul a fost ţinut la Mănăstireaexemplificate, precum şi idei despre ouă sau sculptau în lemn. Aceștia Neamţ.concepte inovative şi produse în reprezentau zone încărcate de tradiție Natură – importanţa conservăriiturismul rural aplicate sau în curs de precum: Argeșul, Brașovul, Gorjul, Parcurilor naturale, a ariilor naturaleaplicare în ţările lor. Maramaureșul, Sibiul, Suceava. protejate, seminar ţinut la Hotel Un veritabil succes au înregistrat Bistriţa din Durău. şi meşterii cioplitori de bastoane, Gastronomie – Moştenire a culturii rurale în Europa, seminar organizatTurismul rural în lumea meşterii fierari şi potcovarii din zona Neamțului. pe Muntele Cozla.Internetului şi SocialMedia „Prin viitoarea Politică Agricolă Târg culinar Comună, finanţăm consistentÎn cadrul acestei teme vorbitorii au dezvoltarea turismului rural şi sperprezentat importanţa Internetului şi A.N.T.R.E.C-ul, cu ocazia să vedem şi în România din ce în cea aplicaţiilor sale pentru dezvoltarea Congresului European de Turism mai mult, dincolo de pensiuni, 100%turismului rural. Pornind de la Rural a avut reprezentanţi din toate alimentaţie locală, tradiţională,aceste tehnici şi instrumente, ca filialele sale care au organizat o sănătoasă.rezultat al folosirii lor se urmărește adevărată expoziţie de artă culinară.schimbarea modului de comunicare Prânzul a fost asigurat din produsele Un turism rural veritabil înseamnăîntre clienţi şi furnizori. Astfel, s-a tradiţionale aduse din pensiuni cu capacităţi de primire şi cazare,căutat oferirea informaţiilor privind farmec din toate colţurile ţării. Iată activităţi turistice, dar şi alimentaţie.proprietarii de pensiuni care pot să câteva exemple de produse autentice, O mare parte din mediul rural dinse folosească de aceste oportunităţi reprezentative fiecărei zone a ţarii: România trebuie să-şi găseascăpentru eficientizarea şi dezvoltarea brânză de burduf în coajă de brad din viitorul şi prin agricultură,” amanagementului şi marketingului Bran, peşte brăilean afumat preparat declarat Dacian Cioloș.turismului rural. în diverse feluri, minciunele din Argeș, păstrav afumat din Suceava. 59
  • România rurală – Nr. 660
  • România rurală – Nr. 6 Deschiși Către Viitor CONTACT: Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR) Str. Clucerului nr. 35, et. 1, Sector 1, Bucureşti, CP 011363 Tel/fax: 021 3171580, 021 3171581 E-mail: info@rndr.ro, Internet: www.rndr.ro Acest material a fost realizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Noiembrie 2012 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene