Your SlideShare is downloading. ×
România Rurală    Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală Numărul 3								                        Iunie-Iulie 2012Măsuri P...
România rurală – Nr. 3                      BIROURILE REGIONALE     Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare ...
România rurală – Nr. 3                             Editorial                             Tinerii din                      ...
România rurală – Nr. 3    Dezvoltare Rurală    Întinerirea satelor – măsuri de stimulare    a tinerilor din mediul rural  ...
România rurală – Nr. 3    Tânăr din Vama Veche, cu doctorat în    minisubmarine, a dat cercetarea pe    apicultură    La 2...
România rurală – Nr. 3    Omul sfințește locul                                                                            ...
România rurală – Nr. 3     Unul dintre ultimii pietrari din Măgura,     Buzău     „Să stai sub pământ, să spargi bolovani ...
România rurală – Nr. 3     Oferta de cercetare a Academiei de Științe                                                     ...
România rurală – Nr. 3     Festivalul cașcavalului de Brăduleț, Argeș     Zona argeșeană Brădet, din comuna     Brăduleț, ...
România rurală – Nr. 3                              prezentate s-a numărat și cașcavalul                              prod...
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.

1,339

Published on

Un articol despre proiectele noastre din Delta Dunarii, scris de mine pentru Asociatia Ivan Patzaichin-Mila 23 (Romania Rurala - Nr. 3 Iunie-Iulie 2012). În acest număr, care are ca temă principală tinerii și rolul acestora în dezvoltarea spațiului rural românesc, puteți citi despre: Măsuri PNDR pentru întinerirea satelor; Oameni ai Deltei; Noua Politică Agricolă Comună; Fermă de capre de inspirație franceză; Produsele tradiționale ajung la mall.

Published in: Business
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
1,339
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
4
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Transcript of "Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii."

  1. 1. România Rurală Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală Numărul 3 Iunie-Iulie 2012Măsuri PNDRpentruîntinerireasatelorOameni aiDelteiNouaPoliticăAgricolăComunăFermă decapre deinspirațiefrancezăProduseletradiționaleajung la mall RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ
  2. 2. România rurală – Nr. 3 BIROURILE REGIONALE Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală Cuprins BRĂILA EDITORIAL ................................................................................................................................................................................................................................. 3 Str. Dorobanţilor nr. 604 A, CP 810067, usr.sud.est@rndr.ro Tel.: 0239 610921, Fax: 0239 610920 DEZVOLTARE RURALĂ • Întinerirea satelor – măsuri de stimulare a tinerilor din mediul rural 4 CRAIOVA ........................................................................................................ • Tânăr din Vama Veche, cu doctorat în minisubmarine, a dat cercetarea pe apicultură ...................................................................... 6 Str. Breştei nr. 116, et. 2, CP 200177, usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro • Pensiunea Viscri 125 – Familie de tineri din București se mută la țară și deschide o afacere în turism 8 Tel.: 0251 593442, Fax: 0251 596725 .................................. • Tânăr pietrar din Măgura, Buzău, duce tradiția mai departe .......................................................................................................................... 10 ZALĂU • Oferta de cercetare a Academiei „Gheorghe Ionescu-Șișești” .......................................................................................................................... 12 Str. Gheorghe Lazăr nr. 14, et. 3, CP 450010, usr.nord.vest@rndr.ro • Festivalul cașcavalului de Brăduleț, Argeș ................................................................................................................................................................ 14 Tel.: 0260 610058, Fax: 0260 610059 • Cum să „nășești” un pom, o vacă sau chiar o întreagă grădină de zarzavaturi ...................................................................................... 17 • Reforma Politicii Agricole Comune după 2013 ..................................................................................................................................................... 18 TÂRGU MUREȘ Str. Republicii nr. 48, ap.1, CP 540110, usr.centru@rndr.ro OAMENI Tel.: 0265 210614, Fax: 0265 210613 • Oameni ai Deltei .................................................................................................................................................................................................................... 22 • Ivan Patzaichin – după aur pentru România, viziune pentru viitorul Deltei Dunării 28 IAŞI ....................................................................... • Cula Maldăr – legendă, atmosferă boierească și stil oltenesc ......................................................................................................................... 30 Şos. Păcurari nr. 145, Et. 1, CP 700552, usr.nord.est@rndr.ro • Dar din dar se face rai ......................................................................................................................................................................................................... 32 Tel.: 0232 464288, Fax: 0232 464287 • Rromii din Sărulești, Călărași: Accesarea unui loc de muncă începe cu frecventarea grădiniței ................................................. 34 TIMIŞOARA • Proiecte, identități, repere etnice în spațiul rural dobrogean ........................................................................................................................ 36 Str. Andrei Șaguna nr. 3, bl. U5, ap. 1, CP 300104, usr.vest@rndr.ro • Caritas – instruire pentru fermieri și practică în străinătate ......................................................................................................................... 38 Tel.: 0256 232579, Fax: 0256 232578 • Servicii stomatologice, cu fonduri europene .......................................................................................................................................................... 40 • Mic magazin de piese auto, deschis cu sprijin guvernamental, într-un sat arădean ........................................................................... 41 TÂRGOVIŞTE • În costum popular la Bruxelles ...................................................................................................................................................................................... 42 Str. Tudor Vladimirescu nr. 14, parter, CP 130078, usr.sud.muntenia@rndr.ro • Anteprenoriat în mediul rural, la feminin ................................................................................................................................................................ 43 Tel.: 0245 612211, Fax: 0245 612212 EXPERIENȚE BUCUREŞTI • Ferma mea: Fermă de capre de inspirație franceză ......................................................................................................................................... 44 Str. Clucerului nr. 35, et. 1, Birou 19, Sector 1, CP 011363, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro • Comunitatea mea: Grupul de producători Măgura, Sibiu – „Ca grup, avem altă forță” ............................................................. 46 Tel.: 021 3171583, Fax: 021 3171584 • Afacerea mea: Produsele tradiționale ajung la mall ....................................................................................................................................... 48 LEADER LA ZI • CULTrips .................................................................................................................................................................................................................................... 50Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică. • Uimește-mă, LEADER! ....................................................................................................................................................................................................... 52Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro • Grupurile de acțiune locală din România au deschis sesiuni de depunere a proiectelor .................................................................. 53 • Curs de afaceri care îi impulsionează pe tinerii antreprenori din Suedia ................................................................................................. 54USR, Departamentul Publicaţii, Iunie-Iulie 2012ISSN 2284-8665 ȘTIRIISSN-L 2284-8665 • Știri MADR .............................................................................................................................................................................................................................. 55© RNDR, 2012 • Știri USR ................................................................................................................................................................................................................................... 56Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România. PIAȚA PARTENERIATELOR ...................................................................................................................................................................................... 57Copyright fotografii: Gelu Toaipă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale / Agenția de Plăți pentru DezvoltareRurală și Pescuit, Mihai Grigore, Bogdan Vlădescu, Gabriela Popescu, Colin Shaw, Marius Verdeși, Călin Cordoș, CONTRIBUIM LA REDACTAREA REVISTEI ................................................................................................................................................ 58Elena Cosma, Oana Radu Turcu, Cristina Vasilescu, FreePixels.com.Proiect finanțat prin Măsura 511 - Asistență tehnică 1
  3. 3. România rurală – Nr. 3 Editorial Tinerii din mediul rural: energie, entuziasm, pricepere și inventivitate Dedicăm acest număr al revistei „România rurală” tuturor tinerilor întreprinzători care, prin munca și perseverența lor, aduc un suflu proaspăt în satele românești. Cu entuziasm, pricepere, energie și uneori cu dorința de a demonstra că pot sparge tiparele, tinerii întreprinzători ai acestor ani sunt cei care pun bazele unui alt trai la țară. De cele mai multe ori munca lor trece neobservată, eforturile lor nu sunt aclamate de nimeni. Cu toate acestea, fără ei, fără tinerii care preiau fermele bunicilor și le modernizează, care deschid afaceri turistice de înaltă clasă, care practică meșteșuguri tradiționale și produc hrană de calitate, satele românești și-ar pierde vigoarea iar România ar pierde ce are mai de preț. Nu este ușor să răzbești în România la un mall din București, dacă ești nerambursabile prin Programul doar prin muncă, bun-simț și perseverent și știi cum să demonstrezi Național de Dezvoltare Rurală. Nu dedicare. Însă există foarte mulți conducerii magazinului că afacerea ta în ultimul rând, veți putea afla că români care reușesc. Pe aceștia, și este profitabilă pentru toată lumea. PNDR sprijină și inițiative cum ar fi în special pe cei tineri, dorim să-i cabinetul stomatologic deschis de un promovăm și să le arătăm și altora că În acest număr al revistei vă tânăr medic harghitean, care acum se poate. prezentăm și câțiva oameni din Delta oferă servicii moderne pacienților Dunării, cu îndeletnicirile și planurile din zonă. Se poate să ai doctorat și să te dedici lor, precum și inițiativa campionului apiculturii, așa cum a făcut-o un tânăr nostru mondial Ivan Patzaichin Așa cum spunem, cu mândrie, că din Vama Veche care nu regretă nicio pentru un alt tip de turism în zona „veșnicia s-a născut la sat”, credem clipă că s-a lăsat de cercetare. Se poate sa natală. Totodată, vă informăm cu totodată că numai tinerii pot face ca să lucrezi ani buni în consultanță, privire la reforma Politicii Agricole satele noastre să fie veșnice. în capitală, și să hotărăști că pentru Comune după 2013, care prevede familia ta viața la țară are mai multe intensificarea sprijinului acordat de oferit – și deschizându-ți o pensiune tinerilor din mediul rural. Veți mai Viviana Vasile, Team Leader al într-un sat săsesc, din care mulți putea citi despre o fermă de capre proiectului „Înființarea și Sprijinirea locuitori au plecat, să contribui și la din sudul țării care se mândrește Rețelei Naționale de Dezvoltare revitalizarea acestuia. Se poate să să fie cea mai modernă de acest tip Rurală” ajungi cu produsele tale tradiționale din țară și care a primit fonduri2 3
  4. 4. România rurală – Nr. 3 Dezvoltare Rurală Întinerirea satelor – măsuri de stimulare a tinerilor din mediul rural Interviu cu Bogdan Alecu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Avem o populație rurală îmbătrânită agricultură. Iar autoritățile, printr-o iar majoritatea tinerilor preferă serie de măsuri ale PNDR, asta și o slujbă în străinătate în loc să urmăresc: diversificarea activităților muncească la câmp. De ce ar rămâne în mediul rural. Tinerii își pot aduce tinerii în mediul rural? aportul în multe domenii. Tinerii promovează, de asemenea, o gamă Bogdan Alecu: Un răspuns simplu la largă de activităţi (turism rural, întrebarea pe care ați pus-o ar fi: dacă conservarea tradiţiilor şi mostenirii nu reușim să îi încurajăm pe tineri culturale), participă la asocieri locale, să rămână în mediul rural, vom fi aduc un suflu nou, idei inovatoare, nevoiți să aducem mână de lucru din dinamism, sunt entuziaști, creativi, alte țări, pentru muncile agricole, dar mai bine instruiți și mai bine nu numai. informați. A sta la țară nu înseamnă că trebuie Este adevărat însă că în ultimele să muncești neapărat la câmp, să decenii, satele românești au cunoscut cultivi roșii sau grâu. Poți deschide o două fenomene care au dus la afacere de orice tip – de la cabinete declinul forței de muncă: migrația Ce măsuri există pentru a-i stimula veterinare, la firme de piese auto, la tinerilor spre orașe sau spre alte țări pe tineri să rămână în mediul rural? turism, IT. În mediul rural există și ale Uniunii Europene și îmbătrânirea alte oportunități decât cele legate de populației rurale. În acest moment, Bogdan Alecu: În primul rând, există agricultorii tineri, sub 40 de ani, Măsura 112 – „Instalarea tinerilor Însă sprijinul nu se oprește aici. de microîntreprinderi”, pot fi reprezintă numai 10% din populaţia fermieri”, una dintre cele mai Să presupunem că ai primit deja finanțate inițiative diverse: ateliere Măsura 121 – „Modernizarea totală de fermieri, exploatând accesate din cadrul actualului PNDR. finanțare prin Măsura 112 și vrei de croitorie, firme care închiriază exploatațiilor agricole” un procent de 10% din suprafaţa În cadrul Măsurii 112, din anul 2008 să te dezvolți. Poți să accesezi echipamente agricole, firme care Sprijin nerambursabil: 40% agricolă utilizată. La cealaltă şi până acum au fost finanțate peste atunci Măsura 121 – „Modernizarea furnizează servicii de internet la Valoare minimă a proiectului: 5 000 de euro extremă, agricultorii care au depăşit 6 500 de proiecte în decursul a patru exploataţiilor agricole”, într-o țară, ateliere meșteșugărești. Tinerii Valoare maximă a proiectului: 2 000 000 vârsta pensionării, peste 65 de ani, sesiuni. În iunie anul acesta a avut perioadă de graţie determinată în care doresc să deschidă o afacere în de euro (zootehnie); 1 000 000 de euro reprezintă 43% din numărul total loc ultima sesiune de proiecte prin vederea conformării exploataţiilor domeniul energiilor regenerabile, (sectorul vegetal) această măsură, în cadrul actualului agricole la standardele europene în cei care activează în domeniul În cazul proiectelor care vizează și de fermieri şi exploatează 31% din program de dezvoltare rurală. vigoare. Criteriile de selecție pentru IT, în publicitate și în alte ramuri utilizarea energiilor regenerabile, suprafaţa agricolă utilizată. valoarea maximă a proiectelor poate astfel de măsuri de investiții prevăd creative pot accesa și ei fonduri prin crește la 3 000 000 de euro (zootehnie) Jumătate din suprafeţele deţinute Tocmai pentru a încuraja și sprijini punctaje suplimentare acordate Programul Național de Dezvoltare și 1,5 milioane de euro (sectorul vegetal), de exploataţiile de subzistenţă tinerii care înființează sau preiau tinerilor sub 40 de ani. Rurală, dacă firma are sediul la țară. respectându-se același procentaj maxim sunt conduse de persoane care au o exploatație ca șef al acesteia, privind finanțarea nerambursabilă (40%) depăşit vârsta pensionării, în timp autoritățile au mărit anul acesta Acest lucru înseamnă șanse mai mari Turismul rural este un alt domeniu ce 20% sunt deţinute de agricultori suma maximă pe care o pot primi, de pentru tineri de a accesa finanțări care a primit finanțare, iar criteriile la 25 000 de euro la 40 000 de euro. nerambursabile. Este vorba despre de selecție favorizează inițiativele Măsura 123 – „Creșterea valorii care, la sfârşitul acestei perioade un sprijin conjugat, prin măsuri care tinerilor. adăugate a produselor agricole și de programare, vor fi aproape sau silvice” vor fi depăşit pragul de pensionare. Pot accesa acest sprijin tinerii cu se completează unele pe altele. Sprijin nerambursabil: 50%, maximum Tocmai de aceea, Programul vârsta sub 40 de ani, care se instalează Sprijinul financiar oferit anul acesta 2 000 000 de euro Național de Dezvoltare Rurală 2007- pentru prima dată în exploataţia Spuneați mai devreme că tinerii pentru inițiative turistice este de Valoare minimă a proiectului: 5 000 de euro 2013 pune accentul pe stimularea agricolă în calitate de conducător din mediul rural pot accesa și alte maximum 200 000 de euro pentru Măsura 312 – „Sprijin pentru crearea și antreprenoriatuliu în rândul tinerilor (şef) al acesteia. Aceștia trebuie să fonduri în afara celor care țin de dezvoltarea unor activități recreative dezvoltarea de microîntreprinderi” care doresc fie să preia fermele de la trebuie să deţină sau se angajează să activități agricole. Puteți să ne dați și de maximum 100 000 de euro Sprijin nerambursabil: 85%, maximum dobândească competenţe şi calificări câteva exemple? pentru agroturism și turism rural. 2 000 000 de euro bunicii sau părinții lor, fie să deschidă profesionale în activitatea pe care Valoare minimă a proiectului: 5 000 de o afacere la țară într-un alt domeniu euro decât cel agricol. urmează să o desfăşoare. Bogdan Alecu: Prin Măsura 312 – „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea4 5
  5. 5. România rurală – Nr. 3 Tânăr din Vama Veche, cu doctorat în minisubmarine, a dat cercetarea pe apicultură La 28 de ani, Bogdan Vlădescu are Auzind de fondurile nerambursabile La sfârșitul anului 2010, a obținut doctorat în Inginerie Mecanică, este acordate tinerilor fermieri care finanțare de 12 500 de euro, prin specializat în submarine tractate și doresc să se instaleze în mediul Măsura 112. Cu ajutorul acestor bani, telecomandate, în genul celor pe care rural, s-a interesat la autorități și a și-a achiziționat noi stupi, având le-am văzut la televizor explorând fost primul din zonă care a obținut astăzi 150, în loc de 95. Totodată, a epava Titanicului. A lucrat o vreme finanțare prin Măsura 112. Își cumpărat echipamente automate, în cercetare, apoi ca inginer de probe amintește că la început nu a existat o cum ar fi o centrifugă pentru miere pe mare la Șantierul Naval Mangalia, foarte bună informare despre aceste și un topitor de ceară, care reduc dar în cele din urmă s-a hotărât să oportunități, iar când bătea la ușa substanțial timpul de lucru. devină fermier. vreunei instituții, pentru o adeverință sau pentru a obține clarificări, Stupii lui Bogdan Vlădescu produc „Ideea a fost simplă: crescând la constata că oamenii de-acolo nu știau în medie 2 tone de de miere pe an – țară, având animale, văzând cât de despre ce era vorba. miere polifloră, de floarea soarelui, prost e plătit sectorul de cercetare, de rapiță. Pe lângă miere, vinde și am ajuns la concluzia că e mai bine în „După ce am înțeles însă fenomenul roiuri de albine, pentru că atunci agricultură, decât să rămân inginer. și modul de întocmire a dosarului, când îngrijești cum trebuie o familie Aș fi putut să plec în străinătate, cum a fost simplu, nu mi-a luat mai mult de albine, anul următor dintr-una fac alții, dar n-am vrut. Am preferat de două săptămâni să pregătesc poți să faci două. să mă ocup de stupi, acasă, la Vama documentația necesară.” Veche,” spune Bogdan. „Banii veniți m-au ajutat foarte mult. Anul trecut am solicitat fonduri și prin Măsura 141, pentru fermele de semisubzistență, și voi primi 1 500 de euro, timp de cinci ani. Recent m-am asociat cu patru apicultori din zonă, vrem să facem o cooperativă și ne-am apucat să construim o spune el, de pe vremea anticilor greci. „Tinerii ar trebui să fie atrași de pot aplica în ceea ce fac acum. Un fabricuță pentru procesarea mierii. „Era așa-numita ambrozie, băutura mediul rural, să preia exploatațiile inginer sau un economist altfel se În acest fel, nu vom mai vinde zeilor. Avem rețeta, vom încerca bunicilor, ale părinților, să-și descurcă dacă începe o afacere în produsele noastre en gros, cu 8 lei/ să vedem cum iese, dar ne trebuie reconsidere opțiunile. Cei care cred agricultură, știe să facă o analiză kg, ca mai apoi să constatăm că câțiva ani pentru asta. Hidromel că agricultorii sunt pătura de jos a SWOT, un plan de afaceri, o proiecție mierea respectivă ajunge să coste am văzut la noi în comerț, dar e un societății ar fi bine să se gândească bugetară. dublu sau triplu pe piață, ci o vom produs din Germania.” de două ori. Toate aceste cunoștințe aplicate procesa, o vom ambala și vinde „Bunicul meu zicea: din agricultură Noi producem mâncare, ceea ce în agricultură îți aduc un mare chiar noi. Intenționăm să facem și nu te îmbogățești, dar nici sărac nu facem noi este esențial pentru avantaj. Pentru că sunt inginer, export și sperăm să finalizăm fabrica ești. Am făcut inginerie navală din viață. Iar celor care trăiesc greu, mă gândesc acum să construiesc eu anul acesta și să scoatem primele pasiune, fiind și din Vama Veche, ambiționându-se să profeseze într-un însumi centrifuge pentru miere, am borcane pe piață. Nu vom procesa crescând printre oameni care lucrau domeniu prost plătit, doar fiindcă pare toate cunoștințele necesare să fac numai miere, ci și propolis, lăptișor pe vapoare. M-am lăsat de inginerie mai elevat, le spun că oricâtă carte asta.” de matcă, ne-am gândit chiar și la o cu strângere de inimă. Ca inginer, ai avea, trebuie să te adaptezi. Și în linie de produse cosmetice. În planul aveam salariu de 1 500 de lei pe lună, momentul de față, singurul domeniu „Eu cred că agricultura e de viitor. de afaceri previzionăm că prin asta înseamnă 18 000 de lei pe an. care se revitalizează în România este Și mai cred că România a trecut mai deschiderea acestei fabrici vom crea Din apicultură fac cam 60 000 de lei agricultura. Industria și cercetarea bine decât alte țări prin această criză cinci locuri de muncă.” pe an și sunt propriul meu stăpân. sunt la pământ.” economică pentru că foarte mulți Un avantaj îl reprezintă faptul că dintre noi au rude la țară și mai iau Pentru că familia sa are și livadă și vie, apicultura nu este impozitată de fisc. „Dacă tinerii nu vin la țară, să de-acolo o găină, un porc, legume Bogdan se gândește și la alte produse, Totodată, o mare facilitate care ni repopuleze satele, unele ajunse sate din grădină. Dacă am depinde cu cum ar fi vinul și otețul din miere de se acordă prin Programul Național fantomă, ar fi mare păcat. Nu e o toții numai de supermarketuri, ar fi albine. Hidromelul – vinul din miere Apicol o reprezintă decontarea risipă că am licență, pentru că aceste o tragedie.” de albine – e o băutură străveche, tratamentelor pentru albine, a cunoștințe pe care le-am dobândit le biostimulatorilor și a stupilor.”6 7
  6. 6. România rurală – Nr. 3 Omul sfințește locul Deşi obţinerea finanţării a fost partea cea mai anevoioasă datorită spre încântarea mesenilor. „Cred că această zonă are un potenţial foarte O dorinţă birocraţiei excesive, dosarul de mare şi de aceeaşi părere sunt mulţi “Din punctul nostru de vedere, avem Tineri din București se mută la Viscri și deschid o finanţare fiind verificat de șase echipe în decurs de cinci luni din cauza unor oameni care au văzut astfel de zone în alte părţi al Europei. Toscana, un potenţial enorm, ce poate fi atins cu condiţia ca autorităţile să creeze pensiune modificări ale proiectului apărute pe parcurs, investiția este una de succes: în urmă cu 20 de ani, nu era mult diferită de zona în care ne aflăm noi. o infrastructură şi să impună nişte reguli bune de construire a caselor şi „construcţia a fost deja finalizată de Ceea ce s-a întâmplat acolo, şi în apoi lucrurile vor merge de la sine. un an, am avut un sezon foarte bun multe alte părţi ale Europei, a fost că Numai la Viscri sunt şase sau şapte Măsura 313 – Încurajarea activităţilor turistice CURIOZITĂŢI: şi cel nou pare să fie şi mai bun,” autorităţile au vrut să ajute zona să proprietari care ar investi bucuroşi Viscri 125 Raluca şi Mihai au participat la spune Mihai Grigore. se dezvolte. Au creat infrastructura sume mari în proiecte sustenabile, Sat Viscri, comuna Buneşti, judeţul Braşov realizarea documentarului „Wild şi au pus condiţii foarte stricte de dacă ar primi mai mult ajutor din Carpathia”, finanţat de European dezvoltare. partea autorităţilor.” Perioada de derulare: mai 2010 – mai 2012 În Provence, spre exemplu, dacă Nature Trust în care apare şi Prinţul O dilemă Valoarea totală a proiectului: 400 000 euro vrei să construieşti într-un sat Charles al Marii Britanii, la rândul Finanţare nerambursabilă FEADR: 200 000 euro său un îndrăgostit al locurilor „Am încercat să lucrăm cu meşteri istoric, poti alege între trei tipuri www.viscri125.ro transilvănene. locali, pentru că vrem să susţinem de ferestre, patru culori de faţadă meşteşugurile tradiţionale şi să şi două forme de gard. Şi în felul Pensiunea este locul unde s-a filmat obţinem un produs autentic, însă acesta se păstrează identitatea şi noua reprezentare cinematorgrafică ne-am lovit de faptul că, de cele tradiţia. Pentru că ceea ce suntem Satul Viscri sau Weißkirch în limba cumpărat-o iniţial pentru vacanţă, a clasicului „Casanova”. mai multe ori meșterii tradiționali începe cu felul în care arătăm, cu germană, una dintre aşezările săseşti deşi ştiam cumva că am vrea să cu biserică fortificată recunoscută ca ne mutam aici la un moment dat. nu sunt atestaţi, nu pot prezenta felul în care arată casele noastre. monument al Patrimoniului mondial Dupa doi-trei ani ne-am hotărât să certificatele de conformitate cu Turiştii nu merg (sau nu mergeau) UNESCO, se găseşte într-un loc renunţăm la slujbele din Bucureşti Viscri, să vadă natura şi satele normele europene pentru burlane, în Maramureș sau în satele săseşti privilegiat în inima Transilvaniei, şi să ne mutăm la Viscri. Iniţial am săseşti, ne-am convins că putem spre exemplu, şi nici certificate de ca să ne vadă pe noi, mergeau în facând parte totodată dintr-un sit vrut să organizăm tabere pentru să aducem mult mai multă valoare calitate, unii dintre ei neştiind nici principal pentru casele şi bisericile Natura 2000. copii, dar pe parcursul construcţiei dacă vizăm turiștii, nu copiii”, ne măcar să scrie.” din lemn, pentru faţadele colorate şi am tot schimbat proiectul, am pus mărturiseşte Mihai. bisericile fortificate.” covoare ţesute manual, am înlocuit În inima Transilvaniei gresia şi faianţa cu travertin, am Pensiunea turistică numită “Viscri Cum să ne modernizăm pictat mobila, şi la sfârşit nu am mai nr. 125” a fost deschisă oficial în „Am ajuns la Viscri din întâmplare”, fără să ne pierdem ŞTIAŢI CĂ... fost aşa siguri că e un loc bun pentru iunie 2011, fiind create opt locuri de ne povesteşte Mihai Grigore, tânărul tabere. Iar după primul an, în care muncă permanente pentru locuitorii tradiţiile şi identitatea? Patrimoniul Cultural şi Natural Mondial UNESCO (Organizaţia Naţiunilor entuziast care a dat viaţă acestui am avut turişti care veneau să vadă din sat. Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) include în prezent şapte monumente proiect familial împreună cu soţia “Ne bucurăm că în ultimii ani au sau locuri din România: Delta Dunării, aşezările săseşti cu biserici fortificate sa, Raluca. „Cineva ne-a sfătuit să apărut locuri frumoase în această din Transilvania, Mănăstirea Hurezi, bisericile pictate din nordul Moldovei, facem un ocol şi prin Viscri, pentru parte a Transilvaniei. În doar Cetatea Sighişoara, bisericile de lemn din Maramureş şi Cetăţile Dacice din că are fațade frumoase”. Mihai avea şase-şapte ani au apărut cel puţin Munţii Orăştiei? mai bine de zece ani de experienţă în șase locuri în care te poţi simţi la consultanţă când s-a decis să caute o fel de bine ca în Toscana sau în Pe lîngă acestea România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural casă de vacanţă în jurul Făgăraşului. Provence, ceea ne dă speranţa că Imaterial al Umanității UNESCO cu Ritualul Caluşului – dans popular „Viscri este, după noi, unul dintre întreaga zonă se poate dezvolta românesc (din 2005), şi cu Doina – cântec liric solemn, improvizat şi spontan cele mai frumoase sate săseşti la într-o direcţie bună.” (din 2009). momentul actual. Nu pentru ca are Sursa: www.cnr-unesco.ro ceva intrinsec special, ci pentru că Viscri 125 înseamnă autenticitate și este unul dintre puţinele sate care au o relație personală cu turiștii. Aici o şansă reală să traiască din nou. Nu oaspeţii sunt bine primiţi la stână, SITURI NATURA 2000 există nici un pic de plastic pe faţade, unde pot vedea cum se mulg și se toate casele sunt acoperite cu ţigle tund oile şi pot gusta din straşnica Reţeaua Natura 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate care tradiţionale, este, în mare, aşa cum brânză locală. cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de arăta un sat săsesc acum 50 sau 100 Frământarea aluatului şi scuturarea interes comunitar. de ani. Şi asta îi dă o şansă să aibă crustei arse de pe pâinea tradiţională Realizarea Reţelei Natura 2000 se bazează pe două directive ale Uniunii succes în viitor,” a mai adăugat el. tocmai scoasă de la cuptor sunt Europene, Directiva Habitate şi Directiva Păsări, ce reglementează modul de alte îndeletniciri care pun la selectare şi desemnare a siturilor şi protecţia acestora. În legislaţia românească încercare îndemânarea oaspeţilor. aceste două directive sunt transpuse prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 În perioada septembrie-decembrie De la idee la proiect din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea se organizează vânători de trufe în habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările ulterioare. “Nu am pornit de la început cu pădurile din jur, trufandalele fiind ideea de a face o pensiune. Casa am apoi gătite cu pricepere în stil săsesc, Sursa: www.natura2000.ro8 9
  7. 7. România rurală – Nr. 3 Unul dintre ultimii pietrari din Măgura, Buzău „Să stai sub pământ, să spargi bolovani și să spui că-ți place, e cam greu de înțeles” Înăuntru e cald și întuneric, iar „Îmi place ceea ce fac, dar lumea se sculptori tineri, proaspăt absolvenți Marius Popescu aprinde o lampă minunează când aude așa ceva. Să de facultate, au creat opere din cu carbid, singura sursă de lumină stai sub pământ în era internetului, blocuri de piatră aduse din carierele din grotă. Lampa și grota par să fie să spargi bolovani și să spui că-ți și din zonă. Piatra de Măgura este un desprinse din povestea lui Aladin. place, e cam greu de înțeles,” spune calcar rezistent la variațiile mari de Aici Marius își poate petrece și cinci el. temperatură (îngheț și dezgheț) și, săptămâni pentru a dizloca un bloc spune Marius Popescu, se folosește de piatră, pe care apoi îl transportă La cei 36 de ani ai săi, Marius Popescu la structurile mari, pentru piesele de acasă într-un car cu boi, pe drumul este unul dintre ultimii pietrari din rezistență. Casa Poporului are și ea forestier de trei kilometri care Măgura, localitate buzoiană unde piatră de Măgura, spune el. străbate pădurea. Blocurile de piatră acum 50 de ani lucrau aproape 60 de sunt apoi sculptate și devin mese de pietrari. La Măgura se află și tabăra Pentru că aici a fost cândva Marea grădină, fântâni, șeminee, cișmele, de sculptură în aer liber, unde timp Sarmatică, în blocurile de piatră poți troițe, cruci, statui, ghivece. de 16 ani, în perioada comunistă, găsi cochilii și vertebre de animale marine. Ca să dizloci piatră, trebuie să știi ce să alegi. Se poate întâmpla să muncești la un bloc câteva zile și abia apoi să-ți dai seama că nu are robustețea de care ai nevoie. „La prima vedere, poate părea un bloc solid și mare, dar de fapt atunci când intri în adâncime, poți constata că e o coajă, cum o numim noi, adică piatră mai subțire.” Însă Marius a învățat să asculte piatra și s-o înțeleagă. După sunet își dă seama unde să lovească. Își amintește Ca să-l închidem, am avea nevoie le sculptezi și atunci fie le remodelezi, În plus, taxele plătite de Gabriela, ca de sfatul pietrarului de la care a de un aspirator universal, o masă fie o iei de la capăt. persoană fizică autorizată, s-au mărit, deprins meșteșugul: „cuprinzi piatra cu circular, dar, deși trăim decent, ceea ce i-a determinat să oprească dintr-o parte, apoi din cealaltă, ca și nu avem economii și nu ne-am Marius lucrează pentru o firmă din lucrările la un mic magazin pe care îl cum ai îmbrățișa o femeie, și n-are permis să ni le cumpărăm până Buzău care amenajează spațiile verzi. începuseră în sat. cum să nu-ți cedeze.” În carieră acum. Îi deranjăm pe vecini uneori, Din piatră a creat mai multe statui și trebuie să știi însă și unde spargi, ca când avem mult de polizat și praful ornamente pentru oraș. Gabriela îl Ar dori să acceseze fonduri să nu se surpe galeria peste tine. ajunge și la ei.” ajută și ea, crește doi copii și urmează europene prin Măsura 312 – „Sprijin și o școală sanitară postliceală. Pentru pentru crearea și dezvoltarea de Acasă, Marius lucrează într-un atelier Marius a început să meargă în carieră copii ar vrea să se asigure că are și un microîntreprinderi”, dar nu au cum semiînchis, prin care iarna vâjâie în 1998, „din hobby și curiozitate”, plan B, în cazul în care nu vor mai să asigure cofinanțarea și nici nu cred vântul și ninsoarea. Îl ajută și soția învățând meserie de la un pietrar în reuși să se descurce din meșteșugul că băncile ar fi dispuse să le acorde sa, Gabriela, care a învățat acum trei vârstă, dar deschis la nou. pietrei. un credit. „Chiar dacă sprijinul ani să mânuiască uneltele electrice, nerambursabil ajunge la 85%, tot dalta și ciocanul cu dinți, pentru „Tradiția de la noi este să lucrezi Din pricina crizei economice, o parte am avea nevoie de vreo 5 000 de a face ghivece din piatră. Pereții cruci, troițe, mese mari din piatră. dintre clienții lor italieni și greci, care euro, bani de care nu dispunem,” atelierului sunt albi de la praful de Însă eu am vrut să fac sculptură și cumpărau în special ghivece mari spune Gabriela. calcar. „Aici trebuia să fie, de fapt, am început cu un îngeraș, pe care și ornamente din piatră, au sistat dormitorul nostru,” spune Marius, însă l-am stricat.” Se întâmplă uneori comenzile sau au cerut prețuri mai „dar l-am transformat în atelier. să ciobești ghivecele și piesele pe care mici, pe care ei nu și le puteau permite.10 11
  8. 8. România rurală – Nr. 3 Oferta de cercetare a Academiei de Științe Încolțirea tuberculilor sămânță – la cartoful pentru de consum timpuriu se impune lucrarea Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu- de încolțire a tuberculilor Șișești” Plantarea • Se începe când temperatura solului ajunge la 6-8 grade Celsius; adâncimea de plantare este de 5-6 cm; Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” publică, anual, un volum care cuprinde • Desimea de plantare este de cercetările științifice realizate privind transferul tehnologic în agricultură, industria alimentară și 53 300 de cuiburi/ha, iar schema silvicultură. Informațiile furnizate în acest volum pot sprijini fermierii, crescătorii de animale, proprietarii de plantare este de 75/25 cm. de terenuri, precum și societățile comerciale din industria agroalimentară să obțină producții mai mari, Bilonul de plantare este mijlociu, produse de mai bună calitate și mai profitabile, să-și îmbunătățească managementul și să aplice practici cu o înălțime de 15-20 cm. agricole noi și tehnologii mai performante. • Cantitatea de tuberculi de sămânță la hectar variază în funcție de În cele ce urmează, vă vom prezenta două dintre aceste studii realizate în 2011. mărimea acestora (1 800 – 2 600 kg/ha). Tehnologia de obținere a realiza o producție de lapte cu 60% Tehnologia specifică de oilor hibride pentru lapte mai ridicată față de rasa Țigaie și o producere a cartofului Fertilizarea Institutul de Cercetare-Dezvoltare cantitate de lapte muls mai mare cu • Înainte de plantare, la pregătirea 90% comparativ cu Țigaia. pentru zona de câmpie pentru Creșterea Ovinelor și terenului, se aplică îngrășăminte din sudul țării complexe de tipul: 16:16:16, Caprinelor, Palas, Constanța Oile hibride Lacaune X Țurcană pot Centrul de Cercetare-Dezvoltare respectându-se doza de N50- realiza o producție de lapte totală și pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri, 100P50-100K50-100 kg s.a./ha Studiul a concluzionat că cea mulsă mai mare cu 31% și respectiv Dăbuleni, Dolj • În vegetație, fertilizarea fazială s-a mai rapidă metodă de creștere a producției de lapte de oaie este 37% față de Țurcană. realizat cu azotat de amoniu N50- Pregătirea terenului 100 kg s.a./ha hibridarea raselor locale, slab Tehnologia se poate aplica în • Arătura de toamnă la o adâncime • Fertilizarea a influențat calitatea productive, cu rase specializate crescătoriile mijlocii și mari de 30-32 cm nutrițională a tuberculilor pentru lapte. În acest fel, eficiența (peste 300 de capete), turma fiind • Primăvara, înainte de plantare, se economică sporește, prin creșterea structurată în trei nuclee, două de pregătește terenul printr-o trecere Întreținerea producției cu peste 50%. prăsilă alcătuite din rasa autohtonă și cu grapa cu discuri. Este foarte Înainte cu 3-4 zile de răsărirea un nucleu de producție format din oi important să se evite pe cât posibil cartofului, se realizează rebilonarea și Rasele de lapte folosite la hibridare hibride de lapte. tasarea solului se efectuează tratamentul cu erbicide au fost Lacaune și Awassi, iar cele autohtone au fost Țigaia, Țurcana reziduale pe bază de metribuzin, și Linia Prolifică-Palas. Oile hibride prometrin, linuron, acetoclor. de lapte se obțin prin încrucișarea raselor autohtone Merinos, Țigaie, În cultura de cartof, buruienile Țurcană cu rase de lapte – Lacaune, necombătute și răsărite ulterior Awassi, Rasa de Lapte-Palas. se tratează cu produse pe bază de propaquizalofop, fluazifop-p- După înțărcare, toți mieii hibrizi butil, quizalofop pentru buruienile masculi se supun îngrășării și se monocotiledonate sau se fac livrează la carne, iar mieluțele se lucrări de plivit sau prășit manual, Irigarea Producția obținută opresc pentru reproducție și se cresc pentru buruienile dicotiledonate • La cartoful pentru consum • 16,8-28,5 t/ha – recoltat la 40 de în gospodării, la pășune cu suplimente necontrolate. ti mpu ri u se a pl i că î n gen era l zile de la răsărire de concentrate, iar în perioada 2 000-2 400 mc apă/ha, cu o • 23,6-37,2 t/ha – recoltat la 50 de de stabulație cu fân, suculente și Combaterea bolilor și normă de udare de 250-300 mc/ha zile de la răsărire suplimente de concentrate. dăunătorilor • 31,89-46,97 t/ha – recoltat la • Primul tratament pentru Recoltarea – se efectuează fie maturitatea fiziologică a plantelor Oile hibride Awassi X Țigaie combaterea manei cartofului se semimecanizat, pentru a evita realizează o producție de lapte de efectuează când plantele au circa loviturile mecanice care contribuie 218 litri/cap, mai mare cu 65% față 15-20 cm înălțime. Pentru zona la diminuarea aspectului comercial de rasa Țigaie și o producție de lapte de câmpie din sudul țării sunt al producției, fie mecanizat, folosind muls mai mare cu 50% față de rasa recomandate 2-3 tratamente. combine speciale. Tuberculii sunt maternă. • Pentru combaterea gândacului de dislocați mecanizat și lăsați la Colorado se aplică 2-3 tratamente, suprafața solului, urmând a fi adunați Oile hibride Lacaune X Țigaie pot alternând substanța activă. și sortați manual.12 13
  9. 9. România rurală – Nr. 3 Festivalul cașcavalului de Brăduleț, Argeș Zona argeșeană Brădet, din comuna Brăduleț, este renumită pentru cașcavalul său, preparat de zeci de localnici, după rețete tradiționale. Din acest motiv, autoritățile au considerat că organizarea unui festival al cașcavalului ar putea contribui la o mai bună promovare a tradițiilor și a obiceiurilor zonei, atrăgând numeroși turiști. În 2012, evenimentul – care a mai avut o singură ediție, în 2008 – a fost organizat cu sprijin european. Cu ajutorul fondurilor accesate, comuna Brăduleț va găzdui timp de trei ani această manifestare, angajându-se totodată să o mențină încă cinci ani după finalizarea proiectului. Potrivit primarului Evlampie Alecu, ediția din 2012 a reunit pe pajiștile comunei peste 500 de vizitatori, care au putut gusta din bucatele zonei: cașcaval de casă, brânză de burduf, telemea. Totodată, ei au putut descoperi câteva dintre obieciurile zonei și au putut admira exponatele meșterilor populari din comună. Festivalul Cașcavalului de Brăduleț s-a desfășurat timp de trei zile, în perioada 29 iunie-1 iulie, în trei sate ale comunei: Galeș, Brădet, Brăduleț. Produsul cunoscut sub numele de cașcaval de Brădet, din comuna Brăduleț, se produce după rețete vechi, în aproximativ 100 de Având șapte vaci de lapte, Ionescu Pentru că suntem în zonă de munte, și-l opărim, îl amestecăm din nou și gospodării din comună. Așa cum produce cam 50 de kilograme de nu putem intra la cosit cu utilaje, această pastă o modelăm cu mâna, spune primarul, localnicii se cașcaval pe săptămână, însă, așa și-atunci cosim manual”, spune Ion îi dăm formă, o lăsăm în saramură îndeletnicesc în special cu creșterea cum spune, desfacerea produselor Ionescu. o zi sau două. Se usucă apoi bine și animalelor, având fiecare între trei și sale este anevoioasă, pentru că stă se pune la afumat, în afumătoare șapte vite. Mulți dintre cei care produc la mâna intermediarilor care au Ion Ionescu povestește și cum tradițională, cu foc din lemn de brad cașcaval în gospodăriile proprii standuri în piețe. produce cașcavalul: sau rumeguș.” își vând produsele în piețele din „În laptele de vacă se pune cheag, Domnești, Pitești, Curtea de Argeș. Pentru a rezolva această problemă, amestecându-se și lăsându-se „Festivalul de anul acesta a fost o Localnicii au accesat Măsura 141, Ionescu spune că cei 70 de membri ai la coagulat. Apoi, cașul acesta îl inițiativă bună de promovare. Am și pentru fermele de semisubzistență și, asociației pe care o conduce ar dori să punem la foc și, în timp ce crește vândut, pot spune că pentru prima asociindu-se, au putut concesiona și pună bazele unei făbricuțe și ale unui temperatura până la 35-40 de ediție a fost bine”, spune Ion Ionescu. suprafețe de pășune de la primărie. mic magazin de desfacere, cu sprijin grade, îl amestecăm și-l agităm Charles de Gaulle, interesat de nerambursabil. bine, până când arată ca și când ar cașcavalul de Brădet Ion Ionescu, de 46 de ani, este unul fi format din boabe de orez. Îl lăsăm dintre producătorii de cașcaval din „N-avem altă sursă de venit în afară la scurs, sub greutăți, timp de trei Potrivit localnicilor, în 1969, la zonă și, totodată, președintele unei de cașcavalul pe care producem din ore, apoi îl uscăm și, când se întinde Salonul Internațional al Alimentației asociații a crescătorilor de animale neam în neam. Viața aici este grea. ca guma de mestecat, îl tăiem în felii (SIAL), printre produsele românești din comună.14 15
  10. 10. România rurală – Nr. 3 prezentate s-a numărat și cașcavalul produs de un sătean din Brădet. Cum să „năşeşti” un pom fructifer, o vacă Președintele Franței, Charles de Gaulle, a gustat doar două produse românești: cașcavalul de Brădet sau chiar o întreagă grădină de zarzavaturi și cabernetul de Sâmburești. În urma interesului arătat de Charles Te-ai gândit vreodată să dându-le numele, să primească Această iniţiativă a ajuns atât de la de Gaulle, distribuitorii prezenți săptămânal un lot de produse modă încât au apărut chiar şi cărţi au dorit să semneze contracte cu faci cadou un pom? ecologice proaspete. de bucate sau pagini de internet care producătorul cașcavalului, dar acest te sfătuiesc ce să faci cu coşul tău de Fundaţia „+arboles” (Mai mulţi lucru nu a fost posibil, dat fiind că În prezent firma s-a extins şi îţi legume şi astfel să nu te plictiseşti de copaci) a pornit o iniţiativă acesta producea o cantitate mică, în permite să năşeşti şi găini sau chiar felurile de mâncare pe care le prepari. inovatoare, invitând oamenii să propria-i gospodărie. întreaga grădină de zarzavaturi de la Plata coşurilor se face direct la preţuri dăruiască un pom celor dragi. care primeşti un coş săptămânal cu corecte, atât pentru consumator, cât „Noi considerăm că un copac este produse ecologice la un preţ scăzut. şi pentru agricultor, sau chiar prin unul dintre cadourile cele mai cote lunare care pot fi un sprijin Fabrică de cașcaval, la frumoase care se pot oferi şi primi. pentru agricultori în lunile în care Brădet În lumea de astăzi în care consumul Grupurile de consumatori producţia agricolă este scăzută. este un act egoist şi de cele mai – o iniţiativă de În anii comunismului, la Brădet, multe ori inutil, e bine de ştiut că Printre beneficiile unui astfel de grup unul dintre satele comunei Brăduleț, solidaritate se numără: pomul dăruit va genera o parte a fost înființată o fabrică de din oxigenul de care are nevoie o • posibilitatea de a te bucura de Un grup de consumatori este produse sănătoase la un preţ cașcaval. În anii 2000, fabrica a fost persoană pentru a respira toată viaţa. constituit din persoane care se corect; produsele ecologice nu sunt privatizată și are în prezent aproape Cu siguranţă există cadouri mai unesc pentru a cumpăra direct de mai scumpe decât cele obişnuite; 30 de angajați. Așa cum povestește scumpe sau mai spectaculoase, dar la producători în special alimente • reducerea cheltuielilor şi a Vasilica Badea, mama patronului, nu atât de valoroase sau necesare ca pentru propriul consum. Aceste produselor dăunătoare mediului cu câțiva ani în urmă fabrica a ars acesta. Din toate aceste motive am grupuri sunt unite de dorinţa de înconjurător: pungi, ambalaje, și a fost reconstruită. În 2008, S.C. promovat campania pomului cadou,” consuma produse ecologice, locale la transport; Brădet S.R.L. a primit finanțare mărturisesc iniţiatorii proiectului. preţuri corecte. • sprijinirea agriculturii tradiţionale pentru modernizare, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Paşii de urmat sunt simpli: cel care care un are impact negativ asupra Modele de astfel de grupuri se găsesc mediului; Produsele firmei – iaurt, sana, lapte, vrea să facă pomul cadou completează în ţări precum Franţa, Spania sau • întărirea reţelelor locale de cașcaval, unt, brânză de burduf – un formular online cu datele sale de Portugalia şi se autogestionează colaborare, bazate pe interesul sunt vândute în toată țara. La fiecare contact şi ale persoanei care va primi pentru pregătirea şi distribuirea comun şi solidaritate. două zile, aici sunt procesate aproape darul. Plata pomului se face prin cutiilor cu zarzavaturi de sezon. opt tone de lapte. transfer bancar şi include plantarea Consumatorii primesc ce se trimite O initiativa de acest gen din Romania şi îngrijirea acestuia. Fundaţia emite din grădină, fără să poată să aleagă un certificat prin care garantează este prezentata la pagina 59. produsele. plantarea şi îngrijirea pomului conform tehnicilor agriculturii ecologice şi-l trimite împreună cu felicitarea la norocosul proprietar al pomului care poate chiar să-l şi viziteze. Mai multe informaţii puteţi găsi pe website-ul fundaţiei www.masarboles.es. O iniţiativă curioasă O mică firmă din provincia spaniolă Catalonia care produce brânză şi iaurturi ecologice a avut ideea de a se autofinanţa şi de a se dezvolta permițându-le clienţilor să Biserica din Brădet, veche de șase „năşească” vacile care dau laptele secole, impresionează prin pictura pentru produsele ecologice şi astfel, murală.16 17

×