Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii.

on

  • 1,096 views

Un articol despre proiectele noastre din Delta Dunarii, scris de mine pentru Asociatia Ivan Patzaichin-Mila 23 (Romania Rurala - Nr. 3 Iunie-Iulie 2012). În acest număr, care are ca temă ...

Un articol despre proiectele noastre din Delta Dunarii, scris de mine pentru Asociatia Ivan Patzaichin-Mila 23 (Romania Rurala - Nr. 3 Iunie-Iulie 2012). În acest număr, care are ca temă principală tinerii și rolul acestora în dezvoltarea spațiului rural românesc, puteți citi despre: Măsuri PNDR pentru întinerirea satelor; Oameni ai Deltei; Noua Politică Agricolă Comună; Fermă de capre de inspirație franceză; Produsele tradiționale ajung la mall.

Statistics

Views

Total Views
1,096
Views on SlideShare
1,096
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
3
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii. Ivan Patzaichin, dupa aur pentru Romania, un viitor pentru Delta Dunarii. Document Transcript

  • România Rurală Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală Numărul 3 Iunie-Iulie 2012Măsuri PNDRpentruîntinerireasatelorOameni aiDelteiNouaPoliticăAgricolăComunăFermă decapre deinspirațiefrancezăProduseletradiționaleajung la mall RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ
  • România rurală – Nr. 3 BIROURILE REGIONALE Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală Cuprins BRĂILA EDITORIAL ................................................................................................................................................................................................................................. 3 Str. Dorobanţilor nr. 604 A, CP 810067, usr.sud.est@rndr.ro Tel.: 0239 610921, Fax: 0239 610920 DEZVOLTARE RURALĂ • Întinerirea satelor – măsuri de stimulare a tinerilor din mediul rural 4 CRAIOVA ........................................................................................................ • Tânăr din Vama Veche, cu doctorat în minisubmarine, a dat cercetarea pe apicultură ...................................................................... 6 Str. Breştei nr. 116, et. 2, CP 200177, usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro • Pensiunea Viscri 125 – Familie de tineri din București se mută la țară și deschide o afacere în turism 8 Tel.: 0251 593442, Fax: 0251 596725 .................................. • Tânăr pietrar din Măgura, Buzău, duce tradiția mai departe .......................................................................................................................... 10 ZALĂU • Oferta de cercetare a Academiei „Gheorghe Ionescu-Șișești” .......................................................................................................................... 12 Str. Gheorghe Lazăr nr. 14, et. 3, CP 450010, usr.nord.vest@rndr.ro • Festivalul cașcavalului de Brăduleț, Argeș ................................................................................................................................................................ 14 Tel.: 0260 610058, Fax: 0260 610059 • Cum să „nășești” un pom, o vacă sau chiar o întreagă grădină de zarzavaturi ...................................................................................... 17 • Reforma Politicii Agricole Comune după 2013 ..................................................................................................................................................... 18 TÂRGU MUREȘ Str. Republicii nr. 48, ap.1, CP 540110, usr.centru@rndr.ro OAMENI Tel.: 0265 210614, Fax: 0265 210613 • Oameni ai Deltei .................................................................................................................................................................................................................... 22 • Ivan Patzaichin – după aur pentru România, viziune pentru viitorul Deltei Dunării 28 IAŞI ....................................................................... • Cula Maldăr – legendă, atmosferă boierească și stil oltenesc ......................................................................................................................... 30 Şos. Păcurari nr. 145, Et. 1, CP 700552, usr.nord.est@rndr.ro • Dar din dar se face rai ......................................................................................................................................................................................................... 32 Tel.: 0232 464288, Fax: 0232 464287 • Rromii din Sărulești, Călărași: Accesarea unui loc de muncă începe cu frecventarea grădiniței ................................................. 34 TIMIŞOARA • Proiecte, identități, repere etnice în spațiul rural dobrogean ........................................................................................................................ 36 Str. Andrei Șaguna nr. 3, bl. U5, ap. 1, CP 300104, usr.vest@rndr.ro • Caritas – instruire pentru fermieri și practică în străinătate ......................................................................................................................... 38 Tel.: 0256 232579, Fax: 0256 232578 • Servicii stomatologice, cu fonduri europene .......................................................................................................................................................... 40 • Mic magazin de piese auto, deschis cu sprijin guvernamental, într-un sat arădean ........................................................................... 41 TÂRGOVIŞTE • În costum popular la Bruxelles ...................................................................................................................................................................................... 42 Str. Tudor Vladimirescu nr. 14, parter, CP 130078, usr.sud.muntenia@rndr.ro • Anteprenoriat în mediul rural, la feminin ................................................................................................................................................................ 43 Tel.: 0245 612211, Fax: 0245 612212 EXPERIENȚE BUCUREŞTI • Ferma mea: Fermă de capre de inspirație franceză ......................................................................................................................................... 44 Str. Clucerului nr. 35, et. 1, Birou 19, Sector 1, CP 011363, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro • Comunitatea mea: Grupul de producători Măgura, Sibiu – „Ca grup, avem altă forță” ............................................................. 46 Tel.: 021 3171583, Fax: 021 3171584 • Afacerea mea: Produsele tradiționale ajung la mall ....................................................................................................................................... 48 LEADER LA ZI • CULTrips .................................................................................................................................................................................................................................... 50Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică. • Uimește-mă, LEADER! ....................................................................................................................................................................................................... 52Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro • Grupurile de acțiune locală din România au deschis sesiuni de depunere a proiectelor .................................................................. 53 • Curs de afaceri care îi impulsionează pe tinerii antreprenori din Suedia ................................................................................................. 54USR, Departamentul Publicaţii, Iunie-Iulie 2012ISSN 2284-8665 ȘTIRIISSN-L 2284-8665 • Știri MADR .............................................................................................................................................................................................................................. 55© RNDR, 2012 • Știri USR ................................................................................................................................................................................................................................... 56Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România. PIAȚA PARTENERIATELOR ...................................................................................................................................................................................... 57Copyright fotografii: Gelu Toaipă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale / Agenția de Plăți pentru DezvoltareRurală și Pescuit, Mihai Grigore, Bogdan Vlădescu, Gabriela Popescu, Colin Shaw, Marius Verdeși, Călin Cordoș, CONTRIBUIM LA REDACTAREA REVISTEI ................................................................................................................................................ 58Elena Cosma, Oana Radu Turcu, Cristina Vasilescu, FreePixels.com.Proiect finanțat prin Măsura 511 - Asistență tehnică 1
  • România rurală – Nr. 3 Editorial Tinerii din mediul rural: energie, entuziasm, pricepere și inventivitate Dedicăm acest număr al revistei „România rurală” tuturor tinerilor întreprinzători care, prin munca și perseverența lor, aduc un suflu proaspăt în satele românești. Cu entuziasm, pricepere, energie și uneori cu dorința de a demonstra că pot sparge tiparele, tinerii întreprinzători ai acestor ani sunt cei care pun bazele unui alt trai la țară. De cele mai multe ori munca lor trece neobservată, eforturile lor nu sunt aclamate de nimeni. Cu toate acestea, fără ei, fără tinerii care preiau fermele bunicilor și le modernizează, care deschid afaceri turistice de înaltă clasă, care practică meșteșuguri tradiționale și produc hrană de calitate, satele românești și-ar pierde vigoarea iar România ar pierde ce are mai de preț. Nu este ușor să răzbești în România la un mall din București, dacă ești nerambursabile prin Programul doar prin muncă, bun-simț și perseverent și știi cum să demonstrezi Național de Dezvoltare Rurală. Nu dedicare. Însă există foarte mulți conducerii magazinului că afacerea ta în ultimul rând, veți putea afla că români care reușesc. Pe aceștia, și este profitabilă pentru toată lumea. PNDR sprijină și inițiative cum ar fi în special pe cei tineri, dorim să-i cabinetul stomatologic deschis de un promovăm și să le arătăm și altora că În acest număr al revistei vă tânăr medic harghitean, care acum se poate. prezentăm și câțiva oameni din Delta oferă servicii moderne pacienților Dunării, cu îndeletnicirile și planurile din zonă. Se poate să ai doctorat și să te dedici lor, precum și inițiativa campionului apiculturii, așa cum a făcut-o un tânăr nostru mondial Ivan Patzaichin Așa cum spunem, cu mândrie, că din Vama Veche care nu regretă nicio pentru un alt tip de turism în zona „veșnicia s-a născut la sat”, credem clipă că s-a lăsat de cercetare. Se poate sa natală. Totodată, vă informăm cu totodată că numai tinerii pot face ca să lucrezi ani buni în consultanță, privire la reforma Politicii Agricole satele noastre să fie veșnice. în capitală, și să hotărăști că pentru Comune după 2013, care prevede familia ta viața la țară are mai multe intensificarea sprijinului acordat de oferit – și deschizându-ți o pensiune tinerilor din mediul rural. Veți mai Viviana Vasile, Team Leader al într-un sat săsesc, din care mulți putea citi despre o fermă de capre proiectului „Înființarea și Sprijinirea locuitori au plecat, să contribui și la din sudul țării care se mândrește Rețelei Naționale de Dezvoltare revitalizarea acestuia. Se poate să să fie cea mai modernă de acest tip Rurală” ajungi cu produsele tale tradiționale din țară și care a primit fonduri2 3 View slide
  • România rurală – Nr. 3 Dezvoltare Rurală Întinerirea satelor – măsuri de stimulare a tinerilor din mediul rural Interviu cu Bogdan Alecu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Avem o populație rurală îmbătrânită agricultură. Iar autoritățile, printr-o iar majoritatea tinerilor preferă serie de măsuri ale PNDR, asta și o slujbă în străinătate în loc să urmăresc: diversificarea activităților muncească la câmp. De ce ar rămâne în mediul rural. Tinerii își pot aduce tinerii în mediul rural? aportul în multe domenii. Tinerii promovează, de asemenea, o gamă Bogdan Alecu: Un răspuns simplu la largă de activităţi (turism rural, întrebarea pe care ați pus-o ar fi: dacă conservarea tradiţiilor şi mostenirii nu reușim să îi încurajăm pe tineri culturale), participă la asocieri locale, să rămână în mediul rural, vom fi aduc un suflu nou, idei inovatoare, nevoiți să aducem mână de lucru din dinamism, sunt entuziaști, creativi, alte țări, pentru muncile agricole, dar mai bine instruiți și mai bine nu numai. informați. A sta la țară nu înseamnă că trebuie Este adevărat însă că în ultimele să muncești neapărat la câmp, să decenii, satele românești au cunoscut cultivi roșii sau grâu. Poți deschide o două fenomene care au dus la afacere de orice tip – de la cabinete declinul forței de muncă: migrația Ce măsuri există pentru a-i stimula veterinare, la firme de piese auto, la tinerilor spre orașe sau spre alte țări pe tineri să rămână în mediul rural? turism, IT. În mediul rural există și ale Uniunii Europene și îmbătrânirea alte oportunități decât cele legate de populației rurale. În acest moment, Bogdan Alecu: În primul rând, există agricultorii tineri, sub 40 de ani, Măsura 112 – „Instalarea tinerilor Însă sprijinul nu se oprește aici. de microîntreprinderi”, pot fi reprezintă numai 10% din populaţia fermieri”, una dintre cele mai Să presupunem că ai primit deja finanțate inițiative diverse: ateliere Măsura 121 – „Modernizarea totală de fermieri, exploatând accesate din cadrul actualului PNDR. finanțare prin Măsura 112 și vrei de croitorie, firme care închiriază exploatațiilor agricole” un procent de 10% din suprafaţa În cadrul Măsurii 112, din anul 2008 să te dezvolți. Poți să accesezi echipamente agricole, firme care Sprijin nerambursabil: 40% agricolă utilizată. La cealaltă şi până acum au fost finanțate peste atunci Măsura 121 – „Modernizarea furnizează servicii de internet la Valoare minimă a proiectului: 5 000 de euro extremă, agricultorii care au depăşit 6 500 de proiecte în decursul a patru exploataţiilor agricole”, într-o țară, ateliere meșteșugărești. Tinerii Valoare maximă a proiectului: 2 000 000 vârsta pensionării, peste 65 de ani, sesiuni. În iunie anul acesta a avut perioadă de graţie determinată în care doresc să deschidă o afacere în de euro (zootehnie); 1 000 000 de euro reprezintă 43% din numărul total loc ultima sesiune de proiecte prin vederea conformării exploataţiilor domeniul energiilor regenerabile, (sectorul vegetal) această măsură, în cadrul actualului agricole la standardele europene în cei care activează în domeniul În cazul proiectelor care vizează și de fermieri şi exploatează 31% din program de dezvoltare rurală. vigoare. Criteriile de selecție pentru IT, în publicitate și în alte ramuri utilizarea energiilor regenerabile, suprafaţa agricolă utilizată. valoarea maximă a proiectelor poate astfel de măsuri de investiții prevăd creative pot accesa și ei fonduri prin crește la 3 000 000 de euro (zootehnie) Jumătate din suprafeţele deţinute Tocmai pentru a încuraja și sprijini punctaje suplimentare acordate Programul Național de Dezvoltare și 1,5 milioane de euro (sectorul vegetal), de exploataţiile de subzistenţă tinerii care înființează sau preiau tinerilor sub 40 de ani. Rurală, dacă firma are sediul la țară. respectându-se același procentaj maxim sunt conduse de persoane care au o exploatație ca șef al acesteia, privind finanțarea nerambursabilă (40%) depăşit vârsta pensionării, în timp autoritățile au mărit anul acesta Acest lucru înseamnă șanse mai mari Turismul rural este un alt domeniu ce 20% sunt deţinute de agricultori suma maximă pe care o pot primi, de pentru tineri de a accesa finanțări care a primit finanțare, iar criteriile la 25 000 de euro la 40 000 de euro. nerambursabile. Este vorba despre de selecție favorizează inițiativele Măsura 123 – „Creșterea valorii care, la sfârşitul acestei perioade un sprijin conjugat, prin măsuri care tinerilor. adăugate a produselor agricole și de programare, vor fi aproape sau silvice” vor fi depăşit pragul de pensionare. Pot accesa acest sprijin tinerii cu se completează unele pe altele. Sprijin nerambursabil: 50%, maximum Tocmai de aceea, Programul vârsta sub 40 de ani, care se instalează Sprijinul financiar oferit anul acesta 2 000 000 de euro Național de Dezvoltare Rurală 2007- pentru prima dată în exploataţia Spuneați mai devreme că tinerii pentru inițiative turistice este de Valoare minimă a proiectului: 5 000 de euro 2013 pune accentul pe stimularea agricolă în calitate de conducător din mediul rural pot accesa și alte maximum 200 000 de euro pentru Măsura 312 – „Sprijin pentru crearea și antreprenoriatuliu în rândul tinerilor (şef) al acesteia. Aceștia trebuie să fonduri în afara celor care țin de dezvoltarea unor activități recreative dezvoltarea de microîntreprinderi” care doresc fie să preia fermele de la trebuie să deţină sau se angajează să activități agricole. Puteți să ne dați și de maximum 100 000 de euro Sprijin nerambursabil: 85%, maximum dobândească competenţe şi calificări câteva exemple? pentru agroturism și turism rural. 2 000 000 de euro bunicii sau părinții lor, fie să deschidă profesionale în activitatea pe care Valoare minimă a proiectului: 5 000 de o afacere la țară într-un alt domeniu euro decât cel agricol. urmează să o desfăşoare. Bogdan Alecu: Prin Măsura 312 – „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea4 5 View slide
  • România rurală – Nr. 3 Tânăr din Vama Veche, cu doctorat în minisubmarine, a dat cercetarea pe apicultură La 28 de ani, Bogdan Vlădescu are Auzind de fondurile nerambursabile La sfârșitul anului 2010, a obținut doctorat în Inginerie Mecanică, este acordate tinerilor fermieri care finanțare de 12 500 de euro, prin specializat în submarine tractate și doresc să se instaleze în mediul Măsura 112. Cu ajutorul acestor bani, telecomandate, în genul celor pe care rural, s-a interesat la autorități și a și-a achiziționat noi stupi, având le-am văzut la televizor explorând fost primul din zonă care a obținut astăzi 150, în loc de 95. Totodată, a epava Titanicului. A lucrat o vreme finanțare prin Măsura 112. Își cumpărat echipamente automate, în cercetare, apoi ca inginer de probe amintește că la început nu a existat o cum ar fi o centrifugă pentru miere pe mare la Șantierul Naval Mangalia, foarte bună informare despre aceste și un topitor de ceară, care reduc dar în cele din urmă s-a hotărât să oportunități, iar când bătea la ușa substanțial timpul de lucru. devină fermier. vreunei instituții, pentru o adeverință sau pentru a obține clarificări, Stupii lui Bogdan Vlădescu produc „Ideea a fost simplă: crescând la constata că oamenii de-acolo nu știau în medie 2 tone de de miere pe an – țară, având animale, văzând cât de despre ce era vorba. miere polifloră, de floarea soarelui, prost e plătit sectorul de cercetare, de rapiță. Pe lângă miere, vinde și am ajuns la concluzia că e mai bine în „După ce am înțeles însă fenomenul roiuri de albine, pentru că atunci agricultură, decât să rămân inginer. și modul de întocmire a dosarului, când îngrijești cum trebuie o familie Aș fi putut să plec în străinătate, cum a fost simplu, nu mi-a luat mai mult de albine, anul următor dintr-una fac alții, dar n-am vrut. Am preferat de două săptămâni să pregătesc poți să faci două. să mă ocup de stupi, acasă, la Vama documentația necesară.” Veche,” spune Bogdan. „Banii veniți m-au ajutat foarte mult. Anul trecut am solicitat fonduri și prin Măsura 141, pentru fermele de semisubzistență, și voi primi 1 500 de euro, timp de cinci ani. Recent m-am asociat cu patru apicultori din zonă, vrem să facem o cooperativă și ne-am apucat să construim o spune el, de pe vremea anticilor greci. „Tinerii ar trebui să fie atrași de pot aplica în ceea ce fac acum. Un fabricuță pentru procesarea mierii. „Era așa-numita ambrozie, băutura mediul rural, să preia exploatațiile inginer sau un economist altfel se În acest fel, nu vom mai vinde zeilor. Avem rețeta, vom încerca bunicilor, ale părinților, să-și descurcă dacă începe o afacere în produsele noastre en gros, cu 8 lei/ să vedem cum iese, dar ne trebuie reconsidere opțiunile. Cei care cred agricultură, știe să facă o analiză kg, ca mai apoi să constatăm că câțiva ani pentru asta. Hidromel că agricultorii sunt pătura de jos a SWOT, un plan de afaceri, o proiecție mierea respectivă ajunge să coste am văzut la noi în comerț, dar e un societății ar fi bine să se gândească bugetară. dublu sau triplu pe piață, ci o vom produs din Germania.” de două ori. Toate aceste cunoștințe aplicate procesa, o vom ambala și vinde „Bunicul meu zicea: din agricultură Noi producem mâncare, ceea ce în agricultură îți aduc un mare chiar noi. Intenționăm să facem și nu te îmbogățești, dar nici sărac nu facem noi este esențial pentru avantaj. Pentru că sunt inginer, export și sperăm să finalizăm fabrica ești. Am făcut inginerie navală din viață. Iar celor care trăiesc greu, mă gândesc acum să construiesc eu anul acesta și să scoatem primele pasiune, fiind și din Vama Veche, ambiționându-se să profeseze într-un însumi centrifuge pentru miere, am borcane pe piață. Nu vom procesa crescând printre oameni care lucrau domeniu prost plătit, doar fiindcă pare toate cunoștințele necesare să fac numai miere, ci și propolis, lăptișor pe vapoare. M-am lăsat de inginerie mai elevat, le spun că oricâtă carte asta.” de matcă, ne-am gândit chiar și la o cu strângere de inimă. Ca inginer, ai avea, trebuie să te adaptezi. Și în linie de produse cosmetice. În planul aveam salariu de 1 500 de lei pe lună, momentul de față, singurul domeniu „Eu cred că agricultura e de viitor. de afaceri previzionăm că prin asta înseamnă 18 000 de lei pe an. care se revitalizează în România este Și mai cred că România a trecut mai deschiderea acestei fabrici vom crea Din apicultură fac cam 60 000 de lei agricultura. Industria și cercetarea bine decât alte țări prin această criză cinci locuri de muncă.” pe an și sunt propriul meu stăpân. sunt la pământ.” economică pentru că foarte mulți Un avantaj îl reprezintă faptul că dintre noi au rude la țară și mai iau Pentru că familia sa are și livadă și vie, apicultura nu este impozitată de fisc. „Dacă tinerii nu vin la țară, să de-acolo o găină, un porc, legume Bogdan se gândește și la alte produse, Totodată, o mare facilitate care ni repopuleze satele, unele ajunse sate din grădină. Dacă am depinde cu cum ar fi vinul și otețul din miere de se acordă prin Programul Național fantomă, ar fi mare păcat. Nu e o toții numai de supermarketuri, ar fi albine. Hidromelul – vinul din miere Apicol o reprezintă decontarea risipă că am licență, pentru că aceste o tragedie.” de albine – e o băutură străveche, tratamentelor pentru albine, a cunoștințe pe care le-am dobândit le biostimulatorilor și a stupilor.”6 7
  • România rurală – Nr. 3 Omul sfințește locul Deşi obţinerea finanţării a fost partea cea mai anevoioasă datorită spre încântarea mesenilor. „Cred că această zonă are un potenţial foarte O dorinţă birocraţiei excesive, dosarul de mare şi de aceeaşi părere sunt mulţi “Din punctul nostru de vedere, avem Tineri din București se mută la Viscri și deschid o finanţare fiind verificat de șase echipe în decurs de cinci luni din cauza unor oameni care au văzut astfel de zone în alte părţi al Europei. Toscana, un potenţial enorm, ce poate fi atins cu condiţia ca autorităţile să creeze pensiune modificări ale proiectului apărute pe parcurs, investiția este una de succes: în urmă cu 20 de ani, nu era mult diferită de zona în care ne aflăm noi. o infrastructură şi să impună nişte reguli bune de construire a caselor şi „construcţia a fost deja finalizată de Ceea ce s-a întâmplat acolo, şi în apoi lucrurile vor merge de la sine. un an, am avut un sezon foarte bun multe alte părţi ale Europei, a fost că Numai la Viscri sunt şase sau şapte Măsura 313 – Încurajarea activităţilor turistice CURIOZITĂŢI: şi cel nou pare să fie şi mai bun,” autorităţile au vrut să ajute zona să proprietari care ar investi bucuroşi Viscri 125 Raluca şi Mihai au participat la spune Mihai Grigore. se dezvolte. Au creat infrastructura sume mari în proiecte sustenabile, Sat Viscri, comuna Buneşti, judeţul Braşov realizarea documentarului „Wild şi au pus condiţii foarte stricte de dacă ar primi mai mult ajutor din Carpathia”, finanţat de European dezvoltare. partea autorităţilor.” Perioada de derulare: mai 2010 – mai 2012 În Provence, spre exemplu, dacă Nature Trust în care apare şi Prinţul O dilemă Valoarea totală a proiectului: 400 000 euro vrei să construieşti într-un sat Charles al Marii Britanii, la rândul Finanţare nerambursabilă FEADR: 200 000 euro său un îndrăgostit al locurilor „Am încercat să lucrăm cu meşteri istoric, poti alege între trei tipuri www.viscri125.ro transilvănene. locali, pentru că vrem să susţinem de ferestre, patru culori de faţadă meşteşugurile tradiţionale şi să şi două forme de gard. Şi în felul Pensiunea este locul unde s-a filmat obţinem un produs autentic, însă acesta se păstrează identitatea şi noua reprezentare cinematorgrafică ne-am lovit de faptul că, de cele tradiţia. Pentru că ceea ce suntem Satul Viscri sau Weißkirch în limba cumpărat-o iniţial pentru vacanţă, a clasicului „Casanova”. mai multe ori meșterii tradiționali începe cu felul în care arătăm, cu germană, una dintre aşezările săseşti deşi ştiam cumva că am vrea să cu biserică fortificată recunoscută ca ne mutam aici la un moment dat. nu sunt atestaţi, nu pot prezenta felul în care arată casele noastre. monument al Patrimoniului mondial Dupa doi-trei ani ne-am hotărât să certificatele de conformitate cu Turiştii nu merg (sau nu mergeau) UNESCO, se găseşte într-un loc renunţăm la slujbele din Bucureşti Viscri, să vadă natura şi satele normele europene pentru burlane, în Maramureș sau în satele săseşti privilegiat în inima Transilvaniei, şi să ne mutăm la Viscri. Iniţial am săseşti, ne-am convins că putem spre exemplu, şi nici certificate de ca să ne vadă pe noi, mergeau în facând parte totodată dintr-un sit vrut să organizăm tabere pentru să aducem mult mai multă valoare calitate, unii dintre ei neştiind nici principal pentru casele şi bisericile Natura 2000. copii, dar pe parcursul construcţiei dacă vizăm turiștii, nu copiii”, ne măcar să scrie.” din lemn, pentru faţadele colorate şi am tot schimbat proiectul, am pus mărturiseşte Mihai. bisericile fortificate.” covoare ţesute manual, am înlocuit În inima Transilvaniei gresia şi faianţa cu travertin, am Pensiunea turistică numită “Viscri Cum să ne modernizăm pictat mobila, şi la sfârşit nu am mai nr. 125” a fost deschisă oficial în „Am ajuns la Viscri din întâmplare”, fără să ne pierdem ŞTIAŢI CĂ... fost aşa siguri că e un loc bun pentru iunie 2011, fiind create opt locuri de ne povesteşte Mihai Grigore, tânărul tabere. Iar după primul an, în care muncă permanente pentru locuitorii tradiţiile şi identitatea? Patrimoniul Cultural şi Natural Mondial UNESCO (Organizaţia Naţiunilor entuziast care a dat viaţă acestui am avut turişti care veneau să vadă din sat. Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) include în prezent şapte monumente proiect familial împreună cu soţia “Ne bucurăm că în ultimii ani au sau locuri din România: Delta Dunării, aşezările săseşti cu biserici fortificate sa, Raluca. „Cineva ne-a sfătuit să apărut locuri frumoase în această din Transilvania, Mănăstirea Hurezi, bisericile pictate din nordul Moldovei, facem un ocol şi prin Viscri, pentru parte a Transilvaniei. În doar Cetatea Sighişoara, bisericile de lemn din Maramureş şi Cetăţile Dacice din că are fațade frumoase”. Mihai avea şase-şapte ani au apărut cel puţin Munţii Orăştiei? mai bine de zece ani de experienţă în șase locuri în care te poţi simţi la consultanţă când s-a decis să caute o fel de bine ca în Toscana sau în Pe lîngă acestea România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural casă de vacanţă în jurul Făgăraşului. Provence, ceea ne dă speranţa că Imaterial al Umanității UNESCO cu Ritualul Caluşului – dans popular „Viscri este, după noi, unul dintre întreaga zonă se poate dezvolta românesc (din 2005), şi cu Doina – cântec liric solemn, improvizat şi spontan cele mai frumoase sate săseşti la într-o direcţie bună.” (din 2009). momentul actual. Nu pentru ca are Sursa: www.cnr-unesco.ro ceva intrinsec special, ci pentru că Viscri 125 înseamnă autenticitate și este unul dintre puţinele sate care au o relație personală cu turiștii. Aici o şansă reală să traiască din nou. Nu oaspeţii sunt bine primiţi la stână, SITURI NATURA 2000 există nici un pic de plastic pe faţade, unde pot vedea cum se mulg și se toate casele sunt acoperite cu ţigle tund oile şi pot gusta din straşnica Reţeaua Natura 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate care tradiţionale, este, în mare, aşa cum brânză locală. cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de arăta un sat săsesc acum 50 sau 100 Frământarea aluatului şi scuturarea interes comunitar. de ani. Şi asta îi dă o şansă să aibă crustei arse de pe pâinea tradiţională Realizarea Reţelei Natura 2000 se bazează pe două directive ale Uniunii succes în viitor,” a mai adăugat el. tocmai scoasă de la cuptor sunt Europene, Directiva Habitate şi Directiva Păsări, ce reglementează modul de alte îndeletniciri care pun la selectare şi desemnare a siturilor şi protecţia acestora. În legislaţia românească încercare îndemânarea oaspeţilor. aceste două directive sunt transpuse prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 În perioada septembrie-decembrie De la idee la proiect din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea se organizează vânători de trufe în habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările ulterioare. “Nu am pornit de la început cu pădurile din jur, trufandalele fiind ideea de a face o pensiune. Casa am apoi gătite cu pricepere în stil săsesc, Sursa: www.natura2000.ro8 9
  • România rurală – Nr. 3 Unul dintre ultimii pietrari din Măgura, Buzău „Să stai sub pământ, să spargi bolovani și să spui că-ți place, e cam greu de înțeles” Înăuntru e cald și întuneric, iar „Îmi place ceea ce fac, dar lumea se sculptori tineri, proaspăt absolvenți Marius Popescu aprinde o lampă minunează când aude așa ceva. Să de facultate, au creat opere din cu carbid, singura sursă de lumină stai sub pământ în era internetului, blocuri de piatră aduse din carierele din grotă. Lampa și grota par să fie să spargi bolovani și să spui că-ți și din zonă. Piatra de Măgura este un desprinse din povestea lui Aladin. place, e cam greu de înțeles,” spune calcar rezistent la variațiile mari de Aici Marius își poate petrece și cinci el. temperatură (îngheț și dezgheț) și, săptămâni pentru a dizloca un bloc spune Marius Popescu, se folosește de piatră, pe care apoi îl transportă La cei 36 de ani ai săi, Marius Popescu la structurile mari, pentru piesele de acasă într-un car cu boi, pe drumul este unul dintre ultimii pietrari din rezistență. Casa Poporului are și ea forestier de trei kilometri care Măgura, localitate buzoiană unde piatră de Măgura, spune el. străbate pădurea. Blocurile de piatră acum 50 de ani lucrau aproape 60 de sunt apoi sculptate și devin mese de pietrari. La Măgura se află și tabăra Pentru că aici a fost cândva Marea grădină, fântâni, șeminee, cișmele, de sculptură în aer liber, unde timp Sarmatică, în blocurile de piatră poți troițe, cruci, statui, ghivece. de 16 ani, în perioada comunistă, găsi cochilii și vertebre de animale marine. Ca să dizloci piatră, trebuie să știi ce să alegi. Se poate întâmpla să muncești la un bloc câteva zile și abia apoi să-ți dai seama că nu are robustețea de care ai nevoie. „La prima vedere, poate părea un bloc solid și mare, dar de fapt atunci când intri în adâncime, poți constata că e o coajă, cum o numim noi, adică piatră mai subțire.” Însă Marius a învățat să asculte piatra și s-o înțeleagă. După sunet își dă seama unde să lovească. Își amintește Ca să-l închidem, am avea nevoie le sculptezi și atunci fie le remodelezi, În plus, taxele plătite de Gabriela, ca de sfatul pietrarului de la care a de un aspirator universal, o masă fie o iei de la capăt. persoană fizică autorizată, s-au mărit, deprins meșteșugul: „cuprinzi piatra cu circular, dar, deși trăim decent, ceea ce i-a determinat să oprească dintr-o parte, apoi din cealaltă, ca și nu avem economii și nu ne-am Marius lucrează pentru o firmă din lucrările la un mic magazin pe care îl cum ai îmbrățișa o femeie, și n-are permis să ni le cumpărăm până Buzău care amenajează spațiile verzi. începuseră în sat. cum să nu-ți cedeze.” În carieră acum. Îi deranjăm pe vecini uneori, Din piatră a creat mai multe statui și trebuie să știi însă și unde spargi, ca când avem mult de polizat și praful ornamente pentru oraș. Gabriela îl Ar dori să acceseze fonduri să nu se surpe galeria peste tine. ajunge și la ei.” ajută și ea, crește doi copii și urmează europene prin Măsura 312 – „Sprijin și o școală sanitară postliceală. Pentru pentru crearea și dezvoltarea de Acasă, Marius lucrează într-un atelier Marius a început să meargă în carieră copii ar vrea să se asigure că are și un microîntreprinderi”, dar nu au cum semiînchis, prin care iarna vâjâie în 1998, „din hobby și curiozitate”, plan B, în cazul în care nu vor mai să asigure cofinanțarea și nici nu cred vântul și ninsoarea. Îl ajută și soția învățând meserie de la un pietrar în reuși să se descurce din meșteșugul că băncile ar fi dispuse să le acorde sa, Gabriela, care a învățat acum trei vârstă, dar deschis la nou. pietrei. un credit. „Chiar dacă sprijinul ani să mânuiască uneltele electrice, nerambursabil ajunge la 85%, tot dalta și ciocanul cu dinți, pentru „Tradiția de la noi este să lucrezi Din pricina crizei economice, o parte am avea nevoie de vreo 5 000 de a face ghivece din piatră. Pereții cruci, troițe, mese mari din piatră. dintre clienții lor italieni și greci, care euro, bani de care nu dispunem,” atelierului sunt albi de la praful de Însă eu am vrut să fac sculptură și cumpărau în special ghivece mari spune Gabriela. calcar. „Aici trebuia să fie, de fapt, am început cu un îngeraș, pe care și ornamente din piatră, au sistat dormitorul nostru,” spune Marius, însă l-am stricat.” Se întâmplă uneori comenzile sau au cerut prețuri mai „dar l-am transformat în atelier. să ciobești ghivecele și piesele pe care mici, pe care ei nu și le puteau permite.10 11
  • România rurală – Nr. 3 Oferta de cercetare a Academiei de Științe Încolțirea tuberculilor sămânță – la cartoful pentru de consum timpuriu se impune lucrarea Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu- de încolțire a tuberculilor Șișești” Plantarea • Se începe când temperatura solului ajunge la 6-8 grade Celsius; adâncimea de plantare este de 5-6 cm; Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” publică, anual, un volum care cuprinde • Desimea de plantare este de cercetările științifice realizate privind transferul tehnologic în agricultură, industria alimentară și 53 300 de cuiburi/ha, iar schema silvicultură. Informațiile furnizate în acest volum pot sprijini fermierii, crescătorii de animale, proprietarii de plantare este de 75/25 cm. de terenuri, precum și societățile comerciale din industria agroalimentară să obțină producții mai mari, Bilonul de plantare este mijlociu, produse de mai bună calitate și mai profitabile, să-și îmbunătățească managementul și să aplice practici cu o înălțime de 15-20 cm. agricole noi și tehnologii mai performante. • Cantitatea de tuberculi de sămânță la hectar variază în funcție de În cele ce urmează, vă vom prezenta două dintre aceste studii realizate în 2011. mărimea acestora (1 800 – 2 600 kg/ha). Tehnologia de obținere a realiza o producție de lapte cu 60% Tehnologia specifică de oilor hibride pentru lapte mai ridicată față de rasa Țigaie și o producere a cartofului Fertilizarea Institutul de Cercetare-Dezvoltare cantitate de lapte muls mai mare cu • Înainte de plantare, la pregătirea 90% comparativ cu Țigaia. pentru zona de câmpie pentru Creșterea Ovinelor și terenului, se aplică îngrășăminte din sudul țării complexe de tipul: 16:16:16, Caprinelor, Palas, Constanța Oile hibride Lacaune X Țurcană pot Centrul de Cercetare-Dezvoltare respectându-se doza de N50- realiza o producție de lapte totală și pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri, 100P50-100K50-100 kg s.a./ha Studiul a concluzionat că cea mulsă mai mare cu 31% și respectiv Dăbuleni, Dolj • În vegetație, fertilizarea fazială s-a mai rapidă metodă de creștere a producției de lapte de oaie este 37% față de Țurcană. realizat cu azotat de amoniu N50- Pregătirea terenului 100 kg s.a./ha hibridarea raselor locale, slab Tehnologia se poate aplica în • Arătura de toamnă la o adâncime • Fertilizarea a influențat calitatea productive, cu rase specializate crescătoriile mijlocii și mari de 30-32 cm nutrițională a tuberculilor pentru lapte. În acest fel, eficiența (peste 300 de capete), turma fiind • Primăvara, înainte de plantare, se economică sporește, prin creșterea structurată în trei nuclee, două de pregătește terenul printr-o trecere Întreținerea producției cu peste 50%. prăsilă alcătuite din rasa autohtonă și cu grapa cu discuri. Este foarte Înainte cu 3-4 zile de răsărirea un nucleu de producție format din oi important să se evite pe cât posibil cartofului, se realizează rebilonarea și Rasele de lapte folosite la hibridare hibride de lapte. tasarea solului se efectuează tratamentul cu erbicide au fost Lacaune și Awassi, iar cele autohtone au fost Țigaia, Țurcana reziduale pe bază de metribuzin, și Linia Prolifică-Palas. Oile hibride prometrin, linuron, acetoclor. de lapte se obțin prin încrucișarea raselor autohtone Merinos, Țigaie, În cultura de cartof, buruienile Țurcană cu rase de lapte – Lacaune, necombătute și răsărite ulterior Awassi, Rasa de Lapte-Palas. se tratează cu produse pe bază de propaquizalofop, fluazifop-p- După înțărcare, toți mieii hibrizi butil, quizalofop pentru buruienile masculi se supun îngrășării și se monocotiledonate sau se fac livrează la carne, iar mieluțele se lucrări de plivit sau prășit manual, Irigarea Producția obținută opresc pentru reproducție și se cresc pentru buruienile dicotiledonate • La cartoful pentru consum • 16,8-28,5 t/ha – recoltat la 40 de în gospodării, la pășune cu suplimente necontrolate. ti mpu ri u se a pl i că î n gen era l zile de la răsărire de concentrate, iar în perioada 2 000-2 400 mc apă/ha, cu o • 23,6-37,2 t/ha – recoltat la 50 de de stabulație cu fân, suculente și Combaterea bolilor și normă de udare de 250-300 mc/ha zile de la răsărire suplimente de concentrate. dăunătorilor • 31,89-46,97 t/ha – recoltat la • Primul tratament pentru Recoltarea – se efectuează fie maturitatea fiziologică a plantelor Oile hibride Awassi X Țigaie combaterea manei cartofului se semimecanizat, pentru a evita realizează o producție de lapte de efectuează când plantele au circa loviturile mecanice care contribuie 218 litri/cap, mai mare cu 65% față 15-20 cm înălțime. Pentru zona la diminuarea aspectului comercial de rasa Țigaie și o producție de lapte de câmpie din sudul țării sunt al producției, fie mecanizat, folosind muls mai mare cu 50% față de rasa recomandate 2-3 tratamente. combine speciale. Tuberculii sunt maternă. • Pentru combaterea gândacului de dislocați mecanizat și lăsați la Colorado se aplică 2-3 tratamente, suprafața solului, urmând a fi adunați Oile hibride Lacaune X Țigaie pot alternând substanța activă. și sortați manual.12 13
  • România rurală – Nr. 3 Festivalul cașcavalului de Brăduleț, Argeș Zona argeșeană Brădet, din comuna Brăduleț, este renumită pentru cașcavalul său, preparat de zeci de localnici, după rețete tradiționale. Din acest motiv, autoritățile au considerat că organizarea unui festival al cașcavalului ar putea contribui la o mai bună promovare a tradițiilor și a obiceiurilor zonei, atrăgând numeroși turiști. În 2012, evenimentul – care a mai avut o singură ediție, în 2008 – a fost organizat cu sprijin european. Cu ajutorul fondurilor accesate, comuna Brăduleț va găzdui timp de trei ani această manifestare, angajându-se totodată să o mențină încă cinci ani după finalizarea proiectului. Potrivit primarului Evlampie Alecu, ediția din 2012 a reunit pe pajiștile comunei peste 500 de vizitatori, care au putut gusta din bucatele zonei: cașcaval de casă, brânză de burduf, telemea. Totodată, ei au putut descoperi câteva dintre obieciurile zonei și au putut admira exponatele meșterilor populari din comună. Festivalul Cașcavalului de Brăduleț s-a desfășurat timp de trei zile, în perioada 29 iunie-1 iulie, în trei sate ale comunei: Galeș, Brădet, Brăduleț. Produsul cunoscut sub numele de cașcaval de Brădet, din comuna Brăduleț, se produce după rețete vechi, în aproximativ 100 de Având șapte vaci de lapte, Ionescu Pentru că suntem în zonă de munte, și-l opărim, îl amestecăm din nou și gospodării din comună. Așa cum produce cam 50 de kilograme de nu putem intra la cosit cu utilaje, această pastă o modelăm cu mâna, spune primarul, localnicii se cașcaval pe săptămână, însă, așa și-atunci cosim manual”, spune Ion îi dăm formă, o lăsăm în saramură îndeletnicesc în special cu creșterea cum spune, desfacerea produselor Ionescu. o zi sau două. Se usucă apoi bine și animalelor, având fiecare între trei și sale este anevoioasă, pentru că stă se pune la afumat, în afumătoare șapte vite. Mulți dintre cei care produc la mâna intermediarilor care au Ion Ionescu povestește și cum tradițională, cu foc din lemn de brad cașcaval în gospodăriile proprii standuri în piețe. produce cașcavalul: sau rumeguș.” își vând produsele în piețele din „În laptele de vacă se pune cheag, Domnești, Pitești, Curtea de Argeș. Pentru a rezolva această problemă, amestecându-se și lăsându-se „Festivalul de anul acesta a fost o Localnicii au accesat Măsura 141, Ionescu spune că cei 70 de membri ai la coagulat. Apoi, cașul acesta îl inițiativă bună de promovare. Am și pentru fermele de semisubzistență și, asociației pe care o conduce ar dori să punem la foc și, în timp ce crește vândut, pot spune că pentru prima asociindu-se, au putut concesiona și pună bazele unei făbricuțe și ale unui temperatura până la 35-40 de ediție a fost bine”, spune Ion Ionescu. suprafețe de pășune de la primărie. mic magazin de desfacere, cu sprijin grade, îl amestecăm și-l agităm Charles de Gaulle, interesat de nerambursabil. bine, până când arată ca și când ar cașcavalul de Brădet Ion Ionescu, de 46 de ani, este unul fi format din boabe de orez. Îl lăsăm dintre producătorii de cașcaval din „N-avem altă sursă de venit în afară la scurs, sub greutăți, timp de trei Potrivit localnicilor, în 1969, la zonă și, totodată, președintele unei de cașcavalul pe care producem din ore, apoi îl uscăm și, când se întinde Salonul Internațional al Alimentației asociații a crescătorilor de animale neam în neam. Viața aici este grea. ca guma de mestecat, îl tăiem în felii (SIAL), printre produsele românești din comună.14 15
  • România rurală – Nr. 3 prezentate s-a numărat și cașcavalul produs de un sătean din Brădet. Cum să „năşeşti” un pom fructifer, o vacă Președintele Franței, Charles de Gaulle, a gustat doar două produse românești: cașcavalul de Brădet sau chiar o întreagă grădină de zarzavaturi și cabernetul de Sâmburești. În urma interesului arătat de Charles Te-ai gândit vreodată să dându-le numele, să primească Această iniţiativă a ajuns atât de la de Gaulle, distribuitorii prezenți săptămânal un lot de produse modă încât au apărut chiar şi cărţi au dorit să semneze contracte cu faci cadou un pom? ecologice proaspete. de bucate sau pagini de internet care producătorul cașcavalului, dar acest te sfătuiesc ce să faci cu coşul tău de Fundaţia „+arboles” (Mai mulţi lucru nu a fost posibil, dat fiind că În prezent firma s-a extins şi îţi legume şi astfel să nu te plictiseşti de copaci) a pornit o iniţiativă acesta producea o cantitate mică, în permite să năşeşti şi găini sau chiar felurile de mâncare pe care le prepari. inovatoare, invitând oamenii să propria-i gospodărie. întreaga grădină de zarzavaturi de la Plata coşurilor se face direct la preţuri dăruiască un pom celor dragi. care primeşti un coş săptămânal cu corecte, atât pentru consumator, cât „Noi considerăm că un copac este produse ecologice la un preţ scăzut. şi pentru agricultor, sau chiar prin unul dintre cadourile cele mai cote lunare care pot fi un sprijin Fabrică de cașcaval, la frumoase care se pot oferi şi primi. pentru agricultori în lunile în care Brădet În lumea de astăzi în care consumul Grupurile de consumatori producţia agricolă este scăzută. este un act egoist şi de cele mai – o iniţiativă de În anii comunismului, la Brădet, multe ori inutil, e bine de ştiut că Printre beneficiile unui astfel de grup unul dintre satele comunei Brăduleț, solidaritate se numără: pomul dăruit va genera o parte a fost înființată o fabrică de din oxigenul de care are nevoie o • posibilitatea de a te bucura de Un grup de consumatori este produse sănătoase la un preţ cașcaval. În anii 2000, fabrica a fost persoană pentru a respira toată viaţa. constituit din persoane care se corect; produsele ecologice nu sunt privatizată și are în prezent aproape Cu siguranţă există cadouri mai unesc pentru a cumpăra direct de mai scumpe decât cele obişnuite; 30 de angajați. Așa cum povestește scumpe sau mai spectaculoase, dar la producători în special alimente • reducerea cheltuielilor şi a Vasilica Badea, mama patronului, nu atât de valoroase sau necesare ca pentru propriul consum. Aceste produselor dăunătoare mediului cu câțiva ani în urmă fabrica a ars acesta. Din toate aceste motive am grupuri sunt unite de dorinţa de înconjurător: pungi, ambalaje, și a fost reconstruită. În 2008, S.C. promovat campania pomului cadou,” consuma produse ecologice, locale la transport; Brădet S.R.L. a primit finanțare mărturisesc iniţiatorii proiectului. preţuri corecte. • sprijinirea agriculturii tradiţionale pentru modernizare, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Paşii de urmat sunt simpli: cel care care un are impact negativ asupra Modele de astfel de grupuri se găsesc mediului; Produsele firmei – iaurt, sana, lapte, vrea să facă pomul cadou completează în ţări precum Franţa, Spania sau • întărirea reţelelor locale de cașcaval, unt, brânză de burduf – un formular online cu datele sale de Portugalia şi se autogestionează colaborare, bazate pe interesul sunt vândute în toată țara. La fiecare contact şi ale persoanei care va primi pentru pregătirea şi distribuirea comun şi solidaritate. două zile, aici sunt procesate aproape darul. Plata pomului se face prin cutiilor cu zarzavaturi de sezon. opt tone de lapte. transfer bancar şi include plantarea Consumatorii primesc ce se trimite O initiativa de acest gen din Romania şi îngrijirea acestuia. Fundaţia emite din grădină, fără să poată să aleagă un certificat prin care garantează este prezentata la pagina 59. produsele. plantarea şi îngrijirea pomului conform tehnicilor agriculturii ecologice şi-l trimite împreună cu felicitarea la norocosul proprietar al pomului care poate chiar să-l şi viziteze. Mai multe informaţii puteţi găsi pe website-ul fundaţiei www.masarboles.es. O iniţiativă curioasă O mică firmă din provincia spaniolă Catalonia care produce brânză şi iaurturi ecologice a avut ideea de a se autofinanţa şi de a se dezvolta permițându-le clienţilor să Biserica din Brădet, veche de șase „năşească” vacile care dau laptele secole, impresionează prin pictura pentru produsele ecologice şi astfel, murală.16 17
  • România rurală – Nr. 3 Reforma Politicii Agricole Comune după 2013 atunci statul membru respectiv va primi treptat mai mult, până va ajunge la 90%. Pe același principiu – elemente principale ale propunerilor dacă un stat membru primește mai mult de 190% din media UE sumele vor descrește treptat până la această Reforma Politicii Agricole Comune ale propunerilor Comisiei Europene, agricol, 2,5 miliarde de euro pentru valoare procentuală. Comisia dorește după 2013 este un subiect complex, precum și opiniile unui consultant siguranţa alimentară, 2,8 miliarde să discute un obiectiv pe termen mai care a stârnit dezbateri aprinse la în politici de dezvoltare rurală, Dr. de euro pentru ajutoarele alimentare lung, acela de a distribui în mod egal nivel european, în special în ceea ce Daniela Giurcă, coordonator al pentru persoanele cele mai sprijinul direct în întreaga Uniune privește nivelul plăților directe, care studiului „Reforma Politicii Agricole defavorizate, 2,8 miliarde de euro Europeană după 2020. în acest moment sunt extrem de Comune în contextul perspectivei pentru fondul european de ajustare diferite de la un stat la altul. Olanda bugetare post-2013”, realizat la globalizare iar 3,9 miliarde de Pentru România, acest lucru și Belgia, spre exemplu, primesc împreună cu Dr. Cecilia Alexandri și euro pentru o nouă rezervă în cazul înseamnă că plata la hectar va crește peste 400 de euro la hectar, în vreme Dr. Marioara Rusu. (http://www. situaţiilor de criză în sectorul agricol. de la 135 euro în 2013 la aproape ce Portugalia, România, Bulgaria ier.ro/documente/spos_2011/ Sprijinul prin pilonul 1 – plăți directe 200 euro în 2019, dar decalajul de și țările baltice (Estonia, Letonia, SPOS_2011_-_nr_1_RO-EN.pdf) – este perceput în prezent ca fiind sprijin/ha va rămâne față de alte Lituania) primesc mai puțin de În numărul următor al revistei cea mai importantă formă de sprijin state europene și față de media UE. jumătate din această sumă la hectar. vom prezenta și alte elemente ale pentru fermieri, de aceea în viitoarele Statele membre net contributoare propunerilor Comisiei Europene. negocieri una dintre „bătăliile” cu „Comisia Europeană a luat în calcul, la bugetul Uniunii Europene vor miză importantă se va da în jurul în ceea ce privește țara noastră, o fermierilor angajați activ în care deține mai mult de trei hectare menținerea plăților directe la Conform propunerii legislative a modului în care se vor împărţi între suprafață eligibilă de 9,7 milioane activități agricole. În acest sens, trebuie să cultive cel puțin trei culturi nivelul actual, care îi favorizează pe Comisiei Europene pentru perioada statele membre sumele alocate de hectare, cu 11% mai mare decât Comisia propune să nu primească pe terenul arabil pe care îl deține, dar agricultorii lor. Noile state membre 2014-2020 suma destinată pentru această formă de sprijin. în 2009, ceea ce este mai aproape de bani fermierii care au obținut în anul niciuna dintre cele trei nu trebuie să doresc, pe de altă parte, ca și fermierii agriculturii şi dezvoltării rurale realitate. Plafonul național propus precedent plăți directe ce însumează ocupe mai mult de 70% din suprafață, lor să primească mai mult decât în pentru toate statele membre va fi pentru România crește de la mai puțin de 5% din veniturile totale iar a treia cultură trebuie să ocupe cel prezent. O altă problemă spinoasă de 435,6 miliarde de euro, ceea ce 1,47 miliarde euro la 1,93 miliarde încasate din activități neagricole. puțin 5% din suprafața arabilă; Pilonul 1 - Plățile directe Comisia Europeană a dat exemplul - menținerea unei „zone de interes o reprezintă plafonarea sprijinului reprezintă 39% din bugetul total al euro. Însă, fiind vorba de o suprafață acordate fermierilor mai mare, plata la hectar, potrivit celor care dețin terenuri de golf, ecologic” de cel puțin 7% din financiar direct pe suprafață pentru UE, Politica Agricolă Comună fiind Schema de plată de bază: pentru actualelor prevederi, ar fi chiar spre exemplu, sau al celor care au suprafața agricolă (fără luarea în fermele mari, propunere pe care considerată și pe viitor ca fiind de a reduce, treptat, discrepanțele dintre puțin mai mică decât în prezent. În pământ și totodată se ocupă de calcul a pajiștilor permanente) - multe state europene o resping. importanţă strategică. Aceasta va fermieri, dintre regiuni și dintre ceea ce privește egalizarea plăților afaceri imobiliare. Dacă propunerile mai exact marginile câmpurilor, avea aceeaşi structură de sprijin, statele membre, se va introduce o nouă pentru fermierii din UE 27, putem rămân, teoretic nu vor primi bani gardurile vii, arborii, elementele de Unele țări – în special cele nordice cu doi piloni, unul de sprijin direct schemă de plată la hectar. Pachetele spune că din calculele noastre nici cei care își lasă terenul nelucrat. peisaj, zonele tampon, suprafețele și Marea Britanie – sunt interesate (pilonul 1) și sprijinul acordat financiare naționale pentru plățile aceasta este departe de a se realiza. Însă această prevedere nu se aplică împădurite. de calitatea mediului, de conservarea dezvoltării rurale (pilonul 2). directe vor fi ajustate, astfel încât Câștigăm ceva, dar foarte puțin, față fermierilor care au primit plăți peisajelor și doresc reducerea cei care primesc mai puțin de 90% de ceea ce am primi dacă s-ar păstra directe în valoare de maximum Producătorii de produse ecologice subvențiilor acordate fermierilor. Din această sumă, 418,4 miliarde de din plata medie europeană la hectar PAC actuală. În perioada 2014- 5 000 de euro în anul precedent. nu trebuie să respecte nicio cerință Membrii noi ai UE, dar și state ca euro sunt alocate Politicii Agricole vor primi mai mult, diferența fiind 2016, adică în primii trei ani ai noii Din calculele noastre, prevederea suplimentară, deoarece s-a dovedit Franța, Portugalia și Italia doresc Comune (din care 76% pentru pilonul redusă cu câte o treime. De exemplu, perioade de programare, România privind fermierii activi nu va afecta că generează un beneficiu ecologic menținerea plăților directe către I şi 24% pentru pilonul II), iar restul dacă un stat membru primește acum și Bulgaria vor avea posibilitatea fermele de până la 27 de hectare în clar. fermieri, pentru ca produsele lor să de 17,1 miliarde de euro se vor aloca pentru un hectar 75% din media UE, să suplimenteze plățile la hectar 2014 și de până la 20 de hectare în fie competitive pe piață. România – astfel: 5,1 miliarde de euro pentru deci cu 15% mai puțin decât 90%, din bugetul național, prin plăți 2020.” (Dr. Daniela Giurcă) „Acest lucru înseamnă că dacă ai unde fermierii primesc mai puțini cercetare şi inovare în domeniul bani la hectar decât cei din alte naționale directe complementare trei hectare și plata la hectar este de state membre – dorește un sprijin (cele două țări fiind încă în procesul Plăţi pentru practici agricole 200 de euro, primești 600 de euro. financiar mai substanțial pentru de phasing-in). În condițiile în care benefice pentru climă şi mediu: Dacă ai, să spunem, cinci hectare, agricultorii săi. decalajul plății/ha se va menține pe lângă plata de bază, fiecare primești 200 de euro la hectar doar față de media UE și față de alte exploatație va primi o plată la hectar dacă respecți condițiile menționate Printre principalele modificări state membre, sugerăm ca România pentru respectarea anumitor practici mai sus – adică dacă diversifici propuse se numără noua schemă să obțină acordul de a continua agricole benefice pentru climă și culturile, menții pajiștile verzi și a plăților directe către agricultori, acordarea acestor plăți pentru a mediu. Statele membre vor utiliza zonele de interes ecologic. Dacă nu subvențiile pentru practici agricole ajunge cel puțin la valoarea plății 30% din pachetul financiar național faci acest lucru, vei primi cu 30% „verzi” și intensificarea sprijinului medii europene la hectar, care va fi pentru a finanţa această măsură, care mai puțin la fiecare hectar. Nu acordat tinerilor și micilor fermieri. în jur de 265 de euro. este obligatorie şi care nu va face credem că acest lucru va reprezenta Pentru că nu ne mai desparte mult obiectul plafonării. o problemă. Un inginer agronom timp de momentul 2014, când va Un alt aspect pe care trebuie să bun face oricum rotația culturilor. intra în vigoare o nouă Politică îl avem în vedere are legătură cu Cele trei măsuri prevăzute sunt: Având însă în vedere că cerințele Agricolă Comună, prezentăm în cele propunerea Comisiei Europene - menținerea pajiștilor permanente; legate de aceste practici sunt ce urmează principalele elemente Foto: Colin Shaw de a acorda plățile directe doar - diversificarea culturilor (un fermier aceleași pentru toți fermierii UE, ar18 19
  • România rurală – Nr. 3 Transferul de fonduri între 5000 ha) și într-o măsură mai mică nerambursabile care pot ajunge la 12,5% din totalul suprafeței eligibile piloni: statele membre vor avea fermele între 2000 și 5000 ha.” (Dr. maximum 70 000 de euro, cu mult din România, adică mai mult de 10% posibilitatea de a transfera până Daniela Giurcă) mai mult față de ceea ce s-a oferit cât se va aloca acestora din pachetul la 10% din pachetul lor financiar până acum (în 2012 intensitatea național. Observăm că fermele național pentru plăți directe (pilonul Sprijinirea tinerilor sprijnului acordat instalării tinerilor mici ar primi cei mai mulți bani în 1) către pachetul financiar destinat fermieri a crescut de la 25 000 de situația în care segmentul 1-2,5 ha fermieri – prioritate dezvoltării rurale (pilonul 2), iar euro la maximum 40 000 de euro, ar opta pentru plata unică pe fermă statele membre care primesc mai a noii Politici Agricole cu respectarea unor condiții privind (500 euro), iar fermele din clasa puțin de 90% din media UE pentru Comune dimensiunea fermei). 2,5-3 ha pentru plata la hectar. plățile directe pot transfera până Propunerile Comisiei Europene Totodată, tinerii care se vor instala în Considerăm că în țările în care la 5% din fondurile lor pentru prevăd intensificarea sprijinului mediul rural vor beneficia de servicii segmentul fermelor mici este dezvoltare rurală către pachetul acordat tinerilor fermieri pentru a de formare și de consiliere. semnificativ, procentul stipulat în financiar național destinat primului contracara unul dintre principalele propunerea legislativă a Comisiei pilon. fenomene care afectează mediul ar trebui extins spre 15%, pentru rural: migrația tinerilor către mediul Sprijin pentru micii că poate exista situația în care și „Deoarece se va menține decalajul urban. Acest sprijin va fi acordat pe ferme din clase de mărime mai mari două paliere: prin plăți la hectar fermieri între statele membre în ceea ce (4-5 ha) să adopte această formulă Plata de bază la hectar: orice fermier privește plățile directe, România ar mai mari pentru tinerii fermieri și simplificată, mai ales în cazul unor care solicită sprijin în 2014 poate putea solicita un procent de 10% din prin creșterea intensității sprijinului fermieri bătrâni, care nu-și mai pot decide, până la 15 octombrie 2014, fondurile pentru dezvoltare rurală, nerambursabil acordat celor care lucra corespunzător terenurile. să participe la schema pentru pentru completarea plăților directe.” doresc să se instaleze la țară și să își Totodată, pentru că fiecare stat micii fermieri și, prin urmare, să (Dr. Daniela Giurcă) dezvolte fermele. membru are dreptul de a decide primească o plată anuală stabilită de Potrivit propunerii, plata de bază dacă alocă banii la nivel regional statul membru la o sumă cuprinsă „Plafonarea”: cuantumul sprijinului pentru tinerii fermieri care își încep sau național, poate că ar fi util ca între 500 și 1 000 euro, indiferent pe care îl poate primi orice fermă în activitatea (cei care nu au împlinit 40 autoritățile să facă un calcul pentru de dimensiunea fermei. (Cifra va fi cadrul schemei de plată de bază va fi de ani) ar trebui să fie completată de a vedea dacă nu ar fi mai bine ca legată fie de plata medie/beneficiar, limitat la 300 000 euro/an, iar plata o plată suplimentară de 25% în primii aceste fonduri pentru fermele mici să fie de plata medie națională/hectar va fi redusă cu 70% în cazul sumelor cinci ani de la instalare. Această fie alocate doar în anumite regiuni. pentru 3 ha.) cuprinse între 250 000 și 300 000 măsură este limitată la dimensiunea Spre exemplu, în sud, unde sunt Costul total al schemei pentru euro, cu 40% în cazul celor cuprinse maximă a unei ferme medii din statul comasări de terenuri, poate că nu micii fermieri nu poate depăși 10% între 200 000 și 250 000 euro și cu membru respectiv. În cazul statelor sunt așa de mulți mici fermieri. Un din pachetul financiar național, 20% în cazul celor cuprinse între membre în care dimensiunea fermei lucru ce trebuie menționat aici se iar nivelul plății va fi ajustat în 150 000 și 200 000 euro. este redusă, limita este de 25 ha. referă la imposibilitatea de a accesa consecință dacă este necesar. De Această măsură va fi finanțată cu schema pentru ferme mici dacă asemenea, va exista o finanțare în Pentru a ține cont de ocuparea forței până la 2% din pachetul financiar intenționezi să îti divizezi ferma, să cadrul Fondului de dezvoltare rurală de muncă, exploatația poate deduce național. spunem că ai 7 hectare și faci trei pentru consilierea micilor fermieri fi necesar ca aceste plăți să fie egale sub forma unei plăți anuale, în limite costurile salariale din anul precedent „Acest lucru înseamnă că un tânăr ferme în loc de una, în ideea de a în vederea dezvoltării economice şi la nivel european și poate ar trebui cantitative definite și pe baza unor (inclusiv impozitele și contribuțiile la fermier care are maximum 25 de primi bani pentru trei ferme mici. granturi pentru restructurare în cazul prevăzută o anvelopă europeană suprafețe sau producții fixe sau a fondul asigurărilor sociale) înaintea hectare și are dreptul la 200 de euro Același lucru este valabil și pentru regiunilor cu o mare fragmentare a distinctă pentru aceste plăți. De unui număr fix de animale. Pentru aplicării acestor reduceri. Fondurile la hectar, poate primi bani în plus intenția de a diviza fermele mari ca terenurilor agricole. asemenea, este important ca această finanțarea acestei plăți România „economisite” prin acest mecanism în primii cinci ani de la instalare. să nu se aplice plafonarea plăților” „Avantajul acestor fonduri măsură să fie implementabilă și să poate utiliza între 5% și 10% din rămân în statul membru în cauză și Pentru un fermier care are 100 de (Dr. Daniela Giurcă) îl reprezintă simplificarea nu mărească birocrația. Din aceste plafonul național anual. Comisia sunt transferate în pachetul destinat hectare, majorarea se va aplica procedurilor, potrivit propunerilor rațiuni am estimat și simulat în poate aproba un procent mai ridicat dezvoltării rurale, urmând a fi doar la 25 de hectare, pentru restul În plus față de plățile la hectar, Comisiei Europene. Însă, din studiul nostru o a doua variantă de dacă statul membru poate demonstra utilizate pentru inovare și investiții va primi plata de bază. Credem micii fermieri pot primi un ajutor analizele noastre, observăm că acordare a acestei plăți, de 25% din că acest lucru este justificat. de către fermieri și de către grupurile că procentajul de 2% din pachetul de instalare de până la 15 000 euro fermele mici reprezintă oricum media europeană. Acest lucru ar „Considerăm că pentru România operaționale din cadrul Parteneriatului financiar național este unul mic, pentru fiecare fermă mică. ajuta mai mult fermierii în primii această posibilitate să fie folosită european pentru inovare. nestimulativ pentru fermele tinerilor ani 2014-2015, fără a depăși însă la maximum, deoarece există încă „Conform estimărilor noastre bazate fermieri, care cel mai adesea vor să pe analiza a 200 de ferme de peste se extindă. Având în vedere gradul Surse: plafonul propus României pentru multe sectoare cum ar fi lapte și perioada de programare 2014- produse lactate, ovine și caprine, 2000 ha, pierderile din plafonarea ridicat de îmbătrânire a fermierilor Studiul „Reforma Politicii Agricole Comune în contextul perspectivei 2020.” (Dr. Daniela Giurcă) carne de vită, orez, sfeclă de zahăr, plăților pe fermă ce se vor transfera din România, poate că țara noastră bugetare post-2013”, Autori: Dr. Daniela Giurcă (coordonator), legume-fructe care ar putea fi spre dezvoltare rurală nu sunt atât ar trebui să evalueze dacă acest Dr. Cecilia Alexandri, Dr. Marioara Rusu, Institutul European din Opțiunea sprijinului „cuplat”: susținute prin astfel de plăți. de spectaculoase precum ne-am fi procent este suficient și eventual România, București, 2012. (http://www.ier.ro/documente/spos_2011/ statele membre vor avea opțiunea de Considerăm că este nevoie de o așteptat, ajungând undeva la 2-3% să ceară mărirea lui.” (Dr. Daniela SPOS_2011_-_nr_1_RO-EN.pdf și http://www.ier.ro/index.php/site/ a oferi cuantumuri limitate de plăți analiză detaliată pentru a stabili din plafonul național. Plafonarea va Giurcă) news_page/361) „cuplate”, adică plăți legate de un care ar fi produsele și zonele unde afecta mai puternic veniturile din plăți În plus față de plata mai ridicată la directe pe care le-ar obține cele cele hectar, tinerii fermieri vor fi stimulați Comisia Europeană – CAP Reform – an explanation of the main anumit produs sau de un anumit tip trebuie aplicate astfel de soluții.” mai competitive ferme (cele de peste să dezvolte proiecte de modernizare elements de agricultură. Acest sprijin se acordă (Dr. Daniela Giurcă) a fermelor lor, solicitând fonduri20 21
  • România rurală – Nr. 3 Oameni Oameni ai Deltei au demarat însă un proiect pentru la prima vedere, elimină pentru un el, la 30 lei/mp. Din ceea ce câștigă, o rampă de gunoi și unul pentru neavizat această posibilitate. Un în jur de 40 000 lei pe an, aproape canalizare, care – spune primarul Ilie singur cauciuc are 90 de kilograme 60% acoperă cheltuielile directe. Munteanu – este realizat în proporție și dacă ai nevoie de unul nou te costă de 90%. cam 1 800 de euro să-l cumperi. În jur, cât cuprinde, numai stuf, spune el, și pe o rază de 30 de kilometri nu Comuna Crișan are în jur de 1 200 „Este o activitate costisitoare, ai taie nimeni altcineva, deși tăierea de locuitori în cele trei sate: Crișan, nevoie de mașini speciale care să stufului face bine și mediului, pentru Caraorman și Mila 23. Este foarte nu afecteze mediul. În cazul acestei că anul următor crește mai bine. bine poziționată pentru explorarea mașini, presiunea pneurilor pe sol Stuful ar putea fi valorificat nu doar Deltei, de aceea aici au apărut multe este foarte mică,” spune Adrian pentru acoperișuri, ci pentru centrale pensiuni în ultimii ani iar oamenii se Cacencu. termice cu peleți, pentru umbrare, ocupă – pe lângă creșterea animalelor rogojini folosite la plantațiile de și pescuitul – și cu turismul. A fost nevoit să le cumpere, la mâna căpșuni. A aflat că acesta este secretul a doua, văzând că nu avea mare spor căpșunelor curate din străinătate: Niciun localnic nu și-a făcut însă lucrând totul manual. Cele două rogojinile din stuf care acoperă pensiune cu fonduri nerambursabile, mașini l-au costat 25 000 de euro, plantele, astfel încât căpșunele se spune primarul. Aici, informațiile par dar au redus din timpul de lucru și au formează deasupra acestora și nu să ajungă mai greu iar oamenii spun mărit productivitatea. intră în contact cu solul atunci când că tocmai pentru că sunt mai izolați, plouă. se simt uneori și lăsați în voia soartei Din decembrie până în martie, de autorități. Adrian Cacencu, ajutat de trei zilieri, Monica, soția lui Adrian Cacencu, a taie cam 10 000 de maldări de stuf, lucrat până de curând la punctul de În Deltă au venit și orășeni, atrași plătind rezervației o taxă la tonă. În informare turistică din sat, dar acum fie de frumusețile locului, fie de total, taie cam 100 de tone de stuf pe e în concediu de creștere a copilului. potențialul turistic al zonei, dispuși an. Cu șase maldări poți acoperi cam Ea crede că autoritățile ar trebui să să investească în pensiuni. un metru pătrat de acoperiș, spune facă mai multe pentru tinerii și pentru Cum trăiesc oamenii din Delta pregătindu-se să reziste pentru ca în cu greu a meritat, însă necesită mai Un lucru îmbucurător îl reprezintă Dunării? În ce activități se implică? primăvară să o ia de la capăt. multă muncă decât în orice alt loc din faptul că o parte dintre cei care fie Ce șanse de dezvoltare are această țară. Aici, dacă ți se strică un singur renovează, fie au construit case, zonă, unică în Europa și declarată Sorina Oprișan a venit în Delta robinet la baie, pierzi o zi ca să-l folosesc stuful pentru acoperiș, rezervație a biosferei? Dunării când s-a măritat. S-a aduci de la Tulcea. Pasagerul, șalupa păstrând un element de autenticitate îndrăgostit de zonă, deși recunoaște care face legătura cu Tulcea, ajunge care atrage turiștii și conferă valoare La o oră de mers cu barca rapidă de la că uneori viața e grea. Lucrează la în trei ore. Biletele pentru localnicii așezărilor. Ilie Munteanu spune Tulcea, se deschide o lume fascinantă poștă, distribuie corespondența de Deltei sunt subvenționate, dar chiar că, deși există un ordin interior al și mai puțin cunoscută, o lume a trei ori pe săptămână în satul Crișan, și așa o cursă de trei ore costă 9 lei. rezervației de a construi case din apelor, a întinderilor nesfârșite o limbă de pământ de opt kilometri Barca rapidă, care ajunge într-o oră, paiantă și pământ, cu acoperiș de stuf, a egretelor, pelicanilor, lungime, chiar în inima Deltei. Iarna are prețul subvenționat de 35 de lei. din stuf, aceste dispoziții nu s-au cormoranilor și stârcilor galbeni. E o mai ales, dacă e una grea, satul e În localitate există un punct respectat de către toată lumea. lume de o frumusețe rară, cu oameni rupt de lume. Doar spărgătoarele farmaceutic și o asistentă medicală, care nu se clintesc în fața dificultăților, de gheață ajung cu alimente. Din dar nu și un medic. În caz de urgență, care par să trăiască într-un alt ritm, mai însă Delta e o splendoare iar vin ambulanțe rapide și elicoptere Stufărit într-un timp cumva paralel cu cel în turiștii vin să îi admire frumusețile. pentru a transporta pacienții la spital. Adrian Cacencu este stufar, ghid care funcționează restul țării. Când Sorina, împreună cu soțul și cu Sorina își amintește că în urmă cu turistic și fermier. Cu barca merge vine primăvara, oamenii se pregătesc familia acestuia, se ocupă de turism. 17 ani, când s-a căsătorit, nu existau cam cincisprezece minute pe canale să primească turiștii avizi să Are o pensiune cu o mică grădină băi în casă la Crișan. Probleme mari de-acum binecunoscute, până ajunge descopere secretele Deltei. Își cresc de legume și ceea ce cultivă mama persistă însă în ceea ce privește în locul unde maldării de stuf sunt animalele pe grindurile inundabile, soacră le ajunge. managementul deșeurilor. Se sortați și legați pentru a fi vânduți cultivă petece mici de grădină, uneori întâmplă uneori să vezi saci cu gunoi celor ce-și construiesc acoperișuri luptându-se cu nisipul care le intră Soțul ei a fost profesor la Isaccea plutind seara pe Dunăre. Pensiunile tradiționale. A demarat afacerea și în pat, pescuiesc, îngrijesc albine, dar o duceau atât de greu cu banii ard deșeurile. Resturile de mâncare în 2005. Are o mașină uriașă, care repară acoperișuri. Când vine iarna și încât s-au hotărât să se mute acasă sunt date la animale iar oasele de taie stuful, și una care îl sortează. turiștii pleacă, cei 14 000 de locuitori la părinții lui, la Crișan și să înceapă pește sunt aruncate în fluviu, pentru Mașina de tăiat stuful plutește pe ai Deltei rămân în gospodăriile lor, o afacere de familie. Investiția făcută pescăruși. Autoritățile din Crișan apă, în ciuda dimensiunilor sale care,22 23
  • România rurală – Nr. 3 Petru cel Mare. Marea supărare câștigat concursul gastronomic „D’ale fete și femei cu vârste cuprinse între începe în barcă, având la ea o ceașcă a lui Trifan Cacencu o reprezintă Gurii Dunării”, unde a participat cu 18 și 68 de ani. Unele dintre ele mai de cafea, ca să ajungă pe malul pajiștea comunală, pe care speră că aproape 40 de feluri de mâncare, câștigă bani și cântând pe la pensiuni, celălalt, unde sunt cele 50 de vite, primăria o va concesiona cât mai în special din pește, precum și cu pentru turiști. De când s-a format pe care le deține împreună cu fiul repede crescătorilor de animale. În deserturi specifice zonei. A încercat corul, multe s-au legat în sat, spune ei. Mulge vacile, se întoarce acasă, acest scop, câțiva crescători care au să îmbine noul cu tradiționalul și, ea. Ansamblul a scos comunitatea din hrănește găinile, trebăluiește prin mai multe vite s-au asociat pentru pe lângă plachie, femeile din Mila monotonie. Deși la căminul cultural gospodărie, apoi merge la școală. a participa la licitația pentru izlaz. 23 au gătit ciorbă cu perișoare din nu au nici măcar scaune, femeile Recent a depus cerere de finanțare „Când ești în grup, e altfel”, spune el. pește, ciorbă de burtă de somn, se întâlnesc acolo, repetă cântece, prin Măsura 141, destinată fermelor „Nu poți face multe de unul singur.” raci umpluți, cârnați din pește. Din socializează, fac planuri. de semisubzistență. Cererea i s-a Dacă ar primi terenul, ar putea accesa banii câștigați ca premiu (3 000 de părut extrem de dificil de întocmit, și fondurile acordate pe suprafață și euro/concurs) ansamblul vocal a Elena Munteanu este și membră nu doar pentru că a implicat multe ar putea să se organizeze mai bine, să achiziționat costume tradiționale și o a Asociației Ivan Patzaichin și are drumuri la oraș, ci și pentru că, cultive lucernă pentru a asigura hrană stație de amplificare. În grup sunt 17 și o mică fermă. Dimineața și-o așa cum spune, a completat atâtea de calitate, fiindcă iarna trecută, când hârtii, de s-a plictisit de scris. Un om a rămas fără nutreț și era extrem de obișnuit, fără ajutor, se lasă păgubaș, frig, animalele au mâncat și stuf, care crede ea. Vitele Elenei Munteanu, ca doar le umfla burțile, dar n-avea nicio toate vacile Deltei, sunt „băltărețe”, calitate nutritivă. Vitele le vinde la un nu de rasă, și-atunci nu dau decât abator privat, iar laptele de bivoliță îl maximum 7-8 litri de lapte pe zi. Din folosește pentru consumul casei. lapte, Elena Munteanu face brânză și se arată interesată de o finanțare Trifan Cacencu a plantat și jumătate pentru o făbricuță de prelucrare a de hectar de pepeni, pentru a-i laptelui. vinde turiștilor în timpul sezonului. Vara cosește pe unde poate, are un Fiica Elenei Munteanu, Raluca, în tractoraș cu o coasă mecanică, și vârstă de 25 de ani, este profesoară copiii din sat. La Crișan nu există pentru care se implică la cosirea din ce strânge le dă animalelor de de educație fizică și, după doi ani la niciun loc de joacă și nici activități ierbii și la asigurarea nutrețului mâncare iarna. o școală din Mihail Kogălniceanu, s-a de recreere pentru tineri. Regretă și pentru iarnă. întors la Mila 23, împreună cu familia că inițiativele de voluntariat lipsesc La o oră de mers cu barca de la și investește într-o pensiune turistică. în zonă. Povestește că a participat la Crișan, pe brațul Sulina, ajungi la Raluca spune că aici e mult mai bine Creșterea vitelor un eveniment organizat în Austria, Mila 23, unde populația majoritară decât la oraș. Pentru că a crescut Una dintre marile probleme ale într-o zonă care nu are nici 10% din este reprezentată de rușii lipoveni în liniștea Deltei, cu spații largi crescătorilor de animale din Delta ceea ce oferă Delta, dar unde copiii (380, din totalul de 460 de locuitori și animale în jur, la oraș se simte Dunării o reprezintă pământul, veneau în tabere ce ofereau tot soiul ai satului). Amprenta acestora este încorsetată. Se bucură să constate că poate unde în imensitatea apelor de activități educative interesante. evidentă în casele văruite cu alb, mulți tineri originari din Mila 23 s-au terenul este o resursă extrem de cu tocurile geamurilor vopsite cu întors acasă, că satul este unul tânăr. prețioasă. Trifan Cacencu, tatăl Monica este de părere că activitatea albastru. Însă puține mai sunt casele Mihai Butîlchin, de 23 de ani, este lui Adrian, spune că autoritățile principală a oamenilor Deltei, tradiționale, chiar dacă o parte dintre de aceeași părere. Proprietar al unei întârzie concesionarea terenului pescuitul, ar putea fi înlocuită de pensiunile noi au acoperișuri din stuf. pensiuni pe care o extinde, pentru a către crescătorii de animale, care nu stufărit. Stuful ar putea aduce avea șapte camere, în loc de patru, au unde să cultive lucernă pentru a venituri mai mari localnicilor, iar Butîlchin spune că pe el l-a tras apa asigura hrana vitelor pe timpul iernii. tăierea lui nu are efecte negative Cacencu-tatăl are 200 de vite și 20 Gastronomie și ansamblu de acasă. „Aici, dacă arunc două plase în asupra mediului. Piscicultura, spune muzică la Mila 23 apă, am ce mânca”, spune el. Iarna de bivoli, care pasc peste apă, unde a ea, nu prea mai merge, din pricina Elena Munteanu este profesoară de trăiește din pescuit, iar vara – din construit și un adăpost pentru vreme poluării și a exploatării masive, chiar limba rusă, muzică și desen la școala turism. rea. Vitele Deltei sunt însă mai mici cu încălcarea legii. și dau mai puțin lapte decât cele care din sat. În toată școala sunt 67 de trăiesc în alte părți ale țării. copii. Femeie extrem de dinamică, Pentru a avea un venit decent, Adrian optimistă și plină de inițiativă, Elena Letea Cacencu se ocupă și de turiști, pe Trifan Cacencu provine dintr-o Munteanu este liderul ansamblului În Deltă, distanțele nu se calculează care îi plimbă cu barca pe canale, familie de ucraineni, Crișan fiind muzical din localitate, care păstrează în kilometri, ci în ore. Distanța arătându-le păsările și flora Deltei. o zonă în care membri ai acestei tradițiile rușilor lipoveni. În ultimii dintre Mila 23 și Letea e de o oră Are însă și vitele lui, care pasc vara etnii trăiesc încă de pe vremea lui doi ani, grupul pe care îl conduce a și jumătate de mers cu barca, timp alături de vacile și bivolii tatălui său,24 25
  • România rurală – Nr. 3 în care poți să te oprești să admiri atât prin crearea unei întreprinderi Munca este laborioasă și este realizată nuferi, vezi lebede plutind grațios pe sociale pentru valorificarea deșeurilor manual. Papura este stropită cu apă Câteva recomandări: apă și, dacă ai noroc, poți zări chiar vegetale – concept relativ nou pentru și se lasă la muiat timp de o zi, în saci Pensiunile ar putea oferi produse și pelicani în zbor. Odată ajuns la România – cât și prin realizarea unor de celofan, apoi se lucrează ca firul locale: miere, brânză, semipreparate Letea, te întâmpină un sat care pare produse unicat. În mod paradoxal, de lână. Însă pentru asta ai nevoie din pește, gem. Totodată, în fiecare țintuit în adormire, cu străzi pline de spune ea, pentru că nu mai e utilizată de calapoade din lemn cioplit, pe pensiune ar fi util să existe o hartă simplă nisip fin, ca un colb, și grădini în care cam din 1990, papura nu mai este care nu vrea să le facă nimeni din sat. a zonei, precum și un carton A 4 cu poze descoperi cu uimire legume crescând considerată materie primă, ci a Silviu Covaliov, cercetător, apicultor sau ilustrații ale principalelor specii de din nisip. Casele cu acoperișuri din devenit deșeu vegetal. Papura rămasă și membru al asociației „Salvați pești și de păsări, pentru a ajuta turiștii stuf sunt mai numeroase ca la Crișan sau după selectarea părților bune pentru Delta”, a ajuns să le confecționeze el să le identifice în timpul călătoriei cu barca. Mila 23, multe au păstrat arhitectura împletituri ar putea fi utilizată și însuși. Pentru fiecare tip de produs tradițională, cu tocuri albastre sau pentru fabricarea peleților pentru este nevoie de un calapod, papura Ateliere meșteșugărești: ar putea fi verzi la ferestre. centralele termice. moale luând forma obiectului pe revitalizate meșteșugurile locale, prin care stă atunci când se întărește. înființarea unor ateliere, care să poată fi Letea nu are apă curentă, nici Ileana Giușcă spune că ar trebui Unele produse au fost confecționate și vizitate de turiști. Ar putea fi înființate, canalizare, dar e un sat extrem de organizate târguri locale pentru pe buturugi, căzi, coșuri de gunoi, inclusiv cu sprijin nerambursabil, „În Deltă e aur, dar nu știe nimeni În mai, soția sa, în vârstă de 38 de pitoresc, o adevărată oază de tihnă. produsele zonei, miere de mentă, lumânări. ateliere de reparat sau de confecționat cum se scoate”, spune Savcenco. ani, a participat la o instruire pentru scule pescărești, ateliere de împletituri, Alexe Savcenco, fost petrolist la fermierii care au accesat finanțări. țuică de salcâm, semipreparate de jucării din lemn pentru copii. Ploiești și Câmpina, este unul dintre Mierea pe care o fac o vând la din pește, împletituri. Pensiunile, Pentru a prelua comenzi mari, cei mai mari fermieri din zonă. Are 1 Echitație pentru turiști totodată, ar putea cumpăra aceste ar trebui mărită și capacitatea de Viorica Maxim le pune la dispoziție pensiuni, turiștilor, prietenilor. Cea În loc de căluți înaripați din plastic, cu 000 de oi, 300 de vaci, 200 de cai și mai căutată este mierea de mentă. produse locale, pentru a le vinde producție, poate prin asigurarea băț, pe care copiii îi împing în parcuri, pot turiștilor care vin la Letea cai și șase hectare de teren pe care cultivă Transportul stupilor în Deltă este turiștilor. În momentul de față, unei mașini de rogojini. O mapă fi realizate păsări ale Deltei, favorizând căruțe, pentru plimbări. A câștigat în lucernă pentru animale. Vinde însă o operațiune anevoioasă și care aceștia nu prea au ce cumpăra din se confecționează într-o zi, fără în același timp și cunoașterea diverselor urmă cu doi ani 3 000 de euro la un specii. berbecuți la Constanța și transportul îți ia mult timp, pentru că se face Deltă, or fiecare vrea să meargă acasă încuietori și căptușeală. La ultima concurs de planuri de afaceri în Deltă, acestora este în sine o treabă dificilă. cu șalupa. Acum, că fiul cel mare al cu suveniruri care să le amintească de comandă, de 200 de mape și 200 de organizat de „Salvați Delta”. Cu banii Accent pe mozaicul etnic al zonei: Pentru 400 de berbecuți a închiriat familiei termină liceul, va încerca locurile vizitate. pălării, lucrează opt femei. Șapte fete primiți și-a dezvoltat mica afacere de cărți de bucate lipovenești, articole de un ponton plutitor, care l-a costat să acceseze Măsura 112, pentru de peste 15 ani de la școala de arte familie. Nu-și face reclamă, iar turiștii îmbrăcăminte specifice etniilor Deltei, 5 000 de lei. Anul acesta, crescătorii instalarea tinerilor fermieri, și să Papura a suscitat interes maxim, și meserii din localitate învață acum gastronomie și obiceiuri locale. află de serviciile ei din om în om. de vite din Letea, în frunte cu el, au se ocupe de ferma de vaci. Familia pentru că o afacere de împletituri din acest meșteșug. Anul trecut a făcut un bazin de 17 mc constituit o asociație și au reușit să Chiselev speră să se construiască acest material are costuri minime. și trage apă în casă cu hidroforul. Are obțină izlazul. un abator în Deltă, care ar rezolva Lucrurile însă nu au fost simple. în grădină o cisternă de 3,5 tone, cu care merge la fântâna făcută de Alexe dificultățile de transport și ar elimina Fiica sa, Florentina Hancerenco, și chinul îndurat de animale în Savcenco pentru tot satul. Vrea să asistentă medicală, are și ea vite și timpul unei călătorii lungi pe apă. se dezvolte, primind turiști la masă, a primit finanțare nerambursabilă pentru că cei care trec prin localitate prin Măsura 112, destinată tinerilor în drum spre alte destinații din Deltă fermieri. Ginerele său are 500 de oi și așteaptă să primească fonduri n-au unde lua prânzul, în Letea Împletituri din papură la nefiind restaurante și nici pensiuni Mahmudia prin Măsura 141, pentru fermele dispuse să ofere aceste servicii. Într-un fost CAP de la Mahmudia, de semisubzistență. Familia lui Savcenco, fiica și ginerele, au depus asociația „Salvați Delta”, în și o cerere de finanțare în acest an parteneriat cu Consiliul Local, a prin Măsura 313, pentru o pensiune Miere de mentă înființat un mic atelier de prelucrare turistică. Antonel Chiselev și soția sa, Mariana, a papurei. Câteva femei care știau să au cam 100 de stupi la Letea și scot împletească papura le-au învățat și Marea nemulțumire este legată anual o tonă de miere. Totodată, cresc pe altele iar acum din mâinile lor ies de terenurile din Deltă care stau în jur de 40 de vite. Familia Chiselev a huse de laptop, genți, pălării, mape și nefolosite, pe care – zice el – dacă le- accesat în 2009 Măsura 141, destinată alte produse. ar obține, fermierii ar putea cultiva fermelor de semisubzistență, pe porumb pentru animale. Crede că care o consideră un ajutor benefic Ileana Ene Giușcă, de la „Salvați o mare greșeală a fost că nu s-au pentru micii fermieri. Crede însă că Delta”, spune că până acum înființat orezării și nici incubatoare informațiile furnizate de autorități comenzile primite de atelier nu au pentru sturioni. despre fondurile nerambursabile fost constante și au venit în special nu sunt întotdeauna ușor de înțeles, din partea asociației. „Salvați Delta” pentru că nu sunt „pe limba noastră”. ar dori să permanentizeze activitatea,26 27
  • România rurală – Nr. 3 Ivan Patzaichin – după aur pentru România, Proiectul pilot „Centrul de Turism Lent Rowmania – Crișan” este doar site despre evoluția proiectului și organizarea unei expoziții la fără folosirea gudronului, cu ajutorul căreia poți avea acces pe canale, acolo un început. Acest centru le va oferi Muzeul Național al Țăranului unde ambarcațiunile cu motor nu viziune pentru viitorul Deltei Dunării vizitatorilor posibilitatea să afle, înainte de a începe turul cu canotca, Român. Proiectul urmărește nu numai inventarierea unei comori sunt permise și nici nu pot pătrunde din cauza vegetației. Este în curs de despre biodiversitatea locală, să gastronomice, ci și punerea ei în pregătire și un prototip inovativ de a lansat Mișcarea ROWMANIA, poată interpreta bogăția naturală valoare pentru comunitatea locală. lotcă, asemănător unei gondole, ce prin care urmărește să aducă din în mijlocul căreia se află. Centrul va urmează a fi utilizat de către localnici, nou în atenție sporturile nautice. oferi deci atât servicii de turism lent, pentru servicii de agrement. Canotca este o nouă ambarcațiune închiriere de canotci, trasee turistice Canotca – o nouă marcă din lemn, o combinație de lotcă și cu ghid cunoscător, cât și cunoaștere Începând de anul trecut au fost pentru un alt tip de canoe, realizată artizanal de meșteri de tip muzeografic. Cele două asociații produse 25 de canotci Rowmania, ce își propun să susțină, prin transfer de turism în Deltă au fost folosite în cadrul Festivalului din Tulcea. Ivan Patzaichin ne spune de ce. „România a dat lumii, din cunoștințe, dezvoltarea unei rețele Internațional al Bărcilor cu Vâsle. Din de centre similare, la nivelul Deltei, Lotca este o ambarcațiune folosită modelul de bază canotca Rowmania, Delta Dunării, campioni mondiali în mai multe comunități locale. de pescari. Pentru că vâslașul se află au fost dezvoltate încă vreo câteva: și olimpici ai apelor. Canotca am Centrele locale Rowmania vor crea întodeauna cu spatele spre direcția canotca Patzaikin Gold, catamaranul creat-o tocmai pentru ca tinerii din și locuri de muncă dar vor determina de mers, lotca nu este o ambarcațiune Patzaikin Adventure, precum și o Deltă să fie mândri și să o folosească și dezvoltarea unor servicii auxiliare, potrivită ca să descoperi natura. canotcă ecologică, Patzaikin Light cu în pregătirea lor, chiar în viața de precum și punerea în valoare a culturii Așa a apărut ideea de canotcă: motor electric. zi cu zi. Prin canotcă sperăm să le locale, a tradițiilor, a gastronomiei. o combinație de lotcă și canoe trezim dorința de a ieși pe apă, de a destinată agrementului. Canotca, Dacă va exista o cerere suficient vâsli, de a fi campioni. De a răzbate.” Pentru a promova turismul lent bicicleta apelor, poate fi manevrată de mare care va încuraja și susține în Delta Dunării, Asociația „Ivan și cu pagaie, și din vâsle. Asociația producția locală, purtătoare de brand Din 2011 a fost lansat „Festivalul Patzaichin-Mila 23” și Asociația de „Ivan Patzaichin-Mila 23” și-a propus atât pentru mișcarea Rowmania, cât Internațional al Bărcilor cu Vâsle”, Ecoturism România vor înființa un să păstreze modul de construcție și pentru Delta Dunării, canotca va fi tot la Tulcea, o manifestare complexă centru de ecoturism în București, tradițional, transmis prin meșteșugul oferită și pe piețele europene. dedicată apelor, comunităților, pe malul râului Dâmbovița, în și priceperea marangozilor locali, Puțini se gândesc la Delta Dunării Asociația „Ivan Patzaichin-Mila tradițiilor și dezvoltării durabile. Iar proximitatea clădirii Bibliotecii precum și aspectul tradițional al ca la un spațiu al dezvoltării rurale. 23” propune o schimbare a situației în 2012, după o muncă susținută de Naționale a României. În pavilion bărcii, care este confecționată în Devenită după 1989 rezervație a de azi, în care oamenii obișnuiți câteva luni, Asociația a reușit să adune vor putea fi vizionate filme despre întregime din lemn. Canotca este o biosferei, Delta Dunării este un spațiu au rămas pe dinafara oazelor de la un loc opt comune și un oraș, adică Rezervația Biosferei Delta Dunării, ambarcațiune adaptată vremurilor, al biodiversității, al ariilor naturale dezvoltare, vizibile ici și colo. Aceasta 22 de localități și peste 11 000 de persoane, în teritoriul GAL Oamenii va exista o instalație de interpretare a protejate, al speciilor aparte pe care se poate rezolva doar prin înlocuirea Deltei, pentru care a depus un plan naturii și biodiversității locale, putând numai într-o astfel de zonă le poți actualului model, al multiplelor de dezvoltare locală la apelul pentru fi testate și canotcile Rowmania pe găsi. Dar Delta este un spațiu bogat și strategii și suprapuneri instituționale, proiecte finanțat din PNDR. Apoi apă, pentru o experiență completă. sărac în același timp, al paradoxurilor, cu un model al dezvoltării comunitare. un teritoriu al supraviețuirii, în care Care înseamnă punerea la un loc Asociația „Ivan Patzaichin-Mila 23”, împreună cu partenerul său Asociația „La masă cu oamenii Deltei” este un alt se află comunități umane în declin a resurselor umane, economice, de Ecoturism România, pune pe proiect al Asociației „Ivan Patzaichin- economic și social, o zonă aflată după culturale, sociale și naturale, într-un picioare și ceva palpabil: un proiect Mila 23”, cofinanțat cu suma de 22 de ani într-o stare de status quo. fel în care fiecare să poată avea un rol, pilot, prin care va fi promovat un nou 59 616 lei de către Administrația la nivelul comunității. Asociația „Ivan tip de turism în Deltă, turismul lent, Fondului Cultural Național (AFCN). Au fost întreprinse studii și cercetări, Patzaichin-Mila 23”, constituită de o prin Centrul Rowmania de la Crișan. Delta Dunării este o bogăție nu concepute și adoptate strategii de mână de oameni visători, propune un Lângă acest punct de informare și numai datorită naturii, ci și prin dezvoltare sau de consum turistic model în care toate resursele locale se interpretare, precum și de închiriere cultura gastronomică locală. Aici pot moderat. În ciuda eforturilor însă, completează. De ce la o pensiune din de canotci, va fi dezvoltat un centru fi găsite zeci de preparate culinare intervențiile coerente nu sunt încă Deltă să nu fie servite doar preparate de inițiere în practicarea sporturilor unicat, ce pot fi consumate numai în vizibile. gastronomice specifice locului, gătite nautice. comunitățile locale, pentru că atât de oamenii locului? De ce nu ar fi ingredientele, cât și cunoștințele, Reușita lui Ivan Patzaichin în posibilă dezvoltarea unei agriculturi Proiectul a fost propus spre finanțare sunt specifice locului. De aceea competițiile sportive a fost și reușita ecologice care să ofere resursele la apelul organizat în această asociația desfășoară în anul 2012 un oamenilor Deltei. Dacă a fost posibil necesare atât localnicilor, cât și primăvară de Fundația pentru proiect, cu o echipă de cercetători atunci, este posibil și azi, dar și în turiștilor, dar și pentru a fi vândute Parteneriat, Romanian American antropologi, condusă de prof. Vintilă viitor. Însă în prezent este nevoie de în restul Europei, având ca brand Foundation și CEED-Centrul pentru Mihăilescu, pentru identificarea în efortul conjugat al comunităților din acest teritoriu magic, care este Delta Educație Economică și Dezvoltare. trei comunități, Crișan, Chilia Veche Deltă (actori privați, autorități locale, Dunării. Valoarea cofinanțării este de și C.A. Rosetti, a gastronomiei locale, persoane fizice, întreprinderi mici, 150 000 lei, iar centrul va începe să a practicilor și instrumentarului, ONG-uri) pentru a rupe barierele Pentru a determina schimbarea în funcționeze în luna iunie 2012. dezvoltarea unei metodologii de care stau în calea dezvoltării durabile lumea apelor, pentru oamenii Deltei, studiu și publicarea ei, crearea unui a Deltei Dunării. Asociația „Ivan Patzaichin-Mila 23”28 29
  • România rurală – Nr. 3 Cula Maldăr – legendă, atmosferă boierească și stil oltenesc În județul Vâlcea, în apropiere de Horezu, la poalele Măgurei Slătioara, a intrat recent în circuitul turistic un conac boieresc unde timpul pare să se fi oprit în loc. Cu ziduri albe și o arhitectură impunătoare, cula Maldăr, situată pe un domeniu de 2,5 ha, lângă o pădure, a început deja să primească turiști, deși lucrările de renovare abia s-au încheiat. Aceștia sunt atrași de atmosfera boierească pe care familia Vasilescu, proprietara conacului, a reușit s-o recreeze într-o clădire care acum zece ani se afla într-o stare de degradare avansată. Deși lucrările au fost extrem de Culele: casele-cetăți ale Măldărești, clădire ce poartă numele dificile, Cristina Vasilescu este boierilor de altădată Cula Greceanu. „Chiar dacă nu este „Stăm aproape, la Craiova și am categorică: „Nu regretăm nimic. Acum trei sute de ani, culele erau locul original în care s-au petrecut Acum, conacul poate primi turiști în decapat mobila până la culoarea N-am făcut niciun rabat de la la aceste întîmplări, conacul nostru vrut să ne luăm o casă, dar nici la locuințe boierești fortificate, cele 15 camere, dintre care 12 duble, originală.” calitate, am vrut să avem confort, a luat numele căpitanului Maldăr, munte, nici la mare. Ne plac mult construite pentru a oferi protecție fiecare dintre ele fiind atent decorată dar să păstrăm spiritul autentic al pentru a onora povestea viteazului casele vechi românești, satele care în timpul invaziilor turcilor. În cu mobilă stil. Motivul pentru toată această muncă locului.” și a iubirii sale,” spune Cristina nu au fost deteriorate. Am găsit România, aceste construcții văruite minuțioasă de decorare a casei a Vasilescu. conacul Pleșoianu, era extrem de în alb, cu ziduri groase, turn înalt și În camera Domnița Ruxandra, patul fost unul singur, spune ea. „Am degradat, dar ne-a încântat cu somptuos, cu tăblie înaltă, cu motive vrut ca acest conac să nu-și piardă Renovarea – salvarea cerdac cu arcade la etaj, precum și cu arhitectura sa și ne-am spus: ăsta turismului rural ieșiri secrete, sunt întâlnite în special Crama cu vinuri din zonă sculptate, este piesa de rezistență, parfumul, am dorit ca atunci când e al nostru,” povestește Cristina După părerea sa, este regretabil că în în Vâlcea, Gorj și Mehedinți. Crama conacului, ce păstrează flancată de noptiere în același stil. ajungi aici să ai sentimentul că Vasilescu, profesoară de matematică. țară se construiesc atâtea pensiuni frumusețea rustică a zidurilor din În odaia Fata de la Cozia privirea se timpul s-ar fi oprit în loc.” noi în vreme ce case vechi, unele În zona Măldărești – Vâlcea sunt cărămidă arsă a vechii pivnițe, oprește asupra dulapului din lemn Pentru că noua proprietate era dintre ele conace de o frumusețe și trei astfel de cule, fiecare având o adăpostește vinuri de la podgoriile masiv, cu uși parcă lucrate în filigran. „Am făcut pânzeturi, covoare și prea mare pentru puterile sale o valoare deosebite, zac degradate și legendă. Cea mai emoționantă, spune din zonă: Sâmburești, Corcova, În conac, Cristina Vasilescu a găsit un scoarțe oltenești după modelele financiare și dificil de gestionat, uitate. Cristina Vasilescu, este povestea Cetate, Vânju Mare. Pentru cei dulăpior brâncovenesc, o adevărată expuse la muzeul din Vâlcea. familia Vasilescu a apelat la fonduri căpitanului Maldăr, unul dintre interesați, crama poate găzdui bijuterie după restaurare. Restul Lenjeriile sunt din pânză crudă, de europene. Conacul Pleșoianu, pe care „Renovarea ar fi o salvare a căpitanii lui Mihai Viteazu. Legenda seminarii și cursuri. Turiștii pot pieselor le-a cumpărat de la firme de culoarea untului, cu broderii, cum familia l-a rebotezat Conacul Maldăr, turismului rural. România este spune că, prins de tătari, Maldăr petrece o zi senină în foișorul antichități și de prin țară. se făceau odată. Te simți ca în patul este monument istoric, iar din acest plină de conace vechi care au suferit a cucerit inima fiicei hanului tătar conacului sau plimbându-se prin bunicii.” motiv actele și autorizațiile pentru cumplit în perioada comunistă, când și a fost eliberat. Îndrăgostiții s-au parcul domeniului. Conacul are și o „Am avut nevoie de o foarte bună lucrările de construcții au durat doi au fost transformate în IAS-uri. Pe refugiat într-una dintre culele de la piscină unde turiștii se pot relaxa și informare cu privire la ceea ce Deși abia au deschis la începutul ani. Lucrările de renovare au durat lângă acestea,există și case țărănești răcori într-o zi toridă de vară. foloseau boierii în conacele de țară,” acestui an, soții Vasilescu au deja alți trei ani. care merită să fie conservate.” mărturisește ea. „În multe cazuri am o avalanșă de cereri pentru fiecare sfârșit de săptămână, dar și pentru concedii. „Am fost contactați și „De câte ori am fost în străinătate de firme, pentru a găzdui diverse am căutat locuri care reprezintă evenimente. ” ceva pentru țara respectivă. Văzând conacele franțuzești ne-am întrebat: Pentru a oferi turiștilor variante de la noi de ce nu există așa ceva? Clienți petrecere a timpului liber, Cristina suntem siguri că ar fi. Și atunci ne- Vasilescu dorește să invite un meșter am gândit să ne încărcăm sufletul, olar din zonă, pentru demonstrații să facem și o faptă bună salvând de olărit. Cei care doresc să viziteze o clădire cu valoare istorică și să regiunea au ce vedea, nordul practicăm și un alt tip de turism. ” Olteniei fiind cunoscut pentru mănăstiri și peșteri. Până acum, au primit și musafiri din Anglia, care descoperiseră conacul pe Internet.30 31
  • România rurală – Nr. 3 Federaţia Agricultorilor de Munte „Dorna”: încearcă să acceseze și fonduri de semisubzistență, prin Măsura 141. formare pentru ciobani. În acest fel, ei învață despre compoziția floristică și am văzut cum se procedează acolo, cum se planifică activitățile Inițiativa Federației, cu finanțare de a zonei, pentru a ști care este cea mai într-o pensiune agroturistică. M-am Dar din dar se face rai la Fundația Heifer, se derulează și în alte comunități din țară, în județele bună hrană pentru animale, primesc informații despre mecanizare, întors acasă cu idei bune.” Neamț, Suceava, Harghita, Bacău și protecția mediului, igienă. Acum, la 44 de ani, Dorel Marcoci Vrancea. În comunele respective, are o pensiune agroturistică iar o parte din cele zece mieluțe pe care federația plantează și salcâmi, pentru limba germană, învățată în timpul s-a angajat să le dea înapoi. În 2010 a proteja mediul. Până în prezent, a Practică în străinătate practicii, îl ajută să colaboreze cu o familia ei avea 20 de oi, acum are 36. plantat peste 180 000 de salcâmi. Dorel Marcoci, din Cozănești, județul firmă de caravane din Olanda, care Maria Radu, de 57 de ani, este printre Suceava, este unul dintre fermierii organizează vacanțe pentru turiști cei care primesc mieluțe și speră să le români care au făcut practică în cu rulote. Când ajung în zona sa, înmulțească. A fost plecată în Spania Cursuri de cioban Germania, în urma unui alt proiect Marcoci le pregătește turiștilor o dar s-a întors ac as ă, în c o mu na Pare greu de crezut, dar pentru a fi al Federației Agricultorilor de Munte cină festivă, cu mâncăruri și dansuri b u zo iană C .A. Rosetti, a înființat o un cioban iscusit ai nevoie de cursuri. „Dorna”. tradiționale. fermă de vaci și acum vrea să crească și oi. Cum la ea în sat nu prea mai Federația Agricultorilor de Munte „Practica m-a ajutat foarte mult. A sunt ovine, și auzind de inițiativa „Dorna” organizează sesiuni de fost prima mea ieșire în străinătate din Valea Sălciei, s-a înscris și ea pe lista doritorilor. A fost acceptată, întrucât organizația din Valea Sălciei poate decide dacă dăruiește oi și altor comunități. Ioana Andrei a venit ca reprezentantă a fiului ei, medic veterinar și tânăr fermier care a accesat Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri. Acum, au 80 de capre, 70 de vaci și – grație inițiativei din Valea Sălciei – primele lor oi. Ion Platon este liderul Asociației de Dezvoltare Rurală Câlnău și spune că printre cei care s-au înscris sunt și tineri, pentru care ajutorul a fost mană cerească. „În ultimii trei ani am făcut pași importanți, dar nu suficienți”, spune Ioan Agapi. „Proiectul mai durează un an. Din primăvara lui 2014, asociația își ia soarta în mâini. În toamnă vom avea un alt plasament. La Valea Sălciei din județul Buzău să dăruiască, la rândul lor, din mieii Suntem mulțumiți că vin și tineri în oamenii își fac daruri în oi și pe care urmau să-i aibă, alte zece oi organizație. După părerea noastră, berbecuți. Totul a pornit în 2010 cu și un berbecuț, unei alte familii din acesta este un model de asociere. La o inițiativă a Federației Agricultorilor sat. În primăvara anului următor început, oamenii erau reticenți, când de Munte „Dorna”, sprijinită de am dăruit mieluțe și berbecuți, caz se întâlneau aveau loc dezbateri Fundația Heifer Project pentru în care oamenii se angajează să aprinse, dar acum lucrurile s-au România. returneze mieluțe și berbecuți în așezat și văd cu toții roadele asocierii. decurs de cinci ani. Îi pot da pe toți Din acest moment, noi considerăm „Acesta este un proiect de revigorare deodată sau eșalonat, e alegerea că marele avantaj îl reprezintă a zootehniei, care din păcate a fost lor. În acest fel, îi stimulăm și să tocmai faptul că sunt organizați și lăsată de izbeliște în perioada 1990- interacționeze, să se organizeze. ” vor reuși să se dezvolte.” 2005”, povestește Ioan Agapi, de la Federația „Dorna”. „Am demarat Pe pajiștea de lângă primărie, Platon este și el încrezător în șansele proiectul cu 240 de oi și 24 de berbeci, oamenii s-au adunat din nou în mai organizației: „cei care nu ne urmează pe care i-am distribuit frățește anul acesta, pentru a pasa darurile. se marginalizează singuri. Dacă ne la 24 de familii din comună. Prin Costina Untea, de 33 de ani, a fost urmează, au de câștigat.” semnarea unui contract, beneficiarii printre primii localnici care au primit Cu sprijinul autorităților locale, s-au angajat ca în decurs de trei ani oi și acum a venit vremea să returneze fermierii din Valea Sălciei32 33
  • România rurală – Nr. 3 Rromii din Săruleşti, Călăraşi: Accesarea unui loc de muncă începe cu frecventarea grădiniţei Etnicii rromi din țară sunt una dintre dispăreau din sistemul de educație. În momentul de față, autoritățile categoriile cele mai vulnerabile. O Lipsa pregătirii școlare duce, în timp, locale din Sărulești sunt pe cale serie de măsuri adoptate în ultimele la dependența de venitul minim să înființeze o întreprindere decenii vizează îmbunătățirea garantat de stat, la perpetuarea socială, pentru a ajuta familiile mai condițiilor de trai pentru membrii muncilor aflate în zona gri a numeroase din sat să câștige un ban acestei etnii. Drumul este dificil economiei. din meseriile tradiționale. Astfel, cel și presupune acțiuni conjugate: puțin trei familii vor lucra obiecte educație, acces la servicii sociale și de „Autoritățile locale, împreună cu tradiționale în miniatură, cum ar sănătate, la locuri de muncă, locuințe. organizațiile neguvernamentale, și- fi cazane, ibrice, ceaune, pe care le În comuna Sărulești, din județul au pus întrebarea de ce se întâmplă vor vinde ca produse decorative. Călărași, un sfert din populație este acest lucru, de ce copiii renunță la Primăria a găsit un sponsor pentru de etnie rromă, spune primarul școală. Evident că sunt mai mulți tabla de cupru ce va fi folosită la Niculae Ghedzira. În mare parte, factori, dar un motiv important îl realizarea acestora. Totodată, este rromii o duc greu, au o educație constituia faptul că mulți dintre luată în calcul deschiderea unei mici precară, ceea ce înseamnă dificultăți ei nu vorbeau românește atunci croitorii, unde câteva femei vor putea în găsirea unui loc de muncă iar unii când intrau în clasa I, nu aveau confecționa straie tradiționale pentru nu au nici măcar acte de identitate. deprinderea de a asculta învățătorul, rromi, spre exemplu fuste și basmale. De-a lungul anilor, meșteșugurile pe pentru că nu fuseseră la grădiniță și care aceștia le practicau au pierdut nu făceau față.” piața de desfacere, lăsându-i pe mulți Calificarea profesională – fără o sursă de venit. Cu ajutorul UNICEF, autoritățile o șansă pentru accesul pe locale au pus bazele unei grădinițe „Ne-am gândit ce-am putea face în bilingve, cu cu cadru didactic piața muncii aceste condiții și am realizat că nu vorbitor atât de limba română, cât Centrul de Resurse pentru poți aborda accesul pe piața muncii și de rromani. În primii doi ani, Diversitate Etnoculturală din fără componenta educațională. proiectul a fost unul de educație Cluj-Napoca organizează cursuri de De aceea am luat-o cu începutul: nonformală, însă, constatând că are calificare în diverse meserii pentru educația preșcolară și dobândirea impact, Inspectoratul Școlar a preluat grupurile dezavantajate din mediul actelor de identitate, știut fiind faptul grădinița care este acum inclusă în rural, printre care și rromi. În că fără buletin nu exiști, nu poți avea sistemul formal de învățământ. primele luni ale acestui an, aproape acces la servicii sociale.” 1 200 de persoane din 36 de comune „De-a lungul anilor, rezultatele au dobândit calificare și își pot găsi Se constatase că mulți copii rromi au început să apară. Avem acum acum mai ușor un loc de muncă Până în luna mai s-au încheiat 55 „Am respectat tot ce ni s-a cerut. străinătate, necesitatea motivării începeau școala, dar pe parcurs copii din sat ajunși în clasa a IX-a în construcții, comerț, agricultură, de cursuri cu durata de trei luni, Am învățat. Dacă mergem să ne cursanților pe toată durata la liceu, grație și faptului că au procesarea cărnii, pază și ordine, peste 900 de persoane participând la angajăm în domeniul construcțiilor, desfășurării cursurilor), dobândirea frecventat grădiniția când erau mici, dulgherie/tâmplărie. examinări și dobândind certificate de cred că certificatul ne va ajuta. Ne unor compentețe în meserii căutate obișnuindu-se treptat cu rigorile calificare. Cursurile de șase luni sunt mai trebuie vechime în domeniu pe piață oferă o șansă în plus învățământului și totodată cu limba Cursurile s-au desfășurat în încă în derulare și se vor încheia în și asta o obținem prin angajare persoanelor vulnerabile. română. Acest lucru contrastează localitățile de domiciliu sau în sate același mod, participanții obținând legală.” (G.D., Valcău de Sus, jud. puternic cu generația părinților apropiate, ținând cont de faptul că certificate emise de Autoritatea Sălaj) Proiectul este implementat în lor, în majoritate analfabeți. Avem, oamenii aflați în situații dificile de trai Națională pentru Calificări. parteneriat cu Departamentul așadar, speranțe că tânăra generație se deplasează mai greu pe distanțe „Abia aștept să vină hârtia, că se pentru Relații Interetnice din cadrul o va duce mai bine, pentru că are mari, neavând bani de transport. Participarea la cursuri a fost însoțită construiește căminul cultural din Guvernului României și beneficiază o altă educație. Anual, la grădiniță Identificarea cursanților a fost o de o subvenție, acordată la sfârșitul sat. Am întrebat de constructori și de finanțare europeană, prin intră cam 25-30 de copii. ” etapă importantă. Au fost înscrise fiecărei luni de curs, după verificarea au spus să vin cu hârtia. Dacă nu mă Programul Operațional Sectorial la cursuri persoane cu cel puțin doi prezenței. Cursanții au fost sprijiniți grăbesc, o să ia alții munca.” (R.I., Dezvoltarea Resurselor Umane. Pentru a-i sprijini suplimentar pe copii, care trăiesc din venitul minim de 12 consilieri de ocupare, care i-au Doba, jud. Satu Mare) copiii din Sărulești, a fost înființat un garantat sau nu au venituri, persoane ajutat să pregătească documentele Pentru mai multe informații, puteți centru de prevenire a abandonului de etnie rromă. necesare înscrierii și au încercat Dincolo de dificultățile inerente accesa www.edrc.ro. școlar, cu ajutorul fondurilor să adapteze cursurile la nivelul de (nivelul foarte scăzut de educație, europene. înțelegere a participanților. mirajul migrației la muncă în34 35
  • România rurală – Nr. 3 Proiecte, identități, repere etnice în spațiul Programul Național de Dezvoltare Rurală este foarte puțin accesat în au fost sprijinite prin Măsura 141. Prin Măsura 121, patru fermieri care Ceea ce a creat identitatea fiecărui loc a fost memoria neamului din comună (doi beneficiari ai Măsurii dețin suprafețe de peste 500 ha au care provine fiecare comunitate, rural dobrogean 141 și un beneficiar al Măsurii 312), în primul rând datorită faptului că achiziționat utilaje moderne cu care fac agricultură performantă. tradusă în cultură, limbă, religie, iar conviețuirea interetnică în mulți tineri au plecat la muncă în admirabilă armonie este o formă de Mozaicul de etnii din Dobrogea Comunitatea aromână a activității turistice în zonele rurale, străinătate. Aceștia au lucrat în Italia, Din această scurtă prezentare a manifestare a motto-ului Uniunii a contribuit la crearea identității cât și cu obiectivul specific al Măsurii Spania și Grecia, iar acum încep să câtorva dintre comunitățile etnice din Europene, „unitate în diversitate”. din comuna Mihail se întoarcă și să se așeze în casele Dobrogea, se observă că ocupațiile sociale, culturale și economice 312, de încurajare a activităților a satelor din zonă. În spațiul Kogălniceanu, județul meșteșugărești și a altor activități mândre pe care și le-au construit. oamenilor și viața economică nu multicultural dobrogean minoritățile Constanța tradiționale. diferă foarte mult de la o etnie la alta etnice au contribuit la dezvoltarea Consiliul Local al Comunei Carcaliu și nici în comparație cu activitățile locală prin inițiative, acțiuni și Având la bază tradițiile ocupaționale a accesat, pentru dezvoltarea populației majoritare, acestea proiecte care au adus plusvaloare ale minorității aromâne, femeile Comunitatea turcă din infrastructurii, programe ale reprezentând mai mult adaptarea la spațiului rural. Pentru a promova aparținând acestei etnii, organizate Guvernului României, ale căror condițiile locale. în Fundația Mușata Armână cu sediul satul Fântâna Mare, obiective sunt convergente cu acest mozaic etnic, în Dobrogea se organizează anual diferite festivaluri în comuna Mihail Kogălnceanu, jud. comuna Independența, PNDR și anume un proiect pentru care pun în valoare tradițiile celor Constanța, realizează obiecte din județul Constanța alimentare cu apă, în valoare de cca peste 15 etnii pe care istoria le-a bumbac și lână, confecționate manual 3,5 milioane lei, prin Ordonanța așezat în acest spațiu românesc. la războiul de țesut sau cu croșeta. Satul Fântâna Mare (denumirea nr.7/2006 privind instituirea turcească Bașpunar) este locuit în programului de dezvoltare a În acest context, Consiliul Local Țesături cum ar fi covoarele, totalitate de turci, având o populație infrastructurii din spaţiul rural și un Cumpăna din județul Constanța a ștergarele, fețele de masă sunt de 430 persoane. Principalele proiect de canalizare, în valoare de organizat în zilele de 26 și 27 mai 2012 inspirate din valoroasa zestre activități sunt agricultura, creșterea cca 10,6 milioane lei, prin programul festivalul ”Conviețuire interetnică culturală a aromânilor și au rol oilor și vacilor și apicultura. vizând protecţia resurselor de apă, pe plaiuri dobrogene”, Ediția a decorativ. O altă categorie o Majoritatea tinerilor au plecat la oraş sisteme integrate de alimentare cu V-a, eveniment care a promovat reprezintă ciorapii și șosetele din sau în străinătate să găsească de lucru. apă, staţii de tratare, canalizare şi obiceiurile, costumele și dansurile lână, care valorifică un produs Deși bărbații nu mai poartă șalvari staţii de epurare. populare și tradițiile culinare ale secundar (lâna), rezultat al unei alte și nici femeile nu se mai ascund sub etnicilor turci, tătari, ruși lipoveni, îndeletniciri meșteșugărești specifice feregele negre, viața nu diferă foarte armeni, greci din județele Constanța etniei și anume creșterea oilor. mult de cea de acum câteva decenii, Comunitatea grecilor și Tulcea. Pentru a asigura continuitatea iar construcția care domină satul este din comuna Izvoarele, tradițiilor, Fundația Mușata Armână geamia din centrul lui. a organizat, în comuna Mihail Dintre cele patru investiții private în județul Tulcea Kogălniceanu, Muzeul Gheorghe agricultură, prin Măsura 121 a PNDR Celea în cadrul căruia sunt practicate din comuna Independența, una Pe drumul ce leagă Tulcea de Măcin, tehnicile tradiționale ale țesutului aparține unui fermier din Fântâna în zona înaltă a dealurilor Niculițel, și arta gastronomiei armânești, în Mare și a vizat achiziționarea de trăiește sigura comunitate rurală de cadrul unor ateliere de lucru. utilaje agricole. greci din România. Din cei cca 1 400 Singurul proiect cu finanțare locuitori ai comunei Izvoarele, 90% Atelierele Fundației Mușata Armână europeană accesat în comună a fost în sunt de origine greacă. sunt selectate printre cele 50 de 2003, când Primăria Independența a obiective incluse în cinci trasee accesat fonduri Sapard în valoare de Sediul Comunității Elene de la turistice dobrogene (traseul cultural 965 412 euro, prin Măsura 2.1, pentru Izvoarele este locul în care grecii de istoric, traseul meșteșugurilor, traseul pietruirea drumurilor de pământ în toate vârstele se întâlnesc la sfârșit de ecologic, traseul gastronomic, traseul intravilan și execuția unui canal de săptămână sau cu ocazia sărbătorilor festivalurilor și evenimentelor) scurgere a apelor. religioase, după slujbă și unde copiii promovate în cadrul proiectului lor învață limba greacă. ”TRANS-TOUR-NET: Crearea şi marketingul produselor turistice Localitatea cunoaște un reviriment Comunitatea rușilor evident de când tinerii care munceau transfrontaliere pilot în Dobrogea”, finanţat prin Programul de Cooperare lipoveni de la Carcaliu în Grecia au început să se întoarcă Transfrontalieră România-Bulgaria și să dezvolte ferme agricole sau Comuna Carcaliu (2 800 locuitori) zootehnice. Pe lângă exploatațiile 2007-2013. Obiectivul general al se află în nord-vestul Dobrogei, pe tradiționale de cultură mare, au proiectului este integrarea resurselor malul drept al Dunării și este locuită apărut plantații de trandafiri, pepeni naturale, etnice, istorice şi culturale aproape în întregime (95%) de ruși sau sere de legume. Măsura 112 a ale Dobrogei în produse turistice și lipoveni. fost accesată de 11 tineri, pentru este convergent atât cu obiectivul Activitățile principale ale oamenilor înființarea de ferme vegetale și stupine general al Măsurii 313, de dezvoltare sunt agricultura și pescuitul. și 23 de ferme de semisubzistență36 37
  • România rurală – Nr. 3 Caritas – instruire pentru fermieri și practică în străinătate Organizația de utilitate publică Antal Csongor, manager de proiect, urma acestui program participanții Caritas – furnizor de a serelor. Legumele obținute de stepă (la bovine), și găina gât- Caritas Alba Iulia - Dezvoltare spune că acesta este cel mai longeviv au reușit să atragă în regiune cursuri acreditate în sunt vândute la prețuri modice golaș de Transilvania. Organizația Comunitară Rurală, activă în județul program al asociației. Tinerii au aproximativ 7 milioane de euro,” centrelor sociale pe care Caritas le este parteneră într-un proiect de Harghita, sprijină tinerii fermieri, semnat contracte pe trei-șase luni sau spune Antal Csongor. domenii agricole administrează în țară, cum ar fi cel cooperare transfrontalieră cu două oferindu-le posibilitatea de a face chiar un an cu ferme din Germania și pentru bătrâni de la Gheorgheni, grupuri de acțiune locală din Austria practică în Bavaria și Elveția, precum Elveția, lucrând șase ore pe zi, fiind Zoltan Tamas, din Ditrău, Harghita, Printre activitățile derulate de unde sunt îngrijite în jur de 170 de și Ungaria. și de a se instrui în diferite domenii plătiți cam 800-1 000 de euro pe a plecat în Elveția în 2004. Acum, la Caritas Alba Iulia - Dezvoltare persoane. agricole. lună. După terminarea contractului, 28 de ani, are o fermă de animale, cu Comunitară Rurală se numără Proiectul urmărește crearea unui s-au întors acasă, au fondat ferme sau 80 de bovine. și cursurile de formare pentru „Prin consultanța pe care o oferim drum tematic al surei de stepă, o În ultimii 19 ani, aproape 2 000 și-au deschis firme de comercializare „Am văzut viitorul în zootehnie,” persoanele care desfășoară activități fermierilor, încercăm să sprijinim rasă autohtonă care a fost eliminată de tineri sub 30 de ani din județele a utilajelor agricole. „Unii dintre ei spune tânărul care acum urmează agricole și agroturistice și acordarea dezvoltarea agriculturii ecologice, din Transilvania în anii 1960, când a Harghita, Mureș și Covasna au făcut au păstrat legătura cu fermele din cursurile Facultății de Zootehnie de consultanță fermierilor. înființarea întreprinderilor și început agricultura industrializată. practică în Germania și Elveția, străinătate și merg și acum câte trei din Cluj Napoca. „Împreună cu Cursurile de grădinărit, de creștere asociațiilor de producători și să după ce în prealabil au urmat un luni pe an să lucreze acolo,” spune tatăl meu, am început ferma după a animalelor, agroturism și de contribuim astfel la crearea de locuri „E o rasă rustică, greu de muls, curs de limba germană timp de Csongor. ce m-am întors din Elveția, având prelucrare a produselor agricole au de muncă,” spune Antal Csongor. dar ușor de întreținut. Carnea două luni. Munca în străinătate le-a la început doar cinci junici. Dintre loc cel mai adesea în perioada de are proprietăți organoleptice oferit posibilitatea ca odată întorși „Practica în străinătate înseamnă, cele 80 de bovine pe care le avem iarnă și de primăvară. Ele cuprind Fermierii sunt informați despre excepționale, se vinde bine în acasă să-și poată deschide sau să-și pe lângă dezvoltarea fermei, și acum, 45 sunt pentru lapte pe care îl module de 360 de ore, dintre care posibilitățile de finanțare existente, străinătate,” spune Csongor. dezvolte propriile ferme, aplicând posibilitatea creării de noi locuri de dăm unui procesator din zonă. Însă 240 sunt de practică și 120 de teorie. despre prevederile legislației practicile învățate. muncă. În plus, am constatat că în prețul a scăzut și nu livrăm printr-o „Practica se face la ferma noastră, europene și naționale în domeniile Proiectul prevede organizarea pe asociație, ci individual.” în ferme proprii, organizăm și vizite în care muncesc și despre protecția traseul surei de stepă, în cele trei țări la ferme mari, de succes. În mai mediului (agricultură organică, partenere, a unor evenimente, oboare „În Elveția am lucrat la o fermă de anul acesta avem două serii de câte protejarea peisajului, agroturism). și expoziții de animale, precum și a vaci care avea și găini ouătoare. 14 cursanți la grădinărit și abia am unui traseu pentru cicliști. Acolo fermele îmbină două activități, încheiat module de zootehnie la care spre exemplu vaci și cartofi sau vaci au participat 90 de cursanți,” spune Caritas și partenerii săi doresc ca Antal Csongor. Proiect de cooperare și găini, ca să stea pe două picioare, prin acest proiect să sporească transfrontalieră – drumul nu pe unul. Când am înființat ferma atractivitatea turistică a regiunii. m-am inspirat din ceea ce-am văzut Ferma organizației are oi, vaci, bivoli tematic al surei de stepă în Elveția și apoi în Germania. și porci din rasa Mangalița, precum și „Drumul tematic al surei de stepă Am învățat cum trebuie furajate 600 mp de sere, grădină și 34 ha de Caritas Alba Iulia - Dezvoltare poate favoriza dezvoltarea unităților animalele, cum trebuie întreținute. teren agricol. Comunitară Rurală dorește să agroturistice și crearea de noi locuri Marea deosebire este în felul cum În momentul de față se lucrează la introducă în ferma sa rase autohtone, de muncă,” spune Antal Csongor. sunt tratați fermierii. Acolo, ei sunt realizarea unui sistem de încălzire cum ar fi bălțata românească și sura tratați cu respect. Aici, noi suntem considerați rușinea țării, țărani care trag țara în jos. Elvețienii știu că țara lor arată bine și pentru că fermierul muncește mult și are grijă și de natură.” În 2007, ferma lui Zoltan Tamas a finalizat un proiect Sapard în valoare de aproximativ 300 000 de euro, din care 40% a reprezentat cofinanțarea sa, pentru care a făcut credite bancare. Proiectul a însemnat construirea unui grajd nou, cu sală de muls, instalații moderne, tanc de răcire și achiziționarea a 20 de junici. Ferma livrează către procesatori 800 de litri de lapte pe zi.38 39
  • România rurală – Nr. 3 Servicii stomatologice, cu fonduri Mic magazin de piese auto, deschis cu europene sprijin guvernamental, într-un sat arădean Călin Cordoș este un tânăr Măsura 312 – Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi întreprinzător din Arad, care a început o mică afacere în satul S.C. Fazakas Dental S.R.L. Simand. Are un magazin de piese Comuna Praid, județul Harghita auto de 40 de metri pătrați pe care l-a Perioada de derulare: aprilie – decembrie 2010 deschis în ianuarie anul acesta. Valoarea totală a proiectului: 38 020 euro Înainte a lucrat în comerțul cu Finanțare nerambursabilă: 25 573 euro minereuri și combustibil, dar s-a hotărât să se mute cu familia în satul natal și să încerce și altceva, Când locuiești în mediul rural, fonduri nerambursabile. care să-i asigure mai multă problemele dentare pot fi nu doar independență. Aflând despre extrem de dureroase, ci și mult mai Cu banii primiți a putut achiziționa programul guvernamental de greu de rezolvat. echipamentele necesare și și-a sprijinire a întreprinderilor mici și diversificat serviciile, oferind inclusiv mijlocii nou-înființate, a depus cerere În majoritatea satelor românești nu implanturi dentare. de finanțare pentru un magazin care există cabinete stomatologice care să aprovizioneze fermierii cu piese să ofere asistență atât copiilor, cât și Echipamentele moderne achiziționate pentru tractoare, dar și localnicii cu adulților. au sporit competitivitatea firmei, piese auto. ducând la atragerea unui număr mai Nici nu este de mirare așadar că mare de clienți și la obținerea unui A fost unul dintre cei 742 de în România, oamenii de la țară au profit care să asigure menținerea antreprenori înscriși anul trecut probleme dentare care se reflectă societății pe piață. în programul de sprijinire a IMM- negativ asupra stării lor generale de urilor debutante și cererea sa a fost sănătate. Pentru generația tânără în Implantul dentar, deși mai scump acceptată. Bugetul total al planului special, aceste servicii sunt esențiale. decât alte metode de reconstituire său de afaceri a fost de 16 000 de euro, Dantura neîngrijită corespunzător coronară, este recomandat de medici din care 8 000 au fost primiți prin în perioada de creștere îți poate crea pentru că protejează restul dinților. program, iar pentru restul de bani a grave probleme toată viața. Niciun cabinet stomatologic din solicitat un credit bancar. Finanțarea zonă nu oferea anterior acest serviciu maximă acordată prin acest program Nimrod Fazakas, de 32 ani, a absolvit modern. ajunge la 10 000 de euro. Facultatea de Stomatologie și s-a hotărât să-și deschidă un cabinet Proiectul a contribuit și la crearea a „A fost ușor pentru mine să accesez stomatologic la Praid, apelând la două noi locuri de muncă. aceste fonduri. Lucrând înainte la diverse companii, mă ocupam de autorizare și aflam tot ce apărea nou.” Satul Simand este la nici 30 de kilometri de Arad, dar pentru localnici „Aici, în afară de agricultură nu sunt „Nu m-aș muta la oraș. Sunt e mult mai simplu să achizioneze deocamdată prea multe posibilități mulțumit de viața la țară. Cred că piesele auto de la magazinul său. de afaceri. M-am gândit la o afacere cine va avea posibilitatea se va muta care să aibă legătură cu activitățile în mediul rural în următorii ani. „Cade un filtru de motorină care la agricole, ” spune Călin Cordoș. Iar afacerea mea cred că este una noi costă 5 lei, pierzi timp și bani de fiabilă, de durată.” transport ca să ajungi la oraș și să-l „Încerc să mă aprovizionez cu cumperi poate cu 4 lei.” marfă pentru orice cerință, pentru Călin Cordoș este totodată ca oamenii să se poată baza că membru al Patronatului Tinerilor Ca magazin debutant pe piață, găsesc la mine cam tot ceea ce Întreprinzători din România, entitate afacerea a mers bine în primele luni caută. Vând piese pentru tractoare, care l-a sprijinit în demersul său de ale acestui an iar Călin Cordoș se pentru mașini românești și străine, accesare a fondurilor. așteaptă să-i crească vânzările în acumulatori, uleiuri. Am un angajat perioada muncilor agricole. și aș vrea să mă extind dacă lucrurile merg bine.”40 41
  • România rurală – Nr. 3 În costum popular la Bruxelles Antreprenoriat în mediul rural, la feminin Constantin Bârsan este de profesie costum ce nu era cu nimic mai prejos care peste 250 GAL-uri, membrii fizician, dar nu a ezitat să-şi pună decât costumele cu cravată purtate Subcomitetului LEADER și membrii costumul popular din Ţara Moţilor de obicei la aceste întâlniri, ba mai Rețelelor Naționale Rurale, a inclus (Transilvania) când a mers să mult, a atras atenţia reprezentanţilor şi un târg de cooperare, crearea de reprezinte în calitate de director Reţelei Europene de Dezvoltare rețele și ateliere de lucru pentru executiv, Grupul de Acţiune Locală Rurală care i-au luat un interviu. elaborarea și implementarea „Valea Mureşului -Valea Ampoiului” strategiilor de dezvoltare locală și la seminarul cu tema „Strategii „Am avut inspiraţia să reprezint cooperare transnațională. de dezvoltare locală și cooperare: spaţiul rural în ţinuta adecvată şi Abordări cheie pentru dezvoltarea am preferat să vorbesc în limba Cele opt GAL-uri din România au rurală” care s-a desfăşurat în perioada română. Am vrut să se cunoască mers fiecare cu idei de proiecte de 27-28 aprilie 2012 la Bruxelles şi a zona din care vin,” ne-a mărturisit cooperare pe care le-au discutat cu fost organizat de Rețeaua Europeană d-nul Bârsan. omologii lor din alte ţări. de Dezvoltare Rurală. Cămaşa albă din in, brodată în alb- Despre LEADER Standul românesc negru, pieptarul negru şi căciula din Evenimentul la care au participat Standul românesc organizat de blanã de miel astrahan împodobită peste 450 invitați din cele 27 de state Unitatea de Sprijin a Reţelei cu o pană de păun au alcătuit un membre ale Uniunii Europene, din Naţionale de Dezvoltare Rurală împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi opt GAL- uri româneşti a fost un spaţiu bogat şi îmbietor. Participanții au fost încântați să guste din pâinea frumos modelată în prescuri, colaci, cunună de spice sau chiar sub forma unei La 53 de ani, Elena Cosma se poate început. Firma de procesare dispune depășești momentele dificile, trebuie „cloşti cu pui” şi prezentată în ştergar mândri că a reușit în afaceri. Are o acum de instalații și utliaje moderne în primul rând să-ți placă ceea ce alb tradiţional. A avut succes și societate comercială de procesare a și stație de epurare. Materia primă faci și să transmiți celor din jurul novacul, peştele afumat prezentat cărnii, unde lucrează 29 de salariați, este achiziționată de la ferme și tău și colaboratorilor multă, multă de Ţara Bârsei, telemeaua de oaie şi un abator, șase puncte de desfacere persoane fizice din zonă. seriozitate, hotărâre, dar să nu-ți cozonacul cu nucă din Mărginimea și carmangerie, precum și o rețea de pierzi feminitatea.” Sibiului, bunătăţile sărate şi dulci distribuție în diverse zone din țară. „Cele mai frumoase momente pe din grădinile de pe lunca Mureşului: care le-am trăit, în meseria asta, „Ca femeie antreprenor, am fost zacuscă de legume, ardei iute în oţet, A început însă timid, în 1993, lucrând au fost la finalizarea lucrărilor la sprijinită de Asociația Națională a pastă de ardei dulce, sirop de gutui cot la cot cu soțul, cei doi băieți și abator, unde cu toții am depus foarte Femeilor din Mediul Rural (ANFMR), şi mure, precum și mierea din zona nora, în localitatea Rucăr. multă muncă și mult suflet. Avem care a promovat activitatea firmei Braşovului. acum satisfacția că suntem apreciați și ne-a oferit informații privind „Firma Cosco-Vele am început-o pentru produsele noastre, preparate posibilitățile de finanțare. „Am mers fiecare cu câte un având un punct de sacrificare și afumate tradițional,” spune Elena proiect, am mers pe ideea de a amenajat în garajul gospodăriei, Cosma. ANFMR a considerat unitatea un promova tradiţiile locale pe mai autorizat conform legislației în exemplu de bună practică și, în cadrul multe domenii: cultură, muzică, vigoare la momentul respectiv. Tot „Pentru mine, ca femeie , abilitatea proiectului european «Valorificarea gastronomie, datini şi obieceiuri câștigul l-am reinvestit, astfel că este cheia în reușita profesională. A competențelor antreprenoriale ale etnofolclorice. Eu am dus «pâinea am cumpărat un teren pe care am fi femeie de afaceri înseamnă să treci femeilor din mediul rural», la care noastră cea de toate zilele», care construit un alt punct de sacrificare, de la atitudinea unei doamne fără a participat și ANFMR, din partea pe lângă hrană reflectă şi tradiţiile cu o capacitate mică, dar la distanță multe responsabilități față de alții României, am primit delegații ale locale în evenimente importante față de gospodăriile populației.” la demnitatea unei poziții oarecum femeilor din Portugalia, Malta, din vieţile noastre. Am dus o cloşcă rigide, cea de conducător al unei Italia, Spania și Grecia, care au cu «pupişori» din pâine, care se Odată cu aderarea României la societăți. De multe ori este dificil, rămas impresionate de realizările și face pentru copii la Paşti şi lumea a Uniunea Europeană, firma a trebuit dar cu răbdare, diplomație și o bună de produsele noastre.” fost încântată,” povestește mândru să se modernizeze, pentru a respecta comunicare, atribute tipic feminine, Constantin Bârsan. normele europene. Elena Cosma am avut rezultatele dorite. Trebuie a depus un proiect prin fondurile să fii un bun negociator, să reflectezi SAPARD iar firma ei a primit la toate problemele și să iei partea finanțare în 2007. Proiectul, derulat pozitivă chiar și din experiențele până în 2009, a însemnat un nou negative pe care le trăiești. Ca să42 43
  • România rurală – Nr. 3 Experienţe Ferma mea Fermă de capre de inspirație franceză “Fermă de creștere capre pentru lapte, comuna Mischii, județul Dolj” Măsura 121 “Modernizarea exploatațiilor agricole” S.C. Capri-Lact S.R.L. Comuna Mischii, Sat Motoci, județul Dolj Valoarea totală a proiectului: 2 600 000 euro Valoarea eligibilă a proiectului: 1 850 000 euro Finanțare nerambursabilă: 1 000 000 euro Situată în sudul țării, în județul Dolj, producție, experiența personalului lapte de capră, sana din lapte de comuna Mischii, ferma Capri-Lact care se ocupă de îngrijirea caprinelor capră, cașcaval din lapte de capră, se ocupă cu creșterea caprinelor și, nu în ultimul rând, volumul mare telemea din lapte de capră, telemea și producția de lapte de capră și de producție face din acestă fermă – mixtă din lapte de capră și oaie, produse derivate din acesta. Ferma aflată la început de drum – una dintre brânză burduf. este amplasată pe o suprafață de cele mai eficiente și mai competitive 30 000 mp și dispune de construcții din țară. „Ideea fermei a apărut la începutul moderne și echipamente de ultimă anului 2008, atunci când laptele generație pentru procesarea laptelui. Potrivit Mariei Ion, proprietara de capră era aproape inexistent fermei, capitala țării reprezintă la noi”, își aduce aminte Maria Ion. Capacitatea fermei este de 2 000 de deocamdată cea mai mare piață Ea a avut șansa să viziteze timp de capre rasa Saanen și Alpină Franceză de desfacere a produselor proprii. două săptămâni câteva ferme din și 1 000 de oi pentru lapte rasa Avasi. Laptele de capră de la această fermă Franța care se ocupau de creșterea În momentul de față, fabrica firmei a pătruns însă și în Deva, Târgu Jiu, caprinelor și a văzut la fața locului S.C. Capri-Lact S.R.L. procesează Vâlcea, Brașov și Pitești. Mai mult, modul în care acestea funcționează. zilnic aproximativ 2 000 de litri de în Craiova, va fi deschis în curând un lapte proveniți din fermă. magazin propriu. A fost impresionată de organizarea fermelor, de tehnologiile de muls și de Laptele, de cea mai bună calitate, este Ferma oferă următoarele produse furajare, precum și de modul propriu atent verificat atât prin tehnologii de din lapte de capră și de oaie, precum zis de creștere a animalelor. În cele specialitate, cât și de către veterinarii și derivate ale acestora: lapte crud din urmă, experiența din Franța fermei. Calitatea utilajelor folosite în integral de capră, iaurt de băut din avea să se dovedească determinantă pentru Maria Ion, care s-a apucat să scrie un proiect pentru o fermă similară, la sfârșitul aceluiași an. „În 2009 s-a depus dosarul, în 2010 s-a obținut finanțarea și, un an mai târziu, s-a terminat implementarea proiectului”, spune proprietara fermei. muncă, dar și satisfacția produsului de TBC, stagnează cancerul în combaterea sterilităţii, poate de calitate este una pe măsură”, formă incipientă şi reglează nivelul rezolva carenţele de fier şi previne Prin intermediul Programului declară Maria Ion. hormonilor din organism. demineralizarea oaselor. Național de Dezvoltare Rurală, Maria Ion a accesat fonduri europene Laptele de capră are nenumărate De asemenea, ajută la întrebuinţarea FEADR (Fondul European Agricol Beneficiile laptelui de beneficii și o compoziție corectă a fierului, calciului şi asemănătoare laptelui matern. Nu fosforului în procesul metabolic şi pentru Dezvoltare Rurală) pentru un capră proiect în valoare totală de 2 600 000 de are colesterol și este recomandat digestiv, direcţionându-le în mod Laptele de capră, foarte gras şi euro, cu o valoare eligibilă de 1 850 000 pentru imunitatea organismului. corect spre organele-ţintă. hrănitor, este considerat un leac cu de euro, din care 1 milion de euro a Laptele de capră se apropie foarte acţiune lentă, dar sigură pentru multe reprezentat valoarea nerambursabilă. mult de cel uman şi se poate consuma suferinţe: fortifică organismul şi fără riscul îmbolnăvirii, pe care îl întăreşte imunitatea naturală în cazul “Dăm tot ce producem, iar tot ce prezintă, deseori, laptele de vacă. anemiei, combate stările depresive, producem este de calitate. E multă Laptele de capră este folosit în ajută la vindecarea organismului44 45
  • România rurală – Nr. 3 Comunitatea mea Grupul de producători Măgura, Sibiu „Ca grup, avem altă forță” În comuna Loamneș din județul „Am înființat asociația pentru că ne vrea ca membrii asociației, acum în Sibiu, crescătorii de oi s-au organizat interesa să obținem un preț mai bun număr de 245, să poată livra prin într-un grup de producători, pentru a la lapte.” Atunci când ești pe cont grup și miei, și lână, nu doar lapte. avea un venit stabil de la achizitorii propriu, la mâna achizitorilor, nu Însă, spune el, acest lucru este dificil, de lapte și siguranța zilei de mâine. poți negocia prețul, accepți ce ți se pentru că mieii nu se vând constant, propune, pentru că altfel achizitorul ca laptele, ci doar primăvara, și „La început eram patru oameni, poate renunța la cantitatea ta, fără – ținând cont de acest lucru – umblam după documente, a pierde mare lucru. Ca grup, oferi cumpărătorii profită și achiziționează cheltuindu-ne propriii bani, pentru o cantitate mare de lapte și poți să la negru, fără TVA. a înființa asociația. Cei din sat negociezi de pe altă poziție. spuneau că suntem nebuni,” își Grupul de producători din Loamneș a amintește Ionuț Crețu, care din Ionuț Crețu are 28 de ani, a lucrat o fost primul înființat în județ în 2008 și primăvara acestui an este președinte vreme ca șofer dar acum se dedică reprezintă și crescătorii de oi din alte al Grupului de Producători Măgura. în totalitate creșterii animalelor. Ar patru comune învecinate. Anul trecut a solicitat finanțare prin Măsura 142, care sprijină grupurile de acest fel cu fonduri nerambursabile, în procente de 2-5% din cifra de afaceri anuală. Obligația membrilor este să comercializeze prin grup 75% din producția de lapte. În decurs de cinci ani, grupul din Loamneș ar trebui să primească finanțare nerambursabilă de aproximativ 82 000 de euro, prin Măsura 142. Unul dintre avantajele imediate l-a constituit concesionarea pășunii de 752 de hectare de la primărie. Grupul a împărțit pășunea peste zece ani de experiență în „Acum suntem în perioada în care ne condițiile funcționării cu succes la oameni, care acum primesc și management. El a ajutat grupul punem mintea la contribuție cum să a unui astfel de grup o reprezintă subvenția pe suprafață și fonduri de Măgura, oferind consiliere juridică și ne dezvoltăm. Am vrea să demarăm relația bună cu autoritățile locale, agromediu, dat fiind că aproape 690 a adus în primul an de la constituire un proiect de prelucrare a laptelui crede Orlățan. „Pe noi, autoritățile de hectare sunt suprafețe eligibile un al doilea achizitor de lapte, pentru la nivelul unor stâne autorizate și să ne-au înțeles și ne-au sprijinit,” pentru astfel de plăți. „Acest lucru le-a a crea competiție. vindem brânzeturile prin asociație,” adaugă Orlățan. demonstat crescătorilor de animale „Cel mai serios achizitor a rămas,” spune Orlățan. Ideea prelucrării „Asocierea este de viitor, dacă din sat importanța asocierii, în care spune Orlățan. „Grupul livrează laptelui la stână ar presupune oamenii sunt serioși și vor să facă nu credeau la început. Ca persoane laptele unei firme din Horezu. Avem reconvertirea acestora, înființarea ceva cu adevărat, nu să se asocieze fizice, n-ar fi putut concesiona zece puncte de colectare în cinci unor filtre sanitare, respectarea doar pentru a primi un punctaj mai pășunea,” mai spune Ionuț Crețu. comune. Tancurile de răcire aparțin reglementărilor privind fluxurile de bun atunci când depun proiecte firmei achizitoare, dar noi am producție și prepararea brânzeturilor de finanțare prin alte măsuri ale „Încet-încet ni s-au alăturat și alți cumpărat analizoarele de lapte din după rețete tradiționale. Programului Național de Dezvoltare crescători de animale. Cu fondurile banii membrilor. Pentru fiecare litru „Asocierea nu se poate face forțat,” Rurală,” spune președintele grupului primite au luat utilaje, tractoare, de lapte vândut, grupul primește de spune Orlățan. „Grupul trebuie din Loamneș. prese de balotat, cositori. La noi în la membrii săi o sumă modică, de să crească precum un copăcel. comună efectul asocierii este vizibil. 2 bani, care rămâne la asociație, Oamenii trebuie să vadă avantajele. Solicitanții de fonduri nerambursabile Numărul de oi a crescut din 2008 cu pentru a asigura plata salariilor La noi în comună crescătorii de oi primesc puncte în plus la evaluarea 30%. Avem acum aproape 300 000 medicului veterinar și președintelui au văzut că era în favoarea lor să proiectelor lor dacă sunt membri ai de ovine.” grupului.” devină membri ai grupului, pentru unor grupuri de producători. Grupul a livrat, în perioada 2008- că primesc un preț bun la lapte, au „Ca persoane fizice, ne uitam unii 2010 cantități de lapte cuprinse între Banii primiți până acum prin Măsura certitudinea că și mâine îl vor primi, la alții și nu prea puteam schimba 700 000 de litri și 855 000 de litri. 142 (135 000 lei) au fost păstrați iar în plus beneficiază și de pășune, ceva. Ca grup, avem altă forță,” Mircea Orlățan este inginer cu pentru investiții. care le aduce subvenții.” Una dintre spune Ionuț Crețu.46 47
  • România rurală – Nr. 3 Afacerea mea Produse tradiționale din Galați, într-un mall din București teren în județul Galați, unde socrul său avea deja o fermă de oi. „Împreună cu familia soției, adică părinții ei și cei doi frați, am cumpărat un CAP abandonat, fără geamuri, fără uși și l-am renovat. Laolaltă avem acum 600 de hectare de teren, 2 000 de oi, 2 000 de capre și 300 de vaci. În momentul de față, din produsele noastre, aproximativ 20 de sortimente sunt atestate ca produse tradiționale de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.” Afacerea a crescut în timp. În 2008, familia extinsă a lui Marius Verdeși a deschis o măcelărie în orașul Galați. Mai apoi a deschis un magazin de produse tradiționale în București, în zona Vatra Luminoasă. A beneficiat și de o finanțare Sapard, printr-un proiect care avea un buget se realizează mecanic, în tumbler, ci toată documentația necesară pentru produsele românești sunt de calitate de aproximativ 700 000 de euro, manual, implicând mai multă muncă a obține denumirea de origine și pot avea succes. Am participat din care familia sa a asigurat o și timp, dar oferind la final un produs protejată. la târguri internaționale și am fost cofinanțare de 60%. de calitate mai bună. Ca și alte tipuri de brânzeturi, brânza foarte apreciați.” de Covurlui poate fi la saramură, Afacerea derulată în familie, cu Acum, familia dorește să obțină proaspătă și maturată. Marius Verdeși Marius Verdeși își dorește ca o părinți, cumnați și cumnate, denumirea de origine protejată își dorește să diversifice sortimentele echipă de cercetători să identifice presupune o împărțire clară a pentru brânza de Covurlui, un pe care le oferă cumpărătorilor, în cărțile scrise de-a lungul vremii sarcinilor. Un cumnat se ocupă de sortiment care combină brânza de mizând și pe condimente utilizate în rețete vechi, românești, și descrieri agricultură, pentru a asigura hrana capră, de oaie și de vacă în proporții zonă, cum ar fi susanul negru. El vrea despre tehnicile utilizate pentru animalelor, iar celălalt cumnat de egale, și care este specific zonei. De ca produsele să aibă personalitate, să producerea diverselor sortimente de magazine și de ferma de animale, altfel, vechea denumire a Galațiului atragă inclusiv prin elemente inedite. brânză și produse din carne. Acesta alături de tatăl său. Soacra lui Marius era Covurlui. Cu toate acestea, principiile de bază ar fi un proiect extrem de dificil, dar Într-un mall din București, chiar la „Am participat în ultimii ani la se ocupă de prelucrarea laptelui, Denumirea de origine protejată sunt simple, spune Verdeși. – dacă s-ar realiza – ar fi și extrem ieșirea din supermarket, un tânăr din târguri de profil, mai ales la cel pentru fabricarea brânzeturilor. înseamnă protecție europeană de util pentru cei care fac produse Moldova a deschis un mic magazin organizat în fața Academiei Militare Două cumnate sunt implicate în și, totodată, garanție oferită „Oferim produse de calitate, pentru tradiționale, crede el. de produse tradiționale din carne și din București”, spune Marius activitatea magazinelor din județul cumpărătorului că acel produs este că animalele noastre sunt hrănite „Agricultura nu este ușoară și, lactate. Amenajat modern, cu plăci Verdeși. „Ne-am format o clientelă Galați iar Marius și soția sa se ocupă exact ceea ce scrie pe el. Totodată, bine, avem sortimente simple și bune. chiar dacă îți merge bine, nu e o ceramice care imită motivele vaselor fidelă, fapt care ne-a încurajat să de atestarea produselor tradiționale această denumire facilitează exportul. Mizăm pe bun-gust și bun-simț, mare afacere,” spune Verdeși. „Însă din cultura Cucuteni, magazinul deschidem acest magazin. Deși și de magazinele din București. O problemă o reprezintă însă faptul acesta este secretul nostru. Totodată, pământul are o magie care te leagă Zimbria, inaugurat recent de familia chiria pentru spațiu este destul de Întreprinderea familială are 100 de că în momentul de față nu există mizăm pe ceea ce este românesc. Din de el.” Verdeși, nu poate trece neobservat. mare, prezența noastră în mall ne angajați: tractoriști, ciobani, bucătari, un organism de control acreditat păcate, de multe ori am constatat că asigură vizibilitate sporită.” ingineri, tehnicieni, măcelari. de statul român pentru verificarea una dintre caracteristicele noastre, Pentru cei care cred că în marile „În prima zi am avut 240 de Produsele Zimbria sunt realizate acestor produse. Însă Marius ca popor, pare să fie renegarea a tot lanțuri de magazine produsele cumpărători”, spune Marius Verdeși, Marius Verdeși are 37 de ani, a lucrat folosind rețete tradiționale. Pentru Verdeși speră că în septembrie ceea ce este al nostru și admirația românești tradiționale nu pot patronul magazinului. o vreme în străinătate, împreună cu afumarea lor se utilizează lemn de va putea prezenta Ministerului excesivă pentru ceea ce provine de pătrunde, marca Zimbria este dovada soția, și din banii strânși a cumpărat esență tare, iar condimentarea nu Agriculturii și Dezvoltării Rurale la alții. Noi vrem să arătăm că și că acest lucru este posibil.48 49
  • România rurală – Nr. 3 Leader la zi CULTrips – Proiect LEADER de cooperare transnaţională unor excursii pilot în fiecare regiune Autenticitate: Oaspeţii sunt întâlniri în fiecare dintre regiunile Cooperarea înseamnă munca în echipă, pentru atingerea unor pentru a avea un feedback pentru implicaţi şi pot participa la viaţa implicate. Pe lângă schimbul de îmbunătăţirea conceptului, realizarea locală. În acest fel au posibilitatea idei, participanţii la acest proiect scopuri comune. unui manual practic pentru regiunile de a cunoaşte perspectiva culturală transnaţional au trecut în primul an Axa 4 LEADER finanţează proiecte de cooperare între grupurile care doresc să pună în aplicare regională. de implementare a proiectului prin de acțiune locală din România (cooperare interteritorială) filosofia CULTrips, organizarea unor faza de a cunoaşte celelalte culturi şi sau între acestea și entități similare din alte state (cooperare sesiuni de „formare de formatori”. Comori ascunse: Locuri sau obiceiurile de lucru ale celorlalţi. transnaţională). acţiuni care nu sunt accesibile tuturor celor care vizitează regiunea, care fac Partenerii proveneau din medii Crearea unui nou concept specială o vizită „CULTrips” foarte diverse şi aveau o viziune proprie asupra scopurilor şi îşi Şapte Grupuri de Acţiune Locală specificului comunităţii locale şi a din Luxemburg, liderul proiectului pentru turismul socio- (GAL) din cinci ţări - Luxemburg creativităţii. Este o călătorie spre CULTrips împreună cu asociaţia imaginau în felul lor implementarea cultural în europa proiectului. Aveam nevoie de un (GAL Redange-Wiltz), Austria (GAL o experienţă antrenantă, autentică locală d’Millen” (www.dmillen.lu). Sustenabilitatea sentiment comun şi a fost iniţiat un Urfahr-West and GAL Oststeirisches şi participativă. CULTrips oferă o Proiectul de schimburi de experienţe proiectului Kernland), Estonia (GAL Raplamaa), legătură cu cei care trăiesc într-un proces de construire a încrederii interpersonale prin excursii culturale şi a valorilor comune. A trebuit să Finlanda (Central Karelia GAL Jetina anumit loc şi care creează această Început în Europa se bazează pe un nou Sustenabilitatea socială prin şi GAL Joensuu) şi Italia (GAL Valle cultură vie: stilul special de viaţă clădim o înţelegere comună a ideilor concept de turism în zonele rurale. respectarea culturii localnicilor, a Umbra e Sibillini) – s-au unit pentru al oamenilor, istoria lor, arta, asupra abordării unui fel de a face Liderul proiectului a început să caute Se intenţionează folosirea acestui aşteptărilor acestora şi contribuind a face schimb de experienţă şi pentru arhitectura, credinţele religioase, turism alternativ. Prin acest proces, parteneri încă din 2008-2009 prin concept mai departe ca model pentru la o mai bună înţelegere şi toleranţă a crea o nouă abordare pentru un specificul cultural al regiunii precum toţi membrii au câştigat o experienţă intermediul contactelor personale proiecte similare în alte țări. interculturală. turism cultural participativ. Ideea şi alte elemente care dau formă de lucru într-un proiect de turism sau al reţelei de dezvoltare rurală. intercultural.” a pornit de la GAL-ul Redange- modului lor de viaţă. Datorită faptului că aspectele Sustenabilitate ecologică: Wiltz din Luxemburg, liderul Ca urmare a discuţiilor purtate socio-culturale au un rol-cheie în Excursiile au în vedere protejarea Proiectului CULTrips, care a început Toate acestea contribuie la de parteneri au fost stabilite două acest mod de gândire, schimburile mediului înconjurător, prin în septembrie 2010 şi va finaliza în dezvoltarea economică locală, grupuri ţintă: turistul cultural exigent între turişti (oaspeţi) şi populaţia transport și cazare care iau în calcul Planuri de viitor 2013. conservarea patrimoniului cultural şi turistul aventurier neconvenţional. locală şi participarea lor activă la minimizarea impactului negativa şi aduce comunităţii beneficii pe Proiectul a început oficial în supra mediului, utilizarea energiilor „Suntem în căutarea de contacte evenimentele care au loc în mediul “CULTrips este rezultatul unei termen lung,” ne-a povestit Fons septembrie 2010 şi are o durată de regenerabile. pentru a vedea dacă ar putea fi rural sunt principalele elemente ale abordări durabile a turismului Jacques, directorul GAL-ului implementare de trei ani care include: posibil să ne alăturăm altor iniţiative proiectului. prin îmbinarea culturii, a Redange-Wiltz (http://rw.leader.lu) elaborarea conceptului, organizarea Sustenabilitate economică: pentru a face conexiuni puternice, Sprijinirea integrităţii culturilor cum ar fi contacte cu reţeaua globală locale prin favorizarea iniţiativelor Greeter de turism creativ”. Valorile cheie inerente antreprenoriale care păstrează proiectului moştenirea culturală şi valorile Proiectul LEADER actual se va tradiţionale. Venitul suplimentar termina septembrie 2013 şi de aceea Contactul cu oamenii locului: prin intermediul CULTrips sprijină ne gândim la un viitor sprijin pentru Activităţi care le permit oaspeţilor să dezvoltarea rurală locală şi poate crea a construi o structură de reţea. interacţioneze cu localnicii locuri de muncă pe termen lung. Deşi suntem abia la jumătatea perioadei proiectului, am început să Învăţăm împreună: Iniţierea căutăm fonduri pentru următoarea unor activităţi cum ar fi ateliere de etapă după faza LEADER pentru artizanat, excursii ghidate, şezători Comunicarea – elementul a construi o reţea şi o strategie de unde se spun poveştile locului şi cel mai important marketing. altele le permit gazdelor și oaspeților în implementarea Mai avem foarte multe de făcut!” să se cunoască. proiectului Poveştile. Actorii locali mediază Fons Jacques a adăugat că „pentru Pentru mai multe informaţii accesaţi inițierea în cunoașterea locurilor prin a realiza un astfel de proiect website-ul proiectului: www.cultrips.org povestiri istorice regionale, mituri transnaţional ambiţios, este necesar sau legende şi le oferă oaspeţilor o ca partenerii să fie în contact înţelegere a elementelor culturale. permanent, de aceea organizăm des50 51
  • România rurală – Nr. 3 Uimeşte-mă, Leader! sălbatică: elani, urşi, lupi şi reni, iar lacurile și râurile limpezi abundă de spirituală şi corporală. Mulţi dintre finlandezii mai în vârstă sunt mândri festivalului de vară desfășurat la sfârşitul lunii iunie. Oraşele pește. Finlanda are mai multe lacuri de a se fi născut în saună. Finlandezii finlandeze sunt în mare parte părăsite LEADER, de la copii la pensionari, decât orice altă ţară din Europa, cele sunt plini de umor, perseverenți şi în timpul festivităţilor de vară, pentru animarea unor solicitanţi să depună 180 000 de lacuri acoperind 10% din iubitori de sport. că cei mai mulți finlandezi îşi petrec Amaze me Leader! proiecte, creşterea comunicării suprafaţa sa. vacanţa în zonele rurale. Măsura: 421: „Implementarea proiectelor de cooperare” În timpul verii, în cele mai nordice sociale prin intermediul reţelelor Perioada de derulare: 22 august-28 august 2008 sociale şi al blogurilor, promovarea Sauna are încă un statut sacru în zone ale Finlandei soarele straluceşte Sursa: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Valoarea totală a proiectului: 144 000 euro abordării LEADER în presă. cultura finlandeză ca loc de purificare toată noaptea, în special în jurul Rurală din Finlanda www.rural.fi Finanţare nerambursabilă (FEADR): 66 100 euro Contribuţia naţională: 77 900 euro Descoperiţi FINLANDA Website-ul proiectului: http://www.landsbygd.fi/en/index/leader/amazemeleader2011.html RNDR se întâlneşte cu celelalte reţele Finlanda înseamnă înaltă tehnologie și natură virgină. Cu 5,3 milioane de A 15-a întâlnire a reţelelor naţionale management al programelor de Au fost formulate concluzii Amaze Me Leader (Uimește-mă, de „cărat în braţe nevasta” sau raliul locuitori împrăştiati pe o suprafaţă de dezvoltare rurală a avut loc în dezvoltare rurală, ai unităţilor de referitoare la necesitatea implicării Leader) este o modalitate inovatoare cărucioarelor de lapte. Tot aici, totală de 390 920 km2, densitatea Finlanda. După o călătorie lungă sprijin şi evaluatori. agenţilor locali pentru a sprijini de a implica tinerii în dezvoltarea mai precis în estul Finlandei, în medie a populaţiei este de doar 17 de cu avionul, trenul şi autobuzul, crearea şi răspândirea soluţiilor rurală, de a stabili reţele între tinerii Kiihtelysvaara, are loc „Campionatul locuitori pe kilometru pătrat. Limbile misiunea formată din reprezentanţii Scopul acestor întâlniri de lucru ale creative la problemele locale şi europeni şi de a promova abordarea mondial de cules ciuperci”, organizat oficiale sunt finlandeza, suedeza și RNDR a ajuns la Ähtäri, oraş situat reţelelor naţionale de dezvoltare aplicarea modelelor de succes ale LEADER. cu sprijin LEADER în cadrul unui lapona. în regiunea finalndeză Ostrobotnia rurală, organizate din noiembrie altor ţări, precum şi necesitatea de Ideea a apărut în Finlanda și a carnaval local. Până aici totul pare de Sud, o zonă rurală cu aproximativ 2008, porneşte de la funcţia a explica mai bine concepte precum presupus organizarea unui raliu normal, însă ceea ce uimește este Finlanda a produs multe branduri de 7 000 de locuitori, acoperită în mare principală a acestora de a sprijini „reţea”, „networking” sau „unitate de îmbinat cu activităţi LEADER, la care faptul că există şi un campionat de renume mondial, precum şi sportivi parte de păduri şi lacuri. punerea în aplicare şi evaluarea sprijin”. Pentru următoarea perioadă au fost invitaţi tineri din Finlanda şi cules ciuperci… noaptea, la lumina renumiţi. Sporturi preferate printre politicilor de dezvoltare rurală printr- de programare s-a stabilit nevoia de alte ţări. Prima ediţie a avut loc în lanternelor. finlandezii sunt: atletismul, baseball La întâlnirea organizată de Reţeaua un dialog deschis şi prin acţiuni „în a omogeniza obiectivele, rezultatele 2008 şi a fost finanţată prin Măsura finlandez, sărituri cu schiurile şi Naţională de Dezvoltare Rurală reţea” (nerworking). şi procedurile reţelelor naţionale la LEADER 421 “Implementarea O altă idee originală a fost „Maşina patinaj artistic. Şi, desigur, toată din Finlanda au participat 74 de nivelul UE. proiectelor de cooperare”. VIP” în care luau parte la raliu lumea ştie că Moş Crăciun vine din reprezentanţi ai autorităţilor de În prezent proiectul se susţine singur, politicieni, autorităţi locale sau chiar Laponia finlandeză! Aproape trei taxa de participare fiind de 100 de şi ziarişti. Printre rezultatele obţinute sferturi din suprafața Finlandei euro şi include închirierea maşinilor, se numără participarea a 400 de este acoperită de păduri. Pădurile cazare, mic-dejun şi cină. voluntari, noi persoane interesate de finlandeze sunt bogate în faună Grupurile de acțiune locală din România O aventură uimitoare au deschis sesiuni de depunere a proiectelor Echipe formate din câte patru-cinci O parte din cele 81 de grupuri de informare mass-media. Potenţialul Centrul Regional verifica eligibilitatea tineri provenind din diferite ţări acţiune locală (GAL) din România beneficiar depune proiectul la proiectelor şi se efectuează verificarea participă la o excursie prin patru ale căror strategii de dezvoltare au secretariatul GAL-ului care va pe teren a potenţialului beneficiar de teritorii LEADER şi sunt implicate fost selectate spre finanțare au lansat verifica conformitatea proiectului şi către structurile teritoriale ale APDRP în diverse activităţi. În fiecare zi au sesiuni de depunere de proiecte de respectarea criteriilor de eligibilitate. (în cazul proiectelor de investiţii). o rută diferită şi primesc instrucţiuni la posibilii beneficiari din teritoriul Apoi se transmite o notificare către şi sarcini de la Grupurile de Acţiune LEADER pe care îl gestionează. Selecţia proiectelor se face în baza beneficiar şi către GAL cu privire Locală din regiune; seara, echipele strategiei GAL-ului şi utilizând și la aprobarea sau neaprobarea se adună şi îşi povestesc aventurile Până în acest moment, în prima criterii de selecţie specifice prevăzute proiectului. Fluxul de selecţie se şi experienţa. De altfel, tinerii îşi sesiune de depunere organizată în în aceasta. Evaluarea proiectelor este încheie cu semnarea contractului documentează constant experienţa perioada aprilie-mai-iunie 2012, făcută de un comitet de selecție la între beneficiar şi CRPDRP. pe website-ul evenimentului; aceştia GAL-urile nu au primit un număr nivelul GAL-ului compus din membri intră în contact cu Finlanda rurală, semnificativ de cereri, existând provenind din sectorul public şi din cultura, natura şi proiectele sale de şi cazuri în care nu a fost depus cel privat, toţi aparţinând teritoriului Puteţi consulta Baza de Date a dezvoltare şi participă totodată la niciun proiect, situație care a dus la GAL-ului. Grupurilor de Acţiune Locală şi datele promovarea şi dezvoltarea zonelor prelungirea termenului de depunere. de contact ale acestora, la adresa: rurale. Proiectele selectate la nivelul GAL- http://www.rndr.ro/GalLista.aspx În vederea selecţiei proiectelor, ului sunt depunse de acesta la Centrul Finlandezii obişnuiesc să participe la GAL-ul elaborează apelul de selecţie Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Foto: Reţeaua Finlandeză de și îl trimite spre avizare la CDRJ și Rurală şi Pescuit (CRPDRP). competiţii sportive năstruşnice, cum Dezvoltare Rurală ar fi fotbalul pe mlaştină, campionatul apoi îl lansează folosind mijloace de52 53
  • România rurală – Nr. 3 Ştiri MADR Curs de afaceri care îi impulsionează pe Ajutor pentru cultivarea orezului în zonele defavorizate tinerii antreprenori din Suedia Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va implementa, începând cu abandonului aşezărilor rurale din aceste zone. Pentru a fi eligibile acordarea sprijinului pe suprafaţă - SAPS). anul 2012, o schemă de ajutor specific, în cadrul acestei scheme de ajutor Cuantumul total al schemei de ajutor Proiectul pentru tineret a venit în organiza seminarii asupra a observat un mare interes pentru care are ca obiective prevenirea specific, exploataţiile trebuie să fie este de maximum trei milioane euro/ mod natural, susține Petra Svensson, transferului proprietății și cursuri cursurile de finanțe și de conducere. tendinţei de reducere a suprafeţelor localizate în zonele defavorizate din anual, pentru anii 2012 şi 2013, iar manager de proiect al Federației de competență pentru angajații cultivate cu orez şi asigurarea unei România. finanţarea este asigurată din fonduri Fermierilor Suedezi: „Tinerii cu din industriile verzi. Avem o rețea Ea consideră că modelul lor de muncă producţii care să acopere o parte din Sprijinul specific se acordă tuturor comunitare, din plafonul naţional al noi concepte de afaceri nu aveau Facebook cu 180 de membri și oferă securitate pentru schimbul de necesarul de consum intern. exploataţiilor de orez eligibile, sub României. un loc în care să se întâlnească sau deschidem o bancă de afaceri unde generații, cei născuți în anii 1940 și Schema de ajutor specific se va formă de plată anuală suplimentară, Nivelul indicativ al sprijinului este de unde să primească o îndrumare. cumpărătorii și cei care vând se pot care se pensionează fiind înlocuiți de acorda în conformitate cu art. 68 din cu condiţia ca mărimea acestora să 250 euro/ha, pentru o suprafaţă de Din acest motiv, am vrut să oferim întâlni”, spune Petra Svensson. urmașii lor. R(CE) nr. 73/2009 şi are în vedere fie de minimum un ha, cu parcele aproximativ 12.000 ha şi se va acorda sprijin și îndrumare pentru cei cu prevenirea deprecierii nivelului de de minimum 0,3 ha (să corespundă o dată pe an. vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani Implicând parteneri locali precum trai în zonele defavorizate şi evitarea criteriilor de eligibilitate pentru care doresc să înceapă sau au deja o Parcul de Știință din Jonkoping, Cum a afectat munca lor afacere.” Almi Foretagspartner, Școala cu tinerii colaborarea cu Internațională de Afaceri Jonkoping, organizații precum Almi Cursurile pentru antreprenori, care se derulează pe parcursul a patru seri, îi Maskinringen și bănci locale, viitorii antreprenori nu vor fi nevoiți să se și Federația Fermierilor Program de gestionare a apei și irigații, cu bani europeni învață pe tineri câteva concepte: cum uite prea departe după ajutor. Suedezi? Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării precum şi modalitatea în care Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să dezvolte o idee de afacere, cum să Rurale, Daniel Constantin, și instituţiile române îşi fac datoria în a făcut-o în cadrul Consiliului de facă analiza SWOT, cum să contureze “Federația Fermierilor Suedezi comisarul european pentru contextul obligaţiilor pe care ţara Miniştri de la Bruxelles şi anume un plan de afaceri și ce strategie să Cum a fost proiectul până a popularizat proiectul nostru în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, noastră le are la nivel european. aceea de a analiza posibilitatea de a utilizeze. întreaga țară și depune eforturi acum, având în vedere Dacian Cioloș, s-au întâlnit în luna finanţa un program de gestionare a susținute în acest sens. Nu știu cum faptul că ne apropiem de au fost afectate celelalte organizații”. mai, principalele teme de discuţie Un alt subiect abordat în cadrul apei care să includă şi irigaţiile prin jumătatea sa? fiind poziţia României în privința acestei întâlniri l-a constituit fonduri structurale împreună cu În 2010 a fost ținut un curs cu nouă reformei Politicii Agricole Comune, solicitarea pe care ministrul fondurile pe dezvoltare rurală. tineri participanți iar în toamna De la terminarea primului curs de lui 2011 alte două cursuri. Oricum, “Primul nostru curs de afaceri din cadrul proiectului „Tineri metodologia de lucru a proiectului antreprenoriat s-a încheiat cu și Verzi”, din Jonkoping, opt tineri au implică, de asemenea, alte elemente opt din nouă tineri deschizându- și propria afacere. Acum există o început propriile afaceri. Continuarea Sesiuni de depunere a proiectelor pentru Măsura educaționale. instruirii, o pagină de Facebook companie care se ocupă de cai, o plantație de cartofi, o fermă care și seminariile asupra transferului 125 în perioada 3-28 septembrie 2012 „Vom stabili cursuri de conducere proprietății sunt menite să crească (leadership) și finanțe pentru produce lapte și un antreprenor de numărul de ocupații „verzi”. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării sesiunea de depunere a proiectelor „Irigații și alte lucrări de îmbunătățiri companiile deja existente. Vom mașini” afirmă Petra Svensson, care Rurale, prin Direcția Generală pentru măsura 125 „Îmbunătățirea și funciare”, cu o alocare de 25 555 908 Dezvoltare Rurală – Autoritate de dezvoltarea infrastructurii legate de euro. Management pentru PNDR organizează dezvoltarea și adaptarea agriculturii Foto: Projektet Ung och gron/LRF în perioada 3-28 septembrie 2012 și silviculturii” subcomponenta a1 Sursa: www.madr.ro Depunere proiecte pentru Măsura 123 şi Schema de Ajutor de Stat N 578/2009 Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Fondurile disponibile pentru Măsura 123 sau a Schemei de Ajutor de Rurală şi Pescuit (APDRP) anunţă 123 „Creşterea valorii adăugate a Stat N578/2009 este de 3 000 000 lansarea în perioada 2 iulie - 14 august produselor agricole şi forestiere” euro. Depunerea proiectelor pentru 2012 a celei de-a douăsprezecea sunt de 144.657.531 euro, iar pentru Măsura 123 şi Schema de Ajutor de sesiuni de cereri de proiecte pentru Schema de Ajutor de Stat N578/2009 Stat N578/ 2009 se va face la sediile Măsura 123 şi a celei de-a treia sunt de 39 228 934 euro. OJPDRP. sesiuni de cereri de proiecte pentru Schema de Ajutor de Stat N578/2009 Suma maximă nerambursabilă care Pentru mai multe informaţii urmăriţi din cadrul PNDR. poate fi acordată pentru finanţarea website-urile www.madr.ro şi unui proiect din cadrul Măsurii www.apdrp.ro.54 55
  • România rurală – Nr. 3 Ştiri USR Piaţa Parteneriatelor TITLUL PROIECTULUI Cooperare GAL „Dunărea de Sus” Seminar privind antreprenoriatul GRUPUL DE ACŢIUNE LOCALĂ INIŢIATOR în mediul rural Asociaţia „Grupul de Acţiune Locală Dunărea de Sus” OBIECTIVELE PROIECTULUI Unitatea de Sprijin a Rețelei de către tineri fermieri și unui atelier, iar participanții au Obiectivul general al proiectului este îmbunătăţirea calităţii vieţii din zona GAL-ului Dunărea de Sus printr-un management planificat şi integrat al resurselor de pescuit şi Naționale de Dezvoltare Rurală a antreprenori orientați către invatat cum se poate face transferul agricole, desfăşurând activităţi în zona Dunării. Proiectul de cooperare poate aduce beneficii prin schimb de experienţă şi soluţii împărtăşite pentru probleme comune. organizat în perioada 12-15 iunie activități non-agricole”. În cadrul de bune practici (cum pot fi CATEGORIA DE COOPERARE PENTRU CARE ÎȘI EXPRIMĂ INTERESUL 2012 la Odorheiu Secuiesc al acestui seminar au fost prezentate implementate proiecte similare) în treilea seminar ad-hoc cu tema proiecte de succes implementate cu alte zone sau regiuni. Inter-teritorial Transnaţional X Ambele Indiferent “Oportunități în dezvoltarea sprijinul diferitelor măsuri PNDR. CATEGORIA DE PARTENERI afacerilor în mediul rural Proiectele au fost analizate în cadrul GAL-uri care îşi desfăşoară activitatea în zonele dunărene (din România sau alte ţări) DESCRIEREA PROIECTULUI Cursuri pentru grupurile de acţiune locală Proiectul urmăreşte să cunoască starea ecologică a teritoriului şi să iniţieze o serie de activităţi de revalorizare şi îmbunătăţire a managementului resurselor care să ducă la o intensificare a productivităţii şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor. DESCRIEREA CONTEXTULUI LOCAL Unitatea de Sprijin a RNDR GAL-ul „Dunărea de Sus” se află în regiunea Sud Muntenia, la frontiera cu Bulgaria. Graniţa naturală care delimitează teritoriul este Dunărea, fluviul reprezentând şi o organizează în perioada iunie-iulie SESIUNE DE resursă locală importantă pentru pescuit şi agricultura. De asemenea, turismul este un sector strategic care poate aduce valoare adăugată teritoriului. Proiect urmăreşte să PERIOADA abordeze managementul sustenabil al resurselor agricole şi de pescuit din zonele de graniță. 2012 sesiuni de formare adresate FORMARE Dunărea reprezintă o resursă comună, cu o valoare incomensurabilă pentru teritoriile pe care le străbate; de aceea, o abordare coerentă, planificată şi de ansamblu a managementului acestor zone reprezintă cea mai bună strategie de conservare a valorii resurselor oferite. Grupurilor de Acţiune Locală (GAL). Sesiunile de formare vor avea loc M1. Abordarea LEADER - 11-13/06 REZULTATE AȘTEPTATE la Predeal, Izvorul Mureşului şi 1. model de dezvoltare rurală 14-16/06 - Îmbunătăţirea cunoştinţelor legate de resursele teritoriale şi gestionarea acestora; - Îmbunătăţirea cunoştinţelor legate de sectoarele productive şi potenţialul teritoriului; Gheorgheni. La final, cursanţii obţin - Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin inovare. Un număr important de iniţiative inovatoare sprijinite; atestatul de participare emis de M2. Organizarea dezvoltării 18-20/06 - Îmbunătăţirea situaţiei mediului înconjurător: evaluarea situaţiei ecologice a ecosistemelor; 2. rurale în mediul rural 21-22/06 - Îmbunătăţirea imaginii teritoriului, atât în interior, cât și în exterior: activităţi de promovare realizate (materiale, activităţi de diseminare etc.) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi recunoscut în cadrul M3. Dezvoltarea capacităților CONTACT 25-27/06 Programului Naţional de Dezvoltare 3. de animare și mobilizare a Telefon: +40247 451 100/ +40744 912 992 28-30/06 Fax: +40247 451 474 Rurală. potențialului local E-mail: dorinaantonescu@yahoo.com M1. Abordarea LEADER - 23-25/07 Pentru informaţii, accesaţi 4. model de dezvoltare rurală 26-28/07 TITLUL PROIECTULUI www.rndr.ro Cooperare GAL „Ecoul Câmpiei Buzău” GRUPUL DE ACŢIUNE LOCALĂ INIŢIATOR GAL-ul „Ecoul Câmpiei Buzău” Conferinţa tematică II – crearea de locuri de muncă OBIECTIVELE PROIECTULUI în contextul dezvoltării rurale Obiectivul general al proiectului este îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural, prin dezvoltarea unui sector agricol sustenabil. CATEGORIA DE COOPERARE PENTRU CARE ÎȘI EXPRIMĂ INTERESUL În zilele de 30 – 31 mai a avut loc la acesteia fiind găsirea de soluții, La conferință au participat Inter-teritorial Transnaţional X Ambele Indiferent Iași cea de-a doua conferință tematică oportunități de ocupare a locurilor de reprezentanți din cadrul CATEGORIA DE PARTENERI organizată în cadrul proiectului muncă și dezvoltarea de noi idei de administrației publice centrale și GAL-uri care au obiective specifice comune acestei propuneri de proiect. „Inființarea și Sprijinirea Rețelei afaceri pentru mediul rural. locale, grupuri de acțiune locală, Naționale de Dezvoltare Rurală”. reprezentanți ai mediului de afaceri, DESCRIEREA PROIECTULUI Conferința a cuprins șapte sesiuni de asociații profesionale precum și Proiectul urmăreşte să creeze mecanisme adecvate de creştere a productivităţii exploataţiilor agricole şi de intensificare a canalelor de comercializare existente, creând în acelaşi timp altele noi. Găsirea de noi pieţe pentru produsele locale şi o mai eficientă organizare a distribuției ar influența pozitiv veniturile beneficiarilor. Acţiunile Conferința a avut ca temă „Crearea prezentare și opt ateliere de lucru, structuri de sprijinire a mediului de integrate din cadrul acestui proiect urmăresc reactivarea bazei economiei locale prin folosirea resurselor endogene. Abordarea necesară este cea a dezvoltării sustena- de locuri de muncă în contextul moderate de specialiști români și afaceri din România. bile a teritoriului, care înseamnă gestionarea resurselor actuale, fără a compromite existenţa acestora pe viitor. În acest mod, agricultura ecologică şi managementul eficient al resurselor hidrice şi funciare sunt esenţiale în acest tip de activitate de dezvoltare teritorială. dezvoltării rurale”, obiectivele străini. DESCRIEREA CONTEXTULUI LOCAL Zona GAL-ului „Ecoul Câmpiei Buzău” este preponderent agricolă, existând multe exploataţii de dimensiuni mici şi mijlocii, cu un randament ce poate fi îmbunătăţit. Zilele porţilor deschise la birourile regionale ale USR REZULTATE AȘTEPTATE - Îmbunătăţirea cunoştinţelor legate de sectorul agricol şi de potenţialul teritoriului; - Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin inovare. Număr de iniţiative inovatoare sprijinite; - Îmbunătăţirea situaţiei mediului înconjurător; Zilele „Porților Deschise” au avut ca colaborare. Birourile regionale care gen vor fi organizate și în celelalte - Îmbunătăţirea imaginii teritoriului, în interiorul şi în afara acestuia prin activităţile de promovare realizate (materiale, activităţi de diseminare, etc.) scop informarea jurnaliștilor despre au găzduit astfel de evenimente în regiuni în perioada următoare. CONTACT activităţile RNDR şi ale birourilor lunile mai și iunie sunt cele din Târgu regionale ale USR, prin stabilirea Mureș, Târgoviște, Timișoara, Iași, Telefon: +40 727 036 992/ +40 760 025 351 E-mail: leader@galecb.ro unei relaţii bazate pe transparenţă şi Craiova și Brăila. Evenimente de acest www.galecb.ro56 57
  • România rurală – Nr. 3 Contribuim la redactarea ASAT susţine dezvoltarea parteneriatelor solidare în sprijinul micilor producători locali revistei Asociația pentru Susținerea consumatori din Timişoara. biodiversității și a mediului printr-o Agriculturii Țărănești agricultură naturală, solidaritatea cu În anul 2008 a fost susţinut primul agricultorul, prețul corect, transparența Voluntariatul prinde rădăcini și în mediul rural ASAT (Asociaţia pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti) este forma sub care producător agricol din judeţul Timiş, comuna Belinţ, care a încheiat parteneriate parteneriatului, caracterul direct al relației dintre părți, proximitatea, s-a dezvoltat în România, începând cu cu un număr de 20 de familii. În anul voluntariatul – consumatori care ajută anul 2008, un demers de ASC (agricultură 2010, numărul de consumatori care au producătorul în realizarea distribuțiilor Despre voluntariatul în mediul rural siguranța pe Internet și despre oferă. La nivel național există o rețea susținută de comunitate), centrat pe încheiat parteneriat cu legumicultorul de coșuri ș.a.); ar părea, la prima vedere, că nu sunt natură, au igienizat parcuri și albii informală de centre de voluntariat și producția de legume. belințan a crescut la 180 de familii, iar în • Realizarea unor vizite a consumatorilor multe de spus și totuși, punând un de râuri, au împărtășit abilități la este de menționat că primul centru 2011 s-a stabilizat la aproximativ 150. la ferma producătorului; pic sub lupă activitatea organizațiilor ateliere de creație, au organizat sătesc de voluntariat, cum de multe ASAT înseamnă o mișcare critică față • Distribuirea produselor – se realizează de sursele convenționale de hrană, care În 2010-2011, ASAT a sprijinit doi o dată pe săptămână, într-un interval neguvernamentale sau a școlilor campanii, parade, târguri de oferte, ori s-a declarat, a fost cel constituit construieşte alternative de economie producători din județul Arad, din de două ore şi într-un spaţiu comun, cu implicate, vedem că sunt multe prezentări, instruiri și dezbateri pe la Vlădești, județul Vâlcea, în 2003. comunele Ghioroc și Șagu, care au ajutorul consumatorilor; inițiative, activități de scurtă durata teme de voluntariat. Însă asociații fie culturale, fie pentru solidară la piaţă, bazate pe dorinţa de a conserva capitalul social şi de mediu, încheiat parteneriate cu 23 și respectiv 30 • Analizarea şi evaluarea colaborării, și, uneori, proiecte mai mari. creșterea vizibilității comunității de familii de consumatori. precum şi pregătirea contractului din drept condiţii ale unei vieţi sănătoase O zi tipică din această săptămâna și pentru schimbare sunt deja şi autonome. Agricultura susţinută de anul viitor. Recent ne-am aflat în Săptămâna dedicate voluntariatului înseamnă, răspândite în toată țara, acolo unde comunitate este compatibilă cu principiile În 2012, ASAT se extinde în zona de Națională a Voluntariatului (14-20 în medie, 60 de evenimente și oamenii au văzut necesitatea și au Suveranității alimentare și ale Slow Food. centru, prin lansarea primului parteneriat mai) și am constatat cu o plăcută activități în domeniul social, înțeles beneficiile voluntariatului de solidaritate între o producătoare din Impactul iniţiativei şi județul Cluj și 13 familii de consumatori surpriză faptul că în jur de 20% ecologic, educațional etc., care au loc asupra comunității. În 2010 s-a ASAT înseamnă o relaţie directă, clujeni. Parteneriatul acesta este unul caracterul inovator dintre activitățile propuse, dintr-un concomitent în localități din toată alăturat și Centrul de Voluntariat nemijlocită şi de solidaritate între consumatorul de produse agricole din pilot, lansat în primăvară (de regulă, număr de peste 450, s-au desfășurat țara, cu participarea unor voluntari de la Repedea (jud Maramureș) și ASAT oraş şi fermierul practicant al unei parteneriatele ASAT se lansează în în mediul rural de către tineri. Aceștia și coordonatori de toate vârstele, de exemplele pot continua cu divere alte • oferă producătorilor o garanţie în agriculturi naturale şi de scală mică din toamnă-iarnă, pentru ca agricultorul privinţa comercializării produselor, sunt de cele mai multe ori înca la la copii de gradiniță la elevi, studenți, organizații care implică resursele de satele de proximitate. să beneficieze cu adevărat de avansul consumatorii încheind un contract cu școală și ne bucurăm că instituțiile adulți și vârstnici. Numărul estimat tineret din zonele rurale. plătit la înscriere de către consumatori), producătorul la începutul unui sezon de învățământ au făcut acest pas de voluntari mobilizați prin toate ASAT reinventează o lume dispărută: urmând să permită clujenilor să mărească agricol; pentru a fi alături de un eveniment aceste acțiuni este de peste 10 000. Beneficiile voluntariatului: micul agricultor care poate să cultive în anul următorul numărul familiilor • reduce timpul pentru vânzarea natural, organic, fără să se teamă că participante. național cu tradiție în promovarea și - Te implici în acțiuni care modelează produselor, producătorii recunoașterea voluntariatului. Activitățile cele mai întâlnite de în mai bine viața comunității tale munca lui va rămâne neplătită sau că va comercializează produsele într-o trebui să vândă pe nimic produsele sale, În acest an s-a dezvoltat în București voluntariat realizate de către tineri - Înveți lucruri noi singură zi din săptămână, la un interval datorită presiunii tot mai crescute a pieţei un grup de aproximativ 25 de familii Voluntari din întreaga țară i-au în localitățile rurale sunt cele de - Intri în contact cu oameni interesanți, cu orar stabilit împreună cu grupul de internaţionale şi a agriculturii intensive. de consumatori avizați, care doresc să consumatori; învațat pe copii jocuri în aer liber, au mediu: igienizare, informare despre idei inovatoare inițieze un parteneriat de solidaritate cu • asigură producătorului un preţ vizitat căminele de vârstnici pentru responsabilitatea asupra mediului, - Participi activ, nu aștepți să facă doar ASAT readuce la aceeaşi masă pe urmaşul un mic agricultor de proximitate pentru echitabil, care acoperă toate costurile a socializa sau pentru a le oferi un păstrarea curățeniei într-o rezervație alții ceva pentru tine ţăranului de altădată şi pe orăşeanul de a-și asigura o sursă sigură și de încredere de producţie și permite un venit sigur spectacol sau chiar o tunsoare nouă, sau regiune și, de ce nu, să amintim - Te formezi ca adult cu multiple astăzi, împărţind cu adevărat mâncarea pentru legume și alte alimente sănătoase. pentru producători şi o plată decentă a produsă de cel dintâi şi respectată la În momentul de față se întreprind au colectat donații în obiecte și cărți că tot tinerii se implică în acțiuni interese, deschis la nou, la schimbare, muncii depuse; adevărata sa valoare de cel din urmă. vizite și întâlniri de evaluare cu diverși pentru cei defavorizați, au promovat protestatare pentru păstrarea Roșiei încrezător că stă și în puterea ta să • susţine agricultura locală, acest demers producători agricoli interesați, pentru cultura, sportul și un stil de viață Montana ca regiune neexploatată modifici ceva adresându-se cu precădere micilor Parteneriatele ASAT de solidaritate a pregăti lansarea primului parteneriat sănătos, au povestit cu elevii despre minier. producători agricoli; între consumatori și micii agricultori de ASAT în București în această toamnă. • favorizează practicile ecologice Tinerii din Europa sunt printre cei proximitate sunt inspirate de mișcarea (folosirea îngrăşămintelor naturale, Tot dintre activitățile des organizate mai activi voluntari. În România, AMAP din Franța, lansată la începutul absenţa îngrășămintelor, a sunt cele de păstrare a tradițiilor și voluntariatul a debutat timid, din anilor 2000 și care dezvoltă parteneriate Descrierea mecanismului de tratamentelor și a pesticidelor de aici asociațiile culturale au un cuvânt pricina unor tare de pe vremea locale solidare între urban și rural. funcţionare sinteză), favorizează biodiversitatea greu de spus, tinerii sunt bucuroși să comunismului, când oamenii erau locală şi produsele sănătoase, obţinute facă parte dintr-un ansamblu de dans obligați să facă muncă patriotică. • Formarea unui grup de consumatori în ritmul naturii; sau un cor și să ducă mai departe Însă implicarea tinerilor în acțiuni de avizați și selectarea unui agricultor care • susține dezvoltarea de locuri de muncă tradițiile de sute de ani ale locurilor voluntariat reprezintă astăzi un atu Istoric se angajează să cultive în mod natural o în domeniul agricol (dimensiunea diversitate de legume specifică regiunii, parteneriatului vizează acoperirea în care s-au născut. în căutarea unui loc de muncă și în În România, proiectul a pornit ca inițiativă într-o cantitate estimată ca acoperind capacității de producție a gospodăriei obținerea unui loc la universități de necesarul săptămânal mediu pentru o agricultorului, în condițiile agriculturii a unui grup de tineri timișoreni, animați Tot mai mult școlile se implică în astfel prestigiu din străinătate. de Mihaela Vețan (activistă pentru o familie; tradiționale, oferind acestuia din urmă de activități, stimulând elevii să facă economie socială și solidară), inițiativă • Acţiuni de informare şi sensibilizare posibilitatea de a se dezvolta și de a voluntariat, fie să ajute la rezolvarea facilitată de dinamica din cadrul unui a opiniei publice în vederea semnării contracta munca altor persoane). unei probleme din comunitate, program european sprijinit de Consiliul contractului cu producătorul selectat; cum ar fi vopsirea gardului școlii, Carmen Marcu Europei (Teritorii de Coresponsabilitate). • Încheierea parteneriatului între igienizarea albiei unui râu, fie să Director Comunicare Proiectul de dezvoltare a parteneriatelor producătorul selectat şi grupul de Informaţii suplimentare pot fi obţinute la: ASAT este astăzi coordonat la nivel consumatori, cu achitarea unui avans ce http://asat.ecosapiens.ro/, realizeze activități educative de Pro Vobis - Centrul National de naţional de către organizaţia CRIES – permite agricultorului să facă lucrările http://www.asatromania.ro/. conștietizare asupra unor probleme Resurse pentru Voluntariat necesare de pregătire a culturii. Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice de mediu sau doar sa promoveze la www.provobis.ro, www.voluntariat.ro şi Solidare (www.cries.ro). • Parteneriatul presupune asumarea nivel local voluntariatul, să vorbească Iniţiativa a fost lansată în iunie 2008 mai multor principii (respectul despre posibilitățile pe care acesta le cu un producător și 20 de familii de pentru cultura locală, protejarea58 59
  • România rurală – Nr. 3 Vă invităm să participaţi la redactarea revistei Doriţi să împărtăşiţi din experienţa dumneavoastră de dezvoltare rurală pentru o posibilă publicare în revista? Fotografii şi imagini Ghid de • Imaginile trebuie să ilustreze o experienţă. participare • Imaginile se vor transmite ca fişiere electronice separate Aceste indicaţii sunt orientative pentru omogenizarea contribuţiilor. (rezoluţie înaltă >300 dpi şi > 850 KB). Autorii înţeleg că redacţia poate modifica textul primit, pentru o mai • Toate fişierele care conţin imagini vor fi trimise în format bună înţelegere. .JPEG • Autor: Trebuie identificat cu nume, prenume şi ocupaţia actuală. • Vă rugăm să includeţi un titlu scurt pentru fiecare fotografie/ imagine transmisă, precum şi numele fotografului/autorului. • Introducere: Trebuie inclusă o scurtă introducere care să evidenţieze relevaţa subiectului prezentat. Scrisori către Redacţie • Lungimea articolului: 400 – 800 cuvinte • Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de • Informaţii corecte: Nu prezentaţi dezvoltare rurală şi să nu depăşească 200 de decât informaţii de care sunteţi 100% cuvinte. sigur şi pe care le puteţi susţine. Menţionaţi sursa informaţiilor, atunci • Redactorii pot interveni asupra textului, când prezentaţi date care provin de la pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea alte instituţii sau organizaţii. şi acurateţea necesare şi nu garantează că • Stil. Vorbind despre un articol de toate scrisorile vor fi publicate. revistă, este de dorit ca textul să nu • Atunci când spaţiul este insuficient, semene cu un raport. De aceea, sunt indicate: scrisorile care nu sunt publicate în revistă pot »»O exprimare simplă. fi publicate pe website-ul RNDR. »»Date relevante pentru a susţine ideea principală a articolului, şi nu toate detaliile proiectului. »»Evitarea excesului de acronime. »»Denumirea completă, urmată de acronim, trebuie inserată atunci Vă invităm să ne trimiteţi experienţele când apare prima dată în text. »»Evitarea comentariilor şi a dumneavoastră, fotografii, scrisori şi referinţelor externe care pot fi controversate sau greşit înţelese. articole la adresa: publicatii@rndr.ro Foto: FreePixel.com60
  • România rurală – Nr. 3 Deschiși Către Viitor CONTACT: Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR) Str. Clucerului nr. 35, et. 1, Sector 1, Bucureşti, CP 011363 Tel/fax: 021 3171580, 021 3171581 E-mail: info@rndr.ro, Internet: www.rndr.ro Acest material a fost realizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Iunie-Iulie 2012 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene