La palatul Cotroceni, in spatele usilor deschise, se da cu sapa….prasila a doua

  • 125 views
Uploaded on

2585 de vizualizari. In asteptarea unui raport cotrocean prezidential despre agricultura, produsele locale.

2585 de vizualizari. In asteptarea unui raport cotrocean prezidential despre agricultura, produsele locale.

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
125
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
0
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. 10/22/12 La palatul Cotroceni, în spatele uşilor deschise, se dă cu sapa….praşila a doua > EVZ.ro Failed to load the data Contul meu EUR 4.5757 1 Actualizat acum   minut caută în Evz.ro ACTUALITATE ALEGERI SUA 2012 POLITICĂ ECONOMIE SPORT TIMP LIBER VIAŢĂ EVZ SPECIAL TURISM ABONAMENTE Secţiuni: EROII EVZ Religie Horoscop Urania Sănătate Protecţia Consumatorului EVZ Verde   CAMPANIE EVZ Friday, 15 July 2011. 2585 vizualizări, 13 comentarii, 23 voturi Trimite pe: Recomandă E­mail La palatul Cotroceni, în spatele uşilor deschise, se dă cu Dimensiune text Yahoo! Messenger sapa….praşila a doua Tipareste Facebook Comenteaza Twitter Autor:   Tiberiu Cazacioc Conversie PDF Altele Radu Anton Roman a lăsat o puternică şi importantă amprentă în cultura română, cea mai vizibilă fiind seria de lucrări “Poveştile bucătăriei româneşti", despre regăsirea şi recuperarea culturii gastronomice rurale, autohtone. A eco­ gastronomiei. Îi datorăm o importantă sensibilizare a opiniei publice, atât prin scris, cât şi prin producţii de televiziune, în ce priveşte dreptul nostru, ca români, la hrană, nu la alimente. Dl. Roman nu a făcut nici apologia parizerului şi nici a cremwurştilor, ci a bucătăriei ţărăneşti, o cultură culinară ce trebuie şi poate fi repusă cu drepturi depline, între tacâmurile potrivite, pe masa românilor. Suntem mai prejos ca italienii, francezii, grecii, ruşii, spaniolii? Trebuie să mutăm salamurile din supermarket, acasă, în frigiderele noastre, iar profiturile altora, să le trimitem din România, afară?  Semnele schimbării care prevestesc renaşterea satului şi a fermei rurale în România sunt peste tot, este suficient să le acordăm atenţie. La Palatul Cotroceni, funcţionează o comisie care are ca obiect de studiu agricultura şi dezvoltarea rurală, adună la un loc cunoscuţi specialişti din mediul didactic şi academic, este condusă de Valeriu Steriu, specialist în agricultură, Find us on Facebook dar şi politician. Cu siguranţă, ca atâtea alte comitete şi comisii, va da naştere unei evz.ro dezbateri furtunoase despre viitorul Like agriculturii româneşti. Agricultură pe care, fiecare, o înţelege altfel. Unii se gândesc la 32,457 people like evz.ro. producţii uriaşe de cereale şi la exporturi, alţii, la micii fermieri şi dreptul lor de a exista, iar unii ridică în slăvi biotehnologiile sau OMG­urile. Numai că prima şi a treia cale, sunt abordări posesive şi vor umple satele de muncitori cu ziua, creînd suprafeţe imense de Sanda-ana Ion Si Stefana Axente Lory FitzoasaUngureanu monoculturi prin care nu se va vedea picior de ţăran, ci câmpuri gălbioare cât vezi cu ochii. Este de mirare cum se poate vorbi de grădina carpatină, dar din care vor dispare ţăranii, ca alungaţi cu DDT. Grădină, grădină, unde îţi vor fi grădinarii?  Sas Pd-l Cricau Alina Si Tibi Kamy Ramona L­am ascultat, într­o înregistrare, pe ministrul francez al agriculturii, Bruno Le Maire, cu un Facebook social plugin punct de vedere privind viitorul acestei ramuri economice, spunând că modelul agricol conform căruia, unele ţări foarte dezvoltate produc prin agricultura industrială foarte mult, iar altele mor de foame, este depăşit. Şi a venit vremea să schimbăm această situaţie cu o alta, zicea dânsul. Trebuie susţinute ţările sărace şi înfometate să îşi reconstruiască agricultura locală, pentru că aceasta este calea. Adică, să fie ajutaţi să înveţe să ‘pescuiască’, nu să le dăm peşti tot timpul. Europa unită, cu a sa reformă a Politiciievz.ro/…/la-palatul-cotroceni-in-spatele-usilor-deschise-se-da-cu-sapaprasila-a-doua-937975.html 1/5
  • 2. 10/22/12 La palatul Cotroceni, în spatele uşilor deschise, se dă cu sapa….praşila a doua > EVZ.ro Agricole Comune, în această direcţie va merge: agricultura durabilă, cu faţa spre micii fermieri. Slow Food înseamnă şi asta, cât mai puţină agricultură industrială, cât mai multă agricultură cu respect faţă de mediu. Chiar aşa, de ce companiile care exploatează resurse petroliere, de exemplu, sau cele care produc ciment, sunt supuse atenţiei opiniei publice, pentru efectul lor asupra mediului (prin aşa numita responsabilitate socială coporatistă) ,dar dinspre marile companii din agricultura industrială, nu auzim mai nimic, în ce fel se îngrijesc ele faţă de mediu? Ce fel de teren lasă în urma lor, respectă mediul? Dacă ne­ar păsa, am avea şansa să micşorăm doza de pesticide, fertilizanţi, ierbicide la micul dejun.  Străinii învaţă să înţeleagă un mod de viaţă rural  EcoRuralis este o organizaţie nonguvernamentală care desfăşoară mai multe proiecte legate de lumea satului românesc, pentru păstrarea modului de viaţă al ţăranului român şi Cresterea Porcilor promovarea agriculturii durabile. După cum spun chiar ei, sunt o asociaţie de ţărani. Ei Afacere cu profit de 2497 Euro Dupa doar 87 sunt şi partenerul naţional pentru programul WWWOOF România, viaţa la ţară. Străinii se de zile ­ Detalii aici înscriu, sunt selectaţi şi eventual acceptaţi să trăiască, să muncească şi să înţeleagă un cresterea­porcilor.ro/Detalii mod de viaţă rural ce dispare în Occident datorită asaltului urbanizării şi al agriculturii Finantare imm industriale, în gospodării care practică agricultura organică. Este chiar o muncă la Finantare prin program Kogalniceanu 70% animale, la câmp şi în gospodărie, cu mijloacele şi instrumentele din ogradă. Oare ce îi dobanda suportata de stat aduce pe ceilalţi europeni la noi, la ţară, la latrina din fundul curţii, la rânit balegă, la dat www.otpbank.ro/Finantare+imm cu sapa, lucruri de care românii fug, ca dracul de tămâie, de la ţară la oraş şi mai Cresterea Porcilor departe?  Afacere cu Profit 3304€/luna dupa 162 Zile cu 50 Porci. Detalii aici Willy Schuster este un om obişnuit, care trăieşte la Moşna, lângă Mediaş, în judeţul Sibiu. www.crestere­porci.ro Căsătorit cu Lavinia, familie cu copii, având în grijă o minunată gospodărie la ţară, a pus pe picioare Bio­Moşna, la întoarcerea din Germania, în 1997. Este om cu carte, ştie patri limbi străine, toate materne, s­ar putea spune. Practică agricultura tradiţională în mica lor gospodărie, parcă săseasco­elveţiană. O agricultură care pare a fi a doua lor credinţă, ca şi pentru prietenii pe care îi inspiră. Cresc vaci dintr­o rasă românească veritabilă, mocăniţa, parte a patrimoniului genetic naţional, aşa cum este sura de stepă sau bruna de Maramureş. La Bio­Moşna se folosesc metodele tradiţionale de creştere a animalelor, în adăposturi cu curenţi de aer puternici, chiar şi iarna. În câţiva ani au creat o gamă de produse lactate, oferă consultanţă în agricultura organică. Puteţi afla de la ei, prin cursuri, cum se prelucrează laptele în gospodărie. Cu tot respectul pentru ei, fără ironie, îi asemăn cu comunitatea Amish, precum cea din America. Cu oameni ca Willy şi Lavinia şi grupul tot mai numeros de ţărani români, mici fermieri, care îi urmează, agricultura industrială are rău de furcă.  Micii fermieri şi îngrijirea livezilor  Odorheiul Secuiesc înseamnă pentru unii din concetăţenii noştri, regiunea Odorheiului. Aici, Fundaţia CIVITAS pentru Societatea Civilă, a desfăşurat un proiect denumit “Fructele tradiţiilor" (“Székelygyümölcs") finanţat din fonduri acordate de către Guvernul Norvegiei prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru creştere economică şi dezvoltare sustenabilă în România. Ideea a fost simplă: să îi adune pe micii fermieri din regiune şi să îi asocieze în jurul ideii de stimulare a îngrijirii livezilor, prelucrarea fructelor tradiţionale, valorificarea produselor locale sănătoase, pentru a contribui la sustenabilitatea comunităţilor şi totodată a mediului înconjurător. CIVITAS lucrează împreună cu mai multe organizaţii din România, prin RuralNet, în sprijinjul comunităţilor rurale, a micilor fermieri de aproape 10 ani.  Cultura transhumanţei se pierde  Asociaţia Grupul de Iniţiativă Radu Anton Roman a colaborat anul trecut pentru o vizită la Târgul Ţăranului, un târg Slow Food din Bucureşti, a unui grup de studenţi masteranzi, de la una din cele mai prestigioase şcoli academice din Europa, dedicată dezvoltării durabile, Universitatea Wageningen din Olanda. Aflaţi într­o călătorie de studii în România pentru a studia procesul tradiţional al producţiei brânzei în jurul Sibiului, precum şi obiceiul păstoritului, studenţii din mai multe ţări ale lumii, au fost uimiţi să poată studia, în Europa, un ciclu de producţie încă atât de vechi. În analiza lor, regretă, că, din păcate, este posibil ca această cultură a transhumanţei să se piardă. Ei da, unii încă mai pot veni în România să mulgă oi şi să bea jintiţă, pentru că se mai poate. Dar şi noi putem înlocui asta cu multe fabrici cun instalaţii de inox care produc brânză industrială. Pentru că putem, nu?  Viaţa la ţară este un model complex  ASR Charles, Prinţul de Wales caută în România ceea ce a scăpat de furia betoanelor, a termopanelor, caută istoria satului şi anume a vechilor sate săseşti. Caută ceea ce noi avem în faţa ochilor, dar distrugem cu inconştienţă, frumoasele gospodării ţărăneşti,evz.ro/…/la-palatul-cotroceni-in-spatele-usilor-deschise-se-da-cu-sapaprasila-a-doua-937975.html 2/5
  • 3. 10/22/12 La palatul Cotroceni, în spatele uşilor deschise, se dă cu sapa….praşila a doua > EVZ.ro casele bătrâneşti, acelea care fac particulară istoria locului, pentru a înconjura frumoasa vilă de termopan cu un gard de tablă inox, să moară de ciudă olandejii, că la ei aşa ceva nu există. La urma urmei, avem Muzeul Satului, este suficient, nu? La Viscri, au fost restaurate gospodării, au fost păstrate elementele de tradiţional ale culturii săseşti, cu ajutorul fundaţiei Mihai Eminescu Trust. Fundaţia ADEPT lucrează de mai mulţi ani în zona Târnavei Mari şi a pus pe picioare un model autohton de dezvoltare rurală, precum şi o făbricuţă pentru prelucrarea fructelor şi producerea de gemuri. Deci se poate interveni în mediul rural pentru a construi cu ţăranii modele viabile de dezvoltare rurală? Se poate şi toate astea au un final fericit: acolo pot merge copii şi adulţii în vacanţă, şi putem avea şi hrană adevărată şi gustoasă pe mesele noastre. Viaţa la ţară este un model complex, nu este vorba doar de o fermă mică, statistică, cum gândesc mulţi birocraţi, care visează grafice cu productivitate, ci înseamnă familia de acolo, locurile de muncă din gospodărie şi păstrarea unui mediu curat, fiind şi un suport pentru cei care trăiesc la oraş. Hai să înlocuim totul cu betoane, cu asfalt şi autoturisme, cu mii de hectare de cerele şi plante tehnice, spre preamărirea civilizaţiei contemporane, să ne încolonăm să vizităm ferme de mii de porci şi milioane de găini chinuite şi să punem în servere web amintirea ţăranilor. A murit ţăranul român? Încă nu, dar nici să nu îl sugrumăm cu mâna noastră. Alţii vor să îl cumpere.  Un francez care face agricultură în România, s­a căsătorit şi are şi copii aici, merg la şcoala din sat, spune într­un interviu publicat recent că foloseşte soiuri de grâu româneşti, pentru că ele sunt adaptate pământului de aici. Este păcat, ne spune el, că această diversitate genetică se pierde, fiind folosite tot mai mult soiuri de import pentru culturile de plante agricole. Şi Uniunea Europeană pledează pentru păstrarea diversităţii genetice a raselor, soiurilor de plante, a speciilor europene. Şi mişcarea Slow Food doreşte asta, şi mulţi dintre noi ne dorim, pentru că a te hrăni înseamnă de fapt reunirea familiei în jurul mesei, gătit şi bucătăreală, cultura pregătirii hranei. Bun, curat produs şi corect preţuit, pentru că munca ţăranului nu este ieftină. Ieftin este parizerul cu 10% carne! Recomandă articolul Like 44 people like this. Anunturi Google Fonduri Europene în 2012 Crește Găini Ouatoare Finantam Agricultura Proiect Complet pt a primi Afacere cu Amortizare în 68 Zile In cele mai bune conditiiDobanzi FonduriEuropene fără Cofinanțare în șiProfit 225 ron/zi la 600 păsări mici si flexibilitate mare 9 săpt www.cresterea-gainilor.ro/detalii www.bancatransilvania.ro www.fonduri-nerambursabile.eu Taguri:slow food, agricultura Trimite pe:         Articole similare ”Ion”, în varianta americană. Peste ocean nu se mai caută acțiunile la bursă, ci pământul arabil Sunday, 21 October 2012 Ultima zi în care pot fi depuse cereri pentru ajutorul din agricultură Monday, 15 October 2012 Agricultorii se pregătesc de proteste Tuesday, 09 October 2012 Conversaţiile prind viaţă Discuţi des despre gadget­uri? Află şi părerea altora, pe noul canal de documentare Digi World. Anunturi Google filtre apa osmoza inversa Fonduri Nerambursabile Crestere Gaini Outoare dozator apa, filtre NewLine Ghidul Complet pt a primi Obții Fonduri Europene în 82 Germanyfiltru bioceramic-creste PH- FonduriEuropene in doar 2 luni si 17 zile,Profit 2510€/lună la 3000 găini ul apei Zile www.afaceri-gaini.ro/detalii www.daraqua.ro www.fondurieuropene2012.ro Spune­ţi părerea! 15 July, 21:21. Bulakov_ 0 răspunsuri, 5 voturi Pai daca numa amu s­a apucat comisia sa studieze agricultura....vine dreakului iarna si murim de foame Votează Răspunde Raportează 15 July, 20:42. Bulakov_ 0 răspunsuri, 6 voturi "In lumea asta cacacioasa Sunt cate unii care lasa In urma miros de tigan Transmis prin fax de la Modrogan!!!!" Bulakov_ cel cult!!!! Votează Răspunde Raporteazăevz.ro/…/la-palatul-cotroceni-in-spatele-usilor-deschise-se-da-cu-sapaprasila-a-doua-937975.html 3/5
  • 4. 10/22/12 La palatul Cotroceni, în spatele uşilor deschise, se dă cu sapa….praşila a doua > EVZ.ro 15 July, 20:13. Bulakov_ 0 răspunsuri, 4 voturi "In lumea asta prost facuta, Oranjgutanii scriu in loc sa puta ! Si scriitori adevarati Sunt dati afara de oranjgutani" Bulakov_ cel destept!!!! Votează Răspunde Raportează 15 July, 13:57. eusor 0 răspunsuri, 2 voturi Vrei sa scapi de agentii imobiliari? Acum eusor.ro Votează Răspunde Raportează 15 July, 11:52. Popescu 0 răspunsuri, 4 voturi ... multumim , aferim .... sa dea El liniste ... Votează Răspunde Raportează 15 July, 11:52. Sergiu 0 răspunsuri, 3 voturi Acest curs Leu, Euro este unul artificial fara acoperire deoarece moneda romaneasca se poate aprecia doar atunci cand salariile cetatenilor cresc, ( diferenta intre moneda romaneasca si moneda euro este foarte mare) diferenta aceasta artificiala nu are acoperire, deoarece moneda romaneasca se aprecieaza doar cu ajutorul Multiplicarii (Tiparire) numeral putin s­au mult, atat cat sa tina cursul intr­o variatie dar cu diferente mici intre moneda romaneasca si euro (acest lucru este ca, un avant pentru potentiali debitori), (tiparirea are efect de bumerang, deoarece afecteaza atat Economia, cat si Investitiile, Locuri de Munca, Salariile si Traiul de Viata al Cetateanului, mai mult de atat cetatenii straini ar putea scote valuta din tara deoarece salariile cetatenilor romani sunt foarte mici, rezulta Putere de Cumparare Scazuta, orientandu­se catre alte tari atat investitorii cat si cetatenii) cea de­a doua varianta este cea mai potrivita deoarece gaurile din economie sunt mari deoarece bancile (au antrenat conducatorii la Coruptie iar cetatenii la Sclavie iar Economie ioc) si din anumite bugete pe care tot noi le vom platii prin noi Taxe si Impozite, prin Taierea Salariilor si a Pensiilor, acest curs are ca scop Manipularea Cetatenilor de a schimba euro in lei si de a prinde oamenii naivi in Plasa Creditelor (singura sursa de profit a bancilor) repet acest curs nu are acoperire si asta se intampla datorita Mafiei Bancare. Jos Coruptia, romania tara Mafiei Bancare! Numai platiti Creditele, nu se merita acestia stiau de criza, nu va lasati Manipulati de ofertele Bancilor, acestia isi doresc doar un profit dublu prin:Supraevaluarea Achizitiilor, Refinantare Creditelor (mentinerea in continuare a debitorului in cursa pentru plata creditelor); dobanzi mici (dobanzile sunt exagerat de mari) si intr­un final asumarea dvs. (ani, bani,timp pierdut) pentru toate acestea. Viata are Prioritate ! Votează Răspunde Raportează 15 July, 10:56. Seneca 1 răspuns, 5 voturi Agricultura ca mod de (semi)subzistenta nu poate functiona daca nu se faciliteaza anumite conditii de viata. Conditii specifice traiului intr­o zona rurala, da, dar civilizate! De ani de zile fac agricultura de semi­ subzistenta in Insulele Canare, un pic din toate ­ legumicultura, pomi fructiferi, cresterea animalelor (oi si capre), activitati pe care le combin cu munca mea de profesor. Acolo, problemele de care ne lovim zi de zi si an de an, cum ar fi dificultatea terenului (structura geologica, inclinatie etc), departarea fata de continentul european si multe alte piedici se vad compensate de conditiile civilizate de trai din mediul rural ­ apa potabila si in "extravilan" (fara alimentare continua cu apa potabila nu poti creste animale), apa de irigat, curent electric (sau stimulente pentru adoptarea alternativelor energetice "renovabile"). Dar nu asta voiam sa scot in evidenta ­ cat de bine e acolo si cat de rau e in Romania. Intentia mea este aceea de a sublinia faptul ca daca nu vedem acest tip de agricultura (mica agricultura, agricultura de semi­subzistenta, agricultura traditionala sau cum s­o mai putea numi) ca o cerinta sociala, atunci, oricati bani s­ar cheltui, problema (sociala) va persista. Va las aici doua intrebari, atat forumistilor cat si celor care au in maini viitorul dezvoltarii rurale din Romania: 1. Cine are priceperea si experienta necesare desenarii unei solutii reale la problema diminuarii atat a populatiei din mediul rural cat si a rentei acesteia? Daca­l cunoasteti, puneti­l la treaba AZI! Ala sa faca proiecte, nu toti oportunistii convertiti peste noapte in "consultanti in agricultura".  2. Cine are bunul simt de a schimba actuala imagine a traitului "la tara", cu WC­ul in fundul curtii si cu noroiul pana peste glezne? (Asta e "mediul rural" in care vrem sa traiasca taranul roman? Cati dintre noi ar trai asa?).  Cand cei vizati de cele doua intrebari vor da un pas inainte, abia atunci lucrurile vor incepe sa se schimbe. Pana atunci, pe de­o parte, politicile facute din birou de un "specialist", dupa criterii "trendy" si "eco" si altele de el inventate sau imaginate si pe de alta, mentalitatea agriculturii ca "bisnis", "afacere pe mana mare", "ca la NASA", vor tarai nu numai agricultura ci intreaga lume rurala pe acelasi drum ca cel de azi, drum care nu ajunge nicaieri. Fara redobandirea demnitatii si a recunoasterii sociale a celor care traiesc la tara prin decizie proprie, nu ca o situatie fara iesire, nu se va face nimic. Ii spuneam mai acum o luna in urma unui "team leader" ­ care lucreaza la o firma de "consulting" din Bucuresti si care este "expert 1" intr­un curs de "management" al fermei ­ toate aceste lucruri legate de aspectul eminamente social al Masurii 141 si stiti ce mi­a zis? "Nu, nu, sa stiti ca si la noi aia de la tara sunt asistati social, ca de­aia au bani de stau toata ziua la bar". Asta intelesese el, asta mi­a raspuns. Nu de oamani asa e nevoie. Astfel de oameni nu au acea presupusa empatie fata de cel pe care l­as numi "homo ruralis" ­ specie pe cale de disparitie!  Va multumesc pentru rabdare Votează Răspunde Raportează 15 July, 16:50. Ada I 0 răspunsuri, 3 voturi Aveti dreptate. Si eu cred ca acest articol, ca orice la nivel teoretic, suna bine. Problema e ca la practica ajungem greu si imi lasa impresia ca seamana cu unul din miile de proiecte ramase in sertare. Chiar daca au fost incercate partial, in practica, au ramas undeva la nivelul a cateva gospodarii, prea putine si cu prea putin "marketing" ca sa devina exemple de urmat.  Trebuie sa iesim din cercul vicios in care taranul nu poate face mare lucru cu campurile lui pentru ca mijloacele lui financiare sunt aproape inexistente, iar statul nu are puterea, rabdarea si nici dorinta sa il ajute. In plus, agricultura se face nu numai cu bratele, ci si cu minte si cu suflet. Suna pompos, dar daca nu ai grija de pamant, de natura, daca nu rotesti culturile ca sa nu saracesti pamantul, daca nu respecti ce ai la dispozitie si ai grija sa pastrezi, degeaba crezi ca poti sa faci agricultura sustenabila. Taranii, fermierii mici, au nevoie, pe langa consiliere, si de mijloacele materiale necesare ca sa poata scoate roadele pamantului. Intr­adevar, intr­o tara mica cum e Romania, poate ca un sistem agricol bazat pe ferme enorme, cu mii de hectare la un loc, nu e neaparat cea mai buna solutie. Fermele mici, cu produse bio, eco, sau cum s­ar fi numind ele, ar fi poate benefice Romaniei din mai multe puncte de vedere: ar contribui la pastrarea unor valori ale satului prin sustinerea locuitorilor lui si incurajarea continuarii unor activitati specifice satului, ar aproviziona orasele cu produse naturale, infinit mai bune pentru sanatatea omului decat fructele, legumele si cerealele tratate cu pesticide, insecticide, fungicide etc. si produsele de origine animala, provenite de la animale tratate cu hormoni si hranite cu diverse produse artificiale, ar aduce poate aceste produse pe pietele internationale, in conditiile in care ar deveni competitive etc. evz.ro/…/la-palatul-cotroceni-in-spatele-usilor-deschise-se-da-cu-sapaprasila-a-doua-937975.html 4/5
  • 5. 10/22/12 La palatul Cotroceni, în spatele uşilor deschise, se dă cu sapa….praşila a doua > EVZ.ro Din pacate, trendul in politicile agricole ale tarii noastre nu pare sa mearga in aceasta directie. Taranii par din ce in ce mai impovarati de conditii pe care trebuie sa le indeplineasca produsele lor, conditii pe care azi nu isi permit sa le respecte din lipsa banilor. Poate ca bani s­ar mai gasi in diverse surse de finantare, dar majoritatea celor mai in varsta nu au acces la informatie sau nu stiu unde sa o caute, cei tineri parasesc satul pentru ca fug de saracie lucie si de munca grea si de multe ori abrutizanta. Si asa, cei care raman continua sa se invarta in acest cerc vicios al lipsei mijloacelor. Votează Răspunde Raportează 15 July, 09:18. costobocus 1 răspuns, 5 voturi uneori suntem mai catolici decit papa!imi aduc aminte de un reportaj vazut cred ca la tvr1,unde un fermier isi adusese o instalatie portabila de facut suc din mere:la noi ca sa poata vida sucul 100%natural ii trebuiau 100 de avize,aprobari,spatii amenajate,in timp ce in germania,de unde achizitionase instalatia,aceasta putea fi utilizata chiar in livada.am impresia ca si acum,la o pensiune rurala alimentele servite ttrebuie achizitionate numai din comert(cu E­urile,colorantii,acidifiantii de rigoare).de ce sa nu permitem legal servirea produselor 100%naturale din gospodarie?a!s­ar face evaziune fiscala si statul ar pierde 2 bani.poate!dar veniturile realizate prin turismul traditional ar creste semnificativ. Votează Răspunde Raportează 15 July, 19:33. parerescu 0 răspunsuri, 2 voturi in umila mea parere am avzut prin filme cat e de usor sa ai o mia afacere prin tarile din vest si state.. orice gospodina isi vinde gemul reteta proprie daca vrea neaparat; la noi obtin avize numai cei care au pe cineva undeva si sunt ai cuiva(recte partide); mi ­s adus demult entuziasmul de a deschide o mica afacere in urbea mea fiindca.. am vazut cum e.. idei am tot avut si mai am; singurl regret improtant e ca nu m­am carat cand a fost vremrea Votează Răspunde Raportează 15 July, 08:28. John 1 răspuns, 5 voturi Este clar ca suntem pe drumul bun! ..."funcţionează o comisie care are ca obiect de studiu agricultura şi dezvoltarea rurală" Votează Răspunde Raportează 15 July, 10:32. stefan cel batran 0 răspunsuri, 4 voturi S­a aplicat vechea intelepciune: "Vrei sa ingropi o idee ? Infiinteaza o comisie ! " Votează Răspunde Raportează 15 July, 00:31. horea 0 răspunsuri, 9 voturi Foarte interesant! Presimt ca ar putea sa fie inceputul unei lungi serii de articole inclusiv pe subiectul transhumantei, care i­a dus pe romani pana in Slovacia, si binenteles in toata peninsula Balcanica. Transhumanta e la fel de veche ca si poporul roman.... Spor la scris!! Votează Răspunde Raportează Lasă un comentariu Numele este obligatoriu Adresa de e­mail va fi verificată, dar nu va fi publicată     Categorii Utile evz.ro Diverse ACTUALITATE Contul meu RSS Contact ALEGERI SUA 2012 Forum Mobil Publicitate POLITICĂ Vremea Newsletter ABONAMENTE caută în Evz.ro ECONOMIE Curs valutar Regulament SPORT Horoscop comunitate TIMP LIBER Termeni si conditii VIAŢĂ Cariere EVZ SPECIAL TURISM ABONAMENTE © Copyright 2010. Toate drepturile rezervateevz.ro/…/la-palatul-cotroceni-in-spatele-usilor-deschise-se-da-cu-sapaprasila-a-doua-937975.html 5/5