Your SlideShare is downloading. ×
Din 2014 hrana va fi mai aproape de consumatori
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Din 2014 hrana va fi mai aproape de consumatori

443

Published on

Publicația Tematică Nr. 11 - DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020. Publicația “DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020” face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a …

Publicația Tematică Nr. 11 - DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020. Publicația “DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020” face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală și include următoarele capitole: Tinerii Agricultori, Ferma mică din Carpații României, Forța de muncă dIn mediul rural, Din 2014 hrana va fi mai aproape de consumatori, Este nevoie de Leader!

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
443
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
17
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. r. 11 ăN ic at T em a ţia ic bl DEZVOLTAREA RURALĂ:Pu ORIZONT 2014-2020
  • 2. Foto: Lucian Călugărescu, NeamţTextul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Unitatea de Sprijin a Reţelei pot fi accesate pe Internet:www.madr.ro; www.rndr.roUSR: Departamentul Publicaţii, 2012Fotografie copertă: Justina Nistor, Neamţ© RNDR, 2012Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.
  • 3. CUPRINSABREVIERI.........................................................................................................................................................................2PREZENTARE.....................................................................................................................................................................3INTRODUCERE..................................................................................................................................................................4Tinerii Agricultori....................................................................................................................................................6Ferma mică din Carpaţii României..................................................................................................................... 13Forţa de muncă dIn mediul rural. ...................................................................................................................18 .DIN 2014 HRANA VA FI MAI APROAPE DE CONSUMATORI.....................................................................................25ESTE NEVOIE DE LEADER!............................................................................................................................................38BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................................................. 51
  • 4. ABREVIERI AM-PNDR Autoritatea de Management pentru PNDR APDRP Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit CE Comisia Europeană CNC Comitetul Naţional de Coordonare DAJ Direcţiile Agricole Judeţene DGDR Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală GAL Grupul de Acţiune Locală GL Grupuri de Lucru GLT Grupuri de Lucru Tematice INS Institutul Naţional de Statistică MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale PAC Politica Agricolă Comună PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală REDR Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală RNDR Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală SDL Strategia de dezvoltare locală SWOT Metodă de planificare strategică utilizată pentru evaluarea Punctelor Tari, Punctelor Slabe, Oportunităţilor şi Ameninţărilor UE Uniunea Europeană USR Unitatea de Sprijin a Reţelei2
  • 5. PREZENTAREP ublicaţia „Dezvoltarea rurală - orizont Publicaţia tematică nr. 7 2014-2020” încheie prima serie „Mediul şi infrastructura verde” de publicaţii tematice elaborate de Publicaţia tematică nr. 8Departamentul de Publicaţii al Reţelei „Oportunități de finanțare”Naţionale de Dezvoltare Rurală. Publicaţiile Publicaţia tematică nr. 9tematice au fost elaborate atât pe baza „Un viitor pentru agricultura la scară mică înactivităţii celor opt Grupuri de Lucru România”Tematice organizate în cadrul RNDR cât şi Publicaţia tematică nr. 10pe baza opiniilor agenţilor dezvoltării rurale „Dezvoltarea rurală prin tradiţie, calitate şidin România. Au fost prezentate informaţii originalitate”şi numeroase exemple şi studii de caz care Publicaţia tematică nr. 11reflectă dezvoltarea rurală din România şi „Dezvoltarea rurală: Orizont 2014-2020”din alte ţări europene. Publicaţia tematică nr. 11 a avut ca punctPână acum au fost editate următoarele de plecare prezentările şi atelierele depublicaţii tematice: lucru organizate în cadrul ConferinţeiPublicaţia tematică nr. 1 Naţionale „Comunitatea rurală: Provocări şi„Înfiinţarea şi organizarea Grupului de Lucru oportunităţi în dezvoltarea rurală în perioadaLEADER şi a Grupurilor de Lucru Tematice” 2014-2020” ( www.rndr.ro).Publicaţia tematică nr. 2„Bune Practici şi Inovare” Majoritatea fotografiile care ilustreazăPublicaţia tematică nr. 3 publicaţia sunt transmise de membrii„Forţa de muncă în mediul rural” RNDR, în cadrul concursului dePublicaţia tematică nr. 4 fotografie organizat de Unitatea de„Asociere, cooperare, comunicare” Sprijin a Reţelei şi prezintă frumuseţeaPublicaţia tematică nr. 5 mediului rural românesc.„Provocări pentru creşterea competitivităţiiîn mediul rural din România” USR le mulţumeşte tuturor celor carePublicaţia tematică nr. 6 au trimis fotografii la acest concurs.„Dezvoltarea durabilă a satului românesc. Câştigătorii consursului sunt anunţaţiPatrimoniul cultural tradițional și natural – pe website-ul RNDR: www.rndr.roAbordare interdisciplinară” 3
  • 6. INTRODUCERE P oliticile de dezvoltare rurală se concentrează în principal pe trei elemente: economia agroalimentară, mediul înconjurător şi alte activităţi neagricole adresate populaţiei rurale. Deşi în ultimii ani au avut loc schimbări în rolul şi funcţiile pe care trebuie să le desfăşoare agricultura, aceasta continuă să fie principala componentă a oricărui program de dezvoltare rurală. Acest lucru Foto: Mihai Petru Apostolescu, Prahova este valabil mai ales în România, unde ponderea economiei agricole în economia rurală este de 60 %, de patru ori mai mare în comparaţie cu Uniunea Europeană și decât în UE, unde aceasta reprezintă 14 %. analizează în ce măsură noua Reformă a PAC (Otiman et.al. 2010). oferă răspunsuri situației actuale din mediul rural românesc. Studiul arată că situația Agricultura nu mai este văzută doar din actuală din România este similară cu cea din punct de vedere al producției de alimente, ci UE din anii ‘70. şi prin prisma multifuncționalităţii acesteia. Obiectivele PAC în anii ‘70 au fost: creșterea Reforma PAC a fost concepută pentru productivității agricole prin îmbunătățirea întreaga Uniune Europeană. Cu toate tehnologiei, inclusiv mașini agricole mai acestea, există diferențe semnificative de la eficiente, soiuri îmbunătățite, îngrășăminte o ţară la alta. și erbicide, sisteme de irigare și formare pentru agricultori, ameliorarea condițiilor În anul 2010, Otiman et. al au publicat un de trai ale populației și creșterea veniturilor studiu interesant legat de agricultură și agricultorilor, asigurarea disponibilității dezvoltarea rurală în România. Studiul face suficiente de alimente pentru populația diagnosticul situaţiei reale din România europeană.4
  • 7. Succesul măsurilor desfăşurate a avut drept În România majorarea veniturilorrezultat creșterea randamentelor și apariția agricultorilor și, în general, ale locuitorilorunor excedente. din mediul rural este esențială, pentru aceasta fiind necesare investiții în modernizareaPrin Reforma PAC din 2000, se stabilesc agriculturii și în dezvoltarea rurală, inclusivurmătoarele obiective: creșterea în dezvoltarea de afaceri în alte domeniicompetitivității sectorului agricol; decât cel agricol.îmbunătățirea igienei și calității alimentelor;obţinerea unui echilibru între agricultură și În acest sens, implementarea strategiiloralte activități care pot genera surse de venit; de dezvoltare locală joacă un rol important.încurajarea practicării unei agriculturi Prin investițiile în sectorul rural neagricolecologice prin stabilirea unor plăți se urmărește crearea de locuri de muncă îndirecte care nu sunt legate de producție, mediul rural și revitalizarea zonelor ruraledar sunt condiţionate de aplicarea unor izolate și defavorizate (Vasile, 2008; Otimanpractici agricole respectuoase cu mediul et.al., 2010).înconjurător. Foto: Corina Murgilă, Braşov 5
  • 8. Tinerii agricultori Asistenţă Tematică, Unitatea de Sprijin a RNDR Foto: Lucian Călugărescu, Neamţ A ctivitatea agricolă din România se Înlocuirea fermierilor în vârstă cu cei mai confruntă cu multe provocări legate tineri asigură continuitatea activităţii de viitor, privitoare la conservarea agricole în zonele rurale. mediului rural. Printre acestea, menţionăm: obținerea producției în condiții de Dintre diversele modele existente în lume infrastructură defectuoasă (mecanizare, şi în Uniunea Europeană, tinerii au nevoie irigații), comercializarea produselor, de o agricultură competitivă, productivă şi competiţia ţărilor terţe, schimbările sustenabilă din punct de vedere economic, climatice, preţurile ridicate ale inputurilor, social şi al mediului. Din acest motiv, unul forța de muncă îmbătrânită etc. dintre obiectivele urmărite de fondurile europene în ultimii ani a fost acela de a Cu toate acestea, nu încape îndoială că încerca să se asigure predarea ştafetei între predarea ştafetei de la o generaţie generaţii, în agricultură. la alta este cea mai importantă dintre provocările cu care atât agricultura Prin intermediul unor instrumente cum ar fi românească, cât şi cea europeană se Fondul European Agricol pentru Dezvoltare confruntă în prezent. Rurală (FEADR) se pun în practică acţiuni6
  • 9. pentru îmbunătăţirea situaţiei tinerilor În cadrul primei Conferințe Naționaleagricultori. În mod concret, prin Programul „Comunitatea rurală: Provocări şiNaţional de Dezvoltare Rurală din România oportunităţi în dezvoltarea rurală în perioada2007-2013, s-a implementat măsura 112 2014 – 2020”, organizată de Reţeaua„Instalarea tinerilor fermieri”, cu două Naţională de Dezvoltare Rurală din România,obiective: în zilele de 12 şi 13 septembrie, la Bucureşti,• îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii a avut loc un atelier de lucru cu tema „Tinerisectorului agricol prin promovarea instalării fermieri”.tinerilor fermieri şi sprijinirea procesuluide modernizare şi conformitate cu cerinţele La atelier au participat experţi din mai multepentru protecţia mediului, igiena şi organizaţii şi agenţi din teritoriu, pentru abunăstarea animalelor, siguranţa la locul de analiza situaţia acestui sector de populaţiemuncă; din mediul rural românesc şi a discuta cum• îmbunătăţirea managementului poate viitoarea Politică Agricolă Comună să-iexploataţiilor agricole prin reînnoirea sprijine pe tinerii fermieri.generaţiei şefilor acestora, fără creştereapopulaţiei active ocupate în agricultură. Din populaţia ocupată, care reprezintă 9,2 milioane de locuitori, 2,8 milioane lucreazăValoarea aferentă acestei măsuri este de în sectorul agricol, silvicultură şi pescuit,337 milioane de euro, din care 80% sunt România fiind singura ţară din Uniuneafonduri FEADR, iar restul de 20% reprezintă Europeană în care acest sector reprezintăcontribuţia Guvernului României. În cadrulacestei măsuri, până în luna august a anului2012, s-au semnat peste 8 000 de contracte,din aproape 22 500 de cereri de finanțare. Înceea ce priveşte cheltuiala publică executată,aceasta este de 110.464.817 euro, la aceeaşidată.Având în vedere numărul de tineri din mediulrural, aceste date referitoare la numărul deproiecte executate demonstrează un interesscăzut din partea tinerilor faţă de activitateaagricolă (aproximativ 0,3% dintre tineri ausolicitat acordarea acestui sprijin). Foto: Corina Câtiul, Bistriţa - Năsăud 7
  • 10. peste 25% din populaţia ocupată. Referitor la populaţia care lucrează în agricultură, doar 10% sunt tineri sub 24 de ani, 18% au vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, în vreme ce segmentul de vârstă de peste 55 de ani reprezintă aproximativ 34%. Prin comparaţie cu totalul economiei naţionale, agricultura este sectorul care concentrează cel mai mare procent de populaţie activă cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani. Datorită faptului că cel mai mic procent de populaţie ocupată în agricultură se află în categoria 15 - 24 de ani, în următorii 10 ani, când grupul între 55 şi 64 de ani (18,9%) va ajunge la vârsta pensionării, fără măsuri de Foto: Elena Borcaias, Buzău stimulare a tinerilor, există riscul abandonării activităților agricole. La nivel european, pentru fiecare fermier Pe de altă parte, nivelul scăzut al pensiilor cu vârsta sub 35 de ani există 9 fermieri cu face ca fermierul să continue activitatea o vârstă mai mare de 55 de ani. În anumite agricolă, compatibilă cu primirea pensiei, state membre cum ar fi Portugalia, Spania, aceasta împiedicând predarea ştafetei între Italia, Marea Britanie sau Bulgaria proporţia generaţii din lipsă de teren disponibil. de tineri fermieri este foarte scăzută (un singur tânăr fermier la fiecare 20 de peste 55 Din acest motiv, Comitetul Economic și de ani). Social European sugerează că la succesul politicilor de transmitere a exploataţiilor Cu toate acestea, în ţări ca Polonia, Austria în favoarea tinerilor, ar contribui în mod sau Germania situaţia este diferită, existând deosebit o creştere a pensiilor care să le un tânăr fermier la fiecare trei fermieri de permită fermierilor de vârstă înaintată să peste 55 de ani. Aceste diferenţe se explică renunţe cu demnitate la profesia lor. în mod fundamental datorită existenţei, în8
  • 11. Foto: Diana Damalan, Bucureştiaceste ţări, a unui cadru legislativ favorabil Din atelierul de lucru au fost extrase maicare a dus la o mai bună predare a ştafetei, multe idei ce definesc sectorul tinerilorprin acordarea de stimulente pentru fermieri din România şi care au fosttransmiterea exploataţiilor. prezentate ulterior, la închiderea conferinţei:Este important ca statele membre să acorde • vitalitatea zonelor rurale este strâns legatăavantaje fiscale, să elimine birocraţia, să de prezenţa unui sector agricol competitiv şiinvestească în infrastructură şi servicii dinamic, atractiv pentru tinerii fermieri;publice în mediul rural, să promoveze • principalele dificultăţi întâmpinate decircuitele scurte de comercializare, să tinerii fermieri sunt accesul la terenuri şiîncurajeze diversificarea, pentru ca astfel la credite, costurile de instalare ridicate şimediul rural să devină mai atractiv pentru perioada lungă de timp până când exploataţiacei care ar dori să trăiască și să muncească devine rentabilă;la țară. • munca de fermier necesită din ce în ce mai multe cunoştinţe tehnice şi o mare capacitate 9
  • 12. financiară pentru investiţii; din acest motiv, pregătirea şi formarea profesională pare singura modalitate prin care numărul tinerilor profesionişti pregătiţi poate creşte; • este necesară o mai bună coordonare a administraţiilor publice pentru îmbunătăţirea eficienţei gestionării fondurilor care să ducă la creşterea nivelului de absorbţie şi să ajungă la cât mai mulţi beneficiari; • se sugerează aplicarea măsurii de pensionare anticipată pentru a favoriza accesul la terenuri şi a simplifica definiţia tânărului fermier; • satele româneşti trebuie să-şi păstreze tinerii întreprinzători, pasionaţi de profesia lor şi motivaţi să ofere alimente de o calitate superioară, să furnizeze bunuri publice şi să asigure păstrarea locurilor de muncă şi a echilibrului teritorial. Foto: Oana Ivan, Harghita În afara acestor probleme, există şi alte aspecte ce marchează tendinţa agriculturii, • punerea în valoare a demnităţii muncii în cum ar fi: atractivitatea vieţii de la oraş, mediul rural; formarea insuficientă a tinerilor din mediul • întărirea legăturii dintre acţiunile de rural, lipsa informării în zonele rurale, consultanţă şi cele de suport tehnic oferite costurile producţiei agricole etc. de PNDR prin măsura 112; • implicarea tinerilor în proiecte de succes, Într-un raport tehnic elaborat de RNDR, în în parteneriate publice şi private, ca mijloc colaborare cu Universitatea Politehnică din pentru ca aceştia să ajute, să înveţe şi să Madrid, se fac câteva recomandări pentru dezvolte competenţe legate de gestionarea România. proiectelor; • facilitarea accesului tinerilor la proprietate Menţionăm în continuare câteva dintre în vederea demarării unor proiecte aceste recomandări: antreprenoriale;10
  • 13. • comunicarea şi transmiterea de informaţii şi alte linii de acţiune pentru promovareacătre tineri, în mod util şi adecvat; transferului de cunoştinţe şi informaţii,• stimularea comunicării şi a dialogului servicii de consiliere şi acţiuni de cooperare.tinerilor fermieri cu actorii publici şi privaţipentru a motiva şi trezi interese comune în România poate opta pentru implementareaceea ce priveşte cooperarea şi diseminarea unui program subtematic privind tineriiinformaţiilor. fermieri. Un astfel de program presupune însă o integrare adecvată în programulÎntinerirea sectorului agricol este una național de dezvoltare rurală și identificareadintre prioritățile perioadei următoare, măsurilor necesare, nu doar pentru a-itinerii fermieri fiind sprijiniţi prin fonduri stimula pe tineri să lucreze în mediul rural, cieuropene acordate pentru dezvoltarea și pentru a le oferi acces la servicii de calitaterurală după anul 2013. Una dintre cele în ceea ce privește educația și sănătatea.şase priorităţi ale Fondurilor Europeneîn următoarea perioadă de programare Familiile de tineri care pot opta pentruva fi „promovarea competitivităţii tuturor mutarea la țară sunt în mod direct interesatetipurilor de agricultură şi a viabilităţii de un învățământ de calitate pentru copii șiexploataţiilor agricole”, incluzând sprijinul de servicii de sănătate comparabile cu celeacordat noilor generaţii de fermieri. din mediul urban. În plus, sunt interesate ca autoritățile să investească în infrastructuraPentru a-i sprijini pe tineri, Uniunea de bază – canalizare, alimentare cu apă,Europeană propune creşterea finanţării drumuri, acces la internet.pentru investiţii în modernizarea,transformarea şi comercializarea produselor Din păcate, investițiile în infrastructurăagricole, precum şi pentru investiţii nu sunt printre prioritățile vizate de nouaneproductive legate de obiective de mediu. Politică Agricolă Comună, în special pentruPentru perioada următoare, se urmăreşte că majoritatea statelor din UE au rezolvatsă se ofere în continuare sprijin pentru această problemă.instalarea tinerilor fermieri. Cu toate acestea, este clar că noile stateStatele membre care doresc acest lucru pot membre, printre care și România, au nevoieimplementa un subprogram specific, dedicat în continuare de astfel de investiții, fără detinerilor fermieri şi pot oferi un pachet care nu poate fi asigurat un mediu favorabilintegrat de măsuri, cuprinzând subvenţii dezvoltării afacerilor la țară și, prin urmare,mai mari. Subprogramul poate include atragerii tinerilor în zonele rurale. 11
  • 14. Propuneri în reforma PAC pentru În cazul statelor membre în care dimensiunea tinerii fermieri fermei este redusă, limita este de 25 ha. Această măsură va fi finanțată cu până la 2% Plata de bază pe suprafață pentru tinerii din pachetul financiar național. fermieri care își încep activitatea (cei care nu au împlinit 40 de ani) ar trebui să fie O combinație de măsuri poate include completată de o plată suplimentară de 25% subvențiile pentru instalare (până la 70 000 în primii 5 ani de la instalare. Această măsură de euro) și servicii de formare și consiliere. este limitată la dimensiunea maximă a unei ferme medii din statul membru respectiv. Foto: Vasile Popovici, Maramureş12
  • 15. Ferma mică din CarpațiiRomâniei Ioan Agapi, director executiv al Federaţiei Agricultorilor de Munte „Dorna”Î n momentul de față, nu avem o definiție a celelalte gospodării din Carpați. Mă leg de fermei mici, în lipsa căreia nu ştim către zona montană pentru că aici am crescut și cine şi cum trebuie distribuit sprijinul cunosc bine realitatea satului de munte și afinanciar pe care urmează să-l primim de la fermei mici.UE în următorii ani. Totodată, abordez acest subiect – fermaPentru perioada următoare de programare, mică montană – ținând cont de aria extinsăeste necesară identificarea criteriilor care a Carpaților, de aproximativ 30% din totalulsă definească „ferma mică”, ținând cont de suprafeței României. Nu plec de la numărulspecificul agriculturii din România. Comisia de UDE (unități de dimensiune economică),Europeană nu impune statelor membre pentru că sunt de părere că aceasta este oo anumită definiție, lăsând la latitudinea direcție greșită.autorităților din fiecare stat să-şi conturezeun set propriu de criterii.Deocamdată, tema aprig dezbătută privindferma mică și sprijinirea ei după 2014 nu aavut o finalitate care să satisfacă toate părțileimplicate.În acest articol, doresc să abordez cupreponderență subiectul fermei mici dinzona montană, având tot timpul în mintegospodăriile din satul meu de munte,care sunt identice în ceea ce priveștepluriactivitatea din zona montană, cu toate Foto: Lucian Călugărescu, Neamţ 13
  • 16. astăzi în gestionarea acestor terenuri. Mai mult decât atât, eficiența acestor ferme, de dimensiuni mai mari, nu ar putea satisface din punct de vedere economic (prin taxe și impozite) asistența socială acordată foștilor mici fermieri, rămași fără loc de muncă. Așadar, ferma mică, în opinia mea, este gospodăria țărănească ce desfășoară activități multiple și este capabilă să se autoîntrețină. O gospodărie din zona de munte cu un hectar de teren din care doar 20 ari sunt teren arabil, poate să-și producă legumele pentru Foto: Corina Murgilă, Braşov uz intern; dacă are și câțiva stupi – produce miere; două sau trei camere pot fi închiriate Cred că trebuie să pornim de la realitate și turiștilor; dacă este așezată pe malul unui de la importanța fermei mici din punct de pârâu, poate avea și un mic iaz de pește. La o vedere socio-economic și ca impact asupra primă evaluare, nu are teren suficient pentru biodiversității. a fi luată în seamă. Dar, în același timp, pluriactivitatea îi permite să fie viabilă. La o primă evaluare, ferma mică este neimportantă din punct de vedere economic Mai mult, acest tip de fermă mică contribuie (strict contabil), dar făcând o evaluare la menținerea biodiversității prin faptul că profundă, constatăm că cei care se ocupă acel minuscul punct de pe harta României,de de fermele mici își câștigă existența, nefiind un hectar, este întreținut. Gândiți-vă că zona asistați social, păstrează biodiversitatea și montană a României este un cumul de astfel tradiția. de puncte mici, care împreună însă reprezintă o bogăție. Dacă fermele montane de mici dimensiuni, cu terenuri când pe coastă, când în jurul De aceea, consider că România trebuie să casei, ar dispărea iar terenurile acestea, valorifice posibilitatea oferită de reforma prin comasare, ar fi preluate de un număr Politicii Agricole Comune de a avea un redus de agricultori, am constata că numărul program subtematic pentru zona montană și locurilor de muncă nou create ar fi cu mult un program subtematic pentru fermele mici. mai mic decât numărul persoanelor implicate14
  • 17. Foto: Corina Câtiul, Bisitriţa - NăsăudPrintre măsurile care trebuie • cadru legal pentru înregistrare la APIA aadoptate pentru zona montană, aşa terenurilor sub 0,3 hectare;cum a reieşit din atelierul de lucru • facilități de dezvoltare a activităților dedesfăşurat la conferinţa naţională procesare la micii producători;organizată de RNDR, se numără: • definiţia fermei mici să se facă în funcţie de zonă şi de producţie;• dezvoltarea agroturismului ca pârghie • încurajarea băncilor populare rurale;de valorificare a produselor agricole și • susţinere financiară pentru asociereaneagricole; producătorilor;• modernizarea stânelor, care să poată fi • învăţământ liceal – clase de agriculturăobiective turistice; ecologică;• facilități pentru dezvoltarea unor • sprijin pentru pieţe locale.meșteșuguri; 15
  • 18. Dintre măsurile care trebuie adoptate Dezvoltare Rurală-Comunală); pentru stimularea asocierii, nu doar • corelare între legea generală a cooperaţiei şi în zona montană, ci şi în celelalte legea cooperativelor agricole; zone ale ţării, trebuie menţionate • reducerea plafonului de recunoaştere a cele identificate de participanţii la grupului de producători de legume-fructe evenimentul organizat de RNDR, şi de la 100 000 de euro valoarea producţiei anume: comercializate la 20 000 de euro; • măsură specială pentru modernizare şi • o parte din subvenţiile acordate fermierilor utilare/procesare destinată grupurilor de să fie oferite prin grupurile de producători, producători; sau ADR (asociaţie de dezvoltare rurală) nu • recunoaşterea grupurilor să nu se mai facă individual. pe tip de produs, ca până acum, pentru că acest lucru implică multă birocraţie (aceiaşi membri pot face parte acum dintr-un grup Micii fermieri în reforma PAC de crescători de animale şi dintr-un grup de producători de fructe, acest lucru însemnând Orice fermier care solicită sprijin în 2014 două ştampile, contabilităţi separate); ar poate decide, până la 15 octombrie 2014, să trebui ca o cooperativă să poată comercializa participe la schema pentru micii fermieri și, o gamă variată de produse (Asociaţie de prin urmare, să primească o plată anuală Foto: Andreea Titianu, Bucureşti16
  • 19. Foto: Stefan Belafalvi, Harghitafixată de statul membru la o sumă cuprinsă Costul total al schemei pentru micii fermieriîntre 500 și 1 000 de euro, indiferent de nu poate depăși 10% din pachetul financiardimensiunea fermei. (Cifra va fi legată fie de național, iar nivelul plății va fi ajustat înplata medie per beneficiar, fie de plata medie consecință, dacă este necesar.națională per hectar pentru 3 ha.) De asemenea, va exista o finanțare înAceasta va fi o simplificare enormă pentru cadrul Fondului de dezvoltare rurală pentrufermierii în cauză și pentru administrațiile consilierea micilor fermieri în vedereanaționale. Participanții vor avea de dezvoltării economice şi granturi pentrurespectat cerințe mai puțin severe legate restructurare, în cazul regiunilor cu o marede eco-condiționalitate și vor fi scutiți de la fragmentare a terenurilor agricole.aplicarea măsurii de ecologizare. (Evaluareaimpactului arată că aproximativ o treime Se va acorda un ajutor de instalare de pânădintre fermele care solicită finanțare în la 15 000 de euro pentru fiecare fermă mică.cadrul PAC au o suprafață de cel mult 3ha, dar aceasta nu reprezintă decât 3% din Zona montană în reforma PAC: în cazulîntreaga suprafață agricolă a UE-27.) zonelor muntoase, cuantumurile ajutoarelor pot fi de până la 300 euro/ha. 17
  • 20. Forța de muncă din mediul rural Grupul de Lucru Tematic 5 “Forţa de muncă în mediul rural” Î ncă din anii ’90, mediul rural adăpostește cea mai mare parte a populației sărace. În ultima perioadă, sărăcirea mediului rural a fost accelerată și de criza economică pe care România o traversează, dar și de întârzierea adoptării de către autorități a unor măsuri anticriză eficiente. Reducerea oportunităţilor și așa puține, scăderea prețurilor la vânzarea produselor agricole și a puterii de cumpărare, pierderea locului de muncă și creșterea riscului de excluziune socială și economică, ar trebui să facă din populația din mediul rural un grup țintă al unor politici publice de ocupare și economice specifice și coerente. • Membrii Grupului de Lucru Tematic 5, „Forța de muncă în mediul rural”, au identificat o serie de probleme pe care le consideră de actualitate și relevante pentru a face obiectul politicilor publice viitoare în sectorul ocupării în mediul rural și anume: 1. mediul de afaceri din România, mai ales cel din mediul rural este neatractiv pentru IMM-uri datorită unui sistem de impozitare împovărător și a unor proceduri greoaie pentru înființarea-dezvoltarea firmelor mici și mijlocii; Foto: Sebastian Puraci, Caraş-Severin18
  • 21. 2. necunoașterea nevoii reale de formare integra pe piața muncii; recomandăm cadin mediul rural pentru toate categoriile PNDR și POP 2014-2020 să fie elaboratede potenţiali beneficiari; pornind de la direcțiile de acțiune ale acestei3. existenţa discriminării la angajare în strategii, care ar oferi o perspectivă coerentămediul rural şi acces discriminatoriu la și integrată, în locul practicilor existente, deformare-educaţie prin nepromovarea implementare a unor proiecte singulare, deegalităţii de şanse pentru toate categoriile nișă.sociale. • mutarea accentului de la statutul de salariat la cel de ANTREPRENOR:Pentru aceste probleme, membrii Grupului simplificarea procedurilor fiscale șide Lucru Tematic 5 recomandă următoarele îmbunătăţirea mediului de afaceri prinpotențiale soluții: eliminarea obligaţiilor şi constrângerilor• realizarea unei strategii inovatoare pentru fiscale, sprijinirea noilor sisteme privategenerarea de locuri de muncă şi prosperitate de investiţii şi de încurajare şi mobilizareîn mediul rural și în agricultură, care a economiilor locale în afacerile locale,să includă iniţiative inovatoare pentru îmbunătăţirea accesului la piaţa externă,sprijinirea grupurilor dezavantajate de a se la inovare, la fondurile UE. Diversificarea economiei rurale şi creșterea competitivității întreprinderilor locale, stimularea întreprinderilor din sectoarele cheie de creştere, diversificarea activităţilor acestora, diversificarea pieţelor, integrarea femeilor în afacerile locale. • încurajarea formelor asociative; introducerea criteriului de apartenență la o formă asociativă este salutară, dar diferenţa de punctaj dintre grupurile de producători și o asociație profesională este prea mică și nu stimulează formarea grupurilor de producători, care ar trebui să fie un criteriu decisiv de selecție pentru acordarea sprijinului. Lipsa formalizării în agricultura românească face ca înființarea grupurilor de producători să fie problematică. Producătorii Foto: Simona Țura, Iaşi care vând doar pe baza certificatului de 19
  • 22. producător sunt evident favorizați față Concret, domeniile ICC cuprind: designul, de PFA sau vânzarea printr-un grup de arhitectura, moda, filmul, muzica, artele producători. Avantajele intrării în grupuri de vizuale, meșteșugurile, arhivele digitale, producători sunt pe termen mediu și lung, publicitatea, IT-ul, editarea de cărți, inițial costurile de oportunitate sunt prea industria audiovizuală. ICC au reprezentat mari (din pricina schimbărilor impuse de în 2010 cca 3,3% din PIB-ul total al UE și condițiile de recunoaștere a grupului). au generat cca 3% din locurile de muncă din • Promovarea conceptului de industrii România. Uniunea Europeană a subliniat culturale şi creative (ICC). ICC sunt importanţa ICC printr-o serie de documente considerate un factor esenţial pentru strategice, de iniţiative practice (constituirea inovare, coeziune socială şi teritorială, având de grupuri de lucru şi platforme, cum ar fi efecte benefice asupra celorlalte sectoare ale European Platform on Cultural and Creative economiei şi asupra societăţii în ansamblu. Industries) şi de programe de finanţare, Foto: Vasile Nistor, Neamţ20
  • 23. oferindu-le un rol tot mai însemnat înpropunerea legislativă pentru viitoarea sapolitică de coeziune în perioada 2014-2020.• Educaţie şi formare profesională sigurăpentru locuitorii din zonele rurale, princreşterea şi îmbunătăţirea oferteieducaţionale (învăţământul primar,secundar şi superior), precum şi prinorientarea ofertei de formare spre zonelerurale, conform nevoilor specifice pieţeiforţei de muncă. Formarea trebuie integratăîntr-o strategie multisectorială, dedezvoltare a zonelor rurale, ținând cont și depericolul în care se găsește satul românescde a-și pierde identitatea, tradițiile șivalorile, împrumutând tot mai mult dintrăsăturile zonei urbane moderne. De aceea,oferta educațională ar trebui să cuprindăprotejarea patrimoniului tradițional,specializări în practici tradiționale, inclusivmeșteșuguri și marketing pentru produselemeșteșugărești, tehnici de construcție carerespectă arhitectura tradițională, gestionareamediului, inovarea pentru o dezvoltaresustenabilă, antreprenoriatul.Unele aspecte semnalate de noi se regăsescîn documentul elaborat de OECD în2006, „Noua paradigmă rurală: politicişi guvernare”, care prezintă provocărilecomune cu care se confruntă regiunilerurale: emigrarea şi îmbătrânirea populaţiei,un nivel scăzut de educaţie, o productivitateredusă, un nivel scăzut al serviciilor publice.În plus, existența facilităților sociale Foto: Sebastian Puraci, Caraş-Severin 21
  • 24. incorect dimensionate pentru populația din probleme individuale. Aceste aspecte fac mediul rural încurajează munca la negru. dificilă recunoaşterea resurselor locale şi a Recomandăm efectuarea unui studiu care valorii deosebite a acestora, iar mobilizarea să identifice cele mai bune soluții pentru comunităţii pentru a găsi cele mai eficiente sprijinirea integrării sociale și pentru soluţii de utilizare şi de regenerare a creșterea gradului de ocupare a populației acestora, care să conducă la creşterea din mediul rural indiferent de etnie, vârstă, bunăstării comunităţii în general, pare un educație, gen etc. ideal greu de atins”( Carta albă a sectorului ONG 2012, Fundația PACT). Resursele umane din mediul rural românesc „Resursa umană de la nivel rural are un În România, în 2010 cel mai mare procent nivel scăzut de educaţie şi de informare al persoanelor (vârsta 20-64 de ani) cu un în toate domeniile (legislaţie, oportunităţi loc de muncă remunerat a fost al lucrătorilor de finanţare, cetăţenie europeană etc.). din agricultură (30,1%), femeile având Spiritul de iniţiativă şi de leadership în un procent mai mare (31,4%) decât cel al comunităţi este mai degrabă latent sau bărbaților (29%). În UE, România este orientat unilateral spre soluţii pentru printre țările cu cea mai scăzută rată de Foto: Andrea Debreczeni, Cluj22
  • 25. Foto: Daniel Curteanu, Doljocupare pentru tineri cu vârsta între 20-30 mai mari de abandon școlar. În consecință,de ani înregistrând un procent de 52,8% îmbunătățirea acestor indicatori în zonele(sursa: Eurostat, Ancheta anuală asupra rurale ale României este esențială pentruforței de muncă - 2010). atingerea obiectivelor principale prevăzute în Strategia Europa 2020 (EU AgriculturalDe subliniat faptul că economia rurală Briefs; No 4, October 2011). Mai multneagricolă din România a angajat numai decât atât, România trebuie să se alinieze24,5% din populaţia rurală activă, conform obiectivelor strategiei Europa 2020 prin careProgramului Naţional de Dezvoltare Rurală Uniunea Europeană a reiterat angajamentuldin România 2007-2013. său de a promova adoptarea modelului social european, care promovează crearea de locuriÎn prezent, zonele rurale înregistrează rate de muncă mai multe și mai bune în întreagamai mici de învățământ superior și rate UE. 23
  • 26. Pentru a atinge aceste obiective, Strategia O altă categorie de populaţie venită din Europeană de Ocupare încurajează măsuri oraşe este cea educată, cu venituri mai pentru a îndeplini trei obiective principale ridicate, care alege să se stabilească în sate până în 2020: 75% din persoanele cu vârsta periurbane şi în satele cu potenţial turistic cuprinsă între 20 şi 64 de ani să fie ocupate; ridicat (INS, 2008c). reducerea abandonului școlar sub 10%; reducerea numărului de persoane cu risc de sărăcie și excludere socială. Dorim însă să atragem atenția asupra nevoii derulării unui studiu care să analizeze ipoteza dezvoltării unui nou posibil scenariu al ruralității din România, făcând referire la existența unui grad scăzut de interes al populației din mediul rural de a lucra, precum și la ipoteza instalării fenomenului migrației inverse a populației din mediul urban în mediul rural, în special în zonele adiacente marilor centre urbane. Migraţia din mediul urban în mediul rural a început să întreacă la număr migraţia rural-urban începând din 1997, în special din cauza reîntoarcerii populaţiei care s-a mutat la oraşe în perioada de industrializare forţată, soldul migraţiei fiind negativ doar pentru populaţia de 20-29 de ani. Peste jumătate din cei care se stabilesc în mediul rural sunt persoane de peste 40 de ani, împreună cu copiii lor sub 15 ani; mulţi dintre ei sunt şomeri sau pensionari care nu se pot întreţine la oraş. Foto: Anca Arghiri, Bucureşti24
  • 27. Din 2014 hrana va fi mai aproape deconsumatori Tiberiu Cazacioc, Asociația Grupul de Inițiativă Radu Anton RomanC onsumul de produse locale este o altă formă de patriotism - un patriotism al hranei. Reforma Politicii AgricoleComune propusă de Comisia Europeană,de echipa Comisarului European pentruAgricultură și Dezvoltare Rurală DacianCioloș, include și o prioritate interesantăpentru agricultura românească. Una dintrecele șase priorități propuse este organizarealanțurilor alimentare, ceea ce va oferiposibilități sporite de acces la piață. Punctulde vedere pe care vi-l propunem atrageatenția agricultorilor, micilor fermieri,producătorilor din mica industrie alimentară,spre noile oportunități de piață care le vorpermite să ofere românilor produse locale decalitate, proaspete și de sezon.Un croitor măsoară de șapte ori și taie odată? Probabil că da, pentru a reduce câtmai mult riscul de a pierde material, timpși deci bani, dacă ar da greș. Dacă lucreazăîn serie mică, un croitor nu produce fără săaibă clienți. Dacă vorbim de o fabrică deconfecții, aceasta își susține piața aflând ceîși doresc clienții, croind cât mai bine pedimensiunile indivizilor din grup (modelele Foto: Rodica Ciutureanu, Dolj 25
  • 28. antropometrice), făcându-și reclamă și Uniunea Europeană va susține financiar propunând linii vestimentare. integrarea în lanțul alimentar, schemele de calitate, promovarea pe piețe locale, În agricultură lucrurile sunt cu mult mai circuitele scurte de aprovizionare prin complicate, dar atunci când avem în implicarea grupurilor de producători și vedere desfacerea, orientarea către piață a organizațiilor interprofesionale și prin și către consumator, în funcție de volumul gestionarea riscurilor. producției, totul pare a se reduce la trei variabile. Prima opțiune este vânzarea Conform definiției propuse de Comisia prin formele de comerț modern și anume Europeană, un lanț scurt de aprovizionare hipermarketuri, supermarketuri, cash and (short food chain) „implică un număr limitat carry, discounteri. A doua opțiune este de operatori economici angajați în activități vânzarea în piețele urbane organizate. A de cooperare și de dezvoltare economică treia posibilitate este vânzarea la colțul locală, precum și relații geografice și sociale străzii, la marginea drumului. Toate aceste strânse între producători și consumatori.” opţiuni constituie forme de piață. Foto: Nicu Buculei, Argeş26
  • 29. Prezentul ne cere piețe noi, inovative,competitivePentru a inova și pentru a profita deoportunitățile pe care ni le va oferi reformaPAC, trebuie să privim cu alți ochi ce seîntâmplă în prezent.Prima formă de desfacere, cea de comerțmodern îi forțează pe legumicultori șihorticultori să cultive anumite soiuri defructe și legume de mare productivitate,însă în detrimentul soiurilor autohtone,îi forțează să se organizeze, să deținăcompetențe de marketing și cunoștințesofisticate de organizare de stocuri șilogistică.De aceea, combinarea cu lanțurile decomerț modern este în fapt un procesdificil de adaptare și transformare aproducătorilor de legume și fructe, forțațide cerinţele partenerilor lor, cu avantajeledate de predictibilitatea vânzării, dar cudezavantajele unei dependențe pe termenlung și ale reducerii diversității. Unul dinefecte este că niciodată, în mod normal,consumatorul nu va găsi în comerțul modernzecile de soiuri de mere, de exemplu, ce crescîn România, ci doar câteva.Pot fi o alternativă piețele de en grosale producătorilor, ale asociațiilor,ale cooperativelor, ale organizațiilorinterprofesionale, de la care să cumpere 27
  • 30. lanțurile comerciale moderne sau de la Aplicarea reglementărilor referitoare la care să cumpere lanțurile de restaurante, vânzarea în piețe, precum și la folosirea alianțe de consumatori de grup. certificatului de producător, ar elimina problemele din ultimii ani şi din prezent. A doua formă de desfacere sunt piețele urbane, atât de mult criticate. Unul din Dar pentru că piețele urbane sunt doar surse actorii acestei forme de organizare sunt de venituri, pare că nu contează cine vinde consiliile locale. Piețele urbane din orașele și ce. României sunt organizate și administrate de consiliile locale, fiind în mod legitim surse Starea de fapt este confirmată de faptul că de venit pentru bugetele locale. Așa cum celelalte piețe ce se organizează în prezent funcționează în prezent, acestea nu sunt sunt fie parte a evenimentelor de tipul decât spații comerciale de un tip special, „Ziua Recoltei”, fie evenimente de piață adică magazine, dar nu piețe de legume și de tip volant, organizate de asociații de fructe. Pieţele urbane sunt acaparate de producători, sindicate, de companii mici sau importul de legume și fructe, care afectează de către Mișcarea „Slow Food” din România. competitivitatea micului producător. Piețele volante alternative sunt soluția.28
  • 31. Trebuie demonstrată și construită o relațiemai apropiată cu consumatorul. Este necesarca orice piață alternativă să demonstrezeconsumatorului unde au fost cultivate și deunde au fost recoltate legumele și fructele,prin pancarte, bannere, etichete, cărți devizită, pagini de internet. Piețele alternativetrebuie să aducă în fața consumatoruluiproducători, numai sâmbăta și duminica,pentru că numai atunci cei care trudescpământul pot veni la întâlnirea cuconsumatorul.Un altfel de legumicultor, horticultor,apicultor, va trebui să fie prezent, omul careștie procesul agricol și poate da explicații. Armai fi necesar să se treacă spre fiscalizareaacestui tip de producție, pentru că numaiastfel va fi susținută competitivitatealegumicultorilor și horticultorilor care vorbeneficia de sprijin european.A treia formă de vânzare, dar dezorganizată,este vânzarea de la colțul străzii. Și pentruaceasta se pot găsi forme de vânzare care dejasunt practicate pe scară mică și în România.Este vorba de organizarea, sindicalizareaunui grup de consumatori care devincoproducători. Astfel de forme pot fi: „Coșulcu legume”, „Coșul verde”, „Coșul bio”, „CAPGurbănești.” Pentru cantitățile mici pot fistabilite relații cu restaurantele mici, cubistrourile, care doresc să folosească legumeși verdețuri din agricultura locală, proaspete, Foto: Adriana Daniela Stan, Călăraşiîn mod fiscalizat. 29
  • 32. să o depășească. Pentru fiecare dintre aceste situații, producătorii trebuie să aibă pregătite instrumentele necesare asigurării unui echilibru. În ultimii 22 de ani și mai ales în ultimii șase ani, de când România este stat membru al Uniunii Europene, s-a vorbit foarte puțin despre lanțul sau canalul de distribuție, iar consumatorul este aproape absent. Dacă urmărim majoritatea dezbaterilor despre producția agricolă, știrile despre efectul nefast al stării vremii, toate întâmplările care au ca subiect produsele agricole, observăm că nu se vorbește aproape deloc despre consumator. Se discută foarte Foto: Diana Bogdan, Caraş-Severin mult despre piețe, dar foarte puțin despre nevoile consumatorului. Dacă adăugăm viziunii noastre, în lanțul Lanțul alimentar, în prezent un drum alimentar, consumatorul, situația devine întortocheat până la consumator mai clară, dar şi mai diversificată. Unde se află consumatorul? La muncă, în excursie, Orice activitate umană care nu are în turismul rural, gătește acasă, iese cu rezultate numai pentru sine, pentru cei prietenii la restaurant, este uneori, din care o întreprind, ci şi pentru satisfacerea nefericire, la spital. În prezent, în România, nevoilor celorlalți, are nevoie de planificare. nu se discută aproape deloc despre lanțuri Producția, ca și oferta de servicii, alimentare integrate care să includă fabricile include aprovizionarea cu materii prime, de conserve, unitățile de alimentație publică transformarea, desfacerea și distribuția lor. (creșe, grădinițe, spitale, cantine de ajutor Toate acestea alcătuiesc un lanț. Și activitatea social, restaurante, bistrouri, baruri). în agricultură are nevoie de organizarea în lanț, de organizarea pe canale de distribuție. Nu mai vorbim despre faptul că de multe Este posibil ca uneori planificarea producției ori gastronomia întâlnită atunci când să nu satisfacă cererea contractată, alteori profităm de turismul rural este bazată pe30
  • 33. Foto: Rodica Ciutureanu, Doljproduse alimentare ce provin din industria Lanțurile alimentare, o prioritate aalimentară, şi nu din gospodăria gazdei. reformei PAC„Slow Food” vine cu această filosofie carepropune suveranitatea hranei, nefiind însă Uniunea Europeană este o construcțiesingura mișcare de acest fel. Cu alte cuvinte, instituțională în continuă adaptare.nu producția de inputuri este importantă, Transformarea sa este determinată atât deci calitatea hranei de care are parte un dinamica sa internă, cât și de modificareaconsumator din România. contextului global, din 2008 şi până în prezent. Atingerea obiectivelor stabilite prinNu procedurile HAACP contează în primul Strategia 2020 face ca politicile comunitarerând, ci dacă hrana conține nutrienți, să fie în continuă schimbare. Nu demult,dacă are elementele nutritive necesare. Comisia Europeană a dat publicitățiiViitorul va cere hrană de calitate, proaspătă Propunerea de Regulament al Parlamentuluiși hrănitoare, care să provină dintr-o European şi al Consiliului privind sprijinulagricultură durabilă, care poluează puțin. pentru dezvoltare rurală acordat din FondulO hrană corespunzătoare trebuie să fie European Agricol pentru Dezvoltare Ruralăsubiectul unui mod de a trăi sănătos, cu (FEADR).efect asupra duratei de viață. 31
  • 34. Adaptarea Politicii Agricole Comune ține și a gestionării riscurilor în agricultură. cont de realitățile contemporane, fiind propuse șase priorități ale politicii de Ariile de intervenție sunt prevăzute, în dezvoltare rurală, printre care și promovarea propunerea de Regulament, la Art. 5, organizării lanțurilor alimentare și a alin. (3), astfel: „Promovarea organizării gestionării riscurilor în agricultură. lanțului alimentar și a gestionării riscurilor în agricultură, cu accent pe următoarele Unul din obiectivele generale al reformei sectoare: (a) o mai bună integrare a PAC este competitivitatea agricolă. producătorilor primari în lanțul alimentar Aceasta va fi atinsă prin obiectivul tematic prin intermediul schemelor de calitate, al promovarea organizării lanțului alimentar promovării pe piețele locale și în cadrul32
  • 35. circuitelor scurte de aprovizionare, al Foto: Rodica Ciutureanu, Doljgrupurilor de producători și al organizațiilorinterprofesionale; (b) sprijinirea gestionăriiriscurilor la nivelul exploatațiilor.”În ceea ce privește programarea politiciide dezvoltarea rurală, Comisia Europeanăpropune ca unul din cele patru subprogrametematice (vezi TITLUL II, Programarea,Capitolul I, Conținutul programării,Articolul 8, Subprograme tematice) să fie:„(d) lanțurile scurte de aprovizionare.”Aceasta înseamnă că vor fi orientate fonduripentru atingerea acestei priorități.Reforma PAC, propusă de CE statelormembre al Uniunii Europene, prin celetrei propuneri de regulamente, va veni doresc să aducă producătorii și consumatoriiîn întâmpinarea nevoilor producătorilor mai aproape unii de alții.români, dar și a consumatorilor. Un lanț alimentar scurt va da valoarePlângerile atât de frecvente referitoare produselor locale, produselor de calitatela lipsa accesului la piețe ne arată că de tip „specialitate tradițională garantată”agricultura din România suferă de lipsa (STG), „denumire de origine protejată”asocierii în cooperative, a unor asociații de (DOP), „indicație geografică protejată” (IGP),marketing și distribuție, iar consumatorii produselor din agroturism și vor aduce fructenu sunt suficient prezenți decât ca putere de și legume proaspete în piețele alternative.cumpărare, nu ca relație umană, socială.Prin intermediul unui astfel de subprogram,cumpărătorii vor avea șansa să devină maiapropiați de producătorii lor, prin lanțurilescurte ale hranei. În țară funcționeazăorganizații, asociații care luptă, muncesc și își 33
  • 36. Ce ne trebuie pentru a organiza un lanț alimentar scurt cu o piață alternativă, volantă: • Un program național, multisectorial și interministerial privind alimentația sănătoasă; • Piața să fie destinată producătorilor direcți; • La piață să participe un număr suficient de mare de producători, organizați pe principiul teritorial (minim 10); • Participanții la piață să se asociaze (dacă nu sunt asociați deja) în cooperativă, asociație neguvernamentală, pentru a administra piața volantă și să aleagă un comitet de conducere care să includă producători care vând direct, la tarabă; • Managerul pieței să fie o persoană calificată conform COR (Clasificării Ocupațiilor din România) ca administrator de piață, având cunoștințe de management, bugete, relații cu producătorii și autoritățile, contabilitate simplă, marketing; • Să se încheie contracte ferme de participare la piață; • Să se asigure diversitatea și sezonalitatea ofertei (legume, fructe, brânzeturi, produse din carne); • Să se folosească o infrastructură de piață volantă ce poate fi activată, instalată și demontată periodic; • Sloganul pieței să spună clar că este vorba de „Produse proaspete, locale, de sezon”, pentru că acestea sunt de la producători direcți, din apropierea orașului, a zonei urbane; • Să se creeze un set de reguli de acces în piață (ex. numai vânzare directă, doar rude de gradul I), posibilitatea ca piața să fi standardizată și să se aplice francize, fără costuri, către alte organizații de producători;34
  • 37. • Setul de reguli de tipul „Târgul Țăranului” să fie protejat prin marcă înregistrată la OSIM;• Numai cine respectă regulile standard și le aplică să poată organiza o piață volantă de tipfranșizat în altă parte a țării; este de preferat extinderea modelului, pentru consolidarea luiîntr-o rețea de piețe volante de producători;• Toate elementele de comunicare precum sigla, tipul de literă, publicitate, culori,identitatea vizuală, să fie create specific doar pentru tipul de piață volantă creat;• Relația cu cumpărătorii să fie una de tip comunitar, cumpărătorii trebuind să afle cât maimulte lucruri despre producție, putând fi chiar invitați la fermă;• Cooperarea cu grupurile mișcării „Slow Food” din România, pentru activități de educarea consumatorului;• În cadrul pieței să se organizeze periodic întâlniri cu consumatorii, „Ziua producătorului”,prezentări despre legume și fructe pentru grupuri de școlari, liceeni, copii de grădiniță, săse organizeze vizite la fermele din apropierea orașului, să fie marcate sezoanele pentru aatrage atenția asupra caracterului local al produselor. 35
  • 38. Ce ne spun cifrele despre piețele locale Conform publicației EU Rural Review, ediția nr. 12 din 2012, editată de Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală: • Aproximativ 4% din producătorii din Flandra lucrează într-un lanț alimentar scurt; • În 2005, peste 16% din fermierii din Franța erau implicați în vânzarea directă a produselor; • Aproape 46 000 sau o treime din toate fermele din Austria sunt implicate în vânzări directe. Pentru 11 000 din acestea, vânzările directe înseamnă peste jumătate din veniturile lor anuale. Lanțurile alimentare scurte sunt importante pentru producătorii austrieci de fructe, vin, ouă și carne de porc, fiind mai puțin importante pentru marketingul și distribuția de lapte și produse din carne de la ferme (acestea sunt consumate în agroturism); • Circa 5% din sumele cheltuite pe hrană în Spania se plătesc pentru produsele vândute prin lanțurile alimentare scurte; • În Italia este înregistrată o creștere continuă a sectorului, cu 63 000 de producători în 2009, o creștere de 4,7% față de 2008, cu o valoare de 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere de 11%; din acest volum, 40% sunt vânzări directe de vin și 20% sunt vânzări directe de fructe și legume. Mai multe la http://enrd.ec.europa.eu36
  • 39. Franța aplică în prezent legislația privind lanțurile alimentare scurteÎn Franța, conform Legii nr. 2010-874 din 27 iulie 2010 privind modernizarea agriculturiiși pescuitului, se dispune chiar din Art. 1 ca Programul Național de Alimentație să prevadăacțiuni practice privind dezvoltarea circuitelor alimentare scurte și aprovizionarea cuproduse agricole locale pentru alimentația publică, colectivă sau privată (art. L.230-1 dinCodul rural și al pescuitului maritim). În același articol, se prevede ca statul să aibă caobiectiv pentru aprovizionarea serviciilor sale de alimentație colectivă achiziția de produsedin lanțuri alimentare scurte, ce provin din exploatații agricole sau de la organizații ceregrupează exploatațiile agricole.Statul francez definește ca lanț alimentar scurt, un mod de comercializare al produseloragricole care se realizează prin vânzarea directă de la producător către consumator (încazul de mai sus achizitorul public) ori prin vânzarea indirectă, cu condiția să nu existedecât un singur intermediar. Lanțul alimentar scurt nu este definit pe baza unui criteriugeografic.Sursă: Ministerul Francez al Economiei și Finanțelor, GUIDE DE L’ACHAT PUBLIC DEFRUITS, LEGUMES ET POMMES DE TERRE A L’ETAT FRAIS, validat în 27 aprilie 2012de Consiliul Științific al Observatorului Economic al achizițiilor publice, care înlocuieșteGhidul GEMRCN nr. F9-02 din 28 ianuarie 2003, cu privire la achiziția de fructe, legumeși cartofi în stare proaspătă.Mai multe detalii la http://www.economie.gouv.fr/daj/guide-lachat-public-fruits-legumes-et-pommes-terre-a-letat-frais 37
  • 40. Este nevoie de LEADER ! Raluca Barbu, Consultant independent politici de dezvoltare rurală şi mediu F oarte puțini oameni care trăiesc în zonele rurale vor fi auzit vreodată de Programul LEADER al Politicii Agricole Comune (PAC). Acesta încă reprezintă uneori un acronim, ce propune o inițiativă de regenerare a economiei și a comunităților rurale. Numele provine din limba franceză: Liaisons entre Actions de Développement de l’Economie Rurale (Legături între acțiuni pentru dezvoltarea economiei rurale). De la debutul său din anii 1990 și până în prezent, un număr mare de locuitori din mediul rural a aflat care sunt beneficiile create de LEADER: locuri de muncă, întreprinderi noi, sprijin pentru servicii esențiale pentru comunitățile rurale, incluziune socială. Cu timpul, această Foto: Lucian Călugărescu, Neamţ abordare a dezvoltat o adevărată „inițiativă comunitară”, un concept european pentru a genera un nou mod de gândire despre eficient, proceduri complicate de elaborare și dezvoltarea zonelor rurale pe termen lung, luare a deciziilor, accent exagerat de mare pe pornind de la nivel local. controlul și monitorizarea proiectelor și nu suficient pe atingerea obiectivelor, birocrație Însă LEADER a întâmpinat și numeroase sufocantă, insuficienta încurajare a GAL-rilor obstacole, printre care concentrarea excesivă în implementarea unor proiecte inovatoare, pe o anumită măsură sau metodologie, lipsa transparenței etc. conducând la limitarea autonomiei GAL- ului în a formula strategiile locale cât mai38
  • 41. Foto: Diana Damalan, BucureștiNe aflăm acum la finele unei perioade Noile prevederi privind programulde programare a politicii agricole și de LEADER pentru 2014 - 2020dezvoltare rurală și privim deja spre perioadaurmătoare. S-au examinat provocările LEADER va continua și în viitoarea perioadăși oportunitățile cu care se confruntă de programare, în cadrul Fondului Europeancomunitățile rurale, s-a contribuit direct cu pentru Agricultură și Dezvoltare Ruralăidei pentru a le soluționa și pune în practică (FEADR), pentru a sprijini obiectiveleși s-a învățat din experiența perioadelor politicii de dezvoltare rurală și diseminare aanterioare. inovației, însă, ca element de noutate, poate fi sprijinit și prin alte fonduri ale UE, incluzândÎnvățămintele au fost luate în considerare posibilitatea „multifinanțării” strategiilorpentru a așeza LEADER-ul pe un făgaș de dezvoltare locală (SLD - Strategia demai temeinic după 2013, încurajându-se dezvoltare locală”: un ansamblu coerenttotodată o creștere continuă a participării de operațiuni alcătuit pentru a răspundeactorilor locali, ținând seama pe deplin de obiectivelor și nevoilor locale, contribuindnevoile multisectoriale din comunitățile la îndeplinirea priorităților Uniunii pentrururale. dezvoltarea rurală). 39
  • 42. Acest articol se concentrează pe clarificarea Parlamentul European și, prin urmare, pot noutăților și a implicațiilor ce derivă din suferi unele modificări în timpul negocierilor. aplicarea propunerilor legislative ale Comisiei, publicate în octombrie 2011. Se estimează că aceste discuții se vor încheia Trei propuneri juridice distincte din partea la finalul lui 2012. Comisiei Europene sunt relevante pentru LEADER în viitor: Regulamentul privind Astfel, printre propuneri, se numără: sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat a) ca LEADER să rămână un program din FEADR, Cadrul Strategic Comun (CSC), obligatoriu pentru statele membre, cu o Regulamentul privind fondurile europene, alocare financiară de minimum 5% din precum și Regulamentul (PAC) pentru pachetul FEADR în cadrul fiecărui program măsuri orizontale. Aceste propuneri sunt de dezvoltare rurală (PDR); în prezent discutate de către Consiliu și Foto: Dana Maria Oprişan40
  • 43. b) după 2013 programul LEADER trebuiesă servească obiectivele priorităților dedezvoltare rurală care contribuie la StrategiaEuropa 2020 pentru o creștere inteligentă,durabilă și favorabilă incluziunii politiciide dezvoltare rurală și să aducă un spirit deinovare, fără a fi însă limitat de regulile unormăsuri predefinite;c) limitarea la maximum 49% a drepturilorde vot deținute de sectorul public, sau aloricărui singur grup de interes în procesulde luare a deciziilor în cadrul strategiilor dedezvoltare locală (SDL);d) posibilitatea multifinanțării LEADER- Foto: Daria Răducanu, Bucureştilui (corelarea cu alte fonduri europene)pe principiul „dezvoltare locală bazată pecomunitate”. Astfel, după 2013, Fondul European pentruConsolidarea abordării LEADER în Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR)perioada următoare va acoperi toate aspectele pregătirii și ale implementării SDL-urilor, funcționarea GAL-Creșterea capacității locale urilor, precum și cooperarea între teritorii și grupuri care aplică o abordare ascendentă,Se dorește ca în viitorul cadru legislativ gestionată de comunitate, în materie de2014 - 2020, structura programului dezvoltare locală. În acest fel, GAL-urile îșiLEADER să fie mai bine adaptată pentru a pot îmbunătăți cunoștințele și abilitățilesprijini consolidarea capacității GAL-urilor, pentru o implementare ulterioară cât maiurmărind diferitele grade de dezvoltare și eficace a SDL.experiență din zonele rurale. Toți actorii implicați în LEADER (GAL-Pentru a-și îndeplini misiunea, programul uri și autorități) ar trebui să beneficieze, deLEADER trebuie să fie cât mai accesibil asemenea, și de sprijin pentru schimburi detuturor celor care posedă un nivel necesar experiență, efectuate de către rețelele ruralede angajare și un spirit inovator, fiind nevoie naționale (RRN) și Rețeaua Europeană dede expertiză, aceasta variind de la caz la caz. Dezvoltare Rurală (REDR). 41
  • 44. Foto: Diana Bogdan, Caraş-Severin Se propune ca RRN să asigure formarea GAL- și funcționare, având, de asemenea, urilor de-a lungul întregului proces LEADER posibilitatea de a experimenta mici proiecte și să le sprijine pentru monitorizarea și pilot. Dacă se dovedește că GAL-urile care au evaluarea SDL-urilor. accesat acest sprijin pentru a testa abordarea LEADER decid, după un timp, că nu este LEADER start-up kit (sprijin pentru cazul să continue, nu vor fi obligați să treacă inițierea în LEADER) mai departe la aplicarea unei SDL. Ca o dispoziție specială pentru potențialele Rată de cofinanțare mai mare GAL-uri care nu au fost implicate anterior în LEADER, este introdus noul “LEADER Termenul „rată de cofinanțare” se referă start-up kit”. Potențialele GAL-uri vor la contribuția fondurilor UE în cadrul putea utiliza acest sprijin pentru înființare cheltuielilor publice ale unui program.42
  • 45. Cofinanțarea este, de obicei, prevăzută acestea se numără:cu un prag maxim. Pentru următoarea • definirea zonei acoperite;perioadă de programare este propusă o rată • analiza SWOT (aplicată teritoriului);de cofinanțare mai mare pentru LEADER: • obiectivele strategiei și ordinea priorităților;90% în regiunile mai puțin dezvoltate și • contribuția cooperării și (eventual)80% în alte regiuni, comparativ cu actualele inovației la obiectivele strategiei;rate de 75% și, respectiv, 50%, prevăzute în • precum și un plan de acțiune care sămod normal pentru măsurile de dezvoltare cuprindă: structura GAL-ului, regulile șirurală. Cum adesea LEADER se confruntă cu procedurile de organizare internă, sistemullipsa fondurilor publice (naționale) pentru a de monitorizare și evaluare.sprijini inițiativele locale ce aduc abordărinoi, această majorare urmărește facilitarea SDL-urile trebuie să conțină cel puțin unași încurajarea sprijinului pentru strategii din următoarele priorități ale UE pentrulocale inovatoare. dezvoltare rurală: 1)încurajarea transferului de cunoștințe și aMai multă flexibilitate și un cadru inovării în agricultură, silvicultură și zoneleîmbunătățit pentru valorificarea rurale;LEADER-uluiCurtea Europeană de Conturi (CEC), înRaportul său special nr. 5/2010 privindpunerea în aplicare a abordării LEADERpentru dezvoltarea rurală, a constatat că,în ciuda unor exemple de bună practică,modul în care s-au implementat proiectelea condus la anumite limitări. S-a consideratcă atât Comisia, cât și statele membre nuau fost suficient de exigente în a asigura căprogramul LEADER este implementat laadevăratul său potențial pentru a îndepliniobiectivele stabilite prin SDL-uri.De aceea, s-a propus ca după 2013 să fieintroduse o serie de elemente minime pecare SDL-urile ar trebui să le conțină. Printre Foto: Diana Bogdan, Caraş-Severin 43
  • 46. 2)creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și creșterea viabilității exploatațiilor; 3)promovarea organizării lanțurilor alimentare și a gestionării riscurilor în agricultură; 4)refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care depind de agricultură și silvicultură; 5)promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, Foto: Sebastian Puraci, Caraș-Severin alimentar și silvic; 6)promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele criteriile de eligibilitate specifice pentru rurale. LEADER în PNDR lor, sau să continue vechea abordare axată pe măsurile din PNDR, dacă O completare importantă este faptul că aceasta s-a dovedit a fi de succes. pentru prima dată GAL-urile au obligația de a monitoriza și evalua LDS, aceasta fiind În scopul de a asigura fluxul de numerar, necesară pentru a demonstra plusvaloarea GAL-urile pot solicita Agenției de Plăți realizată. competente achitarea unui avans în cazul în care se include în programul de dezvoltare Mai multă flexibilitate rurală o astfel de posibilitate. Avansurile nu pot depăși 50% din sprijinul public privind Multe state membre s-au limitat până acum costurile de funcționare și de animare. doar la măsurile oferite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), În perioada actuală acest lucru este doar condiționând obiectivele SDL-urilor și în mod special prevăzut pentru până la adaptarea lor la cerințele locale. 20% din costurile de funcționare (conform prevederilor menționate în articolul 42 al Prin articolul 64 al Consiliului (CE) din propunerii de regulament pentru dezvoltare Regulamentul 1698/2005 s-a prevăzut deja rurală). posibilitatea ca statele membre să propună44
  • 47. Costurile de funcționare sunt considerate autorităților și agențiilor de plată în acesta fi costurile legate de gestionarea proces pentru a depista neregulile apărute.implementării strategiei de dezvoltare Astfel, s-a ajuns la sancțiuni aplicatelocală prin intermediul grupului de acțiune întregului PNDR, în locul penalizărilor lalocală (GAL). Costurile aferente animării nivel de proiect. Combinat cu concentrareateritoriului sunt costuri care acoperă SDL-urilor adesea numai pe măsurile dinacțiunile de informare cu privire la strategia PNDR, s-a ajuns inevitabil la pierdereade dezvoltare locală, precum și activitățile amprentei locale a strategiilor și la limitareade dezvoltare a proiectelor. acestora.Creșterea autonomiei administrative a Pentru următoarea perioadă se doreșteGAL-urilor o împărțire clară a sarcinilor, atât a autorităților, cât și a GAL-urilor. Se propuneDeși abordarea de jos în sus presupune ca astfel descrierea sarcinilor minime aleGAL-ul să decidă cu privire la proiectele GAL-urilor, având responsabilitatea de aimplementate prin LEADER urmărind implementa SDL-urile.obiectivele SDL, procedurile stabilite aucondus în timp la o implicare accentuată a Foto: Daria Răducanu, Bucureşti 45
  • 48. În cazul în care la nivel național multifinanțarea este valabilă (statul membru a realizat cadrul legislativ aferent coordonării fondurilor), GAL-urile vor putea opta pentru acest tip de finanțare a SDL-urilor. Îmbunătățirea proiectelor de cooperare Cooperarea nu este obligatorie. Cu toate acestea, în cazul în care nu se optează pentru cooperare, SDL-urile, prin analiza SWOT a teritoriului, trebuie să indice de ce acțiunile de cooperare nu sunt avute în vedere. Foto: Daria Răducanu, Bucureşti Proiectele de cooperare sunt îngreunate de Multifinanțarea Strategiei de Dezvoltare regulile administrative diferite din statele Locală membre. Noua legislație ar trebui să includă unele dispoziții pentru a armoniza aceste Parte a FEADR, abordarea LEADER devine diferențe, în vederea facilitării cooperării. acum componenta unui concept mai larg și integrat - “Dezvoltare locală bazată pe Câteva clarificări privind proiectele de comunitate” (DLBC), subiect al multi- cooperare interteritorială sau transnațională: finanțării din alte fonduri UE. Sprijinul • „Cooperare interteritorială” înseamnă acordat prin axa LEADER va fi coerent și cooperarea în interiorul unui stat membru; coordonat cu sprijinul pentru dezvoltare • „Cooperare transnațională” înseamnă locală acordat din alte fonduri cu gestiune cooperarea dintre teritorii aparținând mai partajată ale UE. multor state membre, precum și cu teritorii ale unor țări terțe; Aplicarea acestui concept, bazat pe principiul • În același sens, este prevazută și asistență LEADER, se va opera la nivelul tuturor tehnică pregătitoare pentru proiectele de fondurilor din Cadrul Strategic de Referință cooperare interteritorială și transnațională, pentru 2014-2020, ca principal instrument cu condiția ca grupurile de acțiune locală de dezvoltare la nivel subregional, finanțat să poată demonstra că au în vedere din fondurile UE. implementarea unui proiect concret.46
  • 49. administrative naționale sau regionaleExceptând alte GAL-uri, partenerii din de selectare a proiectelor de cooperarecadrul unui GAL finanțat din FEADR pot fi: transnațională și o listă a costurilor eligibile, cel(a) un parteneriat public-privat dintr- târziu în termen de doi ani de la data aprobăriiun teritoriu rural, care implementează o programelor lor de dezvoltare rurală.strategie de dezvoltare locală în interiorulsau în afara Uniunii; De asemenea, proiectele de cooperare se vor(b) un parteneriat public-privat dintr-un aproba cel târziu în termen de patru luni de lateritoriu nerural, care implementează o data depunerii proiectului.strategie de dezvoltare locală. Statele membre comunică Comisiei proiecteleÎn cazul în care grupurile de acțiune locală de cooperare transnațională aprobate.nu selecționează proiecte de cooperare,statele membre instituie un sistem de Un alt obiectiv este consolidarea legăturiidepunere permanentă a candidaturilor rural-urban prin cooperare. Noi posibilități depentru proiecte de cooperare. cooperare au fost introduse pentru perioada de după 2013. Orice alt teritoriu (mediu rural sauPentru a asigura mai multă trasparență urban), selectat în conformitate cu abordareaacestui tip de proiect, se prevede ca metodologică comună pentru dezvoltareastatele membre să comunice procedurile locală, ar putea fi considerat partener de cooperare.Foto: Armand Dascălu, Suceava Un premiu pentru proiectele inovatoare de cooperare pe plan local va sprijini inițiativele transfrontaliere favorabile inovării. Consolidarea strategiilor de dezvoltare locală Urmărind experiențele acumulate în cadrul LEADER, se poate spune că dezvoltarea locală integrată bazată pe comunitate este tot mai mult recunoscută ca un mod eficient de implementare a politicilor UE. În acest sens, Comisia Europeană, prin recentele propuneri 47
  • 50. Foto: Nicu Buculei, Argeș ale Politicii Agricole Comune (PAC), deschide privește strategiile de dezvoltare locală și a calea pentru consolidarea parteneriatelor subliniat necesitatea îmbunătățirii calității locale, prin posibilitatea finanțării simultane acestora și modul de realizare a obiectivelor din diferite fonduri europene (dezvoltare propuse. rurală, dezvoltare regională, fondul social sau din domeniul pescuitului), urmărind Raportul a evidențiat în mod special că un set de norme comune pentru a asigura „GAL-urile nu au pus un accent îndeajuns îndeplinirea obiectivelor într-un mod de puternic pe realizarea obiectivelor integrat. strategiilor lor”, deturnând adesea resursele dedicate prin proiecte pentru activități care Cu toate acestea, un factor determinant nu au fost identificate ca priorități strategice. al succesului abordării LEADER este Ca urmare, începând cu luna mai 2011, un calitatea strategiilor de dezvoltare locală grup de lucru specializat (focus group) creat (SDL). Un raport realizat în 2010 de către la nivel european (inițiat și moderat de către Curtea Europeană de Conturi (CEC) privind Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală) a punerea în aplicare a Programului LEADER demarat un proces de observare a modului în a evidențiat o serie de deficiențe în ceea ce care GAL-rile își pot îmbunătăți și consolida48
  • 51. calitatea strategiilor, ținând cont mai bine Foto: Diana Bogdan, Caraş-Severinde caracteristicile și condițiile locale șiacordând o mai mare atenție monitorizăriiși evaluării performanțelor („Better LocalDevelopment Strategies”).Concluziile grupului de lucru au fostsintetizate într-un raport care include o seriede bune practici aplicate pe întreg teritoriulUE.Rezumând, concluziile grupului de lucruprivind îmbunătățirea Strategiilor deDezvoltare Locală (SDL) menționeazăurmătoarele:• SDL reprezintă un proces: o strategie bunăînseamnă un proces eficient de implicare.Acest lucru presupune o analiză atentă anevoilor comunității, bazată pe o puternicăimplicare a localnicilor, precum și o abordaredinamică și realistă în aplicarea strategiei decătre parteneri.• Cu cât mai devreme cu atât mai bine: cucât planificarea, pregătirea și planul de lucrusunt demarate mai devreme, cu atât maisolidă va fi strategia și va exista o continuitateîntre un program și următoarele perioade deprogramare.• Mobilizați toți partenerii interesați:beneficiarii sunt parteneri activi în punereaîn aplicare a SDL-lor, prin urmare implicarealor cât mai devreme și trasparența sunt cheiasuccesului unei SDL și a unui parteneriatsolid.• Comunicați deschis: este importantă 49
  • 52. menținerea unui dialog permanent cu este necesar; de aceea, este nevoie de o autoritățile (autoritățile de management și permanentă monitorizare și evaluare a agențiile de plată) - ele pot atenționa GAL- performanțelor SDL. urile cu privire la eventualele greșeli și pot • Autoevaluarea: realizată chiar de către oferi sfaturi practice. GAL, reprezintă un bun instrument pentru a • Investiți în parteneri și animatori: evalua progresul SDL. dezvoltarea capacităților, abilităților celor • Interacționați cu comunitatea: este vital implicați la toate nivelurile este esențială ca membrii GAL să mențină o interacțiune pentru asigurarea unei înțelegeri unitare directă cu promotorii de proiecte, în special a SDL. Prin urmare, sesiunile de instruire, în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea asistare și mentoring trebuie apreciate, SDL. încurajate și aplicate cât mai mult cu putință. • Concentrați-vă pe imaginea de ansamblu: • Fiecare euro contează: atenție la progresul în derularea SDL și obținerea procedurile și regulile finanțării – o corectă rezultatelor prevăzute în proiecte trebuie estimare a costurilor, precum și evaluarea privite în ansamblul SDL. cofinanțărilor și aprecierea potențialelor • Dați mai departe: GAL-urile ar trebui să ajustări sunt extrem de importante pentru promoveze în mod activ și transparent ceea ce ca SDL să se implementeze cât mai eficient fac și cum fac, mai ales în cadrul comunității și fără întârzieri sau întreruperi. cu care lucrează. Oamenii trebuie să știe că • Selectați proiectele care sunt conforme există o strategie și că aceasta va fi realizată, și servesc obiectivelor SDL: prin urmare, să înțeleagă că acea strategie îi implică și criteriile de selecție pentru proiecte ar trebui servește intereselor lor. să fie definite pornind de la obiectivele SDL. • Bucurați-vă de întregul proces de învățare: • Rămâneți alerți: atât SDL, cât și proiectele toți cei implicați trebuie să fie încurajați să ce le deservesc au nevoie de o revizuire învețe prin procesul de implementare a SDL constantă - și chiar de ajustare, dacă și să împărtășească ceea ce au învățat!50
  • 53. BibliografieAtlasul economiei sociale, FDSC, 2011;Carta Alba a sectorului ONG 2012;Dezvoltarea rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul rural, Kerekes Kinga, Editura Accent,2010;Laura Ioana Palcica, Maria Palcica – Resursele umane și pregătirea forței de muncă din mediulrural, Editura Orizonturi, Timișoara, 2005;Otiman, Păun Ion, Filon Toderoiu, Violeta Florian, Cecilia Alexandri, Camelia Gavrilescu,Iuliana Ionel, Mariana Grodea, Cornelia Alboiu, Minodora Moldovan, Vasile Goşa, Andrea Nagy.Agriculture and Rural Development in Romania – The Main Modalities To Attenuate The CrisisPolicy brief CRPE (Centrul Roman de Politici Europene), „De ce nu este atractivă asocierea -Sprijinul din fonduri europene pentru asocierea în agricultură”, iunie 2012.Programul Naţional de Reformă 2011 – 2013;Strategia de Competitivitate a României 2012-2020;Strategia Guvernului României de Incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilorpentru perioada 2011 – 2020;Strategia României privind Imigraţia pentru perioada 2011-2014;The New Rural Paradigm: Policies and Governance, OECD, 2006Vasile Mioara (2008). Perspectives on Rural Development in The European Union. ScientificPapers Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development. Vol.8(1)/2008ISSN 1844-5640 Effects And To Resume Economic Growth. Agricultural Economics and RuralDevelopment, New Series, Year VII, no. 2, p. 163–211, 201 51
  • 54. Foto: Daria Răducanu, Bucureşti
  • 55. Foto: Andreea Dumitrache, BucureştiContact:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)Str. Clucerului nr. 35, et. 1, Sector 1, Bucureşti, CP 011363Tel/fax: 021 3171580, 021 3171581E-mail: info@rndr.roInternet: www.rndr.roAcest material a fost realizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea ReţeleiNaţionale de Dezvoltare Rurală”.2012Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene Departamentul Publicaţii USR

×