Redactor: Iu fia Chaţu           Prof. dr. doc. Teodor MartinTehnoredactor: Eugenia Cernaa                                ...
CUVÎNT ÎNAINTEMărirea producţiei dc struguri Ia unitatea desuprafaţă cu menţinerea calităţii ci reprezintăo cerinţă majoră...
acesteia din urmă, cum o resimt fi litiru lto riiamatori.                                               aplicare corectă, ...
Pe Ungă tăieri se prezintă in lucrare formelede conducere in general, ţi cele indicate in cul­                C U N O Ş T ...
chiar depăşi fără alte eforturi In afară do apli­acestora (vin In principal urmat de sucuri,                              ...
Icnii In urmă. ele s-au aptic.it şi continuă săsc aplice In prezent In fiecarc an In plantaţii.     înfăţişarea exterioară...
chiar compromise tn podgoriile noastre *. Că            Creşterea nnu.ilă aşa de mare in lungime, per­viţa din cultură nu-...
portallol şi chiar la cele roditoare clnd nevoile       cienţa de formare şl do dimensionare a ţesutu­o im pun. *         ...
nlfestare negativă (păgubitoare) pentru viile dinSpre deosebire dc cclc do la alte plante rădă-           zona protejată p...
Lăstarul principal (central) din ochiul de lam ă,pornit din mugurel? cu acelaşi nume, manifestă            lăstarii porniţ...
S gradul dc rodire al lâstarilor porniţi din         fiuri de masă slnt mai viguroase, au creşteri şiochii dc iarnă, crejt...
colă), de aceea, in afară de nisipuri (cum sint         se includ (cuprind) şi se manifestă tn gradecele din sudul judeţul...
circumferinţa de 2,&u m, după care se ram i­     F O R M A Ţ IU N IL E LEM N O A S E A L E V IŢ EI                        ...
La Hfa cu/titaM fi supusă anual tăierilor tn        cel dc-al doilea, cele cu elementele coroanei„uscat1 susţinute sau nu ...
afară dc cele dc doi şl dc* un an, cărora li sc        lu ton re de rod şi do vegetaţie din anul în cursspun coarde.      ...
înveliş- Mugurii din ochiul de Iarnă au poziţii                                                     temperaturilor scăzute...
îndreaptă in prim ul rînd şi tn cca mai mareM ugurii terţiari (de mina a treia) In num ăr                                 ...
Intcrnodillor foarte scurte, Inctt prin aşezare     coarda anuală nu m? Intllncsc In aceste cli­ţl desime desenează un fel...
lungimi mal tnari şi poartă mai multe Inflo­                                                    le subsioara cărora apar c...
vară, care tn tot cursul verii lasă impresiarii sale într-un lăstar num it copil, care rea­                               ...
şi însuşirile prim ilor (H c^tv deseori Io p                                                                              ...
evolufia acestora, maturarea rodului       a lem­    formează la timp şi bine mugurii pe lăstarinului ca şi pregătirea mug...
W rit ori şi a tim pului clnd arc loc, prezintă in ­teres deosebit pentru ştiinţa şi practica viti­        In etapa de dif...
avansată, încep să apară mici um flături (ex*        rlcă sc transformă In rudiment de Inflores­crescenţe) care reprezintă...
lrcţjeitirea biologică reprezintă, in complexuldo coaccre a lor, cum au arătat cercetările                                ...
lăstarilor, mal tirziu şl ceva mal sus in cel       Diferenţierea reclamă, pe ltngâ lum ină şl căl­de-al doilea.          ...
dc pc aceştia li sc asigură, prin îngrijiri oriprin alegerea soiurilor, o vigoare potrivită.            In tim pul diferen...
tajează. Conduecrea coardelor rectilinie (dreap­       (cx. Klş-Miş). In mugurii de pe treimea infe­tă) orientată tn sus s...
m uguiilor, practica vltirolă o poate ajuta prin          (a celui de copil), care In aceeaşi vară dă naş­Îngrijirile apli...
ţiat In Interiorul aceluiaşi înveliş (intramugu-rnl), aflat la subsioara frunzelor, lasă Impresiala exterior dc Inactivita...
La viţa din cultură, înălţim ea tuipincl sc sta­                                                     La vifele altoite pc ...
Hamurile principale dc schelet, pornite din        tn ani diferiţi ; sint rigide şi îndeplinesc ace­tulpină, indiferent de...
rilor „In uscat" la vita din cultură ; de âcvwa,       cele mai corespunzătoare, iar grosimile de 7—trebuie bine cunoscute...
buturuga cu partea de sus lăţită mult şi coarde       părţi ca la viţele din zonele de cultură nepro­anuale pornite de pe ...
r    Coardele anuale sJnt clcnuntelc lemnoase, asu­      acestui cep este cea roditoare, deoarece lăstarii    pra cărora s...
şi cordifâ constă numai in poziţia sa Pe bu         de rod poartă la rindul său diferite num iri con­tuc ; totdeauna călăr...
— Coarda de rod lungă, este formaţiunea ro­         Coarda anuală din care se rezervă (de regulă)ditoare cea mai lungă int...
CVpttl dc rezervă provine dlntr-o coardă anuală     guri dormlnzl *au Iniţial orii! de Iarnă, apoipornită de pe porţiunea ...
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa

17,838

Published on

Published in: Self Improvement
0 Comments
5 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
17,838
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
658
Comments
0
Likes
5
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa

  1. 1. Redactor: Iu fia Chaţu Prof. dr. doc. Teodor MartinTehnoredactor: Eugenia Cernaa Tâierea şl conducerea viţei de vie pe lîngâ casa II EDITURA CERESCoparta: Niculala Nkolaiascu Bycure;ţi> 1?83
  2. 2. CUVÎNT ÎNAINTEMărirea producţiei dc struguri Ia unitatea desuprafaţă cu menţinerea calităţii ci reprezintăo cerinţă majoră a etapei actuale fi o sarcinăde răspundere civică fi profesională pentru ceicare lucrează In sectorul viticol, dar j i pentrucultivatorii amatori.In ţările viticole, cum este România, mărireaproducţiei de struguri, la nivelul cerinţclor, *epoate real h a prin extinderea suprafeţelor ocu­pate cu v ii (prin noi plantafiij, prin creşterearecoltei la unitatea de suprafaţă sau prin aces­tea împreună. Dacă prima cale este f i rămtnetotuşi lim itată la anumite suprafeţe, cca de adoua apare practic n e lim ita tă ; de aceea in-treaga activitate creatiră dcsfăţw ată de om, cumultiplele salr. Ioturi, se concentrează asupra 5
  3. 3. acesteia din urmă, cum o resimt fi litiru lto riiamatori. aplicare corectă, mărimea p-oducţiei de xtru guri şi calitutea acest,-ia, ap>;i ia rlndul lor de Deşi nu Oja dc repede, precum se crede, se celelalte care o valorifică.creează totuşi soiuri noi, m ai productive, altele D in întreaga experienţă practică dobindită dc mai rezistente la boli şi temperaturi scăzute, titicultori ;I perfecţionată in succesiunea ge­se elaborează tehnologii adecvate şi se perfec­ neraţiilor, din era existentă in literatură şi dinţionează cele existente, se adincesc cunoştinţele tot ce a scos Ia iiesld pină acum jlitn fa v iti­ legate de reacţia plantei de vifă la mijloacele colă, rezultă că lucrarea de bază, care dim en­de intervenţie asupra sa şi a rodului sflu, se sionează mărimea producţiei de struguri şi ca­scot la iveală şi se utilizează în practica pro­ litatea ei, o constituie tăierile in „uscat4 . ducţiei de struguri diferite legi, legităţi fi „Nici una din lucrările aplicate viilor — spuneprincipii care luminează activitatea productivă C o l u m el l a * nu depăşeşte In importanţă tă­etc., pe care ton fi omul nu le foloseşte încă iereai", sau „In foarjeca tdi.torului — afirmădeplin, de aceea nici producţiile obţinute nu se I. C. T e o d o r e s e u — stă secretul produc­apropie incă de cele posibile. ţiei- •*.Toate verigile din tehnologia de obţinere a Tocmai pentru a sublinia importanţa tăierii, producţiilor m ari de struguri, constituite in sis­ corect a p lica u şi a rolului său In obţinereatem, sint la fel de importante şi se valorifică producţiilor mari de struguri, cu menţinereaunele pe fondul şi In prezenţa a lto ra ; flecar,- puterii butucului de t-lţă, a longevităţii plan­verigă Ia rinditl sâu d n in e in tehnologie do­ taţiei ţi a calilâfii rodului, s-a întocmit lucraream inantă la un moment dat, işl schimbă fnsâdominanţa in succesiunea aplicării lo r ; de aceea, de faţă.trebuie finul seama 1a început de veriga teh­ * A trăit acum 2000 dr an]nologică dc bază, cea care dimensionează, prin »• 1886— 19786 7
  4. 4. Pe Ungă tăieri se prezintă in lucrare formelede conducere in general, ţi cele indicate in cul­ C U N O Ş T IN Ţ E N ECESAREturile din curţile ţi grădinile de Ungă casă, CREŞTERII PR O D U CŢIEI DEuneltele folosite la tăiere, lucrările fi operaţiile STRUG URI Şl A PLICÂ RIIin verde, m al ales cete care se pot practica in T Ă IER ILO R LA VIŢA DE VIEgospodăriile personale etc. In afară de unelrluturi relativ cunoscute, ea aduce şi altele malpuţin cunoscute sau chiar n o i; de aceea, credem Aplicarea corectă, aşa cum trebuie, a tăierilorcă in etapa actuală a folosirii fiecărui petec de in plantaţiile de vil presupune stăptnirea depăm int pentru autoaprovlzionare, lucrarea va către tăietor a unor cunoştinţe neccsare şl chiars c rii scopului pentru care a fost întocmită. obligatorii pentru o bună executare a lucrării, cu efectele prevăzute şl urmărite prin aplicarea el. Dintre aceste cunoştinţe, două se cer neapă­ rat bine ştiute şi anume : caracteristicile (însu­ şirile) biologice (de viaţă) ale viţel de vie şi organele supraterestre (deasupra păm lntului) ale acestei plante. N ECESITA TEA CREŞTERII PRODUCŢIEI DE STRUGURI Nevoile de consum ale produselor viţei de vie struguri proaspeţi, stafide) şi a le derivatelor8 9
  5. 5. chiar depăşi fără alte eforturi In afară do apli­acestora (vin In principal urmat de sucuri, carea corectă a lor.must etc) ca şi cele ale industriei prelucrătoare,slnt In continua creştere In ţara noastră şl p -< Tn fapt, prin tehnologiile aplicate In plantaţiileîntregul glob, Iar satisfacerea acestora devine dc vii aflate pe rod se urmăreşte permanentposibilă num ai pe calea creşterii producţiei de menţinerea desimii butucilor şl a vigorii aces­struguri, cu menţinerea sau îmbunătăţirea ca­ tora şi chiar sporirea ei, sporirea longevităţiilităţii ei. butucilor din plantaţie cu scopul unic de obţi­ nere a unor producţii de struguri cit mai mari,Creşterea so poale obţine prin Înfiinţarea de fără oscilaţii de la un an la altul, de bună cali­noi plantaţii cu soiuri mai productive Insă l i­ tate şl cit mai economice pentru unitatea pro­mitată, prin sporirea acesteia pe unitatea dc ducătoare. Totalitatea acestor preocupări, pusesuprafaţă — ultim a cale larg deschisă şl cu In faţa unităţilor viticole, se rezolvă prin in ­perspectivele nelimitate, ca şi pe ambele căi. tervenţiile om ului, cu ajutorul tehnologiilor InDc aceea, in toate documentele de partid şi de viaţa viţel dc vie, spre a-i conduce (dirija) creş­stat se dau indicaţii şi se insistă in principal terea şl fructificarea In folosul producţiei deasupra m ăririi producţiei de struguri la u n ita ­ struguri.tea dc suprafaţă, fără Insă a neglija şi sporirea Dintre toate lucrările de îngrijire, componenteIn anumite limite a suprafeţelor ocupate cu vii. ale tehnologiilor prin care omul intervine InŞtiinţa şi practica viticolă au elaborat, pe baza viaţa viţei du vie, t<jit*rtl«> s-au dovedit cele malexperienţei doblndite, tehnologii (complexe de brutale, m ai dezechllibrante, dar şi cele maimăsuri şi metode pentru îngrijirea plantaţiilor eficace pentru dirijarea (conducerea) proceselorde vii) In acord cu cerinţele viţel do vie (pe de creştere şi de fructificare în folosul rodiriigrupe de soiuri) şi condiţiile de mediu pe baza plantaţiilor de vii ; de accea cu veacuri şl ml- -cărora se pot obţine producţiile planificate şl10 II
  6. 6. Icnii In urmă. ele s-au aptic.it şi continuă săsc aplice In prezent In fiecarc an In plantaţii. înfăţişarea exterioară şi alcătuirea internă arată rS viţa din cultură se încadrează, ca şi cca sălbatică, In grupa lianelor, plante cu una sau CARACTERISTICILE BIO LO G ICE A LE mal multe tulpini, de lungimi ţi grosimi varia­ VIŢEI DE VIE Şl U TILIZA R EA LOR bile, de regulă dimensionate de om In acord cu IN PRACTICA TĂIERILOR felul climatului şi economia producţiei de stru­ guri. In zonele cu Ierni m ai aspre, unde tempe­Vi(u de vie din cultură prezintă unele caracte­ raturile coboară sub lim ita la care viţa poateristici biologice (de creştere şi rodire) proprii, rezista, tulpinile se proiectează, (se prevăd) incăasemănătoare cu cele de la cca sălbatică (in- de la înfiinţarea plantaţiilor, mai scurtetllnite prin păduri, pe cursul apelor etc.), din (20— 40 cm, rar mai mult) şi mal lungi (1— 2mcare provine, a căror cunoaştere permite folo­ şl chiar mai m ult) in cele cu Ierni bllnde, orisirea lor in practica producţiei de struguri şi cu temperaturi pozitive in acest sezon.a economiei acesteia. La viţa din cultură întocmai ca şi la celelaltePrin natura sa (felul său de a fi) vita dc vie liane, ţesuturile de susţinere din trunchi şi dincultivată este o plantă perenă, întocmai ca şl coarde (de unul şi dc doi ani) sint *Ia6 formaterea sălbatică, a cărei viaţă durează mal mulţi ţi dimensionate ; dc accea, tn loc de rigide (tari)a n ! ; durind mal mulţi ani este şi pollcarpicâ, ca la arbori şi arbuşti slnt elastice, nu se potrodeşte de mai multe ori In viaţă (mal mulţi autosusfine, se îndoaie şl se apleacă spre pă-ani), de aceea prin tehnologia aplicata durata m l n t ; de aceea viţel de vie din culturii 1 sede viaţă trebuie menţinută ori chiar prelungiţi asigură mijloace de susţinere (spalier!, araîl,pe ctt posibil, dar nu scurtată, cum sc tntlmplâ pergole, arbori etc), altfel producţia de strugurideseori. şi calitatea el slnt puternic afectate, adesea12 13
  7. 7. chiar compromise tn podgoriile noastre *. Că Creşterea nnu.ilă aşa de mare in lungime, per­viţa din cultură nu-fi poate susţine portul ri­ mite acestei plante să-ţi refacă repede şi Indicat (drept), cum se intlm plă la arbori şi ar­ scurt tim p organele supraterestre (lăstari, coarde,buşti, o arata prezenţa ctrcellor cu care se agaţă tulpini etc.), distruse prin acldente climatice orişi se susţine de arbori, cu care cea sălbatică tehnice (grindină, ger, tăieri in tim pul lucră­creşte Împreună, ori de niljloaccle d<; susţinere rilor de înprijire etc.), ca şi a celor înlăturatela cea din cultură ; chiar la aceasta din urmS total sau parţial prin tăieri de regenerare, orisusţinerea sc asigură tn principal prin cercuirl, prea scurte la cea din cultură.legări Sn verde, folosiri de sirnie duble printre Creşteri anuale ale lăstarilor mai mari decare se conduc lăstarii etc. 1,50— 1,80 ni la viţa din cultură arată că nu s-a folosit decit o parte din puterea de rodire a— In comparaţie cu cele de la alte plante lem­ butucilor, rezervînd pe aceştia la tăiere sarcininoase creşterile nnttalf ale lăstarilor, tn lungime, m ai mici decit cele cuvenite ; de aceea şi pro­sint excepţional de mari (2—3 m la cca rodi­ ducţiile de struguri slnt mai mici decit celetoare şi 8— 14 m la viţele portaltoi, rar mai care se pot ob(ine.mult). Grăbirea form ării tulp inii la viţele neprota- jate peste iarnă şi scoaterea mai repede la su­* In zonele cu veri şi toamne (mai ales) sece­ prafaţă a coardelor la viţele plantate In cuiburitoase, ori cu pierderi mari de apă in vari- ori in tranşee, cum se practică pe nisipurile cutoamnă, viţa de vie poate fi cultivată pe tul­ dune nenivelate din sudul Judeţului Dolj, devinpini de 1,00— 1,20 m, tăiată la cepl şl nesusţi­ posibile tot prin folosirea însuşirii de creşterenută, cum se practică In sudul Franţei, Iar Ui anuală, excepţional de mare la lăstari ; la felnni la unii hibrizi direct producători. şl compensarea biologică practicată la viţele14 15
  8. 8. portallol şi chiar la cele roditoare clnd nevoile cienţa de formare şl do dimensionare a ţesutu­o im pun. * rilor mecanice (de susţinere) s-a compensat Creşterilor anuale, aşa de mari ale lăstarilor, 1 1 (suplinit) in afară dc clrcei şi prin densitates-au subordonat (s-au modelat) şl construc­ mai mică a ţesuturilor din ramurile coroanei,ţia Internă (anatomică) a l o r ; comparativ coarde anuale (mal ales) şi bianuale şl exfoli-cu cca de la alte plante lemnoase, lum cnul va­ crea (desfacerea) anuală a scoarţei.selor de lemn (diametrul lor) este mai mare Densitatea mal mică a ţesuturilor este legatăşi funcţionează mai m ulţi ani la viţa dc v ie ; de alcătuirea acestora din celule mai rarefiate,de aceea asigura transportul m ai repede şi In cu mai m ult aer, care împreună cu exfoliereamăsură îndestulătoare a sevei brute (amestecul (lepădarea) anuală a scoarţei ajută la uşurareade apă şi săruri nutritive dizolvate şi sim pli­ greutăţii coardelor şl prin aceasta la susţinereaficate In ea) de la rădăcini spre vîrfurlle şl in anum ită măsură cit dc cit verticală, in afarăpărţile superioare ale lăstarilor, aflate la depăr­ de prezenţa clrceilor.tare de metri şl zeci de metri. Cu aceste modi­ Pentru a putea asigura cu sevă brută un apa­ficări. la care se adaugă şi alţi factori ajutători, rat supraterestru de dimensiuni aşa de mari,a devenit posibilă umplerea !n tim p scurt o viţa de vie şi-a format un sistem radicular deo­boabelor cu ap<i in faza de coacere, tnsoţită sebit de puternic, dotat cu putere de absorbţiede sporuri de volum şi de greutate a lor, prin şi presiune radiculară mal mari ca la alte plan­aceasta a strugurilor, deci a producţiei. Insufl- te, cu ţesuturi formate, aproape In totalitate, din celule vil, Sn care se depun (ori se pot• Cind num ărul de lăstari aflaţi pe butuc este depune) rezerve mari din substanţele nutritivemal mic decit cel cuvenit, cel înaintaşi se ciu­ sintetizate de plantă. Pe seama acestora, butuciipesc de tim puriu, de pe care pornesc 2—3 copiii sau părţi ale lor, se pot reface In urma tăie­care Ii înlocuiesc cu bune rezultate pe cel lipsă. rilor de regenerare (totală sau parţială).16 17
  9. 9. nlfestare negativă (păgubitoare) pentru viile dinSpre deosebire dc cclc do la alte plante rădă- zona protejată peste iarnă.cinlle viţei de vie nu au muguri adventivi, însuşirea de creştere inegală a lăstarilor pecum nu au nici lnternodiile, de iicwa nu pot lungimea coardei orientată vertical şi oblic as­drajona şi nici nu ]>ot fi utilizate la înm ulţire ; cendent (îndreptată cu vtrful In sus) sau ver­mugurii de iarnă şi cei donninzi se află numai tical şi oblic desccndent (orientală cu virful inîn zona nodurilor, dc acera butaşii folosiţi la jos) se foloseşte de om In scopuri practice, po­Înmulţire trebuie să aibă cel puţin un nod, alt­ trivit cu interesele sale şi cu cele ale producţieifel nu pot reproduce o noua plantă. dc struguri.La viţii din cultură, Întocmai ca şl la cca săl­ Spre deosebire de alte plante arborescente labatică, puterea de creştere se manifestă, ru care mugurii sint specializaţi (unii pentru for­precădere, spre. vtrfuri (la polul morfologic su­ marea organelor de creştere, iar alţii pentruperior), de aceea pornesc mal Intli, cresc mai cele dc fructificare), la viţa de vie mugurii,repede şl dobindesc lungim i mai mari lăstarii dc pe lăstari şi coarde anuale, cuprind ambelesituaţi sus pe coarda anuală aflată Sn poziţie insuţiri, pe cea de creştere ca şl pe cea de fruc­verticală sau oblic ascendentă ; nu pornesc sau tificare, dc aceea la stabilirea sarcinii (încăr­pornesc mal tlrziu, cresc m ai încet ţi ating d i­ căturii) se iau in considerare, in calcul, toţimensiuni mai mici lăstarii aflaţi spre baza ochii (m ugurii) de iarnă, existenţi pe coardacoardei (la polul morfologic inferior), de aceea anuală. Cum mugurii din ochiul de iarnă (com­coardele anuale se degarnisesc (se golesc) pe plex mugurai) cuprind însuşirea de fructificare,porţiunile dinspre baza lor, indopărtfnd altfel c/e?i nu In măsură egală, ca şi lăstarii din carean de an organele vegetative şl generative (lăs­ pornesc, trebuie folosiţi in practică acel lăs­tari cu inflorescenţe) de suprafaţa solului. tari la care însuşirea de fructificare se m ani­ festă fn cel mai inalt grad.Această inegalitate de creştere constituie o ma- 1918
  10. 10. Lăstarul principal (central) din ochiul de lam ă,pornit din mugurel? cu acelaşi nume, manifestă lăstarii porniţi din mugurii de iarnă de p< »cea mal mare capacitate do fructificare, de aceca coardele de un an aşezate pe altc!c de doi ani, pe accţll lăstari sc sprijină, In principal, obţi­ de aceea se spune, Sn chip de lege, că viţa de nerea producţiilor planificate de struguri, aceş­ tic rodeşte, pe lemn de un n»t f>orn<t din altultia se şl rezervă pe butuc la aplicarea lucrărilor de doi a n i; lăstarii porniţi din muguri secun­ şi operaţiilor In verde (plivit, mal ales) ; dc dari sint mal puţin roditori, iar cei din mugurii accea şl la verificarea (controlul) stării de ic- terţiari (de-al treilea ordin) al ochiului de iarnă nare a ochilor, atenţia sc Îndreaptă In prim ul şi mal ales ccl de pe lemn bătrin (de doi şl mnl rlnd asupra mugurelul principal (central) ■ lin m ulţi ani), cu mici excepţii (abateri), stnt de ochiul de ia r n â ; dacă acesta este sănătos, sigur regulă nerodltorl sau slab ro lltorl. tocmai de sint sănătoşi ceilalţi muguri (secundari şi ter­ nrcea tăietorul rezervă pentru rodire pe butuc,ţiari) din acelaşi ochi. num ai coarde de un an pornite din altttle deMugurelc principal din ochiul dc iarnă este, la doi ani, Iar pentru cepl accicaşi coarde, cu pre­vita de vie, cel mal bine format şi poarW ccl cădere insă pe cele pornite din lemn mai bătrin.mal marc num ăr dc rudimente (începuturi) dc Pe lungimea lăstarilor şi a coardelor anuale m u­inflorcscontc cu dimensiunile ccle mal mari, dar gurii, ochii de iarnă de mal tirziu (după căde­este şl cel mal sensibil la Rer şl la atacurile rea frunzelor), deşi au acelaşi potenţial gene­de mucegai, la asfixie ctc., tocmai de aceea toată rativ (capacitate de formare a organelor deatenţia viticultorului se concentrează asupra fructificare) nu-I valorifică în aceeaşi măsurăacestuia. ci diferit, astfel :La viţa de vie sălbatică şi Ia cea cultivată, • rint mai fertili şl cu lăstari mal roditori,lăstarii po irtă rod in anul formării şi creşterii ochii aflaţi Intre nodurile 3—4 ţi 14— 16, rarlor. fructificarea yccstora este generalizată la mal m ult sau mai p u ţ in ;20 21
  11. 11. S gradul dc rodire al lâstarilor porniţi din fiuri de masă slnt mai viguroase, au creşteri şiochii dc iarnă, crejte de la ochii 3— i socotiţi producţii mai mari faţă de cele pentru vin, inde la baza coardei si coi de la ochii 14— 18, schimb însă nu rezistenţa la ger şi capacitatespre cei situaţi in dreptul nodurilor 6—14, rar dc acumulare a zaharurilor în boabe mai mici,mai m ult sau mai puţin ; de aceea, la aceeaşi do aceea sc amplasează diferit pe teritoriu, cumsarcină tăierile mal lungi asigură de regulă diferit se utilizează in practică şi produsulproducţii mai mari decit cele scurte, chiar dacă acestora.ultimele scutesc circuitul (legarea coardelor pc Spre deosebire de cca sălbatică, viţa de vie dinmijloacele de susţinere); cultură are o durată de viaţă mai scurtă (50— • Inflorescenţele şi mai ales strugurii dc mal 60 ani, rar mai mult) sensibilizarea duoinditătlrziu, purtafi pe lăstarii dinspre baza coardelor prin îngrijirile acordate şi rănile relativ mori,(ochii 1—3) sSnt de regulă mai mic» fi mai uşori produse prin tăieri anuale sau chiar foartefaţă de cei de pc lăstarii porniţi din ochii si­ mari (prin cele de regenerare) împreună cutuaţi mai sus pe coardă. protecţia de multe ori necorespunzătoare careFaţă de cea săllxitică, viţa de vie cultivată m a­ ii scurtează durata de viaţă ; de aceea tehno­nifestă (prin luare in cultură) rrzisfenffi mai logiile trebuie astfel elaborate şi aplicate incit mică la condiţiile climatica (mal ales la tem­ sâ-i men(lnă dacă nu să-i prelungească durataperaturi scăzute) yi Ia atacuri dc boli j i rMunfi- dc viaţă şi din cadrul său mal aies perioadat o r i; de aceea, tehnologiile de cultură se ela­ de rodire deplină, de la m inim um 15—20 ani, borează şi se aplică In zona noastră, tntre altele cum se constată uneori, la 35— 10 dc ani şi In strînsă legătură cu gradul de1 rezistenţii la chiar mai mult. temperaturile scăzute din Iarnă (protejate sau neprotejate poşte iarnă ş» pe tulpini Înalte ori Viţa de vie din cultură, de origine euroasiatică, joase etc.). Din cadrul său, soiurile pentru stru- nu r«>ri.<<a In atacurile filoxcrli (forma radici- 2322
  12. 12. colă), de aceea, in afară de nisipuri (cum sint se includ (cuprind) şi se manifestă tn gradecele din sudul judeţului Dolj, nord-vestul Tran­ diferite, in şi prin organele sale, cu rol şisilvaniei, Ila n u Conachl judeţul Galaţi etc.), se participare inegală In producţia viticolă ; depoate cultiva numai altoită pe butaşi de viţe aceea cunoaşterea acestor organe (mal ales aporta] toi, rezistenţi la forma rad ici colă a filo- celor supraterestre) şl a rolului pe care aces­xerii ; tocmai pe această bază s-au refăcut toate tea II îndeplinesc pe butuc şi in producţieviile europene distruse de filoxeră. prezintă Interes deosebit pentru ştiinţa şiTotalitatea caracteristicilor biologice ale vitei practica viticolă.de vie din cultură menţionate şi a color nes­ întreaga tehnologie viticolă cu verigile satemintite aici (uşurinţa de înrădăcinare, trans- necesită cunoaşterea organelor viţei dc vie şimisibilitatea însuşirilor rodului etc.), se u tili­ a rolului acestora In producţie, iar tăierile,zează In scopuri practice cu rezultate mai bune care zdruncină cel mai puternic viata plantei,sau mai puţin bune, după gradul de cunoaştere nu pot fi gindite şi nici nu se pot aplica fără$ dc folosire a lor tn practică. Cine le cunoaşte 1 această cunoaştere, fie ea chiar cit de su­bine şl le foloseşte chibzuit, ob|ine totdeauna mară.rezultate bune şi invers, tocmai de aceea le-ani Cititorii care au o anum ită experienţă practicăam intit aici, spre 0 mai bună cunoaştere şi şi cel instruiţi prin cursuri şi prin citit cu­utilizare in practica viticolă. nosc intr-o oarecare măsură organele supra- terestre ale viţei din cultură şi le utilizează in practică, insă o reîmprospătare a lor cu O RG A N ELE VIŢEI DE VIE completările ta nivelul cunoştinţelor din etapa actuală, este pe cit de utilă pe atit de nece­Caracteristicile biologice ale viţel de vie din sară pentru tăieri corcct aplicate, de aceea lecultură, Inclusiv însuşirile sale de producţie. şi prezentăm in cele ce urmează.24 25
  13. 13. circumferinţa de 2,&u m, după care se ram i­ F O R M A Ţ IU N IL E LEM N O A S E A L E V IŢ EI DE V IE fica In 14 braţe din care cel mai gros avea 1,20 m in circumferinţă ; această viţă — ar­l.a viţa de vie sălbatică şi la cea cultivată pe bore — acoperea 1 200 m 2 şi producea plnă laarbori in piirţile calde ale globului, dar ne­ mi yagon de struguri. _ * _supusă tăierilor, sc disting deasupra solului Coroana. Totalitatea ramurilor dc ordine şiîntocmai ca şi la plantele arborescente celedouă părţi : tulpina şi coroana. vlrstc diferite pornite de pe tulpină şi uneleTuljiin-o. Prin creştere continuă, nestinjcniW din altele constituie coroana la viţa de vie.de Om şi nici <lo accidente climatice, tulpina La viţa sălbatică şi la cca susţinută pe arborila viţa dc vie, sălbatică şi cultivată pe arbori, coroana este întreagă (conţine toate ram ifi­ctinge dim ensiuni mari şi foarte mari. Astfel caţiile sale cu virsta .şi dimensiunile lor), mailungimea (înălţimea) măsoară de obicei 10— 15 marc mai voluminoasă faţă de cea de lam şi chior mai mult, puţind să-şi scoată uşor viţa din cultură, dc aceea la primele ocupălăstarii şt frunzişul la lum ină, deasupra co­ spaţiu incomparabil mal mare decit In ultima. roanei arborilor la cea sălbatică sau a supor­ La primele viţe (sălbatică şi susţinută pe ar­ţi lor la cea cultivată. bori) coroana nu are şl nici nu poate avea Grosimea tulpinii, la aceleaşi viţe, este mult o formă anum ită ; neputinţa ramurilor de a-şi mal mică faţă de lungimea el, variind de re­ menţine poziţia dreaptă, orientată in sus (ver­ gulă intre 10— 40 cm In diametru la cele cu tical) şl a lăstarilor cu greutatea lor şi a stru­ două sau mal multe tulp in i_s i mal m ult l i gurilor, dau forme diferite coroanei, determi­ cele cu o singură tulpină.!L iteratura de spe­ nate de regulă de forma coroanei arborilor pe cialitate arată că în 1895 *xista in California care se sprijină, mai frecvente fiind formele (Statele Unite ale Americii) un butuc de viţă globuloasp. la care tulpina, la înălţim ea de 3 m, avea 2726
  14. 14. La Hfa cu/titaM fi supusă anual tăierilor tn cel dc-al doilea, cele cu elementele coroanei„uscat1 susţinute sau nu (cele din cultură *, conduse in toate direcţiile (ex. formele dateoloagă) pp mijloace de susţinere (spaliere, coroanei do vas. umbelă etc.).araci etc.). coroana, cu volum, este m u lt mai Care forme sint mal indicate şi in ce condi­mică (de la unul la ciţiva m 3), variind cu con­ ţii. sint întrebări a căror răspunsuri corectediţiile de me llu şi sistemul de tehnologie prac­ (drepte) depind de numeroşi factori (climă, sol.ticat. uşurinţa de obţinere şl de menţinere a lor,Forma coroanei la aceste viţe este cea dată de Îngrijire a plantaţiilor, de nevoia de folo­şi hotărltA de om, de viticultor, fiind legată sire a lum inii solare etc.). In orice caz şi înde sistemul do tăiere practicat şi de modul condiţiile noastre, formele aplatizate tn plancum sc conduc ramurile de toate virstclo, ră­ vertical sînt generalizate in practica produc­mase pe butuc (plantă) după tăiere şi so leagă ţiei viticole, dovedlndu-se sub acest aspoct şipe mijlocul de susţinere. cele mai corespunzătoare in etapa actuală.Totalitatea formelor dc coroană tntilnite l-l Formafiunile (elementele) componcntc ale co­viţele cultivate se grupează In a p ’atizale (tur­ . roanei. Felul, num ărul şi dimensiunile forma­tite pe laturi) şl neaplatizate. In cadrul prime­ ţiunilor care compun coroana unei viţe de­lor forme sc num ără cele cu coroana condusă pind de preluarea sau nu In cultură a aces­In pian tert/col (ex. cordoanele uni şl bilate­ teia.rale, etajate sau nu) sau orizontal, radiar sau i.a viţele sălbatice şl cele susţinute pe arbori,nu (ex. cea de la pergola raţională*) iar In dar nelăiate, coroana este intactă, întreagă şl cuprinde toate ramurile care o rompun cu• M ijloc de susţinere format din bulumaci cu virsta şl dimensiunile acestora, monţinindu-şistrme şi plasă de strmă de dimensiuni dife­ aceleaşi denumiri cu cele atribuite la ar!>orl,rite, pe care se conduc elementele butucului-
  15. 15. afară dc cele dc doi şl dc* un an, cărora li sc lu ton re de rod şi do vegetaţie din anul în cursspun coarde. pentru ccl viitor, concentrează întreaga aten­ ţie şi grijă a oamenilor dc ştiinţă, a cercetă­O C H II DE IARNĂ, ALCĂTUIRE, DIFERENŢIERE torilor şi a practicienilor şl tot dc areca pre­ zintă ntlta importanţă.Dintre formaţiunile întîlnlto pe coarda anu­ Ochii dc iarnă slnt asemănători cu sămînţaală, zisă şi dc rod, Interesează ochii de iarnă, pusă sub brazdă, dacă aceasta va fi bună vanum iţi de unii şi muguri de iarnă. Denumirea ieşi din on o nouă plantă bună, cum dlntr-undo ochi şi nu dc muguri de la m ă este cu­ ochi dc lam ă bun va Ieşi un nou lăstar pur­noscută In toată literatura dc specialitate, ca tător al tuturor formaţiunilor aflate pc clşi In practica viticolă şi se foloseşte ca atare ; (frunze, cir col, copiii, Inflorescenţe şi struguride aceea, o menţinem şi o utilizăm şi In lu­ mai tlrziu la ccl fertili otc.).crarea de faţă. * /UceHufrea, formarea y diferenţierea ochilor |Tn ochii dc Iarnă, dc pe coarda anuală, aflaţi de iarnă. Dacă fenomenele de creştere şl dela noduri, sc află in stare incipientă (rudim en­ rodire la viţa de vie încep şl pornesc in p rin­tară,) viitorii lăstari, care întrunesc însuşirile cipal din ochii do iarnă, cunoaşterea alcătui­de creştere şl de fructificare, de aceea nobil rii, formării şl a diferenţierii lor, precum şldc iarnă, formaţiuni principale, singurele pur­ a condiţiilor necesare acestora prezintă marc Interes pentru ştiinţa şi practica viticolă şi mal ales pentru cea a tăierilor ce se cer aplicate ;* Tendinţa de a înlocui denumirea do ochi de de aceea trebuie bine cunoscute.la m ă cu coa de muguri chiar dacă rollectămal fidel conţinutul, arc acelaşi înţeles cu coa Ochiul de lam ă de pe coarda anuală sau dodinţii (complex de muguri şi nu muguri sim ­ pe copilul lemnificat este alcâluu (format) dinpli). care este şi generalizată. 2—3 sau mal mulţi muguri, aflaţi sub acelaşi30 31
  16. 16. înveliş- Mugurii din ochiul de Iarnă au poziţii temperaturilor scăzute din iarnă la cele ne­(aşezare), m ărim i şi grade diferite de formare protejate), de aceea piere (moare, se distruge)şi de evoluţie, cu Însuşiri şi roluri deosebite cel dinţii şi tn cea mni marc proporţie.In producţia viticolă! In acelaşi timp, mugurele principal sănătoiIn centrul (mijlocul) complexului mugurai din porneşte cel dinţii (n creştere şi dă naştereocltiul de lam ă, se găseşte mugurele central. la un lăstar mai puternic. Acest mugure poartăcare este cel mai bine format şi evoluat (dez­ cele mai multe Începuturi (rudimente) de for­voltat), de aceea este num it şi mugure p rin ­ mare a inflorescenţelor ; este cel m ai fertil.cipal ; in vecinătatea mugurelui central (prln- M ugurii secundari (laterali) 1—2, rar mai m ulţi,i Ipal), pe laturile acestuia, se tntilncsc 1— 2 consideraţi ca fiind la subsioara celui centrai, sau mai m ulţi muguri, mai slab formaţi ii pe lingă dimensiuni şl grad de evoluţie mai evoluaţi (de-al doilea ordin) num iţi, in opo­ reduse, slnt mal puţin sensibili la condiţiile ziţie cu prim ul, laterali sau secundari ; alătu­ nefavorabile de mediu (Îngheţ, putrezire etc.); raţi acestora se gă&esc uiţi muguri şl mai mici, au excitabilitate mai mică şi nu pornosc In dar şi mai puţin evoluaţi, num iţi prin com­ vegetaţie decit in lipsa celui principal (cen­ paraţie cu cel anteriori, m ucuri terfiari (de al tral) din ochiul de la m ă ; de aceea ori de clte treilea ordin). ori. Ia control, se arata sănătos cel principal, Avlnd m ărim i şl grade diferite dc evoluţie, negreşit că slnt sănătoşi şi cei secundari. Faţă mugurii din ochiul de iarnă au şi însuşiri di­ de cel principal, mugurii secundari au fertili­ ferite. tate m ai micâ, lntramugural (In ochiul de Mugurele principal (central) din ochiul de iarnă) şi extramugural (afară) pe lăstarul că­ Iarna este cel mai sensibil la condiţiile de ruia i-au dat naştere, purtind la început 1 sau viaţă neprielnice (putrezire prin asfixiere la m axim um 2 inflorescenţe mal mici şi mai tlr- viţele protejate peste iarnă şi pieirea in urma zlu strugur! Ia fel.32 33
  17. 17. îndreaptă in prim ul rînd şi tn cca mai mareM ugurii terţiari (de mina a treia) In num ăr măsură asupra mugurelul principal.de 2— 5 sau mal m ulţi, socotiţi cel mai de jos Faptele arată Insă că ori de ctte ori mugurele(de subsioară) al celor secundari, sJnt abia principal din ochiul de iarnă este bine format,schiţaţi In ochiul de lam ă, dc aceea se arată dimensionat şl evoluat (are mal multe nodurinumai ca nişte mici excrescenţe (un fol de si internodii, ca şi inflorescenţe tn stare ru­negi). Aceşti muguri au cea mai micâ sensi­ dimentară etc.), sint de regulă mai bine for­bilitate (aţă de factorii externi nefavorabili şi maţi şi cel secundari nu insă şl cei terţiari,cea mai micâ excitabilitate ; de aceva nu por­ care tn linii generale se arată prea puţin avan­nesc in vegetaţie decit atunci clnd li se cre­ tajaţi, dacă nu chiar de loc.ează condiţii speciale (tăieri de regenerare to­ Toţi mugurii vizibili sau nu, existenţi la viţatale sau parţiale, sarcină m ult prea mică faţă de vie, indiferent de organele pe care se află,de cea normală etc.). Nepornind in vegetale, provin din cei formaţi in ochii de iarnfi, si­cresc totuşi in lungimea tulpinii, rămtn adă­ tuaţi num ai la noduri pe coarda anuuM ; depostiţi sub straturile de scoarţă unde nu pot aceea la înm ulţire (butăşire, altoire etc.), sefi distruşi de ger decit num ai o dată cu scoar­ folosesc porţiuni de coardă anuală sau do lăs­ţa ; lăstarii porniţi din aceşti muguri stnt de tar cu cel puţin un nod prevăzut cu un ochiregulă infertlli. de iarnă (sau mugure de vară cu părţi dcRezultă astfel că producţia viticolă se spri­ lăstari nelcmnlflcaţi), altfel porţiunile folositejinii In principal pe existenţa şi starea de să­ tnrădăcinează dar nu emit (nu dau) lăptarinătate a mugurelui principal din ochiul de si ca atare nu pot reproduce o nouă plantă.iarnă şl in secundar pe cei laterali (secun­ Pe coarda anuală se tntilnesc, in p irţile noas­ tre, două feluri dc ochi de iarnă, unii situaţidari) şi practic de loc pe terţiari ; de aceea, la baza acesteia, apropiaţi intre ci din cauzagrija viticultorilor, ca şi a specialiştilor, se 3534
  18. 18. Intcrnodillor foarte scurte, Inctt prin aşezare coarda anuală nu m? Intllncsc In aceste cli­ţl desime desenează un fel dc Inel, dc co­ mate decit cele două categorii de ochi deroană, de nccoa sc numesc muguri (sau ochi) iarnă, mugurele terminal prezent la lăstari,coronari, care din cauza înfăţişării lor, un- alături de ceilalţi menţionaţi, lipseşte aici de pe coarda anuală.ghluloase (ascuţite) se mal numesc ţl unghiu­lari ; accştia slnt mal m ld , mal slab formaţi In accste condiţii, continuarea creşterii în fie­şl nu pornesc In vegetaţie decit după tăieri care an sc face la viţa de vie din părţile noas­«curte (In cepl sau la Inel *). tre prin ochiul de lam ă lateral (axllar), si­In afară de ochii unghiulari (coronari), pc tuat cel mal sus (mal dep;irtc de bază) rămas viabil.coarda de un an sc Intllnesc ochii aşezaţi lanoduri pe laturile coardei, pc axa acesteia, In condiţii prielnice de mediu, ochii de Iarnăde aceca se numesc ochi laterali sau axilari. sau mugurii dormlnzl pornesc In vegetaţie,Aceştia slnt adevăraţii ochi de iarnă situaţi cresc şl dau naştere la lăstari, care poartăla nodurile I —20 sau chiar mal mult, au d i­ accloaţi denum iri cu cele ale mugurilor dinmensiunile cele mal mari, pornesc In vegeta­ care provin (lă sta ri: principali — cel careţie clnd slnt sănătoşi indiferent de lungimea pornesc din mugurii principali ; secundari —coardei (cep, cordiţa sau coarda scurtă, m ijlo ­ ccl porniţi din m ugurii secundari şi lăstaricie ori lungă). terţiari sau lacomi — cel care provin din m u­In climatele cu temperaturi negative, mai co­ curi terţiari sau dormlnzi).bori te de minus 4— 5°C, mugurii din vlrful Pornind din muguri diferiţi, lăstarii au în ­lăstarilor insuficient lemnlflcaţi slnt distruşi suşiri şl caracteristici diferite, m enţinlnd Inde geruri o dată cu v lrfu rlle ; de aceca pe fapt aceleaşi diferenţieri ca şi m ugurii din caro provin, exprimate Insă m ult mai clar şl la alte dimensiuni. I.<1:tttirii principali ntlng* Ingroşare de la baza coardelor anuale.36 37
  19. 19. lungimi mal tnari şi poartă mai multe Inflo­ le subsioara cărora apar ceva mal in urmă.rescenţe faţă do cel secundari, Iar col lacom i in acelaşi fel, inceputtirile de formare a m u­(din muguri torţuiri-dorminzi) deşi au creştcri gurilor (prlmordille secundare) pc lungimeamari, răm ln dc regulii infertill chiar dacă lăstarului In crcştcrc ; Intr-o etapă mal avan­dispun de potenţă generativă. Dc aceea. Jn sată şi ceva mal tirziu, începuturile de for­practică lăstarii lacomi, deveni)! coarde, sc mare a mugurilor, alcătuite din celule merls-utilizează dc regulă la formarea (pregătirea) Icmatlce, işi formează solzii : Inii! solzul mare,elementelor de rod, din anul In curs i>cntru apoi cel mic. La adăpostul solzului mic, apă­cel viitor, ori la refacerea tulpinii sau a unor rut mai in urmă, se Connea/Jl prim ul mugureelemente do schelet, distruse prin diferite ac­ d? substoartf, cârc creşte repede şi dă naşterecidente. l-i rudimente dc noduri şi intcrnodil, de frunzeFormarea ji diferenţierea mucurilor Ia ti[a de ctc. Clnd In vlrful mugurelul mare, format celtie. Pe lăstarii principali In creştere, porniţi dinţii, Îşi fac apariţia 3 plnă la 5 Începuturidin mugurii eu acelaşi nume şi ceva mal tir- de formare a frunzelor la adăpostul solzului7.Iu pc cel secundari (de regulă unul din ccl marc îşi face apariţia al doilea mugure, şidoi din ochiul dc iarnă), ţesutul mcrlstcmatic anume cel mic ; cel doi solzi — marc şi mic —din vlrful acestora dâ naştere la organe ve- cresclnd, acoperă am bii niuguri, care împre­«etatiro (frunze, clrcel) şl mai tirziu la rele ună alcătuiesc mugurele (mugurii) dc subsi-generative (inflorescenţe şi (lori). oară (ocliii dc vară) dc pc lungimea lăstaru­Formarea mugurilor. Din vlrful dc creştere lui.a lăstarilor Iau naştere dc tim puriu, sub forma Aflaţi sub acelaşi Snveliş, ccl doi muguri crescunor um flături foarte miei, începuturile dc cu viteze diferite, m ai repede mugurele mareformare a frunzelor, num ite prjmordii primare, si mai incct cel m i c ; cresclnd mal repede, mugurele mare se transformă in vara forină-38 39
  20. 20. vară, care tn tot cursul verii lasă impresiarii sale într-un lăstar num it copil, care rea­ la exterior de inactivitate, de viaţă latentă,lizează dimensiuni diferite (mal mari cel din­ dormindă.spre mJJlocul lăstarului care li poartâ), puţind Spre deosebire de mugurele de copil, cel mareavea sau nu inflorescenţe. din ochiul de vară, care de regulă dă naştereMugurele mic, viitorul principal, format pe la lăstar in vara formării sale denum it deseama ţesutului celui mare, creşte Încet, îşi aceca şi acrii» de tură, cel mic, evoluat Încetformează rudimente de noduri şi internodii, in ochi dormind de vară, nu lăsLăreşte In ace­de frunze şi Inflorescenţe, căpătind dim en­ eaşi vară, devine după căderea frunzelor,siuni proprii solurilor sau grupelor dc soiuri ochi de iarnă, iar lăstarii devin coarde anuale,la viţa din cultură. Clnd acest mugure şi-aformat cîteva rinduri de rudimente de frunze, elemente principale de fructificare la viţa din cultură ca şi la cca sălbatică cu care lucreazăla subsioara acestora t>;i fac apariţia unul sau tăietorul.doi din cel secundari, iar lntr-o etapă şi mai Regulile după care se formează mugurii j iavansată la subsioara prim odiilor de frunz». factorii care le influenţează. Mugurii din com­ale mugurilor secundari îşi fac apariţia înce­puturile de formare ale mugurilor terţiari. plexul mugurai (ochi dc vară, dormind deComplexul acesta de muguri (ccl mic) din vară şl ochi dc Iarnă) se formează după anu­ ochiul de vară, devenit prin creştere şl dez­ mite reguli (legi chiar), de accca şi cunoaş­ voltare, mugure principal, cel secundari (1 terea lor prezintă mare interes pentru ştiinţa sau 2) formaţi la subsioara prlmordiilor dc şi practica viticolă. frunze ale celui dinţii şi ccl terţiari, apăruţi KcguUle de formare. Formarea mugurelul dor­ tn acelaşi mod pe seama celor de-al doilea, m ind de vară (a ochiului dormind) are loc In alcătuiesc Împreună complexul mugurai de la urma celui activ de vară (de copil) şl la sub­ subsioara frunzelor, nu m it şi ochi dormind de sioara frunzei celei mai de jos a acestuia, dc 4140
  21. 21. şi însuşirile prim ilor (H c^tv deseori Io p ? taceea uncie din însuşirile mugurelul acliv dc valorifica.vară, de copil, sc pot regăsi ţi în cele ale Pe lungimea lăstarilor, deveniţi coarde dupămugurelul dormind de varii. căderea frunzelor, mărimea mugurilor, gradulFormarea mugurilor începe dinspre baza lăs­ lor de evoluţie şl fertilitate.- acestora cresc de »tarilor şl continuă spre m ijlocul şi vlrful aces­ !« bară ţi virf undeva spre m ijlocul coarde­tora. Chiar dacă macroscopic lasă Impresia cu lor, chiar dacă toţi ochii dc iarnă de pc coardaprim ii muguri lnccp undeva mal sus pe lăs­ anuală slnt potenţial generativi (au însuşirea,tar, de unde continuă spre m ijloc şl bază. putinţa dc a fructifica). FiinH mal slab for­Primele porţiuni de lăstar apărute foarte de­ maţi şi dezvoltaţi, ochii dc iarnă dinspre bazăvreme (timpuriu) sint cele rămase la bază, ele sl vîrful coardei au, fată dc col dinspre m ij­poartă şi cele dinţii rudimente de muguri (în­ loc, şi rudimentele de inflorescenţe (viitoriceputuri de formare) de dimensiuni foarte re­ ciorchini) mai mici, de accea ţl strugurii slntduse, comparativ cu cele situate mai sus, cu mai mici şi mai uşori, iar producţia obţinutădimensiuni mni mari şi deci mai uşor vizi­ de la aceştia mai mică.bile. Factorii de influenţă. Pentru a se putea forma,Ochii dinspre baza lăstarilor se formează în- mugurii la viţa de vie din cultură cer anu­ir-un timp mal lung decît cei situaţi mai sus. mite condiţii, dintre care unele sînt neapăratde aceea tim pul necesar procesului de formare necesare, iar altele dc influen(ă. In rlndula mugurilor se scurtează de la bază spre m ij­ acestor condiţii sc num ără factorii de mediu,loc şi vlrf (mugurii se formează mai repede). solul şi tehnologia aplicată viţei de vie. Factorii dc mediu prielnici (căldură, um idi­Formarea mugurilor situaţi mai sus pe lăs­ tate, lum ina etc.) ajută creşterea normală *itari are loc In prezenta celor existenţi, si­ lăstarilor, formarea mucurilor pe lăstari şltuaţi mai Jos, de aoeca cel in formare cuprind 4342
  22. 22. evolufia acestora, maturarea rodului a lem­ formează la timp şi bine mugurii pe lăstarinului ca şi pregătirea mugurilor pentru ler- (Allgot6, Fetească albă şl regală. Rlesling Ita­nare (in condiţiile noastre de climă). Căldu­ lian etc.), altele tirziu şi numai in mică m ă ­rile prea mari, Însoţite de lipsa sau insufi­ sură cel roditori (Klş-MIş etc.).cienţa um idităţii şi cele reduse din anii mai Rezultă aţtfcl c3 stă Tn putinţa om ului, a spe­reci, creşterile puternice sau prea slabe ale cialistului, să aleagă locurile, tehnologia şi so­lăstarilor impicdlcă formare;! normală a m u­ lurile cele mal potrivite, spre a le utilizagurilor pe lungimea lăstarilor, a coardelor de (folosi) cil mal bine, mai chibzuit in scopurimai tirziu. practice, ale producţiei dc struguri.Tehnologia corespunzătoare (tăieri corecte, chib­ Totdeauna, creşterile normale (nu prea încet,zuite, combaterea bolilor ţl dăunătorilor, asigu­ dar nici prea repede) ale lăstarilor de viţărarea um idităţii In sol şl a unei fertilităţi po­ ajută in aceeaşi măsură formarea normală atrivite in sol etc.), favorizează procesul de for­ mugurilor pe lungimea acestora, Însoţită şlmare a mugurilor Iar cea nepotrivită (tăieri in ­ de formarea normală a rudimentelor de in ­corecte, eu sarcini prea mari sau prea mici, sol florescenţe tn m uguri, de aceea spre acesteade sub vie neîngrijit, bătătorit ori Imburule- trebuie aţintită grija viticultorilor.nat, atac de boli şi dăunători, insăcetarea so­ Diferenţierea mugurilor. M ărimea producţieilului etc.), il defavorizează ; de aceea in p ri­ de struguri şi in bună măsură calitatea el.m ul caz se obţin rezultate bune şi ncmulţu- depind Iniţial de modul cum se plămădescmitoare, ori slabe in cel dc-al doilea. mai Intii şi se valorifică mai in urm ă înce­Soiurile de viţe din cultură au nevoi diferite puturile de formare a rudimentelor de inflo­ pentru a-şi forma mugurii şi mai ales pentru rescenţe în muguri, de factorii sau condiţiile a-şi putea forma şi rudimentele organelor de necesare acestui proccs ; de aceea cunoaşterea fructificare In muguri ; de aceea unele soiuri diferenţierii mugurilor de rod, a factorilor ho-44 45
  23. 23. W rit ori şi a tim pului clnd arc loc, prezintă in ­teres deosebit pentru ştiinţa şi practica viti­ In etapa de diferenţiere apar. se formează şicolă. In procesul dc diferenţiere interesează sc dezvoltă rudimentele dc Inflorescenţe inmecanismul după care sc desfăşoară, factorii muguri. în linii mari. mecanismul sc desfă­cure it ajută .ţi cei care II stinjenesc. şoară schematic a stfe l: conul de creştere dinI.a nivelul cunoştinţelor actuale, mecanismul virful lăstarului sc împarte, la un moment dat,diferenţierii rudimentelor de inflorescenţe tn în două părţi din care una, cea asemănătoaremugurii din care pornesc lăstarii roditori, se cu o emisferă, cresclnd monopodlal * şi apla-desfăşoară In două etape şi anume : etapa pre­ tizlndu-so (turtindu-se) pe laturi, reprezintăgătitoare şi cc.) dc diferenţiere propriu-zisă. rudim entul unei viitoare injlore.ţccnfe; dacăîn etapa pregătitoare are loc pregătirea celu­ această emisferă creşte simpodial **, iar vlrfuilelor din (esuturile meristematicc (dc în m u l­ apare ascuţit, în loc de rotunjit, reprezintăţire) ale conului de creştere. Sistemul hormo­ rudim entul unui cfrcol. Prin urmare, din celenal prin raporturile dintre componente, orien­ două păr{i in care s-a despărţit conul de creş­tează metabolismul protopiasmei şi al sucului tere, una s-a transformat in rudiment de in­celular, din ţesuturile şi celulele conului dc florescenţă sau dc cîrcel, după condiţii, iarcreştere, spre o nouă direcţie, decit cea an­ alta, cea rămasă, continuă creşterea şl alun-terioară, clnd acestea doblndesc şi o hoiui ca- girea axului mugurai.litatc, O nouă însuşire, asigurind astfel prima Cresclnd, rudimentul de inflorescenţă dă naş­treaptă din etapa pregătitoare şi anume i«- tere la rachfs; pe acesta, Intr-o etapă maiducţia, adică pregătirea pentru treapta u rm ă­toare num ită iniţiere, începuturile de formare * Creştere continuă a axului principal a tul­a rudimentelor de inflorescenţe şi nu apariţia pinii.acestora, cum s-ar putea Înţelege. ** Creştere discontinuă, prin uzurpare suc­ cesivă a vlrfulul.46 47
  24. 24. avansată, încep să apară mici um flături (ex* rlcă sc transformă In rudiment de Inflores­crescenţe) care reprezintă începuturile de for­ cenţă, altfel evoluează In rudiment de c lrc e l;mare a ramificaţiilor de ordinul i n t l l ; mal a doua criză coincldc cu apariţia negilor (um ­tirziu îşi fac apariţia pe accstca începuturile flăturilor) pe raliis şi hotărăşte num ărul ra ­ramificaţiilor de ordinul doi şi pe acestca cele m ificaţiilor acestuia iar a treia, num ărul b u ­de ordinul trei clnd evoluţia rudimentelor de ton ilor florali.inflorescenţă se Inchclc tn anul In curs. Intervalul de timp, din cursul perioadei dePe burletul (umflătura) ultim ilor ramificaţii vegetaţie, in cadrul căreia are loc procesul deîncepe In prim ăvară formarea părţilor florii formare şl de diferenţiere a mugurilor la vlţsde la exterior (periferie) spre interior: sepa- de vie, interesează In aceeaşi măsură ştiinţalele sudate la vlrf, petalele, androceul (stami- si practica viticolă, In zonele climatice In carenele) şi glneceul (partea femei as c ă ); grăunţii condiţiile de mediu favorabile se întrunesc maide polen din antere ating dimensiunile m a­ de tim puriu, formarea şl diferenţierea mugu-xime şi maturitatea acestora la cca 7 săptă- illor au loc de asemenea mai tim puriu şl in ­m ini de la apariţia frunzelor pc lăstari, rlndstnt apţi pentru germinare. vers. Faptele arată că procesul de formare şiEtapelor din cursul diferenţierii le corespund de diferenţiere începe din^ m ai-lunie/In pri­anumite momente de cotitură num ite crize, a mele zone şi d in ţ lunie-lulle /ln ultimele. Dacăcăror cunoaştere prezintă mare importanţă mugurii se formează şi măT devreme, diferen­ştiinţifică şi practică. Prim a criză corespunde ţierea are loc ceva mai tirziu ; pentru muguriimomentului clnd conul de creştere se desparte din zona inflorescenţelor pe lăstar, diferen­In cele două p ă r ţ i; dacă In acest moment ţierea are loc la unele soiuri concomitent cucondiţiile necesare şi In p rim ul rlnd cele dtf InTloritul (ex. la Aligote), la altele cu faza dehrănlre stnt corespunzătoare, partea cmlsfe- creştere a boabelor (ex. Tămlinasă) sau fti cea48 4 !)
  25. 25. lrcţjeitirea biologică reprezintă, in complexuldo coaccre a lor, cum au arătat cercetările de factori, condiţia fundam entală (de bază) iode la noi din ţară si cele din alte fări. prezenta şi pe seama căreia se valorifică oriDurata procesului dc diferenţiere, socotit din se pot valorifica ceilalţi factori. Prin pregăti­momentul despărţirii In două a conului de rea biologică celulele din conul de creştere acreştere şi pină la formarea bureletului, d u ­rează 30— 90 z ile ; prim a inflorescenţă se for­ lăstarului şi ţesuturile formate din acestea do- blndesc Inxuşirca de a putea forma rudimentemează intr-un timp mai lung (cca 30 zile), iarurmătoarele succcsiv (pe rlnd), intr-unui mni de inflorescenţe, calitate nouă absolut nece­scurt (cca 20 zile). sară Iii plantele ieşite din săminţă şi într-unCunoscînd intervalul de tim p în care are loc mod oarecum asemănător la cele din buta.jlprocesul de formare şi de diferenţiere a m u ­ altoiţi sau nu.gurilor pc lungimea lăstarului, ordinea in care Condiţiile de mediu, în cadrul cărora are locare loc şi crizele ce se Ivesc, se poate inter­ procesul de diferenţiere, trebuie să fie favo­veni din tim p pentru asigurarea (snu crearea) rabile dacă nu chiar optime. Calitatea com­condiţiilor necesare, favorlzindu-1. ponenţilor climatici (lumina, alternanţa lu-/•actorii (eonciiftilej carc influenţează diferen­ mină-lntuneric, căldura, umiditatea etc.) >iţierea mugurilor la viţa de vie din cufrurâ. raporturile dintre aceştia se schimbă cu ano­Procesul de diferenţiere a mugurilor, timpul tim purile şi cu zonele climatice pe glob, de-cînd are loc, durata şi intensitatea sa, slnt tcrminlnd in unele regiuni realizarea mal de­influenţate şi determinate de un complex de vreme (mal spre sflrşit de prim ăvară) a facto­factori (sau de condiţii) intre care pregătirea rilor climatici in optim, iar tn altele mai tir­biologică, condiţiile externe, soiul de viţă, hră- ziu ; de aceea, tn cazul tntii diferenţierea arenirea Îndestulătoare şi iuţeala de creştere a loc mai dc tim puriu şi chiar dinspre bazalăstarilor, deţin rol principal. 5150
  26. 26. lăstarilor, mal tirziu şl ceva mal sus in cel Diferenţierea reclamă, pe ltngâ lum ină şl căl­de-al doilea. dură şi o anumită um iilitatc in sol, aer şl InDintre (actorii climafict, temperatura (căldura) plantă, altfel este stlnjenită, realizabilă Intreşi luminozitatea, la cnrc *e adaugă .ţi u m id i­ anumite valori şi prin Irigare.tatea, Joacă rol principal. Soiurile dc vl(ă din cultură au cerinţe dife­ rite pentru diferenţierea mugurilor potrivitObservaţiile practice, confirmate de ştiinţă, auarătat că vitele aflate la umbra unor arbori cu natura l o r ; soiul Muscat Alexandri, for­sau chiar la semlumbră (lum ină insuficientă) mat in zone mai calde, (şl diferenţiază mugu­nu rodesc, Iar cind (nc struguri aceştia Blnt rii la căldură mal mare (dc la 25®C) In timpmult prea mici şl de regulă mal acri decit cel ce Riesling Italian la una mal mică (20°C).de la acckişl sol aflat la lum ină îndestulă­ I.um lna şi căldura care o însoţeşte, ajută sautoare. Faptele arată că Intre indicele helloter- nu diferenţierea In prezenta unei anumitemlc * şi (orirtarea rudimentelor dc Inflores­ u m id ilifi fiziologice j umiditatea fiziologicăcenţe In muguri există o legătură directă ; m ărită ori micşorată, faţă de cea necesarălum ină ;] căldură mal m ultă înseamnă In ace­ (optimă) împiedică dKerenţierea, cn dealtfel şl celelalte fenomene din viata vitei dc vie.leaşi condiţii şi diferenţiere m ai bună şl In ­vers. Sc arată că diferenţierea are loc Intre Vigoarea soiurilor şl m al ales cca a Msfortîoranumite lim ite dc temperatură, considerate ca influenţează, In prezenta celorlalţi factori, d i­optime (20— 30”C rar mal nr.ult sau mal ferenţierea mugurilor ; vigoarea prea mare oripuţin). prea mică a butucului şi cu deosebire a lăs­ tarilor împiedică (stlnjcneşte) diferenţierea, iar cea potrivită o ajută (stim ulează); de aceea,• Produs dintre lum ină şi temperatură, expri­mat In cifre. Ijutucllor din plantaţie şl mal ales lăstarilor32 53
  27. 27. dc pc aceştia li sc asigură, prin îngrijiri oriprin alegerea soiurilor, o vigoare potrivită. In tim pul diferenţierii, viţa de vie trebuieintre viteza de creştcrr a lăstarilor şi dife­ neapărat să fie asigurată cu hrană îndestulă­renţierea mugurilor există o strlnsă legătură ; toare In care să sc afle principalele compo­vitezele de creşterc prea mari ori prea mici, nente (părţile din care este alcătuită) tn anu­stlnjenesc diferenţierea mugurilor. Iar cele mite rapoarte (mărimi) unele faţă dc altele-potrivite o ajută ; de aceca, prin îngrijiri date Insuficienţa hranei sau a unora dintre cle­viţelor se reglează viteza de creştere a lăsta­ mentele care o alcătuiesc stlnjenesc formarearilor pc bntuc. noilor rudimente de inflorescenţe In muguriPe lingă factorii climatici şi soiul de viţă cu şi determină darea Înapoi a celor existente şicerinţele sale, diferenţierea mucurilor esle chiar transformarea acestora In ctreel, maistrlns legală şi de sol fjl subsol), cu InsU-yirlli? ales In timpul dezm ug urltului; la aceeaşi si­sale. Este dovedit acum că o bună stare de tuaţie se ajunge şi In cazul hrânlrii prea abun­fcrtilitito (dc asigurare cu apă şi hrană) n dente sau cu multe îngrăşăminte azotate.solului, asigură o diferenţiere normală a m u­ Pe lingă factorii dc clim ă, sol (odaricl) şi so­gurilor dc rod şi dim potrivă, una prea bună iul de viţă cultivat, diferenţierea mugurilorsau neîndestulătoare o stlnjcneşte. Fertilizările este influenţată In mare mtlsurd jl de îngri­unilaterale (cu un singur element) şl îndeosebi jirile date, Intre care tăierile prin mărimeacu azot, grăbcsc prea m ult creşterea In păgubi sarcinii de ochi şi de lăstari rezervată pediferenţierii; de aceea, după starea de apro­ butuc şi modul de conducere a coardelor (lavizionare a solului sc aplică fertilizarea avlnd tăierile mixte ori lungi) lăsate pc butuc dupăgrijă totdeauna ca aceasta să cuprindă ele­ tăiere joacă un mare rol. Sarcinile prea marimentele hrănitoare In proporţiile (cantităţile) de ochi şi de lăstari, ca şi cele prea mici de­cerute de viţa de vie. zavantajează diferenţierea, iar cele normale, bine stabilite faţă dc puterea viţelor, o avan­54 55
  28. 28. tajează. Conduecrea coardelor rectilinie (dreap­ (cx. Klş-Miş). In mugurii de pe treimea infe­tă) orientată tn sus stlnjeneştc diferenţierea, rioară a lăstarului, diferenţierea se Încheie InIar cea curbilinie (îndoită, in cerc ori arc de primele două luni de vară. In tim p ce pentruccrc) o ajută. cei mai de sus se continuă încă tim p deDiferenţierea mugurilor are loc Intr-un anu­ 1— luni. 2m it interval dc timp, a cărui cunoaştere îngă­ Diferenţierea mugurilor o dată Încheiată Induie omului să intervină prin îngrijirile date toamnă se pare, după datele de pînă acum,viţel, spre a o ajuta. că noi rudimente de Inflorescenţe In acelaşiFaptele arată că ia scurt tim p după apariţia muguri nu se mal formează in prim ăvara ur-macroscopicu a mugurilor de subsioară pe lăs­ irătoare, chiar dacă se constată acum un sportari, Începe şl continuă diferenţierea acestora de inflorescenţe. Prin netndebtulore cu hranăpe soluri şi grupe de soiuri. Intervalul de timp parte din inflorescenţe formate so pot trans­In care se încadrează (cuprinde) diferenţierea, forma In clrcei. Prin Îngrijirile date în acestIn condiţiile noastre şl la actualele soiuri de tim p (mal ales prin tăieri) se poate prdnttm-viţă roditoare, variază îr»tr« sftrţit de mai, pina transformarea rudimentelor de inflores­început dc iunif:, şi durează plnă spre s/rrjit cenţe In cîrcei.de august şi prim a jum ătate a lun ii septem­ In prim ăvara următoare se continuă. In m u ­ brie, rar mai devreme sau mal tirziu. Cea mai gurii din ochi de iarnă, creşterile rudimente­mare parte dintre soiuri diferenţiază în lunile lor existente, se desăvîr.şesc cele de formarede vară. a butonilor florali şi a organelor din interio­ La unele soluri începutul diferenţierii are loc rul acestora, androceu (partea bărbătească) ţi după cca 40 zile de la dezinugurit (ex. Mer- gineceu (partea femeiască). lot), la altele o dată cu Înfloritul (ex. Allgoti*, Cunosclnd, pe soiuri şl grupe de soiuri, inter­ Riesllng etc.), m u cu coacerea strugurilor valul de timp In care se petrece diferenţierea56 57
  29. 29. m uguiilor, practica vltirolă o poate ajuta prin (a celui de copil), care In aceeaşi vară dă naş­Îngrijirile aplicatc clnd şi cum trebuie. tere la copil (lăstar de .subsioară). • La scurt tim p după Începutul de formare a mugurelul de copil, la baza acestuia /sauC IC L U L B IO L O G IC A L O C H IU L U I DE IA RN Ă alăturat Iul) Începe şl continuă sub acelaşi în ­Deşi m ult mai complex şl mal complicat decit veliş, dar In ritm m ult mal lent, formarea inu-se înfăţişează *, ciclul biologic al mugurelul dc Kurelul dormind de r a r i — cel principal ; iniarnă, simplificat mult. poate Ii schiţat astfel : tim p de cca două luni acesta continuă să • Primăvara, după ce temperatura aerului, in crească lent — Îşi schiţează citevn rudimenteprezenţii celorlalte condiţii necesare (umiditate dc noduri şi lnternodil, rudimente de frunzesuficientă, activizarea complexului enzimohor- si de inflorescenţe, după care spre sflrşit dcmonal etc.), atinge şl depăşeşte zero de creş­ vară, început de toamnă, Intră In repaus gatatere ( 10°C), Încep şi se intensifică procesele de format.creştere Intramugural (din mugure), ochiul de ţ In cursul formării şi diferenţierii sub înve­Iarnă sc deschide (dezmugureşte), se iveşte d in­ lişul iniţial, la baza sa ori alăturat, Îşi factre solzi şi vlrful de creştere al mugurelui apariţia şl continuă să crească şl mal lent 1principal, care prin creştere dă naştere lăsta­ sau 2 muguri secundari care de asemenea îşirului cu acelaşi nume (lăstar principal). schiţează, dar In măsură mal redusă, aceleaşi• Din mal-lunle pe lăstarul principal in creş­ Începuturi de ru d im e nte ; ceva mal tirziu. intere (şi pe cel secundari In lipsa celui princi­ vecinătatea acestora se schiţează tot sub ace­pal) începe şi continuă, la subsioara frunzelor, laşi înveliş şi începuturile de formare a m ugu­procesul de formare a mugurelul activ de vară rilor terţiari. 0 Complexul acesta de muguri (principali, se­ cundari şl terţiari) apărut, format şi diferen-• La prim a vedere58 50
  30. 30. ţiat In Interiorul aceluiaşi înveliş (intramugu-rnl), aflat la subsioara frunzelor, lasă Impresiala exterior dc Inactivitate, dc som nolent, deaceea I se spune mugure dormind de vară. Ciclul biologic al ochiului d iarnă,După intrarea In repaus (sitrşit de vară) şicăderea frunzelor, atest mugure poartă n u ­mele de ochi de iurnă, stare în care rărr.Ine cpeste iarnă (Iernează) plnă tn prim ăvara v ii­toare, clnd ciclul sc încheie relulndu-se, darcu alţi muguri formaţi din acesta (Mg. I).FO RM AŢIU N ILE LEM N O ASE LA VIŢA DIN C U LTU R ĂLa o plantă de viţă cultivată se intllncsc In fondacclcaşl formaţiuni lemnoase ca şi la una sălba­tică de aceeaşi vtrstă sau la una cultivată pcarbori, dar nesupusă tăierilor; diferentele careapar şi le deosebesc pe uncie dc altele se re­feră mai m ult la dimensiuni, la lipsa unorafi In principal la denumirile convenţionale,atribuite de viticultori, preluate in scrieri, inpractica viticolă şi utilizate ca atare.60
  31. 31. La viţa din cultură, înălţim ea tuipincl sc sta­ La vifele altoite pc tulpină, se intilneşte por­bileşte anterior (înainte) formarii plantei (sau ţiunea punctului de altoire*, deasupra căruiabutucului) şt sc realizează In tim pul său prin tulpina este m ult Îngroşată, mai ales in zonamijlocirca talerilor „dc fo rm a re "; de aceca. protejată ; tulpina scurtată m ult (20— 30 cm)fa ţii dc cca de la viţa sălbatică, are şi dim en­ Ia aceste viţe, Împreună cu Îngroparea, reducsiuni mici şi foarte mici, prevăzute de om şi partea supraterestră (deasupra păm intului) ddeterminate in principal dc factorii climatici tulpinii la o simplă buturuyă, formaţiune careşi economia producţiei dc struguri. nu se intilneşte la cele nealtoitc.Tn zonele cu ierni calde şl moderate li sc re­ Coroana, rărită şi redusă prin tăieri anuale,zervă viţelor cultivate tulpini mai inalte — este m ult mal mică la viţele cultivate faţă de]f50— 3,00 m, rar mai mult), sau mai puţin şi cele sălbatice, dc aceca in componenţa sa scmal Joase (0,20— 0,30 m, rar mai mult) in cele fntilnesc şl mal puţine formaţiuni multinnudlccu ierni mai aspre spre a u^?ura protecţia peste (bătrlne) şi anuale.iarnă (Îngropatul); chiar şi in aceste zone, pe La o viţă din cultură nctăiată Incă sc intil-pante adăpostite, bine expuse etc., existlnd con­ nesc in coroană anum ite formaţiuni care odiţii pentru cultura neprotejată, înălţim ea tul­ compun, cu denumiri strict convenţionale atri­pinii oscilează intre 0.8— 1,50 ni, rar mai mult. buite de către viticultori, acceptate preluateIn acclcaşi zone, grosimea tulpinii variază in ­ in scris, in vorbire şi folosite in practică cutre 5— 6 şl 10—20 cm in diametru şi chiar mai acelaşi înţeles.m ult la viţele din zona neprotejată, peste iarnăşi mai m ult ori mal puţin la cele din zona • Această porţiune este, ca orice cicatrice, ranăde cultură protejată. vindecată, mai sensibilă la ger şi la secetă, de aceea se apără prin muşuroi re.62 G3
  32. 32. Hamurile principale dc schelet, pornite din tn ani diferiţi ; sint rigide şi îndeplinesc ace­tulpină, indiferent de înălţim ea sa, sau prin laşi rol In coroană întocmai ca braţele şl co­îndoirea acesteia poartă num iri diferite după toarele. Cordoanele orizontale mal des Intll-lungimea pe care o au, scurtată prin tă ie r i: nlte, au lungim i diferite, după cum slnt unibraţe, cotoare, cordoane. sau bilaterale; primele au de regulă lungimeUrâţele slnt porţiuni de ramuri principale mai practic egală cu distanţa Intre viţe pe rlndtinere fată de tulpina din care provin, scur­ (cca 120 cm), Iar cele dc-al doilea, cu ju m ă­tate prin tAieri la 50, G la 100 cm, rar mai O tatea aceleiaşi distanţe (cca 50— C0 cm). For­m u lt*, stnt rigide (tari, neelastice), au gro­ maţiunile multianuale (braţe, cotoare şi cor­simea .ţi vlrsta ramurilor din care provin şi doane) pot avea pe butuc, durata de viaţăsusţin toate celelalte formaţiuni lemnoase, ve­ permanenta sau temporară ; In cazul Intii d u ­getative, inclusiv strugurii. rează cit tulpina şl nu se înlocuiesc, iar InCotoarele provin din actieaţi ramuri, au cel de-al doilea durează mal puţin şt se Înlo­aceeaşi grosimi-, virstă, rigiditate şi îndepli­ cuiesc o dală la 8— 10 ani, rar la mai mulţinesc acelaşi rol pe butuc Inşii slnt mai scurtp sau mal puţini.decit braţele, avlnd do regulă 30— 45 cm rar Pe ramurile principale pornesc succesiv (pomal m ult sau mal puţin. rlnd) unele din altele, formaţiuni mal tinere cuCordoanele slnt porţiuni de tulpini, clnd pro­ ctte un an, care In mod obişnuit poartă nu­vin din Îndoirea şi scurtarea acestora, sau de mele de coarrfe, cu însuşiri şi caracteristiciramuri principale, unitare sau nu ca vlrstă proprii.dupâ cum s-au obţinut Intr-un singur an sau Coardele de doi ţi de un an, prezintă interes cu totul deosebit pentru ştiinţa şl practica* Lungimea braţelor depinde In principal dedistanţa Intre butuci pe rlnd. viticolă şi mai ales in ştiinţa şi practica lălr-64 65
  33. 33. rilor „In uscat" la vita din cultură ; de âcvwa, cele mai corespunzătoare, iar grosimile de 7—trebuie bine cunoscute sub toate aspectele. 10 ni (In diametru), chiar dacă aceasta osci­Coardele de doi ani, numite ţi punţi de rod, lează Intre 6— 12 mm, rar m ai m ult sau maipurtătoare de organe roditoare, au dimensiuni pu(in.variabile, 1,20— 1,50 plnă la 1,80—2,00 m lu n ­ Coardele anuale sint compuse din noduri şlgime, rar mal m ult sau mal puţin şi 14—24 mm internodii (clmpuri, mentale) bine distincte;grosime, rar mal mult. Au nodurile şterse, nu la noduri se află ochii de iarnd (căpuşe) pur­prezintă muguri de iarnă şi nici circei sau tători de rod, de m ărim i diferite. Scoar(a detămăşi|e de ale acestora ori de ale struguri­ pe coardele anuale este colorată diferit plnălor ; au scoart^ plesnită şi culoare comună la venirea iernii, după care se uniformizează.(aceeaşi la toate solurile). Pe lingă cel de sus­ Coardele anuale prezintă şl alte caracteristiciţinere a celor anuale, coardele de doi ani în­ pe care Insă nu le mal am intim aici.deplinesc şi rolul unor locuri de depunere a Nu toate elementele lemnoase se Intilnesc perezervelor de hrană. Ele, sau o parte din aces­ una şi aceeaşi plantă de viţă, mal ales dintea, se înlătură şl s.e scurtează prin tăieri, fiind cele multianuale şi chiar a n u a le ; la uneleşi mal temporare decît braţele ţi cotoarele. plante (sau butuci) se lnttlnesc sau nu braţeCoarde anuale, provenite din lăstari lemnlfi- ori cotoare, ori acestea Împreună, la altelecati după căderea frunzelor, au lungim i ea- ■cordoane, după forma de conducere şi slite-riabile : 1,00—3,00 m, lungim i mal mari san nm l de tăiere practicat şi impus de asprimeamal mici indică sarcini de ochi nepotrivite pe iernilor.butuc, In cazul intli mal mari decît puterea In zonele do cultură protejată peste tarnl. Inbutucului şi m ult prea mici In cel de-al doi­ care partea supraterestră a plantei de viţă estelea. De fapt lungimile de 1,20— 1,80 m reali­ ţinută cit mul aproape de păm int (de supra­zate pe butuc Sn perioada de vegetaţie sint faţa solului) sc Sntllnesc pe acelaşi b u tu c ;66 f>7
  34. 34. buturuga cu partea de sus lăţită mult şi coarde părţi ca la viţele din zonele de cultură nepro­anuale pornite de pe aceasta ; buturuga pre­ tejată, la care se adaugă prezenţa, pe tulpină,văzută cu cotoare şi porţiuni mici (scurte) de In apropierea solului a două sau patru coardelemn de doi ani pe care se află coardele anuale pornite dintr-o porţiune mică de lemnanuale. de doi ani (cep de siguranţă).tn climatele de cultură neprotejată peste iarnă, Elementele (form aţiunile) lemnoase in liinitc lapartea supraterestră a viţel de vie este situată, v ii» de vle după tăiere ţi denumirile acestora.de către viticultori, mal departe do suprafaţa Elementele lemnoase existente pe o plantă desolului (2,00— 3,00 m ţi chiar mal mult), iar in viţă de vlc din cultură, in perioada de viaţăpărţile noastre Ia 0,80— 1,20 m rar mal mult. latentă suferă u n d e modificări, prin tăierileIn aceste situaţii, ia partea supraterestră a tn uscat, numeric şi dimensional, după careaceleiaşi plante de viţă, se deosebesc : Işl păstrează sau nu denumirile anterioare. De * tulpina, de înălţim i diferite, cu zona punc­ regula îşi menţin denum irile elementele multl-tului de altoire şi gilma (sau gllca), braţele sau anuale, dar pot fl mlcşoratc. Iar cele de doicotoarele şl porţiuni scurte de lemn de doi ani şi m ai ales de un an se micşorează numericde pe care pornesc coardele anuale ; şi sc scurtează, după care doblndesc noi de­ * tulpina de aceleaşi înălţim i, cu zona punc­ num iri convenţionale, atribuite de viticultori.tului de altoire şi gilma, cordoane orizontal* Numeric, braţele şl cotoarele se micşorează(uni sau bilaterale, etajate sau nu, mal rar numai atunci etnd unul sau altul dintre acesteverticale (In prelungirea tulpinii), cu porţiuni elemente au Im bătrinlt prea m ult ori nu asi­mici de lemn de doi ani, de pe care pornesc gură pornirea normală a lăstarilor ; paralel c’lcoardele anuale. această micşorare se transformă uneori prinîn zonele de cultură « ’mfprolcjflM peste iarnă, scurWrl unele braţe In cotoare, iar coardelese Intllnesc, la partea supraterestră, aceleaşi de doi ani se micşorează numeric.68 69
  35. 35. r Coardele anuale sJnt clcnuntelc lemnoase, asu­ acestui cep este cea roditoare, deoarece lăstarii pra cărora se operează cel m ai mult prin mic­ porniţi din ochii săi dc iarnă sint purtători de şorare numerică şl prin scurtarea color rămase rod, de aceea formaţiunile acestea se numesc pe butuc după taiere, cînd acestea do!>Indesc cepl de rod- noile denumiri convenţionale. In cadrul ares- • Cordiţa, cum arată şi numele, este o por­ tora apar, după tăiere, denumirile de cep. cor- ţiune dintr-o coardă de rod scurtată la 4—7 diţă, călăraş, coarda de rod, veriga de rod fi ochi, adică o coardă scurtă num ită cordlţă. Ca bici. formaţiune (clement) de producţie, cordiţa se Unele dintre aceste clemente, cu denumiri con­ intilneste de regulă la sistemul de tăiere mixt, venţionale, sint destinate să poarte rod in anul cind num ărul coardelor de rod este mai mte in curs, iar altele să formeze viitoarele ele­ decit cel care trebuie lăsat pe b u tu c ; in acest caz serveşte la completarea încărcăturii (sarci­ mente roditoare; de aceea se şi grupează in nii de ro d ); mal des cordiţa de rod se Intîlneşte elemente dc producţie, şi elemente dc formare- pc cordoanele orizontale şi verticale care prin In rindul elementelor purtătoare de rod se nu­ m ărim i (4—7 ochi) şi rigiditate evită circuitul, m ără : cepul, cordea, călăraşul şi coarda de ca neavtnd obiect. Ca aşezare, cordiţa de rod rod. se află cit mai aproape de butuc (ori de scau­ • Cepul de rod provine dintr-o coardă anuală nul său). purtătoare de rod scurtată la 1— 3 ochi de Călăraşul, ca formaţiune roditoare, este o por­ iarnă ; aceştia sc* folosesc in practică la tăie­ ţiune de coardă roditoare scurtată la acelaşi rile scurte, la sistemul dc tăiere scurt, la tă ­ num ăr de ochi ca şi cordiţa, adică tot la 4— 7, ierile scurte aplicate pe cordoanele orizontale avind şi aceeaşi funcţie pe butuc, asigurarea bl şi unilaterale, la cele verticale etajate etc. producţiei. Provenind dlntr-o coardă de rod Funcţia principală, daii nu chiar exclusivă, i este şi el roditor. Deosebirea dintre călăraş 70 71
  36. 36. şi cordifâ constă numai in poziţia sa Pe bu de rod poartă la rindul său diferite num iri con­tuc ; totdeauna călăraşul :> găseşte pe puntea e venţionale • şi anume :de rod sltu«it In urma coardei de rod de pe — Coardă <te rod scurfrr, rezultată dlntr-oaceeaşi punte. Şl călăraşul, întocmai ca şl cor- coardă anuală de rod, scurtată la 8— 11 ochi,dlţa, serveşte la completarea sarcinii de ochi,ţinind loc unei coarde care lipseşte ori este rar mai mult, folosită m al ales la solurile demal scurtă decit trebuie (mai lungă de 8 ochi viţă roditoare cu vigoare mică (e x .: Traminer,de iarnă), coarda de rod «ltuată înaintea că­ Muscat Ottonel etc.), situate pe terenuri mallăraşului are lungimea m inim ă de 8 ochi. slab fertile etc.Coarda de rod, din care provin prin scurtare — Coardă de rod mijlocie, obţinută din aceeaşicelelalte elemente lemnoase de rod, este o coardă anuală, scurtată Insă la 12— 14 ochi decoardă anuală, de lungimi diferite, situată obli­ iarnă, rar mal mult, se utilizează In practicăgatoriu pe o coardă de doi ani, pe o punte la solurile de viţă cu vigoare (putere de creş­de rod, care la rindu-1 poate avea diferite lun­ tere) mijlocie (e x .: Merlot, Rtesling italian.gimi. Pentru a fi roditoare, coarda de rod tre­ Chasselas, Regina viilor etc.). Singură sau inbuie să pornească neapărat dintr-o porţiune combinaţie, se Intllneştc mal alos la sistemulcit de mică de lemn de doi ani, care face le­ dc tăiere m ixt şl prea puţin la cel lung.gătura intre ea (coarda de rod) şl temnul maibătrin de pe planta de viţă (sau de pe butuc). * N um ărul de ochi de Inrnă, după cârc se de­Coarda de rod reprezintă formaţiunea princi­ numesc formaţiunile (elementele) lemnoase ro­pală de rod la sistemele dc tăiere lung şi mixt, ditoare, este relativ, cu o diferenţă In plusultim ul fiind şl cel mai răsplndlt In practica sau In minus de 1—2 ochi de iarnă, cum seviticolă. După lungime, socotită In num ăr de constată adesea in scrieri ; această diferenţă nu afectează insă denumirile şi nici înţelesul aces­o<-hl de Iarnă, rezervaţi după tăiere, coarda tora.72 7;i
  37. 37. — Coarda de rod lungă, este formaţiunea ro­ Coarda anuală din care se rezervă (de regulă)ditoare cea mai lungă inttlnită in practică, ob­ cepul dc inlocuire, porneşte nu din ochi de iar­ţinută din aceeaşi coardă anuală scurtata la nă, ci din ccl dorminzi, situaţi cit mai spre baz:i 15— 18 do ochi de iarnă, rar mai mult. Se in- butucului şi pe punţile dc rod la plantaţiiletllneşte dc obicei la sistemul dc tăiere lung, din zena protejată peste iarnă, pc cordoanedar mai ales Ia cel m ixt şi la soiurile cu vi­ orizontale sau verticale şi pe cotoare la cclegoare mare (Fetească albă şi neagră. Cardi­ din zona neprotejată şi semiprotejată.nal, Italia, ATuz-Ali etc.)- Rolul principal al ce/ntlui de inlocuire esie celtn zonele dc cultură protejată peste iarnă, cu de formare a lem nului de rod pentru anulsoiuri puţin viguroase situate pe terenuri cu viitor, care ii va înlocui pe cet din anul infertilitate mai mică se utilizează mal ales curs care rodeşte ; de aceea i se spune cep dccoarde scurte şi mijlocii, iar In cele semlpro- înlocuire. In lipsa coardelor anuale pornitetejate şl neprotejate, mai des cordlţe şi cepl din muguri dorminzi, cepii dc inlocuire sc potde rod po cordoane orizontale şi verticale, rezerva şi din coarde roditoare. Din cauza vi­simple sau etajate, ori coarde m ijlocii la soiu­rile mai viguroase ori cu tulpini relativ înalte gorii lor, coardelor anuale pornite din muguri(80— 100 cm, rar mai mult). dorminzi ii se mai spun lacome * şi din aces­In grupa elementelor de formare sc numără tea se caută mai ales a se rezerva cepi dein principat cepii de fulocuire, la care se înlocuire.adaugă : ccl de rezervă şi cel de coborlre.Cepul de tnlocuire, ore acelaşi Înţeles con en- * Coarda lacomă poate să nu provină neapăratţional ca şi cel de rod, provine tot dintr-o din muguri dorminzi ci şi din ochii dc iarnă la sarcini prea mici faţă de puterea v iţe lo r;coardă anuală, dar de regulă neroditoare, por­ lacom sau buiac se referă la creşterea rapidănită insă nu din lemn dc doi ani, ci mai bâltin. ţi la dimensiuni mai mari decit cele obişnuite.74 75
  38. 38. CVpttl dc rezervă provine dlntr-o coardă anuală guri dormlnzl *au Iniţial orii! de Iarnă, apoipornită de pe porţiunea tulpinii aflată tn apro­ cepl din cepl) situată cit mal aproape de sol,pierea solului (pămtntulul) sau spre baza ele­ cu funcţia de a forma lemnul necesar înlocuiriimentelor lemnoase multlanuale (braţe, cotoare tulpinii In caz dc distrugere a acesteia (prinsau cordoane) cu rolul dc a forma anual lem­ tngheţ, mal ales); se întllne>tc In principalnul necesar înlocuirii la nevoie, a acestor ele­ şi chiar obligatoriu. In plantaţiile conduse pemente. semltulpinl (şi chiar pe tulpini) In zonele deînţelesul de cep de rezerva priveşte şi pe cel cultură somlprotejată. în flecare toamnă aceştide Înlocuire (I— 3) lăsaţi in plus, pc butuc, ca cepl se protejează peste iarnă.rezervă mal ales tn zonele cu cultură prote­ Formaffuni lemnoase combinate. Elementelejată peste iarnă ; rolul lor principal este cel lemnoase rezultate după tăiere, prezente pede a înlocui pe cel distruşi sau cu ochii dc planta do viţă, Indiferent de înălţim ea tul­iarnă pieriţi etc. pinii, pot răm lnc Izolate (separate) sau sc potCepul de cobortre, rezultat tot din coarde combina unele cu altele, d n d dobîndesc alteanuale, lacome sau chiar roditoare, situate pe denumiri convenţionale.tulpină şl cit mal aproape dc păm lnt, cu rolul Veriga de rod (cuplul de rod) reprezintă com­de a forma lemnul trebuitor cobortrll (apro­ binaţia obligatorie tntllnltă la sistemul de tă­pierii) unul braţ sau a tulpinii, Îndepărtate iere mixt. Este alcătuită dlntr-o coardă dc rod,prea m ult de sol, uşurind astfel refacerea aces­ de mărim e diferită şl un cep de înlocuire. După cum elementele alcătuitoare se găsesc situatetora, proiecţia peste iarnă, folosirea mal bună ori nu pe aceeaşi porţiune dc lemn de doi ani,a căldurii radiate de sol etc. veriga de rod ponte fi unitară sau neunltară.Cepul de siguranfâ provine, dc asemenea, dln­ Veriga de rod este unf(ară sau adevărată oritr-o coardă anuală pornită do pc tulpină (mu­ dc cltc ori clementele sale rompononte, coarda76 77

×