Cartea Tara lui Stefan cel Mare

2,790 views

Published on

Ca metodă de diseminare suplimentară a proiectului "Ţara lui Ştefan ce Mare" am scris o carte. O carte în care veţi găsi reunite activităţi, experienţe, testimoniale, lecţii învăţate, metode nonformale.

„Ţara lui Ştefan cel Mare” a fost un proiect complex, un mix de evenimente diferite, pe 2 teme: arta şi cutura şi combaterea sărăciei şi excluziunii sociale, care la prima vedere ar putea părea dificil de îmbinat. Secretul succesului a fost educaţia nonformală; atât ca atitudine, cât şi ca instrumente, nonformalul ne-a sprijinit în demersul nostru. Proiectul s-a bucurat de deschidere din partea altor ONG din regiune, care au participat activ la activităţile proiectului. De asemenea, am avut alături de noi şi câţiva oameni din presă, care ne-au sprijinit cu resurse şi sfaturi utile; instituţiile şi autorităţile publice locale au contribuit activ, cu echipamente audio-video şi cu facilitarea accesului în interiorul acestora.

Obiectivele proiectului au fost depăşite, atât prin activităţi - deşi iniţial am planificat un singur eveniment cultural, acesta s-a transformat în cel puţin 4 evenimente: forum investiţional, târg nonformal, festival, campus; cât şi prin publicul, partenerii atraşi (ONG din diferite sectoare, cetăţeni, persoane resursă etc.).

Prin Ţara lui Ştefan cel Mare am promovat voluntariatul şi Programul Tineret în Acţiune, astfel că numărul de voluntari ai organizaţiei a crescut, iar în acest moment s-au realizat deja 2 proiecte de follow-up: un proiect pentru tinerii antreprenori în agricultura ecologică şi un schimb de experienţă în Făleşti, la partenerul moldovean, a tinerilor din ASIRYS. Urmează alte proiecte, relaţia dintre participanţii români şi moldoveni rămânând apropiată.
În cadrul organizaţiei, „Ţara lui Ştefan cel Mare” este considerat proiectul anului pentru că deşi au fost foarte multe activităţi, uneori extenuante, atmosfera, relaţiile de prietenie şi abilităţile dobândite au meritat tot efortul, rămânând vii în amintirea participanţilor şi a partenerilor.

Published in: Education
1 Comment
0 Likes
Statistics
Notes
  • Telespectatorii Atentie .. Sunt dl EVG Mark Raiber, un creditor împrumut privat, de la EMR credit de investiții. aveți nevoie de ajutor financiar ?? ai nevoie de un credit pentru investiții ?? ai nevoie de un împrumut pentru afaceri ?? ai nevoie de un împrumut pentru constructii ?? Email Dl EVG. Mark Raiber prin e-mail: (markraiberloanlenderltd@outlook.com) pentru mai multe informatii. oferim toate tipurile de credit. * Împrumut de afaceri. * Constructii de împrumut. * Departamentul de Împrumut de consolidare. * Montaj de împrumut. * Elev de împrumut. * Acasă împrumut. * Credit pentru Investiții. oferim toate tipurile de credit, vă sunt de așteptat să contacteze conducerea companiei prin e-mail pentru mai multe informații despre imediat .. contactați pe dl EVG. Mark Raiber prin e-mail: (markraiberloanlenderltd@outlook.com) mulțumiri
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
2,790
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
31
Comments
1
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Cartea Tara lui Stefan cel Mare

  1. 1. Ţara lui Ştefan cel Mare
  2. 2. Coordonator: Mihaela Diana Podariu Proiectul "Ţara lui Ştefan cel Mare" este finanţat prin Programul Tineret în Acţiune, Acţiunea 3.1.a., cu sprijinul Comisiei Europene.Această publicaţie reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine. 2
  3. 3. CUPRINSI. Finanţatorul: Programul Tineret în AcţiuneII. Povestea proiectului II.A. Tîrgu Frumos + Făleşti = Înfrăţire II.B. Organizaţiile implicate II.C. ContextIII. Activităţile proiectuluiIV. Evenimentul cultural „Ţara lui Ştefan cel Mare”V. TestiomonialeVI. Un puzzle de legende din timpul lui Ştefan cel MareVII. În loc de încheiere 3
  4. 4. „The Country of Stephen the Great” was a bilateral youthexchange project for young people, with a promoter from TîrguFrumos, Romania and the other from Făleşti, Moldova. The project was an opportunity for 32 young people toacquire cultural knowledge, teamwork abilities, tolerant attitudeand friendship. The project addressed issues such as history ofStephen the Great, social exclusion and poverty and thebrotherhood between the 2 communities through arts andculture. Project themes were combating social exclusion and povertyand art and culture. The project involved 4 young people withdisabilities or health problems, which came with a majorcontribution in the social exclusion debates. The project proposed non-formal activities: discussions onvarious topics, presentations, creative workshops, visits fordiscover the town and surroundings, intercultural events, theparticipants worked in mixed teams, they developed a joint planto involve youth in the community projects and also the youngpeople created some big events dedicated to the friendship andthe brotherhood between the 2 communities. The project wasbased on intercultural learning, which fosters creativity, activeparticipation and initiative. 4
  5. 5. I. Finanţatorul: Programul Tineret în Acţiune "Tineret în Acţiune" (Youth in Action) este programul UniuniiEuropene care susţine activităţile de învăţare nonformală pentru tineri, prinfinanţarea de proiecte. Acesta vine în continuarea programului "Tineret"(Youth) şi va fi implementat în perioada 2007 -2013. Programul, cu finanţare de la ComisiaEuropeană, vizează promovarea cetăţeniei activeîn rândul tinerilor, dezvoltarea sentimentelor de solidaritate şi toleranţa,sprijinirea înţelegerii reciproce între tinerii din diferite ţări, promovareacooperării europene şi contribuţia la îmbunătăţirea calităţii sistemelor desusţinere a activităţii de tineret. Obiectivele generale expuse în baza legală a programului Tineret înAcţiune sunt următoarele: ♣ Să promoveze cetăţenia activă a tinerilor în general şi cetăţenia europeană a acestora în special; ♣ Să dezvolte solidaritatea şi să promoveze toleranţa între tineri, în special pentru a consolida coeziunea socială în Uniunea Europeană; ♣ Să cultive înţelegerea reciprocă între tinerii din diferite ţări; ♣ Să contribuie la dezvoltarea calităţii sistemelor de susţinere a activităţilor de tineret şi a capacităţilor organizaţiilor societăţii civile în domeniul tineretului; ♣ Să promoveze cooperarea europeană în domeniul tineretului. Priorităţile europene permanente ale programului sunt:  Cetăţenia europeană;  Participarea activă a tinerilor; 5
  6. 6.  Diversitatea culturală;  Includerea tinerilor cu oportunităţi reduse. Priorităţile europene anuale ale programului pentru anul 2011 sunt: Anul European al Voluntariatului. Aceasta prioritate urmăreşte să încurajeze proiectele care au ca scop creşterea conştientizării valorii şi importanţei voluntariatului ca formă de implicare activa şi ca instrument de dezvoltare şi îmbunătăţire a competentelor de dezvoltare personală, socială şi profesională.  Şomajul în rândul tinerilor. Această prioritate urmăreşte să încurajeze proiectele care promovează accesul tinerilor şomeri în programul Tineret în Acţiune. Prioritate vor avea, de asemenea, proiectele care vor aborda aspecte legate de şomajul în rândul tinerilor şi/sau de stimularea mobilităţii şi a participării active a tinerilor şomeri în societate. Creştere incluzivă. Această prioritate urmăreşte să stimuleze proiectele care vizează sărăcia şi marginalizarea sau încurajarea tinerilor cu privire la a conştientiza şi a se implica în abordarea acestor teme pentru o societate mai incluziva. În acest context vor fi abordate în special includerea tinerilor migranţi, a tinerilor cu dizabilităţi, şi, unde este relevant, a tinerilor roma. Provocări globale legate de mediu şi schimbări de climă. Această prioritate urmăreşte să încurajeze proiectele care au ca scop creşterea conştientizării şi mobilizării în ceea ce priveşte provocări globale legate de mediu şi schimbări de climă ca mijloc de încurajare a dezvoltării de abilităţi şi comportamente „verzi” în rândul tinerilor şi a lucrătorilor de tineret precum şi angajamentul acestora pentru creştere durabilă. 6
  7. 7.  Creativitate şi antreprenoriat. Această prioritate urmăreşte să încurajeze proiectele – în special Iniţiativele Tinerilor – care vizează stimularea spiritului de iniţiativă a tinerilor şi abilitatea acestora de a gândi imaginativ şi original, dispoziţia lor de a îşi asuma riscuri şi ingeniozitatea lor pentru atingerea unor obiective economice, politice, sociale şi de mediu. Programul Tineret în Acţiune furnizează tinerilor oportunităţiimportante de a dobândi competenţe. Prin urmare, este un instrument cheiepentru învăţarea non-formală şi informală cu o dimensiune europeană. Învăţarea non-formală vizează acel tip de învăţare care se produce în afara curriculum-ului din sistemul de educaţie formală. Activităţile de învăţare non-formală implică tineri participând voluntar; acestea sunt planificate cu grijă, pentru a facilitadezvoltarea persoanală, socială şi profesională a participanţilor. Proiectele finanţate prin Programul Tineret în Acţiune trebuie să adere la principiile învăţării nonformale. Acestea sunt:  învăţarea, în contexte non-formale, este intenţionată şi voluntară  educaţia se desfăşoară într-o gamă largă de medii şi situaţii în care formarea şi învăţarea nu sunt neapărat singura sau principala activitate 7
  8. 8.  activităţile pot fi organizate de facilitatori profesionişti (cum ar fi formatorii/lucrătorii de tineret) sau voluntari (cum ar fi liderii/formatorii de tineret)  activităţile sunt planificate, dar sunt rareori structurate prin etapizare convenţională sau subiecte curriculare  activităţile vizează, de regulă, grupuri ţintă specifice şi înregistrează învăţarea într-un mod specific. Proiectul “Ţara lui Ştefan cel Mare” este un proiect încadrat în Sub-Acţiunea 3.1. - Cooperare cu Ţări Partenere din Vecinătatea UniuniiEuropene. Această Acţiune susţine cooperarea între ţările participante laprogram şi ţările partenere din vecinătatea Uniunii Europene. Activitatea sepoate derula şi într-o ţară parteneră din vecinătatea Uniunii Europene, cuexcepţia ţărilor partenere din zona mediteraneeană. Scopul acestei sub-Acţiuni este de a dezvolta o înţelegere reciprocă întretineri într-un spirit de deschidere, contribuind la dezvoltarea sistemelor de calitatepentru susţinerea activităţilor tinerilor în ţările vizate. Susţine activităţi menitesă îmbunătăţească funcţionarea în reţea şi capacitatea ONGurilor îndomeniul tineretului, recunoscând rolul important pe care îl joacă acestea îndezvoltarea societăţii civile din ţările învecinate. Vizează formareapersoanelor active în domeniul tineretului şi în organizaţii de tineret şischimburi de experienţă, expertiză şi bune practici între aceştia, susţinândactivităţi care pot duce la stabilirea de proiecte şi parteneriate durabile, deînaltă calitate. Sub-Acţiunea susţine două tipuri de proiecte, descrise în două secţiunidiferite: 1. Schimburi de Tineri cu Ţări Partenere din Vecinătatea UE 2. Formare şi Reţele cu Ţări Partenere din Vecinătatea UE. Ţara lui Ştefan cel Mare este un schimb de tineri. 8
  9. 9. Ce este un Schimb de Tineri cu Ţări Partenere din Vecinătatea UE? Un Schimb de Tineri cu Ţări Partenere din Vecinătatea UE este unproiect care aduce împreună grupuri de tineri din două sau mai multe ţări,oferindu-le oportunitatea de a discuta şi dezbate diferite teme, învăţând, înacelaşi timp, despre ţările şi culturile celorlalţi. Un Schimb de Tineri sebazează pe un parteneriat transnaţional între doi sau mai mulţi promotoridin ţări diferite. Într-un Schimb de Tineri prin sub-Acţiunea 3.1,parteneriatul transnaţional este compus din promotori din Ţări Participanteîn Program şi promotori din Ţări Partenere din Vecinătatea UE. În funcţie de numărul de ţări implicate, un Schimb de Tineri poate fibilateral, trilateral sau multilateral. Un Schimb Bilateral de Tineri estejustificat mai ales atunci când promotorii sunt la primul lor proiecteuropean sau când participanţii provin din grupuri mici sau locale, fărăexperienţă la nivel european. Un proiect de Schimb de Tineri are trei etape: 1. planificare şi pregătire 2. punerea în aplicare a Activităţii 3. evaluare (inclusiv studierea posibilităţii unei eventuale continuări/ follow-up). Principiile şi practicile învăţării non-formale vor fi reflectate peparcursul întregului proiect. Mai multe informaţii despre Programul Tineret in Acţiune se găsesc pe: www.tinact.ro 9
  10. 10. II. Povestea proiectului II.A. Tîrgu Frumos + Făleşti = Înfrăţire La începutul anului 2010 aflam că Tîrgu Frumos este înfrăţit cu un oraş dinRepublica Moldova, Făleşti, înfrăţire realizată la iniţiativa lui Vitalie Cimpoieş,coordonatorul Asociaţiei Obşteşti „Cutezătorul”. Cum de s-a realizat aceastăînfrăţire? Pur şi simplu pentru că domnului Vitalie, care era în trecere prin TîrguFrumos, cu un reprezentant local din Făleşti, i-a plăcut oraşul. S-au decis săoprească, să intre la Primărie şi să încerce să iniţieze un parteneriat. Ulterior oechipă de consilieri a mers în Făleşti şi astfel s-a semnat actul de înfrăţire. În mai 2010, după ce am aflat povestea de la un reprezentant al consiliuluilocal, iată că în România s-a organizat Forumul ONG România-RepublicaMoldova. Acolo l-am întâlnit pe dl. Vitalie şi o mulţime de reprezentanţi din ONGromâneşti şi moldoveneşti. În acest fel a apărut ideea unui proiect comun Făleşti –Tîrgu Frumos, ideea proiectului „Ţara lui Ştefan cel Mare”. În 2010 am depus proiectul în repetate rânduri, până am reuşit în sesiuneadin noiembrie să fim pe primul loc, în lista de proiecte aprobate de ProgramulTineret în Acţiune, Acţiunea 3.1.a. În luna mai 2011, eram invitată de dl. Vitalie la un eveniment de inaugurarea unui monumet în Făleşti. Acolo am descoperit oraşul Făleşti şi am discutat cu oparte din tinerii beneficiari ai proiectului. Evenimentul a reprezentat astfel oîntâlnire de pregătire şi de promovare a proiectului în comunitatea Făleşti. 10
  11. 11. SCURTĂ ANALIZĂ A ORAŞULUI TÎRGU FRUMOS  Mediul socio-demografic: Din datele statistice existente în Primăria Tîrgu Frumos rezultă că în2002, populaţia stabilă a oraşului număra 13.573 de locuitori. Structurapopulaţiei pe sexe se poate vizualiza în fig. 3.1. Fig.II.1. Structura populaţiei pe sexe Perioada de tranziţie la economia de piaţă a determinat scădereanivelului de trai al populaţiei locale. Problemele economice (desfiinţareaunor industrii) au limitat imigraţia populaţiei dinspre zonele rurale spreoraşul Tîrgu Frumos şi au facilitat emigraţia forţei de muncă spre alte zonesau ţări, astfel încât în ultimii 10 ani, media persoanelor emigrate a fost deaprox. 200 locuitori/an. De asemenea, natalitatea s-a redus la valori deaproximativ 12-13 naşteri/1000 de locuitori. În ceea ce priveşte structura populaţiei pe vârste (fig.3.2), se poateaproxima că în Tîrgu Frumos sunt circa 3000 de tineri cu vârsta cuprinsăîntre 14-30 ani. 11
  12. 12. Fig.II.2. Structura polulaţiei pe vârste În graficul 3.3. se poate vedea şi structura populaţiei în ceea cepriveşte etnia. Fig.II.3. Structura populaţiei pe etnii  Mediul cultural: În Tîrgu Frumos mediul cultural este neglijat, atât de AutorităţilePublice Locale, cât şi de oamenii de afaceri, cu toţii invocând urgenţaproblemelor economice. Reprezentanta culturii din Tîrgu Frumos este Casade Cultură „Garabet Ibrăileanu”, care desfăşoară foarte rar activităţi, iar celecare sunt organizate ori nu au valoare culturală, ori sunt insuficientpromovate. Nu există teatru, nu există cinematograf, nu există cenacluriliterare sau alte evenimente derulate pe termen mediu/lung care sădezvolte abilităţi culturale; iar instituţiile cuturale care există (biblioteca, 12
  13. 13. casa de cultură, clubul copiilor) sunt dotate necorespunzător (ex. spaţiuinsuficient). Lipsa evenimentelor culturale de calitate şi implicit a valorilorculturale importante în rândul populaţiei a generat probleme sociale, celemai evidente fiind violenţa domestică şi consumul excesiv de alcool. Lipsa culturii se răsfrânge şi asupra populaţiei tinere care nu dispunede suficiente alternative pentru petrecerea timpului liber astfel încât tineriise mulţumesc cu ce li se oferă, efectele negative fiind traspuse în probleme,precum cunoştiinţe culturale limitate, abilităţi de comunicare insuficientdezvoltate, probleme legate de sedentarism, consum de alcool, etc. Aşadar singurul furnizor serios de cultură pare a fi şcoala, deşinumărul activităţilor culturale este şi în acest caz limitat. În Tîrgu Frumos1/3 din populaţie (4120 de persoane) se află încă pe băncile şcolii, existând 4şcoli gimnaziale, 3 grădiniţe, 2 licee şi 2 grupuri şcolare tehnice. 3 dintreaceste instituţii sunt destinate tinerilor cu nevoi speciale (deficienţe devedere, mintale şi tineri abandonaţi) şi numără peste 500 de copii şi tineri.  Mediul economic: Numărul mediu de salariaţi este de 3702, iar numărul de şomeri estede 669 de persoane. Rata şomajului în anul 2010, în Târgu Frumos a fost de4,6%. Ponderea populaţiei inactive este de 55% şi numără 7463 persoane.Salariul mediu în Tîrgu Frumos este sub 1000 lei/lună. Structura populaţiei ocupate, după statutul profesional, pe activităţiale economiei naţionale se prezintă în graficul 3.4. 13
  14. 14. Fig.II.4. Număr mediu de salariaţi după domeniul profesional Situaţia economică precară corelată cu lipsa investiţiilor audeterminat migraţia tinerilor nemulţumiţi de oportunităţile aproapeinexistente de dezvoltare personală şi profesională.  Mediul politico-instituţional: Autorităţile Publice Locale sunt reprezentate de Consiliul Local şiPrimăria oraşului Târgu Frumos. Consiliul Local este format din 17consilieri, organizaţi pe următoarele comisii de specialitate:  Comisia economico-financiară, juridică şi de disciplină;  Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului, protecţia mediului, agricultură şi turism;  Comisia de învăţământ, activităţi sociale – culturale, culte, tineret şi sport;  Comisia de muncă, protecţie socială, sănătate şi familie. Partidele politice prezente în structura APL sunt: PNL - primar şi 5consilieri, PD-L – 5 consilieri, PSD – viceprimar şi 2 consilieri, CRLR – 2consilieri, PRM – 1 consilier. 14
  15. 15.  Mediul tehnologic: Este reprezentat în special de industrie: există o fabrică deconfecţionare a produselor de îmbăcăminte şi încălţăminte, 2 abatoare depăsări, de sacrificare şi prelucrare a cărnii, precum şi 2 întreprinderi depanificaţie şi patiserie. De asemenea, agricultura reprezintă un domeniudezvoltat tehnologic prin existenţa serelor destinate producţiei de legume,activităţi derulate în special de ruşii lipoveni.  Mediul natural: Relieful zonei aparţine atât sectorului înalt (altitudinea 320 m), cât şicelui de câmpie (10 m). Subsolul este sărac în resurse cu valoare economică,existând doar argilă de bună calitate şi nisip, solul fiind proprice pentrulegumicultură. Reţeaua hidrografică este formată din râul Bahluieţ şi unelepârâuri. În perioada verii, când sunt precipitaţii abundente există pericolulde inundaţii în anumite zone. Scurt studiu calitativ asupra potenţialului de a practica voluntariat în rândul tinerilor din Tîrgu Frumos Proiectul „Learn to get involved” a constat într-o tabără de tiptraining pe managementul proiectelor şi a avut, pe lângă scopul de a învăţabeneficiarii prin tehnici de învăţare non-formală să devină activi social, unobiectiv ce viza identificarea potenţialului şi a nevoilor tinerilor din TârguFrumos. Datele culese sunt calitative, dar conturează profile ce ar putea fiutile în dezvoltarea strategiilor (eventual în întreprinderea unor cercetăricantitative). din 25 de participanţi, 10 au fost de sex masculin, iar 15 de sex feminin; 15
  16. 16.  doar 1 din 24 de tineri au auzit de termenul ONG şi ştiau care este scopul unei asociaţii neguvernamentale; testul modelelor: tinerii şi-au ales un personaj reprezentativ din România, rolul fiind de a identifica modelele pe care le au. Concluzia: Gigi Becali, Andre, Emo, Vadim, Oana Zăvoranu, Mihaela Rădulescu, Dracula, Ştefan cel Mare, Verde Împărat etc. O singură tânără a ales să fie sportivă (Nadia Comăneci), iar majoritatea tinerilor şi-au ales un personaj din show-biz-ul de azi. în etapa de implementare, prezenţi constant au fost 4 băieţi şi 11 fete (fetele sunt mai interesate decât băieţii de proiectele pe voluntariat), în etapa de evaluare din 24, doar 9 au scris un articol (deşi li s-a cerut tuturor), din care doar 4 au fost fără greşeli gramaticale, la întrebarea dacă sunt mulţumiţi de ce oportunităţi le oferă Tîrgu Frumos, toţi participanţii au răspuns că nu, iar la întrebarea ce anume i- ar determina să fie mulţumiţi au răspuns: să existe bazin de înot, pistă de role, teren de tenis, bowling, patinoar, cinematograf, pistă pentru biciclişti, terenuri de sport dotate cu echipamente (ceea ce denotă clar nevoia de socializare), să fie mai frumos amenajat, să aibă mai multe locuri unde să-şi petreacă timpul liber, s-a observat un grad mare de receptivitate atunci când s-au adus în discuţie experienţele interculturale (schimburi de tineri, posibilitatea de a pleca în stagii de practică); potenţialul creativ a fost observat mai ales în cadrul sesiunilor de lucru în echipă; după 10 luni, din cei 24 de tineri, 4 fete şi 1 băiat s-au implicat constant în proiectele dezvoltate de asociaţie. 16
  17. 17. II.B. Organizaţiile implicate ASOCIAŢIA SUPER TINERI (ASIRYS) ASIRYS şi-a început activitatea în mai 2008, ca grup informal. Iniţial ideea de a dezvolta proiecte de voluntariat a fost a unui singur om, ulterior s-au alăturat voluntari şi membriimportanţi ai comunităţii. Proiectele de lansare au fost „Învaţă să te implici”şi „Ieşi la sport! Sedentarii sunt naşpa!”, ele au arătat că tinerii din TîrguFrumos au potenţial, iar oraşul are nevoie de o organizaţie activă, care săschimbe starea de “nu putem face nimic” în oportunităţi de dezvoltarepentru orice cetăţean, dar în special pentru tineri. Scopul era deja stabilit:dezvoltarea comunităţii pe toate planurile, iar numele de SUPER TINERIdorea să ofere o notă de accesibilitate filosofiei ASIRYS (cetăţean cuatitudine, solidar, implicat, responsabil, cu spirit tânăr, orientat spre succes).Pe 26 februarie 2009, ASIRYS obţine personalitate jurdică, este oficial ONGşi începe proiectul “Demonstrează-ţi talentul!”, organizând numeroaseacţiuni culturale sau sportive (Ziarul care te implică, Echipa de Volei,acţiuni pentru copiii cu deficienţe etc.) cu rolul de a promova voluntariatulîn rândul tinerilor. Diversele proiecte arată cătinerii din Tîrgu Frumos au o pasiune comună:dansul! Aşa apare în vara lui 2009 “Dansez cuImplicare”, proiect ce este finanţat de Tineret înAcţiune, cu sprijinul UE. Se organizează otabără de dans, unde 5 alte proiecte sunt planificate. “Dansez cu implicare”are un succes neaşteptat. Pornind de la 200 de euro, echipa de tineri 17
  18. 18. implicată reuşeşte să amenajeze Parcul ASIRYS, mobilizând cetăţeni,autorităţi şi societăţi comerciale. Şi asta nu e totul, pe lângă activitatea parc,ecologizează Dealul Buznei, realizează o campanie antialcool, o expoziţie cuobiecte donate de bătrâni, vizitează centrul de plasament Trinitas spresurpriza copiilor şi tinerilor orfani, organizează numeroase spectacole depromovare a comportamentului responsabil şi solidar. Apoi urmează o altă etapă… se ştie că Tîrgu Frumos e un oraşmulticultural. Proiectul “Mesageri împotriva discriminării” a dorit să valorifice acest lucru şi să unească romii cu lipovenii şi românii. Să fim solidari şi toleranţi unii cu alţii, asta îşi propunea proiectul. Instrumentul folosit a fost dansul, iar rezultatele nu au întârziat săapară. 4 workshopuri culturale, premiul I pentru creativitate la cel mai marefestival studenţesc din Iaşi: Festudis. Proiectul şi Tîrgu Frumos au fost dateca exemplu până şi în Parlament, atrăgând atenţia liderilor lipoveni şi rromidin toată ţară, tinerii implicaţi în această activitate apărând chiar şi înemisiunea TVR 3: U-Campus. 2010 a fost un an bogat în experienţe devoluntariat. După tabăra de dans de la Sulina şi flash-mobul pe ploaie dinIaşi, în august încep cursurile “Şcolii nonformale de antreprenori sociali”.Multe planuri, mulţi tineri, perspective de dezvoltare şi experimenteantreprenoriale. Abilităţile antreprenoriale le dobândeşti doar prin practică,iar proiectul “Şcoala Nonformală de Antreprenori Sociali” a fost o lecţie rarăşi valoroasă pentru tinerii implicaţi. 70 de evenimente socio-culturaledezvoltate, 200 de tineri implicaţi, 6 afaceri sociale testate, 15 antreprenoriformaţi, 5 proiecte scrise, un plan de dezvoltare a organizaţiei… sunt doarcâteva din rezultatele măsurabile obţinute. În curând va apărea şi cartea, 18
  19. 19. prin care tinerii din ţară, din comunităţile mici, vor putea învăţa dinexperienţa ŞNAS, tehnici antreprenoriale pentru a-şi dezvolta organizaţia.Mai sunt multe de spus despre ASIRYS, sunt multe experienţe pe care le-amtrăit, care ne-au îmbogăţit sufleteşte, care ne-au făcut să creştem personal,profesional şi comunitar. TîrguFrumos nu mai este acelaşi de acum 2ani, iar ASIRYS a avut cel puţin omică contribuţie în dezvoltareapozitivă prin diversele proiecte pecare le-a realizat. Nu mai sunt doarştiri negative atunci când dai unsearch pe google cu “tîrgu frumos”. Iar ceea ce e mai frumos, e că tot ce s-aîntâmplat în ASIRYS s-a bazat 100% pe voluntariat. Urmează “Ţara lui Ştefan cel Mare”, “Primăria Voluntară”,“Unconventional Ways in Traditional Arts”, e depus „Journey in my specialworld”, sunt în lucru pentru “Warriors for Europe”, “Forever Young”…după cum se simte din titluri, începe o nouă etapă în ASIRYS: proiecteleinternaţionale. Ce ne dorim? Sunt multe lucruri, avem multe planuri, dar ca să lerezumăm: proiecte creative, voluntari activi, motivaţi, care să (se) dezvolte,colaborări şi parteneriate extraordinare, un oraş cu 10% mai dezvoltat lafinele lui 2011.Platforme online ale organizaţiei:Site: www.tirgufrumos.ro;Blog: www.asirys.blogspot.com;Pagina Facebook: www.facebook.com/ASIRYSTelefon: 0746 065 744,Email: supertineri@yahoo.com 19
  20. 20. Asociaţia Obştească Cutezătorul Asociaţia Obştească "Cutezătorul" Făleşti este un reprezentant al sectorului civil de mediu din zona de graniţă a Republicii Moldova cu România - raionul Făleşti, cu o bogată expertiză in managementul de proiect şi care cunoaşte foarte bine realităţile socio-economice şi de mediu aleRepublicii Moldova. Deţine experienţă in proiectele de colaboraretransfrontalieră cu parteneri din România, inclusiv in domeniul protecţieimediului. AO „CUTEZĂTORUL” a fost înregistrată în 1999 si are în rândurilesale peste 400 de membri. Ea activează în baza strategiei organizaţiei peperioada anilor 2010- 2012, elaborată şi adoptată de Consiliul deAdministrare la începutul anului 2010. Activităţile de bază aleAsociaţiei sunt organizareainformării şi instruirii membrilorşi beneficiarilor, organizareaatelierilor de instruire,trainingurilor şi conferinţelor îndomeniul protecţiei mediului şi biodiversităţii, promovării şi aplicăriiagriculturii ecologice, bunelor practici agricole, prietenoase mediului.Asociaţia dispune de expertiză la editarea şi distribuirea publicaţiilor,pliantelor informative, buletinelor „Salvaţi Natura” şi „Vocea Fermierului”,broşurilor, afişelor şi posterilor tematice, elaborarea şi implementareaproeictelor în parteneriat cu ONG-urile din România şi Ucraina ş.a. 20
  21. 21. AO „CUTEZATORUL” este membră a Danube EnvironmentalForum cu sediul la Bratislava, Slovacia, a Comitetului transfrontalier deacţiune pentru protecţia apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic alrâului Prut România - Republica Moldova, Alianţa pentru un Prut Curat(APPC), Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova AGROinform,Coaliţiei de organizaţii neguvernamentale pentru Dezvoltarea EconomicaRurală (CDER). Proiectele Implementate♣ Colaborare transfrontalieră pentru îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic al rîului Prut”♣ “Managementul de mediu – instrument de dezvoltare socio-economică durabilă în context transfrontalier”♣ „Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului”♣ “Instruire la Nivel Transfrontalier în Managementul Serviciilor de Asistenţă Socială”♣ „Controlul poluării mediului in zona de graniţa România – Republica Moldova”, „Expertiză transfrontalieră şi competivitate pentru export”♣ „Management bilateral Romania-Moldova pentru conservarea biodiversităţii în zona de graniţă dintre cele două ţări”♣ „INFOTURISM - Campanie de informare turistică în regiunea transfrontalieră România – Moldova”♣ „Management comun România - Republica Moldova pentru protecţia calităţii aerului" AO „CUTEZĂTORUL” contribuie la dezvoltarea comunităţilor dinraion, promovând valorile democratice, informarea şi implicarea cetăţenilorîn procesul de luare a deciziilor şi soluţionare a problemelor cu care seconfruntă cetăţenii raionului, tinerii reprezentând un grup ţintă important. 21
  22. 22. Date de contact:5902, or. Făleşti, Republica Moldova, Str. Ştefan cel Mare 50, of. 126,Tel/Fax: (+373 259) 22951Mobil: (+373) 6900819E-mail: veco@rambler.ru, falesti@agroinform.mdSite: www.cutezatorul.org.md II.C. Context ... sau cum a apărut ideea proiectului? În Tîrgu Frumos, comunitatea de tineri este reprezentată de un singurONG activ, lansat „pe piaţă” în 2009, ceea ce se reflectă în numărul mic detineri (50 de voluntari din 3000 de tineri cu vârsta între 15-25 de ani) care îşidoresc să se implice activ şi voluntar în viaţa comunităţii. Ce anumedetermină o prezenţă atât de mică a organizaţiilor nonprofit de tineret înTîrgu Frumos? Tocmai ceea ce ar trebui să motiveze un ONG să activezeîntr-o comunitate mică: lipsa de oportunităţi de dezvoltare personală şiprofesională, spiritul antreprenorial slab dezvoltat, lipsa informaţiilor sau a 22
  23. 23. educaţiei pentru informare, domeniile socio-cultural şi economic slabdezvoltate, gradul ridicat de sarăcie şi excluziune socială, etc. Cum anume ar putea singura organizaţie de tineret să se dezvolte şi astfel sădeservească nevoile unui grup mai mare de tineri? La începutul anului 2009, oraşul Tîrgu Frumos s-a înfrăţit cu raionulFăleşti din Republica Moldova. Această înfrăţire nu a fost valorificată în niciun fel de nici una din părţi, prin urmare pentru a atrage atenţia comunităţiişi în special a tinerilor, asupra organizaţiei de tineret, proiectul îşi propunesă valorifice această oportunitate. Se ştie că în comunităţile mici, atunci cândpoposesc străini, toată lumea devine interesată să afle cine, ce, de ce, pentruce? Oraşul Făleşti are o organizaţie care a implementat proiecte mari, areexpertiză în diverse domenii, este de peste 10 ani activă, are peste 100 detineri voluntari. Prin urmare, schimbul de tineri îşi propune să transferemodele de bune practici şi să valorifice expertiza organizaţiei partenere, îndomeniul tineretului, cu scopul de a contribui la dezvoltarea calităţiisistemelor de susţinere a activităţilor de tineret şi a capacităţii organizaţieireprezentative pentru societatea civilă în domeniul tineretului din TîrguFrumos. Tîrgu Frumos este un oraş situat în regiunea Moldovei din România,numele oraşului provenind conform unei legende din perioada lui Ştefancel Mare, când oraşul era un târg comercial, locuit de cea mai frumoasă„hangiţă” din Moldova. La Făleşti, de fapt în toată Republica Moldova,Ştefan cel Mare este considerat cel mai mare domnitor, şi există mii delegende legate de faptele sale vitejeşti. La nivel local, tinerii ştiu doar căRomânia şi Moldova sunt 2 ţări în prezent despărţite, cu o relaţie devecinătate rece, dar cu o istorie şi o limbă comună. Cum se poate dezvolta relaţia de parteneriat pe termen lung întreorganizaţiile de tineret dintre cele 2 comunităţi? Ce au în comun cele 2 oraşe 23
  24. 24. şi ce putem învăţa unii de la alţii? Cum folosim istoria pentru a promovarelaţiile de cooperare între tinerii din Moldova României şi RepublicaMoldova? În încercarea de a răspunde la aceste întrebări, proiectul „Ţara luiŞtefan cel Mare” a urmărit să dezvolte o înţelegere reciprocă între tinerii dinFăleşti şi Tîrgu Frumos într-un spirit de deschidere, contribuind ladezvoltarea sistemelor de calitate pentru susţinerea activităţilor tinerilor. Deasemenea, iniţiativa şi-a propus să dezvolte o activitate prin care sărealizeze schimburi de experienţă, de opinii, de idei, etc. între tinerii din cele2 ţări astfel încât să conducă la stabilirea de proiecte şi parteneriate durabile,de înaltă calitate. Activităţile proiectului au oferit posibilitatea tinerilor din cele 2 oraşesă discute şi să dezbată diferite teme, învăţând în acelaşi timp despreculturile celorlalţi. „Ţara lui Ştefan celMare” a promovat cetăţeniaactivă a tinerilor, în general, şicetăţenia europeană a acestora,în special; încurajând în acelaşitimp înţelegerea reciprocă întretinerii din România şiMoldova. Cum Republica Moldova este interesată de a deveni membră UE,subiectele pe marginea experienţei României în domeniul tineretului decând e membră UE, au reprezentat subiecte de interes. Relaţiile de înfrăţire stabilite oficial de către autorităţile locale, au fostdezvoltate de tineri, ceea ce a accentuat importanţa organizaţiilenonguvernamentale de tineret în viaţa comunităţii. 24
  25. 25. III. Activităţile proiectuluiNe-am adunat astăzi aici şi cei mai mari şi cei mai mici,Moldova să o unim Şi să o-reîntregim. Moldoveni de peste Prut, Hai să ne luăm de mână Căci suntem fraţi şi fraţi vom fi, Şi să jurăm-împreună, Că o vom scoate la liman, Pe Moldova lui Ştefan!1 Proiectul „Ţara lui Ştefan cel Mare”a reunit temele: eradicarea sărăciei şi aexcluziunii sociale şi arta şi cultura, teme abordate de peste 40 de tineri din România şiRepublica Moldova în cadrul unui schimb de tineret de 10 zile. Proiectul a urmărit săunifice Moldova lui Ştefan cel Mare pe plan cultural şi să dezbată subiecte precum:percepţiile despre Moldova şi România, stereotipuri, istoria comună, soluţii pentrusărăcie şi excluziune socială etc. într-un mod neconvenţional. PREGĂTIREA În faza de pregătire după contractarea proiectului, fiecare grup şi-a stabilit o scurtă prezentare a ţării, un repertoriu de cântece tradiţionale şi o colecţie de legende din perioada lui Ştefan cel Mare, a pregătit câteva costume şi specialităţi culinare specifice zonelor, paşi de1 Poezie compusă de Marinela Moldovanu, voluntar ASIRYS 25
  26. 26. dans şi alte materiale cu rol de a promova cultura comunităţilor din careprovin. Organizaţia parteneră a avut următoarele atribuţii: selecţiaparticipanţilor conform criteriilor stabilite de comun acord, pregătirea şiinstruirea participanţilor pentru schimbul de tineri, participarea la elaborareamaterialelor de informare şi informarea comunităţii Făleşti despre proiect,pregătirea materialelor specifice culturale necesare în activitate (costume şiproduse tradiţionale, legende etc.), contribuţii cu idei de jocuri nonformale(victorina, idei, muzică şi paşi de dans pentru dezvoltarea unei piese de dans-teatru etc.), organizarea şi planificarea evenimentului cultural „Ţara lui Ştefancel Mare”, organizarea unei sesiuni de „tips and tricks” pentru ONG,implicarea în faza de evaluare şi diseminare a proiectului. Aspectele logistice au fost stabilite de comun acord, fiecare parteneravând rolul de a pregăti şi subcontracta furnizorii din ţara lui. Partenerul dinMoldova – Asociaţia Obştească Cutezătorul, s-a ocupat de pregătireaactivităţii, de asigurarea participanţilor moldoveni, a achiziţionat biletele detransport dus-întors, ce au fost decontate de către solicitant după derulareaactivităţii, pe baza actelor justificative. Cazarea şi masa, închirierea sălilor, precum şi alte elemente necesarederulării activităţii din România, au fost în atribuţia organizaţiei gazdă. Pentrucazare şi masă a fost elaborat un contract detaliat cu furnizorul, şi s-au luat încalcul nevoile speciale ale participanţilor. Cea mai mare parte a activităţii s-aderulat în Tîrgu Frumos, iar unele acţiuni şi în alte zone apropiate: Cucuteni şiSuceava. Pe lângă activităţile stabilite în proiect, s-au realizat şi câteva activităţisuplimentare, ce au avut ca scop promovarea proiectului. Astfel s-au organizat2 evenimente care au implicat tineri din România, dar şi din RepublicaMoldova, studenţi în România: un flash-mob în Iaşi şi un simpozion în TîrguFrumos. 26
  27. 27. Flash-mob în Iaşi Se spune că noi tinerii am cam uitat tradiţiile… Poate că e adevărat, dinacest motiv considerăm că puţină inovaţie în promovarea acestora ar prindebine! Prin urmare pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii tradiţiilorromâneşti şi pentru a le promova, am organizat flash-mob-uri. Pentru această activitate, participanţii s-au îmbrăcat în costum popularsau au avut cel puțin o piesă de vestimentaţie dintr-uncostum popular. Astfel, am organizat flashmob-uri înIași, alături de ATRAG din Iași – Asociația TinerilorRomâni din Afara Granițelor - și organizația Huțul-Eko din Suceava, și în TîrguFrumos. Locațiile din Iaşi unde am realizat flash-moburile: Parcul din Copou,Piaţa Unirii, Mitropolie, în faţa Palatului Culturii. La eveniment au fostprezenţi 45 de tineri. Metoda Flash-Mob Flash-mobul este o adunare foarte scurtă într-un loc public, participanțiiefectuând o anumită acțiune neobișnuită pentru o durată scurtă de timp (de obiceicâteva minute), după care grupul se răspândește. Orice flashmob are reguli, dintre care cele mai importante sunt:  Acțiunea trebuie sa fie spontană și concomitentă. Este interzisă atragerea atenției de către participanți înaintea de acțiune.  Trebuie să se formeze impresia că participanții nu se cunosc și înainte de acțiune să nu afișeze că se pregătesc să facă ceva neobișnuit.  Toate acțiunile trebuie efectuate după scenariu.  Acțiunea nu trebuie să urmeze cu reacții agresive din partea spectatorilor.  După flash-mob nu trebuie să rămână urme.  Toate acțiunile trebuie să fie efectuate cu toată seriozitatea. 27
  28. 28.  După finisare toți participanții trebuie să părăsească imediat locul acțiunii fără a mai arăta că s-a întâmplat ceva deosebit. Flashmobul trebuie sa fie în afara mass-mediei. Flash-mob: Hai cu noi în Ţara lui Ştefan cel Mare! Bine ai venit! Dacă primeşti această fişă, înseamnă că ai ales să promovezi tradiţiile româneşti, neconvenţional, alături de tinerii Moldovei lui Ştefan cel Mare, iar pentru aceasta îţi MULŢUMIM! Dar să-ţi povestim pe scurt care e planul! 1. Ne împărţim în echipe de 4-5 persoane. Vom profita de faptul că ne reunim mai multe organizaţii şi vom face echipe cu persoane pecare nu le cunoaştem pentru networking.2. Vorbim pe diverse teme şi ne deplasăm normal ca şi cum am fi la plimbare,spre cele locaţii: în Iaşi - Parcul Copou (Rondul Mare), Piaţa Unirii şiBulevardul Ştefan cel Mare (vizavi de Mitropolie).3. Vom urmări personajele: 2 tineri, un băiat şi o fată, costumaţi tradiţional, cudiverse obiecte, se aşează pe stradă ca nişte meşteşugari şi încearcă să-şi vândăobiectele (vor încerca să atragă clienţi în caz că nimeni nu se arată interesat).Echipele formate din 4-5 membri se vor poziţiona în jurul lor ca şi cum ar fiparte din peisaj, nimic nu trebuie să dea de bănuit că suntem „flash-mobişti”.Suntem sub acoperire!4. Persoana care va achiziţiona prima unobiect va deveni domniţa sau domnitorulnostru. Aşadar o vom trata ca atare, cuadmiraţie printr-o serie de evenimente...5. Primul personaj care intră va fi 28
  29. 29. cântăreaţa (Anca) care îi va cânta domniţei/domnitorului refrenul din melodia„Trandafir de la Moldova”.6. Apoi imediat va intra Haiducul interpretat de Dana. Imediat ce haiduculintră, noi ne dezbrăcăm de bluze pentru a rămâne în costum popular, lepunem în saci sau pe bancă rapid, ne luăm de mâini cu echipa noastră şi nereunim cu celelalte echipe astfel încât domniţa/domnitorul să fieînconjurat/ă de o horă mare. Haiducul se va adresa astfel domniţei/domnitorului: Ne-am adunat astăziaici/ Și cei mai mari și cei mai mici, / Moldova să o unim / Și să o-reîntregim. /Moldoveni de peste Prut, / Hai să ne luăm de mână / Căci suntem frați și frați vom fi, /Și să jurăm-împreună, / Că o vom scoate la liman, / Pe Moldova lui Ștefan!7. După interpretarea haiducului se încinge hora pe melodia cântată cu toatăputerea de „flash-mobişti”: „Hora Unirii” – primele 2 strofe: „Hai să dăm mânăcu mână / Cei cu inimă română, / Să-nvârtim hora frăţiei / Pe pământul României! /Iarba rea din holde piară! / Piară duşmănia-n ţară! / Între noi să nu mai fie / Decât florişi omenie!”8. Apoi aplaudăm tare şi facem o plecăciune domniţei/domnitorului cu mânape inimă.9. Dispărem. Ne amestecăm şi plecăm rapid astfel încât nimeni să nu ne maiobserve.10. Ne deplasăm spre următoarea locaţie (avem la dipoziţie 20 minute până laurmătoarea locaţie), unde se reia procedura. Acestea fiind spune, încă o dată, mulţumim pentru participare! În urmaacestui flash-mob va rezulta un filmuleţ, care sperăm noi, va face turul lumii şiva atrage atenţia asupra importanţei conservării tradiţiilor, unindu-ne culturalpe noi tinerii regiunii şi ţării Moldova. 29
  30. 30. Simpozionul Simpozionul Interjudeţean: „Cunoaşterea, păstrarea şi continuareatradiţiilor şi meşteşugurilor locale din zona Moldovei” s-a derulat în parteneriatcu Şcoala Generală Garabet Ibrăileanu, din Tîrgu Frumos, jud. Iaşi. Grupul ţintă al evenimentului a fost reprezentat de cadrele didacticedin învăţământ, elevi/studenţi pasionaţi de tradiţiile moldoveneşti,reprezentanţi ONG din România şi Moldova. Acest eveniment a vizat să vină în sprijinul celor care doresc săpublice lucrări de specialitate şi constituit o oportunitate pentru cei tineri dea se documenta din surse specializate în ceea ce priveşte tradiţiile şimeşteşugurile din zona Moldovei. Data desfăşurării: 20 mai 2010, ora 10,00. Locul desfăşurării: Şcoala Garabet Ibrăileanu, oraşul Tîrgu Frumos,jud. Iaşi. Relatări de la Simpozion Larisa Zugravu „Ţara lui Ştefan cel Mare” a fost un proiect ambiţios al ASIRYS-ului şi a luat naştere din nevoia tinerilor de a cunoşte substratul istoric al unei formări regionale şi culturale de peste 500 de ani. Zilele Şcolii “Garabet Ibrăileanu” au fost sărbătorite printr-o serie de evenimente culturale şi educative şi au inclus şi participarea ONG-urilor. Moment prielnic 30
  31. 31. pentru ASIRYS care a prezentat proiectul, a vorbit despre ceea ce înseamnă să fiivoluntar şi a implicat pe toţi cei prezenţi la discuţii cordiale. Simpozionul a început cu prezentarea D-lui Prof. Sergiu Enea care ne-atransportat pentru câteva momente în timpurile zbuciumate ale lui Ştefan cel Mare,nota realistă a fost oferită de completările D-lui Prof. Popa Claudiu în stilulcaracteristic domniei sale. Au urmat fetele de la ATRAG care sincere şi emoţionateau făcut o scurtă prezentare a drumului parcurs de un Român nevoit să numeascăţara de origine „în afara graniţelor”. Şi ultimii, dar nu cei din urmă, ASIRYS-ulprin Mihaela, care a provocat la implicare, a propus noi proiecte, iar pe final chiarun joc non-formal care din păcate nu s-a putut realiza din cauza timpului limitat.Din ciclul „cine nu ştie cu ce se mănâncă un simpozion să meargă la unul”, fetelede la www.tirgufrumos.ro au conturat în mare modul în care s-a desfăşuratevenimentul.Alexandra Matache În ziua simpozionului eram un pachet de nervi. Motivul? Nu cred că trebuie amintit, cert este că eram pe cale să renunţ la această activitate. Mă felicit că nu am făcut-o! Prezentările la care am asistat, discuţia, revederea profesorilor dragi din gimnaziu, dar mai ales, fetele de la ATRAG, foarte simpatice, mi-au creat o stare nemaipomenită, o bună-dispoziţie iradiantă care s-a prelungit şi în următoarele zile. Am îmbinat utilul cu plăcutul. Şi am aflat ceva nou despre Ştefan cel Mare,despre proiectele ASIRYS şi, bineînţeles, despre ATRAG (Asociaţia TinerilorRomâni din Afara Graniţelor). Cu siguranţă însă, cel mai mare beneficiu obţinut este nota aceea deoptimism, de speranţă, de implicare transmisă de atitudinea celorlalţi participanţi şi 31
  32. 32. inspirată de aerul discuţiei. Bineînţeles au existat câteva aspecte care mi-audisplăcut, dar nu merită menţionate dat fiind că au fost eclipsate de cele pozitive.Andreea Creţu: După cum ştiţi, a doua etapă, după flash-mob, a proiectului „Ţara lui Ştefan cel Mare” a constat în realizarea unui simpozion la Şcoala „Garabet Ibrăileanu”. Fiind zile de sărbătoare, şcoala era plină de părinţi dornici să-şi urmărească copiii cum cântă sau joacă fotbal/handbal şi de copii nerăbdători să participe la cât mai multe activităţi. Simpozionul a fost una dintre activităţilenonformale integrate în programul şcolii.Asociaţia SUPER TINERI a condus elevii în tainele voluntariatului, i-a îndrumatspre tradiţii şi spre cultură vorbindu-le despre Ştefan cel Mare. Alături de supertineri au fost prezenţi profesori precum Sergiu Enea, Constantin Enea, ClaudiuPopa… care au fost încântaţi să ne povestească câte ceva despre trecutul celor pecare îi numim „eroii Moldovei”. Şi pentru că „Ţara lui Ştefan cel Mare” este unproiect ce urmăreşte colaborarea tinerilor români cu cei din Basarabia, au fostprezente Aliona şi Diana de la Asociaţia ATRAG. Ele ne-au povestit cum au reuşitsă se integreze atunci când au venit în România şi ce probleme au întâmpinat. Ca un simplu spectator, pot spune că mă bucur că am fost prezentă la acestsimpozion, care a arătat şi cât de interesant poate deveni un eveniment printr-oabordare nonformală. 32
  33. 33. SCHIMBUL DE EXPERIENŢĂ Iată că după multe activităţi depregătire, pe data de 21 iunie 2011, sosesc inTirgu Frumos 16 tineri moldoveni. În faza de derulare a activităţii, lideruldesemnat al partenerului, Silvia Matasâ asusţinut 4 sesiuni în cadrul activităţii:prezentarea comunităţii Făleşti, momentultradiţional, seara interculturală a Moldovei, prezentarea standului Făleşti; afacilitat implicarea activă a tinerilor din grupul pe care l-a coordonat, acolaborat cu liderul organizaţiei gazdă, Mihaela Diana Podariu, pentruimplementarea cu succes a activităţii. Temele proiectului au fost combaterea sărăciei şi excluziunii sociale şiarta şi cultura. În proiect au fost implicaţi cel puţin 4 tineri cu dizabilităţidatorate problemelor de sănătate, precum şi tineri aparţinând minorităţilor,care au contribuit în dezbaterile ce au vizat modalităţile de includere atinerilor dezavantajaţi sau despre cum poate fi eradicată sărăcia. Deasemenea, proiectul a abordat aspectul multiculturalităţii, prin artă şicultură, raportându-se prin activităţi nonformale (tehnica dans-teatru,evenimente culturale) la perioada lui Ştefan cel Mare şi încercând astfel săimplice şi alţi tineri din comunitate în promovarea relaţiilor de cooperareeuropene. Acest lucru a fost atins în special prin Târgul nonformal, unde auparticipat peste 60 de tineri din comunitate. Pentru desfăşurarea proiectului s-au stabilit modul de constituire algrupelor şi organizarea efectivă a acestora, definitivarea regulilor decomportament, afişe personalizate pentru fiecare grup, activităţi nonformale 33
  34. 34. de cunoaştere, dezbateri pe diverse teme, lucru în echipe mixte, prezentări,ateliere de creaţie, vizite pentru descoperirea localităţii şi împrejurimilor,descoperirea celorlalte culturi prin seri culturale, elaborarea unui plancomun de implicare a tinerilor din comunitate în proiect, elaborarea uneiacţiuni de artă şi cultură ce va avea rolul de a crea un eveniment anualdestinat prieteniei şi frăţiei dintre tinerii celor 2 comunităţi, organizareacadrului festiv de încheiere al proiectului. Activitatea proiectului s-a derulat pe parcursul a 8 zile şi a implicatactiv tinerii în desfăşurarea acestuia. Schimbul de tineri a fost foarte activ, în sensul în care a implicatparticipanţii în diverse activităţi. Programul schimbului a fost structuratastfel:  4 zile de comunicare pe temele stabilite, de nonformal şi de cunoaştere a tradiţiilor Moldovei lui Ştefan,  2 zile de târg şi campus de promovare a tradiţiilor, obiceiurilor, artei şi culturii româneşti şi moldoveneşti;  2 zile de haiducie, adică de experimentare şi afirmare prin locurile bătătorite de Ştefan; un film şi o carte de diseminare. Primele 4 zile, dedicate cunoaşterii participanţilor, introduceriiacestora în lumea educaţiei nonformale, realizării unor echipe eficiente, aupresupus: ♣ jocuri de cunoaştere; ♣ aşteptări, temeri şi contribuţii; prezentarea proiectului; stabilirea regulilor; 34
  35. 35. ♣ definirea termenilor: excluziune socială, interculturalitate, cetăţenie europeană, participare activă etc.; ♣ joc de echipă: percepţiile despre Moldova şi România (schimb de roluri şi desen); ♣ prezentarea culturii de către fiecare echipă (identificarea stereotipurilor) ♣ brainstorming pentru scenariu film „Ţara lui Ştefan cel Mare”; discuţii nonformale: cum să fie filmul?♣ îngeraşul;♣ „Trips and tricks pentru ONG”; scenariul final „Ţara lui Ştefan cel Mare”;♣ Istoria comună - legende interesante din timpul lui Ştefan cel Mare, definirea unui puzzle creativ, prezentarea acestuia;♣ teatru forum pe tema "România şi Moldova între trecut şi prezent, proiectare în viitor", transformarea pieselor de teatru forum în tehnica "dance theatre" ce prezintă creativ avantajele cooperării dintre Moldova şi România;♣ jocuri de energizare;♣ analiza SWOT a comunităţilor participante – lucru în echipă, identificarea cauzelor care generează sărăcia şi excluziunea socială;♣ prezentarea analizelor pe echipe, definirea de soluţii de combatere a sărăciei şi exluziunii sociale;♣ soluţii comune, definirea unui plan de acţiune pentru organizarea evenimentului în comunitate; 35
  36. 36. ♣ definitivarea planului de acţiune, finalizarea pieselor de dans-teatru cu tema avantajele cooperării dintre Moldova şi România,♣ prezentarea pieselor de dans-teatru,♣ pregătirea evenimentelor de promovare şi informare pentru lansare a evenimentului, stabilirea responsabilităţilor,♣ cunoaşterea comunităţii locale (vizită la Centrul de Plasament Sf. Spiridon, vizită la Primărie şi participarea la o lansare de carte la Casa de Cultură „Garabet Ibrăileanu”),♣ activităţi outdoor: legendele;♣ petreceri: de cunoaştere, seara de dans împotriva excluziunii (muzică tradiţională ţigănească, lipovenească, rusească, românească, etc.), petrecere de socializare cu alţi voluntari ai Asociaţiei ASIRYS, seara interculturală – România şi Modova. Metoda Dans-TeatruNumăr de participanţi: ideal 15 tineriTimp necesar: 4 - 5 ore (adaptabil, depinde şi de experienţa participanţilor)Resurse: foi de flipchart, markere, post-it, hârtie albă, pixuri,videoproiector (pentru a vizualiza câteva exemple) – doar dacă e posibil,calculator cu internet şi movie maker (pentru colajele muzicale), boxe,costume (nu e musai, se poate improviza din hârtie colorată sau altemateriale găsite la faţa locului...). Descrierea metodei: În funcţie de numărul de tineri participanţi se vor forma echipe pecriterii precum pasiuni comune, ideal ar fi 3 echipe a câte 5 membri. 36
  37. 37. Fiecare echipă va forma o trupă, care-şi va alege un nume creativ şisugestiv. Se alege o temă sau mai multe, fiecare trupă poate aborda aceeaşitemă centrală (de ex.: participarea civică, educaţia nonformală), darsubteme diferite (de ex: mediul, solidaritatea faţă de persoanele cu deficienţe, dezvoltarea personală, învăţarea continuă etc.). Fiecare piesă va avea o durată de maxim 5 minute, va avea fie un final tragic, fie unul care să şocheze, important e să atragă atenţia publicului asupra problemei din tema aleasă (ex. de problemă: poluarea în Delta Dunării). După cunoaşterea membrilor, după stabilirea temei, a problemei şi a numelui trupei, se va realiza scenariul. Piesele vor combina dansul şi teatrul,având un scenariu bine definit, cu semnificaţii ce ulterior pot fi descriseîntr-un video-reportaj, care să prezinte şi soluţiile la problema prezentată.Odată stabilit scenariul, care va include şi paşii de dans, replicile, mesajelepiesei de dans-teatru, se vor atribui rolurile, se vor alege melodiile, se varealiza colajul cu muzică şi eventual replici, se vor procura materialelepentru costume, se va repeta, după care va fi organizat un eveniment undetrupele îşi vor prezenta creaţiile şi unde vor putea primi feedbackulpublicului. Rezultate: Metoda are un impact major în rândul tinerilor pentru că dezvoltăcreativitatea, abilităţile de lucru în echipă, spiritul antreprenorial, temele şiproblemele abordate sunt înţelese, transmise neconvenţional publicului decătre tineri, iar dansul şi teatrul reprezintă sarea şi piperul în procesul deînvăţare. 37
  38. 38. Prima zi de activitate a urmărit cunoaşterea participanţilor din celedouă ţări, s-au realizat prezentări ale culturii fiecărei ţări şi s-au identificatstereotipurile. A doua zi au fost realizate activităţi de cunoştere a istoriei comune, precum şi de definire a unor mijloace şi metode de cooperare dintre tinerii celor două comunităţi. S- a realizat o sesiune de „trips and tricks pentru ONG”, princare liderii de grup şi participanţii şi-au împărtăşit experienţele ca voluntari.Au fost organizare vizite cu rolul de a cunoşte mai bine contextul local, de aidentifica punctele tari şi punctele slabe ale comunităţii locale, precum şi decunoştere a unui traseu al lui Ştefan cel Mare. S-au realizat activităţi pentruidentificarea cauzelor care generează sărăcia şi excluziunea socială, precumşi pentru identificarea soluţiilor propuse de tineri pentru a combate sărăciaşi excluziunea socială. A fost planificat un eveniment de artă şi cultură„Ţara lui Ştefan cel Mare”, eveniment ce a fost pus în practică de tineriiparticipanţi. Au fost stabilite responsabilităţi clare, participanţii au organizat şipromovat evenimentul „Ţara lui Ştefan cel Mare” prin metodeneconvenţionale şi au realizat instrumentele de promovare. S-au desfăşuratactivităţi de organizare a evenimentului cultural, care a dorit să implice unnumăr cât mai mare de persoane, să includă tradiţii şi obieceiuri din cele 2ţări. De asemenea, piesele de teatru forum şi dans teatru dezvoltate de tineriau fost prezentate în comunitate. 38
  39. 39. IV. Evenimentul cultural „Ţara lui Ştefan cel Mare” Zilele dedicate evenimentului a presupus organizarea într-unweekend a următoarelor activităţi: Forum Investiţional: s-a desfăşurat pe data de 25 iunie 2011 şi a avut ca grup ţintă tinerii interesaţi să dezvolte o afacere şi oamenii de afaceri, atât din regiunea, cât şi din ţara Moldova; evenimentul a reprezentat o soluţie pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale. Scopulevenimentului a fost de a prezenta oportunităţile de investiţii prezente înMoldova României şi în Republica Moldova. Domeniile de interes sunt:agricultură, IT, turism, comerţ. La eveniment am invitat organizaţii şipersoane interesate de domeniul afacerilor, care au contribuit cu prezentărispecifice, adresate oamenilor de afaceri şitinerilor interesaţi de dezvoltareaantreprenorială în domeniile mai susmenţionate. Invitaţii au fost: IonuţCălugăru - sub titlul “Mediul online șibeneficiile acestuia în afaceri”, IonuțCălugăru a vorbit atât tinerilor la început de drum, cât și oamenilor deafaceri prezenţi despre oportunitățile oferite de mediul virtual; LauraTaşchină – antreprenor şi preşedinte JCI Iaşi, a oferit tinerilor câtevaexemple de succes, dar şi eşecuri, susţinând ideea că tinerii au potenţial şipot dezvolta idei de afaceri de succes; Constantin Miron – antreprenor local 39
  40. 40. a vorbit despre comerţ şi oportunităţile locale; de asemena au fost prezenţişi 2 lideri de ONG din România care au vorbit despre antreprenoriatulsocial şi 1 lider din Republica Moldova, care a abordat ca temă agricultura. Târgul de datini, obiceiuri, meştesuguri şi produse tradiţionalemoldoveneşti şi Festivalul din Ţara lui Ştefan cel Mare s-a desfăşurat în perioada 25 – 26 iunie 2011, în Tîrgu Frumos. Acest târg a fost unul neconvenţional prin faptul că au participat ONG din România şi Moldova, cu trupe de dans, muzică şi teatru, obiecte tradiţionale reunite în cadrul unui stand şi evenimente nonformale. ONG şiinstituţiile prezente au fost: Şcoala „Trinitas” Tîrgu Frumos (pentru elevi cudeficienţă mintală), AIESEC Iaşi, B-right Media Botoşani, Vis de ArtistBotoşani, Asociaţia de Dezvoltare Rurală Cepleniţa, Ansamblul FolcloricCepleniţa, Trupa ICAR, Asociaţia „Salut Prieteni” Paşcani. Evenimentul a găzduitconcursuri pe diferite secţiuni, aufost premiaţi cei mai tradiţionali,talentaţi şi creativi participanţi, s-adesfăşurat o paradă de costumepopulare, toate acestea pentru aîncerca redarea timpului lui Ştefancel Mare într-o perspectivă inovatoare. Târgul a avut ca finalitate realizareaunui film de promovare a tradiţiilor şi unităţii culturale între Moldova şiBasarabia. 40
  41. 41. Campus Cucuteni: evenimentorganizat în satul Cucuteni, în cadrulmuzeului cu tema neolitică „Cucuteni”.Evenimentul a constat în organizareaunei petreceri nonformale în muzeu(jocuri, dansuri, masă şi cântecetradiţionale), petrecere care a avutinvitaţi şi din alte organizaţii, precum şi presa. Activitatea s-a bucurat desusţinerea Primăriei Cucuteni, care ne-a oferit oportunitatea de a petrecenoapte în muzeu şi ne-a întâmpinat tradiţional, cu pâine şi sare. Ultima etapă a proiectului a fost numită „Haiducie”, eveniment cares-a desfăşurat în perioada 27-28 iunie 2011 şi a reprezentat „cireaşa de petort” pentru participanţii care s-au implicat activ în proiect. Această activitate a presupus un studiu documentar în locuri de importanţă istorică, din perioada ştefaniană, din Suceava şi desfăşurarea a câteva flash-mob-uri cu scopul de a rămâne în amintirea localnicilor ca fiind nişte adevăraţi haiduci culturali. Diseminare, evaluare, follow-up Pe tot parcursul schimbului de experienţă am avut alături de noi oechipă de jurnalişti de la TVR 1, care erau în zonă pentru a filma un reportajdespre un artist de pictură naivă şi care ne-au susţinut în desfăşurareaproiectului prin experienţa lor. Unul dintre ei a devenit chiar şi mentor pepartea de promovare şi diseminare a proiectului şi ne-a ajutat să elaborăm maimulte idei de proiecte de follow-up. Evaluarea proiectului s-a desfăşurat prin 41
  42. 42. diverse metode, precum chestionarul, discuţiile după evenimente, observaţia,testimonialele etc., fiind implicat şi partenerul. Evaluarea s-a realizat lasfârşitul fiecărei zile prin discuţii, desene şi alte tehnici de evaluare, iar lafinalul activităţii printr-un chestionar aplicat participanţilor privind cazarea,mâncarea, planificarea activităţilor, durata lor, cadrul de desfăşurare, logistică,atitudinea liderilor, modul de interacţionare între participanţii grupului, dar şicu ceilalţi tineri din comunitate, abilităţile dobândite în urma proiectului. După finalizarea proiectului, colaborarea dintre Asociaţia ASIRYS şiAsociaţia Obştească Cutezătorul a continuat printr-un nou proiect, de dataaceasta coordonator fiind asociaţia din Republica Moldova, pe temaagriculturii ecologice. De asemenea, un grup de voluntari ai organizaţiei arealizat o vizită în Republica Moldova în luna septembrie, fiind cazaţi departicipanţii la schimbul „Ţara lui Ştefan cel Mare”. 42
  43. 43. Implicarea tinerilor S-a urmărit ca în proiect să fie implicaţi şi tineri cu dizabilităţi şi careaparţin minorităţilor etnice sau provin din mediul rural, astfel că au fostselectaţi 7 tineri (3 tineri cu deficienţe de vedere, 3 tineri din mediul rural, 1tânăr rrom) ce îndeplinesc aceste condiţii pentru a oferi tinerilor cudizabilităţi posibilitatea de a interacţiona cu tineri fără dizabilităţi,dezvoltându-le astfel abilităţile de comunicare, de relaţionare, ceea ce acontribuit la creşterea gradului de adaptabilitate putând astfel înfrunta maiuşor situaţii care le provoacau temeri. Pe de altă parte s-a urmărit ca tineriifără dizabilităţi să-şi poată dezvolta sentimentul de toleranţă, să încerce să-iincludă pe tinerii dezavantajaţi, să lucreze în echipă cu aceştia, astfeldescoperind şi valorificând punctele tari ale acestora. Un alt criteriu deselecţie a participanţilor în acest proiect a fost implicarea în etapa depregătire. Astfel că în cazul României s-au organizat 2 evenimente: un flash-mob şi un simpozion, cei mai activi voluntari fiind invitaţi să participe laschimbul de tineri. Partenerul din Republica Moldova a selectatparticipanţii în urma realizării unor materiale necesare proiectului, dar auluat în considerare şi posibilităţile reduse ale participanţilor. În cadrul proiectului au fost folosite tehnici de educaţie nonformalădiverse, tinerii au dezbătut, au lucrat în echipe mixte, au prezentat, auorganizat evenimente culturale, au interacţionat cu alţi tineri dincomunitate, au participat la jocuri de cunoaştere, de echipă şi la activităţi înaer liber, au planificat, au organizat evenimente şi seri interculturale.Schimbul de bune practici şi de expertiză s-a realizat atât în cadrul unorsesiuni, dezbateri, evenimente organizate, cât şi în cadrul informal, întimpul liber. 43
  44. 44. În perioada celor 8 zile participanţii selectaţi au experimentat metodenonformale astfel: în primele zile s-au cunoscut, au descoperit informaţiiunii despre alţii, au comunicat prin intermediul petrecerilor tematice şi alejocurilor de echipă; în perioada de mijloc a săptămânii, au trecut la un altnivel, au planificat împreună, au dezbătut subiecte mai complexe, au pusbazele organizării unui eveniment unic în zonă prin care au trebuit sămobilizeze resurse importante; ultima parte a săptămânii a fost dedicatăunui eveniment experenţial „Haiducia”, feedback-ului, propunerilor defollow-up ale proiectului. Tinerii au beneficiat astfel de o experienţă ce le-adezvoltat multiple abilităţi şi competenţe. Pe lângă tehnicile cu rol de a dezvolta abilităţile de lucru în echipă, decomunicare şi de cunoaştere a participanţilor, au fost folosite metodenonformale ce au vizat dezvoltarea de abilităţile de organizare, dezvoltareacreativităţii, valorificarea inovativităţii şi acumularea de experienţă înactivităţi ce au caracter cultural. Una dintre tehnicile folosite în acest scop afost tehnica dans-teatru prin care tinerii au exprimat (folosind dansul şiteatrul) avantajele cooperării dintre organizaţiile de tineret din cele 2 ţări.De asemenea, tinerii au organizat un eveniment cultural la nivel local –Târgul nonformal de tradiţii, ce ar putea deveni un eveniment cu impactmajor la nivel regional, care să implice un număr cât mai ridicat de tineri.Astfel, participanţii şi-au dezvoltat prin experimentare numeroase abilităţi,iar faptul că au organizat numeroase evenimente: târgul, simpozionul,forumul investiţional, haiducia, campusul, festivalul, fiind inspiraţi deistoria lui Ştefan cel Mare, a dezvoltat şi valorificat creativitatea şi spiritulinovator al tinerilor. Partenerii implicaţi în proiect au avut un punct comun important:istoria. Iar personajul cel mai reprezentativ al acestei istorii a fost Ştefan cel 44
  45. 45. Mare, care poate fi considerat un „facililator istoric” pe care proiectul l-avalorificat în mod creativ. Prin urmare proiectul a folosit istoria comună dinperioada lui Ştefan cel Mare pentru a dezvolta cunoştinţele tinerilor îndomeniu, pentru a le dezvolta creativitatea şi inovativitatea astfel încât sătransforme istoria celor 2 ţări într-un subiect atractiv pentru orice tânăr.Istoria lui Ştefan cel Mare a fost transpusă prin ochii tinerilor, mai concretprin realizarea unui „puzzle legendar”. Tinerii au adunat legende şipovestiri cât mai interesante legate de Ştefan cel Mare din cele 2 ţări, pe carele-au discutat pentru a defini un traseu legendar comun ambelor ţări.Povestea realizată de participanţi pe baza legendelor şi povestirilor istorice,a fost prezentată în cadrul evenimentului organizat de participanţi. Astfelrelaţia dintre participanţii ce provin din ţări diferite a fost consolidată, aufost eliminate prejudecăţile şi a fost asigurată o cooperare pe termen lungîntre cele 2 organizaţii. Prin desfăşurarea proiectului tinerii au luat contact cu educaţianonformală, au înţeles ce înseamnă cetăţenie/participare activă, auconştientizat avantajele diferenţelor culturale. Prin faptul că au lucrat înechipă, tinerii şi-au dezvoltat abilităţile de relaţionare, prin evenimentele pecare le-au organizat, şi-au dezvoltat abilităţile de planificare, organizare şiantreprenoriale, prin prezentări şi dezbateri, şi-au dezvoltat abilităţile decomunicare. Proiectul s-a bazat pe învăţare interculturală, ce a stimulatcreativitatea, participarea activă şi iniţiativa, şi pe o abordare participativă,prin care tinerii au învăţat unii de la alţii, şi-au împărtăşit experienţele înproblematica tineretului unii altora, încercând să valorifice ideile şiinformaţiile obţinute. 45
  46. 46. Dimensiunea interculturală Deşi la prima vedere am putea afirma că nu există diferenţe culturalepentru că atât tinerii din Republica Moldova, cât şi cei din România aucomunicat în limba română, totuşi acestea au existat. La nivel de limbăutilizată în comunicare am observat că tinerii din Republica Moldovafoloseau multe rusisme şi arhaisme, pe când tinerii din România, foloseauenglezisme şi neologisme, însă aceste aspecte au contribuit la o experienţămai interesantă, la finalul proiectului, tinerii din ambele ţări foloseaucuvinte sau expresii din cealaltă ţară. Alte diferenţe vizibile s-au observat lacostumele populare şi muzică, precum şi la subiecte precum sistemul politic– în oraşul Făleşti existând încă un procent important de comunişti. Pentru aconştientiza şi a învăţa să tolereze, să accepte deschis diferenţele culturale,s-au relaizat diferite exerciţii nonformale (ex. îngeraşul – fiecare tânăr aveaun îngeraş (secret friend) din cealaltă ţară; friends4life – în fiecare zi timp de30 de minute, fiecare participant discuta cu cel puţin 2 participanţi dincealaltă ţară pentru a se cunoaşte şi a afla cum se pot ajuta în viitor etc.). Tinerii au lucrat în echipe mixte, ceea ce a condus la conştientizarepozitivă asupra culturilor prezente. Prin activităţile interculturale, tinerii audezvoltat atitudini de respect faţă de diversitatea culturală şi au apreciatpăstrarea identităţii culturale proprii, învăţând să respecte valorile celorlalţi.Participând la activităţi comune şi locuind împreună, tinerii au dobânditcunoştinţe şi abilităţi noi care i-au ajutat să înţeleagă mai uşor valorile altorculturi, obiceiurile şi modul de viaţă, să respingă discriminarea şiintoleranţa, să promoveze valorile democraţiei. Tot acest lanţ de experienţe comune interculturale i-au ajutat pe tineriiparticipanţi să înveţe să trăiască împreună, să se accepte, să vadă câtelucruri comune au şi să elimine stereotipiile şi prejudecăţile. 46
  47. 47. Prin toate activităţile proiectului, tinerii au învăţat să se accepte, auconştientizat că fiecare cultură are particularităţile ei şi că tendinţa de a ficritic nu e potrivită, că a învăţa să convieţuieşti e o abilitate bazată perespect şi toleranţă, că nu e suficient numai să te accepţi, ci să participi, să teimplici respectând şi valorificând identitatea culturală proprie.Faptul că partenerul vine din Moldova, o ţară care nu e încă membră aUniunii Europene, a reprezintat un pas important în înţelegerea conceptuluide democraţie şi interculturalitate. Implicarea tinerilor dezavantajaţi în proiect a condus la sprijinirea şicombaterea prejudecăţilor şi a atitudinilor ce conduc către excludere socială.Proiectul a susţinut interculturalitatea prin activităţi precum seriinterculturale, jocuri şi dezbateri de cunoaştere a culturii fiecărei ţari, prinevenimente organizate în comun. Dimensiunea interculturală a fost atinsă prin stabilirea unor reguliîmpreună cu tinerii, prin care s-a dorit ca participanţii să înţeleagă şi să ştiecum să valorifice beneficiile interculturalităţii. Astfel tinerii au fost susţinuţisă aibă respect faţă de demnitatea şi drepturile omului, respect şi deschiderefaţă de diversitatea culturală, atitudine pozitivă faţă de persoane careaparţin unor culturi diferite, toleranţă şi respect faţă de persoane şi grupuricare susţin valori, opinii şi credinţe diferite, să valorizeze pozitiv diferenţeleculturale, să aibă empatie culturală, să fie solidari şi să aibă disponibilitatepentru dialog intercultural, relaţionare pozitivă cu ceilalţi şi cooperare. Prima activitate care a avut ca scop învăţarea interculturală aparticipanţilor a fost prezentarea participanţilor: băieţii din Moldova auprezentat prin intermediul portretelor, fetele din România şi invers, iarfetele din Moldova, băieţii din România şi invers. S-a observat că existăanumite stereotipuri, că există anumite diferenţe culturale, această activitatefiind astfel primul pas în acceptarea diferenţelor şi în gândirea liberă. Au 47
  48. 48. fost organizate cel puţin 3 seri interculturale, unde s-au prezentat dansuri,jocuri, melodii din fiecare ţară, unele dintre ele fiind foarte diferite şi pe careambele organizaţii le-au adoptat şi în proiectele ulterior. Într-una din seri aufost invitaţi şi reprezentanţi locali ai minorităţilor, rromii şi ruşii-lipoveni,astfel că prin această activitate am conştientizat încă o dată importanţainterculturalităţii şi a diferenţei culturale în dezvoltarea comunităţii. Ceamai importantă activitate din cadrul schimbului a fost Târgul de datini,obiceiuri, meştesuguri şi produse tradiţionale moldoveneşti – din Ţara luiŞtefan cel Mare, care a reunit de fapt mai multe evenimente: târgul ONG şifestivalul – unde au fost prezentate standurile mai multor organizaţii cudiverse obiecte, iar acestea au desfăşurat momente artistice; AIESEC Iaşi aadus chiar o colecţie de obiecte din toată lumea, obiecte primite de lastagiarii internaţionali; Cutezătorul a adus steagul Republicii Moldova,obiecte tradiţionale, fiecare participant a avut costum popular, picturi,portrete etc.; ASIRYS a adus o colecţie de prosoape tradiţionale, costumeţigăneşte, steagul României, costume populare româneşti, obiectetradiţionale, iar unul din voluntari a cântat câteva melodii tradiţionale;Asociaţia „Salut Prieteni” a prezentat o expoziţie de portrete realizate detinerii cu Sindrom Down prin intermediul unui proiect tineret în acţiune;Asociţia B-right Media a adus muzică tradiţională, trupa de artişti ICAR, unspectacol de dans ţigănesc şi muzică populară; Asociaţia ComunitarăCepleniţa a facilitat prezenţa ansambulului Cepleniţa formată dinaproximativ 25 de copii şi a trupei de clovni a organizaţiei. De asemenea, afost prezent un invitat special, pictorul de artă naivă populară GheorgheCiobanu (sunt doar 3 artişti recunoscuţi la nivel internaţional în România),care a prezentat câteva din picturile sale publicului prezent. Ultimaactivitate, Haiducia, a permis descoperirea istoriei comune, în perioada 48
  49. 49. domniei lui Ştefan cel Mare, ambele ţări erau de fapt o singură ţară, numităMoldova. Dimensiune europeană Implicarea tinerilor în toate stadiile proiectului (de la scriere până laevaluare), a stimulat sentimentul de cetăţenie europeană, ajutându-i astfelsă elimine prejudecăţile şi stereotipurile. Având acces la aceleaşi lucruri caorice alt cetăţean al Uniunii Europene, tinerii s-au putut convinge că au şiaceleaşi drepturi. Implicarea tinerilor în proiect a fost un mod de a-i învăţacum să-şi împărtăşească şi să-şi respecte valorile culturale. Faptul că s-au implicat şi au participat la activităţile proiectului,denotă că tinerii au fost preocupaţi de subiectele abordate şi de cetăţeniaeuropeană. Lucrul în echipe mixte, faptul că au fost cazaţi în aceleaşicamere, că au aflat informaţii unii despre alţii, a condus la creştereainteresului tinerilor participanţi faţă de alte culturi şi conştientizareatermenului de cetăţenie europeană. Excluziunea socială pe criterii rasiale şi nu numai, este un subiectcomun pentru societatea europeană, care a fost abordat în dezbateri,încercându-se definirea unor soluţii de facilitare a integrării sociale, înspecial pentru persoanele care se confruntă cu o dizabilitate. Evaluare Evaluarea în timpul schimbului s-a desfășurat prin diverse tehnici:observație, chestionar, discuții libere etc., la finalul fiecărei zile. Tehnicile deevaluare ne-au permis să îmbunătăţim proiectul şi să facem auzită voceaparticipanţilor pentru coordonatori sau formatori. După finalizareaproiectului, evaluarea s-a realizat prin solicitarea de către lideri către 49
  50. 50. participanţi a realizării unui articol despre proiect. De asemenea, în cadrulgrupului facebook „Amintiri din Ţara lui Ştefan cel Mare” participanţii şi-auexprimat emoţiile legate de proiect, cei mai mulţi dintre ei dorind să repeteexperienţa. Impact, efect de multiplicare şi continuare În afară de participanţii direct implicaţi, cei 32 de tineri din RepublicaMoldova şi Romania, proiectul a implicat 7 ONG de tineret, artişti locali,voluntari, tineri din comunitate. Cel puţin 30% dintre participanţii direcţi şibeneficiarii indirecţi au făcut parte din categoriile de tineri dezavantajaţi(tineri cu dizabilităţi, din mediul rural, rromi etc), ceea a condus la creştereanivelului de toleranţă şi la conştientizarea efectelor negative ale excluziuniisociale în rândul participanţilor. Tinerii implicaţi direct în proiect au câştigat încredere în sine, şi-audezvoltat abilităţile de comunicare, de lucru în echipă, şi-au valorificatcreativitatea, şi-au îmbogăţit cunoştinţele despre cultura, geografia, istoria şicivilizaţia celorlalţi. Au aflat legende, obiceiuri şi tradiţii, ce au contribuit lao percepţie pozitivă a altor culturi şi la dezvoltarea culturală a tinerilor.Participanţii şi-au dezvoltat conştiinţa europeană, au învăţat să comunice,au înţeles că diversitatea este un punct tare. La nivel local prin evenimentele culturale organizate de tineri s-acreat o imagine pozitivă asupra aspectelor culturii, obiceiurilor şi tradiţiilorromâneşti şi moldoveneşti şi a crescut gradul de informare a populaţiei cuprivire la înfrăţirea dintre Făleşti şi Tîrgu Frumos, ceea ce a condus laîntărirea relaţiei dintre cele 2 comunităţi şi în special dintre organizaţiile detineret. 50
  51. 51. De asemenea, proiectul a condus la promovarea şi înţelegereaefectelor pozitive ale unei atitudini deschise către interculturalitate.Derularea proiectului a dus la conştientizarea punctelor comune pe careregiunea Moldovei din România le are cu Republica Moldova, au fostdefinite acţiuni de follow-up cu rol de a întări cooperarea dintreorganizaţiile de tineret. Astfel tinerii participanţi au stabilit cum vorcontinua proiectul: prin scrierea unui proiect pe artă, care să abordezepictura naivă, prin organizarea unei vizite a tinerilor din România în Făleşti,prin dezvoltarea unui nou proiect de schimb de experienţă prin ProgramulTineret în Acţiune care să se desfăşoare în Republica Moldova. În urmaproiectului a fost creat un grup pe facebook: „Amintiri din Ţara lui Ştefancel Mare”, prin care participanţii ţin legătura. Între cele 2 organizaţii au avut loc schimburi de bune practici, ceea cepentru asociaţia solicitantă a reprezentat o experienţă necesară pentrudezvoltarea organizaţională. În urma proiectului, partenerul din RepublicaMoldova a solicitat implicarea organizaţiei din România şi în alte proiecte.„Ţara lui Ştefan cel Mare” a fost un proiect care a conferit la nivel regionalun efect de multiplicare prin faptul că a promovat istoria comună şi a crecutvizibilitatea relaţiilor de cooperare dintre tinerii din cele 2 ţări. Ştefan celMare a fost „facilitatorul” istoric al cooperării dintre tinerii români şimoldoveni, dând o notă creativă şi inovativă proiectului. Evenimentul cultural „Ţara lui Ştefan cel Mare”, organizat de tineriiparticipanţi, a oferit vizibilitate şi credibilitate organizaţiei de tineretsolicitante, a atras atenţia diverşilor promotori socio-culturali locali şiregionali, care s-au implicat, şi a crescut capacitatea şi expertiza organizaţiei.Prin tehnicile de educaţie nonformală tinerii s-au dezvoltat personal: şi-audezvoltat abilităţile de comunicare, de organizare, de relaţionare, de lucru în 51
  52. 52. echipă; au stabilit prietenii, care au condus inevitabil la dezvoltarea unornoi idei de proiecte comune. Autorităţile publice locale au fost invitate să interacţioneze cu tineriiparticipanţi, ceea ce a contribuit la obţinerea de către manageruluiproiectului a titlului de „Cetăţean de Onoare”. Proiectul a constituit primul pas în dezvoltarea unei relaţii durabileîntre comunităţile de tineri din Făleşti şi Tîrgu Frumos. Vizibilitate Pe toate materialele de informare au fost inscripţionate în afara logo-ului şi numelui programului, numele şi ţara de provenienţă alecoordonatorului şi partenerului, numele proiectului şi temele abordate. S-au realizat 50 de afişe ale proiectului (format A3) care a invitattinerii la implicare în proiect şi a fost expus pe toată durata proiectului înlocuri frecventate de tineri, atât în România, cât şi în Republica Moldova. Deasemenea au fost realizate 1000 de stickere cu logoul proiectului. Pe siteurile organizaţiilor implicate au apărut articole de informareprivind evenimentele, înainte, în timpul şi după finalizarea proiectului. A fost distribuit în mediul online un comunicat de presă cu rolul de ainforma la nivel regional, chiar naţional, organizaţiile de tineret desprederularea proiectului.La petrecerea interculturală au fost invitate persoane implicate colateral(consilierii locali, alţi voluntari ASIRYS etc.). Pentru a asigura vizibilitatea evenimentului cultural „Ţara lui Ştefancel Mare” au fost realizate flash-moburi în Iaşi, Tîrgu Frumos şi Suceava. 52
  53. 53. A fost realizată o pagină a proiectului www.stefan.tirgufrumos.ro, cublog şi adresă de email specifică, dorindu-se ca pe termen lung acest proiectsă fie continuat. Proiectul „Ţara lui Ştefan cel Mare” a adus valoare adăugatăprogramului prin faptul că organizaţiile de tineret din regiune au aflat deacţiunea 3.1.a., ceea ce va conduce pe termen lung la creşterea numărul deproiecte transnaţionale. De asemenea, succesul proiectului a contribuit la oimagine pozitivă a Programului Tineret în Acţiune în mediul local şiregional. Diseminare După finalizarea proiectului a fost creată o prezentare fotografică ceconţine momente cheie din timpul derulării activităţii. Au fost realizatediferite filmuleţe, ce prezintă flash-mobul, activităţile culturale, petrecerile.La realizarea filmărilor ne-a sprijinit o echipă a TVR1. Pe paginile web aleorganizaţiilor implicate au fost postate articole de promovare a rezultatelorproiectului. De asemenea, a fost diseminat în mediul online un comunicatde presă ce a anunţat finalizarea proiectului şi rezultatele obţinute în urmaimplementării acestuia. Această carte reprezintă o activitate de diseminare suplimentară aproiectului Ţara lui Ştefan cel Mare. Realizări „Ţara lui Ştefan cel Mare” a fost un proiect complex, un mix deevenimente diferite, pe 2 teme: arta şi cutura şi combaterea sărăciei şiexcluziunii sociale, care la prima vedere ar putea părea dificil de îmbinat.Secretul succesului a fost educaţia nonformală; atât ca atitudine, cât şi ca 53
  54. 54. instrumente, nonformalul ne-a sprijinit în demersul nostru. Proiectul s-abucurat de deschidere din partea altor ONG din regiune, care au participatactiv la activităţile proiectului. De asemenea, am avut alături de noi şi câţivaoameni din presă, care ne-au sprijinit cu resurse şi sfaturi utile; instituţiile şiautorităţile publice locale au contribuit activ, cu echipamente audio-video şicu facilitarea accesului în interiorul acestora. Obiectivele proiectului au fost depăşite, atât prin activităţi - deşiiniţial am planificat un singur eveniment cultural, acesta s-a transformat încel puţin 4 evenimente: forum investiţional, târg nonformal, festival,campus; cât şi prin publicul, partenerii atraşi (ONG din diferite sectoare,cetăţeni, persoane resursă etc.). Prin Ţara lui Ştefan cel Mare am promovat voluntariatul şi ProgramulTineret în Acţiune, astfel că numărul de voluntari ai organizaţiei a crescut,iar în acest moment s-au realizat deja 2 proiecte de follow-up: un proiectpentru tinerii antreprenori în agricultura ecologică şi un schimb deexperienţă în Făleşti, la partenerul moldovean, a tinerilor din ASIRYS.Urmează alte proiecte, relaţia dintre participanţii români şi moldovenirămânând apropiată. În cadrul organizaţiei, „Ţara lui Ştefan cel Mare” este consideratproiectul anului pentru că deşi au fost foarte multe activităţi, uneoriextenuante, atmosfera, relaţiile de prietenie şi abilităţile dobândite aumeritat tot efortul, rămânând vii în amintirea participanţilor şi apartenerilor. 54
  55. 55. V. Testimoniale Ştefan cel Mare trăieşte! ...de Cristina Radu Ştiu deja, o să spuneţi „sună ca un clişeu”, dar Ţara lui Ştefan cel Mare a fost o experienţă de neuitat!! La propriu; adică au trecut ceva luni şi încă mă mai gândesc la acele clipe, la oamenii pe care i-am cunoscut acolo, la experienţele trăite şi la toate activităţile la care am lucrat împreună, ca o adevărată echipă. Ceea ce am învăţat în primul rând este că, deşiunele lucruri pot părea imposibile, este nemaipomenit să vezi putereaechipei şi cum poate aceasta să scoată „im”-ul din „imposibil”. Cine ar ficrezut că noi, 16 tineri din Republica Moldova şi 16 din România, vom reuşisă organizăm un Târg de datini, obiceiuri, meşteşuguri şi produsetradiţionale moldoveneşti?! Şitotuşi da… am reuşit, ba chiar afost foarte frumos! În al doilea rând amdescoperit că Ştefan cel Mareîncă mai există, nu numai înmuzeele pe care le-am vizitat înSuceava sau la Cetatea de Scaun,ci în fiecare dintre noi: în obiceiurile noastre, în limba pe care o vorbim, încostumele tradiţionale pe care încă le mai purtăm. Totuşi, mulţi dintre noiam uitat să preţuim trecutul, să apreciem cu adevărat eforturile făcutepentru ca noi să fim aici, acum. De aceea, această experienţă ne-a ajutat penoi, tinerii din România şi Republica Moldova, să ne reamintim cine a fost 55
  56. 56. Ştefan cel Mare, ce a făcut pentru acest tărâm minunat al Moldovei şi sărealizăm că avem misiunea de a-l evoca ori de câte ori avem ocazia. O şansă unică! ... de Diana Matachi Proiectul, „Ţara lui Ştefan cel Mare" a fost ceva extraordinar pentru mine, nemaipomenit. Am fost invitată să particip la acest proiect de către conducătorul Asociaţiei „Cutezătorul" d- nul Vitalie Cimpoieş şi când mi s-a făcut invitaţia am zis că merg să văd ce înseamnă un proiect, cum se derulează. Nemaiparticipind niciodată la nici un proiect, eram foarte curioasă! Pe data de20.06.2011 uite că am sosit la România oraşul Tirgu-Frumos. În acea zi măgândeam că o să fie trist că suntem străini şi nu vom putea comunica liber,nu ne vom putea împrieteni, dar m-am convins de faptul că fraţii noştri depeste Prut sunt foarte inteligenţi, primitori, nu te lasă la nevoie şi sunt foarteprietenoşi. În acea zi de luni ne-am cunoscut, ni s-a spus despre proiect şispre seară am ieşit la o plimbare împreună pentru a vedea oraşul. Suntlocuri frumoase şi ai o placere să stai să le admiri. În zilele următoare amavut discuţii pe teme diferite: Ţara lui Ştefan cel Mare, excluderea sărăciei şipersoanelor cu dizabilităţi. Am făcut diferite jocuri de cunoaştere, deenergizare, am fost grupaţi şi am făcut şi scenete pe baza acelor teme şi totîn grupuri ne exprimam opinia despre tema abordată sau ne repartizamfiecăruia câte o sarcină în activitatea dată. La sfârşitul săptămânii a fost şimai şi! Vineri am organizat Flash-Mob, sâmbătă în prima jumătate a zileiam avut Forum Investiţional, au venit diferiţi investitori şi ne-au povestitdespre afacerea lor, ne-au învăţat şi pe noi care sunt paşii pentru a avea 56

×