Your SlideShare is downloading. ×
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Proiect

185

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
185
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
4
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIENATURA POLITICII FISCALE IN ZONA EURO. IMPACTUL PACTULUI DE STABILITATE SI CRESTERE REVIZUIT Grigore Georgiana Stoian Ana-Catalina Tihan Adrian Grupa 1430 -2010-
  • 2. CUPRINSCapitolul 1 Analiza sustenabilitatii finantelor publice in zona euroCapitolul 2 Justificarea impunerii Pactului de Stabilitate si Crestere 1.Evaluarea Pactului de Stabilitate si Crestere Avantaje si criticiCapitolul 3 Procedura de deficit excesiv-studii de caz 1.In ce consta procedura de deficit excesiv 2.Studii de caz Romania Lituania Malta PoloniaCapitolul 4 Reforma Pactului de Stabilitate si Crestere 1.Conceptul de Pact de Stabilitate si Crestere 2.Obiectivele si evolutia Pactului de Stabilitate si Crestere 3.Reforma Pactului de Stabilitate si CrestereCapitolul 5 Instrumente ale coordonarii economice in UE Un set de noi instrumente pentru o guvernare economica mai puternica in Europa Page | 2
  • 3. Cap.1 Sustenabilitatea finantelor Publice in zona euro„Zona euro” este termenul oficial pentru grupul de state membre care au adoptat moneda euro camonedă proprie. Până în prezent, treisprezece state membre UE au adoptat euro ca monedă proprie: Belgia,Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia,Slovenia şi Finlanda. Aderând la UE, noul stat membru se angajează să introducă euro înmomentul în care va îndeplini toate criteriile necesare. Prin îndeplinirea acestor criterii, un statmembru demonstrează un nivel ridicat de convergenţă economică durabilă cu economia zoneieuro înainte de introducerea monedei unice. Convergenţa economică reprezintă o garanţie afaptului că economia funcţionează bine în zona euro şi că statele membre se pot dezvolta şiprospera in cadrul acesteia. Calitatea de membru al zonei euro consolidează gradul de interdependenţă economică dintrestatele membre. Acestea au în comun moneda euro şi politica monetară indicată de BancaCentrală Europeană. Folosirea monedei unice şi politica monetară comună au ca efectintensificarea legăturilor comerciale şi financiare . Această integrare economică în creştereîncurajează o mai strânsă coordonare a politicilor economice. Având în vedere această interdependenţă, membrii zonei euro se confruntă cu provocărieconomice comune, specifice. Din acest motiv, începând din 1999, ministerele de finanţe alestatelor membre din zona euro s-au întrunit, în mod informal, într-un „Eurogrup”, pentru adiscuta chestiuni legate de responsabilităţile comune privind moneda unică. La aceste întâlniriparticipă şi comisarul pentru afaceri economice şi monetare, precum şi preşedintele BănciiCentraleEuropene. Buna funcţionare a zonei euro este crucială nu numai pentru economiile participante, ci şipentru întreaga Uniune. Aceasta deoarece succesul zonei euro, care constituie, până în prezent,cea mai avansată etapă a integrării europene, influenţează puternic performanţa economică a UE.De aceea, este vital ca zona euro să fie atent monitorizată astfel încât să devină o ancoră pentrustabilitatea economică în Europa şi un imbold dat reformei în actualele şi viitoarele state membreUE. Page | 3
  • 4. Cap.2 Justificarea impunerii Pactului De Stabilitate si CrestereIn cazul unui soc al cererii simetric si negativ (care creeaza o externalitate pozitiva de cerere sinegativa in privinta ratei dobanzii),echilibrul necooperant va fi suboptimal,deoarece secaracterizeaza printr-o rata a dobanzii mai ridicata. In acest sens se poate considera ca PSC nu constituie doar un instrument de disciplinabugetara,ci si unul de coordonare,deoarece limiteaza reactia statelor membre la un soc simetric alcererii,ceea ce permite o reactie centralizata prin politica monetara unica. 1.Evaluarea Pactului de Stabilitate si Crestere avantaje si criticiAvantajele PSC-decurg din obiectivele care au stat la baza conceperii lui. 1.sustine disciplina bugetara impusa prin tratatul de la Maastricht 2. *este un fel de garantie contra riscului de a destabiliza politica monetara prin politicibugetare necoordonate; *poate fi un mijloc de a determina o coordonare a politicilor economice nationale. 3. *evita situatia in care o tara a zonei euro ar adopta un ncomportament de tipul pasageruluiclandestin *mecanismul de sanctiune poate fi analizat ca un mod de a internaliza in maniera taxelorpigoviene acele externalitati create de moneda unica. *este un mijloc prin care se poate asigura solvabilitatea statelormembre 4. *tine cont de anumite consideratii tepretice9apartinandnoii economii clasice),care criticaineficacitatea politicii bugetare; *lucrarile Comisiei Europene au ainsistat asupra cercului virtuos pe care il creeaza asupraeconomiei existenta unei discipline bugetare riguroase; *poate evita comportamentul tarilor de a urma o politica bugetara incoerentatemporala(prociclica in faza de recesiune) 5.rigoarea bugetara este cu atat mai necesara in prezent,deoarece finantele publice vor fiafectate de procesul de imbatranire a populatiei europene.Criticile aduse PSC-se bazeaza pe analiza functionarii lui. 1.*PSC acorda o importanta excesiva termenului scurt in detrimentul termenuluilung,deoarece supravegherea este centrata pe deficit,si nu pe datoria publica si nici pesustenabilitatea acesteia; *constituie o prelungire a criteriilor respective de la Maastricht-:respectarea acstor criterii nuva duce doar la o convergenta bugetara,ci si la una caracterizata prin rate ridicate ale somajului sirate reduse de crestere in zona euro(Franco Modigliani,1998); Page | 4
  • 5. *respectarea criteriului impus de deficit bugetar este costisitoare din punctul de vedere alcresterii economice si somajului; *severitatea regulilor PSC a fost resimtita la nivelul zonei euro,deoarece anul 2001 a marcatsfarsitul careului magic;crestere sustinuta,o rata redusa a somajului,inflatie redusa si echilibruextern. 2.PSC nu constituie o garantie suficienta pentru o convergenta bugetara,deoarece se manifestaactiunea unor forte centrifuge determinate de socurile asimetrice,eterogenitatea structurala aeconomiilor din zona euro;PSCe ste un mijloc de "coordonare-bun public"impunand reguli prea stricte,care restrangposibilitatea statelor de a reactiona la socuri;Coordonarea strategica necesara pentru cresterea eficacitatii PSC este ingreunata de inexistentaunei voine politice in acest sens. 3.*experienta sugereaza ca externalitatile negative incluse de om politica bugetaraexpansionista a unu istat sunt reduse in comparatie cu externalitatile pozitiva pe care aceastapolitica le-ar genera(ratele dobanzii pe termen lung din Europa depind mai mult de evolutiaratelor dobanzii americanedecat de situatia bugetara); *teama de insolvabilitate este exagerata-istoria economica dovedeste ca tarile din zone euroau facut mereu dovada unui minimum de responsabilitate bugetara); 4.*disciplina bugetara impusa de PSC este dura si va afecta negativ economiile mai ales inprimii ani ai UEM,in special daca exista o conjunctura externa nefavorabila. *PSC ia in considerare deficitul global in locul deficitului structural (deficitul general corectatde fluctuatiile conjuncturale); *referinta la defictul structural ar permite economiilor sa nu sacrifice investitiile publice ; *politica bugetara poate deveni chiar prociclica si va condamna politica monetara sa devinaprincipalul pol de stabilixare economica,ceea ce poate afecta credibilitatea BCE-"PSC tradeazaun dogmatism care asfixiaza cresterea economica si este necesara oprirea acestui hara-kirieconomic".(Fitoussi,2003). *PSC impune de fapt o politica bugetara procilcica-in conditiile unei conjuncturidefavorabile,politica bugetara ar trebui sa sustina activitatea economica,insa regulile PSC impuno respectare a limitei de deficit; *combinarea unei politici bugetare restrictive cu o politica monetara asemenea8rateledobanzilor raman ridicate) mareste riscul unei recesiuni economice si al unei defilatii. *textul PSC nu incita la promovarea unei politici anticilcice in perioadele favorabile din punctde vedere economic. 5.*PSC nu este credibil deoarece exista o marja prea mare a Consiliului si a Comisiei in adecide daca un deficit este excesiv si in a aplica sanctiuni; *credibilitatea PSC depinde de aplicarea sa efectiva-recomandarile pentru un deficit excesivnu au avut urmari,iar sanctiunile nu au fost puse in practica; *tarile asupra carora s-a deschis procedura de deficit excesiv au incercat sa ocoleascaprevederile PSC(cazul Frantei si al Germaniei); *exista doua masuri in punerea in practica a PSC-una pentru tarile mici(Portugalia),si altapentru tarile mari(Germania,Franta),care au beneficiat de indulgenta. *PSC este asimetric,impunand un deficit maxim de 3% pentru toate tarile,desi nivelul dedezvoltare,precum si evolutia variabilelor economice sunt specifice fiecarie tari. Page | 5
  • 6. Pentru a respecta intocmai prevederile PSC,Germania si Franta(al caror PIB reprezintacumulat aproape o jumatet din Pib-ul zonei euro) trebuie sa-si reduca pe termen scurt deficitulsub limita maxima de 3% din Pib.Respectarea acestui criteriu poate avea efectenefavorabile,incetinind relansarea economica a zonei, Comisia Europeana considera ca:-efectul de asanare bugetara asupra Pib,pe termen scurt, ar putea fi atenuat,daca acest proces esteinsotit de reforme structurale ale pietelor factorilor de productie si de o politica monetaraacomodativa; asanarea bugetara poate juca un rol propice in continuarea reformelor structurale;-impactul asupra Pib va fi pozitiv pe termen mediu,deoarece accentul se pune pe reducereacheltuielilor bugetare,si nu pe majorarea IMPOZITELOR Page | 6
  • 7. Cap.3 Procedura de deficit bugetar 1.In ce consta procedura deficitului excesiv Procedura deficitului excesiv este reglementata prin intermediul articolului 104 din Pactul destabilitate si crestere si prevede ca statele membre UE trebuie sa evite deficitele guvernamentaleexcesive. Comisia Europeana va monitoriza evolutia situatiei bugetelor si a datoriei guvernamentale astatelor membre ale Uniunii in vederea identificarii erorilor majore de disciplina bugetara. Daca un statal Uniunii nu indeplineste conditiile impuse (deficit bugetar de maximum 3% din PIB), CE va intocmi unraport pe care il va remite Consiliului European (reuniunea sefilor de stat si de guvern din UE). La randulsau, dupa ce a consimtit asupra existentei deficitului bugetar excesiv in cazul unui stat UE, ConsiliulEuropean face recomandari privind limitarea deficitului guvernamental al statului vizat. La inceput,recomandarile Consiliului sunt transmise direct Guvernului vizat, dar ele sunt facute publice daca nu seobserva nicio actiune de remediere a deficitului din partea acestuia. Daca nici dupa ce recomandarilesunt facute publice, statul cu deficit excesiv nu intreprinde nicio actiune, Consiliul poate lua alte masuriin acest sens: -recomanda Guvernului vizat sa faca publice informatii suplimentare legate de situatia sa financiara; - invita Banca Europeana de Investitii sa nu mai acorde credite Guvernului cu deficit bugetar excesiv; -impune statului vizat plata unor amenzi. 2.Studii de caz „Numeroase state ale Uniunii Europene au în momentul de faţă deficite de peste 3%, în principaldatorită recesiunii economice care atrage după sine scăderea veniturilor fiscale şi creşterea ajutoarelorde şomaj. Malta şi Polonia au adoptat o serie de măsuri de stimulare a economiei conforme cu planul deredresare economică al UE. Aplicarea Pactului de stabilitate şi creştere cu flexibilitatea introdusă în 2005este esenţială, la fel ca şi găsirea unei căi de ajustare pentru corectarea în timp util a deficitelor şi adatoriilor. Acest lucru prezintă o importanţă deosebită pentru menţinerea pe termen mediu şi lung asustenabilităţii finanţelor publiceRomânia Deficitul public al României a atins 5,4% din PIB în anul 2008.Cifra reflectă, în principal,derapări importante ale cheltuielilor curente, în special ale cheltuielilor cu salariile din sectorulpublic şi ale cheltuielilor cu prestaţiile sociale, precum şi previziuni exagerat de optimiste privindveniturile şi, în mai mică măsură, o scădere bruscă a veniturilor colectate în ultimul trimestru alanului 2008 datorită încetinirii economice.România a urmat o politică bugetară pro-ciclică înperioada de creştere explozivă a cererii 2005-2008, deficitul global crescând de la 1,2% în 2005la 5,4% din PIB în 2008, în ciuda creşterii medii reale a PIB-ului de 6,5%.Această evoluţiereflectă în mare măsură slaba planificare şi execuţie bugetară. Începând din 2009, politica bugetară vizează corectarea importantelor dezechilibre interne şiexterne care au fost lăsate să ia amploare în economie. Aceasta face parte din programuleconomic adoptat în aprilie 2009 ca răspuns la asistenţa financiară acordată României deUniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alţii (a se vedea IP/09/611).Conform Page | 7
  • 8. programului, în 2009 România va limita deficitul la 5,1%.În cazul nemodificării politicilor,previziunile de primăvară 2009 ale Comisiei estimează atingerea unui deficit la 5,6% din PIB în2010, pe fondul unei încetiniri economice semnificative. Depăşirea valorii de referinţă nu poate fi considerată excepţională în sensul dispoziţiilor dintratat şi din Pactul de stabilitate şi creştere, cum nu poate fi considerată nici temporară. Acestlucru sugerează că nu se îndeplineşte criteriul privind deficitul din tratat.Lituania În 2008, deficitul public al Lituaniei a atins 3,2% din PIB, o valoare superioară, dar totuşiapropiată valorii de referinţă de 3% din PIB. Deteriorarea finanţelor publice în 2008 s-a datorat,în principal, politicii bugetare expansioniste, şi, într-o mai mică măsură, încasărilor din impozitemai reduse decât a fost prevăzut, ca urmare a încetinirii economiei în a doua jumătate a anului.Creşterea economică a scăzut în mod semnificativ în 2008, dar totuşi, a atins 3 %. Prin urmare, depăşirea valorii de referinţă nu poate fi considerată ca fiind excepţională, însensul Tratatului şi al Pactului de stabilitate şi de creştere. Având în vedere proiecţiile incluse înestimările de primăvară ale serviciilor Comisiei privind evoluţia deficitului în 2009 şi 2010,depăşirea valorii de referinţă de 3 % nu poate fi considerată ca fiind temporară. Pentru 2009 şi anii următori, conform planului european de relansare economică, Lituania aadoptat o politică bugetară care tinde să corecteze dezechilibrele interne şi externe. În decembrie2008, guvernul a adoptat o reformă fiscală cuprinzătoare şi o serie de măsuri care vizează săreducă cheltuielile, în special prin reducerea salariilor funcţionarilor publici în 2009. Dată fiind deteriorarea mai mare decât s-a prevăzut a perspectivelor macroeconomice laînceputul anului 2009 şi încasările la buget mai reduse decât cele estimate, parlamentul lituaniana adoptat un buget suplimentar restrictiv în mai 2009. În ciuda acestor măsuri binevenite deconsolidare, Comisia estimată că deficitul finanţelor publice lituaniene va creşte şi va depăşi 5 %din PIB în 2009, apoi va atinge circa 8 % în 2010, valori care sunt net superioare valorii de 3 %din PIB. Aceasta pare să indice că criteriul deficitului, prevăzut de tratat, nu este îndeplinit. Se consideră că un deficit este excepţional atunci când apare ca urmare a unei rate negative decreştere a volumului PIB-ului sau a unei pierderi cumulate a productivităţii în decursul uneiperioade prelungite de creştere anuală foarte redusă a volumului PIB-ului, în raport cu valorilepotenţiale.Malta La 18 februarie 2009, Comisia a adoptat un raport, în temeiul articolului 104, alineatul 3, pebaza unui deficit estimat de 3,3 % din PIB în 2008 şi a unei datorii brute de 63,8 % din PIB,conform datelor comunicate de către autorităţile malteze în septembrie 2008. Conformraportului, depăşirea valorii de referinţă de 3 % este limitată, şi, chiar dacă nu este rezultatul unorcircumstanţe economice excepţionale, ar trebui să fie temporară, dat fiind că estimărileintermediare din ianuarie 2009 ale serviciilor Comisiei anunţau o scădere a deficitului sub 3%din PIB în 2009, şi o nouă scădere în 2010. S-a decis că nu e nevoie să fie luate alte măsuri înacest stadiu, în cadrul procedurii de deficit excesiv. Page | 8
  • 9. Totuşi, conform datelor comunicate de autorităţi în martie 2009, validate ulterior de Eurostat,deficitul public al Maltei a cunoscut o modificare ascendentă de 4,7 % din PIB în 2008, astfeldepăşind cu mult valoarea de referinţă, în timp ce datoria publică brută se situa la 64,1 % dinPIB. Cifrele corespunzătoare anului 2008 se datorează, în principal, evoluţiei cheltuielilor, maidegrabă decât consecinţelor încetinirii activităţii economice, dat fiind că creşterea PIB-ului arămas pozitivă, la 1,6 % în 2008. În special, şantierele navale malteze au fost incluse în sectorulpublic, (1,3 % din GDP), şi s-au înregistrat întârzieri neaşteptate în ceea ce priveşte plataimpozitelor de către companii. Comisia concluzionează că valoarea deficitului nu se apropie de valoarea de referinţă şi că nueste rezultatul circumstanţelor economice excepţionale în sensul Tratatului şi al Pactului destabilitate şi de creştere. În plus, nu se poate considera că deficitul este temporar, dat fiind că,conform estimărilor de primăvară, acesta va rămâne superior valorii de referinţă de 3 % în 2009şi 2010. Aceasta indică că criteriul deficitului prevăzut de tratat nu este îndeplinit. Se estimeazăcă datoria publică brută, care, din 2001, este superioară valorii de referinţă de 60 % din PIB, vacreşte între 2009-2010. Conform Regulamentului (CE) nr. 3605/93 al Consiliului, statele membre trebuie să comuniceComisiei, de două ori pe an, deficitul public şi datoria publică, atât cifrele estimate cât şi celeînregistrate.Polonia Deficitul public al Poloniei a atins 3,9% din PIB în 2008, o valoare superioară şi care nu seapropie de valoarea de referinţă de 3 % din PIB. Depăşirea pragului reflectă în principal faptulcă nu s-a profitat decât parţial de pe urma conjuncturii favorabile din ultima perioadă, pentru a seconsolida finanţele publice şi pentru a întreprinde reforme majore în ceea ce priveşte cheltuielile.În ultimii cinci ani, deficitul public al Poloniei s-a situat în medie la 4,3% din PIB, în timp ce ratade creştere a PIB-ului a depăşit 5 % în medie. Autorităţile poloneze şi-au modificat obiectivul privind deficitul pentru 2009, la 4,6 % dinPIB, ceea ce indică că depăşirea valorii de referinţă nu este temporară. Conform estimărilor deprimăvară ale serviciilor Comisiei, deficitul ar trebui să crească până la 6,6 % în acest an şi săînregistreze o creştere suplimentară în 2010, dacă politicile vor rămâne neschimbate. Reducereacotizaţiilor sociale,sporirea facilităţilor fiscale acordate familiilor , în ceea ce priveşte impozitulpe venit şi indexarea generoasă a pensiilor şi a prestaţiilor sociale au dus la creşterea deficituluiîn 2008. În plus, un consum intermediar şi investiţii care au depăşit estimările, precum şireducerea încasărilor la sfârşitul anului 2008, datorită scăderii economice, au dus la un deficitmai mare decât cel estimat, atât la nivel central, cât şi local. Depăşirea valorii de referinţă nu poate fi considerată ca fiind excepţională, în sensul tratatuluişi al Pactului de stabilitate şi de creştere, şi nu poate fi considerată ca fiind temporară. Aceastaindică faptul că criteriul privind deficitul prevăzut de tratat nu a fost îndeplinit. Datoria publicăbrută rămâne inferioară valorii de referinţă de 60 % din PIB.Context: procedura de deficit excesiv Potrivit Pactului de stabilitate şi creştere, Comisia are obligaţia de a întocmi un raport ori decâte ori deficitul unui stat membru depăşeşte valoarea de referinţă de 3% din PIB.Procedura de Page | 9
  • 10. deficit excesiv este reglementată de articolul 104 din tratat şi clarificată în Regulamentul (CE) nr.1467/97 al Consiliului, care face parte din pact.Pactul, revizuit în 2005, permite luarea înconsiderare a situaţiei economice atunci când se fac recomandări referitoare la ritmul corecţiilor. Rapoartele sunt adresate Comitetului economic şi financiar, care formulează un aviz întermen de două săptămâni.Ţinând seama de avizul Comitetului, Comisia trebuie să decidă dacărecomandă sau nu Consiliului existenţa uni deficit excesiv [articolul 104 alineatele (5) şi (6)],precum şi termenul limită pentru corectarea acestuia [articolul 104 alineatul (7)]. Cap.4 Reforma Pactului de Stabilitate si Crestere 1. Conceptul de Pact de Stabilitate şi Crestere Pactul de Stabilitate si Crestere se inscrie in cadrul Etapei a III-a a Uniunii Economice siMonetare, care a inceput de la data de 1 ianuarie 1999. Scopul sau este de a garanta ca statelemembre vor continua sa depuna eforturi pe linia disciplinei bugetare si dupa introducereamonedei unice.1 Concret, Pactul cuprinde o rezolutie a Consiliul European (adoptata laAmsterdam la 17 iunie 1997) si doua regulamente ale Consiliului de Ministri adoptate la 7 iulie1997 in care se precizeaza detaliile tehnice ale Pactului (supravegherea pozitiilor bugetare sicoordonarea politicilor economice, si respectiv implementarea procedurii in caz de deficitexcesiv). Pe termen mediu, statele membre si-au luat angajamentul de a urmari obiectivelerealizarii unui buget echilibrat sau aproape echilibrat si de a prezenta Consiliului de Ministri siComisiei un program de stabilitate pana la data de 1 martie 1999 (urmand ca programul sa fieactualizat in fiecare an). In acelasi sens, statele care nu participa la etapa a III-a a UniuniiEconomice si Monetare vor trebui sa intocmeasca un program de convergenta. Pactul este construit pe două aspecte cheie: -un sistem de alarmă preventiva pentru identificarea şi corectarea derapajelor bugetare, înainteca acestea să determine depaşirea pragului de 3% din PNB stabilit în Tratat pentru deficitelebugetare; -un set de reguli cu efect descurajator pentru a exercita presiuni asupra statelor membre astfelîncât acestea să evite deficitele excesive şi să ia măsuri rapide de corectare a lor în caz căapar.Sancţiunile se aplică numai statelor participante la zona Euro şi au valori între 0,2% şi 0,5%din PNB, în funcţie de gradul în care valoarea de referinţă de 3% este depăşită. Aceste sancţiunise constituie, iniţial, în depozite nepurtătoare de dobânzi, urmând ca, dacă în 2 ani situaţia nueste corectată, să se transforme în amendă. Page | 10
  • 11. 2. Obiectivele şi evoluţia Pactului de Stabilitate şi Creştere In decembrie 1996 a fost adoptat, in cadrul Consiliului European de la Dublin, acordul politicin legatura cu Pactul de Stabilitate si Crestere. Cadrul juridic al Pactului consta din: Rezolutia Consiliului European din Amsterdam in legatura cu Pactul de Stabilitate si Cresteredin data de 17 iunie 1997; Reglementarea nr. 1466/1997; privind consolidarea supervizarii situatiilor bugetare ale statelormembre si controlul coordonarii politicilor economice (aspect preventiv); Reglementarea nr. 1467/1997 privind aplicarea procedurii de deficit bugetar excesiv inconditiile in care un stat membru depaseste pragul de referinta (in acest caz 3% din PIB, aspectrepresiv). Motivarea existentei Pactului de Stabilitate si Crestere este faptul ca Tratatul prevede doarlimite cantitative pentru adoptarea euro, dar nu si o politica bugetara de urmat ulterior trecerii lamoneda unica. Astfel, Pactul de Stabilitate si Crestere se inscrie in logica Tratatului sidesfasoara dispozitiile acestuia2. Pactul de Stabilitate si Crestere, fundamentul celei de-a treia etape a Uniunii Economice siMonetare, care a inceput la 1 ianuarie 1999, odata cu introducerea monedei euro ca moneda decont, are ca obiectiv principal o convergenta sustinuta si durabila a economiilor statelor membredin Zona Euro, urmareste prevenirea aparitiei deficitului bugetar excesiv si este destinat sagaranteze siguranta stabilitatii economice, precum si o gestiune solida a finantelor publice a celor12 tari din Zona Euro, cu scopul de a evita ca o politica bugetara permisiva a unui stat membrusa prejudicieze un altul. Astfel, se urmareste stabilizarea preturilor si mentinerea unei cresterieconomice sustinute si durabile. Consiliul Ministerial al Uniunii Europene poate penaliza oricestat membru care nu ia masuri pentru reducerea deficitului bugetar excesiv (penalizarea este, inprima faza, un depozit fara dobanda la bugetul Uniunii Europene, ca dupa doi ani, in caz denecorectare a deficitului excesiv, sa ia forma unei amenzi). Prin aplicarea Pactului de Stabilitate si Crestere se urmareste atat evitarea conflictelor intrepolitica fiscala (nationala) si cea monetara (unica), cresterea economica si prosperitatea,stabilizarea cheltuielilor bugetare pe intreg ciclul economic, cat si supravegherea respectariiangajamentelor bugetare si avertizarea rapida daca obiectivele bugetare nu sunt respectate.Odata cu intrarea in a treia etapa a Uniunii Economice si Monetare, procedurile de controlmultilateral au condus la un dialog constant intre statele membre pe tema politicii economice sibugetare. Marile Orientari ale Politicii Economice sunt sablonul/modelul principal al acestuidialog. Constau din recomandari redactate anual de catre Consiliul Ministerial la propunereaComisiei si sunt ulterior transmise statelor membre. Acestea isi orienteaza politicile economicein functie de respectivele recomandari. Comisia elaboreaza anual un raport privind modalitateade aplicare. Avandu-se in vedere problemele intampinate de unele state membre in atingereaobligatiilor bugetare din programele de stabilitate actualizate, in toamna anului 2002 a avut loc o Page | 11
  • 12. dezbatere cu privire la Pactul de Stabilitate si Crestere si la responsabilitatea atingerii unui bugetechilibrat. 3.Reforma Pactului de Stabilitate şi CreşterePrincipalele modificari ale Pactului de Stabilitate si Crestere sunt: Raman neschimbate cele doua ancore nominale ale Pactului de Stabilitate si Crestere. Incontinuare, un deficit bugetar de maximum 3% din PIB si o rata a indatorarii de maximum 60%din PIB sunt reperele unei economii sanatoase. Nu mai sunt insa obligatorii, in acest punct alciclului economic prin care trec statele Uniunii Europene. Comisia Europeana nu mai sanctioneaza nerespectarea acestor repere, cum a facut-o intrecut cu state ca Portugalia sau Grecia, impotriva carora a declansat proceduri greoaie deamendare, daca violarea deficitului prag de 3% este temporara si justificata. Comisia Europeana accepta statelor membre deficite bugetare temporare mai mari de 3% dinPIB, daca acestea pot justifica cu argumente relevante, concrete, depasirea deficitului maximpermis. Printre argumentele acceptate de Comisia Europeana se numara necesitatea asigurariipotentialului de crestere a economiei, ciclul economic, costurile ridicate ale reformelorstructurale (reforma pensiilor, reforma sistemului de asigurari sociale), necesitatea unor eforturibugetare pe termen mediu (cum ar fi investitiile, asigurarea unui nivel optim al datoriei publiceetc.) Procedura de stabilire a legalitatii incalcarii deficitului maxim admis va lua in considerare oserie de principii generale, care urmeaza a fi stabilite de catre statele membre impreuna cuorganismele Uniunii Europene. Aplicarea principiilor va urmari contrabalansarea dezechilibrelorcauzate de extinderea Uniunii Europene catre sud-estul continentului. Tarile vor avea la dispozitie doi ani de zile pentru a corecta deficitele excedentare. Aceastaperioada poate fi prelungita in cazul producerii unor evenimente neasteptate, solicitante pentrubugetele nationale. In perioadele de crestere economica, statele membre vor folosi instrumente fiscale adecvate, inscopul reducerii deficitelor si a datoriilor. Statele membre au libertatea de a-si stabili obiective pe termen mediu, adaptateparticularitatilor nationale, respectiv tinand cont de potentialul real de crestere economica,deficitul bugetar si gradul de indatorare al economiei. In cadrul Consiliului European din 22 si 23 martie 2005, ministrii de finante au elaborat o seriede propuneri in vederea unei mai bune gestionari a Pactului de Stabilitate si Crestere, acesteafiind adoptate la 27 iunie 2005, dupa cum urmeaza3: 1. Instrumente preventive: un memento al principalelor schimbari efectuate: definitiatermenului “instrumente preventive” – definitii separate ale obiectivelor pe termen mediu/statmembru pentru a permite flexibilitatea diversitatii economice in cele 25 state membre. Pe termenmediu, obiectivul poate oscila de la un deficit de 1% din PIB pana la a fi egal cu un surplus; Page | 12
  • 13. tarile din Zona Euro si din cadrul Mecanismului Cursurilor de Schimb, care inca nu si-au atinsobiectivele bugetare trebuie sa reduca deficitul public cu 0,5% din PIB (masuri exceptionale nuvor fi incluse in aceste eforturi de reducere si in timpul perioadelor de boom economic, efortulconsemnat ar trebui sa fie mai mare); tarilor care au implementat reforme structurale cu unimpact masurabil asupra viabilitatii finantelor publice le va fi permisa devierea temporara de laplanul de ajustare bugetara. 2. Instrumente de corectare: limitele de 3% din PIB pentru deficite si de 60% pentrudatoria publica au ramas neschimbate; modificarile au fost urmatoarele: o definitie mai flexibilaa “recesiunii economice serioase”, care permite statelor membre sa depaseasca temporar pragulde 3% din PIB; explicatii cu privire la definirea factorilor “relevanti” necesar a fi luati inconsiderare pentru a evita lansarea procedurilor de deficit excesiv pentru excesele temporare;extinderi ale termenelor limita pentru corectarea situatiilor de deficit excesiv si o usoara reducerea deficitului structural, cu 0,5% din PIB (exclusiv fluctuatiile ciclului economic) pentru tarilecare au depasit limita de referinta. O tara ce urmareste linia reformelor structurale stabilite la Lisabona si cea stabilita prinPrincipalele directii de politica economica(caeteris paribus) ar putea fi sanctionata in spiritulactualului PSC,deoarece costurile bugetare ale acestor reforme ar fi ridicate pe termen scurt. Luarea in considerare a compromisului dintre obiectivele pe termen lung si cele petermen scurt *sustenabilitatea datoriei publice pe termen lung *stabilirea limitei maxime a deficitului sa ia in considerare natura fluctuatiilor economiceale tarilor europene *flexibilitatea regulilor in situatia in care o tara traverseaza o conjunctura economicadefavorabila Evaluarea stricta a politicilor bugetare prociclice *nepromovarea de politici bugetare prociclice *informarea Comisiei Europene in situatia in care o tara intentioneaza sa adopte o astfelde politica *tratarea in mod nediferentiat a tarilor zonei euro Realizarea unei distinctii intre cheltuielile de consum si cele pentru investitii in calcululdeficitului *efectuarea de investitii in infrastructura,educatie,mediu si cercetare-dezvoltare vapermite UE sa indeplineasca obiectivele stabilite la Lisabona *existenta unei concordante intre prevederile PSCsi Strategia de la Lisabona *distinctia dintre cheltuielile productive si cele neproductive -introducerea regulii de aura finantelor publice,ca alternativa la urmarirea unu buget echilibrat Introducerea regulii de aur a finantelor publice *reprezinta o solutie,deoarece investitiile vor intari cooperarea dintre statele membre,prinproiectele comune vizate *dezavantaj-conduce la o politica fiscala expansionista,ce determina majorarea rateidobanzii Page | 13
  • 14. *avantaj-o crestere a investitiilor va genera o rata superioara de crestere economica si oreducere a deficitului bugetar pe termen mediu*cresc incasarile din taxe si se reduc cheltuielilebugetare ce-i vizeaza pe someri) *asigura o compatibilizare mai mare a Pactului de stabilitate si crestere cu Strategia de laLisabona si cu orientarile de politica economica stabilite de Comisia Europeana. Intarirea credibilitatii mecanismului sanctiunilor prevazut de PSC *conferirea unei puteri sporite Comisiei Europene este preferabila solutiei de reducere aasprimii sanctiunilor *sanctiunile reprezinta un element important al cresterii eficientei PSC *coordonarea politicilor economice a statelor membre contribuie la cresterea credibilitatiiPSC *sanctionarea tarilor in situatia in care depasesc variabilele stabilite ale deficitului sidatoriei publice,fara a face investitii majore in diverse proiecte generatoare de crestereeconomica *discutarea programelor nationale de stabilitate si convergenta in cadrul ParlamentuluiEuropean Cap.5 Instrumente ale coordonarii Economice in UE Un set de noi instrumente pentru o guvernare economică mai puternică în Europa Comunicarea aprobată de către Comisia Europeană se bazează pe principiile prezentate la12 mai pentru a consolida guvernanţa economică în Uniunea Europeană (a se vedeaMEM0/10/204). Acesta prezintă un set de instrumente menite a consolida în mod eficient Pactulde stabilitate şi creştere, extinderea supravegherii dezechilibrelor macro-economice şi de a aplicaîn mod eficient supravegherea economică prin sancţiuni şi stimulente adecvate. Înfiinţarea unuiSemestrul "european" din ianuarie 2011 va deveni piatra de temelie a coordonării politiciieconomice. Prin alinierea în ceea ce priveşte calendarul de examinare a bugetelor naţionale şi aprogramelor de reformă, va fi asigurată o mai bună coordonare ex ante a politicilor economice . Crizele recente, precum şi riscul ridicat al stabilităţii din zona euro au subliniatinterdependenţa actuală între economiile UE şi au expus vulnerabilitatea statelor membre, înspecial în interiorul zonei euro. Cu toate acestea, disciplina fiscală, lacunele în privinţacompetitivităţii şi dezechilibrele din sectorul privat sunt probleme pentru întreaga UniuneEuropeană, evidenţiindu-se o nevoie clară pentru o coordonare mai strânsă a politicii economiceîn întreaga UE şi zona euro. Regulile şi procedurile pentru coordonarea politicii economice nu au fost suficient respectate.În plus, acumularea de dezechilibre macroeconomice nu a fost abordată în mod corespunzător.Într-un număr de state membre, acest lucru a dus la deficite mari de cont curent, datorii externe Page | 14
  • 15. mari şi creşterea nivelului datoriei publice, care sunt în mod clar mai mari decât valoarea dereferinţă de 60% stabilită în Tratat. Comunicarea Comisiei din 12 mai a cerut o guvernanţă economică mai puternică şi a avut oabordare pe trei piloni:-consolidarea Pactul de stabilitate şi creştere;-abordarea dezechilibrelor macro-economice şi a divergenţelor în competitivitate;-crearea unui cadru permanent şi robust pentru gestionarea crizelor. Comunicarea vine în continuarea celei din 12 mai şi se bazează pe orientările convenite la17/06/2010 de Consiliul European. Acestea reflectă progresele înregistrate de Grupul de studiuprivind guvernarea economică. Se prezintă astfel un set de instrumente menite a atinge acesteobiective. Acesta va fi urmat de propuneri oficiale în septembrie şi octombrie. Cu toate acestea,Comisia se aşteaptă ca în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulie să se poată confirma dejalansarea semestrului European în 2011.Semestrul european Cu scopul de a realiza o supraveghere mai integrată a politicilor economice, a fost sugerată încadrul programului Europa 2020 iniţiativa de a sincroniza evaluarea politicilor fiscale şistructurale ale statelor membre UE în aşa-numitele semestre europene. Aceasta ar trebui săpermită statelor membre să beneficieze de o coordonare ex-ante, la nivel european, atunci cândpregătesc bugetele naţionale şi programele naţionale de reformă. Comunicarea precizează modulîn care noul ciclu de supraveghere va funcţiona în practică. Ciclul va începe în ianuarie, cu o un Sondaj al Comisiei Europene privind Creşterea Anuală(AGS). Acesta va fi prezentat Parlamentului European. Statele membre vor prezenta programelelor de Stabilitate şi Convergenţă , precum şi Programele naţionale de reformă ale acestora, înaprilie, astfel încât Comisia să le poată evalua simultan. Apoi, Consiliul, pe baza evaluărilorComisiei, ar putea emite orientări politice specifice fiecărei ţări la începutul lunii iulie. Apoi, îna doua parte a anului, statele membre vor finaliza bugetele lor. In privinţa supravegherii macro-economice, bazându-se pe principiile Comunicării din 12mai, Comisia Europeană propune dezvoltarea unui nou mecanism structurat pentru detectarea şicorectarea dezechilibrelor macro-economice, inclusiv divergenţe privitoare la competitivitate.Pentru o mai buna prevenire a dezechilibrelor, Comisia va stabili un tablou de bord compus dinindicatori economici şi financiari. În cazul în care dezechilibrele sunt percepute a fi de naturăgravă, acest lucru ar conduce la emiterea de recomandări de politică detaliate şi o raportareperiodică din partea statului membru în Consiliul Ecofin şi a Eurogrup. O altă componentă importantă se referă la supravegherea reformelor structuralePentru a avea o supraveghere efectivă a reformelor structurale este important să se identificeblocajele, pentru a atinge obiectivele Europa 2020 (ocuparea forţei de muncă, incluziuneasocială, cercetare şi inovaţie, educaţie, energie şi schimbări climatice). Pe baza programelor naţionale de reformă ale statelor membre, Comisia va evalua modul încare fiecare ţară progresează spre obiectivele sale naţionale relative la Europa 2020. În caz deprogresele insuficiente, Comisia poate adresa direct , un avertisment pentru statul membru încauză. In finalul Comunicării, Comisia propune o gamă mai largă de sancţiuni şi stimulente pentru aconsolida credibilitatea cadrului fiscal al UE. Page | 15
  • 16. În ceea ce priveşte componenta corectivă, bugetul UE ar trebui să fie utilizat ca o pârghiesuplimentară pentru a asigura respectarea Pactului de Stabilitate şi Creştere. Aceasta includecheltuielile legate de politica de coeziune, cheltuielile pentru agricultură (FEGA) sau FondulEuropean pentru pescuit (FEP). În caz de non-conformitate cu normele, sunt prevăzute două etape, prin dispoziţiile articolului126 alineatul (11). În primul rând, detectarea a unui deficit excesiv ar trebui să ducă lasuspendarea sau, eventual, redirecţionarea angajamentelor legate de programele multianuale.Acest lucru nu ar afecta imediat plăţile şi ar oferi timp pentru corecţii. În al doilea rând, în cazde nerespectare a recomandărilor privind corectarea deficitului excesiv, se poate aplica anulareaangajamentelor bugetare şi pierderea definitivă a plăţilor pentru ţara în cauză. Page | 16
  • 17. BIBLIOGRAFIE 1. Ana-Maria, Nica - Pactul de Stabilitate si Crestere Economica – din nou in dezbatere, Revista Trinuna Economica, nr 35, Bucuresti, 2006 2. Dinu M.;Socol C.;Niculescu A.-Fundamentare si coordonarea politicilor economice in Uniunea Europeana,Editura Economica,Bucuresti,2006 3. Dinu M.,Socol C.,Marinas M.- Economie Europeana,Editura Economica,Bucuresti,2004 4. European Commission – “Challenges ahead for new Stability and Growth Pact” –Bulletin Quotidien Europe no 9217, 23 June 2006, Brussels. 5.Comisia Europeana – Public Finances in EMU 2006 6. www.cadranpolitic.ro 7. www.euromoneda.ro 8. www.europeana.ro/stiri/ 9. www.infoeuropa.ro 10. http://ro.euabc.com 11. www.zf.ro Page | 17

×