Ovidiu-bojor-sanatate-prin-seminte-legume-si-fructe

17,965
-1

Published on

Published in: Education
0 Comments
7 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
17,965
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
615
Comments
0
Likes
7
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Ovidiu-bojor-sanatate-prin-seminte-legume-si-fructe

  1. 1. S A M A T A T E P E N Y R U f O T IOVIDIU BOJORîn colaborare cuCATRINEL PERIANUSANATATEPRIN SEMINTE, LEGUME Sl FRUCTE *$*—"—^5 MK. 2J - • ; .- v ^ * > * ■o< ■y f uj rFIAT LUX 5* EDITIAa lll-a
  2. 2. Lector: GABRIELA SOARE Copertă şi grafică: NECULAI GALERIU Tehnoredactare: NITSCH-PETIOKY LORÂND Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BOJOR, OVIDIU Pledoarie pentru viaţă lungă: sănătate prin seminţe, legume şi fructe / Ovidiu Bojor; în colab. cu Catrinel Perianu; pref: Gheorghe Mencinicopschi. - Ed. a 3-a, rev. - Bucureşti: Fiat Lux, 2005 Bibliogr. Index. ISBN 973-9250-85-8 I. Perianu, Catrinel II. Mencinicopschi, Gheorghe (pref.) 615.322:634.1+635.1/8Pentru corespondenţă: Editura FIAT LUX, căsuţa poştală 44-58, Bucureşti. Pentru comenzi: tel/fax: 021/331.68.94 şi tel.: 031.401.33.19; 0723.327.124 e-mail: fiatlux@rdslink.ro ISBN 973-9250-85-8
  3. 3. OVIDIU BOJOR CATRINEL PERIANU DOCTOR ÎN FARMACIE MEDIC GENERALISTMembru al Academiei de Ştiinţe Medicale PLEDOARIEPENTRU VIATĂ LUNGĂ SĂNĂTATEPRIN SEMINŢE, L E G U M E Sl FRUCTE ■ EDITIAAIII-A 9 FIAT LUX
  4. 4. Doctorului Ion Perianu,care a demonstrat cu demnitate şi discreţiecă moartea este o etapăfirească a viefii. Motto: „Şi a zis Dumnezeu: «Iată vă dau vouă toate ierburile care au sămănţă în ele, depe toată faţa pămăntului şi toţipomii care au roade cu sămânţă în ele. Acestea săfie hrana voastră.»" (Facerea 1, 29)
  5. 5. CUPRINSCuvânt înainte de prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi 13Prefaţă 16I. COMPONENTELE DE BAZĂ ALE ALIMENTELOR 19 Glucidele, zaharidele 20 Protidele (proteinele) 20 Lipidele (grăsimile) 23 Vitaminele 24 Alte substanţe active terapeutic 24 Enzimele 25 Sărurile minerale 25II. SISTEME DE DIETÂ TRADIŢIONALE 28 Dieta în concepţia tradiţională indiană 28 Dieta în hiperaciditate şi ulcer gastric 31 Dieta în alcoolism 31 Dieta în alergii 32 Dieta în artrită 32 Dieta recomandată în hepatită 32 Dieta în cancer 32 Dieta în concepţia tradiţională chineză 33 Dieta în hipertensiune 37 Dieta în guturai şi gripă 37 III. RECOMANDÂRIPENTRU OBŢINEREA UNOR PREPARATE DIN FRUCTE, LEGUME ŞISEMINŢE 38 Maceratul la rece 38 Infuzia 39 Decoctul 39 Siropul 39 Cidrul din fructe 39 Tinctura 39 Aplicaţii externe 40 Prepararea sucurilor 40 Conservarea sucurilor 40 Fructele şi legumele uscate 40 Alte metode de conservare 40 Câteva preparate reci din fructe şi legume 42 Observaţii şi recomandări generale 43
  6. 6. 8 Pledoarie pentru viaţă lungăIV. PRINCIPALELE FRUCTE DIN ALIMENTAŢIE ,45 Grupa fructelor sămânţoase 45 Mărul 45 Păml 47 Gutuiul 48 Moşmonul 49 Grupa fructelor sâmburoase 50 Prunul 50 Cireşul, Vişinul 52 Migdalul 52 Caisul 55 Piersicul , 55 Grupa arbuştilor şi plantelor ierboase fructifere 56 Coacăzul negru 57 Agrişul şi Coacăzul roşu 58 Cătina albă 59 Măceşul 60 Porumbarul 62 Zmeurul 63 Murul 63 Fragul şi Căpşunul 64 Afinul 65 Socul 67 Grupa fructelor uscate 67 Alunul 68 Castanul de cultura (comestibil) 68 Nucul 69 Grupa fructelor exotice 70 Lămâiul 70 Portocalul 73 Mandarinul 73 Grape-fruitul 74 Alte fructe şi seminţe exotice 74 Ananasul 74 Bananierul i 75 Mango 76 Rodia 77 Smochinul 78 Curmalul 78 Măslinul 79 Arahidele 80 Susanul 81 Viţa de vie 81V. PRINCIPALELE LEGUME, SEMINŢE ŞI CEREALE DIN ALIMENTAŢIE . . 84 Grupa legumelor de la care se consumă rădăcinile tuberizate 84 Hreanul 84 Morcovul 86 Napii 87 Pătrunjelul 88 Păstârnacul 89
  7. 7. Cuprins 9 Ţelina 89 Ridichile 90 Stecla roşie 91 Grupa cepei 92 Ceapa 92 Usturoiul 94 Prazul 97 Grupa legumelor din familia solanaceelor 98 Cartoful 98 Tomatele 100 Ardeiul 101 Pătlăgelele vinete 102 Grupa verzei 102 Varza 102 Conopida 104 Gulia 104 Grupa legumelor de la care se consumă frunzele 105 Urzica 105 Spanacul 107 Loboda de grădină 108 Măcrişul, Ştevia 108 Untişorul 109 Năsturelul 109 Pâpădia 110 Andivele 110 Salata verde 111 Grupa legumelor de la care se consumă păstăile, capsulele şi seminţele 112 Fasolea 112 Soia 113 Mazărea 114 Bobul 115 Inul 115 Lintea 117 Bamele 117 Năutul 118 Grâul 118 Grupa legumelor din familia cucurbitaceelor 119 Castravetele ..119 Dovlecelul , 120 Dovleacul turcesc 121 Pepenele verde 122 Pepenele galben 122 Grupa legumelor cu proprietăţi condimentare 123 Mărarul 123 Pătrunjelul 124 Leuşteanul 125 Asmăţuiul 125 Tarhonul 126 Alte legume perene 127 Reventul 127 Sparanghelul 128
  8. 8. 1o Pledoarie pentru viaţă lungăVI. ROLUL ŞI UTILIZAREA PRODUSELOR VEGETALEPE GRUPE DE AFECŢIUNI 130 Fructele, legumele şi seminţele recomandate în bolile aparatului cardiovascular 131 Afecţiuni cardiace cu substrat funcţional (fără substrat organic identificabil) . . . 131 Ateromatoza şi ateroscleroza 131 Angina pectorală 132 Hipertensiunea arterială 133 Insuficienţa cardiacă 134 Edemele de stază cardiacă 135 Afecţiunile vasculare: hemoragiile, varicele, flebita superficială, fragilităţile capilare, arteriale, hemoroizii 136 Fructele, legumele şi seminţele recomandate in bolile aparatului digestiv 138 Segmentul bucofaringian 138 Abcesul dentar 138 Aftele 139 Amigdalitele 139 Gingivitele 139 Paradontoza 139 Stomatitele 139 Segmentul gastrointestinal 139 Anorexia 139 Voma 141 Gastritele hiperacide şi ulcerul 141 Sindroamele dispeptice 141 Meteorismul (balonările) 143 Diareea 143 Enterocolitele 144 Colicile . 145 Heimintiazele 145 Constipaţia 146 Glandele digestive anexe (ficatul şi pancreasul) 148 Hepatitele 148 Calculoza (litiaza) biliară 149 Colicile hepato-biliare 150 Dischinezia biliară 150 Insuficienţa pancreatică 151 Fructele, legumele şi seminţele recomandate în bolile aparatului genital 151 Aparatul genital feminin 151 Dismenoreele (menstrele dureroase) şi ciclurile menstruale neregulate 151 Leucoreea 152 Aparatul genital masculin 152 Prostatitele 152 Fructele, iegumele şi seminţele recomandate în bolile aparatului respirator . . . 152 Tusea 152 Laringitele şi faringitele 153 Bronşitele 154 Pneumoniile 156 Astmul bronşic 156
  9. 9. Cuprihs 11 Fructele, legumele si seminţele recomandate în afecţiuni ale aparatului urinar . 156 Litiaza şi colica renală 156 Afecţiuni inflamatorii ale rinichilor şi căilor urinare 159 Cistitele 159 Enurezisul 159 Sindromul de retenţie azotată (azotemie, uremie) 160 Diureticele 160 Fructele, legumele si seminţele recomandate în afecţiuni dermatologice 163 Acneea 163 Contuziile 163 Arsurile 163 Degerăturile 164 Panariţiul 165 Rănile (plăgile) 165 Fructele, legumele şi seminţele utiiizate în boii de nutriţie şi metabolism 166 Diabetul zaharat 166 Guta 167 Obezitatea 169 Fructele, legumele şi seminţele recomandate în afecţiunile reumatismale 170 Fructele, legumele şi seminţele recomandate în restabilirea unor funcţii glanduiare 171 Stimularea secreţiei glandulare mamare (efect galactogog) 171 Stimularea funcţiei glandelor suprarenale 172 Fructele, legumele şi semlnţele recomandate în afecţiunile sistemului nervos periferic si central 172 Bolile sistemului nervos periferic. Zona Zoster 172 Bolile sistemului nervos central 172 Neurotrofice 173 Sedative nervoase generale 173 Afrodiziace 174 Anafrodiziace (calmante ale hiperexcitaţiei sexuale) 174 Hipnotice 175 Fructele, legumele şi seminţele recomandate în boala canceroasă 175 Fructele, legumele şi seminţele utilizate în cosmeticS 180 Cosmetica feţei 181 Tenurile grase 182 Tenurile uscate >. . 182 Tenurile ridate 182 Cuperoza 182 Pistruii 183 Cosmetica şi igiena oculară 183 Cosmetica mâinilor 183 Cosmetica părului şi tonicele capilare 183 Alte utilizări cosmetice 184 Tonifierea generală a ţesuturilor 184 Bătăturile 184 Algele, un produs natural cu rol important în cosmetica modemă 184 Un dar al naturii 184 Terapia cu alge 184 Extractul uscat de alge „AlgaVit Dr. Ionescu Călineşti" 185
  10. 10. 12 Pledoarie pentru viaţă lungăVII. 7 ELEMENTE CARE SCURTEAZĂ VIAŢA .186 1. Invidia 186 2. Lupta neloială pentru existenţă 186 3. Fuga după bani şi acumulâri materiale cu orice preţ şi cu orice mijloace 186 4. Schimbarea bruscă a modului de viaţă 187 5. Suprapoluarea 187 6. îndepărtarea din ce în ce mai accentuată de Naturâ 187 7. Sub aspect moral, etic şi religios, facem mari greşeli 187VIII. 7 ELEMENTE CARE PRELUNGESC VIAŢA 189 1. Alimentaţia 189 2. Mentalul 189 3. Timpul de odihnă 190 4. Evitarea sedentarismului 190 5. Cultivarea optimismului 190 6. Prevenirea poluării 190 7. Suprema poruncă 190IX. TINEREŢE FĂRÂ BĂTRÂNEŢE ŞI VIAŢĂ FĂRÂ DE MOARTE 191ANEXĂ. CONŢINUTURILE NUTRITIVE ŞI ENERGETICEALE ALIMENTELOR 195 Tabel cu conţinutul energetic, în factori nutritivi şi substanţe minerale la 100 g parte comestibilă 195 Tabel cu conţinutul în vitamina C, în mg (la 100 g parte comestibila), al principalelor sortimente de legume, fructe şi seminţe şi cantitatea care acoperă necesarul zilnic mediu pe sortimente 197 Tabel cu conţinutul în vitamina A, unităţi internaţionale (U.I.) la 100 g parte comestibilă, al principalelor sortimente de legume, fructe şi seminţe şi cantitatea care acoperă necesarul zilnic mediu pe sortimente 198 Tabel cu conţinutul în vitamine din complexul B (la 100 g parte comestibilă) al unor sortimente de legume, fructe şi seminţe, exprimat în mg 199 Tabel cu conţinutul în protide, lipide şi calorii (în grame la 100 g aliment consumabil) 200 Echivalenţe alimentare ; 206 Măsuri uzuale în fitoterapeutică 207 Timpul optim de administrare a preparatelor fitoterapeutice 207Glosar de termeni medicali utilizaţi în lucrare 208Indicele afecţiunilor cuprinse in text 216Bibliografie selectivă 222Medicamente şi terapii de viafă lungă 225
  11. 11. CUVÂNT ÎNAINTE Oamenii au fost preocupaţi dintotdeauna de ideea unei vieţi cât mai lungi. Şinu a unei vieţi lungi de orice fel, ci a unei vieţi lungi normaie: o viaţă lucidă şi activă,care să-i dea individului posibilitatea de a lucra rodnic şi de a trăi cu intensitatebucuriiie care i-au fost date de Dumnezeire şi la cele mai înaintate vârste. Dacă n-au găsit secretul vieţii veşnice, mai toate civilizaţiile care s-au perindatpe pământ de-a lungul istoriei au găsit secretul vieţii lungi şi sănătoase. Redescoperitpe cont propriu sau descoperit pe urmele predecesorilor, acest secret l-a condus peom spre miezul Naturii. în inimaNaturii se află şi substanţele care pot favoriza viaţasau care, dimpotrivă, o pot distruge. între aceste substanţe pot distinge numai imţiaţiişi numai ei cunosc modul de utilizare a celor dintâi. Unul dintre iniţiaţii în tehnicile de prelungire a vieţii prin valorificarea darurilornaturii este Doctorul în Farmacie Ovidiu Bojor, membru al Academiei de ŞtiinţeMedicale, patriarhul fitoterapiei române, om de ştiinţă în toată puterea cuvântului,recunoscutcaatare nu numai de mediile noastreştiinţifice, ci şi de mediile ştiinţificcintemaţionale. Dedicând zeci de ani cercetării virtuţilor terapeutice ale plantelor dinarealul românesc, ca şi din alte importante zone ale lumii, şi studiind totodată marilesisteme de medicină tradiţională, Domnia Sa a avut îndreptăţirea ştiinţifică şi eticăde a elabora o convingătoare Pledoarie pentru viaţă lungă (prima ediţie a apărut în 1998, iar a doua în 2002). Pledoaria sa se bazează pe o atentă şi permanentă cântârirea rezultatelor pe care le-a înregistrat cea mai avansată cercetare în domeniu, astfelîncât fiecare din propoziţiile ei este pătrunsă de cea mai severă responsabilitate.Tocmai de aceea, pentru actualizarea sistematicii şi terminologiei proprii medicineiaiopate, începând cu ediţia a II-a, dl. Ovidiu Bojor şi-a ales un coautor în tâiiărulmedic Catrinel Perianu. Pledoaria pentru viaţâ lungă a d-lui Ovidiu Bojor (secondat, începând cu ediţia a H-a, de Catrinel Perianu) începe cu începutul: cu povestea celui mai complex şi celui mai minunat laborator care se află la baza vieţii, anume cclula vegetalâ. lar dacă celula vegetală se aflâ la baza vieţii, la baza alimentaţiei omuiui se află rezultatul biosintezei vegetale, indiferent că este vorbade glticide, protide, grăsimi sau vitamine. în consens cu marile sisteme de medicină tradiţională, în Pledoarie pentru viaţă lungă se consideră că primele medicantente sunt (sau ar trebui să fîe) alimcntele. Dintre marile repere universale ne sunt prezentate, în cuprinzâtoare capitole, dieta în concepţia indiană şi, respectiv, chineză, amândouă ilustrative sub aspectul păstrârii sănătăţii şi prelungirii vieţii într-un stil cumpătat de alimentaţie.
  12. 12. 14 Pledoarie pentru viaţă lungăSistemul care ne este propus în Pledoarie pentru viaţă lungă are în vedere ofertade produse naturale a continentului european, dar, datorită fenomenului de globalizare,mai vechi decât s-ar crede, această ofertă are, de fapt, dimensiuni universale, pentrucă, mai mult decât locuitorii altor continente, europenii n-au ezitat să profite de toateroadele pământului, indiferent de provenienţa lor. Fructificând o cunoaştere aprofundată a lumii vegetale, Pledoarie pentru viaţălungă prezintă, cam în jumătate din „durata" ei, într-un mod clar şi sintetic,principalele fructe, legume şi seminţe cu rol benefic în sănătate. Se perindă prin faţaprivirilor curioase şi fascinate ale cititorului zeci şi zeci de plante, unele cultivate,altele crescând de bunăvoie în natură, toate orânduite riguros în grupe (câteva exemple:grupa fructelor sămânţoase, grupa fructelor sâmburoase, grupa fructelor uscate, grupafructelor exotice etc, grupa legumelor de la care se consumă rădăcinile tuberizate,grupa legumelor din familia solanaceelor, grupa legumelor din familia cucurbitaceelor,grupa legumelor cu proprietăţi condimentare etc). Modul de prezentare e de facturămonografică şi este respectat cu deplină consecvenţă în toate cazurile: un „portret"concis al plantei, principalii constituenţi, recomandări terapeutice (intern şi/sauextern), mod de întrebuinţare. Acest tip de compoziţie e caracteristic autorilor careîşi stăpânesc temeinic materia pe care o trateazâ. Nu pe toţi cititorii îi intereseazăneapărat principalii constituenţi, dar valenţele terapeutice sunt o consecinţă a lor.Aşa se explicâ de ce principalii constituenţi nu lipsesc din nici o micromonografie afructelor, legumelor şi seminţelor. Modul în care recomandarea terapeutică decurgedin analizarea plantei dâ încredere chiar şi cititorului interesat exclusiv de ceea ce-ipoate fi de folos pentru a-şi trata o suferinţă sau pentru a-şi păstra cât mai multăvreme atuurile tinereţii. Deşi această tratare monografică a cca o sută de plante (fructe, seminţe şilegume) face cât o carte, autorul retopeşte (secondat de coautorul său) întreagamaterie într-o a doua mare parte, care echivalează, şi aceasta, cu o carte:recomandări pentru utilizarea fructelor, legumelor şi seminţelor pe grupe deafecţiuni. Toate aparatele corpului omenesc (digestiv, cardio-vascular, respirator,urinar, genital etc.) sunt prezente aici cu afecţiunile lor, după cum au parte deîntinse capitole şi bolile de nutriţie, afecţiunile dermatologice, afecţiunilereumatismale, afecţiunile sistemului nervos. Incepând cu ediţia a Il-a, cartea seocupă într-un capitol special de fructele, legumele şi semintele recomandate înboala canceroasă şi extinde capitolul despre fructele, legumele şi seminţele utilizateîn cosmetică. Şi de această dată, modul de prezentare e clar şi eficient: pentru caposibilul utilizator al lucrării să ştie de ce trebuie să se apere sau ce îl doare, estedescrisă pe înţelesul tuturor afecţiunea, apoi sunt citate, una câte una, fructele,legumele şi seminţele care pot contribui la ameliorarea (ori la vindecarea) ei, înlegătură cu fiecare precizându-se şi modul de întrebuinţare. Cam orice boală decare poate suferi un om îşi găseşte în această carte o recomandare terapeutică,uneori suficientă sieşi, de foarte multe ori în complementaritate cu soluţiilemedicinei alopate sau cu interventiile chirurgicale.
  13. 13. Cuvânt înainte 15 Dar dacă recomandările terapeutice pe bază de fructe, legume şi seminţe nupot vindeca întotdeauna singure (şi e firesc să fie aşa), consumul sistematic de fructe,legume şi seminţe, la care autorii fac trimitere în permanenţă, poate preîntâmpinadegradarea sănătăţii, poate contribui la menţinerea stării de vitalitate specifice tinereţiişi, ca o consecinţă logicâ, poate prelungi viaţa. De fapt, în viziunea d-lui OvidiuBojor, prin consumul sistematic de fructe, legume şi seminţe, de produse vegetale îngeneral, omul se reinserează în Natură, o regăseşte şi se regăseşte în spiritul ei. Nuîntâmplător, încă de la prima ediţie, Domnia Sa zăboveşte, în capitole separate, asuprafactorilor de altă natură decât dieta, favorabili sau, din contra, nefavorabili sănătăţiişi longevităţii, asupra elementelor negative etice, morale şi spirituale care scurteazăviaţa, ca şi asupra elementelor pozitive etice, morale şi spirituale care o prelungesc. Pledoarie pentru viaţă lungă este cea mai frumoasă şi mai verosimilă versiunecontemporană, scrisă cu instrumentele ştiinţei, a basmului Tinereţe fâră bătrâneţeşi viaţâ fără de moartc. Cine şi-o face carte de căpătâi, citind-o cu atenţie şi urmându-iconsecvent recomandările, de la dietă la atitudinea etică şi spirituală, va avea şansade a înţelege pe cont propriu ce înseamnă tinereţea fără bătrâneţe şi viaţa fără demoarte. Prof. dr. GHEORGHE MENCINICOPSCHI Membru al Acadcmiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Director al Institutului de Cercetări Alimentare
  14. 14. PREFAŢĂ De ce „Pledoarie pentru viaţă lungă"? Pentru că de mulţi ani am înţeles cu to-ţii că trăim un moment de cumpănă al omenirii, al pătrunderii tot mai violente a „ma-şinii" în viaţa noastră. Pentru că, până la urmă, viitorul nostru are ca nume supravie-ţuirea omului ca specie biologică. Dar această supravieţuire nu se poate face oricum,ci numai în condiţii de sănătate fizică şi psihică. A trăi mult trebuie sâ însemne şi atrăi demn şi frumos. Cartea aceasta este scrisâ sub semnul speranţei. De aceea, vă propune soluţii.Vrem să vâ explicăm în termeni cât mai accesibili cum puteţi deveni mai sănătoşi,mai frumoşi, mai puternici, încredinţându-vă câ toate aceste atribute nu sunt doar niş-te simple cuvinte, părăsite de mult de sens. Rămăne însă ca dvs. să ehibzuiţi şi să decideţi. Vorbele facute celebre de cătreJuvenal: „Mens sana in corpore sano" au devenit, de foarte multâ vreme, un truism,un adevăr evident. însă câţi dintre noi vrem să întelegem semnificaţia profundă aacestui dicton, anume că omul cu adevărat sănătos este cel care are şi sufletul şi cor-pul sănătos? Nu e destul să îndeplinim nişte simple conditii igienico-dietetice pentrua ne asigura bunăstarea fizică. Lucrul cel mai important îi constituie, fară îndoială,disciplina spirituală, care trebuie să ne călăuzeascâ paşii în fiece clipă. Tot mai numeroase studii temeinice arată că cele mai multe boli sunt declan-şate de către „etajele superioare" ale cortexului (creierului), însă aceleaşi „instanţe"pot transmite informaţii şi ordine pozitive subconştientului. Stă în puterea gândului nostru de a trimite aceste „comenzi" subconştientului, care le va retransmite conştientului şi, implicit, întregului organism. în mod curent,din pâcate, nu ştim să valorificăm decât 30% din capacitatea pe care o deţine creie-rul nostru. Toate cărţile mari ale omenirii, Biblia. Coranul, Vedele, conţin învăţă-minte şi pilde în acest sens. Pornind de la această sursă-tezaur, a fost elaborată o ade-vărată pleiadă de lucrări, menite să ne jaloneze modul de gândire. Cărţile lui JosephMurphy sunt un bun exemplu în această privinţă. Vom pleda, aşadar, pentru o mai bunâ „împăcare" (armonizare) a corpului cusufletul nostru. Ne vom da seama, astfel, că toate actele noastre trebuie spiritualiza-te. Bunăoară, aparent banalul act al mâncării va trebui să fie reconsiderat, fie şi nu-mai sub aspectul ideii de viaţă. Se cuvine, prin urmare, să avem o dietă echilibrată,bazată cu preponderenţă pe fructe, legume şi seminţe, adică pe alimente care conţinVIAŢĂ şi nu MOARTE. Vom alătura acestor produse vegetale produsele lactate,ouăle şi mierea, în vederea asigurării necesarului binecunoscut de protide (proteine),
  15. 15. Prefaţă 17de acizi graşi esenţiali, de glucide şi mai ales de vitamine, enzime, săruri minerale,microelemente şi aşa mai departe... Pentru a ne confirma recomandarea, este sufi-cient să ne gândim numai la longevitatea populaţiilor caucaziene în care se întâlnescpersoane ce depăşesc frecvent 100 de ani şi se hrănesc de preferinţă numai cu pro-dusele pe care le-am pomenit mai înainte. Marea problemă care se pune astăzi o constituie însă provenienţa şi calitateaproduselor vegetale, a laptelui şi a derivatelor sale, cu atât mai mult cu cât hormoniide creştere, fertilizanţii artificiali sau insecticidele au căpătat un rol din ce în ce maimare în obţinerea „recoltelor record" şi nicidecum a recoltelor sănătoase. Trăim în-tr-o lume din ce în ce mai agresivă, în care, din nefericire, poluarea mediului se trans-mite până la bobul de grâu al pâinii noastre „cea de toate zilele". Nu vă repeziţi la prima tarabă din piaţă unde vedeti morcovi enormi, cartofi„supradimensionaţi" sau fructe perfecte ca prezentare, fără nici o urmă de vierme înîntreg lotul. Toatâ această aparenţă „lucitoare" nu e decât semnul unor culturi chimi-zate şi comerciale. Odată procurate din sursă sigură produsele vegetale autentice, este necesar săcunoaştem şi anumite procedee sau reţete de utilizare a acestora, pentru a le valori-fica la maximum întregul potenţial. în paginile acestei cărţi veţi găsi şi astfel de re-comandări de preparare în cazul celor mai cunoscute legume, fructe şi seminţe. Deşi în alimentaţia noastră zilnică intră un mare număr din aceste produse,multe din ele îşi pierd, prin prelucrarea în „mica industrie casnică", o bună parte dinproprietătile terapeutice. Din comoditate sau din necunoaştere, folosim din ce în ce mai puţine crudităţicare, comparativ cu fructele şi legumele prelucrate, au o valoare nutritivă şi terapeu-tică mult mai mare. O gamă întreagă de vitamine, enzime, fitohormoni şi alte sub-stanţe active se inactivează prin fierbere. Tot prin fierberea legumelor direct în apă,o mare parte din sărurile minerale şi microelementele utile organismului sunt extra-se şi îndepărtate. De aceea, este preferabila pepararea acestora prin procedeul fierbe-rii în abur (prezentat în capitolul al IH-lea). De multe ori, uităm sau neglijăm şi întrebuinţarea părţii celulozice din legumesau fructe, pe care, de obicei, o îndepărtăm, fâră a cunoaşte faptul că şi celuloza arevaloare în menţinerea sănătăţii. Deşi organismul uman nu poate metaboliza celuloza,ea are acţiune laxativă şi constituie partea de fibre necesare bunei fuhcţionări a orga-nismului. Prin această acţiune, celuloza este unul din factorii ce contribuie indirect laprevenirea cancerului de colon. Dacă de la fructe şi legume îndepărtăm coaja, din grâul măcinat aruncăm tărâ- ţa, uitând de faptul că exact sub coaja bobului de grâu sunt sintetizate preţioase vita- mine, cum ar fi, de pildă, vitaminele din complexul B. Multe dintre produsele vegetale au un conţinut ridicat în substanţe active tera- peutice, ceea ce le conferâ şi calitatea de a fi bază de materii prime în industria de medicamente. Astfel, Usturoiul* se utilizează în compoziţia unor medicaente hipo- tensive, iar fructele de Afin sunt valorificate prin producerea Difebiomului (indicat în fragilităţile capilare). Unele umbelifere condimentare (grupă de legume cu pro- * Conform ortografiei din monumentala lucrare Flora României (12 volume, Ed. Academiei) şi dinDivţionarul etno-botanic (Ed. Academiei) de Alexandru Borza, numele plantelor sunt considerate nume pro-prii şi, ca atare, se scriu cu iniţială majusculâ.
  16. 16. 18 Pledoarie pentru viaţă lungăprietăţi condimentare, din care fac parte, printre altele, Mărarul, Pătrunjelul şi Le-uşteanu!) servesc la obţinerea uleiurilor volatile, folosite în aromaterapie. Actual-mente, se studiază posibilitatea utilizării tomatelor în vederea obţinerii tomatidinei,precursor în semi-sinteza hormonilor steroizi. Acestea sunt doar câteva exemplificări care — sperăm — vor atrage atenţia ci-titorului asupra importanţei pe care o reprezintă pentru sănătate produsele naturale deorigine vegetală cât mai puţin prelucrate, cât mai aproape de structura Ior primară.* Cui se adresează această carte? Oricărui om, cu cele mai diferite preocupărisau activităţi. Omului sănătos, care doreşte în continuare să fie sănătos, dar şi omu-Iui bolnav care doreşte să-şi restabilească sănătatea fărâ nici un „risc terapeutic". Fără a avea pretenţia de a recomanda vindecarea unor afecţiuni grave exclusivprin vaiorificarea produselor vegetale, am voit totuşi sâ semnalăm (sau să reamintim)cât de importante sunt aceste roade ale pământului. Nădăjduim din toată inima ca şi prin această apropiere de Natură să ne aflămsau să ne păstrăm echilibrul, să ne regăsim, cu alte cuvinte, pe noi înşine. AUTORII * Atenţic! Nu trebuie wtuşi să credem că tot ceea ce este patural este şi inofensiv. De multe ori am atrasatenţia asupra consumului de Tătăneasă sau de Mărul lupului cu efecte nocive dovedite asupra organis-mului.
  17. 17. CAPITOLUL I COMPONENTELE DE BAZA ALE ALIMENTELOR Celulei vegetale îi datorăm înseşi exis- format" din vânători nomazi în agricul-tenţa şi supravieţuirea noastră pe această tori şi crescători de animale. Am devenitplanetă. Ne-am născut fitofagi fiindcă nu astfel omnivori, aşa cum suntem şi as-am fost înzestraţi cu clorofilă („adevăra- tăzi. Hrana omului se diversifica, inclu-tul Prometeu, care fură focul din ceruri" zând, pe lângă cereale, fructe sau legu-— K. A. Timiriazev), cu anumiţi pig- me, şi produse lactate, ouă şi carne. Pro-menţi cu echipament enzimatic sau alte tidele (proteinele) de origine animală seorganite celulare capabile să transforme consumau însă ocazional, în anumite pe-substanţele minerale, apa, aerul, razele rioade ale anului, la sărbători, festivalurisolare în elemente vitale. Fenomenele sau ceremonii.moleculare caracteristice primului sem- De-a lungul istoriei sale, alimentaţianal al vieţii, prima biosinteză care a de- omenirii a fost foarte diferită, în funcţieterminat mişcarea biologică, prima veri- de mediul geografic, de obiceiuri saugă în lanţul reacţiilor specifice vieţii s-au credinţe, de relaţiile sociale şi economi-născut în celula vegetală. ce din cadrul comunităţilor. Mai întâi, am beneficiat, împreună cu Astăzi, la baza nutriţiei umane stă totierbivorele, de rezultatul biosintezei vege- biosinteza celulei vegetale, care reuşeştetale. Apoi, din comoditate, din curiozita- să transforme substanţele anorganice înte, din capriciu poate, am început să gus-tâm proteinele animale. Mai mult decât substanţe organice — glucide, protide atât, se pare că am fost chiar în exclusi- sau lipide (grăsimi). în stadiu de labora- vitate camivori, în anumite perioade ale tor sau chiar semi-industrial se încearcă existenţei noastre. Numai când aveam obţinerea proteinelor — aceste substan- dureri de stomac, indigestii sau cine ştie ţe complexe indispensabile vieţii — fie ce alte suferinţe fizice, ne aduceam prin biosinteză, cu ajutorul culturilor de aminte de fructe, de rădăcini, de plante alge monocelulare, fie cu ajutorul chi- cu care ne alinam durerile, aidoma ani- miei macromoleculare, a polimerilor, malelor care, si astâzi, ştiu să caute anu- care va permite sinteza aminoacizilor şi mite ierburi atunci când nu se simt bine. deci şi a proteinelor, a grăsimilor, din Dar alimentaţia noastră s-a schimbat elementele de bazâ: hidrogen, oxigen, radical în neolitic, când am început să ne azot, carbon, sulf etc. Deoarece procesul stabilim pe un teritoriu, să ne durăm un de adaptare a omenirii la noul tip de ali- lăcaş, să ocupăm un spaţiu permanent al mente şi de alimentaţie va fi un proces existenţei noastre. Atunci ne-am „trans- îndelungat, vom rămâne deocamdată la
  18. 18. 20 Pledoarie pentru viaţă lungăstadiul actual de observaţii fâcute în le- Aceste glucide, obţinute prin diferitegătură cu alimentaţia naturală. procedee ale industriei alimentare (bom- înainte de a realiza o rapidă trecere în boane, îngheţată, siropuri, gemuri, prăji-revistă a tuturor constituenţilor nutritivi, turi), sunt incluse în grupa factorilor ne-trebuie să facem câteva precizări de ter- favorabili sănătăţii şi longevităţii. Esteminologie biochimică. Componentele indicat ca toate aceste dulciuri să fie în-de bază ale alimentelor sunt nuinite sub- Iocuite cu fructe sau cu cel mai sănătosstanţe nutritive sau factori nutritivi. Al- edulcorant, anume mierea de albine.te substanţe în cantităţi mici, dar absolut Alte glucide cu moleculă complexă,necesare organismului, cum sunt vitami- cum sunt celuloza şi hemicelulozele, nunele, microelementele, enzimeie, au fost sunt prelucrate de organismul uman, darnumite biocatalizalori. au un rol important pentru buna funcţio- Principaiele grupe de constituenţi nu- nare a organismului, facilitând tranzitultriţionali sunt, în ordinea cantitativă în intestinal prin stimularea peristaltismului.care intră în alimentaţie: O altă funcţie biochimică notabilă a glucideior constă în favorizarea metabo- GLUCIDELE (ZAHARIDELE) lizării protidelor şi a lipidelor. Sunt substanţe chimice cu structură PROTIDELE (PROTEINELE)simplă, formată din carbon, hidrogen şioxigen. Sunt substanţe cu structură chimică Materiile din care organismul îşi fa- complexă, formate din aminoacizi. înbrică singur sau din care preia glucidele organismul uman se găsesc aproximativnecesare intră în proporţie de 60-80% în 22 aminoacizi, dintre care 8-10 suntalimentaţia zilnică. Acestea sunt repre- consideraţi aminoacizi esenţiali, care nuzentate de cartofi, banane verzi, porumb, pot fi sintetizaţi de organismul nostru şilapte, legume şi fructe. trebuie obţinuţi din alimente. Necesarul de glucide al organismului Rolul protidelor în alimentaţie estese stabileşte în funcţie de efortul fizic deosebit, deoarece acestea intră în însăşidepus individual. structura celulei, contribuind la creşte- In stare aproape pură, glucidele sub rea şi refacerea acesteia. Totodată, proti-formă de mono- sau dizaharide se gâ- dele intră şi în structura hormonilor, par-sesc în miere (glucoză, fructoză, zaharo- ticipă la procesul de imunitate microbia-ză). Zaharoza este dizaharida cea mai nă şi la sinteza unor enzime absolut ne-răspândită în natură; ea se găseşte ca cesare organismului.atare în tulpina trestiei de zahăr, în rădă- Proteinele pot fi de origine animalăcina sfeclei de zahăr, în morcovi, în pe- sau vegetală.peni, în foile şi cocenii de porumb, în Aici trebuie să atragem atenţia asupranectarul florilor. abuzului de proteine animale. Statistic, în secolul trecut s-a dezvoltat vertigi- s-a demonstrat că, faţă de secolul alnos industria zahărului rafinat, obţinut XlX-lea, în secolul al XX-lea consumulfie din sucul trestiei de zahăr (al cărui de carne s-a dublat. Sursa principală aconţinut este de circa 18%) sau în sfecla acestor proteine animale este asiguratăde zahăr (cu 8-10% zahăr), cu toate de carnea de mamifere, de păsări, peşteavantajele şi mai ales dezavanajele sale şi alte vietăţi marine, carne care conţineasupra organismului. între 16-22% proteine. Acestea deterio-
  19. 19. Componentele de bază ale alimentelor 21rează starea generală de sănătate (inclu- lui vegetal care intră în alimentaţia lorsiv din cauza toxinelor animalelor sacri- normală.ficate, a numeroaselor microorganisme Cei mai importanţi AGE sunt acizii li-nocive dezvoltate în uima conservării noleic, linolenic şi arahidonic sau aciziisau a conservării deficitare a cămii), ast- graşi care derivă din aceştia în cursulfel încât este recomandabil să renunţăm, proceselor metabolice.pe cât se poate, la aceste tipuri de ali- Cantitatea necesară în AGE a fostmente, oricât de gustoase ar fi. apreciată între 6-15 g/zi, dar după cum A doua sursă de proteine animale o vom vedea, unul dintre cei mai impor-constituie laptele şi produsele lactate. tanţi AGE, acidul gama-linolenic, esteLaptele este considerat aliment complet suficient într-o doză mult mai mică, res-nu numai datorită conţinutului în protei- pectiv 1 g/zi, aproape câl necesarul zil-ne, dar şi pentru că este o sursă importan- nic de vitamine. Acest acid gras esenţialtă de calciu, microelemente şi vitamine. este absolut necesar în dietă, deficitul A treia sursă de proteine sunt ouăle de său în organism ducând la diferite tulbu-găină, cel mai uşor digerabile şi asimila- rări patologice: eczeme, încetinirea cica-bile (cele de raţă, gâscă, curcan, bibilică trizării şi vindecării rănilor, iritabilitate,pot fi infestate cu uşurinţă cu Salmonella creşterea consumului de calorii ingeratesau protozoare). Un singur ou poate asi- ş.a.m.d.gura 2-4% din nevoile energetice zilni- în organismul uman, dimerul AGLce, 10% din necesarul de aminoacizi, (acidul di-gamma linolenic) se metabo-25% din nevoile de fier, 15% din nevoi- lizează în favoarea compuşilor din seriale de zinc şi 10% din necesarul de alte prostaglandinelor (PG). Prostaglandine-oligoelemente şi de vitamine. Valoarea le au atât proprietăţi benefice, cât şi no-cea mai mare energetică o au ouăle fier- cive.te moi, ochiurile, omleta, maionezele. Prima serie (E) de PG (PGE) are, înCea mai mică valoare nutritivă o au ouă- general, efecte pozitive, derivând dinle fierte tari, care se elimină aproape ca AGL. PGE| activează formarea cicluluiatare, fiind recomandate de aceea în cu- monofosfatic al adenozinei (AMPc), in-rele de slăbire fară să dăuneze ficatului. hibă agresiunile interne, are acţiune va- Acizii graşi polinesaturaţi, cu sodilatatorie, inhibă reacţiile infiamato- 16-22% atomi de carbon şi 2-6 duble rii şi activează formarea limfocitelor T. legături în structura lor chimică, separa- Cea mai mare cantitate de AGL se gă- te de un singur grup — CH2 — au primit seşte în laptele de mamă (spre deosebire denumirea de acizi graşi esenţiali de laptele provenind de la animale). (AGE). Se numesc astfel, deoarece, AGL se mai găseşte în uleiul seminţelor după cum aminoacizii care nu pot fî sin- din unele plante, cum ar fi: Luminiţa tetizaţi de către organism se numesc (Oenothera biennis) din familia Ona- esenţiali, tot aşa în grăsimi există acizii graceae, Nonnea macrosperma şi Bora- graşi esenţiali, absolut necesari organis- go officinalis (Limba mielului) din fam. mului sănătos, având şi remarcabile Boraginaceae şi Scrophularia marilan- efecte terapeutice. dica din familia Scrophulariaceae. în Vegetalele sintetizează toţi AGE în aceste specii, AGL se găseşte în cantităţi cantităţi foarte mari (în special seminţe- cuprinse între 5-9% din uleiul total gras le). Organism.ul uman şi animalele nu extras din seminţe. Dar cea mai bogată pot sintetiza AGE, fiind tributare regnu- sursă în AGL (19% din greutatea semin-
  20. 20. 22 Pledoarie pentru viaţă lungăţelor) o constituie seminţele de Coacăz ză limfocitele T. Creşterea niveluluinegru (Ribes nigrum), care aparţine fa- PGE prin consumarea de AGL în excesmiliei Laxifragoriceelor. Cercetări re- reduce procesele inflamatorii, fenomencente susţin ca s-ar găsi şi în uleiul ex- atestat atât prin experienţe pe animale,tras din seminţele strugurilor. cât şi clinic. Având în vedere importanţa AGL, Eczemele atipice par a fi asociate cucercetătorii japonezi au reuşit să obţină un nivel scăzut de acizi graşi, esenţiali înacest important produs prin cultură fer- dietă. Cercetârile au demonstrat utilita-mentativă a unei ciuperci numite Mor- tea uleiului din Luminiţă, care a fost in-tierella, cu un randament de 50-90%. clus ca medicament în Anglia. Bazele te- Se preconizează că AGL are acţiune oretice ale utilităţii acestuia se referă labenefică în tratarea aterosclerozei, hi- acţiunea PGE ca stimulent al limfocite-pertensiunii arteriale. S-a demonstrat lor T, celule care sunt deficitare în cazu-chiar că o cantitate redusă de ulei extras rile eczemelor atipice.din seminţele de Luminiţă acţionează în scleroza multiplă, există o legăturăfavorabil tocmai datoritâ prezenţei AGL între incidenţa bolii şi a consumului ridi-pentru vindecarea bolilor menţionate cat de grăsimi saturate. Unele experi-mai sus şi chiar a sindromului Raynaud mentări au recomandat utilizarea unor(caracterizat printr-o contracţie brutală a uleiuri cu un nivel ridicat de AG nesatu-micilor artere de la nivelul degetelor de raţi, de exemplu uleiul de Floarea-soa-la mâini şi de la picioare). reiui, dar cu rezultate neconvingătoare. S-a mai constatat că diabetul este în- Consideraţii recente asupra rolului PGEsoţit de diminuarea concentraţiei unei şi a limfocitelor T au condus la ipotezaenzime din cauza deficienţei în AGL a că uleiurile bogate în AGL sunt mai uti-prostaglandinelor din seria 1, care au o le în tratamentul sclerozei multiple.activitate similară insulinei, amplificând în tulburările ciclului menstrual şi înîn acelaşi timp efectele acesteia. Creşte- unele afecţiuni ale sânului, studiile epi-rea nivelului de prostaglandine din seria demiologice stabilesc o legătură întreE scade necesarul de insulină adminis- consumul de grăsimi saturate şi acestetrată zilnic diabeticilor. Testările clinice tulburări. Este posibil ca acestea să fieprin folosirea uleiurilor bogate în AGL cauzate de inhibarea delta-G-desaturazeişi a uleiurilor bogate în acizi graşi esen- prin AG saturaţi, având ca urmare dure-ţiali sunt încurajatoare în tratamentul rea, sensibilitatea şi fragilitatea sânilor,diabetului zaharat. nodulii care se dezvoltă în sindroamele în altă ordine de idei, se ştie că proce- premenstruale. Uleiul de Luminiţă bo-sele inflamatorii sunt însoţite de un nivel gat în AGL este în prezent recomandat şiridicat de acid arahidonic liber şi al me- în sindromul premenstrual.taboliţiior acestuia, care constau în pros- O altă aplicabilitate a AGL este în tra-taglandine (a Il-a serie) şi leucotriene. tamentul alcoolismului cronic. AlcoolulMedicamentele antiinflamatorii obişnui- stimulează formarea de PGE din DAGLte acţionează prin interferenţă cu elibe- (dimerul acidului gamma linolenic), ast-rarea acestor compuşi. Chiar şi prima se- fel încât epuizează rezervele acestuia.rie de prostaglandine poate avea acţiune Etapa următoare a consumării alcooluluiantiinflamatoare, deoarece prin mărirea are ca urmare reducerea considerabilănivelului AMPc se inhibă eliminarea de atât a PGE, cât şi a rezervelor de AGL.amino-acizi din rezerve, ceea ce activea- Mai mult, alcoolul blochează del-
  21. 21. Componentele de bază ale alimentelor 23ta-6-desaturaza (enzimă), având ca ur- Utilizarea celor două tipuri de grăsimimare scăderea nivelului de prostaglandi- animale şi vegetale diferă foarte mult înne din seria 1. Utilizarea terapiei cu funcţie de zona geografică în care trăieş-AGL contracarează efectele consumului te omul. In regiunile ecuatoriale, tropi-excesiv de alcool prin insuficienţa de cale şi mediteraneene se folosesc în ex-PGE. clusivitate grăsimile vegetale (uleiurile), Protidele se găsesc nu numai în carne, în zona temperată, ambele feluri de gră-ouă, lapte, ci şi într-un mare număr de simi, iar în regiunile arctice sunt utiliza-cereale, fructe şi legume, care constituie te în exclusivitate grăsimile de origineo a patra sursă de proteine, pentru care animală.noi pledăm în ideea unei vieţi mai bune, Pentru zona noastră geografică, se re-mai lungi şi mai sănătoase. Ele se găsesc comandă consumul echilibrat atât deîn proporţie de 10-20% în Grâul bogat grăsimi vegetale, cât şi animale: ulei deîn gluten. (Triticum dururn, Triticale — Soia sau de Floarea-soarelui, unt, mar- Secară + Grâu — hibrid), în seminţele garină, slănină, untură sau seminţe olea- de Floarea-soarelui, în nuci, în Hrişcă, ginoase, brânzeturi, smântână, nuci, alu- Meî (15-20%), alune, arahide, migdale ne etc. In anotimpul cald, se preferă gră- etc. Cantitatea cea mai raare de protide simile vegetale, iar iarna, cele animale. se găseşte în Soia. Astfel, în 100 g făină de Soia integrală se gâsesc 37 protide, Prin metabolizarea unui gram de gră- 21 g grăsimi, 26 g glucide care, însuma- sime rezultă 8-10 kilocalorii. Un adult, te, reprezintâ sub raport energetic 469 în zona temperată, are nevoie de 50-100 kilocalorii. g lipide pe zi. Raţia zilnică de proteme pentru un Pe lângă principalul rol energetic, gră- adult este de 60-100 g, cantitate optimă. simile alimentare solubilizează şi facili- Supra-alimentaţia şi sub-alimentaţia tează absorbţia vitaminelor hiposolubile sunt deopotrivâ dăunătoare pentru orga- şi stimulează contracţia căilor biliare. nism. Revenind la acizii graşi saturaţi şi ne- saturaţi, menţionăm că grăsimile lichide (uleiurile) conţin cantităţi foarte mici de LIPIDELE (GRĂSIMILE) acizi graşi saturaţi. Aceste grăsimi lichi- Toate grăsimile sunt gliceride ale aci- de sunt mult mai uşor descompuse prinzilor graşi saturaţi sau nesaturaţi. hidroliză cu ajutorul sucurilor digestive. Sursele principale de grăsimi se gă- In schimb, grăsimile solide (untura, un-sesc atât în produsele de origine anima- tul, margarina) sunt mult mai greu delă, cât şi în cele de origine vegetală, di- descompus şi de asimilat prin hidroliză.ferenţa dintre ele fiind de ordin calitativ. Pentru zonele ecuatoriale, tropicale $iGrăsimile vegetale, în care predomină temperate, se recomandă uleiurile veue-acizii graşi nesaturaţi, mult mai uşof asi- tale cât mai puţin rafinate, mai alesmilabili de organismul uman, sunt supe- obtinute prin presarea la rece, Prin rafi-rioare grăsimilor animale în care acizii nare (la fel ca şi în cazul zahărului),graşi saturaţi sunt majoritari. Excesul uleiurile vegetale îşi pierd proprietăţileacestora din urmă poate duce la ateros- specifice unui produs natural.cleroză, hipettensiune arterială, infarct în urma consumului de uleiuri rafina-miocardic etc, adică, până la urrnă, la te şi ultrarafinate apar sau se accentuea-scurtarea vieţii. ză numeroase afecţiuni gastrice, intesri-
  22. 22. 24 Pledoarie pentru viaţă lungănale, hepato-biliare, circulatorii şi der- ţe, dar ca provitamine sub formă de ca-matologice. rotenoizi (vitamina A) sau sub formă de De aceea, pledăm pentru uleiurile gra- steroli (vitamina D). Vitaminele E şi Kse nepurificate chimic, care au avantajul se găsesc în exclusivitate în plante sau încă îşi conservă valoarea calorică şi, în unele microorganisme.plus, sunt surse de provitamine A, D, de în ceea ce priveşte funcţia vitaminelorvitamina E şi F, lecitină şi microelemen- în organism, ele au acţiune de coenzimete, care sunt distruse sau înlăturate prin sau de activatori enzimatici, fiind numi-procedeele industriale de purificare. te şi biocatalizatori. Acest rol se mani- Cum spuneam, uleiurile obţinute din festă la nivel celular, unde se petrec fe-seminţele plantelor sunt amestecuri de nomene de oxido-reducere absolut nece-trigliceride, compuşi conţinând esteri sare proceselor metabolice ale glucide-gliceridici cu lanţ lung de acizi alifatici. lor, protidelor şi grăsimilor.Toţi aceşti acizi sunt cunoscuţi în mod Denumirea de vitamină s-a păstrat decurent sub denumirea de acizi graşi, di- la cel ce a evidenţiat pentru prima dată oferind în funcţie de lungimea lanţului, de vitamină (Bl) — C. Funk, în 1911, careprezenţa şi poziţia dublelor legături din a denumit-o „amină vitală" datorită azo-formula chimică. De reţinut că, în regnul tului aminic pe care-1 conţinea şi care eravegetal, aproape toţi compuşii de acest considerat absolut indispensabil vieţii.tip conţin în majoritate acizi graşi nesa- In prezent, se cunosc multe vitamineturaţi. care nu conţin în molecula lor azot ami- nic, dar denumirea iniţială s-a păstrat. VITAMINELE Deşi în cantităţi mici, ele au un rol ALTE SUBSTANŢE ACTIVEimportant în alimentaţie atât pentru creş- TERAPEUTICtere şi dezvoltare, cât şi pentru menţine-rea stării de sănătate a organismului. în 1936, Albert Szent-Gyorgyi a pusLipsa lor provoacă tulburări metabolice în evidenţă pentru prima dată proprietă-grave, ducând la apariţia unor boli ca- ţile de vitamina P aleflavonoidelor (sub-renţiale denumite hipovitaminoze. stanţe fenolice naturale de tip pigmenţi Majoritatea vitaminelor sunt sinteti- sau copigmenţi) extrase din sucul de lă-zate de plante şi numai în mică măsură mâie. După această descoperire a claseide organismul animal. flavonoidale, aceşti pigmenţi vegetali Din punct de vedere chimic, ele sunt şi-au dovedit importanţa pentru biochi-molecule cu structuri foarte heterogene. mie, fiziologie şi farmacodinamie.După solubilitatea lor în grăsimi sau în Quercetina, rutina şi hesperdina sunt totapă, vitaminele au fost clasificate în //- glicozide flavonoidice, considerate a fiposolubile (vitaminele Al, A2, D, D2... substanţe active terapeutic.D7, E, K şi F) şi hidrosolubile (comple- O altă grupă de pigmenţi vegetali im-xul de vitamine B, PP, C, P, vitamina V portanţi pentru organism sunt carotenoi-sau factorul anti-ulceros). Dacă vitami- dele, care se găsesc în numeroase fructe,nele hidrosolubile se găsesc aproape în legume, seminţe, în frunze, tulpini, înexclusivitate în regnul vegetal, o bună polen. Carotenoidele sunt importanteparte dintre vitaminele liposolubile pot pentru organism deoarece joacă rolul defi întâlnite tot în legume, fructe şi semin- provitamine A.
  23. 23. Componentele de bază ale alimentelor 25 Tot pentru rolul însemnat pe care-l joa- întrucât în ultimele trei decenii s-acă pentru organism în reacţiile oxidore- descoperit un număr foarte mare de en-ductoare trebuie menţionaţi pigmenţii zime, s-a simţit nevoia clasificării lor pechinonici, mult răspândiţi în regnul vege- baza acţiunii specifice asupra substratu-tal (ex.: naftochinonele, antracenozidele, lui pe care acţionează. Astfel, ele au fostnaftodiantronele). Unii dintre pigmenţii numite oxidoreductaze, transferaze, hi-chinonici au şi acţiune antibacteriană. drolaze, izomeraze etc. Apoi, datorită Taninurile, o altă grupă de flavonoi- faptului că unele enzime acţionează asu-de, considerate substanţe active terapeu- pra mai multor substanţe, s-a adoptat untic, sunt foarte râspândite în fructe şi le- sistem zecimal de clasificare codificatgume. Au proprietatea de a precipita pentru fiecare clasă mare de enzime.protidele, inclusiv bacteriile patogene Pentru cele mai multe dintre enzime,din tractul gastro-intestinal, iar prin temperatura optimâ de activitate este cu- aceasta au rol antidiareic. prinsă între 20-40°, iar majoritatea enzi- Fitohormonii (hormonii specifici melor se inactivează între 60-80°C. în plantelor) se găsesc în numeroase pro- stare deshidratată, enzimele rezistâ la duse vegetale, fiind factori stimulatori temperaturi apropiate de 100°C. sau reglatori ai creşterii. Multe legume, fructe şi seminţe con- ţin uleiuri volatile care, pe lângă gustul SĂRURILE MINERALE şi aroma pe care o imprimă produselor naturale vegetale, stimulând prin aceas- în organism, alături de constituenţii ta secreţiile gastro-intestinale, au şi re- organici, elementele minerale îndepli- marcabile proprietăţi antibacteriene. nesc funcţii primordiale. Apa este prin- Pornind de la această acţiune, dar şi de cipala componentă a tuturor structurilor la altele, la fel de importante, în uitime- biologice, îndeplinind numeroase şi va- le decenii s-a dezvoltat o nouă ramură a riate roluri, datorate proprietăţilor ei fitoterapiei: aromaterapia. specifice. O altâ grupă de substanţe cu acţiune La om, cea mai mare parte a apei in- terapeuticâ sunt mucilagiile vegetale, gerate provine din lichide şi apoi din cea glucide macromoleculare grupate în cla- aflată în alimentele solide. Pe lângă sa poliozelor (polizaharidelor), în care acest aport, o cantitate mult mai mică, intră şi pectinele, prezente în unele fruc- dar care se formează zilnic, este cea re- te şi legume. zultată din metabolizarea celor trei mari grupe de componente nutriţionale. 1 g polizaharidă (glucid) generează 0,6 g ENZIMELE apă, 1 g proteină 0,41 g apă şi 1 g lipid Din punct de vedere structural, enzi- furnizează 1,07 g apă metabolică. Con- mele sunt macromolecule de natură pro- form colectivului E. Cristea Popa, A. teică. Atât biosinteza cât şi degradarea Popescu, E. Truţia, V. Dinu, se conside- substanţelor din organismul uman ar fi ră că un adult sănătos, care desfăşoară o imposibilă fără activitatea enzimatică. activitate moderată în clima temperată, Toate seminţele în stare germinativă are nevoie de 1500-2000 ml apă/zi. conţin enzime, dar acestea se găsesc şi Pierderile de apă au loc în mod nor- în plantule, în frunze tinere, în fructe şi mal prin plămâni, piele, urină şi tract diferite legume. gastro-intestinal.
  24. 24. 26 Pledoarie pentru viaţă lungă Nevoile de apă cresc cu 500 ml/zi în taţie sarea gemă, sarea brută de rnină saucaz de transpiraţie datorită climei calde aşa-zisa sare grunjoasă sau sarea rezul-sau activităţii intense şi cu 500-1500 tată din desalinizarea apei de mare, careml/zi în caz de febră, vomismente, cuprind, pe lângă clorura de sodiu, şidiaree. magneziu, fosfor, litiu, mangan, fier, Aportul de apă trebuie respectat şi îm- iod, elemente absolut necesare organis-plinit cu stricteţe. în caz contrar, se pro- mului.duc modificări ale echilibrului hidric, iar Considerăm necesar să atragem aten-variaţia lui cu numai 1-2% conduce, în ţia consumatorilor că depâşirea uneimod inevitabil, la boli grave sau chiar la doze zilnice relativ mici de sare, respec-moarte. tiv de 5 g, poate produce efecte nedorite Atunci când aportul de apă depăşeşte asupra sănătâţii: afecţiuni gastro-intesti-capacitatea de excreţie renală, în orga- nale, gingivite, migrene, accentuarea in-nism se creează condiţii propice pentru flamaţiilor hemoroidale, hipertensiuneacumularea apei în exces. arterială, creând în acelaşi timp un teren Cele mai imporlante săruri minerale favorabil pentru tuberculozâ şi cancer.sunt calciul, potasiul, sodiul, fosforul, Sunt boli în care sodiul, rezultat înmagneziul (în cantităţi relativ mai mari) urma scindării clorurii de sodiu, este re-şi unele microelemente sau oligoele- ţinut de organism care, la rândul său, re-mente (cum ar fi cobaltul, iodul, fluorul, ţine o cantitate mai mare de apă decâtcuprul, sulful, magneziul etc). cea necesarâ, ducând la apariţia edeme- Sărurile minerale fac parte integrantă lor. în acest caz, se va elimina sarea dedin conţinutul citoplasmatic, intrând în bucătărie din alimentaţie, se vor evitacompoziţia unor enzime, vitamine sau produsele vegetale bogate în sodiu şi sehormoni. în cazul magneziului, acesta vor folosi fructe şi legume bogate în po-intră în constituţia de bază a clorofilei, tasiu. *fără de care biosinteza a numeroase sub- * *stanţe active din fructe şi legume ar fi Ca o concluzie a acestui capitol, pu-imposibilă. în toate produsele vegetale tem afirma că alimentul optim este ace-există săruri minerale, în cantităţi mici la în care proteinele, lipidele şi glucide-sau foarte mici. le sunt naturale şi perfect echilibrate în- Alături de calciu, fosfor, potasiu şi tre ele. Cu alte cuvinte, o dietă echilibra-magneziu, în fructe şi legume se găsesc tă trebuie sâ conţină, în proporţii sufl-cantităţi apreciabile de clor şi sodiu, ciente, elemene plastice pentru a refacecare, sub formă de clorură de sodiu, asi- ţesuturile, elemente energetice, vitami-gură de multe ori organismului necesa- ne, substanţe minerale şi enzirne. în ori-rul din acest tip de elemente absolut ne- ce caz, alimentaţia nu trebuie să fie uni-cesar vieţii. formă, ci cât mai variată în fiecare zi. Cu cât sarea de bucătărie este mai Alimentele naturale îi redau omului li-pură, deci cu cât este mai concentrată în niştea şi echilibrul psihic, în timp ce ali-clorură de sodiu, cu atât este mai dăună- mentele industrializate, prjfabricate sautoare organismului uman. Sarea purâ, fabricate prin diferite procedee, cu toatăpentru a-şi reconstitui formula originară, senzaţia de saţietate, imprimă omului oîşi întregeşte elementele structurii de stare de agitaţie, de nelinişte.bază cu ajutorul altor săruri clin orga- Interesele comerciale susţin alimente-nism. De aceea, recomandăm în alimen- le cu energie calorică mare, cum sunt za-
  25. 25. Componentele de bază ale alimentelor 27hârul, făina albă şi pastele făinoase fa- pletate, dacă nu chiar înlocuite, cu „ali-bricate din făină bogată în amidon, mente vii", respectiv cu fructe proaspe-uleiurile rafinate, margarina, sarea „ex- te, cu legume şi seminţe. Susţinem, detra-fină", afumăturile, conservele etc, aceea, o alimentaţie zilnică bogată întoate acestea nefiind decât „alimente aceste componente, alături de produsemoarte", care trebuie cu necesitate com- lactate şi ouâ.
  26. 26. CAPITOLUL IISISTEME DE DIETĂ TRADIŢIONALE O dietă* echilibrată este, desigur, diţională indiană devine cunoscută subconceptul de bază în cele mai multe, numele de „ayurveda", adică „ştiinţa dedacă nu în toate teoriile şi sistemele de a trăi cât mai mult". Termenul utilizatnutriţie şi sănătate. Practicile şi concep- este semnificativ şi analizat după cuvin-tele medicale ale majorităţii popoarelor tele ce îl compun, de vreme ce „ayur"lumii continuă, de obicei, vechi tradiţii. reuneşte sensul de „sănătate" cu cel de Ceea ce unifică însă toate aceste siste- „longevitate", iar „veda" este un termenme — de foarte multe ori extrem de di-ferite unul faţă de celălalt — sunt teorii- cu conotaţii religioase, utilizat pentrule umorale, pentru prima dată apărute în cele mai importante texte ale hindu-texte medicale cu mii de ani în urmă. ismului. Prin urmare, este evidentă pu- Cele mai ilustrative în acest sens sunt nerea în corelaţie directă a sănătăţii cu oprincipiile tradiţionale indiene, respectiv datorie sacră, de primă importanţă.chineze. Medicina indiană era preocupată de Din experienţa personală a unuia din- maniera în care omul îşi trăia propriatre autorii acestei cărţi, care a lucrat timp viaţă, cu scopul declarat de a o prelungi,de peste 10 ani în diferite ţări din trei de a-şi păstra sănătatea şi vitalitatea câtcontinente, alimentaţia cea mai potrivită mai mult timp posibil.este cea a localnicilor din fiecare zonăgeografică. De fiecare dată când a mân- Coneeptul medical ca mijloc de pre-cat ceea ce mănâncă zilnic aceste popoa- venire, mai mult decât de vindecare,re, bineînţeles cu puţin discernământ, conduce în mod direct la accentuarea ro-s-a simţit foarte bine. In schimb, când a lului dietei în rnenţinerea sănătăţii.consumat peste hotare alimente specifi- Cele mai multe dintre teoriile vedicece zonei în care s-a născut, majoritatea afirmă că nu există dietă perfectă pentruconservate, starea sănătăţii sale a fost de toţi oamenii, fiind necesar ca alimentaţiamulte ori precară. să fie individualizată, în funcţie de nece- sităţile şi particularităţile fiecăruia. Dez- DIETAÎNCONCEPŢIA voltând această idee, teoria ayurvedică TRADIŢIONALĂ INDIANĂ consideră esenţiali factori ca: Aflată neîndoielnic în „descendenţa" — orarul meselor;directă a filosofiei hindu, medicina tra- — proporţiile dintre factorii nutritivi; * Cuvântul dietă derivâ din grecescul „diaita", înţelegând prin aceasta o viaţă cumpâtatii printr-o alimen-taţie echilibratâ.
  27. 27. Sisteme de dietă tradiţionale 29 schimbările climatice din anul in- E interesant de observat că noţiunea dian; de „gust dulce" are, în concepţia india-— alimente complementare şi antago- nă, un sens diferit — şi cu mult mai pro- niste/contradictorii; fund decât cel din gândirea europeană.— specificul individual; Astfel, „ayurveda" stabileşte că dulci— necesităţile alimentare raportate la sunt nu numai zahărul, mierea şi fructo- efortul depus. za din fructe, ci şi glicogenul din carne, precum şi glucidele din Fasole, Grâu, Fundamentală rămâne însă combina- lapte şi derivatele sale. Alături de aces-rea adecvată a gusturilor, în număr de tea, Orezul, Porumbul, Meiul, Ovăzul,şase în concepţia indiană: dulce, acru, Cartoful, ouăle sunt şi ele consideratesârat, amar, picant (iute) şi astringent. alimente dulci.Fiind compuse din diferite combinaţiiale acestor gusturi, alimentele au, ca ata- Ele joacă un rol major în menţinereare, proprietăţi şi efecte diferite. componentelor sângelui, a sistemului muscular şi a ţesutului adipos, a spermei Ca în toate marile sisteme medicale, şi a apei vitale (adică esenţa finală a pro-la baza medicinei indiene se află o teorie cesului metabolic).umorală, care pleacă de la premisa că or-ganismul uman este caracterizat prin Tot alimentele dulci sunt cele carccinci elemente fundamentale: APĂ, PĂ- menţin integritatea funcţiei sistemuluiMÂNT, FOC, VÂNTşi CER. nervos şi a aparatului circulator; de ase- menea, ele asigură procesele trofice ne-• APA include sângele, limfa, ţesutul cesare tegumentelor, favorizând vinde- adipos, serozităţile, ţesutul conjunctiv carea ranilor şi a altor leziuni ale ţesutu- (mucoasele), toate secreţiile, bila şi rilor. Se mai susţine că ar stimula creşte- urina. rea în greutate, ar menţine agilitatea şi• PĂMÂNTUL este reprezentat de oase, forţa fizică, prelungind şansa de supra- dinţi, unghii şi păr (fanere), muşchi, vieţuire. tegumente, tendoane, nervi, materii Se recomandă ca alimentele dulci să fecale. reprezinte 90% din volumul meselor zil- • FOCUL este căldura corporală. nice. • VÂNTUL este simbolizat de respiraţie ALIMENTELE CU GUSTACRU mă- (care este, la rândul ei, diferenţiată în resc apetitul, ajutând organismul în di- 5 clase). gestia alimentelor şi reglând peristaltis- • CERUL este simbolizat prin dimen- mul intestinal. Ele sunt importante pen- siunile corporale. tru stimularea proceselor metabolice şi Pentru a atinge echilibrul necesar în special a activităţii cardiace. Ajută lamenţinerii sănătăţii şi nutriţiei optime, creşterea greutăţii corporale şi a forţeiaceste elemente trebuie bine „cumpăni- fizice.te" prin consumul de alimente adecvate. Sunt considerate alimente de un acru Se considera că ALIMENTELE pur lămâile, lămâile dulci şi tomatele.DULCI menţin apa în organism, iar ali- Dulci-acrişoare sunt portocalele, anana- mentele acre cuprind elementele foc şi sul, perele, prunele şi piersicile. Alimen-pămănt, alimentele sărate reţin apa şi tele acre, sub orice formă, ar trebui să re-focul, în timp ce alimentele picante în- prezinte 3,5% din dieta zilnică. globează vântul şi cerul, alimentele as- Gustul sărat al alimentelor provine tringente conţin văntul şi pămăntul. din SARE. Se cuvine aici să facem o re-
  28. 28. 30 Pledoarie pentru viaţă lungămarcă: există diferite tipuri de sare: sa- amare propriu-zise, ca Sparangheiul,rea pură (NaO); sarea gemă (de mină); castraveţii amari, Pătrunjelul, Menta.sarea de argilă; sarea extrasă din fructe. Ponderea optimă a acestor produse în Cele mai recomandabile sunt sarea alimentaţie ar trebui să fie în jur de 1%gemă (de mină) şi sarea marină. din dieta zilnică. Sarea în organism este necesară deoa- ALIMENTELE ASTRINGENTE au unrece măreşte apetitul şi favorizează di- rol important în refacerea ţesuturilor şigestia, fiind garantul unei bune funcţio- în troficitatea capilarelor; ele au rol sti-nări a sistemului nervos. Tot sarea asigu- mulator asupra formării hematiilor şi ară o bună circulaţie sangvină, stimulând secreţiei biliare.astfel troficitatea tegumentară şi înlătu- Gustul astringent este de regulă aso-rând trombozele. ciat cu alte gusturi: astringent-dulce, as- Atenţie! Conform nutriţioniştilor din tringent-acru, astringent-amar etc. DeExtremul Orient, sarea nu trebuie să de- pildă, anumite soiuri şi varietăţi de Fa-păşească o pătrime din 1% al cantităţii sole, Linte, portocalele, Mazărea tână-fiecărei mese. ră, Soia, bananele sunt combinaţii de CONDIMENTELE conferă gustul pi- dulce-astringent, iar majoritatea fructe-cant, care are tot un rol stimulator în lor necoapte sunt acre-astringente.creşterea apetitului. De asemenea, ali- Concepţia ayurvedică recomandă camentele iuţi stopează creşterea anorma- alimentele astringente să reprezintelă, transpiraţia excesivă, mărind capaci- aproximativ 5% din dieta zilnică.tatea de eliminare a toxinelor. Totodată,favorizează metabolismul grăsimilor şi Din toate aceste exemplificări rezultâinhibă reacţiile alergice. în grupa condi- că o dietă echilibrată poate fi stabilitămentelor sunt incluse: Ardeiul iute procentual după cele şase gusturi deroşu, Piperul negru, Coriandrul, Us- bază. Se asigură astfel şi menţinereaturoiul şi Ghimbirul (Gingiber sau echilibrului natural al celor cinci ele-Ghimber, „Zingiber orientale", foarte mente constitutive de bază ale corpuluirăspândit în Orient). uman (apa, pământul, focul, vântul şi ce- ALIMENTELE AMARE stimulează şi rul) şi, ca atare, sunt îndeplinite condiţi-ele pofta de mâncare, prin creşterea se- ile de menţinere a stării de sănătate şi decreţiei glandelor salivare şi se pare că au prelungire a vieţii.un rol favorizant şi asupra secreţiei glan- în schimb, o dietă neechilibrată şi îndelor endocrine (cu secreţie internă). special abuzurile alimentare sunt factoriReglează temperatura corpului şi menţin cauzatori principali ai multor afecţiuni şiplasticitatea tegumentară. Sunt ingre- chiar ai reducerii duratei de viaţă.diente importante ale dietei pentru acce- Excesul de alimente dulci conduce lalerarea metabolismului grăsimilor şi obezitate, la pierderea poftei de rnânca-epurarea („purificarea") sângelui. Acti- re, la dezvoltarea multor boli metaboliceve asupra paraziţilor intestinali, sunt in- (dintre care cea mai redutabilă este dia-dicate în combaterea îmbolnăvirilor pa- betul) şi endocrine. Creşte susceptibili-razitare. tatea la unele boli infecţioase (guturai, în aceastâ grupă se pot include atât gripă) sau la anumite afecţiuni ale apara-condimentele amare, cum sunt Tumeri- tului urinar.cul, Schinduful, seminţele de Chimion Pe de altă parte, o alimentaţie săracăamar, Nucşoara, precum şi alimente în glucide duce la pierderea greutăţii
  29. 29. Sisteme de dietă tradiţionale 31 corporale şi la instalarea unei astenii Ingerarea exagerată de alimente as- permanente. tringente determină constipaţie, suferin- După cum am arătat la început, există ţe nervoase sau musculare (cu paralizie o gamâ largă de alimente dulci. Ele tre- sau impotenţă funcţionalâ), afecţiuni buie însă proporţionate în dietâ, combi- cardiace. Folosirea redusă a alimentelor nate cu celelalte alimente. Exemple de astringente creează tulburări circulatorii combinaţii optime sunt: cereale — car- şi duce la scâderea timpului de coagula- ne, cereale — produse lactate, lactate — re a sângelui şi la prelungirea duratei de vegetale. vindecare a rănilor. Excesul de sare în alimentaţie provoa- Teoria extrem-orientală a dietei echi-că tulburări circulatorii, stări febrile, he- librate pe baza combinării adecvate a ce- moragii, scăderea potenţei sexuale, albi- lor şase gusturi face mai clară înţelege-rea sau/şi câderea părului, hiperacidita- rea fundamentală a relaţiilor dintre cor-te, acumulare excesivă de toxine în or- pul uman şi dietă.ganism. Pentru o mai bună clarificare a ideilor Lipsa sării în organism determină tul- de mai sus, vom detalia câteva tipuri deburări digestive, boli ale sistemului ner- dietă ayurvedică indicată în diversevos şi circulator, dureri musculare. afecţiuni. Alimentele acre în exces (fructeleacre, vegetalele fermentate, murâturile, Dieta în hiperaciditateoţetul) pot provoca afecţiuni circulatorii, şi ulcer gastrichepato-biliare, tulburări de troficitate ale Alimente recomandate: Orez, Grâu,mucoaselor, gută, astenie, scăderea mar- Orz, Fasole (de elecţie!), Mazâre verdecată a imunităţii. dulce, legume verzi fierte, portocale, lă- Folosirea inadecvată, în cantităţi in- mâi, grape-fruit, lămâi dulci, mandarine,sufîciente, a alimentelor acre va avea ca Pepene roşu, prune dulci, castraveţi,urmare instalarea disfuncţiilor digestive, struguri (în general, alimente foartea tulburărilor cardiace sau nervoase. dulci sau uşor acrişoare). La mijlocul Alimentelepicante în exces pot provo- mesei, se recomandă lapte, sucuri deca impotenţă sexuală, ameţeli, stări sub- fructe proaspete şi apă.febrile sau febrile, tulburări nervoase. Alimente interzise: carnea, băuturile în schimb, consumul redus al alimen- alcoolice, alimentele fripte sau prăjite,telor picante determină pierderea poftei Soia, mâncărurile grase, Conopida,de mâncare, cu perturbări ale creşterii Varza albă gătită, ridichile crude, oţe-pondero-staturale, chiar rulburări circu- tul, biscuiţii, cojile de pâine, ceaiul, ca-latorii. feaua, dulciurile, uleiul, picanteriile şi Abuzul de condimente amare are murăturile. Este foarte important ca me-drept consecinţă instalarea unei astenii sele să fie respectate după un orar fix.marcate, cu tulburări nervoase. Pe dealtâ parte, înlăturarea condimentelor Dieta în alcoolismamare din alimentaţie duce la scăderea Sunt indicate Grâul germinat şi uscat,imunităţii şi, implicit, la creşterea recep- Orezul, carnea de berbec, peştele, ali-tivităţii la infecţii microbiene şi virale, la mentele dulci-acrişoare preparate în di-parazitoze, la afecţiuni cutanate. Se ob- ferite moduri, incluzând legumele pre-servă, de asemenea, şi o scâdere accen- gătite cu Piper, Ghimber şi Corian-tuată a tonusului muscular. dru; se preferă legumele crude şi proas-
  30. 30. 32 Pledoarie pentru viaţă lungăpete, cu unt ca atare sau topit, fructele rigă, Conopida, Varza, Fasolea,acre (portocale, ananas, mandarine, lă- Meiul, Porumbul, îngheţata şi carneamâi, grape-fruit, rodii) sau tomatele, de oaie.produsele lactate, sucurile de fructe.După mâncare, dieteticienii indieni pre- Dieta recomandată în hepatităconizează o cantitate mică de vin sau Include Orezul, Grâul, Porumhul,bere. Meiul, supa de fasole boabe, supa de ri- Sunt excluse: zahărul, carnea de porc dichi uscate, supa de legume, ouă răs-şi de bivol, picanteriile, Porumbul, coapte, Papaya, dovleceii, PepeneleMeiul, Fasolea (boabe), ceaiul chine- verde, castraveţii, bananele, cantalupii,zesc, cafeaua sau alte băuturi tari, ali- grape-fruit-ul, smochinele, cireşele, lă-mentele fripte sau coapte, fructele prea mâile dulci sau alte fructe dulci, glucozacoapte, sarea în exces. sau sucurile dulci de fructe. Toate alimentele se vor prepara prin Dieta în alergii fierbere, de preferinţă în abur. în aceste afecţiuni se vor consuma de Sunt cu desăvârşire interzise mâncă-preferinţă Orezul, Hrişca, Meiul, Or- rurile grase (inclusiv laptele, untul,zul, Ovăzul, legumele verzi fierte, uleiul, iaurtul, caşcavalul), piersicile,Ghimberul şi Piperul negru în toate băuturile alcoolice, ceaiul, cafeaua, bău-preparatele culinare, rodiile, gra- turile fierbinţi, Ardeiul iute, îngheţata,pe-fruit-ul, ceaiul sau alte băuturi tari, nucile şi arahidele.chiar alcoolice, Ardeiul iute, Usturoiul. Nu sunt indicate: carnea de orice fel Dieta în cancer(inclusiv peştele), Fasolea (boabe), ci- Există un regim ayurvedic chiar şitricele, ouăle, cafeaua, fructele prea pentru cancer, în care se recomandă săcoapte, îngheţata, ciupercile, Ceapa, ia- se consume: Orez, Grâu, Orz, Po-urtul, brânzeturile, smântâna, alimentele rumb, Fasole, Linte, portocale, Fasoleacide, oţetul, băuturile reci, apa rece etc. pitică (oloagă), Mazăre dulce, Mazăre tânără, Lăptucă, Spanac, Creson, ca- Dieta în artrită rote, dovlecei, Sparanghcl, castraveţi în artrită, mesele ar trebui să conţină: amari, Schinduf, toate produsele lactateGrâu, Orez, produse lactate, carne (cu (cu excepţia iaurtului şi a chefirului),excepţia celei de oaie), mâncare grasâ, carnea de iepure, de fazan şi de păun,toate fructele acre, ceai, cafea şi alte fructul de Papaya, Cantalupul, lămâilebăuturi tari; după mâncare, este permis dulci, grape-fruit-ul, vişine, smochine,consumul de băuturi alcoolice, dar în rodii, nuci de Anacardium occidentalae,cantităţi moderate; totodată, se mai pot migdale, struguri, fistic, fructe dulci şiconsuma şi alimente preparate cu miro- miere de albine.denii caracteristice (Piper negru, Chi- Sunt nerecomandate: carnea de vacă,mion, Ghimber, Nucşoară, frunze de de porc, de bivol, legumele cu frunzeDafin), fructe uscate. verzi, fasolea păstăi, Soia, seminţele sau Nu se vor consuma: frunzele de zarza- uleiul de Susan, tuberculii, ciupercile,vaturi verzi (în special salata), fructele oţetul, fructele acre, băuturile alcoolice,zemoase (Pepenele roşu, Dovleacul), ceaiul, cafeaua (sau alte băuturi carecartofii şi cartofii dulci, Gulia, Sfecla, conţin cofeină), sarea, fructele preaciupercile, lăstarii de Bambus şi de Fe- coapte sau fermentate, murăturile.

×