• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
 Ovidiu-bojor-sanatate-prin-seminte-legume-si-fructe
 

Ovidiu-bojor-sanatate-prin-seminte-legume-si-fructe

on

  • 16,278 views

 

Statistics

Views

Total Views
16,278
Views on SlideShare
16,278
Embed Views
0

Actions

Likes
4
Downloads
458
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

     Ovidiu-bojor-sanatate-prin-seminte-legume-si-fructe Ovidiu-bojor-sanatate-prin-seminte-legume-si-fructe Document Transcript

    • S A M A T A T E P E N Y R U f O T IOVIDIU BOJORîn colaborare cuCATRINEL PERIANUSANATATEPRIN SEMINTE, LEGUME Sl FRUCTE *$*—"—^5 MK. 2J - • ; .- v ^ * > * ■o< ■y f uj rFIAT LUX 5* EDITIAa lll-a
    • Lector: GABRIELA SOARE Copertă şi grafică: NECULAI GALERIU Tehnoredactare: NITSCH-PETIOKY LORÂND Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BOJOR, OVIDIU Pledoarie pentru viaţă lungă: sănătate prin seminţe, legume şi fructe / Ovidiu Bojor; în colab. cu Catrinel Perianu; pref: Gheorghe Mencinicopschi. - Ed. a 3-a, rev. - Bucureşti: Fiat Lux, 2005 Bibliogr. Index. ISBN 973-9250-85-8 I. Perianu, Catrinel II. Mencinicopschi, Gheorghe (pref.) 615.322:634.1+635.1/8Pentru corespondenţă: Editura FIAT LUX, căsuţa poştală 44-58, Bucureşti. Pentru comenzi: tel/fax: 021/331.68.94 şi tel.: 031.401.33.19; 0723.327.124 e-mail: fiatlux@rdslink.ro ISBN 973-9250-85-8
    • OVIDIU BOJOR CATRINEL PERIANU DOCTOR ÎN FARMACIE MEDIC GENERALISTMembru al Academiei de Ştiinţe Medicale PLEDOARIEPENTRU VIATĂ LUNGĂ SĂNĂTATEPRIN SEMINŢE, L E G U M E Sl FRUCTE ■ EDITIAAIII-A 9 FIAT LUX
    • Doctorului Ion Perianu,care a demonstrat cu demnitate şi discreţiecă moartea este o etapăfirească a viefii. Motto: „Şi a zis Dumnezeu: «Iată vă dau vouă toate ierburile care au sămănţă în ele, depe toată faţa pămăntului şi toţipomii care au roade cu sămânţă în ele. Acestea săfie hrana voastră.»" (Facerea 1, 29)
    • CUPRINSCuvânt înainte de prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi 13Prefaţă 16I. COMPONENTELE DE BAZĂ ALE ALIMENTELOR 19 Glucidele, zaharidele 20 Protidele (proteinele) 20 Lipidele (grăsimile) 23 Vitaminele 24 Alte substanţe active terapeutic 24 Enzimele 25 Sărurile minerale 25II. SISTEME DE DIETÂ TRADIŢIONALE 28 Dieta în concepţia tradiţională indiană 28 Dieta în hiperaciditate şi ulcer gastric 31 Dieta în alcoolism 31 Dieta în alergii 32 Dieta în artrită 32 Dieta recomandată în hepatită 32 Dieta în cancer 32 Dieta în concepţia tradiţională chineză 33 Dieta în hipertensiune 37 Dieta în guturai şi gripă 37 III. RECOMANDÂRIPENTRU OBŢINEREA UNOR PREPARATE DIN FRUCTE, LEGUME ŞISEMINŢE 38 Maceratul la rece 38 Infuzia 39 Decoctul 39 Siropul 39 Cidrul din fructe 39 Tinctura 39 Aplicaţii externe 40 Prepararea sucurilor 40 Conservarea sucurilor 40 Fructele şi legumele uscate 40 Alte metode de conservare 40 Câteva preparate reci din fructe şi legume 42 Observaţii şi recomandări generale 43
    • 8 Pledoarie pentru viaţă lungăIV. PRINCIPALELE FRUCTE DIN ALIMENTAŢIE ,45 Grupa fructelor sămânţoase 45 Mărul 45 Păml 47 Gutuiul 48 Moşmonul 49 Grupa fructelor sâmburoase 50 Prunul 50 Cireşul, Vişinul 52 Migdalul 52 Caisul 55 Piersicul , 55 Grupa arbuştilor şi plantelor ierboase fructifere 56 Coacăzul negru 57 Agrişul şi Coacăzul roşu 58 Cătina albă 59 Măceşul 60 Porumbarul 62 Zmeurul 63 Murul 63 Fragul şi Căpşunul 64 Afinul 65 Socul 67 Grupa fructelor uscate 67 Alunul 68 Castanul de cultura (comestibil) 68 Nucul 69 Grupa fructelor exotice 70 Lămâiul 70 Portocalul 73 Mandarinul 73 Grape-fruitul 74 Alte fructe şi seminţe exotice 74 Ananasul 74 Bananierul i 75 Mango 76 Rodia 77 Smochinul 78 Curmalul 78 Măslinul 79 Arahidele 80 Susanul 81 Viţa de vie 81V. PRINCIPALELE LEGUME, SEMINŢE ŞI CEREALE DIN ALIMENTAŢIE . . 84 Grupa legumelor de la care se consumă rădăcinile tuberizate 84 Hreanul 84 Morcovul 86 Napii 87 Pătrunjelul 88 Păstârnacul 89
    • Cuprins 9 Ţelina 89 Ridichile 90 Stecla roşie 91 Grupa cepei 92 Ceapa 92 Usturoiul 94 Prazul 97 Grupa legumelor din familia solanaceelor 98 Cartoful 98 Tomatele 100 Ardeiul 101 Pătlăgelele vinete 102 Grupa verzei 102 Varza 102 Conopida 104 Gulia 104 Grupa legumelor de la care se consumă frunzele 105 Urzica 105 Spanacul 107 Loboda de grădină 108 Măcrişul, Ştevia 108 Untişorul 109 Năsturelul 109 Pâpădia 110 Andivele 110 Salata verde 111 Grupa legumelor de la care se consumă păstăile, capsulele şi seminţele 112 Fasolea 112 Soia 113 Mazărea 114 Bobul 115 Inul 115 Lintea 117 Bamele 117 Năutul 118 Grâul 118 Grupa legumelor din familia cucurbitaceelor 119 Castravetele ..119 Dovlecelul , 120 Dovleacul turcesc 121 Pepenele verde 122 Pepenele galben 122 Grupa legumelor cu proprietăţi condimentare 123 Mărarul 123 Pătrunjelul 124 Leuşteanul 125 Asmăţuiul 125 Tarhonul 126 Alte legume perene 127 Reventul 127 Sparanghelul 128
    • 1o Pledoarie pentru viaţă lungăVI. ROLUL ŞI UTILIZAREA PRODUSELOR VEGETALEPE GRUPE DE AFECŢIUNI 130 Fructele, legumele şi seminţele recomandate în bolile aparatului cardiovascular 131 Afecţiuni cardiace cu substrat funcţional (fără substrat organic identificabil) . . . 131 Ateromatoza şi ateroscleroza 131 Angina pectorală 132 Hipertensiunea arterială 133 Insuficienţa cardiacă 134 Edemele de stază cardiacă 135 Afecţiunile vasculare: hemoragiile, varicele, flebita superficială, fragilităţile capilare, arteriale, hemoroizii 136 Fructele, legumele şi seminţele recomandate in bolile aparatului digestiv 138 Segmentul bucofaringian 138 Abcesul dentar 138 Aftele 139 Amigdalitele 139 Gingivitele 139 Paradontoza 139 Stomatitele 139 Segmentul gastrointestinal 139 Anorexia 139 Voma 141 Gastritele hiperacide şi ulcerul 141 Sindroamele dispeptice 141 Meteorismul (balonările) 143 Diareea 143 Enterocolitele 144 Colicile . 145 Heimintiazele 145 Constipaţia 146 Glandele digestive anexe (ficatul şi pancreasul) 148 Hepatitele 148 Calculoza (litiaza) biliară 149 Colicile hepato-biliare 150 Dischinezia biliară 150 Insuficienţa pancreatică 151 Fructele, legumele şi seminţele recomandate în bolile aparatului genital 151 Aparatul genital feminin 151 Dismenoreele (menstrele dureroase) şi ciclurile menstruale neregulate 151 Leucoreea 152 Aparatul genital masculin 152 Prostatitele 152 Fructele, iegumele şi seminţele recomandate în bolile aparatului respirator . . . 152 Tusea 152 Laringitele şi faringitele 153 Bronşitele 154 Pneumoniile 156 Astmul bronşic 156
    • Cuprihs 11 Fructele, legumele si seminţele recomandate în afecţiuni ale aparatului urinar . 156 Litiaza şi colica renală 156 Afecţiuni inflamatorii ale rinichilor şi căilor urinare 159 Cistitele 159 Enurezisul 159 Sindromul de retenţie azotată (azotemie, uremie) 160 Diureticele 160 Fructele, legumele si seminţele recomandate în afecţiuni dermatologice 163 Acneea 163 Contuziile 163 Arsurile 163 Degerăturile 164 Panariţiul 165 Rănile (plăgile) 165 Fructele, legumele şi seminţele utiiizate în boii de nutriţie şi metabolism 166 Diabetul zaharat 166 Guta 167 Obezitatea 169 Fructele, legumele şi seminţele recomandate în afecţiunile reumatismale 170 Fructele, legumele şi seminţele recomandate în restabilirea unor funcţii glanduiare 171 Stimularea secreţiei glandulare mamare (efect galactogog) 171 Stimularea funcţiei glandelor suprarenale 172 Fructele, legumele şi semlnţele recomandate în afecţiunile sistemului nervos periferic si central 172 Bolile sistemului nervos periferic. Zona Zoster 172 Bolile sistemului nervos central 172 Neurotrofice 173 Sedative nervoase generale 173 Afrodiziace 174 Anafrodiziace (calmante ale hiperexcitaţiei sexuale) 174 Hipnotice 175 Fructele, legumele şi seminţele recomandate în boala canceroasă 175 Fructele, legumele şi seminţele utilizate în cosmeticS 180 Cosmetica feţei 181 Tenurile grase 182 Tenurile uscate >. . 182 Tenurile ridate 182 Cuperoza 182 Pistruii 183 Cosmetica şi igiena oculară 183 Cosmetica mâinilor 183 Cosmetica părului şi tonicele capilare 183 Alte utilizări cosmetice 184 Tonifierea generală a ţesuturilor 184 Bătăturile 184 Algele, un produs natural cu rol important în cosmetica modemă 184 Un dar al naturii 184 Terapia cu alge 184 Extractul uscat de alge „AlgaVit Dr. Ionescu Călineşti" 185
    • 12 Pledoarie pentru viaţă lungăVII. 7 ELEMENTE CARE SCURTEAZĂ VIAŢA .186 1. Invidia 186 2. Lupta neloială pentru existenţă 186 3. Fuga după bani şi acumulâri materiale cu orice preţ şi cu orice mijloace 186 4. Schimbarea bruscă a modului de viaţă 187 5. Suprapoluarea 187 6. îndepărtarea din ce în ce mai accentuată de Naturâ 187 7. Sub aspect moral, etic şi religios, facem mari greşeli 187VIII. 7 ELEMENTE CARE PRELUNGESC VIAŢA 189 1. Alimentaţia 189 2. Mentalul 189 3. Timpul de odihnă 190 4. Evitarea sedentarismului 190 5. Cultivarea optimismului 190 6. Prevenirea poluării 190 7. Suprema poruncă 190IX. TINEREŢE FĂRÂ BĂTRÂNEŢE ŞI VIAŢĂ FĂRÂ DE MOARTE 191ANEXĂ. CONŢINUTURILE NUTRITIVE ŞI ENERGETICEALE ALIMENTELOR 195 Tabel cu conţinutul energetic, în factori nutritivi şi substanţe minerale la 100 g parte comestibilă 195 Tabel cu conţinutul în vitamina C, în mg (la 100 g parte comestibila), al principalelor sortimente de legume, fructe şi seminţe şi cantitatea care acoperă necesarul zilnic mediu pe sortimente 197 Tabel cu conţinutul în vitamina A, unităţi internaţionale (U.I.) la 100 g parte comestibilă, al principalelor sortimente de legume, fructe şi seminţe şi cantitatea care acoperă necesarul zilnic mediu pe sortimente 198 Tabel cu conţinutul în vitamine din complexul B (la 100 g parte comestibilă) al unor sortimente de legume, fructe şi seminţe, exprimat în mg 199 Tabel cu conţinutul în protide, lipide şi calorii (în grame la 100 g aliment consumabil) 200 Echivalenţe alimentare ; 206 Măsuri uzuale în fitoterapeutică 207 Timpul optim de administrare a preparatelor fitoterapeutice 207Glosar de termeni medicali utilizaţi în lucrare 208Indicele afecţiunilor cuprinse in text 216Bibliografie selectivă 222Medicamente şi terapii de viafă lungă 225
    • CUVÂNT ÎNAINTE Oamenii au fost preocupaţi dintotdeauna de ideea unei vieţi cât mai lungi. Şinu a unei vieţi lungi de orice fel, ci a unei vieţi lungi normaie: o viaţă lucidă şi activă,care să-i dea individului posibilitatea de a lucra rodnic şi de a trăi cu intensitatebucuriiie care i-au fost date de Dumnezeire şi la cele mai înaintate vârste. Dacă n-au găsit secretul vieţii veşnice, mai toate civilizaţiile care s-au perindatpe pământ de-a lungul istoriei au găsit secretul vieţii lungi şi sănătoase. Redescoperitpe cont propriu sau descoperit pe urmele predecesorilor, acest secret l-a condus peom spre miezul Naturii. în inimaNaturii se află şi substanţele care pot favoriza viaţasau care, dimpotrivă, o pot distruge. între aceste substanţe pot distinge numai imţiaţiişi numai ei cunosc modul de utilizare a celor dintâi. Unul dintre iniţiaţii în tehnicile de prelungire a vieţii prin valorificarea darurilornaturii este Doctorul în Farmacie Ovidiu Bojor, membru al Academiei de ŞtiinţeMedicale, patriarhul fitoterapiei române, om de ştiinţă în toată puterea cuvântului,recunoscutcaatare nu numai de mediile noastreştiinţifice, ci şi de mediile ştiinţificcintemaţionale. Dedicând zeci de ani cercetării virtuţilor terapeutice ale plantelor dinarealul românesc, ca şi din alte importante zone ale lumii, şi studiind totodată marilesisteme de medicină tradiţională, Domnia Sa a avut îndreptăţirea ştiinţifică şi eticăde a elabora o convingătoare Pledoarie pentru viaţă lungă (prima ediţie a apărut în 1998, iar a doua în 2002). Pledoaria sa se bazează pe o atentă şi permanentă cântârirea rezultatelor pe care le-a înregistrat cea mai avansată cercetare în domeniu, astfelîncât fiecare din propoziţiile ei este pătrunsă de cea mai severă responsabilitate.Tocmai de aceea, pentru actualizarea sistematicii şi terminologiei proprii medicineiaiopate, începând cu ediţia a II-a, dl. Ovidiu Bojor şi-a ales un coautor în tâiiărulmedic Catrinel Perianu. Pledoaria pentru viaţâ lungă a d-lui Ovidiu Bojor (secondat, începând cu ediţia a H-a, de Catrinel Perianu) începe cu începutul: cu povestea celui mai complex şi celui mai minunat laborator care se află la baza vieţii, anume cclula vegetalâ. lar dacă celula vegetală se aflâ la baza vieţii, la baza alimentaţiei omuiui se află rezultatul biosintezei vegetale, indiferent că este vorbade glticide, protide, grăsimi sau vitamine. în consens cu marile sisteme de medicină tradiţională, în Pledoarie pentru viaţă lungă se consideră că primele medicantente sunt (sau ar trebui să fîe) alimcntele. Dintre marile repere universale ne sunt prezentate, în cuprinzâtoare capitole, dieta în concepţia indiană şi, respectiv, chineză, amândouă ilustrative sub aspectul păstrârii sănătăţii şi prelungirii vieţii într-un stil cumpătat de alimentaţie.
    • 14 Pledoarie pentru viaţă lungăSistemul care ne este propus în Pledoarie pentru viaţă lungă are în vedere ofertade produse naturale a continentului european, dar, datorită fenomenului de globalizare,mai vechi decât s-ar crede, această ofertă are, de fapt, dimensiuni universale, pentrucă, mai mult decât locuitorii altor continente, europenii n-au ezitat să profite de toateroadele pământului, indiferent de provenienţa lor. Fructificând o cunoaştere aprofundată a lumii vegetale, Pledoarie pentru viaţălungă prezintă, cam în jumătate din „durata" ei, într-un mod clar şi sintetic,principalele fructe, legume şi seminţe cu rol benefic în sănătate. Se perindă prin faţaprivirilor curioase şi fascinate ale cititorului zeci şi zeci de plante, unele cultivate,altele crescând de bunăvoie în natură, toate orânduite riguros în grupe (câteva exemple:grupa fructelor sămânţoase, grupa fructelor sâmburoase, grupa fructelor uscate, grupafructelor exotice etc, grupa legumelor de la care se consumă rădăcinile tuberizate,grupa legumelor din familia solanaceelor, grupa legumelor din familia cucurbitaceelor,grupa legumelor cu proprietăţi condimentare etc). Modul de prezentare e de facturămonografică şi este respectat cu deplină consecvenţă în toate cazurile: un „portret"concis al plantei, principalii constituenţi, recomandări terapeutice (intern şi/sauextern), mod de întrebuinţare. Acest tip de compoziţie e caracteristic autorilor careîşi stăpânesc temeinic materia pe care o trateazâ. Nu pe toţi cititorii îi intereseazăneapărat principalii constituenţi, dar valenţele terapeutice sunt o consecinţă a lor.Aşa se explicâ de ce principalii constituenţi nu lipsesc din nici o micromonografie afructelor, legumelor şi seminţelor. Modul în care recomandarea terapeutică decurgedin analizarea plantei dâ încredere chiar şi cititorului interesat exclusiv de ceea ce-ipoate fi de folos pentru a-şi trata o suferinţă sau pentru a-şi păstra cât mai multăvreme atuurile tinereţii. Deşi această tratare monografică a cca o sută de plante (fructe, seminţe şilegume) face cât o carte, autorul retopeşte (secondat de coautorul său) întreagamaterie într-o a doua mare parte, care echivalează, şi aceasta, cu o carte:recomandări pentru utilizarea fructelor, legumelor şi seminţelor pe grupe deafecţiuni. Toate aparatele corpului omenesc (digestiv, cardio-vascular, respirator,urinar, genital etc.) sunt prezente aici cu afecţiunile lor, după cum au parte deîntinse capitole şi bolile de nutriţie, afecţiunile dermatologice, afecţiunilereumatismale, afecţiunile sistemului nervos. Incepând cu ediţia a Il-a, cartea seocupă într-un capitol special de fructele, legumele şi semintele recomandate înboala canceroasă şi extinde capitolul despre fructele, legumele şi seminţele utilizateîn cosmetică. Şi de această dată, modul de prezentare e clar şi eficient: pentru caposibilul utilizator al lucrării să ştie de ce trebuie să se apere sau ce îl doare, estedescrisă pe înţelesul tuturor afecţiunea, apoi sunt citate, una câte una, fructele,legumele şi seminţele care pot contribui la ameliorarea (ori la vindecarea) ei, înlegătură cu fiecare precizându-se şi modul de întrebuinţare. Cam orice boală decare poate suferi un om îşi găseşte în această carte o recomandare terapeutică,uneori suficientă sieşi, de foarte multe ori în complementaritate cu soluţiilemedicinei alopate sau cu interventiile chirurgicale.
    • Cuvânt înainte 15 Dar dacă recomandările terapeutice pe bază de fructe, legume şi seminţe nupot vindeca întotdeauna singure (şi e firesc să fie aşa), consumul sistematic de fructe,legume şi seminţe, la care autorii fac trimitere în permanenţă, poate preîntâmpinadegradarea sănătăţii, poate contribui la menţinerea stării de vitalitate specifice tinereţiişi, ca o consecinţă logicâ, poate prelungi viaţa. De fapt, în viziunea d-lui OvidiuBojor, prin consumul sistematic de fructe, legume şi seminţe, de produse vegetale îngeneral, omul se reinserează în Natură, o regăseşte şi se regăseşte în spiritul ei. Nuîntâmplător, încă de la prima ediţie, Domnia Sa zăboveşte, în capitole separate, asuprafactorilor de altă natură decât dieta, favorabili sau, din contra, nefavorabili sănătăţiişi longevităţii, asupra elementelor negative etice, morale şi spirituale care scurteazăviaţa, ca şi asupra elementelor pozitive etice, morale şi spirituale care o prelungesc. Pledoarie pentru viaţă lungă este cea mai frumoasă şi mai verosimilă versiunecontemporană, scrisă cu instrumentele ştiinţei, a basmului Tinereţe fâră bătrâneţeşi viaţâ fără de moartc. Cine şi-o face carte de căpătâi, citind-o cu atenţie şi urmându-iconsecvent recomandările, de la dietă la atitudinea etică şi spirituală, va avea şansade a înţelege pe cont propriu ce înseamnă tinereţea fără bătrâneţe şi viaţa fără demoarte. Prof. dr. GHEORGHE MENCINICOPSCHI Membru al Acadcmiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Director al Institutului de Cercetări Alimentare
    • PREFAŢĂ De ce „Pledoarie pentru viaţă lungă"? Pentru că de mulţi ani am înţeles cu to-ţii că trăim un moment de cumpănă al omenirii, al pătrunderii tot mai violente a „ma-şinii" în viaţa noastră. Pentru că, până la urmă, viitorul nostru are ca nume supravie-ţuirea omului ca specie biologică. Dar această supravieţuire nu se poate face oricum,ci numai în condiţii de sănătate fizică şi psihică. A trăi mult trebuie sâ însemne şi atrăi demn şi frumos. Cartea aceasta este scrisâ sub semnul speranţei. De aceea, vă propune soluţii.Vrem să vâ explicăm în termeni cât mai accesibili cum puteţi deveni mai sănătoşi,mai frumoşi, mai puternici, încredinţându-vă câ toate aceste atribute nu sunt doar niş-te simple cuvinte, părăsite de mult de sens. Rămăne însă ca dvs. să ehibzuiţi şi să decideţi. Vorbele facute celebre de cătreJuvenal: „Mens sana in corpore sano" au devenit, de foarte multâ vreme, un truism,un adevăr evident. însă câţi dintre noi vrem să întelegem semnificaţia profundă aacestui dicton, anume că omul cu adevărat sănătos este cel care are şi sufletul şi cor-pul sănătos? Nu e destul să îndeplinim nişte simple conditii igienico-dietetice pentrua ne asigura bunăstarea fizică. Lucrul cel mai important îi constituie, fară îndoială,disciplina spirituală, care trebuie să ne călăuzeascâ paşii în fiece clipă. Tot mai numeroase studii temeinice arată că cele mai multe boli sunt declan-şate de către „etajele superioare" ale cortexului (creierului), însă aceleaşi „instanţe"pot transmite informaţii şi ordine pozitive subconştientului. Stă în puterea gândului nostru de a trimite aceste „comenzi" subconştientului, care le va retransmite conştientului şi, implicit, întregului organism. în mod curent,din pâcate, nu ştim să valorificăm decât 30% din capacitatea pe care o deţine creie-rul nostru. Toate cărţile mari ale omenirii, Biblia. Coranul, Vedele, conţin învăţă-minte şi pilde în acest sens. Pornind de la această sursă-tezaur, a fost elaborată o ade-vărată pleiadă de lucrări, menite să ne jaloneze modul de gândire. Cărţile lui JosephMurphy sunt un bun exemplu în această privinţă. Vom pleda, aşadar, pentru o mai bunâ „împăcare" (armonizare) a corpului cusufletul nostru. Ne vom da seama, astfel, că toate actele noastre trebuie spiritualiza-te. Bunăoară, aparent banalul act al mâncării va trebui să fie reconsiderat, fie şi nu-mai sub aspectul ideii de viaţă. Se cuvine, prin urmare, să avem o dietă echilibrată,bazată cu preponderenţă pe fructe, legume şi seminţe, adică pe alimente care conţinVIAŢĂ şi nu MOARTE. Vom alătura acestor produse vegetale produsele lactate,ouăle şi mierea, în vederea asigurării necesarului binecunoscut de protide (proteine),
    • Prefaţă 17de acizi graşi esenţiali, de glucide şi mai ales de vitamine, enzime, săruri minerale,microelemente şi aşa mai departe... Pentru a ne confirma recomandarea, este sufi-cient să ne gândim numai la longevitatea populaţiilor caucaziene în care se întâlnescpersoane ce depăşesc frecvent 100 de ani şi se hrănesc de preferinţă numai cu pro-dusele pe care le-am pomenit mai înainte. Marea problemă care se pune astăzi o constituie însă provenienţa şi calitateaproduselor vegetale, a laptelui şi a derivatelor sale, cu atât mai mult cu cât hormoniide creştere, fertilizanţii artificiali sau insecticidele au căpătat un rol din ce în ce maimare în obţinerea „recoltelor record" şi nicidecum a recoltelor sănătoase. Trăim în-tr-o lume din ce în ce mai agresivă, în care, din nefericire, poluarea mediului se trans-mite până la bobul de grâu al pâinii noastre „cea de toate zilele". Nu vă repeziţi la prima tarabă din piaţă unde vedeti morcovi enormi, cartofi„supradimensionaţi" sau fructe perfecte ca prezentare, fără nici o urmă de vierme înîntreg lotul. Toatâ această aparenţă „lucitoare" nu e decât semnul unor culturi chimi-zate şi comerciale. Odată procurate din sursă sigură produsele vegetale autentice, este necesar săcunoaştem şi anumite procedee sau reţete de utilizare a acestora, pentru a le valori-fica la maximum întregul potenţial. în paginile acestei cărţi veţi găsi şi astfel de re-comandări de preparare în cazul celor mai cunoscute legume, fructe şi seminţe. Deşi în alimentaţia noastră zilnică intră un mare număr din aceste produse,multe din ele îşi pierd, prin prelucrarea în „mica industrie casnică", o bună parte dinproprietătile terapeutice. Din comoditate sau din necunoaştere, folosim din ce în ce mai puţine crudităţicare, comparativ cu fructele şi legumele prelucrate, au o valoare nutritivă şi terapeu-tică mult mai mare. O gamă întreagă de vitamine, enzime, fitohormoni şi alte sub-stanţe active se inactivează prin fierbere. Tot prin fierberea legumelor direct în apă,o mare parte din sărurile minerale şi microelementele utile organismului sunt extra-se şi îndepărtate. De aceea, este preferabila pepararea acestora prin procedeul fierbe-rii în abur (prezentat în capitolul al IH-lea). De multe ori, uităm sau neglijăm şi întrebuinţarea părţii celulozice din legumesau fructe, pe care, de obicei, o îndepărtăm, fâră a cunoaşte faptul că şi celuloza arevaloare în menţinerea sănătăţii. Deşi organismul uman nu poate metaboliza celuloza,ea are acţiune laxativă şi constituie partea de fibre necesare bunei fuhcţionări a orga-nismului. Prin această acţiune, celuloza este unul din factorii ce contribuie indirect laprevenirea cancerului de colon. Dacă de la fructe şi legume îndepărtăm coaja, din grâul măcinat aruncăm tărâ- ţa, uitând de faptul că exact sub coaja bobului de grâu sunt sintetizate preţioase vita- mine, cum ar fi, de pildă, vitaminele din complexul B. Multe dintre produsele vegetale au un conţinut ridicat în substanţe active tera- peutice, ceea ce le conferâ şi calitatea de a fi bază de materii prime în industria de medicamente. Astfel, Usturoiul* se utilizează în compoziţia unor medicaente hipo- tensive, iar fructele de Afin sunt valorificate prin producerea Difebiomului (indicat în fragilităţile capilare). Unele umbelifere condimentare (grupă de legume cu pro- * Conform ortografiei din monumentala lucrare Flora României (12 volume, Ed. Academiei) şi dinDivţionarul etno-botanic (Ed. Academiei) de Alexandru Borza, numele plantelor sunt considerate nume pro-prii şi, ca atare, se scriu cu iniţială majusculâ.
    • 18 Pledoarie pentru viaţă lungăprietăţi condimentare, din care fac parte, printre altele, Mărarul, Pătrunjelul şi Le-uşteanu!) servesc la obţinerea uleiurilor volatile, folosite în aromaterapie. Actual-mente, se studiază posibilitatea utilizării tomatelor în vederea obţinerii tomatidinei,precursor în semi-sinteza hormonilor steroizi. Acestea sunt doar câteva exemplificări care — sperăm — vor atrage atenţia ci-titorului asupra importanţei pe care o reprezintă pentru sănătate produsele naturale deorigine vegetală cât mai puţin prelucrate, cât mai aproape de structura Ior primară.* Cui se adresează această carte? Oricărui om, cu cele mai diferite preocupărisau activităţi. Omului sănătos, care doreşte în continuare să fie sănătos, dar şi omu-Iui bolnav care doreşte să-şi restabilească sănătatea fărâ nici un „risc terapeutic". Fără a avea pretenţia de a recomanda vindecarea unor afecţiuni grave exclusivprin vaiorificarea produselor vegetale, am voit totuşi sâ semnalăm (sau să reamintim)cât de importante sunt aceste roade ale pământului. Nădăjduim din toată inima ca şi prin această apropiere de Natură să ne aflămsau să ne păstrăm echilibrul, să ne regăsim, cu alte cuvinte, pe noi înşine. AUTORII * Atenţic! Nu trebuie wtuşi să credem că tot ceea ce este patural este şi inofensiv. De multe ori am atrasatenţia asupra consumului de Tătăneasă sau de Mărul lupului cu efecte nocive dovedite asupra organis-mului.
    • CAPITOLUL I COMPONENTELE DE BAZA ALE ALIMENTELOR Celulei vegetale îi datorăm înseşi exis- format" din vânători nomazi în agricul-tenţa şi supravieţuirea noastră pe această tori şi crescători de animale. Am devenitplanetă. Ne-am născut fitofagi fiindcă nu astfel omnivori, aşa cum suntem şi as-am fost înzestraţi cu clorofilă („adevăra- tăzi. Hrana omului se diversifica, inclu-tul Prometeu, care fură focul din ceruri" zând, pe lângă cereale, fructe sau legu-— K. A. Timiriazev), cu anumiţi pig- me, şi produse lactate, ouă şi carne. Pro-menţi cu echipament enzimatic sau alte tidele (proteinele) de origine animală seorganite celulare capabile să transforme consumau însă ocazional, în anumite pe-substanţele minerale, apa, aerul, razele rioade ale anului, la sărbători, festivalurisolare în elemente vitale. Fenomenele sau ceremonii.moleculare caracteristice primului sem- De-a lungul istoriei sale, alimentaţianal al vieţii, prima biosinteză care a de- omenirii a fost foarte diferită, în funcţieterminat mişcarea biologică, prima veri- de mediul geografic, de obiceiuri saugă în lanţul reacţiilor specifice vieţii s-au credinţe, de relaţiile sociale şi economi-născut în celula vegetală. ce din cadrul comunităţilor. Mai întâi, am beneficiat, împreună cu Astăzi, la baza nutriţiei umane stă totierbivorele, de rezultatul biosintezei vege- biosinteza celulei vegetale, care reuşeştetale. Apoi, din comoditate, din curiozita- să transforme substanţele anorganice înte, din capriciu poate, am început să gus-tâm proteinele animale. Mai mult decât substanţe organice — glucide, protide atât, se pare că am fost chiar în exclusi- sau lipide (grăsimi). în stadiu de labora- vitate camivori, în anumite perioade ale tor sau chiar semi-industrial se încearcă existenţei noastre. Numai când aveam obţinerea proteinelor — aceste substan- dureri de stomac, indigestii sau cine ştie ţe complexe indispensabile vieţii — fie ce alte suferinţe fizice, ne aduceam prin biosinteză, cu ajutorul culturilor de aminte de fructe, de rădăcini, de plante alge monocelulare, fie cu ajutorul chi- cu care ne alinam durerile, aidoma ani- miei macromoleculare, a polimerilor, malelor care, si astâzi, ştiu să caute anu- care va permite sinteza aminoacizilor şi mite ierburi atunci când nu se simt bine. deci şi a proteinelor, a grăsimilor, din Dar alimentaţia noastră s-a schimbat elementele de bazâ: hidrogen, oxigen, radical în neolitic, când am început să ne azot, carbon, sulf etc. Deoarece procesul stabilim pe un teritoriu, să ne durăm un de adaptare a omenirii la noul tip de ali- lăcaş, să ocupăm un spaţiu permanent al mente şi de alimentaţie va fi un proces existenţei noastre. Atunci ne-am „trans- îndelungat, vom rămâne deocamdată la
    • 20 Pledoarie pentru viaţă lungăstadiul actual de observaţii fâcute în le- Aceste glucide, obţinute prin diferitegătură cu alimentaţia naturală. procedee ale industriei alimentare (bom- înainte de a realiza o rapidă trecere în boane, îngheţată, siropuri, gemuri, prăji-revistă a tuturor constituenţilor nutritivi, turi), sunt incluse în grupa factorilor ne-trebuie să facem câteva precizări de ter- favorabili sănătăţii şi longevităţii. Esteminologie biochimică. Componentele indicat ca toate aceste dulciuri să fie în-de bază ale alimentelor sunt nuinite sub- Iocuite cu fructe sau cu cel mai sănătosstanţe nutritive sau factori nutritivi. Al- edulcorant, anume mierea de albine.te substanţe în cantităţi mici, dar absolut Alte glucide cu moleculă complexă,necesare organismului, cum sunt vitami- cum sunt celuloza şi hemicelulozele, nunele, microelementele, enzimeie, au fost sunt prelucrate de organismul uman, darnumite biocatalizalori. au un rol important pentru buna funcţio- Principaiele grupe de constituenţi nu- nare a organismului, facilitând tranzitultriţionali sunt, în ordinea cantitativă în intestinal prin stimularea peristaltismului.care intră în alimentaţie: O altă funcţie biochimică notabilă a glucideior constă în favorizarea metabo- GLUCIDELE (ZAHARIDELE) lizării protidelor şi a lipidelor. Sunt substanţe chimice cu structură PROTIDELE (PROTEINELE)simplă, formată din carbon, hidrogen şioxigen. Sunt substanţe cu structură chimică Materiile din care organismul îşi fa- complexă, formate din aminoacizi. înbrică singur sau din care preia glucidele organismul uman se găsesc aproximativnecesare intră în proporţie de 60-80% în 22 aminoacizi, dintre care 8-10 suntalimentaţia zilnică. Acestea sunt repre- consideraţi aminoacizi esenţiali, care nuzentate de cartofi, banane verzi, porumb, pot fi sintetizaţi de organismul nostru şilapte, legume şi fructe. trebuie obţinuţi din alimente. Necesarul de glucide al organismului Rolul protidelor în alimentaţie estese stabileşte în funcţie de efortul fizic deosebit, deoarece acestea intră în însăşidepus individual. structura celulei, contribuind la creşte- In stare aproape pură, glucidele sub rea şi refacerea acesteia. Totodată, proti-formă de mono- sau dizaharide se gâ- dele intră şi în structura hormonilor, par-sesc în miere (glucoză, fructoză, zaharo- ticipă la procesul de imunitate microbia-ză). Zaharoza este dizaharida cea mai nă şi la sinteza unor enzime absolut ne-răspândită în natură; ea se găseşte ca cesare organismului.atare în tulpina trestiei de zahăr, în rădă- Proteinele pot fi de origine animalăcina sfeclei de zahăr, în morcovi, în pe- sau vegetală.peni, în foile şi cocenii de porumb, în Aici trebuie să atragem atenţia asupranectarul florilor. abuzului de proteine animale. Statistic, în secolul trecut s-a dezvoltat vertigi- s-a demonstrat că, faţă de secolul alnos industria zahărului rafinat, obţinut XlX-lea, în secolul al XX-lea consumulfie din sucul trestiei de zahăr (al cărui de carne s-a dublat. Sursa principală aconţinut este de circa 18%) sau în sfecla acestor proteine animale este asiguratăde zahăr (cu 8-10% zahăr), cu toate de carnea de mamifere, de păsări, peşteavantajele şi mai ales dezavanajele sale şi alte vietăţi marine, carne care conţineasupra organismului. între 16-22% proteine. Acestea deterio-
    • Componentele de bază ale alimentelor 21rează starea generală de sănătate (inclu- lui vegetal care intră în alimentaţia lorsiv din cauza toxinelor animalelor sacri- normală.ficate, a numeroaselor microorganisme Cei mai importanţi AGE sunt acizii li-nocive dezvoltate în uima conservării noleic, linolenic şi arahidonic sau aciziisau a conservării deficitare a cămii), ast- graşi care derivă din aceştia în cursulfel încât este recomandabil să renunţăm, proceselor metabolice.pe cât se poate, la aceste tipuri de ali- Cantitatea necesară în AGE a fostmente, oricât de gustoase ar fi. apreciată între 6-15 g/zi, dar după cum A doua sursă de proteine animale o vom vedea, unul dintre cei mai impor-constituie laptele şi produsele lactate. tanţi AGE, acidul gama-linolenic, esteLaptele este considerat aliment complet suficient într-o doză mult mai mică, res-nu numai datorită conţinutului în protei- pectiv 1 g/zi, aproape câl necesarul zil-ne, dar şi pentru că este o sursă importan- nic de vitamine. Acest acid gras esenţialtă de calciu, microelemente şi vitamine. este absolut necesar în dietă, deficitul A treia sursă de proteine sunt ouăle de său în organism ducând la diferite tulbu-găină, cel mai uşor digerabile şi asimila- rări patologice: eczeme, încetinirea cica-bile (cele de raţă, gâscă, curcan, bibilică trizării şi vindecării rănilor, iritabilitate,pot fi infestate cu uşurinţă cu Salmonella creşterea consumului de calorii ingeratesau protozoare). Un singur ou poate asi- ş.a.m.d.gura 2-4% din nevoile energetice zilni- în organismul uman, dimerul AGLce, 10% din necesarul de aminoacizi, (acidul di-gamma linolenic) se metabo-25% din nevoile de fier, 15% din nevoi- lizează în favoarea compuşilor din seriale de zinc şi 10% din necesarul de alte prostaglandinelor (PG). Prostaglandine-oligoelemente şi de vitamine. Valoarea le au atât proprietăţi benefice, cât şi no-cea mai mare energetică o au ouăle fier- cive.te moi, ochiurile, omleta, maionezele. Prima serie (E) de PG (PGE) are, înCea mai mică valoare nutritivă o au ouă- general, efecte pozitive, derivând dinle fierte tari, care se elimină aproape ca AGL. PGE| activează formarea cicluluiatare, fiind recomandate de aceea în cu- monofosfatic al adenozinei (AMPc), in-rele de slăbire fară să dăuneze ficatului. hibă agresiunile interne, are acţiune va- Acizii graşi polinesaturaţi, cu sodilatatorie, inhibă reacţiile infiamato- 16-22% atomi de carbon şi 2-6 duble rii şi activează formarea limfocitelor T. legături în structura lor chimică, separa- Cea mai mare cantitate de AGL se gă- te de un singur grup — CH2 — au primit seşte în laptele de mamă (spre deosebire denumirea de acizi graşi esenţiali de laptele provenind de la animale). (AGE). Se numesc astfel, deoarece, AGL se mai găseşte în uleiul seminţelor după cum aminoacizii care nu pot fî sin- din unele plante, cum ar fi: Luminiţa tetizaţi de către organism se numesc (Oenothera biennis) din familia Ona- esenţiali, tot aşa în grăsimi există acizii graceae, Nonnea macrosperma şi Bora- graşi esenţiali, absolut necesari organis- go officinalis (Limba mielului) din fam. mului sănătos, având şi remarcabile Boraginaceae şi Scrophularia marilan- efecte terapeutice. dica din familia Scrophulariaceae. în Vegetalele sintetizează toţi AGE în aceste specii, AGL se găseşte în cantităţi cantităţi foarte mari (în special seminţe- cuprinse între 5-9% din uleiul total gras le). Organism.ul uman şi animalele nu extras din seminţe. Dar cea mai bogată pot sintetiza AGE, fiind tributare regnu- sursă în AGL (19% din greutatea semin-
    • 22 Pledoarie pentru viaţă lungăţelor) o constituie seminţele de Coacăz ză limfocitele T. Creşterea niveluluinegru (Ribes nigrum), care aparţine fa- PGE prin consumarea de AGL în excesmiliei Laxifragoriceelor. Cercetări re- reduce procesele inflamatorii, fenomencente susţin ca s-ar găsi şi în uleiul ex- atestat atât prin experienţe pe animale,tras din seminţele strugurilor. cât şi clinic. Având în vedere importanţa AGL, Eczemele atipice par a fi asociate cucercetătorii japonezi au reuşit să obţină un nivel scăzut de acizi graşi, esenţiali înacest important produs prin cultură fer- dietă. Cercetârile au demonstrat utilita-mentativă a unei ciuperci numite Mor- tea uleiului din Luminiţă, care a fost in-tierella, cu un randament de 50-90%. clus ca medicament în Anglia. Bazele te- Se preconizează că AGL are acţiune oretice ale utilităţii acestuia se referă labenefică în tratarea aterosclerozei, hi- acţiunea PGE ca stimulent al limfocite-pertensiunii arteriale. S-a demonstrat lor T, celule care sunt deficitare în cazu-chiar că o cantitate redusă de ulei extras rile eczemelor atipice.din seminţele de Luminiţă acţionează în scleroza multiplă, există o legăturăfavorabil tocmai datoritâ prezenţei AGL între incidenţa bolii şi a consumului ridi-pentru vindecarea bolilor menţionate cat de grăsimi saturate. Unele experi-mai sus şi chiar a sindromului Raynaud mentări au recomandat utilizarea unor(caracterizat printr-o contracţie brutală a uleiuri cu un nivel ridicat de AG nesatu-micilor artere de la nivelul degetelor de raţi, de exemplu uleiul de Floarea-soa-la mâini şi de la picioare). reiui, dar cu rezultate neconvingătoare. S-a mai constatat că diabetul este în- Consideraţii recente asupra rolului PGEsoţit de diminuarea concentraţiei unei şi a limfocitelor T au condus la ipotezaenzime din cauza deficienţei în AGL a că uleiurile bogate în AGL sunt mai uti-prostaglandinelor din seria 1, care au o le în tratamentul sclerozei multiple.activitate similară insulinei, amplificând în tulburările ciclului menstrual şi înîn acelaşi timp efectele acesteia. Creşte- unele afecţiuni ale sânului, studiile epi-rea nivelului de prostaglandine din seria demiologice stabilesc o legătură întreE scade necesarul de insulină adminis- consumul de grăsimi saturate şi acestetrată zilnic diabeticilor. Testările clinice tulburări. Este posibil ca acestea să fieprin folosirea uleiurilor bogate în AGL cauzate de inhibarea delta-G-desaturazeişi a uleiurilor bogate în acizi graşi esen- prin AG saturaţi, având ca urmare dure-ţiali sunt încurajatoare în tratamentul rea, sensibilitatea şi fragilitatea sânilor,diabetului zaharat. nodulii care se dezvoltă în sindroamele în altă ordine de idei, se ştie că proce- premenstruale. Uleiul de Luminiţă bo-sele inflamatorii sunt însoţite de un nivel gat în AGL este în prezent recomandat şiridicat de acid arahidonic liber şi al me- în sindromul premenstrual.taboliţiior acestuia, care constau în pros- O altă aplicabilitate a AGL este în tra-taglandine (a Il-a serie) şi leucotriene. tamentul alcoolismului cronic. AlcoolulMedicamentele antiinflamatorii obişnui- stimulează formarea de PGE din DAGLte acţionează prin interferenţă cu elibe- (dimerul acidului gamma linolenic), ast-rarea acestor compuşi. Chiar şi prima se- fel încât epuizează rezervele acestuia.rie de prostaglandine poate avea acţiune Etapa următoare a consumării alcooluluiantiinflamatoare, deoarece prin mărirea are ca urmare reducerea considerabilănivelului AMPc se inhibă eliminarea de atât a PGE, cât şi a rezervelor de AGL.amino-acizi din rezerve, ceea ce activea- Mai mult, alcoolul blochează del-
    • Componentele de bază ale alimentelor 23ta-6-desaturaza (enzimă), având ca ur- Utilizarea celor două tipuri de grăsimimare scăderea nivelului de prostaglandi- animale şi vegetale diferă foarte mult înne din seria 1. Utilizarea terapiei cu funcţie de zona geografică în care trăieş-AGL contracarează efectele consumului te omul. In regiunile ecuatoriale, tropi-excesiv de alcool prin insuficienţa de cale şi mediteraneene se folosesc în ex-PGE. clusivitate grăsimile vegetale (uleiurile), Protidele se găsesc nu numai în carne, în zona temperată, ambele feluri de gră-ouă, lapte, ci şi într-un mare număr de simi, iar în regiunile arctice sunt utiliza-cereale, fructe şi legume, care constituie te în exclusivitate grăsimile de origineo a patra sursă de proteine, pentru care animală.noi pledăm în ideea unei vieţi mai bune, Pentru zona noastră geografică, se re-mai lungi şi mai sănătoase. Ele se găsesc comandă consumul echilibrat atât deîn proporţie de 10-20% în Grâul bogat grăsimi vegetale, cât şi animale: ulei deîn gluten. (Triticum dururn, Triticale — Soia sau de Floarea-soarelui, unt, mar- Secară + Grâu — hibrid), în seminţele garină, slănină, untură sau seminţe olea- de Floarea-soarelui, în nuci, în Hrişcă, ginoase, brânzeturi, smântână, nuci, alu- Meî (15-20%), alune, arahide, migdale ne etc. In anotimpul cald, se preferă gră- etc. Cantitatea cea mai raare de protide simile vegetale, iar iarna, cele animale. se găseşte în Soia. Astfel, în 100 g făină de Soia integrală se gâsesc 37 protide, Prin metabolizarea unui gram de gră- 21 g grăsimi, 26 g glucide care, însuma- sime rezultă 8-10 kilocalorii. Un adult, te, reprezintâ sub raport energetic 469 în zona temperată, are nevoie de 50-100 kilocalorii. g lipide pe zi. Raţia zilnică de proteme pentru un Pe lângă principalul rol energetic, gră- adult este de 60-100 g, cantitate optimă. simile alimentare solubilizează şi facili- Supra-alimentaţia şi sub-alimentaţia tează absorbţia vitaminelor hiposolubile sunt deopotrivâ dăunătoare pentru orga- şi stimulează contracţia căilor biliare. nism. Revenind la acizii graşi saturaţi şi ne- saturaţi, menţionăm că grăsimile lichide (uleiurile) conţin cantităţi foarte mici de LIPIDELE (GRĂSIMILE) acizi graşi saturaţi. Aceste grăsimi lichi- Toate grăsimile sunt gliceride ale aci- de sunt mult mai uşor descompuse prinzilor graşi saturaţi sau nesaturaţi. hidroliză cu ajutorul sucurilor digestive. Sursele principale de grăsimi se gă- In schimb, grăsimile solide (untura, un-sesc atât în produsele de origine anima- tul, margarina) sunt mult mai greu delă, cât şi în cele de origine vegetală, di- descompus şi de asimilat prin hidroliză.ferenţa dintre ele fiind de ordin calitativ. Pentru zonele ecuatoriale, tropicale $iGrăsimile vegetale, în care predomină temperate, se recomandă uleiurile veue-acizii graşi nesaturaţi, mult mai uşof asi- tale cât mai puţin rafinate, mai alesmilabili de organismul uman, sunt supe- obtinute prin presarea la rece, Prin rafi-rioare grăsimilor animale în care acizii nare (la fel ca şi în cazul zahărului),graşi saturaţi sunt majoritari. Excesul uleiurile vegetale îşi pierd proprietăţileacestora din urmă poate duce la ateros- specifice unui produs natural.cleroză, hipettensiune arterială, infarct în urma consumului de uleiuri rafina-miocardic etc, adică, până la urrnă, la te şi ultrarafinate apar sau se accentuea-scurtarea vieţii. ză numeroase afecţiuni gastrice, intesri-
    • 24 Pledoarie pentru viaţă lungănale, hepato-biliare, circulatorii şi der- ţe, dar ca provitamine sub formă de ca-matologice. rotenoizi (vitamina A) sau sub formă de De aceea, pledăm pentru uleiurile gra- steroli (vitamina D). Vitaminele E şi Kse nepurificate chimic, care au avantajul se găsesc în exclusivitate în plante sau încă îşi conservă valoarea calorică şi, în unele microorganisme.plus, sunt surse de provitamine A, D, de în ceea ce priveşte funcţia vitaminelorvitamina E şi F, lecitină şi microelemen- în organism, ele au acţiune de coenzimete, care sunt distruse sau înlăturate prin sau de activatori enzimatici, fiind numi-procedeele industriale de purificare. te şi biocatalizatori. Acest rol se mani- Cum spuneam, uleiurile obţinute din festă la nivel celular, unde se petrec fe-seminţele plantelor sunt amestecuri de nomene de oxido-reducere absolut nece-trigliceride, compuşi conţinând esteri sare proceselor metabolice ale glucide-gliceridici cu lanţ lung de acizi alifatici. lor, protidelor şi grăsimilor.Toţi aceşti acizi sunt cunoscuţi în mod Denumirea de vitamină s-a păstrat decurent sub denumirea de acizi graşi, di- la cel ce a evidenţiat pentru prima dată oferind în funcţie de lungimea lanţului, de vitamină (Bl) — C. Funk, în 1911, careprezenţa şi poziţia dublelor legături din a denumit-o „amină vitală" datorită azo-formula chimică. De reţinut că, în regnul tului aminic pe care-1 conţinea şi care eravegetal, aproape toţi compuşii de acest considerat absolut indispensabil vieţii.tip conţin în majoritate acizi graşi nesa- In prezent, se cunosc multe vitamineturaţi. care nu conţin în molecula lor azot ami- nic, dar denumirea iniţială s-a păstrat. VITAMINELE Deşi în cantităţi mici, ele au un rol ALTE SUBSTANŢE ACTIVEimportant în alimentaţie atât pentru creş- TERAPEUTICtere şi dezvoltare, cât şi pentru menţine-rea stării de sănătate a organismului. în 1936, Albert Szent-Gyorgyi a pusLipsa lor provoacă tulburări metabolice în evidenţă pentru prima dată proprietă-grave, ducând la apariţia unor boli ca- ţile de vitamina P aleflavonoidelor (sub-renţiale denumite hipovitaminoze. stanţe fenolice naturale de tip pigmenţi Majoritatea vitaminelor sunt sinteti- sau copigmenţi) extrase din sucul de lă-zate de plante şi numai în mică măsură mâie. După această descoperire a claseide organismul animal. flavonoidale, aceşti pigmenţi vegetali Din punct de vedere chimic, ele sunt şi-au dovedit importanţa pentru biochi-molecule cu structuri foarte heterogene. mie, fiziologie şi farmacodinamie.După solubilitatea lor în grăsimi sau în Quercetina, rutina şi hesperdina sunt totapă, vitaminele au fost clasificate în //- glicozide flavonoidice, considerate a fiposolubile (vitaminele Al, A2, D, D2... substanţe active terapeutic.D7, E, K şi F) şi hidrosolubile (comple- O altă grupă de pigmenţi vegetali im-xul de vitamine B, PP, C, P, vitamina V portanţi pentru organism sunt carotenoi-sau factorul anti-ulceros). Dacă vitami- dele, care se găsesc în numeroase fructe,nele hidrosolubile se găsesc aproape în legume, seminţe, în frunze, tulpini, înexclusivitate în regnul vegetal, o bună polen. Carotenoidele sunt importanteparte dintre vitaminele liposolubile pot pentru organism deoarece joacă rolul defi întâlnite tot în legume, fructe şi semin- provitamine A.
    • Componentele de bază ale alimentelor 25 Tot pentru rolul însemnat pe care-l joa- întrucât în ultimele trei decenii s-acă pentru organism în reacţiile oxidore- descoperit un număr foarte mare de en-ductoare trebuie menţionaţi pigmenţii zime, s-a simţit nevoia clasificării lor pechinonici, mult răspândiţi în regnul vege- baza acţiunii specifice asupra substratu-tal (ex.: naftochinonele, antracenozidele, lui pe care acţionează. Astfel, ele au fostnaftodiantronele). Unii dintre pigmenţii numite oxidoreductaze, transferaze, hi-chinonici au şi acţiune antibacteriană. drolaze, izomeraze etc. Apoi, datorită Taninurile, o altă grupă de flavonoi- faptului că unele enzime acţionează asu-de, considerate substanţe active terapeu- pra mai multor substanţe, s-a adoptat untic, sunt foarte râspândite în fructe şi le- sistem zecimal de clasificare codificatgume. Au proprietatea de a precipita pentru fiecare clasă mare de enzime.protidele, inclusiv bacteriile patogene Pentru cele mai multe dintre enzime,din tractul gastro-intestinal, iar prin temperatura optimâ de activitate este cu- aceasta au rol antidiareic. prinsă între 20-40°, iar majoritatea enzi- Fitohormonii (hormonii specifici melor se inactivează între 60-80°C. în plantelor) se găsesc în numeroase pro- stare deshidratată, enzimele rezistâ la duse vegetale, fiind factori stimulatori temperaturi apropiate de 100°C. sau reglatori ai creşterii. Multe legume, fructe şi seminţe con- ţin uleiuri volatile care, pe lângă gustul SĂRURILE MINERALE şi aroma pe care o imprimă produselor naturale vegetale, stimulând prin aceas- în organism, alături de constituenţii ta secreţiile gastro-intestinale, au şi re- organici, elementele minerale îndepli- marcabile proprietăţi antibacteriene. nesc funcţii primordiale. Apa este prin- Pornind de la această acţiune, dar şi de cipala componentă a tuturor structurilor la altele, la fel de importante, în uitime- biologice, îndeplinind numeroase şi va- le decenii s-a dezvoltat o nouă ramură a riate roluri, datorate proprietăţilor ei fitoterapiei: aromaterapia. specifice. O altâ grupă de substanţe cu acţiune La om, cea mai mare parte a apei in- terapeuticâ sunt mucilagiile vegetale, gerate provine din lichide şi apoi din cea glucide macromoleculare grupate în cla- aflată în alimentele solide. Pe lângă sa poliozelor (polizaharidelor), în care acest aport, o cantitate mult mai mică, intră şi pectinele, prezente în unele fruc- dar care se formează zilnic, este cea re- te şi legume. zultată din metabolizarea celor trei mari grupe de componente nutriţionale. 1 g polizaharidă (glucid) generează 0,6 g ENZIMELE apă, 1 g proteină 0,41 g apă şi 1 g lipid Din punct de vedere structural, enzi- furnizează 1,07 g apă metabolică. Con- mele sunt macromolecule de natură pro- form colectivului E. Cristea Popa, A. teică. Atât biosinteza cât şi degradarea Popescu, E. Truţia, V. Dinu, se conside- substanţelor din organismul uman ar fi ră că un adult sănătos, care desfăşoară o imposibilă fără activitatea enzimatică. activitate moderată în clima temperată, Toate seminţele în stare germinativă are nevoie de 1500-2000 ml apă/zi. conţin enzime, dar acestea se găsesc şi Pierderile de apă au loc în mod nor- în plantule, în frunze tinere, în fructe şi mal prin plămâni, piele, urină şi tract diferite legume. gastro-intestinal.
    • 26 Pledoarie pentru viaţă lungă Nevoile de apă cresc cu 500 ml/zi în taţie sarea gemă, sarea brută de rnină saucaz de transpiraţie datorită climei calde aşa-zisa sare grunjoasă sau sarea rezul-sau activităţii intense şi cu 500-1500 tată din desalinizarea apei de mare, careml/zi în caz de febră, vomismente, cuprind, pe lângă clorura de sodiu, şidiaree. magneziu, fosfor, litiu, mangan, fier, Aportul de apă trebuie respectat şi îm- iod, elemente absolut necesare organis-plinit cu stricteţe. în caz contrar, se pro- mului.duc modificări ale echilibrului hidric, iar Considerăm necesar să atragem aten-variaţia lui cu numai 1-2% conduce, în ţia consumatorilor că depâşirea uneimod inevitabil, la boli grave sau chiar la doze zilnice relativ mici de sare, respec-moarte. tiv de 5 g, poate produce efecte nedorite Atunci când aportul de apă depăşeşte asupra sănătâţii: afecţiuni gastro-intesti-capacitatea de excreţie renală, în orga- nale, gingivite, migrene, accentuarea in-nism se creează condiţii propice pentru flamaţiilor hemoroidale, hipertensiuneacumularea apei în exces. arterială, creând în acelaşi timp un teren Cele mai imporlante săruri minerale favorabil pentru tuberculozâ şi cancer.sunt calciul, potasiul, sodiul, fosforul, Sunt boli în care sodiul, rezultat înmagneziul (în cantităţi relativ mai mari) urma scindării clorurii de sodiu, este re-şi unele microelemente sau oligoele- ţinut de organism care, la rândul său, re-mente (cum ar fi cobaltul, iodul, fluorul, ţine o cantitate mai mare de apă decâtcuprul, sulful, magneziul etc). cea necesarâ, ducând la apariţia edeme- Sărurile minerale fac parte integrantă lor. în acest caz, se va elimina sarea dedin conţinutul citoplasmatic, intrând în bucătărie din alimentaţie, se vor evitacompoziţia unor enzime, vitamine sau produsele vegetale bogate în sodiu şi sehormoni. în cazul magneziului, acesta vor folosi fructe şi legume bogate în po-intră în constituţia de bază a clorofilei, tasiu. *fără de care biosinteza a numeroase sub- * *stanţe active din fructe şi legume ar fi Ca o concluzie a acestui capitol, pu-imposibilă. în toate produsele vegetale tem afirma că alimentul optim este ace-există săruri minerale, în cantităţi mici la în care proteinele, lipidele şi glucide-sau foarte mici. le sunt naturale şi perfect echilibrate în- Alături de calciu, fosfor, potasiu şi tre ele. Cu alte cuvinte, o dietă echilibra-magneziu, în fructe şi legume se găsesc tă trebuie sâ conţină, în proporţii sufl-cantităţi apreciabile de clor şi sodiu, ciente, elemene plastice pentru a refacecare, sub formă de clorură de sodiu, asi- ţesuturile, elemente energetice, vitami-gură de multe ori organismului necesa- ne, substanţe minerale şi enzirne. în ori-rul din acest tip de elemente absolut ne- ce caz, alimentaţia nu trebuie să fie uni-cesar vieţii. formă, ci cât mai variată în fiecare zi. Cu cât sarea de bucătărie este mai Alimentele naturale îi redau omului li-pură, deci cu cât este mai concentrată în niştea şi echilibrul psihic, în timp ce ali-clorură de sodiu, cu atât este mai dăună- mentele industrializate, prjfabricate sautoare organismului uman. Sarea purâ, fabricate prin diferite procedee, cu toatăpentru a-şi reconstitui formula originară, senzaţia de saţietate, imprimă omului oîşi întregeşte elementele structurii de stare de agitaţie, de nelinişte.bază cu ajutorul altor săruri clin orga- Interesele comerciale susţin alimente-nism. De aceea, recomandăm în alimen- le cu energie calorică mare, cum sunt za-
    • Componentele de bază ale alimentelor 27hârul, făina albă şi pastele făinoase fa- pletate, dacă nu chiar înlocuite, cu „ali-bricate din făină bogată în amidon, mente vii", respectiv cu fructe proaspe-uleiurile rafinate, margarina, sarea „ex- te, cu legume şi seminţe. Susţinem, detra-fină", afumăturile, conservele etc, aceea, o alimentaţie zilnică bogată întoate acestea nefiind decât „alimente aceste componente, alături de produsemoarte", care trebuie cu necesitate com- lactate şi ouâ.
    • CAPITOLUL IISISTEME DE DIETĂ TRADIŢIONALE O dietă* echilibrată este, desigur, diţională indiană devine cunoscută subconceptul de bază în cele mai multe, numele de „ayurveda", adică „ştiinţa dedacă nu în toate teoriile şi sistemele de a trăi cât mai mult". Termenul utilizatnutriţie şi sănătate. Practicile şi concep- este semnificativ şi analizat după cuvin-tele medicale ale majorităţii popoarelor tele ce îl compun, de vreme ce „ayur"lumii continuă, de obicei, vechi tradiţii. reuneşte sensul de „sănătate" cu cel de Ceea ce unifică însă toate aceste siste- „longevitate", iar „veda" este un termenme — de foarte multe ori extrem de di-ferite unul faţă de celălalt — sunt teorii- cu conotaţii religioase, utilizat pentrule umorale, pentru prima dată apărute în cele mai importante texte ale hindu-texte medicale cu mii de ani în urmă. ismului. Prin urmare, este evidentă pu- Cele mai ilustrative în acest sens sunt nerea în corelaţie directă a sănătăţii cu oprincipiile tradiţionale indiene, respectiv datorie sacră, de primă importanţă.chineze. Medicina indiană era preocupată de Din experienţa personală a unuia din- maniera în care omul îşi trăia propriatre autorii acestei cărţi, care a lucrat timp viaţă, cu scopul declarat de a o prelungi,de peste 10 ani în diferite ţări din trei de a-şi păstra sănătatea şi vitalitatea câtcontinente, alimentaţia cea mai potrivită mai mult timp posibil.este cea a localnicilor din fiecare zonăgeografică. De fiecare dată când a mân- Coneeptul medical ca mijloc de pre-cat ceea ce mănâncă zilnic aceste popoa- venire, mai mult decât de vindecare,re, bineînţeles cu puţin discernământ, conduce în mod direct la accentuarea ro-s-a simţit foarte bine. In schimb, când a lului dietei în rnenţinerea sănătăţii.consumat peste hotare alimente specifi- Cele mai multe dintre teoriile vedicece zonei în care s-a născut, majoritatea afirmă că nu există dietă perfectă pentruconservate, starea sănătăţii sale a fost de toţi oamenii, fiind necesar ca alimentaţiamulte ori precară. să fie individualizată, în funcţie de nece- sităţile şi particularităţile fiecăruia. Dez- DIETAÎNCONCEPŢIA voltând această idee, teoria ayurvedică TRADIŢIONALĂ INDIANĂ consideră esenţiali factori ca: Aflată neîndoielnic în „descendenţa" — orarul meselor;directă a filosofiei hindu, medicina tra- — proporţiile dintre factorii nutritivi; * Cuvântul dietă derivâ din grecescul „diaita", înţelegând prin aceasta o viaţă cumpâtatii printr-o alimen-taţie echilibratâ.
    • Sisteme de dietă tradiţionale 29 schimbările climatice din anul in- E interesant de observat că noţiunea dian; de „gust dulce" are, în concepţia india-— alimente complementare şi antago- nă, un sens diferit — şi cu mult mai pro- niste/contradictorii; fund decât cel din gândirea europeană.— specificul individual; Astfel, „ayurveda" stabileşte că dulci— necesităţile alimentare raportate la sunt nu numai zahărul, mierea şi fructo- efortul depus. za din fructe, ci şi glicogenul din carne, precum şi glucidele din Fasole, Grâu, Fundamentală rămâne însă combina- lapte şi derivatele sale. Alături de aces-rea adecvată a gusturilor, în număr de tea, Orezul, Porumbul, Meiul, Ovăzul,şase în concepţia indiană: dulce, acru, Cartoful, ouăle sunt şi ele consideratesârat, amar, picant (iute) şi astringent. alimente dulci.Fiind compuse din diferite combinaţiiale acestor gusturi, alimentele au, ca ata- Ele joacă un rol major în menţinereare, proprietăţi şi efecte diferite. componentelor sângelui, a sistemului muscular şi a ţesutului adipos, a spermei Ca în toate marile sisteme medicale, şi a apei vitale (adică esenţa finală a pro-la baza medicinei indiene se află o teorie cesului metabolic).umorală, care pleacă de la premisa că or-ganismul uman este caracterizat prin Tot alimentele dulci sunt cele carccinci elemente fundamentale: APĂ, PĂ- menţin integritatea funcţiei sistemuluiMÂNT, FOC, VÂNTşi CER. nervos şi a aparatului circulator; de ase- menea, ele asigură procesele trofice ne-• APA include sângele, limfa, ţesutul cesare tegumentelor, favorizând vinde- adipos, serozităţile, ţesutul conjunctiv carea ranilor şi a altor leziuni ale ţesutu- (mucoasele), toate secreţiile, bila şi rilor. Se mai susţine că ar stimula creşte- urina. rea în greutate, ar menţine agilitatea şi• PĂMÂNTUL este reprezentat de oase, forţa fizică, prelungind şansa de supra- dinţi, unghii şi păr (fanere), muşchi, vieţuire. tegumente, tendoane, nervi, materii Se recomandă ca alimentele dulci să fecale. reprezinte 90% din volumul meselor zil- • FOCUL este căldura corporală. nice. • VÂNTUL este simbolizat de respiraţie ALIMENTELE CU GUSTACRU mă- (care este, la rândul ei, diferenţiată în resc apetitul, ajutând organismul în di- 5 clase). gestia alimentelor şi reglând peristaltis- • CERUL este simbolizat prin dimen- mul intestinal. Ele sunt importante pen- siunile corporale. tru stimularea proceselor metabolice şi Pentru a atinge echilibrul necesar în special a activităţii cardiace. Ajută lamenţinerii sănătăţii şi nutriţiei optime, creşterea greutăţii corporale şi a forţeiaceste elemente trebuie bine „cumpăni- fizice.te" prin consumul de alimente adecvate. Sunt considerate alimente de un acru Se considera că ALIMENTELE pur lămâile, lămâile dulci şi tomatele.DULCI menţin apa în organism, iar ali- Dulci-acrişoare sunt portocalele, anana- mentele acre cuprind elementele foc şi sul, perele, prunele şi piersicile. Alimen-pămănt, alimentele sărate reţin apa şi tele acre, sub orice formă, ar trebui să re-focul, în timp ce alimentele picante în- prezinte 3,5% din dieta zilnică. globează vântul şi cerul, alimentele as- Gustul sărat al alimentelor provine tringente conţin văntul şi pămăntul. din SARE. Se cuvine aici să facem o re-
    • 30 Pledoarie pentru viaţă lungămarcă: există diferite tipuri de sare: sa- amare propriu-zise, ca Sparangheiul,rea pură (NaO); sarea gemă (de mină); castraveţii amari, Pătrunjelul, Menta.sarea de argilă; sarea extrasă din fructe. Ponderea optimă a acestor produse în Cele mai recomandabile sunt sarea alimentaţie ar trebui să fie în jur de 1%gemă (de mină) şi sarea marină. din dieta zilnică. Sarea în organism este necesară deoa- ALIMENTELE ASTRINGENTE au unrece măreşte apetitul şi favorizează di- rol important în refacerea ţesuturilor şigestia, fiind garantul unei bune funcţio- în troficitatea capilarelor; ele au rol sti-nări a sistemului nervos. Tot sarea asigu- mulator asupra formării hematiilor şi ară o bună circulaţie sangvină, stimulând secreţiei biliare.astfel troficitatea tegumentară şi înlătu- Gustul astringent este de regulă aso-rând trombozele. ciat cu alte gusturi: astringent-dulce, as- Atenţie! Conform nutriţioniştilor din tringent-acru, astringent-amar etc. DeExtremul Orient, sarea nu trebuie să de- pildă, anumite soiuri şi varietăţi de Fa-păşească o pătrime din 1% al cantităţii sole, Linte, portocalele, Mazărea tână-fiecărei mese. ră, Soia, bananele sunt combinaţii de CONDIMENTELE conferă gustul pi- dulce-astringent, iar majoritatea fructe-cant, care are tot un rol stimulator în lor necoapte sunt acre-astringente.creşterea apetitului. De asemenea, ali- Concepţia ayurvedică recomandă camentele iuţi stopează creşterea anorma- alimentele astringente să reprezintelă, transpiraţia excesivă, mărind capaci- aproximativ 5% din dieta zilnică.tatea de eliminare a toxinelor. Totodată,favorizează metabolismul grăsimilor şi Din toate aceste exemplificări rezultâinhibă reacţiile alergice. în grupa condi- că o dietă echilibrată poate fi stabilitămentelor sunt incluse: Ardeiul iute procentual după cele şase gusturi deroşu, Piperul negru, Coriandrul, Us- bază. Se asigură astfel şi menţinereaturoiul şi Ghimbirul (Gingiber sau echilibrului natural al celor cinci ele-Ghimber, „Zingiber orientale", foarte mente constitutive de bază ale corpuluirăspândit în Orient). uman (apa, pământul, focul, vântul şi ce- ALIMENTELE AMARE stimulează şi rul) şi, ca atare, sunt îndeplinite condiţi-ele pofta de mâncare, prin creşterea se- ile de menţinere a stării de sănătate şi decreţiei glandelor salivare şi se pare că au prelungire a vieţii.un rol favorizant şi asupra secreţiei glan- în schimb, o dietă neechilibrată şi îndelor endocrine (cu secreţie internă). special abuzurile alimentare sunt factoriReglează temperatura corpului şi menţin cauzatori principali ai multor afecţiuni şiplasticitatea tegumentară. Sunt ingre- chiar ai reducerii duratei de viaţă.diente importante ale dietei pentru acce- Excesul de alimente dulci conduce lalerarea metabolismului grăsimilor şi obezitate, la pierderea poftei de rnânca-epurarea („purificarea") sângelui. Acti- re, la dezvoltarea multor boli metaboliceve asupra paraziţilor intestinali, sunt in- (dintre care cea mai redutabilă este dia-dicate în combaterea îmbolnăvirilor pa- betul) şi endocrine. Creşte susceptibili-razitare. tatea la unele boli infecţioase (guturai, în aceastâ grupă se pot include atât gripă) sau la anumite afecţiuni ale apara-condimentele amare, cum sunt Tumeri- tului urinar.cul, Schinduful, seminţele de Chimion Pe de altă parte, o alimentaţie săracăamar, Nucşoara, precum şi alimente în glucide duce la pierderea greutăţii
    • Sisteme de dietă tradiţionale 31 corporale şi la instalarea unei astenii Ingerarea exagerată de alimente as- permanente. tringente determină constipaţie, suferin- După cum am arătat la început, există ţe nervoase sau musculare (cu paralizie o gamâ largă de alimente dulci. Ele tre- sau impotenţă funcţionalâ), afecţiuni buie însă proporţionate în dietâ, combi- cardiace. Folosirea redusă a alimentelor nate cu celelalte alimente. Exemple de astringente creează tulburări circulatorii combinaţii optime sunt: cereale — car- şi duce la scâderea timpului de coagula- ne, cereale — produse lactate, lactate — re a sângelui şi la prelungirea duratei de vegetale. vindecare a rănilor. Excesul de sare în alimentaţie provoa- Teoria extrem-orientală a dietei echi-că tulburări circulatorii, stări febrile, he- librate pe baza combinării adecvate a ce- moragii, scăderea potenţei sexuale, albi- lor şase gusturi face mai clară înţelege-rea sau/şi câderea părului, hiperacidita- rea fundamentală a relaţiilor dintre cor-te, acumulare excesivă de toxine în or- pul uman şi dietă.ganism. Pentru o mai bună clarificare a ideilor Lipsa sării în organism determină tul- de mai sus, vom detalia câteva tipuri deburări digestive, boli ale sistemului ner- dietă ayurvedică indicată în diversevos şi circulator, dureri musculare. afecţiuni. Alimentele acre în exces (fructeleacre, vegetalele fermentate, murâturile, Dieta în hiperaciditateoţetul) pot provoca afecţiuni circulatorii, şi ulcer gastrichepato-biliare, tulburări de troficitate ale Alimente recomandate: Orez, Grâu,mucoaselor, gută, astenie, scăderea mar- Orz, Fasole (de elecţie!), Mazâre verdecată a imunităţii. dulce, legume verzi fierte, portocale, lă- Folosirea inadecvată, în cantităţi in- mâi, grape-fruit, lămâi dulci, mandarine,sufîciente, a alimentelor acre va avea ca Pepene roşu, prune dulci, castraveţi,urmare instalarea disfuncţiilor digestive, struguri (în general, alimente foartea tulburărilor cardiace sau nervoase. dulci sau uşor acrişoare). La mijlocul Alimentelepicante în exces pot provo- mesei, se recomandă lapte, sucuri deca impotenţă sexuală, ameţeli, stări sub- fructe proaspete şi apă.febrile sau febrile, tulburări nervoase. Alimente interzise: carnea, băuturile în schimb, consumul redus al alimen- alcoolice, alimentele fripte sau prăjite,telor picante determină pierderea poftei Soia, mâncărurile grase, Conopida,de mâncare, cu perturbări ale creşterii Varza albă gătită, ridichile crude, oţe-pondero-staturale, chiar rulburări circu- tul, biscuiţii, cojile de pâine, ceaiul, ca-latorii. feaua, dulciurile, uleiul, picanteriile şi Abuzul de condimente amare are murăturile. Este foarte important ca me-drept consecinţă instalarea unei astenii sele să fie respectate după un orar fix.marcate, cu tulburări nervoase. Pe dealtâ parte, înlăturarea condimentelor Dieta în alcoolismamare din alimentaţie duce la scăderea Sunt indicate Grâul germinat şi uscat,imunităţii şi, implicit, la creşterea recep- Orezul, carnea de berbec, peştele, ali-tivităţii la infecţii microbiene şi virale, la mentele dulci-acrişoare preparate în di-parazitoze, la afecţiuni cutanate. Se ob- ferite moduri, incluzând legumele pre-servă, de asemenea, şi o scâdere accen- gătite cu Piper, Ghimber şi Corian-tuată a tonusului muscular. dru; se preferă legumele crude şi proas-
    • 32 Pledoarie pentru viaţă lungăpete, cu unt ca atare sau topit, fructele rigă, Conopida, Varza, Fasolea,acre (portocale, ananas, mandarine, lă- Meiul, Porumbul, îngheţata şi carneamâi, grape-fruit, rodii) sau tomatele, de oaie.produsele lactate, sucurile de fructe.După mâncare, dieteticienii indieni pre- Dieta recomandată în hepatităconizează o cantitate mică de vin sau Include Orezul, Grâul, Porumhul,bere. Meiul, supa de fasole boabe, supa de ri- Sunt excluse: zahărul, carnea de porc dichi uscate, supa de legume, ouă răs-şi de bivol, picanteriile, Porumbul, coapte, Papaya, dovleceii, PepeneleMeiul, Fasolea (boabe), ceaiul chine- verde, castraveţii, bananele, cantalupii,zesc, cafeaua sau alte băuturi tari, ali- grape-fruit-ul, smochinele, cireşele, lă-mentele fripte sau coapte, fructele prea mâile dulci sau alte fructe dulci, glucozacoapte, sarea în exces. sau sucurile dulci de fructe. Toate alimentele se vor prepara prin Dieta în alergii fierbere, de preferinţă în abur. în aceste afecţiuni se vor consuma de Sunt cu desăvârşire interzise mâncă-preferinţă Orezul, Hrişca, Meiul, Or- rurile grase (inclusiv laptele, untul,zul, Ovăzul, legumele verzi fierte, uleiul, iaurtul, caşcavalul), piersicile,Ghimberul şi Piperul negru în toate băuturile alcoolice, ceaiul, cafeaua, bău-preparatele culinare, rodiile, gra- turile fierbinţi, Ardeiul iute, îngheţata,pe-fruit-ul, ceaiul sau alte băuturi tari, nucile şi arahidele.chiar alcoolice, Ardeiul iute, Usturoiul. Nu sunt indicate: carnea de orice fel Dieta în cancer(inclusiv peştele), Fasolea (boabe), ci- Există un regim ayurvedic chiar şitricele, ouăle, cafeaua, fructele prea pentru cancer, în care se recomandă săcoapte, îngheţata, ciupercile, Ceapa, ia- se consume: Orez, Grâu, Orz, Po-urtul, brânzeturile, smântâna, alimentele rumb, Fasole, Linte, portocale, Fasoleacide, oţetul, băuturile reci, apa rece etc. pitică (oloagă), Mazăre dulce, Mazăre tânără, Lăptucă, Spanac, Creson, ca- Dieta în artrită rote, dovlecei, Sparanghcl, castraveţi în artrită, mesele ar trebui să conţină: amari, Schinduf, toate produsele lactateGrâu, Orez, produse lactate, carne (cu (cu excepţia iaurtului şi a chefirului),excepţia celei de oaie), mâncare grasâ, carnea de iepure, de fazan şi de păun,toate fructele acre, ceai, cafea şi alte fructul de Papaya, Cantalupul, lămâilebăuturi tari; după mâncare, este permis dulci, grape-fruit-ul, vişine, smochine,consumul de băuturi alcoolice, dar în rodii, nuci de Anacardium occidentalae,cantităţi moderate; totodată, se mai pot migdale, struguri, fistic, fructe dulci şiconsuma şi alimente preparate cu miro- miere de albine.denii caracteristice (Piper negru, Chi- Sunt nerecomandate: carnea de vacă,mion, Ghimber, Nucşoară, frunze de de porc, de bivol, legumele cu frunzeDafin), fructe uscate. verzi, fasolea păstăi, Soia, seminţele sau Nu se vor consuma: frunzele de zarza- uleiul de Susan, tuberculii, ciupercile,vaturi verzi (în special salata), fructele oţetul, fructele acre, băuturile alcoolice,zemoase (Pepenele roşu, Dovleacul), ceaiul, cafeaua (sau alte băuturi carecartofii şi cartofii dulci, Gulia, Sfecla, conţin cofeină), sarea, fructele preaciupercile, lăstarii de Bambus şi de Fe- coapte sau fermentate, murăturile.
    • Sisteme de dietă tradiţionale 33 Desigur, dieteticienii noştri nu vor fi De exemplu, o persoană poate răci, cude acord cu o parte din alimentele reco- febră ridicată şi cefalee; în acest caz, eamandate sau prohibite. Aceste exempli- se află în stare preponderentă yang. înficări au fost făcute numai pentru o înţe- schimb, dacă un individ răceşte fârălegere mai exactâ a concepţiei şi a atitu- simptome sau semne majore, cu excep-dinii ayurvedice. ţia unei uşoare scăderi a poftei de mân- care, el se află cu certitudine în stare do- DIETA ÎN CONCEPŢIA minantă yin. Important este ca balanţa yin-yang să TRADIŢIONALĂ CHINEZĂ nu fie dezechilibrată, căci, în caz con- Bazat tot pe o teorie umorală, vastul trar, apare boala sau chiar moartea. Ali-sistem filosofic chinez a fost edificat mentaţia joacă un rol important în cum-pornind de la trei principii iniţiale: tao pănirea acestei balanţe, medicina tradi-(energia universală), yin şi yang. Aces- ţională chineză recomandând „hranatora li s-au adăugat cele cinci elemente limpede" — aşa-numita dietă „qing-(ciclul celor 5 faze evolutive: Wu- dan". Aceasta are nu numai un rol nutri-Shing) care alcătuiesc corpul urnan şi în- tiv, ci şi unul terapeutic. De altfel, întregul univers: lemnul, focul, pământul, concepţia tradiţională chineză se afirmămetalul şi apa. că „primele cu adevărat medicamente Termenii antagonici yin şiyang se află sunt alimentele".intr-o combinaţie bi-polarâ. Dacă la înce- Se consideră că o hrană echilibrată seput desemnau realităţi topografice — bazează cu preponderenţă pe fructe, le-versantul însorit (yang), respectiv cel în- gume şi seminţe, în proporţie de 90%.tunecat (yin) ai unui munte sau malul de Acestora li se adaugă protide de originemiazăzi, respectiv cel de miazănoapte al animală, în special lapte şi derivateleunui râu — odată cu trecerea timpului, sale, ouă şi cât mai puţină carne. Existăaceste noţiuni au fost adoptate pentru a produse de Soia, de exemplu, care au undenumi aspectele polare ale tuturor feno- conţinut mai ridicat în protide decât car-menelor aflate în interdependenţă. Prin nea şi conţin majoritatea aminoacizilorurmare, yang este conotat ca tot ce e ac- esenţiali.tiv, expansiv, centrifug, dinamic şi pozi- In privinţa aportului de glucide, aces-tiv, în vreme ce yin este asociat cu sub- ta poate fi asigurat de fructoza zaharuri-stanţa, structura, centripetul, conservato- lor din fructe, din zahărul cât mai puţin rismul, negativul, pasivul. rafinat, din miere şi din extractul de Yang înseamnă însorit, cald, uscat, malţ. acut, yin implicâ întuneric, frig, umed, Se preferă grăsimile de origine vege-cronic. tală, care conţin mai puţini acizi graşi Şi organismul uman se află sub influ- saturaţi. enţa yin-yang: suprafaţa interioară a cqr- Totodată, conform dietei tradiţionale pului aparţine yang-ului, cea internă — chineze, de la nici o masă nu trebuie să yin-ului. Dintre organele inteme, cele iipsească salatele, legumele şi fructele cavitare aparţin yang-ului, iar cele pa- proaspete nesupuse acţiunii căldurii. renchimatoase („piine") — yin-ului. Cu toate că atât în bucătăria indiană, Yin şi Yang sunt noţiuni relative, căci cât şi în cea chineză se folosesc în mod nu există yang absolut, după cum nu frecvent picanterii şi condimente, tratate- există nici yin absolut. le de dietoterapie ale celor două mari cul-
    • 34 Pledoarie pentru viaţă lungături nu recomandâ folosirea lor decât ex- optim în cazul guturaiului, gripei şi altrem de limitat, în cantitâţi foarte mici şi afecţiunilor pulmonare. Dacă alimentelenumai pentru combaterea unor afecţiuni sărate sunt preconizate în unele afec-acute sau a unor parazitoze digestive. ţiuni endocrine, ele sunt total contraindi- Polarizarea de tip yin-yang se aplică cate în maladiile renale.şi în cazul alimentelor; în funcţie de ele- *mentul predominant, acestea pot fi de Bazată tot pe principiul polarităţiicinci tipuri: neutre, reci, calde, răcoroa- yin-yang, medicina chineză tradiţionalăse, temperate. în cazul alimentelor reci, a intuit ceea ce ştiinţa occidentală aveaele sunt de tipul yin; la cealaltă extremă să descopere peste mii de ani: importan-se află cele de tip yang, adică alimentele ţa echilibrului dintre sistemul nervoscalde. simpatic şi cel parasimpatic, cei doi re- Alimentele răcoroase sunt de tip pre- glatori ai vieţii neurovegetative, care îşidominant yin, iar cele temperate de tip găsesc asemânări izbitoare cu forţelepredominant yang. opozante yin-yang. între tipul de alimente şi anotimpurile Dezechilibrul dintre acestea reprezin-din zonele temperate există o strânsă co- tă cauza iniţială a oricărei boli, susţinrelaţie, susţine tradiţia chineză. Astfel, medicii chinezi. Faţă de sistemul occi-primăvara, yang-ul începe să crească, dental, diagnosticul acestora este multajungând la valoarea maximă vara. mai subtil, mai detaliat şi mai aprofun-Apoi, spre toamnă, începe să crească dat, constând într-o evaluare precisă ayin-ul, atingând apogeul iarna. cauzelor bolii. Metoda diagnosticului Prin urmare, din cele menţionate mai (SZU-CHEN) se bazează pe examinare,înainte se poate desprinde că regimul interogare, consultaţie, palpare şi miros,alimentar cel mai adecvat pentru fiecare prin care se evaluează starea funcţionalăbolnav se poate stabili atât prin cunoaş- de moment a pacientului.terea bolii de care suferă, cât şi a naturii Fundamentul medicinei chineze con-alimentelor recomandate în dieta sa. stă în următoarele aspecte (după Man- Gustul alimentar prezintă, în concep- fred Pockert, 1977):ţia tradiţională chineză, cinci tipuri debază, exact ca şi în dietoterapia ayurve- 1. Bolile simptomatice se explică prindică: dulce, amar; acru, sărat şi picanl. neregularităţi ale funcţiilor, dar fără alte-Ceea ce diferă însă faţă de sistemul in- rări ale substratuiui (adică fără modifi-dian este corespondenţa dintre elemen- cări organice). Dacă medicina occiden-tele de bază care alcătuiesc corpul uman tală poate oferi, câtă vreme nu se potşi tipul de aliment. Astfel, dulcele este evidenţia tulburări organice, numai unlegat de elementul pământ, amarul de tratament nespecific în cazul acestorfoc, aerul de lemn, picantul de metal, iar boli extrem de numeroase, medicina chi-sâratul de apă. neză, având drept preocupare majoră ob- servarea funcţiilor organismului, poate Alimentele dulci se recomandă în spe- diferenţia simptome şi, prin urmare,cial persoanelor astenice sau celor aflate poate stabili un tratament mult mai spe-în convalescenţă după boli infecţioase, cific.alimentele amare sunt indicate celor fe-brile, cele acre în cazul tratamentului 2. Bolile „chronodemice" (shih-chg)tulburărilor cardio-circulatorii, iar cele apar simultan pe un vast teritoriu. Dacăpicante sunt considerate a fi remediul aceste maladii au — în concepţia occi-
    • Sisteme de dietă tradiţionale 35dentală — o cauză virală, în concepţia bit pe alimentele care întreţin yin-ul dinmedicală chineză sunt determinate de de- corp şi stimulează funcţia renală.ficienţe sau excedente energetice, pe Numeroasele studii efectuate azi înanumite arii teritoriale (areale), condiţio- domeniul medicinei tradiţionale chinezenate de o stare imunologicâ particulară. (cum ar fi, de exemplu, cele ale dr. Bob 3. în ceea ce priveşte bolile organice. Flaws, 1995) subliniază faptul că o die-este acceptată unanim ideea că cele mai tă echilibratâ nu numai că previne saumulte dintre bolile organice grave (insu- chiar vindecă numeroase boli specificeficienţa cardiacă, diabetul zaharat sau vărstei a treia, dar prelungeşte mtdt via-cancerul) sunt precedate de un stadiu ţa. în dieta vârstnicilor se vor includepreliminar al creşterii tulburărilor func- grăunţe germinate ( G r â u , P o r u m b ,ţionale. în cazul în care se stabileşte un Orz, Ovăz), seminţe de legume (Fasole,diagnostic precis şi un tratament preven- Mazăre, Linte, Soia), legume şi zarza-tiv corespunzător, se poate evita stadiul vaturi „roşii" şi „galbene" (Sfeclă, car-organic al bolii care, potrivit medicilor tofi, dovlecei, morcovi). Legumele nuchinezi, reprezintă un stadiu avansat, dar trebuie să lipsească de la nici o masă.nu terminal al acestor boli. Potrivit aceloraşi studii, carnea (inclusiv * peştele) trebuie consumate în cantităţi reduse (cam 100 g de 3-4 ori pe săptă- Pe lângă corelaţiile stabilite între ano- mână). Se vor evita alimenteie fierte sautimpuri şi alimentaţie, dietoterapia tradi- prăjite în grăsimi ori completale cu so-ţionalâ chineză mai ţine seama şi de me- suri, precum şi murăturite sau alte ali-diul geografic (habitatul) specific, de mente fermentate. Aromele artificialevârstâ, de sex, de tipul de activitate a in- create prin fermentaţie forţată conţin to-dividului, precum şi de modul de viaţă al xine nocive organismului, generatoareacestuia. de boli. în ceea ce priveşte vârsta, raedicina Este recomandat în special Orezul,tradiţională chineză recomandă ca ali- deoarece hrâneşte ym-ul din corp, darmentele copiilor să fie cât mai simple, este necesar să fie consumat în combma-cu valoare nutritivâ ridicată, cât mai na- ţie cu legume.turala, evitând dulciurile rafinate (bom- Ca o regulă generală, persoanele înboane, prăjituri, dulciuri, ciocolată, în- vârstă trebuie să mănânce de mai multegheţată etc). ori pe zi câte puţin, ori de câte ori le este Similare sunt şi sfaturile dietetice foame.pentru cei în vârstă. Măncarea bătrâni- Referitor la modul de preparare a ali-lor trebuie să fie cât mai simplă, uşor di- mentelor, dieta tradiţională chineză reco-gerabilâ, având la bază cât mai multe mandă fierberea sau prelucrarea prinfocfructe, legume şi seminţe şi cât mai pu- a alimentelor, deoarece în China existăţine grăsimi şi protide animale (came), obiceiul fertilizării pământului cu excre-fiind indicat consumul de lapte, produse mente umane, factori de transmitere alactate şi ouă, dar şi acestea în cantităţi multor boli microbiene sau parazitare.moderate. Se vor evita condimentele, Actualizând datele, în prezent este per-cafeaua, ciocolata, prăjiturile bogate în misă folosirea crudităţiloi; ca urniare agrăsimi; totodată, untul şi grăsimile vor progresului în elucidarea cauzelor de-fi utilizate tot în cantităţi moderate. Die- clanşatoare de boli şi a renunţârii la ferti-toterapia asiatică pune un accent deose- lizarea cu excremente umane. Singura
    • 36 Pledoarie pentru viaţă lungă condiţie ce se impune este numai spăla- orice gând străin, iar discuţiile purtate rea sub jet de apă a legumelor şi fructelor. vor fi cât mai puţine şi deconectante. în privinţa prelucrării hranei, astăzi se O metodă de facilitare a digestiei con- preferă fierberea în abur în vase supra- stă în masajul circular, de 20-30 de ori,puse speciale. Aceste vase relativ simple al stomacului în sensul acelor de ceasor- constau dintr-un recipient în care fierbe nic, iar apoi de tot atâtea ori în sens in- apa cu plante aromate, peste care se su- vers. Pentru cei supuşi constipaţiei cro- prapun vase perforate în care se pun zar- nice, masajul se recomandă a fi executat zavaturile în ordinea fierberii lor. Ulti- în sens orizontal, de la dreapta la stânga. mul vas trebuie să fie bine acoperit cu un După masă, este recomandabilă o capac. Prin acest mod de fierbere a zar- plimbare uşoară de 10-15 minute, iar zavaturilor, se păstrează toate sărurile apoi se face siesta stând culcat sau chiar minerale şi micro-elementele absolut dormind o jumătate de oră. necesare organismului. Atenţie, însă! Dietoterapia tradiţională chineză fineNiciodată nu se vor utiliza vase de alu- seama în recomandările sale şi departi- miniu (potenţial cancerigen)! cularităţile specifice fiecărui sex. Nutriţionistii chinezi nu recomandă Astfel, la femei, după pubertate, se consumul de băuturi prea reci sau prea petrec de-a lungul anilor fenomene fi-fierbinţi. Temperatura minimă nu tre- ziologice normale: menstruaţia, sarcina, buie să fie sub 10°C, iar cea maximă nu naşterea, alăptarea, menopauza. Din va depăşi valoarea de 40°C. în legătură acest motiv, pierderile de vitamine, să- cu acest aspect, merită semnalat un amă- ruri minerale, microelemente (în special nunt interesant. în sondajele ce luau în fier şi calciu) şi de enzime sunt mai mari studiu longevitatea, rezultatele erau la femei decât la bărbaţi. în consecinţă, foarte diferite în ceea ce priveşte ali- regimul dietetic va fi îmbogăţit în aceste mentaţia vârstnicilor. Unii dintre aceştia elemente cu funcţie de catalizator, care consumau moderat băuturi alcoolice, al- contribuie la metabolizara substanţelor ţii nu consumau deloc. Unii fumau, alţii nutritive şi sunt absolut indispensabile nu, unii erau vegetarieni, alţii mâncau organismului. Pentru femeile cu tendin- carne. Toţi însă declarau în aceste son- ţă spre anemie sunt indicate alimentele daje că niciodată nu foloseau alimente bogate în fier, cum sunt ouăle, Spana- sau băuturi foarte reci sau foarte calde. cul, Ştevia, urzicile şi multe alte legume Cum spuneam mai sus, vârstnicii tre- şi fructe. în perioada sarcinii şi alăptă- buie să mănânce ori de căte ori le este rii se recomandă alimente bogate în cal- foame. Se vor avea în vedere mesele la ciu, fosfor, fier şi vitamina D, precum şi ore fixe, în scopul creării unui act refiex un aport mai subtanţial de proteine ve- care să stimuleze pofta de mâncare. Se getale sau animale. recomandă ca alimentele cele mai con- Pentru menopauză, este preferabil un sistente să fie consumate dimineaţa, ast- regim hiperproteic, hipolipidic şi hipo- fel ca spre seară alimentele să fie din ce glucidic, dar bogat în legume, fructe şi în ce mai uşoare. seminţe. In acest mod se înlătură şi ten- Trebuie avut în vedere un alt principiu dinţa spre obezitate. important: masticaţia. înainte de ingur- în continuare, vom enumera, aşa cum gitare (înghiţire), alimentele trebuie am procedat şi în cazul dietei ayurvedi- mestecate (triturate) de cel puţin 10 ori. ce, câteva tipuri de regim indicate de că- în timpul mesei, întreaga atenţie va fi tre medicina tradiţională chineză în di- concentrată asupra hranei, înlăturând verse afecţiuni.
    • Sisteme de dietă tradiţionale 37 Dieta în hipertensiune multe seminţe exotice care conţin uleiuri In hipertensiune, se recomandă vege- volatile (aromate), dar şi, unele plantetalele, fructele proaspete sau sucul de care cresc şi la noi, cum sunt Ţelina,fructe, supele uşoare (consome-uri) de Iarba mare (rădăcina), Podbalul (nu- mai frunzele), Usturoiul, varietăţi delegume. Dintre rădăcinoase, este indica- Ceapă, Sparanghelul, vinetele etc. Detă ţelina rasă sau sub formă de salată asemenea, se recomandă ca în preparate-combinată cu morcovi, sub formâ de le culinare să se adauge, după fierbereasupă sau garnituri la alte mâncăruri. Sunt alimentelor, frunze de Mentâ, Busuioc,benefice şi guliile, ridichile roşii sau ne- frunze de Dud, flori de Crizanteme etc.gre (rase), fâră sare; dintre fructe, sunt Ne vom opri aici cu exemplificările,preferate coacăzele, lămâile, vişinele şi deoarece în regimurile dietei chinezeştimerele, iar dintre seminţe — castanele. indicate pentru numeroase şi diverseSunt interzise toate băuturile alcoolice, afecţiuni, sunt incluse foarte multe ali-condimentele iuţi, murăturile, sarea. mente cu care noi, europenii, nu prea suntem obişnuiţi (ca să folosim un eufe- Dieta în guturai şi gripă mism...), cum ar fi supa de carne de câi- în guturai sau chiar în gripă, un me- ne, de broască ţestoasă, de şopârlă, deniu corect ar trebui să conţină foarte şerpi, de solzi de peşte etc, etc.
    • CAPITOLUL IIIRECOMANDARI PENTRU OBTINEREAUNOR PREPARATE DIN FRUCTE,LEGUME Şl SEMINTE Consumarea fructelor şi a celor mai direct în apă, o mare parte din sărurilemulte dintre legume şi seminţe proaspe- minerale şi microelementele utile orga-te — ca atare, în stare crudă — sau a su- nismului se pierde. Superioară acesteicului celular proaspăt obţinut din ele, modalitâţi curente este fierberea directatât în alimentaţie cât şi în scopuri tera- în abur, într-un set de cratiţe suprapuse,peutice, este forma ideală care păstrează un timp cât mai scurt.toate calităţile naturale ale produşilor Pentru folosirea fructelor şi legumelorsau ale substanţelor active elaborate de proaspete sau uscate, în scopuri terapeu-celula vegetală. Cum însă acest lucru nu tice, vom prezenta pe scurt câteva dintreeste posibil în zona temperată în tot tim- procedeele cele mai frecvente de prepa-pul anului, iar gama sortimentelor de rare care pot fi efectuate în orice gospo-fructe şi legume variază de la sezon la dărie.sezon, se pot realiza unele preparate caresă păstreze în bună parte proprietăţilenutritive şi terapeutice ale acestor pro- MACERATUL LA RECEduse naturale. Se obţine din fructe şi legume tăiate în Indiferent câ este vorba de folosireafructelor şi legumelor în stare crudă sau bucăţi mici sau răzuite printr-o răzătoarede folosirea lor sub formă uscată (natu- de sticlă, material plastic sau metal ino-rai sau deshidratate pe cale artificială), xidabil, peste care se pune cantitatea deprima măsură de precauţie care trebuie apă prescrisă. Se lasă în contact 6-8 ore,luată înainte de consumare este spălarea nu mai mult, deoarece, mai ales vara, lacât mai îndelungată cu apă potabilă sau temperatura mediului ambiant pot sur-cu apă fiartă şi răcită. veni fenomene de fermentare sau de Chiar o infuzie, cu apă clocotită a dezvoltare a unor bacterii prezente înfructelor sau legumelor nespălate bine, mediul ambiant sau chiar pe suprafaţanu duce la distrugerea unor forme de re- plantelor. Se recomandă ca vara macera-zistenţă a unor microorganisme patoge- rea să se facă la cca +4°C, la frigider.ne. De aceea, insistăm, încă o dată, ca După păstrare în contact cu apa, ma-fructele şi legumele să fie foarte bine ceratul se filtrează prin tifon dublu, iarspălate înainte de utilizare sau de usca- în final se stoarce conţinutul din tifon.rea pentru iarnă. Maceratul astfel obţinut se foloseşte Pe de altă parte, dorim să subliniem imediat sau se păstrează la frigider ma-încă o dată că, prin fierberea legumelor ximum 24 de ore.
    • Recomandări pentru obţinerea unor preparate din fructe, legume şi seminţe 39 INFUZIA şi se agită din când în când. Operaţia poate dura mai multe ore, pâna la o zi. Este tot o extracţie, obţinută însă la Când sucul de fructe a devenit supra-cald. în acest scop, fructele şi legumele, saturat în zahăr, aceasta se recunoaştebine spălate, se pun într-un vas de porţe- uşor după stratul de zahăr, care rămânelan, de lut smâlţuit sau de faianţă, cu ca- pe fundul sticlei, nedizolvat. O conceu-pac, încălzit în prealabil cu apâ clocoti- traţie de 62-65% zahăr asigura o conser-tă. Se toarnă cantitatea de apă clocotitâ vare naturală (fără conservant sau farăpeste materialul vegetal tăiat mărunt. Se fierbere) timp de mai mulţi ani.acoperă vasul de infuzare şi se lasă în re- Siropurile pot fi obţinute şi prin fier-paus cca 20 minute. Se filtrează, prin bere, dar în acest caz, atât aroma, cât şistoarcere sau presare, prin tifonul dublu o serie de substanţe active îşi rnodificăpus pe o strecurătoare. Infuzia obţinută sau îşi pierd proprietâţile terapeutice.se consumă în 24 de ore. CIDRUL DIN FRUCTE DECOCTUL Se obţine din material vegetal frag- Fructele sau iegumele fragmentate mentat (cca 1 kg uscat sau 2-3 kg proas-mărunt se fierb la foc domol timp de păt) la care se adaugă 1,8-3 kg zahăr, 1020-30 minute. Se completează cu apa litri apă (fiartă şi răcitâ) şi cca 30 g droj-pierdută prin evaporare tot cu apă fiarlă. die de bere, eventual sucul de la 2 lămâiSe filtrează la fel ca infuzia şi se consu- şi coaja de la 1/2 lămâie. Vasul cel maimă în 24—48 ore. Dacă este necesară indicat este damigeana de sticlă (nu de plastic!), prevâzută cu un dop perforatpăstrarea timp mai îndelungat, extractul prin care este trecut un tub subţire dinobţinut după filtrare se pune în sticle cauciuc sau malerial plastic, în aşa felbine închise !a gură (preferabil legate cu încât capătul tubului din intenorul dami-celofan) şi se sterilizează pe baia de apâ genei să nu atingă lichidul. Capâtul exte-30-40 minute. rior al tubului se introduce într-o sticlă cu apă. Când bioxidul de carbon format SIROPUL în timpul fermentaţiei nu mai barbotea- ză prin capătul tubului cufundat în apă, Este un extract destinat conservării înseamnâ că fermentaţia a încetat. Lamai îndelungate. Conservarea este asigu- temperatura camerei, fermentaţia durea-rată prin concentraţia ridicată în zahăr. ză 4-6 săptămâni. Cidrul obţinut se tra- Un sirop natural bun, care asigută ne- ge în sticle şi se pâstreazâ la frigider.alterate aroma şi substanţele active din Este o băutură cu conţinut moderat demateria primă vegetală, se obţme la alcool, care poate fi consumatâ numai derece. In acest scop, se prepară mai întâi adulţi.un suc proaspăt din fructe sau legume,fie prin presare puternică (hidraulică), TINCTURAfie cu ajutorul unei prese mecanice sauelectrice. Se filtrează şi se lasă la sedi- Se obţine din cantitatea de fructe saumentat 2-3 ore, după care se trage sucul de legume prescrisă prin macerare 8-10obţinut cu un tub de cauciuc sau plastic. zile în alcool de 45°, 60°, 70°, într-unIn sucul limpede se adaugă treptat zahâr vas de sticlă bine închis. Se filtrează şi
    • 40 Pledoarie pentru viaţă lungăse păstrează în sticle cu dop. Utilizarea înină, iar apoi se vor clăti cu apă potabi-tincturilor în general nu este recomanda- lă înainte de a fi consumate, chiar şi înbilă celor care suferă de afecţiuni la care cazul în care ele se consumă sau se pre-alcoolul este contraindicat şi nici copii- pară decorticate.lor. Tincturile se recomandă în special Pentru prepararea sucurilor se vor uti-bolnavilor cărora le este contraindicat iiza numai materiale de inox, sticlă sauconsumul mare de apă. plastic. în prezent există numeroase ti- puri de aparate manuale sau electrice APLICAŢH EXTERNE pentru obţinerea sucurilor naturale. Ran- damentele cele mai bune se obţin prin Pentru uzul extern se pot folosi toate prese de tip hidraulic. Acestea prezintă şiformele de preparate descrise, sub formă avantajul utilizării unor materiale de pro-de cataplasme, comprese sau prişniţe ori tecţie de tip teflon, care împiedică undirect din produsele vegetale proaspete contact direct al fructelor şi legumelor cupuse în două tifoane. metalele ce produc transformări calitati- De asemenea, fructele şi legumele se ve, diminuând valoarea terapeutică apot folosi sub formă de loţiuni sau frec- multor substanţe pe care le conţine suculţii cu suc proaspăt sau preparat după celular al plantei. Deşi în comerţ existăunul din procedeele descrise. aparate şi vase de aluminiu, acestea se vor evita la prepararea sucurilor naturale. PREPARAREA SUCURILOR Este recomandabil ca sucurile să se consume imediat după preparare. Se pot Fructele şi legumele destinate prepa- pastra în frigider, în sticle, cel mult 12rării sucurilor trebuie să fie de bună ca- ore.litate şi ajunse la maturitate. Atât fructe- în ceea ce priveşte utilizarea sucuri-le cât şi legumele pot conţine un mare lor, ele pot fi consumate ca atare, îndul-număr de germeni patogeni, paraziţi şi cite (dacă este cazul) cu miere, simplevirusuri care prezintă un real pericol sau asociate, ţinând seama de scopulpentru sănătate. De aceea, prima măsură pentru care se folosesc. Din materialulcare trebuie luată, în cazul consumării prezentat în această lucrare, cu puţinăfructelor şi legumelor ca atare sau subformă de suc proaspăt, este eliminarea, imaginaţie, se poate alcătui o reţetă decât mai mult posibil, a tuturor factorilor sucuri mixte în funcţie de afecţiuneanocivi semnalaţi. avută sau de scopul urmărit. Unele su- Pentru îndepărtarea prafului, pămân- curi din legume cu gust puţin agreabil,tului, a ouălor de paraziţi şi în bună par- cum este cel de cartof crud, de exemplu,te a germenilor patogeni, singura măsu- pot fi ameliorate cu puţin suc de mor-ră practică pe care o recomandăm este covi, de ţelină sau de tomate, după gust.spălarea îndelungată, sub jet de apă po- Nu trebuie neglijate nici „deşeurile"tabilă, a fructelor şi legumelor înainte de care rezultă de la prepararea sucurilor.a fi consumate sau transformate în su- De exemplu, resturile care rămân de lacuri. în timpul epidemiilor din perioada sucul de morcov pot fi transformate înestivală sau în zonele tropicale şi ecua- chifteluţe delicioase prin adăugarea unuitoriale, unde ftecvenţa acestor epidemii ou, cu puţină fâină, puţin unt sau brânzăeste mai mare, fructele şi Iegumele se de vaci şi puţină carne, după care se pră-vor ţine câteva minute în apă cu clora- jesc în ulei.
    • Recomandări pentru obţinerea unor preparate din fructe, legume şi seminţe 41 CONSERVAREA SUCURILOR largă, deshidratarea legumelor. Este o metodă practică prin care se uşurează Cea mai indicată metodâ de conserva- mult munca gospodinelor. Fulgii de car-re a sucurilor proaspete de fructe, iară tof permit prepararea unui pireu în câte-fierbere, este adăugarea de cca 65% za- va minute; varza, ceapa sau morcoviihăr, până se obţine un sirop suprasaturat deshidrataţi scutesc mult timp la prepa-în zahăr care se recunoaşte după crista- rarea alimentelor.lele de zahâr care rămân la fundul sticlei Sub aspect energetic, fructele şi legu-după 2-3 zile de la dizolvarea cantităţii mele uscate sau deshidratate au o valoa-de zahăr utilizate. în acest fel, se pot re de 3-5 ori mai mare decât cele crude,conserva pentru iarnă sucul de vişine, de raportate la greutate. Acest fapt este ex-coacăze, de afme, de zmeură etc. plicabil, doarece, în general, fructele şi Prin această metodă, sucui transfor- legumele crude, proaspete conţin 80-mat în sirop îşi păstreazâ în bună parte 95% apă. Prin deshidratare nu se pierdproprietăţile de „suc natural", precum şi principiile componente din fructe şi le-aroma. Nu rămâne decât să se dilueze cu gume şi nici oligoelementele. Se dimi-apă sau cu apă carbo-gazoasă, la între- nueazâ conţinutul în enzime şi vitamine,buinţare. dar în nici un caz atât de mult ca în ca- Se va evita fierberea sucurilor sau zul conservelor.adăugarea de conservanţi. în prezent, în numeroase ţări, precum Ca o regulă generală, atât pentru omul şi în ţara noastră au început să se con- sănătos, cât şi pentru cel bolnav, micul struiască uscătorii cu energie solară, dejun se va începe cu un pahar de suc care pot fi utilizate şi la uscarea multor natural de fructe sau legume. Sub aspect sortimente de fructe şi legume. energetic, un litru de must (suc proaspăt de struguri) reprezintă echivalentul a peste 1/2 kg carne sau 12 ouă, sau aproa- ALTE METODE pe 1,250 kgcartofi). DE CONSERVARE Dar valoarea sucurilor nu trebuie Există în prezent numeroase metode apreciată sub raportul de calorii. Sucuri- de conservare a fructelor şi legumelor. le de fructe şi legume conţin vitamine, prin congelare, refrigerare în spaţii cli- zaharuri direct asimilabile, enzime, pro- matizate cu un regim constant de tempe- tide, fitohormoni, acizi organici, săruri ratură şi umiditate. minerale, substanţe cu acţiune antimi- Prin congelare, metodă cu consum ri- crobiană şi numeroase microelemente dicat de energie, fructele şi legumele îşi absolut indispensabile funcţiei vitale. păstrează în special culoarea şi calităţile nutritive; în schimb, proprietăţile olfac- FRUCTELE Şl LEGUMELE tive scad simţitor. USCATE în special la decongelare, care se face destul de brusc, consistenţa fructelor şi Dacă una dintre metodele cele mai Iegumelor se schimbă radical. Ele tre-vechi pentru conservarea în zona tempe- buie consumate imediat, doarece în câte-rată a fructelor şi în mai mică măsură a va ore îşi pierd şi celelalte calităţi.legumelor condimentare a fost uscarea Pentru struguri şi în special pentrulor la soare sau la căldura artificială, în mere şi pere există metode simple, clasi-prezent se utilizează industrial, pe scară ce, de conservare timp de 6-7 luni, în
    • 42 Pledoarie pentru viaţă lungăspaţii special amenajate la o temperatu- de la două ouă. Se repartizează îri cupe.ră scăzută — în jur de 4-5 °C şi cu umi- Deasupra se pune cremă de cacao sau si-ditate sufîcientă pentru a nu se deshidra- rop de zmeură, coacăze sau vişine sauta în timp. puţină dulceaţă de afine, caise, vişine La fel, silozurile, beciurile, lădiţele cu sau cireşe.nisip pentru cartofi, morcovi şi alte legu- — Se amestecă 100 g fructe (căpşunime reprezintă metode economice, prac- tăiate în patru sau fragi, afine, coacăzetice şi la îndemâna celor din mediul ru- etc.) cu două borcane de iaurt, cu fulgiral pentru conservarea în timpul iernii a de cereale sau cu două felii de pâine gra-numeroase sortimente de legume. Pen- ham sau integrală şi o lingură de zahăr.tru locuitorii din mediul urban — care în — Fructe de sezon (căpşuni, cireşe,general nu au spaţii speciale de conser- caise, piersici, zmeură, prune etc.) tăiatevare — legumele şi fructele sunt asigu- mărunt, amestecate cu nuci tăiate fin. Serate prin unităţile de desfacere în tot tim- prepară o cremă din 30 g unt, 40 g făină,pul anului. puţină sare, 30 g zahăr şi 1/2 1 lapte. Forma artifîcială de conservare în am- După răcire, creina se amestecă cu fruc-balaje metalice sau de sticlă, sub formă tele proaspete. Se serveşte în cupe.de ghiveciuri, compoturi, gemuri etc, — Legume de sezon: ardei, roşii, cas-considerăm că, exeeptând murăturile, traveţi, morcovi, ridichi, sfeclă roşie, ţe-trebuie evitată cât mai mult. Prin acţiu- lină sau varză albâ, rase sau tăiate fin,nea factorului termic la prepararea Ior şi amestecate bine. Se prepară o maionezâprin adăugarea unor „conservanţi", prin- din gălbenuş de ou, untdelemn, suc decipalele proprietăţi, în special cele tera- lâmâie, puţină sare şi smântână. Sepeutice, pe care le au fructele şi legume- amestecă maioneza cu legumele. Se ser-le se pierd. In plus, această formă de veşte ca aperitiv.conservare prezintă pericolul dezvoltării O altă variantâ se obţine amestecândunor germeni foarte periculoşi, cum ar fi legumele tăiate cu puţin untdelemn,Clostridia botulinică ce produce cea mai două ouă fierte, cartofi fierţi şi brânzăputernică toxină şi aceasta ca un reveis rasă sau iaurt.al insuficientei preparări termice a con- — Sos de roşii. Se trec roşiile printr-oservatelor. sită inoxidabilă sau de plastic. Se adau- De aceea, optăm pentru conservarea gă sare după gust şi puţin usturoi ras. Sefructelor şi legumelor prin metode cu amestecă cu iaurt sau cu puţin untde-consum cât mai scăzut de energie calori- lemn.că, cât mai economice şi totodată efi- — Maioneza. Se prepară din douăciente sub aspect terapeutic, respectiv gălbenuşuri de ou, 50 g untdelemn adâu-prin păstrarea în condiţii şi prin metode gat picăturâ cu picătură în timpul frecă-naturale a tot ceea ce biosinteza prin mi- rii, 20 g muştar; se omogenizează ames-nunatul ei mecanism a reuşit sâ producă. tecul bine, în timp ce se adaugă suc de lâmâie sau sare de lămâie şi puţină sare, CÂTEVA PREPARATE RECI Baza de maioneză se amestecă cu le- DIN FRUCTE Şl LEGUME gume de sezon tăiat fin. Dintr-un kg de castraveţi tăiaţi în felii — 1/2 kg mere rase, cu coajă cu tot, subţiri, cu o căpăţână de usturoi ras sauamestecând bine cu coajă de lămâie sau pisat fin, Pătrunjel verde, Cimbru saude portocală rasa şi cu spuma de albuş Busuioc (după gust), amestecat cu puţin
    • Recomandări pentru obţinerea unor preparate din fructe, legume şi seminţe 43untdelemn şi sare, 2 borcane de iaurt sau dităţilor a fost luat de preparatele gătitecu smântână, se obţine o salată gustoasă. din legume şi fructe conservate şi de în perioada de iarnă se pot obţine sa- compoturile cu conservanti. Carnea, aşalate crude foarte gustoase din varză albă cum era utilizată odinioară, proaspatăsau roşie, ridichi negre rase, morcovi, ţe- sau conservată, sub formă naturală, alină, sfeclă rasă, puţin hrean, suc de lă- fost înlocuită de preparatele din carne,mâie, untdelemn, iaurt sau smântână, creându-se adevărate industrii de prelu-după gust. crare. Peştele proaspăt a fost înlocuit de Primăvara se pot obţine salate gustoa- conservele din peşte, iar fâina integrală ase şi din plante riecultivate, din flora fost înlocuită de pâinea albă şi de paste-spontană (frunze tinere de Păpădie, Un- le făinoase.tişor, Măcriş, Leurdă sau Usturoiţă, Cercetările ştiinţifice asupra alimen-urzici foarte tinere) care se prepară cu taţiei şi efectelor ei asupra organismuluimaioneză sau cu salatâ de cartofi fierţi. au demonstrat că o masă obişnuită — Acestea sunt doar câteva exemplifi- formată dintr-o supă, o mâncare cu car-cări de preparate alimentare ce se pot ne şi legume şi o prăjitură — determinâobtine din fructe şi legume. Din partea o creştere rapidă a numărului de leucoci-specială a acestei lucrări, din bogata lite- te faţă de valoarea normală (ccaratură în acest domeniu şi mai ales din 7.000/mm3), astfel încât după 10 minuteimaginaţia şi din arta gospodinelor, se se ajunge la 10.000, iar după 1/2 oră depot naşte sute de reţete culinare având la la prânz la 30.000/mm3. Acest fenomenbază gama largă de materii prime natu- este similar cazurilor de boli infecţioaserale dăruite de natură, de regnul vegetal.Recomandăm cât mai multe produse na- sau inflamatorii. Reacţia de apărare a or-turale, cât mai multe crudităţi! ganismului în urma consumării alimen- telor gătite se numeşte leucocitoză dî~ gestivă. Numărul de leucocite revine la OBSERVATII Şl RECOMAN- normal abia după o oră şi jumătate. Nu DĂRI GENERALE acelaşi lucru se întâmplă în cazul consu- mării unor alimente preparate din legu- Trăim într-o lume din ce în ce mai ci- me şi fructe proaspete, crude, cu structu-vilizată, mai urbanizată, mai mecaniza- ra vie. în acest din urmă caz, numărui detă, care cere adaptarea organismului leucocite rămâne în limitele normale.nostru la noile condiţii de viaţă. Suntem Mai mult, în cazul în care se recurge la oconfruntaţi zi de zi cu un aer amestecat alimentaţie mixtă, cu ahmente gătite şicu gaze de eşapament, cu un cer acope- crudităţi, fie înainte, fie imediat dupărit de norii artificiali ai industriei po- masă, fenomenul de leucocitoză digesti-luante, cu o apă potabilă în care se infil- vă este foarte redus.trează de multe ori prea mult azot saupesticide, cu o viată sedentară, lipsită de Experienţele de laborator au demon-mişcare în aer curat, cu surmenajul pro- strat că, în cazul în care sunt hrănite nu-fesional şi cu stresul. Sub aspect calita- mai cu alimente gătite, animalele de la-tiv, însăşi alimentaţia noastră zilnică a borator se îmbolnăvesc grav şi mor însuferit modificări esenţiale din cauza scurt timp.chimizării excesive, mijloacelor moder- Aceste exemplificări ne atrag atenţiane de combatere a dăunătorilor şi prelu- asupra posibilităţii înlăturării greşelilorcrării artificiale a alimentelor. Locul cru- din alimentatia noastră zilnică piin utili-
    • 44 Pledoarie pentru viaţă lungăzarea în fiecare zi, la fiecare masă, a cât preferă folosirea mai multor tipuri demai multor fructe crude. grăsimi, ţinând însă seama de însumarea Fără îndoială că protidele sunt indis- cantităţii consumate zilnic. Grăsimilepensabile în alimentaţia omului. Nece- obţinute prin presare la rece, cât mai pu-sarul zilnic este de 60-90 g pentru un ţin purificate chimic, sunt superioare ce-adult. Acestea pot fi procurate din ouă, lor obţinute la cald şi ultraralînate prinlapte, produse lactate, carne, peşte, pre- procedee chimice.cum şi din numeroase legume, ca Soia, Despre rolul vitaminelor, enzimelor,Fasolea, Mazărea, Lintea, din fructe şi fitohormonilor, al sărurilor minerale şiseminţe oleaginoase. Cu toate acestea, al microelementelor absolut necesare înprotidele din legume nu au aceeaşi cali- alimentaţia zilnică am vorbit în capitolultate şi acelsşi conţinut în aminoacizi privind aspectele biochimice ale alimen-esenţiali, absolut necesari organismului, taţiei. Cantitatea şi calitatea acestora seprecum cele provenite din carne, ouă, asigură tot prin utilizarea în alimentaţielapte şi produse lactate. Se recomandă a cât mai multor crudităţi.ca minimum 20-30 g din protidele nece- In cadrul recomandărilor generale amsare zilnic să provină din regnul animal. dorit să atragem atenţia asupra faptuluiLipsa de protide animale din alimentaţie că avem la îndemână tot ceea ce ne tre-este la fel de dăunătoare ca şi abuzul de buie pentru o alimentaţie cât mai natura-astfel de protide. lă, pentru a asigura corpului nostru o să- în ceea ce priveşte consumul normal nătate cât mai bună. Ca o concluzie ge-de grăsimi, necesarul zilnic a fost stabi- nerală, putem afirma că esenţial în ali-lit între 40-80 g pe zi. Această cantitate mentaţie este modul în care pregătint şieste de cele mai multe ori depăşită. Se introducem în corpul nostru alimentele.
    • CAPITOLUL IV PRINCIPALELE FRUCTE DIN ALIMENTATIE Pentru fiecare dintre cele mai comune vilele moderne de azi, are proprietăţifructe şi legume utilizate în alimentaţie diuretice şi urolitice remarcabile, hipo-am adoptat o clasificare recunoscută de colesterolemiante, antiseptice intestina-cei mai mulţi autori în acest domeniu. le, decongestive hepatice şi multe altele,După un scurt istoric, în cadrul mono- iar Gutuiul, cultivat în urmă cu mai binegrafiilor prezentate se va descrie compo- de 4 milenii în Babilon şi Persia, este unziţia chimică şi, pe această bază, vor fi excelent remediu antidiareic, în specialformulate indicaţiile terapeutice. pentru copii şi persoanele de vârstă îna- Recomandările de folosire atât în uzul intată.intern cât şi în cel extern au la bază pro-cedee simple de preparare care pot fi in- MĂRULtroduse în orice cămin. MALUS PUMILA MILL. (sinonim Malus domestica Borkh etc.) (FAM. ROSACEAE) GRUPA FRUCTELOR în prezent, genul Malus este ţeprezen- SĂMÂNŢOASE tat prin 28 de specii şi peste 10.000 de Este o grupă foarte unitară din punct soiuri cultivate.de vedere botanic, toate speciile făcând De o mare varietate, cu pieliţă verzuieparte din subfamilia Pomoideae şi a fa- şi aproape transparentă, suav-gălbui saumiliei Rosaceae, având drept prinripal roşu îmbujorate, merele sunt cele maicaracter comun fructul fals de tip poa- populare fructe autohtorie şi cele maimă, un fruct care nu ia naştere doar din larg consumate. La vârsta copilăriei,peretele ovarului, ci din concreşterea printre poveştile cele mai îndrăgite seacestuia cu receptaculul care devine numără şi „Prâslea cel voinic şi merelegros şi cărnos. Din această grupă pre- de aur", iar în colinde ni se urează să în-zentăm două dintre speciile cu cea mai florim ca Mărul, ca Părul... Mitologiamare răspândire la noi, respectiv Mărul greco-romană este foarte bogată în le-şi Părul, alături de Gutui şi din ce îh ce gende în care Mărul joacă un rol de sea-mai puţin cunoscutul Moşmon, cultivat mă (să ne gândim numai la mârul de aurazi doar sporadic. Toate, dar în special pe care Paris 1-a înmânat zeiţei Venus caMărul şi Gutuiul, au importante pro- semn de supremă apreciere a frumuseţiiprietăţi fitoterapeutice. Mărul, acest ei), iar în mitologia scandinavă nu am-pom minunat, prezent lângă casa omu- brozia era hrana zeilor, ci merele. în le-lui, de la locuinţele palustre şi până la genda cea mai dragă elveţienilor, despre
    • 46 Pledoarie pentru viaţă lungăWilhelm Tell ca simbol al dragostei lor că în coaja fructului se află de două oripentru libertate, Mărul joacâ un rol de- mai mult acid pantotenic şi de două oriosebit. mai multă vitamină C decât în pulpă. Mâncarea ceremonialâ a Paştelui RECOMANDĂRI TERAPEUTICEevreiesc includea la desert o combinaţiede mere tocate mărunt, nuci şi stafide pi- Intern. Principalele acţiuni se mani-sate, curmale, scorţişoară, vin şi miere. festă asupra aparatului digestiv. DatorităAceastă hrană ritualică se numeşte cha- acidităţii moderate, merele ajută diges-roset (haroset) şi se pare câ însuşi Iisus tia, provocând prin act reflex o impor-a g^ustat din ea. tantă creştere a secreţiei salivare şi gas- In mitologia română, Mărul este con- trice.siderat pomul vieţii şi exprimă, în cre- Merele consumate cu coajă sunt uşordinţa ţăranilor, dorinţa de rod bogat, de laxative şi absorbante ale toxinelor şibelşug şi perenitate. In unele zone din microorganismelor la nivelul intestinu-ţară, mireasa se joacă pe două mlădiţe de Iui, care sunt înglobate în celuloza şiMăr dulce, pentru ca sarcina căsătoriei pectinele pe care le conţin, care nu suntsă nu fie anevoioasă. Tot dupâ o veche iritante şi care se elimină.tradiţie a locului, se puneau în apă ra- La copii, merele rase curăţate de coa-muri de Măr, care urmau să înflorească jă — alături de morcovi — reprezintă unde Anul Nou, cu care copiii mergeau tratament eficace în diareile acute şi cro-apoi la sorcovit. Acum, sorcovele sunt nice.de hârtie sau de plastic... Acţiunea diuretică a merelor este evi- Pentru importantele şi bine cunoscu- dentă, dar mai importantă este elimina-tele proprietăţi terapeutice pe care le are, rea masivă pe aceastâ cale a aciduluiun dicton, larg râspândit în niai toată Eu- uric, ceea ce le face utile nu numai înropa, spune: „Un măr pe zi, doctorul afecţiunile renale ci şi în diatezele uriceniciodată". (artritism, reumatism, gută). Preventiv şi curativ, ele au acţiune fa- PRINCIPALII CONSTITUENŢI vorabilă în hipertensiunea arterială, ceea Mărul ca fruct conţine, în funcţie de ce, combinat cu proprietatea pe care o ausoi sau varietate, 83-93% apâ. de a micşora concentraţia colesterolului S-au identificat până în prezent zaha- în sânge, justifică recomandarea lor înruri reducătoare (7-16%), celuloză (în ateroscleroză.coajă), zaharoză, pentozane (poligluci- Merele intră în dieta pentru combate-de), lignine, acizi organici liberi şi com- rea obezităţii, iar în gerontologie suntbinaţi, pectine, materii grase, protide, ta- considerate utile în multe dintre neplă-ninuri, săruri de Ca, Na, Fe, K, P şi — în cerile pe care le aduce cu sine vârsta îna-cantităţi mai mici — Si, Al, Mg, Mn, S, intată.Co etc. Autorii elveţieni citează rezultate fa- Aroma este datâ de esterii amilici, vorabile în tratarea diabetului infantilacizii caprionic, formic şi acetic, de ge- prin cură de mere şi tomate.raniol şi aldehida aceticâ. Asupra sistemului nervos au o acţiune Conţinutul în principalele vitamine calmantă, considerându-se că un măreste prezentat în tabelele de la sfârşitul mâncat seara, la cutcare, uşurează som-lucrării. Merele conţin pe lângă vitami- nul.nele A, B, C şi vitamina PP în partea ex- Este cunoscută în medicina popularăternă a fructului. De remarcat este faptul utilizarea merelor pentru efectele lor
    • Principalele fructe din alimentaţie 47asupra afecţiunilor pectorale, favorizând 230-300 g orez fiert pe zi şi mere (dupăeiiminarea secreţiilor bronşice. gust). într-o a doua fază, se introduc pu- Extern. Medicina populară recoman- ţin câte puţin legume, carne, peşte, car-dă aplicaţii calde de fructe fierte, în du- tofi şi puţină pâine fără sare.reri de urechi. Ofetul de mere şi miere. După Elena Pe plăgi atone se aplică fie mere rase Niţă Ibrian, rezumativ se prepară astfel:şi fierte în sucui lor, fie suc cu ulei în merele din soiurile de toamnă se spală,părţi egale. se strivesc în piua de lemn sau se rad Tot în medicina populară se consideră prin răzătoare inox. Peste acest terci pusutilă aplicarea de tărâţe bine umectate cu într-un vas potrivit se adaugă 5 1 apă la 4decoct de mere concentrat şi cald în zona kg terci şi, pentru fiecare litru de apâ,splinei, contra inflamaţiilor acesteia. 140 g miere. Se poate pune, pentru a Cosmetică. Sucul merelor ajută la to- grăbi fermentaţia, 1/2 kg drojdie de vinnifierea ţesuturilor, masându-se uşor din struguri hibrizi, nestropiţi (parteaobrajii, sânul, abdomenul. groasă lichidâ ce rămâne după tragerea MOD DE ÎNTREBUINŢARE vinului). Borcanul sau vasul de lut în care s-a Merele pot fi folosite ca atare, în cure preparat această combinaţie se ţine lade lungă durată, mergându-se până la 1 temperatura camerei (20-30°C) neastu-kg/zi, la bătrâni şi bolnavi putându-se danumai sucul. Pentru obezitate se reco- pat, doar legat la gură cu un tifon, pentrumandă „zile de mere", în care să se con- a nu intra musculiţele. Se ţine la loc în-sume câte 1 kg de mere pe zi, fâră ali- tunecos. Prima fază de fermentare du-mente. rează 10-12 zile, perioadă în care se amestecă de 2-3 ori pe zi cu o lopăţică Decocturi din mere uscate şi bine mă- de lemn.runţite, o lingură la o cană, luându-se3-5 căni pe zi îndulcite. Sucul obţinut după fermentaţie se Mere rase, contra diareilor la copii strecoară prin tifon dublu. Se pune în-(1/2 kg-1 kg pe zi, la cele 5 mese). tr-un vas cu gura largă şi se mai adaugă Decoct dintr-un măr tăiat în bucăţele pentru fiecare litru de suc 50 g miere.în 1/2 1 apă, fiert la foc încet până se re- Pentru a doua fază a fermentaţiei, deduce la jumătate; se îndulceşte şi se bea asemenea aerobă, se leagă gura borcanu-seara înainte de culcare. lui tot cu tifon şi se păstrează la căldură. Sirop Iaxativ şi pectoral, îndeosebi După 40-60 zile oţetul este gata.pntru copii, din suc de mere şi zahăr în Se trage după limpezire, cu furtunul,pârţi egale; se fierbe la foc încet până la în sticle care, astupate bine sau ceruite,consistenţă siropoasă, luându-se câte 2 se păstrează la rece.linguri înainte de fiecare masă. Se consumă la salate, sosuri sau dife- In hipertensiune, edeme cardiorenale, rite preparate culinare.ateroscleroză, colesterolemie, prein-farct, se recomandă de unii autori cura PĂRULlui Kempner, care duce la scăderea seve- PYRUS COMMUNIS L.ră a colesterolului sangvin, reducerea (FAM. ROSACEAE)valorii tensiunii arteriale, reducerea ede- Având ca origine Părul sălbatic, Pă-melor, merele având un rol important. rul de cultură are o veche istorie, fiindîntr-o primâ fază (1-3 luni), o adevărată cultivat în special în Asia Centrală din„fază de atac", se consumă numai vremuri străvechi. S-a răspândit treptat
    • 48 Pledoârie pentru viaţă lungăspre vest, iar în Evul Mediu era deja pre- Infuzia din flori are proprietăţi antiin-zent şi în Europa. Deşi înrudit cu Mă- flamatorii recomandate de asemenea înrul, digestibiiitatea şi valoarea terapeu- cistite.tică a perelor este mai redusă. MOD DE iNTREBUINŢARE PRINCIPALII CONSTITUENŢI Consumate ca atare (mai puţin reco- Perele conţin, în funcţie de soi, între mandate însă celor cu digestia difteilă,82-85% apă, hidraţi de carbon (zaharuri cu tractul digestiv iritat, cu hemoroizi,—- n.n.) 10-13%, protide 0,5%, dintre din cauza celulelor pietroase sau sclerei-zaharuri — în special levuloză (8%), ce- delor din pulpă).luloză, pectine, tanin, săruri de Ca, Na, Suc, 2—3 pahare pe zi, înainte deK, Fe, P şi cantităţi mai mici de S, Cl, mese.Zn, Fe, Cu, Mn, I, As. Conţinutul în vi- Decoct din 40-50 g pere uscate („poa-tamine este redus: cca 5 mg% vitamina me") Ia un litru de apă.C, vitamina A 50 mg%, vitamina B2 70 Cidrul de pere are acţiune diuretică şimg%, vitamina B6 0,25 mg% şi vitami- uşor laxativă.na PP în cantităţi reduse. Observaţie. Frunzele de Păr, pe lângă taninuri, conţin arbutozid, la fel ca frun- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE zele de Merişor. Ele au proprietăţi diu- Acţiunea laxativă, similară cu cea a retice, dezinfectante, antiinflamatore,merelor cu coajă, este marcantă. La fel uşor sedative, favorizând dizolvarea cal-ca şi merele, perele au acţiune diuretică culilor renali. Prin creşterea diurezei,şi urolitică, împiedicând depunerea ura- urina devine clară, iar micţiunile frec-ţilor şi favorizând eliminarea lor. Pe vente în prostatite se diminuează. Frun-această acţiune se bazează recomanda- zele de Păr sunt indicate ca adjuvant înrea curelor de pere în afecţiuni urinare, cistite, în litiaza renală şi în general înîn litiaza urinară, precum şi în reuma- afecţiunile renale, vezicale şi ale prosta-tism, gută şi artritism. Tot datorită acţiu- tei. Se utilizează sub formă de infuzienii diuretice, perele au acţiune depurati- preparată din 100 g frunze proaspete sauvă, iar conţinutul ridicat în levuloză le 25 g frunze uscate la 1 litru de apă. Infu-recomandă şi diabeticilor. zia astfel obţinută se bea în cursul unei Atât scoarţa Părului cât şi frunzele şi zile.florile sunt utilizate în medicina empiri- în trecut, în medicina tradiţională,că. Astfel, scoarţa are proprietăţi astrin- scoarţa de Păr era recomandată pentrugente, antidiareice (datorită taninurilor) proprietăţile ei astringente şi febrifuge.şi febrifuge. Substanţele active pe carele conţine scoarţa au acţiune hemostati- GUTUIULcă locală, datorită tot taninurilor care CYDONIA OBLONGA MILL.precipită proteineie, contractă capilarele (FAM. ROSACEAE)şi diminuează secreţiile. Gutuiul, originar din insula Creta şi Frunzele, în special cele ale Pârului Asia de Sud-Vest, era foarte răspândit însălbatic, au proprietăţi antiseptice în ca- jurul anticului Sidon, oraş înfloritor alzul căilor urinare, similare cu cele ale Feniciei, de Ia care, de altfel, îşi trage şiMerişorului (Vaccinium vitis-idaea), iî- denumirea genului (de la cuvântul gre-ind recomandate sub formă de infuzie în cesc Kydon, numele vechi al oraşului decistite, prostatită, infecţii urinare. azi Canea de pe insula Creta, nume folo-
    • principalele fructe din alimentaţie 49 sit şi de Hippocrate). în Grecia antică, gite, faringite, amigdalite, stomatite, în gutuile erau considerate fructele zeiţei tratamentul hemoroizilor, eczemelor, ar- Venus, tinerele căsătorite trebuind să surilor etc. guste din ele înainte de a păşi pragul ca- Seminţele sunt recomandate şi ca ad- merei nupţiale, pentru a pune căsnicia juvante în calmarea iritaţiilor pielii şi ale sub protecţia frumoasei zeiţe. Gutuiul sânilor, ca şi în tratarea crăpăturilor mâi- se cultiva cu 4000 ani în urmă. nilor, a degerăturilor, în eczeme, arsuri, Gutuiul are două varietăţi: var. mali- conjunctivite, hemoroizi inflamatorii.formis (Mill.) (C.K. Schneid.) şi var. Cosmetică. Seminţele de gutui se ci-pyriformis (Kirchn.) şi mai multe soiuri tează pentru hidratarea tenurilor uscate de cultură: Angers, Lescowatz, Constan- şi curăţarea celor pătate. tinopol, Bereţchi, „De Vrania". MOD DE ÎNTREBUINŢARE Se utilizează, în scopuri medicinale, atât pulpa cât şi seminţele. Consumul fructelor ca atare sau al unor produse obţinute din acestea (suc, PRINCIPALII CONSTITUENŢI sirop, jeleu) şi ca mâncare preparată sub Gutuile conţin 70-72% apâ, 7-8% za- formă de diferite feluri culinare.haruri, 0,5% protide, acizi organici, ta- Decoctul are o acţiune mai marcantă.nin, pectine, cantităţi mici de grăsimi, Se prepară dintr-o gutuie mare, rasă, la 1săruri minerale de Fe, Ca, P, K, Cu, Mg, litru de apă; se lasă să fiarbă până ce li-S etc, vitaminele A, B, C şi PP. Semin- chidul se reduce la jumătate, cantitateaţcle conţin 20% substanţe mucilaginoase care se bea în cursul unei zile, îndulcităşi amigdalină. cu 50 g zahăr. Acest decoct se utilizează RECOMANDĂRI TERAPEUTICE şi extern pentru gargarisme. Intern. Graţie taninului, pulpa fiructu- Infuzie pectorală din seminţe, o lingu-lui are proprietăţi astringente puternice, riţă la o cană, câte două căni pe zi.gutuile fiind indicate ca antidiareice, Macerat la rece din o linguriţă de se-mai ales în diareile celor debilitaţi, ale minţe la o cană timp de 2-4 ore, pentruconvalescenţilor, copiilor şi vârstnicilor, loţiuni sau comprese contra iritaţiilordeoarece acţiunea taninului este atenua- pielii şi în cosmetică.tă de cea emolientă datorita mucilagiilor. Observaţie. Frunzele, bogate în tanin,De asemenea, se recomandă ca antihe- sunt foarte eficiente, ca antidiareice, submoragice în hemoptizii, hemoroizi, he- formă de infuzie cu 1-2 linguriţe la omoragii uterine. cană, bându-se 2 căni pe zi. împreună cu Uşoara lor aciditate le face utile în frunzele de Mur sau Zmeur şi cu fructedispepsiile atonice (aşa-zisul „stomac de măceşe, se obţine un ceai alimentarleneş"), iar în consum prelungit, în insu- foarte plăcut la gust.ficienţa hepatică. Gutuile se recomandă şi ca antivomi- MOŞMONULtiv în vomismente cronice. MESPILUS GERMANICA L. (FAM. ROSACEAE) Seminţele, puternic emoliente, suntrecomandate ca remediu pectoral în Moşmonul este un arbust sau arboretuse, bronşită, răguşeală. de 1,5-3 m sau chiar mai înalt, cu frun- Extern. Proprietăţile astringente com- ze alterne, scurt peţiolate, alungit elipti-binate cu cele emoliente justifică utiliza- ce, lungi de 5-8 cm şi late de ^,5-5 Cm, rca lor sub formă de^gargarisme în larin- cu marginea întreagă, fin dirijată spre
    • 50 Pledoarie pentru viaţă lungăvârf. Fiorile sunt solidare, cu diametrul Observaţie. Frunzele, la rândul lorde 3-4 cm, având petale albe. Fructele puternic astringente, se utilizează subau receptaculul extern cărnos, asemă- formă de decoct (2 linguri la o cană),nându-se cu cele de Măceş, dar mai pentu gargarisme şi spălături bucale, înmari (2-3 cm în diametru), cu sepale afte şi inflamaţii ale gâtului.persistente şi după maturizare. Creştesubspontan pe coaste însorite, stâncării, GRUPA FRUCTELORtufişuri, de la şes până la munte. Cultivat astăzi cu totul sporadic, Moş- SÂMBUROASEmonul a fost bine cunoscut în Antichita- Este o grupă foarte omogenă, cuprin-te, Iulius Cezar aducându-1 în Italia după zând specii din familia Rosaceae, subfa-vestita sa campanie din Galia. La noi în milia Prunoideae, caracterizate prinţară este semnalat la Deva, Hunedoara, fruct cărnos tip drupă, endocarpul lor fi-Craiova, Piteşti, laşi etc. ind lemnos, alcătuit din sclereide (celule PRINCIPALII CONSTITUENŢI pietroase). Acest endocarp constituie sâmburele care protejează în interior să- Cu un procent mai scăzut în apă mânţa. Din această grupă fac parte Pru-(70-74%), fructul conţine substanţe nul, Cireşul, Vişinul, Caisul, Piersiculazotate, grâsimi (0,44%), tanin (în fruc- şi Migdalul, acesta din urmă constituindtele uscate până la 12%), mucilagii, acid o excepţie prin aceea că mezocarpul estecitric, malic şi tartric, vitaminele C şi B, pielos şi nu cărnos ca la celelalte, iar lazaharuri, proteine, săruri minerale, celu- maturitate se desface. Această grupă deloză etc. fructe este mai răspândită în ţara noas- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE tră, ocupând peste 60% din suprafaţa cultivată cu pomi fructiferi. Fructul, puternic astringent, are acţiu-ne antidiareică, cu efecte chiar în diare- Prin conţinutul lor în glucide (ccaea dizenterică şi enteritele rebele, având 15%), fructele sâmburoase au o ridicatădublu efect, respectiv stagnarea scaune- valoare nutritivă, iar datorită conţinutu-lor diareice şi fortificarea mucoasei in- lui ridicat în apă şi potasiu sunt diureti-testinale. ce. Celuloza şi acizii organici le impri- mă proprietăţi laxative, iar prin sărurile Are proprietăţi diuretice, cu elimina- minerale şi vitamine — în special vita-rea de uraţi, fiind un adjuvant util în li- mina A şi riboflavina (vitamina B2) —tiaza urică, gută şi reumatism. sunt mineralizante şi vitaminizante. Empiric, în tratamentul paludismuluişi litiazei renale, în special decoctul din Consumate în stare proaspătă, dar mairădăcină. ales sub fomă de compoturi, dulceaţă, gem, marmeladă, în timpul iernii, ele MOD DE ÎNTREBUINŢARE constituie desertul ideal al fiecărei mese. Consumate ca atare sau în compot;pentru a avea efect, trebuie consumată PRUNULcirca o cană de compot. PRUNUS DOMESTICA L Sirop pentru regularizarea tranzitului (FAM. ROSACEAE)intestinal, din 1 kg fructe, 800 g zahăr Atât de puţin pretenţiosul Prun, origi-sau mai bine miere şi 500 ml apă; se nar din Persia şi Caucazul de Est, a fostfierbe 1 oră, la foc mic. Se bea diminea- adus în Europa de către romani. In ţaraţa câte un pahar. noastră şi-a găsit o a doua patrie, fiind
    • Principalele fructe din alimentaţie 51pomul fructifer cu cea mai mare ponde- matorii ale ficatului. în medicina popula-re. Având valoare nutritivă ridicată, el ră se recomandă şi în inflamaţiile splinei.are şi proprietăţi terapeutice recunoscute Cosmetică. Se pot folosi sub formă deîncă din Antichitate. Pliniu cel Bătrân la- mască pentru tenurile grase, cu porii di-udâ proprietăţile laxativc alc Prunului, lataţi.iar prunele uscate erau recomandate de MOD DE ÎNTREBUINŢAREdiferiţi autori din Grecia antică. Mai târ-ziu, aceste fructe se bucurau de mare fai- Consumate ca atare, în special dimi-mă în prescripţiile Şcolii din Salerno neaţa sau la începutul mesei (8-20 bucăţi(sec. XI-XII), pătrunzând până în Far- sunt suficiente pentru efectul laxativ).macopeea Engleză, ca medicament, în Decoct din prune uscate: în cazul in-secolul al XVIII-lea. flamaţiilor splinei se recomandă să se Jean-Baptiste Poquelin, cunoscut sub bea dimineaţa lichidul, iar fructele dinpseudonimul literar Moliere, face aluzie decoct să se consume seara.la prune într-una din operele sale, „Bol- Infuzia obţinută dintr-o prună şi onavul închipuit" (1673). smochină la 100 ml apă, administrată zilnic copiilor uşor irascibili. Asocierea La noi se cultivă peste 10 varietâţi de cu smochinele este benefică şi în cazulPrun. Aproape că nu există casă în me- constipaţiilor, deoarece smochinele suntdiul rural care să nu aibă un prun sau emoliente şi se evită iritarea tractului in-doi, majoritatea lor, însă, cultivându-se testinal. Se poate face o infuzie cu pruneîn livezi. Pe lângă fructele gustoase pe şi smochine, lâsându-se apoi la maceratcare le dă, Prunul este şi un bun fixator 10-12 ore.al solurilor în pantă, al tercnurilor alune-coase, împiedicând spâlarea coastelor şi Pentru combaterea constipaţiei se re- comandă maceratul obţinut la rece dinfenomenul de eroziune. cca 200 g prune uscate (nu afumate), ţi- PRINCIPALII CONSTITUENŢI nute în apă 3-4 ore. Se iau seara. Prunele proaspete, coapte, conţin cca Suc de prune, câte un pahar înaine de80% apă, 14-15% hidraţi de carbon, mese.0,6% protide, săruri minerale (Na, K, Mască cosmetică astringentă cu 5-6Ca, P, Fe, Mg, Mn), dintre care predomi- prune zdrobite care se lasă 20 minute penă potasiul (210 mg%), acizi organici, faţă.mucilagii, vitamiuelc A, Bl, B2 etc. în etnoiatrie (medicina populară) se Valoarea nutritivă energetică a prune- foloseşte ţuica cu tărie alcoolică ridicatălor în stare proaspătă este de 58-62 kcal pentru „plămădeli", respectiv pentrula 100 g pulpă, iar în stare uscată de 249 macerarea unor plante medicinale, o for-kcal. mă populară a tincturilor. Se utilizează şi intern, dar mai ales extern, pentru fric- RECOMANDÂRITERAPEUTICE ţionări. Intern nu se recomandă în ulcer Intern. Au proprietăţi diuretice,. sti- şi hepatite.mulentc ale sistemului nervos, laxative, Observaţii. Frunzele de Prun au şi eledecongestive hepatice şi dezintoxicante. proprietăţi diuretice şi laxative ca şi Se recomandă în special în constipaţi- fructele, fiind în plus febrifuge şi vermi-ile cronice, atât proaspete cât şi uscate, fuge (contra oxiurilor şi limbricilor). Seînmuiate în apă. Sunt un bun laxativ şi folosesc empiric sub formă de decoctpentru cei care suferă de hemoroizi, dar (fierbere 10-15 minute), o lingură lanu şi de colită. Ameliorează stările infla- cană.
    • 52 Pledoarie pentru viaţă lungă CIREŞUL, VIŞINUL tritism, ateroscleroză (contracarând de- CERASUS AVIUM (L) MNCH. punerea colesterolului). (sinonim Prunus cerasus Se mai recomandă consumul în litiază var. avium L. — Cireş); ca şi în hepatitele cronice sau în sechele- C. VULGARIS MILL le de hepatită (deoarece ajută la regene- (sin. Prunus cerasus L — Vlşin) rarea parenchimului hepatic), iar în ge- (FAM. ROSACEAE) rontologie sunt considerate printre fruc- Originare din Asia Mică. Pliniu cel tele cu efectele cele mai salutare în întâr-Bătrân afirmă că au fost aduse în Euro- zierea fenomenelor de îmbătrânire.pa de către Luculus, vestitul gurmand al îndeosebi cireşele sunt sedative şi to-Romei antice, după victoria sa asupra lui nice pentru sistemul nervos.Mitridate, regele Pontului. Despre Cireş Extern. Se folosesc sub formă deşi Vişin exista referiri şi în operele lui comprese, deoarece au uşoare proprie-Teofrast. Cireşul are la noi 3 varietăţi tăţi antimigrenoase.principale şi peste 25 soiuri cultivate, iar Cosmetică. Uşor astringente şi tonice,Vişinul 2 subspecii, numeroase forme şi redau elasticitatea pielii.peste 15 soiuri de cultură. MOD DE ÎNTREBUINŢARE PRINCIPALII CONSTITUENŢI Consumate ca atare, făcându-se cure în obezitate şi artritism, consumându-se Cireşele şi vişinele au până la 90% fie o anumită cantitate în fiecare zi, fieapă. Dintre zaharuri, conţin în special le- rezervându-li-se în exclusivitate o zi pevuloză, ceea ce face posibilâ folosirea sâptămână.lor şi în alimentaţia diabeticilor (în spe- Suc — utilizat în special în hepatite.cial vişinele). Infuzie de cireşe uscate (1 lingură la o Sunt bogate în săruri de Na, K, Ca, P, cană).Mg, Fe, conţin, de asemenea, clor, sulf şi Aplicaţii de fructe zdrobite pe frunte,microelemente ca Zn, Cu, Mn, Co etc. cu rol antimigrenos, precum şi pe obrajiSunt mai bogate în vitamina A şi conţin şi pe gât, pentru a reda elasticitatea pielii.mici cantităţi de vitamina Bl, B2, niacin Observaţie. Au proprietăţi medicinaleşi vitamina C. Cireşele dulci conţin recunoscute pedunculii sau codiţele13-14% hidraţi de carbon şi au o valoa- („Stipites Cerasorum"); ele constituie unre energetică de 57 kcal la 100 g fructe. diuretic de bază al „farmaciei naturii" datorită conţinutului de săruri de pota- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE siu, flavonoide, taninuri, catechinice. în Intern. Uşor acide, sunt un adjuvant medicina populară se mai foloseşte şiutilizat în colitele de fermentaţie. De cleiul scoairţei, ca antitusiv.asemenea, se întrebuinţează ca hipoten-soare; prin aportul lor caloric redus, ca şi MIGDALULprin efectul uşor laxativ, se recomandă PRUNUS DULCIS (MILL) D.A. WEBB.în obezitate. AMYGDALUS COMMUNIS L Acţiunea diuretică este destul de mar- (FAM. ROSACEAE)cantă, însoţită de una de purificare a or- Migdalele reprezintă una dintre aceleganismului de substanţele de dezasimi- seminţe la care proprietăţile nutritive selaţie („acţiune depurativă"), fiind reco- împletesc cu cele terapeutice. O roman-mandate în afecţiuni renale, inclusiv li- tică legendă din mitologia greacă poves-tiază, precum şi în gută, reumatism, ar- teşte că frumoasa Phyllis a murit de du-
    • Principalele fructe din alimentaţie 53rere deoarece a fost părăsită de către De- în secolul al Xl-lea Migdalul figuramofon, fiul lui Teseu şi a fost transfor- în lista speciilor cultivate în grădinilemată într-un Migdal. Când infidelul, cu- medicinale ale Iui Carol cel Mare. înprins de remuşcări a venit plângând, îm- Evul Mediu şi mai târziu, Migdalul re-brăţişând pomul, acesta s-a acoperit în- prezenta obiectul unui comerţ activ.tr-o clipă cu acele tlori frumoase roz, pe De la Migdal se folosesc seminţelecare le cunoaştem. (sâmburii), atât de la varietateja dulce, Dar înainte de această legendă, Mig- cât şi de la cea amară. Numai varietateadaiul era cunoscut în Siria, Persia, în dulce este comestibilă. Cea amară areAsia Centrală până în Turchestan, unde însă proprietăţi terapeutice.creştea spontan. A fost maturizat sau s-a PRINCIPALII CONSTITUENpsălbăticit în China, India, în ţările medi- Seminţele proaspete conţin până lateraneene. Este cultivat în Europa Cen- 88% apă, iar cele uscate numai 4,5%. Eletrală şi în America. Medicii şi învăţaţii conţin cca 18% protide, 54-55% grăsimiAntichităţii (Teofrast, Porcius Cato, Co- formate din 75% acid oleic, fermenţi,lumella şi Scribonius Largus) au reco- 16% hidraţi de carbon, acizi organici, să-mandat Migdalul în multe afecţiuni. ruri de potasiu (833 mg%), calciu (250 Medicii arabi îl recomandau tot ca mg%), fosfor (455 mg%), fier (4,1medicament, pe baza unuia dintre pre- mg%), vitamina A (20 |Jg%), vitaminaceptele lor care spunea că un medica- Bl (0,20 ug%), B2 (0,60 jxg%), niacinment trebuie să fie plăcut la gust. (4,2 mg%) şi cantităţi mici (1 mg%) vita- Numele Migdalului este pomenit şi mina C. Conţine şi o enzimă (emulsina).în Vechiul Testament. In timpul celor pa- în continuare vom prezenta pe scurttruzeci de ani de peregrinări, evreii s-au rezultatele unor cercetări relativ recente,simţit descurajaţi şi au vrut să se întoar- puţin cunoscute cititorilor, în legăturâ cucă din drum. S-au plâns conducătorilor una dintre cele mai comune nitrilozide,lor. Moise, cel care îi călăuzea prin de- anume amigdalina, care se găseşte în se-şert, s-a rugat pentru îndrumare şi a fost minţele unor fructe, în special ale mere-îndemnat de Dumnezeu să ceară fiecărei lor, caiselor, cireşelor, migdalelor, pru-familii câte un toiag cu numele capului nelor, piersicilor, nectarinelor etc.familiei cioplit pe el. Pe toiagul casei lui Din fructele seminţelor menţionateLevi, Moise a scris numele fratelui său, s-au izolat compuşi netoxici, hidrosolu-Aaron. Toate toiegele au fost aduse în bili, care conţin nitrilozida sau vitamina B17.cortul cel mare (numit tabernacol), iar a Lipsa din alimentaţie a acestui factordoua zi, când Moise a intrat acolo, toia- poate duce la tulburări fiziologice şi, da-gul lui Aaron încolţise. Era plin de mu- torită acestui fapt, a primit statutul de vi-guri, flori şi migdale coapte. tamină. în ebraica veche, cuvântul „migdajă" în procesele metabolice, nitrilozidulînseamnă „darul lui Dumnezeu". (amigdalina) este hidrolizat în hidrocia- Migdalul este primul copac din Ţara namidă, benzaldehidă sau acetonă şi za-Sfântă care înfloreşte ca semn al vieţii hăr.reînnoite şi al deşteptării naturii. Chiar şi Hidrocianamida formată este detoxi-în zilele noastre, evreii mai aduc crengi ficată de către enzima rodanază în mole-cu muguri de migdal în sinagogă, la ma- cule de tiocianaţi netoxici. Benzaldehidarile sărbători religioase. formată în prezenţa oxigenului este oxi-
    • 54 Pledoarie pentru viaţă iungădată imediat în acid benzoic, de aseme- Până vor ajunge şi la noi aceste pro-nea netoxic. duse denumite Laetril sau Letril, putem înainte de-a considera posibila acţiu- beneficia în alimentaţia noastră de bine-ne de modelare antineoplazică a vitami- facerile amigdalinei. Preventiv, doza zil-nei B17, trebuie să menţionăm faptul că nică de 250-500 mg se poate asigura dinacidul benzoic este antiseptic şi antiin- 6-8 sâmburi de migdale sau caise şi dinflamator. Nu de mult timp, în multe ţări, 20-25 sâmburi de cireşe sau mere.pentru bolile reumatismale au fost utili- Valoarea energetică este apreciată lazaţi produşi de adiţie orto-hidroxizi ai 615 kcal la 100 g seminţe uscate.acidului benzoic. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE După numeroase cercetări s-a ajuns Ia în prezent, în terapeutică, migdaleleconcluzia câ prezenţa vitaminei B17 în joacă un rol mai important decât în tre-alimentaţie calmează durerile reumatice cut. Rolul major rămâne în alimentaţie şişi reduce temporal hipertensiunea. în ca- în cosmetică, dar nu numai după cele re-zul în care considerăm boala canceroasă latate la subcapitolul „Principalii consti-ca o dereglare metabolică, se pune între- tuenţi".barea dacă una dintre cauze n-ar fi şi de- Intern. Migdalele se recomandă în ul-ficienţa în vitamine, în special în vitami- cerul gastric şi în gastrite hiperacide,na_B17. deoarece, pe de o parte, uleiul gras for- în această direcţie sunt semnificative mează o peliculă de protecţie pe perete-cercetările omului de ştiinţă american le stomacului, iar pe de altă parte, proti-Dr. Dean Burk de la departamentul de dele tamponează acidul clorhidric, neu-citochimie al Institutului Naţional de tralizând aciditatea excesivă. în acelaşiCancer din Washington, după părerea timp, migdalele reduc secreţia de pepsi-căriiia vitamina B17 este o vitamină în- nâ şi stimulează peristaltismul intestinal.tr-adevăr antineoplazică. Durerile şi arsurile gastrice (senzaţia de Considerăm totuşi necesară o preciza- „pirozis") se reduc simţitor după consu-re: până în prezent nu există un medica- marea seminţelor de migdal. Tot asuprament specific, sigur în boala canceroasă. aparatului digestiv au şi o acţiune anti-Această precizare o considerăm cu atât septică intestinală remarcabilă, fiind ast-mai importantă cu cât în publicaţiile fel utiJizate în colitele de fermentaţie.săptămânale de nespecialitate se face re- Sunt, de asemenea, uşor laxative şi anti-clamă unor „medicamente anticanceroa- catarale.se" preparate din plante (Spânz, Mărul Datorită acţiunii antispasmodice şi delupului — Aristolochia sp., Tătăneasă calmare a tusei, ele constituie un foarteetc), care au produs grave intoxicaţii. agreabil remediu pectoral, fiind indicatePlantele cu substanţe citotoxice ucid în chiar şi în tusea convulsivă. Ca anticata-primul rând celulele sănătoase sau so- rale, au efect favorabil în laringite.matice, iar apoi pe cele canceroase. Acţiunea anticatarală se manifestă şiDupă ultimele cercetări, speciile men- în inflamaţiile aparatului genito-urinar;ţionate accelerează dezvoltarea celulelor au şi proprietăţi antilitiazice.canceroase, sunt nu numai citotoxice, Prin compoziţia lor chimică foartedar şi hepatotoxice, mutagene etc. complexă sunt tonice şi reconstituante Cu toate controversele ştiinţifice, în generale (inclusiv ale sistemului nervos)prezent există produse autorizate pe şi remineralizante, putând fi consumatebază de amigdalină sau vitamina B17. ca adjuvante în tuberculoză.
    • Principalele fructe din aiimentaţie 55 Deoarece au un conţinut redus de glu- Chinei, din Manciuria până în Caucazcide, migdalele pot fi consumate de dia- Este cultivat în Europa şi America.betici. PRINCIPALII CONSTITUENŢI Extern. Prin acţiunea emolientă şi tro-fică asupra ţesuturilor se recomandă în Fructele proaspete conţin cca 85%eczeme, arsuri sau crăpături ale pielii. apă, 0,8% protide, grăsimi, 10-13% le- Cosmetică. „Laptele" de migdale con- vuloză şi glucoză, un tip de carotenoide,stituie un preparat foarte indicat pentru săruri de Na, K (250 mg%), Ca, P, Fe,catifetarea şi hidratarea pielii. iar ca microelemente: cobalt, fîer, brom, magneziu, vitamina A în cantităţi apre- MOD DE ÎNTREBUINŢARE ciabile (250 mg%), vitamina Bl, B2, Decocţia pectorală din coajă cu 50 g la niacin şi cca 8 mg% vitamina C.litrul de apă, fîartă 20 minute; se beau Proaspete, au o valoare energetică depână la 4 căni pe zi, în mai multe reprize. 49-50 kcal la 100 g fructe, iar în stare Sâmburi zdrobiţi, câte 10-15 de 2 ori uscată de 306 kcal.pe zi, folosiţi ca preparat antiulceros. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Şi mai efîcace contra ulcerului este un Intern. Recomandările terapeutice seamestec din 30 sâmburi de migdale bazeazâ în special pe faptul că este undulci, o lingură lapte şi o linguriţă smân- fruct foarte nutritiv, cu aport mare de vi-tână (reţetă din medicina populară). tamine şi foarte digestibil. Este reco- Sirop, care se preparâ din 500 g sâm- mandat pentru dispeptici, convalescenţi,buri dulci, 150 g sâmburi amari, 125 ml anemici (fiind un regenerator al ţesuturi-apă şi 750 g miere. Acestea se freacă lor, mai ales al celui nervos, îndeosebi înpână se obţine o pastă care se fierbe la anemii consecutive datorate unor hemo-baia de apă cu 1,5 1 apă rece şi 2,5 kg za- ragii).hăr. Se poate aromatiza cu esenţă de por- Fiind şi tonice nervine, caisele pot fitocale. Se păstrează la frigider. consumate prioritar în astenii, stări de- „Laptele" de migdale, întrebuinţat în presive, nevroze şi insomnii.uz extern, inclusiv în cosmetică, se pre- Actiunea asupra tranzitului intestinalpară din 100 g migdale lăsate în apă câ- este paradoxală; astfel, în timp ce fructe-teva ore, pentru a li se umfla pieliţa, care le proaspete sunt astringente, antidiarei-să poată fi apoi curăţată. Se zdrobesc cu ce, cele uscate sunt uşor raxative.puţină apă rece, se amestecă cu sirop din Cosmetică. Caisele constituie un toni- 100 g zahăr la 2 1 apă şi se utilizează, ca fiant al tenului normal.atare. MOD DE ÎNTREBUINŢARE CAISUL Consumate ca atare sau ca suc, com- PRUNUS ARMENIACA L. pot, fructe uscate. ARMENIACA— VULGARIS LAM. în cosmetică, măşti cu caise zdrobite (FAM. ROSACEAE) sau loţionări cu suc. Originar din China, Caisul are fructefoarte nutritive, parfumate, bogate în vi- PIERSICULtamine. Proprietăţile medicinale sunt re- PERSICA VULQARIS MILLduse. (FAM. ROSACEAE) Are o mare arie de răspândire, înce- Piersicul a fost adus în Imperiul Ro-pând din Asia Centrală până în nordul man din Persia, de unde îi vine şi denu-
    • 56 Pledoarie pentru viaţă lungămirea latină, însă aceasta n-a fost decât o asemenea, proprietăţi diuretice, utile înhaltă pe drumul răspândirii sale, origi- nefrite.nea trebuind s-o căutăm în China, cu Cu flori şi frunze de piersic se poatepeste 4 milenii în urmă. Fructele sunt face un dublu tratament contra oxiurilor,foarte digestibile, însă proprietăţile me- intern sub formă de infuzie, extern —dicinale sunt modeste. spălături sau cataplasme. Florile au în plus proprietăţi sedative, fiind foarte uti- PRINCIPALII CONSTITUENŢI le pentru copiii cu stări de nervozitate, Proaspete, au 85-89% apă. Fructele precum şi proprietăţi antispastice, putân-conţin numai 0,7% protide, 10% hidraţi du-se folosi pentru calmarea tusei spasti-de carbon, acizi organici, săruri minera- ce. Se fac infuzii cu flori (se pot obţinele: Na, K (200 mg%), Ca, P, Fe, I, vita- foarte uşor, strângându-le pe cele avorta-mina A, B l , B2, niacină şi cca 9 mg% te, care se scutură abundent imediat dupăvitamina C. Uleiul volatil, obţinut prin începerea înfloririi), frunze sau în ames-distilare, conţine esteri, linalol şi acizi: tec, cu 1-1 1/2 linguri la o cană de apăacetic, formic, caprilic, aldehide, cadi- sau lapte; se iau 2-3 căni pe zi.nen etc. Pentru copii se recomandă şi un sirop RECOMANDĂRI T E R A P E U T I C E foarte parfumat din infuzie concentrată de flori şi fructe (100 g Ia litru), cu o Intern. Datorită digestibilităţii ridica- greutate egală de zahăr sau mai bine dete a pulpei, piersicile facilitează digestia, miere; se fierbe pe foc mic până la con-uşurând la maximum travaliul muscula- sistenţa siropoasă. Se iau 20-30 g pe zi.turii aparatului digestiv, recomandân-du-se persoanelor în vârstă, debile, dis-peptice. Fierte sunt mai bine tolerate. GRUPA ARBUŞTILOR Stimulând secreţia glandelor digesti- Şl PLANTELOR IERBOASEve, piersicile sunt stimulent stomahic. FRUCTIFEREEle sunt şi uşor laxative, însă mai accen-tuat diuretice şi depurative, fiind reco- Reprezintă o grupare eterogenă dinmandate în dieta celor cu litiază urinară, punct de vedere botanic, având ca ele-gutâ, reumatism. mente comune aspectul de arbust sau Cosmetică. Piersicile pot constitui şi ierbaceu, precum şi fructele (sau pseu-ele un remediu pentru curăţirea tenului. dofructele) cărnoase. Din această cate- gorie fac parte specii ale căror fructe, pe MOD DE ÎNTREBUINŢARE lângă valoarea lor nutritivă, au şi o im- Consumate ca atare, sub formă de suc portanţă terapeutică. Dar nu numai fruc-şi compot. tele, ci şi alte părţi de plantă, în special Măşti cosmetice din frunze zdrobite. frunzele, conţin substanţe active cu apli- Observaţii. Importanţă medicinală cabilitate în tratamentul unor afecţiunimult mai ridicată decât a fructelor o au metabolice. Unele specii sunt considera-frunzele şi florile, care prezintă şi avan- te medicinale şi fac obiectul unor cerce-tajul unei arome foarte plăcute; ele sunt tări fitoterapeutice chiaf în zilele noas-foarte uşor de suportat, îndeosebi de că- tre. In cadrul acestei grupe vor fi descri-tre copii. Din păcate, sunt prea puţin cu- se: Coacăzul negru, Coacăzul roşu şinoscute şi utilizate în prezent. Ambele Agrişul (Fam. Saxifragaceae), Măce-sunt un laxativ uşor, fiind complet neiri- şul, Porumbarul, Murul, Zmeurul,tante în constipaţiile celor mici. Au, de Fragul şi Căpşunul (Fam. Rosaceae),
    • Principalele fructe din alimentaţie 57 Cătina (Fam. Elaeagnaceae), Afinul particular, deoarece această vitamină (Fam. Ericaceae) şi Socul (Fam. Capri- este foarte stabilă, probabil datorită unorfoliaceae). inhibitori ai oxidazelor, coacăzele mani- festă un efect tonic general, în special în COACĂZULNEGRU mărirea rezistenţei organismului la pro- RIBES NIGRUM L cesele infecţioase, de asemenea, în sti- (FAM. SAXIFRAGACEAE) mularea formării globulelor roşii, în Arbust montan, sporadic în flora creşterea ponderală, în creşterea oaselorspontană, dar cultivat din ce în ce mai la copii. Prin toate acestea, fructele demult în grădină sau pe suprafeţe com- Coacăz sunt foarte utile pentru cei doipacte, Coacazul este cunoscut de mult poli ai vieţii, fiind preconizate în ali-pentru proprietăţile terapeutice ale fruc- mentaţia copiilor ca şi a vârstnicilor, ad-telor sale. Aşa se explică faptul că fran- juvante de preţ pentru gerontologie. Secezul Beaumont i-a închinat în anul recomandă şi în perioada de convales-1757 un voluminos „Tratat despre coa- cenţă. Efectul tonic se manifestă şi asu-căz", în care scria: „Cu greu se pot găsi pra sistemului nervos, constituind un re-alte remedii cu efecte atât de marcante şi mediu adjuvant în surmenajul intelectu-pentru un număr atât de mare de boli al, în astenie.precum Coacăzul". Cercetări recente Datorită rutozidului solubil, ele joacăi-au confirmat şi fundamentat din punct un rol important în prevenirea acciden-de vedere fitochimic şi farmacodinamic telor vasculare.utilizările terapeutice. Pigmenţii antocianici duc la mărirea acuităţii vizuale, coacăzele fiind foarte PRINCIPALII CONSTITUENŢI utile pentru lucrătorii în subteran, avia- Coacăzele negre conţin 87-88% apă. tori, scafandri etc. IAcizii organici specifici fructelor sunt Diureza crescută produsă de coacăzepână la 3%, iar protidele 1,3%. Conţin este însoţită de o eliminare rilasivă de 12% hidraţi de carbon şi săruri de Na (2 acid uric, recomandându-se pentrumg%), K (300 mg%), Ca (45 mg%), P aceasta în afecţiuni renale şi cu deosebi-(40 mg%), Fe (4,3 mg%), Zn (3,5 re în litiaza urinară, precum şi în gută şimg%), vitamina A, care se află în fructe- reumatism.le coapte în proporţie de 23 mg%, canti- Proprietăţile lor pectorale le fac utiletăţi mici de vitamina Bl, B2, B6 şi PP, în tuse de diverse etiolegii, răguşeală,vitamina C în cantităţi apreciabile (cca angină. Faptul că sunt şi sudorifice face200 mg%). 100 g fructe proaspete conţin din coacăze un remediu în afecţiuni fe-56 kcal, din care se resorb sub formă brile şi în eliminarea toxinelor.energetică 89%. Coacăzele negre suntbogate în pigmenţi antocianici şi flavo- MOD DE ÎNTREBUINŢAREnozide. Consumate ca fructe proaspete, ca Fructele mai conţin taninuri, rutozid, atare, suc.antociani, betacaroten, microelemente Infuzie din fructe uscate, 1-2 linguriţeetc. la o cană cu apă; se beau 2-3 căni pe zi. Sirop (în special ca pectoral) din 250 RECOMANDĂRI TERAPEUTICE g fructe la 1 1 apă, fiert până scade la ju- Intern. Coacăzele au un conţinut re- mătate; se strecoară, se adaugă o cantita-marcabil în vitamina C (de circa 3 4 ori — te egală de zahâr sau miere şi se fierbemai mult decât lămâile). în mod cu totul din nou până scade la jumătate. Se ia
    • 58 Pledoarie pentru viaţă lungăcâte o linguriţă la două ore. Siropul de răspunsurile sistemului imunitar, sclero-coacăze preparat din suc de coacăze ne- za multiplă, alcoolismul, atopiile etc.gre obţinut prin presare şi suprasaturatcu zahăr sau miere se păstrează timp de AGRIŞUL Şl COACĂZUL ROŞUun an, când nu pierde decât 15% din vi- RIBES UVA-CRISPA L.tamina C. După doi ani, pierderea vita- (R. GROSSULARIA L.)*minei C este de 70%. ET RIBBS RUBRUM L. Cidrul de coacăze, câte 100 ml înain- (FAM. SAXIFRAGACEAE)**te de mesele principale. Nu se va admi- Ambele specii se întâlnesc sporadic înnistra la copii. flora spontană a ţării uoastre, în păduri, Observafii. Frunzele de Coacăz con- tufişuri, lacuri stâncoase, din regiuneaţin taninuri, rutozid, vitamina C, ulei vo- de munte până în cea subalpină. Se cul-latil (0,26%) şi sunt o materie primă me- tivă sub numeroase forme şi varietăţidicinală importantă. Ele constituie unul pentru fructele lor, care se consumă subdintre remediile „farmaciei naturii" în formă de compot, în speciai Agrişul, iarhipertensiune şi ateroscleroză, datorită sub formă de dulceaţă, siropuri, marme-acţiunii hipotensive. Proprietăţile diure- ladă, Coacăzul roşu.tice sunt dublate de cele de eliminaremasivă a acidului uric şi uraţilor, fiind PRINCIPALII CONSTTUENŢ1adjuvante importante în litiaza urică, re- Fructele ambelor specii contin întreumatism, artritism. Se recomandă cure 88-93% apă. Agrişele contin 0,80% pro-de lungâ durată, de până la 6 luni, sub tide, 0,80% acizi malic, citric şi tartricformă de infuzii cu 2 linguriţe la cană, (cca 1,5%), substanţe grase (0,65%), za-bându-se 3 căni pe zi, între mese. haruri, celuloză, vitamina C (26—43 în seminţele de Coacăz negru se află mg%), vitaminele A şi B1, săruri de K,unul dintre cei mai importanţi acizi graşi Ca, Fe, P, Mg, Zn, Cu.esenţiali, acidul gama-linolenic (A.G.L.) Coacăzele roşii contin 1,1% protide,în proporţie de 19% din totalul de acizi acizi malic, citric şi tartric (până la 2%),graşi. hidraţi de carbon (9%), substanţe mine- Acizii graşi esenţiali scad presiunea rale sub formă de săruri de Na (1 mg%),sangvină, iar A.G.L. inhibă agregarea K (230 mg%), Ca (30 mg%), P (25plachetară. Efectul imediat următor: ri- mg%), Fe (0,1%), vitamina A (6 g%),dicarea nivelului prostaglandinelor din mici cantităţi de vitamina B1 şi B2 şi ccaseria 1 formate din A.G.L., având ca ur- 35 mg% vitamina C.mare o dilatare vasculară periferică. Consumate ca fructe proaspete, coa-Cantităţi mici de A.G.L. au dat rezultate căzele roşii conţin 44 kcal energie la 100bune în tratamentul anginei, spasmelor g fructe, din care se resorb în organismvasculare, în afecţiunile coronariene şi 91 %, iar agrişele 43 kcal, din care se re-în tratarea sindromului Raynaud. sorb 89%. Printre potenţialele utilizări cliniceale A.G.L. se numără în special urmă- RECOMANDĂRI TERAPEUTICEtoarele afecţiuni: diabetul, tulburările ci- Fructele ambelor specii, fiind acide,clului menstrual, stările inflamatorii, luate înainte de masă sunt tonic-aperiti- * fn Franţa, Agrişul se cultivă din sec. al XIII-I i. Este răspândit în Europa, Asia, Africa de Nord, înAmerica de Nord şi Centrală. ** Răspândit în Europa şi Asia. In Europa, se cul i; aproape în toate ţările.
    • Principalele fructe din alimentaţie 59ve, iar după masă stomahice, în atonii 10%), calciu (211,8 mg%), fosfor (194,4digestive; sunt totodată uşor laxative şi mg%), magneziu (186,1 mg%), potasiuremineralizante. Ca şi coacăzele negre, (165 mg%), sodiu — mult mai puţinproduc diureză cu eliminare de acid uric (2,80 mg%), fier (13,84 mg%), vitamineşi uraţi, fiind recomandate în inflamaţii liposolubile: A (până la 380 mg%), Eale căilor urinare, litiaze, hidropizie, ar- (16 mg%), F (8 mg%), D (20 mg%); vi-tritism, reumatism, gută. tamine hidrosolubile, a căror cantitate Fructele ambelor specii sunt „depura- variază în funcţie de perioada recoltăriitive" prin diureză. fructelor (între 360-2.500 mg%): C, P, Se recomandă ca stimulent al funcţiei K şi aproape toate vitaminele din com-hepatice. plexul B. Conţine 18 amino-acizi, dintre care majoritatea esenţiali. MOD DE ÎNTREBUINŢARE Pe drept cuvânt, fructele proaspete şi Consumate ca atare. produsele liofilizate din Cătină pot fi Suc 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize. considerate adevărate suplimente nutri- Agrişele, sub formă de compot, supe ţionale, care conţin multivitamine, mul-sau garnitură cu sosuri albe. timinerale şi substanţe probiotice. Coacăzele roşii, sub formă de dulcea- Uleiul de Cătină albă conţine 80-ţă şi sirop, sunt recomandate pentru 90%. acizi numeroşi graşi esenţiali dintreaportul de vitamine, în special iarna şi care: oleic, Iinoleic, linolenic (în semin-primăvara. ţe), pantotenic, palmitoleic, heptadeca- noic, erucic (în proporţie de 1-1,5, chiar CĂTINA ALBĂ până la 3%). Mai conţine acizii succinic, HIPPOPHAE RHAMNOIDES L. malic, maleic, ascorbic etc, alfa şi beta (FAM. ELAEAGNACEAE) caroten, licopen, criptoxantină, zeaxanti- La sfârşitul verii şi până toamna târ- nă, fitofluină, kantophilă etc.ziu, călătorul poate desluşi pe povârni- Frunzele şi scoarţa de Cătină albăşurile Văii Prahova, Teleajenului şi Tro- conţin cantităţi apreciabile de ritosterolituşului, pe dealurile Buzăului şi practic şi tocoferol.în tot lanţul subcarpatic, ba chiar şi în Prin tehnologii speciale, cum este înDeltă, ciorchinii portocalii ai Cătinei, ţara noastrâ cea practicată de Hofigal, searbust ţepos care are şi proprietatea de a pot obţine din Cătină produse care con-fixa terenurile în pantă. Datorită valorii ţin în cantităţi mari substanţe active, cudeosebite a fructelor, acestea au fâcut o stabilitate bună.obiectul a numeroase cercetări originaleromâneşti şi străine, Cătina fiind toto- RECOMANDĂRI TERAPEUTICEdată introdusă în cultură şi ameliorată în Fructele constituie în primul rând omulte ţări (USA, Germania etc.) polivitamină naturală, cu efecte în toate afecţiunile provocate de carenţa unor vi- PRINCIPALil CONSTITUENŢI tamine, dar şi cu recomandări deosebite Fructele de Cătină albă conţin pentru convalescenţi, în stări de slăbiciu-80-85% apă, zaharuri, în special mono- ne, tonifiante pentru copii şi persoane înzaharide (0,05-0,50%), acizi organici vârstă. Mai ales în anotimpul rece, când(1,5-4,1%), pectină (0,14-0,50%), poli- sursele de vitamina C sunt mai reduse,fenoli şi substanţe taninoase (1,80%), ceaiul de Câtină este foarte bine venit,celuloză (0,90%), proteine (1,20%), ulei putând fi folosit în fiecare zi ca un ceaigras (8,0-12%), beta-caroten (3,5- alimentar, aceasta datorită savoarei deo-
    • 60 Pledoarie pentru viaţă lungăsebite a fructelor, iar băut rece, în timpul MOD DE INTREBUINŢAREverii, are un efect răcoritor evident, tăind Infuzie din 1 2 linguriţe la o cană cu —setea datorită gustului acrişor. apă, 2-3 căni pe zi. Asocierea cu niăce- Foarte importante sunt efectele pe care şe este benefică, deoarece rezultă o infu-le imprimă flavonele asupra aparatului zie care poate fi servită la micul dejuncirculator. Acestea măresc forţa de con- sau seara, ca un ceai alimentar cu efectetracţie a miocardului, probabil datorită tonice şi reconstituante utile.unei mai bune circulaţii coronariene şi Cidrul, care are o discretă aromă deîmbunătăţirii generale a metabolismului. ananas, se prepară din 200 g fructe des-îndeosebi quercetina antreneazâ o vaso- hidratate peste care se toarnă 5 litri deconstricţie şi o diminuare a permeabilită- apă fiartă şi răcită, adăugându-se 1,5 kgţii capilare, ceea ce explică efectele ei în zahăr sau miere şi 20-25 g drojdie. Setratarea maladiilor hemoragice, ca de ex. lasă 15-20 zile într-un borcan acoperitpurpurele. Vasoconstriţia este urmată de cu tifon, agitându-se din timp în timp,o vasodilatare la nivel renal, mărind diu- după care se decantează şi se trage la sti-reza, fructele fiind utile în insuficienţa cle. Fiind totuşi o băutură alcoolică, serenală şi în edeme. Adăugându-se şi va consuma cu moderaţie, iar adminis-efectul hipotensor, se ajunge la o acţiune trarea ei la copii este exclusă.complexă, tonifiantă asupra aparatului Gem, marmeladă, compoturi din fruc-circulator, diferită de cea a digitalicelor te proaspete.sau a cofeinei, fiind utile în insuficienţe Nu neglijaţi nici produsele fabricatecardiace uşoare sau chiar în forme mai de vechea şi tânăra noastră industrie deavansate, însoţind medicaţia de bază, ca produse naturale.antiagregant plachetar, antitumoral, anti-inflamator, antioxidant, antispastic, cole- MĂCEŞULretic, diuretic şi antihipotensiv. ROSA CANINA L. S-a preconizat, relativ recent, utiliza- (FAM. ROSACEAE)rea produselor care conţin kamphaerol Spinosul Măceş este capul de serie alîn tratamentele limfoamelor, radiculitei, marii familii al Rosaceelor, chiar denu-fiind antagoniste serotoninei, inhibitor mirea ştiinţifică venind tot de la o utili-al creşterii tumorelor şi trofice ale mu- zare niedicinală, însă cu totul neaştepta-coasei uterine. tă, „cânina" însemnând în latină „câi- în corelaţie cu compoziţia chimică nese", aceasta pentru că în Antichitate seprezentată a Cătinei albe, fâră a exage- considera a fi un remediu eficace contrara putem spune că în special fructele şi turbării! Măceşele reprezintă din punctuleiul reprezintă nu numai o polivitami- de vedere botanic fructe false, fructelenă naturală, dar şi o sursă de microele- adevărate fiind acele mici achene păroa-mente şi substanţe probiotice. în opinia se din interior, cărora popular !i se spu-noastră, valenţele terapeutice ale produ- ne îndeobşte „seminţe". Cunoscute şiselor pe bază de Cătină nu sunt decât utilizate încă din Antichitate, mâceşeleoarecum „pe la mijloc" de-a fi complet deţin câteva „recorduri absolute" în lu-elucidate şi aplicate în fitoterapie. mea fructelor. Astfel, ele conţin de 4-16 Se mai citează efectele ceaiului de ori mai multă vitamină C, de pildă, decâtCătină ca antidiareic, antireumatismal, citricele, adevărate „etaloane" în acestdar în special „depurativ", în urticarii şi domeniu, iar faţă de alte fructe indigeneîn diferite dermatoze. raportul este şi mai mare, întrecând de
    • Principalele fructe din alimentaţie 6180-100 de ori cireşele şi vişineie, de cca caţiile de specialitate din Statele Unite120 de ori piersicile şi caisele şi aproape ale Americii, din Germania etc.de 200 de ori merele, perele, prunele şi Am propus introducerea în cultură apepenii. în ceea ce priveşte vitamina A, acestei specii în zonele submontane şimăceşele, de asemenea, nu au egal, de- montane ale ţării. Este suficient să men-păşind de 2 ori caisele (considerate a ft ţionăm că doar printr-o tehnologie simplâceie mai bogate în aceastâ vitamină), de — uscare, în condiţii adecvate, pulveriza-10 ori afmele (şi ele bogate) şi de peste re şi tabletare — se poate obţine uşor cea20 de ori merele. mai bogatâ sursâ de bioflavonoide, ceea ce este complet diferit de vitamina C sin- PRINCIPALII CONSTITUENŢI tetică pe care o înghiţim zilnic. Pseudofructele de măceş conţin0,20-0,80 g% vitamina C. Unele specii RECOMANDĂRI TERAPEUTICEsau variaţii de cultură conţin 2-5 g % vi- Compoziţia chimică explică convin-tamina C. Ele conţin şi acid dehidroas- gător utilizarea principală a măceşelorcorbic, 2,50-6,50 mg % vitamina A şi ca un excelent tonic-vitaminizant, reco-mici cantităţi de vitamina B1 şi B2, vita- mandat mai ales pentru convalescenţi şimina P şi vitamina K, acid nicotinic, copii, în cazurile de avitaminoze.acid citric şi malic, zahăr invertit, tani- De fapt, intrând mai în profunzime,nuri, flavonoizi, ulei gras, ulei volatil şi prin sistemul redox format din cuplul desăruri minerulc. Seminţele (de fapt, fruc- acizi ascorbic şi dehidroascorbic, eletele) conţin vitamina E, ulei gras (cca contribuie la procesele intime de oxido- 10%), ulei volatil, lecitină, zaharuri. reducere şi respiraţie celulară. Cu privire la conţinutul în vitamina C Datorită conţinutului în vitamina P,al pseudofructelor de Măceş din ţara măceşele au un rol în permeabilitatea şinoastră, arbustul reprezentat prin cel pu- elasticitatea capilarelor, acţionând pen-ţin 45 de specii şi peste 500 de varietăţi tru normalizarea circulatiei periferice,şi forme a constituit obiectul unui studiu fiind utile, spre exemplu, în purpure.desfaşurat de-a lungul a cel puţin 6 ani. în ce priveşte aparatul digestiv, rnăce- Cu această ocazie, am descoperit spe- şele sunt indicate în stările iritative alecia „Campion mondiai" în ceea ce pri- intestinului (catar intestinal), în colite şiveşte maximumul existent de vitamina C în afecţiuni hepatice.în natură. Este vorba de specia Rosapen- Achenele, popular „seminţele", suntdulina L. (sinonim cu Rosa alpina /,.), un diuretic deosebit de eficace, reco-care creşte în tot lanţul Carpaţilor noştri mandat în curele de lungă durată, deoa-la diferite altitudini, între 600-800 m rece nu sunt iritante. După unii autori,până la 2000 m, în căldarea Iezărului efectul ar fi atât de marcant încât ar duceMare a Cindrelului din Munţii Cibinului. chiar la eliminarea calculilor renali. Numai pulpa fructului este considera- în pulpa uscată a pseudofructelor de tă un bun vermifug.Rosa pendulina am găsit, prin diferitemetode de analiză (indometrice, cu di- MOD DE ÎNTREBUINŢAREclorindofenol etc), un conţinut de 9 g % Infuzie sau decocţie scurtă, 2 linguri(9.000 mg%) de acid ascorbic. de pulpă mărunţită la jumătate litru de Această descoperire a fost publicată apă, cantitate care se bea în cujrsul uneiîn Comunicările Academiei Române zile. Este foarte utilă asocierea cu fructe (1956) şi a fost recenzată în toate publi- de Câtină.
    • 62 Pledoarie pentru viaţă lungă Pulpă mărunţită şi amestecată cu mie- ce, negre-albăstrui, astringente, care sere în părţi egale. Se iau 2-3 linguriţe di- păstrează pe arbust şi peste iarnă.mineaţa pe stomacul gol, în cure de PRINCIPAUI CONSTITUENŢI8-10 zile, ca vermifug. Sirop din 250 g pulpă de măceşe peste Florile de Porumbar conţin flavo-care se pun 1,5 litri apă în clocot, lăsân- noizi, acizi organici, quercitină, kem-du-se la macerat 12 ore, după care se fil- pherol, săruri de potasiu şi magneziu,trează şi se adaugă 500 g zahăr. Se fier- numeroase microelemente şi glicozide.be până ce capătă consistenţa specifică Fructele conţin zaharuri, acizi orga-siropului. nici, antocianină, prunicianidină, polife- Cidru din 500-600 g pulpă de măceşe noli, gumi-rezine, taninuri, vitamina C,care se pune la fermentat în 10 litri apă; săruri de calciu şi magneziu etc.se adaugă 2,8 kg zahăr, 2 lămâi rase (dacă RECOMANDĂRI T E R A P E U T I C Ese doreşte un gust amărui se poate adau- Porumbele sunt astringente puternicega şi coajă rasă), 30-40 g drojdie. Se ţine în diareea însoţită de dureri şi spasme,la temperatura camerei A-6 săptămâni în- simptome pe care medicamentele uzualetr-un borcan acoperit, astfel încât să se au tendinţa de a le agrava, precum şi înpoată degaja bioxidul de carbon rezultat colitele de fermentaţie.din fermentaţie. în primele 2 săptămâni Fructele au de asemenea proprietăţise amestecă la fiecare 2 zile, în caz con- tonice stomahice, sedative, în diatezetrar trecându-se la fermentaţie acetică urice, datorită eliminării acidului uric(„oţeţire"). La încheierea fermentaţiei se (uremie, gută, artritism), precum şi înlasă să se limpezească, apoi se trage cu dischinezii biliare. Florile au acţiune la-furtunul în sticle. Maximum 2 păhărele xativă şi diuretică.de 100 ml pe zi pot constitui doza consi- Mustul proaspăt, datorită proprietăţi-derată medicinală, depăşirea ei având de- lor antihemoragice conferite de bogăţiasigur efecte inverse, ţinând seama totuşi de tanin, opreşte sângerările nazalecâ este o băuturâ hidroalcoolică. (epistaxis). Decoct diuretic din achene („semin-ţe"), cu 1-2 linguriţe la o cană, putân- MOO DE ÎNTREBUINŢAREdu-se bea până la 3-4 căni pe zi. Decoct din o lingură la o cană, 2 căni pe zi. PORUMBARUL Suc — cu care se fac tamponări ale PRUNUS SPINOSA L mucoasei nazale. (FAM. ROSACEAE) Sub formă de compot, sirop, gem, Primăvara, prin tufârişuri, pe coline pastă. Se industrializează sub formă desau în viroage, la marginea pădurilor, a marmeladă.căilor ferate, de la câmpie şi până la mun- Observaţie. Florile de Porumbarte, se întinde podoaba florilor arbuştilor (Flores Pruni spinosi) sunt uşor laxati-de Poruhibar, purtând numele de Spino- ve, sedative, diuretice, depurative, fiindsa, din cauza ramurilor transformate în recomandate în special copiilor cu irita-ghimpi putemici. Foarte rezistent la ger, bilitate crescută dublată de constipaţie,este unul din puţinele exemple în care recomandându-se, de asemenea, şi caflorile apar înaintea frunzelor. Toamna ra- uşor hipotensiv, sub formă de infuzie cumurile se umplu de fructe cărnoase, sferi- 1-1 1/2 linguriţe la cană, 2-3 câni pe zi.
    • Principalele fructe din alimentaţie 63 ZMEURUL Uşor acide, cu proprietăti sudorifice, RUBUS IDAEUS L. fructele sunt utile în afecţiuni febrile. (FAM. ROSACEAE) Aciditatea uşoară le face să fie recoman- Arbust fm-ghimpos în partea inferioa- date pentru dispeptici.râ, foarte mult întâlnit în flora spontană Zmeura este şi uşor laxativă, precumdin ţara noastră, îndeosebi în tăieturile şi diuretică, cu eliminare de uraţi, adju-de păduri din zona de deal şi de munte, vantă în afecţiunile renale, reumatism,introdus sporadic şi în cultură. Zmeurul gută, astenie şi afecţiuni cardiace, pul-este cunoscut pentru proprietăţile sale monare şi renale.nutritive încă din timpurile palustre ale MOD DE ÎNTREBUINŢAREomului primitiv, lângă locuinţele căruia Sub formă de fructe crude.s-au găsit mari cantităţi de seminţe. Este Sirop din suc şi o cantitate egală de za-răspândit în zona subarctică şi rece tem- hăr; se fierb până la consistenţa dorită.perată din emisfera nordică (Europa,Asia, America de Nord). Se cultivă din Siropul cu calităţi superioare şi cu aromăsecolui al XlV-lea, de când s-au obţinut plăcută, naturală, se prepară din suculnumeroase forme şi varietăţi cu fructe proaspăt de zmeură obţinut prin presaregalbene, albe, negre sau roşu aprins, şi suprasaturat cu zahăr sau mai bine cufoarte mari, parfumat. Astăzi se cunosc miere (75%). Se conservă bine şi 2 ani.peste 40 de soiuri de cultură. Observaţii. Frunzele au proprietăti medicinale recunoscute (Folium Rubi PRINCIPALII CONSTITUENŢI idaei), utilizate ca infuzie simplă sau în Fructele de Zmeur conţin 85-86% amestecuri, având proprietăti astringenteapă, 4,5-10 g% zaharuri, acizi organici şi dezinfectante, recomandându-se în(1-2,3 g%), pectine (0,5-2,8 g%), protei- diaree, hiperaciditate (micşorâW acidita-ne (1,2 g%), potasiu (127 mg%), fosfor tea gastrică) şi în alte afecţiuni digestive.(45 mg%>), calciu (27,3 mg%), magneziu(24 mg%>), mangan (15 mg%), sodiu (3,5 MURULmg%), zinc (3 mg%), cupru (1 mg%), RUBUS FRUTICOSUS Lfier (0,6 mg%), acid carbonic (25 mg%). (FAM. ROSACEAE)Conţinutul în vitamine este: vitamina C Sub denumirea de Rubus Fruticosus(30 mg%), Bl (0,02 mg%), B2 (0,03 L. în prezent sunt cunoscuti mai mulţimg%), provitamina A, vitaminele D şi P taxoni, dintre care mai, importanţi suntîn cantitaţi mici şi substanţe tanante. Rubus candicans Whe., Rubus sulcatus Frunzele conţin cca 10% tanin, sub- Vest, Rubus tomentosus Borkh.stanţe de natură flavonicâ, vitamina C Este un binecunoscut şi răspândit ar-(800 mg%), substanţe minerale şi micro- bust din regiunile deluroase, de la mar-elemente. ginea pădurilor, rărişuri, până în zona Ca valoare energetică, 40 kcal la 100 superioară.g fructe. *r PRINCIPALII CONSTITUENŢI RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Murele conţin cca 84% apă, 1,2% Zmeura reprezintă un fruct tonic pen- protide, 1% acizi organici (izocitric, ma-tru astenici şi copiii în creştere. In trecut lic), 9% hidraţi de carbon (zaharuriera mult întrebuinţată ca sirop în farma- 3,48% până la 6%), săruri de Na (3%),cii, pentru corectarea gusturilor neplăcu- K (190 mg%), Ca (30 mg%), Fe (0,9te ale unor medicamente. mg%), vitamina A (45 mg%), cantităţi
    • 64 Pledoarie pentru viaţă lungâmici de vitamina Bl şi B2 (0,04 mg%), proprietăţi diuretice şi litotropice, iarniacină şi vitamina C (25-40 mg%). Linne, părintele sistematicii, care s-a Sub aspect energetic, murele au o va- vindecat cu ele de o gută rebelă, le-a de-loare de 48 kcal la 100 g. numit la rândul său „o binefacere dum- Frunzele de Mur conţin taninuri, nezeiască".acizi organici (malic, lactoizocitric, suc- Căpşunile au o compoziţie chimică şicinic şi oxalic), peptide, substanţe colo- proprietăţi medicinale asemănătoare curante, flavonoide, inozitol, vitamina C. frăguţele de pădure. Fraga şi căpşuna nu sunt fructe propriu-zise, ele rezultând RECOMANDĂRI TERAPEUTICE din îngroşarea receptaculului floral care Datorită conţinutului mai ridicat în ta- devine cărnos şi include numeroasenin, cu calităţi astringente, murele sunt achene mici numite nucule.utilizate în diaree şi răguşeală. La noi, în nordul ţării, există varietăţi MOD DE iNTREBUINŢARE de căpşuni care dau 2 recolte pe an, pri- Consumate ca atare, crude. măvara şi toamna. Sirop obţinut dintr-un kg de suc (din PRINCIPALII CONSTITUENŢIfructe zdrobite şi lăsate, pentru sucul lor, Fraga şi câpşuna conţin cca 89% apă.24 de ore), la care se adaugă 900 g zahăr Conţinutul în protide este relativ redussau 1,2 kg miere; se fierbe până la con- (0,8%), la fel ca şi cel în hidraţi de car-sistenţa siropoasă. bon (7%); în schimb, conţinutul în săruri Se utilizează şi extern, în gargarisme. de potasiu este destul de ridicat (140 Observaţii. Frunzele de mur fac parte mg%), iar în fosfor este de 30 mg%. So-din nomenclatorul plantelor medicinale diul este prezent în cantităţi mici (2{Folium Rubi Fruticosi), cu efect tonic, mg%), calciul 25 mg%, iar Fe 0,9 mg%;dar mai ales astringent, atât pentru uz in- substanţele uleioase sunt în cantitate detern, cât şi pentru uz extern. 0,150 g%, iar acidul salicilic este pre- Infuzia de frunze de Mur (o linguriţă zent în mici cantităţi (0,01 g/kg), la fella cană) este indicată în gastroenterite. ca şi microelementele (sulf, siliciu, iod,enterocolite, în congestiile de hemo- brom). Conţinutul în vitamina C este înroizi, menoragii, metroragii şi în infecţii proporţie de 60-80 mg%.pulmonare. Fraga şi căpşuna mai conţin vitamine- Pentru uzul extern se folosesc, tot sub le Al.Bl, B2 (0,05 mg%). între zaha-formă de infuzie, 2 linguri frunze la 200 ruri predomină levuloza (cca 5%), ceeaml apă, în amigdalite şi în angină, sub ce permite consumarea lor şi de cătreformă de gargarâ. diabetici. Mugurii şi rădăcinile se folosesc mairar, tot ca astringente. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Intern. Indicaţiile vechilor medici şi FRAGUL Şl CĂPŞUNUL naturalişti şi-au păstrat valabilitatea şi FFtAGARIA VESCA L; astăzi, fragile şi căpşunile fiind diuretice FRAGARIA MOSCHATA DUCH active, cu eliminare de acid uric; ele se (FAM. ROSACEAE) recomandă în curele pentru afecţiunile Apreciat încă din Antichitate la ro- renale (inclusiv litiaze), artritism, reu-mani, Fragul a fost studiat de marii me- matism, cu un accent în plus pentrudici-naturalişti ai secolelor XVII-XVIII, gută. Efectul diuretic favorizează elimi-Lobelius şi Boerhaave, care i-au atribuit narea toxinelor şi le face utile în trata-
    • Principalele fructe din alimentaţie 65 mentul eczemelor şi al afecţiunilor der- Măşti cosmetice cu câpşuni zdrobite, matologice. amestecate cu albuş de ou pentru tenul Asupra aparatului digestiv, acţiunea gras şi cu smântână pentru tenul uscat. este multiplă: uşor laxativă, de combate- Lapte nutritiv din suc de c&pşuni cu re a oxiurilor şi cu efect favorabil în aceeaşi cantitate de lapte. afecţiunile hepatice, inclusiv în litiaza Observaţii. Frunzele de Frag şi de biliară. Căpşun fac parte şi ele din nomenclato- Proprietăţile hipotensive le fac în ace- rul plantelor medicinale (Folium Fraga- laşi timp utile în ateroscleroză şi, în riae). Frunzele conţin tanin elagic plus. prin efectele lor diuretic-depurati- (12-15%), fragarol, cvercitrinâ, citrol, ve contribuie la eliminarea excesului de săruri minerale, zaharuri, urme de ulei colesterol. volatil şi vitamina C. Ele reprezintă un Datorită bogă(iei în săruri minerale produs antidiareic şi diuretic foarte efi- (cu deosebire de fier) ca şi datorită valo- cient, cu proprietăţi dezinfectante ale rii nutritive mari, se recomandă caşecti- câilor urinare. Se utilizează sub formă cilor şi, în tuberculoză, ca tonic şi remi- de infuzie 1-2 linguriţe frunze uscate şi neralizant. mărunţite la 200 ml apă. Se beau 2-3 Fragile şi căpşunile pot fi folosite şi căni pe zi. împreună cu frunzele de de către diabetici în cure de primâvară, Zmeur, constituie un bun ceai alimentar până Ia 300 g zilnic. de fiecare zi. Pentru nediabetici, se recomandă cure de căpşuni 1-2 kg/zi, timp de 7-14 zile, AFINUL în special pentru cei care suferă de con- VACCINIUM MYBTILLUS L. stipaţie cronicâ, reumatism articular, (FAM. ERICACEAE) gută sau nefrite, litiază urinară şi biliară. Arbust răspândit pe suprafeţe întinse Se vor evita de către indivizii care sufe- (afinişuri) în zona montană din ţara ră de alergie la câpşuni şi fragi, deoare- noastră, introdus experimental şi în cul- ce declanşează puternice reacţii alergtce tură. La limita atât de apropiată între însoţite de urticarie. Se pare că alergia la „medicament" şi „aliment", afinele re- aceste fructe se datoreazâ unei deficien- prezintă un bun exemplu, ele fiind şi ve- ţe a mucoasei intestinale care devine ritabile produse fitomedicinale (Fructus permeabilă pentru unele protide existen- Myrtilli), cunoscute încă din Antichitate te în pulpa pseudofructului. şi, în acelaşi timp, şi alimente. Dioscori- Cosmetică. Şi căpşunile se numără de este primul care le-a indicat contra printre fructele cele mai utilizate pentru dizenteriei, deşi proprietăţile lor antidia- măşti de frumuseţe, pentru diverse te- reice se cunoşteau cu mult timp înainte. nuri. PRINCIPALII CONSTITUENŢI MOD DE iNTREBUINŢARE Fructele de Afln contin cca 86% apă. Consumate ca atare, putându-se face Continutul în protide este relativ redus cure cu 300-500 g pânâ la 1,5 kg pe zi, (0,6%), iar acizii organici sunt în pro- de preferinţă dimineaţa. în cazul oxiu- portie de cca 1%, dintre care acidul ci- riazei se mănâncă 500 g dimineaţa pe tric cca 0,9%, iar acidul benzoic, tartric stomacul gol, fărâ a se mai consuma alt- şi malic între 0,05-0,15%. Contin cca ceva până la prânz. 13% hidraţi de carbon, săruri de K (65 Sirop. mg%), Ca (10 mg%), Na (l mg%), P (10i
    • 66 Pledoarie pentru viaţă lungămg%) şi Fe (0,7%), taninuri, pectine şi borat şi un produs farmaceutic pe aceas-pectoze, o substanţă colorantă, mirtilina tă bază.şi antocianozide, care joacă rolul de vi- Nu este de neglijat nici acţiunea anti-tamina P. Conţinutul în provitamina A helmintică a fructelor de Afin şi în spe-este în jur de 20 mg%, în vitaminele Bl cial în oxiuriază. Fiind complet inofensi-şi B2 şi în niacină între 0,02-0,04 mg% ve, se administrează în special copiilor,fiecare, iar vitamina C este clar repre- timp de 3 zile consecutiv, perioadă în carezentată (cca 15 mg%). Vitamina E exis- nu se consumă nici un alt aliment, celtă în cantitâţi mici. Ca săruri minerale, mult 100 g lapte zilnic sau apă la cerereconţin K (50 mg%), calciu (10 mg%), (în cazul tratamentului cu fructe uscate).fosfor, sulf, magneziu, mangan, fier (1 Atât asupra tubului digestiv cât şi asu-mg%). pra aparatului respirator, afinele au o ac- Puterea energeticâ a fructelor crude ţiune anticatarală, în diversele stări in-este de 60 kcal, din care se resorb 90%. flamatorii ale acestor aparate. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Protectoare ale pereţilor vasculari, Intem. Datorită conţinutului în tani- afinele sunt utilizate în hemoragiile dato-nuri şi acizi organici — în special acidul rate fragilităţii pereţilor vasculari, purpu-benzoic, precum şi datorită conţinutului re, tulburări circulatorii (varice, arterite,în substanţe antibacteriene, fructele sechele de flebită, afecţiuni coronariene,proaspete sau uscate de Afin au un rol sechele de infarct), recomandându-se şiimportant în fitoterapia enterocolitelor, în ateroscleroză.în dizenterie şi în colibaciloză (sindrom în afecţiuni hepatice au rol de regene-entero-renal). rare a celulei hepatice. în fructe, taninurile sunt combinate cu Afinele au, de asemenea, rol hipogli-substanţe colorate, care se scindează în cemiant, fiind utile ca antidiabetice.intestin prin hidroliză sub acţiunea unor Extern. Tot datorită conţinutului mareenzime. Taninurile astfel separate prote- în taninuri, afinele dau rezultate bunejează mucoasele, iar substanţele colo- sub formă de gargarisme în faringite,rante potenţează acţiunea astringentă. stomatite, afte, candidoze bucale.Mai mult, s-a demonstrat că extractul to- Tratamentul antihemoroidal intern setal de afine posedă remarcabile proprie- poate completa şi cu spălături locale sautăţi bacteriostatice şi bacteriolitice. Prin comprese cu decoct sau macerat Ia rece.această acţiune complexă, taninuri — în fine, au şi acţiune antieczematoasă.substanţe colorante — substanţe fitonci- Se recomandă şi în tratamentele rănilorde, dezvoltarea colibacililor (cauza dia- sângerânde.reii de fermentaţie) poate fi oprită într-osingură zi. Fructele de Afin acţionează MOD DE INTREBUINŢAREşi asupra bacilului lui Eberth şi al lui Cură de afine 300-500 g zilnic sauGaertner. De menţionat este şi faptul că 100 g uscate (în practica populară, usca-proprietâţile bacteriostatice şi bacterioli- te sau macerate în alcool, ca antidiareic).tice se menţin şi după uscarea fructelor. Decoct din o linguriţă de afine uscate Un rol terapeutic important îl joacă la o cană sau macerat la rece din aceeaşiglicozidele antocianice asupra aparatu- cantitate, timp de 8 ore, din care se beaului circulator şi în special asupra vederii, 2 căni pe zi.aşa după cum au arătat cercetătorii fran- Pentru maturi, se poate folosi cidrulcezi din Clermont-Ferrand, care au ela- (slab alcoolic, din fermentare naturală)
    • Principalele fructe din alimentaţie 67sau afinata, în cantităţi moderate. Siro- în aceeaşi măsură, fructele de Soc aupul preparat de preferabil cu miere. efecte favorabile în reumatism, ca şi în Observaţii. Frunzele sunt un produs bolile eruptive, cum ar fi rujeola şi scar-medicinal reputat (Folium Myrtilli), fi- latina.ind prezentate pe larg în lucrări de spe- în afara efectelor sudorifice, fructelecialitate. Conţinând mirtilină, supranu- de Soc au şi o acţiune diuretică (de fapt,mită şi „insulină vegetală", sunt printre o componentă a efectului sudorific), cacele mai eficace adjuvante antidiabetice şi uşor laxativă, prin conjugarea tuturordin „farmacia naturii". Ele sunt, ca şi acestora ele fiind recomandate în com-fructele, bune antidiareice. baterea obezităţii. Se mai citează efectul galactogog, SOCUL respectiv de mărire a secreţiei lactate, fi- SAMBUCUS NIGRA L ind deci utile în perioada de alăptare. (FAM. CAPRIFOLIACEAE) în uz intern, au o acţiune specifică, Arbustul atât de comun din câmpie respectiv de combatere a hemoroizilor.până în zona de munte, înflorind abun- Dau rezultate bune şi în tratamentul ar-dent de la sfârşitul lui mai până la mijlo- surilor.cul lui iunie, este o plantă cu proprietăţi Observaţii. Fructele necoapte au unatât medicinale cât şi alimentare, folo- anumit grad de toxicitate, intoxicaţiilesindu-se în scopuri medicinale în princi- manifestându-se prin vomă şi diaree. înpal fructele şi florile, într-o măsură mai caz de intoxicaţii, bolnavului i se dauredusă frunzele şi scoarţa, iar în scopuri lapte şi cărbune medicinal.alimentare fructele. în ultimii ani s-au MOD DE ÎNTREBUINŢAREfăcut în zona Braşovului culturi experi- Decoct din o linguriţă de fructe coap-mentale, în scopul ameliorării fructelor. te, proaspete la o cană cu apă; dupâ ce PRINCIPALII CONSTITUENŢI dă în clocot, se strivesc boabele şi se Fructele coapte conţin 80-95% apă, adaugă zahăr. Se beau 1-2 căni pe zirutozid, izocvercetină, antociani, ami- (decoctul se poate face şi din fructe us-noacizi, acizi organici: citric, chimic, cate).malic, sichimic, taninuri, zaharuri Compot, dulceaţă, gem.(9,1%), vitamina C (65-120 mg%), vita- Suc 50-100 mg/zi.mine din complexul B, vitamina A (300 Cataplasme cu decoct concentrât (30-|ig%), săruri minerale, în special potasiu 50 g la un litru apă ca antiinflamator).(300 mg%). Din flori se prepară socata, băutură răcoritoare, analcoolică. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Fructele au în general aceleaşi pro- GRUPA FRUCTELORprietăţi medicinale ca şi florile, însă în- USCATEtr-o măsură mai redusă. Se consideră ca principală acţiunea Grupa respectivă este eterogenă dinsudorifică, sudoraţia — respectiv trans- punct de vedere botanic, fructele fiindpiraţia cutanată abundentă — având o diferite şi din punct de vedere al ^tructu-influenţă pozitivă în numeroase afec- rii morfologice; caracterul comun esteţiuni, în primul rând în răceli, stări gri- acela că de la acestea se consumă sâm-pale, bronşite şi stări febrile. burele, foarte concentrat în substanţe nu-
    • 68 Pledoarie pentru viaţă lungătritive, cu conţinut redus de apă. Deşi au mg%, B2 0,20 mg%, niacină 1,4 mg%,valoare nutritivă mare, sub raport fitote- iar vitamina C numai 3 mg%.rapic au importanţă redusă. Sunt bogate RECOMANDĂRI TERAPEUTICEîn săruri de potasiu, calciu, fier şi fosforşi în vitaminele Bl şi B2. Din această în primul rând, alunele au o valoaregrupă fac parte alunele, castanele co- nutritivă foarte mare. Sub aspect energe-mestibile şi nucile. Arahidele vor fi tra- tic, 100 g alune au o valoare de 2890 kj,tate în capitolul plantelor exotice. ceea ce este echivalent cu 690 kcal, din care se resorb 89%. Acest fapt funda- ALUNUL mentează recomandarea alunelor ca energizant la bolnavii de tuberculoză şi CORYLUS AVELLANA L la diabetici. (FAM. BETULACEAE) Fără a se baza pe experimentări ştiin- Arbust formând tufărişuri întinse, în ţifice, unii autori consideră că alunele aupoieni, păduri, de la câmpie până la eta- proprietatea de a dizolva calculii renali.jul montan mijlociu. Se cultivă nume- Uleiul de alune este considerat teni-roase varietăţi cu fructele ameliorate. fug (favorizează eliminarea teniei). Alu-Lujerii tineri se folosesc pentru împleti- nele sunt recomandate tinerilor aflaţi înturi, iar lemnul este adecvat lucrărilor de creştere, persoanelor anemice, femeilorstrungărie. în timpul gravidităţii, copiilor debili şi Mai există o specie de Alun, cunoscut persoanelor de vârsta a treia.sub denumirea de Alun Turcesc (Co- MOD DE ÎNTREBUINŢARErylus colurna), din aceeaşi familie. Esteun arbust foios, spontan, megafanerofit Consumate ca atare sau măcinate înpână la mezofit, moderat termofil, întâl- amestec cu miere.nit în special pe coaste însorite calcaroa- Uleiul, ca tenifug, câte o linguriţă înse, bogate în humus. fiecare dimineaţă, timp de 15 zile. La noi se întâlneşte în special în ves- Un aliment energetic natural pentrutul Olteniei şi în sudul Banatului. Este sportivi şi alpinişti se prepară din părţirăspândit în Peninsula Balcanică, Asia egale de alune, nuci, stafide şi miere.Mică, Caucaz, până în Himalaya. Observafii. Frunzele de Alun (Folium Fructele sunt mai mari decât la Alunul Corylli) sunt considerate materie primăcomun, ajungând până la 2 cm în diame- vegetală cu aplicabilitate terapeutică.tru, lat elipsoidale, turtite, muchiate. Ele au proprietăţi vasoconstrictive $i to-Compoziţia chimică este similară cu cea nifiante venoase, cu aplicaţii în trata-a Alunului comun (Corylus avellana). mentul varicelor şi edemelor la picioare. Se utilizează sub formă de extract fluid La fel, recomandările terapeutice. în doze de 60-80 picături. Sub formă de PRINCIPALII CONSTITUENŢI infuzie se recomandă extern în trata- Alunele au un conţinut redus de apă, mentul plăgilor ulceroase varicoase.cca 3,5%, în schimb sunt foarte bogateîn ulei (62%). Conţin cca 14 g% protide, CASTANUL DE CULTURĂ13 g% hidraţi de carbon, 635 mg% să- (comestibil)ruri de potasiu, 225 mg% calciu, 330 CASTANEA SATIVA MILL.mg% fosfor, 3,8 mg% fier şi numai 2 (FAM. FAGACEAE)mg% sodiu şi urme de cupru. Vitamina Specie mediteraneană care pe vremuriA se află în cantitate de 2 ug%, Bl 0,04 forma păduri întregi, la noi Castanul
    • Principalele fructe din alimentaţie 69este întâlnit în zona Baia Mare, în depre- turilor sub formă de băi locale sau cata-siunile Tismana, Polovraci din Subcar- plasme.paţii Olteniei. O interpretare romantică a MOD DE ÎNTREBUINŢAREoriginii numelui său botanic susţine că ofrumoasă nimfâ din alaiul Dianei, Neea, Decoct din 15-20 g Ia un litru, lăsân-cea castă (casta Neea), a căzut victimă du-se în clocot numai 2-5 minute, dupăpasiunii lui Jupiter care, urmărind-o cu care se lasă la infuzat încă un sfert deasiduitate, a prins-o odată, când se de- oră; se beau 2-3 căni pe zi.părtase de tovarăşele ei. De disperare, Sub formă de pireu de castane coapteaceasta s-a sinucis, iar Jupiter a transfor- sau fierte, după masa de prânz şi seara.mat-o în Castan. Longevitatea Casta-nului depăşeşte 1000 ani. NUCUL JUGLANS BEGIA L. Alimente foarte nutritive, castanele (FAM. JUGLANDACEAE)sunt totodată adjuvante în tratamentulnnor afecţiuni. Adus din Persia de către romani în primele secole ale erei noastre, ajuns PRINCIPAUI CONSTITUENŢI simbol al vieţii şi al fecundităţii, Nucul Castanele fară coajă conţin cca 52%) a găsit condiţii favorabile de dezvoltareapă, 2,6% ulei, 4%> proteine, cca 40% hi- în ţara noastră. Nucile au o valoare bio-draţi de carbon, săruri de potasiu în can- logică foarte ridicată — sub raport ener-tităţi apreciabile, fier, magneziu, man- getic, plastic, favorizând unele funcţiigan, cupru, zinc, cantităţi reduse de so- metabolice. Sunt recomandate în alimen-diu, calciu, vitaminele BI şi B2 şi canti- taţia celor slăbiţi, a convalescehţilor, dartăţi destul de mari de vitamina C (cca 50 şi a omului sănătos. Valoare rriedicinalămg%>). Valoarea în kilocalorii este de se considera în trecut că are învelişul220 kcal la 100 g castane. cămos sau pericarpul (Pericarpus Nucis Juglandis), de ale cărui proprietăţi tera- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE peutice s-au ocupat în Antichitate Dios- Intern. Bogate în tanin, castanele sunt coride, Pliniu cel Bâtrân şi Galen. înun remediu pentru diareile benigne şi di- prezent se folosesc în acelaşi scop tera-zenterie. Ele sunt tonice stomahice, sti- peutic, validat ştiinţific, frunzele.mulând digestia, precum şi antisepticeale tubului digestiv. Se recomandă în ali- PRINCIPALII CONSTITUENŢImentaţia celor ce suferă de afecţiuni car- Nucile proaspete conţin cca 17% apă,diovasculare şi renale, datorită conţinu- iar cele uscate aproape deloc. Conţinutultului redus în sodiu. Castanele se reco- în protide este destul de ridicat (15%),mandă, de asemenea, celor cu predispo- iar în grăsimi foarte ridicat (63%). Hi-ziţie la varice şi hemoroizi. draţii de carbon sunt prezenti în propor- Valoarea lor nutritivă le conferă.pro- ţie de 14%, sărurile de Na (4 mg%>),prietâţi energizante şi remineralizante în foarte bogate în K (545 mg%), Ca (70asteniile fizice şi intelectuale. Profesorul mg%), P (430 mg%), Fe (2,1 mg%), vi-Heupke numeşte castanele „pâinişoare tamina A (4 mg%), B2 (0,10 g%), niaci-naturale". Se recomandă în special copi- nă (1 mg%), iar vitamina C 15 mg%. Va-ilor şi celor în vârstă. loarea în kilocalorii este de 705, din care Extern. In medicina populară, decoc- cantitatea de energie resorbită este detul de castane se foloseşte contra degeră- peste 90%. Extractul de nuci conţine şi
    • 70 Pledoarle pentru viaţă lungăacid omega-3, indicat în afecţiuni infla- Observaţii. Frunzele de Nuc (Foliummatorii şi boli cardio-vasculare. Juglandis) reprezintă o materie primă cu- noscută pentru proprietăţile astringente, RECOMANDĂHI TERAPEUTICE antidiareice şi tonice, în scrofuloză şi ra- Intern. Cercetări mai recente asupra hitism, precum şi ca adjuvante antidiabe-uleiului de nucă indică rolul acestuia în tice. Se mai recomandă în leucoree, pre-prevenirea aterosclerozei. cum şi pentru combaterea transpiraţiei. Pericarpul (coaja verde)* era utilizat în uz extern, sub formă de gargară înca tonic, stomahic, acţionând şi în stări- stomatite şi ca vulnerare.le catarale ale tubului digestiv. Prin con- Inflorescenţele, şi ele bogate în tanin,ţinutul ridicat în tanin, are proprietăţi as- sunt antidiareice şi antihemoragice.tringente care acţionează atât în diareile Miezul nucilor asociat în părţi egalerebeie, cât şi în oprirea hemoragiilor, iar cu miere este un aliment energeticprin conţinutul în vitamina C, este şi an- aproape complet.tiscorbutic. în afecţiunile renale se citea-zâ efectul adjuvant al pericarpului în li- GRUPA FRUCTELORtiazâ renală şi enurezis (incontinenţă uri- EXOTICEnară). Mai aparte sunt proprietăţile diu-retic-depurative ale pericarpului, fiind Este o grupă eterogenă în care suntfolosit de aceea ca antidot în intoxicaţii- tratate fructele tropicale şi mediteranee-le cu compuşi de mercur, manifestate ne cele mai comune din aiimentaţiaprin ulceraţii ale pielii şi ale ganglioni- noastră. Ele reprezintă o preţioasă sursălor. Bune rezultate se obţin şi în comba- complementară de vitamine în perioadaterea oxiurilor şi limbriciior. în fine, se anotimpului rece. Sunt cuprinse în acestcitează utilizarea în reumatism şi gută. capitol grupul hesperidelor (Lămâiul,Nu se mai utilizează intem. Portocalul, Grape-fruitul, Mandari- Extern. Sucul nucilor verzi poate fi nul şi altele), apoi Smochinul (deşi izo-utilizat pentru îndepărtarea negilor la lat, este cultivat în părţile sudice ale ţăriicopii, precum şi pentru tratarea celor noastre), Curmalul, Bananul, Măsli-scrofuloşi sau rahitici. Băile cu coji de nul, alunele de pământ (arahidele), cul-nucă se recomandă ca tonice. Fiind as- tivate şi ele rar în ţară. Dintre acestea, lă-tringente, atât nucile verzi cât şi pericar- mâile sj portocalele sunt cele mai multpul se recomandă sub formă de gargară utilizate, fie ca atare, fie sub diferite for-în amigdalite. me: sucuri proaspete sau conservate, li- monadă sau oranjadă în cofetărie sau MOD DE ÎNTREBUINŢARE coaja în industria lichiorurilor. Extern. Decoct preparat din 80-100 gla un Iitru, care se adaugă în apa de baie LĂMÂIULsau cu care se face gargară. CYTRUS LIMON BURM. Pentru îndepărtarea negilor, aceştia se (FAM. RUTACEAE)freacă uşor cu suc de nucă verde de 3 ori Originar din India. cunoscut din cărţi-pe zi, dar nu mai mult de 3-4 zile. le vedice sub numele de „nimbuka", Lă- * După ultimele cercetări, pericarpul (coaja verde) a fructelor, din cauza naftachinonei juglona, are pro-prietăţi mutagenice şi probabil carcinogene. Nu mai folosili. deci, dulceaţa de nuci verzi! Contrar unor păreri generalizate, coaja verde de Nuc nu conţine iod. Colorarea pielii când se curâţă nu-cile de pericarpul fructului se datorează juglonei şi pigmenţilor antocianici.
    • principalele fructe din alimentaţie 71inâiul a fost preluat de arabi care l-au burări de circulaţie şi în special în preve-botezat „limun", găsindu-şi o a doua pa- nirea fragilităţii capilarelor, în hemora-trie în partea sudică a Mediteranei, pă- giile subcutanate şi în hemoragiile gin-trunzând târziu în Europa, de vreme ce giilor. Carenţa în vitamina C dupe la in-Ibn Bauthar nu îi citează într-o enumera- suficienţe corticosuprarenale, astfel în-re a plantelor cultivate în Spania. Se cât consumul de lămâie măreşte capaci-pare că în cultură a pătruns în Europa tatea de apărare a organismului în bolilede-abia spre mijlocul secolului al infecţioase.XV-lea. Gama recomandărilor sale tera- Bactericide, datorită uleiului volatil,peutice este de-a dreptul impresionantă, lămâile pot fi utilizate în infecţii digesti-uneori chiar exagerată, atât pentru pulpa ve şi respiratorii.fructului, pentru suc, cât şi pentru coajă, Efecte bune se obţin în tratarea afec-în uz intern şi extern, în cosmetică, pen- ţiunilor hepatice, atât în refacerea paren-tru prepararea uleiului esenţial sau a aci- chimului hepatic (în hepatite şi chiar îndului citric. preciroză), ca şi pentru calmarea crizelor PRINCIPALII CONSTITUENŢI acute hepatobiliare. Contrar unor păreri răspândite că ar Lămâile conţin 86-88% apă. Dintre mări aciditatea (prin conţinutul mare deacizii organici: acidul citric (6-8% în acid citric şi gustul său acid) şi deci că arsuc), acidul malic, citrat de calciu şi de fi contraindicată în hipoaciditate, ulcerpotasiu. Conţinutul în protide este redus gastric şi duodenal, lămâia are o reacţie(0,5%), la fel ca şi cel în hidraţi de car- bazică puternică, căci acidul citric estebon (5%). Sărurile minerale sunt repre- oxidat în cursul digestiei şi prin reacţiilezentate prin cele de Na (2 mg%), K (95 din tubul digestiv se ajunge la carbonatmg%), Ca (7 mg%), P (10 mg%), Fe şi bicarbonat de calciu.*(0,3 mg%), iar sub formă de oligoele-mente: Si, Mn, Cu etc. Dintre vitamine, Prin aceasta, sunt alcalinizante gastri-pe primul loc se situează vitamina C ce în gastrite hiperacide, ulcer gastric şi(40^50 mg la 100 g fructe), apoi vitami- duodenal.neleBI,B2, B3A, EşiPP. Valoarea lămâilor nu constă numai în Uleiul volatil din coaja de lămâie este aportul de vitamină C, dar şi în acidul ci-format din terpene (limonen, pinene, tric care joacă un rol important în metabo-camfen, felandren, sesquiterpene etc), lismul celular, respectiv în ciclul lui Krebs.din linalil, acetat de linalil şi geranil, ci- Lămâile au multiple efecte şi în afec-tronelol, citral, aldehide etc. ţiunile aparatului circulator. Tonice car- diace, ele sunt active în scleroza artere- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE lor cărora le redau elasticitatea, ducând Intern. în trecutul îndepărtat, lipsa din şi la scăderea concentraţiei în colesterol;alimentatie a vitaminei C, în special din sunt deci indicate în ateroscleroză şi hi-cea a marinarilor, provoca o boală cu- percolesterolemie. Destul de remarcabi-noscută sub numele de scorbut. De aici le sunt şi proprietăţile hipotensive.şi denumirea de „acid ascorbic" dată In afecţiunile vasculare, în special înpentru vitamina C. Această vitamină cele ce afectază membrele inferioarejoacă un rol important în vindecarea (varice, flebite), lămâile sunt uu adju-fracturilor prin fixarea calciului, în tul- vant util. De asemenea, sunt antihemo- * De fapt, la citrat şi bicarbonat dc calciu.
    • 72 Pledoarie pentru viaţă lungăragice îndeosebi în epistaxis (hemoragii ciorbe etc, iar în uz extern utilizat într-onazale), hematurii, hemoragii digestive multitudine de forme; aplicaţii cu suc caîn care apar scaune cu melena. atare sau diluat, în arsuri şi plăgi; tampo- Prin stimularea hematopoezei, acestea narea locului unde s-a produs înţepareasunt antianemice, în acelaşi timp acti- de insecte cu vată îmbibată în suc, pro-vând şi funcţia leucocitară. cedeu recomandat şi pentru oprirea he- Diatezele urice (litiaza urică, artritis- moragiilor nazale; frecţii ale porţiunilormul, guta, reumatismul) sunt printre cu degerături; picurarea câtorva picăturiafecţiunile care beneficiază cel mai mult în ureche (pentru otite), diluat 1:1 pede aportul lămâilor. globul ocular (pentru blefarite) sau în Ducând la scăderea glicemiei, lămâile narine, de mai multe ori pe zi, pentru ri-pot intra prioritar în regimul diabeticilor. nita şi sinuzită. Ca remineralizante, ele se recomandă Contra migrenelor se ia o ceaşcă deîn special în tuberculoză. Seminţele sunt cafea în care se adaugă o felie de lămâieun vermifug eficace contra oxiurilor. stoarsă; totodată se pun comprese cu fe-Mai puţin cunoscută este acţiunea anti- lii de lămâie pe frunte.migrenoasă a lămâilor; în schimb, cu- Cura de lamâie se recomandă să se în-noaştem cu toţii efectul binefâcător al ceapă cu o lămâie pe zi, crescând zilnicacestora în maladiile febrile. Numeroşi consumul cu câte încă una, până se ajun-autori o citează ca armă importanta con- ge în ziua a zecea la 10 lămâi (sub diver-tra obezităţii. se forme: limonadă, suc, în preparate cu- Extern. Sucul este printre cele mai linare), apoi se descreşte până se ajungebune remedii în afte, angină, amigdalită, din nou Ia o lămâie pe zi.în special la copii, ba chiar şi în otite, ri- Decocţie, pentru calmarea crizelor he-nite, sinuzite. patobiliare: o lămâie stoarsă se taie în Prin efectul lor antiseptic şi cicatrizant, bucăţi mici şi se fierbe în 300 ml apă, în-lămâile se pot utiliza în plăgi infectate, tr-un vas acoperit, timp de 20 de minute.erupţii şi furuncule, acţionând şi în cal- Se strecoară, se îndulceşte şi se adaugămarea înţepăturilor de insecte. Tampona- sucul stors.rea negilor şi herpesurilor cu suc de lămâ- Macerat la rece dintr-o lămâie zdrobi-ie dă, de asemenea, rezultate pozitive. Se ta, cât mai bogată în sâmburi (care să fiecitează şi utilizarea lor în degerături. bine mărunţiţi), timp de 2 ore, în apă cu Cosmetică. Astringenţa sucului îl face miere. Se stoarce şi se bea seara la cul-utii pentru porii dilataţi (spaţiile interce- care, fiind recomandat contra oxiurilor.lulare) şi punctele negre care apar la te- Tot ca vennifug, 2 linguriţe de sâm-nurile grase. buri zdrobiţi şi miere, pe stomacul gol în Ca adaos în ultima apă de spălat pe fiecare dimineaţă, timp de 5-6 zile.păr, dă supleţe şi strălucire părului. Macerat Ia cald, dintr-o lămâie tăiată Pentru cosmetica mâinilor, acestea se felii şi 2-3 fiori de Muşeţel, ce se lasăfreacă cu felii de lămâie, care întăresctotodată unghiile casante. peste noapte într-o cană de apă; dimi- neaţa se strecoară şi se bea. MOD DE ÎNTREBUINŢARE O sursă bună de calciu natural este Consumate ca atare sau ca limonadă coaja bine spălată şi fiartă, apoi pisată,(mai ales în maladii febrile, ca răcoritor). care se lasă la macerat o săptămână în Suc, în uz intern, pânâ la 200 g/zi, sucul de la două lămâi. Se adaugă miere,consumat cu miere sau adâugat în salate, după gust. Se iau 3 Iinguriţe pe zi.
    • Principalele fructe din alimentaţie 73 în afte, stomatite, amigdalite, fie tam- conţinut destul de ridicat de vitamina C,ponare cu o felie de lămâie, fie badijo- măresc rezistenţa la boli infecţioase şinări cu suc, fie se ţin în gură cât mai sunt indicate în carenţe de vitamina C şimulte felii de lămâie cu miere şi apă. ca remineralizante. Gargară cu suc diluat, în angine. Au proprietăţi antihemoragice şi de Oţet medicinal din coaja de la 2 lămâi protector vascular în fragilitatea capila-macerate 8 zile în 200 ml oţet; se stre- ră, tromboze şi vâscozitatea crescută acoară şi se fac badijonări de 2 ori pe zi, sângelui. Se cunosc, de asemenea, pro-contra negilor. prietăţile lor uşor diuretice şi laxative. Mască în cosmetică pentru tenuri gra- Alte proprietăţi comune cu ale lă-se, din suc, la care se adaugă un albuş de mâiului sunt cele de hepatoprotector,ou bătut. uşor coleretic-colagogene. în fitoterapia aparatului digestiv, por- PORTOCALUL tocalele sunt indicate în dispepsii şi me- CITRUS AURANTIUM L teorism. (FAM. RUTACEAE) Portocalele au şi efecte depurative. Arbore originar din China şi India, Coaja, la rândul ei, este tonică, stomahi-adus în Europa în perioada cruciadelor şi că.răspândit în special în zona mediteranea- Extern. Efectul uşor astringent, cumu-nă. La fel ca şi Lămâiul, este o specie lat cu cel antiseptic, fac ca portocalele sâpretenţioasă faţă de temperatură, sol şi fie recomandate şi în stomatite şi gingi-umiditate. Se dezvoltă bine chiar la tem- vite, precum şi în unele dermatoze şi ec-peraturi de +8-10°C, iar la înflorire are zeme.nevoie de +15, +18°C. îngheaţă la -7°C. Cosmetică. Se utilizează în întreţine- PRINCIPALII CONSTITUENŢI rea tenului, prevenind formarea riduri- lor. Portocalele conţin până la 90% apă.Protidele sunt în cantitate mică, doar MOD DE ÎNTREBUINŢARE0,7%, iar hidraţii de carbon cca 9%. Să- Consumate ca atare.rurile de sodiu 2 mg%, cele de potasiu Suc ca atare, iar în uz extern, tampo-130 mg%, de calciu 30 mg%, fosforul nări în stomatite, gingivite, dermatoze.15 mg%, iar fierul 0,4 mg%. Dintre vita- în scop laxativ, se fierbe coaja de la 2mine, cantitatea cea mai mare este repre- portocale 30 de minute, apoi se aruncâzentată de vitamina C (35-50 mg%), în apa. Se fierbe din nou în apă îndulcitătimp ce vitamina A este de numai 11 (cu 200 g la un litru). Se lasă să se usu-mg%, vitamina Bl 0,06 mg%, vitamina ce pe o farfurioară şi se consumă a douaB2 0,03 mg%, iar niacinul 0,2 mg%. zi dimineaţa.Acizii organici sunt în proporţie de 1,5-2,5 g%. Energia pe care o dau 100 g Aplicaţii pe ten cu felii de portocale,portocale fără coajă este de 39 kcâl, din 15-20 minute.care se utilizează 89%. Necesarul zilnicde vitamina C este asigurat prin 100 ml MANDARINULsuc proaspăt din pulpă de fruct. CITRUS NOBILIS. ANDR. (FAM. RUTACEAE) RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Originar, de asemenea, din China, Intern. Portocalele au multe recoman- Mandarinul are fructe foarte asemână-dări comune cu lămâile. Având şi ele un toare cu Portocalul, ca gust şi compozi-
    • 74 Pledoarie pentru viaţă lungăţie chimică. Ca atare, şi recomandările vic al XV-lea, iniţiativa fiind urrriată înterapeutice sunt similare, în plus — da- multe oraşe mari din Europa. Aceste cul-torită conţinutului ridicat în brom — turi în sere reprezentau un lux, care a de-manifestă şi proprietăţi sedative. căzut datorită extinderii culturilor în ţă- rile calde care, prin preţul redus al fruc- GRAPE-FRUITUL telor exportate, au eliminat culturile din CITRUS PARADISII MACFAD. serele europene. (FAM. RUTACEAE) Din punct de vedere botanic, Anana- Bogat vitaminizante, fructele sale au sul reprezintă o curiozitate: fructele re-recomandări comune cu ale lămâilor şi zultă în urma reunirii fructelor a nume-portocalelor. Datorită gustului amărui, roase flori situate pe aceeaşi branchiolă.grape-fruitul este un tonic amar, foarte Fructul de Ananas conţine 83-84%util pentru copiii debili, cu lipsă de pof- apă, 0,5% protide, cca 14% hidraţi detă de mâncare. Conţine 0,5% protide, carbon, 0,67% acizi organici, bromelină,4% acizi organici, 7% hidraţi de carbon, două cisteine similare ca acţiune brome- 130 mg% săruri de potasiu, 14 mg%, linei, acid cinamic, beta-cumaric, feru-calciu, 10 mg% fosfor, 0,2 mg% fier, lic, polizaride, pectine, vitamina C, fibre32-35 mg% vitamina C, 2 mg% vitami- vegetale. Nu conţine grăsimi. Valoareana A şi cantităţi mici de vitamina Bl şi în kilocalorii este de 62-100 g fruct.B2 (0,02-0,05 mg%). După cum rezultă din compoziţia chimi- Energia calorica dată de acest fruct că, fructele de Ananas sunt foarte boga-este redusă: 23 kcal, la 100 g pulpă. te în apă, au un aport caloric redus şi conţin foarte puţine substanţe minerale ALTE FRUCTE şi vitamine. Totuşi, ananasul este singurul fruct Şl SEMINŢE EXOTICE care conţine un ferment de natură proti- ANANASUL dică, care are o remarcabilă proprietate ANANAS SATIVUS SCHULT, de a disocia moleculele protidice din ali- ANANASSA SATIVA Lindl. mente (bromelina, enzimă proteolitică, (FAM. BROMELIACEAE) comosaina şi ananaina). Din această familie, numai Ananasul Astfel, acest fruct poate stimula di-se bucură de un renume alimentar deo- gestia protidelor şi, ca o consecinţă di-sebit. rectă a acestui proces biochimic, este Originar din America tropicală, în foarte util în dispepsii, pentru a combateprezent se cultivă în toate regiunile cal- atonia gastrică, achilia şi anorexia. In-de şi în unele sere din zonele temperate. tr-o oarecare măsură, fructele de Ana- Fructele de Ananas n-au fost cunos- nas înlocuiesc sucurile gastrice. Se vacute în Europa decât după redescoperi- consuma după mesele principale.rea Americii de către portughezi, care au Acţiunea biologică a sucului de Ana-introdus în cultură planta în India în nas este datorată în principal conţinutu-1594. în secolul al XVIII-lea, un olan- lui în bromelină şi în compuşi înrudiţi.dez a avut ideea să-1 cultive în sere şi a Un studiu recent a raportat că aceastăreuşit. Se spune că olandezul a cultivat substantă (bromelina) are şi acţiune an-Ananasul în grădinile regale din Ver- tiinflamatoare, fibrinolitică, precum şisailles în anul 1730, iar mai târziu, cul- proprietatea de-a înlătura leziunile cuta-turile au fost reluate în timpul lui Ludo- nate. De asemenea, s-a demonstrat că in-
    • Principalele fructe din alimentaţie 75hibă agregaţia piastrinică şi interferează imediat dupâ presare. Se poate adminis-replicarea crescută a celulelor maligne. tra şi sugarilor. Rezumativ, principalele efecte terape-utice ale fructelor de Ananas sunt: BANANIERUL• Acţiune antiedematoasă şi antiinfla- MUSA PARADISIACA L; matoare datorată bromolinei şi com- MUSA SAPIENTUM L; MUSA SINENSIS SAJOT; plexului fitoterapeutic din pulpa fruc- MUSA FEHIBERTERO ETC. tului în edemele datorate albuminu- (FAM. MUSACEAE) riei, în edeme traumatice, edeme pul- monare, contuzii, rupturi de ligamen- Este o plantă anuală cu creştere im- te sau muşchi, în insuficienţă venoasă presionantă. Are înălţimea de peste 30 etc. m, iar frunzele ajung la lungimi care de- păşesc 2,5 m. Este o specie zigomorfă,• Acţiune favorabilă în celulite şi obe- florile masculine sunt de obicei situate zitate. O reţinere excesivă a sărurilor în partea superioară a tulpinei, iar cele în ţesuturile subcutanate contribuie la femele ceva mai jos. De fapt, acestea in- depozitarea lipidelor în ţesuturile adi- teresează, deoarece conţin în medie 20 poase care contribuie la patogeneza de banane, a căror greutate poate ajunge celulitelor. O cură cu Ananas, care până la 30 kg. în cazuri excepţionale, la are şi acţiune diuretică, elimină atât varietăţile de cultură, se inregistrează sărurile cât şi apa în exces din ţesutu- până la 250 fructe. rile subcutanate. Deosebit de alte specii este f^ptut că,• Acţiune benefică în răni şi arsuri. S-a după rodire, planta nioare. Continuitatea demonstrat clinic o îndepărtare a du- speciei este asigurată de numeroşii lăs- rerilor şi o mai rapidă refacere a ţesu- tari bazali care se transplantează de către turilor. cultivatori. Iar în anul următor vor da Considerăm necesar să subliniem fap- noi plante viguroase, care vor rodi nu-tul că numai sucul proaspăt de fructe de mai un an.Ananas (obţinut prin presare sau la mi- Nu vom intra în amănunte cu privirexer) are aceste proprietăţi. Enzimele din la cultura Bananierului, dar considerămacest fruct sunt extrem de termolabile, relevant faptul că într-un sol fertil pro-iar sucurile sau compoturile conservate ducţia de banane poate atinge 50-70de Ananas, deşi au un gust plăcut, nu au tone la hectar. Este, deci, o cultură foar-nici o valoare sub aspect dietoterapeutic. te rentabilă. în prezent există produse standardiza- Este semnificativ faptul că, în ceea cete obţinute prin liofilizare, sub formă de priveşte conţinutul în glucide, fructelecapsule operculate de 262 mg (titrate, la Bananierului înregistrează creşteriun conţinut de 1,53% asparagozid, prin semhificative în timpul coacerii. Astfel,metoda cromatografiei de înaltă perfor- dacă în primele două zile de la recoltareamanţă), corespunzând la 4 mg de sub- fructelor mature, acestea conţin numaistanţe active. Unul dintre aceste produse 2,31% glucide, în ziua a 8-a au 16,05%,foarte bune este preparat în Laboratoare- iar în ziua a 12-a au un conţinut de pestele Aboca din Italia. Se administrează 4 18% glucide. Aceste date demonstreazăcapsule pe zi. valoarea nutritivă a bananelor, amidonul Se recomandă consumarea feliilor de din ele transformându-se în glucoză, le-ananas proaspete sau a sucului obţinut vuloză şi zaharoză.
    • 76 Pledoarie pentru viaţă lungă Un kg de banane conţine 350 g coajă, medicilor indieni cu privire la această650 g pulpă proaspătă, care conţine, la specie: cenuşa din întreaga plantă esterândul ei, 78 g apă, 250 g pulpă uscată, considerată ca antiacid, fiind recoman-care la rândul ei conţine cca 22% apă. în dată în calmarea durerilor abdominale,ceea ce priveşte conţinutul în elemente în primul rând pentru a potoli senzaţiaminerale, în primul rând se plasează po- de sete în holeră; este recomandată şi întasiul (0,850 g%), fosforul, sodiul, cal- combaterea crizelor de ulcer şi ca anti-ciul, magneziul, iar ca microlemente, helmintic.fierul şi cuprul. Planta este recomandată în disfuncţti Pentru a înţelege mai bine valoarea de natură nervoasă, cum ar fi isteria şinutritivă a bananelor şi aportul Ior în epilepsia, în diaree şi dizenterie, ca anti-energie, mai prezentăm în continuare dot în intoxicaţiile cu opiu, iar ca purga-unele date analitice: o banană conţine tiv, în combinaţie cu iaurtul, în părţi ega-23% apă, 4,97% protide, lipide şi le, câte o uncie (23,3 g) din fiecare.67,04% glucide. în ceea ce priveşte ca- Extern, se aplică ca stiptic în diversepacitatea în kilocalorii, 100 g de pulpă răni. Extractul apos preparat din lăstariuscată au valoarea de 354. Bananele se aplică sub formâ de cataplasme în ar-proaspete au un conţinut scăzut în vita- suri şi ulceraţii.minaC (1,218 mg%). Rădăcina plantei este considerată ca în concluzie, bananele nu pot fi consi- tonică, coleretică şi antiscorbutică, iarderate un aliment complet, din cauza sucul rezultat din presarea rădăcinii seconţinutului redus în substanţe azotate şi recomandă în retenţiile urinare (anurie),în substanţe grase, dar au un procentaj iar în combinaţie cu iaurtul şi cu zahărulridicat în amidon şi în zaharuri, ceea ce în părţi egale, în tratamentul gonoreiiexplică folosirea lor ca aditiv important sau al altor boli venerice.în alimentaţie. Sucul obţinut prin presarea florilor se în ţările tropicale, bananele verzi, bo- recomandă în dismenoree şi menoragti.gate în amidon, reprezintă alimentul dc în diabet se recomandă introducerea înbază în preparatele culinare în iocul car- alimentaţie a florilor fierte.tofului care nu creşte în aceste regiuni. Fructele Bananierului sunt conside- Dacă facem o comparaţie între cartofi rate ca antiscorbutice, afrodiziace, diu-şi bananele alimentare, apelând la statis- retice şi laxative.tică, vom obţine următoarele cifre: Dorim să facem o precizare pentru cei — bananele conţin 75,3% apă; interesaţi: bananele verzi, necoapte sunt — cartofii conţin 84,6% apă; hipoglicemiante, în timp ce bananele — bananele conţin 1,3% protide; coapte sunt hiperglicemiante. Deci, uti- — cartofii conţin 0,4% protide; lizarea lor în alimentaţia zilnică trebuie — bananele conţin 0,6% lipide; făcută cu discernământ. — cartofii conţin 0,5% lipide; — bananele conţin 22% glucide; MANGO — cartofii conţin numai 14,2% glucide. MANGIFERA INDICA L Deci, valoarea nutritivă şi energetică (FAM. ANACARDIACEAE)a bananelor este superioară celei a carto- în ţările de origine (ecuatoriale şi tro-filor. picale) se cultivă în prezent peste 300 de Din punct de vedere fitoterapeutic, varietăţi pentru fructele gustoase, multvom prezenta în primul rând concluziile apreciate atât pe plan local, cât şi pentru
    • Principalele fructe din alimentaţie 77export. Greutatea fructelor se situează roşie. Rezistă bine şi în timpul iernii, înîntre 200-500 g, dar sunt varietăţi care special în sudul ţării: Băile Herculane,ating până la 2 kg. Bucureşti şi în Dobrogea la Techirghiol. Cele mai apreciate fructe provin de la Creşte spontan la Buziaş.speciile Mangifera elephantiana Lour şi în trecut se utiliza foarte mult ca plan-Mangifera siamensis Lour. tă medicinală, folosindu-se scoarţa de pe în India, Malaezia, Indochina şi alte rădăcini sau de pe ramuri, în combatereaţări şi zone, arborele de Mango este paraziţilor intestinali, acţionând în spe-considerat şi ca plantă medicinală. Frun- cial asupra teniei (Taenia serrata), asca-zele fragede sunt recomandate în diaree rizilor şi ankylostomelor.şi diabet. Infuzia de frunze şi scoarţa ra- în medicina tradiţională indiană, pemurilor este astringentă, fiind folosită ca lângă folosirea pentru efectele tenifuge,apâ de gură în stomatite şi paradontoză. se utilizează şi în prezent ca febrifug, înDatorită conţinutului ridicat în taninuri, leucoree şi în hemoragii pasagere.scoarţa are o acţiune benefică asupra Bobocii florali se utilizează în gono-mucoaselor; se recomandâ în menoragii, ree, tricomonază, în diarei cronice, în di-în tricomonază şi în secreţiile muco-pu- zenterie (în special la copii), în bronşitărulente uterine şi intestinale, în dizente- etc. Sub formă de pudră fină sau infuzie,rie, ca hemostatic, în general, în afec- se recomandă în tratamentul paraziţilorţiuni cutanate, difterie etc. intestinali din genul Stringylus, Stron- Fructele necoapte sunt bogate în acizi gyloides.organici şi vitamina C şi sunt recoman-date ca antiscorbutice (în unele ţări avi- Acţiunea antihelmintică se justificătaminoza C mai reprezintă încă o pro- prin prezenţa în scoarţa rădăcinii a alca-blemă), diuretice, laxative, în cura de loizilor 1 — peletierina, d — peletierina,slăbire. Coaja coaptă a fructului imatur un derivat al tropioninei numit pseu-se recomandă amestecată cu zahăr în do-peletierină. Mai conţine tanin elagic,menoragii şi dizenterie. acid betulinic, fridelină, betasitesterol, Seminţele decorticate conţin o mare oxalat de calciu, minerale.cantitate de acid galic, un astringent pre- Fructele sunt comestibile şi nu conţinţios în dizenteriile cronice, în diaree, he- alcaloizi, ci zaharuri, acid citric, acidmoroizi, tricomonază vaginală, menora- malic, vitamina C, tanin etc. Nu au pro-gii, hemoragii de natură diferită etc. prietăţi tenifuge, deoarece nici fructul şi Din păcate, noi beneficiem foarte pu- nici coaja fructului nu conţin derivaţi aiţin de proprietăţile şi valoarea nutritivă a peletierinei, care sunt contraindicaţi lafructelor de Mango, cei care suferă de nevroze, Ia femei gra- vide şi la copii. RODIA Se consumă ca atare, sunt dulci-acri- PUNICA GRANATUM L. şoare, răcoritoare şi se utilizează în spe- (FAM. PUNICACEAE) cial la prepararea şerbetului şi a siropu- Arbust originar din Persia şi Mesopota- rilor.mia, introdus în Europa de cartaginezi, se Tot din medicina tradiţională indianăcultivă în toate regiunile mediteraneene. este de reţinut indicaţia utilizării semin- La noi se cultivă pe alocuri, în special ţelor pisate şi amestecate cu lapte pentruca arbust ornamental, datorită florilor dizolvarea calculilor şi a nisipului, dinabundente, mari, frumoase, de culoare rinichi (de altă natură decât cea oxalică),
    • 78 Pledoarie pentru viaţă lungăîn special la femeile gravide care suferă smochinelor verzi este activ în combate-de această afecţiune. rea negilor şi bătăturilor. MOD DE ÎNTREBUINŢARE SMOCHINUL FICUS CARICA L Consumate ca atare, fiind recomanda- (FAM. MORACEAE) te în special sportivilor, copiilor şi celor vârstnici. Smochinul este bine cunoscut şi Decoct expectorant cu 2-3 fructe laapreciat încă din Antichitate. Egiptenii îl cană, 2 căni pe zi.considerau medicament, Biblia îl evocă Sirop, din 500 g la un litru de apă. Seadesea şi este pomenit şi de Horaţiu. fierbe pe baia de apă până se reduce la în sudul şi în vestul ţării s-au făcut în- jumătate. Se strecoară şi se adaugă 250 gcercări reuşite de introducere a Smochi- miere. Se ia câte o linguriţă de 2-3 orinului în cultură. pejzi. PRINCIPALII CONSTITUENŢI în vechime, latexul fructelor imature Fructele proaspete coapte conţin până de Smochin servea la prepararea brân-la 84% apă, iar cele uscate aproape de- zeturilor şi la frăgezirea cărnii.loc. Conţinutul în protide este de 3,5%, Aplicaţii cu rol maturativ al furuncu-foarte ridicat în hidraţi de carbon — za- lelor, de favorizare a colectării puroiuluihăr invertit (61%), la fel ca şi în potasiu („coacere") — smochine calde sau cata-(840 mg%). Sodiul se află în fruct în plasme din fructe fierte în apă sau lapte.proportie de 40 mg%, calciul 190 mg%, Aplicaţii repetate (de 3 ori pe zi, timpfoşforul 105 mg%, iar fierul 3,3 mg%. de 5-6 zile) pe negi şi bătături cu suc ob-Vitamina A este 10 u.g (micrograme)%, ţmut din fructele tinere.Bl 0,10 mg%, B2 0,10 mg%, niacină Observaţii. Frunzele de smochin au şi1,1 mg%. Conţine mici cantităţi de vita- ele unele întrebuinţări terapeutice ca ex-mina C, magneziu şi brom. Sub aspect pectorant, în tulburări circulatorii şi suntenergetic, smochinele uscate conţin 260 emenagoge (reglarea ciclurilor) sub for-kcal, din care se resorb peste 90%. mă de infuzie 20-30 g la litru. Ramurile tinere, sub formă de decoct (cca 2 lin- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE guri de rămurele tăiate mărunt la 250 ml Intern. Proprietăţile pectorale sunt do- apă), constituie un bun laxativ şi diure-minante, fructul fiind un emolient şi ex- tic, care se poate da şi la copii.pectorant recomandat în bronşite, larin-gite, traheite, pneumonii. Fiind emolien- CURMALULte, smochinele au o acţiune utilă şi în PHOENIX DACTYUFERA Lalte tipuri de cataruri, de pildă în cel in- (FAM. PALMAE)testinal şi urinar. Au, de asemenea, pro- Palmier exotic cu port arborescent,prietăţi laxative şi diuretice. răspândit în zona tropicală, subtropicală Extern. Tot prin proprietăţile emolien- sau chiar mediteraneană (Algeria, Tuni-te se explică şi recomandarea lor în sto- sia).matite, gingivite, inflamaţii ale gâtului. Curmalele — fructele Palmierului —De asemenea, sunt utile în abcese denta- au fost numite „hrana pământului". înre, furuncule. Valea lordanului erau atât de răspândite, Pentru zonele de la noi unde cresc încât Ierihonul era cunoscut drept „ceta-exemplare de Smochin, sucul lăptos al tea palmierilor" (Deuteronom 34:3).
    • Principalele fructe din alimentaţie 79 Simbol al speranţei şi al supravieţuirii Dau rezultate bune în astenie fizică şi in-(vezi chiar denumirea sa latinească — telectuală şi în anemie.Phoenix dactylifera), Palmierul roditor MOD DE iNTREBUINŢAREde curmale este menţionat şi într-unuldin psalmii lui David (Vechiul Testa- Consumate ca atare.ment): „Drepţii vor odrăsli ca Finicul Infuzie din 50 g la un litru de apă,(palmierul, n.n.) (...). Sădiţi în casa bându-se 2-3 căni pe zi.Domnului, ei vor da mlădiţe (...). Chiar Observaţii. Sâmburii de Curmal seşi la bătrâneţe, ei vor avea rod." (Psal- pun la germinat în ghivece şi se udă dinmul 92: 13-15). când în când. Germinează după 3-^1 luni Legenda spune că Sfântul Cristofor a şi se obţin palmieri ornamentali pentrufolosit un toiag din lemn de Palmier interior.când 1-a condus pe pruncul Iisus peste MĂSLINULrâul năvalnic. Iisus i-a spus să-şi înfigătoiagul în pământ, iar din acesta a cres- OLBA EUROPAEA L (FAM. OLEACEAE)cut un Palmier, miracol care a dus laconvertirea lui Cristofor. Cu silueta sa de o nobleţe aparte şi cu La intrarea în Ierusalim, Iisus a fost un aspect deosebit de decorativ, Măsli-întâmpinat de popor cu frunze de Pal- nul este un simbol al pâcii şi al înţelep-mier, ca semn al iubirii şi al renaşterii ciunii, bucurându-se de un adevărat cultspirituale. din partea locuitorilor anticei Eliade. El Se mai povesteşte că îngerii le aduceau poate fi considerat totodată un simbol alramuri de palmieri martirilor creştini, altruismului şi al grijii faţă de generaţii-pentru a le conduce sufletele spre cer. le următoare, căci, datorită longevităţii Chiar şi azi, frunzele de Palmier sunt sale, ca şi faptului că fmctifică tardiv,folosite la marile praznice, atât la evrei, cel ce 1-a plantat se bucură mai puţin dela sărbătoarea Tabemacolelor, cât şi la roadele lui decât urmaşii. Importanţă te-creştini, în Duminica Floriilor şi la Paşti. rapeutică are îndeosebi uleiul de măsli- La noi se cultivă în sere sau ca plantă ne. Măslinul este cultivat în regiuneaornamentală de apartament. Se cunosc mediteraneană, în Asia de Vest, în Ame-mai mult de 200 de varietăţi. rica Centrală şi de Sud, în Africa de Sud şi în Australia. PRINCIPALII CONSTITUENŢI PRINCIPALII CONSTITUENŢi Apă 24-33%, protide 2%, hidraţi decarbon cca 50%, săruri minerale, deri- Măslinele proaspete conţin până lavaţi cumarinici, vitamine: A, D, Bl, B2. 75% apă, iar cele uscate aproape deloc.Conţinutul în fier este de 4-5 mg%, iar Protidele sunt în proporţie de 0,17-1%în magneziu de 63 mg%. Valoarea nutri- în măslinele crude, iar în cele uscatetivă este exprimată în 350 kcal la 100 g până la 3%. în măslinele verzi, cantita-fructe uscate. tea de grăsimi (ulei) este de 15%, iar în cele mature, uscate este de 58%. Conţin RECOMANDĂRI TERAPEUTICE între 1-3,6% celuloză, în funcţie de sta- Curmalele au proprietăţi pectorale şi diul de maturitate. Sunt bogate în săruriemoliente apreciabile, favorizând ex- minerale, potasiu (până la 1 g%), calciu,pectoraţia, tonic-nervine şi musculare. fier, cupru, magneziu, sulf, fosfor, man- Sunt recomandate în perioada de creş- gan etc. Sunt prezente vitaminele: A,tere, în sarcină şi după bolile infecţioase. B1,B2, C ş i E ( 8 m g % ) .
    • 80 Pledoarie pentru viaţă lungă Valoarea calorică este, pentru 100 g (coajă de Stejar, Salcie, Nuc etc), cumăsline, de 224 kcal, iar pentru ulei 900 ulei de măsline de 2-3 ori pe zi.kcal. In furuncoloze se fac cataplasme cti măsline coapte, pisate, aplicate Iocal, RECOMANDĂRI TERAPEUTICE pentru a accelera maturaţia. Intern. Uleiul de măsline, obţinut prinpresare la rece, este în primul rând nutri- ARAHIDELEtiv, dar este util ca adjuvant în afecţiuni ARACHIS HYPOGAEA L.hepatice, cu deosebire în dischineziile (FAM. LEGUMINOSAE)biliare, deoarece are un efect colagog. Specie erbacee originară din America Este, de asemenea, util în insuficienţă de Sud, cu o maturare foarte aparte ahepatică, în colici hepatice, precum şi fructului, care îşi pleacă pedunculul, ast-pentru eliminarea calculilor biliari. fel încât ultima fază a coacerii se produ- Având proprietăţi emoliente şi for- ce în sol, de unde şi denumirea de „alu-mând o peliculă protectoare Ia suprafaţa ne de pământ". în prezent se cultivă întubului digestiv, este utilizat în stări iri- Asia, India, China, Africa, America detative sau cataruri stomacale şi intestina- Nord şi de Sud, în Europa (Italia, Spa-le. Pentru că această peliculă împiedică nia, Grecia etc). Fructele fiind extremabsorbţia la nivelul intestinului, se reco- de nutritive, se fac încercări de introdu-mandă şi ca antidot contra unor otrăvuri. cere în cultură şi la noi în ţară. Proprie- în doze moderate, se manifestă ca un tâţile medicinale sunt moderate.foarte bun laxativ, tară a produce colici.I se mai citează şi efecte antihelmintice. PRINCIPALII CONSTITUENŢI Extern. în amestec cu albuş de ou, Conţin apă 3,5-6,5%, protideeste un remediu contra arsurilor. 24-30% şi grăsimi 45-52%. Hidraţii de Uleiul de măsline calmează imediat carbon sunt în proporţie de 18%. Acestedurerile şi ajută Ia cicatrizare. Dă bune componente principale le conferă im-rezultate în masaje ale gingiilor în paro- portante proprietâţi energetice: 650 kcaldontoză. la 100 g arahide. Ele mai conţin: sodiu 6 mg%, potasiu 780 mg%, calciu 65%, MOD DE ÎNTREBUINŢARE fosfor 410 mg%, fier 2,3 mg%. Uleiul Administrare ca atare, câte o lingură de arahide conţine peste 15% acizi graşide supă dimineaţa devreme, eventual în nesaturaţi. Alunele de pământ conţin şiamestec cu suc de legume sau fructe şi, vitaminele Bl (0,25 mg%), B2 (0,14dacă este posibil, să se stea în repaus, mg%) şi niacină (14,3 mg%).culcat pe partea dreaptă, 15-20 minute,în afecţiuni hepatice, sau doze de 20-40 RECOMANDĂRI TERAPEUTICEg pentru efectul laxativ şi în aceleaşi Foarte nutritive, alunele de pământdoze ca antihelmintic. constituie un remediu util în astenii şi Pentru tratarea arsurilor, uleiul de surmenaj.măsline se amestecă cu albuş de ou şi se Prin conţinutul extrem de ridicat alunge locul afectat. uleiului în acizi graşi nesaturaţi, ele sunt Pentru tratarea parodontozei se ma- importante în scăderea colesterolului şi,sează gingiile după badijonări cu tinctu- prin aceasta, şi în ateroscleroză.ră de Propolis sau decocturi de plante Datorită conţinutului în tanin, sunt an-care au un conţinut bogat în taninuri tidiareice.
    • Principalele fructe din alimentaţie 81 MOD DE INTREBUINŢARE Seminţele sunt emoliente, laxative şi Consumate ca atare, după o uşoară diuretice. Se folosesc în constipaţii cro-prăjire. După o prâjire prea avansată, nice şi în hemoroizi.uleiul se transformă în acroleină — sub- Uleiul din seminţe are proprietăţi de-stanţă foarte nocivă în special pentru fi- mulgente şi emenagoge şi este folosit încat (hepatotoxică, carcinogenă). Prefera- special în dizenterie şi în afecţiuni alebil este să se consume neprăjite. căilor urinare. Se foloseşte în doze mici, 2-3 g, în doze mai mari fiind avortiv. SUSANUL Uleiul se mai foloseşte sub formă de SESANUM INDICUM L. fricţiuni în migrene şi ameţeli (vertij), în (FAM. PEDALIACEAE) special combinat cu uleiuri esenţiale (de Este o plantă anualâ erbacee, mult conifere, Eucalypt, Levănţică, Mentă).cultivată în regiunile tropicale şi medite- *raneene. Este menţionată în scrierile lui Datorită faptului că în prezent se cul-Herodot, Teofrast şi Pliniu cel Bătrân. tivă aproape pe toate meridianele plane-începând din anul 1956 s-au făcut încer- tei, încheiem acest capitol cu:cări şi la noi de introducere în culturi,dar în prezent seminţele de Susan pro- VIŢA DE VIEvin în mare parte din import. VITIS VINIFERA L PRINCIPALII CONSTITUENŢI (FAM. VITACEAE) Seminţele conţin substanţe grase Plantă cu mare răspândire. şi impor-(48-65%), substanţe proteice (24%,), tanţă nutriţională. Se clasifică aparte da-substanţe extractive neazotate (14- torită biologiei ei specifice.18%), vitaminele B, D, E, F. Uleiul este Viţa de vie, simbol al bucuriei, pre-format din glicerid-esteri ai acizilor zentă în atâtea practici cultice înfăşu-oleic, linoleic, palmitic, stearic, arahi- rând toiagul lui Bachus, a fost cunoscu-nic, linoceric, fitosterine, alcooli supe- tă din vechime şi pe meleagurile noastre,riori, compuşi nesaponificabili, sezamol unde a găsit cele mai bune condiţii. Seşi sezamolin. (C. Pârvu, 1997). spune, nu ştim cu cât temei istoric, că în vremea strămoşilor noştri geto-daci, s-a MOD DE ÎNTREBUINŢARE luat măsura stârpirii viţei de vie, produ- Se foloseşte la garnisirea produselor sele ei abundente influenţând îh rău vite-de patiserie şi simigerie. Intră în proce- jia luptătorilor.sul de fabricare a indigoului şi penicili- „Eu sunt vinul cel adevărat", a spusnei. Din uleiul de Susan se fabrică cele Iisus, a cărui primă minune a fost pre-mai fine săpunuri. Din plantă se extrag schimbarea apei în vin. La Cina cea desubstanţe odorante parfumate, iar din fu- Taină, El a fost cel care a spus că vinulningine tuşuri fine. va simboliza Sângele Său, instituind ast- în ţările de origine, această specie are fel sacramentul vinului.numeroase utilizări medicinale. Deoare- în parabola Bunului Samaritean, vinulce frunzele, datorită substanţelor muci- este menţionat direct ca fiind aliment tă-Iaginoase pe care le conţin, sunt emo- măduitor: „i-a legat rănile, turnând peliente, se folosesc în afecţiunile respira- ele untdelemn şi vin". (Luca, 10:34)torii, în colera infantilă, în diaree şi di- Licoarea strugurilor este deseori po-zenterie, în amenoree şi dismenoree, în menită în textele Scripturii: „Fost-am lo-cataruri, cistite etc. vit, dar nu m-a durut, bătut am fost, dar
    • 82 Pledoarie pentru viaţă lungăn-am simţit nimic. Când mâ voi scula tite, deoarece au totodată şi proprietăţidin somn, voi cere iarăşi vin." (Pildele coleretic-colagoge.lui Solomn, 23:35). însuşi Apostolul Pa- Proprietăţile diuretice şi depurativevel îl sfătuieşte pe Timotei în Epistola marcante fac din struguri un adjuvant deîntâi: „Nu bea numai apă, ci foloseşte-te preţ în afecţiunile renale (inclusiv litia-de puţin vin: pentru stomacul tău şi pen- ze), în bolile de piele, artritism, reuma-trudesele tale siăbiciuni." (Epistola I a tism şi gută.Sfântului Apostol Pavel către Timotei, Asupra aparatului cardiovascular au o5:23). Erau astfel recunoscute proprietă- acţiune hipotensoare şi de scădere a co-ţile sale stimulative, în doze mici: „Vi- lesterolului în colesterolemie şi ateros-nul care înveseleşte inima omului şi un- cleroză.tul de lemn care face să strălucească faţa Pentru influenţa favorabilă asupralui." (Psalmul 104:15). Sau, dimpotrivă, metabolismului, se recomandă în obezi-sedative, dacă este folosit în cantităţi tate şi avitaminoze.mari: „Daţi băutură îmbătătoare celui Mai sunt şi variaţii în funcţie de sol şigata să piarâ şi celui cu sufletul amărât, varietăţi. Astfel, strugurii mai acizi de peca să bea şi să uite sărăcia lui şi să nu-şi soluri reci, argiloase, mai improprii pen-mai aducă aminte de chinul lui." (Pilde- tru viţa de vie, sunt laxativi sau chiarle lui Solomon, 31:6-7). purgativi, pe când la cei crescuţi pe so- Se poate afirma că, şi din punct de ve- luri calcaroase predomină proprietăţiledere fitoterapeutic, Viţa de vie are o im- diuretice şi depurative. După varietate,portanţă deosebită. cei albi sunt stimulenţi, cei negri sunt as- tringenţi datorită taninului şi în mod de- PRINCIPALII CONSTITUENŢI osebit tonici. Sucul de aguridă are pro- Conţinutul în apă al pulpei de strugu- prietăţi diuretice marcante, combatere este de 72-73%, zaharuri fermentes- obezitatea, iar diluat cu apă dă o băuturăcibile 22%, acid tartric liber 0,29%, alţi revigoratoare.acizi organici 0,30-0,35%, protide Strugurii stafidiţi au proprietăţi pecto-0,7%, hidraţi de carbon 16%, sodiu 2 rale, calmând tusea.mg%, potasiu 255 mg%, calciu 20 mg%, Extern. Turtele rezultate de la pasareafosfor 25 mg%, fier 0,5 mg%, vitamina struguribr se pot utiliza pentru atenua-A 5 mg%, vitamina Bl 0,05 mg%, vita- rea durerilor de gută, reumatism, sciati-mina B2 0,03 mg%, niacină 0,2 mg%, că.vitamina C 3 mg%, taninuri (în pieliţă) Cosmetică. Mustul reprezintă un re-1,2%. mediu util pentru întreţinerea tenului. Valoarea energetică a 100 g struguri Cu totul aparte este indicaţia privindeste de 70 kcal, din care se resorb în or- „camuflarea" încărunţirii părului.ganism 90%. MOD DE ÎNTREBUINŢARE RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Consumaţi ca atare (în obezitate 2 zile Intern. Strugurii au un rol deosebit pe săptămână doar 1,2 kg struguri zil-asupra aparatului digestiv, atribuin- nic).du-li-se proprietăţi tonic-aperitive, sto- Cura de must (importantă pentru efec-mahice, fiind utili în dispepsii, atonii tul diuretic, depurativ şi antisclerotic):gastrointestinale. Efectul lor este de ase- se începe cu 0,5 1 zilnic, în 3 reprize, cumenea binefăcător şi în hepatite sau o oră înainte de mese, apoi se creşte pro-chiar în ascitele consecutive unor hepa- gresiv până se ajunge, după cca 2 săptă-
    • Principalele fructe din alimentaţie 83mâni, la 2 litri zilnic, cantitate care se mucoasei nazale, alterări ale p^reţilormenţine astfel 2-3 zile fără a se mai con- venoşi (varice, hemoroizi). în cură desuma altceva. După acest nivel maxim lungă durată, frunzele de Viţă de vie sese revine apoi la cantitatea iniţială de citează a fi utile în celulită, obezitate.care se profită cât mai ţin strugurii. Cele cu nuanţe roşietice se recomandă în Cataplasme cu turte rămase de la pre- combaterea hemoragiilor uterine şi casarea strugurilor. fortifiant. Se folosesc sub formă de de- Loţionâri cu o cârpă curată îmbibată coct, din 2 linguri la o cană de apă, bân-în suc, se lasă 10 minute pe ten, apoi se du-se 3 cani pe zi: prima dimineaţa de-şterge cu apă călduţă cu un praf de bicar- vreme, celelalte 2 înainte de mese. Labonat de sodiu. rândul sâu, seva abundentă de primăva- Pentru „mascarea" încărunţirii, se ra, numită atât de romantic „plânsul Vi-fierb 4 g sulfat de fier în 250 ml vin ţei de vie", este un produs util în spălă-roşu. Se piaptănâ părul cu pieptănul ruri oculare, în conjunctivite şi alte stăriumectat în această soluţie câteva minute iritative oculare,fiindconsiderată toto-pe zi, timp de 15-20 de zile, apoi se con- dată tonică, cicatrizantă şi antihemoragi-tinuă de 2 ori pe săptămână. că. Litiaza renală şi litiaza biliară sunt Observaţii. Fnmzele sunt foarte as- influenţate, de asemenea, favorabil. întringente şi prin aceasta utile în diarei uz extern, este antiseptică şi cicatrizantăcronice, hemoragii, sângerări la nivelul a rănilor.
    • CAPITOLUL VPRINCIPALELE LEGUME, SEMINTEŞl CEREALE DIN ALIMENTAŢIE GRUPA LEGUMELOR HREANUL DE LA CARE SE CONSUMĂ AP.MORACIA LAPATHIFOLIA GILIB. Sin. Armoracia rusticana (LAM) G.M. Sch. RĂDĂCINILE TUBERIZATE (FAM. BRASSICACEAE CRUCIFERAE) Reprezintă o grupare eterogenă din Nu degeaba Hreanul ocupă un Iocpunct de vedere botanic, majoritatea important în galeria plantelor medicina-plantelor fâcând parte din familia Um- le anaiizate în opera sa de flamandulbelliferae (Morcovul, Pătrunjelul, Oodoens, unul din marii medici şi natu-Păstârnacul, Ţclina)*, celelaltc repre- ralişti ai Renaşterii.zentând familia Cruciferae (Ridichea şi De altfel, până de curând, era conside-Hreanul) şi Chenopodiaceae (Sfecla rat numai ca plantă medicinală, calitateroşie). Toate aceste plante au comun în care este menţionat încă de Pliniu celfaptul că sunt bienale (exceptând ridi- Bătrân, fiind inserat în unele farmaco-chile de vară care sunt anuale), formând pei. Ierburile amare de la Cina cea deîn primul an o rădăcină pivotantă, iar în Taină sunt simbolizate, uneori, de Paşti,anul al doilea o rădăcină tuberizată, prin de un singur aliment: hreanul.dezvoltarea intensă a unui parenchim de Se utilizează rădăcinile, care au pro-depozit. Substanţele de rezervă care se prietăţi stimulente. între excitant, stimu-depun la acel nivel conferă rădăcinilor lent şi iritant este însă numai un pas, maituberizate importante proprietăţi nutriti- mare sau mai raic, în funcţie de concen-ve. în acelaşi timp, datorită conţinutului traţie şi subiect. Depăşind dozele mode-în substanţe active, enzime, vitamine, rate sau medii, se ajunge la efecte nedo-săruri minerale şi microelemente, pre- rite, iritaţii ale parenchimului rinichilor,cum şi în uleiuri volatile, legumele din ale mucoasei gastro-intestinale şi ale sis-această grupă au şi o valoare terapeuti- temului nervos. Hreanul este contrain-că remarcabilă. în special Morcovul, dicat pentru cei suferinzi de hemoroizi,Pătrunjelul, Ţelina, Hreanul şi Ridi- hemoptizie, dereglări de ritm cardiac,chile de iarnă pot fi considerate, în sen- stări congestive. în măsură mai redusăsul larg al cuvântului, drept plante me- se utilizează şi frunzele, un bun conser-dicinale. vant natural pentru murături. * De la Pătrunjel şi Ţelină se consumă curent şi fmnzele, ele urmând a fi tratate şi în subcapitolul încare se descriu legumele dc la care se folosesc frunzeie.
    • Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 85 PRINCIPALII CONSTITUENŢI Ca antiparazitar, Hreanul are o acţiu- Rădăcina de Hrean conţine cca 2% ne tenifugă remarcabilă.protide, 8% hidraţi de carbon, săruri mi- Extern. Utilizarea în uz extern se ba-nerale de sodiu 5 mg%, potasiu 295 zează în principal pe proprietăţile revul-mg%, calciu 55 mg%, fosfor 35 mg%, sive ale Hreanului proaspăt ras. Produ-fier 0,7 mg%, vitamina A 2 ag%, Bl când o congestie la locul aplicării, acti-0,05 mg%, niacină 0,3 mg% şi 100 mg% vând circulaţia sângelui, aplicaţiile cuvitamina C. Pe lângă aceste substanţe Hrean fac să dispară sau să diminuezecomune multor fructe şi legume, Hrea- durerile. Se recomandă în diverse ne-nul mai conţine glicozizi sulfuraţi, miro- vralgii de natură reumatică, în inflamaţiizina — o enzimă care se eliberează prin articulare, chiar şi pentru combaterearaderea rădăcinii, formând mirozinat de migrenelor, a nevralgiilor intercostale şipotasiu. Mai conţine cantităţi mici de dentare.ulei volatil şi acizii clorhidric, sulfuric, Congestia locală puternică încircula-carbonic, silicic, precum şi substanţe an- ţia periferică duce, prin compensare, latibiotice. descongestionarea unor organe interne, în special a plămânilor, Hreanui fiind Valoarea energetică este exprimată în utilizat prin această proprietate în bron-40 kcal la 100 g hrean proaspăt. şitele acute, pneumonii, gripe. Prin efec- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE tul revulsiv, prin afluxul de sânge la ni- Intern. Dacâ importanţa sa ca anti- velul gingiilor, poate fi un adjuvant pre-scorbutic este astăzi cu totul secundară ţios în paradontoză.— scorbutul aparţinând trecutului, în Datorită efectului antiseptic, se reco-schimb înţelegem principalele sale pro- mandă în igiena bucală, sub formă deprietâţi terapeutice tot prin prisma efec- apă de gură.telor sale excitante asupra mucoaselor. Se mai citează şi recomandarea înAstfel, intensificând secreţiile salivare şi combaterea degerăturilor.gastrice, este util ca tonic aperitiv şi sti- Cosmetică. Hreanul reprezintă un re-mulent gastric în anemii, lipsâ de poftă mediu şi contra pistruilor.de mâncare, gastrite hipoacide, acţio- MOD DE ÎNTREBUINŢAREnând favorabil şi ca antidiareic. Consumat ca atare, în scopuri condi- Datorită excitaţiei generalizate şi asu- mentare; pentru combaterea teniei se re-pra parenchimului renaj, se explică şi comandă să fie consumat timp mai înde-efectul diuretic marcant, util în hidropi- lungat, alături de ceapă şi fructe crude.zie, gută, reumatism (completat şi cu te- Infuzie din 15-20 g la litrul de apă,rapie de uz extern), considerându-se care se lasă apoi la macerat 12 ore; sechiar a avea şi efect antilitiazic. Nu se iau 2 căni pe zi, între mese.recomandă în afecţiuni renale acute. Viri tonic şi antianemic, prin macera- în terapia aparatului respirator, Hrea- re timp de 24 ore a 30 g de Hrean ras lanul este utilizat în catar cronic respira- un litru de vin. Se strecoară şi se ia câtetor, astm, bronşită. un păhărel de 50 g înainte de mese. Foarte interesantă este recomandarea Sirop — pentru copiii anemici, limfa-sa, inspirată din medicina tradiţională. tici, fără apetit. Pentru aceasta se taie ră-ca adjuvant în afecţiuni cardiace: cardio- dăcina în rondele fine, se adaugă zahăr,patie ischemică dureroasă, angină pecto- iar din sucul care se formează se reco-rală şi hipertensiune arterială. mandă acestora câte o lingură pe zi.
    • 86 Pledoarie pentru viaţă lungă Macerat în lapte timp de o oră, din 2 sul pentru Morcov datorită cercetărilorlinguri de Hrean ras la 1/2 litru lapte privind utilizarea sucurilor de legume şifierbinte; se bea dimineaţa, ca adjuvant fructe, cel de Morcov fiind de bază înantireumatic. acest sens, fie consumat singur, fie în Cură de Hrean cu miere în cardiopa- amestec cu alte sucuri din plante. Uneletii ischemice dureroase, angină pectora- studii merg până la recomandarea sucu-lă, hipertensiune. Se face o pastă omo- lui de Morcov ca preventiv în boala can-genă dintr-o lingură de Hrean ras cu o ceroasă. Se recomandă ca morcovii sălingură de miere; se ia treptat, cu lingu- nu se cureţe, ci numai să se spele foarteriţa, dimineaţa cu o oră înainte de micul bine.dejun. Cura durează 30 de zile, repetân- PRINCIPALII CONSTITUENŢIdu-se cu pauze de câte 2 luni, de 4 ori pean timp de 3 ani. Morcovii conţin cca 80% apă. Conţi- Cataplasme cu Hrean ras aplicate pe nutul în protide este de numai 1%, iar întorace în cazuri de bronşite, gripă, con- hidraţi de carbon de 6%. Conţin 35 mg%gestie pulmonară. sodiu, 235 mg% potasiu, 30 mg% cal- Bâi locale sau generale cu făină de ciu, 25 mg% fosfor, 1120 mg% vitaminaHrean, utile în reumatism şi inflamaţii A, 0,05 mg% vitamina Bl, 0,05 mg%articulare, asemănătoare celor cu fâină vitamina B2, 1 mg% niacin, cca 7 mg%de Muştar, ţinându-se fâina într-un să- vitamina C şi mici cantităţi de vitaminaculeţ de tifon peste care se toarnă apă K, de magneziu, sulf, cupru şi brom,caldă de 25-30°, socotindu-se circa o precum şi un ulei volatil, asparagină şilinguriţă cu vârf la un litru de apă. Săcu- daucarină.leţul se agită în apă, iar baia durează Valoarea energetică este de 30 kcal la20-30 minute. 100 g, din care cantitatea de energie re- Tinctură de Hrean din 20 g hrean ras, sorbită este de 93%.macerat timp de 2 săptămâni în 100 ml RECOMANDĂRI TERAPEUTICEalcool, utilizată în fricţiuni antireumatis- Ihtern. Morcovul este considerat unmale. remediu de bază în numeroase afecţiuni Mestecarea unei bucăţi de rădăcinâ, în ale aparatului digestiv. EI acţionează înfiecare zi, în paradontoză.. stările inflamatorii (cataruri) gastrointes- Tinctură din frunze (20 g la 100 ml al- tinale. Totodată, el reglează tranzitul in-cool timp de 10 zile), diluată cu apă, este testinal, atât în constipaţie cât şi în dia-o apă de gură antisepticâ. ree, fiind unanim apreciat în tratamentul dispepsiilor acute şi al diareilor sugarilor. MORCOVUL O acţiune favorabilă este cea din gas- DAUCUS CAROTA L tritele hiperacide, ulcerele gastroduode- (FAM. UMBELLIFERAE) nale, chiar cu hemoragii. Provine din selecţia şi ameliorarea Acţiunea sa bactericidă se manifestăMorcovului sălbatic din bazinul medi- în colibaciloză.teranean. Menţionat de Pliniu cel Bă- Indicaţiile anti-parazitare se referă latrân, Morcovul a fost folosit irtiţial ca combaterea teniei.plantă medicinală şi apoi alimentară. Şi Se recomandă, de asemenea, în trata-în medicina tradiţională românească, mentul tuturor afecţiunilor hepatice, fi-Morcovul este un remediu bine cunos- ind un vechi remediu al medicinei tradi-cut. în ultima perioadă a crescut intere- ţionale în icter. Este, de fapt, un stimu-
    • Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 87lent al regenerării parenchimului hepatic ulceraţii, eczeme, pecingine, degerături.şi, de asemenea, un coleretic şi colagog Se studiază şi efectul adjuvant în abcese,activ. cancere de sân şi epitelioame. A doua grupă de recomandări se ba- Cosmetică. Morcovul se utilizeazăzează pe acţiunea diuretică. într-adevăr, pentru a da prospeţime pielii şi a comba-această proprietate este remarcabilă, te petele, îndeosebi cele care apar odatăMorcovul determinând chiar dublarea cu vârsta.volumului de urină şi, ceea ce este maiimportant, şi eliminarea masivă de acid MOD DE ÎNTREBUINŢAREuric, fiind astfel recomandat în litiaza Consumat ca atare.urică, ca şi în alte forme de diateze urice Suc obţinut la mixer, câte 100 ml di-(reumatism, gută, artritism). mineaţa devreme, ca diuretic, depurativ, Prin conţinutul său de vitamine, în antianemic în cataruri gastrointestinale.special A, Bl, B2, C şi K, Morcovul este Supă din 500 g morcovi raşi sau tăiaţiun excelent vitaminizant, având ca efect mărunt, fierţi 1/2 oră, preferabil 1/4 oră,accelerarea creşterii Ia copii, mărirea re- la presiune; se pasează şi se completea-zistenţei la infecţii, pâstrarea rezistenţei ză până la 1 litru cu apă fiartă. Se dă cucpiteliilor, mărirea acuităţii vizuale. biberonul pentru diareile nou-născuţilor, Ajutând la regenerarea globulelor ro- înlocuit treptat cu lapte.şii, este şi un remediu pentru anemii (la Cataplasme cu morcovi raşi.copii, convalescenţi). De asemenea, uti- Mască cosmetică cu morcovi raşilizat de mamele care alăptează, are efect simplu ori cu adaos de smântână sau lo-galactogog (mărirea cantităţii de lapte). ţionări zilnice ale tenului cu suc. Asupra aparatului respirator, Morco- Observafii. Frunzele au proprietăţi as-vul acţionează favorabil în bronşite cro- tringente, decoctul proaspăt din ele pu-nice şi astm. tând fi folosit în gargarisme pentru afte, De dată mai recentă sunt cercetările stomatite, precum şi ca băi locale sauprivind efectul vasodilatator, îndeosebi comprese în degerături. Fructele au pro- la nivel coronarian. S-a depistat de ase- prietăţi carminative, tonic-aperitive, ga-menea şi o acţiune asemănătoare insuli- lactogoge şi vermifuge contra limbricilornei, de unde şi recomandarea Morcovu- şi oxiurilor, proprietăţi comune cu a|e ce-lui ca hipoglicemiant în diabet. lorlalte fructe de umbelifere, datorită îndeosebi sub formă de suc, Morco- conţinutului bogat în ulei volatil. Ele sevul are o acţiune depurativă, prin elimi- folosesc şi sub formă de infuzie prepara-narea masivă de toxine, fiind recoman- tă dintr-o linguriţă la cană, 2 căni pe zi.dat în dermatoze. în gerontologie, consumul de morcovi NAPII are ca efect prevenirea îmbătrânirii şi BRASSICA NAPUS L formării ridurilor. (FAM. BRASSICACEAE CRUCIFERAE) în prezent intră în compoziţia unor su- plimente nutriţionale ca Herbaforte, Plantă originară din bazinul meditera- Herbatonic, capsule granulate etc. (Fa- nean, este astăzi folosită din ce în ce mai res Orăştie). rar, fiind înlocuită cu alte legume mai Extern. Prin proprietăţile antihemora- productive şi cu gust mai plăcut. De la gice, analgezice şi cicatrizante, Morco- Napi se utilizează în special rădăcinile vul are efecte favorabile în răni, răni cu îngroşate, uneori şi frunzele.
    • 88 Pledoarie pentru viaţă lungă A fost cultivat din Antichitate. Roma- Decoct pectoral, preparat din 100 gnii îl numeau „napum". S-a extins în napi tăiaţi în felii la 1 litru apă sau lapte.culturi în jumătatea de nord a Europei, Gargară cu aceiaşi decoct.în Canada, Noua Zeelandă şi fosta Aplicaţii în uz extern cu napi fierţi,URSS. La noi în ţară a fost cultivat în ju- apoi masare uşoară, pentru a-şi lăsa su-deţele Braşov şi Maramureş. Se întâl- cul.neşte uneori subspontan pe margineadrumurilor. PĂTRUNJELUL PETROSELINUM CRISPUM (MILL.) PRINCIPALII CONSTITUENŢI A. W. HILL Conţin 88% apă, iar conţinutul în pro- (FAM. APIACEAE — UMBELLIFERAE)tide este scăzut (1-1,6%); relativ mai bo- Provenit din Pătrunjelul sălbatic, ori-gat este conţinutul în hidraţi de carbon ginar de pe litoralul mediteranean, Pă-(6%). Napii conţin 8 mg% sodiu, 190 trunjelul cultivat mai are şi un alt punctmg% potasiu, 40 mg% calciu, 25 mg% de convergenţă cu Morcovul, şi anumefosfor, 0,4 mg% fier, 14 ug% vitamina A, faptul că de la început a fost utilizat în0,05 mg% vitamina C. Energia este eva- egală măsură medicinal şi alimentar.luată la 29 kcal pentru 100 g napi. Este cunoscut şi apreciat încă din Anti- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE chitate, de Hippocrate, Dioscoride, Pli- Intern. Proprietăţile diuretice, la care niu cel Bătrân, Galen, pentru frunzelese adaugă cele de dizolvant uric, fac na- sale. Dioscoride îl numea „petroseli-pii utili nu numai în cistite şi litiază uri- non", iar Pliniu „petroselinum".că, ci şi în gută. PRINCIPALII CONSTITUENTI în medicina populară sunt mult apre- Frunzele de Pătrunjel cu rădăcinăciate proprietăţile pectorale, în bronşite, conţin 3% protide, 6% hidraţi de carbon,tuse, angine. 20 mg% sodiu, 600 mg% potasiu, 145 Fiind depurativ-diuretici, consumul mg% calciu, 75 mg% fosfor, 4,8 mg%lor are efecte favorabile în eczeme, ac- fier, 730 mg% vitamina A, 10 ug% vita-nee. mina Bl, 0,20 mg% vitamina B2, 0,8 Se mai recomandă în enterite, având mg% niacină, peste 100 mg% vitaminaproprietăţi astringente. C (de 2-3 ori mai mult decât portocale- Tot în completarea tratamentului in- le). Pătrunjelul conţine şi un principiutern, se recomandă pentru afecţiuni res- estrogen: apiolul, ulei volatil format dinpiratorii. terpene, pinene, apiol şi apein. Conţine Extern. Napii au proprietăţi maturati- şi numeroase microelemente: iod, mag-ve, putându-se folosi pentru furuncule şi neziu, mangan, sulf, cupru şi o enzimă.abcese. In rădăcini, conţinutul în vitamina A este Aplicaţiile cu napi se recomandă în mai ridicat (730 p.g%).degerături şi pentru completarea trata- RECOMANDĂRI TERAPEUTICEmentului gutei. Aşa cum le recomandă încă din Anti- MOD DE ÎNTREBUINŢARE chitate Galen, rădăcinile de Pătrunjel Consumaţi ca atare, în special ca de- sunt un diuretic important, recomandatpurativ-diuretic. în afecţiuni renale, cu deosebire în litia- Infuzie diuretică cu o linguriţă de pul- ze. Important este faptul că el are şi efectbere de napi la 0,5 1 apă. declorurant (deci cu acţiune favorabilă
    • Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 89în edeme cardiorenale), precum şi în eli- Se citează efectul emenagog (contri-minarea uraţilor. buind la reglarea ciclurilor), precum şi Are, de asemenea, un rol tonic-aperi- cel antireumatismal.tiv, fiind un stimulent general şi nervin. MOD DE ÎNTREBUINŢAREAre remarcabiie proprietăţi antixeroftal-mice, antirahitice şi antianemice. Re- Consumat în preparate culinare sauglează tulburările de ciclu. sub formă de decoct, ca şi rădăcina de Datorită conţinutului ridicat în apiol, Pătrunjel.fructele se utilizează în scopuri avortive. ŢELINANu recomandăm această practică. APIUM GRAVEOLENS MOD DE iNTREBUINŢARE (FAM. APIACEAE — UMBELLIFERAE) Consumat în preparate cuiinare. Această legumă, ce-şi are originea în Decoct din 50 g rădăcini fierte 20 mi- Ţelina sălbatică din bazinul meditera-nute într-un litru de apă; se strecoară şi nean, a fost cunoscută pentru proprietă-se îndulceşte, bându-se 2-3 căni pe zi. ţile sale medicinale încă din Antichitate, Suc, 50-100 mlpezi. fiind recomandată de medicii hippocra- Observaţii. Proprietăţile fitoterapeuti- tici Dioscoride şi Pliniu cel Bătrân. Dece ale frunzelor vor fi tratate în capitolul la această interesantă legumă, cu o pale-privitor la legumele de la care se utili- tă de recomandări terapeutice surprinză-zează frunzele. tor de bogată, se utilizează în aceste sco- puri atât rădăcinile, cât şi frunzele şi se- PĂSTÂRNACUL minţele. PASTINACA SATIVA L (FAM. APIACEAE - UMBELLIFERAE) PRINCIPALII CONSTITUENŢI Mai puţin utilizat, Păstârnacul îşi are Conţine 83% apă. Are un conţinut re-originea tot în zona mediteraneană. dus în protide (1%) şi mediu (5%) în hi-Efectele terapeutice sunt moderate, draţi de carbon, comparativ cu celelaltedeoarece se consumă în cantităţi reduse, legume rădăcinoase. Bogată în mineralenumai ca adaos. în schimb, proprietăţile şi săruri de sodiu (55 mg%), potasiunutritive sunt remarcabile. 2,35 mg%, calciu 50 mg%, fosfor 60 mg%, fier 0,4 mg%, conţine mici canti- PRINCIPALII CONSTITUENŢI tăţi (2 (ig%) de vitamina A. Vitarninele Păstârnacul are o compoziţie chimi- Bl şi B2 sunt în cantitate de 0,05 mg%,câ asemănătoare cu cea a Pătrun jelului, niacina 0,7%, iar vitamina C numai 10fiind bogat în săruri de potasiu, vitamina mg%. Ca microelemente, conţine iod,A, Bl, B2 şi C, în ulei volatil, conţinând magneziu, mangan şi cupru etc. Ţelinaşi apioi. conţine şi un ulei volatil format din an- Valoarea energetică este exprimată hidridă sedanoică şi alţi componenţi (co-prin 40 kcal la 100 g rădăcini. lină, tirozină, acid glutamic). Valoarea energetică este de cca 28 RECOMANDĂRI TERAPEUTICE kcal la 100 g, din care se resoarbe cca Ca şi celelalte rădăcini de umbelifere, 92%.cele de Păstârnac sunt tonic-aperitive şiuşor diuretice, prin diureză producân- RECOMANDÂRI TERAPEUDCEdu-se şi o eliminare de toxine, deci au Intern. Efectul tonic este binecunos-efect depurativ-diuretic. cut şi în medicina populară, afirmân-
    • 90 Pledoarie pentru viaţă lungădu-se metaforic că redă o nouă tinereţe. iau 2-3 păhârele pe zi, manifestându-se,Unul din factorii responsabili de această în afară de efectul diuretic, şi efecte to-acţiune este probabil stimularea glande- nice generale.lor suprarenale. Băi locale pentru degerături. Se fierbe Proprietăţile diuretice sunt certe, ră- o ţelină cu frunze cu tot, tăiată mărunt, îndăcinile de Ţelină fiind totodată şi de- 2 litri apă, circa 45 minute. Se ţin părţileclorurante, fiind utile în afecţiuni renale degerate în decoctul cât se poate de cald,(litiază, colică nefritică) şi pentru car- reîncălzindu-se pentru a se folosi de 3 oridiaci cu edeme cardio-renale şi albumi- pe zi. Tratamentul durează 3-5 zile.nurie. Prin eliminarea excesului de apă Observafii. Seminţele de Ţelină audin ţesuturi se recomandă şi în obezitate, proprietăţi comune cu ale celorlalte um-putând intra în cura de slăbire. Având belifere, stimulând digestia, fiind şi car-acţiune diuretică, este şi depurativă; se minative. Se folosesc sub formă de infu-recomandă în formele de diateză urică zie cu 1/2 linguriţă la cană, 2 căni pe zi,(reumatism, gută). maximum 3 zile. Având proprietăţi hipoglicemiante,este considerată ca adjuvant antidiabetic. RIDICHILE în catarurile bronşice, Ţelina acţio- RAPHANUS SATIVUS L.nează prin proprietăţile expectorante şi (FAM. BRASSICACEAE — CRUCIFERAE)de calmare a tusei. în mitologie, zeului Apollo i se atribu- Extern. Cu totul specifică este acţiu- ia afirmaţia potrivit câreia, dacă guliilenea de combatere a degerăturilor, folo- merită greutatea lor în plumb, iar sfecle-sindu-se pentru aceasta rădăcinile de le greutatea lor în argint, ridichile ar me-plantă cu frunze cu tot. rita desigur greutatea lor în aur, fapt care Sucul este utilizat în unele fonne de atestă importanţa pe care o dădeau anti-afecţiuni oftalmice. cii acestei legume, cultivată de peste 4 MOD DE ÎNTREBUINŢARE milenii. Părintele istoriei, Herodot, arată Consumată ca atare în preparate culi- că sclavilor care clădeau piramidele li senare. dădeau, alături de usturoi, şi ridichi. Suc (îndeosebi în cure de slăbire, reu- Mult apreciată în Grecia şi Roma an-matism, gută, tuse şi catar bronşic) — tică, Hippocrate recomanda ridichea încâte 100 g dimineaţa înainte de masă; hidropizie; amintită de Teofrast, erapentru afecţiuni oftalmice, se picură pe apreciată de Dioscoride pentru proprie-pleoape câteva picături sau se tampo- tatea de a stimula apetitul, a favoriza di-nează uşor cu un tampon steril, umectat. gestia şi a calma tusea. Decoct din cca 30 g la un litru de apă; în Evul Mediu se folosea pentru „eli-se beau, pentru efectele diuretice, 2-3 minarea din viscere a tumorilor malig-căni pe zi. ne" şi drept antidot în otrăviri. Matthio- Tinctură preparată din rădăcini tăiate lus — savantul Renaşterii — o recoman-şi alcool diluat de 40° în părţi egale; se da pentru proprietăţile diuretice şi antili-ia câte o linguriţă de 2 ori pe zi. tiazice, iar Mizauld, în lucrarea sa „Gră- „Vin tonic": se prepară din o rădăcină dina de plante medicinale" (1578), o re-mărunţită şi macerată 48 de ore într-un comanda şi el ca tratament specific anti-litru de vin alb, adăugându-se 100 g de litiazic.miere. Din acest vin deosebit de parfu- Multe din aceste proprietăţi sunt adu-mat şi cu o aromă discretă de ananas, se se în atenţie prin cercetările fitoterapeu-
    • Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 91tice mai recente. Proprietăţile medicina- Extern. Ridichea rasâ are proprietăţile aparţin îndeosebi ridichilor negre rubefiante, respectiv de a produce o iri-(aşa-zisele „ridichi de iarnă"), Raphanus taţie locală şi prin aceasta un aflux maisativus L. var. niger (Mill). D.C. mare de sânge, o înroşire locală, care PRINCIPALII CONSTITUENŢI provoacă cedarea stărilor congestive ale organelor interne (pneumonii, stări con- Ridichea de iarnă conţine 1% protei- gestive al ficatului).ne, 3% hidraţi de carbon, 15 mg% sodiu,245 mg% potasiu, 25 mg% calciu, 20 MOD DE ÎNTREBUINŢAREmg% fosfor, 0,6% fie,r, abia 1 mg vita- Consumate sub formă de ridichi rasemina A, 0,05 mg% vitamina Bl, 0,02 (eventual cu mere).mg% vitamina B2, 0,3 mg% niacină şi Suc (de preferat în amestec cu suc de25 mg% vitamina C. Ridichile negre, în morcovi), îndeosebi în litiază biliară sauspecial, conţin un ulei volatil sulfurat: renală. Se iau 30-40 g cu cca 15 minuterafanolul şi mici cantităţi de tocoferol. înainte de mese. Valoarea energetică este redusă şi este Sirop pectoral, din ridichi tăiate feliiexprimată prin 15 kcal la 100 g. peste care se presară zahăr şi se acoperă; RECOMANDĂRI TERAPEUTICE după 24 de ore se strânge sucul care s-a lăsat, administrându-se 3-4 linguriţe pe Intern. Sunt considerate în primul zi. De asemenea, pentru proprietăţi pec-rând ca antilitiazice importante, atât în torale, în medicina populară se recoman-litiaza biliară, cât şi în cea renală. Mai dă să se scobească o ridiche mai mare,ales în cea renală, lucrări recente consi- să se umple cu zahăr (cu miere) şi hrean.deră ridichile, alături de frunzele de Se coace, iar apoi se strânge sucul careMesteacăn şi rădăcinile de Roibă (Ru- se lasă, administrându-se 3-4 linguriţebia tinctorum, 0 plantă tinctorialâ bine pe zi.cunoscută şi la noi în popor), ca formând„triada de aur" capabilă să mărunţească Tot în medicina tradiţională se reco-pietrele (proprietăţi litotritice). mandă aplicaţii locale cu ridichi rase în Efectele coleretic şi colagog le fac uti- dreptul plămânilor (pentru pneumonii)le pentru cei cu insuficienţă hepatică, sau în dreptul ficatului (pentru stărilecolecistită şi alte afecţiuni hepatice. Se congestive ale acestuia).citează folosirea ridichilor şi în atonia Observaţii. Ridichile roşii şi albe destomacului (deci pentru aşa-numitele primăvară — numite şi „ridichi de„stomacuri leneşe"), ca şi în aerofagie. lună" — au proprietăţi similare. Se reco- Consideraţii mai recente asupra sucu- mandă să se consume cu frunze cu tot,lui de ridichi indică utilizarea acestuia care sunt foarte bogate în vitamine, să-pentru „curăţirea" şi regenerarea mucoa- ruri minerale şi alte substanţe chimiceselor în cazuri de sinuzite sau rinite. foarte utile. Bine cunoscute în medicina popuIaTăsunt proprietăţile pectorale, adjuvante SFECLA ROŞIEde real folos în bronşită, tuse de diferite BETA VULGARIS L. Forma RUBRA L. (FAM. CHENOPODIACEAE)etiologii, cataruri ale căilor respiratorii,chiar şi în astm. In secundar, datorită Având originea într-o specie spontanăconţinutului ridicat în vitamina C, mai din bazinul mediteranean (Beta marili-puţin în Bl, B2 şi A, se recomandă în ma L.), Sfecla roşie s-a cultivat încă dinafecţiuni carenţiale. sec. II — III ale erei noastre. Este carac-
    • 92 Pledoarie pentru viaţă lungăteristică formarea mai multor fascicule Suc de Sfeclă roşie, simplu sau înlibero-lemnoase concentrice, care se ob- combinaţie cu cel de castraveţi şi mor-servă chiar cu ochiul liber în secţiune. covi. Se bea dimineaţa, 100-150 ml.Specie alimentară nutritivă, aperitivă şienergetică, are şi unele aplicaţii terapeu- GRUPA CEPEItice, deşi este încă insuficient studiatăsub acest aspect. Grupă omogenă din punct de vedere PRINCIPALII CONSTITUENŢI botanic, reprezentanţii fâcând parte nu numai din aceeaşi familie (Liliaceae), ci Conţinutul în protide este de 1-1,8%, chiar şi din acelaşi gen — Allium. Dincca 6% hidraţi de carbon, cca 60 mg% această grupă, principalii sunt Ceapa,sodiu, 260 mg% potasiu, 25 mg% cal- Usturoiul şi Prazul. Atât în scopuri ali-ciu, 35 mg% fosfor, 0,7% fier şi nume- mentare, cât şi în fitoterapie, se folosescroase microelemente, dintre care unele în principal bulbii şi tulpinile aeriene fal-rare: rubidiu şi cesiu, alături de cupru, se. Acestei unităţi de structură îi cores-magneziu, brom, zinc. Conţinutul în vi- punde şi o compoziţie chimică destul detamine este scăzut: 2 mg% vitamina A, unitară, cu totul caracteristică fiind pre-0,02-0,03 mg% vitamina Bl şi B2, cca zenţa fitoncidelor, substanţe cu puternică0,2% niacină şi doar 10 mg% vitamina acţiune antimicrobiană, similare antibio-C; în schimb, conţine asparagină, betai- ticelor produse de plantele inferioare.nă şi acid glutamic. Valoarea energetică Toate cele trei specii au o deosebitâ im-este de cca 30 kcal la 100 g. portanţă medicinală, fiind adevărate plan- te medicinale cu o paletă largă de reco- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE mandări, în unele cazuri servind chiar şi Prin conţinutul ridicat de săruri mine- ca materie primă pentru industria de me-rale şi microelemente de mare importan- dicamente (ca, spre exemplu, Usturoiul).ţă ca elemente constitutive ale unor en-zime, Sfecla roşie este utilă în colite, en- Toate cele trei specii sunt pomenite înterite şi tuberculoză. Se recomandă con- Biblie (Vechiul Testament): „Ne adu-sumarea ei în timpul edemelor, epidemi- cem aminte de peştele pe care îl mân-ilor de gripă, iar după unii autori, chiar cam pe degeaba în Egipt, de castraveţi,în boala canceroasâ. Ea constituie şi un de harbuji, de praz, de ceapă şi de ustu- roi." (Numerele, 11:5)adjuvant în tratamentul hipertensiunii.Este contraindicată în diabet. CEAPA Medicina tradiţională consideră, nu ALLIUM CEPA L.fâră temei, sucul de Sfeclă roşie un ex- (FAM. LIUACEAE)celent depurativ şi diuretic. Pe baza cercetărilor recente asupra ac- Cultivată încă cu 5000-6000 de aniţiunii sucurilor, se citează utilizarea su- înaintea erei noastre pe valea Nilului,cului de Sfeclă roşie, împreună cu cel de provine din forme sălbatice originareMorcov şi de Castravete, în tratamentul din centrul Asiei şi Asia Mică.litiazelor urice şi al diatezelor urice. Amintită în lucrările lui Homer şi He- rodot, Ceapa a avut încă din Antichitate MOD DE INTREBUINŢARE o reputaţie deosebită şi sub raport medi- Consumată ca atare în salate şi în alte cal. Astfel, Dioscoride o recomanda capreparate culinare. Fiartă sau coaptă, îşi diuretic extrem de eficient, iar Pliniu celpierde din proprietăţile terapeutice. Bătrân, care o numea „Cepa", o conside-
    • principaleie legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 93ra drept cel mai bun leac contra ascitei, carminativ. Proprietăţile de stimulare acele indicate de el rămânând în mare digestiei sunt cunoscute de toţi. Acţiu-măsură valabile peste veacuri. Reco- nea antiseptică amintitâ, combinată cumandări interesante se găsesc în lucrări- cea emolientă, îi conferă proprietăţi pec-le vestitei şcoli din Salerno, precum şi în torale, fâcând-o utilă în răguşeală, tuseoperele marilor medici arabi ai Evului rebelă, cataruri bronhice.Mediu. Se utilizează bulbul, cu o multi- Datorită proprietăţilor hipoglicemian-tudine de recomandări medicale, atât în te, Ceapa este un adjuvant şi în diabet.uz intern, cât şi în uz extern. Este contra- Cercetări destul de recente au arătatindicată suferinzilor de hiperaciditate. că un regim bogat în Ceapă fluidifică sângele, micşorând riscul de tromboză şi PRINCIPALII CONSTITUENŢI infarct. Prin aceasta se explică şi efectul Conţinutul de protide e scăzut (1%), antiaterosclerotic al plantei.iar în hidraţi de carbon este de 9%. Con- Se mai citează şi proprietăţile ei uşorţine mici cantităţi de sodiu — cca 8 hipnotice.mg%, 160 mg% potasiu, 30 mg% calciu, Extern. Prin proprietăţile ei antisepti-40 mg% fosfor şi 0,5 mg?/0 fier. Dintre ce, constituie un remediu activ în stoma-microelementele pe care le conţine sunt tite, afte, alte afecţiuni bucofaringiene,citate: iodul, siliciul, sulful şi fluorul furunculoze, având efect în special asu-(0,05 mg%). Vitaminele sunt în cantităţi pra stafilococilor. Utilizarea în furuncu-mici: 5 |ig% vitamina A, 0,03 mg% vita- loză se explică şi prin proprietăţile eiminele Bl şi B2, 0,2 mg% niacină şi 8 maturative (grăbind colectarea) şi emo-mg% vitamina C. Mai conţine acizii fos- liente (înmuind ţesuturile).foric şi acetic, ulei volatil, bisulfat de Plăgile congestive, ulceraţiile pot, dealil şi propil, enzime şi glucochinonă. asemenea, beneficia de efectele Cepei, RECOMANDĂRI TERAPEUTICE ca de altfel şi degerăturile şi durerile de urechi. Se citează în medicina populară Intern. Principala recomandare pentru utilizarea cepei pentru calmarea nevral-Ceapă este aceea de diuretic energic, giilor dentare.diureza fiind însoţită de o eiiminare ma- Cosmetică. Sucul de ceapă se reco-sivă de clorură de sodiu, prin aceasta do- mandă pentru combaterea negilor şi pis-vedindu-se utilă în toate cazurile de re- truilor.tenţie clorurosodică (edeme, ascite, ciro-ze, pleurezii, pericardite). Producân- MOD DE ÎNTREBUINŢAREdu-se şi o eliminare de uree şi acid uric, Consumată ca atare, minimum 1 2 —Ceapa este utilă în litiaza urică şi diate- cepe pe zi.ze (reumatism, gută, azotemie). Amelio- Tinctură, în special ca diuretic şi înrează simţitor starea bolnavilor în pros- prostatite, dintr-o ceapă zdrobită macera-tatite, mai ales în pregătirea lor pentru tă 10 zile în aceeaşi cantitate de alcool;intervenţii chirurgicale: preventiv, inhi- se filtrează şi se iau 2 linguriţe pe zi, îna-bă evoluţia adenomului de prostată. inte de masa de prânz şi înainte de culca- Deoarece fttoncidele (antibiotice din re. Pentru prostatite, se recomandă cureplante superioare) îi conferă proprietăţi de zece zile pe lună, timp de 6 luni pe an.antiseptice, Ceapa combate flora pato- Infuzie cu proprietăţi pectorale dingenă din intestin în colite, enterite şi, 4-6 cepe la 1 litru de apă, îndulcită cuprin aceasta, constituie şi un remediu 10 g miere, se strecoară şi se beau 1-2contra diareilor, fiind totodată un bun căni pe zi, dintre care una dimineaţa.
    • 94 Pledoarie pentru viaţă lungă Macerat în ulei, dintr-o ceapă mare tă- îmbiat înaintea unei întâlniri pe genialuliatâ mărunt şi 4 linguri de ulei, timp de îndrăgostit la o masă bogat agrementată10 zile, în litiaza biliară se iau 2-3 lingu- cu acest odorant condiment. Este lesneriţe pe zi. de înţeles ce s-a întâmplat apoi... Decoct din 3 cepe mari la 1 litru de Arabii 1-au recomandat ca antidotapă. în reumatism se ia câte o cană dimi- contra turbării şi muşcăturilor de vipere,neaţa şi seara la culcare. iar şcoala din Salerno i-a recunoscut în- Cataplasme maturative şi revulsive cu suşirile antiseptice. în timpul Renaşterii,o ceapă fiartă, în furunculoze, plăgi, de- Paracelsus şi vestitul chirurg Ambroisegerături. Pare îl considerau ca un advărat pana- Tamponări cu suc de ceapă pentru afte ceu. Timp de secole a constituit singurulşi ulceraţii. mijloc de combatere a teribilelor epide- Aplicaţii cu un bulb cald în conductul mii de ciumă care bântuiau lumea depo-auditiv pentru calmarea durerilor. pulând regiuni întregi. Se utiliza pentru Aplicaţii repetate cu suc (de 3—4 ori aceasta vestitul „oţet al celor 4 hoţi", le-pe zi, timp de 5-6 zile) contra negilor şi gat şi el de o anecdotă istorică: se spunepistruilor. că în timpul epidemiei din 1628 de la Toulouse, care a secerat în 3 ani 50.000 USTUROIUL de vieţi, au fost prinşi 4 hoţi care jefuiau ALLIUM SATIVUM L. casele celor morţi sau muribunzi, fâră să (FAM. LILIACEAE) se teamă de contaminare. în schimbul Originar din stepele Asiei Centrale, salvării vieţii lor, ei au destăinuit reţetaUsturoiul este printre legumele cele mai oţetului arornat care conţinea şi Usturoivechi în cultură (cu cca 5000-6000 ani in cantităţi mari. în medicina tradiţiona-înaintea erei noastre). în Egipt se citează lă românească, Usturoiul este, de ase-utilizarea Usturoiului în hrana lucrăto- menea, mult folosit, frecându-se sprerilor ce ridicau piramidele de la Gizeh, exemplu buzele copiilor cu un căţel deca fortifiant şi pentru a proteja împotriva Usturoi pentru a le da forţă şi a-i apărapestei. Talmudul îi recunoaşte o proprie- de boli, interesantă confluenţă cu tradiţi-tate perfect valabilă şi azi, aceea de ver- ile populare din alte ţări (se citează, demifug. Autorii greci, în frunte cu Aristo- exemplu, că bunicul regelui Henric alfan, i-au adus elogii pentru numeroasele IV-lea al Franţei a procedat la fel cândsale proprietâţi terapeutice. Dioscoride acesta era mic).1-a descris ca fiind un bun vermifug, la Departe de a scădea, importanţa me-fel ca, la romani, Galen. dicinală a Usturoiuiui este şi azi valabi- în acest cor de lăudători, singur Hora- lă, servind şi ca materie primă pentruţiu a făcut excepţie, scriind că „dacă, în- mdicamente hipotensive. Desigur, nutr-o zi, un fiu va dori moartea bătrânului credem azi în panacee, însă tabloul reco-său părinte, va putea să-1 facă să piară cu mandărilor terapeutice ale UsturoiuluiUsturoi. Căci chiar şi Cucuta e mai este cu adevărat impresionant, singurulblândă ca acesta". O relatare anecdotică impediment constituindu-1 mirosul săuarată că motivarea era foarte subiectivă: penetrant, neajuns ce nu poate fi decâtbogatul Mecena, invidios pe Marele parţial evitat prin igiena repetată a guriiPoet pentru succesul pe care Horaţiu îl cu paste de dinţi puternic mentolate şiavea în faţa frumoasei Lidia şi cunos- clătiri cu alcool foarte diluat (la ccacând că aceasta detestă Usturoiul, 1-a 30°), luându-se totodată şi 1-2 tablete de
    • Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 95cărbune medicinal. Cu toate aceste mă- prin acţiunea asupra circulaţiei periferi-suri de precauţie, Usturoiul, datorită ce, cât şi asupra contractilităţii miocar-tocmai substanţelor active care se elimi- dului, preparatele de Usturoi coboarănă prin respiraţie, în mare parte va râmâ- atât minima, cât şi maxima presiunii ar-ne dezagreabil pentru cei care nu I-au teriale (presiunea sistolică, respectivconsumat cu o zi înainte. diastolica arterială). La rândul său, pul- Datorită substanţelor pe care le conţi- sul devine mai rar şi se regularizează;ne, Usturoiul are o serie de contraindi- concomitent se produce şi o dilatare acaţii, ca de exemplu în cataruri gastrice arterelor coronare. Ca urmare, dimi-şi intestinale, în simptome congestive nuează efortul cardiac şi se amelioreazăpulmonare (tuse seacă, sangvinolentă, tulburările de ritm. Efectele se extind şistări febrilej, deoarece accentuează sta- asupra aparatului vascular, diminuândrea iritativă; de asemenea, nu va fi admi- spasmele vasculare şi reducându-se tul-nistrat mamelor care alăptează, deoarece burărilecirculatorii (inclusivîn varice şitransmite gustul şi mirosul său laptelui, hemoroizi). Usturoiul este totodată anti-putând duce la „înţărcare". hemoragic, micşorând şi riscul de trom- Din experienţa personală, unul dintre boză. Toate acestea se leagă şi de efectulautorii acestei cărţi (Ovidiu Bojor) reco- antiaterosclerotic marcat al Usturoiului,mandă pentru cei care au teamă de miro- prin scăderea nivelului colesterolului însul Usturoiului următoarea reţetă de sânge.preparare a mujdeiului: „căţeii" de la ocăpăţâuă de usturoi, o lingură de sare, o Puternica acţiune antibacteriană facelinguriţă de zahăr. Se freacă în piuă şi se ca Usturoiul să fie extrem de util ca an-adaugă treptat 2 linguri de ulei comesti- tidiareic şi antidizenteric.bil şi o lingură suc de lămâie. I se atribuie şi proprietăţi de preveni- re a cancerului căilor digestive. PRINCIPALII CONSTITUENŢI De asemenea, prin consumul de Ustu- Usturoiul conţine hidraţi de carbon roi, sunt atenuate colicile produse depână la 25%, în care predomină inulina, dispepsiile de fermentaţie. El se mani-protide, săruri minerale, iod, siliciu, sulf, festâ şi în stimularea apetitului, ca şi învitamina C (cca 0,4%), cantitaţi mici de tonifierea stomacului. Contribuind laulei volatil (cca 0,009 g%) format din di- eliminarea balonărilor, Usturoiul este şisulfură de alilpropil (cca 6%), disulfură carminativ. De asemenea, stimulează se-de alil (cca 60%) şi trisulfură de alil (cca creţiile biliare (efect coleretic). Cunos-20%) şi cantităţi mici de tetrasulfură de cute bine încă din Antichitate, proprietă-alil. Alte două substanţe uleioase cu pu- ţile antihelmintice se manifestă îndeo-ternice proprietăţi bacteriostatice sunt sebi asupra limbricilor, oxiurilor, teniei,menţionate sub numele de alicină şi gar- fiind în acest sens considerat printre spe-licină şi sunt responsabile de acţiunea fi- ciile medicinale de bază.toncidă (antibiotice din plante supcrioa- Acţiunea dezinfectantă, combinată cure), alâturi de alisatina I şi II care acţio- cea expectorantă şi calmantă a spasme-nează puternic asupra stafilococului. lor musculaturii netede, face ca Ustu- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE roiul să fie recomandat în bronş^ite cro- Intern. Acţiunea hipotensivă a Ustu- nice, gripe şi rinite. Se recomandă şi înroiului este o realitate bine fundamenta- astm (inclusiv în crize), emfizem pulmo-tă din punct de vedere ştiinţific. Atât nar şi tuse convulsivă.
    • 96 Pledoarie pentru viaţă lungă Diureza este sporită prin consumul de Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţiUsturoi, cu eliminarea accentuată de 15-20 minute în 200 ml apă sau lapte,acid uric şi uraţi. Usturoiul se dovedeş- cantitatea rezultată bându-se în cursulte astfel util în litiaza urică, precum şi în unei zile.diateze urice (gută, reumatism, artri- Sirop din 50 g Usturoi fiert în 200 mltism), în afară de oligurie, hidropizie, apă, se filtrează, se îndulceşte cu 50 gedeme ale picioarelor. zahăr şi se iau 2-3 linguri pe zi (în cazul Extern. Şi în uz extern sunt de mare teniei se bea întreaga cantitate diminea-importanţă proprietăţile antiseptice ale ţa pe stomacul gol, repetându-se maiUsturoiului, fiind folosit în plăgi infec- multe zile la rând, până la expulzareatate, ulceraţii. parazitului). Se citează proprietăţile de sedare a Tinctură din sucul rezultat prin zdro-unor algii (dureri) de natură reumatică birea Usturoiului cu o proporţie egalăsau ca urmare a unor inflamaţii ale con- de alcool 40°, se iau 2-3 linguriţe pe zi,ductului auditiv extern. timp de 10 zile pe lună. în tratamentul oxiuriazei, tratamentul Reţeta de tinctură din medicina tradi-extern se foloseşte în clisme, combinat ţională chineză: 350 g bulbili bine zdro-cu cel intem. biţi se lasă la macerat la loc râcoros timp în fine, Usturoiul este un remediu util de 10 zile în 350 ml alcool de 85 centi-contra bătăturilor şi negilor. grade. După acest răstimp, se filtrează şi se mai lasă 3 zile la limpezire. După de- MOD DE ÎNTREBUINŢARE cantare, se păstrează în sticle brune, bine Consumat ca atare, zilnic minimum astupate, la temperatură moderată. Se2-3 bulbili (căţei) zdrobiţi. administrează după urmâtoarea schemă: NR. PlCATURlZHJA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 io 11 12~~I3 14 15 16 17Dimineaţa 1 4 7 10 13 16 19 22 25 24 21 18 15 12 9 6 3Laprânz 2 5 8 1 14 17 20 23 25 23 20 17 14 11 1 8 5 2Seara 3 6 9 12 15 18 21 24 25 22 19 16 13 10 7 4 1. .. Doza este exprimată în numărul de pentru noi, europenii, totuşi dă rezultatepicături. După cum se vede, se merge cu bune în boala hipertensivă şi ateroscle-doze progresive, pornind de la o picătu- roză, iar efectele acestui tratament seră în dimineaţa primei zile, la prânz păstrează pe timp de 3 5 luni, dupâ care —douâ picături, seara 3 picături ş.a.m.d., cine are răbdare poate relua tratamentul.ajungându-se în ziua a 9-a la 25 picături Macerat la cald, cu efecte vermifugede trei ori pe zi. Apoi dozele scad treptat (contra limbricilor şi oxiurilor), din 3-4până la o picătură în cea de-a 17-a zi, bulbili zdrobiţi într-o cană cu apă saucând se reia tratamentul după aceeaşi lapte în clocot; se lasă peste noapte, iarschemă, până la epuizarea extractului dimineaţa se bea întreaga cantitate (pe oalcoolic. Cantităţile menţionate se iau în perioadă de 3 săptămâni la rând).50 ml lapte sau apă (îndulcite sau nu cu Suc, 20 g la 200 ml lapte, cald, băutmiere), cu 20-30 minute înainte de me- dimineaţa, cu efect vermifug.sele principale. Deşi modul de adminis- Câteva picături de suc pe puţin zahăr,trare este foarte minuţios, chiar dificil luat în momentul crizei de aslm.
    • Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 97 în prezent există numeroase produse 50 mg% calciu, 25 mg% fosfor, 0,6%din Usturoi sub formă de capsule sau fier, 20 mg% vitamina A, 0,05 u.g % vi-gelule, cum sunt Herbaforte şi Herbastin tamina B1 şi B2, 0,3% niacină şi 30 mg(Fares Orăştie) etc. vitamina C. Sub formă de microelemen- Soluţie cu 10% suc şi 1-2% alcool te, sunt prezente magneziul, manganul,pentru dezinfectarea rănilor, ulceraţiilor. sulfatul şi siliciul. Conţine şi un ulei vo- Tampon îmbibat în suc pentru calma- latil, în cantităţi mici, format dintr-unrea durerilor de urechi. compus sulfo-azotat, precum şi mucila- Cataplasme cu Usturoi ras aplicat gii şi celuloză. Valoarea energetică esteseara şi păstrate până dimineaţa, timp de apreciată la 22 kcal din care cantitateacca 15 zile, pentru combaterea negilor şi resorbită este de cca 79%.bătăturilor. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Aplicaţii de bulbili fierţi, puşi cât se Intern. Ca şi în cazul Cepei, la Prazpot suporta de calzi pe zona interesată sunt dominante proprietăţile diuretice,(se repetă de mai multe ori pe zi). diurcza fâcându-se cu eliminarea masivă a ionului de sodiu (efect declorurant, util PRAZUL pentru suferinzii cardiaci, renali, dimi- ALLIUM PORRUM L. nuând edemele, retenţia generală de apă (FAM. LILIACEAE) în ţesuturi), precum şi de acid uric şi Originar din bazinul mediteranean, a uraţi, de unde recorhandările în litiazafost bine cunoscut încă din Antichitate. urică, gută, artritism, azotemie, ateros-Din papirusurile egiptene, de pildă, se cleroză etc.cunoaşte câ faraonul Cheops 1-a recom- Prazul este un laxativ remaroabil şipensat regeşte pe un medic care 1-a scă- un calmant al stărilor iritative ale tractu-pat de o afecţiune urinară cu... „100 de lui digestiv. Se citează că radicelele (po-legături de Praz". Apreciat în Iudeea, pular „mustăţi") au proprietăţi vermifu-menţionat în „Cartea numerelor", era ge contra Iimbricilor şi oxiurilor.considerat la greci şi romani un veritabil Deosebit de bun emolient, este util înremediu. Hippocrate i-a stabilit astfel inflamaţiile acute şi cronice ale căilornumeroase acţiuni, multe fiind valabile respiratorii, răguşeală, tuse, faringită,şi azi. Acţiunea emolientă, expectorantă traheită. Este considerat, de asemenea,şi cea pectorală au fost foarte cunoscute. un adjuvant în ateroscleroză.Detestatul Nero, despre care se ştie că ţi- Extern. Prin proprietăţile sale calman-nea să fie considerat un mare artist, folo- te şi maturative, este cunoscut de multsea intens Prazul pentru curăţirea corzi- timp ca fiind util în furuncule, ulceraţiilor sale vocale, de unde şi porecla sa supurate, gută, angine.„Porofagul". Prazul a fost foarte apreciat Aplicaţiile calde pe abdomen favori-şi în timpul Evului Mediu. în România zează emisia urinei în cazurile de reten-se cultivă pe mari suprafeţe, în specia) în ţie, iar prin tamponarea mucoasei naza-sudul şi estul ţării, mai puţin în Ardeal, le, se opresc hemoragiile.Banat şi Crişana. Un remediu din medicina populară contra bătăturilor recomandă aplicaţii PRINCIPALII CONSTITUENŢI locale cu un macerat de frunze de Praz Prazul conţine 87-90% apă, 52% timp-de o zi în oţet. Se caută să se ţinjrprotide, 4% hidraţi de carbon, grăsimi cât mai mult (6-8 ore) în contact cu zona0,4%, 3 mg% sodiu, 130 mg% potasiu, respectivă şi se repetă câteva zile la
    • 98 Pledoarie pentru viaţă lungărând. Are efecte favorabile şi contra he- special de aportul de săruri minerale şimoroizilor extemi. de vitamine. Cosmetică. Acţiunea sa emolientă,datorată mucilagiilor, şi cea decongesti- CARTOFULvă fac din Praz una din legumele cu SOLANUM TUBEROSUM Lefect favorabil asupra tenurilor; de ase- (FAM. SOLANACEAE)menea, este activ în acnee şi în atenua- A fost adus din Lumea Nouă de cătrerea petelor de roşeaţă (cuperoză). conchistadori la ordinul regelui Filip al în cosmetica părului, Prazul este pen- Il-lea. Prima descriere a sa a fost făcutătru părul brun ceea ce este Muşeţelul în 1550 de Pedro de Creza, tovarăş depentru părul blond, respectiv are rolul de călătorie al lui Pizzaro, cuceritorul Peru-a-i da reflexe foarte frumoase. lui, care face obervaţia că, în zonele MOD DE ÎNTREBUINŢARE înalte şi umede de acolo, această plantă, Consumat ca atare. sub denumirea de „papas", era baza ali- mentaţiei incaşilor. Răspândirea acestei Decoct foarte concentrat; băut regu- plante în Europa, cu tuberculi cât o ci-lat, este un foarte bun diuretic. Decoctul reaşă şi cu gust destul de neplăcut, s-aserveşte şi pentru clătirea părului brun. făcut destul de anevoie, din moment ce Sirop pectoral din decoct foarte con- în anul 1601 Clasius o descria în lucra-centrat amestecat cu o greutate egală de rea sa „Rariorum plantarum historia"miere. Se iau 4-5 linguri pe zi. („Istoria plantelor rare"). în Anglia a Extern. Conform recomandărilor din fost introdusă, după unii, de vestitul cor-text. sar Francis Drake, iar după alţii de ami- ralul Releigh. A fost cultivată în grădini- GRUPA LEGUMELOR le de flori şi utilizată ca plantă medicina- DIN FAMILIA lă, ca adevărat elixir de viaţă lungă, pă- SOLANACEELOR rere împărtăşită chiar de Bacon. Dar me- ritele ameliorării şi răspândirii plantei îi Aduse din Lumea Nouă de conchista- revin farmacistului francez Parmentierdori (exceptând pătlăgelele vinete), (sec. al XVIII-lea), horticultor amator,plantele comestibile din familia Solana- care obtine cartofi cu tuberculi mari, darceelor au cucerit încetul cu încetul Euro- care, fiind şi psiholog şi mizând pe slă-pa, devenind astăzi legume de bază. biciunile omeneşti, a pus o pază putemi-Grupa constituită pe criteriul înrudirii că în jurul unui teren cultivat cu cartofi,botanice, respectiv al apartenenţei la pentru a stimula curiozitatea şi... furtulaceeaşi familie (Solanacee), cuprinde în timpul nopţii şi, prin aceasta, răspân-plante de la care se consumă fie tubercu- direa Cartofului. Cartoful se cultivă as-lii (cartoful), fie fructificaţiile (tomate, tăzi pe scară largă, cu numeroase soiuri,ardei, vinete). Din punct de vedere me- în special în zona temperată. Tuberculii,dical, de interes mai deosebit sunt carto- alături de marea lor valoare nutritivă, aufii şi, într-o măsură mai redusă, ardeii şi şi unele proprietăţi medicinale.tomatele, în timp ce vinetele au efecte cutotul neînsemnate. în general, se poate PRINCIPALII CONSTITUENŢIafirma că la această grupă predomină Conţinutul în apă este de 74-75%, înnet importanţa nutritivă faţă de cea tera- proteine de 2%, în hidraţi de carbon în-peutică, aceasta din urmă fiind legată în tre 19-22%, lipide cca 0,15%, sodiu 445
    • Principalele legume, serriinţe şi cereale din alimentaţie 99 mg%, calciu 13 mg%, fosfor 60 mg%, în regimurile diabeticilor, înlocuirea fier 0,9 mg%, vitamina A 5 ug%, vitami- pâinii cu 1-1,5 kg cartofi copţi în cpajă na Bl 0,10 mg%, vitamina B2 0,05 sau fierţi, o zi pe săptămână, are efecte mg%>, vitamina B6 0,2 mg%, niacină 1 favorabile şi duce la scăderea simptofne- mg%, vitamina C 20 mg%, acidul pan- lor specifice glicozuriei, poliuriei şi po- totenic de 0,3-0,6 mg%, iar cel folic în Iidipsiei, datorită conţinutului bogat în cantitate de 0,2 mg%. Dintre microele- potasiu, magneziu, acid citric şi acid mente sunt prezente: magneziul, manga- malic. nul, sulful şi cuprul. Cartoful conţine şi în fitoterapia aparatului digestiv, con- mici cantităţi de acid citric şi malic. sumul cartofilor este util în tratarea gas- Sub aspect energetic, cartofii fărâ tritelor hiperacide, a ulcerului gastric şi coajă conţin 85 kcal pentru fiecare 100 duodenal, ca şi în dispepsii. Literatura g, din care cantitatea de energie resorbi- citează că Alexandre Dumas s-a vinde- tă este de 94%, ceea ce înseamnă că un cat de o afecţiune gastrică numai cu re- kilogram de cartofi asigură organismu- gim de cartofi. Contra părerilor generale lui 800 kcal. potrivit cărora cartofii îngraşă, aceştia se Sub aspect toxicologic, toate părţile recomandă în dieta împotriva obezităţii, verzi ale plantei, în special fructele, con- îngrăşarea datorându-se grăsimilor sau ţin solanină, substanţă toxică, alături de sosurilor cu care, de regulă, sunt consu- alţi alcaloizi toxici (cachonină, demissi- maţi cartofii. Hepaticilor li se recoman-nă). Şi tuberculii verzi conţin solanină. dă, de asemenea, cura de cartofi, îndeo- Conform unei relatări istorice mai sebi celor cu litiază biliară. Se mai citea-vechi, la început europenii nu ştiau ce ză utilizarea Ior pentru suferinzii de he-parte din Cartof este comestibilă şi au moroizi.început să consume fructele plantei, Extern. Cartofii reprezintă un exce-ceea ce a dus la intoxicaţii grave. Din lent maturativ şi calmant în panariţiu şiacest motiv, prin ordin regal, s-a hotărât contuzii.ca toate culturile de cartofi să fie arse. De asemenea, ei sunt un remediu sim-Când tuberculii au fost copţi în jar, s-a plu şi eficace contra arsurilor şi insolaţi-constatat că au un miros şi un gust foar- ilor, precum şi în unele forme de iritaţiite plăcut şi că nu produc intoxicaţii. De ale pielii.atunci se utilizează numai tuberculii, Inhalaţiile cu aburi de cartofi sunt uti-după cum spune istorioara relatată. le în afecţiuni ale căilor respiratorii înso- ţite de tuse uscată. în fme, aplicaţiile lo- RECOMANDĂRI TEHAPEUTICE cale dau bune rezultate şi în retragereâ Intern. Cartoful are proprietăţi diure- edemelor pleoapelor.tice utile în litiaza renaîă şi vezicală da-torită conţinutului ridicat în potasiu, fi- MOD DE iNTREBUINŢAREind recomandat şi în regimul cardiacilor Constimaţi ca atare în preparate culi-şi bolnavilor renali. Cât priveşte recor nare uşoare, în special copţi sau fierţi înmandarea pentru cardiaci, în anumite li- coajă.mite are o acţiune apropiată de a digita- Suc proaspăt, cu deosebire în afec-licelor. Se citează că în timpul primului ţiuni gastrice.război mondial, în Viena supusâ priva- Cataplasme cu tuberculi cruzi raşi,ţiunilor, se recomanda cu succes, în lo- contra arsurilor şi insolaţiilor.cul digitalicelor, consumul a câte l kg de Cataplasme cu cartofi fierţi, ca matu-cartofi pe zi. rativ în panariţiu şi contuzii.
    • 100 Pledoarie pentru viaţă lungă Pudră din fâină de cartofi, presărată chel, cobalt, brom şi iod. Culoarea roşiepe piele, pentru atenuarea iritaţiilor. a tomatelor este datorată prezenţei caro- Inhalaţii cu abur de cartofi fierţi pen- tenoidului licopină care este uşor absor-tru calmarea tusei. bit de organism, fiind un antioxidant efi- Observaţii. Partea aeriană a Cartofu- cient care apără corpul de radicalii li-lui se folosea odinioară în cataruri pul- beri, în special în asociere cu vitaminelemonare şi nevralgii, practică părăsită as- E şi C. Valoarea energetică este de 16tăzi, fiind riscantă din cauza solaninei kcal la 100 g din care se resoarbe 89%.care este prezentă în lujeri, în muguriigerminaţi şi în părţile verzi ale unor tu- RECOMANOĂRI TERAPEUTICEberculi. în uz extern, cataplasmele sunt Intern. Prin consumul de tomate se re-calmante şi emoliente. alizează o micşorare a vâscozităţii sân- gelui şi, prin aceasta, o reducere a riscu- TOMATELE lui de tromboză şi ateroscleroză, ca şi o LYCOPERSICUM ESCULENTUM MILL. ameliorare a afecţiunilor vasculare. (SOLANUM LYCOPERSICUM L.) (FAM. SOLANACEAE) Ele sunt utile în hipoaciditate şi în atonia stomacului, stimulând secreţia de Planta este originară din Peru, unde suc gastric şi având acelaşi efect şi asu-era cultivată în grădinile aztecilor, iarnumele ei a rămas nealterat: „tomata". pra secreţiei pancreatice.Sub denumirea de „mere peruviene", to- Tomatele sunt uşor laxative şi diureti-matele aduse de conchistadori în Europa ce, cu eliminarea de uraţi, fiind utile înau fost primite cu rezerve, fiind folosite azotemie şi litiază urică.la început ca plante ornamentale, cu Având o valoare nutritivă redusă, suntfructele lor roşii şi mici cât cireşele, pen- indicate în curele de slăbire, iar conţinu-tru ca abia spre sfârşitul sec. al tul ridicat în vitamine le face să fie indi-XVIII-lea să fie ameliorate şi introduse cate în hipovitaminoze.în rândul plantelor alimentare de mare Prin conţinutul ridicat de oxalati, to-importanţă. Ca şi în cazul altor plante, în matele sunt contraindicate în tendinţe depatria de origine se pare că tomatele au litiazâ oxalică şi alte diateze oxalice.fost folosite iniţial în scop medicinal. Extern. Tomatele reprezintă un adju-Totuşi, astăzi plasăm tomatele în rândul vant util în acnee.legumelor cu importanţă medicinală Cosmetică. In cosmetica tenului, elemoderată. se recomandâ ca fiind foarte active în cu- PRINCIPALII CONSTITUENŢI rătirea tenurilor grase, cu puncte negre. Tomatele conţin 90% apă, cca 2% De asemenea, se află printre vegetale-protide, 3% hidraţi de carbon, 6 mg% le cele mai importante în cosmetica mâi-sodiu, 285 mg% potasiu, 13 mg% cal- nilor, catifelându-le şi atenuând sau în-ciu, 25 mg% fosfor, 0,5 mg% fier, 130 depărtând în special iritaţiile produse demg% vitamina A, 0,03-0,05 mg% vita- detergenţi.mina C şi mici cantităţi de vitamina E şi MOD DE ÎNTREBUINŢAREK. Conţinutul în lipide este redus(0,03%). Dintre acizii organici sunt pre- Consumate ca atare.zenţi: acidul citric, malic, pectic, precum Suc, în special în dieta de slăbire.şi oxalaţi etc. Microelementele sunt pre- Mască de ten cu fructe zdrobite, ţinu-zente prin: magneziu, zinc, cupru, ni- te cel puţin 20 minute pe faţă.
    • Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 101 Tamponarea obrazului cu felii de to- Dintre glucide, în funcţie de soi sau demate, de mai multe ori pe zi, în cure de varietate, ardeii conţin glucoză (7,33%3-4 săptămâni, contra acneei. s.p.), fructoză (1,99% s.p.), zaharoză Lapte nutritiv pentru cosmetica mâi- (0,34% s.p.), amidon (1,78-4,40% s.u.),nilor: din 50 ml suc de tomate, o linguri- precum şi hemiceluloză (0,85-3,14 g%ţă de glicerină şi un vârf de cuţit de sare; s.u.), substanţe pectice (7,8-9,8 g%se lasă cât mai mult să pătrundă în der- s.u.), celuloză 14,83 g% s.u. în fructelemă şi se masează pielea uşor. verzi şi 13,50 g% în fructele uscate. Există şi suplimente nutriţionale care Conţinutul în lipide este de 0,33%, iar înconţin extract uscat de tomate, cum este carotenoide de 127-284 mg/kg. Se ada-produsul Herbaforte (Fares Orăştie), ugă şi mici cantităţi de ulei volatil (dupăSplendor Ltd, VITA-CAPS. C. Pârvu, 1997). Conţine mici cantităţi de sodiu (2 mg%), 165 mg% potasiu, 9 ARDEIUL mg% calciu, 20 mg% fosfor şi 0,6 mg% CAPSICUM ANNUUM L. fier, iar dintre microelemente sunt pre- (FAM. SOLANACEAE) zente Mn, Cu, Co. Conţinutul în vitami- na C este remarcabil, cca 150 mg%, în Originar din America de Sud şi Centra- vitaminele Bl şi B2 câte 0,05 mg%, iarlă, amintit chiar de către medicul lui Co- în vitamina A 230 ug%. Varietatea iutelumb, Chanca, în timpul celei de a doua conţine o substantă iritantă, revulsivă:expediţii din 1494, care arată că, sub nu- capsicina.mele de Agi, era folosit de indigenii dinHispaniola. Adus în sec. al XVI-lea în RECOMANDĂRI TERAPEUTICEEuropa şi descris amănunţit de Clusius Intern. In afară de proprietăţile vita-în 1584, este una din legumele de mare minizante comune tuturor varietăţilor deimportanţă şi totodată cu o mare varia- Ardei, celelaite utîlizări se datoreazăbilitate. Cele mai importante varietăţi proprietăţilor iritante ale Ardeiului iute.sunt: var. Gros.mm (L.) Sendter — Gogo- Prin acestea este un excitant digestiv,şarul, Ardeiui gras; var. longum (DC) util în dispepsii atone, însă reversul esteSendter — Ardeiul lung; var. Cerasifor- contraindicaţia pentru gastrite, ulcere,me Willd — Ardeiul cireaşă; var. Fru- hemoroizi, stări digestive — afectiuni petescens L. — Ardeiui iute de Cayenne. care le agravează. După altii clasificare, Ardeiul gras, Foarte interesantă este recomandareaGogoşarui şi Ardeiul lung ar intra în pentru persoanele care vor să se dezo-subspecia Macrocarpum, în timp ce Ar- bişnuiască de consumul băuturilor alco-deiul iute, în subspecia Microcarpum. olice, tinctura de Ardei iute putând fi Cel mai important, din punct de vede- recomandată în cure de dezalcoolizare,re medical, este Ardeiul iute, cunoscân- când apare „nevoia" de a bea.du-se faptul că Szent Gyorgy a fost răs- Extern. Ardeiui iute, datorită pro-plătit cu un premiu Nobel pentru obţine- prietăţilor iritante, este revulsiv şi ruber-rea pentru prima dată a vitaminei C toc- fiant, fiind recomandat în lumbago, algiimai din Ardeiul iute. reumatice, crampe musculare, ent^orse. în România, se cultivă pe cca 15.000 ha. Tot prin efectul stimulant se recomandă în oboseala corzilor vocale. Se citează şi PBINCIPALII CONSTITUENŢI utilizarea în angine. Conţinutul în protide este redus (1 %), Cosmetică. Ca energic tonic capilar,iar în hidrocarbonate este de cca 4%. recomandarea tincturii de Ardei iute se
    • 102 Pledoarie pentru viaţă lungăbazează pe faptul că, prin efectul revul- mg% niacină şi cca 6 mg% vitamina C.siv, circulaţia sangvină în zonă este sti- Ca atare (fâră ulei), au valoare energeti-mulată, provocându-se o irigare mai că redusă: 27 kcal la 100 g parte comes-bună, deci o troficitate crescută la nive- tibilă.lul rădăcinii firului de păr. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE MOD OE ÎNTREBUINŢARE Pătlăgelele vinete sunt recomandate Consumat ca atare. în bolile cardiovasculare, renale, hepati- Decoct cu 1-2 ardei iuţi ia 100 ml apă ce, în diabet, în reumatism, gută, iar înîn gargarisme pentru combaterea obose- afecţiunile pancreatice ca stimulent. Aulii corzilor vocale. şi proprietăţi uşor diuretice, fiind reco- Aplicaţii pe gât cu ardei iute mărunţit mandate în oligurie. Literatura de spe-şi încălzit, contra anginei. cialitate citează şi proprietăţile sedative Phncipalul preparat este tinctura din şi tonice în anemie.20 g ardei maceraţi 7-8 zile în 100 ml MOD DE ÎNTREBUINŢAREalcool, utilizată astfel: 1-30 picături în-tr-un ceai amar (de ex. de Lichen de Consumate sub formă de preparatepiatră, Anghinare, Unguraş, Schinel, culinare.Ţintaură), luate, în cura de dezalcooli- Frunzele sub formă de cataplasme înzare, în locul băuturilor alcoolice. arsuri, abcese, hemoroizi. Extern. Fricţiuni stimulente energicela rădăcina părului, comprese cu tinctu- GRUPA VERZEIră în combaterea algiilor, pentru prepa-rarea vatei termogene. Este o grupă extrem de unitară, for- mată din plante bianuale aparţinând nu PĂTLĂGELELE VINETE numai aceleiaşi familii (Cruciferae), ci SOLANUM MELONGENA L. chiar şi aceluiaşi gen (Brassica). Origi- (FAM. SOLANACEAE) nare din bazinul mediteranean, ele con- stituie produse alimentare de bază. Var- Relativ târziu introduse în cultură za (cu diferitele ei varietăţi) are şi o(sec. al XV-lea), provenind din India, mare importanţă fitoterapeutică, în timpChina şi Birmania, unde cresc în stare ce pentru altele (Conopida) nu sunt ci-sălbatică, Pătlăgelele vinete sunt mult tate utilizări medicinale.apreciate pentru valoarea lor culinară,însă se digeră mai greu, fiind mai puţin VARZArecomandate sau chiar contraindicate înafecţiunile stomacale şi intestinale. BRASSICA OLERACEA L. (FAM. CRUCIFERAE) PRINCIPALII CONSTITUENŢI Plantă cultivată de mai bine de 7 mi- Conţin 92% apă, 1,3% protide, 0,2% lenii în Europa, Varza a fost apreciatălipide, 5,5-6% hidraţi de carbon şi nu- pentru proprietăţile terapeutice de cătremeroase săruri minerale: sodiu 5 mg%, Hippocrate, Chrysip, Pliniu cel Bătrân,220 mg% potasiu, 10 mg% calciu 15 Galen, ajungându-se a fi considerată unmg% fosfor, 0,5 mg% fier, 15 mg% sulf, adevărat panaceu, ceea ce 1-a facut peprecum şi magneziu, mangan, zinc, cu- Caton Cenzorul să afirme că prin folosi-pru, iod, ca microelemente. Pătlăgelele rea curentă a Verzei de către romani,vinete conţin cca 4 ug% vitamina A, aceştia se vor putea lipsi de medici pen-0,05 mg% din vitaminele Bl şi B2, 0,06 tru mii de ani. Dar cum imperiile nu du-
    • Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 103rează milenii, nici conceptul de „pana- gastric, datorită acţiunii conjugate a vi-ceu" nu a rezistat timpului. Fitoterapia taminei U (ca protectoare a mucoasei) şimodernă, mai analitică şi mai critică, îi vitaminei K — antihemoragice, citân-recunoaşte însă Verzei o serie de pro- du-se experienţele fâcute la Universita-prietăţi foarte importante, care fac din ea tea Stanford — USA, conform căroraun veritabil „aliment-medicament". încă din 65 cazuri au fost vindecate 62 îndin secolul al XVI-lea se cunoştea pro- timp de 3 săptămâni. în mod secundar,prietatea de-a ameliora ulcerul gastric. dă rezultate bune în senzaţiile de pirozis, Dintre varietăţile de Varză, cele mai vomismente, catar, dispepsii hepatobi-importante din punct de vedere medici- liare. îndeosebi Varza roşie, datoritănal sunt următoarele: var. capitata L. acidului lactic, este un dezinfectant alforma albă (Lam.) D.C. — Varza albă; tractului digestiv şi stimulentă a diges-var. capitata L. forma rubra L. — Varza tiei, iar zeama este puternic laxativă, înroşie; var. gemmifera D.C. — Varza de timp ce Varza ca atare este antidiareică.Bruxelles. Sucul de Varză are acţiune anti-parazi- PRINCIPALII CONSTITUENŢI tară (antihelmintică) contra oxiurilor şi limbricilor. în funcţie de varietate, Varza conţine în privinţa aparatului respirator, Var-apă între 85% (Varza de Bruxelles) şi za (în special cea roşie) este un bun pec-92% (Varza albă). Şi conţinutul în pro- toral în bronşite, laringite, alte forme detide este diferit: Varza albă conţine cca catar al căilor respiratorii, cu efecte fa- 1%, în timp ce Varza de Bruxelles 4%. vorabile şi în astm.Conţinutul în grâsimi este cuprins între0,2-0,9%, iar cel în hidraţi de carbon în- Cura de Varză are o acţiune diufeticătre 3,5-11,2 (Varza albă). Conţinutul în marcantă, ducând la resorbţia edemelor.sodiu este între 6-10 mg% la Varza de De asemenea, se recomandă în litiazaBruxelles. Conţinutul în calciu este de urinară. Prin diureza crescută, se ame-35 mg%, în fosfor între 20-70 mg%, în liorează stările de ascită şi ciroza.fier între 0,4-0,9 mg%. De menţionat Principiul hipoglicemiant conţinut îneste faptul că poluarea mediului deter- Varză, destul de activ, dar instabil, o re-mină acumularea unor microelemente comandă, nu ca tratament propriu-zis, cica: Sr, Pb, Cd, Co, Cr, Ni, As, Hg, unele ca aliment în dieta diabeticilor. Acţiuneadăunătoare pentru organism. Deci aten- este şi mai puternică pentru Varza deţie la provenienţă! Conţinutul în vitami- Bruxelles.na A este de numai 6 ug% la Varza Un grup de cercetători ai Universităţiialbă, iar la cea de Bruxelles de 65 ug%. din Texas au preparat din Varza albă unConţinutul în vitaminele Bl şi B2 este extract numit „glutamină", care a fostde 0,05-0,10 mg%, în niacină 0,03-0,05 utilizat în tratamentul alcoolismului.mg%, iar în vitamina C 36-84 mg%. Aceiaşi cercetători au demonstrat câ su-Mai conţine $i vitaminele K şi F. Valoa- cul celular de Varză albă este eficientrea conţinutului în aceste substanţe la nu numai în ulcerele gastrice şi duode-Varza roşie se situează între Varza albă nale, dar şi în ulcerul peptic.şi Varza de Bruxelles. Varza este un dezinfectant general, cu efect îndeosebi asupra germenilor RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Gram-negativi. Asupra bacilului lui Intem. Varza are un efect deosebit Eberth, agentul febrei tifoide, are o ac-asupra gastritelor hiperacide şi ulcerului ţiune bacteriolitică remarcabilă, datorită
    • 104 Pledoarie pentru viaţă lungăacidului lactic care se formează prin Cure de suc, un pahar pe zi, întrepăstrarea Verzei albe crude. mese. Odinioară, marele savant rus Me- Pentru a încheia acest tabiou vast, nu cinikov spunea: „în regiunile unde setrebuie uitate proprietăţile antianemice consumă multă Varză crudă, longevita-şi sedative, ca şi efectul favorabil în ar- tea este mult mai mare."trite (în acest caz asociindu-se cu trata- Decoct pectoral pentru fluidificareamentul extern). secreţiilor bronşice, preparat din 60 g la Extern. Din medicina tradiţională se 0,5 l apă, adăugându-se 70 g miere.cunosc recomandările Verzei pentru cal- Varza fiartă îndelung, cu efecte anti-marea durerilor musculare, a nevralgii- diareice.lor reumatismale (cu efect deosebit în Gargarisme cu suc şi miere (sau găl-lumbago, sciatică), gutoase, ba chiar fa- benuş de ou bătut cu suc de Varză).ciale şi dentare. Aplicaţii direct pe piele cu frunze stri- Proprietăţile decongestive, cicatrizan- vite (cu o sticlă de 1 litru) pe o masă şite şi antiseptice fac din ea un remediu în curăţate de nervura principală, fixate cucontuzii, plăgi (chiar pentru cele grave, un pansament. Se schimbă de 2 ori pe zi.atone, cu procese cangrenoase, necroze). Loţionări cu suc proaspăt pentru Aceleaşi proprietăţi, împreună cu cea acnee.de regenerare tisulară, fac utilă Varza înulcere varicoase, arterite, alte afecţiuni CONOPIDAvasculare manifestate la vasele superfi- BRASSICA OLERACEA VAR. BOTRYTISciale (ca, de exemplu, hemoroizi). SUB VAR. CAULIFLORA Pentru proprietăţile maturative, se fo- Are proprietăţi similare cu Varza.loseşte în abcese, flegmoane, furuncule, Sub aspect alimentar, prezintă avantajulpanariţiu. că are un conţinut mai scăzut în celulo- Ajutând cicatricea, producând o in- ză. Compoziţia chimică este asemănă-tensificare a circulaţiei în zona interesa- toare Verzei, diferind doar cantitativ.tă, Varza se recomandă atât pentru de- în stare proaspătă, Conopida conţinegerături, cât şi pentru arsuri, calmând 90-94 % apă, 2,2-2,8 g % proteine, 0,3totodată durerile provocate de Zona g % lipide, 3,5 g% glucide, vitamina AZoster. în afecţiuni dermatologice, are o (0,04 mg%), Bl (0,1 mg%), PP (0,6acţiune pozitivă în diverse tipuri de ec-zeme şi acnee. mg%), C (59-135 mg%), vitamina B6 şi K în cantităţi mici. Dintre sărurile mine- Tratamentul extern se poate asocia cu rale sunt prezente: Na (10 mg%), K (420cel intern în colici nefritice, dar mai alesîn afecţiuni pulmonare (bronşite, pleure- mg%), Ca (25 mg%), Mg (17 mg%), Fezii) sau cataruri ale căilor respiratorii su- (1 mg%), Cu (0,14 mg%), P (60 mg%),perioare. Este studiat efectul pe care îl S (29 mg%), Cl (30 mg%), iar dintre mi-are asupra tumorilor externe, citându-se croelemente: Zn, Mn, B, Si, F, I.unele rezultate încurajatoare. GULIA Cosmetică. Sucul de Varză se utili- BRASSICA OLERACEA Lzeazâ contra acneei. VAR. GONGYLODES MOD DEINTREBUINŢARE (FAM. BRASSICACEAE CRUCIFERAE) Consumată ca atare, în salate de cru- Desigur că aducerea din Lumea Nouă,dităţi sau preparate culinare uşoare (pen- imediat după descoperirea ei, a unor ali-tru care se recomandă 300-400 g pe zi). mente de mare importanţă — să nu numim
    • principalele legume, seminţe şl cereale dln alimentaţie 105dintre ele decât Porumbul, Cartoful, To- Ca antidiareic, un decoct preliingit cuinatele — a schimbat cu totul ponderea di- cca 200 g la litru.verselor resurse vegetale în alimentaţie. In Sub formă de supă dietetică.mod inevitabil, alte legume au cunoscut unrecul, acesta fiind şi cazul Guliei, legumăbine cunoscută din Antichitatea greacă şi GRUPA LEGUMELORromană. Pliniu cel Bătrân o numeşte „Var- DE LA CARE SE CONSUMĂză pompeiană", iar apoi o găsim menţio- FRUNZELEnată în grădinile lui Carol cel Mare, ca şi Grupă de plante alimentare cultivateîn opera reformatorului agronomiei fran- sau provenind din flora spontană. Dinceze de la grâniţa secolelor al XVI-Iea-al punct de vedere botanic, gruparea esteXVII-lea, Olivier de Serres. eterogenă, speciile respective provenind Provenită din specia spontană Brassi- de la reprezentanţi ai familiei Urticace-ca rupcstris, originară din zona medite- ae (Urzica), Chenopodiaceae (Spana-raneană, Gulia este rudă apropiată cu cul, Loboda), Polygonaceae (Ştevia,Varza, având însă particularitatea de a Măcrişul), Ranunculaceae (Untişorul),depune în ţesutul parenchimatic al tulpi- Cruciferae (Năsturelul) şi Compositaenei substanţe de rezerva, aceasta dezvol- (Andivele, Salata verde), având comuntându-se foarte mult şi reprezentând par- faptul că de la ele se consumă frunzele şitea utiiizată în alimentaţie. porţiuni din părţile aeriene. Plantele din PRINCIPALII CONSTITUENŢI această grupă arbitrară prezintă avanta- Gulia conţine cca 89% apă, 1,8-2,5% jul că majoritatea dintre ele apar primă-protide, 5,9% glucide, 0,2% grăsimi, vara timpuriu, fiind principala sursă de1,7% celuloză. Mai conţine mici canti- vitamine în această perioadă, când cele-tăţi de provitamina A, vitaminele Bl şi lalte fructe şi legume sunt în cantitateB2, C şi săruri minerale. Valoarea calo- mai mică şi, prin conservare, îşi pierd orică este de 36 kcal pentru 100 g. parte din proprietăţile alimentare şi tera- peutice. RECOMANDÂRI TERAPEUTICE Sub raport terapeutic, Gulia are o va- URZICAloare mai modestă decât Varza. URTICA DIOICA L Consumul guliilor are o oarecare ac- (FAM. URTICACEAE)ţiune diuretică, contribuind şi la resorb-ţia edemelor. Atât Urzica mare (Urtica dioica), cât Sunt, de asemenea, slab pectorale, uti- şi Urzica micâ (Urtica urens L.) suntle în bronşite, laringite, alte forme de ca- specii răspândite aproape pe întreg glo-tar ale căilor respiratorii. bul terestru. In unele părţi ale zonelor tropicale şi subtropicale, planta ajunge Gulia are proprietăţi antidiareice. la 4 m înălţime şi are tulpina lemnoasâ Cu maioneză preparată din gălbenuş ca orice arbust.de ou, untdelemn şi suc de lâmâie, eaeste un aliment nutritiv uşor asimilabil. Cunoscută de multă vreme, încă din Antichitate, ca plantă textilă, alimentară MOD DE ÎNTREBUINŢARE şi medicinală, Urzica mare este întâlni- Consumată ca atare sau sub formă de tâ în comerţ ca materie primă farmaceu-suc în afecţiuni stomacale, ca hiperacidi- tică sub denumirea de „Herba et Radixtatea. Urticae majoris", iar Urzica mică sub
    • 106 Pledoarie pentru viaţă lungădenumirea de „Herba et Semen Urticae ze, edeme, gută, reumatism şi ca depura-minoris". tiv al ţesutului conjunctiv. De la ambele specii se recoltează în în stare tânără, când conţinutul în sub-scop alimentar tulpinile foarte tinere şi stanţe vezicante este extrem de redus,frunzele care apar primăvara devreme. este considerată ca un bun aliment şi medicament. Stimulează pofta de mân- PRINCIPALII CONSTITUENŢI care. Conţinutul mare în secretină o si- Urzica conţine protide formate din- tuează pe acelaşi plan cu Spanacul. Sti-tr-un mare număr de aminoacizi, sub- mulând secreţiile gastrice, intestinale şistanţe de natură glucidică, amine, ste- pancreatice, şi utilizarea în insuficienţaroli, hormoni vegetali, enzime, cetone gastrointestinală şi pancreatică este jus-(metilheptenona şi acetofenona), ulei tificată. Prin conţinutul ridicat în cloro-volatil, substanţe grase, acid formic şi file, xantofile, fier şi vitamina C, accele-acetic, provitamina A, vitaminele Bl, rează hematopoeza, fiind recomandatăB2, C şi K (cca 400 U.I. pe gram), acid în anemia cu deficit de hemoglobină şipantotenic, acid folic, clorofilă eritrocite.(0,3-0,8%), protoporfirină şi coproto- Extern. Pe lângă acţiunea favorabilăporfirină, beta-caroten, taninuri, săruri de epitelizare a tegumentelor, clorofilade potasiu, calciu, magneziu, fier, sili- extrasă din Urzică este utilizată în in-ciu, fosfaţi etc. Substanţa vezicantă pen- dustria cosmetică, în compoziţia pasteitru piele a plantei proaspete este forma- de dinţi, a şamponului, precum şi în der-tă din acid formic, o enzimă şi o toxal- matologie. Tinctura de rădăcină de Urzi-bumina, substanţă puţin definită din că se utilizează, în amestec cu alte tinc-punct de vedere chimic. Prin opărire sau turi din plante, contra căderii pârului.prin uscare, aceste substanţe îşi pierd în medicina tradiţională la diferite po-proprietăţile vezicante. poare, frunzele de Urzică proaspete se RECOMANDĂRI TERAPEUTICE utilizează ca revulsiv în algii reumatis- male, lumbago şi sciatică. Nu este de ne- Intern. în litratura veche şi în medici- glijat nici această utilizare, exceptândna tradiţională, gama recomandârilor te- persoanele care prezintă intoleranţă larapeutice ale Urzicii este mare şi varia- acest tratament destul de curajos.tă. Cercetările mai recente au confinnato parte din aceste recomandări, care se MOD DE iNTREBUINŢAREreferă la acţiunea hemostatică (vitamina în stadiu foarte tânăr, sub formă de sa-K şi taninuri), astringentă, hematopoeti- lată asociată cu Păpădie şi Lăptucă, cucă, uşor hipoglicemiantă, diuretică sau puţin untdelemn şi lămâie, sau sub for-extrem antiseptică şi stimulatoare a epi- mă de suc celular obţinut prin presaretelizării tegumentelor lezate. Tot experi- puternică sau la mixer. Se adaugă apămental, s-a dovedit că extractul apos in- până la de 5 ori greutatea plantei. Sehibă dezvoltarea diferiţilor agenţi pato- beau zilnic 80-100 ml.geni din genurile Shigella, Staphilo- Sub formă de mâncare, preparată lacoccus, Pasteurella ş.a. fel ca Spanacul (cu Usturoi, după gust) Acţiunea diuretic-depurativă se mani- sau sub formă de supă.festă prin eliminarea acidului uric, a clo- Sub formă de infuzie preparată dinrurilor şi a ureei. Pe baza acestei acţiuni frunze uscate, cu 1 -2 linguri frunze la oeste justificată utilizarea empirică în sta- cană. Se beau 2-3 căni pe zi.
    • Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 107 Sub formă de decoct (5 minute), 1-2 PRINCIPALII CONSTITUENŢIlinguri frunze la o cană de apă. Se beau Conţinutul de protide este de 2-14%,3 căni pe zi. iar cel în hidraţi de carbon de 3,6%. Glu- Extern. Contra căderii părului se pre- cidele şi mucilagiile pot ajunge până lapară un decoct din 250 g rădăcini sau 7%, iar lipidele sunt în cantitate redusăfrunze mărunţite la 1 litru apă, lăsând să (0,5%). Conţine clorofile şi spinacinefiarbă la foc mic în vas bine închis, timp (arginină şi lysină). Bogat în săruri mi-de 1/2 orâ, putându-se adăuga câteva nerale: 50 mg% sodiu, 540 mg% pota-linguri de oţet. Cu loţiunea astfel obţinu- siu, 85 mg% calciu, 35 mg% fosfor, 5,2tă se spală părul o dată pe săptămână. mg% fier. Este foarte bogat în vitamina Are în prezent numeroase utilizări în A (600 u.g%) şi conţine 0,5 mg% vitami-produsele cosmetice. na Bl, 0,20 mg% vitaminaB2,0,5 mg% în ulcerul varicos şi în tratamentul pa- niacină şi 50-60 mg% vitamina C. Con-leativ al reumatismului se recomandă in- ţine şi o serie de microelemente ca:fuzia din frunze, 40-50 g la 1 litru apă magneziu, mangan, sulf, cupru, iod, ar-clocotită. Se lasă acoperită 20-30 minu- sen. Valoarea energetică nu este preate şi se strecoară. Se fac băi locale sau se mare: 18 kcal la 100 g.aplică sub formă de cataplasme. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Pentru tratarea stomatitelor se utili-zează infiizia (2 linguri frunze mărunţite Intern. Este un excelent reminerali- zant. I se citează în principiu proprietăţila 200 ml apă clocotită). După răcire, se laxative şi mai ales depurative (de acti-strecoară şi se face gargară. vare a eliminării toxinelor), foarte im- Pentru tratarea rănilor şi grăbirea ci- portante mai ales în cura de primăvară.catrizării, se utilizează tot sub formă de Prin conţinutul în săruri minerale, în ar-infuzie, 3-4 linguri de frunze mărunţite ginină, lysină, protide şi vitamine, Spa-la o cană cu apă, sub formă de băi loca- nacul este deosebit de util ca antiane-le sau comprese. mic, pentru convalescenţi şi în hemora- în medicina veterinară empirică se utilizează pentru tratarea bolilor digesti- gii- ve respiratorii şi renale. (după C. Pârvu, Spanacul acţionează şi ca un activa- 1997). tor al secreţiei pancreatice. într-o măsu- ră mai mică, are şi rol de tonic cardiac. SPANACUL Prin conţinutul bogat în săruri mine- rale, vitamine şi factori biotici şi micro- SPINACIA OLERACEA L. (FAM. CHEOPODIACEAE) elemente absolut necesare organismuiui, Spanacul combate hipovitaminoza C, Introdus în Europa din Persia pe două elimină toxinele din umori (prin acţiu-căi, prin arabi în Spania şi prin cruciaţi, nea diuretică), este uşor hipotensiv, toni-Spanacul era la mare preţ la arabi, care fică miocardul, stimulând activitatea ini-îl considerau „prinţul legumelor". Afost mii, stimulează secreţiile gastrice, pan-introdus în cultură încă din secolul al creatice şi biliare şi favorizează creşte-IV-lea. în prezent se cultivă în zonele rea. Pe lângă reclamele comercialel pen-temperate şi chiar nordice. Se poate cul- tru copii, cu Popey Marinarul, prepara-tiva până la 2000 m altitudine. în ţara tele pe bază de Spanac au în acelaşinoastră există două anotimpuri de pro- timp, pe lângă valoarea alimentară, şi oductie optime: primăvara devreme şi valoare incontestabilă de medicamentetoamna. naturale.
    • 108 Pledoarie pentru viaţă iungă Datorită conţinutului de oxalaţi, Spa- MACRIŞUL, ŞTEVIAnacul este contraindicat în artrite, litiaze RUMEXACETOSA L R. PATIENTIA L.oxalice, reumatism, gută. (FAM. POLYGONACEAE) Extern. Frunzele de Spanac dau re- Specii perene foarte înrudite, care sezultate bune în piăgi atone şi în pecingi- găsesc şi în flora spontană, cu recoman-ne. dări terapeutice reduse. Erau cunoscute MOD DE ÎNTREBUINŢARE ca antiscorbutice. Astfel, iubitorii cărţi- lor lui Jules Verne îşi aduc aminte, poa- Consumat ca atare, mai ales în regi- te, de bucuria naufragiaţilor din „Insulamul alimentar al copiilor şi al persoane- misterioasă" care, găsind Măcriş, s-aulor mai în vârstă. considerat salvaţi de scorbut. Suc, câte un pahar în fiecare diminea- PRINCIPALII CONSTITUENŢIţă, în depresiuni fizice şi psihice. Vin tonic, din 750 ml vin şi 200 ml Ambele specii conţin cca 1% acidsuc de Spanac; se bea câtc un pâhărel de oxalic, grăsimi în cantităţi reduse, emo-100 g înainte de mrfsă. dine şi acid crizofaic (care explică acţiu- Cataplasme cu frunze fierte în ulei. nea laxativă), acid tartric şi cantitâţi apreciabile de acid ascorbic (vitamina Observaţii. Se recomandă şi seminţe- C). Dintre minerale sunt prezente celele, sub formă de infuzie cu 2 linguriţe la de calciu, potasiu, fier şi magneziu.cană, ca laxative. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE LOBODA DE GRĂDINĂ Intern. Dacă proprietăţile antiscorbuti- ATRIPLEX HORTENSIS L. ce, deşi reale, sunt acum mai mult de in- (FAM. CHENOPODIACEAE) teres istoric, în schimb proprietăţile depu- Specie euroasiatică, cu mare vechime rative sunt preţioase pentru cura de pri-în cultura originară din Asia Centrală şi măvară, pentru eliminarea din organism a „deşeurilor" acumulate din cauza alimen-Siberia. După unii autori, provine din taţiei specifice din perioada de iarnă.specia Atriplex nitens, introdusă în cul- Ambele plante sunt uşor diuretice şitură. Principalii constituenţi sunt simi- laxative, tonice şi remineralizante. Exis-lari cu cei ai Spanacului, având în plus tă însă şi o serie de contraindicaţii seve-antociani încâ neidentificaţi fitochimic. re — în colici nefritice şi litiaze oxalice. în trecut era considerată plantă medi- De asemenea, nu se vor consuma de că-cinală, fiind recomandată în afecţiuni tre suferinzii de ulcer sau de gastrită hi-hepatice, renale sau în afecţiuni gineco- peracidă.Iogice. Seminţele ei au efecte vomitive Extern. Ştevia şi Măcrişul au proprie-şi purgative. tăţi maturative în abcese şi furuncule. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Se citează efecte favorabile în pecin- gine. Ca şi Spanacul, este o plantă diure- în ultimul timp, la noi Ştevia se utili-tic-depurativă, remineralizantă şi vita- zează din ce în ce mai mult în locul Spa-minizantă, având recomandări terapeuti- nacului.ce asemănâtoare. MOD DE ÎNTREBUINŢARE MOD DE ÎNTREBUINŢARE Consumate ca atare, sub formă de sa- Consumată ca atare în salate sau pre- lată în amestec sau în preparate culinareparate culinare. simple.
    • principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 109 Infuzie diuretică, depurativă, se pre- za voinicului, Năsturelul este o plantăpară cu 20-30 g frunze la litru de apă. caracteristică izvoarelor şi pâraielor lim- Cataplasme calde cu frunze de Ştevie pezi. în funcţie de sol şi altitudine, aresau Măcriş şi un volum egal de untură înălţimea de la 25 la 90 cm şi se recu-(medicina populară). Se utilizează pen- noaşte prin frunzele penatcompuse, cutru maturarea furunculelor şi abceselor. gust asemănător Hreanului. Este una Specia Rumex acetosella _,., denumită din cele şapte feluri folosite la masa ritu-popular Măcriş mărunt, foarte răspân- ală a Paştelui evreiesc. (Se pare că şi Ii-dită în întreaga ţară, prin păşuni, fâneţe, sus s-a hrănit cu ea.)locuri cultivate, nisipoase, turboase saulocuri uscate sărace în calcar, până la PRINCIPALII CONSTITUENŢ!1800 m altitudine, intră în compoziţia Protide şi hidraţi de carbon în cantităţiceaiului „Essiac Tea" alături de Brustu- mici, substanţe minerale în cantităţire (Actium lappa) şi două plante exotice,fiind mult mediatizat în tratamentul unor apreciabile, în special fier, magneziu,boli canceroase. fosfor, iod (45 mg%), calciu (200 mg%) şi arsen, cupru, zinc şi sulf, sub formă de UNTIŞORUL microelemente. Conţine cantităţi mari RANUNCULUS FICARIA L. de vitamina C (140 mg%), precum şi vi- (FAM. RANUNCULACEAE) taminele A, B1, B2, niacină şi vitamina E. Mai conţine un produs sulfo-azdtat cu Specie răspândită în Europa, Caucaz, gust de muştar şi o substanţă amaiiă.Siberia de vest şi în Asia Centrală. Lanoi este comună în intreaga ţară şi creş- RECOMANDĂRI TERAPEUTICEte pe sol umed în păduri, tufişuri, livezi, Se consumă numai în stare crudă,parcuri şi grădini, de la şes până la mun-te. Se mai numeşte Grâuşor. proaspăt recoltat de pe locuri curate, unde nu păşunează vitele, deoarece poa- Frunzele conţin săruri minerale, protideşi hidraţi de carbon în cantităţi mici şi vita- te transmite parazitoze şi alte boli. Re-mina C în cantităţi apreciabile. La maturi- coltate înainte de înflorire, frunzele setate. frunzele şi fructul plantei sunt toxice. spală bine în vederea întrebuinţării. în trecut, rădăcinile şi fibrele tuberi- Intern. Pe lângă utilizarea ca salată dezate, frunzele şi tulpinile cunoscute sub primăvară (la munte se poate consuma şidenumirea de „Radix et Herba Chelido- vara), Nâsturelul are şi q serie de indi-nii minoris" (denumire improprie), erau caţii terapeutice: în astenie, anorexie,utilizate în afecţiuni ale pielii, în hemo- anemie, tuberculoză, bronşite, litiază bi-roizi, scorbut etc. Aceste utilizări sunt liară, eczeme, reumatism, parazitoze in-astăzi anacronice. testinale, diabet şi chiar în cancer. Majo- In prezent se întrebuinţează, numai ritatea acestor recomandări rămân însăsub formă de salată, frunzele tinere în să fie verificate.cure de primăvară, pentru aportul de vi- Extern. Se recomandă în alopecie, întamina C şi săruri minerale. plăgi greu vindecabile şi în ulceraţii cu- tanate. NĂSTURELUL NASTURTIUM OFFICINALE R. Br. MOD DE ÎNTREBUINŢARE (FAM. BRASSICACEAE — CRUCIFERAE) Consumat sub formă de salată. Cunoscut şi sub denumirea de Hreni- Suc proaspăt 60-150 ml pe zi, îndoitţă, Creson, Brâncuţă de apă sau Frun- cu apă rece.
    • 110 Pledoarie pentru viaţă lungă Extern. Sucul proaspăt, sub formă de modificarea ritmului cardiac. Ca primfricţiune, este utilizat în alopecie, împie- ajutor se recomandâ producerea vomei,dicând căderea părului. în plăgi, se fac apoi spălături stomacale, cârbune activ,comprese cu frunze proaspete sfarâmate. medicamente stimulente ale activităţii cardiace. PĂPĂDIA Ca plantă medicinală, Păpădia este TARAXACUM OFFICINALE WEB considerată tonic amar, aperitiv, drenant Syn. T. DEN-LEONIS DESF. şi stimulent al secreţiei hepato-biliare, (FAM. COMPOSITAE) decongestiv şi diuretic. Creşte spontan în întreaga Europă, în Dintre numeroasele indicaţii terapeu-India, în China, în America, în Africa de tice, menţionăm:Nord şi în Iran. Intern. în angiocolitele cronice, con- Se pare că printre ierburile amare cu gestia ficatului, insuficienţă hepatică şicare s-a hrănit Iisus, la Cina cea de Tai- chiar în icter, litiază renală şi biliară, hi-nă, se numără şi Păpădia. percolesterolemie, dermatoze, eczeme, în ţara noastrâ este una dintre cele mai acnee, furunculoză. Se mai recomandăcomune specii, începând din câmpie şi în gută, reumatism, hiperazotemie, oli-până în zona montană superioară. De gurie, insuficienţă renală, în constipaţiimulte ori invadează culturile lucerniere. şi în enterocolite, tulburări circulatorii,A figurat ca plantă medicinală în unele hemoroizi, celulite şi chiar şi în obezita-zone europene în farmacopei. în Statele te.Unite şi Canada s-a răspândit atât de Toate aceste indicaţii exhaustive semult încât cu greu poate fi combătută ca referă la planta întreagă cu frunze şi ră-buruiană invadatoare a peluzelor, parcu- dăcini.rilor şi grădinilor. Fără nici un risc terapeutic, puteţi uti- Părţile aeriene ale plantei recoltate în liza planta întreagă uscată, folosind 50 gtimpul înfloririi conţin grăsimi sub formâ la l litru apă sub formâ de infuzie (2 mi-de gliceride ale acizilor stearic, palmitic, nute), apoi lăsată în repaus 10 minute.oleic etc, tanin, flobafencolină, glucozâ, Se beau 3 căni pe zi, înainte de meselepolioză, ulei volatil, substanţe antibioti- principale.ce, substanţe protidice, acid tartric, săruri Extern. Sucul de rădăcină proaspăt sede azot, magneziu, caiciu, fosfaţi, vita- recomandă în verucoză. Decoctul de tul-minele A şi B, în special în rădăcini şi vi- pini, frunze şi butoni florali (10 g la 250tamina C, alcooli triterpenici (amidiol, ml apă) se recomandă împotriva opaci-faradiol), substanţe de natură carotenoi- fierii cristalinului.dică, xantofile, flavoxantine etc. Ceea ce trebuie reţinut este faptul câ, Pentru salata de primăvară se reco- în salatele de primăvară (Lăptuci, Unti-mandă frunzele tinere, recoltate primă- şor etc), este bine să se includâ şi câte-vara timpuriu, înainte de formarea tulpi- va frunze de Păpădie.nii florifere. Nu prezintă nici un risc te-rapeutic. în schimb, tulpinile florifere, ANDIVELEdin care copiii îşi fac lănţişoare, pot pro- CICHORIUM ENDIVIA L.voca intoxicaţii în cazul în care sunt in- (FAM. COMPOSITAE)gerate de aceştia. Specie originară din zona meditera- Primele simptome de intoxicaţie se neană, Andivele sunt foarte apropiate demanifestă prin greaţă, vomă, diaree şi Cicoare. Sunt cunoscute încă din vechi-
    • Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 111me, fiind cultivate de către greci, romani densă; var. ongifolia — frunzele nu seşi egipteni. acoperă unele pe altele; var. crispa — cu Se consumă frunzele groase, cărnoa- frunze creţe; var. asparagina — tulpinase, dispuse în rozetă, etiolate (cultivate tânără foarte cărnoasă, originară dinla întuneric). în afara proprietăţilor ali- China.mentare, andivele au şi unele proprietăţimedicinale. PRINCIPALII CONSTITUENŢI PRINCIPALII CONSTITUENŢI Salata verde de cultură conţine: 1%-1,4% protide, urme de substanţe Andivele, la fel ca şi Cicoarea sălba- grase, 1% hidraţi de carbon, cantităţiticâ, conţin aminoacizi esenţiali, proti- mici de sodiu (5 mg%), 150 mg% pota-de, grăsimi, amidon, o substanţâ amară, siu, 15 mg% calciu, 25 mg% fosfor, 0,4hidrocarbonate, săruri de sodiu, potasiu, mg% fier, 90 mg% vitamina A, câte 0,05calciu, fier, magneziu, mangan, cupru, mg% vitamina B1 şi B2,0,3 mg% niaci-fosfaţi etc. Dintre vitamine sunt prezen- nă şi până la 50 mg% vitamina C. Con-te vitaminele Bl, B2, C, K şi P. ţine 2 unităţi vitamina E. RECOMANDĂRI TERAPEUTIC E RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Destul de amare, Andivele stimuleazăapetitul, fiind tonic-aperitive. Ele sunt Intern. Salata verde este o excelentătotodată diuretic-depurative, uşor Iaxati- plantă aperitivă, favorizând digestia şive, vermifuge. Se recomandă în anore- fiind totodată uşor laxativă. Ea calmeazăxie, în insuficienţa biliară, în atonii gas- inflamaţiile dureroase ale ficatului, vezi-trice şi digestive, şi ca remineralizant. cii biliare şi intestinelor, având în plus şi o acţiune coleretic-colagogă. MOD DE ÎNTREBUINŢARE Recomandările marilor medici ai An- Consumate ca atare, în salate de cru- tichităţii privind acţiunea antispasmodi-dităţi. că şi calmantă este bine fundamentată SALATA VERDE azi, Salata fiind utilizată contra palpita- ţiilor, tusei spasmodice, ca uşor hipnoti- LACTUCA SATIVA L (FAM. ASTERACEAE — COMPOSITAE) că, anafrodiziacă, hipoglicemiantă şi la- xativă. Specie euroasiatică, cunoscută de Proprietăţile diuretice sunt completatemultă vreme în cultură şi apreciată în de cele privind eliminarea masivă a ura-mod deosebit de romani, îşi are originea ţilor, de unde recomandările în nefrită,în Salata sălbatică (Lactuca serriolaTorn.) care creşte şi în ţara noastră. O le- litiază urică, dar şi în gută şi artrită.gendă mitologică pomeneşte de Junona, Este, de asemenea, depurativă şi eme-care a folosit Lăptuca pentru a o naşte nagogă (favorizând reglarea ciclurilor).pe Hebe fără dureri. Sucul uscat la spare Extern. Se recomandă contra degeră-de Ia specia virosa, numit „Lactuca- turilor. Totodată, având proprietăţi ma-rium", era cunocut de Dioscoride, Colu- turative, este utilă pentru resorbţia fu-mella şi Galen ca antispastic, calmant şi runculelor şi panariţiului.narcotic asemănător opiului. Cosmetică. Salata verde manifestă o Sub numele generic de „salată" sunt acţiune decongestionantă în cuperoză,mai cunoscute următoarele varietăţi: recomandându-se totodată pentru tenurivar. capitata — formează o căpăţână uscate.
    • 112 Pledoarie pentru viaţă lungă MOD DE ÎNTREBUINŢARE FASOLEA Consumată ca atare; folosită abundent PHASEOLUS VULGARIS L.în masa de seară, favorizează instalarea (FAM. LEGUMINOASE)unui somn liniştit şi combate constipa- Originară din America Centrală şi deţia, provocând evacuarea bolului intesti- Sud, adusă de către conchistadori, a fostnal în dimineaţa următoare. considerată destulă vreme o legumă vul- Decoctul este antispastic, calmant şi garâ. Abia la sfârşitul secolului aldiuretic. Se preparâ din 60-80 g la un li- XVl-Iea, botanistul Lonicer indică uneletru de apă, cantitate care se bea în cursul proprietăţi medicinale ale acestei legu-unei zile. me. Este cert că, sub aspect alimentar, Cataplasme maturative calde, ale ab- Fasolea reprezintă un aliment energetic,ceselor, cu frunze fierte. care acţionează favorabil ca tonic al sis- Loţionări ale tenului cu decoct dintr-o temului nervos şi muscular. în fitotera-salată la 0,5 1 apă, fiert îndelung (cca 2 pie, o importanţă mai mare o au păstăileore). verzi şi uscate, seminţele uscate având Observaţii. Seminţele au şi ele pro- utilizări mai reduse. în prezent se cultivăprietăţi medicinale, fiind calmante ale aproape pe toate meridianele lumii.tusei, antispastice, sub formă de infuzie în România se cultivâ începând cu se-cu o linguriţă la cană, 2-3 căni pe zi, iar colul al XVIII-lea.în uz extern, pot fi folosite în igiena ocu-lară pentru blefarite, conjunctivite, sub PRINCIPALII CONSTITUENŢIformă de spălături Iocale cu decoct pre- Fasolea uscată are un conţinut ridicatparat dintr-o linguriţă la o cană de apă. de proteine (21%-25%), în hidraţi de carbon (56%), în potasiu (1770 mg%), în calciu (195 mg%), în fosfor (420 GRUPA LEGUMELOR mg%) şi în fier (7 mg%). Conţinutul în DE LA CARE SE CONSUMĂ vitamina A este remarcabil (250 ng%), PĂSTĂILE, CAPSULELE în vitamina B1 de 0,5 mg%, în vitamina Şl SEMINŢELE B2 de 0,4 mg%, în niacină de 3,4 mg%, iar în vitamina C de 20 mg%. Dintre mi- Foarte importante sub acest aspect croelemente, s-au identificat nichelul,nutritiv, ele au şi importanţă fitoterapeu- cuprul şi cobaltul. Valoarea energetică,tică. bazată pe conţinutul ridicat în protide şi Legumele din această grupă fac parte hidrocarburi, este de 328 kcal la 100 gdin familia Fabaceae — Leguminoase seminţe uscate, din care se resoarbe(Fasolea, Soia, Mazărea, Bobul, Lin- peste 80%.tea, Năutul), excepţie făcând Bamele Fasolea verde are un conţinut de cca(fam. Malvaceae). 10 ori mai mic în protide şi hidraţi de De la ele se folosesc fructele proaspe- carbon, celelalte elemente fiind şi elete (păstăile de Fasole şi capsulele de Ba- mai reduse. Valoarea energetică este deme) sau seminţele proaspete la unele 31kcalla 100 g.dintre ele. Fiind vorba în acest subcapitol şi de RECOMANDĂRI TERAPEUTICEseminţe, nu putem să nu menţionăm spe- Intern. Ca toate celelalte leguminoa-cia cea mai importantă din familia Gra- se, fasolea-păstăi este diuretică, utilă numinaceae din zona geografică care intră numai în litiaza renală, oligurie, albumi-în alimentaţia noastră zilnică: Grâul. nurie, ci şi în diateze urice (reumatism,
    • Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 113gută). Datorită efectului diuretic-depu- SOIArativ, sucul de păstăi verzi (cca 100 GLYCINE HISPIDA (MNCH.)ml/zi) este recomandat în acnee, infla- MAXIM SIN. SOYA HISPIDA MNCH.maţii cutanate la copii şi la adolescenţi (FAM. FABACEAE — LEGUMINOASE)(acnee juvenilă). Specie originară din China şi Japonia. Fasolea verde este şi un tonic hepatic Soia este tot mai răspândită în special caşi pancreatic, citându-se unele efecte în plantă utilizată în industria uleiului, ca şiscâderea glicemiei şi recomandându-se, în alte ramuri ale industriei alimentare şideci, diabeticilor. Tecile de la păstăile chiar în fitoterapie.uscate au fost experimentate atât pe ani- Considerăm necesară o precizare.male de laborator cât şi la om, dovedind în prezent se cultivă peste 30 varietăţireale proprietăţi hipoglicemiante, utile şi soiuri de Soia: în principal Soia fura-în diabet. Foarte interesante sunt pro- jeră, Soia pentru ulei şi Soia alimentară.prietăţile tonic-cardiace, recomandân- în ţara noastră se cultivau următoare-du-se administrarea lor, ca medicament le soiuri: Osijek (din fosta Iugoslavie),adjuvant, în pauza de digitalice. Dobrogeană, Galbenă de Platt (originară Extern. Făina de Fasole are proprie- din China), Neagră Platt (tot din China),tâţi calmante, utile în eczeme. Ea acţio- Riede 521 (soi ameliorat la Bod) şi Herbnează ca maturativ, („de coacere") în ab- 22 (tot soi ameliorat). în prezent nu ştimcese şi panariţiu. ce soiuri se mai cultivă, dar multe pro- duse se aduc de peste hotare, cu mici ex- MOO DE ÎNTREBUINŢARE cepţii. Consumată sub formă de fasole verde, în trecutul nu prea îndepărtat, înainteîn preparate culinare uşoare. de 1989, Soia a fost compromisă în ţara Suc — utilizat ca diuretic-depurativ. noastră (şi a rămas compromisă în me- Tinctură din 20 g păstăi la 100 ml al- moria noastră), din cauză că în aşa-zisulcool, macerat 7-8 zile. Se administrează „parizer" se introduceau şroturile de la70-120 picâturi de 4 ori pe zi, în pauza Soia furajeră sau cele rezultate de la fa-tratamentului cu digitală. bricarea uleiului, la recomandarea aşa- Infuzie (două minute) preparată din 2 zişilor „nutriţionişti" care propovăduiaulinguri teci de Fasole verde uscată şi „o alimentaţie ştiinţifică" sau o „alimen-fragmentate la 250 ml apă. Se lasă apoi taţie raţională", fără a avea nici o pregă-la macerat de seara până dimineaţa şi se tire în acest domeniu. Aceşti „consilieri"consumă în timpul zilei 2 căni în trata- ai vechiului regim nu cunoşteau elemen-ment de lungă durată, în special pentru tara compoziţie în elemente nutritive ascăderea glicemiei în diabet şi ca tonic boabelor de Soia, care conţin uneorihepatic şi pancreatic. Menţionăm faptul peste 40% proteine, având toţi amino-că valoarea maximă hipo-glicemiantă o acizii esenţiali, spre deosebire de carneau păstăile încă verzi, când se formează sau alte produse animaliere care cpnţinprimele boabe, care se usucă. Tecile de în cel mai fericit caz 25% proteine.}fasole uscate toamna la maturitatea boa- Să nu uităm că Soia a salvat de la lip-belor au acţiune hipoglicemiantă foarte sa de proteine din alimentaţie cele maiscăzută, deşi se folosesc în unele produ- mari populaţii ale globului (China şi In-se sau „Ceaiuri antidiabetice". dia), iar în prezent se cultivâ intensiv în Extern. Se aplică cataplasme din făină Stalele Unite ale Americii, în Franţa,de Fasole, preparată cu apă caldă. Germania şi în alte ţări europene.
    • 114 Pledoarie pentru viaţă lungă Numai în Statele Unite există peste 50 nic şi oleic, uleiul de Soia este recoman-sortimente alimentare pe bază de Soia dat ca hipocolesterolemiant.alimentară, începând de la aperitive, Făina de Soia este aliment ideal pen-salamuri, şniţele etc. până la torturi şi în- tru diabetici, pentru cei care suferă degheţată! reumatism, gută şi pentru convalescenţi. Este indicată şi în astenii nervoase şi PRINCIPALII CONSTITUENŢl surmenaj fizic şi intelectual. Făina de soia integrală este foarte bo- Preparatele alimentare de Soia suntgată în proteine (37-40%) formate din uşor de digerat şi au o valoare nutritivăurmătorii aminoacizi: leucină, izoleuci- foarte ridicată, ceea ce face ca aceastănă, cystină, metionină, fenilalanină, tre- legumă să fie într-adevăr consideratăonină, lisină, valină şi tiptofan. Conţine drept un aliment complet. 15-22% grăsimi, 26% hidraţi de carbon, MOD DE ÎNTREBUINŢARE4 mg% sodiu, 1870 mg% potasiu, 195 Folosirea în alimentaţie ca grăsime amg% calciu, 555 mg% fosfor, 12,1% uleiului de Soia, fâră alte grăsimi, celfier, 15 u.g% vitamina A, 0,75 mg vita- puţin 2-3 săptămâni.mina Bl, 0,30 mg% vitamina B2, 2 Sub formă de „lapte de Soia", pentrumg% niacină şi mici cantităţi de vitami- sugari şi copii. Laptele de Soia se prepa-na C, D şi E. Conţine şi diastaze, leciti- ră din 150 g seminţe de Soia îmbibate înnă, ceruri, rezine şi celuloză. Valoarea 1 litra de apă. Se ţine la extras la tempe-energetică este de 469 kcal la 100 g. ratura camerei o zi şi jumătate. Se de- După cum am menţionat, boabele de cantează lichidul supernatant (parteaSoia conţin 15-22% grăsimi (uneori la limpede de la suprafaţă) şi se filtrează.anumite soiuri ameliorate, până la 25%). Se consumă în aceeaşi zi. Peste seminţeFoarte importantă este însă compoziţia se mai poate pune încă o dată apă şi seacestui ulei: 85% acizi graşi nesaturaţi, repetă operaţia de mai sus.mono-nesaturaţi: acidul oleic (25%- MAZĂREA35%), polinesaturaţi: acidul linoleic PISUM SATIVUM L.(40-50%), linolenic (2%-10%) şi ara- (FAM. FABACEAE — LEGUMINOASE)chidonic. Acizii graşi saturaţi (10%-15%) sunt formaţi din acizii stearic, pal- Este una din cele mai cunoscute şi maimitic, arachidic şi lignoceric. larg eultivate încă din Antichitate. Reco- Datorită bogăţiei în acizi graşi poline- mandările fitoterapeutice sunt minore.saturaţi şi datorită prezenţei acidului PRINCIPALII CONSTITUENŢIarachidonic, uleiul de Soia are proprie- Mazărea uscată conţine 22% protide,tăţi hipocolesterolemiante, ceea ce este 1% grăsimi, 59% hidraţi de carbon, 30foarte important. Chiar după utilizarea mg% sodiu, 915 mg% potasiu, 45 mg%timp de trei săptămâni în alimentaţie a calciu, 230 mg% fosfor, 5 mg% fier, 20uleiului de Soia s-a constatat o reducere ug% vitamina A, 0,7 mg% vitamina B1,semnificativă a „colesterolului rău". 0,2 mg% vitamina B2, 3 mg% niacină şi numai 1 mg% vitamina C. Valoarea RECOMANDĂRI TERAPEUTICE energetică este de 359 kcal pentru 100 g. Datorită conţinutului ridicat (85%) în Mazărea verde conţine 3% protide,acizi graşi nesaturaţi, îndeosebi derivaţi 6% hidraţi de carbon, 1 mg% sodiu, 120ai acidului arachidonic, linoleic, linole- mg% potasiu, 10 mg% calciu, 50 mg%
    • Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 115fosfor, 0,8 mg% fier, 35 ug% vitamina Macerat la rece cu o linguriţă de pu-A, 0,1 mg% vitamina Bl, 0,05 mg% vi- dră la cană, lăsată peste noapte, pentru atamina B2, 1 mg% niacină şi 25 mg% se bea dimineaţa.vitamina C. Valoarea energetică este de Medicina populară recomandă cenuşa37 kcal pentru 100 g. obţinută din seminţe ca diuretic. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Observaţii. Florile, sub formă de infu- zie, sunt calmante în colici nefritice, în Mazărea uscată are proprietăţi ener- afecţiuni renale acute şi în inflamaţiilegetice, deoarece conţine o cantitate mare vezicale la bolnavii de prostată, în pielo-de calorii şi este bogată în protide şi hi- nefrite şi reumatism.draţi de carbon. Pentru organism este oimportantă sursâ de fosfor şi săruri de INULpotasiu. Are şi acţiune uşor laxativă. LINUM USITATISSIMUM L. Mazărea verde este uşor digerabilă, (FAM. LINACEAE)dar este contraindicată în enterite. Din După unele date, se pare că Inul estemazăre verde s-a izolat o fitohemagluti- originar din Egipt. în sprijinul acesteină care a fost experimentată în tratamen- ipoteze stă faptul că în vechile mormin-tul anemiei aplastice. Produce stimularea te egiptene s-au găsit seminţe şi îmbră-funcţiei medulare, aducând-o Ia normal. căminte confecţionate din In. Fiiţid cul- în zootehnie, vrejurife şi tecile sunt un tivat aproape pe tot globul de multe se-furaj bogat în proteine. Mazărea furajerâ cole, originea lui certă nu este cunoscu-intră în nutreţuri combinate. tă. Inul şi produsele lui (fibre, seminţe, ulei) provin în prezent din Europa, Ar- BOBUL gentina, Maroc, Turcia, India şi alte ţări. VICIA FABAL L. Seminţele de In utilizate în medicina (FAM. FABACEAE — LEGUMINOASE) tradiţională chineză provin din Mongo- Plantă originară din bazinul meditera- lia Interioară şi din provinciile Heilon-nean, Bobul a avut întotdeauna reputaţia gjiang, Liaoning şi Jilin.de diuretic. Este puţin cultivat astăzi în Utilizat şi în medicina tradiţională in-ţara noastră, fiind mai sensibil la boli şi diană, Inul este cultivat extensiv în toa-dăunători. tă India, în special în Bengal, Bihar şi în PRINCIPALII CONSTITUENŢI Provinciile Unite. Este menţionat şi în Biblie, în Vechiul Conţine protide şi hidraţi de carbon în Testament (Ieşirea, 28, 42) unde se spu-cantităţi apreciabile, săruri de sodiu, po- ne: „Şi să le faci lor pantaloni de In, catasiu, fosfor, calciu, fier, magneziu şi să acopere goliciunea trupului...".mici cantităţi de vitamina A, BI, B2. Inul a fost utilizat şi în Antichitatea RECOMANDĂRI TERAPEUTICE greco-romană în scopuri medicinale, Şi astăzi sunt atestate proprietăţile probabil inspirate din medicina egiptea-diuretice ale seminţelor de Bob, care nă. Pliniu cel Bătrân citează 30 de reme-sunt în plus şi sedative în dureri urinare, dii în care sunt incluse şi seminţele decu efecte favorabile şi în albuminurie. In, atât administrate pe cale orală ca la- xative, cât şi extern, în preparate topice, MOD DE ÎNTREBUINŢARE locale, pentru inflamaţii locale. Decoct cu 100 g la 1 litru de apă; se In farmacopeea ayurvedică se reco-bea în cursul unei zile. mandă utilizarea externă sub formă de
    • 116 Pledoarie pentru viaţă lungăcataplasme în arsuri şi carbuncul (an- în prezent, cercetările sunt îndreptatetrax), iar intern ca demulgent (calmant) spre efectele preparatelor pe bază de se-şi laxativ. în medicina tradiţională ame- minţe de In în carcinogeneză şi în trata-ricană utilizările sunt similare. mentul lupusului asociat cu nefrite, în efectele favorabile în funcţia arterială şi PRINCIPALII CONSTITUENŢI în agregarea trombocjtară. Seminţele speciei de cultură Linum Comisia E (Comisia oficială a Minis-usitatissimum conţin 30—45% ulei gras terului Sănătăţii din Germania pentrusicativ format din trigliceridele acizilor avizarea produselor fitoterapeutice) alinoleic, linolenic, oleic, stearic, palmi- aprobat utilizarea în uzul intem a semin-tic şi myristic. Conţin 20-25% proteine, ţelor de In în constipaţiile cronice, în3-10% mucilagii formate din polizaha- afecţiunile colonului în urma abuzuluiride neutre şi acide care după hidroliză de laxative şi purgative, în colonul iritat,dau galactoză (8-10%), arabinoză în diverticulite (inflamaţia unor diverti-(9-12%), rhamnoză (13-29%), xyloză culi ai duodenului, intestinului subţire(25-27%), acid galacturonic şi mannu- sau a colonului). De asemenea, s-a avi-ronic cca (30%). Mai conţin steroli şi tri- zat utilizarea ca mucilag în gastrite şiterpene (colesterol, campestrol, stigmas- enterite.terol şi sitosterol), glicozizi cianogenici Extern s-a aprobat utilizarea sub for-(0,1-1,5%), în special neolinustatină şi mă de cataplasme pentru tratamentul in-monoglicozizi ai linamarinei şi lotaus- flamaţiilor locale.tralinei, precum şi glicozidul saicoizola- Legat de Comisia E, ne întrebăm cândricirezinolului, precursori ai lignanelor, vom avea şi noi o astfel de Comisie, cusăruri minerale. oarneni competenţi în domeniul fitotera- Turtele rămase după extragerea uleiu- piei, produselor naturale şi al suplimen-lui conţin mari cantităţi de proteine (cca telor nutriţionale atât de mult folosite în majoritatea ţărilor lumii. în această pri-35%), grăsimi (3-6%), săruri minerale, vinţănu am avea decât de câştigat, înreprezentând o materie prima de bună special prin valorificarea enormelor re-calitate pentru nutreţuri combinate, dar surse naturale pe care le avem pentru să-care trebuie prelucrate rapid pentru a nu nătatea oamenilor.râncezi, când devin iritante. Fibrele conţin celuloză (86-90%), MOD DE ÎNTREBUINŢAREsubstanţe pectice (1-2%), ceară, sub- în farmacia casei, seminţele de In sestanţe grase şi lignină în cantităţi mai folosesc, pentru combaterea constipaţieimici. în cenuşa fibrelor au fost puse în cronice şi calmarea colonului iritat, caevidenţă calciu (50%), potasiu (17%), atare, cu condiţia să nu fie sparte, deoa-siliciu (13%), fier şi aluminiu (8%). rece se oxidează foarte repede. Pentru adulţi se recomandă 2 linguri- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE ţe de seminţe întregi, spălate rapid în- Utilizările seminţelor de In în terape- tr-un jet de apă. Apoi se pun într-o canăutica modernă se bazează pe utilizarea cu apă la temperatura camerei şi se ţinmulti-milenară a acestora în medicina 2-3 ore, după care se „administrează" cutradiţională, dar şi pe studii „in vitro" şi totul, preferabil seara, înainte de culcare.„in vivo" pe animale, pe studii cu privi- Extern se utilizează sub formă de făi-re la substanţele nutriţionale în dietă la nă proaspăt râşnită din care se preparăoameni. un terci cu puţină apă călduţă, care se
    • Principalele legume, semlnţe şi cereale din alimentaţie 117 pune între tifoane şi se aplică pe locuri- PRINCIPAUI CONSTITUENŢI le inflamate. Conţine 24% protide şi 56% hidraţi Celor care au pielea mai sensibilâ şi de carbon. Conţinutul în grăsimi este de recurg la cataplasme cu făină de Muştar 1%, de sodiu 4 mg%, de potasiu 810 ca revulsiv li se recomanda un amestec mg%, de fosfor 410 |ig%, de calciu 75 de două părţi făină de Muştar şi o parte mg%, de fier 6,9 mg%. Vitamina A este de făină de In, care, având proprietăţile prezentă în proporţie de 20 ug%, vitami- emoliente menţionate, împiedicâ iritarea na Bl 0,45 mg%, vitamina B2 2 mg%, pielii. niacină 2 mg% şifoartemici cantităţi de CONTRAINDICAŢII Şl EFECTE SECUNDARE vitamina C. Sub raport energetic, 100 g Nu se recomandă în ocluzii intestina- Linte furnizează 354 kcal. le. Nu se cunosc efecte secundare şi nici RECOMANDĂRITERAPEUTICE contraindicaţii în timpul sarcinii sau Intern. Plantă energizantă, Linteaalăptării. este un reconstituent în stări de caşexie, în ceea ce priveşte interacţiunea cu atrofie musculară, hipotensiune şi înalte medicamente, ca şi alte plante care convalescenţă.conţin mucilagii, întârzie absorbţia me- Ea este totodata galactogogă, reco-dicamentelor luate concomitent cu se- mandându-se deci mamelor care alăp-minţele de In, ceea ce poate afecta efec- tează.tele acestora. Extern. Lintea are proprietăţi matura- Deoarece Inul este şi plantă nectarife- tive, în abcese şi panariţiu.ră (nu „meliferă", cum.o denumesc unii,deoarece în flori nu există miere ci nu- MOO DE ÎNTREBUINŢAREmai nectar), pentru apicultori se eva- Consumată în preparate culinare.Iuează că, la un hectar cultivat cu In, al- Cataplasme cu lintefiartăşi zdrobită.binele pot produce 10 kg miere. Se recomandă înmuierea în apă 12-18 ore, până apar primii germeni, apoi se LINTEA găteşte. LENS CULINARIS MEDIK. (FAM. FABACEAE — LEGUMINOASE) BAMELE Plantă asiaticâ, cunoscută încă din ABELMOSCUS ESCULENTUS L MNCM-Antichitate în Europa; ea constituia o SYN. HIBISCUSESCULENTUSLimportantă plantă alimentară în Sparta, (FAM. MALVACEAE)din Linte făcându-se acea vestită „supă Bamele sunt binecunoscute încă dinneagră". Este cultivată pe suprafeţe mai Egiptul antic, preluate apoi de arabi, tre-restrânse astăzi în ţara noastră, deşi are o cute ca plante medicinale în farmacope-valoare nutritivă remarcabilă. ea indiană; botanistul Prosper Alpinus Este citată şi în Biblie. Esau, fiul lui descrie în 1592 şi proprietăţile lor medi-Isaac, îşi vinde dreptul său de întâi năs- cinale. Se folosesc capsulele verzi. încut pentru „pâine şi fiertură de linte": prezent sunt cultivate pe scară redusă şi„Atunci Iacob i-a dat lui Esau pâine şi la noi, în zonele sudice ale ţării.fiertură de linte. Şi el a mâncat şi a băutşi apoi s-a sculat şi a plecat. Astfel a dis- PRINCIPALII CONSTITUENŢIpreţuit Esau dreptul său de întâi născut." Cu cantităţi mai reduse în protide şi(Facerea, 25:34). hidraţi de carbon decât celelalte legume,
    • 118 Pledoarie pentru viaţă lungăBamele conţin mucilagii, săruri minera- te particulare. Ele se mai recomaridă şile şi vitaminele A, B şi C. în răceli, nevralgii. Sub raport energetic, Bamele furni- MOD DE ÎNTREBUINŢAREzează cca 40 kcal la 100 g. Decocţia diuretică cu 100 g la un litru RECOMANDĂRI TERAPEUTICE de apă, cantitate care se bea în cursul Prin conţinutul ridicat în mucilagii, unei zile.bamele au proprietăţi emoliente, atât în Cataplasme cu făină de Năut şi apăafecţiuni respiratorii (laringite, traheite, caldă.bronşite) cât şi în cataruri ale tractuluidigestiv. GRÂUL TRITICUM AESTIVUM L. MOD DE ÎNTREBUINŢARE (FAM. GRAMINACEAE) Consumate în preparate culinare. După foarte mulţi cercetători, centrul de origine este situat în Asia Centrală şi NĂUTUL Orientul Apropiat. Cunoscut încă din CICER AFIIETINUM L. Neolitic, Grâul se cultivă în prezent de (FAM. FABACEAE — LEGUMINOASE) la tropice spre nord, până la paralela 64° Năutul este originar din bazinul me- (Canada), iar spre sud, până la paraleladiteranean, cultivat de multă vreme. La 50° (Argentina). Arealul vast de culturănoi este cultivat pe suprafeţe mai reduse, explică variabilitatea mare a acestei spe-citându-se unele proprietăţi medicinale cii: 400 varietăţi şi peste 4.000 soiuri depentru seminţe. cultură. în România se cultivă de peste 2500 ani. PRINCIPALII CONSTITUENŢI PRINCIPALII CONSTITUENŢI Năutul conţine protide (18-30%), li- Boabele de Grâu (cariopsele) conţin,pide, hidraţi de carbon, amidon în funcţie de soi, 8-24% proteine, sub-(47-60%), zaharuri, lipide (6%), săruri stanţe extractive neazotate 61-75%, dinminerale — în special potasiu, magne- care peste 90% amidon, 2,3-5% zaha-ziu, calciu, sodiu, siliciu, fier, arsen, as- ruri, 2,3% dextrină, 2% grăsimi, vitami-paragină, vitamine din complexul B şi nele A, B, E, K, D şi PP, fitosteroli şi mi-mici cantităţi de vitamina C. croelemente minerale. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Proteinele conţin urmâtorii amino-a- cizi: arginină 4-5%, histidină 2%, izole- Intern. Năutul este un bun diuretic, ucină 4%, leucină 5,9%, lizină 2,5%,util în colici nefritice, dureri ale aparatu- metionină 0,8%, fenilalanină 5%, tripto-lui urinar, litiază şi ca antiseptic urinar. fan 1%, valină4%.Diureza este însoţită de o eliminare de Uleiul obţinut din germenii embrio-acid uric şi cloruri, Năutul fiind de nali ai cariopselor conţine, ca principalaceea util şi în diateze urice, ca şi în ede- component, vitamina E (în special subme cardiorenale. formă de alfa-tocoferol), octacosanol, Se mai citează utilizarea sa în stări un alcool lipidic cu catena lungă, acizicongestive ale ficatului. graşi nesaturaţi dintre care 55-60% acid Extern. Aplicaţiile cu fâină de Năut linoleic. Din germenii de Grâu a fostse pot face în pleurezii, dar numai pen- izolat un compus cu acţiune de inhibaretru atenuarea durerilor, fâră a avea efec- a alfa-amilazei salivare.
    • Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 119 RECOMANDĂRI TERAPEDT1CE tei familii le considerăm legume (Castra- Pe lângă valoarea alimentară deosebi- vetele, Dovlecelul şi Dovleacul turcesc),tă, Grâul tncolţit este remineralizant şi iar altele (Pepende verde Şi Pepeneletonic. Este folosit ca adjuvant în trata- galben) le considerăm fructe, ele fiindmentul bolilor digestive, cardio-vascula- consumate de obicei ca desert, după masă.re, ale aparatului respirator, renal, ale De la toate se consumă fructele de tipsistemului nervos şi în tratamentu! unor bacform (peponidă), iar de la unele şi se-boli de piele. Este foarte util, în speciai minţele, fie în scop alimentar pentrupentru copii şi persoanele în vârstă, pen- uleiui pe care-1 conţin, fie în *<x>P ***■tru valoarea lui tonifiantă şi sedativă. peutic. Deoarece Grâul încolţit conţine cca lg% fosfor, 342 mg% magneziu, 71 CASTRAVETELEmg% calciu, vitaminele A, B, E, K, D şi CUCUMIS SATIVUS LPP, proteine, glucide, enzime, diastaze (FAM. CUCURBITACEAE)etc, este recomandat ca supliment nutri- Originar din India de est şi Himalaya,ţional în foarte multe afecţiuni cronice, unde creşte şi astăzi spontan, Castrave-în cure de 3 -4 săptâmâni. Pentru comba- tele este printre cele mai vechi piante deterea constipa(iilor cronice, rezultate cultură, întilnindu-se încă de acum treibune se obţin cu tărâţele de grâu. milenii înfiresceleegiptene, iar«»Anti- MOD DE ÎNTREBUINTARE chitatea greco-romană este pomemt de în special sub formă de boabe încolţi- către Pliniu cel Bătrân, Varro ?ţ Colu-te. în acest scop, cariopsele de grâu (ne- mella. Este consemnat şi în Btblie, ca otratate chimic) se spală bine şi se pun în- delicatesă: „Ne aducem aminte de peşte-tr-o farfurie cu puţină apă, care se aco- le pe care îi mâncam degeaba m Egipt,peră cu altă farfurie. De obicei, germi- de castraveti, de harbuzi, de praz^ denează la temperatura camerei în 24-36 ceapă şi de usturoi." (Numerele, 11:5).ore. Se consumâ ca atare, fie amestecat Se folosesc atât fructul ca atare, precumîn salate, fîe trecut prin maşina de tocat şi semintele (odinioarâ acestea consti-carne şi amestecat cu miere, fie uscat, tuind principalul produs fitoterapeutic).dar la o temperaturâ care nu trebuie să Dacă în fitoterapie importanţa sa este h-depăşească 40°C. mitată, în schimb în cosmeticâ este unul Pentru constipatii cronice, tărâţele se dintre produsele naturale mult tolosite.llcrb în apâ sau lapte, la fel ca grişul. PRINCIPALII CONSTITUENŢlUleiul se poate consuma la salate. Exis- Fructul contine pânâ la 95% apă, can-tâ şi capsule de ulei concentrat care con- titâti reduse de protide (0,70-1.1./.), 1 /.ţin 390-400 mg (cu 0,05% vitamina E). hidraţi de carbon, 6 mg% sodm, 105Se recomandă 4-6 capsule pe zi, con- mg%potasiu, 11 mg% calciu, 15 mg/„form prospectului. fosfor, 0,4 mg% fier, 21 ug% v , t a n »?" A, între 0,01-0,02 mg% vitarninele BI GRUPA LEGUMELOR şi B2 şi un procent mic de vita "Y na c - DIN FAMILIA Valoarea energeticâ este foarte redusă: 7 CUCURBITACEELOR kcal la 100 g. în lucrările de horticultură sunt tratate RECOMANDĂRITERAPEUTICEunitar, pe criteriul înrudirii sistematice Intern. Sucul de Cnrtrnvete este diu-şi de structurâ. Unele dintre speciile aces- retic-depurativ, diureza fiind insoţitâ de
    • 120 Pledoarie pentru viaţă lungădizolvarea acidului uric şi uraţilor, deci DOVLECELULeste util în litiază urică, gută, artritism. CUCURBITA PEPO L.Se consideră că amestecul de suc de VAR. OBLONGA SER.Castravete cu cel de Morcov şi Ridi- (FAM. CUCURBITACEAE)che (sau, după alţi autori, de Sfeclă) ar fi Dovlecelul, cunoscut şi sub numelecel mai puteraic litotritic (cu acţiune de de Bostan, este originar probabiJ dinmărunţire a pietrelor). Asia Mică, după alţi autori, din America, în fitoterapia aparatului digestiv, Cas- iar după alţii, din Africa.travetele este uşor laxativ, calmant al în Europa a fost adus abia în Evulcolicilor şi catarurilor intestinale. Este Mediu de către turci. în timpul Renaşte-greu digestibil. rii, Lobelus i-a descris unele proprietăţi Seminţele sunt un remediu în calma- terapeutice valabile şi astăzi. Pulpa sa,rea tusei. uşor digestibilă, se utilizează în prepara- Extern. în aplicaţii externe, Castra- te culinare şi este indicată în diferite die-vetele este antiinflamator în diverse iri- te. Celelalte varietăţi cu fructul mare setaţii ale pielii, calmând pruritul. Dă re- consumă în stare nematură, iar la coace-zultate bune în pecingine. re sunt furaje foarte bune pentru vitele Cosmetică. Deosebit de importantă cornute şi porcine. Alte varietăţi se cul-este acţiunea Castravetelui pentru cură- tivă în scop ornamental.ţirea şi catifelarea pielii, atât pentru te-nul gras cu pori dilataţi, cât şi pentru cel în scopuri medicinale sunt utilizate înuscat. Acţiunea de catifelare a pielii este special seminţele.completată de cea de îndepărtare a ridu- PRINCIPALII CONSTITUENŢIrilor. Rezultate bune se obţin şi în cazul Pulpa Dovlecelului conţine 1% proti-pistruilor. * de, 4% hidraţi de carbon, cantităţi mici MOD DE ÎNTREBUINŢARE de grăsimi, 1 mg% sodiu, 270 mg% po- Consumat ca atare. tasiu, 15 mg% calciu, 30 mg% fosfor, Suc, fie simplu, fie în combinaţie cu 0,6 mg% fier, 230 ug% vitamina A, câtecel de Morcov şi Sfeclă (sau Ridiche). 0,05 mg% din vitaminele Bl şi B2, 0,4 Decoctul preparat din o lingură de se- mg% niacină şi cca 10 mg% vitamina C.minţe la o cană are acţiune expectorantă Seminţele conţin 35%-45% ulei gras,şi calmantă. Se beau din acest decoct 2 fitosterine, lecitină, zaharuri, rezine şicăni pe zi. enzime cu proprietâţi antihelmintice. Aplicaţii cu felii de castraveţi, atât în Seminţele Dovlecelului au avantajul cădermatoze, cât şi contra ridurilor. nu sunt iritante, toxice şi nu produc reac- Loţionări ale tenului cu suc de castra- ţii adverse.veţi (numit şi „lapte de Castravete") în Conţinutul în fitosteroli liberi sau subapă caldă — pentru tenuri grase, cu spa- formă fixâ (legată) este de cca 1%. Maiţiile intercelulare ditalate (după alţi au- conţin pigmenţi clorofilici (clorofila b şitori se recomandă suc de castraveţi şi al- feofitină). Pe lângă sărurile mineralecool diluat). menţionate, ca microelemente conţin se- Loţionări cu suc de castraveţi în leniu, zinc şi mangan. Mai conţin 30%amestec cu ulei de migdale, pentru te- pectine şi cca 25-51% proteine. Uleiulnuri uscate. gras este format în special din acizi graşi Loţionări cu lapte, în care se macerea- (palmitic, stearic, oleic şi linoleic), pre-ză felii de castraveţi. cum şi din tocoferolul alfa şi beta, carote-
    • Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 121noide (luteină şi beta-caroten). Diversita- MOD DE INTREBUINŢAREtea compoziţiei uleiului gras este în func- Consumat ca atare, în preparate culi-ţie de soiurile şi varietăţile de culturâ. nare obişnuite sau dietetice. Cercetările din ultimul timp încadrea- Suc (îndeosebi pentru efectul laxativ).ză preparatele pe bază de seminţe de Seminte (neprăjite, nesărate) cojite şiCucurbita pepo în categoria antihel- zdrobite, luate dimineaţa în priză unicăminticelor. 50-60 g pentru adulţi, cca 20 g pentru Compuşii, cum sunt tocoferolul şi se- copiii de vârstă şcolară şi 10 g pentru ceileniul, au o acţiune protectivă împotriva mai mici, fie ca atare, fie cu miere; dupădegradării oxidative a lipidelor, vitami- 1-2 ore se administrează un purgativnelor, hormonilor şi enzimelor. (ulei de ricin, ulei de parafină uz intern, Fracţiunile proteice din seminţe acţio- ulei de măsline).nează ca inhibitori ai tripsinei Studii şi în prostatite, seminţe decojite luate camai recente asupra activităţii terapeutice atare sau decoct cu o lingură la canâ,a preparatelor din seminţe au demonstrat bându-se 2 căni pe zi, timp îndelungat.că acestea inhibă 5-alfa reductaza „in vi- Emulsie cu efect sedativ, din seminţetro". „In vivo" s-au demonstrat acţiunea decorticate şi zdrobite, fierte în apă sauanti-estrogenică şi acţiunea antiinfiama- lapte.toare(1997). Cataplasme calmante cu pulpă arudS în ceea ce priveşte actiunea în infia- zdrobită.maţiile prostatei, reduc numai simptome-le neplâcute, fără a reduce hipertrofia. DOVLEACUL TURCESC CUCURBITA MAXIMA DUCH. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE (FAM. CUCURBITACEAE) Intern. Seminţele de Dovlecel repre- Originar din America, Dovleacul tur-zintă un remediu antihelmintic cert, cu cesc, cunoscut şi sub denumirea de Bos-acţiune deosebită asupra teniei şi ascari- tan moldovenesc, Dovleac alb sau Du-zilor. daie, este frecvent cultivat în toate re- Seminţele decojite sunt totodată cal- giunile ţării în scopuri alimentare sau camante ale catarurilor intestinale şi urina- furaj. Varietatea maximă, cultivată înre, dar, mai ales, în ultima vreme, li se special în regiunile nisipoase ale ţăriiatribuie o acţiune favorabilă în infiama- (inclusiv în Delta Dunării), cu coajă ar-ţii ale prostatei. Tot prin acţiunea antica- gintiu-cenuşie sau alburie, ajunge, latarală se folosesc şi ca pectorale, în la- maturitate, la greutăti impresionante înringite, traheite, bronşite. Se citează şi conditiile pedoclimatice din ţara noastrăproprietăti sedative. — între 30-100 kg! —fiindpe drept cu- Pulpa dovleceilor tineri este uşor diu- vânt denumit „dovleac uriaş". Varietatearetică şi laxativă, recomandându-se în „Farinae" are semintele fără coajă, fiindregimul bolnavilor cu afecţiuni intesti- o importantă sursă oleiferă care se râs-nale şi renale, la artritici şi reumatici, pândeşte tot mai mult şi în ţara noastră.dar şi, în mod special, ca prim alimentsolid după diete lichide. Un laxativ şi PRINCIPALII CONSTITUENŢImai eficace îl constituie sucul. Se reco- Are o compoziţie asemănătoare cumandă şi în dieta diabeticilor şi în afec- Dovlecelul, dar un conţinut mai ridicatţiunile cardiace cronice. în hidraţi de carbon. Seminţele conţin un Extern. Pulpa crudă este emolientă, ulei comestibil de bună calitate. Turtelecu utilitate în înţepâturi, arsuri. rămase după presarea uleiului sunt bo-
    • 122 Pledoarie pentru viaţă lungăgate în protide şi constituie un excelent ze renale şi ale vezicii urinare, în.hiper-furaj pentru vite. Seminţele decojite uricemii (gută) prin acţiunea sa diureti-după extragerea uleiului pot fi utilizate că. în acest scop, se fac cure de sezon,la prepararea halvalei. consumând câte 1-2 kg pe zi. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE în medicina tradiţională, seminţele de Pepene verde (şi de Pepene galben) se Intern. în scopuri alimentare, se con- recomandă în litiaza renală şi biliară, in-sumă copt sau fiert, fie ca atare, fie în dicaţie terapeutică ce pare a fi explicatăpreparate de patiserie. prin existenţa în seminţe a unei enzime Seminţele de Dovleac turcesc, la fel cu acţiune litotritică.ca şi cele de Dovlecel sau Bostan, sunt Extern. Tot empiric, se recomandărecomandate în parazitoze, în special în aplicaţii locale cu felii de pulpă în arsuriteniaze şi ascaridioze. uşoare şi în inflamaţii. Se consumă decojite ca atare, la adulţi50-100 g pe zi, iar la copii 15-30 g pe zi, PEPENELE GALBENdimineaţa înainte de mâncare. După mân- CUCUMIS MELO Lcare (la 2 ore), se administrează un purga- (FAM. CUCURBITACEAE)tiv. Această cură se urmează 4-6 zile, Parfumatul Pepene galben, făni adupă care se face examenul coprologic. avea o valoare terapeutică deosebită care să-1 facă să fie recomandat în vreo PEPENELE VERDE afecţiune, are unele proprietaţi favorabi- CITRULLUS LANATUS (THUNB) MANSF. le în cura de fructe de sezon. Originar (FAM. CUCURBITACEAE) din Asia Centrală şi Estică şi Arabia tro- Pepenele verde, Lubeniţa sau Har- picală, era cunoscut din Antichitate şibuzul sunt specii originare din Asia de cultivat cu mult înaintea erei noastre. Lasud-vest şi Africa de nord-vest. La noi se noi în ţară sunt cunoscute peste 12 soiuricultivă 4—5 soiuri, în special în regiunile care se cultivă în zonele calde ale ţării,calde ale ţării. Apare menţionat în Bi- mai rar în sere. Se consumă miezul căr-blie, drept una din cele mai preţuite tru- nos, zemos, parfumat, dulce şi învioră-fandale, alături de Castravete, de Cea- tor, fie crud, fie sub formă zaharisită saupă, Usturoi şi Praz. (Numerele 11:5) sub formă de dulceaţă. în cantitate mare, este greu digerabil. PRINCIPALII CONSTITUENŢI Miezul Pepenelui verde conţine PRINCIPALII CONSTITUENŢIpeste 95% apă, 0,3% protide, 1% acizi Conţine 90-95% apă, 0,6-1% protide,organici, 3-5% hidraţi de carbon, 60 0,1% grăsimi, 3-6% glucide, 25 până lamg% potasiu, cantităţi foarte mici de so- 3000 U.I. vitamina A, câte 0,03 mg% vi-diu, 4 mg% calciu, 5 mg% fosfor, 0,2 taminele Bl şi B2 şi mici cantităţi de vi-mg% fier, 54 u,g% vitamina A, câte 0,02 tamina C. Conţine săruri de potasiu (75mg% din vitaminele B1 şi B2, 0,1 mg% mg%), calciu (1 mg%), fosfor etc. Valoa-niacină şi cca 3 mg% vitamina C. Sub rea energetică este de 30 kcal la 100 g.aspect energetic, Pepenele verde conţi- RECOMANDĂRI TERAPEUTICEne 12 kcal la 100 g miez. Mult mai slab ca efecte terapeutice RECOMANDĂRI TERAPEUTICE decât Pepenele verde, este, în schimb, Prin conţinutul ridicat în apă, are pro- un bun laxativ vegetal, comparabil cuprietăţi diuretice. Se recomandă în litia- prunele uscate. Se recomandă în anemii.
    • Principalele legume, seminţe şi cerealedinalimenteţie 123 constipaţie, hemoroizi, litiază urinară, Leuşteanul, Asmăţuiul), iar din familia reumatism şi tuberculoză pulmonară. Compositae — Tarhonul. Proprietăţile în medicina populară, seminţele, sub lor condimentare se datorează conţinu- formă de decoct (o linguriţă la o cană), tului bogat în ulei esenţial. Se utilizează se recomandă ca expectorante şi în trata- îndeosebi frunzele, dar şi seminţele, atât mentul hemoroizilor. în alimentaţie, cât şi în formule specific Este contraindicat în diabet, în colite, medicinale. enterite şi dispepsii. MĂRARUL MOD DE INTREBUINŢARE ANETHUM GRAVEOLENS L Consumat ca atare în stare proaspătâ (FAM. APIACEAE — UMBELLIFERAE)sau sub fonnă de dulceaţă. Suc proaspăt cu efecte laxative. Originar din nordul Mediteranei, Ma- Seminţele uscate şi pisate ca antivo- rarul este menţionat ca „plantă cu efec-mitiv (în medicina populară). te vindecătoare" încă în vestitul „Papi- Extern. Aplicaţii locale în arsuri uşoa- rus Ebers", cea mai cuprinzătoare scrie-re şi inflamaţii: cataplasme locale cu pul- re despre plante medicinale din Egiptulpâ zdrobită. Se recomandă sub formă de antic. Aprecieri pozitive asupra efectelormăşti cosmetice pentru tenurile uscate. sale se întâlnesc în scrierile lui Dioscori- de şi Paliadius. Valoare terapeutică au atât frunzele, GRUPA LEGUMELOR cât şi seminţele. CU PROPRIETĂŢI CONDIMENTARE PRINCIPALII CONSTITUENŢI în funcţie de partea de plantă, conţi- Această grupă de legume reprezinta nutul în ulei volatil este cuprins între un exemplu concludent pentru faptul că 2,5-4% (în frunze şi ramurile tinere) şi adesea valoarea terapeutică poate fi mai 3-6% în fruct. Mărarul conţine cantităţi importantă decât cea alimentară. Canti- apreciabile de potasiu, sulf şi sodiu, vi- taţile în care sunt consumate aceste taminele A, Bl şi C. Uleiul volatil de plante reprezintă un aport nutritiv ex- trem de redus. Definind condimentul Mărar conţine între 40-60% carvonă.drept substanţa care se adaugă la o mân- RECOMANDĂRI TERAPEUTICEcare pentru a-i conferi un gust sau o aro- Ca toate legumele condimentare,mă specifică, se atestă principala pro- frunzele de Mărar au proprietăţi to-prietate a acestora, aceea de tonice ape- nic-aperitive şi stomahice. Ele stimulea-ritive-stomahice, utile în anorexii (lipsade apetit), gastrite hipoacide şi disfunc- ză totodată diureza şi eliminarea gazelorţii digestive. Senzaţiile gustative şi ol- din stomac.factive date de ele provoacă, prin act re- Seminţele de Mărar sunt puternicflex condiţionat, o creştere sensibilă a carminative. Ele sunt importante şi pen-secreţiilor salivare. gastrice şi intestina- tru proprietăţile emenagoge (de reglare ale, cu rol hotărâtor într-o bună digestie. ciclului). Totodată sunt sedative nervoa- Grupa aceasta de legume este relativ se, utile în combaterea insomniilor, pre-unitară sub raport sistematic, majorita- cum şi antispastice, această proprietatetea făcând parte din familia Apiaceae — explicând efectele în combaterea sughi-Umbelliferae (Mărarul, Pătrunjelul, ţului rebel şi a vomei, îndeosebi la copii.
    • 124 Pledoarie pentru viaţă lungă MOD DE ÎNTREBUINŢARE le sale febrifuge, iar sub raportul acţiunii Adăugarea frunzelor la preparate culi- emenagoge (de reglare a ciclului şi cal-nare. mare a durerilor), este una dintre cele Infuzie de seminţe preparată din o lin- mai active plante. Deşi mai moderat de-guriţă la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. cât la rădăcini, şi la frunze se manifestă Decoct sedativ, cu o linguriţă de se- proprietâţile diuretico-depurative, deminţe fierte într-o cană de lapte; se bea unde şi efectul adjuvant în reumatism şiseara, înainte de culcare, pentru comba- hiperuricemie (gută).terea insomniei. Frunzele de Pătrunjel sunt un stimu- lent general, antianemic şi antirahitic, ca PĂTRUNJELUL şi un tonic nervin. Ca stimulente, ele ac- PETROSELINUM HORTENSE HOFFM. ţionează şi asupra musculaturii netede a (FAM. UMBELLIFERAE) organelor interne, deci sunt indicate în în afara rădăcinilor*, se utilizează în toate cazurile de atonie digestivă a vezi-fitoterapie atât frunzele, cât şi seminţele. cii biliare — cu efect colagog, precum şiFrunzele sale — simbol al noilor înce- a vezicii urinare, calmând colicile aces- tor organe. Asupra aparatului circulator,puturi, căci este una dintre primele plan- acţionează ca vasodilatatoare şi în regla-te care răsar primăvara — făceau parte rea circulaţiei capilare.din mâncarea ceremonială a Paşteluievreiesc. Au efect antihelmintic, în combaterea oxiurilor. PRINCIPALII CONSTITUENŢI Extern. Sucul de frunze combate ne- Conţinutul în ulei volatil în părţile ae- vralgiile, cu efecte şi în nevralgii denta-riene este de cca 0,3%, dar în seminţe re. Pentru efectul antiinflamator; se re-este mult mai mare. Uleiul este format comandă în iritaţii ale pielii, contuzii,din apiol, miristicină, aliletraraetoxiben- echimoze, înţepături de insecte, ca şi înzen, carburi terpenice, derivaţi cumari- inflamaţii ale ochilor. Se citează şi utili-nici etc. Seminţele conţin cca 20% ulei tatea sa ca tonic capilar.gras format din acizi graşi nesaturaţi, Cosmetică. Frunzele se pot utilizacare la rândul lor conţin acid petroseli- pentru curăţirea tenului şi totodată suntnic şi un heterozid flavonic — apiozidul. considerate ca un remediu contra pis-Utilizarea seminţelor este contraindicată truilor.în uzul intern. MOD DE ÎNTREBUINŢARE Uleiul volatil din frunze conţine, pelângă apiol, şi miristicină, felandren, ter- Consumat ca atare, în adaos la diferi-pineol, B-cimol şi alţi derivaţi. Frunzele te preparate culinare — îndeosebi ca to-mai conţin vitaminele A, B şi C şi săruri nic-aperitiv şi stomahic.minerale. Infuzie de frunze, cu o linguriţă la cană, 2-3 căni pe zi. RECOMANDĂRITERAPEUTICE Suc proaspăt, cu care se fac aplicaţii Intern. Prin conţinutul mare în ulei de 2-3 ori pe zi, timp de 15-20 zile, con-volatil, adaosul frunzelor de Pătrunjel tra pistruilor.în preparate culinare are efect tonic-ape- Suc, în amestec cu alcool de 70° înritiv. Sunt de mult cunoscute proprietăţi- părţi egale, pentru cataplasme aplicate în * Proprietăţile medicinale ale rădăcinilor sunt prezentate la capitolul despre legumele de la care se con-sumă rădăcinile.
    • Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 125zonele dureroase; în nevralgii dentare se recomandarea lor în edemele cardio-re-pune un tampon de vată îmbibat în sucul nale.amestecat cu alcool până la tratamentul Leuşteanul este şi un hipotensiv ac-cariei, care nu trebuie amânat. tiv, având şi acţiune sedativă în special Preparatul descris se poate păstra în tulburările de natură neurogenă.(conserva) în sticle închise, la rece şi în In fitoterapia aparatului respirator,locuri ferite de lumină. Leuşteanul favorizează expectoraţia| Decoct concentrat din frunze (2 lin- iar în cea a aparatului digestiv acţionea-guri la cană) pentru curăţirea tenului şi ză în normalizarea scaunelor, atât în cazca tonic capilar. de constipaţie, cât şi în scaunele neregu- Cataplasme antiinflamatoare cu Pă- late.trunjel proaspăt (inclusiv în mastite). Este şi canninativ*. Are rol în creşte- Spălături vaginale antileucoreice cu rea secreţiilor salivare şi gastrice, deci se recomandă şi ca tonic-aperitiv.decoct concentrat din seminţe, din 2 lin-guri la 100 ml apă. Prin reglarea ciclurilor menstruale, manifestă efect emenagog. LEUŞTEANUL Extern. în special, rădăcinile şi s e . minţele se recomandă pentru băi forti- UVISTICUM OFFICINALE KOCK fiante, în special pentru copiii debili. (FAM. APIACEAE — UMBELLIFERAE) Frunzele sunt utilizate pentru ulcera- Leuşteanul este originar din bazinul ţii, în aplicaţii locale.mediteranean, unde se întâlneşte şi azi în MOD DE ÎNTREBUINŢAREstare sălbatică; era cultivat încă din vre-mea romanilor. Frunzele consumate ca atare, în pre- Pentru proprietăţile lor condimentare parate culinare.sunt întrebuinţate frunzele; însă în scop Infuzie din umbele, 2 linguriţe la 0medicinal — în afară de acestea — sunt cană de apă, 2 căni pe zi.recomandate seminţele şi în mod special Infuzie din seminţe cu 1/2 linguriţă larădăcinile. o cană de apă, 2 căni pe zi. Decoct din rădăcini, cu o linguriţă la o PRINCIPALII CONSTITUENŢI cană de apă, 2-3 căni pe zi. Toate părţile plantei conţin ulei vola- Pulbere din rădăcină uscată, 2-3 vâr-til (0,6-1% în planta ucată), constituit furi de cuţit pe zi.din terpineol şi alte terpene, numeroşi Tinctură din 20 g frunze sau rădăciniacizi, între care acidul acetic şi benzoic. macerate 10 zile în lOOml alcool de 70°,în special în părţile subterane sunt pre- se iau 20-25 picâturi de 2-3 ori pe zi.zente grăsimi, gumirezine, taninuri, să- ASMĂŢUIULruri mincrale şi diferiţi acizi organici. ANTHRISCUS CEREFOLIUM (L) HOFFM RECOMANDĂRI TERAPEUTICE (FAM. APIACEAE - UMBELLIFERAE). Intern. Toate părţile plantei, dar înde- Asmăţuiul este o specie eurasiaticăosebi rădăcinile, măresc simţitor diure- cunoscută doar în nordul Moldovei şi Ar-za, favorizând eliminarea clorului şi a dealului, unde se cultivă pe suprafeţe re-compuşilor azotaţi, fapt care determină duse şi unde creşte şi spontan. Cu aroma * Substanţe active care au proprietatea de a inhiba procesele fermentative din intestin şi de a favoriza re-sorbţia sau eliminarea gazelor formate.
    • 126 Pledoarie pentru viaţă lungăsa caracteristică, pe lângă valoarea con- Cosmetică. Asmăţuiul are rol în eati-dimentară, are o valoare medicinală ridi- felarea pielii şi întârzierea apariţiei ridu-cată, fapt cunoscut încă din Antichitate rilor.îndeosebi la greci, pentru ca în Evul Me- MOO DE INTREBUINŢAREdiu să fie mult apreciat. El a fost trecut şi Consumat ca atare, în aromatizareaîn unele farmacopei europene. Se utili- unor preparate culinare.zează în principal frunzele, iar în scop Infuzia din frunze sau seminţe, prepa-medicinal şi seminţele. Popular se mai rate din o linguriţă la cană. Se beau 2numeşte Asmaţuchi, Hasmaţuchi etc. căni pe zi. PRINCIPALII CONSTITUENŢI Suc de plantă proaspătă (până la 100 Frunzele conţin cca 0,03 ulei volatil, ml zilnic).compus în principal din izoanetol, sub- Cataplasme cu planta proaspătă, zdro- bită.stanţe amare, vitamine din grupa B, vita-mina C, săruri minerale. TARHONUL RECOMANDĂRI TERAPEUTICE ARTEMISIA DRACUNCULUS L. (FAM. ASTERACEAE - - COMPOSITAE) Intern. Prin valoarea sa condimentarăşi substanţele amare, Asmăţuiul este to- Plantă originară din Mongolia şi Sibe-nic aperitiv şi stomahic. ria centrală. Cunoscut din Antichitate, Ca şi celelalte Umbelifere, acesta are Tarhonul a fost târziu introdus în Euro-proprietăţi diuretice în retenţii urinare, pa (în sec. al XVI-lea) şi utilizat atât înlitiază, „hidropizie" (anasarcă). alimentaţie, cât şi în terapeutică. Fiind o plantă diuretic-depurativă, Ruellius, vestit medic al Evului Me-este utilizat intern în dermatoze şi ecze- diu, I-a descris în lucrarea „De naturame. stirpium", subliniind că salata la care se pune Tarhon nu are nevoie nici de oţet Asupra aparatului digestiv, Asmă- şi nici de sare, acesta cumulând gustulţuiul are o acţiune uşor laxativă, precum ambelor ingrediente. în aceasta rezidăşi de stimulare a secreţiei biliare. de fapt importanţa pe care o acordăm şi Se citează utilizarea sa în bronşite şi azi Tarhonului.afecţiuni pulmonare cronice. Stimulea- Se utilizează frunzele.ză, de asemenea, secreţia laptelui (pro-prietăţi galactogoge). PRINCIPALII CONSTITUENŢI Extern. Tratamentul extern îl poate Tarhonul conţine în frunze şi în ră-completa pe cel intern în diverse derma- murelele tinere între 0,1-0,4% ulei vola-toze, eczeme şi prurit. Tratamentul in- til format în proporţie de 60-70% dintern se asociază cu cel extern. metilchavicol. Conţine, de asemenea, ta- Extem, Asmăţuiul se utilizează în in- ninuri, săruri minerale, urme de iod, vi- tamina Bl şi vitamina C.flamaţii ale pleoapelor, în blefarite (me-dicina populară). RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Un efect foarte interesant îl are în re- Tarhonul are un efect stimulent înde-sorbţia nodulilor hemoroidali. osebi asupra apetitului şi digestiei (deci Proprietăţile antiinflamatoare sunt proprietăţi tonice-aperitive şi stomahi-completate cu cele cicatrizante, utile în ce), fără să irite. Rolul de stimulent seulceraţii. manifestă şi asupra funcţiei hepatice. El
    • principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 127se recomandă pentru dispeptici şi pentru La noi în ţară este cultivat în grădinipersoanele care trebuie să evite regimul ţârăneşti mai ales în Transilvania, cu de-sărat. osebire în zona Braşovului şi a Sibiului; Frunzele de Tarhon sunt totodată diu- în alimentaţie se utilizează peţiolii foarteretice, utile în anasarcă (hidropizie) şi îngroşaţi ai frunzelor, cunoscuţi popularreumatism. sub numele de „rabarbăr" sau „rubarbă". Fluidificând secreţiile bronhice, Tar- PRINCIPALII CONSTITUENŢIhonul este un bun expectorant. Ca acţiune generală, el este tonic şi Cantităţile mai mici de acid crizofanicanticataral. şi de derivaţi antrachinonici pe care le conţin peţiolii de Revent faţă de radâ- MOD DE ÎNTREBUINŢARE cini par suficiente pentru a stimula glan- Consumat ca atare, în salate sau murat dele intestinale şi funcţia hepato-biliară.în oţet. Conţin numeroşi acizi organici (citric, Infuzie preparată cu o linguriţă la o oxalic, malic, lactic etc), tanoizi şi glu"cană de apă; se ia îndeosebi după mese- cogalina, catechina şi tetrarina. Conţfflle principale pentru stimularea digestiei. vitaminele A, Bl, B2 şi C (8-36 mg%) şi numeroase săruri minerale de K 3,42 mg%, Ca 1 mg%, Fe 17,2 mg%, P 0,33 ALTE LEGUME PERENE mg%, Mn, Zn, Mo etc. Din această grupă, proprietăţi medici- RECOMANDĂRI TERAPEUTICEnale mai importante se atribuie Sparan-ghelului, în timp ce în cazul Reventu- Datorită acidităţii lor, peţiolii de Re-lui, de la care se folosesc peţiolii căr- vent au proprietăţi tonic-aperitive, pre"noşi, proprietăţile medicinale sunt mai cum şi stomahice, tonifiind în generalpregnante la rizomi, materie primă me- aparatul digestiv.dicinală. Fără a fi la fel de puternic laxativi ca rizomii, peţiolii au această proprietate REVENTUL într-o măsură mai redusă. Manifestâ o acţiune netă de stimulare RHEUM SP. (FAM. POLYQONACEAE) hepato-biliară, fiind un produs coleretic Datorită conţinutului ridicat în oxa- Caravanele aduceau din îndepărtata laţi, Reventul este contraindicat în litia-Chină, atât în Antichitatea greco-roma- za oxalică, iar datorită acidităţii crescu-nă, cât şi mai târziu, în Evul Mediu, ală- te, celor cu hiperaciditate gastrică.turi de baloţi de mătase, de splendorile Planta este, de asemenea, iritantă pen-din porţelan şi jasp ce purtau pecetea ge- tru suferinzii de hemoroizi.niului marelui popor din răsărit şi o ră-dăcină misterioasă, foarte căutată pentru MOD DE ÎNTREBUINŢAREproprietăţile sale medicinale: Reventul. Peţiolii consumaţi ca atare în prepara-El este descris şi lăudat încă din anul tele culinare specifice (salate — ca tonic2700 î. Ch. de către învăţatul împărat aperitiv şi stomahic, compoturi şi a teShen Nung, apoi produsul medicinal de preparate de desert).către Dioscoride în Grecia antică, Pliniu Suc, 30—40 g înainte de mese, din p e "cel Bătrân şi Galen la Roma, dar planta ţiolii spălaţi, tăiaţi în cuburi de cca 2 cm>ca atare n-a pătruns în Europa decât în ce se ţin cca 2 minute înt-un vas cu apasec. al XVI-lea, în culturi. rece, se scurg şi se storc
    • 128 Pledoarie pentru viaţă lungă Pentru păstrarea pe timpul iernii a pe- grăsimile fiind doar în proporţie deţiolilor de Revent, se procedează în felul 0,1%. Conţinutul în hidraţi de carbonurmător: peste peţiolii bine spălaţi cu apă este cuprins între 1,6-1,8%, celulozăfiartă şi răcită, puşi într-un borcan sterili- 0,6%, săruri minerale în special de mag-zat, se pune apă clocotita şi se închide neziu, fier şi fosfor, iar ca microelemen-borcanul ermetic. îşi păstrează gustul şi te Ca, K, Cu, F, Br, I, Al, Zn, Si, S, Co.toate proprietâţile mai multe luni. Vitamina Bl este în cantitate de 0,025 Observaţii. Principala materie primă mg%, B2 0,2 mg%, iar vitamina C înmedicinală de la această plantă o consti- cantitate de 25 mg%. Valoarea energeti-tuie însă rizomii (Rhizoma Rhei), unuldin laxativele (purgativele) cele mai efi- că este de numai 14 kcal, fapt care îlciente datorită conţinutului în antrachi- face recomandabil în cura de slăbire.none, ele stimulând peristaltismul intes- Datorită conţinutului scăzut în hidraţi detinului gros. Rizomii au, de asemenea, carbon, este recomandat în cantităţi ne-proprietăţi coleretice importante, to- restrictive în diabet.nic-aperitive în anorexii, anemii, citân-du-se şi o acţiune vermifugă certă. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Subliniem faptul că, în urma unor cer- Se considera de bază realele proprie-cetări recente, toate purgativele care tăţi diuretice ale Sparanghelului, careconţin substanţe active din grupa antra- măreşte considerabil diureza, cu condi-cenozidelor trebuie administrate cu pru- ţia ca persoana care îl consumă să nudenţă, deoarece favorizează dezvoltarea aibă leziuni ale căilor urinare, situaţie încelulelor maligne în carcinomul colo- care devine iritant, provocând hematu-no-rectal. Chiar şi la omul sănătos, aces- rie. Pomind de la proprietăţile diuretice,te purgative se vor administra maximum se recomandă în litiaze, cistite, nefrite,7 zile pe lună. prostatite, în retenţii hidrosodate (ede- me), iar la cardiaci, pentru evitarea ede- SPARANGHELUL melor membrelor inferioare. ASPARAGUS OFFICINALIS L. (FAM. LILIACEAE) Eliminând produşii de dezasimilaţie, Este o legumă originară din Extremul este un depurativ activ, util inclusiv înOrient, însă creşte şi azi spontan în pă- dermatoze (îndosebi în eczeme).duri, în locuri umede din Europa, Asia şi Sparanghelul stimulează activitateaAfrica. A fost bine cunoscut de către hepatică. Ducând la scăderea glicemieigreci şi romani, fiind întrebuinţat sub şi a glicozuriei, se recomandă ca adju-ambele aspecte, alimentar şi medicinal. vant în diabet. în bronşite cronice are ac- Dioscoride, Pliniu cel Bătrân, Galen îl ţiune expectorantă.recomandau ca adevărat medicament Se foloseşte ca adjuvant şi în trata-pentru afecţiuni hepatice şi colici nefri- mentul cu digitalice, ca transportor altice. Lucrările moderne confirmă, de acestora, dar i se atribuie chiar şi lui în-asemenea, unele proprietăţi medicinale suşi o acţiune sedativă cardiacâ.importante. Se consumă lăstarii etiolaţi Având o structură filamentoasă, se re-(crescuţi la întuneric). comandă pentru cazurile accidentale în PRINCIPALII CONSTITUENŢI care s-au înghiţit obiecte ascuţite, Spa- Cantitatea de apă variază între 92- ranghelul fiert înglobând obiectul, care95%, iar cea de protide între 1,5-1,7%, este eliminat fârâ a provoca leziuni.
    • principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie i29 Prin gustul amărui, stimulează apeti- Decoct (în special diuretic) din 20 g iatul şi favorizează digestia, iar datorită fi- 1 litru, cantitate care se bea în cursulbrelor celulozice stimulează motricitatea unei zile.tubului digestiv, acţionând deci ca laxa- Sirop cu proprietăţi sedative cardiacetiv în constipaţii. din suc de Sparanghel care se fierbe pe Calmează, de asemenea, colicile in- baie de apă cu două părţi zahăr până latestinale. obţinerea consistenţei dorite. Se iau câte MOD DE ÎNTREBUINŢARE 2 linguriţe pe zi, dimineaţa şi seara. Consumat ca atare, în salate şi prepa- Tinctura din 20 g plantă maceratârate culinare dietetice (salată de Spa- 10-15 zile în 100 ml alcool; se iau câteranghel fiert). 5-10 picături contra colicilor.
    • CAPITOLUL VIROLUL Şl UTILIZAREAPRODUSELOR VEGETALEPE GRUPE DE AFECŢIUNI Cum spuneam la începutul acestei Am socotit deci important să selectămcărţi, produsele vegetale conţin în struc- acele fructe, legume sau seminţe binefâ-tura lor intimă VIAŢĂ. Fructele, legu- cătoare care s-ar cuveni incluse în pro-mele şi seminţele deţin proprietăţi tera- gramul luptei noastre cu atâtea şi atâteapeutice remarcabile, fiind adjuvante pre- boli. Componentele vegetale trebuie săţioase în îngrijirea multor boli. Pe drept facă parte din dietoterapia noastră coti-cuvânt, datorită substanţelor active cu diană. Este suficient să menţionăm nu-care sunt înzestrate, ele pot fi considera- mai faptul că Tomatele, citricele, tărâţa,te „alimente-medicamente". Selectând boabele de Fasole sau Soia scad coleste-cu discernământ pentru fiecare maladie rolul din sânge. Totodată este incontes-factorii deficitari, de multe ori declanşa- tabil efectul Usturoiului în boala hiper- tensivă sau în parazitozele intestinale.tori ai procesului morbid, multe medica- Ridichea neagră este un bun colereticmente de sinteză vor putea fi potenţate — colagog şi diuretic, iar căpşunile şisau chiar înlocuite prin aceste remedii fragile au efecte dovedite antigutoase.vii. Să nu ne imaginăm însă că tot ceea ce Departe de noi gândul că utilizând ex- este natural este şi inofensiv. Dacă pen-clusiv aceste roade ale pământuiui vor fi tru medicamentele de sinteză este de-obţinute vindecări miraculoase, indife- mult instituită „farmacovigilenţa" (o ra-rent de boală. Dar toate aceste daruri pe mură a farmacologiei care are dreptcare Natura ni le pune la dispoziţie cu obiectiv supravegherea efectelor secun-atâta generozitate contribuie la tămădui- dare ale medicamentelor), nici plantelerea noastră. Mai mult decât atât, folosi- medicinale nu au scăpat de „furcile cau-rea lor în alimentaţia zilnică contribuie dine" ale acesteia. Astazi, sunt „puse lanu numai la recâştigarea sănătăţii, ci şi index" aproape 100 de plante sau sub-la menţinerea ei. stanţe active extrase din ele care — în Iată de ce susţinem medicina comple- urma unor studii minuţioase — s-au do-mentară (adică permanenta conjugare vedit a fi genotoxice, carcinogene, hepa-dintre medicina clasică, alopată şi tera- totoxice etc. După cum arată şi un rela-piile neconvenţionale, care includ şi fi- tiv recent raport ESCOP*, prin metodetoterapia) ca fiind soluţia optimă pentru moderne de investigaţie, nici un medica-omul în suferinţă. ment de sinteză, semisinteză sau natural * European Scientific Cooperative on Phytotherapy, European Phytotelegram, Official Newsletter ES-COP, Sixth issue-august 1994.
    • Rolul şi utllizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 131nu rămâne necercetat. Un singur exem- Salata — recomandată în acest sensplu am dori să dăm aici, unicul din gru- încă din Antichitate de către Dioscoride,pa fructelor: coaja verde a fructelor de Columella şi Galen, cu acţiune certănucâ, care, prin naftochinonele conţinu- asupra palpitaţiilor.te (în speţă, juglona), are efecte mutage- Consumată ca atare, mai ales seara.ne şi posibil carcinogene. Leuşteanul în cele ce urmează, vom prezenta o Consumat în preparate culinare.sistematizare a componentelor vegetale Decoct din rădăcină (1 linguriţă laindicate în diverse grupe de afecţiuni, cană, 2-3 căni pe zi).neuitând să atragem atenţia asupra im- Tinctură din 20 g rădăcini macerateportanţei pe care o prezintă preventiv şi 10 zile în 100 ml alcool, câte 20-25 pi-curativ o alimentaţie echilibratâ. cături, de 2-3 ori pe zi. Usturoiul — regularizează pulsul (alături de acţiunea sa hipotensoare). FRUCTELE, LEGUMELE Consumat ca atare (minimum 2-3 Şl SEMIIMŢELE bulbili pe zi). RECOMANDATE Tinctură din suc cu o canfitate egală ÎN BOLILE APARATULUI de alcool diluat la 40°, din care se iau CARDIOVASCULAR 2-3 linguriţe pe zi, în cure de 10 zile pe lună. Afecţiuni cardiace cu substrat funcţional (fără substrat organic Ateromatoza şi ateroscleroza identificabil) Ateromatoza reprezintă un proces Sub această denumire sunt grupate complex, caracterizat prin depunere len-toate tulburările neurovegetative ale ini- tă şi progresivă în pereţii arterelor de co-mii, cunoscute şi sub numele de nevroză lesterol, de grăsimi animale şi de săruricardiacă (tulburări de ritm cardiac înso- de calciu, sub forma unor plăci denumi-ţite sau nu de palpitaţii şi de senzaţie de te ateroame (de unde şi denumirea dedurere precordială). în această categorie ateromatoză). Ateroscleroza este o boalâde afecţiuni se recomandă — cu titlu ge- degenerativă a arterelor, având ca origi-neral — produsele vegetale cu acţiune ne aceste ateroame.sedativă generală. Ateroscleroza este cauza principală a accidentelor vasculare. Sparanghelul, cu acţiune sedativă car- Regimul alimentar joacă un rol deose-diacă şi totodată ca adjuvant în trata- bit în această afecţiune. Sunt recoman-mentul cu digitalice (unul din medica- date 5-6 mese pe zi, în cantităţi mqdera-mentele de sinteză de primă importanţă te, evitându-se mesele consistente, co-în tratamentul bolilor cardiace), având pioase. Carnea de pasăre, de vită şi peş-rolul de transportor al acestora. ~. tele alb preparat sub orice formâ (supe, Consumat ca atare, în salate şi prepa- rasol, grătar, conserve, tocătură etc.)rate culinare dietetice. sunt permise de 2-3 ori pe săptămână. Sirop din suc de Sparanghel care se Mai indicate sunt însă produsele lactate,fierbe pe baie de apă cu 2 pârţi zahăr albuşul de ou (nu însă şi gălbenuşul),până la obţinerea consisten(ei specifice, pastele fâinoase, supele de zarzavaturi,luându-se 2 linguriţe pe zi, dimineaţa şi ouăle fierte (tari), cartofii copţi sau fierţiseara. în coajă, salatele de crudităţi de sezon.
    • 132 Piedoarie pentru viaţă lungăSarea de bucătărie este permisă, dar în ajungându-se după cca 2 saptămâni pânăcantitate redusă; dacă afecţiunea este în- la cca 2 1 pe zi; se menţine acest nivelsoţită şi de hipertensiune arterială, va fi 2-3 zile, după care se scade până la can-eliminată complet din alimentaţia bolna- titatea iniţială, urmându-se pe toată pe-vului, iar lichidele se vor reduce cantita- rioada sezonului strugurilor.tiv. Aportul de sare indispensabilă vieţii Ceapa — prin fluidificarea sângelui,se asigură din legumele şi fructele con- contribuie la efectul antiaterosclerotic.sumate. Consumată ca atare, minimum 1-2 Cele mai importante produse vegetale cepe pe zi.indicate în ateroscleroză sunt: Soia — deoarece cca 85% din acizii Afinele graşi sunt nesaturaţi, uleiul de Soia are Consumate ca atare (până la 500 g un efect hipocolesterolemiant, deci şipe zi). antiaterosclerotic. Decoct din o linguriţă la o cană sau Folosirea în alimentaţie a uleiului demacerat la rece timp de 8 ore, 2 căni pe zi. Soia. Arahidele — datorită proporţiei mari Sparanghelulde acizi graşi nesaturaţi, duc la scăderea Consumat ca atare, în salate şi prepa-colesterolemiei, fiind utile prin aceasta rate culinare uşoare.şi în ateroscleroză. Tomatele — prin micşorarea vâscozi- Consumate ca atare, după o prăjire tăţii sângelui.uşoară. Consumate ca atare. Fragii — fructele au proprietăţi antia- Usturoiul — duce la scăderea nivelu-terosclerotice prin conjugarea acţiunii lui colesterolului din sânge.uşor hipotensoare cu acţiunea diure- Consumat ca atare, minimum 2-3tic-depurativă şi eliminarea de colesterol. bulbili pe zi. Consumate ca atare, chiar în cure cu Tinctură din suc cu o cantitate egală300-500 g până la 1,5 kg pe zi, de pre- de alcool diluat la 40°, din care se iauferinţă dimineaţa. 2-3 linguriţe pe zi, în cure de 10 zile pe Sirop. lună. Lămâile — prin scăderea colesterole- Reţeta din medicina tradiţională chi-miei. neză (vezi „hipertensiunea"). Consumate ca atare (îndeosebi cură Grâulde suc). Sub formă de boabe încolţite, cariop- Merele — prin conjugarea acţiunii hi- sele de grâu germinând la temperaturapotensoare cu cea de scădere a hiperco- camerei în 24—36 ore.lesterolemiei. Ca atare, fie amestecat în salate, fie Consumate ca atare. trecut prin maşina de tocat şi amestecat în „cura lui Kempner", în prima fază cu miere.(„faza de atac") cu o durată de 1-3 luni,se consumă zilnic numai 250-300 g orez Angina pectoralăşi mere după dorinţă. Este o boală cardiacă manifestată Prunele printr-o durere toracică ce poate iradia Consumate ca atare. spre gât, maxilarul inferior sau braţe. Strugurii Apare ca urmare a ateromatozei şi Cura de must — se începe cu 0,5 1 pe aterosclerozei (descrise anterior) şi carezi, în 3 reprize cu o oră înainte de mese, determină rigidizarea şi îngustarea arte-
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 133relor coronare (artere care vascularizea- Cătina — flavonoidele duc la mărirează muşchiul cardiac). forţei de contracţie a miocardului şi la în consecinţă, muşchiul cardiac, insu- îmbunătăţirea circulaţiei coronariene.ficient irigat, va suferi de ischemie, mo- Infuzie cu 1-2 linguriţe la cană, 2-3dificându-şi structura morfologică. căni pe zi. Acesta este şi motivul pentru care an-gina pectorală, ca entitate medicală, este Hipertensiunea arterialăinclusă într-un grup mai larg de maladii, Hipertensiunea arterială reprezintăgrup denumit „cardiopatie ischemică", afecţiunea cardio-vasculară cea mai răs-atestată clinic şi electrocardiografic. păndită în masa populaţiei şi una dintre în timp, boala poate evolua către un probiemele cele mai importante de sănă-infarct miocardic sau chiar către moarte tate publică în ţările dezvoltate. Este de-subită din cauza obturării definitive a finită ca o creştere persistentă a tensiuniiunor porţiuni de arteră coronară. De arteriale sistolice („maximă") şi diastoli-aceea, se impun pentru bolnav examene ce („minimă") peste valorile de 140/90periodice clinice şi electro-cardiografi- mmHg. ce, precum şi o medicamentaţie alopată Fără a fi prin excelenţă plante medici-specifică. nale, câteva fructe şi legume sunt foarte Tratamentul igieno-dietetic constă în utile ca hipotensive. Dintre ele se deta-evitarea frigului, a eforturilor fizice şi şează Usturoiul, a cărui acţiune se ma-psihice (care pot provoca, de asemenea, nifestă atât asupra circulaţiei periferice,o ischemie de scurtă durată a miocardu- cât şi asupra contracţiei miocardului,lui). Se impune totodată şi renunţarea la preparatele din Usturoi coborănd mini-fumat. Sarea, aicoolul şi condimenteie ma presiunii arteriale.vor fi consumate în cantităţi cât mai re- Consumat ca atare (minimum 2-3duse. în general, se recomandă un regim bulbili pe zi).alimentar lacto-vegetarian, cu mese Tinctură din suc şi alcool diluat demici, dar repetate (de preferinţă 4-5 40°, în părţi egale, luându-se 2-3 lingu-mese pe zi). riţe pe zi, 10 zile pe lună. Dintre legume, şi în acest caz, foarte Foarte eficientă este o reţetă din medi-util este Usturoiul, care calmează spas- cina tradiţională chineză: 350 g Usturoimele vasculare. bine zdrobit se lasă la macerat 10 zile în Consumat ca atare 2-3 bulbili pe zi. 200 ml alcool concentrat, după care se Tinctură din suc de Usturoi cu alcool filtrează şi se mai lasă trei zile la limpe-de 40°, 2-3 linguriţe pe zi, în cure de 10 zire. După decantare se păstrează în sti-zile pe lună. cle brune, bine astupate, administrân- Reţeta din medicina tradiţională chi- du-se dupâ următoarea schemă:neză (vezi „hipertensiunea"). Doza este exprimată în număr de pi- Hreanul — are efecte salutare chiar în cături, mergându-se progresiv de la o pi-formele dureroase. cătură în dimineaţa primei zile, până la Cura de Hrean cu miere: se face o 15 picături în seara celei de a 5-a zile,pastă omogenă din cantităţi egale de după care se scade până la sfârşitul celeiHrean ras şi miere, din care se ia treptat de-a zecea zile, când se ajunge din noucâte o linguriţă dimineaţa, cu o oră îna- la o picăturâ. în ziua a unsprezecea seinte de micul dejun, cura durând 30 de administrează dimineaţa, la prânz şi sea-zile, cu pauze de câte 2 luni. ra „doza de atac" de 25 picături, după
    • 134 Pledoarie pentru via{ă lungăcare se reia schema ciclic, până la epui- Insuficienţa cardiacăzarea preparatului. Cantităţile menţiona- în termeni generali, insuficienţa car-te se iau în 50 ml lapte (sau apă îndulci- diacă desemnează acea stare de activita-tâ) cu 20-30 minute înainte de mese, ci- te insuficientă a cordului, având conse-tându-se că efectul unei cure se păstrea- cinţă directă imposibilitatea îndepliniriizâ pe parcursul a 3-5 luni. funcţiei sale de pompă circulatorie (care Pentru schema tratamentului cu Ustu- activează şi întreţine circulaţia sangvinăroi a se vedea tabelul din această lucrare. în întregul organism). Foarte activ este şi Hreanul. Cordul insuficient irigat nu mai poate Infuzie din 15-30 g la 1 litru, care se asigura debitul sangvin adecvat necesi-lasă apoi la macerat 12 ore, luându-se 2 tăţilor normale ale organismului, din ca-căni pe zi, între mese. uza unei contracţii cardiace deficitare. Cură de Hrean cu miere (după reţeta Din cauza severităţii bolii şi dificultă-de la „Angina pectorală"). ţilor terapeutice, tratamentul de atac şi Leuşteanul cel de fond al insuficienţei cardiace Decoct din rădăcină cu o linguriţă la o sau/şi cardio-vasculare, ca şi regimul decană, 2-3 căni pe zi. viaţă (ceea ce constituie de altfel trata- Sfecla roşie mentul igieno-dietetic al bolii) trebuie Consumată în preparate culinare sau recomandate numai de medic şi efectua-ca atare, rasă. te sub supravegherea sa în cadrul spitali- Cireşele şi visinele zării bolnavului sau prin controale clini- Consumate ca atare. ce periodice, în caz de tratament ambu- Sirop preparat la rece, din suc filtrat, latoriu.la care se adaugă treptat zahăr, până la în afara medicaţiei tonicardiace majo-suprasaturare (620-640 g la kg). re (obţinută din celebrele plante medici- nale Digitalis lanala şi Digitalis purpu- Merele rea), un rol adjuvant îl pot avea urmă- Consumate ca atare. toarele produse naturale: Intră în dura cură a lui Kempner, în Cătina — datorită flavonelor, măreştecare în prima fază, aşa-numita „fază de forţa de contracţie a miocardului.atac", cu o durată de 1-3 luni, se consu- InfUzie din 1-2 linguriţe la o cană,mă zilnic numai 250-300 g orez, legume 2-3 căni pe zi.şi mere după gust; în a doua fază a die- Gem, marmeladă, compoturi din fruc-tei se introduce, pe lângă legume, carne te proaspete.şi peşte, puţină pâine fără sare. Lămăia Strugurii Consumată ca atare sau ca suc, până Consumaţi ca atare sau cură de must. la 200 g fhicte pe zi. Lămăile Cartoful — în anumite limite, are o Consumate ca atare sau sub formă de acţiune apropiată de a digitalicelor.suc. Consumat ca atare în preparate culi- Fragii: fructele de fragi au efecte nare uşoare.anti-aterosclerotice prin proprietăţile hi- Fasolea verde — se recomandă utili-po-colesterolemiante. zarea mai ales în pauza de digitalice. Se pot consuma ca atare, chiar în cure Tinctură din 20 g păstăi macerate 7-8de 300-500 g pânâ la 1,5 kg pe zi, de zile în 100 ml alcool; se administreazăpreferinţă dimineaţa. 70-120 picături, de 4 ori pe zi.
    • Rolul şi utilizarea produselor vegotale pe grupe de afecţiuni 135 Consumată ca atare în preparate culi- Consumat ca atare.nare uşoare. Pepenele verde — un putemic diure- Hreanul tic. Pastă omogenă dintr-o lingură de Consumat ca atare.Hrean ras şi o lingurâ de miere; se ia Pepenele galbentreptat, cu linguriţa, dimineaţa cu o oră Consumat ca atare.înainte de micul dejun. Cura durează 30 Cartoful — bogăţia în potasiu îl facezile, repetându-se cu pauze de câte 2 util în regimul cardiacilor cu edeme.luni, de 4 ori pe an. Consumat în preparate culinare uşoare. Morcovul Ceapa — datorită faptului ca diureza Consumat ca atare. este însoţită de o eliminare masivă de Suc, câte 100 g dimineaţa. clorură de sodiu. Spanacul Consumat ca atare. Consumată ca atare, minimum 1-2 Suc, câte un pahar în fiecare dimineaţă. cepe pe zi. Sparanghelul — se foloseşte ca adju- Tinctură dintr-o ceapă zdrobită, mace-vant în tratamentul cu digitalice, ca rată 10 zile într-o cantitate egală de alco-transportor al acestora, având el însuşi o ol, 2 linguriţe pe zi, înainte de masa deacţiune sedativ cardiacă. prânz şi înainte de culcare. Consumat ca atare în salate şi prepa- Gulia — diuretic moderat, contribuierate dietetice. la resorbţia edemelor. Sirop din o parte suc şi 2 părţi zahăr; Consumată ca atare.se fierbe pe baie de apă până la obţine- Pătrunjelul — folosind rădăcinile,rea consistenţei dorite. Se iau 2 linguriţe diureza este însoţită de un efect decloru-pe zi, dimineaţa şi seara. rant. Usturoiul Consumat în preparate culinare. Consumat ca atare, minimum 2-3 Decoct din 50 g la 1 litru, 2-3 căni pe zi.bulbili pe zi. Suc 50-100 gpezi. Tinctură din suc şi alcool de 40° în Sparanghelul — pornind de la pro-proporţii egale; se iau 2-3 linguriţe pe prietăţile diuretice, diminuează umflareazi, timp de 10 zile pe lună. membrelor inferioare. Tinctură din medicina tradiţionalăchineză (vezi „hipertensiunea"). Consumat în salate şi preparâte culi- nare dietetice. Edemele de stază cardiacă Decoct de 20 g la 1 litru, cantitate care se bea în cursul unei zile. Sunt edeme declive (apărute în urma Ţelina — efectul diuretic este însoţit,exercitării forţei gravitaţionale în funcţiede poziţia corporală), în special ale însă, şi de declorurare.membrelor inferioare, fiind o consecaiţă Consumată ca atare.a insuficienţei cardiace. Pot fi reduse cu Suc, câte 100 g înainte de masa de di-ajutorul următoarelor produse vegetale: mineaţă. Cătina — prin vasodilatarea produsă Decoct în 30 g la 1 litru, 2-3 căni pe zi.la nivel renal, măreşte diureza. Usturoiul — cu efecte favorabile în Infuzie din 1-2 linguriţe la o cană, edeme ale membrelor inferioare.2-3 căni pe zi. Consumat ca atare, minimum 2-3 Mărul — prin acţiunea sa diuretică. bulbili pe zi.
    • 136 Pledoarie pentru viaţă lungă Tinctură din suc şi o cantitate egală de cu aceeaşi cantitate, bându-se 2 căfti pealcool diluat la 40°, 2-3 linguriţe pe zi, zi.timp de 10 zile pe lună. Cătina Varza Infuzie din 1-2 linguriţe la cană, 2-3 Consumată în salate sau preparate culi- căni pe zi.nare uşoare (minimum 300-400 g pe zi). Gutuile — în hemoptizii, hemoroizi, Cură de suc, un pahar pe zi, între hemoragii uterine.mese. Consumate ca atare sau produse ali- mentare (suc, sirop, jeleu). Afecţiunile vasculare: Decoct dintr-o gutuie mare, rasă, la 1 hemoragiile, varicele, litru apă, lăsându-se să fiarbă până ce li- flebita superficială, fragilităţile chidul se reduce la jumătate, cantitate capilare, arteriale, hemoroizii care se bea în cursul unei zile, îndulcin- du-se cu 50 g zahăr. Din patologia vasculară, un rol impor- Lămăile — prin conţinutul în vitami-tant, atât prin frecvenţă, cât şi prin seve- na C, joacă un rol important în preveni-ritatea evoluţiei, îl deţin hemoragiile. rea fragilităţii capilarelor, în hemoragii- în sensul strict al termenului, prin le subcutanate şi în hemoragiile gingii-„hemoragii" înţelegem orice evaziune lor. Sunt utile în epistaxis (hemoragii na-(părăsire) a sângelui din vasele sangvi- zale) şi în hemoragii digestive în carene. Din punct de vedere al localizării, apar scaune cu melenă.există: Consumate ca atare sub formă de suc. — hemoragii externe, cum ar fi: epis- în epistaxis (hemoragii nazale) —taxisul, adică hemoragia nazală; he- tamponarea locală cu un tampon de vatămoptizia, care înseamnă eliminarea ora- îmbibat în suc.lă de sânge aerat în urma unui acces de Poate părea paradoxal, dar renumitultuse, provenind din vasele bronhiilor; fitoterapeut Jean Valnet recomandă su-hematemeza — voma cu sânge de origi- cul de lămâie chiar şi în hemoragiile di-ne digestivă; melena — scaune de cu- gestive superioare (scaune cu melenă).loarea păcurii; sângerările rectale — cu Portocalele — proprietăţi similare cusânge roşu, ca în cazul hemoroizilor. lămâile. — hemoragiile interne apar când, în Consumate ca atare sau sub formă deurma ruperii vaselor sangvine, sângele suc.apare şi se adună într-o cavitate natura- Nucile — au proprietâţi antihemoragice.lă, de obicei în peritoneu. (Hemoragiile Infuzie din 1-1/2 linguriţe la cană, 2interne necesită asistenţă medicală de căni pe zi.specialitate.) Porumbele — datorită bogăţiei în ta- Efecte benefice au în hemoragii: nin, sunt antihemoragice generale, cu Afinele — fiind protectoare ale pereţi- efecte deosebite în epistaxis (sângerărilor vasculari, se recomandă în hemoragi- nazale).ile datorate fragilităţii acestora; de altfel, Dccoct cu o lingură la cană, 2 căni pe zi.bogăţia în tanin face din ele un antihe- Tamponări ale mucoasei nazale cumoragic general. vată înmuiată în suc, în epistaxis. Cură de afine: 300-500 g zilnic. Morcovul Decoct cu o linguriţă de afine uscate Consumat ca atare sau ca suc (100Ia cană sau macerat la rece timp de 8 ore g/zi), dimineaţa pe stomacul gol.
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 137 Urzica — hemostatică, prin conţinutul Afinele — utile în varice, arterite, se-ridicat în vitamina K. chele de flebită, afecţiuni coronariene. Consumată ca atare (în salate) în cura Consumate ca atare (până la 300-500de primăvară sau ca suc (80-100 ml/zi). g zilnic). Infuzie sau decoct scurt (5 minute) cu Decoct cu o linguriţă la cană sau ma-1-2 linguri de frunze uscate la cană, 2-3 cerat la rece timp de 8 ore, 2 căni pe zi.căni pe zi. Castanele — se recomandă celor cu Usturoiul — efect antihemoragic, predispoziţii la varice şi hemoroizi.micşorând şi riscul de tromboză. Decocţie scurtă (2-3 minute) din Consumat ca atare, minimum 2-3 15-20 g la 1 litru, 2-3 căni pe zi.bulbili pe zi. Pireu de castane. Tinctură din suc şi alcool de 40° în Coacăzele negre — datorită rutozidu-proporţii egale; se iau 2-3 linguriţe pe zi. lui solubil, joacă un rol important în pre- venirea accidentelor vasculare. Varicele (dilataţii permanente ale ve- Consumate ca atare sau sub formă denelor) se încadrează tot în patologia vas- suc.culară, fiind boala cea mai frecventă a Infuzie din fructe uscate, 1-2 linguri-venelor. Cele mai frecvente varice sunt ţe la o cană, 2-3 căni pe zi.cele de la nivelul membrelor inferioare, Măceşele — datorită conţinutului încu o simptomatologie determinată mai vitamina P, au rol în reglarea permeabi-mult de acumularea de sânge în gambe lităţii şi elasticităţii capilarelor, acţio-decât de varicele în sine: crampe, greu- nând pentru normalizarea circulaţiei.tate în picioare, furnicături, rar dureri în Infuzie din o lingură la o cană, 2 căniadevăratul sens al cuvântului. pezi. Una din complicaţiile redutabile ale Cătina — de asemenea cu acţiunevaricelor este flebita superflcială, o in- asupra circulaţiei capilare.flamaţie acută în jurul varicelor mem- Lămâile — sunt active în scleroza ar-brului inferior, care se traduce printr-o terelor, cărora le redau elasticitatea; dedurere şi o modificare a pielii (înroşire, asemenea, în afecţiuni vasculare la nive-aspect cartonat) în lungimea segmentu- lul membrelor inferioare (varice, flebi-lui varicos. te). Fragilităţile capilare, incluse tot în Consumate ca atare sau ca suc, în sa-marele capitol al vasculopatiilor (bolile late, limonade etc.vaselor), se caracterizează printr-o mic- Portocalele —- şi ele protectoaiie vas-şorare a rezistenţei vaselor capilare con- culare, în fragilitate capilară, tromboză.secutiv alterării peretelui lor. Consumate ca atare sau ca suc. Arteritele sunt leziuni infiamatorii Pătrunjelul — îndeosebi în reglareaale unor artere. Se pot întinde într-o ma- circulaţiei capilare.nieră difuză sau se pot limita la un teri- Infuzie din frunze cu o linguriţă latoriu vascular localizat (de exemplu, ar- cană, 2-3 căni pe zi.terele membrelor inferioare sau arterele Tomatelecoronare). Consumate ca atare. Dintre roadele pământului au efecte Usturoiul — diminuează spasmele benefice în tratarea acestor afecţiuni vasculare, contribuind la reducerea tul- vasculare: burărilor circulatorii (inclusiv în varice
    • 138 Pledoarie pentru viaţă lungăşi hemoroizi), micşorând şi riscul de Pătlăgelele vinetetromboză. Cataplasme cu frunze fierte, aplicate Consumat ca atare, minimum 2-3 calde.bulbili pe zi. Usturoiul — influenţează favorabil Tinctură din suc cu o cantitate egală hemoroizii prin acţiunea generală asuprade alcool diluat la 40°, din care se iau circulaţiei.2-3 linguriţe pe zi, în cure de 10 zile pe Consumat ca atare, minimum 2-3lună. bulbili pe zi. Varza — în uz extern, în ulcere vari- Tinctură din suc de Usturoi şi alcoolcoase, arterite, alte afecţiuni vasculare la de 40° în proporţii egale; se iau 2-3 lin-nivelul vaselor superficiale (ca, de guriţe pe zi, timp de 10 zile pe lunâ.exemplu, hemoroizii). Varza Aplicaţii direct pe piele cu frunze stri- Aplicaţii locale cu frunze strivite (cuvite şi curăţate de nervura principală, fi- ajutorul unei sticle de 1 litru) şi curăţatexate cu un pansament; se schimbă de 2 de nervura principală, schimbându-se deori pe zi. 2 ori pe zi. Pentru hemoroizi, farmacia naturiiare o ofertă extrem de generoasă. Fructele şi legumele citate se reco- FRUCTELE. LEGUMELEmandă a se folosi atât în uz intern, cât Şl SEMINŢELEmai ales în uz extern ca decongestive, RECOMANDATE ÎN BOLILEantiseptice, astringente. APARATULUI DIGESTIV Afinele Spălături locale sau comprese cu de- Segmentul bucofaringiancoct concentrat (2-3 linguri la cană) sau ABCESUL DENTARmacerat la rece (cu aceeaşi concentra-ţie). Este o colecţie purulentă, constituită Gutuile plecând de la un focar local de infecţie. Decoct dintr-o gutuie mare, rasâ, la 1 Fructele şi legumele recomandatelitru apâ, fierbându-se până ce lichidul sunt numai o soluţie de moment pentruse reduce la jumătate, cantitate care se diminuarea durerilor, până la prezenta-bea în cursul unei zile, îndulcită cu 50 g rea la medicul stomatolog:zahăr. Smochinele Socul Aplicate calde pe gingie, în dreptul Cataplasme cu decoct concentrat din dintelui afectat.30-50 g fructe coapte la 1 litru. Hreanul Asmăfuiul — poate duce la resorbţia Tinctură din 20 g Hrean ras maceratnodulilor hemoroidali. 2 săptămâni în 100 ml alcool; se pun Cataplasme cu planta proaspătă, zdro- tampoane îmbibate cu această tinctură înbită. dreptul cariei. în lipsă, Hrean ras, în Cartofii aplicaţii locale. Consumaţi în preparate culinare uşoare. Pătrunjelul — sucul frunzelor are rol Suc proaspăt (până la 150-200 g pe zi). în nevralgiile dentare. Dovleceii Suc în amestec cu alcool de 70° în Cataplasmă calmantă cu pulpă crudă, pârţi egale; se îmbibă un tampon de vatăzdrobită. care se pune în dreptul cariei.
    • Rolul şi utiliarea produselor vegeale pe grupe de afecţiuni 139 Ceapa Tamponări cu tincturâ din 20 g rădăci- Aplicaţi cu Ceapă fiartă,pe gingie, nă de Hrean ras, macerat 2 săptămâni înîn dreptuhbcesului. 100 ml alcool. AFTELE PARADONTOZA Sunt mci ulceraţii superfiiale, dure- Este un proces patologic de retracţie aroase, apăute pe mucoasa buală. în tra- gingiilor şi de descoperire a dinţilor, îm-tamentul br au efecte pozitiv: potriva căruia se folosesc: Lămâia— prin proprietăţe sale as- Hreanul — datorită proprietăţilor re-tringente ş antiseptice. vulsive, provoacă un aflux crescut de Tamporarea cu o felie de lmâie. sânge în zonă. Badijoniri cu suc. Mestecarea în fiecare zi a unei rădă- Lăinâie.ăiată în feiii subţir, se ţine în cini de Hrean.gură cât rrai mult, cu miere şapă. Măslinele Ceapa Masaje ale gingiei cu ulei de măsline. Tamporari cu suc de Ceap. STOMATITELE Usturoiil Tamporâri locaie cu suc. Sunt inflamaţii ale mucoasei bucale, caracterizate prin dureri ale cavităţii bu- AMIGDAIITELE cale (exacerbate prin deglutiţie sau prin Sunt inlamaţii acute sau conice, de simplul contact al alimentelor în gură,origine infecţioasă, ale amigalelor pa- creşterea salivaţiei etc). Mucoasa buca-latine sau lnguale. Pentru vinecarea lor lă poate prezenta vezicule, afte sau o ro-se folosesc şeaţă difuză. Pentru contracararea lor se Gutuile—pnn cumularea roprietăţi- utilizează:lor astringmte cu cele emoliete. Gutuile Gargariane cu decoct dint-o gutuie Gargarisme cu un decoct preparat din-mare, rasă.la 1 litru de apă, lăsndu-se să tr-o gutuie mare, rasă, ce se lasă să fiar-flarbă pâni ce lichidul scade 1 jumătate. , bă într-un litru de apă până se reduce la Lămăia jumătate. Badijomri cu suc. Lămâia Lămâie.tăiată în felii subţri; se ţine Badijonare cu suc.în gură cu miere şi apă. Tamponare cu o felie de lămâie. GINGIVIT£LE Lămâie tăiată în felii subţiri, ţinută în gură cu miere şi apă. Sunt intamaţii ale gingiiloi Portocalele Lămăia Badijonare cu suc. Tamporure cu vată îmbibat cu suc. Smpchinele Tampomre cu o felie de lăiâie. Aplicaţii cu smochine calde. Portocaele — în mod simlar cujă- Ceapamâile. Tamponări cu suc. Măslinee Masaje ;le gingiei cu ulei d măsline. Segmentul gastrointestinal Smochirele Aplicaţi de smochine caldeîntre gin- ANOREXIAgie şi obra:. Este diminuarea sau încetarea alimen- Hreanul tării prin pierderea poftei de mâncare
    • 140 Pledoarie pentru viaţă lungăsau prin refuzul de a se alimenta. Poate Tonice aperitivefi combătută folosindu-se: Prin acest termen se înţeleg toate spe- Ardeiul iute — prin conţinutul în cap- ciile de plante şi tipurile de alimentesaicinâ este iritant, excitând puternic se- care, datorită substanţelor active pe carecreţiile gastrice; util în dispepsii atone, le conţin, au proprietatea de a stimulaînsă contraindicat pentru gastrite, ulcere, secreţiile salivare şi, prin act reflex, se-hemoroizi, stări catarale digestive. creţiile gastrice şi intestinale. Consumat ca atare, în cantităţi mode- Se „administrează" întotdeauna, înrate. cazul anorexiilor, înainte de masă. Hreanul Gutuile Consumat ca atare. Rase, consumate ca atare. Sirop pentru copiii fără apetit, din ră- Coacăzele roşii, Agrişeledăcină de Hrean tăiată subţire, peste Consumate ca atare sau ca suc, înain-care se presară zahăr; din sucul care se te de mese.formează se ia câte o linguriţă înainte de Andivele — tonic-aperitive prin gus-mese. tul lor amărui. Vin tonic prin macerarea a 30 g rădă- Consumate în salate de crudităţi.cină de Hrean ras, timp de 24 de ore în- Asmăţuiultr-un litru de vin; se strecoară şi se ia Consumat ca atare în preparate culi-câte un păhărel de 50 ml înainte de nare.mese. Măcrişul, Ştevia Leuşteanul Consumate în salate de primăvară Consumat ca atare, în preparate culi- (contraindicaţii severe în colici nefriticenare. şi litiaze). Pătrunjelul Mărarul Consumat ca atare, în salate şi alte Frunzele consumate ca atare, în ase-preparate culinare uşoare. zonarea unor salate. Reventul — datorită gustului acrişor, Păstârnaculpeţiolii măresc secreţiile gastrice, însă Consumat în preparate culinare.din cauza conţinutului ridicat în oxalaţi Pătrunjelulprezintă contraindicaţii în litiază oxali- Frunzele consumate ca atare, în ase-că, iar din cauza acidităţii crescute, în zonarea unor preparate culinare.hiperaciditate. Contraindicat şi în hemo- Salata verde (Lăptucile)roizi. Consumată ca atare, la începutul mesei. Consumat în salate. Sparanghelul Ridichile Consumat în salate, la începutul me- Consumate sub formă de salată (ridi- sei.chile de iarnă se recomandă rase şi cu un Tarhonul — cu atât mai preţios cu câtadaos de puţin ulei). este complet neiritant şi suplineşte sarea Tarhonul — are şi avantajul că este în regimul desodat.total neiritant. Consumat ca atare, în salate sau muiat Consumat ca atare, în salate sau alte în oţet.preparate culinare uşoare. Ţelina Ţelina Rădăcina rasă, consumată în salată de Consumată ca atare, în salate de cru- crudităţi, la începutul mesei.dităţi. Usturoiul
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 141 Consumat ca atare, minimum 2-3 lignă, din ulcer în cancer digestiv, un rolbulbili, cu preparatele aperitive. important revine unor bacterii denumite VOMA Helicobacter pylori. Astfel, medicina alopata îşi propune Poate fi oprită şi cu ajutorul următoa- actualmente să trateze ulcerul gastricrelor produse vegetale: sau duodenal cu medicaţie antiacidă şi Gutuile — în vomismente cronice. hiposecretorie gastrică, dar şi cu un anti- Consumate ca atare sau ca produse biotic din familia ampicilinei.obţinute din acestea (suc, sirop, jeleu). Fitoterapia recomandă următoarele Decoct dintr-o gutuie mare, rasă, la 1 seminţe şi legume:litru de apă, Iăsându-se să fiarbă până Migdalele dulci — având o acţiunescade la jumătate; se îndulceşte cu 50 g foarte complexă, uleiul gras din ele for-zahăr. mează o peliculă protectoare pe mucoa- Pepenele galben sa gastrică şi, tamponând acidul clorhi- Seminţele uscate şi bine pisate, luate dric în exces, reduce secreţia de pepsină,ca atare, cu puţmă apă. precum şi senzaţiile de dureri şi arsuri Mărarul — seminţele sunt sedative gastrice.nervoase, prin aceasta contribuind la Sâmburi zdrobiţi, 30-35 g, de 2 ori pecombaterea sughiţului rebel şi vomei, zi.îndeosebi la copii. Amestec din 30 g migdale dulci zdro- Decoct dintr-o linguriţă de seminţe bite, în 10 g lapte sau 5 g smântână.fierte într-o cană cu lapte. Cartoful Varza Consumat în preparate culinare uşoa- Suc de Varză, băut cu înghiţituri re.mici. Suc proaspăt, câte 100 ml dimineaţa GASTRITELE HIPERACIDE Şl ULCERUL devreme. Varza — prin acţiunea conjugată a vi- Gastritele (infiamaţii ale mucoasei taminei U (iactor antiulceros) şi a vita-stomacului) pot fi hiperacide sau hipoa- minei K (antihemoragică); calmează tot-cide (chiar anacide). odată senzaţiile de pirozis. Gastritele hiperacide apar ca urmare a Cure de suc, un pahar pe zi întrehipersecreţiei şi hiperacidităţii sucului mese.gastric, cauzele fiind multiple: alimenta- Consumată ca atare, în salate de cni-ţia neregulată şi neraţională, abuzul de dităţi sau preparate culinare uşoare; estealcool, de tutun, de condimente, de ceai necesar consumul a 300-400 g/zi.sau de cafea. Nu în ultimul rând, acestetulburări apar şi ca urmare a stresului, a SINDROAMELE DISPEPTICEsurmenajului fizic şi psihic. Acoperă un grup de tulburări digesti- în cele mai multe cazuri, gastrita hi- ve oare se manifestă prin greţuri, meteo-peracidă este un semn premonitoriujpen- rism abdominal, hiperaciditate sau ana-tru ulcerul gastric şi în special pentrii cel ciditate, dureri epigastrice, lipsa pofteiduodenal (care înseamnă distrugerea lo- de mâncare. Din punct de vedere etimo-calizată a mucoasei stomacului şi duo- logic, însuşi cuvântul „dispepsie" în-denului — segmentul iniţial al intestinu- seamnă digestie dificilâ, tulburată.lui subţire). Cercetări recente au demon- în cazul lipsei sau reducerii concen-strat însă câ la baza producerii bolii ul- traţiei de acid clorhidric în sucul gastric,ceroase şi mai ales la transformarea ma- are loc fenomenul de reducere a activită-
    • 142 Pledoarie pentru viaţă lungăţii digestive, mai ales în metabolismul în tratarea sindroamelor dispeptipe unproteinelor şi în special în ceea ce pri- loc important îl ocupă Stomahicele, spe-veşte scindarea moleculelor protidice. cii de plante care favorizează digestiaDe aceea, sunt recoraandabile specii me- prin stimularea secreţiei sucurilor gas-dicinale cu un conţinut ridicat în sub- tro-intestinale:stanţe active amare. Castanele Ardeiul iute: prin proprietăţile sale Pireu de castane.gastrosecretoase, este foarte util în dis- Decocţie scurtă (2-3 minute) dinpepsiile atone. 15-20 g la 1 litru, 2-3 căni pe zi. Se va consuma ca atare în cantitâţi Coacăzele negre, Coacăzele roşii,moderate. Agrişele Toate tonicele aperitive (amare) pre- Consumate ca atare sau sub formă dezentate la capitolul despre „Anorexie"sunt bine venite în dispepsiile hipo- sau suc (100-300 g pe zi), după mesele prin-anacide. cipale. Lămăile, portocalele Merele Consumate ca atare sau ca suc proas- Consumate ca atare.păt. Porumbele Strugurii Decoct cu o lingură la cană, 2 căni pe Consumaţi ca atare sau sub formă de zi.cură de must. Strugurii Hreanul — prin intensificarea secreţi- Consumaţi ca atare, în special strugu-ilor gastrice, este util în gastrite hipoaci- rii albi.de. Asmăţuiul Consumat ca atare, în scopuri condi- Consumat ca atare, în aromarea unormentare. preparate culinare. Infuzie din 15-30 g la litru, lăsat la Ceapamacerat 12 ore; se iau 2 căni pe zi, între Consumată ca atare, minimum 1-2mese. cepe pe zi. Leuşteanul Hreanul Consumat ca atare, în preparate culi- Consumat ca atare, în scopuri condi-nare. mentare. Infuzie de frunze cu 2 linguriţe la Vin tonic, din macerarea timp de 24cană, 2 căni pe zi. de ore a 30 g Hrean ras la 1 litru de vin; Tarhonul — foarte util pentru dispep- se strecoară şi se ia câte un păhărel de 50ticii care trebuie să evite regimul sărat. Consumat ca atare, în salate sau murat g înainte de mese.în oţet. Mărarul Tomatele — utile în hipoaciditate şi Consumul este indicat în preparateleatonia stomacului, stimulând secreţia de culinare.suc gastric. Pătrunjelul Consumate ca atare sau sub formă de Consumat ca atare în preparate culi-suc. nare. Usturoiul Reventul Consumat ca atare, zilnic minimum Compot de peţioli, consumat după2-3 bulbili zdrobiţi. mese.
    • Rolul şi utiiizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 143 Este contraindicat în litiază oxalică, Infuzie din seminţe cu o linguriţă Ia ohiperaciditate gastricâ, suferinzilor de cană, 2-3 căni pe zi.hemoroizi. Morcovul — de asemenea, utilizate Spanacul frunzele. Consumat ca atare; este contraindicat Infuzie dintr-o Iinguriţă la o cană, 2copiilor şi persoanelor vârstnice sufe- căni pe zi.rind de litiaze oxalice, reumatism şi Pătrunjelulgută. Infuzie din seminţe cu 1/2 liguriţă la o Tarhonul cană, 2-3 căni pe zi. Infuzie dintr-o lingură de plantă la o Usturoiulcană cu apă; se beau 2 câni pe zi după Consumat ca atare, zilnic cel puţinmesele principale. 2-3 bulbili. Usturoiul Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi Consumat ca atare, zilnic minimum 15-20 minute în 200 ml apă sau lapte,2-3 bulbili. cantitate care se bea în cursul unei zile. Varza — datorită acidului lactic, var- DIAREEAza acră stimulează digestia. Consum de salate din varzâ acră tăia- Evacuarea acută sau cronică de scau-tă mărunt, cu puţin ulei. ne foarte frecvente, care poate fî atenua- tă sau oprită (şi) cu ajutorul produselor METEORISMUL (BALONĂRILE) naturale: Este definit ca acumularea de gaz în Afinele — pot fi considerate adevăra-intestin şi se traduce prin creşterea în te medicamente prin acţiunea conjugatăvolum a abdomenului. a taninurilor, cu puternice proprietăţi as- In tratarea meteorismului au efecte tringente, a antocianilor (substanţe colo-benefice: rate), care le potenţează proprietăţile, şi Lămâile, portocalele a substanţelor fitoncide* care inhibă Consumate ca atare sau sub formă de dezvoltarea colibacililor, având eficaci-suc (până la 200 g pe zi). tate deosebită în diareile de fermentaţie. Ceapa — proprietăţile sale carminati- Cură de afine (300-700 g proaspeteve (de inhibare a proceselor fermentati- sau 100 g uscate pe zi).ve din intestin şi de resorbţie a gazelor Decoct cu o lingură de afine uscate laformale) se datorează acţiunii antisepti- cană sau macerat la rece cu aceeaşi canti-ce a fitoncidelor (substanţe active din tate, timp de 8 ore, bându-se 2-căni pe zi.plante superioare care au proprietatea de Afinată sau cidru (băuturi slab alco0-.a inhiba dezvoltarea germenilor pato- lice, din fermentaţie natufălă, consuma-geni). te în cantităţi moderate şi numai de către Consumată ca atare, minimum 1-2 adulţi).cepe pe zi. Ardhidele Leuşteanul «.. Consumate ca atare, uşor prăjite. Infuzie din seminţe cu 1/2 linguriţă la Caisele — în stare proaspătă sunt as-cană, 2 căni pe zi. tringente (în stare uscată devin, dimpo- Mărarul — seminţele sunt printre trivă, uşor laxative).cele mai puternice carminative. Consumate ca atare. * Substanţele fitoncide sunt substanţe active din plante superioare care au proprietatea de a opri dezvol-tarea germenilor patogeni.
    • 144 Pledoarie pentru viaţă lungă Castanele — datorită conţinutului ri- Guliiledicat în tanin, sunt utile în diarei benig- Consumate ca atare.ne şi dizenterie. Decoct prelungit din cca 200 g la 1 li- Pireu de castane. tru. Decocţie scurtă (2-3 minute) din Hreanul 15-20 g castane zdrobite la 1 litru, 2-3 Consumat ca atare, în scopuri alimen-căni pe zi. tare. Gutuile — recomandate inclusiv în Infuzie din 15-30 g la 1 litru, care sediareile celor debilitaţi, a convalescenţi- lasă la macerat 12 ore; se iau 2 căni pelor, copiilor şi vârstnicilor, deoarece ac- zi, între mese.ţiunea taninului este atenuată de acţiu- Morcovul — unanim apreciat, în spe-nea emolientă datorată mucilagiilor. cial în diareile sugarilor. Consumate ca atare sau sub formă de Supă din 500 g morcovi raşi, fierţi 1/2produse obţinute din acestea (suc, sirop, oră (sau 1/4 oră în oala sub presiune); sejeleu). pasează şi se completează până la 1 litru Decoct dintr-o gutuie mare, rasă, la 1 de apă fiartă, administrându-se nou-năs-litru de apă, ce se lasă să fiarbă până se cuţilor cu biberonul şi înlocuindu-sereduce la jumătate, cantitate care se bea treptat cu lapte.în cursul unei zile; îndulcit cu 50 g za- Urzicahăr. Consumată în preparate culinare Cătina uşoare. Infuzie din 1-2 linguriţe la o cană, Infuzie din 2-3 linguri frunze uscate2-3 căni pe zi. la o cană, 2-3 căni pe zi. Merele — recomandate îndeosebi în Usturoiul— antidiareic şi antidizente-diareile copiilor. ric datorită puternicei acţiuni antibacte- Consumate ca atare. riene. Mere rase, administrându-se copiilor Consumat ca atare, minimum 2-3 1/2-1 kg pe zi, în 5 mese. bulbili pe zi. Moşmoanele — puternic astringente, Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţicu efecte chiar în diarei dizenterice. 15-20 minute în 200 ml apă sau lapte, cantitate care se bea în cursul unei zile. Consumate ca atare sau în compot. Varza — numai ca varză proaspătă, Sirop din 1 kg fructe, 800 g zahăr şi varza acră fiind, dimpotrivă, laxativă.500 ml apă, fierbându-se 1 oră la foc Consumată ca atare, în salate saumic; se bea dimineaţa cca 100 g. preparate culinare uşoare (pentru a Sirop obţinut din 1 kg de suc (din. avea efect, trebuie consumate 300-fructe zdrobite şi lăsate peste sucul lor 400 g pe zi).timp de 24 de ore şi 900 g zahăr, fierbân- Varză fiartă îndelung.du-se până la consistenţa siropoasă; seiau 3—4 linguri pe zi. ENTEROCOLITELE Porumbele — utile în diarei însoţite Sunt inflamaţii simultane ale mucoa-de dureri şi spasme. selor intestinului subţire şi, respectiv, Decoct din o lingură la cană, 2 căni pe colonului. în tratarea lor se folosesc:zi. Afinele — având acţiune bacteriosta- Ceapa tică, distrug flora patogenă intestinală. Consumată ca atare, minimum 1-2 Cură de afine (300-500 g fructecepe pe zi. proaspete sau 100 g firucte uscate pe zi).
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 145Decoct din o linguriţă de afine uscate la Mărarul şi Chimionul — seminţele0 cană sau macerat la rece cu aceeaşi lor sunt recomandate în special pentrucantitate, timp de 8 ore, bându-se 2 căni combaterea colicilor la copii.pe zi. Infuzie din seminţe, dintr-o lingură la Afinată consumată în cantităţi mode- cană, 2-3 căni pe zi.rate, exclusiv de către adulţi. Usturoiul — atenuează colicile pro- Castanele duse de colitele de fermentaţie. Decocţie scurtă (2-3 minute) din Consumat ca atare, zilnic minimum15-20 g castane zdrobite la 1 litru, 2-3 2-3 bulbili pe zi.căni pe zi. Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi Măceşele 15-20 minute în 200 1 apă sau lapte, Decocţie scurtă din 2 linguri de pulpă cantitate care se bea în cursul unei zile.mărunţită la 1/2 litru de apă, cantitate HELMINTIAZELEcare se bea în cursul unei zile. Migdalele dulci — prin acţiunea lor Sunt boli parazitare determinafe deantiseptică remarcabilă, sunt utile în co- infestarea cu anumiţi viermi intestinali.litele de fermentaţie. Pentru combaterea helminţilor (viermi- Consumate ca atare sub formă de lor) se folosesc următoarele plante cusâmburi zdrobiţi. proprietăţi vermifuge: Porumbele — eficiente în colitele de Afinele — cu efect în special în oxiu-fermentaţie. riază; fiind complet inofensive, se reco- Decoct din o lingură la o cană, 2 căni mandâ în special copiilor.pe zi. Cură de afine, timp de cel puţin 3 zile Consumate sub formă de compot (în- consecutiv (minimum 300-500 g zil-dulcit cu zaharină). nic), fâră a se consuma nici un alt ali- Napii ment (cel mult 100 g zilnic sau apă la ce- Consumaţi ca atare. rere). Decoct din 100 g napi tăiaţi în felii la Alunele — se utilizează uleiul ca teni-1 litru de apă sau lapte. fug. Usturoiul — prin puternica sa acţiune Ulei de alune, câte o linguriţă în fieca-antibacteriană. re dimineaţă, timp de 15 zile. Consumat ca atare, minimum 2-3 Fragile, căpşunile — cu acţiune înbulbili pe zi. oxiuriază. Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi Consumate ca atare, câte 500 g dimi-15-20 minute în 200 ml apă sau lapte, neaţa, fâră a se mai consuma ceva pânăcantitate care se bea în cursul unei zile. la prânz. Lămâile — seminţele sunt un remediu COLICILE contraoxiurilor. Sunt dureri spasmodice legate de dis- Macerarea la cald timp de 2 ore a uneitensia tubului digestiv. Pentru atenuarea lămâi cât mai bogate în seminţe, zdrobi-lor se folosesc: te, în apă cu miere; se stoarce şi se bea Sparanghelul seara la culcare, cura durând cel puţin Tinctură din o parte Sparanghel mă- 5-6 zile.runţit fin şi 2 părţi alcool de 70°, mace- Sâmburi zdrobiţi (2 linguriţe) cu mie-rarea durând 10-15 zile; se iau 5-6 pică- re; se iau 5-6 zile la rând, dimineaţa peturi, de 2-3 ori pe zi, după mese. stomacul gol.
    • 146 Pledoarie pentru viaţă lungă Măceşele — numai pulpa fructului Decoct din radicele, cu 2 linguriţe la oare un bun efect tenifug. cană; se bea dimineaţa 5-6 zile la rând. Pulpă mărunţită şi amestecată cu mie- Usturoiul — cu acţiune certă în tenia-re în părţi egale, luându-se 2-3 linguriţe ze, ascaridioze, oxiuriaze (la cea dindimineaţa pe stomacul gol, în cure de urmă şi în uz extern).8-10 zile. Sirop din 50 g bulbili de usturoi fierţi Măslinele — uleiul este un adjuvant în 200 ml apă; se filtrează, se îndulceşteantihelmintic general. cu 50 g zahăr şi se iau 2-3 linguri pe zi; Ulei de măsline, câte 20-40 ml pe zi, se bea întreaga cantitate dimineaţa pe5-6 zile la rând. stomacul gol; se repetă mai multe zile la Piersicul — în combaterea oxiurilor rând (util în teniaze).sunt utile frunzele şi fiorile. Macerat la cald din 3—4 bulbili zdro- Infuzie din 1-1,1/2 lingură la o cană biţi la o cană de apă sau lapte în clocot;de apă sau lapte 2-3 căni pe zi, în cure se lasă peste noapte, iar dimineaţa se beade 5-6 zile. întreaga cantitate, 3 săptămâni la rând Spălături locale cu aceeaşi infuzie. (în oxiuriaze şi ascaridioze). Dovleacul — seminţele sale consti- Spălături locale cu 4—5 bulbili zdro-tuie un remediu antihelmintic cert în biţi în 200-300 ml de apa (pentru oxi-combaterea teniei şi ascarizilor. uri). Seminţe cojite şi zdrobite, luate dimi- Varza — sucul are efect în combate-neaţa în priză unică, 150-250 g pentru rea oxiurilor şi limbricilor.adulţi, cca 100 g pentru copiii de vârstă Suc 200-300 ml, consumat 5-6 zile laşcolară şi 50 g pentru copiii mai mici, fie rând dimineaţa pe stomacul gol.cu zahăr, fie cu miere; după 1-2 ore se CONSTIPAŢIAadministrează ulei de Ricin sau ceai la- Inseamnă evacuarea anormal de rară axativ (se procură de la magazinele de scaunelor. Nu se poate vorbi de consti-produse naturale). paţie decât dacă este vorba de trei scau- Hreanul — cu acţiune tenifugă puter- ne pe săptămână. Pentru combaterea einică. sunt utile: Consumat ca atare, cel puţin 20-30 g Caisele — proprietate laxativă au cai-pe zi; se consumă în paralel în cantităţi sele uscate (cele proaspete sunt, dimpo-mai mari cu ceapă şi fructe crude. trivă, astringente). Morcovul — are, de asemenea, acţiu- Consumate ca fructe uscate.ne tenifugă. Ciresele, vişinele Suc proaspăt, 60-150 ml pe zi, îndoit Consumate ca atare.cu apă, câteva zile la rând. Infuzie din fructe uscate cu 1 lingură Pătrunjelul — eficient în combaterea la o cană.oxiurilor. Coacăzele roşii, agrişele Infuzie din frunze cu 2 linguriţe la Consumate ca atare.cană, 2-3 căni pe zi, 5-6 zile la rând. Suc 100-300 g pe zi, în 3-4 reprize. Spălături locale cu infuzie mai con- Fragile, căpşunilecentrată (2 linguri la o cană). Consumate ca atare; pentru mărirea Prazul — datorită proprietăţilor anti- efectului laxativ se pot consumahelmintiee pe care le au radicelele (po- 300-500 g dimineaţa pe stomacul gol.pular „mustăţile"), are eficienţă în com- Merelebaterea limbricilor şi oxiurilor. Consumate cu coajă cu tot.
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 147 Sirop laxativ pentru copii, din suc de Suc de prune, câte un pahar înainte demere şi zahăr în părţi egale, fierbându-se mese.la foc mic până la consistenţa siropoasă. Smochinul Măslinele — uleiul este foarte util, Decoct din rămurele tinere tăiate mă-deoarece nu produce colici. runt (2 linguri la cană). Ulei de măsline, 20—40 ml într-o Soculdoză. Decoct din o linguriţă de fructe la o Migdalele cană; după ce dă în clocot, se storc boa- Consumate ca atare. bele şi se adaugă zahăr; se beau 1-2 căni Perele — cu acţiune mai marcantă de- pe zi.cât merele cu coajă. Strugurii Consumate ca atare (nerecomandate Consumaţi ca atare, în special strugu-pentru cei cu cataruri digestive, hemo- rii albi, cu gust mai acid.roizi). Asmăţuiul Cidrul de pere. Consumat ca atare, în aromarea unor Pepenele verde, Pepenele galben preparate culinare. Se consumă ca atare (acţiune mai Infuzie din fructe sau seminţe cu omarcantă pentu Pepenele galben, com- linguriţă la cană, 2 câni pe zi.parabil cu prunele). Castravetele Suc proaspăt (efect mai puternic decât Consumat ca atare sau sub formă depulpa integrală). suc. Piersicile Ceapa Consumate ca atare, sub formă de sucsau compot. Consumată ca atare. Portocalele Dovleacul Consumate ca atare. Consumat ca atare în preparate culi- Coaja de la 2 portocale se fierbe 30 nare dietetice.minute, aruncându-se apa; se fierbe din Suc din dovlecei tineri.nou în apă îndulcită obţinută din 20 g za- Grâulhăr la litru, se scoate şi se usucă pe o far- Sub formă de tărâţe, fie fierte în apă,furioară, consumându-se a doua zi dimi- fie în amestec cu miere, în părţi egale:neaţa. câte 3-4 linguri seara înainte de culcare. Prunele — principalele fructe laxati- Capsule de ulei concentrat, 4-6 pe zi,ve, cunoscute încă din Antichitatea gre- conform prospectului.co-romană; intră în diverse farmacopei. LeuşteanulRecomandate în constipaţii cronice, he- Consumat ca atare în preparate culi-moroizi (însă nu atunci când sunt însoţi- nare.te de colite). Mazărea Consumate ca atare, mai ales djmi- Consumată în preparate culinare.neaţa sau la începutul mesei (8-20 bu- Măcrişul, Ştevia — cu contraindicaţiicăţi). însă în colici nefritice, litiaze, ulcere şi Decoct din fructe uscate. gastrite hiperacide. Infuzie dintr-o prună şi o smochină Consumate ca atare, în salate sau pre-(lăsate la macerat câteva ore); aceasta parate culinare uşoare.din urmă fiind emolientă, se evită irita- Infuzie din 20-30 g la litru, 2 căni perea tractului digestiv. zi.
    • 148 Pledoarie pentru viaţă lungă Prazul — este un laxativ remarcabil, în sensul larg al termenului, prin he-care calmează totodată stările iritative patite definim orice boală caracterizatăale tractului digestiv. prin inflamaţia celulelor ficatului. Consumat ca atare. Hepatita este un concept medical Reventul — peţiolii, deşi mai puţin foarte larg ce cuprinde numeroase enti-activi decât rizomii, sunt laxativi impor- tăţi clinice şi anatomopatologice: hepati-tanţi (contraindicaţii în litiaze oxalice, tele acute sunt numai cele virale (virusulhiperaciditate, hemoroizi). A, care se transmite pe cale digestivă, Consumat ca atare. virusui -B, transmis prin transfuzii de Suc, 30-40 ml înainte de mese, din sânge infectat cu virusul respectiv saupeţioli spălaţi şi tăiaţi în cuburi de cca 2 pe cale sexuală, virusul C, cu aceeaşicm, ţinute 2 minute în apă în clocot, apoi cale de transmitere ca şi B, virusul Dscoase, scurse şi stoarse. care apare numai dacă există infestarea Salata verde cu virusul B, virusul E, transmis tot pe Consumată abundent la masa de sea- cale digestivă, virusul F — „French vi-ră, provoacă evacuarea bolului intestinal rus hepatitic", descoperit relativ recent,în dimineaţa următoare. virusurile G, B, virusuri ce nu s-au iden- Spanacul tificat cu nici unul dintre virusurile cu- Consumat în preparate culinare. noscute până în prezent etc). Infuzie din 2 linguriţe de seminţe la Hepatitele cronice se caracterizeazăcană, 2 căni pe zi. prin suferinţă hepatică prelungită la mai Sparanghelul mult de şase luni, după episodul acut vi- Consumat ca atare, în salate şi prepa- ral sau după expunerea la noxe hepaticerate culinare dietetice. toxice (alcool, medicamente — parace- Tomatele tamol, izoniazidă etc, derivaţi benze- Consumate ca atare sau sub formă de nici, lacuri, vopsele, detergenţi, insecti-suc. cide, fungicide etc). Varza Rezultă de aici importanţa hepatotro- Consum de zeamă de varză acră, până ficelor, a antihepatotoxicelor şi a stiinu-la 1 litru pe zi. lentetpr funcţiei hepatice de factură ve- Inul getală: Ca atare, pentru adulţi, 2 linguriţe de Agrişeleseminţe întregi, spălate rapid într-un jet Consumate ca atare sau sub formă dede apă şi lăsate timp de 2-3 ore la tem- compot, supe sau garnitură cu sosuriperatura camerei, după care se „adminis- albe.trează" cu totui, preferabil seara, înainte Suc (100-300 ml pe zi) în 3-4 reprize.de culcare. Cirefele, vişinele — ajută la regenera- rea parenchimului hepatic în sechelele Glandele digestive anexe de hepatită. (ficatul şi pancreasul) Consumate ca atare, făcându-se cure HEPATITELE cu cel puţin 0,5 kg pe zi pe toată perioa- Ficatul este unul dintre cele mai im- da de fructificare.portante organe ale digestiei şi totodată Cură de suc, cel puţin 200-300 ml pe zi.iocul neutraiizării toxinelor şi a altor Infuzie cu o lingură de cireşe uscate lasubstanţe care ajung în sânge. o cană, 2-3 căni pe zi.
    • Rolul şl utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 149 Fragile, căpşunile Suc, câte 100-200 ml consumat dimi- Consumate ca atare, putându-se face neaţa pe stomacul gol, cu 20-25 minutecure cu minimum 300-500 g pe zi, de pauză pe partea dreaptă.preferinţă dimineaţa. Pătlăgelele vinete Gutuile Consumate sub formă de preparate Consumate ca atare sau sub forma culinare.unor produse obţinute din acestea (suc, Reventul — contraindicat însă celorsirop, jeleu). cu litiază oxalică, gută, ca şi suferinzilor Decoct dintr-o gutuie mare, rasă, la 1 de hiperaciditate gastrică sau de hemo-litru de apă, lăsându-se să fiarbă până ce roizi.lichidul scade la jumătate, îndulcindu-se Suc de peţioli spălaţi, tăiaţi în cuburicu 50 g zahăr; se bea în cursul unei zile. de cca 2 cm, ce se ţin 2 minute într-un Lămâile — cu efecte bune în reface- vas cu apă rece, se scurg şi se storc; serea parenchimului hepatic în hepatite bea 30-40 ml.sau chiar în preciroze. Ridichile Consumate ca atare sau în limonade, Consumate sub formă rasă (eventualîn cure de lungă durată, cel puţin 1-2 cu mere rase).bucăţi pe zi. Suc (de preferat în amestec cu suc de Suc, până la 200 ml pe zi. morcovi), câte 30-40 ml cu cca 15 mi- Măceşele nute înainte de mese. Infuzie (sau decocţie scurtă) din 2 lin- Salata verdeguri la jumătate de litru de apă, cantitate Consumată ca atare.care se bea în cursul unei zile. CALCULOZA (LITIAZA) BILIARĂ Măslinele — sub formă de ulei. Administrarea unei linguri de ulei di- Este o boală caracterizată prin prezen-mineaţa, pe stomacul gol, eventual în ţa calculilor (concreţiuni pietroase careamestec cu sucuri de fructe; se stă culcat rezultă prin precipitarea anumitor com-20-25 minute pe partea dreaptă. ponente — calciu, colesterol — ale bi- Prunele lei). Aceşti calculi se formează în vezi- Consumate ca atare. cula biliară (rezervorul de bilă) şi pot Decoct din prune uscate. migra în căile excretorii biliare (canale- Stmgurii — utili în hepatite sau chiar le ce ies din veziculă şi din ficaf),care seîn ascitele consecutive unor hepatite. reunesc pentru a forma caftalul coledoc. Consumaţi ca atare sau sub formă de în calculoza (litiaza) biliară au efi-cură de must. cienţâ: Fasolea verde Cireşele Consumată în preparate culinare Consumate ca atare, fâcându-se cureuşoare. pe toată perioada lor, cu cel puţin 0,5-1 Infuzie din 2 linguri de teci de fasole kg pe zi.verde uscate şi fragmentate în 250 ml Infuzie cu 1 linguriţa de cireşe uscateapă; se lasă la macerat de seara până di- la o cană, 2-3 căni pe zi.mineaţa şi se consumă în timpul zilei 2 Măslinele —- sub formă de ulei.căni în tratament de lungă durată. Administrarea unei linguri de ulei di- Morcovul — stimulent al regenerării mineaţa, pe stomacul gol, eventual înparenchimului hepatic. amestec cu sucuri de fructe; se stă 20-25 Consumat ca atare. minute culcat pe partea dreaptă.
    • 150 Pledoarie pentru viaţă lungă Cartoful zat prin alterarea mecanismelot de re- Consumat ca atare, în preparate culi- glare a activităţii motorii.nare uşoare. Dischinezia biliară reprezintă o alte- Suc proaspăt, 100-200 1 (eventual în rare funcţională a mecanismului de eli-amestec cu suc de morcovi). minare a bilei, care se manifestă prin Ceapa dureri în loja superioară dreaptâ a abdo- Macerat dintr-o ceapă mare, tăiată menului, prin greţuri şi vărsături. Tulbu-mărunt şi 4 linguri de ulei, timp de 10 rarea funcţională afecteazâ fie veziculazile, luându-se 2-3 linguriţe pe zi. biliară şi sfincterul său, fie canalul cole- Năsturelul doc şi sfincterul său (denumit Oddi). Consumat sub formă de salată. Dischinezia biliară, denumită şi disto- Suc proaspăt (60-150 ml pe zi), îndoit nie biliară, indiferent dacă are la originecu apă rece. atonia sau hipotonia veziculei biliare, re- Ridichea — unul dintre cele mai im- prezintă o tulburare motorie care împie-portante produse vegetale în tratamentul dică evacuarea bilei din vezicula biliară.calculozei. în acest tip de afecţiune, sunt indicate Suc, de preferat în amestec cu suc de produse vegetale cu acţiune colagogămorcovi, luat câte 20^40 ml cu cca 15 (care favorizează eliminarea secreţiilorminute înainte de mese. biliare din veziculă şi căile biliare extra- Consumate sub formă de ridichi rase hepatice în duoden) sau/şi coleretică(eventual cu mere rase). (care stimuleazâ secreţiile celulei hepa- COLICILE HEPATO-BILIARE tice, mărind volumul de bilă secretat): Măslinele — sub formâ de ulei. Calculoza biliară poate avea drept Administrarea unei linguri de ulei di-complicaţie, printre altele, şi colica he- mineaţa, pe stomacul gol, eventual înpato-biliară, care înseamnă o durerc in- amestec cu sucuri de fructe; se stă culcattensă prin blocarea unui calcul în cana- 20-25 minute pe partea dreaptă.lul coledoc. în cazul acestei complicaţii Portocalele — prin proprietăţile lorvor fi folosite: coleretice — colagoge uşoare. Lămâia — cu rezultate deosebite în Consumate ca atare sau sub formă decalmarea crizelor acute hepato-biliare. suc. Decoct timp de 20 minute dintr-o lă- Porumbelemâie stoarsă şi tăiată bucăţele mici la Decoct din o lingură la o cană, 2 căni300 ml apă, într-un vas acoperit; se stre- pe zi.coară, se îndulceşte şi se adaugă suculstors. Strugurii Măslinele — sub formă de ulei. Consumaţi ca atare sau sub formă de Administrarea unei linguri de ulei; se cură de must.stă 20-25 minute culcat pe partea dreaptă. Asmăţuiul Pătrunjelul Consumat ca atare, în aromatizarea Infuzie din frunze, cu o linguriţă la o unor preparate culinare.cană, 2-3 căni pe zi. Infuzie din frunze sau seminţe, cu o linguriţă la o cană, 2 căni pe zi. DISCHINEZIA BILIARĂ Pătrunjelul — frunzele acţionează ca Termenul generic de dischinezie de- puternic stimulent al musculaturii nete-semnează un proces patologic caracteri- de şi au efect colagog.
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 151 Consumat ca atare, în adaos la diferi- Tomatelete preparate culinare. Consumate ca atare sau sub formă de Infuzie din o linguriţâ de frunze la o suc.cană, 2-3 căni pe zi. Urzicile — prin conţinutul ridicat de Ridichile secretină, au rezultate bune în insufi- Ridiche rasă (eventual în amestec cu cienţa pancreatică.mâr ras). Salată de urzici tinere. Suc (de preferat în amestec cu suc de Suc (cca 20-30 ml), diluându-se cu 5morcovi). câte 30-40 mi cu cca 15 mi- părţi apă.nute înainte de mese. Infuzie din 1-2 linguri frunze uscate Usturoiul la cană, 2-3 căni pe zi, în cure de cel pu- Consumat ca atare, zilnic, minimum ţin o lună.2-3 bulbili zdrobiţi. Castravetele amar (Momordiqa cha- Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi rantia) — relativ recent introdus în cul- ;15-20 minute în 200 ml apă sau lapte, tură în ţara noastră.cantitate care se bea treptat în cursul Se consumă fructele verzi, imature, înunei zile. diferite preparate culinare. Tot din fructe verzi, tăiate în felii sub- INSUFICIF.NŢA PANCREATICÂ ţiri şi uscate la maximum 40°C, se poa- Priveşte fie funcţia exocrină (secreţia te prepara o pulbere fină cu o râşniţăîn intestin a enzimelor care asigură di- electrică. Din pulberea obţinută se iaugestia proteinelor, lipidelor şi glucide- până la 8 g pe zi, cel puţin 30 zile. Pelor), fie funcţia endocrină (secreţia în baza acestei plante în combinaţie cu altesânge a hormoniior, dintre care cel mai specii este în curs de preparare un medi-important este insulina). Diabetul zaha- cament după un brevet românesc.rat are drept cauză şi această insuficien-ţă a secretării insulinei de căte pancreas. FRUCTELE, LEGUMELE Principalele stimulente ale funcţiei Şl SEMINTELEpancreatice în lumea vegetală sunt: RECOMANDATE ÎN BOLILE Fasolea verde APARATULUI GENITAL Consumată în preparate culinareuşoare. Aparatul genital feminin Infuzie din 2 linguri teci de fasole ver- DISMENOREELEde uscate şi fragmentate în 250 ml apă; (MENSTRELE DUREROASE)se lasâ la macerat de seara până dimi- Şl CICLURILE MENSTRUALE NEREGULATEneaţa şi se consumă în timpul zilei 2 Smochimd — frunzele lui au rol în re-căni, în tratament de iungă durată. glare"a ciclurilor (proprietăţi emenagoge). Păllăgelele vinete Infuzie din 20-30 g la 1 litru, cantita- Consumate sub formă de preparate te care se bea în cursul unei zile.culinare. Leuşteanul Spanacul — cu contraindicaţii pentru Infuzie de seminţe cu 1/2 linguriţă lalitiaze oxalice, artrite, reumatism. o cană, 2 câni pe zi. Consumat ca atare, în preparate culi- Mârarulnare uşoare. Infuzie din 1 linguriţă la o cană, 2-3 Suc, câte un pahar luat dimineaţa. căni pe zi.
    • 152 Pledoarie pentru viaţă lungă Păstârnacul Infuzie din 100 g frunze proaspeţe sau Consumat în preparate culinare. 25 g frunze uscate la 1 litru apă, cantita- Decocţie din l lingură de rădăcini us- te care se bea în cursul unei zile.cate la o cană, 2-3 căni pe zi. Ceapa — ameliorează simţitor starea Pătrunjelul — rădăcinile, dar în spe- bolnavilor; este utilă în pregătirea aces-cial frunzele sunt printre cele mai active. tora pentu intervenţii chirurgicale, mai Consumul frunzelor şi rădăcinilor în importantă fiind însă acţiunea sa preven-preparate culinare. tivă. Decoct din 50 g rădăcini la l litru, Tinctură dintr-o ceapă zdrobită, mace-fierte 20 minute; se strecoară şi se îndul- rată 10 zile într-o cantitate egală de alco-ceşte, bându-se 2-3 căni pe zi. ol; se filtrează şi se iau 2 linguriţe pe zi, Salata verde înainte de masa de prânz şi înainte de culcare, în cure de 10 zile pe lună, timp Consumată ca atare. de 6 luni pe an. Decoct din 60-80 g la 1 litru, cantita- Dovleacul— se folosesc în acest scopte care se bea în cursul unei zile. seminţele decojite. LEUCOREEA Seminţe decojite, luate ca atare, câte 2 Cunoscută sub denumirea de pierdere linguri pe zi.albă vaginală („poalâ albă"), se manifes- Decoct din seminţe zdrobite, cu o lin-tă printr-o creştere exagerată a secreţii- gură la cană; se beau 2 căni pe zi, în curelor vaginale normale. Este însoţită ade- de lungă durată.sea de o iritaţie Iocală, de arsuri, de mân- Varza albăcărimi şi de dureri în timpul raporturilor Aplicaţii repetate cu frunze pe regiu-sexuale. Poate fi combătută şi cu ajuto- nea lombară şi pe partea inferioară a ab-rul plantelor: domenului. Floarea-soarelui Nucul — frunzele, bogate în tanin, au Seminţe decojite, 2-3 linguri pe zi.proprietăţi antileucoreice. Spălâturi locale cu decoct concentratdin 50-80 g la 1 litru. FRUCTELE, LEGUMELE Pătrunjelul Şl SEMINŢELE Spălături locale cu decoct concentrat RECOMANDATE ÎN BOLILEdin seminţe, cu 2 linguri la 100 ml apă. APARATULUI RESPIRATOR Aparatul genital masculin TUSEA PROSTATITELE Este un act reflex, destinat să împiedi- ce pătrunderea corpilor străini în căile Reprezintă infecţii acute sau cronice aeriene şi, pe de altă parte, să provoaceale prostatei. expulzarea mucozităţilor şi secreţiilor Sunt afecţiuni genito-urinare frecven- acumulate în bronhii.te, care afectează bărbaţii de toate vâr- Tusea poate avea origini foarte diver-stele, cu o frecvenţă deosebită la adulţii se: bronho-pulmonare, otorino-laringo-tineri. logice, pleurale, cardiace sau digestive. Părul — prin creşterea diurezei pro- Există mai multe tipuri de tuse, clasi-duse de frunze, urina devine clară, iar ficată după caracterul său, dintre carefrecvenţa micţiunilor se diminuează. amintim două:
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 153 — tusea uscată, cu timbru sec, neur- Ţelina mată de expectoraţie; Decoct din cca 30 g la 1/2 litm; se — tusea convulsivă (tusea „măgă- beau 2-3 căni pe zi. rească"): apare în accese paroxistice, Suc, câte 100 g dimineaţa înainte de care încep cu o inspiraţie profundă, după masă. care survin sacade scurte şi rapide, până Pentru tusea spasticâ şi convulsivă, la golirea aerului din plămâni. pot fi utilizate: Pentru tusea cu diferite etiologii, far- Migdalele macia naturii recomandă: Decoct din 50 g coajă de migdale la 1 Coacăzele negre litru de apă, cantitate care se bea în cur- Sirop din 250 g fructe la 1 litru apă, sul zilei, de preferinţă îndulcit cu miere. fierbându-se până scade la jumătate; se Piersicul —florile,prin proprietăţilestrecoară, se adaugă o cantitate egală de lor antispastice, calmeazâ tusea convul-zahăr şi se fierbe din nou până la jumă- sivă.tate. Se ia câte o linguriţâ la 2 ore. Infuzie din 1-1 1/2 lingurâ de flori la Gutuile o cană de apă sau lapte; se iau 2-3 căni Infuzie din o linguriţă la o cană, câte pe zi.2 căni pe zi. Sirop din infuzie concentrată de flori Strugurii — cei stafidiţi au proprietăţi şi frunze (cu 100 g la litru), cu o greuta-antitusive. te egală de zahăr sau miere, fierbându-se Stafidiţi, consumaţi câte 100-200 g pe foc mic până la consistenţa siropoasă;minimum pe zi. se iau 20-30 g pe zi. Cartofii Salata verde — prin proprietăţile sale Inhalaţii cu aburi de cartofi fierţi. antispastice. Ceapa Decoct din 60-80 g la litru, cantitate Infuzie din 4-6 cepe la I litru de apă, care se bea în cursul unei zile.îndulcită cu 100 g miere sau zahăr; se Usturoiulstrecoară şi se beau 2 căni pe zi, din care Decoct din 3-A bulbili zdrobiţi, fierţiuna dimineaţa. 15-20 minute în 1/51 apă sau lapte, can- Napii titate care se bea în cursul unei zile. Decoct din 100 g napi tăiaţi în felii la LARINGITELE Şl FARINGITELE1 litru apă sau lapte. Laringitele sunt inflamaţii ale mucoa- Prazul sei laringiene, care se integreazâ de obi- Sirop din decoct concentrat (200 g la cei într-un tablou inflamator complex,1 litru apă), amestecat cu miere în canti- care cuprinde întreg arborele respiratortate egală; se iau 4-5 linguri pe zi. superior (mucoasa nazală, faringe, larin- Ridichile negre ge, trahee). Sirop din ridichi tăiate felii, peste care Deseori, laringitele se confundă cu fa-se presară zahăr; dupâ 24 de ore se strân- ringitele (poate şi din cauza asemânâriige siropul care s-a lăsat, administrân- lor verbale). Diferenţierea dintre celedu-se 3-4 linguriţe pe zi. douâ se face pe baza simptomatologiei: La o ridiche scobită, se umple scobi- dacă, în cazul faringitelor, simptomultura cu zahăr (sau miere) şi hrean; se dominant este durerea spontană cu se-coace, apoi se strânge sucul care se lasă, diul în „gâtlej" şi iradieri spre zona auri-bându-se 3-^4 linguriţe pe zi. culară (a urechilor), laringitele sunt cen-
    • 154 Pledoarie pentru viaţă lungătrate simptomatologic pe răguşeală şi coară şi se beau 2 căni pe zi, din care unatuse iritativă, însoţite sau nu de dispnee. dimineaţa. în tratarea laringitelor şi faringitelor Gulia se poate face apel la: Consumată ca atare. Coacâzele negre Prazul — deosebit de bun emolient, Sirop din 250 g fructe la 1 litru de apă, fiind util în toate formele de faringită,fierbându-se până scade la jumătate; se laringită, traheită.strecoară, se adaugă o cantitate egală de Sirop din decoct concentrat (cu 200 gzahăr şi se fierbe din nou până scade la la litru), amestecat cu o cantitate egalăjumâtate. Se ia câte o lingunţă la 2 ore. de miere; se iau 4—5 linguri pe zi. Gutuile Varza — îndeosebi cea roşie, atât în Infuzie din o iingură la o cană, câte 2 uz intern cât şi în uz extern.căni pe zi. Decoct din 60 g la 0,5 litri apă, îndul- cit cu 70 g miere; se bea în cursul unei Merele zile. Sirop din suc de mere şi zahăr în părţi Gargarisme cu suc şi miere (sau găl-egale, fiert la foc domol până la consis- benuş de ou bătut cu suc de varză).tenţa siropoasă; se iau câte 2 linguri îna-inte de masă. BRONŞITELE Smochinele Sunt infiamaţii acute sau cronice ale Decoct din 2-3 fructe la o cană, 2 căni bronhiilor, care se asociază deseori cupe zi. traheitele — inflamaţii acute sau cronice Sirop din 500 g la 1 litru la care se ale mucoasei care tapeteazâ interioruladaugă 250 g miere; se ia câte o linguri- traheei. Semnele clinice sunt: tuse în ac-ţă de 2-3 ori pe zi. cese, răguşeală, expectoraţii, febră. Murele — prin astringenţa lor sunt Farmacia verde recomandă următoa-utile în laringite. rele remedii: Sirop dintr-un litru de suc (obţinut din Curmalele — favorizează expectora-fructe zdrobite şi lăsate peste sucul ior ţia.24 de ore), la care se adaugă 900 g za- Consumate ca atare.hăr; se fierbe până la consistenţa siro- Infuzie din 50 g la 1 litru, 2-3 căni pepoasă. Se utilizează atât în uz intern, cât zi.şi în uz extern sub formă de gargarisme. Gutuile — seminţele fiind puternic emoliente. Ardeiul iute — îndeosebi în oboseala Infuzie cu o linguriţă de seminţe lacorzilor vocale; se citează şi utilizarea în cană, 2 căni pe zi.angine. Merele — cu proprietăţi pectorale Pentru combaterea oboselii corzilor bine cunoscute în medicina populară, fa-vocale, gargarisme cu decoct dintr-un vorizând expectoraţia; se recomandăardei iute la 100 ml apă. mai ales la copii. Pentru angine, aplicaţii pe gât cu ardei Sirop din suc de mere şi zahâr în părţiiute mărunţit şi încălzit. egale, fiert la foc mic până la consisten- Bamele ţa siropoasă; se iau câte 2 linguri înainte Consumate în preparate culinare. de fiecare masă. Ceapa Smochinele Infuzie din 4—6 cepe la 1 litru apă, în- Decoct din 2-3 fructe la o cană, 2 cănidulcită cu 100 g miere sau zahăr, se stre- pe zi.
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiimi 155 Sirop din 500 g la 1 litru de apa, fier- Infuzie din seminţe cu 1/2 linguriţă labându-se pe baia de apă până se reduce 0 cană, 2 căni pe zi.la jumătate; se strecoară şi se adaugă Morcovul250 g miere, luându-se câte o linguriţă Consumat ca atare.de 2-3 ori pe zi. Suc, câte 100 g dimineaţa devreme. Tnfuzie din frunze, cu 20-30 g la litru, Napii — sunt mult apreciaţi în medi-2-3 căni pe zi. cina populară pentru proprietăţile pecto- Socul rale. Decoct dintr-o linguriţă de fructe Decoct din 100 g napi tăiaţi în felii la(proaspete sau uscate) la o cană, 1-2 1 litru apă sau lapte.căni pe zi. Năsturelul — recoltat numai de pe lo- Suc, 50-100 mlpezi. curi curate, unde nu păşunează vitele. Asmăţuiul Consumat sub formă de salată. Consumat ca atare, în aromatizarea Suc proaspăt (60-150 ml pe zi), diluatunor preparate culinare. cu apă rece în cantitate egală. Infuzie din frunze sau seminţe, cu o Ridichilelinguriţă la o cană, 2 căni pe zi. Sirop din ridichi tăiate felii peste care Bamele se presară zahăr, iar după 24 de ore se Consumate în preparate culinare. strânge siropul care s-a lăsat, adminis- Ceapa trându-se 3-4 linguriţe pe zi. Infuzie din 4-6 cepe la 1 litru apă, în- La o ridiche scobită se umple scobitu- ra cu zahăr (sau miere) şi hrean; se coa-dulcită cu 100 g zahăr sau miere; se stre- ce, apoi se strânge sucul care se lasă,coară şi se beau 2 câni pe zi, din care una bându-se 3-4 linguriţe pe zi.dimineaţa. Sparanghelul — cu acţiune expecto- Dovleacul rantă. Consumat ca atare, în preparate culi- Consumat ca atare, în salate şi în altenare uşoare sau ca suc (100-200 g pe preparate culinare diuretice.zi). Tarhonul — fluidifică secreţiile bron- Gulia — uşor pectorală. şice. Consumată ca atare. Consumat ca atare, în salate sau alte Hreanul — util atât în uz intern, pre- preparate culinare. . cum şi în uz extern, deoarece proprietă- Infuzie, din o linguriţă lâ o cană,;2ţile revulsive ale hreanului ras fac ca căni pe zi, ca expectorantă şi calmantă aaplicaţiile locale să ducă la o deconges- tusei.tionare a aparatului respirator. Consumat ca atare în preparate culi- Consumat ca atare în scopuri condi- nare.mentare. Suc.câte 100 ml dimineaţa înainte de Infuzie din 15-30 g la 1 litru, care se mâncare. lasă apoi la macerat 12 ore; se iau 2 căni Decoct din cca 30 g la 1 litru; se beaupe zi, între mese. 2-3 căni pe zi. Cataplasme cu hrean ras aplicate pe Usturoiul — prin acţiune dezinfectan- torace. tă, combinată cu cea expectorantă şi de Leuşteanul calmare a spasmelor musculare netede. Infuzie din frunze cu 2 linguri la o Consumat ca atare, minimum 2-3 cană; 2 căni pe zi. bulbili pe zi.
    • 156 Pledoarie pentru viaţă lungă Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi crize, se recomandă un regim igie-15-20 minute în 200 g apă sau lapte, no-dietetic prin care se evită factoriicantitatea rezultată bându-se în cursul alergici (posibili declanşatori ai crizelorunei zile. de astm bronşic, care vor trebui identifi- Varza — îndeosebi cea roşie, asociin- caţi în prealabil prin numeroase testedu-se şi în tratamentul de uz extem. alergologice). Decoct cu 60 g la 0,5 litri apă, adău- Hreanulgându-se 70 g miere; se bea în cursul Infuzie din 15-30 g la 1 litru, care seunei zile. lasă apoi la macerat 12 ore; se iau 2 căni Aplicaţii de frunze de varză strivite pe zi, între mese.(cu un făcăleţ sau cu o sticlă de 1 litru) Morcovulşi curăţate de nervura principală. Suc, câte 100-200 ml luat dimineaţa. Ridichea PNEUMONIILE Sirop din felii de ridichi peste care se Sunt infecţii ale plămânului, provoca- presară zahăr; după 24 de ore se strecoa-te de o bacterie sau de un virus. Simpto- ră siropul strâns, administrându-se 3-4mele, cu apariţie bruscă, asociază o fe- linguriţe pe zi.bră ridicata (39-40°C), frisoane intense Ridiche scobită, care se umple cu za-şi adesea o durere toracică ce se amplifi- hăr (sau miere) şi hrean; se coace, apoică la inspiraţie. se strânge sucul care se lasă, bându-se Tratamentul de elecţie în aceste afec- 3—4 linguriţe pe zi.ţiuni este cel antiinfecţios şi se bazează Salata verde — seminţele fiind cal-pe antibiotice şi chimioterapie, produse- mante ale tusei astmatice.le vegetale având de cele mai multe ori Usturoiul — util în astm, inclusiv îndoar un rol adjuvant: crize. Smochinele Suc, câteva picături pe puţin zahăr, Decoct din 2-3 fructe proaspete la o luat în momentul crizei.cană cu apă; 2 căni pe zi. Varza — îndeosebi cea roşie. Hreanul Decoct pectoral cu 60 g la 0,5 1 apă, Pentru proprietăţile sale revulsive, adăugându-se 70 g miere (sau zahăr).provocând la locul de aplicare o conges-tionare şi, prin compensare, o deconges- FRUCTELE, LEGUMELEtionare la nivelul organelor interne, sepoate folosi şi în uz extern. Şl SEMINŢELE RECOMAN- Cataplasme cu hrean ras aplicate pe DATE ÎN AFECŢIUNItorace. ALE APARATULUI URINAR Ridichile negre LITIAZA Şl COLICA RENALĂ Aplicaţii locale pe torace cu ridichirase. Litiaza renală este o afecţiune ce se caracterizează prin prezenţa calculilor ASTMUL BHONŞIC care se formează în rinichi şi care pot Este afecţiunea caracterizată prin cri- migra în uretere şi în vezica urinară.ze de dispnee (jenă respiratorie) paroxis- Atunci când unul din aceşti calculi mi-tică siflantă (şuierătoare), care atestă o grează prin caile urinare, apare colica re-contracţie brutală a muşchilor care co- nală care constă în repetarea de episoademandă închiderea şi deschiderea bronhi- dureroase foarte violente, întretăiate deilor. în tratamentul bolii astmatice, între perioade de acalmie.
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 157 Pentru tratamentul colicilor renale se Coacăzele negre, coacăzele roşii —folosesc antispastice obţinute din plante, diureza fiind însoţită şi de o eliminareproduşi de semisinteză sau produşi obţi- masivă de acid uric, sunt foarte active înnuţi prin sinteză chimică în industria litiaza urică (în cazul Coacăzului negruchimico-farmaceutică. sunt extrem de utile în acelaşi scop şi Din rândul componentelor vegetale, frunzele).recomandăm: Consumate ca fructe proaspete sau ca Părul — frunzele reunind proprietăţi suc.diuretice certe cu proprietăţi uşor sedati- Infuzie din 1-2 linguriţe de fructe us-ve şi dezinfectante renale. cate la o cană, 2-3 căni pe zi. Infuzie din 100 g frunze proaspete sau lnfuzie din 2 linguriţe de frunze la o25 g frunze uscate la 1 litru apă, bân- cană, 3 căni pe zi, între mese. jdu-se în cursul crizei de colici renale. Fragii, căpşunile — producând diure- Năutul ză însoţită de eliminarea de acid uric. Decoct din 100 g la 1 litru, bându-se Consumate ca atare în tot cursul sezo-în cursul crizei de colică renală. nului, 300-500 g (chiar până la 1,5 kg) Pătrunjelul pe zi. Infuzie din o linguriţă de frunze la o Lămâile, portocalelecană, 2-3 căni pe zi. Suc, până la 200 g pe zi. Varza — în colici putându-se asocia Măceşele — fiind utile în acest scoptratamentul intern cu cel extern. achenele (popular „seminţe"). Suc de varză proaspătă, 100-200 g, în Decoct din 1-2 linguriţe achene la omai multe reprize. cană, 3-4 căni pe zi. Aplicaţii direct pe piele în dreptul ri- Merele, perele — cu acţiune puternicnichilor cu frunze strivite (cu o sticlă de 1 litru) şi curăţate de nervura principală, urolitică, împiedicând depunerea uraţi-uşor încălzite. lor. Pentru a combate aceste redutabile Consumate ca atare (cel puţin 0,5 kgcolici, este necesar să prevenim cauza pe zi).lor, adică litiaza renală. Iată principale- Suc, 2-3 pahare pe zi, înainte dele „alimente verzi" care au proprietăţi mese.antilitiazice: Decoct din 40-50 g fructe uscate Agrişele — prin eliminarea de uraţi şi („poame") la 1 litru, cantitate care se beaacid uric, în litiaza urică. în cursul unei zile. Consumate ca atare, în compot, supe. Migdalul Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize. Sirop din 500 g sâmburi dulci, 150 g Alunele — considerate de unii autori sâmburi amari, 125 ml apă şi 750 g za-antiiitiazice (fâră a se baza pe experi- hăr, oomponentele frecându-se până sementări ştiinţifice). ^ obţine o pastă care se fierbe la baia de Consumate ca atare sau măcinate în apă cu 1,5 1 apă rece şi 0,5 kg zahăr. Seamestec cu miere (50-100 g pe zi). beau 2-3 căni pe zi, diluat cu apă în pro- Cireşele porţie de 1/10. Consumate ca atare, în cure pe tot se- Moşmoanele — prin eliminarea dezonul acestor fructe. uraţi, utile în litiaze urice (contraindica- Infuzie din 1 lingură de cireşe uscate te pentru cei cu tendinţă la constipaţie).la o cană sau compot. Consumate ca atare sau în compot.
    • 158 Pledoarie pentru viaţă lungă Pepenele verde — atât pulpa, dar în Suc, 100-200 g pe zi, ca atare şau înspecial seminţele, în ele fiind depistate amestec cu suc de castraveţi şi sfeclă ro-enzime cu acţiune litotritică. şie (sau ridichi), considerat un litotritic Cure de pepeni (1-2 kg pe zi, în tot foarte eficient.cursul sezonului). Napii Decoct din 1 lingură de seminţe zdro- Consumaţi ca atare, în preparatele cu-bite la o cană, 2-3 căni pe zi. linare uşoare. Asmăţuiul Infuzie din o lingură de pulbere de Infuzie dintr-o linguriţă de frunze sau napi uscaţi la 0,5 1 apă, cantitate care seseminţe la o cană, 2 căni pe zi. consumă într-o zi. Suc, până la 100 g pe zi. Năsturelul — recoltat numai din lo- Cartofii — adjuvant preţios, prin con- curi curate, unde nu se păşunează.ţinutul ridicat în potasiu. Consumat sub formă de salată. Consumaţi ca atare, în preparate culi- Suc, 60-150 ml pe zi, îndoit cu apănare uşoare. rece. Suc proaspăt (100-200 g pe zi), de Prazul — diuretic activ, cu eliminarepreferinţă în amestec cu suc de morcovi. de acid uric şi uraţi. Castravetele — diureza provocată Consumat ca atare.este însoţită de dizolvarea acidului uric Decoct foarte concentrat din 200 g laşi uraţilor. litru, cantitate care se bea în cursul unei Consumat ca atare. zile. Suc ca atare, dar mai ales în combina- Ridichile negre — alături de frunzeleţie cu cel de morcovi sau sfeclă (sau ri- de Mesteacăn şi rădăcinile de Roibă,dichi), considerat printre cele mai efi- formează „triada de aur" a fitoterapiei li-ciente litotritice, câte 200-300 g pe zi. totritice. Ceapa — diureza este însoţită de eli- Suc, de preferinţă în amestec cu sucminare de acid uric şi uraţi. de moreovi şi castraveţi, până la Consumată ca atare, minimum 1-2 100-200 g pe zi, în trei reprize, cu 15cepe mari pe zi. minute înainte de mese. Tinctură dintr-o ceapă zdrobită, mace- Salata verde — cu eliminare masivărată 10 zile într-o cantitate egală de alco- de uraţi.ol; se filtrează şi se iau câte 2 linguriţe Consumatâ ca atare.pe zi, înainte de masa de prânz şi înain- Decoct din 60-80 g la litru, cantitatete de culcare. care se bea în cursul unei zile. Fasolea verde -— cu eliminare de Sfecla roşieuraţi. Suc, simplu sau în amestec cu suc de Suc, 100-200 mlpezi. morcovi şi castraveţi, câte 100-150 g; Hreanul — contraindicat însă în afec- băut dimineaţa.ţiuni renale acute. Sparanghelul Infuzie din 15-30 g la 1 litru, lăsat la Consumat ca atare, în salate şi prepa-macerat 12 ore; se iau 2 căni pe zi între rate culinare dietetice.mese. Decoct din 20 g la 1 litru, cantitate Morcovii — ajută la eliminarea masi- care se bea în cursul unei zile.vă de acid uric. Tomatele — utile în litiaze urice, dar Consumaţi ca atare. contraindicate în litiaza oxalică.
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 159 Consumate ca atare sau sub formă de Infuzie din 100 gfrunzeproaspete sausuc. 25 g frunze uscate la 1 litru apă, cantita- Usturoiul — produce o diureză spori- te care se bea în cursul unei zile.tă cu eliminare accentuată de acid uric şi Napiiuraţi. Consumaţi ca atare. Consumat ca atare, zilnic minimum Infuzie din o lingură de napi mărunţiţi2-3 bulbili zdrobiţi. şi uscaţi la 0,5 litri apă, cantitate care se Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi la 200 bea în cursul unei zile.ml apă sau lapte, cantitate care se bea în Sparanghelul — cu condiţia să nucursul unei zile. existe leziuni ale căilor urinare, deoare- Varza ce provoacă hematurie. Cură de suc, uh pahar pe zi, între Consumat ca atare, în salate şi prepa-mese. rate culinare dietetice. Decoct din 20 g la 1 Iitru, cantitate AFECŢIUNIINFLAMATORII care se bea în cursul unei zile. ALE RINICHILOR Şl CĂILOR URINARE Foarte utile în această afecţiune sunt Vegetalele care se recomandă în infla- şi produsele vegetale cu valoare de dez-maţiile ţesutului renal (nefrite), ale bazi- infectante urinare:netului (pielite), ale uretrei (uretrite) Afinele — prin conţinutul în taninurî,sunt în special cele cu proprietăţi antiin- acizi organici şi substanţe antibacterie-flamatorii şi emoliente: ne, sunt dezinfectante şi pentru aparatul Agrişele urinar. Consumate ca atare, sub formă de Decoct dintr-o linguriţă de afine usca-compot sau de supă. te la o canâ sau macerat la rece timp de Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-^1 reprize. 8 ore din aceeaşi cantitate; se beau 2 Părul — proprietăţile antiinflamatoa- căni pe zi.re le au în special frunzele. Părul — datorită taninurilor, dar în Infuzie din 100 g frunze proaspete sau special arbutozidului, frunzele sunt dez-25 g frunze uscate la I litru apă, cantita- infectante.te care se bea în cursul unei zile. Infuzie din 100 g frunze proaspete sau Dovleacul — seminţele decojite sunt 25 g frunze uscate la 1 litru apă, cantita-calmante ale catarurilor căilor urinare. te ce se bea în cursul unei zile. Seminţele luate ca atare (1-2 linguri ENUREZISULpe zi) sau decoct din o lingură la o cană,2 căni pe zi. înseamnă emisia involuntară şi incon- ştientă a urinei în pat sau în lenjeria de CISTITELE corp, atât ziua, cât mai ales în cursul Sunt inflamaţii acute sau cronice ale nopţji, la copiii trecuţi de vârsta de 3 animucoasei vezico-urinare. Se manifestă (vârstă la care trebuie să se instituie con-adesea brutal, printr-o durere siîprâ- trolul nervos al funcţiei sfincterului ve-pubiană, dureri la micţiune (urinat), mic- zical).ţiuni frecvente şi prin nevoia imperioasă Ca remediu vegetal, este recomandat:de a elimina doar câteva picături de Nucul — fiind citate în acest sensurină. frunzele. Pârul — sunt recomandate frunzele, Infuzie din 1 lingură frunze la o cană;care au conţinut de arbutozid. 2 căni pe zi.
    • 160 Pledoarie pentru viaţă lungă SINOROMUL DE RETENŢIE AZOTATĂ Decoct din 3 cepe mari la 1 liţru de (AZOTEMIE, UREMIE) apă, cantitate care se bea în cursul unei Prin termenul de retenţie azotată cu zile.uremie se înţelege creşterea, atât în sân- Tinctură dintr-o ceapă zdrobită, mace-ge cât şi în urină, a ureei sangvine şi a rată 10 zile într-o cantitate egală de alco-diferitelor substanţe azotate (neprotei- ol; se filtrează şi se iau 2 linguriţe pe zi,ce). Anglo-saxonii dozează chiar în lo- înainte de masa de prânz şi înainte decul ureei azotul total neproteic format în culcare.proporţii egale din uree şi azot rezidual. Tomatele Cauza principală a retenţiei azotate Consumate ca atare sau sub formă deeste incapacitatea rinichilor de a elimina suc.compuşii toxici rezultaţi din metabolis- DIURETICELEmul celular. De altfel, sinonimul pentru în general, se poate considera că diu-sindromul de retenţie azotată este insufi- reticele, având la bază substanţele activecienţa renală, care se poate instala fie din plante, nu se adresează unei anumitebrusc — caz în care este vorba de insu- afecţiuni; majoritatea diureticelor utili-ficienţa renală acută (şocuri traumatice zate în fitoterapie sunt utile în toatesau arsuri întinse), fie lent — insuficien- afecţiunile aparatului urinar şi, în spe-ţa renală cronică, în special în cazurile cial, în cele cronice.de hipertrofie a prostatei, a tuberculozei Recomandăm o serie de diuretice,renale şi a altor boli grave aje aparatului care vor mări volumul de urină excretat,urinar. îndepărtând astfel excesul de lichide din Din punct de vedere clinic, sindromul organism:de retenţie azotată se manifestă de regu- Afinelelă cu stare de excitaţie nervoasă, sughiţ Decoct dintr-o linguriţă de afine usca-repetat, contracţii musculare, dispnee cu te la o cană sau macerat la rece, timp derespiraţie profundă, senzaţie de ameţeli, 8 ore din aceeaşi cantitate; se beau 2de vomă, stare de astenie (slăbiciune). căni pe zi. Uremia este o afecţiune extem de gra- Agrişelevă; de aceea, trebuie evitate toate impro- Consumate ca atare sau în compot şivizaţiile terapeutice. în cele mai multe supe. ;cazuri, e nevoie de o spitalizare îndelun- Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize.gată. Coacăzele negre Regimul vegetarian fâră proteine este Consumate ca atare.cel mai indicat. Infuzie din 1-2 linguriţe fructe uscate Trebuie reţinut însă că fitoterapia de- la o cana, 2-3 câni pe zi.vine adjuvantă, mai ales în formele cro- Fragile, căpşunilenice de boalâ. Vom cita astfel câteva din Consumate ca atare, 300-500 g (chiaraceste vegetale ajutătoare: până la 1,5 kg pe zi) sau sub formă de si- Bobul rop. Decoct din 100 g la 1 litru apă, canti- Măceşele — fiind active în acest senstate care se bea în cursul unei zile. achenele (popular „seminţele"). Ceapa Decoct din 1-2 linguriţe de achene Consumată ca atare, minimum 1-2 („seminţe") la o cană, 3 4 căni pe zi. Se —cepe pe zi. filtrează prin tifon dublu.
    • Ftolul şl utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 161 Merele Zmeura Consumate ca atare, până la 1 kg pe zi Consumată ca atare.sau sub formă de compot. Asmăţuiul Decoct din mere uscate („poame") şi Consumat ca atare, în aromatizareabine mărunţite, o lingură la o cană, 3—4 unor preparate.căni pe zi, îndulcite. Infuzie din 1 linguriţă de frunze sau Moşmoanele — cu contraindicaţii seminţe la o cană, 2 căni pe zi.însă pentru cei cu tendinţă la constipaţie. Bobul — având şi proprietăţi sedative Consumate ca atare sau sub formă de în dureri urinare.compot. Decoct din 100 g la 1 litru apă, canti- Perele tate care se bea în cursul unei zile. Consumate ca atare. Macerat la rece dintr-o linguriţă de Decoct din 40-50 g pere uscate („poa- pudră la o cană, lăsată peste noapte, pen-me") la 1 litru, cantitate care se bea în tru a se bea dimineaţa.cursul unei zile. Cartoful Cidru din pere (nu se va lua de către Consumat în preparate culinare uşoare.copii). Suc proaspăt, 100-200 ml pe zi, con- Pepenele verde, Pepenele galben sumat dimincaţa. Se consumă ca atare; cure pe tot sezo- Castravetelenul, cu 1-2 kg pe zi. Pepenele galben Consumat ca atare.până la 1/2 kg pe zi. Suc, fie simplu, fie în combinaţie cu Piersicile cel de Morcov, Sfeclă (sau Ridichi). Consumate ca atare. Ceapa Prunele Tinctură dintr-o ceapă zdrobită mace- Decoct din 40-50 g prune uscate la 1litru, cantitate care se bea în cursul unei rată 10 zile în aceeaşi cantitate de alco-zile. ol; se filtrează şi se iau 2 linguriţe pe zi, Smochinele înainte de masa de prânz şi înainte de Decoct din 2-3 fructe la o cană, 2-3 culcare.căni pe zi. Dovleacul Decoct din 2 linguri de rămurele tine- Consumat ca atare, în preparaţe culi-re, tăiate mărunt, Ia o cană, 2—3 căni pe nare uşoare.zi. Fasolea verde Strugurii Consumată în preparate culinare Consumaţi ca atare, 0,5-1 kg pe zi în uşoare.tot cursul sezonului. Suc de păstăi verzi (cca 100 ml/zi). Cură de must cu minimum 0,5 litri pe Guliilezi, în trei reprize, cu o oră înainte de Consumate ca atare, precum şi în pre-mese, ajungându-se apoi la cantitatea parate culinare uşoare.iniţială, care se administrează progresiv Hreanul — datorită excitaţiei mani-în 2 săptămâni până la 2 litri pe zi, reve- festate şi asupra parenchimului renai;nindu-se în continuare, în tot sezonul contraindicat însă în afecţiuni renalestrugurilor, la 0,5 litri pe zi. acute. Sucul de aguridă are proprietâţi diure- Infuzie din 15-30 g la 1 litru, Iăsatătice deosebite. Se consumă 300-500 ml apoi la macerat 12 ore; se iau 2 căni pepe zi. zi între mese.
    • 162 Pledoarie pentru viaţă lungă Leuşteanul — toate părţile plantei, Aplicaţiile calde pe abdomen favori-dar în special râdăcinile, sunt puternic zează emisia urinei în cazurile de reten-diuretice. ţie. Infuzie din 2 linguriţe de frunze la o Sfecla roşiecană, 2 căni pe zi. Suc de sfeclă roşie, simplu sau în Infuzie din 1/2 linguriţă de seminţe la combinaţie cu cel de morcovi şi castra-o cană, 2 căni pe zi. veţi, câte 100-150 g dimineaţa. Decoct dintr-o linguriţă de rădăcină la Sparanghelul — cu condiţia ca acelao cană, 2-3 căni pe zi. care îl consumă să nu aibă leziuni ale Din rădăcini se prepară un decoct fo- căilor urinare.losind 100 g plantă la 1 litru apă; se beau Decoct din 20 g la 1 litru, cantitate2-3 căni pe zi. care se bea în cursul zilei. Mâcrişul, Ştevia — cu contraindicaţii Tarhonul — cu avantajul de a fi com-pentru suferinzii de litiază oxalică. plet neiritant. Consumate sub formă de salată sau Infuzie dintr-o linguriţă la o cană, 2preparate culinare uşoare. căni pe zi. Infuzie din 20-30 g frunze la 1 litru, Tomatele — uşor diuretice, cu elimi-cantitate care se consumă în cursul zilei. nare de uraţi, însă contraindicate în litia- Morcovul — duce până la dublarea ze oxalice.volumului de urină. Consumate ca atare sau sub formă de suc (250 ml pe zi). Consumat ca atare. Ţelina — rădăcinile sunt foarte acti- Suc, câte 100-200 g dimineâţa devre- ve, fiind totodată şi declorurante.me. Suc, câte 100 g înainte de masa de di- Năutul mineaţă. Decoct din 100 g la litru, cantitate Decoct din 30 g la 1 litru de apă; secare se bea în cursul unei zile. beau 2-3 cani pe zi. Pătlăgelele vinete — uşor diuretice în Urzicile — cu eliminare de compuşioligurie (diminuare a secreţiei urinare). urici şi a clorurilor. Consumate sub formă de preparate Salate de primăvară sau alte preparateculinare. culinare uşoare. Păstărnacul Infuzie sau decoct scurt (5 minute) din Consumat în preparate culinare. 1-2 linguri la o cană, câte 3 căni pe zi. Pătrunjelul — proprietăţi majore au Usturoiul — sporeşte diureza, cu eli-rădăcinile; în măsură mai mică, sunt diu- minare masivă de acid uric şi uraţi.retice şi frunzele. Consumat ca atare, minimum 2-3 Decoct din 50 g rădăcini la 1 litru de bulbili pe zi.apă; se beau 2-3 căni pe zi. Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi la 200 Infuzie dintr-o linguriţă de frunze la o ml apă sau lapte, cantitate care se consu-cană, 2-3 căni pe zi. mă în cursul unei zile. Prazul — cu efect declorurant deose- Varzabit şi o actiune aparte şi în uz extern, Consumată ca atare, în salate de cru-pentru stimularea diurezei. ditaţi sau preparate culinare uşoare Decoct din 200 g la 1 litru, cantitate (300-400 g pe zi).care se bea în cursul unei zile; se fac Suc, câte un pahar pe zi între mese, încure de cel puţin 20-30 zile. cure de lungă durată.
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 163 FRUCTELE, LEGUMELE Varza — de asemenea în uz extern. Şl SEMINŢELE RECOMAN- Loţionări repetate cu suc proaspăt, pe DATE ÎN AFECŢIUNI parcursul mai multor zile. DERMATOLOGICE CONTUZIILE ACNEEA Prin noţiunea de „contuzie" înţelegem orice lovitură însoţită de vânătaie, fără Este o afecţiune foarte răspândită în ruperea pielii şi fâră fracturarea oaselor.rândul adolescenţilor, care se caracteri- O contuzie poate fi de o gravitate varia-zează printr-un flux sebaceu exagerat, bilă şi poate fi însoţită de hematom (co-apărând cu predilecţie în anumite arii lecţie de sânge într-un organ sau ţesu,t) şibogate în glande sebacee, unde provoa- de leziuni interne.că apariţia unor leziuni cutanate denu-mite comedoane, sub formă de noduli Sunt recomandate următoarele reme-cenuşii sau roşietici, cu sau fâră mici co- dii vegetale:lecţii purulente în vârful leziunilor. CartofiiDeoarece acestea sunt supuse suprain- Cataplasme cu cartofi fierţi, bine pa-fecţiilor cu diverşi microbi, pot fi şi sub saţi.formă de pustule gălbui care, dacă nu Pătrunjelul — datorită efectului anti-sunt tratate la timp şi corect, pot lăsa ci- inflamator al frunzelor.catrice pe faţă. Cataplasme cu frunze de Pătrunjel Există foarte multe remedii vegetale, bine măruntite.în special legume, pentru această afec- Varza — frunzele fiind decongestive,ţiune; unele dintre acestea sunt utilizate cicatrizante şi antiseptice.intern, prin efectele lor depurative, alte- Aplicatii direct pe piele cu frunze stri-le sunt de uz extern — ca emoliente şi vite (cu o sticlă de 1 litru) pe o masă şidecongestive. curăţate de nervura principală, fixate cu Fasolea verde — în uz intern, prin un pansament; se schimbâ de 2 ori pe zi.efectele sale depurative. Inul Consumată ca atare în preparate culi- Sub formă de fâină proaspăt râşnitănare uşoare, dar mai ales ca suc din care se prepară un terci cu puţină apă(100-200 g pe zi). căldută, care se pune între tifoane şi se Napii — datorită proprietăţilor diure- aplică pe locurile infiamate. .tice. Pentru a împiedica iritarea pielii, se Consumaţi ca atare, sub formă de sa- recomandă un amestec de două părţi făi-lată. nă de Muştar şi o parte fâină de In. Infuzie din o lingură de napi uscaţi şi ARSURILEbine mărunţiţi la 0,5 litri apă, cantitatecare se bea în cursul unei zile. Sunt leziuni ale pielii sau ale mucoa- Prazul — în uz extern, datorită pro~. selor, provocate de expunerea la o căldu-prietăţilor emoliente şi decongestive. ră intensă sau prin contact cu un agent Cataplasme cu frunze fierte, aplicate fizic sau chimic. Arsurile pot fi cauzatecălduţe pe locul dureros. de către lichide în fierbere, de către soli- Tomatele — în uz extern. de calde sau în combustie, de către agen- Tamponarea obrazului cu felii de to- tii chimici (acizi, baze, fosfor), de cătremate, de mai multe ori pe zi, în cure de electricitate sau de către agenţii radioac-2-3 săptămâni. tivi (radiaţii X).
    • 164 Pledoarie pentru viaţă lungă In cazul arsurilor locale mai uşoare, tra- stanţe favorizante: imobilitate prelungi-tamentul fitoterapeutic este exclusiv ex- tă, îmbrăcăminte prea jilavă, vânt. Toatetem, bazat pe produse vegetale care con- regiunile corpului pot fi afectate, dar de-ţin substanţe active antiseptice, capabile gerătura gravă afectează mai ales extre-să grăbească cicatrizarea ţesutului lezat. mităţile (degetele de la mâini şi picioare, în continuarea tratamentului extern se nasul, urechile). Din punct de vedere cli-apelează la unguente şi uleiuri preparate nic, se manifestă printr-o senzaţie depe bază de plante: pişcătură, apoi printr-o amorţire treptatâ Măslinele — sub formă de ulei. — un important semn de alarmă, deoa- Aplicaţii cu ulei de măsline în ames-tec cu albuş de ou. rece victima nu mai simte în continuare Migdalele dulci — prin acţiunea lor nimic. Pielea este albă şi rece, apoi devi-emolientă şi trofică. ne violacee şi umflată. în formele cele Migdalele mărunţite şi făcute pastă cu mai grave şi netratate apar flictene (bă-puţin Iapte sau smântână. şici conţinând puroi), apoi gangrena. Pepenele galben Prima intervenţie constă în luarea bol- Aplicaţii locale cu pulpă zdrobită în navului din frig, desfacerea hainelorarsuri uşoare. (fară însă a i le scoate) şi înfaşurarea lui Socul într-o pătură. Pentru degerături mai se- Cataplasme cu decoct concentrat, din vere se recomandă încălzirea părţilor de-30-50 g fructe la 1 litru de apă. gerate cu apă caldă, dar apa mai caldă de Cartofii — unul din cele mai la înde- 40-42°C este contraindicată.mână remedii în acest caz. Fitoterapia recomandă plante care sti- Dovlecelul muleazâ circulaţia sângelui la nivelul ţe- Cataplasme cu pulpă crudă, zdrobită. suturilor: Pătlăgelele vinete Castanele comestibile Cataplasme cu frunze zdrobite. Varza — datorită favorizării cicatriză- Băi locale sau cataplasme cu decoctrii, produce o intensificare a circulaţiei scurt (2-3 minute) din 15-20 g la 1 litru,în zona interesată. după care se lasă la infuzat încă 15 mi- Frunzele sub formă de comprese. nute. Aplicaţii direct pe piele cu frunze stri- Lămâilevite (cu o sticlă de 1 litru) pe o masă şi Fricţionări uşoare cu suc ale porţiuni-curăţate de nervura principală, fixate cu lor afectate.un pansament; se schimbă de 2 ori pe zi. Ceapa în cazul arsurilor grave, primul ajutor Cataplasme cu ceapă fiartă pe zonaacordat accidentatului constă în admi- afectată.nistrarea unui calmant (durerile sunt Hreamdatroce în asemenea accidente) şi în Aplicaţii cu 2 linguri de hrean ras,transportarea iui la o unitate sanitară de macerat o oră în 0,5 litri lapte fierbinte.profil chirurgical. Dacă bolnavul este în Morcoviistare de şoc, se va apela la un serviciu deterapie intensivă, tratamentul fiind în ex- Cataplasme cu morcovi raşi.clusivitate alopat. Napii Aplicaţii cu napi fierţi, apoi masare DEGERĂTURILE uşoară, pentru a-şi lăsa sucul. Sunt leziuni grave ale ţesuturilor, cau- Salata verdezate de frig. Se produc în unele circum- Cataplasme calde cu frunze fierte.
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 165 Ţelina — reprezintă unul din princi- fragmente de sticlă) şi, în acest caz, potpalele remedii. fi contaminate cu agenţi infecţioşi (exis- Băi locale cu decoct prelungit (45 mi- tă chiar riscul de tetanos).nute) dintr-o ţelină cu tot cu frunze, tăia- Pentru dezinfectarea plăgilor, existătă mărunt, la 2 litri apă. Se ţin părţile de- următoarele antiseptice naturale:gerate în decoctul cât se poate de cald, Lămăilereîncălzindu-se, pentru a se folosi de 3 Tamponări locale repetate cu suc.ori pe zi. Tratamentul durează 3-5 zile. Usturoiul Varza Tamponarea repetată cu o soluţie Aplicaţii direct pe piele cu frunze stri- apoasă cu 10% suc, 1-2% alcool.vite (cu o sticlă de 1 litru) pe o masă şi Natura oferă şi numeroase cicatri-curăţate de nervura principală, fixate cu zante pentru răni:un pansament; se schimbă de 2 ori pe zi. Lămâile PANARIŢIUL Tamponări locale repetate cu suc. Este o infecţie acută a unui deget de la Măslinele — uleiul calmează durerilemână sau, mai rar, de la picior. Este o şi ajută la o cicatrizare rapidă.afecţiune frecventă, ce decurge din ino- Aplicaţii locale cu ulei.cularea într-un deget a unui germene, de Asmăţuiulcele mai multe ori un stafilococ, de către Cataplasme cu planta proaspătă, zdro-o aşchie, o înţepătură sau printr-o plagă. bită. Farmacia verde are soluţii optime în Morcoviicazul panariţiului: Cataplasme cu morcovi raşi. Cartojii Năsturelul Cataplasme maturative cu cartofi Comprese cu frunze proaspete, zdro-fierţi, bine zdrobiţi. bite. Fasolea — fâina de fasole este şi ea Urzica — cu acţiune favorabilă deutilă ca maturativă. epitelizare a tegumentelor, în principal Cataplasme din făină de fasole prepa- datorită clorofilei.rată cu apă caldă. Aplicaţii cu decoct scurt (5 minute) Lintea din 2 linguri la o cană de apă. Cataplasme cu linte fiartă şi zdrobită. Varza Salata verde Aplicaţii pe plagă cufruiizestrivite şi Cataplasme calde cu frunze fierte. curăţate de nervura principală, fixate cu Varza un pansament, schimbându-se de 2 ori Aplicaţii pe zona interesată a unor pe zi.frunze strivite (cu o sticlă de 1 litru) pe în natură există, de asemenea, reţeteo masă şi curăţate de nervura principală, simple şi eficiente pentru rănile purulen-fixate cu un pansament; se schimbă de 2 te şi ulceraţii:ori pe zi. • Ceapa RĂNILE (PLĂGILE) Aplicaţii locale cu suc. Sunt rupturi ale ţesuturilor provocate Cataplasme cu o ceapă fiartă.de un accident sau de o intervenţie chi- Leuşteanul — se utilizează frunzele,rurgicală. Plăgile accidentale trebuie să fiind bogate în ulei volatil cu proprietăţifie examinate cu atenţie, deoarece ele antiseptice.pot fi pline de corpi străini (pământ, Aplicaţii locale cufrunzezdrobite.
    • 166 Pledoarie pentru viaţă lungă Morcovul nică a metabolismului de reglare glifco- Cataplasme cu morcovi raşi. reglator, determinată de insuficienţa sau Prazul lipsa secretorie a celulelor B din insule- Cataplasme cu frunze fierte, aplicate le pancreatice care trebuie să controlezecalde. metabolismul glucozei. Spanacul Din punct de vedere clinic, este carac- Cataplasme cu frunze fierte în ulei. terizat printr-o triadă de simptome con- Usturoiul stant întâlnite: polifagie (bolnavul mă- Aplicaţii locale cu o soluţie apoasă cu nâncă foarte mult), polidipsie (bea mul-10% suc şi 1-2% alcool. tă apă) şi poliurie (urinează abundent). Există două mari forme clinice de dia- FRUCTELE, LEGUMELE bet: — diabet zaharat tip I (insulino-de- Şl SEMINŢELE UTILIZATE pendent). Este forma specifică în gene- IN BOLI DE NUTRIŢIE ral la copii; Şl METABOLISM — diabet zaharat tip II (insulino-inde- Este un fapt binecunoscut astăzi că pendent).bolile de nutriţie sunt consecinţa unei în cazul primei forme de diabet, trata-alimentaţii dezechilibrate în principii mentul este substitutiv (cu insulină saunutritive (proteine, glucide, lipide), în cu sulfamide anti-diabetice) pentru toatăceluloză, vitamine, enzime, săruri mine- viaţa bolnavului. Totodată, bolnavului irale şi oligoelemente (existente cu pre- se instituie un regim de viaţă şi mai alesponderenţă în legume şi fructe). o dietă severă, de respectarea căreia poa- în general, legumele şi fructele sunt te depinde evoluţia stării lui de sănătate.sărace în proteine, iar multe dintre ele şi Cea de-a doua formă clinică de diabetîn lipide. Excepţie fac seminţele, care este cel dobândit şi denumit de tip II (in-aduc organismului o serie de lipide sulino-sensibil); apare în general dupăsau/şi proteine. Foarte puţini ştiu, de vârsta de 50-55 ani, afectează ambeleexemplu, că Soia şi Lintea au un conţi- sexe şi se datorează epuizării funcţiei in-nut mult mai ridicat în proteine decât sulino-secretoare a pancreasului endo-carnea, iar unele seminţe (arahidele, crin.Floarea-soarelui, Inul, Rapiţa) consti- De ceîe mai multe ori, se tratează nu-tuie principala sursă de lipide existente mai printr-un regim alimentar bine con-în regnul vegetal. trolat; rareori se poate ajunge şi la nece- în ceea ce priveşte aportul de glucide, sitatea administrării de insulină injecta-multe fructe au un conţinut ridicat din- bilă.tr-un anumit glucid (fructoza), mult mai Natura îi poate ajuta pe suferinzii deuşor asimilabil decât zaharoza, glucidul diabet zaharat să-şi completeze trata-care este esenţa zahărului rafinat. O sur- mentul cu o serie de produse naturale:să importantă de glucide o reprezintă şi Afinul — efecte hipoglicemiante au şicerealele, care constituie baza alimenta- fructele, dar în special frunzele, careţiei umane. sunt considerate, datorită conţinutului în mirtilină, cel mai important produs al DIABETUL ZAHARAT Farmaciei Naturii, ca adjuvant în cazuri Este cea mai frecventă suferinţă pan- de glicemie uşor crescută care nu au de-creatică, fiind definit ca o tulburare cro- venit insulino-dependente.
    • Rolul şl utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 167 Infuzie din 2 linguriţe frunze la o cană Morcoviide apâ, 2 căni pe zi în cure de întreţinere. Consumaţi ca atare. Cură de afine (300-500 g zilnic), pe Suc, câte 100-200 ml consumat dimi-toată perioada sezonului. neaţa devreme. Decoct sau macerat la rece timp de 8 Năsturelulore din o linguriţâ de afine uscate la o Consumat în salate.cană, 2 căni pe zi. Suc proaspăt (60-150 ml pe zi), îndoit Alunele — energizante pentru diabe- cu apă rece.tici. Soia Consumate ca atare. Făina de soia este alimentul ideal pen- Fragile, căpşunile — deoarece zahă- tu diabetici.rul conţinut este levuloza, fără a fi un re- Ţelinamediu, pot fi consumate în dieta diabeti- Consumată ca atare, în preparate culi-cilor. nare. Consumate ca atare, fără a depăşi 300 Suc câte 100 ml dimineaţa înainte deg pe zi. masă. Lămăile — ducând la scăderea glice- Urzicilemiei, pot intra prioritar în regimul diabe- Infuzie sau decoct scurt (5 minute)ticilor. din 1-2 linguri la o cană, 2-3 căni pe zi. Consumate ca atare, în limonade, cu Varza — cu o substanţă hipoglice-zaharină, în salate, în ciorbe. miantă activă dar instabilă; acţiunea este Merele — citate de autori elveţieni ca şi mai puternică pentru Varza de Bru-fiind utile în regimul diabetului infantil, xelles.împreună cu tomatele. Consumată ca atare, în salate de cru- Cură de mere, asociată cu cură de to- dităţi sau preparate culinare uşoare.mate, separat. Cure de suc, un pahar pe zi, între Perele — datorită conţinutului ridicat mese.în levuloză, fâră a constitui un remediu, GUTAsunt printre fructele ce pot fi consumate Este o boală metabolică ce rezultăde către diabetici. dintr-un exces de acid uric în sânge. Consumate ca atare. Afectează de cele mai multe ori bărbatul Cartofii — înlocuind pâinea în regi- de vârstă matură. în general, există omul diabeticilor, duc la eliminarea unor predispoziţie genetică pentru „fabrica-simptome specifice (glicozurie, poliu- rea" unui exces de acid uric.rie). Prezent în exces în organism, acidul Consumaţi ca atare, în preparate culi- uric precipită şi cristalizează în articula-nare uşoare (cca 1-1,5 kg pe zi), copţi ţii (cel mai des la baza degetului mare desau fierţi în coajă. la picior, dar şi la glezne, genunchi, une- Ceapa ori la încheietura şi degetele mâinii). Consumată ca atare, minimum 1-2 Acesta provoacă crize acute de dureri viicepe pe zi. (crize de gută), care pot împiedica pa- Fasolea — sunt utile tecile. cientul să pună piciorul pe pământ. în Infuzie din 2 linguri de teci la o cană, absenţa tratamentului de fond, articulaţi-lăsându-se la macerat de seara până di- ile se deformează, apoi se distrug dupămineaţa, câte 2 căni pe zi în cure de lun- câţiva ani de evoluţie, iar acumulările degă durată. acid uric de sub piele fac să apară tume-
    • 168 Piedoarie pentru viaţă lungăfacţia (tofii gutoşi) pe ureche, tendoane, în uz extern, cataplasme cu turte ră-ţesuturi moi. mase de la pasarea strugurilor; sunt anti- în general, fructele, legumele şi se- inflamatoare în umflături gutoase.minţele sunt recomandate în uz intern, Zmeuraacţionând prin eliminarea masivă de Consumată ca atare.acid uric şi uraţi; câteva din ele sunt uti- Ceapale şi în uz extern, prin aplicaţii locale cu Consumată ca atare, minimum 1-2efect antiinflamator. cepe pe zi. Agrişele Decoct din 3 cepe mari la 1 litru apă; Consumate ca atare, în compoturi, se beau 2 căni pe zi, dimineaţa şi seara.supe. Dovlecelul Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize. Consumat ca atare, în preparate culi- Cireşele, vişinele nare obişnuite sau dietetice. Consumate ca atare. Fasolea verde Coacăzele negre, coacăzelele roşii — Consumată în preparate culinareîn cazul Coacăzului negru sunt foarte uşoare.active şi frunzele. Suc, 100-200 ml pe zi. Consum de fructe ca atare. Hreanul Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize. Macerat timp de o oră din 2 linguri Infuzie din fructe uscate, 1-2 linguri- hrean ras la 0,5 litri lapte fierbinte, bân-ţe la o cană, 2-3 căni pe zi. du-se în cursul dimineţii. Infuzie din 2 linguriţe de frunze la o Napiicană, 3 căni pe zi, între mese. Consumaţi ca atare. Fragile, căpşunile Infuzie din o lingură de napi uscaţi şi Consumate ca atare, în cure de 1-1,5 mărunţiţi la 0,5 litri apă, cantitate care sekg pe zi, timp de 7-14 zile. bea în cursul unei zile. Lămâile, portocalele Pătrunjelul — proprietăţi deosebite Consumate ca atare sau sub formă de având rădăcinile, fiind însă utile şi frun-suc. zele. Merele, perele Ţelina Consumate ca atare, în cure de lungă Decbct consumat în preparate culinare.durată, până la 1 kg pe zi. Decoct din 50 g rădăcini la 1 litru de Moşmoanele -— cu contraindicaţii apă, 2 căni pe zi.pentru cei cu tendinţă de constipaţie. Suc de rădăcini, 50-100 g pe zi. Consumate ca atare sau în compot. Infuzie din 1 linguriţă de frunze la o Pepenele verde cană, 2-3 căni pe zi. Consumat ca atare, în cure de 1-2 kg Prazul — atât în uz intem, cât şi ex-pe zi, pe toată durata sezonului. tern. Porumbele Decoct foarte concentrat din 200 g la Decoct din o lingură la o cană, 2 căni 1 litru de apă, consumat în cursul uneipe zi. zile. Strugurii — în special cei care provin Salata verdede pe soluri calcaroase. Consumată ca atare. Consumaţi ca atare sau sub formă de Decoct din 60-80 g la 1 litru de apă,must. cantitate care se bea în cursul unei zile.
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 169 Soia timpului tot mai mare petrecut în faţa te- Făina de Soia este indicată ca aliment levizorului şi al cantităţilor crescute dede bază în gută. alimente consumate. Decoct din 30 g la litru de apă, 2-3 în medicina clasică, tratamentul con-căni pe zi. stă în scăderea aportului caloric (alimen- Urzica taţie hipocalorică) şi în mărirea consu- Infuzie sau decoct scurt (5 minute) mului caloric (prin exerciţii fîzice) cudin 1-2 linguri la o cană pe zi. sau fară administrare concomitentă de Usturoiul extracte tiroidiene sau de hormoni sexu- Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, la 200 ali, în funcţie de caz. ml apă sau lapte, cantitate care se bea în în privinţa îndepărtării factorilor etio-cursul unei zile. logici, se pune accentul pe corectarea hi- Varza — în uz extern calmează dure- pofuncţiei cortico-suprarenale, a insufi-rile gutoase. cienţei tiroidiene, ovariene etc. Un rol Aplicaţii în zona interesată cu frunzestrivite şi curăţate de nervura principală, important îl ocupă şi reechilibrarea ner-fîxate cu un pansament; se schimbă de 2 voasă, în special prin înlăturarea condi-ori pe zi. ţiilor psiho-fizice care influenţează ne- gativ starea de sănătate. OBEZITATEA Alimentele vegetale fac parte din die- în ultimii ani, obezitatea a devenit toterapia obezităţii. Deşi utile, produselepentru societatea modernă o problemă „verzi" nu pot avea efecte miraculoase;majoră de sănătate. Statisticile estimea- de aceea, se recomandă asocierea reme-ză că o cincime din populaţia de sex diilor medicinei clasice cu exerciţiile fi-masculin, respectiv o treime din femeile zice, cu dieto şi fitoterapia.planetei suferâ de obezitate. Iată ce ne propune natura pentru lupta Obezitatea se caracterizeazâ prin crea- cu obezitatea:rea unui surplus ponderal de peste 20% Cireşele, vişinele — prin aportul lorfaţă de valorile normale ale mediei indi- caloric redus şi efectul uşor laxativ.vizilor de acelaşi sex şi aceeaşi vârstă, cu Consumate ca atare, făcându-se cureimplicaţii asupra condiţiei estetice, psi- pe toată perioada sezonului, chiar rezer-ho-sociale şi biologice a bolnavului. vându-li-se în exclusivitate o zi pe săp- Doi sunt factorii principali care favo- tămână.rizează obezitatea: primul este cel exo-gen (abuzul alimentar, lăcomia), iar cel Merelede-al doilea este de origine endogenă şi Cure de mere, cu „zile de mere" înse datorează unor predispoziţii genetice care să se consume câte 1 kg pe zi, fărăsau unor dereglări endocrine (glandula- alte alimente.re), la care se adaugă sedentarismul. Socul — prin cumularea acţiunilor întâlnită în toate zonele geografice afe diuretică, uşor laxativă şi sudorifică;lumii şi la toate vârstele, obezitatea afec- sunt utile în acest scop florile, dar şitează o treime din adulţii americani şi fructele.21% din persoanele având vârsta între Decoct din o linguriţă de fructe proas- 12-19 ani. în ciuda unei industrii diete- pete la o cană; după ce dă în clocot, setice de 40-50 milioane $ pe an, obezita- storc boabele; se beau 1-2 căni pe zi.tea a câştigat proporţii epidemice, ca re- Fructele de soc trebuie să fie bine coap-zultat al reducerii activităţii fizice, al te, altfel sunt toxice.
    • 170 Pledoarie pentru viaţă lungă Decoct din fructe uscate, cu o linguri- Agrişeleţă la o cană, 2-3 căni pe zi. Consumate ca atare. Infuzie cu 1-1/2 linguriţă de flori la o Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize.cană, 2-3 căni pe zi. Cătina Strugurii — acţiunea lor se explică Infuzie din 1-2 linguriţe la o cană,prin efectul favorabil asupra metabolis- 2-3 căni pe zi.mului. Cireşele, vişinele Consumaţi ca atare, 2 zile pe săptă- Consumate ca atare, putându-se facemână doar 1-2 kg struguri zilnic, fară adevărate cure în artritism (chiar cu re-alte alimente. zervarea unei zile pe săptămână). Cartofii Coacăzul negru — fiind utile atât Consumaţi ca atare în preparate culi- fructele, cât şi frunzele.nare uşoare. Fructele proaspete se consumă ca ata- Tomatele — au valoare nutritivă redu- re sau sub formă de suc.să. Infuzie din fructe uscate, 1-2 linguri- Consumate ca atare. ţe la o cană, 2-3 căni pe zi. Ţelina Infuzie din 2 linguriţe de frunze la o Consumată ca atare în preparate culi- cană, 3 căni pe zi, între mese.nare. Lămâile Consumate ca atare, în limonade, sa- FRUCTELE, LEGUMELE late, ciorbe. Şl SEMINTELE Merele, perele RECOMANDATE ÎN AFEC- Consumate ca atare, până la 1 kg pe zi. ŢIUNILE REUMATISMALE Decoct dintr-o lingură de fructe usca- Prin reumatism înţelegem orice afec- te („poame") şi mărunţite la o cană, 3-4ţiune dureroasă, acută sau (de cele mai căni pe zi, îndulcite după gust.multe ori) cronică, ce stânjeneşte buna Strugurii — atât în uz intem, cât şi înfuncţionare a aparatului locomotor. uz extern. în exprimarea curentă, dar şi în limba- Consumaţi ca atare sau sub formă dejul medical, acest termen acoperă boli must, în cure pe durata întregului sezon.foarte diverse. Reumatismele pot fi: in- Cataplasme, în zonele dureroase, cufecţioase (artrite, cauzate de prezenţa turte rămase de la pasarea strugurilor.unui agent infecţios în articulaţie), infla- Ardeiul iute — prin proprietâţile salematorii (observate în cazul bolilor de revulsive este recomandat în lumbago,sistem), microcristaline (cauzate de pre- dureri reumatice, în fricţiuni.zenţa microcristalelor în articulaţie — Comprese locale cu tincturâ din 20 gguta, de exemplu), degenerative (artro- ardei iute macerat 8 zile în 100 ml alco-ze, provocate de degenerescenţa şi uzu- ol de 70°.ra unei articulaţii). Ceapa Fructele şi legumele recomandate se Decoct din 3 cepe mari la 1 litru apă, 2utilizeazâ atât în uz intern (adjuvante ca căni pe zi, dimineaţa şi seara la culcare.depurative, cu eliminare de acid uric şi Dovleceiiuraţi), precum şi în uz extern, ca decon- Consumaţi ca atare, în preparate culi-gestive şi pentru calmarea durerilor. nare dietetice.
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 171 Fasolea verde Urzicile — folosirea în uz intern este Consumată ca atare, opărită, sub for- completată cu practici populare de folo- mă de salată sau alte preparate culinare sire în uz extem. dietetice. Infuzie sau decoct scurt (5 minute) Suc, cca 100 ml pe zi. din 1-2 linguri de frunze la o cană, 2-3 Hreanul — util şi în tratamentul in- căni pe zi. tern, completat cu cel extem, având pro- „Biciuirea" cu un mănunchi de urzici prietăţi revulsive. proaspete, cu efect revulsiv în alergii re- Macerat timp de o oră cu 2 linguri umatice, lumbago şi sciatică. hrean ras la 0,5 litri lapte fierbinte, can- Usturoiul — atât în uz intern, cât şi în titate care se bea dimineaţa, după micul uz extem. dejun. Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, în 200 Băi locale sau generale, asemănătoare ml apă sau lapte, cantitate care se bea în celor cu Muştar; se toarnă apă caldă de cursul unei zile. 35-45° peste un săculeţ de tifon cu fâină Aplicaţii locale pe zona interesată cu de Hrean, socotindu-se cca o lingură cu bulbili fierţi, puşi cât se pot suporta de vârf la 1 litru apă. Săculeţul se agită în calzi. apa de baie, baia durând 20-30 minute. Varza — în artrite, tratamentul intern Fricţiuni ale zonei inflamate cu tinc- completându-se cu cel extem. tură din 20 g hrean ras macerat 2 săptă- Cure de suc, un pahar pe zi, între mâni în 100 ml alcool. mese, 2-3 săptămâni. Năsturelul — recoltat numai din lo- Aplicaţii în zona interesată cu frunze curi curate, unde nu păşunează vitele. strivite şi curăţate de nervura principală, Consumat sub formă de salată. fixate cu un pansament; se schimbă de 2 Suc proaspăt, 60-150 ml pe zi, îndoit ori pe zi. cu apă. Păstărnacul Consumat în preparate culinare. FRUCTELE, LEGUMELE Pătrunjelul — sunt utile atât rădăcini- Şl SEMINŢELE le, cât şi frunzele. RECOMANDATE Decoct din 50 g rădăcini la 1 litru de ÎN RESTABILIREA UNORapă, 2-3 căni pe zi. FUNCŢII GLANDULARE Salata verde Decoct din 60-80 g la 1 litru, cantita- STIMULAREA SECREŢIEI GLANDULAREte care se bea în cursul unei zile. MAMARE (EFECT GALACTOGOG) Soia Alăptarea matemă (alăptarea la sân) Făina de Soia reprezintă un aliment este alimentarea de elecţie pentrude bază pentru dieta reumaticilor. nou-născut, întrucât laptele de mamă Tarhonul este cei mai bine echilibrat pentru sugar Infuzie dintr-o lingură la o cană; 2 (conţinutul în grăsimi, elemente minera-căni pe zi. le, oligoelemente şi vitamine). Laptele îi Ţelma aduce sugarului anticorpi indispensabili Suc, câte 100 g dimineaţa înainte de pentru a lupta împotriva infecţiilor.masă. Pentru stimularea secreţiei lactate, Decoct din 30 g la 1 litru de apă, 2-3 farmacia naturii propune următoarelecăni pe zi. soluţii:
    • 172 Pledoarie pentru viaţă lungă Socul Suc, câte 100 ml dimineaţa, înainte de Decoct dintr-o linguriţă de fructe bine masă.coapte, proaspete sau uscate la o cană; Deoarece carenţa în vitamina C con-după ce dă în clocot, se storc boabele şi tribuie la insuficienţa cortico-renalei,se adaugă zahăr. Se beau 1-2 căni pe zi. toate fructele şi legumele cu conţinut ri- Suc, 50-100 g pe zi sau compot. dicat în această vitamină (în principal Asmăţuiul Cătina, măceşele, lămâile, portocalele, Infuzie dintr-o linguriţă de seminţe la coacăzele negre etc.) vor avea efect fa-o cană, 2 căni pe zi. vorabil asupra acesteia, mărind implicit Lintea capacitatea de apărare a organismului în Consumată în preparatele culinare. boli infecţioase. Morcovul — proprietăţi în acest sensau atât rădăcinile, cât şi fructele. Consum de morcovi ca atare sau sub FRUCTELE, LEGUMELEformă de suc, câte 100-200 g dimineaţa Şl SEMINŢELE RECOMAN-devreme. DATE ÎN AFECŢIUNILE Infuzie dintr-o linguriţă de fructe la o SISTEMULUI NERVOScană, 2 căni pe zi. PERIFERIC Şl CENTRAL Anasonul Infuzie dintr-o linguriţă la o cană cu Bolile slstemului nervoslapte; se bea treptat în cursul zilei. periferic. Zona Zoster STIMULAREA FUNCŢIEI GLANDELOR Este o boală infecţioasă, provocată de SUPRARENALE reactivarea virusului varicelei. Boala de- butează printr-o febră moderata, urmând Glandele suprarenale, glande endocri-ne (cu secreţie internă), situate la polul ca după câteva zile să apară o erupţie desuperior al fiecăruia dintre cei doi ri- mici pete roşii, pe teritoriul unui nervnichi, sunt formate fiecare din două senzitiv; de cele mai multe ori, zonapărţi: corticosuprarenală şi medulosu- atinsă este un nerv intercostal, simpto-prarenală. mele declanşându-se în acest caz. în cazul în care echipamentul enzimatic Această erupţie este însoţită de o exa-al corticosuprarenalei este incomplet, cerbare a durerii, care devine adeseaacest lucru se manifestă la femeie prin ste- greu suportabilă. Se poate întâmpla carilitate şi hirsutism (pilozitate exagerată). durerile să persiste timp de ani de zile, Insuficienţa suprarenaliană cronică fiind adesea greu de eliminat.(boala lui Addison) e de origine autoi- Farmacia verde propune Varza în uzmună sau consecutivă unei tuberculoze. extem, drept calmantă a acestor dureri.Se manifestă prin oboseală fizică şi psi- Se pot face aplicaţii direct pe piele înhică, resimţite mai ales seara, pigmenta- zona interesată, cu frunze strivite şi cu-rea maronie a pielii, hipotensiune arte- răţate de nervura principală, fixate cu unrială, anorexie, tendinţă la hipoglicemie. pansament. Frunzele se vor schimba de Deşi tratamentul este predominant 2 ori pe zi.alopat, produsele vegetale sunt bineve-nite ca adjuvante: Bolile slstemului nervos central Ţelina O dată cu dezvoltarea civilizaţiei, cu Consumată ca atare, în preparate culi- apariţia ritmurilor de viaţă trepidante, cunare (mai ales în salate de crudităţi). alterarea relaţiilor interumane, cu apari-
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 173ţia stării de stres, bolile sistemului ner- Consumate ca fructe proaspete, suc.vos central au devenit tot mai frecvente. Infuzie din 1-2 Iinguriţe de fructe us- Pe de altă parte, stările nervoase şi cate la o cană, 2-3 căni pe zi.stresul pot declanşa unele afecţiuni Migdalele — prin compoziţia lor(aşa-numitele boli psihosomatice), cum complexă, sunt reconstituante ale siste-ar fi ulcerul, colita, unele boli cardiovas- mului nervos.culare, renale, metabolice (diabetul za- Sâmburii zdrobiţi, câte 30-35 g de 2harat) etc. ori pe zi. Tot în acest capitol se integrează şi Pruneledelicatele probleme ale vieţii sexuale Consumate ca atare.(impotenţa sexuală şi frigiditatea), pre- Decoct de prune uscate.cum şi bolile neuropsihice cu substrat Pătrunjelul — sunt utile atât rădăcini-anatomic-lezional. le, cât şi frunzele. Deşi în multe dereglări ale funcţiilor Suc din rădăcini, 50-100 g pe zi.nervoase superioare — şi în special în Decoct din 50 g la 1 litru de apă, 2-3cele asociate cu alterarea psihicului — căni pe zi.este suficientă scoaterea bolnavului din Infuzie din o linguriţă de frunze la omediul care i-a favorizat îmbolnăvirea cană, 2-3 căni pe zi.(stres, conflicte la locul de muncă sau înfamilie, suprasolicitare psihică), consul- Soia — reconstituantă în astenii ner-tarea medicului este absolut necesară, voase, surmenaj intelectual.după care şi intervenţia unui psihotera- Folosirea în alimentaţie a uleiului depeut i-ar fi benefică bolnavului. Susţi- Soia şi făinii de Soia.nem, de aceea, ca tratamentul psihotera- Grâulpeutic, alături de consultul psihologic, Ca atare, fie amestecat în salate, fiesă-şi ocupe locul meritat şi în sistemul trecut prin maşina de tocat şi amestecatsanitar din ţara noastră. cu miere. Fitoterapia oferă în bolile sistemului Sub formă de boabe încolţite, cariop-nervos numeroase remedii, dintre care sele de Grâu germinând la temperaturaunele de bază, iar altele doar adjuvante. camerei în 24-36 ore. Pentru a putea fi recomandate, este SEDATIVE NERVOASE GENERALEnecesar ca toate aceste remedii naturale Cireşelesă fie studiate în detaliu; iată de ce ne Consumate ca atare, în îhtreg sezonul.propunem să le prezentăm clasificate în Infuzie din o lingură de cireşe uscatefuncţie de acţiunea lor. la o cană. NEUROTROFICE Mandarinele — efectul se explică Arahidele — reconstituante în astenii prin conţinutul ridicat în brom.şi surmenaj. Consumate ca atare. Consumate ca atare, după o prăjire Mereleuşoară. Consumate ca atare, mai ales seara Caisele — utile în astenii, stări depre- înainte de culcare.sive, nevroze. Piersicul — se folosesc florile, foarte Consumate ca atare, suc, compot, utile şi în acelaşi timp foarte plăcutefructe uscate. pentru copiii cu nervozitate crescută. Coacăzele negre — preţios remediu Infuzie din o lingură la o cană, 2-3adjuvant în surmenajul intelectual. căni pe zi.
    • 174 Pledoarie pentru viaţă lungă Sirop dintr-o infuzie concentrată (100 nu rădăcina de Ţelină este utihzată îng flori la 1 iitru) cu o greutate egală de za- scop afrodiziac, ci seminţele plantei, fiehăr sau miere, fierbându-se până la con- masticate ca atare, fie preparate sub for-sistenţa siropoasă. Se iau 20-30 g pe zi. mă de decoct. După indicaţiile medici- Porumbarul — sunt recomandate flo- nei tradiţionale extrem-orientale, se pre-rile, în special pentru copiii cu iritabili- pară un decoct din 20 g seminţe de Ţeli-tate crescutâ dublată de constipaţie. nă şi 10 g Piper negru la 250 ml apă. Se Infuzie din 1—1/2 linguriţă la o cană, fierbe timp de 15 minute, se lasă 10 mi-2-3 căni pe zi. nute în repaus, apoi se filtrează, se beau Prunele — pentru copiii uşor irasci- 2—3 linguri înaintea actului sexual.bili. Sparanghelul Infuzie dintr-o prună şi o smochină la Observaţii recente arată că, pentm ob-100 ml apă, cantitate care se adminis- ţinerea efectelor afrodiziace, se reco-trează zilnic copiilor irascibili. mandă consumarea, sub formă de salată Mărarul — seminţele sunt sedative crudă, cu puţin ulei de Floarea-soare-nervoase generale precum şi antispasti- lui, cu suc de lămâie sau cu oţet, cu pu-ce, ceea ce explică şi efectele în comba- ţină sare şi piper pisat. Salata va consti-terea sughiţului rebel, îndeosebi la copii. tui o garnitură la un grătar din carne de Decoct din o linguriţă de seminţe fier- vacă (preparată în sânge) sau de porc,te într-o cană de lapte, care se bea în cur- după care se bea un pahar de vin negru.sul unei zile. Avocado şi Bananele Pătlăgelele vinete Fructul de Avocado, prin conţinutul Consumate în preparate culinare. mare de bromcriptină şi bananele, prin Salata verde excesul de potasiu, par să aibă efecte Consumată ca atare, folosită abundent afrodiziace.mai ales la masa de seară. Decoct din 60-80 g la 1 litru de apă, Porumbulcantitate care se bea în cursul unei zile. O constatare recentă, în urrna unor ex- Varza pefienţe pe animale, vine să susţină o Cure de suc, un pahar pe zi între ipoteză cel puţin curioasă, şi anume cămese. mămăliga din Porumb are un uşor efect afrodiziac, atât la animalul de experien- AFRODIZIACE ţă, cât şi la om. Usturoiul ANAFRODIZIACE (CALMANTE Are, pe lângă multiplele sale proprie- ALE HIPEREXCITAŢIEI SEXUALE)tăţi curative, şi efect afrodiziac. Pentruacest ultim efect, se foloseşte sub formă Salata verdede mujdei pe friptură sau peşte, „stropi- Este recomandabil a se consuma cate" cu 250 ml vin negru sau cidru de atare, fiind folosită abundent mai ales lacoacăze, consumate de fiecare dintre cei masa de seară. Se mai poate prepara şidoi parteneri de cuplu. un decoct din 60-80 g la 1 îitru de apă, Ţelina cantitate care se bea în cursul unei zile. Este celebră ca afrodiziac, în special Cu acţiune uşor anafrodiziacă suntîn ţările europene. Fără a demitiza im- creditate şi pătlăgelele roşîi (tomatele) şiportanţa pe care europenii o acordă cartofii. Se pare că şi citricele, prin con-acestei plante, de fapt rădacinii ei, dorim ţinutul lor bogat în vitamina C, ar aveasă subliniem că, în Orientul îndepărtat, asemenea efecte^
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 175 HIPNOTICE (radiaţiile X şi gamma, ultravioletele, Dintre produsele verzi care favorizea- traumatismele repetate), agenţi chimiciză instalarea somnului (efect hipnotic), (fumul, tabagismul — cea mai redutabi-amintim: lâ cauză de malignizare chimică), alca- Caisele loizii pirazolidinici, derivaţii benzenului Consumate prioritar în insomnii (ca de orice natură, solvenţii chimici, colo-atare, suc, compot, fructe uscate). ranţii şi aromele artificiale, uneori com- Merele puşii chimici utilizaţi ca îngrăşăminte Consumate seara înainte de culcare pentru cereale, legume sau fructe, ierbi-(1-2 mere). cidele, pesticidele, azbestul, aflatoxina Ceapa şi chiar agenţii chimio-terapici, utilizaţi Consumată ca atare, 1-2 cepe pe zi de multe ori chiar în tratamentul bolii(mai ales la masa de seară). canceroase) sau agenţi biologici (viru- Mărarul — sunt utile seminţele. sul hepatitei B creşte riscul de cancer Decoct din o linguriţă de seminţe fier- hepatic, iar virusul Epstein-Barr estete într-o cana cu lapte; se bea seara, îna- asociat cu apariţia limfomului Burkitt).inte de culcare. Salata verde Nu mai puţin importantă este evitarea Consumată ca atare, folosită abundent stresului (produs fie de suprasolicitareamai ales ia masa de seară. fizică, fie de cea psihică), a traumatis- Decoct din 60-80 g la 1 litru de apă, melor psihice ca rezultat al relaţiilor in-cantitate care se bea în cursul unei zile ter-umane tensionate, inclusiv cele so-(dar obligatoriu o cană seara înainte de ciale şi familiale. Gândurile negative,culcare). pesimismul au un rol notabil în iniţierea proliferărilor celulare maligne. în ultimul timp, din ce în ce mai mulţi FRUCTELE, LEGUMELE autori consideră însă că bolile canceroa- Şl SEMINŢELE se sunt, în primul rând, o problemă a RECOMANDATE ÎN BOALA igienei alimentare. într-o recentă lucra- CANCEROASĂ re, profesorul Grigore Maltezeanu, repu- tat oncolog şi autor a numeroase studii Conform dicţionarului Larousse de de specialitate, afirma: „Este timpul sămedicină (ediţia 1997), definiţia generi-că a maladiei canceroase ar fi următoa- adâncim cercetarea şi în această direcţierea: „boală care are ca mecanism o pro- (a alimentaţiei, n.n.) care, astăzi, este,liferare celulară anarhică, necontrolată uneori, numai predictivă şi insuficientşi neîntreruptă". exploatată, cea a unor produşi nutritivi, Se pare că această activitate anarhică dar şi nenutritivi, mai ales din domeniulcelulară se produce prin activarea unor plaritelor medicinale, acest domeniu ceseturi de gene existente în toate cejulele dă o speranţă de stabilitate şi perenitatenonnale, numite protooncogene. Atunci în anumite momente ale sănătăţii fiinţeicând aceste protooncogene sunt activate umane".de agenţii cancerigeni, ele devin onco- în legătură cu acest subiect, autorulgene, transformând celula normală în- american dr. Kedar N. Prasad (1994)tr-o celulă canceroasă. stabileşte corelaţii interesante între ali- Agenţii cancerigeni pot fi grupaţi, în mentaţie, modul de viaţă şi tipul de can-functie _de_natura lor, în: agenţi fizici cer incriminat.
    • 176 Pledoarie pentru viaţă lungă Pe lângă elementele prezentate mai deoxicholic, chenadeoxicholic, litho-sus, se mai poate aminti şi sodiul, care, cholic), a căror sinteză de către celuladacă e consumat în exces (prin sarea de hepatică este realizată prin utilizareabucătărie), poate declanşa cancerul de moleculei de colesterol. Deoarece aciziistomac (gastric). O dovadă în acest sens biliari sunt implicaţi în procesul de di-o reprezintă prezenţa crescută a canceru- gestie a lipidelor, rezultă că o creştere alui gastric în ţările unde se consumă consumului de lipide în alimentaţie facemulte alimente sărate. să crească frecvenţa cancerului (în spe- Totodată deficitul în alimentaţie al io- cial al celui cu realizare în colon, deoa-nului de magneziu poate creşte riscul în rece acizii biliari produc o proliferare deunele cancere. suprafaţă a criptelor intestinale). y Interesant este însă faptul că şi anu- < Dacă există componente alimentaremiţi produşi bioactivi endogeni (interni) implicate în carcinogeneză, fără îndoia-sunt suspectaţi că ar contribui, prin me- lă că există şi foarte multe elemente an-taboliţii lor, la creşterea riscului apariţiei ticancerigene ce sunt fie parte constituti-sau declanşării cancerului. Un exemplu vă a nutriţiei umane, fie complementară1-ar constitui acizii biliari (acidul cholic, acesteia. Mai mult decât atât, aceştiAgenţi cauzali Tipuri de cancer(alimentaţie şi mod de viaţă) (organe afectate) _Exces de lipide (grăsimi) prostată, sân, stomac, colon, rect, pan- creas, ovareExces de proteine sân, endometru, prostată, colon, rect, pancreas, rinichiExces de calorii majoritatea tipurilor de cancerExces de alcool esofag, cavitate bucală, creier, gât, sto- mac, ficat, colon, rectTabagism plămâni, laringe, gură, esofagExces de alcool şi tabagism cavitate bucală, Iaringe, esofag, plămâniExces de alcool, tabagism pancreas, plămâni, ficat, cavitate bucală,şi exces de cafea Iaringe, esofagExces de zaharină vezică urinară(înlocuitor al zahărului)Exces de cafea şi ceai vezică urinară, pancreas, stomacExces de carne afumată, stomacpeşte afumat, carne prăjită pe cărbuni,produse în saramurăAlimentaţie deficitară în fier stomac şi esofagAlimentaţie deficitară în iod tiroidă(Tabel adaptat dupâ Dr. Kedar N. Prasad — „Vitaminele în prevenirea şi tratamentul cancerului")
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 177compuşi pot avea rol nu numai în pre- Din ce în ce mai multe studii atestăvenţie, ci şi în terapia adjuvantă a bolii importanţa — până acum presupusă — acanceroase. vitaminelor în prevenirea şi tratamentul în acest sens, s-au făcut numeroase cancerului. Mecanismele prin care aces-tentative de „constituire a strategiilor tea reduc proliferarea celulelor cance-împotriva cancerului" (Gr. Maltezeanu, roase nu sunt încă suficient cunoscute,2002), în care alimentaţia să aibă o func- dar se pare că acestea acţionează la nive-ţic esenţială. lul membranelor celulare, care devin în primul rând, este necesar ca pentru mult mai permeabile în cazul celulelorhrana noastrâ să alegem glucidele com- maligne, favorizând astfel asimilareaplexe (amidonul, făinoasele, leguminoa- unor cantităţi mai mari decât dozele ab-sele, legumele, rădăcinoasele) şi nu pe sorbite în mod normal.cele care se resorb rapid şi ridică brutal Dar, atenţie! Nu putem consuma vita-nivelul glucozei în sânge (favorizând mine după bunul plac, oricând şi oricât!astfel proliferarea malignă): zahărul, O serie de vitamine şi provitaminemierea sau dulciurile. (vitamina A, beta-carotenul — unul din în privinţa proteinelor (deci a aminoa- precursorii vitaminei A, vitamina E şicizilor necesari tuturor proceselor celu- C), cunoscute pentru efectele lor antio-lare), este recomandabil să se consume xidante, sunt considerate protectori decu preponderenţă produse cu o concen- prim rang (privind riscul în cancer),traţie mai slabă de proteine (cum sunt având rol de contracarare a radicalilor li-proteinele vegetale) şi mai rar cele de beri organici sau anorganici.origine animală (cu un conţinut bogat în Ce sunt aceşti radicali liberi? Suntproteine raportat la volum). „produşi intermediari secundari ai unor reacţii metabolice celulare sau împotriva Pe lângă grupele inari de constituenţi altor produşi ai oxigenului, ai dezactivă-naturali, există (după cum menţionam la rii formelor sale moleculare active ceînceputul acestei cărţi) şi alte substanţe produc alterări celulare funcţionale şiactive terapeutic, cum sunt vitaminele, structurale" (Maltezeanu).sărurile minerale, oligoelementele sau Totodată, se pare că şi vitamina D 3fibrele alimentare. (calciferol) are un efect antiproliferativ, Referitor la consumul de grăsimi, tre- de inhibiţie a celulelor maligne.buie excluse lipidele animale sau sinteti- în schimb, efectul anticanceros al vita-ce şi înlocuite cu uleiuri vegetale. Se minelor din grupul B este destul de slab,evidenţiază astfel importanţa alimenta- iar unele din ele ar putea avea chiar unţiei fărâ grăsimi animale, care trebuie în- efect de promotor (vitamina B 2 , B6, B, 2 ).locuite cu grăsimi vegetale bogate în în esenţă, se poate susţine cu date con-acizi graşi nesaturaţi. După cercetări re- crete, bazate pe numeroase studii efectua-cente, trebuie acordată o mare importan- te pe grupe de indivizi, că vitaminele şiţă unuia dintre acizii graşi esenţiali-Este provitaminele (dintre care carotenoizii,vorba de acidul gama-linolenic (A.G.L.), retinoizii, vitaminele C, E şi D), precumcare a fost obţinut din seminţele de Lu- şi corespondentul lor natural din legumeminiţă (Oenothera biennis L), din se- şi fructe au efect preventiv pentru anumi-minţele unor Boraginacee şi Scrofularia- te localizări ale bolii canceroase (intestincee şi în special din seminţele de Coa- gros, glandă mamară, plămân, vezică uri-căz negru (Ribes nigrum L) şi care, pro- nară, prostată, stomac, ficat, pancreas).babil, există şi în seminţele de struguri. (După Gr. Maltezeanu, op. cit.)
    • 178 Pledoarie pentru viaţă lungă în continuare, vom prezenta principa- amintim cuprul (element utilizat în tra-lele surse alimentare bogate în vitamine- tamentul unor boli infecţioase sau meta-le importante în terapia anticanceroasă bolice prin efectul de scădere a coleste-(Prasad): rolului şi de catalizator a numeroase ac- Beta-carotenul tivităţi enzimatice), zincul (cu dovezi Legume — sfeclă, broccoli (conopidă certe de prevenţie a bolii canceroase,italiană), morcovi, dovlecei, Spanac, prin implicarea sa în reacţii imunologi-cartofi dulci (batate), Varză, lăptuci, ce- ce), seleniul (în doze mari, poate fi can-reale, fructe — cantalup, caise, mango. cerigen, însa în doze mici poate fi pro- Vitamina A tector împotriva efectului a numeroşi Ficatul, ouăle şi laptele constituie sur- cancerigeni chimici).se excelente pentru această vitamină. în consecinţă, se poate afirma că,Menţionăm că, în fructe şi Iegume, vita- după terminarea definitivă a unui trata-mina A se află sub formă de beta-caroten ment convenţional, cu scop curativ saupe care organismul îl transformă în vita- paleativ, terapia adjuvantă anticanceroa-mina A. să se bazează, în momentul actual, pe Vitamina C suplimentarea hranei zilnice cu unele vi- Vegetale: Varză de Bruxelles, Cono- tamine, împreună cu sărurile mineralepidă, Mazăre, Varză, ardei iuţi şi verzi. sau oligomineralele benefice. Fructe: portocale, lămâi, ananas, zme- Consumul de fibre alimentare (cunos-ură, căpşuni, grape-fruit şi, în special, cut încâ din Antichitate ca tratament alpseudofructele de Măceş. constipaţiei) poate avea un impact pozi- Vitamina E tiv de protecţie împotriva cancerului de Cele mai bogate surse în această vita- colon şi chiar a cancerului de glandămină sunt uleiurile vegetale, nucile, ce- mamară. Oncologul Gr. Maltezeanu ci-realele. Legumele şi fructele conţin can-tităţi mici de vitamina E. tează în acest sens cazul femeilor finlan- deze, cu o incidenţă scăzută a cancerului Legume: Spanac, Pătrunjel, Muş-tar, frunze de Nap, Sparanghel, roşii, mamar, în ciuda alimentaţiei bogate încastraveţi. grăsimi, dar cu un consum extrem de Fructe: coaja merelor, banane. mare de legume şi fructe, mai ales de Seminţe (achene): pseudofructele de fructe de pădure.Măceş. De-a lungul timpului, au fost propuse Produse animale: carne de peşte şi de nenumărate diete în cadrul terapiei anti-pui. canceroase. In privinţa sărurilor minerale, s-a con- Iată, de exemplu, regimul prescris destatat că ionul pozitiv (cationul) de pota- doctoriţa daneză Kristine Nolfi în trata-siu are un efect protector în faţa bolii mentul cancerului de sân, cu rezultatecanceroase. Or, fructele şi legumele, în remarcabile. Este un tratament bazat ex-majoritatea lor, sunt bogate în potasiu. clusiv pe cruditaţi: dimineaţa şi seara In legătură cu ionii de calciu şi mag- numai fructe, la prânz numai legume.neziu, este dovedit faptul că diminuează Niciodată nu se vor consuma legume şiriscul de declanşare a cancerului co- fructe în acelaşi timp; totodată, se inter-lo-rectal. zice şi consumul concomitent de sucuri Există oligoelemente care par a dimi- de fructe, pentru a conserva capacitateanua riscul de cancer. Dintre acestea, naturală a acestor alimente.
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 179 Toate alimentele de origine vegetală pune o ţelină de mârime mijlocie sautrebuie să fie bine spălate şi bine meste- o gulie, o rădăcină de Pătrunjel, tăia-cate, bineînţeles dacă dentiţia o permite. te în felii (nu rase), o jumătate de ki-în cazul în care există deficienţe în acest logram de tomate (sau echivalentul însens, se recomandă ca fructele sau legu- suc sau pastă), jumătate de kilogrammeie tari să nu fie date prin răzătoare, ci de cartofi bine spălaţi, cu coajă cu totsă fie tăiate cu un cuţit inoxidabil în bu- (ca şi celelalte zarzavaturi, necurăţatecăţele mici. în orice situaţie este indica- de coajă). Se acoperă cu apă şi se puntă însă masticarea cât mai îndelungată a la fiert la foc domol timp de 2 ore,acestor alimente. completând apa care se pierde prin Acelaşi medic propune completarea evaporare. Apoi se pasează. Se poateregimului vegetarian din când în când cu varia gustul, adăugând 2-3 căţei deunt, lapte pasteurizat (nu lapte proaspăt, Usturoi, frunze de la diferite legumenefiert), precum şi cu alte produse lacta- sau plante aromate, exceptând condi-te. De asemenea, recomandă germeni de mentele puternic picante.cereale sau grăunţe înmuiate în apă, Această supă se consumă zilnic, înfructe oleaginoase, în special nuci de cantitate de 1/4-1/2 litri; pentru o per-Cocos, miere în cantităţi mici şi câteva soană, se poate prepara pentru 2 zile,ouă pe săptămână. Sunt benefice băile menţinând-o la frigider proaspătă.de aer şi Iumină (nu direct prin expune-rile la soare), exerciţiile de respiraţie. în prima lună, sunt interzise următoa- în continuare, vă prezentăm câteva rele alimente:sugestii şi recomandări proprii în legătu- — toate proteinele animale (carnea deră cu dietoterapia în maladia canceroasă. orice fel, peştele, laptele, brânza sărată,Fără a avea pretenţia de a vindeca toate ouăle);formele acestei boli, propunem totuşi în- — sarea fina sau extrafină (se admiteceperea tratamentului natural de dezin- doar sarea grunjoasă până la 1 g pe zi);toxicare (inclusiv de medicamente) a or- deoarece majoritatea legumelor conţinganismului, după cum urmează: sâruri minerale în cantităti suficiente1. Sucuri de fructe şi legume proaspete, pentru organism, se va evita adaosul de consumate separat şi neamestecate. sare; pentru gust se vor adăuga plante2. Legume şi Salatâ verde, Varză albă aromate uscate (Cimbru, Mărar, Pă- sau roşie, Sfeclă roşie, Ridichi negre trunjel, frunze de Ţelină, Mentă etc); etc. — fructele de tipul bacă (cu boabe) sau3. Fructe şi legume coapte în coajă drupeolă (cu sâmburi): prune, zmeură, (mere, cartofi, fulgi de Ovăz, Grâu mure, afine, caise, cireşe, piersici; încolţit). — alcoolul şi toate neuroexcitantele (tu-4. Zahărul alb rafinat se va înlocui cu za- tunul, cacao, cafeaua, condimentele tari hăr brun sau, mai bine, cu miere. sau iuţi, sucurile răcoritoare din comerţ5. Pâine de Secară sau de Grâu (inte- etc). grală) cu cât mai puţină sare (se reco- mandă puţină sare de mină, grunjoa- Pentru gâtitul sau fiertul legumelor în să, măcinată fin sau sare din apa de abur sunt indicate vasele de inox, oalele mare). smălţuite sau din lut smălţuit, vasele de6. Supa lui Hippocrate. Mod de prepara- sticlă (Jena, Pyrex), în nici un caz de re: într-un vas smălţuit, de 2 litri, se aluminiu, deoarece s-a constatat că alu-
    • 180 Pledoarie pentru viaţă lungăminiul este unul din factorii care pot de- Meniul se poate completa cu sue declanşa proliferarea celulelor canceroase. fructe proaspete sau salată de fructe. Rămăn interzise timp îndelungat: Seara:— toate neuroexcitantele menţionate; La fel ca la prânz, cu excepţia cartofilor.— sarea, toate condimentele exotice, bi- în timpul nopţii:carbonatul de sodiu;— medicamentele de sinteză; — suc de fructe sau ceai de plante.— zahărul alb rafinat şi toate preparate- în pledoaria noastră pentru o viaţăle de cofetărie sau patiserie care conţin mai lungă bazată pe o alimentaţie speci-zahăr; zahărul va fi înlocuit cu cel exis- fică, echilibrată, pentru prevenirea şi tra-tent în fructe şi cu miere; tamentul bolilor canceroase care fac în— făina albă şi derivatele ei; fiecare an milioane de victime, ne per-— grăsimile — în special cele animale, mitem să facem câteva remarci:margarina, cremele, smântâna, uleiul de — în domeniul chimioterapiei mala-Soia (consumat cu moderaţie, din cauza diilor canceroase nu s-au înregistrat, dinconcentraţiei mari de fitohormoni). Este păcate, progrese remarcabile în sensulpermis consumul de ulei de Floa- vindecării durabile a acestor boli;rea-soarelui. Cel mai bun ulei este cel — Dacă admitem ipoteza virală a bo-obţinut la rece prin presarea sâmburilor lii, trebuie să avem în vedere doi factori:de Coacăz negru sau de struguri; 1. Acţiunea nefastă a virusurilor poate— castraveţii, dovleceii, ananasul, fruc- surveni pe un teren deja sensibilizat detele cărnoase (cum ar fi strugurii sau afi-nele, exceptând coacăzele); agenţii fizici, chimici sau genetici, dar— toate conservele de orice fel, mezelu- nu pe un teren sănătos;rile, afumăturile; 2. Cercetările ştiinţifice actuale în-— ciupercile. cearcă să obţină substanţe antivirale, la fel ca şi în cazul antibioticelor. Or, Pentru ilustrare, vom da un exemplu această direcţie a cercetărilor este baza-de meniu pentru o zi. tă pe 6 concepţie insuficient fundamen-La micul dejun: tată filozofic, Ia fel ca şi cea a antibioti-— o porţie de fulgi de Ovăz (cca 250 g); celor.— pâine neagră sau intermediară prăjită, Orice fiinţă vie, de la virus, bacterie şicu miere sau dulceaţă, 2-3 felii;— o farfurie de supă căiduţă sau un pa- până la Homo sapiens, are dreptul lahar de suc din fructul preferat sau din le- existenţă. Accentul trebuie pus pe sub-gume. stanţe biotice, care să întărească organis-La ora 10: mul şi capacitatea lui de autoapărare.— 2 pahare de suc din fructul preferat,preparat proaspăt. FRUCTELE, LEGUMELELa prănz: Şl SEMINŢELE UTILIZATE— o farfurie cu supă de legume; IN COSMETICĂ— 1-2 cartofi mari (sau 4 mici) copţisau fierţi în coajă, cu puţin unt; Din timpuri străvechi, pe lângă alte— 2 farfurii cu legume de sezon fierte în produse naturale, în special unele fructeabur, completate cu brânză dulce, slabă, şi legume au fost utilizate sub diferitesana sau iaurt; forme pentru întreţinerea pielii, îndeo-— crudităţi şi salate. sebi a tenului.
    • Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 181 O dată cu apariţia industriei cosmeti- iritabilitate, fiind foarte puţin supusă in-ce, bazată în special pe chimicale, cos- fecţiilor, acneei, cuperozei etc. In cazulmetica naturală a fost dată uitării. Abia tenurilor normale, pH-ul pielii este uşorîn ultimele decenii s-a revenit Ia produ- acid, normal, dar poate fi schimbat prinsele naturale, dar prelucrate prin diferite folosirea multelor tipuri de săpunuri sauprocedee care nu protejează întotdeauna şampoane care conţin detergenţi, sodă.structurile chimice cu adevărat naturale. La fel de dăunătoare pentru tenul normal Din această cauză, am inclus în acest sunt numeroasele machiante şi dema-subcapitol al lucrării noastre utilizarea chiante comerciale. Să nu uităm că tenulfructelor, legumelor şi seminţelor ca ata- normal este în acelaşi timp oglinda stăriire, neprelucrate, cel mult diluate tot cu bune de sănătate a organismului.produse naturale. Avantajul este că anu- De mare importanţă pentru menţine-mite substanţe importante cum sunt vita- rea unui ten normal este şi gradul de hi-minele, enzimele, fitohormonii, factorii dratare generală, care se asigură prin-biotici etc, existente în plante, nu suferă tr-un consum zilnic de lichide de 1 1/2-2prelucrări care diminuează valoarea tor 1 de apă de izvor sau apă de bună calita-terapeutică în cazul în care nu se aplică te, fără clor şi metale grele, prin sucuritehnologii adecvate care sunt costisitoa- proaspete de fructe şi legume, supe dere şi ridică foarte mult preţul produselor zarzavaturi etc, nici într-un caz princosmetice comerciale. băuturi comerciale care au căpătat atâta Deoarece ne-am referit şi la seminţe,ele conţin în special acizi graşi saturaţi popularitate la noi. Majoritatea acestorsau nesaturaţi, dintre care numeroşi acizi băuturi conţin coloranţi, edulcoranţi,graşi esenţiali. Dintre cele mai utilizate conservanţi şi arome artificiale dăună-uleiuri de bază nutritive, atât în aromate- toare organismului.rapie cât şi în cosmetică, sunt: uleiul de Tenul gras este unsuros, pielea este demăsline cu Jojoba, uleiul de migdale culoare gălbuie şi nu este netedă, întinsă,dulci, uleiuri obţinute din seminţe prin iar Ia palpare ea prezintă granulaţii nere-presare la rece, uleiul din alune, avocado gulate. Excuamarea pielii nu se observă,şi, mai nou, uleiul obţinut din seminţe de datorită sebumului în exces. Sebumul înBoraginaceae, de Luminiţă, de seminţe exces la tenul gras împiedică respiraţiade Măceş etc. normală a pielii şi favorizează depunerea sărurilor prin transpiraţie, având ca re- Cosmetica feţei zultat formarea comedoanelor (ridicături în cosmetica feţei prin mijloace natu- mici albicioase ale dermului, centrate curale (nu ,,naturiste", termen care apare în un punct negru), care nu trebuie „stoar-broşurile de vulgarizare a cosmeticii) se se", deoarece „stoarcerea" poate duce lapune accentul pe menţinerea tenului nor- infecţii, la apariţia „coşurilor" care, dupămal şi pe „corectarea" deficienţelor în vindecare, pot lăsa cicatrice.cazul tenurilor uscate, grase sau ridate. Tot la cei care au ten gras este frec- Tenul normal este caracterizat printr-o ventă seborea pielii păroase a capului, cagranulaţie fină, spaţii intercelulare (nu- şi formarea mătreţii (exfolierea celulelormite „pon" în termeni vulgari) abia vizi- moarte ale pielii).bile chiar la lupă şi nu prezintă exfolie- Tenul slab şi ridat este caracterizatre. La palpare, pielea se simte catifelată printr-o piele mată, având spaţiile inter-şi elastică şi prezintă un grad redus de celulare reduse, cute fine, cu exfoliere
    • 182 Pledoarie pentru viaţă lungăsuperficială. La palpare, pielea este irita- Mască de ten cu fructe zdrobite, ţinu-bilâ, lipsită de elasticitatea normală. te 20-25 minute pe faţă. Cauzele uscării pielii sunt multiple, TENURILE USCATEinterne şi exteme. Căpşunile în cazul deshidratărilor generale, prin Mască cosmetică din căpşuni zdrobiteingerarea insuficientă de lichide, în stări amestecate cu smântână.febrile, diaree, tulburări endocrine etc, Gutuile — inclusiv în curăţirea tenu-tenul se ridează, iar pielea devine flască. rilor pătate. în toate cazurile legate de afecţiunile Loţionări sau comprese cu macerat lapielii şi în special ale tenului, recoman- rece dintr-o linguriţă de sâmburi Ia cană.darea noastră este de a apela la un con- Piersicile, Bananele. Pepenele galbensult dermatologic efectuat de medici Mascâ preparată din 2 piersici sauspecialişti, înainte de-a apela la nume- dintr-o banană sau o felie de pepene gal-roasele „saloane de cosmetică şi înfru- ben, 2 linguri de lapte şi o lingură tărâţemuseţare" care nu au un medic de spe- de grâu. După înmuiere şi amestecare,cialitate. se aplică pe faţă 30 minute. Nu uitaţi să folosiţi şi tratamentul in- Castraveţiitern, pe lângă cele câteva recomandări Loţionări cu suc de castraveţi însumare pe care le vom face în cele ce ur- amestec de ulei de migdale.mează. Salata Loţionări ale tenului cu decoct îndelun- TENURILE GRASE gat (2 ore) dintr-o salată la 0,5 litri apă. Căpşunile TENURILE RIDATE Mască cosmetică din căpşuni zdrobite Căpsunilecu albuş de ou. Loţionâri cu suc de căpşuni cu aceeaşi Lămăile — utile pentru combaterea cantitate de lapte.„porilor" dilataţi. Migdalele Mască cosmetică din suc, la care se Loţionări cu „lapte" de migdalc, prepa-adaugă un albuş bătut. îat din 100 g migdale lăsate în apă câteva Prunele ore pentru a li se umfla pieliţa şi pentru a Mască astringentă cu 5-6 prune zdro- putea fi curăţate; se zdrobesc cu puţinăbite, care se lasă 20 minute pe faţă. apă rece, diluându-se apoi până la 2 litri. Caisele Portocalele Pulpă zdrobită de la 4-5 caise şi o lin- Aplicaţii pe ten cu felii de portocale,gură mălai cernut fin se lasă la înmuiat o 15-20 minute.oră. Se aplică pe faţă 30 minute. Asmăfuiul Castravetele Cataplasme cu planta proaspătâ, zdro- Loţionări cu suc şi apă caldfi în părţi bită.egale. Castraveţii Loţionări cu suc în alcool diluat de Aplicaţii cu felii de castravete.40° în părţi egale. Loţionări cu lapte în care se macerea- ză felii de castravete. Pătrunjelul Loţionări cu decoct concentrat din 2 CUPEROZAlinguri de frunze la cană. Afecţiune a pielii care se caracterizea- Tomatele — foarte active în combate- ză printr-o coloraţie roşie-violacee a po-rea punctelor negre. meţilor obrazului şi a nasului.
    • Rolul şi utillzarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 183 Salata Aplicaţii cu infuzie din o linguriţă se- Loţionări ale tenului cu decoct înde- minţe la cană.lungat (2 ore) dintr-o salată la 0,5 litri Ţelinaapă. Picurarea pe pleoape a câtorva pică- PISTRUII turi de suc sau tamponarea uşoară cu un tampon curat, umectat. Castravefii Aplicaţii cu felii de castravete, în mod Cosmetica mâinilorrepetat, 1-2 săptămâni. Ceapa Lămâile Aplicaţii repetate cu suc de 3 4 ori pe — Frecarea mâinilor cu felii de lămâie,zi, timp de 5-6 zile. ceea ce întăreşte totodată unghiile ca- Pătnmjelui sante. Aplicaţii cu suc proaspăt de frunze, de Tomatele — catifelează mâinile şi,2—3 ori pe zi, timp de 15-20 zile. mai ales, atenuează sau îndepărtează iri- taţiile produse de detergenţi. Cosmetica şi igiena oculară Lapte nutritiv din 50 ml suc de tomate, o linguriţă de glicerină şi un vârf de cuţit înainte de-a recurge la orice tratament de sare; se lasă cât mai mult să pătrundănatural sau de altă natură, prima noastră în dermă şi se masează uşor pielea.recomandare este de-a face un consultmedical de specialitate, la un serviciu Cosmetica părului şi tonicelesau secţie ORL. capiiare S-au semnalat mtilte cazuri de supra-infecţii oculare prin aplicarea unor re- Lămâilemedii empirice. De asemenea, în cele Adăugate în ultima apă de spâlat pemai multe cazuri, prin astfel de aplicaţii păr, dau supleţe şi strălucire acestuia.nu se respectă condiţiile de sterilitate pe Strugurii — „camuflează" încărunţi-care le impun preparatele oftalmice. rea părului. Nu uitaţi că printre cele mai mari da- Se fierb 4 g sulfat de fier în 250 mlruri cu care ne-a înzestrat Natura este vin roşu; se piaptăna părul cu pieptănul„lumina ochilor". umectat în această soluţie timp de 15-20 Lămăile — în blefarite. minute pe zi, 15-20 de zile, apoi se con- Aplicaţii cu suc diluat cu o proporţie tinuă de 2 ori pe săptămână.egală de apă fiartă şi râcită (sau cu infu- Ardeiul iute — prin acţiunea puterniczie de Sulfină, Muşeţel). revulsivă, circulaţia sangvină în zonă Asmăţuiui — în inflamaţii ale pleoa- este stimulată, ducând la o troficitatepelor, blefarite. mai bună la nivelul firului de păr, fiind Aplicaţii cu suc de plantă proaspătă. prin aceasta un bun tonic capilar. Cartojii — aplicaţiile locale dau~re- Fricţiuni stimulatoare energice la ră-zultate în retragerea edemelor palpebra- dăcina părului cu tinctură din 20 g ma-le (edeme ale pleoapelor). cerat 7-8 zile în 100 ml alcool. Trebuie Cataplasme cu tuberculi cruzi, raşi. feriţi ochii! Pătrunjelul — în inflamaţii oculare. Năsturelul — energic tonic capilar. Aplicaţii cu suc proaspăt. Fricţiuni cu suc proaspât. Salata verde — în blefarite, conjunc- Pătrunjelul — frunzele sunt tonicetivite, fiind utile seminţele. capilare.
    • 184 Pledoarie pentru viaţă lungă Fricţiuni energice la rădăcina părului lor morfologice şi citologice, cât şi bio-cu decoct concentrat din 2 linguri de chimice şi numără astfel aproape 25.000frunze la cană. de specii diferite. Prazul — dă reflexe frumoase pentru în mod generic, sunt considerate caparul brun. primele organisme vii care au apărut pe Clătirea părului brun cu decoct con- suprafaţa globului terestru. Plasticitateacentrat din 200 g la litru. lor ecologică le permite să trăiască în Urzicile — bine cunoscute ca tonic condiţiile cele mai variate. în majoritatecapilar, fie singure, fie în amestec cu acvatice, în ape dulci, salmastre sau ma-frunze de Mesteacân, rădăcini de Brus- rine, algele constituie aproape singureture şi Iarbă mare. populaţia vegetală a oceanelor unde ele Spălarea părului, o dată pe săptămâ- trăiesc, fie fixate pe fund, fie în suspen-nă, cu un decoct din 250 g frunze şi ră- sie (fitoplanctonul) sau plutind la supra-dăcini la 1 litru apă, lăsâncl să fiarbă la faţă (Sargaseie din Marea Sargaselor).tbc mic în vas bine închis, timp de 1/2 în oceane, ele formează primul inel dinoră. Se pot adăuga 1-2 linguri de oţet. lanţul alimentar, singurul care realizează Fricţionări energice la rădăcina păru- sinteza substanţelor organice plecând delui cu un decoct cu frunze de Urzică, la elementele mineralefrunze de Mesteacăn, rădăcini de Brus- Dacă în Occident algele îşi găsesc oture şi Iarbă mare în părţi egale, 3 lin- largă aplicare în industria de cosmetice,guri la 0,5 litri apă. în Extremul Orient ele sunt consumate Nu uitaţi: întrebuinţaţi cât mai puţine din abundenţă. în Japonia, anumite algeşampoane, majoritatea conţinând deter- alimentare fac obiectul unor adevărategenţi. înlocuiţi-le cu săpun de casă sau, culturi, folosite fiind ca medicamente-a-mai bine, cu gălbenuş de ou. liment în minuscule perle homeopatice. Alte utilizări cosmetice Nu există alge toxice, iar extrem de rarele cazuri semnalate au fost determi- TONIFIEREA GENERALĂ A ŢESUTURILOR nate de substanţele toxice deversate în Merele mări sau oceane, cu implicaţiile toxice Masarea uşoară cu suc a obrajilor, sâ- cunoscute.nilor, abdomenului. TERAPIA CU ALGE BĂTĂTURILE Algele au fost folosite de către om din Prazul timpuri străvechi şi aceasta înainte de a Aplicaţii cu macerat timp de o zi din putea explica ştiinţific multiplele lor ac-frunze în oţet; se ţin 6-8 ore pe zi, repe- ţiuni benefice.tându-se câteva zile la rând. Corpul omenesc este făcut din miliar- Usturoiul de de celule, adevărate unităţi functiona- Cataplasme cu Usturoi ras, aplicate le, care sunt sursa de viaţă şi de reprodu-seara şi păstrate până dimineaţa, timp de cere a fiecărei fiinţe umane; deci fiecarecca 15 zile la rând. fiinţă vie funcţionează ca o imensă uzi- nă, de o complexitate fâră egal, a cărei Algele, un produs natural cu roi energie provine din elemente indispen- important în cosmetica modernă sabile, precum materii organice, săruri UN DAR AL NATURII minerale, oligoelemente etc, a căror re- Algele cuprind un ansamblu de vege- zultantă este sănătatea perfectă, atât fizi-tale foarte variaie, atât prin caracterele că, cât şi psihică; majoritatea acestor
    • Rolul şi utilizarea produselor vegelale pe grupe de afecţiuni 185elemente ne este dată de alimentaţie, dar Produsul conţine aminoacizi esenţiali,respiraţia şi pielea constituie două căi săruri minerale din care foarte importantimportante în interreacţia cu mediul ex- pentru cosmetologie este iodul, în con-terior. Viaţa actuală este sursa a nume- centraţii de peste 15 g%, şi oligoelemen-roase dezechilibre şi talassoterapia (tha- te, din care cuprul, zincul şi molibdenullasso = mare, terapie = a vindeca) şi al- au valenţe deosebite în cosmetologie.goterapia, în special, pot da rezultate în De asemenea, prezenţa vitaminelornumeroase afectiuni. Terapia cu alge B2 (importantă acţiune celulară esenţialăeste eficientă prin bogăţia în conţinut în metabolismele de hrănire) şi B 12 (ac-mineral, organic şi enzimatic a acestora, ţiune asupra sistemului nervos hepatic,dar şi prin lipsa totală de toxicitate a al- asupra dermatozelor, asteniei, anemiei).gelor folosite. în concentraţii determinate, algaVit EXTRACTUL USCAT DE ALGE are acţiune antioxidantă, iar prezenţa „ALGAVIT DR. IONESCU CĂLiNEŞTI", AMP-ului ciclic îi conferă titlul de fac- PATENT 107194/BL-ROMANIA 1992 tor R+R (regenerare şi revitalizare), dar TJrmărind evoluţia ciclică bio şi tana- şi important antiinflamator, antialergic.tocenoza, prezentă în toate lacurile săra- Iodul şi microelementele din Extra-te din Câmpia Română sau litoralul Mă- ctul uscat de alge „algaVit" au un efectrii Negre, dr. Ştefan Ionescu Călineşti a deosebit asupra catifelării epidermei, aputut compara şi izola (după propria scăderii numărului de celule grase, fiindafirmaţie) „tot ce a dăruit natura terito- folosit cu deosebite rezultate în prepara-riului românesc". te cosmetice destinate slăbirii şi modelă- Extractu! uscat de alge poartâ denu- rii corpului şi feţei (spumanţi de baie,mirea comercială şi are marca de fabrică emulsii sau uleiuri de masaj, paste pen-„algaVit cufacsimil de semnătură". tru aplicaţii ocluzive Iocale etc).
    • CAPITOLUL VII7 ELEMENTE CARE SCURTEAZAVIATA1. INVIDIA un individ cu înzestrare intelectuală şi morală modestă este mai abil şi mai ra-este o adevărată boală a vremurilor pid decât un altul, dotat superior sub ra-noastre, căpătând proporţiile unui feno- port intelectual şi etic, primul îl va răpu-men social, mai ales pe meleagurile ne pe cel cu adevărat bun. Ca urmare, re-noastre. De la omul simplu, neinstruit, zultatul selecţiei artificiale constă în fap-needucat şi până la intelectualul sau „sa- tul că urmaşii celui rău vor prolifera, lă-vantul" membru corespondent, plin sau sând ca moştenire descendenţi si mai răi,onorific al Academiilor de ştiinţe, nici astfel încât cei buni şi înzestraţi vor dis-unul nu îngăduie să fie întrecut de cole- părea treptat.gul, colaboratorul sau compatriotul său. Nu trebuie, totuşi, să fim pesimişti. Un filosof antic spunea: „Invidia roa- Este doar punctul decliv (inferior) al si-de pe invidios precum rugina roade fie- nusoidei evoluţiei noastre; să sperăm cârul" — maximă care, credem noi, spune doar pe termen relativ scurt ne aflăm întotul despre efectul nociv al acestui sen- prezent la baza sinusoidei, unnând catiment, generator de frustrări cronice, mai devreme sau mai târziu să ne ridi-care pot încheia prematur şi trist o viaţă. căm spre punctul maxim al acesteia. în Numai bucurându-te de binele aproa- orice caz, existenţa noastră este compusăpelui îţi poi atrage şi binele tău. din aceste coborâşuri şi suişuri, amplasa- te pe o spirală ascendentă, ce va tinde în- totdeauna spre bine şi spre frumos, prin2. LUPTA NELOIALĂ PENTRU dorinţa ancestrală, genetic divină, sădităEXISTENŢĂ în noi atunci când am fost creaţi după chipul şi asemănarea Domnului.Forma luptei pentru existenţă este unadintre legile fundamentale ale vieţii, va-labilă pentru orice organism (de la virus, 3. FUGA DUPĂ BANIbacterie sau animal, până la „Homo sa- Şl ACUMULĂRI MATERIALEpiens"). Dacă Darwin a descris legea se- CU ORICE PREŢlecţiei naturale (conform căreia supra- Şl CU ORICE MIJLOACEvieţuiesc speciile animale sau vegetalecel mai bine adaptate), el nu a întrevăzut este un punct integrant al selecţiei artifi-însă legea „selecţiei artificiale", poate şi ciale. Cu ce preţ se plăteşte însă aceastăpentru că pe vremea lui lupta neloială fugă după bani? In primul rând, prin rit-pentru existenţă nu era atât de acerbă ca mul de viaţă alert, care antrenează ali-în zilele noastre. Cu alte cuvinte, dacă mentaţia improvizată, la ore întâmplă-
    • 7 elemente care scurtează viaţa 187toare, excesul de stimulente şi excitane rând nouă. Nesocotirea conceptelor deale sistemului nervos, uzul şi abuzul de bază ale celor zece porunci sau a altormedicamente chimice. principii de bază care definesc statutul în loc de orice comentariu, vă propu- de Om, indiferent cărei religii aparţinenem spre meditaţie următorul verset din fiecare dintre noi, nu este altceva decâtNoul Testament: „Vindeţi averile voas- îndepârtarea creaţiei de Creator.tre şi dati-Ie în milostenii; faceţi-vă Desigur, nu ne putem întoarce la natii-pungi care nu se învechesc, comoară ne- ră în sensul simplist al noţiunii. Nici nusleită în ceruri, unde furul nu se apropie, dorim să ne întoarcem la „epoca de pia-nici molia nu le strică." (Luca, 12:33). tră" a dezvoltării tehnologice. însă, deşi trăim în ziua de azi, sub aspectul civili-4. SCHIMBAREA BRUSCĂ zatiei, în era atomică şi a cuceririi cos-A MODULUI DE VIAŢĂ mosului, foarte mulţi dintre noi ne aflăm, din păcate, într-o epocă de piatrăimplică un timp insuficient pentru adap- a evoluţiei spirituale. Oare mileniul întare. Confortul asigurat de viaţa moder- care am intrat va fi mai rational sau maină, folosirea abuzivă a mijloacelor me- spiritual, sau măcar mai religios, dacăcanice de deplasare, lipsa de mişcare şi nu mai credincios în Forţa Supremă că-efort fizic, sedentarismul şi renunţarea la reia îi datorăm existenţa?multe ore de odihnă şi de somn absolutnecesare refacerii organismului şi înspecial a etajelor supenoare ale sistemu- 7. SUB ASPECT MORAL,lui nervos central provoacă dereglări cu ETIC Şl RELIGIOS, FACEMrepercursiuni majore pentru organism. MARI GREŞELI5. SUPRAPOLUAREA care se răsfrâng asupra noastră şi ne scur- tează viaţa. Ne urâm aproapele, uitând căîntr-o lume din ce în ce mai poluată, su- şi el este creat după chipul şi asemănareaprapoluarea individuală cu tutun, alcool, Domnului, relaţiile inter-umane se per-cafea, ceai chinezesc, băuturi şi sucuri vertesc pe zi ce trece. Cât de superior şiartificiale sau cu droguri, alimente pro- de evoluat spiritual este omul zilelorduse prin mijloace chimice (îngrăşămin- noastre, care a nâscocit diabolicele lagărete artificiale în exces, hormoni de creşte- de exterminare, clinicile, psihiatrice dere, insecticide, ierbicide, fungicide etc, distrugere a sufletelor, de ucidere de dra-dintre care unele foarte nocive), medica- gul de a ucide pe baza doctrinelor saumente sintetice, hrană chimizată şi ma- convingerilor politice, faţă de canibalulnipulată genetic reprezintă cauza a nu- pe care 1-am condamnat în trecut?meroase maladii care au ca efect reduce- Sacrificiul uman şi animal separe cărea mediei de vârstă. a fosi abolit, formele primitive ale ofran- delor aduse zeilor prin uciderea şi arde-6. ÎNDEPĂRTAREA DIN CE rea fiinţelor pe rug fiind de mult lăsate înÎN CE MAI ACCENTUATĂ urmă (deşi se pare că se mai practică în unele comunităţi şi în zilele noastre!).DE NATURĂ, Dar care este diferenţa dintre acele sa-uitând că noi înşine facem parte din ea, crificii şi cele din epoca modemă a in-a fâcut ca prin această adevărată decla- dustriei alimentare, bazate în mare parteraţie de război să ne facem rău în primul pe consumarea proteinelor alimentare
    • 188 Pledoarie pentru viaţă lungăprovenite din animalele sacrificate? Pe matur. S-a constatat că animalele carni-ce se bazează dreptul moral asupra vieţii vore sunt mult mai agresive decât ierbi-animalelor pe care le consumăm ca hra- vorele, după cum şi oamenii consuma-nă? Pe faptul că asigurăm animalelor tori de carne sunt mai violenţi decât ceidomestice condiţii mai bune de trai, de a căror alimentaţie este bazată pe fructe,dezvoltare şi perpetuare, dar numai cu legume, cereale şi seminţe, ouă şi produ-condiţia ca acestea să ne aparţină? se lactate. Din punct de vedere moral, suntem cu Dar până la asigurarea prin diversesiguranţă răspunzători de comportamen- biotehnologii a protidelor superioare ce-tul nostru faţă de aceste fiinţe vii, subor- lor din carne, să recurgem la ceea cedonate voinţei şi puterii noastre. există în prezent. După cum se ştie, So- Revenind la obiectul acestei lucrări — ia, miraculoasa plantă de cultură, pre-pledoaria pentru longevitate —, menirea cum şi alte leguminoase ne oferă canti-ştiinţelor biologice şi biochimice, în spe- tăţi importante de proteine superioarecial a biotehnologiilor actuale şi viitoare, celor existente în carne şi chiar în canti-constă în necesitatea de a găsi substitu- tăţi mai mari din punct de vedere pro-enţi şi echivalenţi alimentari pentru a în- centual. Acest dar al naturii a salvat de lalocui carnea. Până atunci, să nu uităm că subnutriţie proteică cele mai mari popu-resursele enorme în proteine vegetale şi laţii ale globului, China şi India. Să spe-animale ale Oceanului Planetar nu sunt răm că şi în ţara noastră îşi va câştiga lo-decât foarte puţin valorificate. cul bine-meritat. Carnea animalului ucis de noi ascun- Pe lângă proteine, în aceste produsede, după cum am mai spus, moartea „în „vii" se găsesc toţi aminoacizii esenţiali,sine", deoarece ne grăbeşte, prin nenu- grăsimile şi glucidele, vitaminele, săru-măratele boli cauzate de proteinele şi rile minerale, oligoelementele şi enzi-„grăsimile" animale, spre un sfârşit pre- mele necesare organismului omenesc.
    • CAPITOLUL VIII 7 ELEMENTE CARE PRELUNGESC VIAŢA Deşi longevitatea a crescut statistic în Noi recomandăm un regim preponde-ultima jumătate de secoi, în special în ţă- rent lacto-vegetarian, dar nu exclusiv. înrile avansate din punct de vedere tehnic copilărie şi în tinereţe sunt necesare şi pro-şi economic, acest indice nu este valabil teine animale uşoare (peşte alb, piept depentru majoritatea ţărilor sărace. Sunt pui, carne de curcan fără pieliţă). Pe măsu-multe ţări în care şansa de supravieţuire ră ce înaintăm în vârstâ, necesarul în pro-se situează între 40-45 ani. Cauzele teine animale trebuie redus. Nu se reco-principale sunt subalimentaţia, asistenţa mandă carnea roşie şi grăsimile animale.şi educaţia sanitară precară, bolile cu în cazul în care nu puteţi renunţa la car-răspândire în masă, scăderea natalităţii ne, se recomandă să începeţi masa cu oşi creşterea mortalităţii infantile. salată de legume şi s-o încheiaţi cu fructe. Ţara noastră se situează destul de Un studiu relativ recent a demonstrat că,aproape de ţările avansate, deşi natalita- în cazul în care masa începe cu canietea a scăzut simţitor în ultimul deceniu. (corp străin introdus în organism), numă-Se constată o îmbătrânire a populaţiei, ml leucocitelor creşte la 20.000. în cazuldin punct de vedere statistic, putându-se în care se începe cu salate şi se termină ciivorbi de o şansă de supravieţuire medie fructe, numărul de leucocite se păstreazăcuprinsă între 72-74 ani. în cadrul valorilor normale de 9.000. Ceea ce dorim să prezentâm în cele ce Este recomandabil să vă sculaţi de laurmează se referă la calitatea vieţii, fac- masă cu cinci minute înainte de-a fi să-tor care depinde de fiecare dintre noi, de tul, nu cu cinci minute după ce v-aţi să-modul nostru de viaţă, de respectarea turat.anumitor reguli până ia adânci bătrâneţi, Nu vă grăbiţi la maşă: mestecaţi binesub aspect fizic, mental şi spiritual. alimentele, de zece ori înainte de-a le în- ghiţi şi nu beţi apă înainte de masă sau1. ALIMENTAŢIA între felurile de mâncare. Alegeţi o zi de post pe săptămânăîn mod obişnuit, mesele sunt împărţite pentru dezintoxicarea organismului.în trei etape. La unele popoare, rfiasaprincipală este cea de dimineaţă, la alte-le cea de seară, obicei pe care-I conside- 2. MENTALULrăm mai puţin indicat. Sunt unele afec- în mod obişnuit nu folosim decâtţiuni la care se recomandă cinci mese pe 25-30% din capacitatea creierului nos-zi în loc de trei, dar aceasta numai cu tru. Prin educaţie şi meditaţie, putem fo-consultarea medicilor specialişti. losi mai mult din această capacitate.
    • 190 Pledoarie pentru viaţă lungă3. TIMPUL DE ODIHNA 6. PREVENIREA POLUARIIIdeal ar fi să putem respecta cele trei op- Ne referim, evident, şi la poluarea me-turi dintr-o zi: 8 ore de activitate, 8 ore diului, la faptul că trăim într-o ţesăturăde odihnă activă (sport, plimbări, lectu- de iradiaţii şi decibeli, la care contribuieră, muzică etc.) şi 8 ore de somn. celularele, televizoarele, microundele Nu întotdeauna putem respecta acest neprotejate, traficul zgomotos din mari-ciclu ideal. Important este însă să res- le aşezări urbane etc. Acesta este tributulpectăm cele 8 ore de somn, în special pe pe care îl plătim confortului şi civîliza-măsură ce înaintăm în vârstă. ţiei moderne. Nu vă culcaţi mai devreme de 3 ore Dar ne referim şi mai mult la poluareadupă ultima masă. Este bine ca înainte pe care noi înşine ne-o provocăm: prin aii-de culcare să faceţi o scurtă plimbare. mentaţia deficitară, prin consumul de al- cool, droguri, tutun, medicamente sinteti-4. EVITAREA ce, băuturi comerciale, conserve etc. etc.SEDENTARISMULUI Pentru sănătatea noastră şi pentru pre-O viaţă normală este condiţionată de lungirea vieţii, e necesar să evităm câtmişcare, care asigură o bună oxigenare a mai mult poluarea de orice fel.organismului. Chiar după pensionare, continuati ac- 7. SUPREMA PORUNCĂtivitatea care vă place sau alegeţi o acti- Printre cele trei mari virtuţi teologicalevitate de care aţi fost privat în timpul — Credinţa, Speranţa şi Iubirea — pemuncii pentru câştigarea existentei. In- primul loc am situa iubirea, ca factor de-activitatea este primul pas spre mor- terminant.mânt. Continuaţi să munciţi într-un ritm lubirea faţă de Creator şi fată deobişnuit şi continuu opt ore pe zi. aproapele nostru. Nu ncglijaţi nici gimnastica zilnică în Sub aspect spiritual: armonia din ca-aer curat. Dormiti cu fereastra întredes- drul familiei, armonia relaţiilor sociale,chisă atâta timp cât sezonul vă permite. armonia relaţiilor interumane care se cu- vine să fie normale şi corecte.5. CULTIVAREA OPTIMISMULUI Dacă am încerca să definim, sub aspectUn factor important care depinde de noi ştiinţific, tehnic şi spiritual, epoca în careeste cultivarea optimismului şi a încre- trăim, am ajunge la o concluzie pesimis-derii în cei din jurul nostru. tă: este epoca marilor cuceriri ştiinţifice, Să respingem tot ceea ce este negativ tehnice şi utilitare, dar, în acelaşi timp,în relaţiile interumane. trăim într-o epocă a „pietrei necioplite" a Să ne închipuim că viata este o oglin- evoluţiei spirituale. Atâta timp cât predo-dă în faţa căreia suntem şi ne privim: mină forţa, selecţia artificială, ura, răzbu-dacă zâmbim, zâmbetul se întoarce asu- narea, atentatele Ia viaţa celor fără. depra noastră; dacâ ne crispăm şi ne schi- apărare, conflictele între popoare în nu-monosim figura, grimasa se întoarce tot mele religiei sau al convingerilor politice,asupra noastră. evoluţia noastră spiriruală va stagna. Cu alte cuvinte, toate gândurile şi ac- Totuşi, sperăm să depăşim această si-ţiunile noastre de fiecare clipă, de fieca- tuaţie de o gravitate fără precedent în is-re zi trebuie să fie pozitive, senine, opti- toria umanităţii.miste. Vor beneficia de acestea toţi cei Speranţa se află în iubire şi în bună în-din jurul nostru şi, în primul rând, noi. ţelegere între oameni.
    • CAPITOLUL IX TINERETE FĂRĂ BĂTRÂNETE ŞI VIAfĂ FĂRĂ DE MOARTE La prima vedere, pare, într-adevăr, o utopie această stare excepţională a tinereţiiveşnice şi a eternităţii. In realitate, această dorinţă-nostalgie pe care a avut-o dintotdea-una orice muritor se poate împlini. Cu o singură, dar esenţială condiţie: să credem căspiritul noslru, din momentui în care a început să existe, va exista pentru totdeauna.Dacă suntem convinşi sau chiar dacă doar credem în acest lucru, viaţa noastră va fi veş-nică: viaţă fără de moarte. Dacă acceptăm legile conservării şi perenitâţii materiei şienergiei, de ce să nu credem şi în veşnicia sufletului nostru? „Nimic nu se pierde, ni-mic nu se creează, totul se transformă." De fapt, pe această preschimbare continuă seaxează majoritatea religiilor lumii şi a sistemelor filosofice fundamentale. Trebuie să învăţăm să folosim din ce în ce mai mult capacităţile nebănuite alesubconştientului. Joseph Murphy este unul din promotorii acestui sistem de gândire,arătându-ne nu numai puterea extraordinară a subconştientului, ci şi cum să valorifi-căm această resursă nebănuită, care stă la îndemâna oricui. In subconştient se depo-zitează reminiscenţele tuturor faptelor noastre, fiind posibilâ — în anumite cazuri şicondiţii încă foarte puţin cunoscute nouă — recuperarea vestigiilor alcătuite din în-tâmplări trecute sau proiecţia evenimentelor viitoare. Cum ne-am putea explica alt-fel senzaţia de „deja vu" a unor locuri sau oameni pe care ştim cu siguranţă că le ve-dem şi îi vedem pentru prima oarâ? După asemenea consideraţii de ordin general, teoretic şi filosofic, trebuie to-tuşi să ne întrebăm ce să facem pentru a ne prelungi această viaţă şi a ne îmbunâtăţicalitatea vietii7 în primul rând, trebuie să prevenim înainte de a trebui să vindecăni. Aceas-ta este, de fapt, medicina viitorului. Se vorbeşte, astfel, din ce în ce mai mult, despreîmbătrânirea precoce, aterosclerozei atribuindu-i-se un rol precumpănitor, chiar de-finitoriu pentru vârsta individului, apreciată conform stării arterelor sale. Actualmente este unanim recunoscut în lumea medicală că fenomenul de îm-bătrânire începe de la vârsta de 40 ani. După această vârstă, capacitatea funcţionalăla nivelul diferitelor aparate, sisteme, "tesuturi, celule sau chiar molecule scade în fie-care an continuu, în funcţie de individ, cu aproximativ 1%. Fenomenul de îmbătrâ-nire este lent, dar permanent. După vârsta de 60-70 de ani, apar profunde modificăi imorfo-funcţionale la nivel tisular, celular, molecular. Acest fapt nu trebuie însă gene-ralizat, deoarece există din ce în ce mai multe excepţii individuale. Vârsta a Ill-a,cum denumesc unii bătrâneţea, a crescut de la 60-70 de ani la 80 de ani sau chiar maimult. Este suficient să menţionăm populaţiile caucaziene, tibetane sau pe cele clin
    • 192 Pledoarie pentru viaţă lungăEcuador sau Caşmir, care au cei mai mare număr de centenari. Explicaţia constă înmodul de viaţă, incluzând aici şi alimentaţia. în ţara noastră, longevitatea a crescut în ultima jumătate de secol cu 15-20 deani. Numărul mare de centenari se găseşte în Delta Dunării, în judeţul Vrancea şi înunele zone din nordul ţării. O influenţă importantă o au alimentaţia, mediul geogra-fic, puritatea aerului, prelungirea activităţii fizice şi intelectuale, dar şi factorii de or-din genetic. După pensionare, este recomandabil — aşa cum am mai spus — ca omul să-şicontinue activitatea cu care a fost obişnuit. Este şi acesta un element care contribuiela prelungirea vieţii. In plus, omul în vârstă dispune de un fond de timp mai mare de-cât înainte de pensionare. Depinde însă de individ cum foloseşte acest timp. Mai în-tâi de toate, trebuie evitat sedentarismul. Apoi, mişcarea şi gimnastica zilnică(eventual chiar şi numai mersul pe jos), după plăcerea şi capacitatea fiecăruia, ceeace prelungeşte mult felul de a fi al tinereţii. Sub aspect spiritual, relaţiile familiale contează foarte mult. în plus, odatăajuns la „vârsta înţelepciunii", omul trebuie să-şi perfecţioneze calităţile morale, in-telectuale şi spirituale. Spectrul morţii fizice trebuie eliminat, gândindu-ne că sfâ