Proiect
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Proiect

on

  • 1,653 views

 

Statistics

Views

Total Views
1,653
Views on SlideShare
1,653
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
12
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft PowerPoint

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Proiect Proiect Presentation Transcript

  • DRAGOBETELE ÎN VATRA SATULUI Şurlea-Misailă Ramona, clasa a X-a A Prof. coordonator: Marinescu Marcela Colegiul Naţional “ Gib Mihăescu ” , Drăgăşani
  • CUPRINS
    • I. Motivaţie
    • II . Dragobetele
    • III . Obiceiuri din ziua de dragobete(spicuiri)
    • IV . R itualul dragobetelui
    • V . B ibliografie
    • VI. Proiect de conservare
  • MOTIVAŢIE
  • (Octavian, Mândruţ, Geografia României, manual pentru clasa a XII-a, editura Corint, 2002) Toponimie geografică Geografia istorică Geografia medicală GEOGRAFIA CULTURALĂ Geografia socială Geografia populaţiei Geografia resurselor Geografia economică Geografia politică Geografia aşezărilor Domeniile geografiei umane
  • Prin definiţie, geografia culturală este o preocupare a geografiei umane de identificare a raporturilor dintre mediul geografic şi cultură pe anumite areale teritoriale, pe care le determină
  • Orizontul nostru local se încadrează în spaţiul cultural Vâlcea, dar menţionăm că arealul drăgăşănean are alte particularităţi.
  • POZIŢIONARE GEOGRAFICĂ A ZONEI DRĂGĂŞANI
  • (Vi ţa de vie şi Drăgăşanii)
  • (Viţa de vie şi Drăgăşanii)
  • http://www.primariaonline.ro/primarii/Valcea/images/harta.jpg
  •  
  •  
  •  
  • Temp eratura m.a a zonei =10-11 °C Precipita ţiile m.a ale zonei =500-600mm ( http://www.ici.ro/romania/images/geografie/clima.jpg )
  • II. DRAGOBETELE
    • Dragobetele înseamnă „ beat de dragoste ”, iar legendele spun că, poate cuvântul drag, se leagă de această tradiţie „ păgână ”, de origine dacă.
    • I se mai spune Sfântul Ion de primăvară sau fiul Babei Dochia. Este o făptură mitică (frumos, voinic şi bun), care personifică logodna păsărilor şi prin extensie a fetelor şi băieţilor, protector al iubirii.
    • Dragobetele, personificare magică a iubirii, era însoţit de zâne numite Dragostele. Acestea, ca soli ai destinului, îl pândeau pe om, pe cele mai neaşteptate cărări ale vieţii, şoptindu-i la ureche cuvinte ca dor, dragoste, drag , inimă şi numele persoanei iubite.
    • 24 februarie ca zi de întâmpinare a primăverii era aşteptată de cei tineri pentru a face Dragobetele. Porneau prin păduri, fetele adunând flori de primăvară, iar băieţii făcând focul, ca la căldura lui să-şi poată spune vorbe de dragoste. Se considera a fi şi un ritual de iniţiere premaritală, cu scopul de a se feri de farmece şi de „ urât ”. Apoi se porneau spre sat băieţii alergând după fete. Până în sat băiatul trebuia să prindă fata pe care o plăcea; dacă reuşea, avea dreptul să o sărute în faţa tuturor şi în felul acesta se pecetluia logodna dintre cei doi, care ţinea un an.
  • II I . Obiceiuri din ziua de dragobete ٭ În dimineaţa zilei de Dragobete fetele şi femeile tinere strângeau zăpadă proaspătă, o topeau şi se spălau cu apa astfel obţinută pe faţă şi pe păr, pentru a fi mai frumoase şi mai ademenitoare. (Dobruşa) ٭ Din seara de ajun, băieţii plecau pe la casele fetelor bune de măritat. Fata care era strânsă în braţe de cei mai mulţi băieţi, urma să se mărite. Cea care însă, o prindea miezul nopţii nestrânsă în braţe, era blestemată să nu se mărite. (Orleşti) ٭ Dragobetele trebuia sărbătorit în fiecare an. Altfel cei care nu participau nu erau iubiţi tot anul, şi nici ei nu iubeau. (Amărăşti… Mitrofani…) ٭ În această zi nu se lucrează la câmp, nu se coase, altfel cei care nu respect această zi, vor auzi cântecul păsărilor. (Ştefăneşti) ٭ Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul. (Amărăşti) ٭ Cuplul care reuşea să culeagă cele mai multe flori, se credea din bătrâni, că va fi cel mai trainic.(Valea lui Alb) ٭ Florile culese se puneau la icoane şi se foloseau în diferite farmece de dragoste.(…Mitrofani…Orleşti…)
  • În această zi se făceau descântece de dragoste sau se invoca ursita sau chiar zeul dragostei, Dragobetele, fiind considerată o zi propice pentru aflarea viitorului.
  • -În ziua de Dragobete Toţi băieţii-s după fete. Nae , zace la perete Cu mijlocul plin de bete. -Cheamă mamă fetele Să-şi aleagă betele! Cheamă mamă pe Ioana, Căci cu ea mi-am păzit toamna! Cheamă mamă pe Maria , Căci cu ea mi-am păzit via! Cheamă mamă pe Lenuţa Căci cu ea mi-am păzit viţa!
  • Ionele, te-ntoarce şi-ascultă! Cum ceara sfârâie şi la foc se topeşte, Tot aşa şi ţie pieptul să-ţi sfâşie! Inima topită, D e dragoste rănită. Să fugi sfâşiat, Să fugi neîncetat, Să m ă iei de soţie, Fără nepusă masă, Fără să b o i şi fără casă, Numai să-ţi fi u mireasă!
  • Lună, Lună intră-n nor, Să vie cine mi-e dor! Să nu poată odihni, Dacă la mine n-o veni! Să nu mai poată răbda, Dacă nu m-o săruta! Să nu aibă mas ă , casă, Dacă eu nu-i sunt aleasă! Praful, pulberea se-aleagă Dacă la altar n-o vrea să meargă!
  • Stea, stea strălucea, Toate stelele să stea Numai steaua mea, Să nu stea. Să se ducă ca o săgeată, După Ilie să-l întoarcă, Să vină ca un nebun, Nimeni să nu-l oprească din drum. Apele vor seca, Vântul cu drag mi-l va chema. Focul la inimă îl va ardea, Până pe mine mă va vedea. Şi orice femeie de va privi, Ochii i se vor împăienjen i , Pe nimeni nu va z ă ri, Până la mine nu va veni, Atunci ochii îi vor străluci .
  • În afară de descântece de dragoste, în ziua de Dragobete fetele invocau natura pentru a împrumuta din frumuseţea acesteia.
  • Răsai Soare frăţioare Cu 44 raze arzătoare Patruzeci ţine-ţi-le Patru d ă -mi-le! Două-n frunte, mai mărunte Două mai scânteietoare Peste ochi şi brăţişoare. Soare frăţioare! Cât eşti de frumos, Cât eşti de răzos! Aşa să fiu şi eu de frumoasă Răzoasă, În ochii mândrului meu Peţi-mi-l-ar Dumnezeu!
  • Sporadic, există obiceiul ca de la Dragobete până la Sf. Toader fetele să ardă rădăcină de iarbă mare şi să- si spele părul cu apă în care s-a fiert această plantă. Când se scotea rădăcina se spunea:
  • Iar bă mare, iarbă mare, Dă cosiţa iepelor Ca s-o poarte fetele Să crească lungă ca aţa, Moale ca mătasea Şi cosiţa fetelor Dă s-o poarte iepele
  • Iarbă mare, iarbă mare Să creşti mare şi frumoasă Să-mi crească cozile Cum îţi cresc ţie frunzele Iar bă mare, iarbă mare! Eu iţi dau mălai şi sare Tu să-mi dai leacuri de boare Şi codiţe pe spinare!
  • Începutul primăverii oscila între 24 februarie şi 1 martie; din această cauză se putea începe a se purta şnurul de mărţişor din ziua de Dragobete. Ritualul mărţişorului impunea ca şnurul să fie pus fetei de mână de către un băiat.
  • Când înfloreau arbuştii în pădure sau pomii acelaşi băiat dezlega şnurul de mărţişor şi îl puneau pe o creangă, pentru ca fata să fie la fel de frumoasă ca florile.
  • Cu valoare de unicat în Dienci-Vultureşti exista un descântec de mărţişor, în care se invoca Soarele:
  • Sfinte Soare, sfinte Soare Dăruiescu-ţi mărţişoare Şi în locul lor mă fereşte De pistrui ce mă-negreşte! Sfinte Soare, sfinte Soare!
  • I V .Ritualul Dragobetelui *fetele şi băieţii urcau pe deal
  • *băieţii luau prin surprindere fetele în braţe şi ziceau: Puterile tele În braţele mele Sau Frigurile mele, Pe oasele tele
  • *fetele adunau flori de primăvară din pădure;
  • *băieţii adunau vreascuri pentru a face focul;
  •  
  •  
  •  
  • C a un obicei rar întâlnit, în satul Şerbăneşti-Ştefăneşti participa şi moaşa satului care oficia o logodnă spirituală, folosind apă neîncepută şi pâine. Dimineaţa se trezea devreme şi spunea u n descântec:
  • Mă sculai de dimineaţă Mă spălai pe ochi, pe fa ţ ă Ş i la fântână plecai, Pe rouă nescuturată De dragoste necălcată. Cu buciumul buciumai, Cu fluierul fluierai, Dragostele le-adunai Şi pe Lioara o-mbrăcai. Cum se–nalţă Soarele Peste toate dealurile, Peste toate văile , Peste toate dealurile Aşa să se înalţe Să fie văzută, Să fie strigată, auzită, Întrebată, căutată. Să se uite lumea la ea, Cu mult drag. Şi-i pui în gură Mărgean de mură, Iar ea când o râdea, Mărgăritar or vedea. Cine-n ochii ei s-o uita, De vin roşu s-o-mbăta. S ă fie ca trandafirul înflorit De toată lumea privit, Şi de Mihai iubit.
  • Logodna se pecetluia î n felul următor: Băiatul spunea fetei: Hei, Lioară Bălăioară! Î n astă zi de sărbătoare, Vino mai aproape … Şi spune-mi câteva şoapte. Fata răspunde: Î n această zi de sărbătoare, Oi veni mai aproape, Şi-am să-ţi zic câteva şoapte … De ţi-or plăcea … Şi vom merge mai departe.
  • Moaşa, î n timp ce le dă să bea apă ne î ncepută şi să mănânce doua bucăţele de pâine, le spune: Voi doi iubăreţi! Ia veniţi de mă vedeţi! Un descântec să vă spun, Să fie î ntr-un ceas bun! Să vă iubiţi şi mai mult … Şi să vă ocrotiţi. De aici voi beţi … Tu fată bălăioară, Cu surâs de primăvară, Şi tu fecior călător, Ia de mâncă astă mică, De pâine bucăţică. Să vă las cu Domnu ’ , Să vă spune-ţi ofu ’ ! Toată viaţa vă iubiţi, De greşeli să vă feriţi, Niciodată nu vă minţiţi, Ca toată viaţa, amândoi să fiţi!
  • * î n jurul focului cântau şi spuneau glume, iar fiecare băiat "punea ochii" pe o fată;
  • *spre seară plecau către sat; fetele plecau î naintea băieţilor, iar aceştia erau nevoiţi să le alerge ca să le prindă;
  • *fiecare băiat prindea fata pe care o plăcea, iar dacă se lasă sărutată, se pecetluia logodna pentru un an.
  • V. bibliografie
    • Octavian Mândruţ, Geografia României, clasa a XII-a, editura Corint, Bucuresti, 2002
    • Măndoiu-Marinescu, Marcela; Credinţe, tradiţii şi superstiţii pe meleaguri drăgăşănene; editura Fundaţia Universitatea pentru Toţi; Slatina;2008
    • XXX, Toponimie şi etnografie
    • Calotescu Maria, 75 ani, Mitrofani
    • Costea Floarea, 73 ani, Şerbăneşti-Ştefăneşti
    • Duţă Lenuţa, 65 ani, Dobruşa
    • Lungoci Gheorghiţa, 76 ani, Dienci-Vultureşti
    • Miu Alexandra, 79 ani, Ştefăneşti
    • Niţu Leontina, 76 ani, Orleşti
    • Popescu Angela, 62 ani, Amărăşti
    • Ştefan Elena, 67 ani, Fumureni
    • Urîtu Ghiţa, 77 ani, Şerbăneşti-Ştefăneşti
    • Vlădescu Elena, 76 ani, Mereşeşti- Amărăşti
  • V.PROIECT DE CONSERVARE În evoluţia etnografiei româneşti, în primele doua decenii ale sec. al XX-lea, un rol important l-au avut raporturile interdisciplinare cu filologia, istoria şi geografia. Astfel, Ovidiu Densuşianu a militat pentru instaurarea unei noi direcţii în cercetarea folclorică, subliniind necesitatea unei strânse colaborări interdisciplinare. În 1839, George Bariţiu spunea “ Cine nu ştie, cum că în cântecele, în povestirile, în jocurile, obiceiurile, ceremoniile unei naţii se află mai cu deosebire subliniat trăsăturile adevăratului caracter ? ” Definind raportul etnografiei cu geografia umană, George Vâlsan examinează raporturile dintre ştiinţele care aduc contribuţii la cunoaşterea unui popor : geografia, etnografia, istoria şi filologia. Simion Mehedinţi a militat de asemenea pentru adunarea “ documentelor ” etnografice pentru ca trecutul comunităţii umane să rămână încă viu. Astfel, am încercat şi noi să aducem un subiect nou din geografia culturală.
  • Subiectul nostru a fost conceput în urma unui sondaj realizat în cadrul liceului pe un eşantion de 169 elevi.
    • Pe ce dată este Dragobetele?
  • 2.Ce este Dragobetele?
  • 3. Cum se sărbătorește astăzi Dragobetele?
  • 4.Cum se sărbătorea în trecut Dragobetele?
  • 5.Se mai sărbătorește astăzi Dragobetele?
  • 6.Vreți să cunoașteți mai multe despre această tradiție?
  • 1.Justificarea proiectului Acest proiect s-a născut ca o luare de atitudine a implementării în conştiinţa naţională a sarbătorii Sf. Valentin, aflată pe 14 februarie, zi a îndrăgostiţilor. Acest import, foarte mediatizat şi comercializat, a fost foarte bine primit de tineri, deşi exista o zi a îndrăgostiţilor autohtonă. 2.Scopul proiectului În condiţiile punerii în aplicare a conceptului globalizării, care vine după o perioadă comunistă ce a şters o mare parte a mentalităţii colective tradiţionale, ni se pare imperios necesar, să ne redescoperim rădăcinile şi să ne păstrăm identitatea de popor, prin păstrarea tradiţiilor care mai există, iar în acest caz, cel puţin, prin cunoaşterea acestei tradiţii.
  • 3. Obiective: *Obiectivul general al proiectului -redescoperirea acestei tradiţii care a dispărut în proporţii de peste 90%; *Obiectivele specifice ale proiectului: I. cunoaşterea sărbătorii Dragobetelui; II. popularizarea acestei tradiţii în rândul tinerilor; III. sensibilizarea elevilor în vederea necesităţii păstrării identităţii naţionale; IV. dezvoltarea abilităţilor de comunicare; V. schimbarea mentalităţii tinerilor cu privire la viaţa satului; VI. schimbarea concepţiilor tinerilor cu privire la persoanele vârstnice; VII. dezvoltarea activităţii de grup; VIII. angrenarea într-o activitate extraşcolară, unde elevii îşi pot descoperi sau confirma unele talente, sau îşi pot satisface necesitatea ieşirii din cadrul strict şcolar; IX. completarea educaţiei şcolare printr-un plus de educaţie spirituală şi valorică; X. durabilitatea legăturilor dintre tineri şi satul romanesc, unde viaţa la ţară implică si mediul geografic astfel încat peste ani, atunci cand şi ei vor fi părinţi sa-şi poată educa proprii copii în spiritul valorilor morale;
  • 4. Activităţi ACTIVITĂŢI PERIOADA DE DESFĂŞURARE (07 IANUARIE -IUNIE 2008) Locul de desfăşurare Nr. participanţi Responsabili S 1 S 2 S 3 S 4 S 5 S 6 S 7 S 8 Luna martie Luna aprilie mai-iunie   1.Aplicarea unui chestionar din care să rezulte gradul de cunoaştere al acestei tradiţii interesul pentru popularizarea acesteia X                     şcoală, domiciliu 1+19 Grupul ţintă I 2.Constituirea echipei de proiect   x                   şcoală 1 prof. Marinescu Marcela 3.Mediatizarea proiectului     x                 şcoală 19 Mirescu Diana 4.Selectarea claselor care participă la proiect       x               şcoală 19 Drăghici Cosmin 5.Strângerea materialelor         x x           mediu rural total clase Stancu Diana 6.Sortarea materialelor şi clasificarea cronologică a acestora             x         şcoală, domiciliu 19 prof. Marinescu Marcela, grupul ţintă 7.Reconstituirea unei zile de Dragobete               x       Creţeni 19 prof. Marinescu Marcela, Enăşoiu Bogdan 8.Monitorizare şi evaluare                 X     şcoală, domiciliu   Pistol Talida
  • 9.Rezultate:                             *realizarea unui număr de 50 de pliante                   x   şcoală, domiciliu 19 Şurlea Ramona *realizarea unui referat şi a unei prezentări                   x   şcoală, domiciliu 5 Şurlea Ramona, Stancu Diana *participarea la 4 sesiuni de referate                     X şcoală, domiciliu 3 Şurlea Ramona, Stancu Diana *realizarea unui film de scurt-metraj pentru VL3                     x şcoală, domiciliu 2 Bogdan Enăşoiu *realizarea unei broşuri în 100 de exemplare                     x şcoală, domiciliu 19 prof. Marinescu Marcela
  • 5. Grup ţintă Grupul ţintă I : elevii selecţionaţi pentru a participa la acest proiect, din clase diferite şi ani de studiu diferiţi(a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a); Elevii grupului ţintă I sunt cei care participă la reconstituirea tradiţiei supusă grupului. Grupul ţintă II : elevii claselor a IX-a B, a X-a A, a X-a B, a X-a G, a XI-a A, a XI-a D; Elevii ţintă II sunt cei care ajută la strangerea informaţiilor cu privire la desfăşurarea unei zile de Dragobete, străbunici, vecini, femei in vârsta, din mediul rural. 6. Beneficiari: -direcţi (elevi,profesori) -indirecţi (comunităţi locale)
  • 7. Resurse utilizate: *resurse umane; *resurse materiale (microbuz, cameră video, aparat digital, xerox, coli, imprimantă, mijloace tehnice IT); 8. Rezultate estimative (pliante, concursuri, broşuri) 9. Evaluare: *permanentă (elevi) *intermediară (concursuri) *finală (Centrul Judeţean pentru Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Vâlcea) 10. Gradul de sustenabilitate *în perioada 24 februarie 2008 grupul țintă I va prezenta „ A fost odata...Dragobetele” la Școlile din Drăgășani și din localitățile învecinate; *se va continua învestigarea și popularizarea unei alte tradiții;
  • În condiţiile globalizării, considerăm că este necesară dezvoltarea durabilă, nu doar din punct de vedere al resurselor naturale, ci şi al resurselor umane si deci, cunoaşterea obiceiurilor comunităţii rurale, pentru a nu ne pierde rădăcinile, şi astfel identitatea.