Dictionar de literatura romana-Ecaterina Taralunga 123669412961-phpapp01

5,916 views

Published on

Published in: Education
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
5,916
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
10
Actions
Shares
0
Downloads
107
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Dictionar de literatura romana-Ecaterina Taralunga 123669412961-phpapp01

  1. 1. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ V ECATERINA ŢARĂLUNGĂ Cuvânt înainte ♦ Această lucrare este un „dicţionar” deoarece termenii lui sunt înşiruiţi în ordine alfabetică, dar nu este, stricto sensu, „de literatură”, deoarece cuprinde, pe lângă oamenii de litere (scriitori, critici literari,DICŢIONAR DE LITERATURĂ esteticieni etc.), reviste, curente, termeni literari şi alte câteva noţiuni şi personalităţi (folclorişti, teologi, istorici, filosofi ş.a.) menite să ofere ROMÂNĂ cititorului, fie şi incipient, un context capabil să indice crearea şi comunicarea valorilor literare. Fragment al culturii române şi, de fapt, al spiritului românesc, literatura n-a încetat niciodată să existe ca unitate polimorfă, uneori ignorată, alteori detestată, cu termeni aflaţi în interacţiune dincolo de ideologiile, imixtiunile şi manipulările politice sau de orice alt fel şi dincolo de limita înţelegerii unora care au supralicitat tot atât cât au negat părţi ale ei. Rolul de echilibru al literaturii în păstrarea vitalităţii spirituale a naţiei devine vizibil într-o lucrare de acest tip. Mai ales acum, când autoarea ei poate, nestingherită, să pună alături creatorii şi fenomenele literare din România, din teritoriile româneşti aflate în afara graniţelor actuale ale ţării, ca şi din emigraţia românească risipită oriunde pe întinderea planetei. Şi mai ales acum, când constatăm ce pierdere a fost veacul XX pentru spiritul românesc, care, după al doilea război mondial a pierdut valorile din prima jumătate a veacului, iar după revoluţia din 1989 pe acelea din a doua jumătate a veacului, recuperându-le, pe toate, doar parţial şi fără a se stabili relaţiile lor funcţionale, care fac rotunjimea experesivă a spiritului românesc. Intenţia lucrării este deci să ofere mai mult o imagine asupra orizonturilor, a direcţiilor, decât o prezentare exhaustivă a tuturor celor care au ţinut ori ţin condeiul în mână în numele literaturii. Actualizarea datelor merge până la nivelul lunii septembrie 1999. Se încheie practic un veac şi un mileniu. Se cuvine să tragem Bucuresti, 2007 linie şi să vedem cine suntem.
  2. 2. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂDICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ VII VI Ecaterina Ţarălungă Dr. Ecaterina Ţarălungă 10 martie 2006, Bucureşti 10.10.1999, Bucureşti După cinci ani Bibliografie Ţin să mulţumesc tuturor celor care m-au susţinut în ideea de areedita acest dicţionar, cu actualizările de rigoare. Astfel, acest volum Mioara Apolzan – Aspecte de istorie literară. Destinul unei publicaţii:va fi apărut deopotrivă la sfârşitul mileniului doi şi la începutul R.F.R., Editura Minerva, 1983mileniului trei. El poate evalua o trecere majoră, care nu este doar Jana Balacciu – Dicţionar de lingvişti şi filologi români, Editurauna temporală, ci şi una care modifică parametrii contactelor umane Albatros, 1978de la judecata „în sistem” (social, politic, economic, ideologic, Emil Boldan – Dicţionar de terminologie literară, Editura Ştiinţifică,cultural) a valorilor, la judecata „în reţea”, după afinităţi, recunoaşteri 1970care ignoră graniţele menţionate în paranteza de mai sus şi permit C. Chiţimia şi Al. Dima – Dicţionar cronologic. Literatura română,afirmarea valorilor nu după ordinul de mărime numerică al popoarelor Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979care le-au produs, ci după hrana spirituală pe care ele o pot oferi cât Mihai Cimpoi – O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia,mai multor consumatori, de oriunde şi de oricând. Editura Arc, 1997 Iminenta integrare a României în Uniunea Europeană m-a făcut Ilie Constantin – Poeţi români/Poètes roumains (1951-1973), Editurasă adaug acestui dicţionar structura instituţiilor de cultură româneşti, Fundaţiei Culturale Române, 1995ale spaţiilor româneşti aflate acum în afara graniţelor de stat ale Ov. S. Crohmălniceanu – Literatura română între cele două războaieRomâniei, dar aflate şi ele în proces de integrare, ca şi a românilor mondiale, 3 vol., Editura Minerva, 1972-1975din diaspora, care, prin numărul lor de circa paisprezece milioane, Petre Dan – Asociaţii, cluburi, ligi, societăţi. Dicţionar cronologic,alcătuiesc, practic, o a doua Românie, cu valori consolidate, parte şi Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983ele a spiritualităţii româneşti. Evident, minorităţilor naţionale care au Iordan Datcu şi S. C. Stroescu – Dicţionarul folcloriştilor, Edituraadăugat valori culturii române, li se cuvine un loc în acest volum, ca Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979şi tutoror cercetătorilor străini care s-au ocupat de acest spaţiu Alexandru Dima – Aspecte şi atitudini ideologice, în „Datina”, Turnucultural românesc. Nu fac decât să măsor, astfel, lumea dechisă în Severin, 1933care trăim şi în care ne vom afirma, în viitor, pe noi înşine, cu Ion Hanganu – Dicţionarul presei româneşti (1790-1982), Edituraidentitatea noastră, una printre celelalte, dar una distinctă, specifică Fundaţiei Culturale Române, 1996şi puternică. Nicolae Th. Ioanniţiu – Istoria editurii româneşti, Editura Cartea Am găsit de cuviinţă să ilustrez prezenta ediţie cu imagini multe Românească, 1943inedite, pe care le-am obţinut de multe ori colindând prin România Dimitrie Păcurariu – Dicţionar de literatură română. Scriitori, reviste,acestui început de mileniu, discutând cu multe dintre personalităţile curente, Editura Univers, 1979prezente în această carte. Tuturor celor care m-au ajutat se cuvine Mircea Păcurariu – Dicţionarul teologilor români, Editura Universsă le adresez mulţumirile mele, fiindcă referinţa la o literatură, ca Enciclopedic, 1996orice alt demers omenesc, câştigă cu atât mai mult cu cât Marian Popa – Dicţionar de literatură română contemporană, Edituraparticiparea celor care o fac, o citesc şi o analizează este mai mare. Albatros, 1977 Paul Robert – Le Petit Robert. Dictionnaire universel des noms propres, vol. 2, Le Robert, Montréal, 1988
  3. 3. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ VIIICosta Roşu – Lexiconul jurnalisticii româneşti din Iugoslavia, EdituraLibertatea, Novi sad, 1989Dorina Rusu – Istoria Academiei Române. Repere cronologice,Editura Academiei, 1992Eugen Simion – Scriitori români de azi, 3 vol., Editura CarteaRomânească, 1984Mihai Straje – Dicţionar de pseudonime, alonime, anagrame,asteronime, criptonime ale scriitorilor şi publiciştilor români, EdituraMinerva, 1973.Laurenţiu Ulici – Literatura română contemporană, vol. 1, EdituraEminescu, 1995Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu – Dicţionarul ScriitorilorRomâni, Editura Fundaţiei Culturale Române, 5 vol., 1998 – 2000,Bucureşti* * * - Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, EdituraAcademiei, 1979* * * - Mic dicţionar enciclopedic, Editura Enciclopedică română, 1972Mihai Cimpoi – O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia,Editura ARC, 1997* * * - Mic dicţionar enciclopedic, Editura Enciclopedică ▪ EdituraUnivers Enciclopedic, 2005* * * - Dicţionar enciclopedic, Editura Univers Enciclopedic, 6 vol.,1993 - 2005
  4. 4. DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 2 A Transilvaniei. A înfiinţat tipografii carea, prin adevărate mărturisiri a unde a tipărit în română şi latină mai multor scriitori vechi, începutul cărţi de cult: Floarea adevărului, românilor din romani adevăraţi mai 1750, apărută şi în latină, la mare lumină îl pune. Citează surse Aaron (Aron) ideile Şcolii Ardelene în Ţara Viena, cu titlul Flosculus veritatis, greceşti, latine, bizantine: Plutarh, Florian (n. 21 Românească. A întemeiat, Bucoavnă, 1759, Adevărata Seneca, Titus Livius, Eunapius, februarie 1805, împreună cu Petrache Poenaru şi mângâiere în vremi de lipsă Eutropius, Procopius. Prefaţa este Rod, jud. Sibiu – m. Georg Hill, primul cotidian din ţară: (1761). A folosit izvoare greceşti, una iluministă („luminarea naţiei”, 12 iulie 1887, “România”, 1837. Membru al latineşti şi româneşti. Considerat „iscusirea” ei). In domeniul limbii Bucureşti) – Societăţii Academice Române din astăzi unul dintre fondatorii române este pentru etimologism şi istoric şi publicist. A 1870. Concepţia sa romantică şi latinismului ardelean, ceea ce i-a latinizare, în linia lui Petru Maior şiînvăţat la Sibiu şi Blaj, progresistă asupra istoriei ca adus replici din partea ortodoxiei, a Şcolii Ardelene. A insistat asupraapoi la Universitatea factor formator al conştiinţei dar, în acelaşi timp, unul dintre continuităţii filonului romanic pe totdin Pesta. Chemat în Muntenia naţionale îl plasează printre cei care a conştientizat neamului teritoriul fostei Dacii, ca şi a unităţiide Dinicu Golescu, a fost sursele literaturii romantice românesc rădăcinile latine, lingvistice a românilor din nordul şiprofesor la Goleşti, apoi la Şcoala româneşti, mai ales cu tematică apartenenţa sa la bazinul din sudul Dunării.Centrală din Craiova, la Colegiul istorică. romanităţii. Linia Roma – Viena -Sf. Sava din Bucureşti, la Blaj devenea, în epocă, o linie Aaron, Vasile (n. 1770, satUniversitatea Bucureşti. A fost Aaron, Petru Pavel Maginot de apărare anti- Glogoveţ, lîngă Blaj - m. 1822,redactor la revista “Muzeu (n. 1709, Bistra, jud. otomană. Sibiu) - poet. Studii de teologie laNaţional” scoasă de Ion Heliade Maramureş – m. Seminarul din Blaj, apoi Dreptul laRădulescu. A colaborat la “Foaie 1764, Blaj) – cleric Aaron, Theodor (6 februarie Cluj. Avocat consistorial alpentru minte, inimă şi literatură”. şi cărturar, originar 1803, Ţichindeal, jud. Sibiu – m. Episcopiei Ortodoxe din Sibiu. ŞtiaMembru al Societăţii Filarmonice, dintr-o familie 6 aprilie 1859, Lugoj) - cleric, germana, maghiara, latina,participant la revoluţia de la 1848. domnitoare din pedagog şi cărturar român. A italiana. A corespondat cuLucrări: Vocabular franţezo- Moldova. A învăţat mai întâi învăţat, la Sibiu, Blaj, Cluj, Veniamin Costachi de la Iaşi,românesc (1840-1841), Idee acasă, cu un profesor francez, Budapesta, Filosofia şi Teologia. relaţia fiind stabilită de Ioan Budai-repede de istoria Prinţipatului apoi la Colegiul De Propaganda Director al Gimnaziului românesc Deleanu. A tradus şi prelucrat DerŢării Româneşti, 1835-1838, Fide din Roma, Filosofia şi din Beiuş, rector al Seminarului Messias de Fr. G. Klopstock, cuManual de istoria Principatului Teologia. S-a întors în ţară în 1743 Român Leopoldin din Oradea, titlul Patimile şi moartea Domnului României, şi s-a călugărit sub numele Pavel. cenzor al cărţilor româneşti pe şi Mântuitorului nostru Iisus 1839. Figura Episcop unit (greco-catolic) al lângă Tipografia Universităţii din Hristos, 1805, fragmente din centrală a Transilvaniei (1752-1764). A Buda (1842). Publică la „Gazeta Bucolice şi Eneida de Virgiliu scrierilor sale organizat şcolile româneşti din Blaj de Transilvania”, „Foaie pentru (rămase în ms.), precum şi este Mihai (şcoala de obşte, şcoala minte, inimă şi literatură”. I s-a Metamorfoze de Ovidiu, în versuri, Viteazul, secundară, seminarul de preoţi), tipărit la Buda în 1828 Scurtă cu titlul Perirea a doi iubiţi, adecă:simbol al luptei românilor pentru acesta devenind astfel un apendice la Istoria lui Petru Maior jalnica întâmplare a lui Piram şiunitate naţională. A propagat important centru cultural al
  5. 5. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 3 4Tisbe, cărora s-au adăugat mai combinate fie cu forme de dicteupe urmă nepotrivita iubire a lui automat (la avangardişti), fie cu conturată. Actul de constituire a Arheologie si Etnografie, InstitutulEcho şi Narţis, 1807. A scris literaturizări ale unor teorii (la Academiei de Ştiinte a Moldovei de Lingvistică, Institutul depoema didactică Anul cel mănos, intelectualişti). este datat 2 august 1961. Din cercetări Interetnice,1820 după modelul Georgicelor momentul fondării până la întreprinderi experimentale şi altelui Virgiliu şi lucrarea juridică Academia Caţavencu (din 1990, declararea independenţei structuri ştiintifico-tehnologice. Prinoriginală Praxisul formurilor iniţial „Caţavencu") - „săptămânal Republicii Moldova (27 august intermediul Secţiilor de Ştiintebisericeşti, 1805. A prelucrat în de moravuri grele", (iniţial 1991) A.S.M. a fost parte A.S.M. contribuie de asemenea laversuri române populare: Istoria „săptămânal incomod"), cu profil integrantă a sistemului academic coordonarea ştiinţifico-metodică alui Sofronim şi a Haritei cei satirico-politic şi literar. Editor şi ex-sovietic, aflându-se atât în activităţii de cercetare a institutelorfrumoase, fiicei lui Aristef, mai director fondator poetul Mircea subordinea Prezidiului Academiei de ramură subordonatemarelui din Milet, 1821. Are Dinescu. Ulterior şi fundaţie cu de Ştiinţe a U.R.S.S., cât şi în autorităţilor administraţiei publicemeritul de a fi introdus în cultura acelaşi nume. cea a Consiliului de Miniştri al centrale. Cercetările fundamentaleromână, prin traduceri, compilaţii R.S.S.M. Primul preşedinte al şi aplicative ale A.S.M. seşi imitaţii, mari teme ale literaturii Academia de A.S.M. a fost Iachim Grosul, efectuează în domeniile:clasice, modelându-le astfel Ştiinţe a membru corespondent al A.Ş. a matematică şi informatică, fizicăîncât, în ciuda lipsei de strălucire, Moldovei – U.R.S.S., academician al A.S.M., teoretică, fizica solidelor, micro- şisă poată fi gustate de omul de Înfiinţată în 1946 doctor habilitat în ştiinţe istorice opto-electronică, procese derând. ca Baza Moldovenească de (1961-1976), fiind urmat de transfer în câmpuri magnetice, Cercetări Ştiinţifice a Academiei Alexandru Jucenko, membru procese geofizice şi geologice,Abstracţionism - curent artistic, de Ştiinte a U.R.S.S., transformată corespondent al A.S. a U.R.S.S., procese fizice şi tehnice înapărut după 1910, pregătit de în anul 1949 în Filiala academician al A.S.M., doctor energetică, chimia compuşilor,cubismul francez şi Moldovenească a Academiei de habilitat în ştiinţe biologice (1977- organică şi anorganică, chimiaexpresionismul german. Extins la Ştiinţe a U.R.S.S. În anii care au 1989) şi de Andrei Andrieş, analitică şi ecologică, chimialiteratură, a propus o „artă urmat au fost întreprinse o serie academician al A.S.M., doctor teoretică, fiziologie şi biochimie,absolută", bazată pe reducerea de măsuri pentru crearea bazei habilitat în ştiinţe fizice şi zoologie, microbiologie, botanică,figurativului la liniile esenţiale prin tehnico-materiale a Filialei, matematice (din 1989). În geografie, ecologie, restaurare şianaliza internă a obiectului vizat. pregătirea cadrelor ştiinţifice, prezent în cadrul A.S.M. îşi utilizare raţională a florei şi faunei,Literatura română nu cunoaşte formarea direcţiilor principale de desfăşoară activitatea 6 secţii: fiziologia stresului, genetică,adepţi în stare pură ai acestui cercetări şi perfecţionarea modului Ştiinte Matematice şi Economice; medicină, istorie, lingvistică şicurent. Dar reprezentanţii de organizare a investigaţiilor Ştiinţe Fizice şi Tehnice; Ştiinţe literatură, filosofie, sociologie,avangardei pe de o parte (Urmuz, ştiinţifice. Dezvoltarea şi Biologice, Chimice şi Ecologice; economie, politologie, arheologie,Tristan Tzara, Geo Bogza, aprofundarea cercetărilor ştiinţifice Ştiinţe Agricole; Ştiinţe Socio- etnografie, artă etc. Temele şiCicerone Theodorescu), ca şi ai erau însoţite de perfecţionarea umane şi arte; Ştiinţe Medicale. proiectele de cercetare suntliteraturii intelectualiste pe de alta structurii organizatorice a Filialei. Acestea includ 28 de institute şi selectate în sistem competitiv, prin(Marcel Bleher, Camil Petrescu), Prin crearea institutelor de centre ştiintifice ale Academiei. În concurs. O atenţie deosebită seprezintă în textele lor diverse cercetare noi s-a constituit o reţea subordinea Academiei acordă extinderii şi aprofundăriiforme de abstacţionism, ştiinţifică academică bine funcţionează Institutul de relaţiilor de colaborare cu
  6. 6. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 5 6universităţile din ţară, cu unele ambele în Bucureşti. Tentativa luiministere şi departamente de Brâncoveanu era de a edifica o a unei religii “de mediere”: greco- evenimente ale veacului al XIX-profil, fiind încheiate acorduri. şcoală a ortodoxiei greceşti de catolicismul. Mitul unităţii Europei lea: 1848, de amploare europeanăA.S.M. participă la lucrările a construcţie bizantină, valabilă a fost mai întâi un mit creştin. şi mica unire de la 1859, răspunsdiferite organisme ştiinţifice pentru tot sud-estul Europei (aşa românesc la provocările veacului.internaţionale precum UNESCO, cum îşi construiseră învăţământul Academia Mihăileană – instituţie Temele literaturii române aAgenţia Internaţională de Energie şi Kiril Lukaris în zona fondată la Iaşi în 1835 de Ion secolului al XIX-lea sunt formate înAtomică (IAEA), Comitetul arhipelagului grecesc, ori Vasile Ionescu dela Brad în jurul unui bună măsură graţie acestui tip deŞtiinţific NATO etc. A.S.M. este Lupu şi Simion Movilă în Moldova nucleu referitor la Ştiinţele instituţii numite “academii”.membră a Asociaţiei şi respectiv în Ucraina), spre a agricole. ÎnInternaţionale a Academiilor de fortifica şi uni cultural şi religios noiembrie AcademiaŞtiinţe (IAAS) şi a Consiliului acest spaţiu, reuşind astfel să ţină 1843 Ion Română (dinInternaţional al Asociaţiilor piept pe de o parte influenţelor Ghica a 1879) - celŞtiinţifice (ICSU). Această venite dinspe otomani, pe de alta deschis acolo mai înalt forstructură instituţională permite - celor venite dinspre catolici. cursul de de ştiinţă şine referim la spaţiul cultural – şi Ştiinţe Politice, atrăgând atenţia cultură dinliterar, care constituie subiectul Academia Domnească – asupra importanţei deschiderii ţară. Fondată în aprilie 1866 subdemersului nostru – stabilirea de înfiinţată în 1640 de Vasile Lupu, învăţământului spre numele de Societatea Literarăcontacte şi termeni de albanez ca industrializare, ca necesitate a Română, devenită Societateacomparaţie în cadrul proceselor origine, la modernizării României. Savanţi Academică Română în 1867de globalizare, de păstrare a Iaşi, după precum Gheorghe Săulescu, (iniţial cu trei secţiuni: filologie-diversităţii şi identităţii spaţiului modelul celei Gheorghe Ciuciureanu au fost literatură, istorie-arheologie,cultural moldovenesc, de la din Kiev, a lui apoi implicaţi în dezvoltarea ştiinţe naturale, apoi cu alte secţiiformele populare la acelea culte, Simion Academiei Mihăilene. Ion D. noi) ca urmare a programelor despecializate. Movilă, venind de acolo patru Strat, economist şi avocat, a modernizare de după Unirea profesori. Ideea a avut-o chiar inaugurat departamentul de Principatelor din 1859.Academia din Bucureşti (1694- Mitropolitul Simion Movilă al Economie Politică al Universităţii Fundamentul Societăţii l-a1818) – şcoală domnească Kievului, sprijinitor şi al Academiei din Iaşi, fiind şi primul ei rector, în constituit organizarea precedentăsuperioară înfiinţată de Duhovniceşti din Kiev, în sensul 1860. Cultura şi literatura română a unor „academii” şi „şcoli”, careConstantin Brâncoveanu după unificării ortodoxiei orietale iniţiată beneficiau astfel de “ochiul critic” datau în Ţara Românească dinmodel italian de Renaştere, cu de grecul Kiril Lucaris. Ca şi pus asupra realităţii, educat să 1689 şi în Moldova din 1707, apoiajutorul unchiului său, stolnicul Academia din Bucureşti, ilustra o privească lumea reală şi a societăţilor literare imediatConstantin Cantacuzino, care tentativă extra-teritorială, de unire problemele ei, importanţa preexistente de la Braşov (1821),studiase la Padova. Limba de a Europei sub semnul creştinătăţii problemei ţărăneşti, privirea Bucureşti (1844), Sibiu (1861),studiu era greaca, atunci limbă orientale. Vaticanul, pe de altă politicii interne în conexiune cu Cernăuţi (1862). De la începutcomună a ortodoxiei orientale, iar parte, crease puncte de legătură politica externă. Fenomen Academia a fost o insituţiesediul şcolii s-a aflat la Sf. Sava, între catolicism şi ortodoxie prin important în pregătirea spirituală naţională, enciclopedică, reunindapoi la Schitu Măgureanu, apariţia, în Transilvania şi Ucraina, a românilor pentru marile marile personalităţi ale culturii şi
  7. 7. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 7 8ştiinţei. Cei 21 de membri biologice, Ştiinţe agricole şi silvice,fondatori proveneau din Ţara Ştiinţe geologice, geografice şi dintre membrii Adunării generale, teologie, istorie, antropologie,Românească, Moldova, geofizice, Ştiinţe medicale, Ştiinţe care are în fruntea sa un lingvistică, literatură, economie,Transilvania, Bucovina, Banat, economice şi sociologice, Ştiinţe preşedinte (ales pentru o mediu, biologie, medicină,Maramureş, Basarabia, filologice, literatură, arte. Are perioadă de 4 ani dintre membrii inginerie, matematici aplicate,Voivodina şi alte zone din 181 de membri aleşi pe viaţă, la Consiliului). Academia îşi fizică, chimie. Are în jur de 56 dePeninsula Balcanică, adică vârsta maximă de 65 de ani şi 135 desfăşoară activitatea pe baza membri onorifici, printre carereuneau valorile româneşti de de membri onorifici, personalităţi unui buget acordat de stat, ca şi Eugène Ionesco†, Octavianpretutindeni. In prima ei formulă a de mare valoare intelectuală, din a unor donaţii. Una dintre cele Bârlea†, Mircea Eliade†, Virgileditat Dicţionarul limbii române, ţară şi din străinătate, romîni ca şi mai importante este donaţia Gheorghiu, George Emil Palade.coordonat de latiniştii (adepţi ai străini dedicaţi cauzei româneşti, Fundaţiei Menahem H. Elias, Acordă premii, finanţeazăetimologismului lingvistic) Laurian aleşi indiferent de vârstă, unii post- datând din 1923. Din 1999 publicaţii şi edituri româneşti dinşi Massim (1871), ceea ce a mortem. Pe lângă Bucureşti, Academia deţine şi Fundaţia SUA, iniţiază şi susţine programeprovocat demisia lui Titu Academia are filiale la Iaşi, Cluj, pentru Ştiinţă şi Artă. De la de promovare a spiritualităţiiMaiorescu, adept al fonetismului. Timişoara, precum şi 66 de războiul de independenţă şi până româneşti. Printre fondatoriInstituţia se numeşte Academia institute de cercetări şi alte instituţii astăzi Academia a rămas Octavian Bârlea, reprezentant alRomână din 1879. Ea a instituit afiliate: Observatorul Astronomic, singurul for românesc aproape Vaticanului în Germania,premii, pensii şi alte forme de Parcul Naţional Retezat, nemodificat în parametrii săi de preşedinte fondator al ARA (1975-sprijin pentru marile valori Observatorul Geodinamic bază, contribuind astfel la 1978). Alţi preşedinţi: Mariaculturale ale ţării. Premii anuale Căldăruşani ş.a. Pe lângă păstrarea diversităţii culturale şi a Manoliu-Manea, lingvistă (1982-pentru lucrări de specialitate: Academie funcţionează 13 unităţii spirituale a românilor, fie 1995), Constantin Corduneanu,Premiul Evanghelie Zappa, Comitete Naţionale (istorie, ei dinăuntrul, fie din afara matematician (1995-1998).Premiul Alexandru Ioan Cuza, matematică, mecanică teoretică şi graniţelor ţării. Preşedinte în exerciţiu: IonPremiul Herescu-Năsturel şi aplicată, astronomie, Paraschivoiu, inginer, Canada.Premiul Vasile Adamachi. În standardizarea denumirilor Academia Româno-Americană1948 a suferit epurări (din motive geografice, schimbarea globală a (ARA) - instituţie fondată în 1975 Academia Vasiliană (1640-1821)politice) şi s-a numit, pe rând, mediului ş.a.), ca şi un număr de în California de către un grup de – a fost infiinţatăAcademia Republicii Populare 60 de Comisii specializate (pentru intelectuali români emigraţi în în 1640, deRomâne, apoi Academia limba română, pentru istoria SUA. Organizează forumuri Vasile Lupu,Republicii Socialiste România, oraşelor româneşti, ecologie, (congrese) anuale pentru domnul Moldovei,până în 1990, când a revenit la prezervarea monumentelor schimburi de idei în domeniul iar cursurile saledenumirea de Academia naturale, protecţia solului, pentru culturii (literatură, filosofie, erau urmate şi de studenţi străini.Română. În prezent este informatică, acustică ş.a.). medicină, biologie, ştiinţe sociale, Se învăţa slavonă şi greacă. Aveaorganizată pe douăsprezece Academia deţine o editură, două legislaţie, arte, istorie, filologie, sediul la biserica Trei Ierarhi dinsecţiuni: Ştiinţe matematice, publicaţii: „Analele Academiei inginerie, economie, mediu, Iaşi. Ideea de bază aŞtiinţe fizice, Ştiinţe chimice, Române” şi „Academica” şi matematică, fizică, chimie ş.a.). învăţământului epocii eraŞtiinţe tehnice, Ştiinţe şi Biblioteca Academiei. Este Secţiunile Academiei sunt: unificarea curentelor ortodoxiei întehnologia informaţiei, Ştiinţe coordonată de un Consiliu ales legislaţie, politică, filosofie, spaţiul greco-rus, pentru a rezista
  8. 8. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 9 10astfel mai bine avansului peste munţi: 1848-1849, 1892;catolicismului, în principal dinspre Istoria literaturii române, 1914; publicistică, 2000; Intâlnirea, generaţii, 1929. A avut una dintrePolonia, ca şi atacurilor Imperiului Contribuţiuni la bibliografia roman, 2003. Scriitoare cu cele mai timpurii reacţii laOtoman. În acest sens ţările românească, 3 vol., 1921-1928. deschidere către social şi evoluţia ascendenţa dreptei româneşti, mairomâne aveau de jucat un Spirit pozitivist şi exact, a contemporană a fenomenului ales a aceleia pro-naziste.important rol de mediator. Mai colaborat cu I. A. Candrea la politic românesc, transcrie în Avangardist moderat, a lăsat întârziu cunoscută sub numele Dicţionarul enciclopedic ilustrat literatura ei nemulţumiri şi plan literar un mesaj careŞcoala Mare Domnească. A CARTEA ROMÂNEASCĂ, propune soluţii proprii pentru ilustrează deopotrivă influenţaactivat până în 1821, la mişcarea elaborând partea de istorie- aceste zone. modelelor literare româneşti aleEteriei. geografie. Membru corespondent momentului, pe o gamă care al Academiei Române din 1921. Aderca, Felix (n. merge de la Ionel Teodoreanu laActivism - doctrină politică şi Spirit filologic, aşezat la confluenţa 26 martie 1891, Mircea Eliade, ca şi apartenenţaliterară, prezentă difuz în veacurilor al XIX-lea şi al XX-lea, Puieşti, jud. declarată la o etnie cu vechi tradiţiideceniul al II-lea – al IV-lea al lucrările lui excelează prin acribie Vaslui - m. 12 culturale în spaţiul românesc.secolului XX în România. ştiinţifică şi tentativa de cuprindere decembrie 1962,Presupunea un răspuns „activ", enciclopedică a fenomenului Bucureşti) – "Adevărul" (1871-1872, Iaşi,prin acţiune promptă, la stimulii cultural românesc, favorizând scriitor evreu din săptămânal; 1888-1900; 1907-veniţi din lumea reală. Era vorba, astfel sinteza culturală pe baza România. După absolvirea 1916; 1918-1937; 1946, Bucureşti,în principal, despre replici date căreia intelectualii perioadei liceului se angajează funcţionar cotidian); serie nouă, cu profilcreşterii curentelor de dreapta şi intebelice au fundamentat la Ministerul Muncii. După 1944 a social-politic, din 1990, cu titlulpro-fasciste care au angajat modernitatea culturii române, fost director al Direcţiei „Adevărul". Se reclamă de la seriaRomânia în cel de-al doilea acordul ei cu lumea europeană. învăţământului artistic din veche. Prima serie a fost condusărăzboi mondial. Tudor Vianu a Ministerul Cultelor. Volum de de Alexandru Beldiman,fost unul dintre promotorii acestei Adameşteanu Gabriela (n. 1 debut: Naţionalism? Libertatea de antiregalist, dat în judecată deteorii. aprilie 1942, Piteşti) – scriitoare. a ucide, 1910, prefaţat de C. Palatul regal, dar achitat în justiţie Redactor şef al publicaţiei “22” (din Rădulescu-Motru. Teoretician al graţie juriului condus de Vasile Adamescu, 1991), preşedintă a PEN-Clubului modernismului, avangardismului Alecsandri. Seria bucureşteană a Gheorghe (n. 26 românesc. Membră a Alianţei şi experimentalismului: Mic tratat fost condusă de acelaşi Al. V. iulie 1869, Civice, a primit în 2002 grantul de estetică sau lumea văzută Beldiman. Odată cu preluarea Bucureşti - m. 1942, Helman Hamett, administrat de estetic, 1929. A scris şi versuri publicaţiei de către A. Bacalbaşa, Bucureşti) - istoric Human Rights Watch. simboliste: Motive şi simfonii, ea se apropie de mişcarea literar şi bibliograf. Lucrări: Drumul egal al fiecarei 1910; Stihuri venerice, 1912,. socialistă. Din 1892 partea literară S-a specializat în zile, roman, 1975; Dăruieşte-ţi o zi Romane: Domnişoara din strada este condusă de TraianLitere la Geneva şi Paris. A făcut de vacanţă, nuvele, 1979; Neptun, 1921; Aventurile Demetrescu (socialist). Din 1895parte din Comitetul de redacţie al Dimineaţa pierdută, roman, 1983, domnului Ionel Lăcustă Termidor, proprietarul ziarului este C. Mille,revistei „Albina”. Principalele 2004; Vară-primăvară, nuvele, 1932; Oraşele înecate, 1937; de asemenea socialist. Aulucrări: Luptele pentru 1989; Obsesia politicii, interviuri, Revolte, 1945. A lăsat interviuri colaborat: Radu Rosetti, G.naţionalitate ale românilor de 1995; Cele două Românii, strânse în volumul Mărturia unei Ibrăileanu, C. Dobrogeanu-
  9. 9. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 11 12Gherea, Constantin Stere, C. -„ – (din 1989, Bucureşti) - seriaRădulescu-Motru, Gala nouă a “Adevărului”, care se Arhanghelii, 1914; Legea trupului, parte Eugène Ionesco, MateiGalaction, Nicolae Iorga, Al. revendică în sens istoric, dar nu şi 1926; Legea minţii • Povestea Călinescu, Ion Negoiţescu, VirgilMacedonski, H. Sanielevici, ca opţiune socialistă, de la unei vieţi, 1927; File din cartea Nemoianu.Mihail Sadoveanu ş.a. A pledat celelalte, este un cotidian naturii, 1959 în care analizapentru votul universal, drepturile independent. Apare şi astăzi. psihologică şi descrierile de „Alăuta românească" (1837-femeii, ale ţărănimii, pentru Director fondator: Darie natură sunt remarcabile. 1838, cu intermitenţe, Iaşi) -unitatea naţională. Partea Novăceanu, urmat de Dumitru supliment literar bilunar iniţiat deculturală a fost condusă, la un Tinu. Deţine un supliment „Aghiuţă” (1863-1864, Gh. Asachi, al ziarului „Albinamoment dat, de Traian săptămânal de cultură şi atitudine, Bucureşti) – săptâmânal literar şi românească". Este una dintreDemetrescu. Pe lângă acest “Adevărul literar şi artistic” (din satiric apărut sub conducerea lui primele noastre reviste de tipcotidian au apărut mai multe 1990), condus până în 2005 de B. P. Hasdeu. Revistă almanah. A fost condusă de Gh.suplimente. Le menţionăm: ziaristul şi prozatorul Cristian antiguvernamentală, suprimată Asachi. Au colaborat: Mihail- „– de duminică" (1897-1898), Tudor Popescu. de forţele politice după nici un an Kogălniceanu, Constachesăptămânal - supliment literar al de apariţie. Negruzzi, Costache Aristia ş.a. Au„Adevěrului". Agârbiceanu, Ion apărut traduceri din Schiller,- „ – de joi" (1898-1899), (n. 12 septembrie „Agora" (1947, Bucureşti) - Bürger, Voltaire, Kotzebue, revistasăptămânal – supliment literar al 1882, Cenade, jud. publicaţie literară pentalingvă contribuind astfel la sincronizareaziarului „Adevěrul". Au colaborat: Alba - m. 28 mai (română, franceză, engleză, spiritului românesc cu celRadu Rosetti, C. Rădulescu- 1962, Cluj) - germană, italiană) editată de european, la procesul deMotru, Gala Galaction, Vasile prozator. A Virgil Ierunca şi Ion Caraion (un modernizare al Moldovei însăşi. ADemetrius ş.a. frecventat cu număr). Tentativă de deschidere premers, ca idee, „Daciei literare".- „– ilustrat" (1895-1899), întreruperi Seminarul teologic al literară către Europa, în condiţiilesăptămânal – supliment literar al Universităţii din Budapesta. Apoi, în care în România tocmai se Alba Iulia –ziarului „Adevěrul". Au colaborat ca bursier, a studiat, tot la instaura perioada socialistă, iar în capitalaNicolae Iorga, Al. Macedonski, Budapesta, filologia clasică şi Europa începea războiul rece. spirituală aGala Galaction ş.a. istoria. A fost, pe rând, funcţionar Ambii autori ai revistei vor ilustra, tuturor- „ – literar" (1894-1895, al Mitropoliei din Blaj, preot, de altfel, cu biografiile lor, acest românilor,săptămânal) – supliment literar. publicist la Cluj, Sibiu, iarăşi la moment de răsucire al culturii marca identităţii româneşti.Director A. Bacalbaşa. Au Cluj. A devenit membru al române de la jumătatea veacului Începuturile aşezării datează dincolaborat: Sofia Nădejde, H. Academiei RPR în 1955. După XX. mileniul V î.H. şi există mărturiiSanielevici ş.a. Ioan Slavici, a marcat al doilea continue de locuire, în epoca„ – literar şi artistic" (1920- mare moment de afirmare a prozei - „ - (1987-1993) - revistă bronzului şi a fierului. La jumătatea1939), săptămânal - continuator ardeleneşti. La început romantic: alternativă de cultură cu apariţie mileniului I î.H. exista aici cetateaal „Adevěrului ilustrat". Fondatori: De la ţară, 1905, a evoluat spre lunară, ca organ al Comunităţii traco-dacică Apulon, loc marcantV. Beldiman şi C. Mille. realismul dur: Fefeleaga, 1906). A româneşti din Philadelphia, SUA. al imperiului geto-traco-dacic. Ea scris nuvele: Două iubiri, În Editată în româneşte. Din făcea comerţ cu grecii şi constituia întuneric -1910, romane: colectivul redacţional au făcut un punct al rutei comerciale
  10. 10. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 13 14dinspre sud-estul continentului Românii care nu acceptau să-şicătre nord-vestul lui (de la Petra, schimbe religia erau siliţi să treacă dacilor liberi. Mihai Viteazul pentru definirea identităţii de sinecetate nabateană aflată în sudul munţii în ţările române. Eugeniu înfăptuieşte pentru prima oară a neamului.deşertului Iordaniei de azi, unde de Savoia edifică la Alba Iulia o visul de unitate al tuturorveneau negustori din China şi cetate de tip Vauban, Iancu de românilor, intrând în Alba Iulia la „Albatros" (1941) - bilunar cuIndia, până în Britania). Râvnită Hunedoara pregăteşte aici atacul 1 noiembrie 1599. Acela a fost profil literar. Revistă de stângade romani, a fost cucerită în anul anti-otoman de la Sântimbru. La momentul când toată vechea iniţiată de Geo Dumitrescu, în plin106 d.H., când a căpătat numele Alba Iulia, capitală a Transilvaniei, istorie a cetăţii a fost război mondial, ilustrând opţiuneade Apulum. Mai întâi castru s-au ţinut dietele provinciei şi ea a conştientizată ca făcând parte din sa politică, dar şi, dincolo de ea,roman, adăpostind Legiunea a reuşit să asigure autonomia zonei însăşi axa spirituală a neamului, afirmarea permanenţei culturii, aXIII-a Gemina, a devenit cu statut de principat (1541-1690) încă de la întemeiere, iar simbolul posibilităţii de a păstra unitateamunicipiu în jurul anului 160 d.H. faţă de austrieci. Albei Iulia i-a dat Albei Iulia a devenit simbolul spirituală a intelectualităţii şi aşi colonie în jurul anului 190 d.H., o moşie drept danie Constantin românităţii. Toată istoria tuturor românilor graţie culturii. Aususţinând astfel cea mai mare Brâncoveanu la 1700. Alba Iulia ulterioară a cetăţii, cuprinzând colaborat: Dinu Pillat, Dimitrieconcentrare urbană a Daciei este însă şi un pedepsirea capilor răscoalelor Stelaru, Miron RaduRomane. Aflată mai curând sub important centru ţărăneşti şi a paşoptiştilor, Paraschivescu, Şt. Aug. Doinaş,influenţa Bizanţului decât a spiritual al pregătirea redeşteptării naţionale Mihnea Gheorghiu ş.a.Romei, Apulum şi-a păstrat rolul catolicismului din a românilor în sânul Imperiuluide mediator intercultural între România. Acolo austro-ungar, ca şi pregătirea -„- v. Editura Albatros.estul şi vestul continentului. Acest se află o catedrală catolică Marii Uniri de la 1 Decembrielucru a rămas valabil şi după edificată în veacul al XI-lea, unde 1918 (astăzi ziua naţională a Albert Michael (n. 21 octombrienăvălirile slave (când a avut este mormântul lui Iancu de României) îşi au originea în acea 1836, Apold, jud. Mureş - m. 21numele Bălgrad, adică „oraşul Hunedoara, apărătorul întregii conştientizare fulgurantă de la aprilie 1893, Sighişoara) - scriitoralb”). Stabilă şi bine definită ca creştinătăţi contra otomanilor. Tot 1599 a rolului Albei Iulia pentru de etnie germană din Transilvania.standard de civilizaţie şi de la Alba Iulia se află episcopia naţiunea română. Literatura n-a Profesor la Gimnaziul sas dincultură, ea a modelat confluenţe romano-catolică, al cărei primat, rămas în afara acestei Sighişoara. A scris teatrunumeroase şi şi-a păstrat rolul de Bathyany, a cumpărat în veacul al conştientizări. Nu numai literatura romantic: Die Flanderer am Altsimbol spiritual al locului. După XVIII-lea biblioteca primatului cu subiecte istorice sau declarat (Flamanzii pe Olt), 1883; Ulrichnăvălirile secuieşti şi maghiare, Vienei şi a întemeiat Biblioteca patriotice dă la iveală acest von Hutten, 1893, nuvele realiste:cetatea s-a numit, în amintirea Bathyaneum, cel mai mare depozit simbol spiritual, ci în creaţiile Die Dorfschule (Şcoala sătească),voievodului uzurpat, Alba lui Gelu de incunabule aflat astăzi în literare cele mai diverse tematic 1866; Altes und Neues (Vechi şi(Gyula, Iula, Iulia), adică Alba România. În incinta episcopiei ale românilor de oriunde şi din noi), 1890 şi poezie liricăIulia. Bătălia dintre Roma şi ortodoxe se află unele dintre cele orice perioadă istorică, transpare, influenţată iniţial de HeinrichBizanţ s-a reflectat în universul mai interesante vestigii romane din pe neaşteptate, apartenenţa la Heine: Gedichte (Poezii), 1893.cultural al oraşului. Alături de el, zonă, atestând influenţe greceşti şi acest spaţiu spiritual al Daco-la Blaj, a apărut chiar o religie de de substrat geto-dacic. De altfel, Romaniei şi recunoaşterea „Аlbina" (1897-1916; 1922-1928;legătură între ortodoxie şi nu departe de Alba Iulia este însemnătăţii acestui simbol 1933-1937; 1945-1998),catolicism: greco-catolicismul. aşezată Sarmisegetuza, capitala săptămânal, Bucureşti - revistă
  11. 11. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 15 16enciclopedică populară. La Albu, Florenţa (n. 1 decembrieconducerea ei s-au aflat, printre 1934, Floroaica, jud. Ialomiţa – m. august 1890, Mirceşti) - scriitor. Ion Ghica, premiat în 1881 cualţii, Spiru Haret (primul director), 11 iulie 2003, Bucureşti) – poetă. După studiile la Marele Premiu al Academiei,C. Rădulescu-Motru, Gh. A absolvit Facultatea de Filologie Pensionul pentru drama Despot Vodă, 1879.Adamescu, George Coşbuc, la Bucureşti. A lucrat ca redactor şi francez al lui A fost un deschizător de drumuriGheorghe Ţiţeica, Victor Babeş, a fost legată de cercul „Vieţii Victor Cuénim pentru literatura română. A cules,A.D. Xenopol, Nicolae Iorga, Româneşti". A debutat în 1961 cu de la Iaşi, şi-a în stil romantic, folclor: PoeziiGrigore Tocilescu, Titu volumul Fără popas, evocare lirică trecut populare ale românilor, 1866 şi l-aMaiorescu, Ioan Slavici, G. Dem. a Bărăganului şi Deltei. A mai bacalaureatul la Paris (1835). Tot făcut cunoscut peste hotare. CaTeodorescu, Octavian Goga, Şt. publicat Intrarea în anotimp 1964; acolo s-a înscris pe rând la poet a fost influenţat de motiveleO. Iosif, Al. Vlahuţă, B. Şt. Fata morgana, 1966; Măşti de Chimie şi Medicină, fără a absolvi populare: Doine, 1840-1862;Delavrancea, Sofia Nădejde, Ion priveghi, 1968; Arborele vieţii, ceva. După o şedere de patru ani Lăcrămioare, 1845-1847;Agârbiceanu ş.a. După 1948 1971; Elegii, 1973; Ave, noemvrie, la Paris (1834-1838), a călătorit Suvenire, 1853; Mărgăritarele,devine revista Aşezămintelor 1975; Umbră arsă, 1980; Poem în în Italia, Germania, Anglia, 1852-1862; Pasteluri, 1867-1869;Culturale din România Utopia, 1983; Efectul de seră, Spania (aici în compania lui de cele istorice: Legende, 1864- 1987; Kilometrul Unu, Premiul Prosper Merimée), Austria, 1875; Ostaşii noştri, 1877-1878. „Albina Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, Crimeea, Turcia, Grecia, insulele Ca director al Teatrului Naţional românească" 1988; Zidul martor, 1990; Anno Ionice, Africa de Nord, iar în ţară din Iaşi, alături de Mihail (1829-1835; Domini 1991, în care tipăreşte prin Munţii Moldovei şi staţiunile Kogălniceanu şi Iacob Negruzzi 1837-1850), toate ineditele din perioada 1970- moldoveneşti. A deţinut diverse (1840), a promovat dramaturgiabisăptămânal, Iaşi - periodic 1989. După 1989 poezia capătă funcţii (comis, spătar, postelnic, originală, scriind el însuşi comedii:politic-literar editat de Gheorghe un plus de duritate: Aurolac, 1997. vornic (1859), după Unire Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-iAsachi. Prima gazetă în limba ambasador la Paris, ministru de salba dracului, 1844; Păcală şiromână apărută în Moldova. A Alcalay, Leon (1847 – 1920, Externe. Membru fondator al Tândală, 1857; Chiriţa în laşi saucontinuat să apară cu titlul Bucureşti) – editor şi librar. Familie Societăţii Academice Române Două fete ş-o neneacă, 1850;„Gazeta de Moldavia" (1850- de evrei sefarzi. A întemeiat la (1867). A fost paşoptist şi Chiriţa în provincie, 1852; drame:1858). A avut ca supliment literar Bucureşti editurile Librăriei Leon unionist. A publicat în „Foaie Despot Vodă, Premiul Societăţii„Alăuta românească" (1837-1838, Alcalay şi Librăria Universala pentru minte, inimă şi literatură" Literare Române, 1879; FântânaIaşi). Publicaţia în ansamblul ei a Alcalay. Colecţia Biblioteca pentru Hora Ardealului, la 14 iunie 1848, Blanduziei, 1883; feerii: Sânzianafost una iluministă şi, ca linie toţi a fost tipărită la această dată devenită aniversare şi Pepelea, 1880. Multe dintregenerală, contra revoluţiei de laeditură cu începere din 1899 şi UNESCO (din 1998). Poezia sa comedii sunt prelucrări şi adaptări1848 şi a Unirii. acolo au apărut primele cataloage celebrează unitatea spirituală a după Molière, J. Fr. Regnard, ale colecţiei, ca şi primul sistem de românilor. Premiat la Montpellier, Eugène Labiche, Eugène Scribe,Albinuşa - unul din numele sub catalogare de editură din la propunerea lui Mistral, de către A. Rolland, Jules Sandeau, E. A.care a circulat, în redactare România. Juriul Felibrilor, la concursul Duvert ş.a. Dramele stau subslavonă, cartea populară Floarea Societăţii Limbilor Romanice, semnul romantic (cele istorice) saudarurilor. Alecsandri, Vasile (n. 21 iulie pentru Cântecul Gintei Latine, clasic: Horaţiu, Ovidiu. A scris 1821 sau 1818, Bacău - m. 22 1878 şi apoi, la propunerea lui proză de factură realistă: Iaşii în
  12. 12. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 17 181844, Balta Albă, Istoria unui modernă încă din copilărie,galbân ş-a unei parale ş.a. şi împreună cu Vasile Cârlova, de la Universitate şi nu s-a mai întors. proclamat faraon, căsătorindu-sememorii de călătorie: Jurnal de dascălul Rafail. A studiat la Fondator al Asociaţiei Olandeze cu sora sa. Lucrarea s-a transmiscălătorie în Italia, 1847; Călătorie Bucureşti în clasa de literatură a de Semiotică, al Institutului prin intermediul Bizanţului şi aîn Africa ş.a. A desfăşurat o profesorului J. A. Vaillant (1831), Olandez de Cercetări de Evului Mediu creştin (prin traduceribogată activitate de animator unde a fost coleg cu Ion Ghica, Semiotică, Filosofie şi Arte. A latine). Neagoe Basarab acultural, colaborând la cele mai apoi la colegiul Sf. Sava (profesori: condus revista „Internaţional comandat copii slavone ale ei.diverse publicaţii: „Albina Eufrosin Poteca, Petrache Journal of Romanian Studies" Prima traducere românească nu s-românească", „Dacia literară", Poenaru). Posesor al unei bogate (1976-1989). A scris o a păstrat. Dar în Codex„Steaua Dunării", „Revista culturi clasice, a debutat ca poet la monografie despre William Neagoensis, 1620 există o copie aromână", „Convorbiri literare", „Curierul românesc", al lui Heliade Faulkner, Premiul Uniunii lucrării. Antim Ivireanul ar fi tipărit-„Columna lui Traian", „Revista Rădulescu, în 1832. A fost Scriitorilor, 1969. Alături de Gellu o, după cum afirmă Maria delcontimporană", „Literatorul" ş.a. A paşoptist moderat şi unionist. Ionescu a scos ediţia de Opere - Chiaro, cronicarul lui Constantinlăsat un foarte bogat epistolar şi Spirit reflexiv şi lucid, a consacrat Tudor Vianu. Alături de specialişti Brâncoveanu, dar nu s-a păstrato notabilă Grammaire de la în literatura română elegia, precum Roland Barthes şi Claude nici un exemplar. In secolul allangue roumaine, 1863, unde epistola, satira, meditaţia şi fabula, Brémond a publicat Analyse XVIII-lea, graţie copiştilor, lucrareasusţinea principiul fonetic în în lirica erotică a fost influenţat de structurelle des personnages et s-a răspândit în toate provinciileortografie. I s-au tradus lucrări Lamartine. Principalele volume de conflits dans le roman Patul lui româneşti. Fenomenul atestăîncă din timpul vieţii în franceză versuri: Poezii, 1838; Suvenire şi Procust de Camil Petrescu, 1969; faptul că nimic din ceea ce era(1853) şi engleză (1854, impresii, epistole şi fabule, 1847; Roemenie. Verhalen van deze considerat valoros în culturatraducător E. C. Crenville Meditaţii, elegii, epistole, satire şi tijd (Proza în România), 1988; bazinului Mediteranei şi a EuropeiMurray). Spirit atent la fabule, 1863. A tradus din Florian: Rumanien im Umbruch: Chancen nu scăpa spaţiului românesc, eraschimbarea vremurilor, Eliezer şi Neftali, 1832, Tasso: und Probleme der europäischen receptat, prelucrat, folosit caconstructiv în registrul primele trei cânturi din Ierusalimul Integration, 1993; The Romanian model.instituţional, a reacţionat în liberat, 1882 ş.a. A scris proză: Paradox; Identitate în ruptură.spaţiul creţiei, deşi uneori Memorial de călătorie, 1863. Mentaliăţti româneşti postbelice, Alexandru, Ioan (n. 25 decembriedecorativ şi superficial, la 2000. Premiat în 1998 de către 1941, Ţора Mică, jud. Cluj – m. 17dramele neamului. Ca scriitor Alexandrescu, Grupul pentru Dialog Social septembrie 2000, Bucureşti) -face trecerea de la literatura Sorin (n. 18 august pentru întreaga activitate. poet. Absolvent al Facultăţii depremodernă la cea modernă. 1937, Bucureşti) - Filologie din Bucureşti, specialist în teorie şi Alexandria - carte populară specializare la Freiburg, Alexandrescu, stilistică literară. A probabil originară din Egipt, sec. Germania, 1968. După 1989 cadru Grigore (n. 22 absolvit Facultatea III-II î.H. Strânge împreună o didactic la Universitatea din februarie 1810, de Filologie din serie de legende referitoare la Bucureşti, specialitatea teologie. A Târgovişte - m. 25 Bucureşti, unde a şi rămas cadru campaniile lui Alexandru evoluat de la poezia de tip noiembrie 1885, didactic la Catedra de Literatură Macedon, mai ales cu privire la pindaric, clasicist, spre cea Bucureşti) - poet. Comparată. În 1969 a plecat la cucerirea Egiptului (numit Misr de religioasă, unde se îmbină fondul A învăţat greaca Amsterdam, ca lector la egipteni), unde acesta s-a autohton, al istoriei naţionale, cu
  13. 13. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 19 20imnografia ortodoxă de tip 1995. A scris scenarii pentrubizantin: Viaţa deocamdată, numeroase filme: La capătul liniei, română; Terminologia creştină a populare române, mai ales a1965, Premiul Uniunii Scriitorilor; 1981; Punct şi de la capăt, 1983; limbii române; Influenţele baladei, asupra literaturiiInfernul discutabil, 1966; Imne, Omul zilei, Premiul Special al lingvistice româno-maghiare; maghiare. În volumul al doilea al1964-1973; Imnele bucuriei, Juriului la Montpellier, Premiul Influenţa limbii române asupra Istoriei literaturii universale1973; Imnele Transilvaniei, 1976; Uniunii Cineaştilor Români pentru limbii maghiare; Influenţa limbii (Egyetemes Irodalomtortenet),Imnele Moldovei, 1980; Imnele scenariu, 1997. Cele mai multe maghiare asupra limbii române; apărut în editura lui HeinrichŢarii Româneşti, Premiul dintre piese i s-au jucat la Istoria dicţionarelor româneşti; Gustav la Budapesta în anul 1905,Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara. Director executiv al Poezia populară română; Lucrări scrie istoria literaturii române, careBucureşti, 1981; Imnele iubirii, Formului pentru starea culturii, critice din aria literaturii şi apare şi în limba germană sub1983; Imnele Putnei, 1985; senator (1996-2000), lingvisticii române; Explicarea titlul Geschichte der RumänischenImnele Maramureşului, 1988; Bat vicepreşedinte al Asociaţiei diplomelor slavo-române; Literatur, Leipzig, 1906. Volumulclopotele în Ardeal, 1991. A Culturale de Prietenie România- Literatura română în secolul al său Istoria literaturii române scristradus din ebraică, 1977, Israel. XVI-lea şi al XVII-lea; Cronicari in limba maghiară, RomanCântarea cântărilor şi a scos o români; Literatura manuscriselor irodalomtortenet, este recunoscutantologie a poeţilor basarabeni: Alexics Gyorgy (1864 – 1936, vechi româneşti, Diplomele ca valoros atât de româniConstelaţia Lirei, 1987. După Budapesta) - lingvist, istoric bulgaro-române; Poezia lui („Sămănatorul”, 1905) cât şi de1989 a fost senator PNŢCD. literar, etnograf, a fost conferenţiar Alecsandri; Poezia lui George partea maghiară („EgyetemesConsiderat în epocă unul dintre la Universitatea din Pesta din Coşbuc; „Junimea” şi „Convorbiri Philologiai Kozlony”, 1905). Celecontinuatorii curentului 1897, apoi, după o muncă literare”; Literatura română în mai importante scrieri ale saleautohtonist. ştiinţifică de mai mult de 20 de ani, sec. al XIX-lea; Istoricul apărute în limba română sunt: devine profesor emerit. Alexics gramaticii române; Fonetica Texte din literatura poporană Alexandru, Radu Gyorgy este membru al Asociaţiei română; Morfologie română; română, vol. I. 1899, vol. II. 1913 F. (n. 12 iulie 1943, Etnografice Maghiare (Magyar Sintaxa română şi Semantica şi Pagini din trecut. Cum s-a Bucureşti; nume la Neprajzi Tarsaság). Faţă de română. Alexics a scris propoveduit unirea în părţile naştere Feldman) – precursorii săi, atât în cursurile, numeroase articole pe teme bihorene? 1903. Studiile sale au scriitor. A studiat la cât şi în opera ştiinţifică foloseşte lingvistice, literare şi etnografice fost publicate în „ConvorbiriBucureşti matematica, filosofia şi cele mai noi rezultate ştiinţifice. în reviste ştiintifice maghiare, literare”, „Luceafărul”,regia de teatru. Lucrări: Cu faţa Predă: studii de dialectologie româneşti, austriece şi germane. „Şezătoarea” şi alte revistespre ceilalţi, proză, 1971; română, despre cele mai vechi Pentru gimnaziile maghiare, în româneşti.Umbrele zilei, teatru, 1974; O documente ale limbii române: care se predă limba română, aşansă pentru fiecare, teatru, Originea şi istoria cuvântului scris Gramatica limbii române, Al-George, Sergiu (n. 13Premiul Asociaţiei Scriitorilor din „vlach”; Originea limbii române; 1892, carte care a apărut în mai septembrie 1922, Târgu Mureş -Bucureşti, 1979; Buna zi de Istoria limbii române până în sec. multe ediţii. În 1897, la m. 9 noiembrie 1981, Bucureşti) -mâine, teatru, 1981; Mlaştina, al XVI-lea; Relaţia limbii române Budapesta, apare opera Polenul orientalist. A absolvit Medicinateatru, 1992; Nimic despre cu latina şi celelelte limbi trandafirului sălbatic (1949) la Bucureşti. A făcutHamlet, teatru, Premiul pentru neolatine; Categorizarea (Vadrozsapor), în care închisoare (1958-1964) pentruDramaturgie al Uniunii Scriitorilor, elementelor străine din limba cercetează influenţa poeziei difuzarea unor texte de Mircea
  14. 14. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 21 22Eliade, Emil Cioran, Constantin acest nume au apărut, intermitent,Noica. A scris lucrări de şi publicaţii anuale ale unor reviste 1988; Călăreţul din Babilon, laicizarea învăţământului. Aorientalistică: Arhaic şi universal, literare ale Asociaţiilor de scriitori: 1996, în proză: Noaptea de alcătuit un manual de aritmetică:1971; Limbă şi gândire în cultura „România literară", „Luceafărul", hârtie, 1971; Pianul cu păianjeni, Elementi aritmetice arătate fireşti,indiană, l976; Filosofia indiană în Convorbiri literare" „Viaţa 1991, cât şi în eseuri: Toamna de 1784, prelucrare după Alessandrotexte, 1971, traduceri care atestă românească”, „Vatra”, „Orizont” aur, 1983; Steaua stelelor, 1988; Conti, unul de geografie: De obşteîntinderea cunoştinţelor sale în ş.a. Metagalaxia minoritară, 1996. gheografie, prelucrare dupădomeniu. Influenţat de Nichita Stănescu şi Géographie universelle de Claude "Almanahul Societăţii pentru bun cunoscător al modelelor Buffier, dar cu o cronologie a"Almanahul literar" (1949-1954, Cultura Românească: Mihai literaturii române. Laureat al domnilor Moldovei în final, care vaCluj) - revistă de cultură lunară Eminescu" (1992-1998, Marelui Premiu pentru Poezie la constitui sursa lui Samuil Micuapărută ca organ al Uniunii Cernăuţi) - publicaţie anuală. Festivalul Internaţional de poezie pentru Istoria pentru lucrurile şiScriitorilor. Din martie 1954 şi Editor Fundaţia Culturală Română. de la Cluj Napoca (1996), al întâmplările românilor pre scurt. Apână astăzi se numeşte Printre coordonatori: Alexandrina Insignei de aur (1996, la Belgrad) prelucrat şi un tratat italian de„Steaua". Primul şef al publicaţiei Cernov, Vasile Tărâţeanu. şi al Premiului Opera Omnia ştiinţele naturii, cu titlul Gramaticaa fost poetul A. E. Baconsky, (1997, Novi Sad) al Asociaţiei fizicii, 1790, unde abordeazăurmat de poetul Aurel Rău. În Almăjan, Slavco (n. 10 martie Scriitorilor din Voivodina. chestiunea absenţei din limbaprezent şeful publicaţiei este 1940, Oreşa, Banatul Sârbesc) — română a terminologiei ştiinţifice.Adrian Popescu. Numeroşi prozator, poet, eseist. A absolvit "America" (1906-1941; 1957; Spirit iluminist, urmaş al luiscriitori români au publicat şi s-au Facultatea de Filosofie la Novi 1964-1965; 1978-1980; din 1990, Dimitrie Cantemir, Amfilohieformat la această revistă: Petru Sad. Redactor la Radio Novi Sad, Cleveland) - organ oficial al Hotiniul a fost unul dintre primiiDumitriu, Mircea Zaciu, A. E. Televiziunea din Novi Sad, Uniunii şi Ligii Societăţilor care s-a preocupat de formareaBaconsky ş.a. În revistă au redactor şef al revistei „Lumina" şi Române Americane, lunar (apare limbajului ştiinţific şi unul dintreapărut numeroase traduceri din al Editurii Libertatea din Pancevo, şi pentru Canada). Preşedinte primii preocupaţi de acordulliteratura universală, astfel încât preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Jack P. Moga. Are un supliment, cultural al spaţiului românesc cuspiritul românesc a rămas, graţie din Voivodina, preşedinte al „America literară" (1917-1918; din restul Europei, conştient de rolulpublicaţiei, conectat la marileSocietăţii de Limba Română din 1990). de echilibru şi de sinteză al acestuivalori ale lumii contemporane. De Voivodina, apoi preşedinte al spaţiu între estul şi vestulaltfel, revista a fost, ca program, Centrului pentru un Dialog Deschis Amfilohie Hotiniul (n. 1735 – m. continentului.înscrisă în tradiţia luptei „Argos” din Novi Sad. Autor 1800, Zagravia, Iaşi) – autorintelectualilor români ai perioadei modern şi variat tematic, unul didactic. Se pare că s-a născut "Amfiteatru" (1966-1989, lunar,socialiste pentru păstrarea dintre susţinătorii fervenţi ai dincolo de Prut, s-a şcolit la Bucureşti) - revistă literar-artisticăsincronizării literaturii române cu identităţii românilor din Voivodina, Putna şi la Kiev. A călătorit în editată de Uniunea Asociaţiilorliteraturile europene. atât în poezie: Bărbatul în stare Italia înainte de a deveni episcop Studenţilor Comunişti din lichidă, 1970; Casa deşertului, de Hotin (1768-1780). A adus România. Primul redactor şef a-„- (1969-1989, Bucureşti) – 1971, Vara cailor, 1974; Liman cărţi de la Roma şi, în timpul fost scriitorul Ion Băieşu. Înpublicaţie lunară a Asociaţiei trei, 1978, Labirintul rotativ, 1983; şederii la schitul Zagravia, a paginile acestei reviste au debutatScriitorilor din Bucureşti. Cu Mutaţia punctului, 1986; Poeme, contribuit la modernizarea şi numeroşi scriitori ai generaţiei ’60.
  15. 15. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 23 24 Carol al XII-lea al Suediei în timpul„Amicul copiilor” (1891-1895, campaniilor din Balcani. A stat în cultural, traducând în română nefinalizată din pricina cedăriiBucureşti) – revistă cu profil Moldova pe vremea ultimului lucrarea lui A. Catiforo – Vita di Ardealului de Nord. A făcutliterar pentru copii. A fost domn pământean, Mihai Racoviţă, Pietro il Grande, Veneţia 1735, închisoare în timpul regimuluicondusă mai întâi de Zamfir C. ca agent diplomatic cu Suedia, text nepăstrat. comunist (1958-1964). A fostArbore şi Victor Crăsescu căpătând rangul de căminar. A episcop al Bisericii Române din(pseudonim Şt. Basarabeanu), avut mai multe misiuini de Analele moldoveneşti - scriere Detroit (1975-1979), care a fostapoi de B. P. Hasdeu. Apar aici o mediator, mai ales pe lângă tătari, istorică veche, datând din vremea ridicată la rangul de Arhiepiscopiebună parte din textele Iuliei dar şi pe lângă unguri. Însoţeşte domniei lui Ştefan cel Маге Misionară Ortodoxă Română înHasdeu, texte semnate de Gh. pe teritoriul Moldovei solii poloni în (1457-1504), bazată pe izvoare America, de sine stătătoare, dinAsachi, Gr. Alexandrescu, D. trecere spre Constantinopol. A interne. Pierdută. Cuprindea 1974, graţie strădaniilorBolintineanu, V. Alecsandri, M. favorizat însă venirea domniilor evenimentele cu începere din episcopului, având în jurisdicţia saEminescu, I. Creangă, I. L. fanariote, rămânând agent 1359, data întemeirii Moldovei, şi SUA, Canada, America de Sud,Caragiale, G. Coşbuc, D. diplomatic şi sub Grigore Ghica II, până în secolul al XV-lea. A insulele din Pacific. Din 1993 esteStăncescu, ceea ce atestă când ajunge postelnic, însărcinat constituit una din sursele arhiepiscop al Clujului, Vadului şipreocuparea pentru o bună cu apărarea teritoriului Moldovei. Hronicului a vechimei romano- Feleacului. A dramatizat mituri:educaţie literară a copiilor. Se consideră că textul Cronica moldo-vlahilor al lui Dimitrie Mioriţa, 1966 -prefaţa Tudor anonimă a Moldovei (1661-1729), Cantemir, ca şi a letopiseţelor lui Arghezi; Manole, 1968; Du-te„Amicul familiei” (1878-1890, numit şi Pseudo-Amiras, îi Grigore Ureche, Miron Costin, Ion vreme, vino vreme, 1969; a scrisGherla, apoi Cluj) – revistă aparţine. Viziunea lui merită să fie Neculce. poeme străbute de fiorul timpului,literară bilunară. Condusă de D. comparată cu aceea a lui Dimitrie influenţate de poemele lui VasileNegruţiu Fekete. Colaborează D. Cantemir referitoare la "Analele Societăţii de Limba Voiculescu: Steaua zimbrului,Silaşi, Petre Dulfu, Ioan Pop evenimentele din Moldova şi din Română" (din 1970, Pancevo, 1971; File de acatist, 1976,Reteganul, V. Alecsandri, B. P. Europa acelei vremi. Acest text a Voivodina), - publicaţie anuală a Detroit; Anamneze, 1984. A scrisHasdeu, S. Fl. Marian. Principiul fost sursa lui Ch. Peysonnel Societăţii de Limba Română din şi lucrări cu iz exotic: Poeme cupublicaţiei era acela că familia pentru lucrarea Observations Voivodina. Publică materialele măşti, teatru, 1972; Străinii dineste o unitate fundamentală a historiques et géographiques sur susţinute la sesiunile de Kipukua, roman, 1979; Rotondasocietăţii şi educaţia ei, ca les peuples barbares qui ont specialitate ale Societăţii. Primul plopilor aprinşi, memorii, 1983;unitate, constituie cheia de boltă habité les bords du Danube et du redactor responsabil: Radu Flora. Amintirile peregrinului Apter.a existenţei spirituale a naţiei. Pont Euxin, 1765. Ceea ce e sigur Nuvele şi povestiri, Bucureşti,Una dintre primele publicaţii este că traduce acest text în Anania, Valeriu (n. 17 martie 1990; Imn Eminescului înromâneşti care plătea drepturi de greceşte, Iaşi, 1729. Este şi 1921, Glăvile, jud. Vâlcea; nouăsprezece cânturi, 1992, ca şiautor. autorul lucrării greceşti despre numele monahicesc: Arhimandrit lucrări de teologie: Orthodoxy in viaţa lui Carol al XII-lea, text Bartolomeu) - scriitor. A studiat America Today (Ortodoxia astăziAmiras, Alexandru (sfârşitul păstrat doar în versiune italiană: Teologia la Seminarul Central din în America), 1971, Detroit. Aveacului al XVII-lea – începutul Autentica storia di Carlo XII şi a Bucureşti (1933-1941), apoi la continuat tot timpul să scrieveacului al XVIII-lea) – cărturar fost publicată de Nicolae Iorga, Cluj şi Sibiu (1941-1948). A literatură: Greul pământului • Ogrec din Smirna, translator al lui 1905. A fost şi un bun mediator început şi Medicina la Cluj, pentalogie a mitului românesc, 2
  16. 16. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 25 26vol., 1982, Premiul Uniunii 1990. A tradus din maghiară,Scriitorilor, ca şi lucrări de elină, rusă. Fluviile, 1980; III Te Deum la Scriitorilor, 1983; Textul şispecialitate: Pro memoria • Griviţa, 1978; IV Noroaiele, 1982; realitatea, 1988 ş.a.Acţiunea catolicismului în Anghel, Dimitrie (n. 16 iulie 1872, V Scrisoare de la Rahova, 1977;România interbelică, 1992. A Corneşti, jud. Iaşi - m. 13 VI Noaptea otomană, 1979; VII Anonimul brâncovenesc sautradus Biblia (Vulgata) din greaca noiembrie 1914, Iaşi) - poet. A Zăpezile, 1984; VIII Cutremurul, Istoria Ţării Româneşti de laveche, publicată în 2005, prefaţa scris mai ales versuri simboliste 1986; IX Întoarcerea morţilor, octombrie 1688 până la martieaparţinând Patriarhului Teoctist. despre flori şi natură: În grădină, 1987; X Ieşirea la mare, 1988. Un 1717 – cronică atribuită iniţial 1805; Fantazii, 1909 şi lucrări punct de vedere despre revoluţia cronicarului muntean RaduAndriţoiu, Alexandru (n. 8 dramatice: Legenda funigeilor, din 1989 în volumul Recitind o Popescu, apoi spătarului Predaoctombrie 1929, Vaşcău, jud. 1907; Cometa, 1908. Împreună cu ţară, 1992. Brâncoveanu. Autorul a rămasBihor - m. 1 octombrie 1996, Şt.O. Iosif, ambii folosind un nedovedit, dar mai multe episoadeBucureşti) – poet. S-a înscris la pseudonim comun, A. Mirea, a Anghelescu, sunt favorabile numai luiFacultatea de Filologie din Cluj, publicat versuri umoristice: Mircea (n. 12 Constantin Brâncoveanu, nu şipe care a părăsit-o pentru a se Caleidoscopul lui A. Mirea, 1900, martie 1941, Cantacuzinilor, fiind influenţat deînscrie la Şcoala de literatură 1908. Bucureşti; nume cronicile lui Radu Greceanu şiMihai Eminescu din Bucureşti, la naştere Ştefan Radu Popescu. Fundalul croniciiabsolvită în prima promoţie, Anghel, Paul (n. 8 august 1931 - Mircea) - istoric are acces la politica europeană a1951. A fost redactor la diverse m. 19 mai 1995, Bucureşti) - literar. A absolvit momentului, luptele dintre turci şipublicaţii: „Luceafărul", scriitor. A absolvit Şcoala de Facultatea de Litere a nemţi, ca şi la politica de„Contemporanul", „Gazeta Literatură Mihai Eminescu şi a fost Universităţii Bucureşti, secţia rezistenţă a domnului munteanliterară”. Multă vreme a condus redactor la diverse publicaţii. Legat arabă-română. A fost cercetător faţă de marile puteri. Arta narativărevista „Familia" din Oradea în special de grupul din jurul şi director adjunct al Institutului este deosebită, lucrarea fiind(apărută între 1965-1989). A revistei „Luceafărul”. A debutat în de Teorie Literară G. Călinescu, considerată, din punct de vederedebutat cu volumul În Ţara 1961 cu volumul de proză Şapte vicepreşedinte al Fundaţiei stilistic, precursoarea stiluluiMoţilor se face ziuă, Premiul de inşi într-o căruţă • Povestire dintr-o Culturale Române şi director al indirect liber folosit mai târziu deStat, 1953. Alte volume: Porţile toamnă foarte bogată. A publicat editurii acesteia, secretar general scriitorii români.de aur, 1958; Elixirul tinereţii, reportaje: Victoria de la Oltina, al Asociaţiei de Studii Orientale1964; Simetrii, Premiul C.C.E.S., 1961; Arpegii pe Siret, Premiul din România. Profesor de limba Antim Ivireanul (n. 1660, Iviria,1970; Aur, 1974; Două flori, două Uniunii Scriitorilor, 1964. A şi literatura română la Sorbona VI adică Georgia - ucis 27surori, 1988. A lucrat antologii de publicat şi drame istorice: (1999). Profesor la Universitatea septembrie 1716, Bulgaria;poezie, singur sau în colaborare Săptămâna patimilor, 1968; Mihai Bucureşti. A publicat prenumele mirean: Andrei) –cu alţi autori: Antologie de poezie Viteazul, Premiul Uniunii Preromantismul românesc, 1971; cărturar. Georgian ca origine (Iviriacanadiană de limbă franceză, Scriitorilor, 1969; Teatru, Premiul Literatura română şi Orientul, era numele vechi al Georgiei), a1976; Antologie de poezie Academiei, 1972, scenarii de film 1975; Scriitori şi curente, 1982; fost luat rob de copil lavietnameză clasică şi şi ciclul de romane Zăpezile de- Lectura operei, Premiul Constantinopol, unde a învăţatcontemporană, 1980; Antologie acum un veac, 1977-1988, zece Academiei, 1986; Călători români turca, greaca (veche şi modernă),de poezie chineză modernă, volume: I Ieşirea din iarnă, 1981; II în Africa, Premiul Uniunii araba. A fost cerut de Constantin
  17. 17. DICŢIONAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ DICŢIONBAR DE LITERATURĂ ROMÂNĂ 27 28Brâncoveanu ca tipograf. A stat în Sfânta Scriptură, în Biblie şi înla Bucureşti (1688-1690), unde a Evanghelie şi adunare pe scurt a amprenta căutării „sufletului românească), Paris, 1909; Istoriascos prima tipăritură: Învăţăturile istoriilor celor ce s-au făcut pe neamului”, a identităţii spiritului literaturii române, v. I 1913; v. IIlui Vasile Macedoneanul către fiul vremea lor..., cu 22 de foi de text, românesc, venit din trecutul 1916.său Leon, 1691, apoi la care se adaugă 503 portrete în imemorial: Cultul cabirilor înEvanghelierul greco–român, medalion, 3 schiţe şi 8 desene, tot Dacia, 1889; Dacia, patria "Apostrof" (din 1990), lunar, Cluj1693; Psaltirea, 1694; în medalion, cu personaje din primitivă a popoarelor ariene, - revistă a Uniunii ScriitorilorMărturisirea ortodoxă a lui Petru Vechiul Testament, Târgovişte, 1897. Nutreşte convingerea că editată cu sprijinul Fundaţiei SorosMovilă, 1699; Ceaslovul greco- 1709, ms. original la Kiev; momentul formării popoarelor pentru o Societate Deschisă şi alarab, 1702. A înfiinţat o tipografie Didahiile, cu 28 predici la diferite este şi cel mai favorabil definirii Ministerului Culturii şi Cultelor. S-ala Snagov, 1694, unde a scos 14 sărbători şi 7 cuvântări ocazionale; identităţii, specificului lor: remarcat prin echilibru, princărţi: 7 în greceşte, 4 în analiza lor duce la constatarea că Filozofia Upanişadelor, Budismul discutarea unor personalităţiromâneşte (prima fiind o avea nu numai o frumoasă cultură şi Nirvana ş.a. Dacă prin aceste literare contestate. Redactor şef:Psaltire), una în slavonă, 2 teologică, ci şi una profană: citate preocupări le continuă pe ale lui Marta Petreu.bilingve (greacă şi română; din Biblie, literatura patristică, Eminescu, prin chestiunile degreacă şi arabă). Apoi a deschis filosofii antici. În multe din ele mitologie şi lingvistică comparată ARA - vezi Academia Româno-încă o tipografie la Râmnicu făcea o critică vehementă a îi anunţă pe Vasile Pârvan, Americană.Vâlcea (1705). A fost mitropolit al moravurilor vremii. Didahiile îl Mircea Eliade.Ţării Româneşti (1708). Caterisit aşează în rândul celor mai de Arbore, Grigore (n. 11 iunie 1943,datorită domnului fanariot Nicolae seamă predicatori creştini din Apostolescu, Nicolae (n. 4 mai Pietroşiţa, jud. Dâmboviţa; numeMavrocordat, pentru apărarea toate timpurile. 1876, Alexandria - m. 2 la naştere: Grigore Popescu) -standardelor româneşti ale noiembrie 1918, Piteşti) - poet. A studiat istoria veche şiortodoxiei, a fost condamnat la Antonescu, Teohari (n. 1 comparatist. Discipol al lui B. P. arheologia la Cluj şi Bucureşti,surghiun şi ucis pe drumul spre septembrie 1866, Bucureşti – m. Hasdeu. A pus bazele apoi istoria şi teoria artei laConstantinopol. După 1990 a fost 11 ianuarie 1910, Iaşi) – publicist. comparatismului literar, adus mai Institutul de arte plastice „Nicolaedeclarat de Biserica Ortodoxă Elev al lui Al. I. Odobescu la târziu la mare perfecţiune de Grigorescu". Cadru didacticRomână Sfânt Ierarh Martir (data Facultatea de Litere din Bucureşti, Bazil Munteanu. Teza sa de asociat la Institutul „N. Grigorescu”de 27 septembrie). A făcut a studiat apoi la Paris, Berlin, doctorat, LInfluence des din Bucureşti (1970-1972).xilogravură, miniaturi: Heidelberg, Atena, specializându- romantiques français sur la Doctoral Degree in History of ArtEvangheliile, ediţia 1693 şi 1697, se în arheologie. Printre primii poésie roumaine (Influenţa (1973-1975) la Scuola Normalepictură murală la mănăstirea specialişti români în epigrafie romanticilor francezi asupra Superiore din Pisa. Stabilit în ItaliaAntim din Bucureşti (al cărei ctitor greacă şi latină. Membru al poezie române), susţinută la (1987). Din 1991 expert, apoia fost), caligrafie. A tradus scrieri Societăţii Junimea şi al Comitetului Paris, a apărut cu prefaţa lui director tehnic (1995) în Consiliulde cult şi didactico-morale. A de redacţie al „Convorbirilor Emile Faguet, 1909, acelaşi care Naţional al Cercetării al Italieilăsat în manuscris două lucrări literare”. A publicat eseuri aflate la a condus şi teza de doctorat a lui (C.N.R.I.). Beletristică: Exodul,notabile: Chipurile Vechiului şi limita dintre arheologie şi E. Lovinescu. Lucrări importante: 1967; Cenuşa, 1969; Auguralia,Noului Testament, adică obrazele literatură: Lumi uitate, 1901. Chiar LAncienne versification roumaine 1972; Poeme, 1974; Averse, 1976;oamenilor celor vestiţi ce se află studiile de specialitate poartă (Vechea versificaţie Stolul de argint, 1979; Retrageri,

×