Manual elaborat in cadrul proiectului InfoNatura2000 - http://infonatura2000.cndd.ro.

1. Manual de aplicare
a Ghidului privind evaluarea adecvată
a impactului planurilor/ proiectelor
asupra obiectivelor de conservare a
siturilor Natura 2000
Bucureşti 2011

3. Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/
proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000
CUPRINS
Introducere............................................................................................... 5
1. Legislaţia comunitară şi naţională din domeniul protecţiei naturii. ................... 5
.
2. Reţeaua Natura 2000........................................................................... 8
3. Consideraţii generale privind evaluarea adecvată........................................ 9
4. Rolul instituţiilor europene şi al autorităţilor naţionale competente ................ 12
Capitolul 1: Articolele 6 (3) si 6 (4) din Directiva “Habitate”................................ 17
1.1 Consideraţii generale........................................................................ 17
1.2 Definiţii ....................................................................................... 17
1.3 naliza din punct de vedere tehnic şi juridic a metodologiilor
A
existente în statele membre privind evaluarea adecvată a
impactului planurilor/ proiectelor . ...................................................... 20
.
Capitolul 2: Procedura de evaluare adecvată.................................................... 25
2.1 Etape ale procedurii de evaluare adecvată.............................................. 25
2.1.1 Etapa de încadrare........................................................................ 25
2.1.2 Etapa studiului de evaluare adecvată.................................................. 27
2.1.3 Etapa soluţiilor alternative. ............................................................. 35
.
2.1.4 tapa măsurilor compensatorii atunci când nu există soluţii
E
alternative şi când impactul negativ persistă......................................... 37
Capitolul 3: Planurile de dezvoltare şi EA ........................................................ 40
3.1 Planuri - aspecte generale. ................................................................ 40
.
3.2 Rolul planurilor de dezvoltare............................................................. 40
3.3 Procedura EA şi SEA.......................................................................... 40
Capitolul 4: Managementul durabil (proiectele) şi EA ......................................... 43
4.1 Tipuri de proiecte- aspecte generale..................................................... 43
4.2 Procedura EA şi EIA. ......................................................................... 43
.
3

4. Anexe......................................................................................................46
Studii de caz:
I. Planuri.................................................................................................. 46
I.1 Planuri de dezvoltare . ............................................................................. 46
I.2 Amenajamente silvice.. ............................................................................ 54
.
II. Proiecte
II.1 Antene transmisie................................................................................... 75
II.2 Microhidrocentrale. ................................................................................ 83
.
II.3 Infrastructură de transport........................................................................ 96
II.4 Eoliene...............................................................................................104
III. Deciziile Curţii Europene de Justiţie............................................................116
Acronime
CE – Comisia Europeană
CEJ- Curtea Europeană de Justiţie
CBD- Convenţia privind Diversitatea Biologică
EA - evaluare adecvată
EIA - evaluarea impactului asupra mediului
SEA – evaluare strategică de mediu
PP - plan/proiect
ONG - organizaţii neguvernamentale
UE- Uniunea Europenă
4

5. Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/
proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000
Introducere
1. Legislaţia comunitară şi naţională din domeniul protecţiei naturii
Politica de mediu la nivel european se dis- normative formale, emise de organele UE, în
tinge printr-o abordare verticală, constând special sub formă de directive, regulamente
din: Tratatul European, legea cadru care şi decizii.
defineşte obiectivele generale, principiile şi ƒƒ Directivele UE - sunt obligatorii pen-
procedurile la nivel comunitar; programele tru fiecare stat membru în ceea ce pri-
legislative pe termen mediu şi documente- veşte obiectivul care trebuie urmărit.
le politice strategice care alcătuiesc pro- Acestea sunt reglementările cadru,
gramele de acţiune de mediu ale Comisiei care trebuie implementate de către
Europene (CE) şi directivele cadru reprezen- statele membre prin legi naţionale de
tând reglementări specifice fiecărui dome- aplicare. Alegerea formei şi a mijloace-
niu şi o abordare orizontală care constă în lor de aplicare se face de către state-
implementarea deciziilor Consiliului Europei le membre. Directivele comunitare se
la nivel naţional de către statele membre, adresează statelor membre şi le obligă
organismele instituţionale ale comunităţii ca, într-un anumit termen prevăzut în
având o funcţie de coordonare, rolul de im- directivă, să implementeze în dreptul
plementare revenind guvernelor naţionale. intern obiectivele directivelor. Aşadar,
dispoziţiile directivelor nu au efect di-
Ordinea de drept a Uniunii Europene (UE) rect în relaţiile dintre cetăţeni. Chiar
clasifică dreptul în drept primar şi drept şi dispoziţiile clare, precise şi necon-
secundar. diţionate din directive, prin care sunt
Dreptul primar se referă la dreptul euro- stabilite drepturi sau obligaţii individu-
pean al tratatelor, adică la Tratatul privind ale, nu se aplică în mod nemijlocit în
Uniunea Europeană (Tratatul UE) şi Tratatul relaţiile de drept privat.
privind Funcţionarea Uniunii Europene ƒƒ Regulamentele UE - au o aplicabilita-
(Tratatul FUE), care conţine ordinea de te generală, similar legislaţiei interne.
drept comună. Are aplicare nemijlocită în Sunt obligatorii şi se aplică nemijlocit
statele membre, având caracter obligato- în fiecare stat membru în situaţii deter-
riu şi pentru instanţe. Statele membre sunt minate în mod obiectiv, înlocuind auto-
responsabile, din punct de vedere juridic cu mat legislaţia naţională contradictorie.
toate consecinţele aplicabile, de a-şi înde- Aşadar, judecătorul va aplica regula-
plini obligaţiile impuse prin tratatul UE şi mentul, fără să fie necesară adoptarea
prin legislaţia secundară elaborată conform unei legi naţionale de aplicare.
acestuia. ƒƒ Deciziile – sunt acte legislative indivi-
duale obligatorii părţilor cărora le sunt
Dreptul secundar este format din actele adresate. Deciziile adresate statelor
5

6. INTRODUCERE
membre au caracter obligatoriu cu pri- inclusiv în privinţa sistemului judiciar.
vire la instituţiile statului respectiv,
Interpretarea dreptului naţional adoptat în aplicarea unei directive
Directivele UE sunt obligatorii pentru fiecare statele membre au considerat că deciziile
stat membru, în ceea ce priveşte obiectivul adresate statelor membre ale UE, precum şi
care trebuie atins. Este vorba despre regle- directivele nu au efect direct, însă Curtea
mentări cadru, care trebuie completate de Europeană de Justiţie (CEJ) prin hotărâri-
către statele membre, prin legea naţiona- le sale nu a urmat acest punct de vedere,
lă de aplicare (implementare) a directivei. pronunţându-se în favoarea efectului direct
Alegerea formei şi a mijloacelor de imple- „vertical” al acestor doua categorii de acte
mentare rămâne la latitudinea fiecărui stat de drept privat asupra statelor membre în
membru. Astfel, directiva, neavând în conţi- calitate de subiecte de drept privat şi asupra
nutul său decât scopul de atins, nu are apli- resortisanţilor în calitate de prejudiciaţi.
cabilitate directă în dreptul intern al state-
lor membre, prin urmare trebuie însotită de Potrivit jurisprudenţei constante a CEJ, per-
acte legislative naţionale de transpunere. soanele particulare nu pot invoca o direc-
tivă împotriva altor persoane private, CEJ
Totuşi, prin însăşi calificarea directivei ca refuzând să recunoască directivelor un efect
normă juridică, ea are anumite efecte, di- direct orizontal asupra indivizilor. Mai mult,
recte sau indirecte, care de cele mai multe CEJ a identificat o obligaţie a guvernelor şi
ori sunt circumstanţiate de anumite condi- instanţelor naţionale de a aplica integral le-
ţii. Rezumând diferitele condiţii stabilite de gislaţia europeană în sfera de competenţă
jurisprudenţă pentru recunoasterea efectu- a acestora şi de a proteja drepturile con-
lui direct al directivelor, în sensul invocării ferite cetăţenilor de aceste reglementări
lor în faţa instanţelor statale, rezultă că dis- (aplicarea directă a legislaţiei Comunităţii),
poziţiile respective nu trebuie să fie condiţi- precum şi abrogarea oricărei prevederi na-
onate de existenţa unor prevederi prin care ţionale contrare, anterioare sau ulterioare
aplicarea lor ar fi subordonată unei dispoziţii prevederii Comunităţii (întâietatea legislaţi-
de drept intern. Prin urmare, directiva nu ei Comunităţii faţă de legislaţia naţională).
produce măsuri juridice directe, ea are func-
ţie auxiliară, recunoaşterea efectului direct Cu privire la posibilitatea invocării de către
aparând ca o sancţiune a întârzierii de pu- persoanele de drept privat a prevederilor di-
nere în aplicare a dispoziţiilor directivei de rectivelor, în absenţa măsurilor naţionale de
către statele membre. Efectul direct recu- implementare sau în situaţia în care trans-
noscut directivelor şi deciziilor se limitează punerea este incorectă sau incompletă, CEJ
numai la posibilitatea cetăţenilor Europei de a hotărât că persoanele de drept privat pot
a se prevala de acestea împotriva unui stat invoca principiul „efectului direct” (verti-
care ar fi omis sa se conformeze prescripţi- cal) al directivelor, cu condiţia ca perioada
ilor lor. Potrivit doctrinei şi jurisprudenţei, de timp acordată implementării directivei să
6

7. Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/
proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000
fi expirat, în caz contrar aceasta neputând a afecta oportunităţile generaţiilor viitoare.
avea efect direct1.”
Planul de Acţiune privind Mediul, care sta-
În sensul art. 189(249) din Tratatul CE, for- bileşte agenda politicilor de mediu din UE
mele şi metodele de transpunere şi imple- până în anul 2012, subliniază necesitatea
mentare alese de statele membre trebuie să găsirii unor soluţii pentru a evita efectele
ducă la aplicarea directivei astfel încât pre- negative ale activităţilor umane asupra di-
vederile din legislaţia naţională care urmea- versităţii biologice.
ză să fie modificate sau adaptate să asigure
certitudinea şi eficienţa juridică în sensul ga- În anul 1979 a fost adoptată Directiva
rantării forţei lor obligatorii. Libertatea de Consiliului 79/409/CEE pentru protec-
care beneficiază statele în privinţa formelor ţia speciilor de păsări sălbatice (denumită
şi metodelor de implementare nu afectează Directiva „Păsări”), care are ca scop con-
obligaţia de a alege cele mai corespunză- servarea pe termen lung a tuturor specii-
toare metode spre a asigura eficacitatea lor. lor de păsări sălbatice de pe teritoriul UE
CEJ a stabilit că statele membre trebuie să şi identifică peste 180 de specii care recla-
prevadă un cadru legal precis, prin adopta- mă stabilirea unor arii de protecţie speci-
rea unor reguli de drept capabile sa creeze ală avifaunistică (Special Protected Areas –
o situaţie clară, precisă şi transparentă, su- SPA). Aceasta a fost înlocuită în 2009 prin
ficient spre a se permite persoanelor să-şi Directiva Consiliului 2009/147/CE.
cunoască drepturile lor şi să le invoce în faţa
tribunalelor naţionale. În cazul în care o in- În anul 1992 a fost adoptată Directiva
stanţă naţională a unui stat membru are du- Consiliului 92/43/CEE pentru conservarea
bii cu privire la validitatea unei măsuri a UE, habitatelor naturale, a florei şi faunei săl-
această instanţă nu are capacitatea de a se batice (denumită Directiva „Habitate”) care
pronunţa în acest sens, ci trebuie să trimi- are ca scop conservarea habitatelor natura-
tă cauza către CEJ, pentru pronunţarea unei le, dar şi a speciilor de floră şi faună sălbati-
hotărâri preliminare (cerere preliminară). că de pe teritoriul statelor membre ale UE.
Pentru acestea se desemnează situri de im-
În concordanţă cu abordarea UE, conserva- portanţă comunitară (site of community im-
rea naturii poate fi compatibilă cu numeroa- portance – SCI) şi arii speciale de conservare
se activităţi economice, oferind posibilitatea (Special Area of Conservation – SAC).
creării de locuri de muncă, găsind metode
de îmbunătăţire a calităţii vieţii, fără a pro- Pe baza acestor două directive, a fost cre-
duce daune mediului sau oamenilor şi fără at un instrument aplicabil la scară europea-
nă, în scopul conservării capitalului natural
1. În acest sens jurisprudenţa CEJ a subliniat că: „În comun al statelor UE, respectiv Reţeaua
cazul în care directiva a fost transpusă tardiv, obligaţia Natura 2000.
generală care incumbă instanţelor naţionale este de a
interpreta dreptul naţional de o manieră conformă cu
directiva numai după ce perioada pentru implementare
a expirat
7

8. INTRODUCERE
2. Reţeaua Natura 2000
La nivel european s-a decis astfel consti- (Sites of Community Importance - SCI),
tuirea unei reţele de situri care să asigure desemnate de statele membre;
conservarea efectivă a capitalului natural ƒƒ Arii de protecţie specială avifaunistică
şi utilizarea durabilă a biodiversităţii, cât (Special Protected Areas - SPA) desem-
şi reducerea efectivă a ratei de pierdere a nate în conformitate cu prevederile
biodiversităţii, în conformitate cu obiec- Directivei „Păsări”.
tivele CBD. Pentru îndeplinirea acestui
obiectiv s-a decis constituirea unei reţele Obiectivul principal al acestei reţele îl con-
ecologice care să ofere habitatelor natu- stituie conservarea habitatelor naturale şi
rale şi speciilor sălbatice condiţiile pen- a speciilor sălbatice de interes comunitar,
tru supravieţuirea pe termen lung şi care luând în considerare cerinţele economice,
să reprezinte în acelaşi timp şi suportul sociale şi culturale, precum şi specificul
pentru dezvoltarea durabilă a activităţi- regional şi local caracteristic fiecărui stat
lor umane. Dezvoltarea acestei reţel re- membru. Desemnarea siturilor se face pe
prezintă un prim pas în eforturile depuse criterii strict ştiinţifice, dar, cu toate aces-
pentru conservarea biodiversităţii, care tea, Natura 2000 nu este o reţea de arii na-
pe lângă conservarea resurselor naturale, turale protejate, în care activităţile umane
poate contribui la dezvoltarea economică sunt interzise. Siturile Natura 2000 reprezin-
a comunităţilor locale prin gama largă de tă zone de management durabil al mediului,
resurse şi servicii pe care le furnizează. în care se urmăreşte conservarea habitate-
Aceasta reprezintă un instrument care ga- lor naturale şi/sau a speciilor pentru care a
rantează menţinerea, conservarea, recon- fost declarat situl, iar dezvoltarea activită-
strucţia componentelor actuale ale capita- ţilor umane se face ţinând cont de anumite
lului natural, stând la baza procesului de cerinţe de conservare.
dezvoltare durabilă.
Stabilirea reţelei Natura 2000 şi a coridoare-
Prin urmare, la nivelul statelor membre ale lor ecologice arată angajamentul UE în res-
UE s-a dorit constituirea unei reţele coeren- pectarea Convenţiilor internaţionale privind
te de situri care se bazează pe o abordare conservarea naturii. Directivele „Păsări” şi
comună, permiţând menţinerea sau reface- „Habitate” constituie contribuţia comunită-
rea habitatelor şi speciilor într-o stare favo- ţii europene în asigurarea diversităţii biologi-
rabilă de conservare. S-a stabilit astfel cre- ce, conform Convenţiei privind Diversitatea
area unei reţele ecologice numită Reţeaua Biologică (CBD) ratificată de România prin
NATURA 2000 şi care este formată din: Legea nr. 58/1994 şi a Convenţiei privind
ƒƒ Arii speciale de conservare (Special conservarea vieţii sălbatice şi a habitate-
Areas of Conservation - SAC) desem- lor naturale din Europa (Convenţia de la
nate în conformitate cu prevederi- Berna) la care România a aderat prin Legea
le Directivei „Habitate” şi care au ca nr. 13/1993.
bază siturile de importanţă comunitară
8

9. Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/
proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000
Siturile Natura 2000 implică însă şi măsuri în Uniunea Europeană. Propunerile de situri
efective de conservare şi măsuri de mana- au fost realizate în conformitate cu preve-
gement pentru elaborarea cărora este obli- derile Directivelor „Păsări” şi „Habitate”.
gatorie participarea şi implicarea factorilor Procesul de realizarea a reţelei Natura 2000
interesaţi. Obiectivul principal al conservă- este un proces continuu care nu se termină
rii naturii este acela de a crea un echilibru odată cu aderarea. Primele propuneri de si-
între conservare şi nevoile sociale, econo- turi au fost transmise CE în 2007, iar ca ur-
mice şi culturale, prin urmare Natura 2000 mare a insuficienţelor pentru anumite tipuri
nu va exclude activităţile umane atâta timp de habitate sau specii identificate de către
cât nu sunt în contradicţie cu obiectivele CE în cadrul seminariilor biogeografice din
conservării. 2008, în 2010 au mai fost transmise o serie
de noi propuneri pentru extinderea reţelei
Ca o consecinţă a localizării geografice, ţara Natura 2000 din România .
noastră are o biodiversitate unică. Pe teri-
toriul României se regăsesc cinci regiuni bi- O bună parte din aceste situri se suprapun cu
ogeografice: alpină, continentală, stepică, ariile naturale protejate de interes naţional
panonică şi pontică. (parcuri naţionale, parcuri naturale şi rezer-
Realizarea reţelei Natura 2000 a fost una vaţii naturale).
dintre condiţiile de integrare ale României
3. Consideraţii generale privind evaluarea adecvată
Scopul prezentului manual este de a detalia celorlalte state membre, experienţa elabo-
modul de implementare al art. 6(3) şi 6(4) ratorilor rezultată din aplicarea prevede-
din Directiva „Habitate”. rilor 6(3) şi 6(4) al Directivei „Habitate”.
Acest manual este destinat în principal au-
Articolul 6(3) impune ca „orice plan sau pro- torităţilor competente pentru protecţia me-
iect care nu are o legătură directă cu sau nu diului de la nivel local, regional şi naţional
este necesar pentru managementul sitului responsabile cu emiterea actelor de regle-
Natura 2000 în cauză, dar este probabil să mentare specifice, dar şi administratorilor/
aibă un efect semnificativ asupra acestuia, custozilor siturilor Natura 2000 responsabili
singur sau în combinaţie cu alte planuri şi cu avizarea studiilor de evaluare adecvată
proiecte, se supune evaluării adecvate”. a impactului, evaluatorilor, titularilor de PP,
altor organizaţii implicate în managementul
De asemenea, prevederile art. 6(3) şi 6(4) resurselor naturale.
din Directiva „Habitate” se aplică şi pro-
punerilor de situri Natura 2000 care sunt în Manualul este structurat în patru capitole
procedură de desemnare. după cum urmează:
ƒƒ Capitolul 1: aspecte generale referi-
Acest document are la bază ghidurile meto- toare la art. 6(3) şi 6(4) din Directiva
dologice elaborate de către CE, experienţa „Habitate”, definiţii, analiza din punct
9

10. INTRODUCERE
de vedere tehnic şi juridic a metodolo- asigură un echilibru între dezvoltarea socio-
giilor existente în statele membre pri- economică şi obiectivele de conservare.
vind evaluarea adecvată a impactului
PP Prevederile Directivei „Habitate” în ceea
ƒƒ Capitolul 2: detaliază procedura de ce priveşte dezvoltarea PP sunt similare
evaluare adecvată în multe privinţe cu prevederile Directivei
ƒƒ Capitolul 3: Planurile de dezvoltare şi Consiliului 97/11/CE de modificare a
EA Directivei 85/337/CEE privind evaluarea
ƒƒ Capitolul 4: Managementul durabil efectelor anumitor proiecte publice si pri-
(proiectele) şi EA. vate asupra mediului, transpusă prin H.G.
nr. 445/2009 privind evaluarea impactului
Unul din cele mai importante articole ale anumitor proiecte publice şi private asu-
Directivei „Habitate” este art. 6 trans- pra mediului (numită pe scurt Directiva
pus în legislaţia naţională prin art. 28 OUG EIA), precum şi cu prevederile Directivei
nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale Consiliului 2001/42/CE privind evaluarea
protejate, conservarea habitatelor natu- efectelor anumitor planuri şi programe
rale, a florei şi faunei sălbatice aprobată asupra mediului, transpusă prin H.G. nr.
cu modificări şi completări prin Legea nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de
49/2011 şi prin OM nr. 19/2010 pentru apro- realizare a evaluării de mediu pentru pla-
barea Ghidului metodologic privind evalua- nuri şi programe (numită pe scurt Directiva
rea adecvată a efectelor potenţiale a planu- SEA). Cu toate acestea, obiectivul evaluării
rilor sau proiectelor asupra ariilor naturale adecvate (EA) se adresează în mod specific
protejate de interes comunitar. siturilor Natura 2000 şi obiectivelor lor de
Manualul de aplicare a Ghidului privind conservare. Art. 6(3) (se referă la conserva-
evaluarea adecvată a impactului PP asu- rea siturilor) şi art. 6(4) (stabileşte condi-
pra obiectivelor de conservare ale siturilor ţiile derogărilor de la prevederile art. 6(3))
Natura 2000 (numit în continuare Manual) ale Directivei „Habitate” stipulează strict
cuprinde o detaliere a modului în care trebu- obligaţiile legale ale statelor membre.
ie realizată evaluarea adecvată a impactului
PP asupra speciilor sălbatice şi habitatelor Directivele „Păsări” şi „Habitate” stabilesc
naturale ce fac obiectul desemnării siturilor obligaţii în ceea ce priveşte managementul
Natura 2000, în acord cu procedurile euro- conservării naturii în statele membre, în
pene stabilite pentru implementarea preve- general, şi a siturilor Natura 2000 a habi-
derilor alineatelor (3) şi (4) ale art. 6 din tatelor naturale şi speciilor, în special. Un
Directiva ”Habitate” şi cu cele dezvoltate mecanism-cheie de conservare îl constituie
la nivel internaţional pentru implementarea luarea în considerare a implicaţiilor unui PP
adecvată a prevederilor CBD. Acesta stabi- asupra reţelei ecologice Natura 2000, înain-
leşte circumstanţele în care un PP cu efect te de a se lua orice decizie privind aviza-
negativ asupra unui sit Natura 2000 poate fi rea acestuia. Fiecare PP aflat în procedură
aprobat sau nu. În acest fel aceste prevederi de aprobare, în orice etapă, trebuie să ia în
10

11. Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/
proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000
considerare posibilele efecte pe care le-ar ale acestuia din urmă. Necesitatea de a apli-
putea avea, singur sau în combinaţie cu alte ca principiul precauţiei în luarea deciziilor
PP- uri, asupra obiectivelor de conservare cheie în ceea ce priveşte cazurile de EA a
ale siturilor Natura 2000. fost confirmată de către jurisprudenţa CEJ.
Prin urmare, în cazul în care efectele sem-
EA nu interzice realizarea de PP, ci constă nificative sunt probabile, nesigure sau necu-
într-o examinare de la caz la caz a implica- noscute în etapa de încadrare, va fi necesa-
ţiilor pentru situl Natura 2000 şi obiectivele ră trecerea la etapa studiului de EA. Dacă
sale de conservare. În termeni generali, art. acesta concluzionează şi demonstrează că
6(3) presupune o obligaţie în ceea ce pri- nu există efecte negative asupra integrităţii
veşte luarea în considerare, în toate etapele unui sit Natura 2000, PP poate fi aprobat.
procedurii, a efectelor potenţiale ale unui Dacă efectele adverse sunt probabile sau în
PP asupra siturilor Natura 2000. Prevederile cazul în care există dubii, se va aplica art.
art. 6(3) nu se referă numai la PP localizate 6(4), dar numai în cazul în care există mo-
în sit, ci şi la PP situate în afara acestuia, tive imperative de interes public major, nu
dar care pot avea efecte semnificative asu- există soluţii alternative mai puţin dăună-
pra sitului. toare decât PP şi au fost identificate măsuri-
le compensatorii care pot fi puse în aplicare.
Art. 6(3) şi 6(4) stabileşte o procedură clară
pentru evaluarea unui PP care poate avea Procedura poate include una sau mai multe
efecte semnificative asupra unui sit Natura etape, în funcţie de caracterul efectelor PP,
2000, astfel: viabilitatea măsurilor de reducere a efecte-
ƒƒ (a) etapa de încadrare - prima etapă a lor negative, soluţiile alternative şi măsurile
procedurii şi care corespunde art. 6(3), compensatorii. În funcţie de aceste aspec-
ƒƒ (b) etapa de evaluare adecvată - cea de te procedura de evaluare adecvată se poate
a doua etapă a procedurii, aflată sub opri după oricare din cele patru etape, dar
incidenţa art. 6(3), desfăşurarea procedurii trebuie obligatoriu
ƒƒ (c) etapa soluţiilor alternative - cea de să fie parcursă în ordinea menţionată: în-
a treia etapă, aflată sub incidenţa art. cadrare – evaluare adecvată – soluţii alter-
6(4), native – măsuri compensatorii. Astfel, dacă
ƒƒ (d) etapa măsurilor compensatorii - cea se constată că un PP poate avea un efect
de a patra etapă, aflată sub incidenţa negativ semnificativ nu se trece la etapa so-
art. 6(4). luţiilor alternative sau a măsurilor compen-
satorii până când nu se evaluează măsurile
Scopul etapei de încadrare este de a deter- de reducere a efectelor negative.
mina, pe baza unei evaluări preliminare şi a
unor criterii obiective, dacă un PP, singur sau Directiva „Habitate” solicită statelor mem-
în combinaţie cu alte PP-uri, poate avea efec- bre să informeze CE cu privire la măsurile
te semnificative asupra unui sit Natura 2000, compensatorii. Acest lucru permite CE să
având în vedere obiectivele de conservare verifice dacă măsurile compensatorii sunt
11

12. INTRODUCERE
suficiente pentru a se asigura menţinerea propuse, aceasta poate lua măsuri împotriva
coerenţei reţelei. În cazul în care CE nu statului membru, inclusiv prin litigii la CEJ.
este mulţumită de măsurile compensatorii
4. Rolul instituţiilor europene şi al autorităţilor naţionale competente
Fiecare stat membru al UE este responsabil examinarea de către CEJ sau Instanţa de
de punerea în aplicare a dreptului Uniunii Fond se califică drept procedură judiciară.
(transpunere în termenele stabilite, armo-
nizare şi aplicare corectă) în cadrul siste- În cazul acţiunilor iniţiate în domeniul pro-
mului juridic naţional. În temeiul tratatelor, tecţiei mediului CEJ are în vedere principii-
CE veghează la corecta aplicare a legislaţiei le ce stau la baza conservării biodiversităţii
europene în statele membre. Prin urmare, şi dezvoltării durabile a sistemului socio-
în cazul în care un stat membru nu respectă economic adoptate în 1987 prin ratificarea
dispoziţiile acestuia, CE dispune de puteri Actului European Unic şi reglementările
proprii (acţiune în neîndeplinirea obligaţii- specifice oferite de legislaţia secundară în
lor) prevăzute de articolele 258 din Tratatul domeniu. Prin sentinţele sale, CEJ poate im-
privind Funcţionarea UE şi 141 din Tratatul pune, pe lângă măsurile necesare pentru în-
CEEA, pentru a încerca să pună capăt aces- cetarea încălcării, amenzi aplicabile până la
tei încălcări a dreptului UE şi, după caz, data încetării încălcării. Sentinţele pronun-
poate sesiza CEJ. ţate de CEJ nu pot, în această calitate, să
anuleze deciziile adoptate de către autori-
Principala sarcină a CEJ o reprezintă inter- tăţile naţionale sau să acorde în mod direct
pretarea Tratatului European. CEJ este for- daune în favoarea apelanţilor.
mată din trei instanţe: Curtea de Justiţie,
Instanţa de Fond şi Tribunalul Civil. CEJ re- Principiile asumate de UE ca reprezentând
prezintă instituţia judiciară a Comunităţii. baza legală în adoptarea hotărârilor CEJ în
Încălcările efectuate de statele membre pot cauzele de mediu sunt:
genera astfel obligaţii de achitare de com- 1.
Principiul prevenţiei: conservarea bio-
pensaţii care, în anumite cazuri, pot avea diversităţii se realizează eficient dacă
repercusiuni semnificative asupra propriilor sunt eliminate sau diminuate efectele
fonduri publice. Mai mult decât atât, orice posibilelor ameninţări;
încalcare a legislaţiei Comunităţii de către 2.
Principiul precauţiei: lipsa studiilor şti-
un stat membru poate fi supusă atenţiei CEJ inţifice complete nu poate fi considera-
şi, în cazul nerespectării sentinţei de con- tă ca motiv de acceptare a unor activi-
statare a acestei încălcări, aceasta poate tăţi ce pot avea impact negativ semni-
impune plata unei penalităţi periodice şi/ ficativ asupra biodiversităţii;
sau a unei sume fixe. 3.
Principiul poluatorul plăteşte: cel ce
cauzează distrugerea biodiversită-
Este important de menţionat că, în siste- ţii trebuie să plătească costurile de
mul juridic şi instituţional al UE, numai prevenire, reducere a impactului sau
12

13. Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/
proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000
reconstrucţie ecologică; obiective de interes public major se
4.
Principiul participării publicului la lua- stabilesc măsuri compensatorii.
rea deciziilor şi accesul la informaţie şi
justiţie în domeniul mediului: publicul Trebuie menţionat că aceste principii sunt
trebuie să aibă acces la informaţiile de un punct de referinţă în ceea ce priveşte
mediu şi dreptul de a participa în pro- deciziile CEJ şi propunerile CE în politica
cesul de luare a deciziilor de mediu; de mediu, fiind invocate în mod frecvent ca
5.
Principiul bunei guvernări: guvernarea temei decizional în emiterea opiniilor şi a
trebuie să îndeplinească opt carac- hotărârilor CEJ. Sentinţele pronunţate de
teristici majore – să fie participativă, Curtea Europeană de Justiţie nu pot să anu-
măsurabilă, transparentă, responsabi- leze deciziile adoptate de autorităţile naţi-
lă, efectivă, eficientă, echitabilă şi în onale sau să acorde în mod direct daune în
acord cu normele legale; favoarea apelanţilor.
6.
Principiul integrării sectoriale: conser-
varea biodiversităţii şi utilizarea dura- CE monitorizează implementarea Direc-
bilă a componentelor sale trebuie lua- tivelor „Păsări” şi „Habitate” de către sta-
te în considerare în procesul de luare tele membre în mod individual. În cazul în
a deciziilor şi de stabilire a politicilor care CE nu este satisfăcută de progresul
sectoriale; sau conformitatea implementărilor, poa-
7.
Principiul abordării ecosistemice: re- te iniţia o procedură privind încălcarea
prezintă o strategie de management in- dreptului comunitar (procedură de infrin-
tegrat, adaptativ, bazată pe aplicarea gement) împotriva statului membru în ca-
unor metodologii ştiinţifice corespunză- uză; principalele categorii de interes sunt
toare care iau în considerare structura transpunerea necorespunzătoare a directi-
şi funcţiile ecosistemelor şi capacitatea velor şi încălcări ale cerinţelor acestora,
lor de suport; inclusiv eşecul de implementare şi de apli-
8.
Principiul reţelelor ecologice: pentru care a directivelor.
asigurarea conectivităţii dintre com-
ponentele biodiversităţii cu cele ale Această procedură cuprinde trei etape.
peisajului şi ale structurilor sociale, Prima etapă constă în faptul că statul mem-
având ca şi componente centrale ariile bru primeşte o notificare formală şi are la
naturale protejate, se stabilesc culoare dispoziţie două luni pentru a formula un
ecologice de legătură; răspuns. În cazul în care statul nu respec-
9.
Principiul subsidiarităţii: reglementea- tă în integralitate legislaţia UE, CE poate
ză exerciţiul puterii, deciziile trebuind trimite un aviz motivat. În cazul în care nu
luate la nivelul cel mai de jos (local, primeşte un răspuns satisfăcător într-un
regional, naţional); termen rezonabil, CE poate să declanşeze
10. Principiul compensării: în cazul în acţiunea în constatarea neexecutării hotă-
care există un impact negativ şi în rârii pronunţate (etapa a doua - punere în
lipsa unor soluţii alternative, pentru întârziere şi aviz motivat), iar dacă statul
13

14. INTRODUCERE
în cauză tot nu se conformează hotărârii, se Directivei „Habitate” în legislaţia na-
sesizează CEJ (etapa a treia). ţională, având în vedere jurisprudenţa
CEJ.
În cazul în care CEJ pronunţă o hotărâre de ƒƒ monitorizarea progreselor realizate
condamnare, stabilind că statul membru a în stabilirea şi managementul reţe-
încălcat obligaţiile ce-i revin în baza drep­ lei Natura 2000 de către fiecare stat
tu­ui UE, statul va trebui să aducă la înde-
l membru.
plinire această hotărâre, adică să repare ƒƒ examinarea eficienţei de aplicare a po-
prejudiciul. liticilor implementate de fiecare stat
membru.
Dacă nici de data aceasta statul nu respectă ƒƒ analiza raportărilor fiecărui stat mem-
deciziile CEJ, se declanşează o nouă acţiu- bru la fiecare şase ani în conformitate
ne, care începe din nou cu o sesizare a CEJ. cu articolul 17 din Directiva „Habitate”
Abia după aceea poate interveni sancţiunea cu privire la starea de conservare
pecuniară, instanţa fiind cea care stabileşte a habitatelor şi speciilor de interes
cuantumul ei. comunitar.
În cazul acţiunilor în constatarea neîndepli- În România procedura de evaluare adecva-
nirii obligaţiilor declanşate pentru necomu- tă este condusă de autorităţile competente
nicarea măsurilor naţionale de transpunere pentru protecţia mediului, în conformitate
a unei directive, CEJ poate să aplice sancţi- cu prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa
uni pecuniare chiar de la prima hotărâre de de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 pri-
condamnare, prin care constată că statul nu vind protecţia mediului, aprobată cu modifi-
şi-a dus la îndeplinire obligaţiile. cări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările
şi completările ulterioare, şi cu competen-
În aplicarea Directivei „Habitate”, CE joacă ţele stabilite prin Metodologia de aplicare a
un rol esenţial, fiind recipientul principal al evaluării impactului asupra mediului pentru
rapoartelor şi comunicărilor privind impac- proiecte publice şi private.
tul diferitelor sectoare asupra mediului în-
conjurător realizate de către statele mem- Evaluarea adecvată, precum şi evaluarea
bre. Mai mult CE, prin membrii ei, emite impactului asupra mediului, stabilesc cadrul
opinii orientative privind aplicarea art. 6(4) unei abordări integrate prin informarea şi
al Directivei „Habitate” şi iniţiază acţiunile consultarea tuturor autorităţilor cu respon-
la CEJ privind omisiunile şi/sau aplicarea in- sabilităţi în domeniul protecţiei mediului şi
adecvată a Directivei „Habitate”. participarea acestora în cadrul unei comisii
de analiză tehnică organizată la nivelul ju-
Progresele înregistrate de fiecare stat mem- deţului unde se află amplasamentul proiec-
bru sunt monitorizate prin: tului sau, dupa caz, la nivel central pentru
ƒƒ examinarea transpunerii de către fi- proiectele aflate în competenţa autorităţii
ecare stat membru a prevederilor publice centrale pentru protecţia mediului.
14

15. Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/
proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000
În cadrul procedurii sunt implicaţi şi repre- mediului pentru toate PP care fac
zentanţi ai administraţiei publice locale şi/ obiectul evaluării adecvate, al căror
sau centrale, inclusiv din cadrul comparti- amplasament se situează pe teritoriul
mentelor care coordonează activitatea de judeţului respectiv;
amenajare a teritoriului şi urbanism, al au- ƒƒ Agenţiile regionale pentru protec-
torităţii de sănătate publică, Administraţiei ţia mediului pentru toate PP care fac
Naţionale „Apele Române”, inspectoratului obiectul evaluării adecvate, al căror
teritorial pentru situaţii de urgenţă, comi- amplasament se întinde pe două sau
sariatelor teritoriale ale Gărzii Naţionale de mai multe judeţe din cadrul aceleiaşi
Mediu şi, după caz, reprezentanţi ai struc- regiuni de dezvoltare;
turilor responsabile pentru: inspectoratele ƒƒ Agenţia Naţională pentru Protecţia
teritoriale silvice, direcţiile pentru agricul- Mediului pentru toate PP care fac
tură şi dezvoltare rurală judeţene sau a mu- obiectul evaluării adecvate, al căror
nicipiului Bucureşti, furnizarea de utilităţi şi amplasament se întinde pe două sau
servicii publice, administrarea parcurilor şi mai multe regiuni de dezvoltare.
grădinilor publice, a siturilor arheologice şi
monumentelor istorice, managementul ari- Pentru PP propuse a se realiza în perimetrul
ilor naturale protejate, inclusiv reprezen- Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, auto-
tanţi ai consiliilor ştiintifice organizate la ritatea responsabilă pentru parcurgerea eta-
nivelul ariilor naturale protejate, ai agenţii- pelor procedurii de evaluare adecvată este
lor pentru dezvoltare regională etc. Potrivit Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta
principiului subsidiarităţii este responsabi- Dunării”.
litatea autorităţilor naţionale competente
în domeniul protecţiei mediului să evalueze Autoritatea publică centrală pentru pro-
impactul asupra siturilor din reţeaua Natura tecţia mediului este responsabilă pentru
2000, în conformitate cu reglementările parcurgerea etapelor procedurii de evalu-
comunitare. are adecvată pentru proiectele prevăzu-
te la art. 19 din Ordonanţa de Urgenţă a
Pentru PP aflate în competenţa Agenţiei Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modi-
Naţionale pentru Protecţia Mediului, a agen- ficări şi completări prin Legea nr. 265/2006,
ţiilor regionale pentru protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare.
sau a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Avizele de mediu emise în baza reglemen-
„Delta Dunării”, comisia de analiză tehnică tărilor în vigoare care privesc cu precădere
include obligatoriu şi reprezentanţi ai aces- reţeaua Natura 2000 reprezintă acte admi-
tor autorităţi. nistrative care pot fi atacate în instanţă pe
calea contenciosului administrativ conform
Autorităţile responsabile pentru parcurge- prevederilor Legii nr. 554/2004. Subliniem
rea etapelor procedurii de evaluare adecva- că şi în acest caz legislaţia comunitară
tă sunt: prevalează, întrucât Legea nr. 554/2004 a
ƒƒ Agenţiile judeţene pentru protecţia fost completată cu un nou alineat conform
15

16. Capitolul 1: Articolele 6 (3) Şi 6 (4) din Directiva “Habitate”
căruia „constituie motiv de revizuire, care rămase definitive şi irevocabile prin în-
se adaugă la cele prevăzute de Codul de călcarea principiului priorităţii dreptului
procedură civilă, pronunţarea hotărârilor comunitar.
16

17. Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/
proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000
Capitolul 1: Articolele 6(3) şi 6(4) din
Directiva „Habitate”
1.1 Consideraţii generale
Prezentul Manual de aplicare a Ghidului pri- Scopul acestui document este de a detalia fiecare
vind evaluarea adecvată a impactului PP etapă a ghidului metodologic de evaluare adec-
asupra obiectivelor de conservare a siturilor vată şi de a prezenta exemple de aplicare a pre-
Natura 2000 (numit în continuare Manual) cu- vederilor articolelor 6.(3) şi 6.(4) ale Directivei
prinde o detaliere a modului în care trebuie „Habitate” la nivelul statelor membre.
realizată evaluarea adecvată a impactului PP
asupra speciilor sălbatice şi habitatelor natu- Articolul 6(3) şi 6(4) reprezintă „cheia”
rale ce fac obiectul desemnării unui sit Natura Directivei „Habitate”, stabilind o procedură
2000, în acord cu procedurile europene sta- pentru PP care poate avea efecte semnifica-
bilite pentru implementarea prevederilor tive asupra siturilor Natura 2000. În general,
alineatelor (3) şi (4) ale art. 6 din Directiva articolul 6 promovează biodiversitatea prin
”Habitate” şi cu cele dezvoltate la nivel in- menţinerea sau restaurarea „stării favorabile
ternaţional pentru implementarea adecvată a de conservare” a speciilor şi habitatelor na-
prevederilor CBD. Acest manual este destinat turale pentru care au fost desemnate siturile
în principal autorităţilor competente pentru Natura 2000, luând în considerare aspectele
protecţia mediului de la nivel local, regional sociale, economice şi culturale, toate aces-
şi naţional responsabile cu eliberarea actelor tea având drept scop dezvoltarea durabilă. De
de reglementare specifice precum şi admi- asemenea, în context internaţional, articolul
nistratorilor/custozilor siturilor Natura 2000 6 contribuie la atingerea obiectivelor conven-
responsabili cu avizarea studiilor de evaluare ţiilor internaţionale din domeniul protecţiei
adecvată a impactului. naturii (Convenţia de la Berna, CBD).
1.2 Articolele 6(3) si 6(4) din Directiva „Habitate” – definiţii
„Proiect” se poate înscrie şi agricultura intensivă care
Conform Directivei 85/337/EEC privind eva- ameninţă cu distrugerea caracterul seminatu-
luarea impactului proiectelor publice sau pri- ral al suprafeţelor cultivate.
vate asupra mediului, „proiectul” reprezintă
documentaţia privind execuţia unor lucrări de „Plan”
construcţii sau alte instalaţii ori amenajări, Ca şi în cazul proiectelor, „planul” are o defi-
alte intervenţii asupra cadrului natural şi pe- niţie destul de generală. Cele mai importante
isajului, inclusiv cele care implică extragerea planuri se consideră a fi planurile de dezvoltare
resurselor minerale”. la nivel local, regional sau naţional. Planurile
Definiţia este generală şi nu se limitează doar regionale de dezvoltare constituie baza pentru
la construcţie. În sensul definiţiei de mai sus alte planuri mai detaliate sau reprezintă cadrul
17

18. Capitolul 1: Articolele 6 (3) Şi 6 (4) din Directiva “Habitate”
pentru acordurile de dezvoltare. Aceste planuri „…fie singur sau în combinaţie cu alte PP”
fac obiectul articolului 6(3), putând avea efect O serie de efecte pot avea împreună impact
semnificativ asupra siturilor Natura 2000. semnificativ asupra unui sit Natura 2000. De
De asemenea, planurile sectoriale cum sunt aceea, art. 6(3) ia în considerare efectul cu-
planurile de transport, planurile de gestionare mulat al altor PP aprobate şi finalizate şi/sau
a deşeurilor, planurile de management al bazi- aprobate, dar nefinalizate.
nelor hidrografice fac obiectul articolului 6(3).
„Autoritatea competentă”- autoritatea de
„PP indirect legat sau necesar pentru ma- mediu centrală/regională/locală responsabilă
nagementul sitului” înseamnă că PP conţine cu emiterea actului de reglementare şi cu de-
o componentă care nu este destinată conser- rularea procedurii.
vării şi care necesită evaluare adecvată. Pot
fi şi PP destinate managementului sitului, dar „Integritatea unui sit Natura 2000” se refe-
care pot afecta un alt sit. De exemplu, într-un ră la obiectivele de conservare ale sitului şi
sit amplasarea unei bariere pe un râu poate fi constă în asigurarea coerenţei funcţiilor eco-
considerată o măsură destinată conservării de- logice ale sitului, a complexului de funcţii din-
oarece asigură o stare de conservare favorabi- tre speciile şi habitatele naturale de interes
lă pentru un anumit tip de habitat natural sau comunitar pentru care situl a fost desemnat.
pentru o anumită specie prin îmbunătăţirea
regimului hidric necesar, iar în situl alăturat, „Motive de interes public major”
amplasarea acestei bariere poate avea efect CEJ a menţionat faptul că deteriorarea unui
semnificativ. sit Natura 2000 poate fi justificată numai din
motive excepţionale. Aceste motive trebuie să
„Efectul semnificativ” nu este definit de le- corespundă interesului public general, respec-
gislaţia comunitară şi de ghidurile elaborate tiv obiectivele de conservare ale Directivelor
de CE. Noţiunea de „semnificativ” trebuie in- „Păsări” şi „Habitate”. Deoarece interesul pu-
terpretată în concordanţă cu obiectivele de blic trebuie să fie în echilibru cu evaluările de
conservare, astfel încât să fie asigurată coe- mediu, nu se poate da o definiţie exhaustivă
renţa reţelei Natura 2000. De aceea, obiec- a motivelor de interes public major. Conform
tivele de conservare reprezintă informaţia de principiului subsidiarităţii, autoritatea compe-
bază cea mai importantă în evaluarea semni- tentă trebuie să decidă care sunt asfel de moti-
ficaţiei impactului. De asemenea, planurile de ve, iar justificările vor fi analizate de către CE.
management ale siturilor Natura 2000 consti-
tuie instrumente eficiente în stabilirea efec- CE consideră „motivele de interes public
tului semnificativ. Demararea procedurii de major, inclusiv cele de ordin social şi econo-
evaluare adecvată nu se bazează pe o certitu- mic” ca fiind cele în care PP demonstrează că
dine, ci pe posibilitatea existenţei unui efect sunt indispensabile:
semnificativ. Noţiunea de „efect semnificativ” ƒƒ în cadrul politicilor sau acţiunilor privind
trebuie luată în considerare atât în interiorul sănătatea, securitatea oamenilor, pro-
unui sit Natura 2000, cât şi în afara acestuia. tecţia mediului;
18

19. Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/
proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000
ƒƒ în cadrul politicilor fundamentale pentru „Motivele imperative privind sănătatea
ţară şi societate; umană, securitatea publicului şi consecinţe
ƒƒ în cadrul implementării unor activităţi de benefice asupra mediului”- CE lasă la lati-
natură economică şi socială, îndeplinind tudinea autorităţilor competente să verifice
obligaţiile specifice de serviciu public. motivaţia invocată de titularul PP. Evident că
orice astfel de situaţie va fi analizată de CE,
CE acceptă drept motive de interes public ma- ca atribuţie a sa de control al aplicării corecte
jor pe cele care sunt în concordanţă cu po- a legislaţiei comunitare.
liticile comunitare. În una din deciziile sale,
CEJ justifică realizarea unui proiect (extinde- „Sănătatea umană”- prevenirea epidemiilor,
rea unui aeroport) fiind considerat ca un pro- prevenirea accidentelor. De exemplu, acest
iect prioritar de Consiliul de Miniştrii ai CE. De motiv nu poate fi invocat în cazul proiectelor
asemenea, CE a acceptat extinderea planului de infrastructură rutieră, în schimb poate fi
pentru portul Rotterdam care a fost justificat invocat în cazul drenării unei zone umede pen-
în câteva din hotărârile CEJ. tru prevenirea infecţiei cu agenţi patogeni.
Directiva „Habitate” menţionează explicit „Securitatea publicului” – protecţia împotri-
„motivele de interes social şi economic” ca va dezastrelor naturale reprezintă un motiv
fiind cele care crează şi păstrează pe termen suficient pentru a fi invocată securitatea pu-
lung un număr mare de locuri de muncă, asi- blicului (EC 2000), C-57/89 (Leybucht Dykes).
gură competitivitatea economică la nivel glo-
bal sau regional, stimulează dezvoltarea eco- De exemplu, guvernul german a realizat un
nomică în context regional. CE a acceptat ca proiect de îndiguire a unui râu cu rol de pro-
motivele de interes public major să fie justifi- tecţie împotriva inundaţiilor. Deşi proiectul
cate astfel încât să aibe efect pe termen lung, afecta anumite specii de păsări din SPA, moti-
să existe o relaţie directă între obiectivele de vul invocat a fost suficient de puternic pentru
conservare ale sitului şi interesul public. De a justifica realizarea îndiguirilor.
exemplu, CE a respins motivul de interes pu-
blic major invocat pentru realizarea unui pro- „Consecinţe benefice asupra mediului” tre-
iect - clădiri de birouri. buie interpretat în sens foarte strict. Efectele
pozitive asupra mediului pot fi mai importante
CE punctează de asemenea faptul că locuri- decât impactul asupra sitului Natura 2000. De
le de muncă din industria minieră reprezintă exemplu, un proiect de canalizare cu staţie de
obiective economice temporare, deoarece pe epurare va avea impact semnificativ asupra
termen lung aceste locuri de muncă se vor unui habitat forestier din sit. Dacă proiectul
pierde [C(2003)1304]. Totuşi, motivul de inte- va avea efecte pozitive considerabile asupra
res public major a fost acceptat de CE deoare- mediului, atunci pentru realizarea proiectului
ce închiderea minei va avea efecte sociale şi poate fi invocat motivul „consecinţe benefice
economice majore. asupra mediului”.
19

20. Capitolul 1: Articolele 6 (3) Şi 6 (4) din Directiva “Habitate”
1.3 Analiza din punct de vedere tehnic şi juridic a metodologiilor existente în sta-
tele membre privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor
În vederea aplicării corecte a prevederi- Statele membre au ales fie să transpună în le-
lor articolelor 6(3) şi 6(4) ale Directivei gislaţia naţională etapele procedurii de evalu-
„Habitate”, CE a elaborat următoarele ghiduri are adecvată (Republica Cehă), fie să adapteze
metodologice: şi să dezvolte cele două ghiduri elaborate de
ƒƒ Managementul siturilor Natura 2000, pre- CE în acest sens, fie să utilizeze efectiv aces-
vederile art. 6 al Directivei „Habitate”; te ghiduri (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru,
ƒƒ Evaluarea planurilor şi proiectelor care Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia,
afectează semnificativ siturile Natura Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg,
2000. În ianuarie 2007 acest ghid a suferit Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia,
anumite îmbunătăţiri şi clarificări legate Slovenia, Spania, Suedia).
de soluţiile alternative, motivele impe-
rative de interes public major, măsurile De asemenea, unele State Membre, având la
compensatorii, opinia Comisiei Europene. bază ghidurile CE, au elaborat ghiduri de im-
Documentul în care au fost incluse aceste plementare a art.6(3) şi 6(4) pentru anumite
clarificări se numeşte Ghid privind arti- domenii de dezvoltare:
colul 6.4 al Directivei „Habitate”.
De asemenea, CE a elaborat ghiduri pentru Germania a elaborat „Ghidul metodologic
anumite domenii specifice de dezvoltare: pentru evaluarea impactului semnificativ
asupra siturilor Natura 2000 de către infra-
ƒƒ Industria extractivă şi Natura 2000,
structura rutieră”. Acest ghid a fost elabo-
ƒƒ Dezvoltarea energiei eoliene şi Natura
rat de Ministerul Federal al Transportului,
2000,
Construcţiei şi Locuinţei pentru a oferi cadrul
ƒƒ Integrarea aspectelor de biodiversitate
detaliat de implementare a articolelor 6(3)
şi natură în dezvoltarea infrastructurii
şi 6(4) ale Directivei „Habitate” în contextul
portuare,
dezvoltării infrastructurii rutiere.
ƒƒ Natura 2000 şi managementul forestier-
„Provocări şi oportunităţi”,
Irlanda a elaborat ghidul „Evaluarea adecvată
ƒƒ Implementarea Directivelor „Păsări” şi
a planurilor şi proiectelor în Irlanda” desti-
„Habitate” în estuare şi zonele costiere.
nat autorităţilor responsabile cu dezvoltarea
Obiectivul acestor documente este de a regională/locală, însă nu are statut juridic.
stabili o înţelegere mai bună a implementării Metodologia utilizată de Irlanda reprezintă
articolului 6, în special a art. 6(3) şi 6(4) adaptarea celor două ghiduri metodologice
pentru dezvoltarea planurilor şi proiectelor elaborate de către CE. De asemenea, meto-
în fiecare din aceste domenii şi de a oferi dologia face conexiunea dintre EA şi EIA/SEA:
suportul autorităţilor de mediu şi tuturor procedurile se realizează în paralel, urmând
celor implicaţi în derularea fiecărei etape a ca raportul de mediu să includă şi studiul de
procedurii de evaluare adecvată. evaluare adecvată.
20

21. Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/
proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000
Marea Britanie Implementarea articolului 6(4) al Directivei
Dintre toate Statele Membre, Marea Britanie Habitate pe perioada 2004-2006
este net superioară atât în transpunerea, cât Măsurile compensatorii adoptate de statele
şi în implementarea art. 6(3) şi 6(4) prin ela- membre sunt menite să asigure coerenţa glo-
borarea de ghiduri pentru toate domeniile bală a reţelei Natura 2000.
majore de dezvoltare: infrastructură rutieră
şi feroviară, silvicultură, cariere, industria ex- În total au fost transmise la CE 42 de cazuri, în
tractivă etc. care art. 6(4) paragraful 1 a fost aplicat pentru
perioada 2004-2006. Acestea includ 15 cazuri
Republica Cehă în Portugalia, 10 cazuri în Germania, 7 cazuri
Nu există o metodologie specifică. Cele în Spania, 4 cazuri în Italia, 2 cazuri în Ungaria,
trei directive (Directiva EIA, Directiva SEA, 3 cazuri în Austria şi un caz în Luxemburg. Opt
Directiva „Habitate” art. 6(3) şi 6(4)) au fost state membre (CZ, DK, EE, LT, LV, NL, SE, şi
transpuse în legislaţia naţională printr-un sin- SK) au informat CE că art. 6(4) paragraful 1 nu
gur act normativ care include şi recomandă- a fost aplicat în perioada 2004 - 2006. În ceea
rile din ghidurile CE în ceea ce priveşte eva- ce priveşte Marea Britanie, care notifică, de
luarea adecvată. obicei, măsurile compensatorii aplicate, CE nu
are un raport de implementare a prevederilor
Evaluarea adecvată este parte integrantă din legale menţionate, în perioada 2004 - 2006.
EIA/SEA. Acest lucru înseamnă că orice PP Din păcate, alte 10 state membre nu au furni-
care în mod normal nu se supune procedu- zat nici un răspuns substanţial pentru CE (BE,
rii EIA sau SEA, dar face obiectul EA, atunci CY, EL, FI, FR, IE, MT, PL şi SI).
va face în mod obligatoriu şi EIA sau SEA.
Un aspect inedit în cazul Republicii Cehe îl Tipurile de PP sunt diverse, de la infrastruc-
reprezintă atestarea evaluatorilor de evalu- turi mari, inclusiv autostrăzi (6), aeroporturi
are adecvată de către Ministerul Mediului. (4), căi ferate (1), la ferme eoliene (11) şi la
Aceştia sunt diferiţi faţă de evaluatorii EIA dezvoltări urbane legate de staţiuni turistice
şi SEA. Procedura este destul de laborioasă, (5). Două dintre cazurile raportate sunt con-
persoanele atestate trebuind să facă dovada siderate anecdotice, restaurarea unui castel
cunoştinţelor teoretice, practice, legislative şi lucrarile dintr-un sit arheologic, ambele în​​
în ceea ce priveşte Natura 2000, motiv pentru Germania.
care numărul evaluatorilor EA este foarte mic
(36) în comparaţie cu numărul evaluatorilor Marea majoritate a cazurilor vizează situri
EIA şi SEA (aproximativ 600). În ciuda proce- de importanţă comunitară sau situri cu dublu
durii aparent greoaie, Republica Cehă se nu- statut: atât situri de importanţă comunitară,
mără printre Statele Membre în care imple- cât şi arii de protecţie specială avifaunistică.
mentarea art. 6(3) şi 6(4) este clară şi corect Numai trei cazuri se referă doar la arii de pro-
realizată, astfel încât dezvoltarea planurilor tecţie specială avifaunistică.
şi proiectelor se realizează în concordanţă cu
reţeaua Natura 2000.
21

22. Capitolul 1: Articolele 6 (3) Şi 6 (4) din Directiva “Habitate”
Evaluarea Comisiei Europene De exemplu:
Cu scopul de a evalua toate informaţiile noti- ƒƒ în cazul unei instalaţii de reciclare într-
ficate de statele membre într-o manieră coe- o arie de protecţie specială avifaunistică
rentă şi având în vedere că măsurile compen- ce gazduieşte specia Otis tarda, a fost
satorii ar trebui să fie axate pe obiective şi propusă ca masură compensatorie plan-
ţinte în mod clar adresate elementelor Natura tarea de copaci, pentru a reduce pertur-
2000 afectate, CE a analizat în primul rând im- barea acestei specii;
pactul produs în siturile Natura 2000. Această ƒƒ diverse proiecte de ferme eoliene au
analiză a permis să se verifice dacă măsurile propus ca măsuri compensatorii elimina-
compensatorii adoptate în fiecare caz particu- rea anumitor mori de vânt.
lar s-au referit la aspectele structurale şi func-
ţionale ale siturilor şi la tipurile de habitate şi Frecvent, măsurile compensatorii propuse nu
populaţiile speciilor care au fost afectate. sunt legate de impactul cauzat de proiect şi
nu compensează impactul produs. În plus,
Calitatea evaluărilor în temeiul art. 6(3) este recunoscut faptul că în unele din cazu-
În general, evaluarea efectelor PP a fost vagă rile raportate măsurile compensatorii nu sunt
şi prea generală. Din evaluările elaborate, CE suplimentare faţă de acţiunile care sunt între-
a concluzionat că informaţiile transmise de prinse în mod normal, conform Directivelor
statele membre nu reflectă impactul corect: „Habitate” şi „Păsări” sau obligaţiile prevăzu-
ƒƒ există puţine informaţii şi date cantita- te în legislaţia CE, ca monitorizarea speciilor
tive asupra habitatelor specifice, cum ar sau pregătirea planurilor de management. În
fi numărul de hectare de habitat afectat, general, statele membre nu au furnizat infor-
procentul habitatului afectat sau procen- maţii cu privire la bugetul sau intervalul de
tul suprafeţei sitului; timp necesare pentru măsurile compensatorii.
ƒƒ informaţiile privind calitatea şi starea de
conservare a habitatelor afectate lipsesc Pe de altă parte, există, de asemenea, măsuri
în general; compensatorii bine definite incluse în cazurile
ƒƒ există o lipsă generală de informaţii în evaluate:
raport privind mărimea populaţiei specii- ƒƒ îmbunătăţirea condiţiilor pentru speciile
lor afectate, gradul de izolare sau starea de pradă,
de conservare a acestora; ƒƒ refacerea habitatelor din siturile
ƒƒ nu este specificat rolul sitului respectiv existente,
în cadrul reţelei Natura 2000. ƒƒ reducerea ameninţărilor pentru specii.
Concluzii privind implementarea art. 6(4)
Măsurile compensatorii adoptate Pentru perioada 2004 - 2006 statele membre
Se poate sublinia neînţelegerea a ceea ce înseam- nu au avut o abordare sistematică în modul
nă o măsură compensatorie. Nu se face o distinc- în care se aplică art. 6(4), primul paragraf.
ţie clară între măsurile de reducere a impactu- Diferenţele în modul în care acesta a fost apli-
lui şi măsurile compensatorii, care sunt frecvent cat sugerează criterii şi interpretări diferite.
amestecate sub titlul de măsură compensatorie. Informaţiile prezentate de către statele
22

23. Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/
proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000
membre au fost parţiale, vagi şi insuficiente. Italia (4 cazuri):
Una dintre cele mai importante concluzii ale 1. Parc eolian în Comuni di Monterenzio e
raportului a fost lipsa de înţelegere a scopu- Castel del Rio (BO), Casoni de Romagna
lui măsurilor compensatorii şi calitatea foarte 2. Dezvoltarea drumurilor între SS 62 Cisa şi
scăzută a măsurilor propuse. De asemenea, SP357R Fornovo (Ponte sul Taro)
nici noţiunea de motive imperative de interes 3. Planul de industrializare în municipiul
public major nu a fost înţeleasă şi justificată Manfredonia
de către statele membre. Lista de PP pentru 4. Derivaţii rutiere (rute ocolitoare) între
care CE a primit informaţii privind aplica- Trento Nord şi Lavia. Toad lot Zambiana
re a art. 6(4), primul paragraf din Directiva Vecchia-Fai della Pagnella
„Habitate”:
Luxemburg (1 caz)
Germania (10 cazuri): 1. Punerea unei linii de cale ferată existen-
1. Extinderea aeroportului militar Ramstein te, de la o singura linie la doua linii
2. Construirea terminalului de containere IV
Bremerhaven Portugalia (15 cazuri):
3. Planul de funcţionare de ansamblu pen- 1. Staţiunea turistică (Costa Terra) în
tru mina de cărbune Walsum Comporta Galé
4. A 380 Werft pe aeroportul Frankfurt 2. Statiunea turistică Golf (Costa Terra) în
5. Realocarea terenurilor agricole în Comporta Galé
Comunitatea Lünerburg 3. Staţiunea turistică (Pinheirinho) în
6. Restaurarea castelului Sparrenberg, ora- Comporta Galé
şul Bielefeld 4. Linia de mare tensiune în Caldeirao
7. Protecţia împotriva inundaţiilor în 5. Linia de mare tensiune în Monchique
Baden-Württemberg 6. Linia de mare tensiune în Moura Mourao
8. Accesul şi priveliştea pentru un sit arheo- Barrancos
logic (Himmerlsscheibe von Nebra) 7. Fermă eoliană în Alvao/Marao
9. Extinderea zonei de locuit „Obere 8. Fermă eoliană în Alvao/Marao
Maden” lângă Pforzheim-Hoherwart în 9. Fermă eoliană în Montemuro
Baden-Württemberg 10. Fermă eoliană în Montemuro
10. Construcţia unei uzine de tratare a apei 11. Fermă eoliană în Montemuro şi Serras da
de mină. Freita e Arada
12. Fermă eoliană în Montemuro şi Serras da
Ungaria (2 cazuri): Freita e Arada
1. Aeroport regional care afectează Szegedi 13. Fermă eoliană în Monchique
gyep 14. Fermă eoliană în Malcata
2. Instalaţie de reciclare a bateriilor auto 15. Fermă eoliană în Costa do Sudoeste
cu acid în Vekerd
23

24. Capitolul 1: Articolele 6 (3) Şi 6 (4) din Directiva “Habitate”
Spania (7 cazuri): Austria (3 cazuri):
1. Planul Urbanistic San Gines de la Jara. 1. Prelungirea unui drum forestier şi siste-
Cartagena. Staţiunea turistică mul de protecţie împotriva avalanşelor
2. Fermă eoliană „La Solana” în interiorul 2. Staţie de epurare a apelor uzate
unui SCI şi fermă eoliană „Del Morrón” de 3. Centrala hidroelectrică
lângă un SCI
3. Autostradă pentru conectarea A7
Santomera cu zona de Mar Menor
4. Îmbunătăţirea autostrăzii N 332
5. Autostrada A66, Cáceres-Mérida între
Cáceres şi Aldea del Cano
6. Deschiderea unei cariere de calcar
7. Aeroportul Don Quijote. Castilla la
Mancha
24

25. Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/
proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000
Capitolul 2: Procedura de evaluare
adecvată
2.1 Etapele procedurii de evaluare adecvată
2.1.1 Etapa de încadrare
Încadrarea este prima etapă a procedurii de cu obiectivele de conservare. Dacă starea de
evaluare adecvată. Termenul de încadrare se conservare a unui habitat este nefavorabilă,
referă, în general, la o examinare preliminară fiind necesar un PP pentru restaurarea aces-
al cărei rol este de a determina dacă un PP, tuia, măsurile luate pot avea impact negativ
care nu are legătură directă cu sau nu este asupra altor specii şi habitate din sit, fiind
necesar pentru managementul sitului Natura deci necesară o evaluare adecvată.
2000, poate avea efecte semnificative asupra
acestuia. Care este scopul încadrării?
Încadrarea se realizează pentru a determina
PP necesare managementului sitului dacă un PP:
Conform art. 6 (1) statele membre trebuie să ƒƒ poate avea efecte semnificative directe
stabilească măsuri de conservare ţinând cont sau indirecte asupra unui sit Natura 2000,
de obiectivele de conservare pentru care si- ƒƒ poate avea efecte semnificative asupra
tul a fost desemnat şi care sunt menţionate habitatelor şi speciilor de interes comu-
în Formularul Standard. PP care au ca scop în- nitar pentru care situl a fost desemnat.
deplinirea obiectivelor de conservare sunt PP
necesare managementului sitului. Un PP este considerat a nu avea nici un efect
semnificativ asupra unui sit Natura 2000 în ca-
Dacă măsurile de conservare au o componentă zul în care, în baza documentaţiei depuse de
economică, aceasta nu este relevantă pentru titular, autoritatea competentă poate afirma
evaluare. De exemplu, o pădure trebuie tăiată cu certitudine că efectele semnificative asu-
pentru a îmbunătăţi starea de conservare pen- pra sitului nu există. Încadrarea poate stabili
tru o specie. Lemnul va fi vândut cu siguranţă, că:
dar componenta economică nu este decisivă ƒƒ efectele semnificative pot fi excluse (şi
pentru măsura de conservare, ci este un efect nu va fi nicio evaluare suplimentară în
al acesteia care poate ajuta în implementarea conformitate cu Directiva „Habitate”)
măsurii de conservare. Dacă însă componenta sau
economică reprezintă o prioritate a PP, este ƒƒ evaluarea adecvată conform art. 6(3)
necesară realizarea evaluării adecvate. trebuie să fie efectuată.
În cazul PP care au ca scop menţinerea sau re- Atunci când există îndoieli, trebuie să fie
staurarea stării favorabile de conservare, tre- aplicat principiul precauţiei, fiind necesa-
buie luate măsuri de conservare în concordanţă ră evaluarea adecvată, în temeiul Directivei
25

26. Capitolul 2: Procedura de evaluare adecvată
„Habitate”. Acest lucru serveşte, de aseme- 4. estimarea impactului potenţial al PP asu-
nea, pentru a preveni litigiile juridice într-o pra speciilor şi habitatelor pentru care
etapă ulterioară. Scopul şi acurateţea infor- situl Natura 2000 a fost desemnat.
maţiilor solicitate depind în mare măsură de
fiecare PP în parte (scopul PP, amplasamentul Care sunt avantajele etapei de încadrare?
acestuia în relaţie cu situl Natura 2000, obiec- Etapa de încadrare reduce efortul administra-
tivele de conservare). tiv al autorităţii competente în a determina
rapid şi eficient dacă un PP necesită continua-
Conform ghidurilor metodologice privind rea procedurii cu studiul de evaluare adecvată
prevederile art. 6(3) şi 6(4) din Directiva sau nu. Acest lucru constituie un avantaj pen-
„Habitate”, etapa de încadrare poate fi îm- tru autoritatea competentă care derulează
părţită în patru subetape (CE 2001): procedura deoarece poate evita procedurile
ƒƒ se stabileşte dacă PP are o legătură di- inutile prin aplicarea corectă a etapei de înca-
rectă cu sau este necesar pentru mana- drare. Prin urmare, avantajul încadrării constă
gementul sitului, în determinarea rapidă a relevanţei sau a non-
ƒƒ descrierea PP, precum şi descrierea altor relevanţei PP-urilor. Măsurile de reducere a
PP care, în combinaţie pot avea efecte efectelor, soluţiile alternative şi/sau măsurile
semnificative cumulative asupra sitului compensatorii nu sunt luate în considerare în
Natura 2000, această etapă.
ƒƒ identificarea efectelor potenţiale asupra
sitului Natura 2000, Concluzia etapei de încadrare:
ƒƒ evaluarea semnificaţiei oricăror efecte ƒƒ PP nu are efecte semnificative asupra
asupra sitului Natura 2000. sitului Natura 2000 şi nu necesită conti-
nuarea procedurii cu realizarea studiului
Titularul PP trebuie să depună la autoritatea de evaluare adecvată; se emite actul de
competentă pentru protecţia mediului o docu- reglementare;
mentaţie care să cuprindă: ƒƒ PP poate avea efecte semnificative asu-
1. identificarea şi descrierea sitului Natura pra sitului Natura 2000 şi se continuă
2000 posibil afectat de PP şi a obiective- procedura cu etapa studiului de evaluare
lor de conservare ale acestuia; adecvată.
2. justificarea dacă PP propus nu are legătu-
ră directă cu sau nu este necesar pentru Recomandări pentru autoritatea competen-
managementul conservării sitului Natura tă pentru protecţia mediului:
2000; ƒƒ fiecare evaluare este un caz individual,
3. descrierea PP şi amplasarea acestuia în care are în vedere obiectivele de conser-
raport cu situl Natura 2000, cu preciza- vare ale sitului Natura 2000;
rea coordonatelor geografice (STEREO ƒƒ procedura de evaluare adecvată este
70) ale amplasamentului PP sub formă de destul de ambiţioasă, deci asiguraţi-vă
vector, în sistem de proiecţie naţională că aceasta este efectuată într-un mod
Stereo 1970; corect;
26

27. Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/
proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000
ƒƒ dacă un PP trebuie să fie modificat, in- ƒƒ asiguraţi-vă de calificarea experţilor care
formaţi titularul cât mai curând posibil efectuează evaluarea.
despre acest lucru,
2.1.2 Etapa de studiului de evaluare adecvată
Evaluarea adecvată a unui PP, în conformitate Efectele negative semnificative pot fi de ase-
cu art. 6(3) şi 6(4) din Directiva „Habitate”, menea şi schimbările calitative:
este solicitată când există suspiciuni cu privire ƒƒ tulburări;
la posibilitatea existenţei unor efecte semnifi- ƒƒ modificarea condiţiilor ecologice;
cative asupra siturilor Natura 2000. Obiectivul ƒƒ întreruperi funcţionale;
studiului de evaluare adecvată este de a eva- ƒƒ zgomot;
lua compatibilitatea PP cu obiectivele de con- ƒƒ lumină;
servare ale sitului Natura 2000. Scopul princi- ƒƒ emisii.
pal al Directivei „Habitate” este de a menţine
şi, în cazul în care este necesar, de a realiza o Cauzele unui posibil efect negativ numai în
stare de conservare favorabilă. De aceea ori- timpul fazei de construcţie pot fi diferenţiate
ce PP care poate afecta starea de conservare în trei grupe majore:
se supune evaluării adecvate. Interpretarea şi ƒƒ efectele construcţiilor (poate fi afectat
aplicarea corectă a semnificaţiei efectelor ad- habitatul unor specii);
verse posibile este, prin urmare, crucială pen- ƒƒ efectele echipamentelor şi instalaţiilor (su-
tru întreaga procedură de evaluare a impac- prafaţa utilizată pentru clădiri, piste etc);
tului în conformitate cu Directiva „Habitate”. ƒƒ efectele operaţionale (zgomot, poluare
cu lumină etc).
Ce este un efect semnificativ?
Efectul semnificativ este orice efect care poate fi Efectele pot fi diferenţiate în:
prezis în mod rezonabil ca urmare a unui PP care 1. direct şi indirect;
ar putea afecta obiectivele de conservare ale 2. pe termen scurt sau lung;
sitului. Cum semnificaţia posibilă a unui impact 3. în faza de construcţie, de operare şi de
trebuie să fie evaluată în raport cu obiectivele de dezafectare;
conservare şi starea de conservare, trebuie să fie 4. rezidual;
luate în considerare: zona, suprafaţa, structurile 5. cumulativ.
specifice şi funcţiile, habitatul speciilor.
Evaluarea adecvată necesită date reale, din
Efectele negative semnificative pot fi: teren. Toate aspectele legate de un PP trebu-
ƒƒ pierderi din suprafaţa unui tip de habitat ie să fie identificate în lumina celor mai bune
(procent din pierderea produsă); cunoştinţe ştiinţifice în domeniu. Aceasta in-
ƒƒ fragmentare (durata sau permanenţa); clude în principal date actualizate, din teren.
ƒƒ perturbare (durata sau permanenţa);
ƒƒ densitatea populaţiei;
ƒƒ calitatea apei.
27

28. Capitolul 2: Procedura de evaluare adecvată
Informaţiile care pot fi utilizate la elaborarea reglementare (informaţii furnizate de
studiului de evaluare adecvată sunt: către autorităţile competente pentru
a. planurile de management/ măsurile de protecţia mediului),
conservare a ariei naturale protejate de − parametrii fizici (expunere, geologie,
interes comunitar; topografie), inclusiv legătura acestora
b. studiile de fundamentare şi/sau formu- cu tipurile de habitate şi speciile de
larele standard Natura 2000; interes comunitar.
c. informaţii de la instituţii şi organizaţii
relevante pentru conservarea naturii; 2. Studiul de teren trebuie să conţină date
d. planuri, hărţi, materiale privind geolo- cu privire la tipurile de habitate şi specii-
gia, hidrologia şi ecologia zonei; le de interes comunitar pentru care situl a
e. rapoarte privind starea mediului; fost desemnat. Numărul de ieşiri în teren
f. rapoartele anuale ale administratorilor/ depinde de caracteristicile ecologice ale
custozilor ariilor naturale protejate; habitatelor şi speciilor de interes comuni-
g. planuri privind utilizarea terenurilor şi tar şi de complexitatea PP. Datele obţinute
alte planuri relevante existente; din teren vor constitui baza pentru realiza-
h. alte surse de informaţii. rea studiului de evaluare adecvată, astfel:
• descrierea sitului Natura 2000 (va fi de-
Studiul de evaluare adecvată trebuie să scris fiecare sit în parte posibil afectat):
includă: − obiectivele de conservare şi factorii
1. Studiul de birou: stabileşte starea iniţială care contribuie la conservare (inclusiv
a ecosistemelor de pe suprafaţa PP fără a
, obiectivele de restaurare, de dezvol-
fi luat în calcul PP Acest studiu constituie
. tare, dacă este cazul, inclusiv starea
pilonul evaluării, de aceea titularul trebuie de conservare actuală a habitatelor şi
să consulte specialişti în domeniu încă de la speciilor de interes comunitar),
început. Studiul trebuie să ia în calcul: − starea de conservare,
• descrierea PP- este necesar a fi identi- − caracteristici fizice şi chimice ale
ficate acele elemente ale PP-ului care biotopului,
singure sau în combinaţie cu alte PP-uri − dinamica habitatelor şi speciilor de in-
pot avea efect semnificativ asupra unui teres comunitar şi ecologia lor,
sit Natura 2000: − descrierea relaţiilor structurale şi
− caracteristicile PP care pot afecta funcţionale care menţin integritatea
situl, sitului,
− suprafaţa PP, − influenţe sezoniere asupra habitatelor
− caracteristicile PP aprobate sau în şi speciilor de interes comunitar,
procedură de aprobare şi care pot − alte aspecte legate de conservarea
avea efecte cumulative asupra sitului sitului,
Natura 2000, − descrierea sistemelor ecologice din afa-
− relaţia dintre PP şi sit (ex. distanţa), ra sitului care au un rol esenţial în asi-
− informaţii referitoare la actele de gurarea coerenţei ecologice a sitului.
28

29. Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/
proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000
3. Predicţia impactului potenţial ale pHului cauzat de contaminarea cu
După ce au fost culese toate informaţiile ne- metale grele. Modificarea nivelului de
cesare din bibliografie şi teren se va realiza nutrienţi poate avea loc direct (ex. iazu-
predicţia impactului potenţial: rile de decantare) sau indirect, prin per-
ƒƒ a impactului PP în sine, turbarea depozitelor de nutrienţi din sol.
ƒƒ a posibilelor impacte cumulative. Marea majoritatea a habitatelor/ specii-
Efectele fiecărui PP asupra ecosistemelor eco- lor de plante se caracterizează printr-un
logice şi implicit asupra sitului Natura 2000 nivel scăzut de nutrienţi, astfel că ori-
sunt unice din cauza localizării acestuia, fa- ce aport suplimentar de nutrienţi poate
zelor de construcţie, operare, durată. Aceste duce la apariţia speciilor invazive, în de-
efecte se pot manifesta în interiorul sitului favoarea celor native.
(ex. prin îndepărtarea vegetaţiei) sau din ƒƒ Efecte biologice - (flora) - cea mai
afara sitului (ex.creşterea concentraţiei de frecventă problemă constă în introdu-
nutrienţi). cerea speciilor de plante ornamentale
care afectează starea de conservare a
Tipuri de efecte: speciilor native, fiind mai rezistente la
ƒƒ Efecte fizice- alterarea componentelor condiţiile de mediu. Un alt efect este
fizice ale mediului (ex. îndepărtarea ve- produs de utilizarea pesticidelor sau
getaţiei care are impact direct asupra supraexploatare.
florei şi faunei), crearea de bariere pen- ƒƒ Efecte biologice - (fauna) - utilizarea
tru speciile terestre de faună şi distruge- capcanelor (pentru vânătoare) pentru
rea habitatului care este cel mai comun speciile de interes cinegetic poate avea
efect. Efectele fizice pot acţiona la scară un efect major pentru speciile de interes
largă sau la o scară mai mică. Alterarea comunitar.
directă a habitatului constă cel mai ade-
sea în pierderea totală sau parţială a ti- Trebuie identificate toate tipurile de impact:
pului de habitat, în funcţie de caracte- ƒƒ direct şi indirect;
risticile PP. ƒƒ pe termen lung şi termen scurt;
ƒƒ Crearea barierelor- poate afecta depla- ƒƒ pe perioada de construcţie, operare,
sarea speciilor terestre de faună, inclusiv dezafectare;
speciile migratoare. PP lineare (drumuri, ƒƒ rezidual;
conducte, transmisii aeriene), PP majo- ƒƒ cumulativ.
re de extracţie a resurselor naturale şi
PP de dezvoltare urbană au efecte sem- Metode de predicţie a impactului:
nificative asupra habitatelor, rutelor de ƒƒ măsurători directe, de exemplu măsura-
migraţie şi zonelor de reproducere ale rea suprafeţei unui habitat afectat sau
speciilor migratoare. pierdut;
ƒƒ Efecte chimice- cel mai frecvent efect ƒƒ modele de predicţie cantitative (cele
este modificarea nivelului de nutrienţi, mai frecvente modele folosite realizează
introducerea hidrocarburilor şi modificări predicţia pentru împrăştierea poluantilor
29