Manual pentru evaluarea adecvata a impactului in siturile Natura 2000
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Manual pentru evaluarea adecvata a impactului in siturile Natura 2000

on

  • 2,153 views

Manual elaborat in cadrul proiectului InfoNatura2000 - http://infonatura2000.cndd.ro.

Manual elaborat in cadrul proiectului InfoNatura2000 - http://infonatura2000.cndd.ro.

Statistics

Views

Total Views
2,153
Views on SlideShare
2,152
Embed Views
1

Actions

Likes
1
Downloads
39
Comments
0

1 Embed 1

http://www.slashdocs.com 1

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Manual pentru evaluarea adecvata a impactului in siturile Natura 2000 Manual pentru evaluarea adecvata a impactului in siturile Natura 2000 Document Transcript

    • Manual de aplicarea Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 Bucureşti 2011
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000CUPRINSIntroducere............................................................................................... 5 1. Legislaţia comunitară şi naţională din domeniul protecţiei naturii. ................... 5 . 2. Reţeaua Natura 2000........................................................................... 8 3. Consideraţii generale privind evaluarea adecvată........................................ 9 4. Rolul instituţiilor europene şi al autorităţilor naţionale competente ................ 12Capitolul 1: Articolele 6 (3) si 6 (4) din Directiva “Habitate”................................ 17 1.1 Consideraţii generale........................................................................ 17 1.2 Definiţii ....................................................................................... 17 1.3  naliza din punct de vedere tehnic şi juridic a metodologiilor A existente în statele membre privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor . ...................................................... 20 .Capitolul 2: Procedura de evaluare adecvată.................................................... 25 2.1 Etape ale procedurii de evaluare adecvată.............................................. 25 2.1.1 Etapa de încadrare........................................................................ 25 2.1.2 Etapa studiului de evaluare adecvată.................................................. 27 2.1.3 Etapa soluţiilor alternative. ............................................................. 35 . 2.1.4  tapa măsurilor compensatorii atunci când nu există soluţii E alternative şi când impactul negativ persistă......................................... 37Capitolul 3: Planurile de dezvoltare şi EA ........................................................ 40 3.1 Planuri - aspecte generale. ................................................................ 40 . 3.2 Rolul planurilor de dezvoltare............................................................. 40 3.3 Procedura EA şi SEA.......................................................................... 40Capitolul 4: Managementul durabil (proiectele) şi EA ......................................... 43 4.1 Tipuri de proiecte- aspecte generale..................................................... 43 4.2 Procedura EA şi EIA. ......................................................................... 43 . 3
    • Anexe......................................................................................................46 Studii de caz: I. Planuri.................................................................................................. 46 I.1 Planuri de dezvoltare . ............................................................................. 46 I.2 Amenajamente silvice.. ............................................................................ 54 . II. Proiecte II.1 Antene transmisie................................................................................... 75 II.2 Microhidrocentrale. ................................................................................ 83 . II.3 Infrastructură de transport........................................................................ 96 II.4 Eoliene...............................................................................................104 III. Deciziile Curţii Europene de Justiţie............................................................116 Acronime CE – Comisia Europeană CEJ- Curtea Europeană de Justiţie CBD- Convenţia privind Diversitatea Biologică EA - evaluare adecvată EIA - evaluarea impactului asupra mediului SEA – evaluare strategică de mediu PP - plan/proiect ONG - organizaţii neguvernamentale UE- Uniunea Europenă4
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Introducere1. Legislaţia comunitară şi naţională din domeniul protecţiei naturiiPolitica de mediu la nivel european se dis- normative formale, emise de organele UE, întinge printr-o abordare verticală, constând special sub formă de directive, regulamentedin: Tratatul European, legea cadru care şi decizii.defineşte obiectivele generale, principiile şi ƒƒ Directivele UE - sunt obligatorii pen-procedurile la nivel comunitar; programele tru fiecare stat membru în ceea ce pri-legislative pe termen mediu şi documente- veşte obiectivul care trebuie urmărit.le politice strategice care alcătuiesc pro- Acestea sunt reglementările cadru,gramele de acţiune de mediu ale Comisiei care trebuie implementate de cătreEuropene (CE) şi directivele cadru reprezen- statele membre prin legi naţionale detând reglementări specifice fiecărui dome- aplicare. Alegerea formei şi a mijloace-niu şi o abordare orizontală care constă în lor de aplicare se face de către state-implementarea deciziilor Consiliului Europei le membre. Directivele comunitare sela nivel naţional de către statele membre, adresează statelor membre şi le obligăorganismele instituţionale ale comunităţii ca, într-un anumit termen prevăzut înavând o funcţie de coordonare, rolul de im- directivă, să implementeze în dreptulplementare revenind guvernelor naţionale. intern obiectivele directivelor. Aşadar, dispoziţiile directivelor nu au efect di-Ordinea de drept a Uniunii Europene (UE) rect în relaţiile dintre cetăţeni. Chiarclasifică dreptul în drept primar şi drept şi dispoziţiile clare, precise şi necon-secundar. diţionate din directive, prin care suntDreptul primar se referă la dreptul euro- stabilite drepturi sau obligaţii individu-pean al tratatelor, adică la Tratatul privind ale, nu se aplică în mod nemijlocit înUniunea Europeană (Tratatul UE) şi Tratatul relaţiile de drept privat.privind Funcţionarea Uniunii Europene ƒƒ Regulamentele UE - au o aplicabilita-(Tratatul FUE), care conţine ordinea de te generală, similar legislaţiei interne.drept comună. Are aplicare nemijlocită în Sunt obligatorii şi se aplică nemijlocitstatele membre, având caracter obligato- în fiecare stat membru în situaţii deter-riu şi pentru instanţe. Statele membre sunt minate în mod obiectiv, înlocuind auto-responsabile, din punct de vedere juridic cu mat legislaţia naţională contradictorie.toate consecinţele aplicabile, de a-şi înde- Aşadar, judecătorul va aplica regula-plini obligaţiile impuse prin tratatul UE şi mentul, fără să fie necesară adoptareaprin legislaţia secundară elaborată conform unei legi naţionale de aplicare.acestuia. ƒƒ Deciziile – sunt acte legislative indivi- duale obligatorii părţilor cărora le suntDreptul secundar este format din actele adresate. Deciziile adresate statelor 5
    • INTRODUCERE membre au caracter obligatoriu cu pri- inclusiv în privinţa sistemului judiciar. vire la instituţiile statului respectiv, Interpretarea dreptului naţional adoptat în aplicarea unei directive Directivele UE sunt obligatorii pentru fiecare statele membre au considerat că deciziile stat membru, în ceea ce priveşte obiectivul adresate statelor membre ale UE, precum şi care trebuie atins. Este vorba despre regle- directivele nu au efect direct, însă Curtea mentări cadru, care trebuie completate de Europeană de Justiţie (CEJ) prin hotărâri- către statele membre, prin legea naţiona- le sale nu a urmat acest punct de vedere, lă de aplicare (implementare) a directivei. pronunţându-se în favoarea efectului direct Alegerea formei şi a mijloacelor de imple- „vertical” al acestor doua categorii de acte mentare rămâne la latitudinea fiecărui stat de drept privat asupra statelor membre în membru. Astfel, directiva, neavând în conţi- calitate de subiecte de drept privat şi asupra nutul său decât scopul de atins, nu are apli- resortisanţilor în calitate de prejudiciaţi. cabilitate directă în dreptul intern al state- lor membre, prin urmare trebuie însotită de Potrivit jurisprudenţei constante a CEJ, per- acte legislative naţionale de transpunere. soanele particulare nu pot invoca o direc- tivă împotriva altor persoane private, CEJ Totuşi, prin însăşi calificarea directivei ca refuzând să recunoască directivelor un efect normă juridică, ea are anumite efecte, di- direct orizontal asupra indivizilor. Mai mult, recte sau indirecte, care de cele mai multe CEJ a identificat o obligaţie a guvernelor şi ori sunt circumstanţiate de anumite condi- instanţelor naţionale de a aplica integral le- ţii. Rezumând diferitele condiţii stabilite de gislaţia europeană în sfera de competenţă jurisprudenţă pentru recunoasterea efectu- a acestora şi de a proteja drepturile con- lui direct al directivelor, în sensul invocării ferite cetăţenilor de aceste reglementări lor în faţa instanţelor statale, rezultă că dis- (aplicarea directă a legislaţiei Comunităţii), poziţiile respective nu trebuie să fie condiţi- precum şi abrogarea oricărei prevederi na- onate de existenţa unor prevederi prin care ţionale contrare, anterioare sau ulterioare aplicarea lor ar fi subordonată unei dispoziţii prevederii Comunităţii (întâietatea legislaţi- de drept intern. Prin urmare, directiva nu ei Comunităţii faţă de legislaţia naţională). produce măsuri juridice directe, ea are func- ţie auxiliară, recunoaşterea efectului direct Cu privire la posibilitatea invocării de către aparând ca o sancţiune a întârzierii de pu- persoanele de drept privat a prevederilor di- nere în aplicare a dispoziţiilor directivei de rectivelor, în absenţa măsurilor naţionale de către statele membre. Efectul direct recu- implementare sau în situaţia în care trans- noscut directivelor şi deciziilor se limitează punerea este incorectă sau incompletă, CEJ numai la posibilitatea cetăţenilor Europei de a hotărât că persoanele de drept privat pot a se prevala de acestea împotriva unui stat invoca principiul „efectului direct” (verti- care ar fi omis sa se conformeze prescripţi- cal) al directivelor, cu condiţia ca perioada ilor lor. Potrivit doctrinei şi jurisprudenţei, de timp acordată implementării directivei să6
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000fi expirat, în caz contrar aceasta neputând a afecta oportunităţile generaţiilor viitoare.avea efect direct1.” Planul de Acţiune privind Mediul, care sta-În sensul art. 189(249) din Tratatul CE, for- bileşte agenda politicilor de mediu din UEmele şi metodele de transpunere şi imple- până în anul 2012, subliniază necesitateamentare alese de statele membre trebuie să găsirii unor soluţii pentru a evita efecteleducă la aplicarea directivei astfel încât pre- negative ale activităţilor umane asupra di-vederile din legislaţia naţională care urmea- versităţii biologice.ză să fie modificate sau adaptate să asigurecertitudinea şi eficienţa juridică în sensul ga- În anul 1979 a fost adoptată Directivarantării forţei lor obligatorii. Libertatea de Consiliului 79/409/CEE pentru protec-care beneficiază statele în privinţa formelor ţia speciilor de păsări sălbatice (denumităşi metodelor de implementare nu afectează Directiva „Păsări”), care are ca scop con-obligaţia de a alege cele mai corespunză- servarea pe termen lung a tuturor specii-toare metode spre a asigura eficacitatea lor. lor de păsări sălbatice de pe teritoriul UECEJ a stabilit că statele membre trebuie să şi identifică peste 180 de specii care recla-prevadă un cadru legal precis, prin adopta- mă stabilirea unor arii de protecţie speci-rea unor reguli de drept capabile sa creeze ală avifaunistică (Special Protected Areas –o situaţie clară, precisă şi transparentă, su- SPA). Aceasta a fost înlocuită în 2009 prinficient spre a se permite persoanelor să-şi Directiva Consiliului 2009/147/CE.cunoască drepturile lor şi să le invoce în faţatribunalelor naţionale. În cazul în care o in- În anul 1992 a fost adoptată Directivastanţă naţională a unui stat membru are du- Consiliului 92/43/CEE pentru conservareabii cu privire la validitatea unei măsuri a UE, habitatelor naturale, a florei şi faunei săl-această instanţă nu are capacitatea de a se batice (denumită Directiva „Habitate”) carepronunţa în acest sens, ci trebuie să trimi- are ca scop conservarea habitatelor natura-tă cauza către CEJ, pentru pronunţarea unei le, dar şi a speciilor de floră şi faună sălbati-hotărâri preliminare (cerere preliminară). că de pe teritoriul statelor membre ale UE. Pentru acestea se desemnează situri de im-În concordanţă cu abordarea UE, conserva- portanţă comunitară (site of community im-rea naturii poate fi compatibilă cu numeroa- portance – SCI) şi arii speciale de conservarese activităţi economice, oferind posibilitatea (Special Area of Conservation – SAC).creării de locuri de muncă, găsind metodede îmbunătăţire a calităţii vieţii, fără a pro- Pe baza acestor două directive, a fost cre-duce daune mediului sau oamenilor şi fără at un instrument aplicabil la scară europea- nă, în scopul conservării capitalului natural1. În acest sens jurisprudenţa CEJ a subliniat că: „În comun al statelor UE, respectiv Reţeauacazul în care directiva a fost transpusă tardiv, obligaţia Natura 2000.generală care incumbă instanţelor naţionale este de ainterpreta dreptul naţional de o manieră conformă cudirectiva numai după ce perioada pentru implementarea expirat 7
    • INTRODUCERE 2. Reţeaua Natura 2000 La nivel european s-a decis astfel consti- (Sites of Community Importance - SCI), tuirea unei reţele de situri care să asigure desemnate de statele membre; conservarea efectivă a capitalului natural ƒƒ Arii de protecţie specială avifaunistică şi utilizarea durabilă a biodiversităţii, cât (Special Protected Areas - SPA) desem- şi reducerea efectivă a ratei de pierdere a nate în conformitate cu prevederile biodiversităţii, în conformitate cu obiec- Directivei „Păsări”. tivele CBD. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv s-a decis constituirea unei reţele Obiectivul principal al acestei reţele îl con- ecologice care să ofere habitatelor natu- stituie conservarea habitatelor naturale şi rale şi speciilor sălbatice condiţiile pen- a speciilor sălbatice de interes comunitar, tru supravieţuirea pe termen lung şi care luând în considerare cerinţele economice, să reprezinte în acelaşi timp şi suportul sociale şi culturale, precum şi specificul pentru dezvoltarea durabilă a activităţi- regional şi local caracteristic fiecărui stat lor umane. Dezvoltarea acestei reţel re- membru. Desemnarea siturilor se face pe prezintă un prim pas în eforturile depuse criterii strict ştiinţifice, dar, cu toate aces- pentru conservarea biodiversităţii, care tea, Natura 2000 nu este o reţea de arii na- pe lângă conservarea resurselor naturale, turale protejate, în care activităţile umane poate contribui la dezvoltarea economică sunt interzise. Siturile Natura 2000 reprezin- a comunităţilor locale prin gama largă de tă zone de management durabil al mediului, resurse şi servicii pe care le furnizează. în care se urmăreşte conservarea habitate- Aceasta reprezintă un instrument care ga- lor naturale şi/sau a speciilor pentru care a rantează menţinerea, conservarea, recon- fost declarat situl, iar dezvoltarea activită- strucţia componentelor actuale ale capita- ţilor umane se face ţinând cont de anumite lului natural, stând la baza procesului de cerinţe de conservare. dezvoltare durabilă. Stabilirea reţelei Natura 2000 şi a coridoare- Prin urmare, la nivelul statelor membre ale lor ecologice arată angajamentul UE în res- UE s-a dorit constituirea unei reţele coeren- pectarea Convenţiilor internaţionale privind te de situri care se bazează pe o abordare conservarea naturii. Directivele „Păsări” şi comună, permiţând menţinerea sau reface- „Habitate” constituie contribuţia comunită- rea habitatelor şi speciilor într-o stare favo- ţii europene în asigurarea diversităţii biologi- rabilă de conservare. S-a stabilit astfel cre- ce, conform Convenţiei privind Diversitatea area unei reţele ecologice numită Reţeaua Biologică (CBD) ratificată de România prin NATURA 2000 şi care este formată din: Legea nr. 58/1994 şi a Convenţiei privind ƒƒ Arii speciale de conservare (Special conservarea vieţii sălbatice şi a habitate- Areas of Conservation - SAC) desem- lor naturale din Europa (Convenţia de la nate în conformitate cu prevederi- Berna) la care România a aderat prin Legea le Directivei „Habitate” şi care au ca nr. 13/1993. bază siturile de importanţă comunitară8
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Siturile Natura 2000 implică însă şi măsuri în Uniunea Europeană. Propunerile de situriefective de conservare şi măsuri de mana- au fost realizate în conformitate cu preve-gement pentru elaborarea cărora este obli- derile Directivelor „Păsări” şi „Habitate”.gatorie participarea şi implicarea factorilor Procesul de realizarea a reţelei Natura 2000interesaţi. Obiectivul principal al conservă- este un proces continuu care nu se terminării naturii este acela de a crea un echilibru odată cu aderarea. Primele propuneri de si-între conservare şi nevoile sociale, econo- turi au fost transmise CE în 2007, iar ca ur-mice şi culturale, prin urmare Natura 2000 mare a insuficienţelor pentru anumite tipurinu va exclude activităţile umane atâta timp de habitate sau specii identificate de cătrecât nu sunt în contradicţie cu obiectivele CE în cadrul seminariilor biogeografice dinconservării. 2008, în 2010 au mai fost transmise o serie de noi propuneri pentru extinderea reţeleiCa o consecinţă a localizării geografice, ţara Natura 2000 din România .noastră are o biodiversitate unică. Pe teri-toriul României se regăsesc cinci regiuni bi- O bună parte din aceste situri se suprapun cuogeografice: alpină, continentală, stepică, ariile naturale protejate de interes naţionalpanonică şi pontică. (parcuri naţionale, parcuri naturale şi rezer-Realizarea reţelei Natura 2000 a fost una vaţii naturale).dintre condiţiile de integrare ale României3. Consideraţii generale privind evaluarea adecvatăScopul prezentului manual este de a detalia celorlalte state membre, experienţa elabo-modul de implementare al art. 6(3) şi 6(4) ratorilor rezultată din aplicarea prevede-din Directiva „Habitate”. rilor 6(3) şi 6(4) al Directivei „Habitate”. Acest manual este destinat în principal au-Articolul 6(3) impune ca „orice plan sau pro- torităţilor competente pentru protecţia me-iect care nu are o legătură directă cu sau nu diului de la nivel local, regional şi naţionaleste necesar pentru managementul sitului responsabile cu emiterea actelor de regle-Natura 2000 în cauză, dar este probabil să mentare specifice, dar şi administratorilor/aibă un efect semnificativ asupra acestuia, custozilor siturilor Natura 2000 responsabilisingur sau în combinaţie cu alte planuri şi cu avizarea studiilor de evaluare adecvatăproiecte, se supune evaluării adecvate”. a impactului, evaluatorilor, titularilor de PP, altor organizaţii implicate în managementulDe asemenea, prevederile art. 6(3) şi 6(4) resurselor naturale.din Directiva „Habitate” se aplică şi pro-punerilor de situri Natura 2000 care sunt în Manualul este structurat în patru capitoleprocedură de desemnare. după cum urmează: ƒƒ Capitolul 1: aspecte generale referi-Acest document are la bază ghidurile meto- toare la art. 6(3) şi 6(4) din Directivadologice elaborate de către CE, experienţa „Habitate”, definiţii, analiza din punct 9
    • INTRODUCERE de vedere tehnic şi juridic a metodolo- asigură un echilibru între dezvoltarea socio- giilor existente în statele membre pri- economică şi obiectivele de conservare. vind evaluarea adecvată a impactului PP Prevederile Directivei „Habitate” în ceea ƒƒ Capitolul 2: detaliază procedura de ce priveşte dezvoltarea PP sunt similare evaluare adecvată în multe privinţe cu prevederile Directivei ƒƒ Capitolul 3: Planurile de dezvoltare şi Consiliului 97/11/CE de modificare a EA Directivei 85/337/CEE privind evaluarea ƒƒ Capitolul 4: Managementul durabil efectelor anumitor proiecte publice si pri- (proiectele) şi EA. vate asupra mediului, transpusă prin H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului Unul din cele mai importante articole ale anumitor proiecte publice şi private asu- Directivei „Habitate” este art. 6 trans- pra mediului (numită pe scurt Directiva pus în legislaţia naţională prin art. 28 OUG EIA), precum şi cu prevederile Directivei nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale Consiliului 2001/42/CE privind evaluarea protejate, conservarea habitatelor natu- efectelor anumitor planuri şi programe rale, a florei şi faunei sălbatice aprobată asupra mediului, transpusă prin H.G. nr. cu modificări şi completări prin Legea nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de 49/2011 şi prin OM nr. 19/2010 pentru apro- realizare a evaluării de mediu pentru pla- barea Ghidului metodologic privind evalua- nuri şi programe (numită pe scurt Directiva rea adecvată a efectelor potenţiale a planu- SEA). Cu toate acestea, obiectivul evaluării rilor sau proiectelor asupra ariilor naturale adecvate (EA) se adresează în mod specific protejate de interes comunitar. siturilor Natura 2000 şi obiectivelor lor de Manualul de aplicare a Ghidului privind conservare. Art. 6(3) (se referă la conserva- evaluarea adecvată a impactului PP asu- rea siturilor) şi art. 6(4) (stabileşte condi- pra obiectivelor de conservare ale siturilor ţiile derogărilor de la prevederile art. 6(3)) Natura 2000 (numit în continuare Manual) ale Directivei „Habitate” stipulează strict cuprinde o detaliere a modului în care trebu- obligaţiile legale ale statelor membre. ie realizată evaluarea adecvată a impactului PP asupra speciilor sălbatice şi habitatelor Directivele „Păsări” şi „Habitate” stabilesc naturale ce fac obiectul desemnării siturilor obligaţii în ceea ce priveşte managementul Natura 2000, în acord cu procedurile euro- conservării naturii în statele membre, în pene stabilite pentru implementarea preve- general, şi a siturilor Natura 2000 a habi- derilor alineatelor (3) şi (4) ale art. 6 din tatelor naturale şi speciilor, în special. Un Directiva ”Habitate” şi cu cele dezvoltate mecanism-cheie de conservare îl constituie la nivel internaţional pentru implementarea luarea în considerare a implicaţiilor unui PP adecvată a prevederilor CBD. Acesta stabi- asupra reţelei ecologice Natura 2000, înain- leşte circumstanţele în care un PP cu efect te de a se lua orice decizie privind aviza- negativ asupra unui sit Natura 2000 poate fi rea acestuia. Fiecare PP aflat în procedură aprobat sau nu. În acest fel aceste prevederi de aprobare, în orice etapă, trebuie să ia în10
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000considerare posibilele efecte pe care le-ar ale acestuia din urmă. Necesitatea de a apli-putea avea, singur sau în combinaţie cu alte ca principiul precauţiei în luarea deciziilorPP- uri, asupra obiectivelor de conservare cheie în ceea ce priveşte cazurile de EA aale siturilor Natura 2000. fost confirmată de către jurisprudenţa CEJ. Prin urmare, în cazul în care efectele sem-EA nu interzice realizarea de PP, ci constă nificative sunt probabile, nesigure sau necu-într-o examinare de la caz la caz a implica- noscute în etapa de încadrare, va fi necesa-ţiilor pentru situl Natura 2000 şi obiectivele ră trecerea la etapa studiului de EA. Dacăsale de conservare. În termeni generali, art. acesta concluzionează şi demonstrează că6(3) presupune o obligaţie în ceea ce pri- nu există efecte negative asupra integrităţiiveşte luarea în considerare, în toate etapele unui sit Natura 2000, PP poate fi aprobat.procedurii, a efectelor potenţiale ale unui Dacă efectele adverse sunt probabile sau înPP asupra siturilor Natura 2000. Prevederile cazul în care există dubii, se va aplica art.art. 6(3) nu se referă numai la PP localizate 6(4), dar numai în cazul în care există mo-în sit, ci şi la PP situate în afara acestuia, tive imperative de interes public major, nudar care pot avea efecte semnificative asu- există soluţii alternative mai puţin dăună-pra sitului. toare decât PP şi au fost identificate măsuri- le compensatorii care pot fi puse în aplicare.Art. 6(3) şi 6(4) stabileşte o procedură clarăpentru evaluarea unui PP care poate avea Procedura poate include una sau mai multeefecte semnificative asupra unui sit Natura etape, în funcţie de caracterul efectelor PP,2000, astfel: viabilitatea măsurilor de reducere a efecte- ƒƒ (a) etapa de încadrare - prima etapă a lor negative, soluţiile alternative şi măsurile procedurii şi care corespunde art. 6(3), compensatorii. În funcţie de aceste aspec- ƒƒ (b) etapa de evaluare adecvată - cea de te procedura de evaluare adecvată se poate a doua etapă a procedurii, aflată sub opri după oricare din cele patru etape, dar incidenţa art. 6(3), desfăşurarea procedurii trebuie obligatoriu ƒƒ (c) etapa soluţiilor alternative - cea de să fie parcursă în ordinea menţionată: în- a treia etapă, aflată sub incidenţa art. cadrare – evaluare adecvată – soluţii alter- 6(4), native – măsuri compensatorii. Astfel, dac㠃ƒ (d) etapa măsurilor compensatorii - cea se constată că un PP poate avea un efect de a patra etapă, aflată sub incidenţa negativ semnificativ nu se trece la etapa so- art. 6(4). luţiilor alternative sau a măsurilor compen- satorii până când nu se evaluează măsurileScopul etapei de încadrare este de a deter- de reducere a efectelor negative.mina, pe baza unei evaluări preliminare şi aunor criterii obiective, dacă un PP, singur sau Directiva „Habitate” solicită statelor mem-în combinaţie cu alte PP-uri, poate avea efec- bre să informeze CE cu privire la măsurilete semnificative asupra unui sit Natura 2000, compensatorii. Acest lucru permite CE săavând în vedere obiectivele de conservare verifice dacă măsurile compensatorii sunt 11
    • INTRODUCERE suficiente pentru a se asigura menţinerea propuse, aceasta poate lua măsuri împotriva coerenţei reţelei. În cazul în care CE nu statului membru, inclusiv prin litigii la CEJ. este mulţumită de măsurile compensatorii 4. Rolul instituţiilor europene şi al autorităţilor naţionale competente Fiecare stat membru al UE este responsabil examinarea de către CEJ sau Instanţa de de punerea în aplicare a dreptului Uniunii Fond se califică drept procedură judiciară. (transpunere în termenele stabilite, armo- nizare şi aplicare corectă) în cadrul siste- În cazul acţiunilor iniţiate în domeniul pro- mului juridic naţional. În temeiul tratatelor, tecţiei mediului CEJ are în vedere principii- CE veghează la corecta aplicare a legislaţiei le ce stau la baza conservării biodiversităţii europene în statele membre. Prin urmare, şi dezvoltării durabile a sistemului socio- în cazul în care un stat membru nu respectă economic adoptate în 1987 prin ratificarea dispoziţiile acestuia, CE dispune de puteri Actului European Unic şi reglementările proprii (acţiune în neîndeplinirea obligaţii- specifice oferite de legislaţia secundară în lor) prevăzute de articolele 258 din Tratatul domeniu. Prin sentinţele sale, CEJ poate im- privind Funcţionarea UE şi 141 din Tratatul pune, pe lângă măsurile necesare pentru în- CEEA, pentru a încerca să pună capăt aces- cetarea încălcării, amenzi aplicabile până la tei încălcări a dreptului UE şi, după caz, data încetării încălcării. Sentinţele pronun- poate sesiza CEJ. ţate de CEJ nu pot, în această calitate, să anuleze deciziile adoptate de către autori- Principala sarcină a CEJ o reprezintă inter- tăţile naţionale sau să acorde în mod direct pretarea Tratatului European. CEJ este for- daune în favoarea apelanţilor. mată din trei instanţe: Curtea de Justiţie, Instanţa de Fond şi Tribunalul Civil. CEJ re- Principiile asumate de UE ca reprezentând prezintă instituţia judiciară a Comunităţii. baza legală în adoptarea hotărârilor CEJ în Încălcările efectuate de statele membre pot cauzele de mediu sunt: genera astfel obligaţii de achitare de com- 1. Principiul prevenţiei: conservarea bio- pensaţii care, în anumite cazuri, pot avea diversităţii se realizează eficient dacă repercusiuni semnificative asupra propriilor sunt eliminate sau diminuate efectele fonduri publice. Mai mult decât atât, orice posibilelor ameninţări; încalcare a legislaţiei Comunităţii de către 2. Principiul precauţiei: lipsa studiilor şti- un stat membru poate fi supusă atenţiei CEJ inţifice complete nu poate fi considera- şi, în cazul nerespectării sentinţei de con- tă ca motiv de acceptare a unor activi- statare a acestei încălcări, aceasta poate tăţi ce pot avea impact negativ semni- impune plata unei penalităţi periodice şi/ ficativ asupra biodiversităţii; sau a unei sume fixe. 3. Principiul poluatorul plăteşte: cel ce cauzează distrugerea biodiversită- Este important de menţionat că, în siste- ţii trebuie să plătească costurile de mul juridic şi instituţional al UE, numai prevenire, reducere a impactului sau12
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 reconstrucţie ecologică; obiective de interes public major se4. Principiul participării publicului la lua- stabilesc măsuri compensatorii. rea deciziilor şi accesul la informaţie şi justiţie în domeniul mediului: publicul Trebuie menţionat că aceste principii sunt trebuie să aibă acces la informaţiile de un punct de referinţă în ceea ce priveşte mediu şi dreptul de a participa în pro- deciziile CEJ şi propunerile CE în politica cesul de luare a deciziilor de mediu; de mediu, fiind invocate în mod frecvent ca5. Principiul bunei guvernări: guvernarea temei decizional în emiterea opiniilor şi a trebuie să îndeplinească opt carac- hotărârilor CEJ. Sentinţele pronunţate de teristici majore – să fie participativă, Curtea Europeană de Justiţie nu pot să anu- măsurabilă, transparentă, responsabi- leze deciziile adoptate de autorităţile naţi- lă, efectivă, eficientă, echitabilă şi în onale sau să acorde în mod direct daune în acord cu normele legale; favoarea apelanţilor.6. Principiul integrării sectoriale: conser- varea biodiversităţii şi utilizarea dura- CE monitorizează implementarea Direc- bilă a componentelor sale trebuie lua- tivelor „Păsări” şi „Habitate” de către sta- te în considerare în procesul de luare tele membre în mod individual. În cazul în a deciziilor şi de stabilire a politicilor care CE nu este satisfăcută de progresul sectoriale; sau conformitatea implementărilor, poa-7. Principiul abordării ecosistemice: re- te iniţia o procedură privind încălcarea prezintă o strategie de management in- dreptului comunitar (procedură de infrin- tegrat, adaptativ, bazată pe aplicarea gement) împotriva statului membru în ca- unor metodologii ştiinţifice corespunză- uză; principalele categorii de interes sunt toare care iau în considerare structura transpunerea necorespunzătoare a directi- şi funcţiile ecosistemelor şi capacitatea velor şi încălcări ale cerinţelor acestora, lor de suport; inclusiv eşecul de implementare şi de apli-8. Principiul reţelelor ecologice: pentru care a directivelor. asigurarea conectivităţii dintre com- ponentele biodiversităţii cu cele ale Această procedură cuprinde trei etape. peisajului şi ale structurilor sociale, Prima etapă constă în faptul că statul mem- având ca şi componente centrale ariile bru primeşte o notificare formală şi are la naturale protejate, se stabilesc culoare dispoziţie două luni pentru a formula un ecologice de legătură; răspuns. În cazul în care statul nu respec-9. Principiul subsidiarităţii: reglementea- tă în integralitate legislaţia UE, CE poate ză exerciţiul puterii, deciziile trebuind trimite un aviz motivat. În cazul în care nu luate la nivelul cel mai de jos (local, primeşte un răspuns satisfăcător într-un regional, naţional); termen rezonabil, CE poate să declanşeze10. Principiul compensării: în cazul în acţiunea în constatarea neexecutării hotă- care există un impact negativ şi în rârii pronunţate (etapa a doua - punere în lipsa unor soluţii alternative, pentru întârziere şi aviz motivat), iar dacă statul 13
    • INTRODUCERE în cauză tot nu se conformează hotărârii, se Directivei „Habitate” în legislaţia na- sesizează CEJ (etapa a treia). ţională, având în vedere jurisprudenţa CEJ. În cazul în care CEJ pronunţă o hotărâre de ƒƒ monitorizarea progreselor realizate condamnare, stabilind că statul membru a în stabilirea şi managementul reţe- încălcat obligaţiile ce-i revin în baza drep­ lei Natura 2000 de către fiecare stat tu­ui UE, statul va trebui să aducă la înde- l membru. plinire această hotărâre, adică să repare ƒƒ examinarea eficienţei de aplicare a po- prejudiciul. liticilor implementate de fiecare stat membru. Dacă nici de data aceasta statul nu respect㠃ƒ analiza raportărilor fiecărui stat mem- deciziile CEJ, se declanşează o nouă acţiu- bru la fiecare şase ani în conformitate ne, care începe din nou cu o sesizare a CEJ. cu articolul 17 din Directiva „Habitate” Abia după aceea poate interveni sancţiunea cu privire la starea de conservare pecuniară, instanţa fiind cea care stabileşte a habitatelor şi speciilor de interes cuantumul ei. comunitar. În cazul acţiunilor în constatarea neîndepli- În România procedura de evaluare adecva- nirii obligaţiilor declanşate pentru necomu- tă este condusă de autorităţile competente nicarea măsurilor naţionale de transpunere pentru protecţia mediului, în conformitate a unei directive, CEJ poate să aplice sancţi- cu prevederile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa uni pecuniare chiar de la prima hotărâre de de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 pri- condamnare, prin care constată că statul nu vind protecţia mediului, aprobată cu modifi- şi-a dus la îndeplinire obligaţiile. cări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu competen- În aplicarea Directivei „Habitate”, CE joacă ţele stabilite prin Metodologia de aplicare a un rol esenţial, fiind recipientul principal al evaluării impactului asupra mediului pentru rapoartelor şi comunicărilor privind impac- proiecte publice şi private. tul diferitelor sectoare asupra mediului în- conjurător realizate de către statele mem- Evaluarea adecvată, precum şi evaluarea bre. Mai mult CE, prin membrii ei, emite impactului asupra mediului, stabilesc cadrul opinii orientative privind aplicarea art. 6(4) unei abordări integrate prin informarea şi al Directivei „Habitate” şi iniţiază acţiunile consultarea tuturor autorităţilor cu respon- la CEJ privind omisiunile şi/sau aplicarea in- sabilităţi în domeniul protecţiei mediului şi adecvată a Directivei „Habitate”. participarea acestora în cadrul unei comisii de analiză tehnică organizată la nivelul ju- Progresele înregistrate de fiecare stat mem- deţului unde se află amplasamentul proiec- bru sunt monitorizate prin: tului sau, dupa caz, la nivel central pentru ƒƒ examinarea transpunerii de către fi- proiectele aflate în competenţa autorităţii ecare stat membru a prevederilor publice centrale pentru protecţia mediului.14
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000În cadrul procedurii sunt implicaţi şi repre- mediului pentru toate PP care faczentanţi ai administraţiei publice locale şi/ obiectul evaluării adecvate, al cărorsau centrale, inclusiv din cadrul comparti- amplasament se situează pe teritoriulmentelor care coordonează activitatea de judeţului respectiv;amenajare a teritoriului şi urbanism, al au- ƒƒ Agenţiile regionale pentru protec-torităţii de sănătate publică, Administraţiei ţia mediului pentru toate PP care facNaţionale „Apele Române”, inspectoratului obiectul evaluării adecvate, al cărorteritorial pentru situaţii de urgenţă, comi- amplasament se întinde pe două sausariatelor teritoriale ale Gărzii Naţionale de mai multe judeţe din cadrul aceleiaşiMediu şi, după caz, reprezentanţi ai struc- regiuni de dezvoltare;turilor responsabile pentru: inspectoratele ƒƒ Agenţia Naţională pentru Protecţiateritoriale silvice, direcţiile pentru agricul- Mediului pentru toate PP care factură şi dezvoltare rurală judeţene sau a mu- obiectul evaluării adecvate, al cărornicipiului Bucureşti, furnizarea de utilităţi şi amplasament se întinde pe două sauservicii publice, administrarea parcurilor şi mai multe regiuni de dezvoltare.grădinilor publice, a siturilor arheologice şimonumentelor istorice, managementul ari- Pentru PP propuse a se realiza în perimetrulilor naturale protejate, inclusiv reprezen- Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, auto-tanţi ai consiliilor ştiintifice organizate la ritatea responsabilă pentru parcurgerea eta-nivelul ariilor naturale protejate, ai agenţii- pelor procedurii de evaluare adecvată estelor pentru dezvoltare regională etc. Potrivit Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Deltaprincipiului subsidiarităţii este responsabi- Dunării”.litatea autorităţilor naţionale competenteîn domeniul protecţiei mediului să evalueze Autoritatea publică centrală pentru pro-impactul asupra siturilor din reţeaua Natura tecţia mediului este responsabilă pentru2000, în conformitate cu reglementările parcurgerea etapelor procedurii de evalu-comunitare. are adecvată pentru proiectele prevăzu- te la art. 19 din Ordonanţa de Urgenţă aPentru PP aflate în competenţa Agenţiei Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modi-Naţionale pentru Protecţia Mediului, a agen- ficări şi completări prin Legea nr. 265/2006,ţiilor regionale pentru protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare.sau a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Avizele de mediu emise în baza reglemen-„Delta Dunării”, comisia de analiză tehnică tărilor în vigoare care privesc cu precădereinclude obligatoriu şi reprezentanţi ai aces- reţeaua Natura 2000 reprezintă acte admi-tor autorităţi. nistrative care pot fi atacate în instanţă pe calea contenciosului administrativ conformAutorităţile responsabile pentru parcurge- prevederilor Legii nr. 554/2004. Subliniemrea etapelor procedurii de evaluare adecva- că şi în acest caz legislaţia comunitarătă sunt: prevalează, întrucât Legea nr. 554/2004 a ƒƒ Agenţiile judeţene pentru protecţia fost completată cu un nou alineat conform 15
    • Capitolul 1: Articolele 6 (3) Şi 6 (4) din Directiva “Habitate” căruia „constituie motiv de revizuire, care rămase definitive şi irevocabile prin în- se adaugă la cele prevăzute de Codul de călcarea principiului priorităţii dreptului procedură civilă, pronunţarea hotărârilor comunitar.16
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Capitolul 1: Articolele 6(3) şi 6(4) dinDirectiva „Habitate”1.1 Consideraţii generalePrezentul Manual de aplicare a Ghidului pri- Scopul acestui document este de a detalia fiecarevind evaluarea adecvată a impactului PP etapă a ghidului metodologic de evaluare adec-asupra obiectivelor de conservare a siturilor vată şi de a prezenta exemple de aplicare a pre-Natura 2000 (numit în continuare Manual) cu- vederilor articolelor 6.(3) şi 6.(4) ale Directiveiprinde o detaliere a modului în care trebuie „Habitate” la nivelul statelor membre.realizată evaluarea adecvată a impactului PPasupra speciilor sălbatice şi habitatelor natu- Articolul 6(3) şi 6(4) reprezintă „cheia”rale ce fac obiectul desemnării unui sit Natura Directivei „Habitate”, stabilind o procedură2000, în acord cu procedurile europene sta- pentru PP care poate avea efecte semnifica-bilite pentru implementarea prevederilor tive asupra siturilor Natura 2000. În general,alineatelor (3) şi (4) ale art. 6 din Directiva articolul 6 promovează biodiversitatea prin”Habitate” şi cu cele dezvoltate la nivel in- menţinerea sau restaurarea „stării favorabileternaţional pentru implementarea adecvată a de conservare” a speciilor şi habitatelor na-prevederilor CBD. Acest manual este destinat turale pentru care au fost desemnate siturileîn principal autorităţilor competente pentru Natura 2000, luând în considerare aspecteleprotecţia mediului de la nivel local, regional sociale, economice şi culturale, toate aces-şi naţional responsabile cu eliberarea actelor tea având drept scop dezvoltarea durabilă. Dede reglementare specifice precum şi admi- asemenea, în context internaţional, articolulnistratorilor/custozilor siturilor Natura 2000 6 contribuie la atingerea obiectivelor conven-responsabili cu avizarea studiilor de evaluare ţiilor internaţionale din domeniul protecţieiadecvată a impactului. naturii (Convenţia de la Berna, CBD).1.2 Articolele 6(3) si 6(4) din Directiva „Habitate” – definiţii„Proiect” se poate înscrie şi agricultura intensivă careConform Directivei 85/337/EEC privind eva- ameninţă cu distrugerea caracterul seminatu-luarea impactului proiectelor publice sau pri- ral al suprafeţelor cultivate.vate asupra mediului, „proiectul” reprezintădocumentaţia privind execuţia unor lucrări de „Plan”construcţii sau alte instalaţii ori amenajări, Ca şi în cazul proiectelor, „planul” are o defi-alte intervenţii asupra cadrului natural şi pe- niţie destul de generală. Cele mai importanteisajului, inclusiv cele care implică extragerea planuri se consideră a fi planurile de dezvoltareresurselor minerale”. la nivel local, regional sau naţional. PlanurileDefiniţia este generală şi nu se limitează doar regionale de dezvoltare constituie baza pentrula construcţie. În sensul definiţiei de mai sus alte planuri mai detaliate sau reprezintă cadrul 17
    • Capitolul 1: Articolele 6 (3) Şi 6 (4) din Directiva “Habitate” pentru acordurile de dezvoltare. Aceste planuri „…fie singur sau în combinaţie cu alte PP” fac obiectul articolului 6(3), putând avea efect O serie de efecte pot avea împreună impact semnificativ asupra siturilor Natura 2000. semnificativ asupra unui sit Natura 2000. De De asemenea, planurile sectoriale cum sunt aceea, art. 6(3) ia în considerare efectul cu- planurile de transport, planurile de gestionare mulat al altor PP aprobate şi finalizate şi/sau a deşeurilor, planurile de management al bazi- aprobate, dar nefinalizate. nelor hidrografice fac obiectul articolului 6(3). „Autoritatea competentă”- autoritatea de „PP indirect legat sau necesar pentru ma- mediu centrală/regională/locală responsabilă nagementul sitului” înseamnă că PP conţine cu emiterea actului de reglementare şi cu de- o componentă care nu este destinată conser- rularea procedurii. vării şi care necesită evaluare adecvată. Pot fi şi PP destinate managementului sitului, dar „Integritatea unui sit Natura 2000” se refe- care pot afecta un alt sit. De exemplu, într-un ră la obiectivele de conservare ale sitului şi sit amplasarea unei bariere pe un râu poate fi constă în asigurarea coerenţei funcţiilor eco- considerată o măsură destinată conservării de- logice ale sitului, a complexului de funcţii din- oarece asigură o stare de conservare favorabi- tre speciile şi habitatele naturale de interes lă pentru un anumit tip de habitat natural sau comunitar pentru care situl a fost desemnat. pentru o anumită specie prin îmbunătăţirea regimului hidric necesar, iar în situl alăturat, „Motive de interes public major” amplasarea acestei bariere poate avea efect CEJ a menţionat faptul că deteriorarea unui semnificativ. sit Natura 2000 poate fi justificată numai din motive excepţionale. Aceste motive trebuie să „Efectul semnificativ” nu este definit de le- corespundă interesului public general, respec- gislaţia comunitară şi de ghidurile elaborate tiv obiectivele de conservare ale Directivelor de CE. Noţiunea de „semnificativ” trebuie in- „Păsări” şi „Habitate”. Deoarece interesul pu- terpretată în concordanţă cu obiectivele de blic trebuie să fie în echilibru cu evaluările de conservare, astfel încât să fie asigurată coe- mediu, nu se poate da o definiţie exhaustivă renţa reţelei Natura 2000. De aceea, obiec- a motivelor de interes public major. Conform tivele de conservare reprezintă informaţia de principiului subsidiarităţii, autoritatea compe- bază cea mai importantă în evaluarea semni- tentă trebuie să decidă care sunt asfel de moti- ficaţiei impactului. De asemenea, planurile de ve, iar justificările vor fi analizate de către CE. management ale siturilor Natura 2000 consti- tuie instrumente eficiente în stabilirea efec- CE consideră „motivele de interes public tului semnificativ. Demararea procedurii de major, inclusiv cele de ordin social şi econo- evaluare adecvată nu se bazează pe o certitu- mic” ca fiind cele în care PP demonstrează că dine, ci pe posibilitatea existenţei unui efect sunt indispensabile: semnificativ. Noţiunea de „efect semnificativ” ƒƒ în cadrul politicilor sau acţiunilor privind trebuie luată în considerare atât în interiorul sănătatea, securitatea oamenilor, pro- unui sit Natura 2000, cât şi în afara acestuia. tecţia mediului;18
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 ƒƒ în cadrul politicilor fundamentale pentru „Motivele imperative privind sănătatea ţară şi societate; umană, securitatea publicului şi consecinţe ƒƒ în cadrul implementării unor activităţi de benefice asupra mediului”- CE lasă la lati- natură economică şi socială, îndeplinind tudinea autorităţilor competente să verifice obligaţiile specifice de serviciu public. motivaţia invocată de titularul PP. Evident că orice astfel de situaţie va fi analizată de CE,CE acceptă drept motive de interes public ma- ca atribuţie a sa de control al aplicării corectejor pe cele care sunt în concordanţă cu po- a legislaţiei comunitare.liticile comunitare. În una din deciziile sale,CEJ justifică realizarea unui proiect (extinde- „Sănătatea umană”- prevenirea epidemiilor,rea unui aeroport) fiind considerat ca un pro- prevenirea accidentelor. De exemplu, acestiect prioritar de Consiliul de Miniştrii ai CE. De motiv nu poate fi invocat în cazul proiectelorasemenea, CE a acceptat extinderea planului de infrastructură rutieră, în schimb poate fipentru portul Rotterdam care a fost justificat invocat în cazul drenării unei zone umede pen-în câteva din hotărârile CEJ. tru prevenirea infecţiei cu agenţi patogeni.Directiva „Habitate” menţionează explicit „Securitatea publicului” – protecţia împotri-„motivele de interes social şi economic” ca va dezastrelor naturale reprezintă un motivfiind cele care crează şi păstrează pe termen suficient pentru a fi invocată securitatea pu-lung un număr mare de locuri de muncă, asi- blicului (EC 2000), C-57/89 (Leybucht Dykes).gură competitivitatea economică la nivel glo-bal sau regional, stimulează dezvoltarea eco- De exemplu, guvernul german a realizat unnomică în context regional. CE a acceptat ca proiect de îndiguire a unui râu cu rol de pro-motivele de interes public major să fie justifi- tecţie împotriva inundaţiilor. Deşi proiectulcate astfel încât să aibe efect pe termen lung, afecta anumite specii de păsări din SPA, moti-să existe o relaţie directă între obiectivele de vul invocat a fost suficient de puternic pentruconservare ale sitului şi interesul public. De a justifica realizarea îndiguirilor.exemplu, CE a respins motivul de interes pu-blic major invocat pentru realizarea unui pro- „Consecinţe benefice asupra mediului” tre-iect - clădiri de birouri. buie interpretat în sens foarte strict. Efectele pozitive asupra mediului pot fi mai importanteCE punctează de asemenea faptul că locuri- decât impactul asupra sitului Natura 2000. Dele de muncă din industria minieră reprezintă exemplu, un proiect de canalizare cu staţie deobiective economice temporare, deoarece pe epurare va avea impact semnificativ asupratermen lung aceste locuri de muncă se vor unui habitat forestier din sit. Dacă proiectulpierde [C(2003)1304]. Totuşi, motivul de inte- va avea efecte pozitive considerabile asuprares public major a fost acceptat de CE deoare- mediului, atunci pentru realizarea proiectuluice închiderea minei va avea efecte sociale şi poate fi invocat motivul „consecinţe beneficeeconomice majore. asupra mediului”. 19
    • Capitolul 1: Articolele 6 (3) Şi 6 (4) din Directiva “Habitate” 1.3 Analiza din punct de vedere tehnic şi juridic a metodologiilor existente în sta- tele membre privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor În vederea aplicării corecte a prevederi- Statele membre au ales fie să transpună în le- lor articolelor 6(3) şi 6(4) ale Directivei gislaţia naţională etapele procedurii de evalu- „Habitate”, CE a elaborat următoarele ghiduri are adecvată (Republica Cehă), fie să adapteze metodologice: şi să dezvolte cele două ghiduri elaborate de ƒƒ Managementul siturilor Natura 2000, pre- CE în acest sens, fie să utilizeze efectiv aces- vederile art. 6 al Directivei „Habitate”; te ghiduri (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, ƒƒ Evaluarea planurilor şi proiectelor care Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia, afectează semnificativ siturile Natura Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, 2000. În ianuarie 2007 acest ghid a suferit Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, anumite îmbunătăţiri şi clarificări legate Slovenia, Spania, Suedia). de soluţiile alternative, motivele impe- rative de interes public major, măsurile De asemenea, unele State Membre, având la compensatorii, opinia Comisiei Europene. bază ghidurile CE, au elaborat ghiduri de im- Documentul în care au fost incluse aceste plementare a art.6(3) şi 6(4) pentru anumite clarificări se numeşte Ghid privind arti- domenii de dezvoltare: colul 6.4 al Directivei „Habitate”. De asemenea, CE a elaborat ghiduri pentru Germania a elaborat „Ghidul metodologic anumite domenii specifice de dezvoltare: pentru evaluarea impactului semnificativ asupra siturilor Natura 2000 de către infra- ƒƒ Industria extractivă şi Natura 2000, structura rutieră”. Acest ghid a fost elabo- ƒƒ Dezvoltarea energiei eoliene şi Natura rat de Ministerul Federal al Transportului, 2000, Construcţiei şi Locuinţei pentru a oferi cadrul ƒƒ Integrarea aspectelor de biodiversitate detaliat de implementare a articolelor 6(3) şi natură în dezvoltarea infrastructurii şi 6(4) ale Directivei „Habitate” în contextul portuare, dezvoltării infrastructurii rutiere. ƒƒ Natura 2000 şi managementul forestier- „Provocări şi oportunităţi”, Irlanda a elaborat ghidul „Evaluarea adecvat㠃ƒ Implementarea Directivelor „Păsări” şi a planurilor şi proiectelor în Irlanda” desti- „Habitate” în estuare şi zonele costiere. nat autorităţilor responsabile cu dezvoltarea Obiectivul acestor documente este de a regională/locală, însă nu are statut juridic. stabili o înţelegere mai bună a implementării Metodologia utilizată de Irlanda reprezintă articolului 6, în special a art. 6(3) şi 6(4) adaptarea celor două ghiduri metodologice pentru dezvoltarea planurilor şi proiectelor elaborate de către CE. De asemenea, meto- în fiecare din aceste domenii şi de a oferi dologia face conexiunea dintre EA şi EIA/SEA: suportul autorităţilor de mediu şi tuturor procedurile se realizează în paralel, urmând celor implicaţi în derularea fiecărei etape a ca raportul de mediu să includă şi studiul de procedurii de evaluare adecvată. evaluare adecvată.20
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Marea Britanie Implementarea articolului 6(4) al DirectiveiDintre toate Statele Membre, Marea Britanie Habitate pe perioada 2004-2006este net superioară atât în transpunerea, cât Măsurile compensatorii adoptate de stateleşi în implementarea art. 6(3) şi 6(4) prin ela- membre sunt menite să asigure coerenţa glo-borarea de ghiduri pentru toate domeniile bală a reţelei Natura 2000.majore de dezvoltare: infrastructură rutierăşi feroviară, silvicultură, cariere, industria ex- În total au fost transmise la CE 42 de cazuri, întractivă etc. care art. 6(4) paragraful 1 a fost aplicat pentru perioada 2004-2006. Acestea includ 15 cazuriRepublica Cehă în Portugalia, 10 cazuri în Germania, 7 cazuriNu există o metodologie specifică. Cele în Spania, 4 cazuri în Italia, 2 cazuri în Ungaria,trei directive (Directiva EIA, Directiva SEA, 3 cazuri în Austria şi un caz în Luxemburg. OptDirectiva „Habitate” art. 6(3) şi 6(4)) au fost state membre (CZ, DK, EE, LT, LV, NL, SE, şitranspuse în legislaţia naţională printr-un sin- SK) au informat CE că art. 6(4) paragraful 1 nugur act normativ care include şi recomandă- a fost aplicat în perioada 2004 - 2006. În ceearile din ghidurile CE în ceea ce priveşte eva- ce priveşte Marea Britanie, care notifică, deluarea adecvată. obicei, măsurile compensatorii aplicate, CE nu are un raport de implementare a prevederilorEvaluarea adecvată este parte integrantă din legale menţionate, în perioada 2004 - 2006.EIA/SEA. Acest lucru înseamnă că orice PP Din păcate, alte 10 state membre nu au furni-care în mod normal nu se supune procedu- zat nici un răspuns substanţial pentru CE (BE,rii EIA sau SEA, dar face obiectul EA, atunci CY, EL, FI, FR, IE, MT, PL şi SI).va face în mod obligatoriu şi EIA sau SEA.Un aspect inedit în cazul Republicii Cehe îl Tipurile de PP sunt diverse, de la infrastruc-reprezintă atestarea evaluatorilor de evalu- turi mari, inclusiv autostrăzi (6), aeroporturiare adecvată de către Ministerul Mediului. (4), căi ferate (1), la ferme eoliene (11) şi laAceştia sunt diferiţi faţă de evaluatorii EIA dezvoltări urbane legate de staţiuni turisticeşi SEA. Procedura este destul de laborioasă, (5). Două dintre cazurile raportate sunt con-persoanele atestate trebuind să facă dovada siderate anecdotice, restaurarea unui castelcunoştinţelor teoretice, practice, legislative şi lucrarile dintr-un sit arheologic, ambele în​​în ceea ce priveşte Natura 2000, motiv pentru Germania.care numărul evaluatorilor EA este foarte mic(36) în comparaţie cu numărul evaluatorilor Marea majoritate a cazurilor vizează situriEIA şi SEA (aproximativ 600). În ciuda proce- de importanţă comunitară sau situri cu dubludurii aparent greoaie, Republica Cehă se nu- statut: atât situri de importanţă comunitară,mără printre Statele Membre în care imple- cât şi arii de protecţie specială avifaunistică.mentarea art. 6(3) şi 6(4) este clară şi corect Numai trei cazuri se referă doar la arii de pro-realizată, astfel încât dezvoltarea planurilor tecţie specială avifaunistică.şi proiectelor se realizează în concordanţă cureţeaua Natura 2000. 21
    • Capitolul 1: Articolele 6 (3) Şi 6 (4) din Directiva “Habitate” Evaluarea Comisiei Europene De exemplu: Cu scopul de a evalua toate informaţiile noti- ƒƒ în cazul unei instalaţii de reciclare într- ficate de statele membre într-o manieră coe- o arie de protecţie specială avifaunistică rentă şi având în vedere că măsurile compen- ce gazduieşte specia Otis tarda, a fost satorii ar trebui să fie axate pe obiective şi propusă ca masură compensatorie plan- ţinte în mod clar adresate elementelor Natura tarea de copaci, pentru a reduce pertur- 2000 afectate, CE a analizat în primul rând im- barea acestei specii; pactul produs în siturile Natura 2000. Aceast㠃ƒ diverse proiecte de ferme eoliene au analiză a permis să se verifice dacă măsurile propus ca măsuri compensatorii elimina- compensatorii adoptate în fiecare caz particu- rea anumitor mori de vânt. lar s-au referit la aspectele structurale şi func- ţionale ale siturilor şi la tipurile de habitate şi Frecvent, măsurile compensatorii propuse nu populaţiile speciilor care au fost afectate. sunt legate de impactul cauzat de proiect şi nu compensează impactul produs. În plus, Calitatea evaluărilor în temeiul art. 6(3) este recunoscut faptul că în unele din cazu- În general, evaluarea efectelor PP a fost vagă rile raportate măsurile compensatorii nu sunt şi prea generală. Din evaluările elaborate, CE suplimentare faţă de acţiunile care sunt între- a concluzionat că informaţiile transmise de prinse în mod normal, conform Directivelor statele membre nu reflectă impactul corect: „Habitate” şi „Păsări” sau obligaţiile prevăzu- ƒƒ există puţine informaţii şi date cantita- te în legislaţia CE, ca monitorizarea speciilor tive asupra habitatelor specifice, cum ar sau pregătirea planurilor de management. În fi numărul de hectare de habitat afectat, general, statele membre nu au furnizat infor- procentul habitatului afectat sau procen- maţii cu privire la bugetul sau intervalul de tul suprafeţei sitului; timp necesare pentru măsurile compensatorii. ƒƒ informaţiile privind calitatea şi starea de conservare a habitatelor afectate lipsesc Pe de altă parte, există, de asemenea, măsuri în general; compensatorii bine definite incluse în cazurile ƒƒ există o lipsă generală de informaţii în evaluate: raport privind mărimea populaţiei specii- ƒƒ îmbunătăţirea condiţiilor pentru speciile lor afectate, gradul de izolare sau starea de pradă, de conservare a acestora; ƒƒ refacerea habitatelor din siturile ƒƒ nu este specificat rolul sitului respectiv existente, în cadrul reţelei Natura 2000. ƒƒ reducerea ameninţărilor pentru specii. Concluzii privind implementarea art. 6(4) Măsurile compensatorii adoptate Pentru perioada 2004 - 2006 statele membre Se poate sublinia neînţelegerea a ceea ce înseam- nu au avut o abordare sistematică în modul nă o măsură compensatorie. Nu se face o distinc- în care se aplică art. 6(4), primul paragraf. ţie clară între măsurile de reducere a impactu- Diferenţele în modul în care acesta a fost apli- lui şi măsurile compensatorii, care sunt frecvent cat sugerează criterii şi interpretări diferite. amestecate sub titlul de măsură compensatorie. Informaţiile prezentate de către statele22
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000membre au fost parţiale, vagi şi insuficiente. Italia (4 cazuri):Una dintre cele mai importante concluzii ale 1. Parc eolian în Comuni di Monterenzio eraportului a fost lipsa de înţelegere a scopu- Castel del Rio (BO), Casoni de Romagnalui măsurilor compensatorii şi calitatea foarte 2. Dezvoltarea drumurilor între SS 62 Cisa şiscăzută a măsurilor propuse. De asemenea, SP357R Fornovo (Ponte sul Taro)nici noţiunea de motive imperative de interes 3. Planul de industrializare în municipiulpublic major nu a fost înţeleasă şi justificată Manfredoniade către statele membre. Lista de PP pentru 4. Derivaţii rutiere (rute ocolitoare) întrecare CE a primit informaţii privind aplica- Trento Nord şi Lavia. Toad lot Zambianare a art. 6(4), primul paragraf din Directiva Vecchia-Fai della Pagnella„Habitate”: Luxemburg (1 caz)Germania (10 cazuri): 1. Punerea unei linii de cale ferată existen- 1. Extinderea aeroportului militar Ramstein te, de la o singura linie la doua linii 2. Construirea terminalului de containere IV Bremerhaven Portugalia (15 cazuri): 3. Planul de funcţionare de ansamblu pen- 1. Staţiunea turistică (Costa Terra) în tru mina de cărbune Walsum Comporta Galé 4. A 380 Werft pe aeroportul Frankfurt 2. Statiunea turistică Golf (Costa Terra) în 5. Realocarea terenurilor agricole în Comporta Galé Comunitatea Lünerburg 3. Staţiunea turistică (Pinheirinho) în 6. Restaurarea castelului Sparrenberg, ora- Comporta Galé şul Bielefeld 4. Linia de mare tensiune în Caldeirao 7. Protecţia împotriva inundaţiilor în 5. Linia de mare tensiune în Monchique Baden-Württemberg 6. Linia de mare tensiune în Moura Mourao 8. Accesul şi priveliştea pentru un sit arheo- Barrancos logic (Himmerlsscheibe von Nebra) 7. Fermă eoliană în Alvao/Marao 9. Extinderea zonei de locuit „Obere 8. Fermă eoliană în Alvao/Marao Maden” lângă Pforzheim-Hoherwart în 9. Fermă eoliană în Montemuro Baden-Württemberg 10. Fermă eoliană în Montemuro 10. Construcţia unei uzine de tratare a apei 11. Fermă eoliană în Montemuro şi Serras da de mină. Freita e Arada 12. Fermă eoliană în Montemuro şi Serras daUngaria (2 cazuri): Freita e Arada 1. Aeroport regional care afectează Szegedi 13. Fermă eoliană în Monchique gyep 14. Fermă eoliană în Malcata 2. Instalaţie de reciclare a bateriilor auto 15. Fermă eoliană în Costa do Sudoeste cu acid în Vekerd 23
    • Capitolul 1: Articolele 6 (3) Şi 6 (4) din Directiva “Habitate” Spania (7 cazuri): Austria (3 cazuri): 1. Planul Urbanistic San Gines de la Jara. 1. Prelungirea unui drum forestier şi siste- Cartagena. Staţiunea turistică mul de protecţie împotriva avalanşelor 2. Fermă eoliană „La Solana” în interiorul 2. Staţie de epurare a apelor uzate unui SCI şi fermă eoliană „Del Morrón” de 3. Centrala hidroelectrică lângă un SCI 3. Autostradă pentru conectarea A7 Santomera cu zona de Mar Menor 4. Îmbunătăţirea autostrăzii N 332 5. Autostrada A66, Cáceres-Mérida între Cáceres şi Aldea del Cano 6. Deschiderea unei cariere de calcar 7. Aeroportul Don Quijote. Castilla la Mancha24
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Capitolul 2: Procedura de evaluareadecvată2.1 Etapele procedurii de evaluare adecvată2.1.1 Etapa de încadrareÎncadrarea este prima etapă a procedurii de cu obiectivele de conservare. Dacă starea deevaluare adecvată. Termenul de încadrare se conservare a unui habitat este nefavorabilă,referă, în general, la o examinare preliminară fiind necesar un PP pentru restaurarea aces-al cărei rol este de a determina dacă un PP, tuia, măsurile luate pot avea impact negativcare nu are legătură directă cu sau nu este asupra altor specii şi habitate din sit, fiindnecesar pentru managementul sitului Natura deci necesară o evaluare adecvată.2000, poate avea efecte semnificative asupraacestuia. Care este scopul încadrării? Încadrarea se realizează pentru a determinaPP necesare managementului sitului dacă un PP:Conform art. 6 (1) statele membre trebuie s㠃ƒ poate avea efecte semnificative directestabilească măsuri de conservare ţinând cont sau indirecte asupra unui sit Natura 2000,de obiectivele de conservare pentru care si- ƒƒ poate avea efecte semnificative asupratul a fost desemnat şi care sunt menţionate habitatelor şi speciilor de interes comu-în Formularul Standard. PP care au ca scop în- nitar pentru care situl a fost desemnat.deplinirea obiectivelor de conservare sunt PPnecesare managementului sitului. Un PP este considerat a nu avea nici un efect semnificativ asupra unui sit Natura 2000 în ca-Dacă măsurile de conservare au o componentă zul în care, în baza documentaţiei depuse deeconomică, aceasta nu este relevantă pentru titular, autoritatea competentă poate afirmaevaluare. De exemplu, o pădure trebuie tăiată cu certitudine că efectele semnificative asu-pentru a îmbunătăţi starea de conservare pen- pra sitului nu există. Încadrarea poate stabilitru o specie. Lemnul va fi vândut cu siguranţă, că:dar componenta economică nu este decisiv㠃ƒ efectele semnificative pot fi excluse (şipentru măsura de conservare, ci este un efect nu va fi nicio evaluare suplimentară înal acesteia care poate ajuta în implementarea conformitate cu Directiva „Habitate”)măsurii de conservare. Dacă însă componenta saueconomică reprezintă o prioritate a PP, este ƒƒ evaluarea adecvată conform art. 6(3)necesară realizarea evaluării adecvate. trebuie să fie efectuată.În cazul PP care au ca scop menţinerea sau re- Atunci când există îndoieli, trebuie să fiestaurarea stării favorabile de conservare, tre- aplicat principiul precauţiei, fiind necesa-buie luate măsuri de conservare în concordanţă ră evaluarea adecvată, în temeiul Directivei 25
    • Capitolul 2: Procedura de evaluare adecvată „Habitate”. Acest lucru serveşte, de aseme- 4. estimarea impactului potenţial al PP asu- nea, pentru a preveni litigiile juridice într-o pra speciilor şi habitatelor pentru care etapă ulterioară. Scopul şi acurateţea infor- situl Natura 2000 a fost desemnat. maţiilor solicitate depind în mare măsură de fiecare PP în parte (scopul PP, amplasamentul Care sunt avantajele etapei de încadrare? acestuia în relaţie cu situl Natura 2000, obiec- Etapa de încadrare reduce efortul administra- tivele de conservare). tiv al autorităţii competente în a determina rapid şi eficient dacă un PP necesită continua- Conform ghidurilor metodologice privind rea procedurii cu studiul de evaluare adecvată prevederile art. 6(3) şi 6(4) din Directiva sau nu. Acest lucru constituie un avantaj pen- „Habitate”, etapa de încadrare poate fi îm- tru autoritatea competentă care derulează părţită în patru subetape (CE 2001): procedura deoarece poate evita procedurile ƒƒ se stabileşte dacă PP are o legătură di- inutile prin aplicarea corectă a etapei de înca- rectă cu sau este necesar pentru mana- drare. Prin urmare, avantajul încadrării constă gementul sitului, în determinarea rapidă a relevanţei sau a non- ƒƒ descrierea PP, precum şi descrierea altor relevanţei PP-urilor. Măsurile de reducere a PP care, în combinaţie pot avea efecte efectelor, soluţiile alternative şi/sau măsurile semnificative cumulative asupra sitului compensatorii nu sunt luate în considerare în Natura 2000, această etapă. ƒƒ identificarea efectelor potenţiale asupra sitului Natura 2000, Concluzia etapei de încadrare: ƒƒ evaluarea semnificaţiei oricăror efecte ƒƒ PP nu are efecte semnificative asupra asupra sitului Natura 2000. sitului Natura 2000 şi nu necesită conti- nuarea procedurii cu realizarea studiului Titularul PP trebuie să depună la autoritatea de evaluare adecvată; se emite actul de competentă pentru protecţia mediului o docu- reglementare; mentaţie care să cuprindă: ƒƒ PP poate avea efecte semnificative asu- 1. identificarea şi descrierea sitului Natura pra sitului Natura 2000 şi se continuă 2000 posibil afectat de PP şi a obiective- procedura cu etapa studiului de evaluare lor de conservare ale acestuia; adecvată. 2. justificarea dacă PP propus nu are legătu- ră directă cu sau nu este necesar pentru Recomandări pentru autoritatea competen- managementul conservării sitului Natura tă pentru protecţia mediului: 2000; ƒƒ fiecare evaluare este un caz individual, 3. descrierea PP şi amplasarea acestuia în care are în vedere obiectivele de conser- raport cu situl Natura 2000, cu preciza- vare ale sitului Natura 2000; rea coordonatelor geografice (STEREO ƒƒ procedura de evaluare adecvată este 70) ale amplasamentului PP sub formă de destul de ambiţioasă, deci asiguraţi-vă vector, în sistem de proiecţie naţională că aceasta este efectuată într-un mod Stereo 1970; corect;26
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 ƒƒ dacă un PP trebuie să fie modificat, in- ƒƒ asiguraţi-vă de calificarea experţilor care formaţi titularul cât mai curând posibil efectuează evaluarea. despre acest lucru,2.1.2 Etapa de studiului de evaluare adecvatăEvaluarea adecvată a unui PP, în conformitate Efectele negative semnificative pot fi de ase-cu art. 6(3) şi 6(4) din Directiva „Habitate”, menea şi schimbările calitative:este solicitată când există suspiciuni cu privire ƒƒ tulburări;la posibilitatea existenţei unor efecte semnifi- ƒƒ modificarea condiţiilor ecologice;cative asupra siturilor Natura 2000. Obiectivul ƒƒ întreruperi funcţionale;studiului de evaluare adecvată este de a eva- ƒƒ zgomot;lua compatibilitatea PP cu obiectivele de con- ƒƒ lumină;servare ale sitului Natura 2000. Scopul princi- ƒƒ emisii.pal al Directivei „Habitate” este de a menţineşi, în cazul în care este necesar, de a realiza o Cauzele unui posibil efect negativ numai înstare de conservare favorabilă. De aceea ori- timpul fazei de construcţie pot fi diferenţiatece PP care poate afecta starea de conservare în trei grupe majore:se supune evaluării adecvate. Interpretarea şi ƒƒ efectele construcţiilor (poate fi afectataplicarea corectă a semnificaţiei efectelor ad- habitatul unor specii);verse posibile este, prin urmare, crucială pen- ƒƒ efectele echipamentelor şi instalaţiilor (su-tru întreaga procedură de evaluare a impac- prafaţa utilizată pentru clădiri, piste etc);tului în conformitate cu Directiva „Habitate”. ƒƒ efectele operaţionale (zgomot, poluare cu lumină etc).Ce este un efect semnificativ?Efectul semnificativ este orice efect care poate fi Efectele pot fi diferenţiate în:prezis în mod rezonabil ca urmare a unui PP care 1. direct şi indirect;ar putea afecta obiectivele de conservare ale 2. pe termen scurt sau lung;sitului. Cum semnificaţia posibilă a unui impact 3. în faza de construcţie, de operare şi detrebuie să fie evaluată în raport cu obiectivele de dezafectare;conservare şi starea de conservare, trebuie să fie 4. rezidual;luate în considerare: zona, suprafaţa, structurile 5. cumulativ.specifice şi funcţiile, habitatul speciilor. Evaluarea adecvată necesită date reale, dinEfectele negative semnificative pot fi: teren. Toate aspectele legate de un PP trebu- ƒƒ pierderi din suprafaţa unui tip de habitat ie să fie identificate în lumina celor mai bune (procent din pierderea produsă); cunoştinţe ştiinţifice în domeniu. Aceasta in- ƒƒ fragmentare (durata sau permanenţa); clude în principal date actualizate, din teren. ƒƒ perturbare (durata sau permanenţa); ƒƒ densitatea populaţiei; ƒƒ calitatea apei. 27
    • Capitolul 2: Procedura de evaluare adecvată Informaţiile care pot fi utilizate la elaborarea reglementare (informaţii furnizate de studiului de evaluare adecvată sunt: către autorităţile competente pentru a. planurile de management/ măsurile de protecţia mediului), conservare a ariei naturale protejate de − parametrii fizici (expunere, geologie, interes comunitar; topografie), inclusiv legătura acestora b. studiile de fundamentare şi/sau formu- cu tipurile de habitate şi speciile de larele standard Natura 2000; interes comunitar. c. informaţii de la instituţii şi organizaţii relevante pentru conservarea naturii; 2. Studiul de teren trebuie să conţină date d. planuri, hărţi, materiale privind geolo- cu privire la tipurile de habitate şi specii- gia, hidrologia şi ecologia zonei; le de interes comunitar pentru care situl a e. rapoarte privind starea mediului; fost desemnat. Numărul de ieşiri în teren f. rapoartele anuale ale administratorilor/ depinde de caracteristicile ecologice ale custozilor ariilor naturale protejate; habitatelor şi speciilor de interes comuni- g. planuri privind utilizarea terenurilor şi tar şi de complexitatea PP. Datele obţinute alte planuri relevante existente; din teren vor constitui baza pentru realiza- h. alte surse de informaţii. rea studiului de evaluare adecvată, astfel: • descrierea sitului Natura 2000 (va fi de- Studiul de evaluare adecvată trebuie să scris fiecare sit în parte posibil afectat): includă: − obiectivele de conservare şi factorii 1. Studiul de birou: stabileşte starea iniţială care contribuie la conservare (inclusiv a ecosistemelor de pe suprafaţa PP fără a , obiectivele de restaurare, de dezvol- fi luat în calcul PP Acest studiu constituie . tare, dacă este cazul, inclusiv starea pilonul evaluării, de aceea titularul trebuie de conservare actuală a habitatelor şi să consulte specialişti în domeniu încă de la speciilor de interes comunitar), început. Studiul trebuie să ia în calcul: − starea de conservare, • descrierea PP- este necesar a fi identi- − caracteristici fizice şi chimice ale ficate acele elemente ale PP-ului care biotopului, singure sau în combinaţie cu alte PP-uri − dinamica habitatelor şi speciilor de in- pot avea efect semnificativ asupra unui teres comunitar şi ecologia lor, sit Natura 2000: − descrierea relaţiilor structurale şi − caracteristicile PP care pot afecta funcţionale care menţin integritatea situl, sitului, − suprafaţa PP, − influenţe sezoniere asupra habitatelor − caracteristicile PP aprobate sau în şi speciilor de interes comunitar, procedură de aprobare şi care pot − alte aspecte legate de conservarea avea efecte cumulative asupra sitului sitului, Natura 2000, − descrierea sistemelor ecologice din afa- − relaţia dintre PP şi sit (ex. distanţa), ra sitului care au un rol esenţial în asi- − informaţii referitoare la actele de gurarea coerenţei ecologice a sitului.28
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 20003. Predicţia impactului potenţial ale pHului cauzat de contaminarea cuDupă ce au fost culese toate informaţiile ne- metale grele. Modificarea nivelului decesare din bibliografie şi teren se va realiza nutrienţi poate avea loc direct (ex. iazu-predicţia impactului potenţial: rile de decantare) sau indirect, prin per- ƒƒ a impactului PP în sine, turbarea depozitelor de nutrienţi din sol. ƒƒ a posibilelor impacte cumulative. Marea majoritatea a habitatelor/ specii-Efectele fiecărui PP asupra ecosistemelor eco- lor de plante se caracterizează printr-unlogice şi implicit asupra sitului Natura 2000 nivel scăzut de nutrienţi, astfel că ori-sunt unice din cauza localizării acestuia, fa- ce aport suplimentar de nutrienţi poatezelor de construcţie, operare, durată. Aceste duce la apariţia speciilor invazive, în de-efecte se pot manifesta în interiorul sitului favoarea celor native.(ex. prin îndepărtarea vegetaţiei) sau din ƒƒ Efecte biologice - (flora) - cea maiafara sitului (ex.creşterea concentraţiei de frecventă problemă constă în introdu-nutrienţi). cerea speciilor de plante ornamentale care afectează starea de conservare aTipuri de efecte: speciilor native, fiind mai rezistente la ƒƒ Efecte fizice- alterarea componentelor condiţiile de mediu. Un alt efect este fizice ale mediului (ex. îndepărtarea ve- produs de utilizarea pesticidelor sau getaţiei care are impact direct asupra supraexploatare. florei şi faunei), crearea de bariere pen- ƒƒ Efecte biologice - (fauna) - utilizarea tru speciile terestre de faună şi distruge- capcanelor (pentru vânătoare) pentru rea habitatului care este cel mai comun speciile de interes cinegetic poate avea efect. Efectele fizice pot acţiona la scară un efect major pentru speciile de interes largă sau la o scară mai mică. Alterarea comunitar. directă a habitatului constă cel mai ade- sea în pierderea totală sau parţială a ti- Trebuie identificate toate tipurile de impact: pului de habitat, în funcţie de caracte- ƒƒ direct şi indirect; risticile PP. ƒƒ pe termen lung şi termen scurt; ƒƒ Crearea barierelor- poate afecta depla- ƒƒ pe perioada de construcţie, operare, sarea speciilor terestre de faună, inclusiv dezafectare; speciile migratoare. PP lineare (drumuri, ƒƒ rezidual; conducte, transmisii aeriene), PP majo- ƒƒ cumulativ. re de extracţie a resurselor naturale şi PP de dezvoltare urbană au efecte sem- Metode de predicţie a impactului: nificative asupra habitatelor, rutelor de ƒƒ măsurători directe, de exemplu măsura- migraţie şi zonelor de reproducere ale rea suprafeţei unui habitat afectat sau speciilor migratoare. pierdut; ƒƒ Efecte chimice- cel mai frecvent efect ƒƒ modele de predicţie cantitative (cele este modificarea nivelului de nutrienţi, mai frecvente modele folosite realizează introducerea hidrocarburilor şi modificări predicţia pentru împrăştierea poluantilor 29
    • Capitolul 2: Procedura de evaluare adecvată în aer, eroziunea solului, reducerea oxi- etapă a încadrării şi detaliat în studiul de eva- genării apelor poluate); luare adecvată, după caz. ƒƒ utilizarea sistemului geografic informa- Efectele cumulative pot avea un impact sem- ţional (GIS) care poate realiza hărţi cu nificativ temporar, în timpul fazei de construc- zonele de impact, tipurile de habitate ţie. Dacă, după efectul temporar, se constată pierdute sau afectate etc; o restaurare naturală rapidă (cu condiţia ca, ƒƒ informaţii din alte PP similare; de exemplu, o specie să poată utiliza tempo- ƒƒ experienţa personală a evaluatorilor; rar un habitat adiacent diferit), impactul ar ƒƒ corelaţia între factorii fizici (regimul putea fi considerat ca fiind nesemnificativ. apei, zgomot) şi distribuţia speciilor. Dacă totuşi o schimbare permanentă rezult㠃ƒ ca urmare a impactului temporar este necesa- Stabilirea efectului cumulativ ră o evaluare adecvată completă. O serie de impacte individuale nesemnificati- ve pot, în combinaţie cu altele, produce un Prognosticul este o componentă majoră a eva- impact semnificativ. Efectul cumulativ poate luării impactului semnificativ. Factorii care in- să apară pentru motive diferite: fluenţează situl trebuie să fie stabiliţi în raport ƒƒ durata lungă a unui efect advers poate cu fiecare obiectiv de conservare. Efectele ce pe o perioadă mai lungă de timp să cree- rezultă trebuie să fie stabilite şi evaluate. ze un impact cumulativ semnificativ; ƒƒ diferitele tipuri de efecte adverse pot in- 4. Evaluarea semnificaţiei efectului terfera şi spori efectul negativ reciproc După identificarea efectelor PP este necesară şi să creeze astfel un impact semnificativ; evaluarea semnificaţiei acestora asupra inte- ƒƒ suprapunerea efectelor adverse care ac- grităţii sitului şi a obiectivelor de conserva- ţionează în diferite părţi sau funcţii ale re ale acestuia. Principiul precauţiei trebuie habitatului/speciei, ajungând până la un aplicat în momentul evaluării. impact semnificativ (exemple ar fi încăl- zirea apei unui râu, în asociere cu creş- Evaluarea semnificaţiei trebuie să fie în mod terea cantităţii de nutrienţi, având în clar legată de obiectivele specifice de con- vedere că încălzirea termică reduce ca- servare ale sitului în cauză şi efectele PP asu- pacitatea râului pentru descompunerea pra acestora. Aceasta poate fi considerată biologică). drept factorul cheie pentru calitatea aplicării Efectele negative existente joacă un rol ma- Directivei „Habitate”. Obiectivele de conser- jor în asociere cu efectele noilor PP care nu vare se referă la tipurile de habitate şi speciile au fost realizate încă. Însumarea include atât de interes comunitar pentru care au fost de- efectele din interiorul, cât şi din afara siturilor semnate siturile Natura 2000. De asemenea, Natura 2000. De asemenea, potrivit ghidurilor planurile de management ale siturilor Natura CE, trebuie luate în considerare efectele PP 2000 pot avea stabilite drept obiective de con- finalizate, aprobate, dar şi a celor netermina- servare anumite posibilităţi de dezvoltare sau te şi PP actuale propuse. Impactul cumulativ restaurare astfel încât să fie asigurată integri- trebuie să fie luat în considerare deja în prima tatea reţelei Natura 2000.30
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Semnificaţia efectului trebuie să fie evaluată, mai clar şi mai precis posibil.în principiu, la nivel de sit, şi, de asemenea, Următoarele informaţii sunt necesare pentrutrebuie să ia în considerare starea de conser- determinarea predicţiei impactului:vare la nivelul regiunii biogeografice pentru ƒƒ predicţii privind modificările fizice şi chi-tipurile de habitate şi speciile afectate. De mice rezultate prin implementarea PP;exemplu, dacă o specie este pe cale de dispa- ƒƒ descrierea habitatelor/speciilor;riţie, chiar şi o modificare minoră care afec- ƒƒ informaţii privind disturbarea speciilor;tează populaţia speciei va fi semnificativă. ƒƒ cunoştinţe privind implementarea unor PP similare;Evaluarea semnificaţiei efectului şi întreaga ƒƒ cunoştinţe legate de impactul cumulativprocedură ulterioară de evaluare adecvată al altor PP aprobate sau în procedură deeste în principiu independentă în rezultatele aprobare.sale de EIA şi SEA. PP-urile care nu intră subincidenţa EIA sau SEA pot avea totuşi efec- Evaluarea semnificaţiei efectelor (pozitive saute negative semnificative în conformitate cu negative) se poate face numai în baza unorDirectiva „Habitate”. date reale din teren. De exemplu, pentru spe- ciile migratoare de păsări efectul poate fi eva-În ceea ce priveşte evaluarea semnificaţiei efec- luat ca fiind semnificativ când:telor asupra ariilor de protecţie specială avifa- ƒƒ se modifică condiţiile specifice de habi-unistică trebuie să se ia în considerare faptul tat prin fragmentarea, distrugerea, mo-că art. 3 din Directiva „Păsări” impune statelor dificarea ciclului nutrienţilor sau regimu-membre să ia măsurile care se impun pentru a lui hidrologic,conserva, menţine sau restabili o diversitate şi o ƒƒ sunt introduse specii invazive în habita-suprafaţă suficientă a habitatelor pentru toate tul caracteristic al speciilor migratoarespeciile de păsări. Orice efect care afectează în de păsări,mod substanţial aceste obiective de conservare ƒƒ este perturbat ciclul de viaţă (reprodu-pentru o specie de păsări au efect semnificativ. cere, hrănire, migraţie, odihnă) al popu- laţiilor speciilor.Evaluarea habitatelor şi speciilor reprezintăo componentă importantă a întregii evaluări Criteriile de evaluare sunt:ecologice. Cei mai importanţi factori care vor a) Descrierea elementelor PP, singur sau înface obiectul studiului de teren sunt: combinaţie cu alte PP, care pot avea efecte ƒƒ mărimea probei; semnificative asupra sitului Natura 2000; ƒƒ abundenţa speciilor; b) Descrierea efectului direct, indirect, pe ƒƒ factorii de mediu; termen lung/termen scurt, în faza de con- ƒƒ metode de analiză. strucţie, de operare şi de dezafectare, re- zidual, cumulativ care poate afecta situlSemnificaţia efectelor trebuie evaluată astfel Natura 2000 prin:încât impactul să fie preconizat ca pozitiv sau − mărime;negativ. Impactul trebuie să fie preconizat cât − distanţa faţă de sit sau faţă de 31
    • Capitolul 2: Procedura de evaluare adecvată obiectivele de conservare; 5. Măsuri de reducere a impactului − resursa de apă; Scopul măsurilor de reducere este acela de a − emisii; evita efectele negative ale unui PP sau de a re- − condiţiile de transport; duce impactul acestuia asupra integrităţii ari- − durata construcţiei, operării, ei naturale protejate de interes comunitar. Ca dezafectării. regulă generală, cu cât se va acorda mai multă c) Descrierea oricăror modificări rezultate ca atenţie măsurilor de reducere, cu atât se va urmare a: ajunge mai greu la măsurile compensatorii. − reducerii suprafeţei habitatului; Principiul „poluatorul plăteşte” trebuie aplicat − disturbării speciilor de interes comunitar; şi în cadrul procedurii de evaluare adecvată. − fragmentării habitatelor de interes Impactul negativ al unui PP asupra siturilor comunitar; Natura 2000 nu semnifică faptul că acesta nu se − reducerii densităţii speciilor de interes poate implementa. Dimpotrivă, PP poate fi re- comunitar; alizat astfel încât să fie compatibil cu cerinţele − modificării statutului de conservare; Natura 2000, implementând măsuri de reduce- − modificării climatice. re care să se adreseze fiecărui impact. Măsurile d) Stabilirea indicatorilor semnificaţiei efectelor: de reducere pot juca un rol important în în- − procentul din suprafaţa habitatului pierdut; treaga procedură de evaluare în ceea ce pri- − procentul pierdut din suprafeţele habi- veşte planificarea, costurile şi resursele umane tatelor folosite pentru necesităţile de necesare, dacă se adresează direct impactului. hrană, odihnă şi reproducere ale speci- ilor de interes comunitar; Următorul exemplu prezintă măsurile de redu- − fragmentarea habitatelor de interes cere care au fost luate în cadrul unui proiect comunitar (exprimată în procente); de infrastructură rutieră: − durata sau persistenţa fragmentării; ƒƒ un pârâu constituie habitatul caracte- − durata sau persistenţa perturbării spe- ristic speciilor de amfibieni. Titularul a ciilor de interes comunitar, distanţa propus ca măsură de reducere a impactu- faţă de aria naturală protejată de inte- lui amplasarea unui pasaj. De asemenea res comunitar; este menţionat că nu există impact nega- − schimbările în densitatea populaţiilor tiv asupra speciilor de amfibieni în timpul (nr. de indivizi/suprafaţă); construcţiei. Autoritatea care a derulat − indicatorii chimici-cheie care pot de- procedura a considerat că măsura de re- termina modificări legate de resursele ducere a impactului este bună şi a emis de apă sau de alte resurse naturale, actul de reglementare. care pot determina modificarea func- ţiilor ecologice ale unei arii naturale Responsabilităţi protejate de interes comunitar. Autoritatea competentă pentru protecţia me- Atenţie! Semnificaţia efectelor se stabileşte diului decide dacă măsurile propuse de titu- întotdeauna pentru fiecare habitat/ specie de lar sunt eficiente/ suficiente sau nu. În cazul interes comunitar afectat. în care autoritatea a aprobat un PP ale cărui32
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000măsuri de reducere nu sunt eficiente, respon- timpul construcţiei pentru a reduce pra-sabilitatea este în întregime a autorităţii, nu ful şi efectul acestuia asupra habitatelora titularului, în ceea ce priveşte asigurarea din imediata apropiere),integrităţii ariei naturale protejate de interes ƒƒ modificări în dimensionarea construcţieicomunitar. (ex. extinderea unui pod pentru a evitaDe aceea autoritatea competentă, în procedu- efectele asupra unui habitat forestierra de evaluare, bazându-se pe informaţiile de- aluvial),puse de titular, trebuie să se asigure că aces- ƒƒ mecanisme de reducere a efectelor ne-tea sunt relevante. În cazul în care acestea nu gative (ex. plantaţii pentru reducereasunt relevante, autoritatea solicită completări emisiilor, pasaje pentru amfibieni şi ma-sau aplică principiul „poluatorul plăteşte”. mifere mici).Criteriile pentru a considera măsurile de redu- Nu sunt măsuri de reducere:cere eficiente: ƒƒ măsurile pentru implementarea ƒƒ trebuie să fie parte integrantă a PP; Directivelor Păsări şi Habitate nu sunt ƒƒ trebuie să se adreseze direct impactului considerate a fi măsuri de reducere; (autoritatea competentă pentru protec- ƒƒ măsurile compensatorii. Măsurile de re- ţia mediului trebuie să se asigure că mă- ducere sunt distincte faţă de măsurile surile se adresează direct efectelor nega- compensatorii în sensul strict. Dacă mă- tive - de exemplu efectul negativ al unui surile compensatorii sunt implementate, proiect de drum: creşterea zgomotului/ acest lucru nu garantează faptul că inte- afectarea perioadei de reproducere a pă- gritatea sitului nu este afectată. Adesea, sărilor; măsură de reducere: amplasarea titularii de PP, fac confuzia între măsuri- barierelor împotriva zgomotului); le de reducere şi măsurile compensato- ƒƒ trebuie să fie funcţionale la momentul rii, propunând drept măsuri de reduce- producerii impactului (ca regulă genera- re măsuri compensatorii ca de exemplu lă, nu este acceptată nicio întârziere în pentru construcţia unui drum care afecta implementarea măsurilor de reducere. o păşune, titularul proiectului a propus De exemplu realizarea unui habitat de ca măsură de reducere crearea altei pă- pajişte nu se poate considera măsură de şuni prin care efectul negativ este elimi- reducere a impactului dacă aceasta nu nat, propunere care constituie un exem- poate fi funcţională la momentul produ- plu clasic de măsură compensatorie. cerii impactului). Autoritatea competentă a decis trecerea la etapa soluţiilor alternative din mo- Măsuri de reducere pot fi: ment ce măsura propusă nu s-a adresat ƒƒ optimizarea calendarului de implemen- direct impactului şi nu s-a calificat drept tare a lucrărilor (ex. nu se vor realiza măsură de reducere a impactului. lucrări în timpul perioadei reproducere); ƒƒ utilizarea metodei stropitului în perioada construcţiei (ex. stropirea drumurilor în 33
    • Capitolul 2: Procedura de evaluare adecvată Tipul de impact Măsura propusă Tipul de măsură Observaţie Creşterea zgomotului Bariere de zgomot Măsură de reducere Măsură care se adresează direct impactului Emisii de praf Stropirea drumului în tim- Măsură de reducere Măsură care se adresează pul construcţiei pentru direct impactului reducerea prafului Pierderea unei suprafe- Crearea unui nou habitat/ Măsură compensatorie Măsura propusă se adre- ţe dintr-un habitat de împădurire sează direct impactului, pădure dar nu este eficientă fără un plan/ calendar de implementare Modificări ale structurii Îmbunătăţirea structurii Implementarea normală a Măsura propusă nu se unui habitat habitatelor existente directivelor adresează direct impac- tului, fiind o „măsură” prevăzută în planul de management Măsurile de reducere trebuie să se bazeze pe amploarea şi calitatea impactului etc. De ase- cele mai recente date ştiinţifice din teren. menea, această bază de date poate fi utilă şi Acest criteriu se regăseşte adesea în deciziile titularilor de PP, putând evita încă de la înce- CEJ. Dacă măsurile de reducere nu au efectul put anumite probleme procedurale. aşteptat, autoritatea competentă poate so- licita titularului măsuri de reducere comple- Baza de date ar trebui să includă şi o secţiune mentare care să reducă sau să înlăture efectul privind evaluarea calităţii studiilor realizate negativ. Deciziile autorităţii competente, ca de către persoanele fizice şi juridice atestate. de altfel întreaga procedură de evaluare adec- Aceste evaluări calitative ar trebui incluse ca vată, trebuie să fie cât mai transparente. şi criteriu în procedura de reatestare. Recomandări pentru autoritatea competen- Această bază de date poate conţine date pri- tă pentru protecţia mediului: vind efectele specifice ale impactului asupra Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, speciilor şi habitatelor, cu scopul de a încadra în calitate de autoritate naţională competentă PP. O serie de impacte tind în mod regulat să cu rol în aprobarea PP, poate dezvolta un sis- producă efecte cumulative, cum ar fi: tem unitar şi centralizat în care să se regăseas- ƒƒ modificări ale nivelului de nutrienţi pen- că informaţiile tuturor PP aprobate şi ale celor tru speciile şi habitatele care depind de în curs de aprobare, astfel încât toate agenţi- soluri sărace (aer, afluxul apei, efecte ile pentru protecţia mediului să poată acce- indirecte...); sa informaţiile de bază cu privire la efectele ƒƒ orice modificări în regimul apei (de exem- PP propuse, evaluarea semnificaţiei efecte- plu regimul inundaţiilor, apele subterane lor, cauzele sau motivele pentru semnificaţie, de masă);34
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 ƒƒ modificări funcţionale (de exemplu efec- tele fragmentării); Concluzia etapei studiului de evaluare ƒƒ emisiile (de exemplu zgomot, lumină, adecvată: poluare termică). 1. dacă prin măsurile de reducere propuse în studiul de evaluare adecvată se reduceCu toate acestea, o analiză de la caz la caz semnificativ sau se elimină impactul PPeste esenţială şi, pentru a înlătura orice îndo- asupra speciilor şi habitatelor de interesială, o evaluare conform art. 6 (3, 4) trebuie comunitar, procedura se finalizează şi sesă se efectueze. emite actul de reglementare; 2. dacă se constată că impactul semnifica-Eficienţa evaluării tiv persistă, se trece la etapa soluţiilorCu cât procedura este mai lungă, cu atât va alternative, numai dacă există motivedeveni mai complicată şi scumpă. Prin urmare imperative de interes public major;o procedură scurtă are avantaje atât pentru 3. dacă nu există motive imperative de in-autoritatea competentă, cât şi pentru titular, teres public major, PP se respinge.evident cu respectarea procedurii.2.1.3 Etapa soluţiilor alternativeDacă rezultatul evaluării unui PP este nega- Tipuri de soluţii alternativetiv, autoritatea competentă va trece la etapa ƒƒ Locaţii alternative: locaţii alternativesoluţiilor alternative numai dacă pentru re- pentru drumuri, pentru ferme eolienealizarea PP sunt invocate motive imperative etc. Locaţia alternativă constă în imple-de interes public major. Primul pas constă în mentarea PP într-o locaţie diferită faţăstabilirea existenţei sau nu a soluţiilor alter- de propunerea iniţială. De obicei locaţianative ale PP, în concordanţă cu obiectivele alternativă pentru planuri este fezabilă,PP şi cu cele ale sitului Natura 2000. Soluţiile în timp ce proiectele trebuie analizate înalternative identificate în această etapă vor fi funcţie de posibilităţile alternative;evaluate distinct, folosindu-se aceleaşi criterii ƒƒ Implementări alternative (ex. modificareautilizate la evaluarea variantei iniţiale a PP. scării sau mărimii unui PP a calendarului ,Dacă evaluarea a fost negativă, dar soluţiile propus pentru realizarea lucrărilor etc.):alternative au fost identificate, autoritatea spre deosebire de locaţiile alternative, secompetentă pentru protecţia mediului trebuie adresează direct propunerii de PP;să evalueze şi să aleagă soluţia alternativă cu ƒƒ Metode alternative de realizare (ex. calecel mai mic impact negativ asupra obiective- ferată în locul autostrăzii, maluri me-lor de conservare. andrate în loc de maluri îndiguite etc.):Soluţia alternativă conform art. 6(4) reprezin- aceasta este cea mai complicată soluţie,tă o alternativă a PP care respectă obiectivele deoarece se poate ajunge la un nou PP,PP propus şi care fie înlătură efectul negativ dar care are aceleaşi obiective ca PP ini-asupra sitului Natura 2000, fie îl reduce, astfel ţial şi care trebuie să fie evaluat precumîncât să nu fie afectată integritatea sitului. cel iniţial. 35
    • Capitolul 2: Procedura de evaluare adecvată Descrierea alternativelor Evaluarea alternativelor Deşi autoritatea competentă pentru protecţia Evaluarea impactului soluţiilor alternative tre- mediului trebuie să se asigure că vor fi consi- buie să clarifice următoarele aspecte: derate toate alternativele fezabile, este obli- 1. dacă soluţia alternativă poate avea efec- gaţia titularului de PP sa furnizeze informaţiile te semnificative; necesare cu privire la alternativele propuse. 2. care este nivelul impactului soluţiei alter- Descrierea şi evaluarea alternativelor trebuie native evaluate în relaţie cu propunerea să ia în considerare comparaţia cu propunerea iniţială a PP şi cu alte soluţii alternative. iniţială a PP Este important ca evaluarea să . Soluţiile alternative trebuie să fie evaluate uti- prezinte clar faptul că impactul va fi redus sau lizând aceleaşi criterii folosite în evaluarea pro- eliminat şi că soluţia alternativă nu va genera punerii iniţiale a PP astfel încât aceasta să nu , un impact suplimentar faţă de propunerea ini- afecteze integritatea sitului Natura 2000. În fi- ţială de PP. nal se va alege soluţia alternativă cu cel mai mic impact asupra sitului Natura 2000. Un factor de- cisiv în alegerea soluţiei alternative îl reprezintă motivele de interes public major invocate. Exemplu de evaluare comparativă a soluţiilor alternative cu propunerea iniţială a unui proiect de construţie a unui drum Impact Propunere iniţială Soluţia 1 Soluţia 2 Soluţia 3 Fragmentare X 0 + ++ Zgomot X = + Emisii X + = = Mortalitatea X +++ ++ + speciilor Evaluarea finală +++ + ++ X - impactul proiectului iniţial 0 - nu există impact „=” - impactul este la fel cu cel preconizat în propunerea iniţială „+„ - impactul va fi mai redus decât propunerea iniţială „-” - impactul va fi mai sever decât propunerea iniţială Evaluarea soluţiilor alternative va fi parte in- Concluzia etapei soluţiilor alternative: tegrantă a studiului de evaluare adecvată. 1. în cazul în care se identifică o soluţie al- ternativă care elimină sau reduce sem- nificativ impactul negativ, procedura se finalizează la această etapă cu emiterea actului de reglementare;36
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 2. în cazul în care niciuna dintre soluţiile al- 3. dacă niciuna dintre soluţiile alternative ternative prezentate de către titular nu propuse nu reduce semnificativ impactul, reduce semnificativ impactul asupra sitului dar PP trebuie să fie realizat din motive Natura 2000 şi în lipsa motivelor de interes imperative de interes public major, inclu- public major, inclusiv a celor de natură so- siv de natură socială sau economică, se cială sau economică, PP se respinge; trece la etapa măsurilor compensatorii.2.1.4 Etapa măsurilor compensatorii atunci când nu există soluţii alternative şi când impactulnegativ persistăMăsurile compensatorii reprezintă ultima so- „Habitate”luţie pentru implementarea unui PP care are ƒƒ măsurile de reducere a impactului,impact semnificativ asupra siturilor Natura ƒƒ plăţile compensatorii.2000 când sunt îndeplinite simultan următoa-rele condiţii: Localizarea măsurilor compensatorii ƒƒ rezultatul evaluării este nesigur; Măsurile trebuie localizate în aceeaşi regiune ƒƒ nu există soluţii alternative; biogeografică cu situl afectat astfel: ƒƒ PP este necesar din motive de interes pu- ƒƒ cea mai comună opţiune este de a imple- blic major, inclusiv de natură socială sau menta măsurile compensatorii în cadrul economică. sitului afectat; ƒƒ cea de a doua opţiune este de a extin-Scopul măsurilor compensatorii de situl şi de a implementa măsurileMăsurile compensatorii trebuie să asigure starea compensatorii;de conservare favorabilă a speciilor şi habitate- ƒƒ cea de a treia opţiune este de a imple-lor la nivelul regiunii biogeografice în care este menta măsurile compensatorii într-un altinclus situl respectiv. Scopul lor este de a re- sit, dar în aceeaşi regiune biogeografică.stabili integritatea reţelei Natura 2000. Măsurilecompensatorii trebuie să se adreseze direct În cazuri excepţionale se poate extinde situlobiectivelor de conservare şi speciilor şi habita- sau se poate desemna un nou sit care să aibetelor de interes comunitar care au fost afectate. aceleaşi cerinţe ecologice cu situl desemnatTrebuie luat în considerare faptul că măsurile iniţial astfel:compensatorii luate nu trebuie să aibe alte efec- ƒƒ în cazul în care condiţiile dintr-un sit nute asupra obiectivelor de conservare ale sitului. permit implementarea măsurilor com-Măsurile compensatorii se aplică mai degrabă pensatorii se poate opta pentru extin-la nivel de proiect decât de plan, deoarece la derea sitului, însă orice extindere de sitnivel de plan măsurile compensatorii nu pot fi trebuie inclusă din punct de vedere legis-efective şi funcţionale. lativ şi funcţional în reţeaua Natura 2000; ƒƒ desemnarea unui nou sit se realizează înNu sunt măsuri compensatorii: condiţii excepţionale şi trebuie ca noul ƒƒ măsurile de menţinere şi refacere obli- sit să aibă aceleaşi funcţii în cadrul reţe- gatorii, conform Directivelor „Păsări” şi lei Natura 2000. 37
    • Capitolul 2: Procedura de evaluare adecvată Desemnarea unui nou sit sau extinderea sitului speciilor şi habitatelor este eliminat/redus prin afectat nu este suficientă fără implementarea implementarea măsurilor compensatorii. măsurilor compensatorii! Ca regulă generală, măsurile compensatorii tre- Desemnarea unui nou sit poate fi considerată buie să fie complet funcţionale la momentul în suficientă numai când statutul de conservare care impactul se va produce, astfel încât să fie este considerat favorabil la nivelul regiunii asigurată coerenţa reţelei Natura 2000, motiv biogeografice respective! pentru care acestea reprezintă ultima soluţie. Este necesar ca măsurile compensatorii să fie De exemplu: din cauza unui PP care se va dezvol- adoptate printr-un act normativ. De aseme- ta la limita unui sit Natura 2000 desemnat con- nea, actul de reglementare trebuie să preva- form Directivei „Habitate” se vor pierde câteva dă costurile necesare implementării măsurilor din habitatele de reproducere ale unei specii. compensatorii, aspectele tehnice şi un plan de Această pierdere este compensată prin realiza- monitorizare. rea unui nou habitat de reproducere, în imediata apropiere a habitatului distrus. Această măsură Planul de implementare a măsurilor compen- a fost aleasă deoarece şi-a demonstrat eficacita- satorii trebuie să cuprindă: tea prin implementarea altor proiecte. a. obiective clare în concordanţă cu obiecti- vele de conservare ale sitului Natura 2000; Implicarea Comisiei Europene în concordan- b. planificarea implementării şi corobora- ţă cu art. 6(4) rea acesteia cu cea stabilită pentru PP; Art. 6(3) şi 6(4) din Directiva „Habitate” pre- c. etapele informării publice şi/sau consul- văd ca realizarea de PP să nu afecteze coeren- tarea publicului; ţa reţelei Natura 2000. Totuşi, titularul este d. monitorizarea specifică şi planificarea obligat să evalueze efectele PP asupra obiecti- raportării, ţinându-se cont de preciza- velor de conservare ale siturilor Natura 2000. rea bugetului necesar pentru a garan- În cazul impactului semnificativ asupra sitului, ta eficienţa pe termen lung a măsurilor. autorităţile competente, în principiu, pot re- fuza aprobarea PP. Dacă, în ciuda impactului Nu toate efectele negative pot fi eliminate semnificativ, un PP trebuie totuşi realizat din prin implementarea măsurilor compensatorii. motive imperative de interes public major, in- De exemplu, pentru habitatele care necesită o clusiv de natură socială şi economică, trebuie perioadă îndelungată de timp pentru refacere, realizate măsuri compensatorii care trebuie măsurile compensatorii nu constituie o opţiune comunicate CE prin două metode: (ex. turbării, peşteri). Pentru aceste tipuri de ƒƒ informarea CE; habitate trebuie acordată o atenţie deosebit㠃ƒ solicitarea opiniei CE. măsurilor de reducere şi soluţiilor alternative. Comisia trebuie să fie informată cu privire la mă- Măsurile compensatorii fac parte integrantă din surile compensatorii, după aprobarea PP, dacă: studiul de evaluare adecvată. Trebuie să reias㠃ƒ nu sunt afectate specii sau habitate foarte clar faptul că orice efect negativ asupra prioritare;38
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 ƒƒ pentru efectele semnificative asupra şi speciilor şi asigură integritatea sitului speciilor şi habitatelor unde pot fi invo- Natura 2000; cate motivele privind sănătatea umană, ƒƒ există motive imperative de interes pu- securitatea publicului sau consecinţe be- blic major ale căror implicaţii sunt mult nefice asupra mediului; mai importante decât funcţiile ecologice ƒƒ este afectată o arie de protecţie specială ale sitului Natura 2000; avifaunistică. ƒƒ măsurile compensatorii vor compensaConform art.6(4), statele membre trebuie să efectele negative ale PP şi vor menţineinformeze CE cu privire la măsurile compen- coerenţa reţelei Natura 2000.satorii adoptate, după implementarea lor şi Comunicarea măsurilor compensatorii se rea-după obţinerea actului de reglementare. lizează în formatul standard (Anexa nr. 4 din OM 19/2010) prin Reprezentanţa PermanentăTrebuie solicitată opinia CE, înainte de apro- a României la Bruxelles.barea PP, dacă: ƒƒ sunt afectate habitate prioritare sau spe- Prevederile art. 6(3) al Directivei Habitate cii prioritare, fără a exista şi a fi invocate obligă statele membre să supună evaluării motive privind sănătatea umană, securi- adecvate PP care pot avea impact semnificativ tatea publicului sau consecinţe benefice asupra obiectivelor de conservare. Singura ex- asupra mediului, ci alte motive de inte- cepţie o reprezintă planurile de management res public major. destinate conservării sitului care pot fi parţialCând implementarea PP implică opinia CE, sau în totalitate excluse de la aplicarea preve-măsurile compensatorii trebuie prezentate CE derilor art. 6(3).înainte de a fi implementate şi înainte de ob-ţinerea actului de reglementare. De vreme ce Concluzia etapei măsurilor compensatorii:CE poate reacţiona la informaţiile transmise 1. dacă prin implementarea măsurilor com-şi poate iniţia măsuri corespunzătoare dacă pensatorii se asigură coerenţa reţeleiconsideră că prevederile art.6(3) şi 6.(4) nu au Natura 2000 şi starea favorabilă de con-fost respectate este evident că implicarea CE servare a speciilor şi/sau habitatelor deeste necesară înainte de emiterea actului de interes comunitar se emite actul de re-reglementare şi înainte de adoptarea măsuri- glementare, ţinând cont de opinia/punc-lor compensatorii. tul de vedere al CE; 2. dacă prin implementarea măsurilor com-Diferenţa dintre informarea şi opinia CE pensatorii nu se asigură coerenţa reţeleiOpinia CE este transmisă statului membru care Natura 2000 şi starea favorabilă de con-a solicitat-o, în timp ce, pentru informare, CE servare a speciilor şi/sau habitatelor depoate să nu reacţioneze, dar poate solicita in- interes comunitar, se respinge PP.formaţii suplimentare.Trebuie demonstrat şi comunicat CE că: ƒƒ alternativa propusă spre aprobare are im- pactul cel mai redus asupra habitatelor 39 39
    • Capitolul 3: Planurile de dezvoltare şi EA Capitolul 3: Planurile de dezvoltare şi EA 3.1 Planuri - aspecte generale Implementarea prevederilor art. 6(3) şi 6(4) Planurile includ toate modalităţile statutare şi pentru planurile de dezvoltare constituie o non-statutare de utilizare a terenurilor, planu- provocare la nivelul tuturor statelor mem- rile şi strategiile cadru si sectoriale în măsura bre. Aplicarea corectă a evaluării adecvate va în care acestea au potenţialul de a avea efec- asigura atât conservarea sitului Natura 2000, te semnificative asupra unui sit Natura 2000. cât şi stabilitatea planului. Evaluarea adecva- Aceasta includ „planurile şi programele” aco- tă permite titularilor să găsească soluţii prin perite de către Directiva SEA, şi alte planuri care planurile de dezvoltare să îndeplinească şi strategii, inclusiv cele care sunt concepute obiectivele economice şi sociale şi să asigure sau destinate utilizării resurselor naturale sau şi conservarea siturilor Natura 2000, ceea ce de patrimoniu, planurile sau strategiile privind înseamnă că prin planurile de dezvoltare este activităţile recreative/turistice şi planurile de promovovată dezvoltarea durabilă. management pentru bazinele hidrografice. 3.2 Rolul planurilor de dezvoltare Planurile de dezvoltare reprezintă principa- Natura 2000; la cale de a asigura o dezvoltare echilibrată. ƒƒ Evitarea deteriorării stării de conserva- De asemenea, planurile de dezvoltare permit re a obiectivelor de conservare a situri- identificarea şi rezolvarea problemelor socio- lor Natura 2000 prin stabilirea locaţiei şi economice şi de conservare a naturii încă de la proiectarea corespunzătoare a planurilor. începutul planificării. Evaluarea impactului unui plan asupra situ- Ţinând cont de importanţa planurilor în sta- rilor Natura 2000 reprezintă „sufletul” eva- bilirea locaţiei şi a tipului de dezvoltare, luării adecvate. Un atribut unic al elaborării este vital ca impactul acestora asupra situri- unui plan de dezvoltare este acela că poate lor Natura 2000 să fie evaluat corespunzător. reduce sau elimina efectele semnificative asu- Procedura de evaluare adecvată are ca scop: pra siturilor Natura 2000 înainte de aprobarea ƒƒ Evaluarea impactului planurilor care pot proiectelor. avea efecte semnificative asupra siturilor 3.3 Procedura EA şi SEA Există legături clare şi analogii între EA a pla- siturilor Natura 2000. Constatările şi recoman- nurilor şi SEA. Acestea sunt procese paralele, dările pentru EA sunt imperative şi trebuie să dar separate, care de obicei se suprapun, dar fie încorporate în şi să fie parte a unui plan diferă, de asemenea, în unele privinţe cheie. care este în procedură de aprobare. Când pla- EA este un proces mai restrâns şi necesită mai nurile sunt subiectul SEA, evaluarea adecvată multe analize riguroase legate de conservarea face parte integrantă din această procedură.40
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Totuşi EA trebuie realizată distinct din punct plan care afectează un sit în cazul în care nude vedere al impactului asupra sitului Natura există soluţii alternative şi motive imperative2000. de interes public major. Evaluarea unui plan nu substituie evaluarea unui proiect.Accentul în EA se pune pe impactul unui planasupra integrităţii siturilor Natura 2000 şi a Directiva SEA prevede că se supun evaluării dereţelei Natura 2000. În contrast, SEA ajută la mediu toate planurile şi programele care potformularea planurilor de politici şi obiective afecta siturile Natura 2000. Acest act normativcare prevăd un nivel mai strategic de protec- cere o evaluare adecvată a oricărui plan sauţie a mediului. Cu toate acestea, atât SEA, cât proiect care nu are o legătură directă sau nuşi EA contribuie la integrarea aspectelor de este necesar pentru managementul unui sit,mediu în adoptarea unui plan şi promovarea dar care poate avea un efect semnificativ asu-dezvoltării durabile. pra acestuia. Pentru adoptarea planurilor care pot avea efecte semnificative asupra mediuluiPrincipalele legături dintre EA şi SEA sunt: este obligatorie solicitarea şi obţinerea avizu- ƒƒ EA este un instrument care ajută la abor- lui de mediu, conform art. 9 (1) din O.U.G. darea problemelor de mediu, ca parte a nr.195/2005 privind protecţia mediului, cu SEA în legătură cu siturile Natura 2000. modificările şi completările ulterioare. ƒƒ EA asistă procesul SEA în evaluarea sis- tematică şi explicită a alternativelor în Avizul de mediu este actul administrativ emis legătură cu siturile Natura 2000. de autoritatea competentă pentru protecţia ƒƒ Realizarea EA în paralel cu SEA prevede mediului, care confirmă integrarea aspecte- o utilizare eficientă a resurselor umane lor privind protecţia mediului în planul supus şi financiare. adoptării. Aprobarea planurilor, la orice ni-Pentru a se asigura că EA este integrată co- vel ierarhic, este condiţionată de existenţarespunzător în procesul de realizare a planului avizului de mediu pentru respectivul plan.şi în termenele relevante, va fi esenţial să se Evaluarea de mediu se efectuează pentru pla-realizeze etapa de încadrare a EA în avans de nurile care pot avea efecte semnificative asu-la începutul procesului de revizuire a planului. pra mediului şi pe baza rezultatelor acesteia se emite avizul de mediu.O evaluare în temeiul Directivei „Habitate”este mai restrânsă în domeniul de aplicare şi Se supun evaluării de mediu toate planurilemai specifică decât SEA. O evaluare în confor- din domeniile agricultură, silvicultură, pescuitmitate cu Directiva „Habitate” se concentrea- şi acvacultură, energie, industrie, inclusiv ac-ză asupra obiectivelor de conservare ale unui tivitatea de extracţie a resurselor minerale,sit, în timp ce o evaluare strategică de mediu transport, gestionarea deşeurilor, gospodări-se referă la toate efectele pe care un plan le rea apelor, telecomunicaţii, turism, dezvolta-are asupra mediului. Pe de altă parte, o eva- re regională, amenajarea teritoriului şi urba-luare negativă în conformitate cu Directiva nism sau utilizarea terenurilor, dar şi cele care„Habitate” poate duce la respingerea unui pot avea efecte semnificative asupra siturilor 41
    • Capitolul 3: Planurile de dezvoltare şi EA Natura 2000. Procedura de evaluare de mediu siturile Natura 2000, „autorităţile competente se finalizează cu emiterea avizului de mediu pentru protecţia mediului solicită şi ţin seama pentru planuri sau programe. de avizul administratorilor, respectiv al custo- zilor ariilor naturale protejate”. În cazul unui plan care afectează integritatea unui sit Natura 2000, procedura de evaluare Evaluarea de mediu pentru planuri trebuie să de mediu are integrată evaluarea adecvată influenţeze modul de elaborare a acestora. a efectelor potenţiale asupra sitului Natura Cu alte cuvinte, conţinutul planului trebuie 2000. În acest caz, avizul de mediu se emite să includă rezultatele raportului de mediu, iar numai dacă planul nu afectează în mod nega- varianta finală a planului trebuie să reprezin- tiv integritatea acestuia. De asemenea, în pro- te, din punct de vedere al protecţiei mediului, cedura de emitere a actelor de reglementare cea mai bună alternativă de realizare a obiec- pentru planurile care pot afecta semnificativ tivelor propuse.42
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Capitolul 4: Managementul durabil(proiectele) şi EA4.1 Tipuri de proiecte - aspecte generalePrevederile art. 6(3) şi 6(4) reprezintă princi- siturilor Natura 2000 în general sunt:pala modalitate de reglementare a dezvoltă- ƒƒ pierderea directă a habitatului speciilorrii în siturile Natura 2000, stabilind condiţiile de interes comunitar;în care un proiect care are efect semnificativ ƒƒ pierderea indivizilor unei specii de exem-asupra siturilor Natura 2000 poate fi aprobat plu din cauza luminilor unei autostrăzi,sau nu. Aceste prevederi asigură balanţa în- fragmentării habitatului acestora;tre dezvoltarea economică şi obiectivele de ƒƒ distrugerea habitatelor de reproducere,conservare. ƒƒ distrugerea/ îndepărtarea puietului/ ouălor;Proiectele majore de interes din ultima vreme ƒƒ poluarea directă şi indirectă;pentru România sunt: ƒƒ mortalitatea – de exemplu în cazul pro- ƒƒ dezvoltarea infrastructurii de transport iectelor de infrastructură sunt numeroa- (rutier, feroviar); se decese în rândul faunei care utilizeaz㠃ƒ extinderea sau deschiderea de noi habitatele din vecinătatea acestora; cariere; ƒƒ efectul de barieră – pentru marea majori- ƒƒ amplasarea de microhidrocentrale; tate a speciilor de animale nezburătoare ƒƒ amplasarea de ferme/ turbine eoliene. căile ferate/drumurile constituie bariere de netrecut care au ca urmare izolareaEfectele semnificative ale proiectelor asupra populaţiilor.4.2 Procedura EA şi EIAO evaluare în temeiul Directivei „Habitate” proiect care afectează un sit în cazul în careeste mai restrânsă în domeniul de aplicare şi nu există soluţii alternative şi motive impera-mai specifică decât o evaluare a impactului tive de interes public major.asupra mediului. O evaluare în conformitatecu Directiva „Habitate” se concentrează asu- Când proiectele sunt subiectul EIA, EA face par-pra obiectivelor de conservare ale unui sit, în te integrantă din această procedură. Totuşi, EAtimp ce o evaluare a impactului asupra mediu- trebuie realizată distinct din punct de vederelui se referă la toate efectele pe care un pro- al impactului asupra sitului Natura 2000.iect le are asupra mediului. Pe de altă parte, oevaluare negativă în conformitate cu Directiva Directiva EIA, prevede că:„Habitate” poate duce la respingerea unui ƒƒ autorităţile publice pentru protecţia 43
    • Capitolul 4: Managementul durabil (proiectele) şi EA mediului fac o evaluare iniţială a proiec- siturilor Natura 2000. În cazul proiectelor care tului în care este identificată localizarea afectează un sit Natura 2000, acordul de me- proiectului în raport cu siturile Natura diu include concluziile evaluării adecvate, re- 2000; alizată potrivit prevederilor legale. ƒƒ pentru orice proiect care nu are o legătu- ră directă cu sau nu este necesar pentru În situaţia în care rezultatul evaluării adecva- managementul sitului Natura 2000, dar te relevă un impact semnificativ asupra sitului care poate afecta în mod semnificativ Natura 2000, autoritatea competentă pentru situl, singur sau în combinaţie cu alte protecţia mediului ia decizia de respingere proiecte şi care face obiectul evaluă- a solicitării acordului de mediu. Prin excep- rii impactului asupra mediului, raportul ţie, autoritatea competentă pentru protecţia privind impactul asupra mediului include mediului emite acordul de mediu doar pentru concluziile studiului privind evaluarea proiectele care trebuie realizate din motive adecvată potrivit prevederilor legale. imperative de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic şi în lipsa unor Pentru proiecte publice ori private, sau pentru soluţii alternative, însă numai după stabilirea modificarea ori extinderea acestora, care pot măsurilor compensatorii necesare pentru a avea impact semnificativ asupra mediului este asigura coerenţa reţelei Natura 2000. obligatorie solicitarea şi obţinerea acordului de mediu, conform art. 11 alin. (1) din O.U.G. În cazul unui proiect care afectează integri- nr.195/2005 privind protecţia mediului, cu tatea unui sit Natura 2000, procedura EIA in- modificările şi completările ulterioare. clude EA. Acordul de mediu pentru proiectele pentru care s-a luat decizia că pot avea efect Proiectele care pot avea efecte semnificative semnificativ asupra integrităţii siturilor Natura asupra mediului şi asupra siturilor Natura 2000 2000 include, după caz, şi următoarele: fac obiectul unei proceduri de evaluare a im- a) măsurile de reducere sau eliminare a im- pactului lor asupra mediului, respectiv asupra pactului asupra ariei naturale protejate de siturilor Natura 2000 în vederea emiterii actu- interes comunitar, condiţiile şi modul/ca- lui de reglementare. lendarul de implementare a acestora; b) măsurile compensatorii aprobate de către Evaluarea impactului asupra mediului identi- autoritatea publică centrală pentru pro- fică, descrie şi evaluează, în mod corespun- tecţia mediului, condiţiile şi modul/calen- zător şi pentru fiecare caz, efectele directe şi darul de implementare a acestora; indirecte, sinergice, cumulative, principale şi c) considerentele privind sănătatea sau si- secundare ale unui proiect asupra următorilor guranţa publică ori consecinţele benefice factorilor de mediu în timp ce evaluarea adec- de importanţă majoră pentru mediu, care vată identifică, descrie şi evaluează efectele justifică necesitatea realizării proiectului directe şi indirecte, sinergice, cumulative, propus, pentru siturile ce adăpostesc un tip principale şi secundare ale unui proiect asu- de habitat natural prioritar şi/sau o specie pra obiectivelor de conservare şi integrităţii sălbatică prioritară de interes comunitar;44
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000d) alte motive imperative de interes public integritatea sitului Natura 2000 şi după con- major asupra cărora s-a obţinut punctul de sultarea publicului, în conformitate cu legisla- vedere al CE, care justifică necesitatea re- ţia în domeniu. De asemenea, conform legis- alizării proiectului propus. laţiei în vigoare, procedurile EIA şi EA implică şi participarea administratorilor şi custozilorAcordul de mediu se emite numai dacă pro- ariilor naturale protejate, prin emiterea avi-iectul nu afectează în mod semnificativ zului acestora.Bibliografie:• http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/guidance_en.htm• Managing Natura 2000 sites: The provisions of Article 6 of the ‚Habitats’ Directive 92/43/ EEC• Assessment of plans and projects significantly affecting Natura 2000 sites,• Guidance document on Article 6(4) of the Habitats Directive 92/43/EEC,• European Commission Opinions issued according to Article 6(4) of the Habitats Directive,• Integrating biodiversity and nature into port development,• Wind energy developments and Natura 2000,• Non-energy mineral extraction and Natura 2000,• Natura 2000 and forests ‘Challenges and opportunities’,• Informaţii de la autorităţile de mediu din cele 26 de State Membre. 45
    • ANEXE Anexa nr.1 Plan Urbanistic Zonal „Construire ansamblul de vile, Dâmbu Morii, Municipiu Săcele, Judeţul Braşov” Suprafaţa terenului care face obiectul P.U.Z. un numar de 8 apartamente de vacanţă (adică este de 3,52 ha. Conform temei de proiectare cca. 192 apartamente) şi a unei construcţii tu- întocmite de beneficiar, pe terenul de ampla- ristice, cu regim de înaltime P+3E+M. sament urmează să se construiască un ansam- PUZ- ul este localizat în interiorul ROSCI0195 blu de case de vacanţă (în numar de 24) cu re- Piatra Mare. gim de înalţime S+P+1E+M, cuprinzând fiecare Impactul planului asupra habitatelor şi speciilor de interes conservativ pentru care a fost desemnat SCI „Piatra Mare” Suprafaţa analizată se află la o altitudine cu- corelate cu datele din amenajamentele silvice prinsă între 600 - 650m. Conform literaturii de sugerează că întreaga suprafaţă analizată este specialitate (Doniţă, 1992) la această altitudi- reprezentată de asociaţii vegetale caracteris- ne este prezentă vegetaţia specifică etajului tice pajiştilor secundare cu caracter azonal montan inferior. rezultate în urma efectuării în trecut unor tra- Informaţiile obţinute în urma vizitei în teren tamente silvice defectuase. (Fig. nr. 3.) Fig. nr. 1 Case de vacanţă în apropierea suprafeţei PUZ 46
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 Fig. nr. 2 Aspect din partea de S-V a amplasamentului (DN 1 Braşov-Ploieşti) Fig. nr. 3 Imagine de ansamblu cu suprafaţa destinată PUZ şi prezenţa drumurilor tehnologice de exploatare forestieră_____ drumuri tehnologice exploatare forestieră_____ perimetru PUDSuprafaţa analizată este o pajişte secundară mai fost posibilă. Locul făgetului a fost luatrezultată în urma tăierilor masive a făgetelor de plante de valoare conservativă scăzută,înaintea seminţişului, urmată de reîmpăduri- iar pe terenurile mai umede s-a instalat târsarea defectuoasă cu molid, urmată de folosirea (Deschampsia caespitosa). Pe suprafeţele deterenului ca păşune comunală. băltire, rezultate din platformele de depozi-Astfel, stadiile şi regulile succesiunii nu mai tare masă lemnoasă, s-au instalat specii desunt valabile, succesiunea asociaţiilor vegeta- Juncus sp.le de după denudare (enunţate anterior) nu a 47
    • ANEXE Fig. nr. 4 Pajişte secundară degradată de pe suprafaţa planului Având în vedere cele enunţate anterior se pe DN1 Braşov-Ploieşti, turism de week-end constată că pe amplasamentul vizat de PUZ necontrolat etc). Având în vedere cele menţi- nu există habitate de interes comunitar pen- onate anterior, corelat cu aspectele legate de tru care a fost desemnat SCI „Piatra Mare”. etologia speciei, se poate afirma că investiţia Asociaţiile vegetale prezente în zonă sunt edi- ce va fi realizată în baza acestui PUZ nu va ficate de specii de plante cu valoare conserva- avea influenţe negative asupra efectivului şi tivă redusă, caracteristice pajiştilor secunda- dinamicii populaţiei de urs brun din zonă. re degradate antropic. Conform îndrumarului „Managing Natura Referitor la speciile de amfibieni pentru care 2000 sites: The provisions of Article 6 of the a fost desemnat SCI „Piatra Mare” (Bombina ‘Habitats’ Directive 92/43/EEC”: variegata şi Triturus montandoni) s-a consta- Degradarea habitatelor: este o degradare fi- tat, în urma deplasărilor în teren, că în aria zică ce afectează un habitat. Conform art. vizată de PUZ nu există microhabitate specifi- 1 pct. e) al Directivei 92/43/CEE - Directiva ce propice existenţei unor exemplare în acest Habitate, statele membre trebuie să ia in con- perimetru. siderare impactul proiectelor asupra factorilor de mediu (apă, aer sol) şi implicit asupra ha- Conform fişei standard a sitului „Piatra Mare”, bitatelor. Dacă aceste impacte au ca rezultat în sit se regăsesc circa 10-30 exemplare de urs modificarea statutului de conservare al speci- brun (Ursus arctos). În baza cercetărilor şi ob- ilor/habitatelor într-unul mai puţin favorabil servaţiilor realizate în ultimii ani s-a constatat faţă de situaţia anterioară impactului, atunci că în zona amplasamentului vizat de studiu ur- se poate considera ca a avut loc o deteriorare sul brun utilizează aria ca şi culoar de trecere a habitatului. între masivele Piatra Mare şi Postavaru şi mai Disturbare: disturbarea nu afectează para- puţin ca teritoriu de hrănire, dată fiind dis- metrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în turbarea existentă în zonă (construcţii, trafic mod direct speciile şi de cele mai multe ori48
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000este limitată în timp (zgomot, surse de lumină cont de definiţiile referitoare la degradare,etc.). Intensitatea, durata şi frecvenţa ele- respectiv disturbare, enunţate anterior, posi-mentului disturbator sunt parametrii ce tre- bilele impacte pe care proiectul le are asuprabuie luaţi in calcul. integrităţii sitului sunt următoarele: ƒƒ degradarea habitatelor speciilor de inte-Având în vedere că proiectul presupune con- res conservativ;struirea de case de vacanţă pe o suprafaţă de ƒƒ disturbarea speciilor de interes conservativ.3,52 ha in interiorul SCI Piatra Mare şi ţinândImpactul lucrărilor pe timpul perioadei de construcţie (degradare habitate/disturbare specii)Degradare/pierdere habitate: comunităţilor vegetale din zonă. În acest sensPe suprafaţa analizată nu se află habitate de se recomandă respectarea cu stricteţe a mă-interes conservativ. Cu toate acestea suprafa- surilor propuse de prezentul studiu.ţa destinată construcţiilor se află în interiorulSCI-ului , iar construirea de case de vacanţă va Disturbare specii de interes conservativavea ca rezultat scoaterea din circuitul natu- Efectele negative ale lucrărilor de construcţieral a acestor suprafeţe. În urma implementării se pot concretiza în tendinţa de retragere aPUZ 3,52 ha de teren vor avea altă categorie faunei in zone limitrofe, motivul fiind zgomo-de folosinţă. Raportat la suprafaţa totală a tul generat de lucrările de construcţie.SCI-ului, pierderea va fi de 0,08%, nefiind însăvorba de habitate de importanţă comunitară. Unul dintre obiectivele Planului deCu toate că există pierderi de teren în detri- Management şi Acţiune pentru Populaţia dementul SCI-ului trebuie ţinut cont de faptul Urşii din România este conservarea habitate-că, conform P.U.G. Sacele, amplasamentul se lor şi a culoarelor de trecere între habitateleîncadrează în UTR 40 ca zonă de construcţii de hrănire. Conform studiilor de specialitate,turistice, vile, case de vacanţă, pensiuni şi în zona planului se găsesc numeroase exem-dotări turistice. Terenul studiat este intra- plare de urs. În ultimii ani în zonă s-a studiatvilan, fiind în prezent liber de construcţii. efectivul populaţional de urşi precum şi area-Instalarea utilităţilor pentru casele de vacan- lul acestora.ţă va avea de asemenea impact negativ asupra 49
    • ANEXE Fig. nr. 5 Localizarea proiectului în relaţie cu distribuţia locaţiilor pentru un exemplar de urs studiat. (Sursa: Planul de Management şi Acţiune pentru populaţia de urşi din România) Zona planului este folosită de urşi ca şi cu- mai mult timp (cale ferată Braşov – Ploieşti şi loar de trecere între masivele muntoase nu şi DN 1) şi va fi accentuat de extinderea intra- ca habitat de hrănire. Conform „Planului de vilanului localităţii Săcele, respectiv îmbună- Management şi Acţiune pentru populaţia de urşi tăţirea drumurilor în zona vizată de proiect. din România” se disting următoarele impacte Impactul cumulativ generat de construirea de negative generate de activitatea antropică: noi case de vacanţă în zonă este minim. ƒƒ blocarea căilor de deplasare a exempla- Suprafaţa PUZ se află în imediata apropiere a relor de urşi - impact generat de infra- limitei SCI-ului. Conform poza nr. 1 şi 2 se con- structura de transport (drumuri, auto- stată că în partea de SV a amplasamentului străzi, căi ferate); se află calea ferată Braşov Ploieşti şi DN iar în ƒƒ modificarea resurselor trofice - impact partea de N se găsesc alte clădiri cu funcţio- generat de depozitarea temporară şi de- nalitate de case de vacanţă. Astfel, zgomotul finitivă a gunoaielor. de fond la momentul acesta este crescut şi va Impactul generat de prezenţa infrastructurii fi accentuat de lucrările de construcţie pentru rutiere şi feroviare este prezent în zonă de planul de faţă. Pentru minimizarea impactului50
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000fonic se recomandă ca lucrările să se efectue- vânătoare, în scopul minimizării impactuluize cu utilaje silenţioase şi în intervale de timp generat asupra exemplarelor de urs care tra-stabilite în comun cu gestionarul fondului de versează zona.Impactul caselor de vacanţă în perioada de utilizare (disturbare specii)Impactul asupra speciilor de animale în peri- locuită să afecteze comportamentul urşilor ceoada de utilizare a caselor de vacanţă se con- traversează zona. În acest sens se va interzi-sideră a fi minim. Aceste locuinţe au funcţi- ce folosirea mijloacelor auto recreative (ATV,onalitate recreativă şi de odihnă, prin urma- motociclete) pe potecile din pădure şi pe dru-re zgomotul produs de locatari va fi minim. murile forestiere fără acordul gestionaruluiCunoscând faptul că zona este folosită de fondului de vânătoare. Pe timpul nopţii nu vorexemplare de urs ca şi culoar de trecere între fi permise depăşiri ale nivelului de decibeli ge-masivele muntoase este posibil ca potenţiale- nerat de activităţile antropice.le depăşirii ale nivelului de decibeli din zonaMăsuri de reducere a impactului asupra speciilor/ habitatelor în perioada de construcţie,respectiv utilizare ƒƒ Antreprenorul va delimita zona de lucru vegetaţie stadiul de refacere a habitate- pentru a preveni/minimiza distrugerea lor afectate, cu obligaţia beneficiarului suprafeţelor vegetale; de a interveni cu lucrările necesare de ƒƒ Evitarea afectării de către infrastructura corectare; temporară creată în perioada de desfasu- ƒƒ În cadrul Planului de prevenire şi comba- rare a proiectului a habitatelor naturale tere a poluărilor accidentale (obligaţie a şi semi-naturale din incinta SCI-ului; executantului), se vor stabili măsuri de ƒƒ Restrângerea la minimul posibil a su- protecţie împotriva poluării ecosisteme- prafeţelor ocupate de organizarea de lor acvatice, o atenţie specială trebu- şantier; ind acordată poluării cu substanţe soli- ƒƒ Stratul de sol vegetal va fi îndepărtat şi de sedimentabile în timpul lucrărilor de depozitat în grămezi separate şi va fi re- construcţie; instalat după reumplerea săpăturii, pen- ƒƒ Se va evita amplasarea directă pe sol a tru a face posibilă refacerea vegetaţiei; materialelor de construcţie. Suprafeţele ƒƒ Şantierul, drumurile de acces, cele teh- destinate pentru depozitarea de mate- nologice şi toate suprafeţele a căror în- riale de construcţie, de recipienţi goliţi veliş vegetal a fost afectat, vor fi renatu- şi depozitare temporară de deşeuri vor rate adecvat şi redate folosinţei lor iniţi- fi impermeabilizate în prealabil, cu folie ale, sub atenta îndrumare a unui biolog de polietilenă; pentru a se evita posibilitatea introduce- ƒƒ În cazul lucrărilor de întreţinere obiec- rii de specii noi în aria vizată de proiect; tive, antreprenorul va delimita zona de ƒƒ Pe o perioadă de minim 3 ani se va veri- lucru pentru a preveni/minimiza distru- fica la începutul şi sfârşitul perioadei de gerea habitatelor; 51
    • ANEXE ƒƒ Se interzice circulaţia autovehiculelor în din pădure; afara drumurilor trasate pentru funcţio- ƒƒ Se interzice folosirea autoturismelor şi a narea şantierului (drumuri de acces, dru- altor mijloace auto recreative pe drumu- muri tehnologice), în scopul minimizării rile forestiere fără acordul proprietarului impactului acustic asupra speciilor de fondului forestier; importanţă comunitară; ƒƒ Pentru a evita apariţia de „urşi proble- ƒƒ Constructorul se va obliga să folosească mă” (ce se hrănesc cu deşeuri din tom- numai utilaje silenţioase. În scopul mini- beroane) sistemul de colectare a deşe- mizării impactului generat asupra exem- urilor se va organiza în aşa fel încât de- plarelor de urs care traversează zona, şeurile menajere să fie evacuate zilnic. lucrările de construcţie se vor efectua în Deşeurile vor fi depozitate în incinte şi în intervale de timp stabilite în comun cu containere securizate ce nu pot fi acce- gestionarul fondului de vânătoare; sate de urşi. ƒƒ Se va interzice folosirea mijloacelor auto recreative (ATV, motociclete) pe potecile Concluzii:  Lucrările proiectate a fi construite şi fost constituită nu va fi afectat); apoi exploatate modifică suprafaţa Impactul identificat este nesemnificativ  sitului. Cu toate acestea, în urma şi nu are ca rezultat modificarea statutu- evaluării posibilului impact al planului lui de conservare al speciilor/habitatelor asupra capitalului natural se constată de interes conservativ; că integritatea sitului Natura 2000 nu Realizarea investiţiilor prevăzute prin  va fi afectată; plan nu va avea impact semnificativ di-  Deşi caracterul modificarilor datorate rect asupra speciilor/habitatelor de inte- lucrărilor de constructie este ireversi- res conservativ; bil, integritatea ariei naturale protejate Pentru eliminarea oricăror impacte ac-  de interes comunitar este asigurată prin cidentale care pot să apară în perioada respectarea obiectivelor de conservare şi de execuţie, respectiv operare, a obiec- prin menţinerea coerenţei structurii eco- tivelor proiectului se impune respecta- logice şi a funcţiilor acesteia (complexul rea măsurilor identificate în prezentul de habitate şi/sau a populaţiilor de spe- raport. cii pentru care aria naturală protejată a52
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Bibliografie:1. Alexiu V., 2006- „Flora and vegetation succesion as a result of beech deforestation în Dragoslovenilor Valley (Piatra Craiului National Park)”, Research in Piatra Craiului National Park, Vol II, Editura Univ. „Transilvania” Braşov;2. Buiculescu, I., 1987 – „Flora şi vegetaţia Masivului Piatra Mare”, Teza de doctorat, Univeritatea „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca;3. Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000 – „Amfibienii din România”. Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114;4. Doniţă N et. al., 1992 – „Vegetaţia României”, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti;5. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005 – „Habitatele din România”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X);6. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2006 – „Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 95 p. (ISBN 973-96001-4-X);7. Fuhn, I., 1960 – „Amphibia. Fauna Republicii Populare Române”. Vol. 14, fasc. 1. Editura Academiei RPR;8. LIFE05 NAT/RO/000176, 2007 - „Habitate forestiere alpine, subalpine şi forestiere din România – Ameninţări potenţiale”, Editura Univ. „Transilvania” Braşov;9. MMDD şi MAPDR - „Management and Action Plan for The Bear Population in Romania”;10. Sîrbu, I., Benedek, A. M., 2004 – „Ecologie practică”, Ed. Univ. Lucian Blaga, Sibiu;11. Stugren, B., 1982 – „Bazele ecologiei generale” Ed. Şt. şi Ped., Bucureşti;12. Stugren, B., 1994 – „Ecologie teoretică” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca. 53
    • ANEXE Anexa nr.2 „Amenajament silvic păduri proprietate privată” Suprafaţa fondului forestier este de 1547.6 ha, Bazele de amenajare au fost reactualizate în fiind organizată într-o singură unitate de bază, conformitate cu Normele tehnice în vigoare: împărţită în 61 parcele şi 197 subparcele: supra- ƒƒ regim - codru cvasigrădinărit; faţa medie a subparcelei este de 7.8 ha. Întreaga ƒƒ  ompoziţia corespunzătoare tipului natu- c suprafaţă a fost încadrată în grupa I funcţională, ral fundamental de pădure sau apropiată cu urmatoarele categorii funcţionale: acestuia; ƒƒ 1G –  ăduri din bazinele torenţiale sau p ƒƒ tratamente: tăieri cvasigrădinărite, tă- cu transport excesiv de aluviuni (T ieri succesive pentru arboretele de fag în III) – 1201.1 ha; care tratamentul a fost început; ƒƒ 2A –  ăduri situate pe terenuri cu încli- p ƒƒ exploatabilitatea – de protecţie; nare mai mare de 35 de grade (T II) ƒƒ ciclu – 120 ani. – 177.9 ha; ƒƒ 2C –  enzile de pădure din jurul golurilor b În deceniul de aplicare a amenajamentului alpine (T II) – 5.8 ha; sunt prevăzute a se executa lucrări de îngriji- ƒƒ 5H –  ăduri constituite în rezervatii de p re şi conducere a arboretelor pe următoarele seminte (T II) – 150.5 ha. suprafeţe: ƒƒ degajări - 15.0 ha; Principalele elemente ale structurii actuale sunt: ƒƒ curăţiri - 50.5 ha; ƒƒ compoziţia: 50MO 33FA 15BR 1FR 1AN ƒƒ rărituri - 298.3 ha; ƒƒ clasa de producţie medie: 2.6; ƒƒ tăieri de igienă - 675.1 ha. ƒƒ consistenţa medie: 0.80; ƒƒ volum mediu la hectar: 399 mc; Suprafaţa de împădurit în deceniul de aplicare ƒƒ vârsta medie: 89 ani; a amenajamentului este de 21.1 ha. ƒƒ împăduriri – 13.7 ha. Pădurea este situată în etajul fitoclimatic FM3 ƒƒ completări – 7.4 ha. Montan de molidisuri – 7% şi FM2 Montan de amestecuri – 93%. Bonitatea medie a staţiunilor Densitatea reţelei de drumuri este de 14.8 este de 45% superioară, 52% mijlocie şi 3% inferi- ha, iar accesibilitatea fondului forestier este oară. Pentru gospodărirea diferenţiată a păduri- de 100%. Structura fondului de producţie pe lor în vederea realizării obiectivelor şi funcţiilor specii: atribuite s-au constituit următoarele subunităti: ƒƒ Compoziţia actuală: 50MO 36FA 13BR 1FR ƒƒ SUP J – codru cvasigrădinărit – 1201.1 ha; ƒƒ Compoziţia în perspectivă: 49MO 32FA ƒƒ SUP M – păduri supuse regimului de con- 18BR 1LA servare deosebită - 183.7 ha; ƒƒ SUP K - rezervaţii de seminţe – 150.5 ha;54
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 Fig. nr. 6 Distrbuţia habitatelor de interes comunitarAmplasare- în interiorul ROSCI0190 Penteleu.1. Analiza impactului asupra habitatelor pentru care a fost declarat SCI „Penteleu”În cadrul formularului standard al situluiPenteleu, sunt menţionate următoarele tipuride habitate: 55
    • ANEXE Prezenţa în zona Habitat Acoperire în sit (%) studiată 3230  egetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor V 0,01 NU montane 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 1 NU 6430  omunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpii- C 1 NU lor până la cel montan şi alpin 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 10 DA 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 2 NU 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 1 NU 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 2,5 DA 91E0*  ăduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior P 0,1 NU (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 9410  ăduri acidofile de Picea abies din regiunea montană P 8 DA (Vaccinio-Piceetea) Starea de conservare a unui anumit habitat totală reală care se află într-o stare de con- a fost evaluată pe fiecare indicator în parte. servare nefavorabilă au fost verificate toate Este posibil ca în cazul aceluiaşi arboret, mai arboretele în care doi sau mai mulţi indicatori mulţi indicatori să indice o stare de conser- nu îndeplinesc pragurile din tabelul indicatori- vare nefavorabilă. Pentru a calcula suprafaţa lor de evaluare. Caracteristici cantitative şi calitative ale arboretelor studiate Important pentru a putea evalua statutul de mecanizate prin care sunt afectate elemente conservare a habitatelor forestiere este carac- ale ecosistemului. De asemenea înlocuirea ar- terul acestora, respectiv modul de regenerare. boretelor de amestecuri şi făgete pure carac- În condiţiile în care regenerarea a avut loc na- teristice zonei studiate cu molid contribuie la tural, cu intervenţie minimă, posibilitatea ca modificări ale factorilor ecologici şi biologici arboretul să fie la un statut favorabil de con- la nivelul aboretelor. În concluzie, putem afir- servare este mai ridicată. Un arboret artificial ma că posibilitatea ca un arboret să aibă o sta- presupune intervenţie umană şi regenerarea re favoabilă de conservare este mai ridicată cu material săditor. Activitatea de împădurire în cadrul arboretelor naturale decât în cazul presupune executarea de lucrări manuale sau arboretelor artificiale.56
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 700.00 592 600.00 500.00 Fig. nr. 7 400.00 328.9 300.00 176.10 Caracterul arboretelor ce se constituie ca 200.00 116.2 100.2 174.1 100.00 0 0 habitate de interes comunitar 0.00 3.6 9110 91V0 9410 Nat. fund. Total derivat ArtificialPutem observa că 74% din arboretele din zona (preluate din Habitat Fact Sheets, materialstudiată ce formează cele trei tipuri de habi- proiect EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/tate de interes comunitar sunt habitate rege- RO), fiecare arboret a fost evaluat din punctnerate natural, doar 26 % din ele fiind arbore- de vedere al stării de conservare. Rezultatulte artificiale. evaluării a fost centralizat pe tipuri de habita- te, însumând suprafeţele caracterizate de unŢinând cont de cele prezentate anterior, utili- statut nefavorabil, parţial favorabil sau favo-zând criteriile de evaluare a stării de conservare rabil de conservare. Stare parţial Stare Nefavorabilă Stare favorabilă Total Cod Habitat favorabilă ha ha ha ha 9110 77.50 79.70 135.10 292.30 9410 15.80 207.40 279.80 503.00 91V0 33.60 86.00 576.20 695.80 Total 126.90 373.10 991.10 1491.10 27% Fig. nr. 8 46% Starea de conservare a arboretelor ce compun habitatul 9110 27% Nefavorabilă Parţial favorabilă Favorabilă 57
    • ANEXE 3% Fig. nr. 9 41% Starea de conservare a arboretelor ce compun 56% habitatul 9410 Nefavorabilă Parţial favorabilă Favorabilă 5% 12% Fig. nr. 10 Starea de conservare a arboretelor ce compun habitatul 91V0 83% Nefavorabilă Parţial favorabilă Favorabilă58
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Impactul lucrărilor silvice asupra habitatului - 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum prinanaliza efectelor asupra criteriilor ce definesc starea de conservare: Soluţia tehnică prevăzută în amenajament Caracterizarea amenajament lor conform habitate- Criteriu Limite Cvasi- Tăieri Completări Curăţiri Rărituri Igienă gradinărite conservare Suprafaţa >1 ha 292,3 ha Fără Fără Fără Fără Fără Fără minimă schimbări schimbări schimbări schimbări schimbări schimbări Dinamica <5% di- 0% Fără Fără Fără Fără Fără Fără suprafeţei minuare schimbări schimbări schimbări schimbări schimbări schimbări faţă de suprafaţa iniţială Specii >90% în 100% Se utilizea- Se modifică Se modifică Fără Se promo- Se promo- autohtone fiecare ză puieţi compoziţia compoziţia schimbări vează re- vează re- etaj de autohtoni în favoarea în favoarea generarea generarea vegetaţie speciilor speciilor naturală a naturală a caracteris- caracteris- speciilor speciilor tice tice caracte- caracte- ristice ristice habitatului habitatului Specii Fagus Fagus Dominanţă Dominanţă Se crează Fără Micro- Fără dominan- sylvati- sylvati- a speciilor a speciilor condiţii schimbări climatul schimbări te ca, Picea ca, Picea din fami- din fami- pentru se schimbă abies, abies, lia Carex, lia Carex, apariţia treptat, Abies Abies Poa, Viola, Poa, Viola, speciilor într-o peri- alba, Acer alba, Acer Luzula Luzula de floră oadă lungă pseudo- pseudopla- de timp, platanus tanus etc. copiind etc. succesiu- nea natu- rală a ge- neraţiilor de arbori. Specii Fagus >95% din Se ajus- Se mo- Se mo- Fără Se promo- Se promo- lemnoase sylvatica, suprafaţă tează com- delează delează schimbări vează re- vează re- dominan- Picea poziţia în structura structura generarea generarea te abies, funcţie de verticală verticală naturală a naturală a Abies alba, tipul fun- si orizon- si orizon- speciilor speciilor Acer pseu- damental tală a tală a dominante dominante doplatanus de pădure arboretelor arboretelor >70% 59
    • ANEXE Soluţia tehnică prevăzută în amenajament Caracterizarea amenajament lor conform habitate- Criteriu Limite Cvasi- Tăieri Completări Curăţiri Rărituri Igienă gradinărite conservare Specii de Hieracium - Nu sunt Se modifi- Se modifi- Fără Se modifi- Se modifi- plante transsyl- condiţii că micro- că micro- schimbări că micro- că micro- impor- vanicum, propice climatul climatul climatul climatul tante Pulmo- naria obscura, Hepatica transyl- vanica Specii Rubus Nu au fost Se reduce Nefavorabil Nefavorabil Nefavorabil Favorabil Favorabil nedorite hirtus, identifi- suprafaţa instalării instalării instalării instalării instalării Pteridium cate acoperită speciilor speciilor speciilor speciilor speciilor aquili- cu Rubus num, hirtus Glechoma hirsuta <5% Consis- >80% 80% Contribuie Se mo- Se mo- Fără Se mo- Se mo- tenta la închide- delează delează schimbări delează delează arbore- rea stării structura structura structura structura telor de masiv verticală verticală verticală si verticală si si orizon- si orizon- orizontală orizontală tală a tală a a arborete- a arborete- arboretelor arboretelor lor, se pro- lor, se pro- movează movează instalarea instalarea seminţişu- seminţişu- lui natural lui natural în mai mul- în mai mul- te etape. te etape. Se menţine un grad ridicat de acoperire a solului.60
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 Soluţia tehnică prevăzută în amenajament Caracterizarea amenajament lor conform habitate-Criteriu Limite Cvasi- Tăieri Completări Curăţiri Rărituri Igienă gradinărite conservareStructura Minim Sunt pre- Se unifor- Se mode- Se mode- Fără Se mo- Se mo- pe clase trei clase zente 7 mizează lează uşor lează uşor schimbări delează deleazăde varsta clase de structura structura structura structura structura vârstă pe clase de pe clase de pe clase de verticală si verticală si vârstă vârstă în vârstă în orizontală orizontală funcţie de funcţie de a arborete- a arborete- structura structura lor, se pro- lor, se pro- existentă existentă movează movează în arboret în arboret instalarea instalarea seminţişu- seminţişu- lui natural lui natural în mai mul- în mai mul- te etape. te etape. Permite Permite conduce- conduce- rea spre o rea spre o structură structură plurienă plurienăStadiu de >40 % >50% supra- Fără Fără Fără Fără Se reduce Se reduce dezvol- din ar- faţa este schimbări schimbări schimbări schimbări suprafaţa suprafaţa tare bori sunt acoperită ocupată ocupată arbori cu arborete de arbori de arbori maturi/ cu vârsta bătrâni bătrâni bătrâni peste 90 de aniAcope- 5-10% > 4% Se reduce Nefavorabil Nefavorabil Favorabil Favorabil Favorabilrirea cu suprafaţa instalării instalării instalării instalării instalăriiarbusti acoperită arbuştilor arbuştilor arbuştilor arbuştilor. arbuştilor. cu Rubus Permite Permite hirtus ţinerea sub ţinerea sub control a control a suprafeţei suprafeţei ocupate cu ocupate cu arbuşti arbuşti Lemn Cel puţin - Fără Fără Permite Obiectivul Printre Printre mort 4 arbori schimbări schimbări doborârea lucrării obiectivele obiectivele căzuţi cu unor arbori este ex- lucrării sunt lucrării sunt diametru cu diame- tragerea extragerea extragerea >20 cm/ tre >20 cm iescarilor iescarilor şi iescarilor şi ha şi cel şi altor altor exem- altor exem- puţin 5 exemplare plare bolna- plare bolna- iescari/ bolnave ve sau rău ve sau rău ha sau rău conformate conformate conformate 61
    • ANEXE Soluţia tehnică prevăzută în amenajament Caracterizarea amenajament lor conform habitate- Criteriu Limite Cvasi- Tăieri Completări Curăţiri Rărituri Igienă gradinărite conservare Grosimea 3-7cm 3-5 cm Grosime Dezvoltarea Dezvoltarea Dezvoltarea Dezvoltarea Dezvoltarea litierei redusă litierei litierei litierei litierei litierei Regene- Regenera- > 30 % re- Promovează Fără Fără Fără Promovează Promovează rarea re natura- generare regene- schimbări schimbări schimbări regene- regene- lă existen- naturală rarea rarea rarea tă 30-60%; Cca. 40 artificială naturală naturală <20% re- % rege- generare nerare artificială artificială Evaluare impact pe categorii de lucrări Impact negativ semnificativ Impact negativ nesemnificativ Neutru Impact pozitiv nesemnificativ Impact pozitiv semnificativ62
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 20002. Impactul amenajamentului silvic asupra speciilor sălbatice pentru care a fost declarat SCI„Penteleu” pe perioada de aplicare a planului de amenajarePe baza observaţiilor din teren şi a analizei in- în arealul de implementare a planului de ame-formaţiilor din literatura de specialitate s-au najare a pădurilor analizat.identificat speciile sălbatice care sunt regăsite Prezent/absent în zona de Specii de mamifere: desfăşurare a lucrărilor Canis lupus (Lup) P Lynx lynx (Râs) P Ursus arctos (Urs brun) P Prezent/absent în zona de Specii de amfibieni şi reptile: desfăşurare a lucrărilor Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă) P Triturus cristatus (Triton cu creastă) P Triturus montandoni (Triton carpatic) P Prezent/absent în zona de Specii de peşti: desfăşurare a lucrărilor Barbus meridionalis (Moioagă) P Cottus gobio P Prezent/absent în zona de Specii de nevertebrate: desfăşurare a lucrărilor Callimorpha quadripunctaria A Rosalia alpina P Carabus variolosus P Prezent/absent în zona de Specii de plante: desfăşurare a lucrărilor Campanula serrata (Clopoţel) A Cypripedium calceolus (Papucul doamnei) P Ligularia sibirica (Curechi de munte, Gălbenele) A Dicranum viride P Iris aphylla ssp. hungarica A Drepanocladus vernicosus A 63
    • ANEXE Impactului asupra speciilor de mamifere În arealul de implementare al proiectului de conservativ, listate în Formularul Standard al amenajare a fondului forestier sunt prezen- SCI Penteleu. te trei specii de carnivore mari de interes Prezent/absent în zona de Specii de mamifere: desfăşurare a lucrărilor Canis lupus (Lup); P 20-30 indivizi Lynx lynx (Râs); P Fără date Ursus arctos (Urs brun) P 70-100 indivizi Pentru evaluarea impactului proiectului de urmelor neidicând însă zone cu abundenţa ri- amenajare a fondului forestier s-au prelucrat dicată sau spaţii cu rol de refugiu, zone cheie datele existente în literatura de specialitate şi pentru reproducere, hrănire etc. cele obţinute în baza observaţiilor proprii din teren, concluzia majoră fiind în primul rând În general urmele carnivorelor mari identifi- legată de numărul de indivizi prezenţi în rea- cate pe teren au evidenţiat faptul că indivi- litate în zona de studiu, raportat la efectivele zii acestor specii utilizează arealul analizat în menţionate în formularul standard. mod constant, fără fluctuaţii care să evidenţi- eze prezenţa unor concentrări masive ale ur- Astfel, având în vedere studiile referitoa- şilor în perioada de hiperfagie sau existenţa re la mărimea teritoriilor carnivorelor mari unor zone cheie pentru hibernare şi reprodu- în Romania (ICAS 2007, Micu et all 2010, cere/creşterea puilor. Rozylowicz 2005) prin care se specifică su- prafeţele teritoriilor utilizate de carnivorele În acest context se poate afirma că suprafaţa mari (urs 35000-140 000 ha, lup 20000–130000 analizată este parte componentă a unor teri- ha, râs 20000-35000 ha) se poate constata că torii utilizate de carnivore mari, numărul ma- efectivele indicate în Formularul Standard xim de indivizi prezenţi în areal fiind de apro- sunt exagerate, informaţiile probabil fiind ex- ximativ 1-2 râşi, 1 haită lupi (2-8 exemplare), trase din fişele fondurilor de vânătoare supra- 1-2 urşi. puse arealului de implementare a planului de amenajare (1500 Ha). Ursul, lupul şi râsul sunt specii care evită pre- zenţa omului în apropiere şi sunt deranjaţi de Studiile noastre de teren au evidenţiat fap- activităţile antropice precum exploatarea ma- tul că zona este utilizată frecvent de cele sei lemnoase, recoltarea fructelor de pădure trei specii de carnivore mari, monitorizarea şi ciupercilor.64
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 Fig. nr. 11Cu toate acestea, având în vedere etologiaspeciilor şi regimul trofic specific, se poateafirma că gospodarirea fondului forestier nupoate cauza schimbări fundamentale în ceeace priveşte starea de conservare populaţiilorde carnivore. Exploatarea masei lemnoaseca activitate aferentă planului de amenajarea pădurii poate afecta speciile de carnivoremari în următorul context: ƒƒ Exploatarea masivă a exemplarelor ma- ture de fag care fructifică abundent; ƒƒ Organizarea unor parchete de exploatare în zonele favorabile existenţei unor bâr- loguri în perioada noiembrie – martie; ƒƒ Organizarea simultană de parchete de exploatare pe suprafeţe învecinate. Fig. nr. 12 65
    • ANEXE Impactului asupra speciilor de amfibieni În campaniile de teren, observaţiile făcute de zone sunt amplasate în imediata vecină- asupra speciilor de amfibieni au dus la identi- tate a pâraielor Băsculiţa, Tamaşoi, Porcului, ficarea unor areale cu densităţi mai mari ale Corului în suprafeţe cu băltiri sau acumulări speciilor de interes comunitar menţionate în de apă la baza versanţilor împăduriţi sau me- formularul standard al sitului Penteleu. Astfel andre largi ale cursurilor de apă. Lista parcele cu habitatele speciilor de amfibieni UP Parcela UA Alt. Min. Alt. Max. UP IV 7 A 950 1050 UP IV 1 A 790 0 UP IV 1 C 800 1000 UP IV 8 D 950 0 UP IV 53 A 1100 1400 UP IV 62 B 1100 1200 UP IV 68 C 1100 0 UP IV 68 D 1100 0 UP IV 30 A 1050 1150 UP IV 50 C 1100 0 În urma studiilor efectuate în zonă a fost de- considerat, echilibrul ecologic al populaţiilor tectată o preferinţă aproape generală a am- de amfibieni şi reptile se află într-o stare de fibienilor pentru zonele de ecoton ale ecosis- conservare bună, fără a fi supusă unor factori temelor forestiere. Este prin urmare deosebit disturbatori majori. Un management forestier de important a sublinia importanţa conservării adecvat care să conserve suprafeţele ocupate acestor habitate ecotonale. la ora actuală de pădure şi păşune, ca tipuri Suprafaţa amenajamentului silvic care face majore de ecosisteme, precum şi păstrarea obiectul acestui studiu dispune de o acoperi- conectivităţii în cadrul habitatelor vor putea re mare cu pădure şi este străbătut de o re- asigura perpetuarea în timp a biocenozelor na- ţea densă de drumuri. Astfel, în perimetrul turale, inclusiv a comunităţilor de amfibieni. Activităţi cu potential perturbator asupra speciilor de amfibieni: ƒƒ Tăierile rase, schimbările majore asupra ƒƒ Bararea cursurilor de apă; tipurilor de habitate forestiere existente; ƒƒ Astuparea podurilor/podeţelor cu mate- ƒƒ Degradarea zonelor umede, desecări, rial levigat sau cu resturi de vegetaţie; drenări sau acoperirea ochiurilor de apă; ƒƒ Utilizarea de pesticide pentru tratamen- ƒƒ Depozitarea rumeguşului sau a resturilor tul pădurilor; de exploatare în zone umede;66
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 Fig. nr. 13 Fig. nr. 14Parcelele silvice indicate prezintă prin localizarea în lungul cursurilor de apă o importanţă deose- bită pentru speciile de peşti Barbus meridionalis şi Cottus gobio. În aceste parcele tehnicile deexploatare a masei lemnoase vor fi aplicate astfelîncât să fie asigurată integralitatea ecosistemelor acvatice. Traversarea pâraielor se va face obliga- toriu pe podele de lemn, în lungul cursurilor de apă fiind păstrată o zonă tampon de 50 m pe am- bele maluri. Platformele primare şi organizărilede şantier vor fi amplasate la o distanţă de minim 50 m de albia minoră a pâraielor. 67
    • ANEXE Impactului asupra speciilor de peşti Barbus meridionalis – moioaga vechi si se referă la unii afluenţi şi la zona din Prezenţa acestei specii este incertă în zona de aval de localitatea Gura Teghii. Este luată în implementare a proiectului, existând semna- considerare utilizarea resurselor de balastru şi lari destul de vechi asupra prezenţei în Pârâul deranjarea repetată a albiilor cauzată de ac- Băsculiţa şi afluenţii săi, prezenţa fiind certă tivităţi antropice (exploatări forestiere, tra- în studiile de data recentă. versări ale unor utilaje, etc.) ca reprezentând factorul principal al retragerii acestei specii Cottus gobio – zglavoc pe cursul superior şi inferior al râului Buzău, Semnalările acestei specii în Pârâul Băsculiţa respectiv în afluenţii săi. şi afluenţii săi rămân de asemenea destul de Activităţi care pot degrada starea de conservare a speciilor de peşti: ƒƒ Tăierile rase, schimbările majore asupra drenări sau acoperirea ochiurilor de apă; tipurilor de habitate forestiere existente; ƒƒ Depozitarea rumeguşului sau a resturilor ƒƒ Traversarea cursurilor de apă de către de exploatare în albia minoră sau majoră utilajele forestiere; a pâraielor; ƒƒ Creşterea turbiditaţii apei din bazinele ƒƒ Bararea sau dirijarea cursurilor de apă; hidrografice ale cursurilor de apă; ƒƒ Astuparea podurilor/podeţelor cu mate- ƒƒ Deversarea voită sau accidentală de ule- rial levigat sau cu resturi de vegetaţie; iuri uzate şi/sau carburanţi; ƒƒ Utilizarea de pesticide pentru tratamen- ƒƒ Degradarea zonelor umede, desecări, tul pădurilor. Parcele silvice indicate prezintă prin localiza- În ceea ce priveşte specia Callimorpha quadri- rea în lungul cursurilor de apă o importanţă punctaria, harta distribuţiei la nivel naţional deosebită pentru speciile de peşti Barbus me- prezentată în figură, prezintă distribuţia pro- ridionalis şi Cottus gobio. babilă a acestei specii pe baza suprapunerii datelor de colectare cu habitatele potenţiale În aceste parcele tehnicile de exploatare a ale speciei. Cele mai importante populaţii ale masei lemnoase vor fi aplicate astfel încât să speciei nu se suprapun peste situl Penteleu, fie asigurată integralitatea ecosistemelor ac- prezenţa speciei în arealul suprapus amenaja- vatice. În lungul cursurilor de apă va fi păstra- mentului silvic analizat nefiind certificată de tă o zona tampon de 50 m pe ambele maluri. studii recente. Traversarea pâraielor cu buşteni se va face obligatoriu pe podeţe de lemn, iar platforme- Amenajamentul silvic nu va afecta direct ha- le primare şi organizările de şantier vor fi am- bitatul acestei specii, nefiind în măsură a peri- plasate la o distanţă de minim 50 m de albia clita populaţia acesteia. minoră a pâraielor.68
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 Fig. nr. 15Distribuţia speciei Callimorpha quadripunctaria lanivel naţional (după Mihuţ, S. Dinca, V., E. (2006): „Important Areas for Butterflies - The implemen- tation of EU Nature Conservation Legislation in Romania”, Final Report, Bureau Waardenburg bv. &CFMCB) Fig. nr. 16 Parcele silvice de importanţă pentru specia Rosalia alpina. În aceste parcele se vor păstra in- tegral toate exemplarele de fag rupte, doborâte la sol sau în stare de putrefacţie. Se vor menţine la fiecare hectar minim 5 exemplare de fag cu cele mai mari vârste şi diametre.Specia Rosalia alpina preferă ca habitat pă- În acest context am considerat ca oportună odurile bătrâne de fag, arborii bătrâni, izolaţi prioritizare a habitatelor favorabile menţine-în luminişuri sau la marginea pădurii, mai ales rii unor nuclee viabile ale speciei, astfel încâtcei parţial atacaţi de alţi dăunători. Adulţii să poata fi asigurată menţinerea stării favo-pot fi întâlniţi în zona montană din iunie până rabile de conservare la nivelul sitului. Au fostîn septembrie. considerate ca habitate favorabile speciei, habitatele forestiere - păduri dacice de fag, 69
    • ANEXE în care, conform descrierilor parcelare, există vecinătatea malurilor şi interzicerea depozită- arbori cu vârste mai mari de 140 ani. rii rumeguşului. Specia Carabus variolosus este prezentă în ge- Lista speciilor de plante prezente în SCI neral pe malul apelor curgătoare unde prefe- Penteleu cuprinde 6 specii de plante de interes ră malurile pietroase cu litiera bogată şi lemn comunitar: Dicranum viride, Depranocladus mort umed. În zona de aplicare a planului de vernicosus, Ligularia sibirica, Campanula ser- amenajare este identificată rar, în zone cu fă- rata, Iris aphylla ssp. Hungarica şi Cypripedium gete bătrâne în apropierea malurilor pâraie- calceolus. Din analiza în teren, sunt prezen- lor unde vânează pe malul apelor curgătoare te în sit numai 3 dintre specii: Dicranum vi- montane sau intră chiar în apă, în căutare de ride, Depranocladus vernicosus, Campanula larve de insecte sau mici crustacee (izopode, serrata. amfipode) sau anelide acvatice. Pe suprafaţa amenajamentului silvic analizat, Aplicarea planului de amenajare al păduri- habitatul acestor specii este întâlnit sporadic, lor nu va avea un impact semnificativ asupra în lungul cursurilor de apă în zonele lipsite populaţiei de Carabus variolosus deoarece de vegetaţie forestieră. De aceea planul de se propune conservarea arborilor de fag bă- amenajare a pădurilor nu va afecta starea de trâni, doborâţi, din lungul malurilor pâraielor conservare a acestor specii, deoarece obiectul de munte, interzicerea degradării malurilor acestui plan îl constituie suprafeţele de pădu- pietroase, interzicerea amplasării rampelor în re şi nu vegetaţia din lungul cursurilor de apă. 3. Măsuri de reducere a impactului asupra speciilor/ habitatelor în perioada de construcţie, respectiv utilizare Administratorii pădurilor vor respecta următoarele recomandări: ƒƒ păstrarea a minim 10 arbori maturi, permită să îşi exercite rolul în ciclul de uscaţi sau în descompunere, pe hectar, reproducere al peştilor, amfibienilor, in- pentru a asigura un habitat potrivit pen- sectelor etc., prin evitarea fluctuaţiilor tru ciocănitori, păsări de pradă, insecte excesive ale nivelului apei, degradării di- şi numeroase plante inferioare (fungi, gurilor naturale şi poluării apei – în toate ferigi, briofite, etc) – în toate unităţile unităţile amenajistice; amenajistice; ƒƒ adaptarea periodizării operaţiunilor silvi- ƒƒ păstrarea arborilor cu scorburi ce pot fi culturale şi de tăiere astfel încât să se utilizate ca locuri de cuibărit de către evite interferenţa cu sezonul de repro- păsări şi mamifere mici - în toate unită- ducere al speciilor animale sensibile, în ţile amenajistice; special cuibăritul de primăvară şi perioa- ƒƒ menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoare- dele de împerechere a păsărilor de pădu- lor şi a altor corpuri mici de apă, mlaş- re – în toate unităţile amenajistice; tini, smârcuri, într-un stadiu care să le ƒƒ menţinerea terenurilor pentru hrana70
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 vânatului şi a terenurilor administrative ƒƒ compoziţiile ţel şi compoziţiile de rege- la stadiul actual, evitându-se împăduri- nerare vor fi adaptate pentru a asigura rea acestora; compoziţia tipică a habitatelor – în uni- ƒƒ arboretele ce au fost identificate ca fiind tăţile amenajistice propuse pentru com- arborete cu stare nefavorabilă sau parţial pletări, împăduriri sau promovarea rege- favorabilă, în care au fost propuse lucrări nerării naturale; de curăţiri sau rărituri, vor fi conduse ƒƒ toate arboretele cu anin vor fi gospodă- pentru a asigura îmbunătăţirea stării de rite pentru a asigura permanenţa habi- conservare. Aceste arborete necesită in- tatului 91E0*, nefiind permise lucrări de tervenţii pentru reconstrucţie ecologică, tăieri rase sau substituiri ale aninului cu prin promovarea speciilor specifice habi- alte specii. În lucrările de împădurire în tatului, aflate diseminat sau în proporţie aninişuri vor fi promovate specii precum redusă în arborete – în toate arboretele frasinul şi ulmul. în care s-au propus rărituri sau curăţiri;Alte măsuri ce vor fi aplicate pentru reducerea presiunilor exercitate de factori destabilizatori:  Habitat 9110 ƒƒ conducerea arboretelor, cu o pondere ex- în care nu s-a intervenit de mult timp, cesivă a răşinoaselor sau/şi a speciilor pi- saplicarea de intervenţii, de intensitate oniere, către o compoziţie apropiată de redusă dar mai frecvente; cea a tipului natural de pădure (fie prin ƒƒ evitarea la maximum a rănirii arborilor extragerea treptată a speciilor necores- remanenţi cu ocazia recoltării masei punzătoare, în cazul arboretelor în care lemnoase; acestea au o proporţie de peste 20%, fie ƒƒ respectarea regulilor de recoltare a ma- prin substituirea speciilor necorespunză- sei lemnoase şi evitarea la maximum a toare – în momentul ajungerii la vârsta rănirii arborilor remanenţi; exploatabilităţii – şi împădurirea cu spe- ƒƒ folosirea în cazul regenerărilor artificiale cii corespunzătoare, în cazul arboretelor numai a puieţilor produşi cu material se- constituite în proporţie de cel putin 80% minologic de origine locală; din răşinoase sau/şi specii pioniere); ƒƒ eliminarea tăierilor în delict; ƒƒ executarea la timp a lucrărilor de îngriji- ƒƒ evitarea păşunatului în pădure şi reduce- re şi conducere; rea la minim a trecerii turmelor de ani- ƒƒ valorificarea la maxim a posibilităţilor male prin arborete; de regenerare naturală din sămânţă a ƒƒ respectarea măsurilor de identificare şi fagului; prognoză a evoluţiei populaţiilor princi- ƒƒ conducerea arboretelor numai în regimul palelor insecte dăunătoare şi agenţi fito- codru; patogeni, combaterea promptă (pe cât ƒƒ executarea la timp a lucrărilor de îngriji- posibil pe cale biologică sau integrată) re şi conducere, iar în cazul arboretelor în caz de necesitate, executarea tuturor 71
    • ANEXE măsurilor fitosanitare necesare prevenirii înclinare mare, evitarea menţinerii fără înmulţirii în masă a insectelor dăunătoa- vegetaţie forestieră, pentru o perioa- re şi a proliferării agenţilor fitopatogeni; dă îndelungată, a terenurilor înclinate, ƒƒ evitarea colectării concentrate şi pe o du- intervenţia operativă în cazul apariţiei rată lungă a arborilor prin târâre, pe linia unor semne de torenţialitate. de cea mai mare pantă, pe terenurile cu  Habitat 9410 ƒƒ promovare seminţis răşinoase.  Habitat 91E0* ƒƒ evitarea substituirii aninilor cu răşinoase; (lăstari/drajoni) a aninului; ƒƒ executarea la timp a lucrărilor de îngriji- ƒƒ valorificarea la maxim a seminţişurilor re şi conducere; naturale existente; ƒƒ respectarea compoziţiilor de împădurire ƒƒ conducerea arboretelor numai în regimul potrivit tipului natural de pădure; codru. ƒƒ evitarea la maxim a regenerării vegetative C. Măsuri de reducere a impactului asupra carnivorelor mari Pentru a evita producerea de schimbări ƒƒ Organizarea unor parchete de exploatare fundamentale în ceea ce priveşte starea de în zonele favorabile existenţei unor bâr- conservare a populaţiilor de carnivore, se vor loguri în perioada noiembrie – martie; evita pe cât posibil: ƒƒ Organizarea simultană de parchete de ƒƒ exploatarea masivă a exemplarelor ma- exploatare pe suprafeţe învecinate. ture de fag care fructifică abundent; D. Măsuri de reducere a impactului asupra speciilor de amfibieni Se vor evita pe cât posibil următoarele activităţi: ƒƒ Degradarea zonelor umede, desecări, ƒƒ Bararea cursurilor de apă; drenări sau acoperirea ochiurilor de apă; ƒƒ Astuparea podurilor/podeţelor cu mate- ƒƒ Depozitarea rumeguşului sau a resturilor rial levigat sau cu resturi de vegetaţie. de exploatare în zone umede; E. Măsuri de reducere a impactului asupra speciilor de peşti ƒƒ tehnicile de exploatare a masei lemnoase ƒƒ Traversarea pâraielor cu buşteni se va vor fi aplicate astfel încât să fie asigurată face obligatoriu pe podeţe de lemn, iar integralitatea ecosistemelor acvatice; platformele primare şi organizările de ƒƒ în lungul cursurilor de apă va fi păstrată o şantier vor fi amplasate la o distanţă de zonă tampon de 50 m pe ambele maluri; minim 50 m de albia minoră a pâraielor.72
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000F. Măsuri de reducere a impactului asupra speciilor de insecte Carabus variolosus ƒƒ conservarea arborilor bătrâni, doboraţi ƒƒ evitarea amplasării rampelor în vecinăta- de fag, din lungul malurilor pâraielor de tea malurilor şi interzicerea depozitării munte; rumeguşului de-a lungul apelor. ƒƒ evitarea degradării malurilor pietroase, Rosalia alpina ƒƒ păstrarea a cel puţin cinci exemplare de fag de cea mai mare dimensiune per hectar;Concluzii:Prevederile amenajamanetului silvic în ce pri- pe termen mediu şi lung;veşte dinamica arboretelor pe termen lung, 4. Prevederile amenajamentului silvic nususţinute de un ciclu de producţie de 120 de conduc la pierderi de suprafaţă din habi-ani şi o vârstă medie a exploatabilităţii de 117 tatele de interes comunitar;ani, indică păstrarea caracteristicilor actuale 5. Anumite lucrări precum completările,ale habitatelor sau îmbunătăţirea lor. curăţiriile, răriturile au un caracter aju- 1. Din analiza obiectivelor amenajamentu- tător în menţinerea sau îmbunătăţirea, lui silvic, tragem concluzia că acestea co- după caz, a stării de conservare; incid cu obiectivele generale ale reţelei 6. Soluţia propusă (tăieri rase în benzi), Natura 2000, respectiv cu obiectivele de impactul pe termen mediu şi lung este conservare a speciilor şi habitatelor de nesemnificativ, se implementează pe su- interes comunitar. În cazul habitatelor, prafaţa redusă, în arborete pure de mo- planul de amenajament are ca obiectiv lid, predispuse doborâturilor de vânt din asigurarea continuităţii pădurii, promo- cauza înrădăcinării superficiale. Prin tă- varea tipurilor fundamentale de pădure, ierea succesivă a benzilor se va promova menţinerea funcţiilor ecologice şi econo- regenerarea naturală a arboretelor pure mice ale pădurii aşa cum sunt stabilite de molid; ele prin încadrarea în grupe funcţionale 7. Soluţiile tehnice alese contribuie la mo- şi subunităţi de producţie; dificarea pe termen scurt a microcli- 2. Obiectivele asumate de amenajamentul matului local, respectiv a condiţiilor de silvic pentru pădurile studiate sunt con- biotop, datorită modificărilor structurilor forme şi susţin integritatea reţelei Na- orizontale şi verticale (retenţie diferită a tura 2000 şi conservarea pe termen lung apei pluviale, regim de lumină diferenţi- a habitatelor forestiere identificate în at, circulaţia diferită a aerului); zona studiată; 8. În condiţiile în care amenajamentele ve- 3. Lucrările propuse nu afectează negativ cine (din cadrul OS Comandău, OS Nehoiu, semnificativ starea de conservare a ha- Obştea Dealul Lung, Theodorescu Ilinca bitatelor forestiere de interes comunitar Roxana) au fost realizate în conformitate 73
    • ANEXE cu normele tehnice şi ţinând cont de rea- habitatelor, care vor putea asigura per- lităţile existente în teren, putem estima petuarea în timp a biocenozelor natura- că impactul cumulat al acestor amenaja- le, inclusiv a comunităţilor de amfibieni; mente asupra integrităţii sitului Penteleu 11. Impactul aplicării planului de amenajare este de asemenea nesemnificativ; al pădurilor analizat nu va avea un im- 9. Având în vedere etologia speciilor şi re- pact semnificativ asupra populaţiei de gimul trofic specific nu se poate afirma Carabus variolosus deoarece se propune că gospodărirea fondului forestier poate conservarea arborilor bătrâni, doborâţi cauza schimbări fundamentale în ceea ce de fag din lungul malurilor pâraielor de priveşte starea de conservare a populaţi- munte, interzicerea degradării malurilor ilor de carnivore; pietroase, interzicerea amplasării ram- 10. În perimetrul considerat, echilibrul eco- pelor în vecinătatea malurilor şi interzi- logic al populaţiilor de amfibieni şi rep- cerea depozitării rumeguşului; tile se menţine deocamdată într-o stare 12. Impactul aplicării planului de amenajare relativ bună, fără a fi supus unor factori al pădurilor analizat nu va avea un im- disturbatori majori. Managementul fo- pact semnificativ asupra populaţiei de restier adecvat, propus în amenajament, Rosalia alpina măsurile propuse (menţi- este în măsură să conserve suprafeţele nerea a aprox 5 arbori de fag per hec- ocupate la ora actuală de pădure şi păşu- tar) sunt în măsură să menţină pe termen ne, ca tipuri majore de ecosisteme, pre- lung populaţia din zonă. cum şi păstrarea conectivităţii în cadrul Bibliografie 1. Micu I., 1998, Ursul brun. Aspecte eco-etologice –, Editura Ceres 2. *Comisia Europeană 1992 - Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice 3. *Comisia Europeană – Natura 200 şi pădurile – „Provocări şi oportunităţii”- Ghid de interpre- tare – DG Mediu, Unitatea Natură şi Biodiversitate, Secţia Păduri şi Agricultură74
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Anexa nr.3„Staţie fixă de emisie pentru telefonie mobilă,Semenic, Caraş-Severin”Staţia GSM cu înăţimea de 50 m, suprafaţă in- avifaunei de interes comunitar.cintă releu 300 mp, drum acces 60 mp, este ROSCI0226 „Semenic – Cheile Caraşuluiamplasată în interiorul ROSPA0086 „Munţii În suprafaţă totală de 37.730 ha, SCI „SemenicSemenic – Cheile Caraşului”. – Cheile Caraşului” a fost desemnată în vede-În suprafaţă totală de 36.196,9 ha, SPA „Munţii rea menţinerii statutului de conservare a nuSemenic – Cheile Caraşului” a fost desemnată mai puţin de 23 de tipuri de habitate de inte-în vederea conservării a 16 specii aparţinând res comunitar.1. Impactului proiectului asupra speciilor de păsări identificate în zona amplasamentului pro-iectului în perioada construcţiei Interval de manifestare a impactului Degradare Disturbare Caracterizare impact În perioada habitate specii În perioada de dezmem- de operare brare Impactul construcţiei asupra păsărilor: - migratoare Nu Da Da Nu - pe timpul zilei Impactul radiaţiilor emise asupra: - speciilor de păsări din vecinătate Nu Da Da Nu - migraţiei păsărilor Efectul cumulativ al radiaţiilor emise, respectiv obsta- colelor, asupra păsărilor: Nu Da Da Nu - migratoare - din imediata vecinătate Impactul asupra speciilor/habitatelor ca urmare a amenajării organizării de şantier destinată Da Da Nu Da dezmembrării staţiei de transmisie Impactul generat de zgomotul personalului şi utilajelor pentru dezmembrare asupra speciilor de păsări de inte- Nu Da Nu Da res comunitar Alterarea (modificarea, degradarea) habitatelor de tur- bărie din cauza suspensiilor sedimentabile generate de Da Da Nu Da lucrările de dezmembrare 75
    • ANEXE Impactul asupra păsărilor: a) migratoare Mecanismele de orientare în spaţiu ale păsări- ƒƒ în cazul în care un turn de comunicaţii lor migratoare se bazează în principal pe elec- trebuie neaparat construit, înălţimea tromagnetismul scoarţei terestre şi pe orienta- acestuia nu trebuie să depăşească 60 m. re vizuală. Atunci când condiţiile meteo sunt ƒƒ noile turnuri de comunicaţie trebuie con- favorabile păsările se orientează după bolta struite în zone în care există mai multe cerească. S-a observat că atunci când condi- asemenea construcţii („ferme de ante- ţiile meteo sunt nefavorabile (ceaţă), păsările ne”). Amplasamentul trebuie să fie depar- migratoare ale căror rute de migrare se află în te de rutele de migrare ale păsărilor pre- imediata apropiere a turnurilor de comunicaţii cum şi departe de zone umede folosite de manifestă modificări comportamentale. Aceste păsări ca habitate de cuibărire/hrănire; modificări se manifestă de obicei prin schim- ƒƒ acolo unde respectarea limitei superioa- barea direcţiei de zbor, urmată de „zborul spi- re de înălţime (60 m) este imposibilă, ilu- ralat” în jurul turnului de comunicaţii. Uneori, minarea turnului trebuie să fie minimă, această modificare comportamentală nu se mai cu respectarea limitei de semnalizare produce şi întregul stol de păsări zboară direct aprobate de autoritatea aeronautică; spre turnul de comunicaţii, rezultatul fiind unul ƒƒ turnurile vechi de comunicaţie, abando- dezastros – mulţi indivizi mor în urma coliziunii. nate se vor demonta cât mai repede cu putinţă; Numeroase studii au încercat să dea o expli- ƒƒ în scopul minimizării riscului de colizi- caţie acestui fenomen şi să găsească măsuri une, în zonele populate de păsări răpi- de reducere. Se pare că atunci când condiţiile toare sau limnicole se vor instala pe turn meteo sunt nefavorabile (ceaţă persistentă), markeri vizuali; particulele de ceaţă reflectă lumina proveni- ƒƒ iluminarea de siguranţă pentru clădirile tă de la sistemul de iluminare al turnului de ce adăpostesc echipamentul auxiliar tre- comunicaţie, iar intensitatea luminii este am- buie minimizată, razele luminoase trebu- plificată. Atunci când luminile de semnalizare ind orientate în jos; ale turnului sunt de culoare roşie sau albă, pă- ƒƒ beneficiarul este obligat să faciliteze ac- sările migratoare percep această luminescen- cesul în apropierea turnurilor de comuni- ţă ca fiind o stea, în acest sens direcţionându- caţii în scopul monitorizării populaţiilor şi zborul către acest stimul. de păsări migratoare; ƒƒ studiile existente evidenţiază faptul Măsuri de reducere a impactului negativ al tur- că folosirea luminii albastre generate nurilor de comunicaţie asupra păsărilor conform de tuburile de xenon pentru ilumina- ghidului „Turnurile de comunicaţii: un pericol rea turnului pe timp de noapte reduce mortal pentru păsări” (Shire şi col., 2000): mult riscul coliziunii cu turnul a păsărilor ƒƒ reducerea numărului de turnuri de comu- migratoare. nicaţie construite prin amplasarea ante- nelor pe turnuri mai vechi;76
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000b) pe timpul zilei: Numeroase studii de specialiate au eva- speciile de păsări. Păsările răpitoare de zi fo-luat impactul pozitiv pe care o construcţie losesc terenurile şi construcţiile înalte în sco-o are asupra comportamentului unora dintre pul localizării de la înălţime a prăzii.Impactul prognozat:Conform planului de management al Parcului impactului negativ al turnurilor de comunica-Naţional Semenic Cheile-Caraşului, teritoriul ţie asupra păsărilor se recomanda ca turnurileparcului reprezintă locul de odihnă şi hrană, dar noi să fie construite în zone în care există maişi refugiul pentru cuibărit a numeroase specii multe asemenea construcţii („ferme de ante-migratoare. Se pot întâlni specii de păsări care ne”). Amplasamentul trebuie să fie departevin şi pleacă pe drumul panono-bulgar (care de rutele de migrare ale păsărilor precum şitraversează ţara între Ciuperceni - Cazanele departe de zone umede folosite de păsări caDunării – Cheile Nerei – Cheile Caraşului – habitate de cuibărire/hrănire.Satchinez). În urma analizei literaturii de spe-cialitate precum şi în urma consultărilor avute În cazul proiectului analizat ambele condiţiicu ornitologii se poate concluziona că amplasa- au fost indeplinite, turnul a fost amplasat într-mentul studiat nu se află pe culoarul de migra- o zonă folosită în trecut şi în prezent pentrure a păsărilor mai sus menţionat. amplasarea de infrastructură de transmisie de informaţii şi transport energie şi producere deTotodată, s-a constatat că cele mai multe coli- energie (turbine eoliene). Amplasamentul seziuni ale păsărilor cu turnurile de comunicaţie află la o distanţă relativ convenabilă de cu-s-au produs acolo unde numărul şi înălţimea loarul de migraţie a păsărilor mai sus amintit.acestora este mare (efect cumulativ), acestea De asemenea, tinând cont de măsurile de mi-ocupând o suprafaţă mare. nimizare a impactului negativ enunţate ante- rior (Shire şi col., 2000), înălţimea anteneiConform proiectului tehnic analizat în prezen- (50 m) se află sub înălţimea maximă recoman-tul studiu, „efectul cumulativ” poate fi probat dată de specialiştii ornitologi (60 m).parţial, în vecinătatea amplasamentului gă-sindu-se deja: o antenă de transmisie DRTv şi Referitor la impactul proiectului asupra păsări-alte antene de transmisie GSM Zapp, respectiv lor pe timpul zilei putem concluziona că imple-Orange, precum şi stâlpi de înaltă tensiune. mentarea proiectului va avea un efect beneficCu toate acestea, suprafaţa mare pe care sunt indirect asupra răpitoarelor de zi. Având în ve-amplasate aceste obiective, precum şi distan- dere că vecinătăţiile proiectului sunt folositeţele mari dintre ele fac imposibilă creşterea ca habitate de hrănire, acestea vor folosi con-mortalităţii generate de efectului cumulativ. strucţia pentru localizarea prăzii de la înălţime.Conform ghidului „Turnurile de comunicaţii: După Balmori, 2004, păsările cele mai afecta-un pericol mortal pentru păsări” (Shire şi col., te de radiaţiile antenelor de comunicaţii sunt:2000) la capitolul măsuri de minimizare a ƒƒ Cele sedentare, care trăiesc în 77
    • ANEXE mediul urban, în apropierea releelor de peregrinus) au apariţii sporadice pe platou, nu transmisie; cuibăresc în zonă şi se hrănesc la distanţă de ƒƒ Cele care cuibăresc şi se hrănesc în apro- amplasamentul proiectului (distanţă cuprinsă pierea releelor de transmisie; între 200-500 m de proiect) acolo unde efectul ƒƒ Cele care cuibăresc pe structuri aflate pe radiaţiilor este total nesemnificativ (descrie- direcţia de propagare a radiaţiilor; rea ecologiei speciilor s-a facut în cadrul ane- ƒƒ Cele care îşi petrec noaptea pe structu- xei 1). Speciile de răpitoare cuibăresc în arbo- rile ce pot atenua radiaţiile (ex: clădiri). rii din cele două trupuri de pădure. Distanţele dintre aceste habitate şi antenă sunt mai mari Zona nu este folosită ca habitat de cuibărire ci de 750 m. doar ca habitat de hrănire pentru răpitoarele de zi. Suprafeţele aflate în vecinătatea ampla- În urma vizitei în teren au fost identificate samentului sunt reprezentate de turbării acti- mai multe exemplare de păsări aparţinând ve sau degradate, habitate favorabile pentru Ordinului Passeriforme şi Piciforme, care cui- specii precum Bombina variegata, precum şi băresc/se hrănesc în zona amplasamentului alte specii de amfibieni şi reptile, bază trofi- proiectului. că pentru Circaetus gallicus (şerpar). Conform ecologiei speciei, habitatul de cuibărire este Speciile identificate sunt următoarele: Lanius reprezentat de zonele muntoase xerofile cu collurio - Sfrâncioc roşiatic, Lanius minor - stâncării, unde gaseşte păduri cu copaci bă- Sfrâncioc cu frunte neagră, Lullula arborea trâni favorabili pentru amplasarea cuibului şi - Ciocârlie de pădure, Dendrocopos medius habitate cu reptile, hrana lui preferată. Astfel - Ciocănitoare de stejar, Dryocopus martius - de habitate se găsesc la o distanţă de 750 m Ciocănitoare neagră. de amplasamentul proiectului. Se poate con- cluziona că în poerioada de cuibărire această Se constată că suprafeţele folosite de acestea specie nu va fi afectată de funcţionarea releu- ca habitate de hrănire, respectiv cuibărire, lui. De asemenea, conformaţia terenului pro- sunt reprezentate de suprafeţele împădurite pus pentru proiect (partea superioară a unei din zona proiectului. Toate aceste suprafeţe forme pozitive de relief) precum şi înălţimea se află la mai mult de 750 de metri de ampla- releului de transmisie, fac ca propagarea un- samentul proiectului. Întrucât distanţele sunt delor să nu fie direcţionată către suprafeţele considerabile, iar nivelul de radiaţii emis de de teren de la baza dealului. antenă se află sub pragul limită de răspuns fi- Restul speciilor de răpitoare de zi identifica- ziologic putem declara că impactul radiaţiilor te în zona proiectului (Pernis apivorus, Falco emise asupra acestor specii va fi absent. 2. Impactului proiectului asupra speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară identifica- te în zona amplasamentului proiectului în faza de operare În faza de operare a releului de transmisie im- care a fost declarat Parcul Natural Semenic pactul de orice natură asupra speciilor şi habi- – Cheile Caraşului, respectiv SCI „Semenic – tatelor de interes naţional şi comunitar pentru Cheile Caraşului”, este inexistent. Staţia este78
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000automată, nu necesită personal permanent. amplasamentului proiectului - Bombina varie-Eventualele lucrări de întreţinere sau de re- gata. Impactul proiectului în faza de opera-mediere a avariilor vor fi efectuate de către re este nesemnificativ, având în vedere razaechipe destinate special acestor operaţiuni. relativ mică de radiaţie, precum şi suprafaţaAccesul acestora pe amplasamentul releului se deosebit de mare existentă în cadrul situluiface pe drumul de acces destinat acestui scop. Natura 2000 care corespunde ca preferinţă deDin 28 de specii de interes conservativ doar una habitat acestui amfibian.poate fi identificată în imediata vecinătate a3. Impactul proiectului asupra speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară identificateîn zona amplasamentului proiectului în faza de dezmembrare7110* Tinoave bombate activeTurbăria de lângă amplasament face parte din- intervenţii care pot prejudicia direct sau indi-tr-un sistem de tinoave ce alimentează Pârâul rect calitatea acesteia.Negarniţa. Asupra celor aflate sub platoulanalizat influenţa antropică nu s-a manifes- Lucrările de demontare a releelor din ime-tat vizibil, iar compoziţia specifică şi implicit diata vecinătate pot genera indirect anumi-integritatea acestora nu a fost modificată. În te perturbări ale regimului acestei mlaştini.schimb turbăria analizată a suferit modificări Lucrările de îndepărtare a releului, a fundaţieimultiple de-a lungul timpului, neputând fi şi platformei acestuia, precum şi a utilităţilor,încadrată drept mlaştină reprezentativă. Cu pot genera eliminarea de sedimente în turbă-toate acestea, ar trebui interzise orice fel de ria din imediata vecinătate.4. Impactului proiectului asupra speciilor de păsări identificate în zona amplasamentului pro-iectului în faza de dezafectareLucrări propuse a se desfăşura în perimetrul în tendinţa de retragere în zone limitrofe,analizat: motivul fiind ocuparea habitatului de către or- ƒƒ eliminarea fundaţiilor şi dezmembrarea ganizarea de şantier sau zgomotul generat de platformei betonate; lucrările efective de dezmembrare. ƒƒ demontarea turnului; ƒƒ demontarea suporţilor distanţieri; Asociaţiile vegetale prezente pe amplasamen- ƒƒ demontarea traseului de cabluri; tul proiectului şi în vecinătatea acestuia sunt ƒƒ demontarea împrejmuirii. caracteristice fitocenozelor semnificativ de- gradate din punct de vedere antropic. AcestÎn general, în perioada de dezmembrare de tip de vegetaţie poate fi totuşi considerat caconstrucţii în cadrul habitatelor naturale (în fiind habitat de hrănire pentru speciile decazul de faţă suprafeţe din SPA şi SCI respectiv păsări identificate în zona proiectului. Prinparc naţional), este posibilă apariţia unor fac- urmare, putem concluziona că există posibi-tori perturbatori asupra florei şi faunei. În ca- litatea ca prin dezinstalarea releului şi a uti-zul păsărilor, aceste efecte se pot concretiza lităţilor acestuia să se producă o degradare a 79
    • ANEXE habitatelor de hrănire a speciilor de păsări de interferează în mod direct cu comunicarea importanţă comunitară, degradarea putând fi intrespecifică prin intermediul sunetelor, în produsă prin amplasarea organizării de şantier acest mod fiind afectate indirect comporta- în imediata apropiere a releului. mentul de teritorialitate şi rata împerecherii (Reijinen and Floppen, 1994). Un alt factor care este susceptibil de distur- barea speciilor de păsări este zgomotul produs Se poate constata că în zona proiectului, nu de lucrările de demontare a releului şi utilită- sunt prezente habitate rare sau intens uti- ţilor acestuia. Zgomotul este un agent de dis- lizate de către speciile de păsări de interes turbare care se disipează mult în mediu. Deşi conservativ pentru care a fost declarat situl. este foarte greu de măsurat comparativ cu no- Cu toate acestea, complexitatea lucrărilor de xele şi praful, acesta este considerat unul din- dezmembrare poate face posibilă disturbarea tre factorii majori de poluare. Păsările par a speciilor de păsări din vecinătate. fi foarte sensibile la zgomot, deoarece acesta 5. Măsuri de reducere a impactului asupra speciilor şi habitatelor în perioada de operare, respectiv dezmembrare a obiectivului de investiţie Măsuri de diminuare a impactului în perioada de operare În cazul în care se optează pentru menţinerea este montarea unor avertizoare luminoase de operaţională a releului, unica recomandare xenon care emit lumină de culoare albastră. Măsuri de reducere a impactului în perioada de dezmembrare În cazul dezmembrării releului, se recomandă face exclusiv pe drumul de acces existent; implementarea următoarelor măsuri specifice ƒƒ după finalizarea operaţiunilor de dez- de diminuare a impactului: membrare, învelişul vegetal afectat va ƒƒ antreprenorul va delimita zona de lucru fi renaturat. Reconstrucţia ecologică va pentru a preveni/minimiza distrugerea avea în vedere evitarea sub orice formă suprafeţelor vegetale; a însămânţări de plante de provenienţ㠃ƒ se va interzice afectarea de către infra- alohtonă; structura temporară, creată în perioada ƒƒ se va interzice depozitarea componente- de dezafectare a proiectului, a altor su- lor dezansamblate ale releului şi a deşe- prafeţe decât cele pentru care a fost în- urilor atât în înteriorul cât şi în exteriorul tocmit prezentul studiu; perimetrului analizat; ƒƒ suprafeţele ocupate de organizarea de ƒƒ pentru a exclude orice posibilitate de şantier vor fi reduse la minimul posibil; disturbare a speciilor de păsări din ve- ƒƒ organizarea generală de şantier va fi loca- cinătate se recomandă ca lucrările să se lizată doar în imediata vecinătate a am- desfăşoare în afara perioadei de cuibări- plasamentului releului, iar accesul utila- re a acestora, respectiv începând cu luna jelor de construcţie pe amplasament se va iunie.80
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Concluzii  Nivelul de radiaţii emis de antenă se află disturbarea fonică asupra speciilor de sub pragul limită de răspuns fiziologic al păsări care, din necesităţi ecologice şi speciilor de păsări. În acest sens se poate etologice, utilizează zona învecinată am- concluziona că impactul radiaţiilor asu- plasamentului releului; pra păsărilor identificate în perimetrul Habitatele de turbărie situate în imedia-  proiectului va fi absent; ta vecinătate a releului pot suferi degra-  Impactele identificate în perioada de dări semnificative în urma implementării operare nu au ca rezultat modificarea activităţilor de dezafectare, ca urmare a statutului de conservare al speciilor de riscului de depunere de sedimente şi de păsări de interes conservativ; acumulare de diverse deşeuri;  Având în vedere distanţa semnificativă Refacerea cu succes a tipului natural de  dintre amplasament şi potenţialele zone habitat pe perimetrul învecinat este im- de cuibărit ale avifaunei de interes co- probabilă având în vedere implicaţiile munitar, proiectul nu poate conduce în ce vor rezulta ca urmare a implementă- faza de operare la impacte negative asu- rii fazei de dezafectare a proiectului; în pra acestor specii în perioada de împere- plus, trebuie reamintit faptul că perime- chere, cuibărire şi creştere a juvenililor; trul studiat era din faza de construcţie a  înălţimea construcţiei este de 50 m, Deşi proiectului degradat din punct de vedere amplasarea acesteia nu afectează rutele antropic ca urmare a drumurilor situate de migraţie a păsărilor; în imediata vecinătate, precum şi ca ur- Proiectul, în faza de operare, nu poate  mare a păşunatului practicat; induce fenomene de disturbare de nicio  urma analizei impacturilor identifica- În formă asupra speciilor de animale de in- te se poate concluziona că menţinerea teres conservativ şi în mod special asupra acestui releu în operare aduce mai pu- speciilor de păsări şi de chiroptere; ţine prejudicii capitalului natural decât Impactele identificate în perioada de  dezafectarea acestuia; operare nu au ca rezultat modificări ale Pentru eliminarea oricăror impacturi ac-  habitatelor de interes conservativ situate cidentale, care pot să apară în perioada în vecinătatea amplasamentului, nici sub de operare sau de dezmembrare a obiec- aspectul structurii, nici din punct de ve- tivelor proiectului, se impune respecta- dere al suprafeţelor; rea măsurilor identificate în prezentul  perioada de dezafectare a proiectu- În raport. lui se va face resimţită în mod evident 81
    • ANEXE Bibliografie: 1. Avery, M. and T. Clement, 1972 Bird Mortality at 4 Towers in Eastern North Dakota: Fall 1972. Prairie Naturalist. 4:3/4 pp 87-95; 2. Balmori A., 2003 - The effects of microwave radiation on the wildlife. Preliminary results; 3. Baldwin•, D. H. 1965. - Enquiry into the mass mortality of nocturnal migrants in Ontario. Ontario Naturalist 3: 3-11; 4. Erickson W., Johnson, G., Young D., A, 2005 - Summary and Comparison of Bird Mortality from Anthropogenic Causes with an Emphasis on Collisions, USDA Forest Service Gen. Tech. Rep. PSW-GTR-191; 5. Pop, E. 1960. Mlaştinile de turbă din Republica Populară Română. Ed. Academiei R.P.R., 511pp; 6. Gafta D., Mountford J., 2008- Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România; 7. Jaarsma, C. F. – van Langevelde, F. – Botma, H., 2006 - Flattened fauna and mitigation: Traffic victims related to road, traffic, vehicle, and species characteristics. - Transportation Research Part D 11: 264–276; 8. Laursen, K., 1981 - Birds on roadside verges and the effect of mowing on frequency and distribution. Biol.Conserv. 20, 59-68; 9. Liboff, A.R.; Jenrow, K.A., 2000 - New model for the avian magnetic compass. Bioelectromagnetics, 21, 555–565; 10. eunier, F.D., Verheyden, C. and Jouventin, P., 1999 - Bird communities of highway verges: M Influence of adjacent habitat and roadside management. Acta Oecologica-International Journal Of Ecology 20, 1-13; 11. eijnen, R. and Foppen, R., 1994 - The effects of car traffic on breeding bird populations R in woodland. 1. Evidence of reduced habitat quality for willow warblers (Phylloscopus trochilus) breeding close to a highway. J.Appl.Ecol. 31, 85-94; 12. hire G., Brown K., Winegrad G., 2000 - „Turnurile de comunicaţii: un pericol mortal pen- S tru păsări”, Asociaţia americană pentru conservarea păsărilor; 13. arner, R.E., 1992 - Nest ecology of grassland Passerines on road right-of-ways in central W Illinois. Biol.Conserv. 59, 1-7.82
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Anexa nr.4„Valorificarea potenţialului hidroenergetic al râuluiCârţişoara după cascada Bâlea până în aval de cabana BâleaCascadă”Amenajarea hidroenergetică de tip deriva- Amplasamentul proiectului „Microhidro-ţie este pe un sector de cca. 1058 m lungi- centrala Bâlea” este inclus în ROSCI0122me, având o cădere brută totală de 250 m. „Munţii Făgăraş”, cu o suprafaţă de 198.512ha,Captarea, aducţiunea şi microhidrocentrala ce se întinde pe teritoriul administrativ alsunt amplasate în ROSCI0122 Munţii Făgăraş judeţelor Argeş, Braşov, Sibiu şi Vâlcea. Deşi în vecinatatea ROSPA0098 Piemontul asemenea, proiectul se învecinează şi cuFăgăraşului. ROSPA0098 „Piemontul Făgăraş” . Fig. nr. 1 Relaţia proiectului cu SCI „Munţii Făgăraş”1.Impactul proiectului asupra habitatelor de interes conservativ identificate în perimetrulproiectuluiDin informaţiile obţinute în urma vizitei în te- 3220 - Vegetaţie herbacee de pe malurile râu-ren, corelate cu datele din literatura de speci- rilor montane;alitate, s-a constatat că în perimetrul proiec- 4080 - Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix.tului se regăsesc doar două habitate de interes Cea mai mare reprezentativitate a celor douăconservativ pentru care a fost declarat situl habitate de interes comunitar raportată la„Munţii Făgăraşului”: amplasamentele obiectivelor de investiţie se 83
    • ANEXE întâlneşte la nivelul pragului de captare apă, şi pietriş (fig. nr. 2.). La edificarea cenoze- (obiectiv Nr. 1) respectiv de-a lungul „sectoru- lor participă cu constanţă ridicată specii ale lui A” (obiectiv Nr. 2.) al conductei de aducţi- buruienişurilor de coastă ca Salix silesiaca, une (fig. 4 şi fig. 6). Calamagrostis arudinacea, Senecio fuchsii, Senecio nemoralis. Această asociaţie azonală Degradarea naturală permanentă din cau- ajunge în contact cu Pinus mugo, iar la limita za avalanşelor frecvente a făcut ca pe acest inferioară, ca şi în cazul de faţă, intră în con- sector de râu asociaţia Saliceto (silesiacae) tact cu molidişele din etajul montan superior. – Alnetum viridis să fie bine reprezentată. În stratul superior se evidenţiază Alnus viridis În Valea Bâlii, în special pe pragul glaciar al şi Pinus mugo, în cel mijlociu Vaccinium myr- văii, se găseşte în jgheaburile puternic încli- tillus şi o serie de plante dicotiledonate, iar în nate parcurse frecvent de avalanşe de zăpadă cel inferior speciile de Sphagnum. Fig. nr. 2 Pinus mugo şi Alnus viridis în apropiere de cascada Bâlea84
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 20002. Impactul proiectului asupra habitatelor de interes conservativ în perioada de construcţiea obiectivului de investiţieObiectiv 1. Construcţie captare apăLucrări propuse: ƒƒ prag fix din zidărie de piatră monolitizată având în vedere specificaţiile tehnice, supra- cu mortar de ciment, dotat cu clapetă de faţa acumulării şi pantele versanţilor văii, va evacuare debit permanent, deversoare, fi inundată o suprafaţă de maxim 20m2 acope- priză captare apă; rită de acest tip de habitat. Ponderea acestui ƒƒ protecţii laterale pentru dirijarea apei la tip de habitat de interes comunitar raporta- nivele catastrofale; tă la suprafaţa SCI „Făgăraş” (198.493ha) a fost estimată şi validată de specialişi ca fiindConform memoriului tehnic suprafaţa afectată de aproximativ 0,01% (cca. 19,84ha). Cu toa-de construcţia obiectivului 1 este de 3350mp, te acestea, impactul proiectului în faza delungimea pragului fix fiind de 50m. construcţie asupra acestui habitat de interes comunitar poate fi considerat ca fiind redusPentru menţinerea condiţiilor de dezvoltare a (doar aproximativ 0,008% din suprafaţa aces-faunei şi florei la nivelul condiţiilor actuale se tui tip de habitat existent în interiorul situluiva avea în vedere ca în aval de captare să fie Natura 2000 va fi afectată, iar o parte semnifi-lăsat să se scurga liber debitul minim de ser- cativă din această suprafaţă cuantificată va fivitute, iar pe timpul viiturilor stocul de apă să afectată de proiect doar temporar).fie folosit pentru spălarea captării de eventu-ale depuneri de material solid. Referitor la asociaţia vegetală Calthaetum la- etae Krajina 1933, reprezentativitatea aces-În urma documentării în teren s-a constatat că teia la nivelul suprafeţei analizate este dereprezentativitatea asociaţiei Saliceto (sile- asemenea mică, de câţiva metrii pătraţi, iarsiacae) – Alnetum viridis este minimă pe su- aceasta are o valoare conservativă redusă.prafaţa destinată construcţiei pragului de decaptare (fig. 5). Aceasta ocupă suprafeţe re- Asociaţiile vegetale fontinale prezente mome-strânse şi dispersate în funcţie de preferinţe- tan vor fi substituite de cele specifice acumu-le ecologice, suprafeţe localizate în imediata lărilor de apă, porţiunile aflate în amonte deapropiere a albiei minore a râului, în apropie- viitorul luciu de apă oferind condiţii favorabilerea suprafeţei pe care a fost proiectat viitorul pentru reinstalarea acestor tipuri de asociaţiiprag de captare. vegetale.În zona în care se vor construi facilităţile nece- Se poate afirma că implementarea proiectuluisare captării apei (prag fix şi protecţii laterale nu va afecta semnificativ starea de conservarepentru dirijarea apei la nivele catastrofale), a celor două tipuri de habitate. 85
    • ANEXE Fig. nr. 4 Aspect lucrări proiectate pentru obiectivul 1 captare apă Fig. nr. 5 Aspect vegetaţie în zona viitorului prag de captare86
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Obiectiv 2. Construcţie conductă de aducţiune apăLucrări propuse:Conform memoriului tehnic suprafaţa afectată Pe tot traseul conducta trebuie să fie îngropatăde construcţia obiectivului numărul 2 este de sau acoperită astfel încât să se evite deteriora-2250mp , lăţimea suprafeţei afectate de mon- rea ei. Soluţiile tehnice de execuţie a tronso-tarea conductei fiind în medie de 2 m. nului de aducţiune au fost detaliate în cadrulTraseul conductei de aducţiune cel mai reco- proiectului tehnic iar analiza impactului asupramandat este pe malul drept al râului Bâlea vegetaţiei a acestor lucrări va fi abordată la ni-până la amplasamentul microhidrocentralei. vel de sectoare de conductă (fig. nr. 6).Fig. nr. 6. - Amplasarea obiectivelor proiectului -localizarea sectoarelor obiectivului nr. 2 - Sector ASectorul cuprins între captarea de apă şi punc- Pentru asigurarea condiţiilor de refacere a ha-tul B are o lungime de 590 m. bitatului în zona afectată este de asemeneaSuprafeţele adiacente râului (2-3 m de-o par- necesară aplicarea următoarelor măsuri:te şi de alta a râului) sunt ocupate de asoci- ƒƒ vegetaţia lemnoasă nu va fi îndepărta-aţia vegetală Saliceto (silesiacae) – Alnetum tă prin dezrădăcinare, îndepărtarea seviridis. Pentru a diminua impactul lucrărilor va face prin executarea unei tăieturi laasupra vegetaţiei din zonă se recomandă po- nivelul solului, asigurându-se astfel pre-ziţionarea conductei „în umplutură adiacentă misele unei bune drajonări şi implicitparamentului mal drept”, soluţie constructi- regenerări naturale, tehnică utilizată cuvă propusă de proiectant. Având în vedere că succes în practica silvică în cazul specii-cele două habitate de interes comunitar se lor din genul Salix;află localizate în imediata apropiere a râului ƒƒ se va evita şi minimiza îndepărtarea stra-pe o bandă de aproximativ 2-3 m de o parte tului de sol fertil de pe suprafaţa discu-şi alta a râului, se poate deduce că impactul tată, iar acolo unde nu este posibil, aces-montării conductei asupra acestor habitate va ta se va readuce la condiţiile iniţiale lafi minim, pierderea temporară de habitat fiind finalul execuţiei lucrărilor prin utilizareade maxim 150 m2. solului fertil provenit din zonele ocupate 87
    • ANEXE definitiv de amenajări (acest lucru este ocupată în prezent de habitatul de interes co- posibil fără eforturi mari, datorită su- munitar 4080 (Tufărişuri subarctice de Salix prafeţelor reduse şi distanţelor mici de spp.) va fi afectată doar temporar pe o peri- transport < 10m) oadă de maxim 1-2 ani, refacerea acestuia re- Se poate concluziona că în situaţia aplicării alizându-se pe cale naturală încă din primele măsurilor stabilite, suprafaţa de cca. 150 mp sezoane de vegetaţie. Fig. nr. 7 Aspect versant drept Valea Bâlii - amplasament vi- itor traseu conductă de aducţiune Fig. nr. 8 Aspect versant drept Valea Bâlii – amplasament vi- itor traseu conductă de aducţiune Fig. nr. 9 Aspect versant drept Valea Bâlii – amplasament vi- itor traseu conductă de aducţiune88
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 Fig. nr. 10 Aspect vegetaţie versant drept Valea Bâlii - am- plasament viitor traseu conductă de aducţiuneAcolo unde soluţia constructivă „în umplu- refacerea acestora va fi posibilă în scurt timp.tură adiacentă paramentului mal drept” nu Poziţionarea în săpătură se va realiza pe ulti-este necesară (fig. 11, 12, 13) conducta se va mul tronson al Secţiunii A, conducta având unpoziţiona „în săpătură”. Deşi această solu- traseu paralel cu poteca turistică. Pe acesteţie presupune decopertarea stratului vegetal suprafeţe habitatele de interes comunitar nuşi implicit degradarea asociaţiilor vegetale, sunt prezente. Fig. nr. 11 Aspect amplasament viitor traseu conductă de aducţiune, soluţie constructivă „în săpătură” Fig. nr. 12 Aspect amplasament viitor traseu conductă de aducţiune, soluţie constructivă „în săpătură” 89
    • ANEXE Sector B şi C (cele două sectoare vor fi trata- vegetale prezente în zonă). te împreună datorită similarităţii asociaţiilor Fig. nr. 13 Aspect amplasament viitor traseu conductă de aducţiune, soluţie constructivă „în săpătură” În urma vizitei în teren s-au identificat aso- reprezentată de asociaţii vegetale caracteris- ciaţiile vegetale prezente pe Sectorul B şi C. tice pajiştilor secundare cu caracter azonal Acestea sunt caracteristice vegetaţiei rudera- rezultate în urma tăierii la ras a pădurii în sco- le ce se instalează la marginea drumurilor fo- pul amplasării obiectivelor turistice (Cabana restiere ce traversează pădurile de răşinoase. Bâlea Cascadă, piloni telecabină spre Bâlea Vegetaţia din acest sector este supusă perma- Lac) şi a utilităţilor pentru acestea (alimenta- nent presiunii şi degradării provocate de turis- re cu curent electric) (fig. 14 şi 15). mul intens. Acest fapt a favorizat instalarea Diversitatea specifică a terenurilor degradate unor asociaţii vegetale de interes conservativ prin defrişări este scăzută. Acest fapt corobo- redus. Pentru a diminua impactul lucrărilor rat cu presiunea antropică excesivă din tre- asupra vegetaţiei din zonă se recomandă po- cut şi prezent au dus la instalarea pe această ziţionarea conductei „în săpătură”. suprafaţă a unor asociaţii vegetale de interes conservativ redus. Asociaţiile vegetale prezen- Sector D şi E (cele două sectoare vor fi tratate te în zonă sunt edificate de specii de plante împreună datorită similarităţii asociaţiilor ve- cu valoare conservativă redusă, caracteristice getale prezente în zonă). pajiştilor secundare degradate antropic. Informaţiile obţinute în urma vizitei în teren Pentru a reduce impactul lucrărilor asupra ve- corelate cu datele din amenajamentele silvice getaţiei din zonă se recomandă poziţionarea sugerează că întreaga suprafaţă analizată este conductei „în săpătură”.90
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 Fig. nr. 14 Aspect amplasament viitor traseu conductă de aducţiune, soluţie constructivă „în săpătură”Sector FImpactul lucrărilor pe acest tronson va fi mi- în trecut zona a fost profund degradată de lu-nim, vegetaţia de pe acest sector fiind în mare crările de construcţie a cabanelor şi a anexe-parte degradată din cauza presiunii antropice lor acestora. Soluţia constructivă recomandatăgenerate în prezent de turism (în special depo- este poziţionarea conductei „în săpătură”.zitare de deşeuri) (fig. nr. 15). De asemenea, Fig. nr. 15 Aspect amplasament viitor traseu conductă de aducţiune, soluţie constructivă „în săpătură”Obiectiv 3. Construcţie centrală hidroelectricăDin cauza lucrărilor efectuate în trecut pe su- se poate considera ca impactul asupra habita-prafaţa destinată hidrocentralei nu se găsesc telor fontinale va fi minim.habitate de interes conservativ. În acest sens 91
    • ANEXE 4. Analiza impactului proiectului asupra habitatelor de interes conservativ în perioada de operare a obiectivului de investiţie În perioada operaţională a obiectivului de in- de reparaţii în caz de avarii. vestiţie impactul asupra habitatelor de interes Referitor la obiectivul nr. 2, conducta de aduc- conservativ va fi minim şi se va rezuma doar la ţiune nu va induce impact semnificativ în tim- „Obiectivul nr. 1”. În urma construcţiei captă- pul perioadei de operare. Pentru acest obiec- rii de apă, 0,335 ha vor fi transformate în lu- tiv vor fi necesare doar lucrări de întreţinere ciu de apă, aspect ce va conduce la înlocuirea sau de reparaţii în caz de avarii. asociaţiilor fontinale din acest perimetru. Cu privire la obiectivul nr. 3, impactul nu va fi Având în vedere că obiectivul este complet au- semnificativ. Apa uzinată va fi redată cursului tomatizat, impactul ce va fi generat în faza de natural al râului după o prealabilă reducere a operare a acestui obiectiv va fi nesemnificativ vitezei de curgere într-un bazin de liniştire a şi se rezumă doar la lucrări de întreţinere sau apei. Impactul proiectului asupra habitatelor de interes conservativ identificate în vecinătatea amplasamentului proiectului Referitor la tipul de habitat de interes co- că această suprafaţă nu va fi afectată munitar 4070* - Tufişuri cu Pinus mugo şi nici în perioada de construcţie (drumul Rhododendron myrtifolium se impune lămuri- de acces este situat pe versantul drept al rea următoarelor aspecte: văii), nici în cea de operare (acumularea ƒƒ memoriul tehnic efectuat în vederea ob- de apă din zona captării nu va conduce la ţinerii avizului Natura 2000 pentru pro- inundarea coloniei de jneapăn). iectul în discuţie descrie în general pre- Cu privire la prezenţa speciei Vaccinium myr- zenţa acestui tip de habitat în Valea Bâlii, tillus în zona proiectului se impune de aseme- în zone ce la altitudini puţin superioare nea lămurirea următoarelor aspecte: proiectului se învecinează cu asociaţia ƒƒ memoriul tehnic prezintă relaţia de veci- vegetală Saliceto (silesiacae) – Alnetum nătate a asociaţiei Saliceto (silesiacae) – viridis („în special pe pragul glaciar al Alnetum viridis cu alte asociaţii vegetale văii, se găseşte în jgheaburile puternic (practic e vorba de o etajare ecologică a înclinate parcurse frecvent de avalanşe asociaţiilor vegetale din cadrul unei văi de zăpadă şi pietriş”); montane); ƒƒ insulă de Pinus mugo de dimensiuni con- ƒƒ cu toate acestea, pe versantul drept al siderabile (de peste 200 m2) a fost iden- văii, versant supus disturbării în faza de tificată pe malul tehnic stâng al râului construcţie a proiectului, această specie Bâlea, în imediata vecinătate a Cascadei se regăseşte în prima treime amonte a Bâlea, în zona amonte a proiectului (zona zonei de interes a proiectului, pe supra- de captare); cu toate acestea, având în feţe unde exemplarele de molid au fost vedere diferenţa de nivel mare faţă de al- exploatate. Pe aceste suprafeţe specia bia minoră, se poate afirma cu siguranţă Vaccinium myrtillus acoperă teritoriul în92
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 funcţie de valenţele ecologice, în conti- montană (Vaccinio-Piceetea). Cu toa- nuă vecinătate cu specia Rubus idaeus; te acestea, având în vedere ponderea ƒƒ în zonele în care pădurea pură de mo- acestui tip de habitat de interes comu- lid este în stare de masiv, pe versantul nitar în cadrul SCI „Munţii Făgăraş”, care drept al văii a fost identificată ca floră este aproximată de specialişti ca fiind indicatoare în mod predominant specia de 23,1% (adică acoperă o suprafaţă de Oxalis acetosella. Este evident faptul că aproximativ 45.738ha), este evident fap- existenţa celor două specii (Vaccinium tul ca impactul proiectului este absolut myrtillus şi Oxalis acetosella) în păduri nesemnificativ în ceea ce priveşte afec- de molid conduce la identificarea acestor tarea stării de conservare a tipului de ha- habitate ca fiind de tipul 9410 – Păduri bitat pe termen scurt (perioada de con- acidofile de Picea abies din regiunea strucţie), cât şi pe termen lung.5. Măsuri de reducere a impactului asupra speciilor / habitatelor de interes comunitar ƒƒ Antreprenorul va delimita zona de lucru fără eforturi mari, datorită supra- pentru a preveni/reduce distrugerea su- feţelor reduse şi distanţelor mici de prafeţelor vegetale; transport < 10 m); ƒƒ Restrângerea la minimul posibil a su- ƒƒ Pentru obiectivul numarul 2 - Amplasare prafeţelor ocupate de organizarea de conductă de aducţiune: şantier; o pentru „sectorul A” se vor folosi solu- ƒƒ Pentru obiectivul numarul 1 - Construcţie ţiile tehnice enunţate anterior; captare apă: o pentru sectoarele în aval de „sec- o vegetaţia lemnoasă din genul Salix nu torul A” se vor utiliza în funcţie de va fi îndepărtată prin dezrădăcinare; caracteristicile terenului soluţiile îndepărtarea se va face prin execu- tehnice „în umplutură adiacentă pa- tarea unei tăieturi la nivelul solului, ramentului mal drept”, respectiv „în asigurându-se astfel premisele unei săpătură”; bune drajonări şi implicit regenerări ƒƒ Evitarea afectării de către infrastructura naturale, tehnică utilizată cu succes temporară creată în perioada de desfăşu- în practica silvică în cazul speciilor rare a proiectului a habitatelor naturale din acest gen; şi semi-naturale din incinta SCI; o se va evita şi minimiza îndepărtarea ƒƒ Se interzice circulaţia autovehiculelor în stratului de sol fertil de pe suprafaţa afara drumurilor trasate pentru funcţio- discutată, iar acolo unde nu este po- narea şantierului (drumuri de acces, dru- sibil, acesta se va readuce la condiţi- muri tehnologice), în scopul minimizării ile iniţiale la finalul execuţiei lucră- impactului acustic asupra speciilor de rilor prin utilizarea solului fertil pro- importanţă comunitară; venit din zonele ocupate definitiv de ƒƒ Şantierul, drumurile de acces provizo- amenajări (acest lucru este posibil riu şi toate suprafeţele al căror înveliş 93
    • ANEXE vegetal va fi afectat vor fi renaturate depozitare temporară de deşeuri vor fi adecvat şi redate folosinţei lor iniţiale, impermeabilizate; sub îndrumarea unui biolog, pentru a se ƒƒ În cazul lucrărilor de întreţinere obiec- evita posibilitatea introducerii de specii tive, antreprenorul va delimita zona de noi în aria vizată de proiect; lucru pentru a preveni/minimiza distru- ƒƒ Pe o perioadă de minim 3 ani se va veri- gerea habitatelor; fica la inceputul şi sfârşitul perioadei de ƒƒ Constructorul se va obliga să folosească vegetaţie stadiul de refacere a habitate- utilaje cât mai silenţioase; lor afectate, cu obligaţia beneficiarului ƒƒ Pentru a evita disturbarea păsărilor şi de a interveni cu lucrările necesare de mamiferelor din zonă, este recomandabil corectare; ca lucrările se se efectueze pe tronsoane ƒƒ Se vor stabilii măsuri de protecţie împo- scurte; triva poluării ecosistemelor acvatice, o ƒƒ Eventualele neconcordanţe între proiec- atenţie specială trebuind acordată polu- tul tehnic (în special pe traseul conduc- ării cu substanţe solide sedimentabile în tei de aducţiune) şi situaţia din teren vor timpul lucrărilor de construcţie; fi rezolvate prin identificarea altor soluţii ƒƒ Se va evita amplasarea directă pe sol a tehnice de execuţie, fără a abate traseul materialelor de constructie. Suprafeţele conductei de pe traseul analizat în pre- destinate pentru depozitarea de materi- zentul studiu; ale de construcţie, de recipienţi goliţi şi Concluzii  Lucrarile proiectate a fi construite şi apoi respectiv 4080 - Tufărişuri cu specii sub- exploatate modifică într-o măsură ne- arctice de Salix, caracterul acestora va fi semnificativă suprafaţa sitului. În urma preponderent temporar; evaluării posibilelor impacte ale proiec- Realizarea investiţiilor prevăzute prin  tului se constată că integritatea sitului proiect nu va avea impact semnificativ Natura 2000 nu va fi afectată; direct asupra speciilor/habitatelor de  Impactele identificate sunt nesemnifi- interes conservativ aflate în vecinătatea cative şi nu modifică starea de conser- amplasamentului proiectului; vare a speciilor/habitatelor de interes Pentru eliminarea oricăror impacte acci-  conservativ; dentale care pot apărea în perioada de  implementarea obiectivelor proiec- Prin execuţie, respectiv operare, a obiecti- tului nu se vor genera impacte semnifica- velor proiectului se impune respecta- tive asupra habitatelor 3220 - Vegetaţie rea măsurilor identificate în prezentul herbacee de pe malurile râurilor montane raport.94
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Bibliografie selectivă 1. Bănărescu P, Tatole V., 1991 – Ocrotirea naturii şi a mediului înconjurător, nr. 35, pag. 5-13, Amenajările hidrotehnice şi protecţia faunei rofile în România 2. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005 – „Habitatele din România”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X) 3. Nilsson, C. 1992 - Conservation management of riparian communities.Pages 352–372 in L. Hansson (ed.) Ecological principles of nature conservation. Elsevier, London. 4. Voik W., 1976 – „Vegetaţia alpină din Valea Şerbotei (Munţii Făgăraşului)”, Muzeul Brukentahal - Studii şi comunicări St. Nat. 20:47-64, Sibiu 95
    • ANEXE Anexa nr.5 „Modernizarea drumului DJ 106 pe tronsonul Sibiu-Agnita” Proiectul îşi propune modernizarea drumului platforma carosabilă, fiind modificate doar ele- DJ 106 pe tronsonul Sibiu-Agnita, pe o lungime mentele verticale pentru aducerea drumului la de 52,645 km, deoarece la ora actuală nu exis- normele şi normativele în vigoare la data pro- tă un sistem rutier adecvat traficului. iectării. Proiectul este amplasat în interiorul Fiind vorba de lucrări de reabilitare ale aces- ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului şi în vecinăta- tui drum, a fost menţinut traseul în plan şi tea ROSCI0132 Oltul Mijociu-Cibin-Hârtibaci. Fig. 1. – Relaţia proiectului cu SPA „Podişul Hârtibaciului” Fig. 2. – Relaţia proiectului cu SCI „Oltul mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”96
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Descrierea succintă a ROSPA0099 Podişul HârtibaciuluiImportanţa desemnării SPA „Podişul uralensis), caprimulg (Caprimulgus europae-Hârtibaciului” constă în: C1 – efective im- us), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos me-portante pe plan global - 1 specie: cristel de dius), ciocănitoare de grădini (Dendrocopos sy-câmp (Crex crex) C6 – populaţii importante din riacus), ghionoaie sură (Picus canus), ciocârliespecii ameninţate la nivelul Uniunii Europene de pădure (Lullula arborea), sfrâncioc roşiatic- 10 specii: cristel de câmp (Crex crex), ac- (Lanius collurio). SPA „Podişul Hârtibaciului”vilă ţipătoare mică (Aquila pomarina), vies- se poate caracteriza prin abundenţa terenuri-par (Pernis apivorus), huhurez mare (Strix lor semi-naturale – pajişti şi fâneţe extensive.Descrierea succintă a ROSCI0132 Oltul Mijociu-Cibin-HârtibaciuSitul este reprezentat de sectorul Oltului de imediata apropiere a râului Hârtibaci pe o lun-la barajul de acumulare de la Avrig şi până la gime de aprox. 25 km. Zona este importan-nivelul localităţii Racoviţa, judeţul Vâlcea. tă pentru conservarea speciilor Unio crassus,Situl mai include şi afluentul de dreapta Râul Chilostoma banaticum, Rhodeus sericeus ama-Cibin împreună cu afluentul de ordinul II Râul rus. Deşi aria reflectă efectele impactului an-Hârtibaciu. La acestea se mai adaugă şi pă- tropic îndelungat, manifestat în perioada anilordurea Tufarilor, inclusă în vederea conservării 70-90 ai sec. XX, există încă unele zone umedegastropodului terestru Chilostoma banaticum. care şi-au păstrat aspectul şi comunităţile re-În cazul de faţă, proiectul se află localizat în manente, fragmente ale structurilor originare.Impactul proiectului asupra speciilor de interes conservativ pentru care a fost declarat SPA„Podişul Hârtibaciului” şi SCI „Oltul mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”Întrucât nu există suficiente studii ştiinţifice drumurilor afectează în mod direct me-care tratează în mod distinct relaţia între lu- diul din punct de vedere fizic, chimic şicrările de reabilitare drumuri şi efectul aces- în consecinţă, indirect, alterează dispo-tora asupra florei şi faunei, a fost considerată nibilitatea habitatelor pentru numeroaseoportună adaptarea principalelor efecte dato- specii de plante şi animale pe o suprafaţărate reabilitării unui drum la metodologia de mult mai mare decât cea efectiv ocupatăevaluare a impactului asupra mediului în cazul de drum;construcţiei unui drum nou. 3. Mortalitatea - traficul rutier determinăDupă Seiler, A., 2002 principalele efecte nega- numeroase decese în rândul faunei caretive asupra ecosistemelor datorate infrastruc- utilizează habitatele din vecinătateaturii rutiere pot fi clasificate astfel: drumului; 1. Pierderea de habitate – construcţia unui 4. Efectul de barieră – pentru marea ma- drum implică în mod direct pierdere de joritate a speciilor de animale nezbu- suprafeţe de teren şi implicit pierderea rătoare drumurile constituie bariere de habitate; de netrecut care au ca urmare izolarea 2. Poluare directă şi indirectă - prezenţa populaţiilor. 97
    • ANEXE Căile pe care „Poluarea directă şi indirectă” 3. Efectul indirect asupra ecosistemelor: acţionează asupra speciilor/habitatelor pot fi alterarea biologică a habitatelor dispo- clasificate astfel (Jaarsma, et al. 2006): nibile pentru speciile adiacente drumului 1. Poluare fizică: generată de activităţile (efectul de margine). de construcţie a drumului şi de zgomotul produs de traficul rutier în perioada de Întrucât proiectul analizat implică reabilita- operare a drumului; rea unui drum existent (fară modificarea ca- 2. Poluare chimică: generată de substanţe- tegoriei de drum, conform reglementărilor în le emanate de către motoarele cu com- vigoare) efectele potenţial negative analizate bustie internă, substanţe petroliere pro- vor face referire doar la impactul negativ pe venite din accidente rutiere, precum şi care îl are zgomotul traficului asupra speciilor efectul pe care soluţiile folosite pentru prioritare precum şi impactul pe care apele mentenanţa pe timp de iarnă a drumu- meteorice îl au asupra habitatelor, atât în pe- lui îl au asupra speciilor/habitatelor din rioada de reabilitare a drumului cât şi în peri- imediata vecinătate; oada de operare a acestuia. I. Impactul scurgerii apelor meteorice în perioada de reabilitare Potenţialii poluanţi care pot afecta în mod Conform proiectului tehnic de execuţie, vor fi direct speciile/habitatele ţintă pentru care reabilitate podeţele ce traversează afluenţii a fost declarat ROSCI Oltul Mijlociu-Cibin- de stânga ai Hârtibaciului. Aceste lucrări pot Hârtibaci sunt: afecta în mod direct calitatea albiei râului pe a. produse petroliere provenite de la acci- aceste sectoare şi implicit calitatea apelor în dente în timpul lucrărilor de reabilitare; aval de aceste porţiuni de râu. Este posibil ca b. lucrări desfăşurate pe şantier si trafic afluenţii afectaţi de lucrările de reabilitare greu sunt producătoare de noxe (NOx, podeţe (pârâurile Daia, Zăvoi, Lacul Roşia, CO, SOx), pulberi care prin intermediul Tichindeal, Vurpăr, Hîrţa, Vecerd), ce au o cur- ploilor care spală suprafaţa şantierului şi gere constantă pe timpul anului, să aibă un drumurile de acces se pot depune în ape- spectru specific asemănător râului Hârtibaciu. le de suprafaţă; În acest sens este recomandabilă efectuarea c. sedimente rezultate în urma lucrărilor de lucrări de refacere podeţe fără a aduce efectuate la podeţele aferente principa- prejudicii majore albiilor afluenţilor, o atenţie lilor afluenţi. sporită trebuind acordată substanţelor solide sedimentabile. II. Impactul scurgerii apelor meteorice în perioada de operare Potenţialii poluanţi care pot afecta în mod di- 1. produse petroliere provenite de la acci- rect speciile ţintă pentru care a fost decla- dente rutiere; rat ROSCI Oltul Mijlociu- Cibin-Hârtibaciu sunt 2. metale grele provenite din arderea următorii: carburanţilor;98
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 3. soluţii pentru menţinerea funcţionalităţii descărca apele meteorice colectate sunt: drumului pe timp de iarnă (NaCl, CaCl2). pârurile Daia, Zăvoi, Lacul Roşia, Tichindeal, Vurpăr, Hîrţa, Vecerd, afluenţi de stanga aiSistemul de mentenanţă al drumului poate Hârtibaciului.afecta în mod direct habitatele şi speciile Distanţa medie (calculată pe baza datelor geo-din apropierea drumului, prin efectul pe care referenţiate utilizând softuri specifice) întresubstanţele folosite pentru menţinerea func- suprafaţa drumului şi SCI Oltul Mijlociu-Cibin-ţionalităţii drumului pe timp de iarnă (NaCl, Hârtibaci este de cca. 200 m . Deşi calitateaCaCl2) îl au asupra mobilizării metalelor grele apelor descărcate se încadrează în normele deprovenite din combustia internă a motoarelor calitate în vigoare (NTPA 001), pentru elimi-autoturismelor. Aceste substanţe au proprie- narea oricăror efecte negative asupra specii-tatea de a mobiliza poluanţii care se acumu- lor de interes comunitar se recomandă ampla-lează în apropierea drumului, metale grele (în sarea de decantoare si separatoare de grasimispecial Pb) (Reck and Kaule, 1993; Bauske and la nivelul principalilor afluenţi ai HârtibaciuluiGoetz, 1993). (pârurile Daia, Zăvoi, Lacul Roşia, Tichindeal,Conform proiectului tehnic şi din investigaţi- Vurpăr, Hîrţa, Vecerd).ile efectuate în teren, sistemul de colectare Acolo unde deversarea la nivel de receptor na-a apelor meteorice de pe suprafaţa drumului tural nu este posibilă, apele meteorice vor fise bazează în mare parte pe şanţuri de gar- deversate în canalele de drenaj existente îndă şi rigole de colectare a apelor existente la zonă. Pe baza studiilor din teren efectuate înmomentul de faţă în teren. Proiectul de rea- perioada martie-aprilie (foto 1) marea majo-bilitare propune reamenajarea acestor şanţuri ritate a terenurilor aflate pe partea dreaptăşi construirea altora în zonele în care acestea a drumului (direcţia Sibiu-Agnita) au fost de-sunt inexistente. Apele meteorice colectate secate şi transformate în terenuri agricolede pe suprafaţa drumului se vor dirija spre de către Agenţia de Îmbunătăţiri Funciare. Înemisari la nivelul podeţelor şi polipodeţelor concluzie debitul apelor la nivelul canalelorexistente. de drenaj este dependent de aportul de apeReceptorii naturali din zonă, cu curgere con- meteorice de la nivelul drumului.stantă de-a lungul anului, în care se vor Foto 1 Canal de drenaj DJ 106 scurgere directă în SCI Oltul Mijociu-Cibin-Hârtibaci 99
    • ANEXE Conform celor enunţate anterior distanţa importantă analiza impactului pe care apele medie între suprafaţa drumului şi SCI Oltul meteorice colectate de pe suprafaţa drumului Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu fiind de cca. 200 m, l-ar putea avea asupra speciilor slab vagile, în considerăm că scurgerea apei meteorice (ce se cazul analizat Unio crassus. încadrează în normele de calitate în vigoare) Deşi calitatea apelor descărcate se încadrea- pe această distanţă poate favoriza absorbţia ză în normele de calitate în vigoare atât la şi disiparea principalelor elemente poluante descărcarea lor în receptorii naturali cât şi fără a aduce prejudicii speciilor prioritare din la nivelul canalelor de drenaj, pentru evita- situl de importanţă comunitară vizat de stu- rea impactului asupra speciei, fie el şi minor, diul de faţă. recomandăm amplasarea de decantoare şi se- paratoare de grăsimi la nivelul principalilor Întrucât situl analizat a fost propus pentru spe- afluenţi ai Hârtibaciului, întrucât aceste dis- cii puternic vagile (8 specii de peşti) şi o singu- pozitive pot limita creşterile accidentale de ră specie slab vagilă (Unio crassus) considerăm poluanţi. III. Impactul zgomotului asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar în perioada de reabilitare a drumului Potenţialul agent perturbator care poate Preferinţele ecologice ale acestei specii sunt afecta în mod direct speciile de păsări ţin- foarte limitate, în mod deosebit în perioada tă pentru care a fost declarat ROSPA Podişul de cuibărire. În urma analizei habitatelor adi- Hârtibaciului este zgomotul produs de utilaje- acente drumului, pentru această specie a fost le folosite pentru reabilitarea drumului. identificată o suprafaţă de 1131 ha habitat Una dintre speciile de mare importanţă pen- potenţial favorabil. tru SPA Podişul Hârtibaciului este Crex crex. Foto 2. – Tip de habitat favorabil Crex crex, în imediata vecinătate a drumului100
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000În aceste zone un nivel de decibeli crescut, crex pentru care trebuie impuse măsuri deatât în perioada de reabilitare cât şi în cea de conservare în timpul perioadei de reabilitareoperare a drumului, poate genera un impact (Fig. 5). Tronsoanele de drum pentru care estesemnificativ asupra populaţiei de Crex crex. necesară evitarea lucrărilor de şantier in peri-Este recomandabil ca impactul fonic asupra oada mai-iunie sunt cuprinse între km 21+300speciei, în special în perioada de reproducere, m -27+400 m şi km 29-30+600 m.să fie minim. Întrucât lucrările de reabilitarese vor realiza pe tronsoane în imediata apro- Trebuie menţionat faptul că aceste tronsoa-piere a habitatelor favorabile speciei (foto 2), ne se găsesc în imediata apropiere a singure-iar zgomotul rezultat poate genera un impact lor trupuri de pădure ce găzduiesc specii denegativ asupra speciei, este recomandată păsări corticole pentru care a fost desemnatevitarea lucrărilor pe acest tip de tronson în SPA Podişul Hârtibaciului. În acest mod limita-timpul perioadei de reproducere (mai-iunie). rea temporală a lucrărilor pe aceste tronsoa-În urma analizei hărţilor satelitare şi a vizite- ne va avea efect benefic dublu, atât pentrulor în teren s-au delimitat două tronsoane de Crex crex cât şi pentru alte specii de interesdrum ce traversează habitate favorabile Crex comunitar. Fig. 5 Tronson de drum pentru care se recomandă limi- tarea în timp a lucrărilor de reabilitareIV. Impactul zgomotului asupra speciilor/habitatelor de interes comunitar în perioada deoperare a drumuluiPotenţialul poluant care poate afecta în mod de măsurat comparativ cu noxele şi praful,direct speciile de păsări ţintă pentru care a acesta este considerat unul dintre factoriifost declarat ROSPA Podişul Hârtibaciului este majori de poluare. Cu toate acestea particu-zgomotul produs de traficul rutier. larităţile terenului precum şi tipurile de ha-Zgomotul este un agent de disturbare care se bitate de pe marginea drumului pot influenţadisipează mult în mediu .Deşi este foarte greu propagarea zgomotului şi implicit densitatea 101
    • ANEXE populaţiilor de păsări. Dacă pe marginea dru- avea de suferit, proiectul analizat propunând mului se găsesc habitate rare care lipsesc din reabilitarea unui drum existent fără a schimba restul sitului, densităţile populaţionale ale categoria de drum (cat. IV) şi implicit viteza speciilor pot rămâne constante chiar dacă po- de rulare. Prin urmare nu se va modifica ni- luarea şi disturbarea reduc calitatea habita- velul de decibeli generat de traficul rutier, iar tului respectiv (Laursen, 1981, Warner, 1992, impactul asupra speciilor de păsări prioritare Meunier et al. 1999). va fi minim (foto. 4). În cazul de faţă, calitatea habitatului nu va Foto 2. – Tronson DJ 106, habitat de pădure în imediata vecinătate a drumului 3. Măsuri de reducere a impactului asupra speciilor posibil afectate din SPA „Podişul Hârtibaciului” şi SCI „Oltul mijlociu – Cibin – Hârtibaciu” în perioada de reabilitare şi de operare I. Măsuri de reducere a impactului în perioada de reabilitare ƒƒ în vederea protejării speciei Crex crex Hârtibaciului şi nici pe raza de 0,5 km în este necesară evitarea lucrărilor de jurul acestuia; şantier în perioada mai-iunie între km ƒƒ gropile de împrumut nu se vor face în 21+300m -27+400m şi km 29-30+600m; incinta SPA-ului, reparaţiile la utilaje şi ƒƒ evitarea afectării de către infrastructu- mijloacele de transport în afara incinte- ra temporară creată în perioada de con- lor specializate legale va fi interzisă; strucţie a drumului a habitatelor natura- ƒƒ drumurile de acces şi tehnologice, toate le şi semi-naturale din incinta SPA-ului; suprafeţele a căror suprafaţă (învelişul ƒƒ construcţiile de organizare de şantier şi vegetal) a fost afectat, vor fi refăcute şi de şantier propriu-zis să nu fie imple- vor fi redate folosinţelor iniţiale; mentate pe suprafaţa SPA-ului Podişul ƒƒ modificarile de orice fel ale substratului102
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 afluenţilor Hârtibaciului se vor face fără a aduce prejudicii majore albiilor conform aprobarilor legale de la Apele afluenţilor; Române; ƒƒ măsuri de protecţie împotriva poluării râ- ƒƒ efectuarea de lucrări de refacere podeţe ului, cu substanţe solide sedimentabile.II. Măsuri de reducere a impactului în perioada de operare • se vor amplasa decantoare şi separa- râului Hârtibaci (pârâurile Daia, Zăvoi, toare de grăsimi la nivelul podeţelor Lacul Roşia, Tichindeal, Vurpăr, Hîrţa, ce traversează afluenţii de stanga ai Vecerd)Bibliografie selectivă 1. Bauske, B. and Goetz, D., 1993 - Effects on de-icing salts on heavy metal mobility. Acta Hydrochimica Et Hydrobiologica 21, 38-42; 2. Jaarsma, C. F. – van Langevelde, F. – Botma, H., 2006 - Flattened fauna and mitigation: Traffic victims related to road, traffic, vehicle, and species characteristics. - Transportation Research Part D 11: 264–276; 3. Laursen, K., 1981 - Birds on roadside verges and the effect of mowing on frequency and distribution. Biol.Conserv. 20, 59-68; 4. Meunier, F.D., Verheyden, C. and Jouventin, P., 1999 - Bird communities of highway ver- ges: Influence of adjacent habitat and roadside management. Acta Oecologica-International Journal Of Ecology 20, 1-13; 5. Reck, H. and Kaule, G., 1993 - Strassen und Lebensräume: Ermittlung und Beurteilung strassenbedingter Auswirkungen auf Pflanzen, Tiere und ihre Lebensräume. Bonn-Bad Godesberg, Germany.: Bundesministerium für Verkehr, Abteilung Strassenbau; 6. Reijnen, R. and Foppen, R., 1994 - The effects of car traffic on breeding bird populations in woodland. 1. Evidence of reduced habitat quality for willow warblers (Phylloscopus trochi- lus) breeding close to a highway. J.Appl.Ecol. 31, 85-94; 7. Sárkány-Kiss, A., Fodor, A., Ponta, M., 1997 - Bioacumulation of certain heavy metals by uni- onidae molluscs in Criş/Körös rivers. TISCIA - Monograph series, Szolnok - Szeged - Tg.Mureş, 209 – 219; 8. Seiler, A., 2002 - Effects of infrastructure on nature. In: Anonymus, 2003. COST 341. Habitat fragmentation due to transportation infrastructure. The European review. European Commission, Directorate-General for Research, Brussel; 9. Sîrbu, I., 2004 - Studiu asupra moluştelor acvatice din Transilvania, Maramureş, Crişana şi Banat. Teză de doctorat. Institutul de Biologie al Academiei Române, Bucureşti; 10. Warner, R.E., 1992 - Nest ecology of grassland Passerines on road right-of-ways in central Illinois. Biol.Conserv. 59, 1-7. 103
    • ANEXE Anexa nr. 6 Evaluare adecvată pentru un parc eolian cu o putere esti- mată de 400 MW propus într-o zonă desemnată ca SPA şi SCI Durata de funcţionare a proiectului: 20 -25 de ani Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului Zona de studiu a cuprins un SPA şi un SCI. de Importanţă Avifaunistică/AIA) şi la lucrările Vecinătatea siturilor Natura 2000 a fost inclusă publicate de-a lungul timpului pentru aceasta în zona de studiu pentru că potenţialul impact zonă. Datele disponibile cu privire la habita- asupra populaţiilor de păsări şi lilieci poate tele existente, populaţiile de păsări, lilieci şi depaşi arealul proiectului. Astfel, o suprafaţă mamifere au fost organizate, analizate şi veri- cuprinsă de la câteva sute de metri până la ficate pe teren iar ulterior transpuse pe hărţi caţiva km a fost luată în calcul, în funcţie de în coordonate geografice. speciile pentru care a fost desemnat situl şi în funcţie de rezultatele observaţiilor de teren Studiile efectuate asupra florei s-au centrat derulate sistematic pe parcursul unui întreg pe stabilirea posibilului impact generat de an calendaristic. amplasarea parcului eolian în zona studiată cu accent asupra siturilor Natura 2000 şi pe iden- Rezultatele obţinute ca urmare a activităţii de tificarea de măsuri care să asigure menţinerea teren au fost raportate la informaţia cuprinsă stării favorabile de conservare a habitatelor şi în Formularele Standard Natura 2000 ale situ- speciilor de plante. rilor analizate, la rapoartele publicate (Ariile Metodologie Tipuri de habitate naturale Au fost identificate, descrise şi cuantifica- de stejar pufos, 40 CO* Tufărişuri caduci- te (Figura 2) tipurile de habitate prioritare foliate ponto-sarmatice, 62 CO* Habitate (91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană ponto-sarmatice). cu Quercus spp, 91AA* Păduri est-europene104
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 Alte habitate (ex. Pajişti degradate, arabil, păşuni) 89.07 Habitat 91IO* 2 Fig. 2 Habitat 91MO 5 Habitat 91AA* 2.85Repartiţia procentuală a habitatelor identificate Habitat 40C0* 0.6 Habitat 62C0* 0.48 0 20 40 60 80 100 Pajişte ponto-sarmatică pe dealul TălăşmanPajişte degradată pe dealul Tălăşman (dominată de Artemisia austriaca) 105
    • ANEXE Specii de mamifere-chiroptere Începând din luna august 2009 s-a derulat ac- pentru migraţia de toamnă şi constituirea co- tivitatea de monitorizare a populaţiilor de lili- loniilor de hibernare au fost efectuate vizite eci prezente în perioada de împerechere (au- în august, septembrie şi octombrie. După 22 gust-septembrie), migraţia de toamnă către octombrie temperaturile au coborât noaptea adăposturile de hibernare (septembrie-octom- sub 10°C, activitatea chiropterelor fiind redu- brie) şi constituirea adăposturilor prehiberna- să. Observaţiile au fost făcute în spaţii deschi- le şi hibernale (octombrie-noiembrie), migra- se agricole sau drumuri, spaţii semideschise ţia de primăvară către adăposturile de vară, ca liziera pădurilor, spaţii închise în zone de precum şi constituirea coloniilor de naştere. pădure, interiorul localităţilor întâlnite în pe- Informaţiile privind grupul chiropterelor in- rimetrul viitorului parc eolian. Speciile iden- cluse în acest raport au fost colectate prin tificate sunt prezentate în tabelul de mai jos. vizite lunare în fiecare locaţie. De exemplu, Specii de chiroptere înregistrate în timpul migraţiei de toamnă (sept-oct 2009) Habitat Specia Culturi agricole/ Lizieră de Pădure Localitate terenuri deschise pădure 1. Nyctalus noctula X X X X 2. Nyctalus leisleri - X - - 3. Eptesicus serotinus X X X X 4. Vespertilio murinus X X - - 5. Myotis daubentonii - X - - 6. Pipistrellus pipistrellus - - - X 7. Pipistrellus nathusii - X X - 8. Rhinolophus ferrumequinum - X - X Specii de păsări Studiul avifaunistic s-a concentrat asupra spe- ordine: Ciconiiformes – 1 specie, Falconiformes ciilor de păsări pentru care a fost desemnat – 17 specii, Charadriiformes – 1 specie, situl Natura 2000 – specii cheie. Observaţiile Strigiformes – 1 specie, Columbiformes – 4 s-au efectuat prin deplasări care au acoperit specii, Coraciiformes –3 specii, Piciformes – 2 zona de studiu de câte 2 ori în fiecare lună. specii, Passeriformes – 44 specii. Astfel au fost colectate date cu privire la po- În tabelul de mai jos sunt prezentate obser- pulaţiile de păsări observate în timpul migraţi- vaţiile efectuate în perioada septembrie – oc- ei de toamnă, în perioada iernării, a migraţiei tombrie 2009. Observaţiile au fost continuate de primăvară şi a cuibăritului. pe parcursul a 12 luni, iar tabele similare au În perioada migraţiei de toamnă au fost ob- fost elaborate pentru perioada de iarnă, mi- servate 73 de specii de păsări ce aparţin la 8 graţia de primavară şi cuibărit.106
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Speciile de păsări migratoare observate în septembrie – octombrie 2009 08.09.09 05.09.09 12.09.09 13.09.09 21.09.09 22.09.09 10.10.09 11.10.09 15.10.09 Total Specia 1 Ciconia nigra 1 1 2 Aquila heliaca 1 1 3 Aquila pomarina 1 17 1 19 4 Hiraetus pennatus 1 1 5 Circaetus gallicus 5 3 4 2 14 6 Buteo buteo 1 2 8 5 2 3 18 2 1 42 7 Buteo vulpinus 2 2 1 5 2 17 29 8 Buteo rufinus 3 3 7 5 2 4 1 8 33 9 Pernis apivorus 1 1 2 10 Accipiter gentilis 3 3 2 2 3 13 11 Accipites nisus 1 2 2 3 2 0 4 14 12 Accipiter brevipes 1 1 1 3 13 Milvus migrans 1 1 14 Circus aeruginosus 1 39 6 1 47 15 Circus pygargus 1 6 1 8 16 Circus macrourus 1 1 1 3 17 Falco columbarius 3 1 4 18 Falco tinnunculus 9 10 4 3 4 4 5 6 45 19 Larus chachinans 313 33 61 31 86 223 745 20 Athene noctua 1 1 21 Columba palumbus 1528 1528 22 Columba livia 54 76 130 23 Streptopelia turtur 247 10 14 5 1 277 24 Streptopelia decaocto 2 10 15 4 10 41 25 Coracias garullus 15 1 16 26 Merops apiaster 179 357 691 91 0 1318 27 Upupa epops 4 1 1 6 28 Picus canus 1 1 29 Dendrocopos major 2 2 Calandrella brachydactyla 30 50 50 brachydactyla 31 Galerida cristata 3 61 4 43 2 24 27 3 157 32 Melanocorypha cal. 11 15 306 374 65 320 1091 33 Alauda arvensis 1 92 55 69 70 314 577 379 446 2003 34 Lullula arborea 3 1 6 30 35 Riparia riparia 9 842 388 34 1273 36 Hirundo rustica 172 523 2423 28 231 445 3 3825 37 Anthus trivialis 35 35 38 Anthus pratensis 1 4 5 107
    • ANEXE 08.09.09 05.09.09 12.09.09 13.09.09 21.09.09 22.09.09 10.10.09 11.10.09 15.10.09 Total Specia 39 Anthus campestris 32 38 1 3 18 92 40 Motacilla flava 94 7 21 85 4 211 41 Motacilla alba 1 22 12 84 104 33 256 42 Motacilla cinerea 12 12 43 Lanius collurio 55 59 1 115 44 Lanius minor 19 18 37 45 Lanius senator 1 1 46 Sturnus vulgaris 13 452 17 14 309 353 1000 2158 47 Garrulus glandarius 1 0 6 5 7 19 48 Pica pica 112 30 7 71 54 274 49 Corvus monedula 18 128 42 94 282 50 Corvus frugilegus 751 74 385 350 90 162 976 2788 51 Corvus corax 1 2 4 2 15 12 3 39 52 Corvus cornix 16 3 19 53 Phylloscopus collybita 9 1 10 54 Phylloscopus trochilus 2 1 1 1 5 55 Oenanthe oenanthe 26 19 1 46 56 Oenanthe isabellina 11 8 19 57 Saxicola rubetra 44 7 51 58 Phoenicurus pphoephoenicurus 1 1 59 Turdus merula 1 2 3 60 Sylvia communis 2 2 61 Sylvia atricapilla 2 2 62 Muscicapa striata 3 3 63 Parus major 1 1 7 3 12 64 Passer domesticus 60 177 92 153 485 65 Passer montanus 2 102 90 39 59 65 378 66 Fringilla coelebs 5 926 273 353 1557 67 Carduelis chloris 4 2 6 1 64 77 68 Carduelis carduelis 8 136 104 191 439 69 Carduelis spinus 34 34 70 Carduelis cannabina 28 12 156 71 267 71 Emberiza hortulana 3 3 72 Emberiza cmelanocephala 2 2 73 Miliaria calandra 687 27 105 302 346 254 373 2094 Total nr. specii 2072 2673 4379 1452 671 1890 3268 2486 5705 24596108
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Numărul speciilor observate a variat foarte pentru speciile de iarnă majoritatea speciilormult pe parcursul perioadelor analizate fiind identificate în zona de studiu au fost reprezen-mai redus în perioada iernii (51 de specii) şi tate de păsări care tranzitau zona în cautareacrescând mult în celelalte sezoane. Maximul hranei sau care se odihneau pe terenurile agri-numărului de specii observate a fost în peri- cole, foarte puţine utilizând zona ca areal deoada cuibăritului (94 specii). Analizând datele hrănire pe perioada iernii. 100 94 80 73 76 Figura 3. 60 51 Numărul de specii observate în fiecare sezon 40 20 0 Migraţia Iernarea Migraţia Cuibăritul de toamnă de primăvarăÎn perioada migraţiei de primăvara cea mai fost identificate 94 de specii de păsări, caremare diversitate a fost înregistrată de grupul aparţin la 9 ordine: Ciconiiformes – 1 specie,Passeriformelor cu 42 de specii şi de grupul Falconiformes – 18 specii, Gallifomes – 4 spe-Falconiformelor (răpitoare de zi) reprezentat cii, Charadriiformes – 1 specii, Strigiformes – 1de 20 de specii. specie, Columbiformes – 3 specii, CuculiformesPe durata monitorizării perioadei de cuibă- – 1 specie, Piciformes –1 specii, Passeriformesrit (iulie 2009, aprilie - mai - iunie 2010) au – 64 specii.Statutul de conservare a habitatelor şi speciilor de plante de interes comunitar şi naţionalidentificate în zona de studiu şi evaluarea stării actuale.Pentru fiecare din habitatele şi speciile de in- Stare actuală de conservare – nefavorabilă.teres comunitar au fost descrise statutul de Suprafaţa acoperită se reduce permanent dinconservare, starea actuală a acestuia cât şi cauza speciilor alohtone.perspectivele. Ca exemplificare este prezen- Perspective – suprafeţele acestui habitat ris-tată descrierea pentru unul din habitatele pri- că degradarea prin păşunat intensiv, prin in-oritare 62 CO* Stepa ponto-sarmatică. vazia unor specii alohtone, prin colonizareaStatut de conservare - reprezentativă pen- cu specii arbustive autohtone (ex. Crataegustru bioregiunea stepică este protejată la ni- monogyna).vel european ca zonă de tip prioritar (Anexa În cazul păsărilor statutul de conservare a spe-I, Directiva Habitate). La nivel naţional este ciilor pentru care a fost desemnat SPA-ul estelistată pe anexa 2 OUG 57/2007 cu modificări. ilustrat în tabelul de mai jos. 109
    • ANEXE Statutul de Directiva Convenţia Convenţia Categoria Zona de studiu IUCN periclitare Păsări Berna Bonn SPEC European Nycticorax nycticorax I II LC 3 S Ciconia nigra I II II LC 3 R Ciconia ciconia I II II LC 2 Depl Anser albifrons I/II-B/III-A III II LC S Branta ruficollis I II I/II En A1bcd+3bcd+4bcd1 1 L Aquila heliaca I II I/II VU C2a(II) 1 R Aquila pomarina I II II LC 2 Decl Hiraetus pennatus I II II LC 3 R Circaerus gallicus I II II LC 3 S Buteo rufinus I II II LC 3 S Pernis apivorus I II II LC S Accipiter brevipes I II II LC 2 R Milvus migrans I II II LC 3 S Pandion haliaetus I II II LC 3 S Circus aeruginosus I II II LC - S Circus pygargus I II II LC - S Circus macrourus I II II NT 3 En Circus cyaneus I II II LC 3 Decl Falco vestertinus I II II NT 3 En Falco columbarius I II II LC - Depl Falco peregrinus I II II LC - S Falco cherrug I II II En A2bcd+3cd+4bcd 3 Vu Caprimulgus eurpeaus I II II LC 2 Depl Burhinus oedicnemus I II II LC 3 Vu Glareola pratincola I II II LC 3 Decl Coracias garullus I II II NT 2 Vu Picus canus I II - LC 3 Depl Dendrocopos medius I II - LC - S Dendrocopos syriacus I II - LC - S Calandrella brachydactyla I II - LC 3 VU Melanocorypha calandra I II - LC 3 Depl Lullula arborea I III - LC 2 Depl Anthus campestris I II - LC 3 Depl Lanius collurio I II - LC 3 Depl Lanius minor I II - LC 2 VU Ficedula albicollis I II II LC - S Ficedula parva I II II LC - S Emberiza hortulana I III - LC 2 Decl110
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000În cazul populaţiilor de păsări pentru cateva este favorabilă dar pentru cele mai multe spe-specii cum sunt Ciconia ciconia, Circus aeru- cii starea de conservare este nefavorabilă.ginosus, Lanius collurio starea de conservareStatutul de conservare a speciilor de chiroptere observate în zona de studiu Nr. Convenţia Convenţia Cartea Roşie Directiva Specia Eurobats crt Berna Bonn România Habitate 1 Nyctalus noctula Anexa 2 Anexa 2 - + Anexa 4 2 Nyctalus leisleri Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4 3 Eptesicus serotinus Anexa 2 Anexa 2 V + Anexa 4 4 Vespertilio murinus Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4 5 Myotis daubentonii Anexa 2 Anexa 2 CP + Anexa 4 6 Myotis emarginatus? Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 2 & 4 7 Myotis nattereri Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4 8 Myotis myotis Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4 9 Myotis oxyghnatus Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4 10 Myotis sp. (dasycneme?) Anexa 3 Anexa 2 CP + Anexa 2 & 4 11 Barbastella barbastellus Anexa 2 Anexa 2 V + Anexa 2 & 4 12 Pipistrellus pipistrellus Anexa 3 Anexa 2 - + Anexa 4 13 Pipistrellus nathusii Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4 14 Pipistrellus kuhlii Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4 15 Plecotus austriacus Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4 16 Miniopterus schreibersii Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4 17 Rhinolophus ferrumequinum Anexa 2 Anexa 2 P + Anexa 4 18 Rhinolophus hipposideros Anexa 2 Anexa 2 V + Anexa 4 19 Rhinolophus euryale Anexa 2 Anexa 2 V + Anexa 4 20 Rhinolphus mehelyi Anexa 2 Anexa 2 V + Anexa 4Legendă: CP – specie critic periclitată; P – specie periclitată; V – specie vulnerabilă.În cazul liliecilor se consideră că toate speciile emillii-popii au în prezent o stare nefavo-au un statut nefavorabil de conservare la nivel rabilă de conservare. În tabelul de mai joseuropean şi international. este ilustrat faptul că activităţile economice umane determină degradarea şi reducereaHabitatele prioritare şi specia Potentilla suprafeţei. 111
    • ANEXE Starea de Habitate şi specii conservare în Ameninţări Tendinţe Directiva Habitate zona de studiu Păşunat Degradare Construcţii Habitat 62C0* Nefavorabilă Reducerea Împăduriri suprafeţei Procese naturale Paşunat Degradare Împăduriri Habitat 40C0* Nefavorabilă Reducerea Cariere suprafeţei Drumuri de exploatare Degradare Habitat 91AA* Nefavorabilă Paşunat Împăduriri Plantări artificiale Paşunat Împaduriri Reducere ca Potentilla emillii-popii Nefavorabila Exploatare cariere, urmare a Drumuri de exploatare ameninţărilor Procese naturale Presiuni şi ameninţări asupra habitatelor şi speciilor de plante identificate în zona de studiu În absenţa unui plan de management care (prin ONG-urile de mediu locale) să asigure o dezvol- implicarea autorităţilor şi a populaţiei locale, tare durabilă a zonei, presiunile şi ameninţările a comunităţii de afaceri şi a instituţiilor res- asupra habitatelor şi speciilor de plante şi ani- ponsabile de protecţia mediului, împreună cu male sălbatice protejate se vor intensifica. Nr. Activitate Manifestare în/vecinătatea sitului Impact Activităţi agricole, silvice şi 1     creşterea animalelor   Păşunat număr mare de animale îmburuienarea unor suprafeţe nerespectarea Codului de bune practici     fenomene de eroziune a solului în agricultură Robinia pseudacacia, Gleditsia tri- acanthos pe dealurile lui Văleanu şi reducerea suprafeţelor de tufărişuri   Plantarea arborilor Cucuruzului. Gleditsia triacanthos în pontosarmatice şi a pajiştilor stepice interiorul pădurilor din zonă Activităţi de pescuit, 2     vânătoare şi cules recoltarea de Paeonia peregrina în peri-   Culegere de plante restrângerea suprafeţelor acoperite oada de anteză afectarea tufărişurilor pontosarmatice şi Activităţi miniere şi extrage- 3 cariera de la Şipotele a speciilor cum sunt spre ex. Potentilla re de minereuri emilii-popii, Testudo graeca ibera Invazie de Ailanthus altissima, Procese naturale afectarea habitatelor şi speciilor 4 Elaeagnus angustifolia, Lycium barba- (biotice şi abiotice) caracteristice rum, Phasianus colchicus etc. amenajarea prin extindere a unor dru- muri de exploatare necesare pentru diminuarea suprafeţelor unor habitate 5 Transport şi comunicaţii deplasarea şi instalarea părţilor compo- protejate nente ale turbinelor (pilon de susţinere, pale, etc.)112
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Identificarea, evaluarea impactului şi măsuri de reducere a acestuiaImpactul din faza de construcţie, de operare şi de dezafectareÎn faza de construcţie, impactul va fi negativ pierderea de habitat, efectul de barieră şiasupra habitatelor (care nu sunt de interes con- mortalitatea generată de coliziune.servativ comunitar) care se suprapun pe cele82,45 ha (73,49 ha + 8,96 ha) pe care se va rea- Efectele atribuite eolienelor asupra păsărilorliza proiectul. În faza de operare, impactul va fi sunt variabile în funcţie de specie, de sezon şinegativ asupra a 41,74 ha ocupate de habitate zonă. Perturbarea poate duce la înlocuirea şicare nu sunt de interes conservativ comunitar. excluderea acestora din habitatele adecvateÎn faza de dezafectare, impactul va fi temporar ducând în final la pierderea habitatului. Acestasupra habitatelor prezente în zona amplasa- factor poate conduce la scăderea ratei de re-mentelor turbinelor care vor fi dezafectate. producere sau de supravieţuire, mai ales dacă speciile sunt în imposibilitatea de a gasi al-Procentul din suprafaţa habitatului care va ternative adecvate. Analiza posibilului impactfi pierdut şi procentul din suprafeţele habi- asupra păsărilor identificate în zona de studiutatelor folosite pentru necesităţile de hrană, s-a facut pe grupe de păsări specifice zonei, ră-odihnă şi reproducere ale speciilor de inte- pitoare, anseriforme, passeriforme dar şi alteres comunitar. specii de interes comunitar luând în conside- rare toate tipurile de impact descrise mai sus.Deoarece până în prezent nu s-au efectuat înRomania studii cu privire la posibilul impact al Din numărul total de 18 specii de răpitoare deparcurilor eoliene asupra populaţiilor de chi- interes comunitar identificate în zona studiatăroptere, estimarea acestuia s-a facut pe baza un număr de 6 specii sunt cuibăritoare (Aquilaliteraturii de specialitate. În acest sens se apre- pomarina, Hieraaetus pennatus, Circaetus galli-ciază că riscul de coliziune cu structurile tur- cus, Buteo rufinus, Accipiter brevipes, Circusbinelor este cel mai ridicat şi este influenţat pygargus). Pentru unele din aceste specii s-ade poziţia parcului. Zonele cu păduri prezintă analizat prezenţa sezonieră şi distribuţia relaţio-riscul cel mai ridicat iar cele agricole riscul cel nată cu ecologia speciei. Spre exemplu acvila ţi-mai scăzut. Populaţiile din zona studiată sunt pătoare mică (Aquila pomarina) a fost observatăsemnificative şi a fost identificată o rută de în perioada de cuibărit şi în timpul pasajelor demigraţie ce urmează direcţia şoselei Adamclisi primăvară şi toamnă. Este o specie teritorială ce– Abrud. S-au descoperit câteva colonii de hi- cuibăreşte solitar în zone împădurite şi este uşorbernare şi 3 colonii de naştere nesemnalate în de observat datorită zborurilor circulare execu-literatura de specialitate. Astfel, în baza infor- tate deasupra teritoriului pe care îl stăpâneşte.maţiei colectate au fost excluse turbinele pro- Pădurea Molciova asigură în zona studiată un locpuse a fi amplasate în zone care prezentau risc de odihnă preferat pentru exemplarele aflate înde coliziune cu populaţiile de chiroptere. migraţie primăvara şi toamna. Se apreciază pre-Literatura de specialitate indică faptul că zenţa în zona studiată a cel puţin 2 perechi cui-efectele pe care le poate avea un parc eolian băritoare de acvilă ţipătoare mică fiind observa-asupra păsărilor sunt: perturbarea (deranjul), te frecvent zboruri teritoriale. La nivel european 113
    • ANEXE specia are o stare nefavorabilă de conservare. turbine mari pot fi considerabile dacă traseele de migraţie a păsărilor sunt modificate, ceea Efectele negative produse de prezenţa turbi- ce determină un consum crescut de energie din nelor se pot extinde pe o distanţă cuprinsă în- partea păsărilor. Prin analiza datelor colectate tre 50 şi 600 m în jurul acestora şi pot conduce în timpul perioadelor de pasaj de primavară şi la o reducere/excludere a utilizării teritoriu- toamnă s-a constatat că zona nu e traversată lui de către păsări. În timpul colectarii datelor de efective numerice semnificative/zi pentru s-a analizat şi folosinţa habitatelor de către grupurile de specii analizate. Cele mai mari păsări pentru a putea aprecia într-o formă efective s-au înregistrat la passeriforme la preliminară preferinţa acestora pentru diferi- care înălţimea de migraţie variază între 100 şi te habitate. Astfel a fost considerată distanţa 300 m. Deoarece multe dintre speciile de ră- de 150 m ca zonă minimă de deranj pentru pă- pitoare migrează solitar există posibilitatea ca sări şi s-a calculat suprafaţa exclusă ca loc de numarul acestora să fie chiar mai ridicat decât hrănire în jurul acestora. O turbină asociată cel exprimat de datele colectate mai ales că cu infrastructura sa (drum de racordare, plat- altitudinea de zbor este influenţată de distan- formă) ocupă conform specificaţiilor tehnice o ţa de zbor, condiţiile meteorologice, viteza şi suprafaţă permanentă de 0,22 ha. Prin urma- direcţia vântului. Urmărind modul de utilizare re rezultă în total 16,06 ha ce vor fi ocupate a teritoriului şi activitatea de zbor a păsărilor permanent şi vor reduce suprafaţa disponibilă răpitoare în timpul migraţiei de primavară, s-a de hrănire. Calculând suprafaţa unui pătrat cu constatat că acestea traversează zona dinspre latura de 150 m în jurul fiecărei turbine rezul- S – V şi se îndreaptă spre N- NE folosind pădu- tă un teritoriu de 164,2 ha, în care speciile de rea Molciova pentru odihnă. răpitoare vor fi deranjate şi există o probabili- tate mare să evite zona. Majoritatea studiilor realizate până în prezent În cazul răpitoarelor, prin excluderea turbine- au citat rate scăzute de mortalitate din cauza lor din păşunile cu habitate prioritare s-a re- coliziunii/turbină, dar în multe cazuri acestea dus impactul posibil asupra zonelor de hrănire sunt bazate doar pe cadavrele găsite, care au de la 28,6% la 14,1 % (din suprafaţa totala a o probabilitate ridicată de a subestima numă- pajiştilor în sit, rămânând amplasate doar pe rul real de coliziuni. Chiar şi în cazul în care pajişti degradate). De asemenea prin exclude- ratele de coliziune pe turbină sunt mici, acest rea turbinelor din teritoriile agricole folosite lucru nu înseamnă neaparat că mortalitatea preponderent de răpitoare s-a redus posibilul cauzată de coliziuni este nesemnificativă, în impact de la 28,24 % la 21,4 %. special în parcurile eoliene mari. Chiar şi creş- teri relativ mici ale ratei mortalităţii pot fi Efectul de barieră depinde de mărimea parcu- semnificative pentru unele populaţii de păsări, lui eolian şi de spaţierea turbinelor. Proiectarea mai ales pentru cele de talie mare, cu durata corespunzătoare a parcului eolian poate ate- lungă de viaţa şi (re)productivitate scazută. nua efectul de barieră prin crearea de cori- Rata de coliziune variază de la un parc eolian doare largi de circulaţie între grupurile de la altul. Pentru unele parcuri eoline nu se men- turbine. Efectele cumulative ale parcurilor de ţionează coliziuni ale păsărilor cu turbinele.114
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Pentru alte parcuri eoliene, coliziunile apar identificat speciile cu cel mai ridicat risc decu o frecvenţă de 30 ori/an/turbină. În baza coliziune: Aquila pomarina, Hieraaetus pen-a mai multor studii realizate s-a constatat că natus, Buteo rufinus, Accipiter brevipes,rata medie de coliziune pe an/turbină este de Circus aeruginosus, Falco vespertinus, Falco1,7 păsări, iar maximul este de 8,1 victime/ tinnunuculus si de asemenea unele specii deturbină/an. Pentru păsările răpitoare media passeriforme cu risc de coliziune mai scăzut:este 0,3, iar maximul de 0,6/an/turbină. Anthus campestris, Calandrella brachydactyla,În zona de studio, prin analiza activităţii de Melanocorypha calandra, Carduelis cannabi-zbor a păsărilor de interes comunitar, s-au na, Miliaria calandra.Au fost identificate următoarele măsuri de reducere a impactului:1. Excluderea turbinelor eoliene din habita- naturale ce constituie teritorii de hrănire tele prioritare (91I0* Vegetaţie de silvo- pentru răpitoare, passeriforme şi lilieci stepă eurosiberiană cu Quercus spp, 91AA* 4. Reducerea numărului de turbine în pajişti Păduri est-europene de stejar pufos, 40 şi terenuri agricole folosite preponderent CO* Tufărişuri caducifoliate ponto-sarma- de passeriforme pentru cuibărit, hrănire şi tice, 62 CO* Habitate ponto-sarmatice); odihnă (Alauda arvensis, Calandrella bra-2. Excluderea turbinelor eoliene din vecinăta- chydactyla, Anthus pratensis, Melanocorypha tea pădurilor care asigură teritorii de cuibărit calandra şi Miliaria calandra) în special pentru păsările răpitoare şi teritorii 5. Excluderea turbinelor eoliene din zonele de hrănire pentru răpitoare şi chiroptere; traversate constant de un număr ridicat de3. Excluderea turbinelor eoliene în pajişti păsări răpitoare şi chiroptere.În varianta I de amplasare a parcului eolian, turbine pe pajişti degradate iar 81,56 % pe te-8,83 % dintre turbine erau propuse spre am- ren agricol.plasare în habitate prioritare, 9,59 % dintre Varianta I Varianta aprobată pajişti/păşuni pajişti/păşuniÎn varianta aprobată s-au eliminat 121 de tur- 9.59 habitate 10.52 prioritare - 0bine care puteau avea un efect negativ asupra habitate prioritare - 8.83habitatelor de interes comunitar sau/şi asuprapopulaţiilor de păsări sălbatice şi chiroptere.Astfel, turbinele s-au aprobat spre amplasarenumai pe pajişti degradate (10,52%) şi în terenagricol (89,47%). teren agricol teren agricol 81.56 89.48 115
    • ANEXE Anexa nr. 7 Opiniile Comisiei Europene cu privire la articolul 6(4) din Directiva „Habitate” Opiniile, împreună cu recomandările, sunt cruciale de interes public major, constituie o menţionate în mod expres în articolul 249 din instituţie a procedurilor comunitare, obligato- Tratatul UE ca reprezentând instrumente ale rie, chiar dacă metodologia nu este prevăzută politicii Uniunii Europene, fără forţă obliga- în mod detaliat. În cazul omisiunii, este ine- torie. În practică, astfel de opinii sunt emi- vitabilă acţiunea CE privind încălcarea obli- se de către Parlamentul European, Comitetul gaţiilor asumate în temeiului tratatului UE de Economic şi Social sau Regional, Avocatul către statul membru. Opinia CE constituie un General în cauze deferite spre soluţionare CEJ instrument care pune la adăpost statele mem- şi CE. Statele membre şi instuţiile europene bre de eventuale acţiuni în faţa instanţei şi de au deplină libertate privind aplicarea unei opi- sancţiuni pecuniare aferente. Cu toate aces- nii. Cu toate acestea, având în vedere rolul tea, emiterea unei opinii favorabile nu elimină CE în raport cu respectarea dreptului Uniunii, posibilitatea CE sau a altei persoane (în sen- opiniile sunt cel mai adesea urmate de către sul cel mai larg) de a iniţia acţiuni în faţa CEJ statele membre şi constituie un instrument de generate de monitorizarea implementării PP, interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale la de aplicarea măsurilor compensatorii sau chiar nivel comunitar. Nu toate opiniile CE sunt pu- în contestarea opiniei emise. Cu alte cuvinte blicate în Jurnalul Oficial al UE, o parte fiind nu este suficient să propui o abordare potrivit confidenţiale şi regăsindu-se doar în registrul reglementărilor comunitare, ci şi acţiunile ul- CE sub clasificarea „document confidenţial”. terioare de implementare şi operare a proiec- telor trebuie să respecte obligaţiile şi măsurile Obligaţia prevăzută de articolul 6(4) din asumate de statele membre în procedura de Directiva „Habitate” privind informarea CE solicitare a opiniei CE. cu privire la măsurile compensatorii adopta- te în cazul implementării unui PP din motive 1. C (2002) 1079 Opinia CE cu privire la construirea aeroportului Mühlenberger Loch în Germania În octombrie 1999 Germania a solicitat CE construirea unei aeronave jumbo Airbus A3XXX, o opinie cu privire la proiectul de extinde- mai precis asamblarea componentelor produse re a unei fabrici industriale prin construirea la fabrica Airbus din Toulouse. Proiectul viza unei noi unităţi de producţie care să permită extinderea pe o suprafaţă de 171 de hectare116
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000din perimetrului uneizone de protecţie speci- habitate. Situl în cauză adăposteşte mai mul-ală, care a fost declarată de către Germania te habitate şi specii priotejate prin Directivaca deltă de importanţă internaţională potri- Păsări şi Directiva Habitate, clasificate deopo-vit Convenţiei de la Ramsar din 1971 şi sit de trivă ca specii prioritare.importanţă comunitară în temeiul directiveia) Evaluarea impactului asupra mediului/studiul de evaluare adecvatăPotrivit evaluării impactului asupra mediului întruneşte cerinţele metodologice şi ştiinţificeefectuată de Germania, proiectul preconizat în raport cu obiectivele de mediu şi măsurileproduce efecte negative semnificative asu- compensatorii propuse.pra sitului. CE apreciază că studiul efectuatb) Soluţii alternative şi măsuri compensatoriiÎn ciuda rezultatului evaluării, Germania in- iniţiate proceduri privind încălcarea dreptuluiformează CE că din raţiuni economice (costuri comunitar pentru transpunere insuficientă aridicate) şi de ordin funcţional nu există alter- reglementărilor de mediu în baza cărora a fostnative privind locaţia noii unităţi de producţie, instituită reţeaua. În absenţa propunerilor pri-a cărei implementare se justifică din motive vind desemnarea de noi situri, CE nu poatecruciale de interes public major, pe care le aprecia relevanţa măsurilor compensatorii cuprezintă CE. Germania furnizează, deopotrivă, referire la scopul şi obiectivele reţelei Naturareferinţe cu privire la măsurile compensatorii 2000, chiar dacă autorităţile germane au pro-pe care le propune in implementarea proiec- pus crearea de noi habitate, a căror suprafa-tului. CE reţine că Germania nu şi-a îndeplinit ţă depăşeşte perimetrul supus implementăriiobligaţia privind desemnarea numărului de si- proiectului.turi pentru reţeaua Natura 2000, că au fostc) Motive cruciale de interes public majorCu referire la motivele cruciale de interes pu- avea un impact pozitiv asupra competitivităţiiblic major, CE apreciază că prin documentele industriei aerospaţiale Europene atât în cadrulpuse la dispoziţie Germania a demonstrat im- comunitar dar şi în raport cu industria mondi-portanţa proiectului pentru regiunea Hamburg ală, va contribui la dezvoltarea tehnologică şişi pentru zona de Nord a Germaniei, şi, nu în va stimula cooperarea economică în sectorulultimul rând, pentru industria aerospaţială aeronautic European şi implicit creşterea eco-Europeană, întrucât proiectul va genera un nomică în industriile interdependente.număr mare de noi locuri de muncă care va Având în vedere aceste argumente, CE a emiscontrabalansa trendul crescător al ratei şoma- o opinie favorabilă proiectului.jului în zonele menţionate. De asemenea, vaConcluziiCE a acceptat lipsa soluţiilor alternative decla- că în cazul C-239/04 lipsa acestora a condusrată de către autorităţile germane, cu toate la condamnarea Portugaliei pentru încălcarea 117
    • ANEXE procedurilor de derogare. În plus, CE a accep- major. Potrivit ghidului privind interpretarea tat motivele cruciale de interes major justifi- şi aplicarea prevedrilor articolului 6(4) din cate prin creşterea locurilor de muncă, chiar Directiva „Habitate”, proiectele care servesc dacă realităţile politico-economice indică exclusiv interese private nu pot fi considerate faptul că Mühlenberger Loch este situat în re- de interes public major. Un alt aspect critica- giunea Hamburg, una dintre cele mai bogate bil îl constituie abţinerea CE de la evaluarea regiuni ale Germaniei, cu un procent mic al măsurilor compensatorii, luând în considerare ratei şomajului. impactul negativ identificat şi necesitatea mo- În opinia noastră, absenţa soluţiilor alterna- nitorizării acestor măsuri în raport cu obiecti- tive nu a fost suficient analizată, principala vele directivei. Trebuie să punctăm faptul că justificare constituind-o impactul economic iniţial opinia CE a fost clasificată ca document pozitiv asupra industriei aeronautice la ni- confidenţial, fapt care a condus la deschide- vel european, avantajul tehnologic şi, nu în rea unei acţiuni în instanţă de către o organi- ultimul rând, competiţia Europei cu giganţii zaţie neguvernamentală pentru declasificarea americani din acest sector. Aceste motive sunt acestor documente. la graniţa dintre raţiunile de ordin politic şi economic şi considerentele de interes public C (2003) 1304 Extinderea unei mine de exploatare a cărbunelui în Germania a) Evaluarea impactului asupra mediului/studiul de evaluare adecvată În 2002 Germania raportează CE că planuri- că evaluarea adecvată a impactului asupra le de extindere a unei mine de exploatare a mediului satisface cerinţele metodologice şi cărbunelui deteriorează şi produc perturbări ştiinţifice în raport cu categoria şi tipul ariilor la scară largă în cadrul a două habitate prio- protejate, a speciilor şi habitatelor terestre şi ritare, calsificate corespunzător. CE apreciază acvatice analizate. b) Soluţiile alternative şi măsurile compensatorii Germania informează CE că au fost căutate so- care urmează să fie realizate în mod progre- luţii alternative, dar niciun plan alternativ nu siv, corespondent etapelor proiectului, printre este fezabil şi nu oferă rezultatele preconiza- care se numără: crearea şi administrarea unui te, intrucât nicio o altă exploatare minieră din habitat pentru stejari şi fagi pe o suprafaţă Germania nu oferă aceleaşi condiţii geologice de 125-150 de hectare, stimularea culturilor şi de morfologie minieră pe care le prezintă şi restaurarea pădurilor aluviale, şi implicit a mina Prosper Haniel. Având în vedere rezul- speciilor care trăiesc în cadrul acestor habita- tatele evaluării impactului asupra mediului te, restaurarea şi popularea albiilor de apă din şi absenţa soluţiilor alternative, Germania habitatele afectate şi noile habitate create. propune CE o serie de măsuri compensatorii118
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000c) Motive cruciale de interes public majorGermania argumentează necesitatea imple- atât în Germania cât şi la nivel european, prinmentării proiectului pentru motive cruciale de urmare pierderea locurilor de muncă este in-interes major, suţinând că, în cazul în care ex- evitabilă şi recomandă ca banii rezultaţi dintinderea nu se realizează, exploatarea minieră închiderea minei să fie utilizaţi pentru creareava trebui închisă, fapt care ar genera pierderea de noi locuri de muncă în regiune şi relocareaa 4400 de locuri de muncă în cadrul exploatării muncitorilor afectaţi. Cu privire la efecteleşi a peste 6000 de locuri de muncă în industrii- asupra producerii şi furnizării de energie elec-le şi serviciile interdependente de operaţiunile trică, CE apreciză că resursele miniere în dis-supuse închiderii. Mai mult, extinderea exploa- cuţie reprezintă doar 1% din necesarul surselortării miniere va genera rezultate economice de producţie ale Germaniei şi 10% din surselebenefice pentru regiunea în cauză şi, totodată, de cărbune utilizate în producerea de energie,va permite Germaniei să îşi menţină poziţia de iar cărbunele este disponibil pe piaţa mondia-lider în cadrul industriei miniere Europene şi ca lă la preţuri competitive. CE consideră că ar-producător de energie din combustibili fosili. gumentele privind poziţia de lider a GermanieiExploatarea minieră a cărbunelui reprezintă în industria minieră şi contribuţia la tehnolo-parte a politicii energetice pe termen lung a gia de producere a energiei din aceste surse nuGermaniei, care ar fi de asemenea serios afec- reprezintă un motiv crucial de interes major.tată prin închiderea operaţiunilor. Germania În lumina acestor argumente, CE apreciază căinvocă faptul că prin neavizarea proiectului extinderea minei nu se justifică.de extindere este accelerată închiderea minei Cu toate acestea, CE reţine faptul că pe ter-fapt care va produce perturbări semnificative men scurt efectele negative asupra mediuluiasupra mediului social şi economic local şi din social şi economic la nivel local şi regional suntregiune pe termen scurt. iminente şi accelerate prin închiderea exploa-CE consideră că Germania a demonstrat ab- tării miniere, acestea din urmă constituindu-senţa soluţiilor alternative şi acceptă acest se în motive cruciale de interes major având înargument necesar pentru implementarea vedere impactul şi anvergura socială şi econo-unui proiect în condiţiile articolului 6(4) din mică asupra regiunii şi altor industrii. ÎntrucâtDirectiva „Habitate”. De asemenea, CE se ab- măsurile compensatorii satisfac cerinţele CE şiţine de la a analiza şi/sau a propune soluţii având în vedere existenţa motivelor crucialealternative prin experţii proprii. Cu privire la de interes major, CE emite o opinie favorabilămotivele cruciale de interes major, CE susţine privind implementarea proiectului de extinde-că exploatarile miniere de cărbune nu repre- re a exploatării miniere.zintă o activitate competitivă şi sustenabilăConcluziiOpinia favorabilă privind implementarea pro- întrucât principala justificare o reprezintă im-iectului poate fi criticată de lipsa perspec- pactul negativ economic şi social pe termentivei pe termen lung a măsurilor autorizate, scurt. 119
    • ANEXE 3. C (2003) 1308 Extinderea portului Rotterdam (Olanda) Autorităţile olandeze au elaborat un plan de a dimensiunii actuale, insuficientă pentru vo- lărgire şi extindere a portului Rotterdam în lumul de tranzit, creşterea tranzitului portuar contextul unui plan regional de dezvoltare eco- şi dezvoltarea operaţiunilor de cargo pentru nomică. Proiectul vizează utilizarea eficientă industria petrolieră, produse agricole şi alte a spaţiilor portuare deja existente prin recon- mărfuri. Proiectul afectează în mod direct trei figurare, expansiunea terenului pe o suprafaţa situri din cadrul reţelei natura 2000, cu precă- marină de 2500 ha şi extinderea terestră pe dere 19.5 ha dintr-un habitat prioritar. 750 ha. Scopul îl reprezintă majorarea cu 20% a) Evaluarea impactului asupra mediului/studiul de evaluare adecvată Studiul de evaluare a impactului asupra me- deltei (perturbări ale habitatelor avifaunisti- diului evidenţiază efecte negative cu impact ce, terestre şi marine, diminuarea salinităţii semnificativ asupra celor trei situri, care se în- în aer etc). Suplimentar identificării acestor scriu în trei mari categorii: potenţiale efecte efecte, studiul apreciază că măsurile compen- morfologice ale solului generate de extinde- satorii propuse trebuie monitorizate constant rea terestră în spaţiul marin şi perturbări ale pe parcursul implementării proiectului pentru habitatului marin, efecte asupra operaţiunilor a satisface coerenţa gloabală a reţelei Natura de extracţie de sare marină, efecte asupra 2000. b) Soluţiile alternative şi măsurile compensatorii În elaborarea proiectului, autorităţile olande- opinii în perspectiva prevederilor derogatorii ze au analizat doua alternative ale proiectului: ale Articolului 6(4) din Directiva „Habitate”. prima fiind concentrată pe utilizarea cu mai Măsurile compensatorii au vizat cu precădere mare eficienţă a suprafeţei portuare existen- crearea şi administrarea unui nou habitat de te, a doua soluţie alternativă fiind concetrată dune marine pe o suprafaşă de 100 ha, inclu- pe câştigarea de spaţiu terestru din suprafaţa siv popularea specifică, restricţii severe de marină. Prima alternativă a fost abandonată pescuit, diminuarea perturbărilor în habitatul din cauza costurilor foarte mari de implemen- marin şi crearea de habitate noi pentru prote- tare şi ineficienţei operaţiunilor portuare. jarea speciilor protejate. Mai mult implementarea acestei soluţii ar fi CE apreciază că măsurile compensatorii sunt determinat o multitudine de conflicte de na- satisfăcătoare cu condiţia să fie implementa- tură ecologică, socială şi economică care nu te corespondent fiecărei faze de dezvoltare a au fost detaliate. A doua alternativă nu a fost proiectului, iar monitorizarea şi administrarea prezentată CE, aceasta din urmă fiind limi- ulterioară să satisfacă scopurile şi obiectivele tată la analizarea proiectului final prezentat reţelei Natura 2000 pe termen lung. de Olanda în iunie 2002 pentru emiterea unei120
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000c) Motive cruciale de interes public majorÎn susţinerea acestor motive Olanda a argu- fiind un proiect de importanţă comunitară.mentat faptul că portul Rotterdam este piatra Mai mult, proiectul a fost elaborat astfel încâtde temelie al conomiei olandeze, operaţiunile să îmbine necesităţile umane şi economice cuacestuia având repercursiuni asupra întregii cerinţele ecologice ale regiunii Rotterdam.economii a ţării. De asemenea, a susţinut că Având în vedere argumentele prezentate maiextinderea era necesară pentru menţinerea sus, CE emite o opinie favorabilă implementă-pe o poziţie competitivă a portului faţă alte rii proiectului din motive cruciale de interesporturi europene (Hamburg şi Le Havre), că public major, cu condiţia ca măsurile compen-portul reprezintă un punct de acces în Europa satorii să asigure coerenţa şi protecţia reţeleişi un important nod de trafic al reţelei trans- Natura 2000.europene de transport, dezvoltarea acestuiaConcluziiÎn acest caz evaluarea impactului asupra me- În ciuda opiniei favorabile, proiectul de extin-diului şi măsurile compensatorii propuse au dere a fost contestat în faţa instanţelor naţi-fost determinante pentru justificarea opiniei onale de către organizaţii ecologice, asociaţiifavorabile din partea CE. Cu toate acestea, ştiinţifice şi cetăţeneşti, multe din etapeleuna din soluţiile alternative nu a fost prezen- proiectului fiind blocate de proceduri judici-tată şi implicit lipsa acesteia nu a fost de- are naţionale care au afectat şi implementa-monstrată potrivit reglementărilor procedura- rea măsurilor compensatorii potrivit graficuluile confirmate de CEJ. prezentat CE. 121
    • ANEXE 4.C (2003) 1309 Construirea liniei de cale ferată Botniabenen – Suedia Suedia a decis construirea unei căi ferate între reţeaua Natura 2000, dintre care unul este oraşele Nordmaling şi Umeaa, al cărei traseu clasificat ca habitat prioritar. traversează şi afectează câteva habitate din a) Evaluarea impactului asupra mediului/studiul de evaluare adecvată Potrivit studiului de evaluare a impactului asu- de derularea proiectului, fiind identificate de- pra mediului elaborat de autorităţile suede- teriorări şi perturbări semnificative specifice ze, toate aceste situri sunt afectate negativ fiecărui habitat. b) Soluţiile alternative şi măsurile compensatorii În considerarea efectelor negative au fost de vedere tehnic, social şi economic. propuse două soluţii alternative de abordare CE este de acord cu argumentele propuse de a proiectelor care limitau gradul de impact Suedia şi reţine că alternativele propuse pre- asupra mediului. Ambele alternative nu erau lungesc timpul de călătorie cu 10-20%, iar ope- abordabile din punctul de vedere al autorită- raţiunile de transport şi transfer se complică. ţilor suedeze întrucât rutele propuse prezen- Un alt factor, care elimină fezabilitatea aces- tau dificultăţi de operare a căii ferate. În plus, tor rute, este transformarea gării Umeea într- guvernul suedez a prezentat date potrivit că- o gară moartă în loc de un punct de trafic şi rora rutele alternative chiar dacă nu necesi- operare intens, precum şi limitarea serviciile tau costuri suplimentare în procesul de im- feroviare la un anumit număr condiţionat de plementare, urmau să genereze încasări mai conexiunile respective. mici şi profit diminuat în procesul de operare, Cu privire la măsurile compensatorii, la data întrucât nu serveau rute şi trasee cu potenţial solicitării opiniei guvernul suedez nu a prezen- economic. Având în vdere aceste argumente, tat măsuri compensatorii întrucât consultările autorităţile suedeze apreciază că traseul pro- interne cu publicul şi organizaţiile de mediu pus este singura alternativă viabilă din punct nu au fost finalizate. c) Motive cruciale de interes public major Guvernul suedez argumentează aceste motive pentru dezvoltarea regională contribuind după cum urmează: la dinamismul relaţiilor economice şi de- ƒƒ calea ferată contribuie la creşterea terminând creşterea cooperării între ora- competitivităţii regionale în raport cu şele şi regiunile din nordul Suediei; infrastructura ţării, elimină decalajul ƒƒ proiectul constituie o alternativă de regional şi asigură un serviciu de trans- transport favorabilă mediului înconjură- port la standarde internaţionale, cu tor în această regiune cu o rată demogra- efecte relevante din punct de vedere fică scăzută; social şi economic; ƒƒ funcţionalitatea proiectului este relevant㠃ƒ proiectul are o importanţă semnificativă atât pe termen scurt cât şi pe termen lung.122
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000CE a acceptat toate argumentele prezenta- compensatorii să fie propuse în scurt timp şite de autorităţile suedeze şi a emis o opinie implementate corespunzător.favorabilă proiectului cu condiţia ca măsurileConcluziiDin descrierea de mai sus reiese în mod cert opinie a fost clasificată ca document confi-că la data avizării de către CE autorităţile su- denţial, acţiuni ulterioare în faţa CEJ pentruedeze nu au prezentat măsurile compensatorii accesul la aceste documente fiind iniţiate deşi prin urmare evaluarea contribuţiei pe care organizaţii neguvernamentale. În plus motive-o asigură acestea la diminuarea impactului ne- le cruciale de interes public invocate de au-gativ şi asigurarea coerenţei globale a siste- torităţile suedeze şi necombătute de către CEmului Natura 2000 nu poate fi apreciată de CE, sunt criticabile în lumina ghidului de aplicarepotrivit cerinţelor procedurale ale Articolului a prevederilor articolului 6(4) din Directiva6 din Directiva „Habitate”. Iniţial şi această „Habitate” emis de CE. 123
    • ANEXE Impactul reglementărilor Natura 2000 asupra planurilor/ proiectelor, potrivit jurisprudenţei CEJ şi opiniilor CE Considerăm că prezintă o deosebită importan- autorităţilor naţionale revin măsurile care tre- ţă faptul că acţiunile în încălcarea dreptului buie luate în vederea executării hotărârii. De Uniunii oferă şi o procedură necontencioasă, asemenea, CEJ nu are competenţa de a sus- prealabilă, de rezolvare a „disputelor” din- penda şi anula acţiunile statului atacate prin tre CE şi statele membre cu privire la aplica- acţiunea în constatarea încălcării dreptului rea dreptului comunitar, dând posibilitatea comunitar şi nici de a stabili măsurile concre- rezolvării pe cale amiabilă a divergenţelor. te la care să fie obligat statul pârât. Hotărârea Importanţa procedurii prealabile rezidă în CEJ va obliga statul în cauză să-şi modifice le- caracterul confidenţial al acesteia, aspect ce gislaţia, adaptând-o în mod corespunzător şi duce la facilitarea soluţionării amicale, 90% fără întârzieri măsurilor dispuse. Cu toate că din cele aproape 200 de cazuri pe an fiind re- hotărârea CEJ nu se bucură de autoritate de zolvate pe cale amiabilă, înainte de a se sesiza lucru judecat decât între părţi, particularii CEJ. vor putea invoca o regulă comunitară al cărei Hotărârea CEJ în constatarea neîndeplinirii sens şi aplicabilitate au fost definite de CEJ. obligaţiilor asumate de statele membre în Hotărârile CEJ au avut un rol important în îm- Tratate este pur declaratorie. Aceasta doar bunătăţirea aplicării legislaţiei comunitare în stabileşte existenţa încălcării, iar în sarcina materie de mediu.124
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Decizii ale CEJ/Opinii ale CE cu privire la aplicarea Art. 6 dinDirectiva Habitate 1. Cauza C-239/04: CE împotriva Republicii Portugalia. Neîndeplinirea obligaţiilor de către un stat membru – Directiva „Habitate”/CEE – Conservarea habitatelor naturale de faună şi floră sălbatică – Articolul 6 alineatul (4) – Aria de protecţie specială Castro Verde – Absenţa soluţiilor alternative.Situaţia de fapt, procedura precontencioasăConstrucţia autostrăzii A 2 Lisabona – Regiunea statul membru a încălcat prevederile art. 6(4)Algarve, atribuită în 1997 companiei BRISA, a din Directiva Habitate şi, de asemenea, a im-necesitat elaborarea unui studiu de evaluare pus Portugaliei adoptarea de măsuri reparato-adecvată privind impactul proiectului asupra rii în termen de 2 luni de la data notificării.zonei Castro Verde, în scopul autorizării lucră-rilor de către autorităţile naţionale de resort. Întrucât CE nu a fost satisfăcută de măsurileÎn septembrie 1999 studiul de evaluare adec- adoptate de Portugalia în termenul notificat,vată privind traseul şi rutele adiacente ale au- a înaintat CEJ Europene de Justiţie o cereretostrăzii a fost înaintat Ministerului Mediului introductivă prin care solicită:din Portugalia. În aceeaşi lună regiunea Castro ƒƒ să constate că prin autorizarea construi-Verde a fost clasificată ca zonă de protecţie rii autostrăzii A2, al cărei traseu, inclusivspecială potrivit Directivei 79/409. În ianuarie căi adiacente, traversează Castro Verde2000, Ministerul Mediului a aprobat raportul SPA, în pofida evaluării negative a impac-de evaluare adecvată şi a autorizat construc- tului asupra mediului şi fără identifica-ţia autostrăzii în forma propusă de contruc- rea unor soluţii alternative, Republicatori. În octombrie 2000, pe baza unei sesizări Portugalia nu şi-a îndeplinit obligaţiilepotrivit căreia Ministerul Mediului a autorizat care îi revin în temeiul Articolului 6(4) alconstrucţia autostrăzii în pofida efectelor ne- Directivei 92/43/EEC a Consiliului din 21gative ale impactului asupra asupra zonei de mai 1992 privind conservarea havbitate-protecţie specială Castro Verde, CE a solicitat lor naturale şi a faunei şi florei sălbatice,Portugaliei expunerea unui punct de vedere în modificată prin Directiva 97/62/CEE dintermen de două luni. Observaţiile solicitate au 27 octombrie 1997;fost înaintate CE în decembrie 2000 şi ianuarie ƒƒ să oblige Republica Portugalia la plata2001. În urma analizei obervaţiilor comunica- cheltuiuelilor de judecată;te de Portugalia, CE a emis o opinie motivată La rândul său, Portugalia respinge acţiunea in-în care a susţinut că prin neidentificarea unor trodusă de către CE şi solicită obligarea CE lasoluţii alternative constând în rute ocolitoa- achitarea cheltuielilor de judecată.re ale autostrăzii în afara sitului Castro Verde 125
    • ANEXE Argumentele părţilor CE susţine că rezultatele evaluării de mediu semnificativ asupra sitului Castro Verde. Mai indică în mod neîndoielnic faptul că ruta auto- mult, CE evidenţiază faptul că exista posi- străzii propusă şi autorizată de către autorităţi- bilitatea implementării unor astfel de rute le portugheze produce efecte negative semnifi- fără dificultăţi tehnice sau costuri financiare cative asupra unui număr de 17 specii de păsări nejustificate. listate în Anexa II din Directiva Păsări şi implicit asupra habitatului în care acestea trăiesc. Cu privire la aceste argumente, Portugalia susţine că este de datoria CE să propună Republica Portugheză obiectează, susţinând ruta alternativă şi, mai mult, să argumente- că abordarea CE are la bază observaţii cu ca- ze această posibilitate, astfel încât să poa- racter general extrase dintr-un studiu de eva- tă fi demonstrată posibilitatea şi viabilitatea luare adecvată, fără a demonstra modalitatea implementării unei soluţii alternative cu im- prin care traseul autostrăzii produce în fapt pact diminuat asupra mediului înconjurător. efecte negative semnificative asupra mediu- Cu privire la această cerinţă, CE nu pune la lui înconjurător. În opinia statului membru se dispoziţia CEJ detalii suplimentare. În opinia impune analizarea impactului negativ poten- Portugaliei, soluţia invocată de CE nu poate ţial asupra Castro Verde SPA în baza efectelor fi considerată o soluţie alternativă în lumi- negative deja generate, precum şi evaluarea na prevederilor Articolului 6(4) din Directiva posibilităţii ca, în fapt, după implementarea „Habitate”. Astfel, Portugalia consideră că autostrăzii, efectele evaluate să nu se produ- noţiunea de soluţie alternativă nu se referă că sau impactul acestora să fie diminuat. doar la o soluţie teoretică a cărei fezabilitate CE apreciază că în baza rezultatelor evaluă- poate fi combătută, ci şi la potenţialele efecte rii Portugalia avea două opţiuni: fie să refu- negative pe care o astfel de soluţie le poa- ze autorizarea proiectului, fie să autorizeze te produce. Potrivit susţinerilor Portugaliei, proiectul cu condiţia respectării prevederilor implementarea rutei indicate de către CE ar Art. 6(4) din Directiva „Habitate”. În acest produce repercursiuni de natură social-econo- sens, Portugalia ar fi trebuit să analizeze po- mică şi asupra mediului înconjurător mult mai sibilitatea unor rute alternative fără impact serioase decat proiectul autorizat. Aprecierea instanţei În ceea ce priveşte autorizarea planurilor sau a Este evident că potrivit rezultaelor evaluării proiectelor susceptibile de a afecta direct sau efectuate autorităţile portugheze nu erau în- indirect ariile protejate, instanţa reţine că po- dreptăţile să autorizeze construcţia autostrăzii trivit art. 6(3) din Directiva „Habitate” autori- A2 şi, implicit, să considere că proiectul nu pro- tăţile naţionale pot autoriza aceste proiecte/ duce efecte negative asupra integrităţii sitului. planuri pe baza evaluării corespunzătoare ale Aprecierea potrivit căreia după implementare cărei rezultate indică în mod neîndoielnic fap- există posibilitatea ca proiectul să nu produ- tul că implementarea planului/proiectului nu că în fapt efectele preconizate prin evalua- va afecta negativ integritatea sitului în cauză. re nu este relevantă pentru instanţă. Potrivit126
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000hotărârilor anterioare[1], autoritatea naţio- Cu privire la soluţiile alternative invocate denală trebuie să dovedească dincolo de orice către CE şi respinse de Portugalia, CEJ reţineîndoială ştiinţifică că activităţile propuse prin că este de datoria autorităţilor naţionale com-proiect/plan nu dăunează integrităţii sitului la petente să identifice soluţii alternative maidata autorizării şi nu în perspectivă. puţin dăunătoare, iar în lipsa acestora să de-Articolul 6 alineatul (4) din Directiva monstreze lipsa acestor alternative şi caracte-„Habitate” prevede că, în cazul în care, în ciu- rul necesar al planului sau proiectului în cauzăda unui rezultat negativ al evaluării efectuate din motive cruciale de interes public major. Înîn temeiul primei teze din articolul 6 alineatul cauza prezentă, prin faptul că Portugalia nu(3) şi în lipsa unor soluţii alternative, planul a examinat posibilitatea implementării unorsau proiectul trebuie realizat din motive cru- soluţii alternative, nu este demonstrată lipsaciale de interes public major, statul membru ia unor alternative mai puţin dăunătoare şi tot-toate măsurile compensatorii necesare pentru odată nu se impune considerarea motivelora proteja coerenţa globală a sistemului Natura cruciale de interes public care să justifice im-2000. Astfel rezultă că implementarea unui plementarea proiectului în forma propusă.proiect în condiţiile articolului 6(4) este con-diţionat de absenţa unor soluţii alternative.Hotărârea CEJ 1) Prin autorizarea proiectului de constru- alternative, Republica Portugalia nu şi-a ire a autostrăzii A 2, care traversează îndeplinit obligaţiile ce îi revin în temeiul zona de protecţie specială Castro Verde, Articolului 6(4) al Directivei „Habitate”; în pofida rezultalelor negative ale eva- 2) Obligă republica Portugalia la plata chel- luării impactului asupra mediului încon- tuielilor de judecată. jurător şi fără identificarea unor soluţiiConcluziiImplementarea unui plan sau proiect în te- un proiect contrar evaluării negative a impac-meiul articolului 6 alineatul (4) din Directiva tului asupra mediului şi fără să demonstreze„Habitate” este supusă condiţiei demonstră- absenţa soluţiilor alternative, nu îşi îndepli-rii absenţei soluţiilor alternative. Prevederile neşte obligaţiile în temeiul articolului 6 aline-Articolului 6(4) din Directiva „Habitate”, care atul (4) din Directiva „Habitate”.  În plus, pepermite ca un plan sau proiect care a generat parcursul efectuării evaluării, este importanto evaluare negativă în temeiul primei teze din de amintit că accentul cade asupra „posibili-aceeaşi directivă să fie implementat în ace- tăţii” unor efecte care pot fi semnificative înleaşi condiţii reprezintă o derogare de la cri- perspectiva realizării proiectului – şi nu asuprateriul de autorizare prevăzut în cea de-a doua certitudinii în realizarea acestuia.teză din articolul 6 alineatul (3) şi trebuie su-puse unei stricte interpretări. Este evident căatunci când un stat membru implementează 127
    • ANEXE 2. Cauza C 304/05. CE versus Republica Italiană. Neîndeplinirea obligaţiilor de către un stat membru – Directiva „Habitate”/CEE – Conservarea habitatelor naturale de faună şi floră sălbatică – Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător Situaţia de fapt, procedura precontencioasă şi argumentele părţilor La 4 Octombrie 1999, autorităţile regionale proiectului. În decretul de autorizare se im- ale regiunii Lombardia au depus un proiect pune verificarea respectării condiţiilor respe- de lucrări pentru reamenajarea zonei de schi tive, a anumitor interdicţii şi a compensaţiilor Santa Caterina Valfura, precum şi a infrastruc- prevăzute în domeniul mediului. turii anexe, în vederea campionatelor mon- diale de schi alpin din 2005, în aria de pro- În cadrul studiului, în baza căruia autorităţi- tecţie specială IT 2040044, Parco Nazionale le regionale au emis avizul favorabil, efectele dello Stelvio (denumit în continuare „parc”): asupra mediului referitoare la măsuri de mo- Proiectul implică realizarea unei piste de schi derare, compensare şi monitorizare a efecte- într-o zonă de schi forestieră, construirea unei lor lucrărilor prevăzute asupra diverselor com- telecabine, a unui telescaun cu monocablu, ponente de mediu au fost examinate în mod precum şi o serie de lucrări strâns legate de sumar. Elementele floră, vegetaţie şi habitate reamenajarea preconizată constând în staţii nu au fost analizate decât în mod punctual, iar de plecare, stadion de schi, parcare, modifi- o serie de posibile consecinţe asupra speciilor carea pistelor existente, construirea unui pod nu au fost luate în considerare. peste râul Frodolfo şi a unui refugiu, inclusiv a unor drumuri de deservire şi instalaţii de ză- Pe scurt, studiul stipulează o serie de condiţii padă artificială. şi măsuri compensatorii pentru lucrările pre- conizate, printre care menţionăm: La nivel naţional, parcul a fost creat prin ƒƒ în ceea ce priveşte hidrogeologia, vor Legea nr. 740/1935, în scopul de a proteja şi trebui analizate problemele referitoare promova flora, de a spori fauna şi de a ocro- la consecinţele realizării pistelor de schi ti formaţiunile geologice speciale, precum şi şi la impactul şantierelor asupra regimu- frumuseţea peisajelor. În 1998, parcul a fost lui hidrogeologic al teritoriului în Valle clasificat ca SPA, fiind desemnat cu numărul dell’Alpe şi asupra versantului sud al IT 2040044 în capitolul „Regione Lombardia”. Costa Sobretta; În anul 2000, autorităţile din Lombardia, pe ƒƒ vor trebui realizate analize specifice pri- baza unui studiu realizat de către un arhitect vind regimul hidrogeologic şi geomeca- la solicitarea contractorilor, a emis un aviz fa- nica, cu studii privind circulaţia apelor vorabil privind compatibilitatea proiectului cu subterane; mediul, sub rezerva respectării unor condiţii ƒƒ va trebui realizată o verificare corespun- cu caracter general şi a unor condiţii specifi- zătoare a alterării valorilor geomorfolo- ce privind realizarea diverselor elemente ale gice ale aflorimentelor situate pe stânci.128
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000În septembrie 2000, regiunea Lombardia a La 14 februarie 2003, autorităţile locale auînsărcinat Instituto di Ricerca per l’Ecologia a emis o autorizaţie privind proiectul de ex-e l’Economia Applicate alle Aree Alpine tindere şi amenajare a pistelor de schi alpin,(Institutul de Cercetare pentru Ecologie şi precum şi a infrastructurii anexe în localita-Economie Aplicate Regiunilor Alpine, denumit tea Santa Caterina Valfurva (denumită în con-în continuare „IREALP”) să elaboreze un raport tinuare „autorizaţia din 14 februarie 2003”).referitor la evaluarea efectelor proiectului re- Autorizaţia menţionată era condiţionată despectiv asupra mediului. În septembrie 2002, respectarea unor condiţii şi cerinţe, fiind vala-IREALP a făcut public raportul său privind eva- bilă atât timp cât subzista o conformitate culuarea efectelor măsurilor preconizate. Acest raportul.raport menţiona, printre principalele efecteale proiectului în faza lucrărilor: „reducerea Începând cu luna februarie 2003, au fost tă-habitatului forestier ce adăposteşte cuiburile iaţi aproape 2500 de arbori pe o suprafaţă despeciilor care prezintă un interes pentru con- 50 de metri lăţime şi 500 de metri lungime,servare o regenerare lentă”. Din concluziile iar amenajarea pistelor şi a infrastructurii deraportului elaborat de IREALP rezultă că lini- schi în interiorul ariei de protecţie specială ITile directoare pe care studiul le-a putut lua 2040044 a avut ca efect scindarea completă aîn considerare nu erau încă definite complet, habitatului păsărilor prezente în acest sit.ci făceau obiectul unei evaluări progresive,în special pe baza cunoştinţelor şi a datelor La 19 iunie 2003, în urma recomandărilor dinprecise care apăreau în cursul procesului de raportul elaborat de IREALP, a fost publicatrealizare a proiectului respectiv. Se mai ară- un nou proiect, însoţit de un studiu comple-ta, totodată, că raportul reprezenta prilejul mentar al comunei Valfurva privind impactulde a introduce alte propuneri de îmbunătăţi- de mediu. În iulie 2003 a fost iniţiată o pro-re a bilanţului de mediu al gestionării între- cedură de evaluare a impactului asupra me-gului domeniu de schi. Raportul nu conţinea diului. Aceasta a fost finalizată printr-un avizinformaţiile şi concluziile necesare pentru a referitor la partea proiectului situată întreputea fi considerat un studiu de evaluarea a Plaghera, Costa Sobretta şi Valle delľAlpe.impactului asupra mediului, fiind mai degrabăun document orientativ, care punea în eviden- La 20 august 2003, autorităţile locale au emisţă riscuri şi furniza sugestii pentru a soluţiona un aviz negativ privind compatibilitatea pro-problemele, decât o evaluare exactă a impac- iectului cu mediul, ca urmare a nerespectăriitului pe care lucrările preconizate îl vor avea recomandărilor expuse în raportul elaborat deasupra mediului, specificând în mod clar că: IREALP. La 16 octombrie 2003, a fost semnat„aprecieri mai exacte ale acestui impact [...] un acord între regiunea Lombardia, autorită-vor putea fi furnizate în viitor, în cadrul stu- ţile de resort, comitetul organizator al cam-diilor referitoare la impactul asupra mediului pionatelor mondiale de schi şi responsabilulcare vor însoţi evoluţia liniilor directoare ac- programului-cadru referitor la proiect pentrutuale [...]”. a pune la punct elementele controversate ale acestuia. Acest acord prevedea: 129
    • ANEXE ƒƒ determinarea modalităţilor de obţinere a Santa Caterina Valfurva şi la realizarea unor avizelor în vederea finalizării proceduri- infrastructurii anexe în vederea campionate- lor regionale de evaluare; lor mondiale de schi alpin din 2005 în aria de ƒƒ adoptarea unei viziuni de ansamblu a protecţie specială IT 2040044, Parco Nazionale intervenţiilor supuse verificării, coordo- dello Stelvio: nând procedurile respective în măsura ƒƒ prin faptul că a autorizat măsuri de na- posibilului; tură să aibă un impact semnificativ asu- ƒƒ garantarea respectării condiţiilor stabili- pra ariei menţionate fără a supune unei te de consiliul director al Consorzio; evaluări corespunzătoare efectele aces- ƒƒ confirmarea localizării staţiei interme- tora asupra sitului respectiv în raport cu diare în Plaghera şi a refugiului în Valle obiectivele de conservare a ariei respec- dell’Alpe; tive şi, în orice caz, fără a respecta pre- ƒƒ reverificarea şi adaptarea proiectelor vederile care nu permit realizarea unui privind intervenţiile asupra sitului Santa proiect, în pofida unui rezultat negativ al Caterina-Plaghera în funcţie de cerinţele evaluării efectelor şi în lipsa altor soluţii, de control stabilite de Consorzio. decât pentru motive cruciale de interes public major şi numai după adoptarea şi Prin Decretul nr. 20789 din 28 noiembrie 2003, comunicarea către CE a oricărei măsuri regiunea Lombardia a constatat că proiectul compensatorii necesare pentru a prote- de reamenajare a instalaţiilor de urcare şi a ja coerenţa globală a sistemului Natura serviciilor anexe pe teritoriul comunei Valfurva 2000; era compatibil cu mediul înconjurător specific ƒƒ prin faptul că nu a adoptat măsuri pentru ariei de protecţie specială IT 2040044. a evita deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi per- La data de 19 decembrie 2003, CE a invitat turbările speciilor pentru care a fost de- Republica Italiană să îi comunice observaţiile semnată această arie şi cu privire la situaţia ariei de protecţie spe- ƒƒ prin faptul că nu a conferit ariei respecti- cială IT 2040044. Întrucât nu a primit niciun ve un statut juridic de protecţie de natu- răspuns la această scrisoare, CE a adresat ră să asigure în special supravieţuirea şi Republicii Italiene un aviz motivat datat 9 iulie reproducerea speciilor de păsări menţio- 2004. Republica Italiană a răspuns motivelor nate în anexa I la Directiva „Păsări”, pre- formulate de CE prin transmiterea mai multor cum şi reproducerea, schimbarea pene- comunicări ministeriale. Considerând că răs- lor şi migrarea speciilor migratoare care punsurile furnizate nu erau satisfăcătoare, CE nu sunt menţionate în anexa respectivă a introdus prezenta cerere introductivă. şi care apar în mod regulat, Republica Italiană nu şi-a îndeplinit obligaţiile care Prin cererea introductivă, CE solicită CEJ să îi revin în temeiul articolului 6 alineate- constate că, în cadrul proiectului referitor le (2)-(4) şi al articolului 7 din Directiva la extinderea şi amenajarea zonei de schi „Habitate”.130
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Argumentele părţilorCu privire la primul motiv, întemeiat pe încăl- Republica Italiană susţine că trebuie distinsecarea prevederilor coroborate ale articolului două tipuri de lucrări, şi anume, pe de o par-6 alineatul (3) şi ale articolului 7 din Directiva te, lucrările pentru care a avut loc procedu-„Habitate” ra de evaluare a efectelor asupra mediului şi pentru care au fost indicate măsurile ce tre-CE consideră că autorizaţia din 14 februarie buie adoptate pentru a limita aceste efecte2003 nu se baza pe o evaluare corespunzătoa- şi, pe de altă parte, lucrările pentru care aure a efectelor de mediu determinate de ex- fost prevăzute ajustări, pe baza raportuluitinderea pistelelor de schi şi de construirea elaborat de IREALP. Republica Italiană aratăinfrastructurii anexe. CE subliniază că rapor- că pentru prima categorie de lucrări trebuietul elaborat de IREALP nu conţine o evaluare să se determine dacă autorităţile competen-corespunzătoare a efectelor lucrărilor preco- te au procedat la o evaluare a intereselor denizate asupra ariei de protecţie specială IT mediu existente în aria de protecţie specială2040044 şi arată că aria menţionată adăpos- IT 2040044. Pentru celelalte lucrări ar trebuiteşte numeroase specii protejate de păsări, să se verifice dacă s-a derulat aceeaşi proce-după cum reiese din datele care figurează în dură şi dacă trimiterea la o fază ulterioară deAtlas of European Breeding Birds. CE observă, definitivare a proiectului pentru determina-în plus, că în măsura în care raportul elaborat rea măsurilor de reducere a repercusiunilorde IREALP include recomandări utile, acestea asupra mediului este conformă cu Directivanu au fost luate în considerare în mod cores- „Habitate”.punzător în cadrul autorizaţiei din 14 februa-rie 2003. Republica Italiană susţine că Decretul regional nr. 13879 din 30 mai 2000 a fost adoptat dupăCE concluzionează că autorizaţia menţionată a o analiză a elementelor de referinţă prevăzu-fost acordată fără ca autorităţile naţionale să fi te în această directivă, rezultând că evaluareadobândit certitudinea că lucrările preconizate care stă la baza acestui decret este vitală pen-erau lipsite de efecte negative asupra integri- tru orice decizie ulterioară de autorizare.tăţii ariei respective de protecţie specială.Aprecierea CEJCu titlu preliminar, trebuie să se constate că cu sau nu este necesar pentru gestionarea si-părţile sunt de acord asupra faptului că lucră- tului, dar care ar putea afecta în mod semni-rile de amenajare a pistelor de schi şi de con- ficativ aria respectivă, nu este autorizat decâtstruire a infrastructurii anexe erau de natură în măsura în care nu va avea efecte negativea da naştere obligaţiei de a realiza o evalua- asupra integrităţii acestui sit.re prealabilă a efectelor asupra mediului, înconformitate cu articolul 6 alineatul (3) din În ceea ce priveşte noţiunea „evaluare cores-Directiva „Habitate”, potrivit căruia orice punzătoare” în sensul articolului 6 alineatulplan sau proiect care nu are o legătură directă (3) din Directiva „Habitate”, se impune să se 131
    • ANEXE arate că aceasta din urmă nu defineşte nicio evaluare corespunzătoare a efectelor lucrări- metodă specifică pentru realizarea unei astfel lor în litigiu asupra ariei de protecţie specială de evaluări. IT 2040044, întrucât acesta conţine numeroa- se constatări cu caracter preliminar şi nu cu- În ceea ce priveşte elementele pe baza cărora prinde concluzii definitive, fiind conceput ca autorităţile competente pot dobândi certitu- un studiu prelimnar, prilej de a formula alte dinea necesară, CEJ a precizat că nu trebuie propuneri de îmbunătăţire a bilanţului de me- să existe nicio îndoială rezonabilă din punct diu al operaţiunilor preconizate. de vedere ştiinţific, considerându-se că auto- rităţile respective trebuie să se bazeze pe cele Atât studiul din 2000, cât şi raportul din 2002 mai bune cunoştinţe ştiinţifice în domeniu, în sunt caracterizate de lacune şi de lipsa unor sensul studiilor de evaluare a impactului asu- constatări şi concluzii complete, precise şi de- pra mediului înconjurător. finitive, de natură să înlăture orice îndoială ştiinţifică rezonabilă cu privire la efectele lu- În acest sens, CEJ reţine că studiul efectuat crărilor preconizate asupra ariei de protecţie de un arhitect pentru contractori în anul 2000 specială în cauză. Pentru ca autorităţile com- nu reprezintă o evaluare corespunzătoare pe petente să fi fost în măsură să dobândească care autorităţile naţionale se puteau întemeia certitudinea necesară pentru a lua decizia de în vederea acordării autorizaţiei pentru lucră- autorizare a lucrărilor respective erau indis- rile în litigiu în conformitate cu articolul 6 ali- pensabile constatări şi concluzii de o aseme- neatul (3) din Directiva „Habitate”, din cauza nea natură. caracterului sumar şi punctual al analizei re- percusiunilor de mediu ale extinderii pistelor În aceste condiţii, autorizaţia din 14 februa- de schi şi ale construirii infrastructurii anexe. rie 2003 nu era conformă cu articolul 6. Prin urmare, se impune să se considere că a fost În ceea ce priveşte raportul elaborat de IREALP probată neîndeplinirea obligaţiilor care rezul- prezentat în 2002, CEJ apreciază că nici rapor- tă din articolul 6 alineatul (3) din Directiva tul elaborat de IREALP nu poate fi considerat o „Habitate”. Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea prevederilor coroborate ale articolului 6 alineatul (4) şi ale articolului 7 din Directiva „Habitate” Argumentele părţilor CE consideră că era evident că lucrările pre- amenaja noi piste de schi, ci mai degrabă de conizate riscau să aibă efecte negative grave a menţine traseul actual în măsura posibilului, asupra integrităţii ariei respective şi ar fi tre- însă ulterior a înlăturat această alternativă. buit luate în considerare alternative ale lucră- CE deduce din aceasta că proiectul a fost au- rilor preconizate. În acest sens se menţionea- torizat, deşi existau alte soluţii mai puţin pre- ză faptul că Decretul regional nr. 13879 din judiciabile pentru mediul înconjurător specific 30 mai 2000 ar fi evocat posibilitatea de a nu ariei respective, care totuşi nu au fost luate în132
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000considerare de autorităţile naţionale. nr. 13879 din 30 mai 2000, completat cu unCE arată că realizarea lucrărilor nu se justifica aviz favorabil ulterior al Consiliului Regionalprin motive cruciale de interes public major din Lombardia, respectiv în temeiul Decretuluişi, în plus, nu ar fi fost prevăzută nicio măsură regional nr. 20789 din 28 noiembrie 2003.compensatorie. Republica Italiană precizează că autorităţile competente au dobândit convingerea că eraRepublica Italiană susţine că lucrările în li- necesar să fie supuse evaluării efectelor detigiu au făcut obiectul unei duble proceduri mediu toate lucrările, inclusiv cele autorizatede autorizare în temeiul Decretului regional prin decretul regional menţionat.Aprecierea CEJLuând în considerare temeinicia motivului în- cu articolul 6 alineatul (3) din această directi-temeiat pe încălcarea articolului 6 alineatul vă. Într-adevăr, cunoaşterea acestor efecte în(3) din Directiva „Habitate”, trebuie să se raport cu obiectivele de conservare referitoarestabilească dacă autorizaţia din 14 februarie la situl respectiv reprezintă o condiţie prealabi-2003 era conformă cu obligaţiile prevăzute la lă indispensabilă pentru aplicarea articolului 6articolul 6 alineatul (4) din directivă. alineatul (4) menţionat, întrucât, în lipsa aces- tor elemente, nu poate fi evaluată nicio condi-Această dispoziţie prevede că, în cazul în ţie de aplicare a acestei dispoziţii derogatorii.care, în pofida unui rezultat negativ al eva- Analizarea unor eventuale motive cruciale deluării efectuate în conformitate cu articolul 6 interes public major şi a existenţei unor alter-alineatul (3) prima teză din această directivă, native mai puţin prejudiciabile necesită o pu-planul sau proiectul trebuie realizat din mo- nere în balanţă în raport cu efectele negativetive cruciale de interes public major, inclusiv produse asupra sitului de planul sau proiectuldin raţiuni de ordin social sau economic, şi avut în vedere. În plus, pentru a determina na-în lipsa unei soluţii alternative, statul mem- tura unor eventuale măsuri compensatorii, tre-bru ia toate măsurile compensatorii necesare buie identificate cu precizie efectele negativepentru a proteja coerenţa globală a sistemu- produse asupra sitului respectiv.lui Natura 2000. După cum a subliniat CEJ înCauza C-239/04, articolul 6 alineatul (4) din Din consideraţiile de mai sus reiese că autori-directiva menţionată trebuie să facă obiectul tăţile naţionale nu dispuneau de aceste dateunei interpretări stricte, având în vedere că în momentul în care a fost luată decizia dereprezintă o dispoziţie derogatorie de la crite- a acorda autorizaţia din 14 februarie 2003.riul autorizării prevăzut în a doua teză a aline- Rezultă că această autorizaţie nu se poate în-atului (3) al respectivului articol. temeia pe articolul 6 alineatul (4) din Directiva „Habitate”. În consecinţă, autorizaţia din 14În plus, se impune să se arate că articolul 6 ali- februarie 2003 nu era conformă cu articolulneatul (4) din Directiva „Habitate” nu este apli- 6 alineatul (4) din Directiva „Habitate”. Princabil decât după ce efectele unui plan sau ale urmare, acţiunea CE este întemeiată şi cu pri-unui proiect au fost analizate în conformitate vire la acest punct. 133
    • ANEXE Cu privire la al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea prevederilor coroborate ale articolului 6 alineatul (2) şi ale articolului 7 din Directiva „Habitate” Argumentele părţilor CE arată că autorităţile naţionale nu erau abi- remediate nu înseamnă că intervenţiile preco- litate să acorde autorizaţia pentru lucrările nizate nu au fost corect evaluate. Într-adevăr, de extindere şi de amenajare a zonei de schi atunci când sunt necesare lucrări publice care alpin în măsura în care aceste lucrări erau de implică efecte negative asupra mediului, dis- natură să aibă efecte negative grave în privin- poziţiile Directiva „Habitate” nu ar implica o ţa integrităţii parcului. De asemenea, sublini- interdicţie de a realiza aceste lucrări, ci obli- ază că zona respectivă a suferit o degradare gaţia de a adopta măsuri compensatorii adec- semnificativă ca urmare a lucrărilor autorizate vate. Republica Italiană apreciază că astfel de de Consorzio. măsuri trebuie puse în aplicare, în funcţie de Republica Italiană arată că faptul că reali- posibilităţi, înainte, în cursul şi după realiza- zarea lucrărilor în litigiu a implicat anumite rea lucrărilor respective. aspecte critice şi că acestea nu au fost încă Aprecierea CEJ Pentru a determina temeinicia motivului invo- tăiaţi aproape 2 500 de arbori într-un masiv cat, se impune să se examineze dacă activită- forestier din interiorul ariei respective, care ţile care au efecte negative asupra unei arii de reprezintă habitatul pentru mai multe specii protecţie specială pot încălca atât articolul 6 de păsări protejate. alineatele (3) şi (4) din Directiva „Habitate”, Este necesar să se constate că lucrările men- după cum s-a constatat mai sus. ţionate şi repercusiunile asupra ariei de pro- În această privinţă, este necesar să se ob- tecţie specială IT 2040044 care au rezultat din serve că această ultimă dispoziţie stabileşte acestea erau incompatibile cu statutul juridic obligaţia statelor membre de a lua măsuri de de protecţie de care ar fi trebuit să benefi- protecţie corespunzătoare pentru a evita de- cieze aria respectivă în temeiul articolului 6 teriorări, precum şi perturbări care ar putea alineatul (2) din Directiva „Habitate”. Prin ur- fi relevante în sensul obiectivelor Directivei mare, se impune admiterea acţiunii CE şi cu Habitate. În ceea ce priveşte prezenta cauză, privire la acest aspect. se impune să se amintească faptul că au fost134
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Cu privire la al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 4 alineatele (1) şi (2) dinDirectiva „Păsări” CEJ respinge acţiunea CEHotărârea CEJPentru aceste motive CEJ (Camera a patra) a sistemului Natura 2000, şideclară şi hotărăşte: (3) prin faptul că s-a abţinut să adopte mă- (1) prin faptul că a autorizat măsuri de natu- suri pentru a evita deteriorarea habita- ră să aibă un impact semnificativ asupra telor naturale şi a habitatelor speciilor, ariei de protecţie specială IT 2040044, precum şi perturbările speciilor pentru Parco Nazionale dello Stelvio, fără a su- care a fost desemnată aria de protec- pune unei evaluări corespunzătoare efec- ţie specială IT 2040044, Parco Nazionale tele acestora în raport cu obiectivele de dello Stelvio, conservare a ariei respective; Republica Italiană nu şi-a îndeplinit obligaţiile (2) prin faptul că a autorizat astfel de măsuri care îi revin în temeiul articolului 6 alineatele fără a respecta prevederile care nu per- (2)~(4) din Directiva „Habitate” coroborat cu mit realizarea unui proiect, în pofida unui articolul 7 din această directivă, precum şi cu rezultat negativ al evaluării efectelor şi articolului 4 alineatele (1) şi (2) din Directiva în lipsa altor soluţii, decât pentru motive „Păsări”. cruciale de interes public major şi aceasta 1) Respinge acţiunea cu privire la restul numai după adoptarea şi comunicarea că- motivelor; tre CE a oricărei măsuri compensatorii ne- 2) Obligă Republica Italiană la plata cheltu- cesare pentru a proteja coerenţa globală ielilor de judecată.ConcluziiSpeţa prezentată mai sus, invocată ulterior în de aplicare a acestei norme de excepţie numod frecvent în jurisprudenţa CEJ, ilustrea- poate fi examinată. Dacă există îndoieli pri-ză faptul că dispoziţiile articolului 6, alineat vind importanţa efectelor, atunci trebuie4 îşi găsesc aplicare numai după ce efectele efectuată o evaluare corespunzătoare pentruproiectului au fost cercetate potrivit articolu- a asigura că efectele potenţiale pot fi studiatelui 6 alineatul (3) din Directiva „Habitate” şi, în întregime. Lipsa de informaţii sau date nuprin urmare, acestea sunt stabilite în măsura poate fi invocată drept motiv pentru neefectu-în care această constatare este posibilă din area unei evaluări corespunzătoare. Existenţapunct de vedere ştiinţific. alternativelor mai puţin prejudiciabile pentruCunoaşterea efectelor negative, în baza unor sit poate fi analizată, de asemenea, numaistudii ştiinţifice elaborate pentru şi în scopul având în vedere atingerea adusă sitului stabi-obiectivelor de conservare impuse de regle- lită prin studiul de evaluare adecvată. În ceeamentările comunitare, reprezintă o condiţie ce priveşte măsurile compensatorii, acesteaprealabilă esenţială pentru aplicarea articolu- presupun cunoaşterea efectelor negative carelui 6 alineatul (4) din Directiva „Habitate”, în- trebuie să fie compensate, potrivit concluzii-trucât, în caz contrar, niciuna dintre condiţiile lor studiului. 135
    • ANEXE 3. Cauza C-2/10: Azienda Agro‑Zootecnica Franchini Sarl, Eolica di Altamura Srl împotriva Regione Puglia. Cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare priveşte interpretarea Directivei „Habitate” – Directivei „Păsări” – Arii speciale de conservare care fac parte din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 – Directivele 2009/28/CE şi 2001/77/CE – Surse rege- nerabile de energie – Norme naţionale – Interdicţie de instalare a generatoarelor eoliene care nu sunt destinate consumului propriu – Lipsa evaluării efectelor proiectului asupra mediului” Acţiunea principală în faţa instanţelor naţionale şi întrebarea preliminară Această cerere a fost formulată în cadrul unui prealabile a organismului însărcinat cu admi- litigiu între Azienda Agro Zootecnica Franchini nistrarea parcului, cât şi cererea de compa- Sarl (denumită în continuare „Azienda Agro tibilitate cu mediul depusă la Regione Puglia Zootecnica Franchini”) şi Eolica di Altamura Srl au fost respinse prin decizia din 1 septembrie (denumită în continuare „Eolica di Altamura”), 2006 a organismului însărcinat cu administra- pe de o parte, şi Regione Puglia, pe de altă rea parcului, respectiv prin decizia din 4 iulie parte, cu privire la refuzul acordării autoriza- 2007 adoptată de Regione Puglia. ţiei pentru instalarea de generatoare eoliene, care nu sunt destinate consumului propriu, pe Refuzul opus de aceasta din urmă a fost moti- terenuri situate în perimetrul Parcului naţi- vat prin invocarea dispoziţiilor regionale rele- onal Alta Murgia, arie protejată şi clasificată vante potrivit cărora, pe de o parte, în ceea ce ca sit de importanţă comunitară (denumit în priveşte alegerea amplasamentului generatoa- continuare „SCI”) şi arie de protecţie specială relor eoliene, siturile SCI şi SPA prevăzute de avifaunistică (denumită în continuare „SPA”) Directiva „Habitate” şi de Directiva „Păsări” care face parte din reţeaua ecologică euro- sunt total „necorespunzătoare” şi, pe de altă peană Natura 2000 (denumită în continuare parte, în lipsa unui plan de reglementare a in- „Natura 2000”), în condiţiile în care nu fusese stalaţiilor eoliene, SCI şi SPA mai sus menţio- efectuată nicio evaluare prealabilă a efecte- nate sunt considerate situri „neadaptate”. lor proiectului asupra mediului în situl vizat în mod specific. Potrivit reglementărilor naţionale Construirea şi exploatarea instalaţiilor de producere a Societatea Eolica di Altamura declară că a electricităţii alimentate de surse regenera- achiziţionat de la societatea Alburni Srl drep- bile […] fac obiectul unei autorizaţii unice, turile privind un proiect de înfiinţare a unui eliberate de regiunea sau de provinciile de- parc eolian, care nu este destinat consumu- legate, cu respectarea reglementărilor în vi- lui propriu, pe terenuri care aparţin societă- goare în materie de protecţie a mediului, de ţii Azienda Agro‑Zootecnica Franchini şi care protecţie a peisajului şi a patrimoniului isto- sunt incluse în perimetrul Parcului naţional ric şi artistic, care constituie, dacă este nece- Alta Murgia, arie protejată şi clasificată ca SCI sar, o derogare de la legislaţia în materie de şi SPA. Atât cererea privind lipsa unei opoziţii urbanism […]. Mai mult, la nivel naţional în136
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000conformitate cu articolele 6 şi 7 din Directiva Natura 2000, cu alte cuvinte şi în siturile de„Habitate”, precum şi cu articolele 4 şi 6 din importanţă comunitară desemnate în confor-regulamentul de punere în aplicare, prevăzut mitate cu Directiva Habitate. Instanţa naţio-de Decretul nr.357 al Preşedintelui Republicii nală consideră că articolul 2 alineatul 6 dindin 8 septembrie 1997, cu modificările ulte- legea regională menţionată este de imediatărioare […], instalarea generatoarelor eoliene aplicare pentru proiectul de parc eolian pre-care nu sunt destinate consumului propriu zentat de societăţile Azienda Agro‑Zootecnicaeste interzisă în SCI şi în SPA care fac parte din Franchini şi Eolica di Altamura. Astfel, aceastăreţeaua […] Natura 2000 […]. dispoziţie se aplică cererii de autorizare şi de compatibilitate cu mediul depusă de acesteSocietăţile Azienda Agro Zootecnica Franchini societăţi de la intrarea în vigoare cu legisla-şi Eolica di Altamura au formulat o acţiune ţia naţională, independent de orice evaluarela Tribunale amministrativo regionale per la specifică a impactului sau a efectului asu-Puglia împotriva deciziilor de refuz şi a nor- pra mediului. În aceste condiţii, Tribunalulmelor administrative relevante ale Regiunii Administrativ din Puglia, a hotărât să suspen-Puglia. Prin decizia din 17 septembrie 2008, de judecarea cauzei şi să adreseze Curţii ur-această instanţă a admis acţiunea şi, în con- mătoarea întrebare preliminară:secinţă, a anulat normele administrative princare Regione Puglia prevăzuse interdicţia ab- „Dispoziţiile coroborate ale articolului 1 ali-solută de a înfiinţa instalaţii eoliene în SCI şi neatul 1226 din Legea nr.  296 […], ale arti-SPA prevăzute de Directiva „Habitate” şi de colului 5 alineatul 1 din Decretul […] din 17Directiva „Păsări”. octombrie 2007 şi ale articolului 2 alineatul 6 din Legea [regională] nr. 31 […] sunt compati-În acţiunea principală aflată pe rolul instanţei bile cu dreptul [Uniunii] şi în special cu prin-naţionale, societăţile Azienda Agro Zootecnica cipiile care decurg din Directivele 2001/77[…]Franchini şi Eolica di Altamura urmăresc astfel şi 2009/28[…] şi din Directiva [păsări] şi dinanularea deciziilor prin care este interzisă în- Directiva [habitate], în măsura în care inter-fiinţarea de noi instalaţii eoliene în toate SPA zic în mod absolut şi nediferenţiat amplasareacare constituie reţeaua Natura 2000, inclusiv de generatoare eoliene care nu sunt destinateîntr o zonă tampon de 500 de metri. Aceste consumului propriu în cadrul SCI şi SPA caresocietăţi invocă în special o încălcare a princi- constituie reţeaua [Natura 2000], în loc săpiilor prevăzute de Directiva 2001/77. prevadă realizarea unei evaluări adecvate a efectelor asupra mediului care să analizezeRegione Puglia a solicitat respingerea acţiunii impactul proiectului avut în vedere asupra si-ca inadmisibilă şi nefondată. În cursul acţiunii tului vizat în mod specific de această interven-principale, a intrat în vigoare Legea regională ţie?” având ca obiect o cerere de pronunţare anr. 31 care prevede interdicţia de a construi noi unei hotărâri preliminare formulată în temeiulinstalaţii eoliene, care nu sunt destinate con- articolului 267 Tratatul UE de Tribunale ammi-sumului propriu, în toate siturile din reţeaua nistrativo regionale per la Puglia (Italia). 137
    • ANEXE Cu privire la întrebarea preliminară În cadrul unei trimiteri preliminare, deşi nu că instanţa de trimitere solicită CE, în esen- este de competenţa CE să se pronunţe cu ţă, să stabilească dacă Directiva „Habitate”, privire la compatibilitatea cu dreptul UE a Directiva „Păsări” şi Directivele 2001/77 şi unei dispoziţii naţionale, aceasta este totuşi 2009/28 trebuie interpretate în sensul că se competentă să furnizeze toate elementele opun unei reglementări care interzice instala- de interpretare a dreptului UE care sunt de rea de generatoare eoliene care nu sunt des- natură să permită instanţei naţionale să apre- tinate consumului propriu în situri din reţeaua cieze această compatibilitate în vederea so- Natura 2000, fără nicio evaluare prealabilă a luţionării cauzei supuse judecăţii sale. Din efectelor proiectului asupra mediului în situl această perspectivă, trebuie să se considere vizat în mod specific. Cu privire la interpretarea Directivei Habitate şi a Directivei Păsări Pentru a răspunde la întrebarea adresată, CE şi Regione Puglia contestă această argumen- trebuie să se examineze în primul rând dacă taţie. Acestea susţin că articolul 6 alineatul (3) Directiva Păsări şi Directiva Habitate, mai din Directiva „Habitate” nu este aplicabil atunci precis articolul 6 alineatul (3) din aceasta din când un plan sau un proiect este interzis într-o urmă, se opun unei reglementări precum cea arie care face parte din reţeaua Natura 2000, in- în cauză în acţiunea principală. dicând faptul că, dacă anumite activităţi pot fi autorizate în interiorul siturilor care fac parte din În opinia societăţilor reclamante, acest tip de reţeaua menţionată, nu înseamnă totuşi că aces- reglementare nu respectă sistemul instituit te intervenţii trebuie să aibă întotdeauna loc. prin Directiva „Habitate”, acestea susţinând CE aminteşte că potrivit legislaţiei uniunii este că regimul de protecţie instituit de aceste di- permis statelor membre să menţină sau să stabi- rective nu interzice orice activitate în interio- lească, cu anumite condiţii, măsuri de protecţie a rul siturilor care fac parte din reţeaua Natura mediului mai stricte decat cele ale uniunii. 2000, ci doar condiţionează autorizarea acti- vităţilor menţionate de efectuarea unei eva- Reclamantele din acţiunea principală susţin luări prealabile a efectelor asupra mediului în că obiectivul privind dezvoltarea de noi surse temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva de energie şi energii regenerabile, astfel cum „Habitate”. O reglementare precum cea în este prevăzut în Tratatul UE, ar trebui să pre- cauză în acţiunea principală, care interzice valeze faţă de obiectivele de protecţie a me- în mod absolut instalarea de noi generatoare diului urmărite de Directiva „Habitate” şi de eoliene în siturile care fac parte din reţea- Directiva „Păsări”. ua menţionată fără nicio evaluare prealabilă a planului sau a proiectului într‑un anumit Nu este mai puţin adevărat că măsurile de sit, ar avea drept consecinţă golirea de ori- protecţie mai stricte puse în aplicare prin re- ce conţinut a sistemului prevăzut de Directiva glementarea naţională şi regională în cauză în „Habitate” şi de Directiva „Păsări”, respectiv acţiunea principală trebuie să respecte de ase- reţeaua Natura 2000. menea celelalte dispoziţii ale Tratatului UE.138
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Aprecierile CEJPotrivit jurisprudenţei constantate declanşa- respectiva directivă în condiţiile prevăzute larea mecanismului de protecţie a mediului pre- acest articol”.văzut la articolul 6 alineatul (3) din Directiva În speţa prezentă, reglementarea disputată în„Habitate” impune existenţa unei probabili- acţiunea principală urmăreşte aceleaşi obiec-tăţi sau a unui risc ca un plan sau un proiect tive ca Directiva „Habitate”, însă în măsurasă afecteze situl respectiv în mod semnificativ. în care stabileşte un regim mai strict decâtPrin urmare, rezultă că legiuitorul a intenţio- cel instituit prin articolul 6 din această direc-nat să creeze un mecanism de protecţie care tivă, reglementarea reprezintă o măsură denu este declanşat decât în cazul unui plan sau protecţie mai strictă în sensul articolului 193al unui proiect care prezintă un risc pentru un Tratatului UE şi implică obligaţia de a notificasit care face parte din reţeaua Natura 2000. CE măsurile de protecţie mai stricte pe careÎn cazul interdicţiei institiuite de autorităţile intenţionează să le menţină sau să le stabi-italiene, o asemenea reglementare presupune lească în materie de mediu, dar nu condiţio-interdicţia de a construi noi generatoare eo- nează punerea în aplicare a măsurilor avuteliene care nu sunt destinate consumului pro- în vedere de acordul sau de lipsa unei opoziţiipriu în cadrul oricărui sit care face parte din din partea CE.reţeaua Natura 2000. Această reglementare Din documentele prezente în dosar nu rezultăare drept consecinţă respingerea automată a că guvernul italian a notificat CE aceste mă-oricărui plan sau a oricărui proiect care are ca suri conform articolului 193 al Tratatului UE.obiect o nouă instalaţie eoliană în unul dintre Lipsa notificării nu determină, prin ea insăşi,aceste situri, fără să fie efectuată o evaluare nelegalitatea măsurilor de protecţie mai stric-a efectelor asupra mediului ale planului sau te adoptate.proiectului specific în situl concret. Prin ur- CEJ apreciază că Directiva „Păsări” şi Directivamare reglementarea în cauză stabileşte un re- „Habitate”, în special articolul 6 alineatul (3)gim de protecţie a siturilor care fac parte din din aceasta din urmă nu se opun unei măsurireţeaua Natura 2000 mai strict decât cel in- naţionale de protecţie mai stricte care preve-stituit de Directiva „Habitate” şi de Directiva de interdicţia absolută de a înfiinţa instalaţii„Păsări”. Cu privire la acest aspect, jurispru- eoliene care nu sunt destinate consumuluidenţa CEJ a stabilit „în cadrul politicii comu- propriu în interiorul ariilor aparţinând reţeleinitare a mediului, dacă o măsură naţională Natura 2000, fără nicio evaluare a efectelorurmăreşte aceleaşi obiective cu cele ale unei asupra mediului ale proiectului sau planuluidirective, articolul 176 CE prevede şi autori- specific în situl vizat care face parte din re-zează depăşirea cerinţelor minime stabilite în ţeaua menţionată.Cu privire la interpretarea Directivelor 2001/77 şi 2009/28CEJ a examinat dacă Directivele 2001/77 şi 6 alineatul (1) din Directiva 2001/77 obligă2009/28 trebuie interpretate în sensul că se statele membre să evalueze cadrul legislativ şiopun unei reglementări precum cea în cauză normativ privind procedurile administrative,în acţiunea principală. În acest scop, articolul în special de autorizare, aplicabile instalaţiilor 139
    • ANEXE de producere a electricităţii din surse rege- ale dreptului UE, impune ca măsurile adopta- nerabile de energie. Această procedură de te de statele membre în acest domeniu să nu evaluare vizează obiective de raţionalizare depăşească limitele a ceea ce este adecvat şi şi de reducere a obstacolelor administrative, necesar pentru realizarea obiectivelor legiti- precum şi asigurarea faptului că normele sunt me urmărite de reglementarea în cauză, fiind obiective, transparente şi nediscriminatorii. stabilit că, atunci când este posibilă alegerea între mai multe măsuri adecvate, trebuie să Reclamantele din acţiunea principală au susţi- se recurgă la cea mai puţin constrângătoare şi nut, pe de altă parte, că o asemenea reglemen- că inconvenientele cauzate nu trebuie să fie tare ar prezenta un caracter discriminatoriu în disproporţionate în raport cu scopurile vizate. ceea ce priveşte instalaţiile eoliene în raport CEJ reţine că este de competenţa instanţei de cu alte activităţi industriale supuse regimului trimitere să verifice proporţionalitatea măsu- de evaluare prealabilă instituit de articolul 6 rii naţionale în cauză. alineatul (3) din Directiva „Habitate”. În continuare, în ceea ce priveşte caracterul În această privinţă, trebuie remarcat, mai în- discriminatoriu al măsurii, trebuie amintit că tâi, că o interdicţie totală de a construi noi interdicţia discriminării prevăzută la articolul generatoare eoliene în siturile Natura 2000, 6 alineatul (1) din Directiva 2001/77 nu este care rezultă dintr-o dispoziţie legislativă, nu decât expresia specifică a principiului gene- este contrară obiectivelor de raţionalizare şi ral al egalităţii, care face parte din principiile de reducere a obstacolelor administrative şi fundamentale ale dreptului UE şi care interzi- reprezintă în principiu o procedură suficient ce ca situaţii comparabile să fie tratate în mod de transparentă şi obiectivă. Astfel, trebuie diferit sau ca situaţii diferite să fie tratate în amintit că principiul proporţionalităţii pre- acelaşi mod, cu excepţia cazului în care astfel văzut la articolul 13 din Directiva 2009/28, de tratamente sunt justificate în mod obiectiv. care se numără printre principiile generale Hotărârea CEJ Directiva „Habitate, Directiva „Păsări”, CE şi 2003/30/CE, trebuie interpretate în sen- Directiva 2001/77/CE a Parlamentului sul că nu se opun unei reglementări care in- European şi a Consiliului din 27 septembrie terzice instalarea de generatoare eoliene care 2001 privind promovarea electricităţii produ- nu sunt destinate consumului propriu în situri se din surse de energie regenerabile pe piaţa care fac parte din reţeaua ecologică europea- internă a electricităţii şi Directiva 2009/28/CE nă Natura 2000, fără nicio evaluare prealabilă a Parlamentului European şi a Consiliului din a efectelor asupra mediului ale proiectului în 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării situl vizat în mod specific, în măsura în care energiei din surse regenerabile, de modificare principiile nediscriminării şi proporţionalităţii şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/ sunt respectate.140
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000ConcluziiDin toate cele de mai sus rezultă că Directiva parte din reţeaua Natura 2000, fără nicio eva-„Habitate”, special articolul 6 alineatul (3) nu luare prealabilă a efectelor asupra mediuluise opune unei reglementări care interzice in- ale proiectului în situl vizat în mod specific,stalarea de generatoare eoliene care nu sunt în măsura în care principiile nediscriminării şidestinate consumului propriu în situri care fac proporţionalităţii sunt respectate. 4. Cauza C-374/98. CE versus Republica Franţa. Neîndeplinirea obligaţiilor către un stat membru – Directiva „Păsări” şi Directiva „Habitate”Situaţia de fapt, procedura precontencioasăLa data de 2 iulie 1996, CE a notificat guvernul La data de 19 Decembrie 1997, CE a emis ofrancez cu privire la neîndeplinirea obligaţi- opinie motivată în care a susţinut că Franţailor asumate în temeiul Directivei „Păsări” şi nu a clasificat situl Basses Corbier ca arie deal Directivei „Habitate”, în legătură cu situl protecţie specială, contrar prevederilor arti-Basses Corbières. Prin notificare CE a comu- colului (4), alineat (2) din Directiva Păsări, şi,nicat că se apreciază încălcarea în raport cu de asemenea, nu a adoptat măsurile specialenedeclararea sitului ca SPA şi începerea lucră- de conservare pentru evitarea perturbărilorrilor de exploatare a unui zăcământ de calcar asupra speciilor protejate din situl menţionatfără respectarea condiţiilor prelabile potrivit şi deteriorarea habitatului, sau orice alt efectreglementărilor comunitare de mediu. negativ, în ceea ce priveşte lucrările din ca- drul carierei de calcar din zona municipalităţi-Prin răspunsul la notificare, Franţa a argumen- lor Tautavel and Vingrau, contrar prevederilortat că au fost luate măsurile necesare pentru articolului 6(2-4) din Directiva „Habitate”, fi-protejarea speciilor din SPA de către munici- ind îndeplinite condiţiile pentru a se consta-palităţile oraşelor Vingraud şi Tautavel, şi de ta încălcarea obligaţiilor asumate în temeiulasemenea, pentru declararea sitului de către Trataului UE. CE somează Franţa ca în termenautorităţile guvernamentale ca SPA. În plus, a de 2 luni să ia măsurile necesare pentru res-subliniat că societatea OMYA operează de câţi- pectarea prevederilor comunitare invocate.va ani un zăcământ de calcar în zona Tautavel,a cărui extindere a determinat compania să Franţa răspunde printr-o scrisoare datată 22solicite municipalităţii Vingrau avizul pentru iulie 1998, indicând că a fost efectuat un stu-operarea lucrărilor în apropiere de Vingrau. diu de evaluare a impactului asupra mediuluiÎn acest sens, autorităţile franceze susţin că asupra carierei în discuţie, în urma căruia auprin anularea avizului acordat de muncipalită- fost luate măsuri compensatorii pentru dimi-ţile din Vingrau de către instanţa de apel din nuarea efectelor negative asupra habitatuluiBordeaux sunt îndeplinite cerinţele asumate protejat. Se comunică, totodată, că prin de-sub Directiva „Păsări”. cizia emisă de către Consilul de Stat la data 141
    • ANEXE de 18 decembrie 1996, confirmată de către o cerere introductivă prin care solicită să se Tribunalul Administrativ din Montpelier în ianu- constate i) neîndeplinirea obligaţiilor asu- arie 1998, compania OMYA a fost autorizată să mate prin Directiva „Păsări” privind clasifi- instaleze echipamente în carieră. Autorităţile carea ariei Basses Corbières ca SPA, ii) neîn- franceze arată că sunt în derulare consultări deplinirea obligaţiilor asumate prin Directiva publice, la finalul cărora se va deschide proce- „Habitate”, respectiv prevederile articolului dura de clasificare a sitului ca SPA. 6 (2-4) privind adoptarea măsurilor adecvate Întrucât CE nu a fost satisfăcută de măsuri- pentru a a evita deterioarea habitatelor natu- le adoptate de Republica Franţa în termenul rale şi a habitatelor speciilor, precum şi per- notificat, a înaintat CEJ Europene de Justiţie turbările speciilor. Cu privire la încălcarea prevederilor din Directiva Păsări, CEJ reţine că un stat membru nu poate invoca termen. Mai mult, Franţa a beneficiat de in- prevederi, practici şi circumstanţe din cadrul formări ale CE cu privire la necesitatea clasifi- juridic intern pentru a justifica neîndeplinirea cării şi de un termen de clasificare comunicat obligaţiilor care îi revin în temeiul Tratatului prin opinia motivată a Comsiei. CEJ constată UE în raport cu perioada de transpunere agre- că autorităţile din Franţa nu au clasificat situl ată şi notificările CE. În plus, circumstanţele Basses Corbières ca SPA în termenele prevăzu- invocate se apreciază la terminarea perioadei te, fiind probată neîndeplinirea obligaţiilor ce de implementare a legislaţiei uniunii asumate îi revin sub Directiva Păsări. de către statul membru, nu pe durata acestui Cu privire la încălcarea dispoziţiilor articolului 6, alineatele (2-4) din Directiva „Habitate” prin efectuarea lucrărilor în cadrul carierei de calcar Argumentele părţilor Potrivit CE, chiar dacă la data implementă- cerinţele şi scopul directivei, întrucât studiul rii Directivei „Habitate”, respectiv 10 iunie elaborat anterior anului 1994 nu întrunea ri- 1994, situl Basses Corbieres nu era declarat gorile metodice şi ştiinţifice în acest scop. În SPA, obligaţiile asumate sub articolul 6 (2-6) plus, Franţa nu a adoptat măsurile compensa- în temeiul Directivei „Habitate” ar fi trebuit torii pentru a diminua şi a evita deteriorarea respectate. CE susţine că realizarea lucrări- habitatelor naturale şi a speciilor prezente, lor de exploatare a calcarului în cadrul sitului măsurile prezentate de Franţa fiind insuficien- este susceptibilă de a genera efecte negative te. CE susţine că având în vedere că nu a fost semnificative asupra speciilor prezente în sit efectuat un studiu de evaluare a impactului şi de a deteriora habitatul natural al acestora, asupra mediului, iar efectele negative sunt enumerând, totodată speciile afectate prin predictibile şi vizibile, autorităţile franceze ar zgomotul, poluarea şi riscurile vitale produse fi trebuit să refuze autorizarea proiectului, în de lucrări. În aceste condiţii, CE susţine că se condiţiile în care nu au fost înaintate soluţii impunea realizarea unui studiu de evaluare a alternative ale lucrărilor din cariera de pia- impactului asupra mediului în concordanţă cu tră. Acest argument este probat cu studii şi142
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000rapoarte de specialitate care confirma posibi- habitatelor şi speciilor protejate în cauză. Culitatea implementării unor soluţii alternative, privire la soluţiile alternative, Franţa argu-ignorate atât de către autorităţile locale cât şi mentează că aceastea au fost luate în discuţiede către companie. însă în urma analizei s-a concluzionat că nu sunt viabile pentru implementare în carieraFranţa suţine că motivele CE nu sunt bazate pe de calcar. Referitor la aplicarea prevederilorargumente şi probe ştiinţifice şi neagă faptul articolului 6, alineat (2-4) Franţa argumentea-că prin lucrările efectuate sunt determinate ză că din interpretarea literală a prevederilorefecte negative semnificative asupra habita- articolului 7 din Directiva „Habitate”, apli-telor din perimetrul sitului. În plus, prezintă cabil în raport cu data implementării directi-măsurile compensatorii adoptate în scopul vei în cadrul legislativ naţional, numai ariileevitării posibilelor efecte negative. Guvernul clasificate ca arii speciale de protecţie se su-francez susţine că monitorizarea efectuată pun dispoziţiilor articolului 6 alineat (2-4) dinnu a ilustrat perturbări semnificative asupra Directiva „Habitate”.Aprecierile CEJÎn raport cu aplicabilitatea prevederilor arti- regimului juridic aplicabil sitului care conferăcolului 6 , alineat (2-4) din Directiva Habitate, posibilitatea statului membru să îndeplineascăCEJ reţine că întrucât nu au fost luate măsuri procedura de clasificare necesară nu este in-oficiale pentru clasificarea sitului ca arie de terzisă, prin extensie fiind permisă implemen-protecţie specială, potrivit articolului 155 tarea unor proiecte cu impact negativ asupra(211) din Tratatul UE, care permite monito- mediului pentru motive imperative de interesrizarea aplicării de către statele membre a general major, CEJ constată că dispoziţiile ar-procedurii instituite prin articolul 6 alineat (3) ticolul 6(2) şi (4) din Directiva „Habitate” nuşi (4) din Directiva Habitate pentru stabilirea se aplică şi nu se impun siturilor care nu auposibilelor încălcări ale obligaţiilor prevăzu- fost clasificate ca SPA.te de acestea şi având în vedere dualitateaHotărârea CEJ ƒƒ Prin neclasificarea sitului Basses ƒƒ Respinge acţiunea pentru constatarea Corebieres ca arie de protecţie specia- neîndeplinirii obligaţiilor asumate în lă şi neadoptarea măsurilor de protecţie temeiul articolului 6(2-4) din Directiva care decurg, Republica Franţa nu şi-a în- „Habitate”; deplinit obligaţiile ce îi revin în temeiul ƒƒ Obligă părţile la plata cheltuielilor de ju- Directivei „Păsări”; decată corespondente fiecăruia.ConcluziiCu referire la aplicabilitatea prevederilor menţionate nu se aplică siturilor care nu auarticolului 6, alineat (2) şi (4) din Directiva fost clasificate ca SPA până la data autoriză-„Habitate”, CEJ a statuat că prevederile rii planului şi/sau lucrărilor susceptibile de 143
    • ANEXE a afecta situl în cauză. Prin această hotărâre articolului 6 (2-4), acolo unde se impun, cu instanţa a confirmat caracterul flexibil al di- monitorizările necesare în considerarea obiec- rectivei, care lasă posibilitatea autorităţilor tivelor de mediu. Neclasificarea corespunză- naţionale de a demara procedura de clasifica- toare nu elimină sancţiunile care decurg din re a sitului ca SPA şi implicit de a putea imple- neîndeplinirea acestei obligaţii de către statul menta proiect/planuri în virtutea prevederilor membru. 5. Cauza C-209/04: CE versus Austria. Neîndeplinirea obligaţiilor de către un stat membru – Directiva „Păsări”– Protejarea păsărilor sălbatice în SPA Lauteracher Ried national nature reserve – excluderea siturilor Soren şi Gleggen-Köblern – Neîndeplinirea obligaţiilor de către un stat membru Directiva „Habitate”. Încălcarea procedurilor privind evaluarea impactului asupra mediu- lui a traseului rutier al şoselei S 18 din Austria – Aplicarea Directivei „Habitate” Situaţia de fapt şi procedura precontencioasă Lauteracher Ried a fost declarată SPA în Iunie posibilitatea unor efecte negative semnfica- 1995. Siturile Soren şi Gleggen-Köblern nu sunt tive asupra speciilor de păsări din SPA. După incluse în perimetrul SPA. Proiectul şoselei S 18 evaluarea răspunsului transmis de autorităţile a fost iniţiat în 1992, forma finală a traseului austriece la data de 27 iunie 2002, CE a emis propus fiind stabilită în 1997 de către Ministerul o notificare Republicii Austria. Mai mult, CE Economiei din Austria, autorităţile austriece a emis o opinie motivată prin care a solicitat stabilind totodată că nu există rute alternati- autorităţilor austriece conformarea cu preve- ve pentru construcţia şoselei S 18. La data de derile comunitare în termen de două luni de 27 ianuarie 1999, procedura pentru autorizarea la aviz. Considerând insuficiente şi nesatisfă- construcţiei şoselei a fost demarată, iar prin cătoare argumentele prezentate de Austria la decizia datată 6 iulie 2011 a fost autorizată de data 26 septembrie 2003, CE a înaintat pre- către autoritărţile administrative ale districtului zenta cerere prin care solicită CEJ să constate: Bregenz şi Dornbirn. Decizia de autorizare a fost ƒƒ contrar prevederilor articolului 4 (1) şi (2) contestată, iar în 21 februarie 2003 autorităţile din Directiva „Păsări”, Austria nu a inclus guvernamentale au confirmat autorizarea emi- în SPA Lauteracher Ried siturile Soren şi să, dar executarea deciziei de confirmare a fost Gleggen-Köblern, care potrivit criteriilor suspendată la data de 29 august 2003 de către ştiinţifice sunt calificate, împreună cu CEJ Administrativă, fapt care a determinat blo- SPA, ca reprezentănd SPA recomandate, carea lucrărilor la construcţia şoselei S 18. pentru şi în scopul prevăzut de directiva menţionată; Urmare a unei petiţii datată 12 Noiembrie ƒƒ contrar prevederilor Articolului 6(4) din 2001, CE a adresat Austriei o scrisoare privind Directiva „Habitate”, Austria a autorizat insuficienta clasificare a ariei de protecţie construirea şoselei federale cu tramă dublă specială Lauteracher Ried din punct de vede- (şoseaua S 18) în pofida evaluării negative re ornitologic şi a indicat temeri cu privire la a impactului asupra mediului înconjurător.144
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000Cu privire la încălcarea Directivei PăsăriAprecierea CEJCEJ consideră că în lumina datelor ştiinţifice de protecţia oferită de prevederile articoluluişi a probelor depuse la dosar de către CE şi a 4 (1) şi (2) din Directiva „Păsări”, prin urmaremonitorizării corespunzătoare efectuate, situ- se justifică cererea înaintată de către CE.rile Soren şi Gleggen-Köblern nu au beneficiatcu privire la neîndeplinirea obligaţiilor asumate în temeiul Articolului 6(4) din Directiva HabitateArgumentele părţilorCE indică faptul că autorizarea şoselei S 18 Totodată, nu au fost prezentate măsuri com-s-a efectuat contrar prevederilor invocate şi pensatorii de moderare şi diminuare a impac-de asemenea că autorităţile austriece nu au tului evaluat.evaluat impactul asupra mediului determinat Austria contestă argumentele CE invocând apli-de lucrările proiectate înainte de mai 2000. cabilitatea cu caracter temporal a DirectiveiMai mult, subliniază că evaluarea ulterioară „Habitate”, întrucât procedura de autorizarelunii mai 2000 a condus la emiterea unei opi- a fost iniţiată înainte de data aderării la UE,nii negative din partea experţilor provinciei. respectiva 1 Ianuarie 1995. Potrivit tratatuluiÎn pofida efectelor negative relevate, autori- UE, obligaţiile de aplicare a directivei meţio-tăţile nu au luat măsuri pentru identificarea nate incumbă Austriei după data aderării.unor soluţii alternative pentru traseul şoselei.Aprecierea CEJAvând în vedere data declanşării procedurii procedura de autorizare a fost iniţiată înaintede autorizare în raport cu obligaţiile care in- de data intrării în vigoare a directivei, chiarcumbă Austriei în baza Tratatului de aderare şi dacă decizia privind proiectul a fost luată ul-potrivit jurisprudenţei CEJ în cazuri similare, terior. Prin urmare respinge acţiunea CE cudispoziţiile directivei nu se aplică atunci când privire la acest capăt de cerere.Hotărârea CEJ 1) prin nedesemnarea ca SPA a Lauteracher şi (2) din Directiva „Păsări”; Ried siturile Soren şi Gleggen-Köblern, 2) respinge acţiunea CE cu privire la la neîn- care potrivit criteriilor ştiinţifice sunt deplinirea obligaţiilor asumate în temeiul sunt calificate, fiind recomandate în Articolului 6(4) din Directiva „Habitate”; raport numărul şi suprafaţa ca SPA, 3) Dispune părţilor plata propriilor cheltu- Republica Austria nu şi-a îndeplinit obli- ieli de judecată. gaţiile asumate potrivit articolului 4 (1) 145
    • ANEXE 6. Cauza C-226/08: Stadt Papenburg împotriva Bundesrepublik Deutschland. (cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată de Verwaltungsgericht Oldenburg — Germania) — Stadt Papenburg/Republica Federală Germania (Directiva „Habitate— Decizia statului membru interesat de a şi exprima acordul privind proiectul de listă a SCI stabilit de CE - Interese economice ale unei municipalităţi, legate de exploatarea unui port fluvial, care pot fi afectate prin eventuala desemnare a sitului respectiv ca SCI — Interese şi puncte de ve- dere ce trebuie luate în considerare de către statul membru respectiv cu ocazia deciziei de a da acordul pentru proiectul listei de SCI stabilit de CE Situaţia de fapt şi întrebările preliminare Stadt Papenburg este un oraş portuar din lan- Stadt Papenburg şi denumite „Unterems und dul Saxonia Inferioară aflat pe malurile fluviu- Außenems” (Emsul inferior şi Emsul exte- lui Ems şi care găzduieşte un şantier naval. rior), ca potenţiale SCI în sensul Directivei De fiecare dată când o navă cu pescaj de 7,3 „Habitate”. CE a înscris aceste părţi ale metri urmează să navigheze între şantierul Emsului în proiectul său de listă a SCI. Aceasta naval şi Marea Nordului, este necesară creş- a solicitat Bundesrepublik Deutschland să îşi terea adâncimii Emsului prin „dragări ne- exprime acordul în această privinţă, potrivit cesare”. Printr-o decizie din 31 mai 1994 a articolului 4 alineatul (2) primul paragraf din Wasser- und Schifffahrtsdirektion Nordwest Directiva „Habitate”. (Direcţia Apelor şi a Navigaţiei Nord-Vest), Stadt Papenburg, Landkreis Emsland şi Wasser- La 20 februarie 2008, Stadt Papenburg a de- und Schifffahrtsamt Emden (Oficiul Apelor şi al clanşat o acţiune la Verwaltungsgericht Navigaţiei Emden) au fost autorizate să efec- Oldenburg, prin care a solicitat să se interzi- tueze lucrări de dragare a fluviului, atunci că Bundesrepublik Deutschland aprobarea pro- când acest lucru se dovedeşte necesar. Decizia iectului de listă. Reclamantul a arătat că un respectivă este definitivă şi implică, conform acord din partea statului membru menţionat dreptului german, faptul că „dragările nece- ar constitui o încălcare a autonomiei admi- sare” ulterioare sunt considerate autorizate. nistrative de care dispune Stadt Papenburg în temeiul dreptului constituţional german. Stadt Potrivit Stadt Papenburg, planurile şi investiţi- Papenburg îşi manifestă temerea că, în cazul ile acestuia, precum şi dezvoltarea sa econo- înscrierii Unter-und Außenems pe lista SCI, dra- mică în calitate de oraş portuar în care se gă- gările necesare vor fi supuse în viitor, în mod seşte un şantier naval depind de posibilitatea individual, evaluării prevăzute la articolul 6 ali- pe care oraşul o oferă navelor de dimensiuni neatele (3) şi (4) din Directiva „Habitate”. mari de a continua navigaţia pe Ems. În acest sens, municipalitatea înaintează CEJ La 17 februarie 2006, Bundesrepublik următoarele întrebări preliminare: Deutschland a notificat CE anumite părţi 1) Articolul 4 alineatul (2) primul paragraf ale fluviului situate în aval de teritoriul din Directiva „Habitate” permite unui146
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000 stat membru să refuze, pentru alte moti- 4) În cazul unui răspuns afirmativ la a treia ve decât motive de protecţie a mediului, întrebare: o comună afectată de înscri- să îşi dea acordul pentru proiectul listei erea pe listă a unui anumit sit poate să de situri de importanţă comunitară stabi- susţină în mod valabil în justiţie, înteme- lit de CE în privinţa unuia sau a mai mul- indu-se pe dreptul comunitar, după adop- tor situri? tarea definitivă a listei, că aceasta este 2) În cazul unui răspuns afirmativ la prima contrară dreptului comunitar pentru că întrebare: se numără printre aceste mo- interesele sale nu au fost luate în consi- tive şi interesele comunelor şi ale grupă- derare sau pentru că nu au fost luate în rilor de comune, în special planurile şi considerare în mod suficient? proiectele de planuri ale acestora şi alte 5) Lucrările continue de întreţinere efec- interese legate de dezvoltarea ulterioară tuate în canalul navigabil al unor estu- a propriului sit? are care au fost deja aprobate definitiv 3) În cazul unor răspunsuri afirmative la în temeiul dreptului naţional înainte de prima şi la a doua întrebare: al treilea expirarea termenului de transpunere considerent al Directivei „Habitate” sau a Directivei „Habitate” trebuie supuse articolul 2 alineatul (3) din Directiva unei evaluări a efectelor potenţiale ale „Habitate” sau alte dispoziţii de drept acestora asupra sitului în aplicarea arti- comunitar impun ca statele membre şi colului 6 alineatele (3) şi (4) din directiva CE să ţină seama de astfel de motive la menţionată în caz de continuare a aces- momentul aprobării şi stabilirii listei de tor lucrări după înscrierea sitului pe lista situri de importanţă comunitară? siturilor de importanţă comunitară?Hotărârea CEJCu privire la prima întrebare (întrebarea 1)Articolul 4 alineatul (2) primul paragraf din a mediului, exprimarea acordului său cu privi-Directiva „Habitate” trebuie interpretat în re la includerea unuia sau a mai multor siturisensul că nu permite unui stat membru să refu- în lista SCI stabilit de CE Europeană.ze, pentru alte motive decât cele de protecţieCu privire la întrebările 2)-4)Având în vedere răspunsul dat la prima în- doua, la a treia şi la a patra întrebare.trebare, nu este necesar să se răspundă la aCu privire la întrebarea 5)Prin intermediul celei de-a cincea întrebări, gestionarea sitului sau necesare pentru aceas-instanţa de trimitere întreabă, în esenţă, dacă ta şi care au fost deja autorizate în temeiullucrările de întreţinere continue efectuate la dreptului naţional anterior expirării termenu-canalul navigabil al estuarului vizat prin acţi- lui de transpunere a Directivei „Habitate” tre-unea principală, care nu sunt direct legate de buie să facă obiectul unei evaluări a efectelor 147
    • ANEXE lor asupra sitului respectiv, în măsura în care sau condiţiile de executare a lucrărilor de în- pot afecta în mod semnificativ situl vizat, în treţinere din cauza principală, se poate con- conformitate cu articolul 6 alineatele (3) şi (4) sidera că acestea constituie o operaţiune uni- din Directiva „Habitate”, în cazul în care lu- că, în special atunci când au drept obiectiv crările continuă ulterior includerii pe lista SCI menţinerea unei anumite adâncimi a canalului a sitului pe care l-ar putea afecta, în temeiul navigabil prin dragări periodice şi necesare în articolului 4 alineatul (2) al treilea paragraf. acest scop, aceste lucrări de întreţinere pot fi considerate un singur proiect în sensul artico- Potrivit aprecierilor instanţei o activitate care lului 6 alineatul (3) din Directiva „Habitate”. constă în lucrări de dragare a unui canal navi- În considerarea argumentelor mai sus prezen- gabil face parte din sfera noţiunii „proiect”, tate CEJ apreciază că articolul 6 alineatele care apare la articolul 6 alineatul (3) din (3) şi (4) din Directiva „Habitate” trebuie in- Directiva „Habitate”. terpretat în sensul că lucrările de întreţinere continue efectuate la canalul navigabil al estu- În continuare, faptul că activitatea menţi- arelor, care nu sunt legate de gestionarea situ- onată a fost autorizată definitiv în temeiul lui sau necesare pentru aceasta şi care au fost dreptului naţional anterior expirării terme- deja autorizate în temeiul dreptului naţional, nului de transpunere a Directivei „Habitate” anterior expirării termenului de transpunere a nu constituie, prin el însuşi, un obstacol în ra- Directivei „Habitate”, trebuie să facă obiectul port cu considerarea acestei activităţi, în ca- unei evaluări a efectelor lor asupra sitului re- drul fiecărei intervenţii pe canalul navigabil, spectiv, în măsura în care pot afecta în mod drept un proiect distinct în sensul Directivei semnificativ situl vizat, în conformitate cu dis- „Habitate”. poziţiile menţionate în cazul în care aceste lu- crări continuă ulterior includerii pe lista SCI a În cele din urmă, trebuie arătat că, dacă, sitului, în temeiul articolului 4 alineatul (2) al având în vedere în special recurenţa, natura treilea paragraf din directiva respectivă. Pentru aceste motive, CEJ (Camera a doua) declară: Articolul 6 alineatele (3) şi (4) din Directiva respectiv, în măsura în care pot afecta în mod „Habitate”, astfel cum a fost modificată prin semnificativ situl vizat, în conformitate cu dis- Directiva 2006/105, trebuie interpretat în poziţiile menţionate, în cazul în care lucrările sensul că lucrările de întreţinere continue continuă ulterior includerii sitului pe lista si- efectuate la canalul navigabil al estuarelor, turilor de importanţă comunitară, în temeiul care nu sunt legate de gestionarea sitului sau articolului 4 alineatul (2) al treilea paragraf necesare pentru aceasta şi care au fost deja din directiva respectivă. autorizate în temeiul dreptului naţional, an- Dacă, având în vedere în special recurenţa, terior expirării termenului de transpunere a natura sau condiţiile de executare a lucrări- Directivei 92/43, astfel cum a fost modificată lor menţionate, se poate considera că aces- prin Directiva 2006/105, trebuie să facă obiec- tea constituie o operaţiune unică, în special tul unei evaluări a efectelor lor asupra sitului atunci când au drept obiectiv menţinerea unei148
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000anumite adâncimi a canalului navigabil prin singur proiect, în sensul articolului 6 alineatuldragări periodice şi necesare în acest scop, (3) din Directiva „Habitate”.lucrările de întreţinere pot fi considerate un 7. Cauza C-57/89 CE împotriva Republicii Germania. Marea Britanie - Intervenient în favoarea Repubicii Germania. Protejarea păsărilor şi lucrări de construcţii în SPA.Situaţia de fapt şi procedura precontencioasă, argumentele părţilorLa data de 28 februarie 1998 CE a înaintat CEJ cerinţele privind protejarea păsărilor salba-o cerere prin care solicită să se constate că tice, iar proiectul propus perturbă habitatulprin iniţierea unor lucrări în perimetrul unei la nivelul cel mai scăzut posibil pentru ariaarii de protecţie specială Germania a încălcat Leybucht. Cu privire la interpretarea articolulobligaţiile asumate în temeiul articolului 4 din 4 din Directiva „Păsări”, Germania apreciazăDirectiva „Păsări” şi implicit obligaţiile asu- că se impune realizarea proiectului din motivemate conform tratului UE. cruciale de interes public major.CE apreciază că lucrările de consolidare a Marea Britanie suţine că nu au fost stabilitecoastei marine din Leybucht deteriorează ha- efectele negative semnificative asupra habi-bitatul păsărilor sălbatice din SPA. Potrivit CE, tatului, iar lucrările preconizate nu ameninţăastfel de lucrări de consolidare sunt permise supravieţuirea şi reproducerea speciilor de pă-numai din raţiuni legate de siguranţa umană sări din sit, potrivit documentelor pe care CE(publică), cu condiţia ca măsurile propuse să le-a pus la dispoziţie în dosar pentru probareafie limitate la minimum de consecinţe care pot cererii sale. În plus, apreciază că lucările suntdeteriora habitatul în cauză. legitime întrucât au fost evaluate efectele asupra mediului înconjurător şi au fost ado-Germania indică faptul că zona de coastă su- pate măsuri compensatori corespondente im-pusă lucrărilor nu este în perimetrul SPA şi că pactului negativ determinat, în raport cu sigu-operaţiunile au fost preconizate exclusiv în ranţa publică şi interesul public al populaţieiscopul asigurării siguranţei pe faleza menţio- umane care trăieşte în SPA sau în vecinătateanată. Mai mult, precizează că în cadrul eta- acesteia.pei de planificare a lucrărilor au fost evaluateAprecierile CEJCu privire la perimetrul SPA, CEJ reţine că corespondente intereselor publice. Astfel, re-obligaţiile statelor membre privind adminis- ducerea perimetrului unui SPA de către stateletrarea SPA se apreaciază în raport cu o serie membre poate fi justificată numai în condiţiide factori şi circumstanţe care privesc speci- excepţionale care reprezintă o derogare de laile din cadrul habitatului şi condiţiile în care sistemul general de protecţie instituit de direc-statele membre pot reduce perimetrul SPA tivă. În speţa în cauză, pericolul reprezentant 149
    • ANEXE de inundarea coastei şi consolidarea falezei păsări din cadrul acestuia, autorizarea aces- reprezintă un temei justificat pentru autori- tui proiect fiind necesară atât din raţiuni de zarea lucrărilor, cu condiţia ca aceste lucrări siguranţă cât şi din perspectiva rezultatelor să evite deteriorarea majoră şi să implice o ecologice benefice pentru sit. CE nu a pus la reducere minimă a perimetrului. dispoziţie documente privind monitorizarea CEJ reţine de asemenea caracterul pozitiv al şi efectele asupra speciilor de păsări din SPA, lucrărilor propuse, a căror finalizare va genera care să probeze evaluarea negativă invocată măsuri pozitive pentru habitatul şi speciile de de aceasta. Pentru aceste motive, CEJ (Camera întâi) declară: Respinge acţiunea înaintată de CE şi dispune plata cheltuielior de judecată în sarcina CE. Concluzii Cazul Leybucht confirmă prin hotărârea CEJ prin micşorare. Statul nu poate avea o pute- puterea de apreciere a statelor membre în re discreţionară de apreciere în a micşora o determinarea ca SPA. Este necesară existen- suprafaţă a unei zone protejate, elementele ţa unui interes superior obiectivelor ecologice pe care se fundamentează această decizie pu- stabilite de directivă pentru ca statul să mo- tând fi de ordine publică, apărare naţională difice suprafaţa zonei de protecţie specială, ori sănătate publică.150
    • Manualul de aplicare a Ghidului privind evaluarea adecvată a impactului planurilor/ proiectelor asupra obiectivelor de conservare a siturilor Natura 2000© Ministerul Mediului şi Pădurilor – Direcţia BiodiversităţiiDocument elaborat de SC Natura Management SRL, prin echipa de experţi:Atena Adriana GROZA – coordonatorFlorina CIUBUC – procedurile comunitare de evaluare adecvată a impactului – analiza tehnicăDaniel ŞTEFĂNICĂ - procedurile comunitare de evaluare adecvată a impactului – analizajuridică şi interpretarea Deciziilor CEJ şi Opiniilor CEMioara FLUCUŞ – asistent analiză juridică a procedurilor comunitare de evaluare adecvatăa impactuluiAlexandru NICOARĂ – prezentarea studiilor de caz privind evaluarea adecvată a impactuluipentru: plan urbanistic zonal, amenajament silvic, microhidrocentrală, antene transmisie,infrastructură rutierăDan HULEA – prezentarea studiului de caz privind evaluarea adecvată a impactului unui parceolianGrafică şi coordonare producţie: SC Exclus Prod SRLTipar: Regia Autonomă „Monitorul Oficial”