14872044 dicionar-de-psihologie-larousse

4,077 views
3,903 views

Published on

Published in: Education
0 Comments
4 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
4,077
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
270
Comments
0
Likes
4
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

14872044 dicionar-de-psihologie-larousse

  1. 1. LAROUSSERedactor: MĂRIA STANCIUCoperta: VENIAMIN & VENIAMIN DICŢIONAR DE PSIHOLOGIE NORBERT SILLAMY Membru al Societăţii franceze de psihologii Traducere, avanprefaţă şi completări privind psihologia românească de dr. LEONARD GAVRILIU UNIVERS ENCICLOPEDICI.S.B.N. 973-9243-25-8 Bucureşti, 1998
  2. 2. Pe copertă sunt reproduse fotografiile psihologilor AVANPREFAŢĂJEAN PIAGET (coperta 1) şi VASILE PAVELCU (coperta 4) „Calitatea de psiholog devine universal umană." VASILE PAVELCU Orice carte de psihologie exercită o atracţie magică, poate pentru că îl invită pe cititor la meditaţie pe tema a ceea ce încă şi azi se mai consideră a fi misterul misterelor lumii: spiritul uman, dar în mod cert pentru faptul că orice om simte că are nevoie ca de aer de psihologie. A nu dispune de un minimum de informaţie psihologică este nu pur şi simplu a fi deficitar pe planul culturii, cât a fi handicapat în relaţiile pe toate planurile, deoarece pe toate planurile suntem confruntaţi cu situaţii şi probleme psihologice: în dragoste, în educarea copiilor, în raporturile cu amicii şi inamicii, în afaceri sau în politică, în profesiune în general, la policlinică sau la spital, în mijloacele de transport în comun sau la volanul autoturismului propriu, în calitate de cumpărător sau de banal pieton etc. etc. Pretutindeni avem de-a face cu intervenţii sau cu reacţii psihologice pe care trebuie să le percepem, să le discifrăm şi să le contracarăm, uneori imediat, ca atunci, de exemplu, când ne aflăm în faţa unor infractori periculoşi care mizează pe naivitatea, emotivitatea sau lipsa noastră de prevedere. Desigur, a fi psiholog nu se rezumă la a avea cunoştinţe de psihologie. Amendând însă opinia superficială că „toţi oamenii sunt psihologi", Vasile Pavelcu relevă o deosebire esenţială: „Informaţia psihologică a profanului îi serveşte în primul rând lui; informaţia psihologului are o finalitate socială şi DICTIONNAIRE DE LA PSYCHOLOGIE instituţională"1. Tocmai în ideea de a stimula informarea psihologului, dar şi Norbert Sillamy a oricărui cititor bine intenţionat, am transpus în româneşte acest dicţionar din © Larousse, 1995 colecţia References Larousse, unul dintre dicţionarele (de acest format) cele mai bune din lume, cu grijă pus „la zi" de către autorul său, în 1991. Pentru traducerea în limba română toate drepturile aparţin Marea noastră dezamăgire, mai mare decât în cazul Dicţionarului de filosofie Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC al lui Didier Julia 2 , a fost constatarea că în paginile sale nu s-a făcut loc
  3. 3. prezentării nici unui psiholog român. Ce-i drept, domnul Norbert Sillamy PREFAŢĂconsemnează patru mari psihologi ..dorigine roumainc", aceştia numindu-seGeorgc Devereux, unul dintre creatorii etnopsihiatriei (născut la Lugoj, 1908),Georges Politzer (născut la Oradea. 1903), protagonistul psihologiei „omuluiconcret", Jacob L. Moreno, fondatorul sociometriei şi al psihodramei (născutla Bucureşti, 1889) şi David Wechsler. autor al unor teste de inteligenţă utilizatecu succes pe toate meridianele (născut şi el tot la Bucureşti, 1896). Dar unde 1este Nicolae Vaschide, acest veritabil Panait Istrati al psihologiei româneşti ,care a publicat aproape exclusiv în limba franceză, în Franţa, cele aproape170 de lucrări ale sale, din care 12 sunt cărţi? Unde sunt fie şi numai aceineurologi, neuropsihiatri şi psihologi români care — ca Gheorghe Marinescu,Dimitric Drăghicescu, Constantin Georgiade sau Mihai Ralca — s-au afirmatmai întâi chiar în metropola francofoniei? Era firesc să reparăm aceastădureroasă nedreptate, consacrând în dicţionar articole unora dintre cele mai Ca orice ştiinţă tânără, psihologia este în permanentă dezvoltare, cu atât maireprezentative personalităţi ale neuropsihiatriei, psihologiei şi pedagogiei mult cu cât se află la confluenţa antropologiei, pedagogiei şi sociologiei, aleromâneşti, cu acordul Editurii Larousse, căreia îi aducem mulţumirile noastre căror progrese le urmăreşte. An de an ea se îmbogăţeşte cu noi concepte.şi pe această cale. De aceea ne-a apărut necesar să punem la punct o nouă ediţie a Dicţionarului Mulţumiri aducem şi domnului Alexandru Darie, de la Institutul de Ştiinţe de psihologie publicat în 1964 de Librăria Larousse. Am refăcut total prece-ale Educaţiei, care ne-a precizat unele date biografice privindu-i pe unii denta lucrare, suprimând numeroase părţi introductive la articole, cât şi unelepedagogi români incluşi în dicţionar. articole, adăugând altele, actualizând pe cele păstrate. Numărul de articole, care era la început de 700, a crescut la 1135. Azi s-au dezvoltat multe noţiuni Dr. LEONARD GAVRILIU noi: bioenergie, centru de acţiune medicosocială precoce, parafilie, analiză tranzacţională... O sută zece notiţe biografice sunt consacrate unor autori din Europa, America sau Asia, ale căror contribuţii în domeniul psihologiei sunt unanim recunoscute.NOTE O parte importantă este consacrată educaţiei şi pedagogiei, deoarece mulţi părinţi, profesori şi educatori sunt confruntaţi cu termeni tehnici sau cu sigle cărora nu le cunosc sensul exact: hiperkinezie, C.D.E.S., Co.T.O.Re.P., 1 Vasile Pavelcu, Metamorfozele lumii interioare, Editura Junimea, Iaşi, C.A.M.P.S. etc. Psihanaliza, biotipologia, caracterologia sunt şi ele dezvoltate 1976,p.211. spre a-i permite cititorului o informare concisă, însă exactă, asupra acestor 2 A se vedea Didier Julia, Dicţionar de filosof ie, traducere, avanprefaţă şi discipline adesea pe nedrept ignorate sau defăimate.completări privind filosofia românească de dr. Leonard Gavriliu, Editura în afară de aceasta, orice cititor va găsi în dicţionar elemente de informaţieUnivers Enciclopedic, Bucureşti, 1996. 3 A se vedea S. Freud, Interpretarea viselor, traducere, preambul la versiunea privind neuropsihologia, etologia sau statistica. Elevii din ultimii ani de liceu,în limba română şi note de dr. Leonard Gavriliu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, studenţii în psihologie, asistenţii sociali vor putea recurge la acest dicţionar1993, p. 10. spre a-şi completa, preciza sau actualiza cunoştinţele.
  4. 4. ABANDON, acţiune de părăsire real, decesul părinţilor, temporara absenţăa unei fiinţe, lipsă de preocupare de acasă. Esenţială pare a fi însă consti-pentru soarta acesteia. tuţia individului. într-adevăr, abandonicul Orice situaţie care duce la slăbirea sau prezintă adesea o fragilitate neurovege-ruperea legăturilor afective poate fi trăită tativă care se manifestă în special princa abandon. De exemplu, plasarea în pen- tulburări digestive. El este, de asemenea,siune a unui şcolar dificil suscită la acesta hipersensibil, emotiv şi anxios. Trăsăturade obicei impresia că este lăsat fără sprijin de fond a caracterului său este sentimentulîntr-un mediu ostil, ba chiar periculos. La lipsei sale de valoare şi aviditatea afec-adult, de asemenea, dezaprobarea de către tivă. Pretenţios, exclusivist, el aşteaptă săo persoană iubită, despărţirea sau retra- te ocupi mereu de dânsul şi să-1 iubeştigerea sentimentului de dragoste, absenţa necondiţionat. Susceptibilitatea sa îl facesau decesul unei rude apropiate pot fi trăite să reacţioneze puternic la cea mai micăca tot atâtea abandonuri. Subiectul poate frustrare, fie prin opoziţie, agresivitate,reacţiona printr-o tristeţe copleşitoare sau negativism, fie printr-o supunere anxioasăagresivitate. Evenimentul prezent joacă faţă de persoana iubită.un rol de revelator; reactivând experienţedureroase din copilărie, el face să apară ABAZIE, incapacitate de a merge.structura psihică latentă şi poate genera Această inaptitudine de a merge nuconduite nevrotice (depresie, de exemplu). se datorează vreunei leziuni neurologice sau musculare. Energia fizică şi sensi-ABANDONIC, subiect care, fără a bilitatea sunt intacte. Nu este vorba defi realmente abandonat, trăieşte paralizia membrelor inferioare, deoareceteama permanentă de a fi părăsit. subiectul îşi păstrează posibilitatea de a le La originea acestei nevroze de abandon, mişca. Acest simptom, legat de un conflictnumită şi „abandonism", stă uneori un epi- intrapsihic, se întâlneşte în nevroze,îndeo-sod traumatic din prima copilărie: abandon sebi în isterie*.
  5. 5. ABERAŢIE CROMOZOMICA ABERAŢIE CROMOZOMICA, ano moartea sa. Opera lui K. Abraham are constituie un fenomen de lichidare a ten- ABULIE, deficienţă a voinţei, lipsă malie privind numărul de cromo- o cuprinzătoare arie tematică, de la stu- siunii, datorită căruia organismul îşi poate de voinţă. zomi sau structura unuia sau a mai dierea căsătoriei între rude la vise şi mituri păstra echilibrul. Subiectul abulic este incapabil să ia o multor cromozomi. (1909),de la formarea caracterului şi dez- decizie sau să realizeze un proiect. Inefi- voltarea libidoului (1916) până la psihoze. ABSENTEISM, lipsă de la şcoală cacitatea sa, de care este conştient, îi spo- cromozomi, dintre care 44 autozomi şi Ideile sale referitoare la precocitatea sau de la locul de muncă. reşte starea de indispoziţie. în formele cele doi gonozomi sau cromozomi sexuali. în relaţiilor cu obiectul şi stadiile pregenitale Absenteismul este una din cauzele eşe- mai grave bolnavul poate rămâne total 1959, R. Turpin a demonstrat, împreună stau la originea concepţiilor Melaniei cului şcolar. iMotivele invocate privesc inactiv. Abulia se întâlneşte îndeosebi în cu J. Lejeune şi M. Gauthier, că mongo- Klein şi ale altor psihanalişti, între care îndeosebi sănătatea şcolarului sau aceea sindroamele care afectează dispoziţia, cum lismul* se datorează prezenţei unui cro- M. Bouvet. a mamei, dar în unele regiuni rurale se sunt stările depresive şi melancolia, dar şi mozom 21 supranumerar. Pe lângă abe- observă şi faptul că proporţia absen- în nevroze (psihastenie) şi toxicomanii". raţiile cromozomice privind numărul,există ABREACŢIE, reacţie afectivă amâ- teismului creşte în perioada muncilor I se recunosc drept cauze o predispoziţie aberaţii cromozomice de structură. Fiecăreia nată a organismului, prin care acesta agricole. constitutivă, dar şi erorile pedagogice din din ele îi corespund tulburări deosebite. se eliberează brusc de o impresie în psihologia industrială se calculează copilărie (autoritarismul părinţilor, solici- Aberaţiile cromozomice sunt accidentale. neplăcută. procentul de absenteism în întreprinderi, tudinea excesivă a acestora). Ele se produc pe parcursul unei diviziuni în terminologia psihanalitică acest ter- pe categorii de muncitori, raportându-se celulare şi pot afecta atât autozomii cât şi men desemnează reapariţia în conştiinţă timpul de absenţă pe o perioadă deter- ACCIDENT, eveniment întâmplă- gonozomii. Frecvenţa lor este de aproxi- şi exteriorizarea emoţională, verbală sau minată (fără a se lua în calcul zilele de tor, de obicei vătămător pe plan mativ 6%r. dintre naşteri (R. Turpin, 1965). gesticulară, a unor sentimente până atunci sărbătoare şi concediile de lungă durată) corporal, mental sau material. Pot surveni în orice familie, dar s-a ob- blocate sau refulate. Abreacţia reprezintă la numărul de zile de lucru. Se constată, în în accidentele domestice se înregis-servat că poate avea aici un rol vârsta o descărcare de afecte* acumulate în incon- general, că procentajul de absenteism este trează anual 23 milioane de răniţi şi apro-părinţilor (mamă foarte tânără sau de peste mai puţin ridicat la bărbaţi decât la femei ximativ 5 000 de morţi [în Franţa, la o40 de ani, tată de peste 50 de ani în mo- matic survenit la un moment dat în viaţa şi că descreşte de jos în sus pe scara ierar- populaţie de circa 59 milioane — notamentul fecundării). Diagnosticul prenatal subiectului şi la care el nu a reacţionat hiei. Indicele este maximal pentru lucrători trad.). Majoritatea celor accidentaţi suntal aberaţiilor cromozomice se efectuează atunci în mod spontan şi adecvat. Abreacţia (1, 37) şi minimal pentru cadrele de con- copii şi persoane în vârstă.între a 12-a şi a 14-a săptămână a gravi- este omologul expulzării de către organism ducere (0,29) U.N.S.E.E., 1986|. Acest Procentajul accidentelor de circulaţiedităţii, prin amniocenteză (prelevarea, pe a unui corp străin neasimilabil, generator fenomen ţine probabil de faptul că perso- este atât de îngrijorător încât ia forma unuicale transabdominală, de lichid amniotic, de tensiune şi permanentă indispoziţie. nalul de conducere are conştiinţa propriei adevărat flagel social în toate ţările civi-în care se scaldă embrionul) şi prepararea Se poate întâmpla ca un eveniment să nu sale responsabilităţi şi consideră ca pe un lizate, contra căruia specialiştii, regrupaţiunei culturi de celule în laborator. fie înţeles în momentul trăirii lui (obser- semn de putere rezistenţa faţă de boală. în echipe pluridisciplinare, duc o luptă varea raporturilor sexuale ale părinţilor de Muncitorii necalificaţi, dimpotrivă, fiind susţinută. Riscul maxim pare a-i privi peABRAHAM (Karl), medic şi psi- către copilul mic, de exemplu), dar sem- folosiţi la munci ingrate, fără sens pentru subiecţii în vârstă de la 15 la 25 de ani.hanalist german (Bremen, 1877 - nificaţi dânşii, nu se simt nici angajaţi şi nici (în Franţa, în 1987, tinerii în vârstă de apare mai târziu, pe măsurăBerlin 1925). ce copilul creşte. Amintirea uitată, care cointeresaţi de întreprinderea căreia îi dau, 18-25 ani reprezentau ei singuri un sfert Asistent a lui E. Bleuler", la Ziirich stăruie sub formă de „urme mnezice", din necesitate, o parte din timpul şi din din numărul victimelor.) Femeile au mai(1904-1907), îl întâlneşte aici pe suferă atunci o remaniere şi devine trau- energia lor. Reducerea absenteismului ar puţine accidente decât bărbaţii. Numai înC. G. Jung, care îl iniţiază în opera lui matică post factum. Abreacţia poate sur- fi posibilă dacă i s-ar reda muncitorului anul 1990 s-au înregistrat, pe drumurileS. Freud. în 1907 devine discipolul aces- veni în mod spontan şi natural, în desene demnitatea sa, dacă ar fi asociat la între- Franţei, 162 573 de accidente de corpo-tuia. Instalat la Berlin ca specialist în boli şi în jocuri. Ea se manifestă, de asemenea, prindere şi ar înţelege în felul acesta rale, 226 160 răniţi şi 10 289 morţi. Costulde nervi, practică psihanaliza şi, în 1910, în curele de psihoterapie, în stările de valoarea socială a muncii sale. social al accidentelor rutiere este con-fondează Societatea psihanalitică din ebrietate sau ca urmare a administrării siderabil (în 1987, pierderea financiarăBerlin, pe care o va prezida până la de agenţi chimici (barbiturice). Abreacţia ABSENTĂ - STARE DE ABSENŢĂ. pentru economia Franţei a fost evaluată10 11
  6. 6. ACOMODARE ACT RATATla 80 miliarde de franci). Circa 90% dintre a fi mai puţin nefericiţi. Acomodarea are ACTIVARE, creştere a excitabi- plexitate, din care rezultă sentimentele şiaccidentele rutiere sunt legate de factorul loc şi la nivel social. J.K. Galbraith a arătat lităţii sistemului nervos central sub fenomenele gândirii.uman (tulburări vizuale, lipsă de atenţie, că dacă populaţia rurală săracă din lumea influenţa unui stimul de origine în caracteriologie*, termenul de acti-imprudenţă, agresivitate, nesocotirea regu- a treia pare să se acomodeze cu sărăcia periferică (senzaţie vizuală, audi- vitate desemnează nu numai ansamblullilor de circulaţie...). Investigarea psiho- este pentru că resemnarea este de preferat tivă...) sau corticală. actelor unei persoane, ci şi dispoziţia sa delogică a accidentatului rutier dezvăluie speranţei dezamăgite. Pentru J. Piaget, Noţiunea de activare îi interesează pe a acţiona. Din această cauză, acela careadesea o personalitate imatură şi trăsături acomodarea este, împreună cu asimilarea", psihologi din mai multe puncte de vedere: acţionează exclusiv sub presiunea eveni-de caracter de tipul paranoicului sau maso- unul dintre principalele mecanisme de 1) în primul rând ea dă o bază fiziologică mentelor nu va fi caracterizat drept „activ".chistului. adaptare*. stărilor care se eşalonează de la comă Tulburările de activitate pot privi acti- Accidentele de muncă reprezintă un la emoţiile* puternice (furie, anxietate); vitatea voluntară şi activitatea automatică.fenomen la fel de neliniştitor. în 1985 s- ACTING OUT; propusă în 1951 2) poate explica anumite aspecte ale perso- Abulia* corespunde unei diminuări a acti-au înregistrat 731 806 accidente cu oprirealucrului, dintre care 1067 accidente mor- de către E. Kris şi folosită în mod nalităţii (după H. J. Eysenck, persoanele vităţii voluntare. La cealaltă extremă, agi-tale. Numărul de zile de muncă pierdute curent de către psihologii şi psiha- introvertite se comportă ca şi cum ar fi în taţia motorie, prost coordonată, dereglată,din cauza incapacităţii temporare a atins naliştii francezi, această expresie permanenţă „activate": ritmurile lorelectro- este o formă de hiperactivitate patologică.aproape 22 milioane (21 901 (XX)). Victi- englezească este utilizată spre a encefalografice sunt mai rapide, manifestămele sunt, în 80% din cazuri, muncitori, traduce ceea ce S. Freud numeşte reacţii mai vii la durere e t c ) ; 3) permit ACTIVITATE LUDICĂ, conduitămai ales imigranţi, de cele mai multe ori agieren (= a acţiona, a produce să se înţeleagă preferinţa unora pentru de joc.puţin calificaţi şi prost integraţi din punct un efect, a juca un rol e t c ) . Ea anumite activităţi, cum ar fi competiţiile Activitatea copilului mic este esen-de vedere social. Cauzele accidentelor de desemnează comportametul neaş- sportive. într-adevăr, după D. E. Berlyne, ţialmente ludică; ea satisface trebuinţelemuncă sunt multiple. Unele nu ţin de aceste activităţi, inclusiv recurgerea la dro- imediate ale copilului şi îl ajută să se adap- teptat şi neadaptat al unui pacientindivid (căldură, iluminat* deficitar, mono- guri, duc la o creştere a activării, generând teze la realitatea pe care în scurt timp va pe parcursul psihanalizării sautonia operaţiilor...), altele îi simt specifice plăcere în măsura în care nu depăşesc un trebui să o stăpânească. Unii autori fac al unui alt tratament psihotera-(deficienţe de văz, de auz, griji familiale, anumit prag. distincţie între joc* şi ludism. Ei grupează peutic.insuficienta adaptare în cadrul grupului, sub acest termen activităţile solitare, cumteama de a fi dat afară). Prevenirea acciden- Acting out ţine simultan de abreacţie* şi este dezlegarea de cuvinte încrucişate, ACTIVITATE, ansamblu de actetelor de muncă preocupă pe şefii de între- de „trecerea la act" despre care vorbesc menite să alunge plictiseala. ale unei fiinţe vii.prinderi, sindicatele şi puterile publice. psihiatrii, cu caracterul impulsiv al acesteia. Activitatea reprezintă o tendinţă înnăs- Merge mai departe decât actul ratat, în O nouă disciplină ştiinţifică, „sindinica" cută. Ea stă la baza tuturor compor- ACT RATAT, fapt al vieţii coti- sensul că în acting out revenirea ele-sau ştiinţa riscului, a apărut în decem- tamentelor şi a fost studiată îndeosebi diene, în general lipsit de impor- mentului refulat are loc fără menajamente,brie 1987. Obiectul ei este studiul tuturor la copii, pornindu-se de la jocurile lor, tanţă, care survine pe neaşteptate, pe când în actul ratat dezvăluirea dorin-riscurilor care decurg din tehnologia mo- precum şi la animale. Dacă plasăm un accidental, în comportamentul nor- ţelor inconştiente nu este niciodată totală.dernă, într-adevăr, este posibil ca, asociin- şobolan, de exemplu, într-un mediu nou, mal al unei persoane.du-i pe muncitori la cercetări şi luându- Acting out se declanşează în cursul unei el începe prin a-1 explora, dincolo chiar S. Freud a demonstrat în 1901 că actelese măsurile adecvate, să se reducă în mod şedinţe de psihanaliză atunci când paci- de orice trebuinţă imediată (hrană e t c ) . ratate, cum sunt pierderile de obiecte,considerabil numărul accidentelor. entul nu reuşeşte să verbalizeze anumite Distingem diferite categorii de activitate. uitarea* sau lapsusurile", sunt încărcate reprezentări impulsionate. Faptul de a-şi Cea mai simplă este reflexul, care nu este de sens. De exemplu, o tânără femeie îşiACOMODARE, proces de adaptare transpune în acte fantasmele şi senti- decât o eliberare de energie ca reacţie scoate verigheta spre a se spăla pe mâinidatorită căruia un organ sau un mentele în cursul tratamentului, în loc de la un excitant. Calificăm acest „răspuns" la restaurant, o uită pe chiuvetă şi o pierde.organism poate suporta, fără peri- a le exprima verbal, îndeosebi când lucrul drept activitate nervoasă inferioară, spre La scurt timp după aceea se desparte decol, modificările mediului exterior. acesta se produce în afara şedinţelor, deosebire de activitatea nervoasă supe- soţul ei. Pierderea verighetei poate fi inter- Ne acomodăm cu frigul, cu căldura şi constituie una din manifestările rezistenţei* rioară, aceea a creierului, care pune în joc pretată ca o acţiune anticipată. Factoricu orice situaţie nouă, spre a supravieţui şi pacientului faţă de cură. mecanisme de acţiune de o extremă com- psihofiziologici, cum ar fi oboseala sau12 13
  7. 7. ACŢIUNE PSIHOLOGICA ADOLESCENTĂstarea de excitaţie, pot favoriza apariţia (unelte, arme, vestimentaţie), apoi prin cadrul dublei acţiuni a subiectului asupra York, 1932). Adler este autorul a nume-actelor ratate, dar fără a le explica. Pe schimburi sociale (vocabular, economie) obiectului (asimilare) şi a obiectului roase lucrări, dintre care cele mai impor-de altă parte, nu toate „rateurile" acţiunii şi, în sfârşit, spirituale, motivate de curio- asupra subiectului (acomodare*). Aceste tante au fost traduse în limba franceză:sunt acte ratate. Au dreptul la această denu- zitate, de insatisfacţie sau de dorinţa de două moduri de acţiune, interdependente, Ije temperament nerveux (1912), Pratiquemire numai „accidentele" cărora le putem prestigiu. Aportul de elemente noi antre- se combină fără încetare pentru a menţine et theorie de la psychologie individuelledemonstra sensul ascuns şi care constituie nează o reorganizare a celor preexistente starea de echilibru stabil care defineşte (1920), Le sens de la vie (1932). [înformaţiuni de compromis între o intenţie şi apariţia unei structuri originale. Dar o adaptarea. Există adaptare, spune J. Piaget, româneşte au apărut, până în prezent,conştientă, un proiect şi o dorinţă incon- asemenea remaniere culturală nu se face atunci când organismul se transformă în Cunoaşterea omului (1991, 1996), Psiho-ştientă refulată. fără conflicte morale dureroase. Imitaţia funcţie de mediu, iar această variaţie are logia şcolarului greu educabil (1995) grupului social cel mai puternic coexistă ca efect un echilibru al schimburilor între şi Sensul vieţii (1996) — nota trad.lACŢIUNE PSIHOLOGICĂ, an- adesea cu ataşamentul faţă de valorile mediu şi el, favorabil conservării sale. -«• COMPLEXUL DE INFERIORITATE.samblu de mijloace, altele decât grupului de apartenenţă, iar dorinţa de Potrivit concepţiei lui Piaget. viaţa psihicăarmele, puse în practică pentru a schimbare merge în paralel cu aceea de ascultă de aceleaşi legi structurante ca ADOLESCENŢĂ, perioadă a vieţiiinfluenţa opinia publică şi compor- menţinere a obiceiurilor şi tradiţiilor. La viaţa organică. Inteligenţa se construieşte care se situează între copilărie, petamentul populaţiilor amice sau început termenul de aculturaţie a fost printr-o permanentă ajustare între sche- care o continuă, şi vârsta adultă.neutre a căror combativitate vrem folosit numai de etnologi, pe când în pre- mele anterioare şi elementele unei expe- Este o „perioadă ingrată", marcată desă o sporim, obţinând ajutor sau cel zent este folosit pentru a desemna orice rienţe noi. -• SELYE (HANS). transformări corporale şi psihologice carepuţin asigurându-ne simpatia. adaptare culturală care rezultă dintr-o încep pe la 12 sau 13 ani şi se termină între Acţiunea psihologică se exercită în schimbare de mediu, geografică, profe- ADLER (Alfred), medic şi psiholog 18 şi 20 de ani. Aceste limite sunt vagi,profunzime, mergând mai departe decât sională sau socială, cum este integrarea austriac (Viena, 1870 - Aberdeen, deoarece apariţia şi durata adolescenţeipropaganda", care de asemenea se adre- imigranţilor în ţara lor adoptivă. Scoţia, 1937). variază după sex, rasă, condiţiile geo-sează sensibilităţii şi raţiunii, dar în mod Elev disident al lui S. Freud, Adler grafice şi mediul socioeconomic. Pe plansuperficial şi grosolan. Ea se deosebeşte şi ADAPTARE, ajustare a unui orga- admite noţiunea de inconştient dinamic, psihologic, adolescenţa este marcată dede războiul psihologic, care îl vizează nism la mediul său. dar minimalizează rolul sexualităţii şi al activarea şi înflorirea instinctului sexual,îndeosebi pe inamic, urmărind să-i deza- Fiinţa vie dispune de o anumită plas- complexului lui Oedip în geneza perso- de conturarea intereselor profesionalegrege trupele şi spatele frontului. Acţiunea ticitate, datorită căreia îi este cu putinţă nalităţii şi în etiologia nevrozelor. Pentru şi sociale, a dorinţei de libertate şi depsihologică are drept ţel educarea şi reedu- să rămână în acord cu mediul său şi să el, care în copilărie a fost rahitic şi bolnă- autonomie, de amplificarea vieţii afective.carea maselor. Pentru a ajunge aici, regi- menţină echilibrul mediului său interior. vicios, determinanţi sunt factorii indivi- Inteligenţa se diversifică, puterea de ab-murile totalitare au recurs la metode de Dacă, de exemplu, se transportă din Europa duali şi sociali. Omul are conştiinţa slăbi- stractizare a gâdirii creşte, aptitudiniledezinformare şi de îndoctrinare. într-un în America un stup ale cărui albine au fost ciunii sale şi caută să o remedieze. Copilul particulare se precizează. Funcţia adoles-sistem liberal, se preferă să se dea infor- în prealabil condiţionate să-şi caute nec- se grăbeşte să crească deoarece dobândirea cenţei este de a recunoaşte, în toată paletamaţii exacte, să se deschidă şcoli şi dispen- tarul la o oră determinată, după 2-3 zile de forţei şi a puterii este totuna cu a dobândi de virtualităţi existente, posibilităţile fiecă-sare; se acţionează pe bază de exemplu, de „şovăială" se observă că ritmul lor s-a securitatea. Nevroticul, care nu a reuşit ruia, care le vor permite indivizilor să-şicontact şi prestigiu personal. adaptat la ora locală (M. Renner, 1957). această adaptare, trebuie educat în aşa fel aleagă o cale şi să se angajeze în viaţa Albinele şi-au modificat deci ritmul lor încât să se poată integra armonios în lumea adultă. Dar este şi aceea de a descoperi maiACULTURAŢIE, modificare a mo- endogen pentru a-1 sincroniza cu factorii sa, prin prisma valorilor acesteia. Adler îndeaproape fiinţele umane, pe sine însuşidelelor culturale a două sau mai periodici ai noului lor mediu. şi-a impus doctrina sub denumirea de şi pe ceilalţi şi de a stabili noi raporturi cu psihologie individuală. anturajul: distanţarea faţă de părinţi, apro-multor grupuri de indivizi, in urma Procesul vital necesită o perpetuă reajus- pierea (camaraderie, amiciţie, dragoste)contactului direct şi continuu al tare a organismului pentru restabilirea După ce a practicat medicina la Viena, de cei de-o seamă. Adolescenţii constituieculturilor lor diferite. unui echilibru mereu rupt. Această ajustare a imigrat în Statele Unite, unde a predat la un ansamblu social deosebit de bogat în Procesul de aculturaţie începe în general se operează printr-o suită de schimburi Universitatea Columbia (1927), apoi la virtualităţi şi de dinamic.prin împrumuturi materiale şi tehnologice neîncetate între corp şi mediul său, în Colegiul medical din Long Island (New14 15
  8. 8. ADOPŢIUNE AFECTIVITATEADOPŢIUNE, a c t deliberat al u n e i de tulburări de comportament cauzate subiectivul fuzionează (această formă dis- parcursul anumitor maladii (cum ar fi dia-persoane care doreşte să ia în mod uneori de şederea îndelungată în stabi- pare către vârsta de 9-10 ani); 3) aceea betul) sau intoxicaţii (cu oxid de carbon,legal, în c a l i t a t e de fiu sau de fiică, liment. Eşecul poate fi imputat părinţilor în care gândirea şi materia se confundă; de exemplu). Tentativele de terapeuticăun copil pe c a r e nu 1-a p r o c r e a t . adoptivi în cazul în care aceştia sunt lipsiţi gândirea se exprimă în obiectul pe care a afaziei sunt decepţionante. în lipsa îl elaborează şi pe care şi-l reprezintă, terapeuticii, afazicii pot fi ajutaţi printr-o Adopţiunea se practică în majoritatea de maleabilitatea necesară pentru înţele- nefiind independentă de el (această formă reeducare bine condusă.societăţilor umane. Comportamentul adoptiv gerea şi adaptarea la copilul primit. Uneori,se regăseşte chiar şi la animale, la care fără a fi întru totul conştienţi de faptul de adualism dispare către vârsta de 11-12vedem femele care se îngrijesc de pui care acesta, ei doresc ca acesta să se confor- ani). Evoluţia intelectuală normală trece AFECT, a s p e c t inanalizabil şi ele-nu sunt ai lor. La baza unui astfel de meze unui anumit model ideal şi se arată în mod necesar de la ncdiferenţierea pri- m e n t a r al afectivităţii, diferit a t â t dezamăgiţi când copilul creşte după pro- mitivă la obiectivitate, printr-o mişcare de emoţie, care este traducţia neuro-comportament stă în mod cert instinctul continuă de decentrare şi de distanţare. v e g e t a t i v â a afectelor, c â t şi dematern, dar la om există în plus şi alte priile sale posibilităţi şi îşi afirmă indivi- s e n t i m e n t e l e m a i elaborate.considerente (sociale, economice şi filo- dualitatea, în numeroase cazuri ei ezită să - • EGOCENTRISM. >sofice) în dorinţa de aşi asigura o poste- se arate severi şi nu ştiu cum săi dezvăluie între stările afective definite, cum sunt copilului adevărata sa situaţie. Cel mai bine bucuria şi angoasa",există unele sentimenteritate, în Franţa, de la sfârşitul celui de al AFAZIE, a l t e r a r e p a t o l o g i c ă a intermediare, nedefinite, susceptibile de adoilea război mondial, cererile de adop- este să se abordeze în mod deschis şi firesc limbajului. se deplasa de la o stare afectivă la alta şiţiune sunt în constantă progresie: numărul această chestiune, atunci când copilul este Această infirmitate, consecutivă unor suferind o serie succesivă de transformări.lor îl întrece chiar pe al subiecţilor care pot încă mic, la vârsta de 4 sau 5 ani. leziuni cerebrale, localizate în emisfera Aceste stări psihice primordiale, greu defi adoptaţi. într-adevăr, din cei circa 40 (XX) stângă la dreptaci, poate surveni la subiecţi analizat, pot fi observate şi studiate prinde copii aflaţi sub tutela statului (orfani, ADU ALISM, t e r m n introdus în psi- cu o inteligenţă normală şi care nu prezintă intermediul comportamentelor" pe careabandonaţi) mulţi nu sunt adoptabili, din hologie de J.M. Baldwin (1895) spre nici tulburări de afectivitate şi nici defi- le provoacă. Reacţiile de aşteptare şi demultiple motive: vârstă, sănătate, existenţa a d e s e m n a starea de nediferenţiere cienţe ale funcţiilor perceptive şi motorii, explorare ale unui subiect, de exemplu,unor bunici sau a unor fraţi şi surori de primitivă în c a r e se găseşte copilul în pofida etimologiei termenului, nu avem exprimă interesul pentru o anumită situaţie,care nu se vor separaţi, ataşamentul faţă de mic, c a r e confundă Eul şi non-Eul. de-a face cu o pierdere a vorbirii", ci cu pe când mişcările pline de exuberanţă saudoici. Numai 5% dintre ei (abia 2 (XX)) sunt Dezvoltarea psihologică a copilului o perturbare a capacităţii de utilizare a mişcările de fugă sunt provocate de sen-adoptaţi anual, la care trebuie să adăugăm trece prin diferite faze, prima fază fiind regulilor prin care se produc şi se înţeleg zaţii agreabile (plăcere*) sau dezagreabileaproximativ 2 500 de străini furnizaţi pe caracterizată de relaţia strânsă cu mama. mesajele verbale. (durere*). Aceste sentimente elementare,filiere private. Noul-născut nu face nici o distincţie între Aspectele afaziei sunt multiple. Le variabile în tonalitatea lor afectivă, preced Serviciile sociale responsabile, dorind lumea sa internă şi lumea exterioară, între putem grupa în două forme principale: apercepţia imaginii şi reprezentării; elesă evite eşecurile în aceste operaţii, nu înăuntru şi afară. în acest prim stadiu* nu afazia lui Wernicke sau afazia senzorială stau la originea emoţiilor* şi constituieprocedează la plasarea pupililor decât după există nici o conştiinţă de sine care să se şi afazia lui Broca sau afazia motorie, ceea ce numim, în general, dispoziţia unuice au obţinut un maximum de garanţii opună unei realităţi exterioare, viaţa psi- în primul caz bolnavul vorbeşte, însă vor- individ.privind părţile în cauză. Se efectuează hică desfăşurându-se pe un plan unic, în beşte prost, vocabularul său este lacunar,anchete referitoare la viitorii părinţi adop- care Eul şi non-Eul nu sunt încă distincte. înţelege greu ceea ce i se spune şi adesea AFECTIVITATE, a n s a m b l u al stă-tivi, spre a se vedea care sunt condiţiile Dar curând, în mod progresiv, lumea trăită nu este stăpân pe sensul limbajului* scris, rilor afective: s e n t i m e n t e , e m o ţ i imateriale şi psihologice de care vor bene- şi lumea exterioară se separă şi se orga- în al doilea caz nu înţelegerea vorbirii are şi pasiuni ale u n e i p e r s o a n e .ficia copiii. Aceştia, la rândul lor, sunt nizează. de suferit, ci exprimarea. Bolnavul este Distingem de obicei în viaţa psihicăsupuşi unor riguroase examene medicale incapabil să articuleze fie şi un singur a omului trei domenii: activitatea*, inteli- J. Piaget a identificat trei forme deşi psihologice. în pofida acestor precau- cuvânt şi chiar nu reuşeşte să se exprime genţa* şi afectivitatea. O atare distincţie este adualism: 1) acela în care semnificantulţiuni, adopţiile nu sunt întotdeauna reuşite. spontan prin scris*. Aceste tulburări apar arbitrară, întrucât cele trei elemente sunt şi semnificatul, cuvântul şi lucrul desem-Vina revine atât copiilor adoptaţi cât şi în urma unor accidente vasculare cerebrale, indisociabile. Faptul acesta este deosebit nat sunt una (această formă de adualismpărinţilor adoptivi. în primul caz nu este a unor traumatisme* craniene, encefalite, de evident în ceea ce priveşte afectivitatea. dispare către vârsta de 7-8 ani); 2) aceeavorba atât de tare ereditare neobservate cât tumori cerebrale etc, dar şi, tranzitoriu, pe Acest ansamblu constituie partea absolut în care externul şi internul, obiectivul şi16
  9. 9. AFIŞ AGRESIVITATEfundamentală a vieţii mentale, nu numai Cunoaşterea mecanismelor psihologice consecutivă perturbărilor centrilor nervoşi survine la o persoană care maibaza pe care se edifică relaţiile interumane, ale percepţiei" permite să se evite anumite superiori (scoarţa cerebrală). înainte a scris normal.ci şi toate legăturile care îl ataşează pe erori care riscă să scadă considerabil Agnoziile pot afecta oricare dintre Grafismul se păstrează, bolnavul putândindivid de mediul său. Chiar şi o funcţiune eficienţa afişelor în calitate de mijloc de funcţiile senzoriale, dar mai bine studiate în general să copieze cuvinte, literă cu literă.abstractă ca gândirea este subînţeleasă prin comunicare cu masele. Formatul afişelor, sunt agnoziile vizuale, auditive şi tactile: Această imposibilitate de a se exprima prinmodurile noastre de a simţi, fiind afectată lizibilitatea lor, stilul şi locul de amplasare 1) agnozia vizuală sau „cecitatea psihică" scris, care corespunde unei amnezii* speci-de emoţiile noastre. Pe când securitatea, trebuie să răspundă anumitor criterii ofe- este consecinţa distrugerii (bilaterale) a fice, se datorează unei leziuni cerebralebucuria şi fericirea pot favoriza dezvol- rite de psihologia experimentală. situată la nivelul pliului curb al lobului zonelor de proiecţie a căilor vizuale latarea intelectuală, insecuritatea, tristeţea parietal stâng. nivelul lobului occipital; 2) agnozia audi-şi angoasa o pot contraria. Preocupările AGITAŢIE, activitate excesivă, tivă sau „surditatea psihică" este datoratăanxioase şi insecuritatea, care frânează şi confuză, dezordonată. AGRESIVITATE, tendinţă de ainhibă dezvoltarea individului, sunt res- leziunilor (bilaterale) ale lobilor temporali; Agitaţia se manifestă întotdeauna sub ataca.ponsabile de numeroase inadaptări sociale. forma unui comportament dereglat: gri- 3) agnozia tactilă sau „astereognozia" este 1) Luat într-un sens restrâns, acest ter-Ele se regăsesc în eşecurile şcolare, în mase, crize de nervi, cuvinte şi gesturi incapacitatea bolnavului de a identifica un men se raportează la caracterul belicos alnevroze", tulburări psihosomatice" şi în intempestive etc. în general, acest com- obiect cu ajutorul simţului tactil şi ar fi unei persoane; 2) într-o accepţiune maiunele psihoze*. cauzată de lezarea unui analizator cortical largă, termenul caracterizează dinamismul portament trădează dezorientarea unei secundar situat în spatele circumvoluţiunii unui subiect care se afirmă, care nu fuge persoane supusă unor tensiuni pe care esteAFIŞ, anunţ publicitar sau oflcial, incapabilă să le rezolve, putând fi inter- parietale ascendente. Bolnavii atinşi de nici de dificultăţi, nici de luptă; pe un plansub formă de placarda, expus într-un pretat ca o tentativă stângace, neadecvată agnozie nu se comportă ca nişte infirmi, încă şi mai general, caracterizează acealoc public. de a scăpa de o situaţie dificilă (K. Lewin). surzi sau orbi, ci ca nişte subiecţi care îşi dispoziţie fundamentală datorită căreia ignoră deficienţa. fiinţa vie poate obţine satisfacerea trebu- Afişul comercial a apărut în secolul al Copiii de obicei sunt agitaţi, „turbulenţi", inţelor sale vitale, în principal alimentareXV-lea (1477); este unul din mijloacele caz în care vorbim de „instabilitate psi- AGORAFOBIE, teamă nejustifi- şi sexuale. Pentru mulţi psihologi agresi-cele mai obişnuite şi eficiente folosite în homotorie" sau de „hiperkinezie". La un vitatea este strâns legată de frustrare*: unpublicitate". în fiecare an, sume extrem de nivel de-a dreptul patalogic există o agi- cată, uneori însoţită de vertij, pe care unele persoane o trăiesc atunci copil împiedicat să se joace se îmbufneazăimportante sunt investite în acest suport taţie mult mai gravă şi mai periculoasă, sau tropăie de furie. Chiar şi medicul,publicitar. în 1987, de exemplu, francezii care se însoţeşte de confuzie mentală şi când se găsesc în locuri publice, notează cu umor Freud, poate fi în modi-au consacrat aproape 4 241 milioane de delir, mai ales în crizele de delirium în largi spaţii descoperite. inconştient agresiv faţă de unii bolnavide franci (sursă: S.E.C.O.D.I.P.). Multă tremens şi în psihoze (psihoza maniaco- Agorafobicul, înnebunit de ideea că pe care nu-i poate vindeca. Agresivitateavreme afişiştii au fost artişti producători depresivă...) în aceste cazuri este necesară are de traversat o piaţă sau că are a se are şi alte cauze: H. Montagner (1988) ade imagini frumoase, menite să placă, spitalizarea bolnavului. amesteca în mulţime, preferă să le evite. observat la copii în restanţă cu somnulînsă de la sfârşitul primului război mon- Pentru a se linişti, el se sileşte să urmeze accese bruşte de agresivitate, urmate dedial, sub influenţa Gestalttheorie şi datorită AGNOZIE, incapacitate de a recu- întotdeauna aceleaşi trasee, lăsându-se momente de izolare absolută. Agresivi-cuceririlor psihologiei moderne, arta afi- noaşte obiectele uzuale, în pofida însoţit de o persoană sau de un animal sau tatea la copil se datorează cel mai adeseaşului se bazează pe date ştiinţifice. Afişul păstrării intacte a organelor de ducând cu el un obiect familiar (baston, unei insatisfacţii profunde, consecutive nu trebuie doar să placă; este, înainte simţ şi a unei inteligenţe normale. umbrelă). Comportamentul său, pe care îl unei lipse de afecţiune sau unui senti-de toate, un mijloc de comunicare care Un bolnav căruia i se prezintă o piesă justifică uneori prin motivaţii logice, poate ment de devalorizare personală. Când, detransmite un mesaj. Rolul său esenţial este de argint, de exemplu, va fi capabil să o constitui simptomul major al unei nevroze* exemplu, în pofida eforturilor sale sincere,de a atrage atenţia asupra unui obiect sau descrie corect: „este rotundă, plată, stră- fobice. un şcolar este pedepsit pentru că nu satis- subiect precis, de a menţine treaz interesul lucitoare...", dar nu va reuşi să identifice face exigenţele părinţilor, aceştia îi aplicăfaţă de acesta, de a capta atenţia diferi- în ea o monedă. Nu este deci vorba de o AGRAFIE, pierdere a capacităţii un tratament extrem de injust, care poateţilor indivizi, pe măsură ce fiecare devine tulburare a percepţiei legată de organele duce la revolta minorului sau la prăbu- de a scrie, independentă de oricereceptiv la mesajul pe care îl conţine. de simţ receptoare, ci de o deficienţă şirea sa. învăţarea are un rol important în tulburare motorie, pierdere care18 19
  10. 10. AJUTOARE SPECIALIZATE ALCOOLISMagresivitate. în cartea sa Omul agresiv pentru acţiuni pedagogice specializate şi copilului, ci şi în cursul zilei, ba chiar şi în anxietăţii care îi face să sufere pe sugarii(1987), P. Karli arată că în unele grupuri integrare şcolară (C.A.P.S.A.I.S., opţiune cursul şedinţei de supt. în plus, el conţine înfometaţi când aceştia sunt lăsaţi să plângăumane (în Tahiti sau în Mexic, de exemplu) G) şi institutori specializaţi însărcinaţi cu ,.factori de imunitate" care îl protejează pe pentru că încă nu a sosit ora suptului.orice agresivitate este stigmatizată, sortită învăţământul şi ajutorul specializat în sugar împotriva infecţiilor intestinale.oprobriului. El consideră că şi în societatea cazul elevilor aflaţi în dificultate la şcoala între mamă şi copil există o adevărată ALCOOL ETILIC, p r o d u s de disti-noastră ar fi posibilă diminuarea agresi- preelementară şi elementară, titulari ai relaţie psihofiziologică, relaţie care condi- lare a b ă u t u r i l o r f e r m e n t a t e .vităţii prin măsuri educative, prin glori- C.A.P.S.A.I.S., opţiune E. Institutorii ţionează secreţia lactată. Afluxul laptelui Acţiunea rapidă a alcoolului asupraficarea conduitelor altruiste şi a valorilor titulari ai C.A.E.I. — R.P.P. sau R.P.M. depinde de apelul sugarului; de obicei el centrilor nervoşi superiori se traduce înmorale. sunt consideraţi titulari ai C.A.P.S.A.I.S., se opreşte când copilul s-a săturat. în general printr-o suprimare a inhibiţiilor, o opţiune G. sfârşit, alăptarea de către mamă constituie senzaţie de bună-dispoziţie şi o creştere aAJUTOARE SPECIALIZATE, spri- în câmpul de acţiune al unei reţele pot o situaţie privilegiată, în cursul căreia se încrederii în sine. Cu toate acestea,j i n oferit d e ş c o a l ă elevilor aflaţi intra numeroase şcoli. Reţelele de ajutoare creează o relaţie psihologică de neînlocuit. ingestia sa în cantităţi exagerate esteî n dificultate. specializate se substituie grupelor de aju- Copilul care suge nu se alimentează pur periculoasă, uneori chiar mortală. în doză Organizarea de ajutoare specializate toare psihopedagogice (G.A.P.P.)* -> şi simplu: în acelaşi timp cu laptele el moderată, alcoolul are efecte pe care oferite de grădiniţă şi de şcoala elementară primeşte căldura corpului matern, mireasma CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ. numai examenele de laborator le pot pune elevilor francezi care întâmpină dificultăţi sa, imaginea feţei sale, pe care nu o pierde în evidenţă: atenţia* slăbeşte, reacţiile* sunt deosebite în satisfacerea exigenţelor unei ALAIN (Emile Auguste Chartier, zis), din ochi. El se confundă cu cea care îl mai lente şi, în pofida unui sentiment şcolarităţi normale, mai ales în ceea ce pri- filosof şi pedagog fi-ancez (Montagne- hrăneşte, fuzionează cu ea. Chiar şi în înşelător de forţă şi putere, randamentul veşte dobândirea de cunoştinţe şi deprin- au-Perche, Orne, 1868 - Le Vesinet, cazul alăptării artificiale, trebuie să se facă în muncă, performanţele sunt diminuate. deri fundamentale, a fost precizată prin Yvelines, 1951). totul spre a se salva această legătură esen- Numeroase accidente* de muncă (12-15% circulara nr. 90 - 082 din 9 aprilie 1990 Profesor la Liceul Henri IV din Paris, ţială, luându-1 pe copil în braţe, surâzân- din cazuri) şi de circulaţie (40%) sunt (B.O. nr. 16, 19/4/90). a exercitat o mare influenţă asupra a nume- du-i, legănându-1, vorbindu-i, aceasta fiind imputabile consumului de alcool. în Franţa, Aceste ajutoare, care nu trebuie să se ambianţa în care el găseşte căldura şi roase generaţii de studenţi. Este cunoscut în 1985, consumul de alcool a fost desubstituie acţiunii cadrelor didactice, sunt securitatea necesare dezvoltării sale. îndeosebi pentru ale sale Propos (Propos 7,7 milioane de hectolitri (19,6 litri deadaptate fiecărui caz în parte şi se exercită sur le bonheur, Propos sur leducation, Alăptarea este un act complex, care se alcool pe cap de locuitor adult în vârstă deîn şcoală, eventual concomitent cu acelea Propos sur Ies philosophes, Propos sur Ies acomodează greu cu regulile precise şi peste 20 de ani), ceea ce, în pofida uneidin afara şcolii. Se disting ajutoare specia- pouvoirs etc.) Pedagog, el se vrea educator imperative. Fixitatea raţiilor şi orarele scăderi cu 22% faţă de anul 1970, îilizate cu dominantă pedagogică şi ajutoare şi caută în şcolar omul pe care trebuie prestabilite riscă să perturbe această relaţie situează pe francezi pe primul loc din lumespecializate cu dominantă reeducativă. să-1 formeze şi să-! disciplineze. Metoda specifică, relaţie care este în esenţa ei o ca băutori de alcool. în 1989, consumul dePrimele pot fi organizate în clasele de adap- pe care o predică este severă, bazându-se comunicare* între mamă şi copil. Psihologii alcool pur la copiii în vârstă de pestetare, cu efectiv redus, ori prin „regrupări pe dificultate şi pe efort. Asemenea prin- moderni,în urma cercetărilor lui A. GeselP 15 ani a fost de 16,8 litri (Pr. H. Allemand,de adaptare", unde sunt adunaţi temporarelevii aflaţi în dificultate care continuă să cipii pot să convină adolescenţilor, dar (1180-1961), recomandă mamelor să C.N.A.M., 1993).frecventeze clasa obişnuită. Celelalte sunt nu copiilor mici guvernaţi de principiul rămână receptive la apelurile copilului,aplicate în mod individual sau în grupe plăcerii. fără a fi obsedate de oră sau de cantitatea ALCOOLISM, a n s a m b l u d e tul-foarte mici, cu acordul părinţilor şi, dacă de lapte. După o scurtă perioadă de b u r ă r i fizice ş i m e n t a l e d a t o r a t ese poate, cu concursul lor. ALĂPTARE, a c ţ i u n e de a h r ă n i cu oscilaţie (3-4 zile), se observă că ritmul c o n s u m u l u i d e b ă u t u r i alcoolice. Ajutoarele specializate sunt acordate l a p t e u n bebeluş. şedinţelor de supt şi trebuinţele alimentare în perioada 1964-1984, consumul mon-de unul sau mai mulţi intervenienţi din Alăptarea de către mamă, atunci când ale sugarului se normalizează şi corespund dial de vin a crescut cu 20% şi cel dereţelele de ajutoare specializate (R.A.S.). este posibilă, este de preferat oricărei alte cerinţelor reale ale acestuia. Prin acest alcool* cu 50% (B. Shahandeh, B.I.T.,Aceşti intervenienţi sunt psihologi şcolari, hrane, laptele matern fiind perfect adaptat sistem de „autocomandă" este posibilă 1985). în Fr?ra, se estimează la 2 mili-institutori specializaţi însărcinaţi cu reedu- la trebuinţele sugarului. Compoziţia lap- eliminarea cazurilor de subnutriţie şi de oane număiuj bolnavilor de alcoolismcarea, titulari cu certificat de aptitudine telui matern variază nu numai cu vârsta supraalimentare şi îndeosebi eliminarea (din care 600 000 femei); o treime dintre 21
  11. 11. ALEXANDERpersoanele care mor între 35 şi 50 de ani larea alcoolismului se numără cauzele semeni, şi legea din 10 iulie 1987, care „alergie administrativă" care se manifestăsunt, mai mult sau mai puţin direct, vic- individuale (frustrări afective, singurătate...) vine în sprijinul luptei contra celor care prin „stare de şoc, palpitaţii, cefalee, indis-time ale alcoolismului. De la sfârşitul celui şi factorii sociali. urcă la volan în stare de ebrietate. Dar poziţie etc." Paralel cu studiile asupra con-de al doilea război mondial şi până în 1975 F. Clairmonte şi i. Cavanagh au cal- aceste măsuri vor rămâne insuficiente atâta diţiilor fizico-chimice şi fiziopatologicenumărul de decese cauzate de alcoolism culat, în 1987, că alcoolul reprezintă o piaţă timp cât opinia publică nu se va fi schim- ale acestor tulburări, alte lucrări se orien-şi ciroză hepatică nu a încetat să crească, de 170 miliarde de dolari (exclusiv ţările bat rădica tează spre eventualele cauze psihologice,dar după această dată s-a înregistrat o clară socialiste). Nu mai departe decât în Franţa, încă din 1941, F. Alexander şi şcoala saameliorare: aproape 5 milioane de persoane profită, de la Chicago au demonstrat fragilitatea direct sau indirect, de pe urma acestui emoţională a alergicilor, a căror copilărie Decese prin produs, care a adus statului, prin diversele ar fi jalonată de grave conflicte afective. taxe, 6,3 miliarde de franci. în ceea ce Ipoteza pe care savanţii se străduiesc să o Anul ciroza Total alcoolism priveşte factorii culturali, să amintim doar verifice este aceea că alergenii sunt purtă- hepatică tori de sens. Aceste elemente (alergenii), faptul că, în majoritatea regiunilor, alcoolul 1946 481 2 763 3 244 este de regulă asociat cu sărbătorile şi variabile la infinit şi specifice fiecărui că a-1 oferi face parte din „arta de a trăi individ, ar avea puterea să declanşeze 1975 4 248 17 754 22 002 în societate" („suvoir-vivre"). Alcoolismul reacţia alergică doar pentru că în viaţa 1984 3 321 12 961 16 282 preocupă toate guvernele. într-o ţară mică subiectului au fost asociate cu situaţii emo- cum este Elveţia, se evaluează la 5 miHoane ţionale intense, păstrând pentru alergic o Această ameliorare pare a se confirma, de franci elveţieni (= 2,9 milioane de semnificaţie simbolică de care adesea eldeoarece în 1991 nu se înregistrează dolari) pierderile cotidiene suferite de nu este conştient. Cu alte cuvinte, am avea„decât" 12 (XX) de decese (Pr. H. Allemand, economie. încercând să oprească o ase- de-a face cu un mecanism de condiţionare*,C.N.A.M., 1993). Cu toate acestea, spune menea hemoragie, puterile publice au luat organismul reacţionând într-un mod deter-acest autor, dacă s-ar totaliza toate dece- un anumit număr de măsuri legislative şi minat de fiecare dată când se găseşte însele legate de alcool s-ar obţine o cifră regulamentare. în Franţa, principalele texte aceeaşi situaţie.globală situată între 40 (XX) şi 50 (XX). sunt legea din 15 aprilie 1954, privind Ponderea alcoolismului in diagnosticele clinice tratamentul alcoolicilor periculoşi pentru la bărbaţi, după statisticile serviciilor psihiatrice Alcoolismul are un rol esenţial în geneza pe anul 1978 (I.N.S.ERM, 1982) ALEXANDER (Franz), psihanalisttulburărilor psihice. Alcoolul nu numai american de origine maghiarăcă diminuează capacităţile intelectuale, numă r ie ALERGIE, hipersensibilizare a (Budapesta, 1891 - Palmspring, intern ăci schimbă caracterul, transformă afecti- unui individ la anumite substanţe California, 1964).vitatea şi ruinează personalitatea. Numărul 45 000 (sau situaţii) numite alergenl. Este cunoscut mai ales pentru studiilede internări în spitalele psihiatrice pentru Mecanismul profund al acestei reacţii sale privind afecţiunile psihosomaticealcoolism cronic şi psihoze alcoolice a este încă insuficient cunoscut, dar cerce- (Medicina psihosomatică) şi concepţiile 35 000crescut considerabil din anul 1942 încoace: tările întreprinse asupra acestei probleme sale psihanalitice, larg difuzate în nume- 30 000de la 667 la acea dată, a ajuns la aproape au scos în evidenţă importanţa „terenului roase lucrări, dintre care unele traduse 25 000 10 000 în 1952, 18 771 în 1962, 34 551 afectiv", rolul fundamental pe care îl joacă în limba franceză (Principiile psihana- 20 000 -în 1972 şi 42 283 în 1982 (după 1982 nu personalitatea şi emoţiile în dezvoltarea lizei, 1952; Psihoterapia analitică, 1959). 15 000mai dispunem de date statistice). Violenţa manifestărilor alergice. Dacă majoritatea Alexander se interesează mai mult de situa- 10 000şi crima sunt foarte adesea în relaţie crizelor sunt declanşate de ingestia, inha- ţiile conflictuale în care se găseşte adultul 5000cu alcoolismul: 69% dintre omucideri, larea sau contactul corporal cu substanţe decât de conflictele din copilărie şi nu58% dintre incendiile voluntare, 29% dintre 1 358 60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82*"" specifice, altele sunt, în mod misterios, ezită să intervină activ, prin încurajări,contuzii şi răniri, 27% dintre crimele şi declanşate de situaţii bizare: de exemplu, pentru a-1 ajuta pe pacient să depăşească Evoluţia numărului de internări în spitaleledelictele sexuale (F.-P. Bombet, 1970). vederea unor automobile de un anumit obstacolele ce-i stau în cale. Prin inter- psihiatrice pentru psihoze alcoolice şi alcoolismPrintre elementele care favorizează insta- cronic (I.N.S.E.R.M.. 1987) tip. H. Baruk (1962) a descris chiar şi o venţiile sale se străduieşte să-i redea
  12. 12. ALEXIE AMBIŢIEsubiectului independenţa, semnalându-i tot exprimare sunt tulburate, iar atitudinile, altmiste naturale, spontane. J. H. Masserman, zgomotele* au făcut obiectul unor studiiceea ce constituie o piedică în exercitarea stranii, sunt greu de înţeles. Comporta- de exemplu, citează cazul unor maimuţe aprofundate, deoarece au incidenţe realeautonomiei sale morale. Această atitudine mentul său inadaptat constituie adesea o care, puse într-o situaţie experimentală în asupra productivităţii. Pe când zgomotelepermite cel mai adesea scurtarea duratei sursă de dezordine, ba chiar de pericol care îşi pot lesne procura hrana, apăsând provoacă o creştere a tensiunii, muzica,curei, dar prezintă pericolul de al vedea social, ceea ce motivează internarea într-un pe o pedală, renunţă multă vreme la hrană judicios folosită, destinde. Pentru a sepe terapeut substituindu-şi propria perso- spital specializat. Autismul, caracterizat când au înţeles că actul apăsării pe pedală evita oboseala vizuală şi deci o scăderenalitate aceleia mai slabe a bolnavului, drept pierdere a contactului vital cu lumea provoacă un şoc electric uneia din con- a randamentului, iluminatul trebuie să fiecare riscă să nu se mai poată dezvolta exterioară, ca şi paranoia", marcată de dete- generele lor. Raţiunea ne prescrie să fim suficient; la fel, ventilaţia trebuie adaptatăniciodată. Această primejdie nu i-a scăpat riorarea relaţiilor sociale, sunt două forme altruişti, deoarece fără solidaritate viaţa diferitelor tipuri de activitate.lui Alexander care, în anumite cazuri în majore ale alienării mentale. Din 1958, devine imposibilă. După W. Hamiltoncare cura sa analitică riscă să eşueze, con- termenii „alienat" şi „alienare mentală" tind (Londra) şi R. Trivers (Harvard), altru-tinuă să aplice în mod riguros principiile IDEXTRIE, a p t i t u d i n e de a se să dispară din vocabularul medical, fiind ismul ar putea fi definit ca o formă subtilămetodei freudiene. servi cu aceeaşi d e x t e r i t a t e a t â t de înlocuiţi de aceia de „bolnav mintal" şi de egoism*. m â n a d r e a p t ă c â t şi de cea s t â n g ă . „boală mintală". •• PSIHIATRIE; PSIHOZĂ.ALEXIE, p i e r d e r e a c a p a c i t ă ţ i i de Ambidextriile veritabile sunt rare. A L Z H E I M E R - BOALA LUI ALZHEIMER.a înţelege limbajul scris. Majoritatea indivizilor care se bucură de ALIMENTARE, a c t u l de a h r ă n i , această aptitudine sunt stângaci contrariaţi, Subiectul nu prezintă de obicei de a se hrăni. AMBIANŢĂ, m e d i u fizic şi moral care au reuşit să-şi educe în mod corecttulburare de limbaj* oral (vorbeşte normal Problema alimentaţiei îl interesează pe înconjurător. mâna lor nedominantă.şi înţelege ceea ce i se spune), poate chiar psiholog din mai multe motive, principalul Condiţiile exterioare care acţioneazăsă scrie corect, în mod spontan sau la fiind influenţa acesteia asupra persona- asupra individului determină, în parte,dictare, dar nu izbuteşte să citească ceea AMBIEGAL, t i p psihologic la care lităţii şi dezvoltării intelectuale a indivi- comportamentul său. Comportamentulce a scris, deoarece a „uitat" sensul tendinţele extratensive* şi intro-cuvintelor scrise. Această deficienţă zilor. A fost stabilit, într-adevăr, că mal- (C), spune K. Lewin, este în funcţie de versive* se echilibrează.specială a percepţiei este datorată unei nutriţia precoce şi durabilă este respon- persoană (P) şi de mediul său (M); Tipul ambiegal a fost considerat de uniileziuni cerebrale situată la nivelul ariilor sabilă de slaba dezvoltare* intelectuală C = f (P, M). Atmosfera încordată dintr-o şi motorie a copiilor. Acest fenomen se psihologi şi de către însuşi H. Rorschach*parastriate care înconjoară scizura familie dezbinată, climatul afectiv defa- observă la păturile sărace ale populaţiei şi, vorabil dintr-o întreprindere sunt suficiente drept tipul cel mai echilibrat. Persoanelorcalcarină. Alexia nu trebuie confundată cu la scară mondială, în toate teritoriile unde spre a explica numeroase eşecuri şcolare cărora li se aplică acest calificativ nu ledislexia, care este o perturbare a încă mai domneşte foamea*. Toate studiile sau o scădere a productivităţii muncii, repugnă acţiunea, dar, înainte de a trece ladeprinderii de a citi. constată o întârziere semnificativă a dez- apariţia de sedimente de insatisfacţie şi aceasta, simt nevoia de a reflecta la ceea voltării mentale a subiecţilor care au su- chiar, la unele persoane, apariţia de tul- ce au de făcut şi de a se pregăti. Cu toateALIENARE MENTALĂ, nebunie, acestea, o astfel de atitudine poate exprima ferit de malnutriţie în primul an de viaţă. burări de caracter*. Studiindu-se ambianţat u l b u r a r e a s p i r i t u l u i c a r e face şi îndoiala, indecizia. Această întârziere rămâne definitivă, ori- diferitelor grupuri, s-a putut demonstraimposibilă v i a ţ a socială. care ar fi apoi regimul aplicat acestor experimental că agresivitatea" este mai Avem accepţiunea profundă a terme- copii. -• ANOREXIE MENTALĂ; BULIMIE. puternică în mediile sociale cu o structură AMBIŢIE, a s p i r a ţ i e l a u n s t a t u tnului numai dacă îl raportăm la societate. autoritară decât în grupurile democratice. superior.Alienatul este incapabil să ducă o viaţă S-a observat, de asemenea, că ameliorarea Dorinţa de glorie sau de îmbogăţire lenormală, să se conformeze regulilor gru- ALTRUISM, t e r m e n c r e a t d epului său social,el fiindu-i „alienat", adică relaţiilor interumane în colectivităţile de permite indivizilor să-şi mobilizeze toate Auguste C o m t e s p r e a d e s e m n astrăin grupului (în latineşte alienus = al muncă determină o veritabilă eliberare de energiile, să acceadă la un nivel mai ridicat grija d e z i n t e r e s a t ă p e n t r u b i n e l ealtuia, străin, ostil). Ceea ce defineşte în energie rămasă până atunci nefolosită şi, şi să-şi realizeze potenţialităţile. Dar atunci semenului.primul rând alienarea mentală este pertur- în consecinţă, o creştere a randamentului. când ambiţia nu se bazează pe capacităţi Altruismul îşi are sursa în natură, darbarea relaţiei cu semenul, alterarea funcţiei Condiţiile fizice ale muncii, adică venti- reale, cum este cazul la unii debili, ea este poate rezulta şi din reflecţie. Se observă,de comunicare. La alienat mijloacele de laţia, temperatura, umiditatea, lumina şi cauza unor decepţii şi inadaptări*. la fiinţe din aceeaşi specie, comportamente24

×