Your SlideShare is downloading. ×
0
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Muntele din fereastră
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Muntele din fereastră

3,743

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
3,743
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
23
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. “Era într-o dimineaţă mohorâtă de ianuarie din anul 1960. Cerul era acoperit de nori negri. În aerul nemişcat, numai oamenii se mişcau grăbiţi către serviciu. Pe atunci, lucram la Institutul Geologic din Bucureşti şi locuiam la doi paşi de institut. Eram unul din bucureştenii fericiţi care nu trebuia să tremure în staţia de tramvai sau de autobuz. Am ieşit din casă şi am luat-o alene către institut, căci, în zilele de iarnă, activitatea la serviciu lâncezea, prelucrându-se doar rezultatele cercetărilor din vară. Deodată a început să ningă liniştit cu fulgi mari şi deşi, ca în poveştile de crăciun. Până la serviciu m-am transformat într-un om de zăpadă, iar strada a devenit o cale albă pe care maşinile abia mai răzbăteau. Institutul Geologic Bucureşti
  • 2. În birou, am uitat de ninsoarea splendidă de afară, fiind prinsă de ritualul începutului de zi: cafeaua, schimburile de bârfe despre colegi şi noutăţile din magazine. Razele soarelui care au intrat deodată prin fereastră m-au luat prin surprindere şi am privit cu încântare către cerul senin. Dar prin fereastră se vedea cea mai uluitoare privelişte pentru un bucureştean: un munte se vedea prin fereastra institutului! În spatele caselor de peste drum, răsărise un munte maiestos. Se puteau distinge chiar pâlcurile de pădure şi poienile. Am scos un strigăt de mirare şi toate discuţiile au încetat. Pentru un minut, s-a lăsat o linişte neobişnuită. Privirile uluite erau aţintite către imaginea muntelui din fereastră. După câteva minute, vestea se răspândise în tot institutul. În ciuda gerului pişcător, la geamurile deschise se vedeau chipurile uluite ale tuturor salariaţilor care comentau, unii îşi mai făceau cruce pe furiş. Unul din colegii de birou, împătimit al muntelui şi mare schior a recunoscut muntele: era Bucegiul!“
  • 3. Masivul Bucegi
  • 4. Cu toate că este doar o povestire imaginară, totuşi Masivul Bucegi, aflat la 150 km de Bucureşti, a fost văzut printr-un fenomen de printr- miraj superior de la ferestrele Institutului Geologic aflat în nord-vestul nord- Bucureştiului, într-o dimineaţă geroasă din iarna anului 1960, după într- 1960, încetarea unei ninsorii abundente În timpul lui Zalmoxis (Zamolxe), abundente. când clima din Europa era foarte rece, deseori, în iernile geroase, Masivul Bucegi putea văzut foarte clar de la mari distanţe, printr-un astfel de miraj. Nu era singurul: în anumite condiţii atmosferice şi de luminozitate solară, piscurile Ceahlăului se zăresc cu o deosebită claritate de pe ţărmul Marii Negre şi de pe malurile Nistrului Muntele Nistrului. Ceahlău se putea vedea cu claritate de la Pontul Euxin conform Euxin, descrierilor grecilor din antichitate, prezentate de Strabon în Geographia. Geographia Confirmarea acestui miraj există şi în scrierile lui Dimitrie Cantemir care arată că Muntele Ceahlău se poate observa de la Cantemir, Cetatea Albă Gheorghe Asachi scria despre acest fenomen în anul Albă. 1859: „Corabierul de pe Marea Neagră vede piscul cel înalt al acestui Corabierul munte, de la Capul Mangaliei şi pâna la Cetatea Albă. Locuitorul de pe Albă. ţărmul Nistrului vede soarele apunând după masa acestui munte, iar păstorul nomad, după ce şi-a iernat turmele sale pe câmpiile şi- Bugeacului, se întoarce către casă având în vedere vârful Pionului sau Ceahlăului Ceahlăului”.
  • 5. Muntele Ceahlău: Vârful Toaca Ceahlău:
  • 6. Un alt miraj superior, numit mirajul-turn poate produce o mirajul-turn, imagine mult înălţată a muntelui; mirajul de acest tip este prezent atât în cazul Muntelui Ceahlău cât şi în cazul Muntelui Gugu O imagine Ceahlău, Gugu. plastică deosebită apare în poezia “Vara de G. Coşbuc “Vedeam Vara” Coşbuc: Ceahlăul la Apus/ Departe-n zări albastre dus/ Un uriaş cu fruntea- Departe- fruntea- soare/ De pază ţării noastre pus/”. pus/”
  • 7. Muntele Gugu Şi în Masivul Godeanu apar miraje superioare datorate unor inversiuni de temperatură a straturilor de aer. Pe Muntele Gugu în Gugu, condiţii de calm atmosferic local, pe versanţii estici se formează straturi de aer de diferite densităţi şi temperaturi, pe care se pot produce reflexii totale ale razelor de lumină ce vin de la vârful muntelui, iar acesta nu mai este vizibil celui ce se află la poalele muntelui.
  • 8. Una din caracteristicile muntelui sacru era că “se ascundea” din când în când privirilor O altă explicaţie posibilă: în fiecare caz, privirilor. vârful depăşeşte zona de formare a norilor. Sfinxul din Bucegi
  • 9. Muntele Ceahlău: Vârful Toaca Ceahlău:
  • 10. Masivul Bucegi cu vârful Omu Muntele Ceahlău cu vârful Omu, Toaca şi Masivul Godeanu cu Muntele Gugu sunt consideraţi munţi sacri ai dacilor, fiecare putând fi muntele Kogaion(on) muntele sacru Kogaion(on), al lui Zalmoxis Zalmoxis. Cap de dac Zalmoxis pe muntele sacru
  • 11. Un fenomen optic unic în lume se produce pe Muntele Ceahlău: o hologramă naturală cu aspect de piramidă perfectă, numită Ceahlău: Umbra Piramidei Fenomenul ce explică formarea Umbrei Piramidei Piramidei. este cunoscut ca umbra muntelui şi apare pe foarte mulţi din munţii înalţi de pe toate continentele: la răsărit de soare, apare o umbră alungită până la orizont, iar apoi o umbră din ce în ce mai scurtă, sub formă de triunghi. Ceahlău: umbra muntelui (Calea Cerului) umbra
  • 12. În Ceahlău, în prima perioadă a lunii august, la răsăritul soarelui (ora normală 430), când există condiţii de formarea a unei neguri subţiri către vest, umbra vârfului Toaca împreună cu umbrele Pietrei Ciobanului şi Pietrei Vulcanului formează Calea Cerului un Cerului, drum întunecat, ce se întinde până la orizont şi este mărginit de o parte şi de alta de câte de un parapet luminos. După câteva minute, umbrele se scurtează şi formează pentru circa 80 minute o piramidă cu două sau trei feţe albăstrui, de nuanţe diferite. diferite Toaca Panaghia Piatra Ciobanului Muntele Ceahlău: Vârful Toaca şi Piatra Ciobanului Ceahlău:
  • 13. Calea Cerului corespunde piramidei ascuţite de pe stema Daciei, Daciei publicată în anul 1791 de Ritter Vitezovic şi considerată de M. Dogaru (1994) ca una din stemele Moldovei.
  • 14. Mai mult decât atât, chiar în anul 1988 a fost lansată ipoteza existenţei unei piramide construite sau cioplite în vârful ToacaToaca, ipoteză susţinută de numeroase dovezi geologice, arheologice, cartografice, fotografice ş.a.m.d. Pornind de la harta topografică a muntelui Ceahlău, este recunoscută baza piramidei – un pătrat cu latura de 290 de metri – precum şi direcţiile diagonalelor şi axelor principale, după cum se observă în figură. Panaghia
  • 15. În urma cercetărilor se relevă faptul că axul principal R2 are un azimut geodezic de 73,5 grade direcţie ce nu corespunde totuşi cu 73, grade, răsăritul de Soare din data de 6 august, dar corespunde perfect celui din 23 august 2000 î.e.n. (faraonii egipteni îşi orientau astronomic piramidele după poziţia cerească a Carului Mare din aceeaşi dată) dată). Ziua sfântă de 23 august aleasă de egipteni (astăzi Sfântul Lup Lup) reprezintă de fapt jumătate din mersul Soarelui pe orizont între solstiţiul de vară şi echinocţiul de toamnă, identică ca şi simetrica dată primăvăratică din 23 aprilie (Sfântul Gheorghe). Prin unicitate şi măreţie, Umbra Piramidei a constituit, fără îndoială, din cele mai vechi timpuri, o autentică hierofanie şi constituie principalul motiv pentru desfăşurarea, în timpul apariţiei sale, în prima decadă a lunii august, a Sărbătorii Muntelui o Muntelui, sărbătoare uraniană, cu o vechime posibilă de 5.000 de ani (după N. şi E. Ticleanu, 2000), peste care s-a suprapus o sărbătoare creştină, Probajini sau Schimbarea la Faţă Din epoca creştină timpurie, Faţă. Muntele Ceahlău este singurul munte cu hram şi sărbătoare sărbătoare.
  • 16. Ioanichie Balan arăta că, după Muntele Athos, Ceahlăul este al Ceahlă doilea munte sfânt al creştinătăţii ortodoxe fapt dovedit de susţinuta sfâ creştină ăţii ortodoxe, activitate monahală desfăşurată pe acest munte cu cea mai bogată toponimie creştin-ortodoxă din Romania. Toate acestea arată că aici a avut loc un transfer de sacralitate de la dacii zamolxieni la cei creştini- creştini- ortodocşi, ceea ce impune celor e îl vizitează un respect cuvenit atâtor ortodocş milenii de sacralitate.
  • 17. Calea Cerului se formează şi pe Vârful Omu în prelungirea Omu, Căii Sacre aflate la vest de Munţii Bucegi, fiind marcată printr-o linie Sacre, de megaliţi amintită şi de Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei Moldovei, linie ce corespunde cu Exampeos Exampeos-ul menţionat de Herodot Este Herodot. vorba de megalopolisul antic Pecica – Deva – Cugir – Boiliţa – Omu Omu.
  • 18. Megalopolisul antic Pecica – Deva – Cugir – Boiliţa – Omu
  • 19. Godeanu: umbra muntelui umbra
  • 20. Ţinând cont de clima rece din timpul dacilor, este normal ca de pe aceşti munţi să fi fost vizibile destul de des fenomenele optice datorate reflexiei, refracţiei, dispersiei şi difracţiei luminii prin cristalele de gheaţă din nori precum: nori, - coloanele de lumină ce apar la apus de soare sub forma unor stâlpi de lumină; - halourile din care cel mai frecvent, haloul de 22º are aspectul unui halourile, curcubeu circular ce înconjoară soarele; - fenomenul de “trei sori” (soarele însoţit de de parhelie); - soare dublu (soarele însoţit de subsoare); - norii irizaţi ce apar coloraţi în toate culorile curcubeului. irizaţi, coloane de lumină coloană de lumină coloană
  • 21. halou de 22º, arc circumscris arce Parry halou de 22º, arc Parry, parhelie halou de 22 grade soare dublu arc circumorizontal
  • 22. Trei sori (halou de 22º, parhelie, coloană de lumină) (halou coloană
  • 23. Arcul circumzenital este un halou sub formă de curcubeu întors apărând deasupra soarelui; întors, poate să fi constituit inspiraţia pentru tricolorul dacilor, care este şi tricolorul actual din steagul României. arc circumzenital circumzenital Steagul cu balaur a devenit pe pamântul Daciei simbolul unităţii neamului dac liber. Este de subliniat că dacii liberi au regândit refacerea Daciei sub protecţia lui Zamolxe, arcuită în curcubeu deasupra Ţării. Apariţia lui Zamolxe sub forma unor săgeţi de lumină şi apoi a curcubeului după ploaie, demonstrează că dacii se considerau fii luminii, prin respingerea întunecimilor de peste zi (trăgând cu săgeţi în nori), zi ale cărei culori le-au dat stindardelor lor. Astfel cele trei culori semnificau ziua în întregul ei: roşu - era dimineaţa; galbenul era roş dimineaţ culoarea amiezii şi albastrul semnifica amurgul amurgul.
  • 24. Recent a apărut o nouă lucrare, "Tricolorul românesc" de dr. românesc", Adina Berciu-Drăghicescu dr. G. D. Iscru Tiberiu Velter şi Aurel Berciu-Drăghicescu, Iscru, David la Editura Sigma din Bucureşti (1995), în care se avansează David, ipoteza că steagul tricolor se regăsea la daci în culorile stindardului (signum) sub forma unui balaur zburător cu cap de lup, confecţionat din lemn, ori metal, şi stofă colorată. 1. Albastru (mai azuriu în varianta moldovenească): reprezintă cerul şi aerul, cel mai nobil element după foc, simbolizând buna credinţă şi principiul vieţii ca dar divin. 2. Galben (auriu): simbolul bogăţiei şi al puterii de regenerare a omului şi a naturii, rodită şi gospodărită de blândeţea lui Dumnezeu, care din lume îşi face aureolă şi o luminează autarhic cu mintea sa. 3. Roşu simbolul de distincţie a regalitaţii basileice, a măririi, Roşu: îndrăznelii şi singurătăţii în măreţie şi decizie. Dacă luăm în seamă că roşul este culoarea princiară prin excelenţă, înseamnă că se poate figura tricolorul românesc, printr-o triplă reprezentare a sensului său: cerul, pământul şi omul.
  • 25. Spectrul Brocken în Munţii Bucegi Datorită fenomenelor de condensare ce dau naştere negurii şi norilor, pe munte se pot produce frecvent fenomene de difracţie pe picăturile mici de apă, apă ducând la formarea gloriei gloriei, a haloului în jurul soarelui sau a Lunii a fenomenului de fogbow Lunii, fogbow, a spectrului Brocken. Brocken Spectrul Brocken este extrem de spectaculos atunci când se formează aparent peste umbra muntelui, părând că o “zeitate” înconjurată de o aură colorată aşteaptă la capătul Căii Cerului. Cerului Pe vremuri, toate aceste fenomene naturale constituiau semne din partea zeilor.
  • 26. nori irizaţi Nori irizaţi spectrul Brocken spectrul Brocken halou în jurul Lunii halou în jurul Soarelui
  • 27. În jurul Sfinxului din Bucegi au fost văzute descărcări electrice lungi până la un metru Este o manifestare a efectului metru. Corona, cunoscut mai ales marinarilor sub denumirea de focul Corona sfântului Elm Apare şi la munte, înainte de furtună, în atmosfera Elm. puternic ionizată, sub formă de descărcări electrostatice luminoase de culoare albastru-alb, verzuie sau violacee ce înconjoară vârfurile mai înalte. Nu este exclus ca, în nopţile de iarnă, uneori, să fi apărut şi aurore polare mult mai vizibile de pe culmile munţilor înalţi ai Daciei. Toate aceste fenomene miraculoase chiar pentru mulţi dintre contemporani au creat şi creează o aură mistică în jurul acestor munţi. munţi. focul sfântului Elm auroră polară - Nehoiu, Buzău, 2003
  • 28. http://2012en.wordpress.com/2008/07/20/misterele-ceahlaului-fenomene- paranormale-pe-muntele-lui-zamolxis/ http://ajutorulesoteric.ro/romania_secreta.htm http://alpinet.org/main/articole/show_ro_t_piramida-holografica-din-ceahlau-- intre-mister-si-lectie-de-sinceritate-imaginea-piramidei_id_2807_pid_4103.html http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_t_toaca-si-piatra- ciobanului_display_poze_what_zona_position__item_53341.html http://dacia.8m.net/armata/Stindardul/stindardul.html http://degetal.ro/unmunte/Trasee/Cozia.aspx http://gallery.photo.net/photo/6606887-lg.jpg http://madalinamoewis.wordpress.com/2008/08/05/probejenia-6-august- sarbatoare-a-muntelui/ http://ovidjus.wordpress.com/2008/01/06/ http://picasaweb.google.com/Ionutz.Cristescu/GODEANUGuguMoraruGodeanu BorascuMare#5087893519604818226 http://radu-simion.blogspot.com/2007/03/oldies-but-goldies-cutreierand- bucegii.html http://romaniaesoterica.blogspot.com/ http://romaniaesoterica.blogspot.com/2008/11/kogaion-muntele-sacru- dacic.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia http://sfinx667.wordpress.com/2008/03/16/bucegi-muntele-sacru-cel-sfant/
  • 29. http://www.dacii.ro/revista/continut.htm http://www.dacia.org/congres/vartic/drumul_tehnologic_spre_Kogaion/drumul _tehnologic_spre_kogaion.html http://www.dacii.ro/revista/continut.htm http://www.dana.acvaria.com/ceahlau.htmhttp://www.pdpobeda.org.yu/izvest/g odeanu06/tura1.html http://www.didactic.ro/lectii-fizica-4-fenomele-optice-din-natura-refractia- terestra-mirajul-p47593-t0 http://www.didactic.ro/lectii-fizica-4-fenomele-optice-din-natura-refractia- terestra-mirajul--p47594-t0 http://www.didactic.ro/lectii-fizica-4-refrac-i-dispersia-prin-cristalele-de-ghea-- p50119-t6 http://www.gamersgallery.com/gallery/index.php/cat/1728 http://www.gardianul.ro/2007/09/30/actualitate-c24/misterele_ceahlaului _fenomene_paranormale_pe_muntele_lui_zamolxis-s102000.html http://www.gk.ro/sarmizegetusa/webring/burebistarex/index.html http://www.gk.ro/sarmizegetusa/templu/localizarea.htm http://www.gk.ro/sarmizegetusa/templu/muntele_sacru.htm http://www.imar.ro/~gheondea/ http://www.iturism.ro/vezifoto.php?album=Masivul%20Ceahlau&id=2203 http://www.razboiulnevazut.com/kogaion-muntele-sacru-al-dacilor.html http://www.razboiulnevazut.com/misterul-zeilor-din-bucegi.html http://www.turismsportiv.ro/images/membri/poza_57_867.jpg http://www.zamolxis.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=31

×