Your SlideShare is downloading. ×
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Secţia „Dezvoltare în biblioteconomie“:
Material de prezentare
Chişinău - 2013
I. Scurt istoric
Secţia Dezvoltare în Biblioteconomie (denumirea veche - serviciul metodic) în cadrul
Direcţiei Cercetare ...
Dezvoltare în biblioteconomie a fost transferată împreună cu alte secţii Studii şi Cercetări şi
Centrul de Statistică, pre...
Petru Ganenco, născut la 18 iulie 1934 în
s. Nezavertailovka, Slobozia. A absolvit
Universitatea de Stat din Republica Mol...
Sofia Andrienko, născută la 19 ianuarie 1936 în or. Podporojie,
reg, Sankt-Peterburg. A absolvit universitatea din SanktPe...
Alexe Rău, născut la 23 decembrie 1953 în comuna Larga, raionul Briceni.
“Dacă mi-ar fi fost dat totuşi dreptul de alegere...
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România. Publică
volumele de versuri: Spune...
2001 – 2006 coordonator la Centrul de instruire continuă în
biblioteconomie şi ştiinţa informării.
Distincţii: Cel mai bun...
II. Activităţi ştiinţifice. Evenimente. Lucrări

Simpozionul ştiinţific Anul Bibliologic (Imagini de la cea de-a XX-a aniv...
 Simpozionul ştiinţific Anul Bibliologic
Printre manifestările care au luat naştere chiar odată cu începutul reformei bib...
vigoare şi ne-am gândit…”
Europa Liberă: …să-l contraziceţi într-un fel pe Cantemir…
Alexe Rău: „Da, să ne contrazicem şi ...
-

-

-

Organizarea unor activităţi de promovare a Festivalului (prin intermediul blogului de
specialitate, paginii Blogu...
Anul 2001

Dna Chevallier, şefa delegaţiei pentru relaţii internaţionale la
Biblioteca Naţională a Franţei, oaspetele şedi...
Anul 2005
Modelul bibliografului ideal: Ion Şpac la 75 de ani
„ Ion Şpac e modelul bibliografului ideal – bun la inimă, co...
activitatea întregului sistem de biblioteci din republică.”
Ion Madan
„Alexandru Chirtoca a fost directorul care a patrona...
Anul 2010
Clubul biblioteconomiştilor în şedinţă virtuală Ion Madan sub semnul 75! a fost o primă
încercare de a face o şe...
 Utilizarea bibliotecii. Facilităţi şi servicii
 Împrumutul interbibliotecar
 Personalul
Studiul conţine date sub formă...
Volumul Rigorile internaţionale actuale ale organizării şi funcţionării bibliotecilor publice
(Expozeu şi comentarii asupr...
Biblioteca 2.0 – o nouă generaţie de biblioteci: (Materialele
Seminarului Naţional al Managerilor de Biblioteci Publice 20...
Studiul de fezabilitate “Utilizatorul 2.0”, organizat de tinerii cercetători care presupune
cercetarea utilizatorului 2.0 ...
Blogul Bibliotecile publice din Republica Moldova http://bibliotecipublicerm.wordpress.com
este o resursă corporativă şi c...
Blogul de biblioteconomie şi ştiinţa informării: http://clubbib2.wordpress.com

este instrumentul principal care facilitea...
Albumul-slide „Istoria Bibliotecii Naţionale prin oamenii săi. Petru Ganenco sub semnul
75” : [ Resursă electronică] / BNR...
Disponibil: http://www.slideshare.net/rmbiblioteci/biblioteca-public-i-istoria-local-ghid
Prin elaborarea şi promovarea ac...
5.Biblioteca 2.0 – o nouă generaţie de biblioteci: (Materialele Seminarului Naţional al
Managerilor de Biblioteci Publice ...
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Prezentare serviciul Dezvoltare în biblioteconomie, BNRM

625

Published on

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
625
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
4
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Transcript of "Prezentare serviciul Dezvoltare în biblioteconomie, BNRM"

  1. 1. Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Secţia „Dezvoltare în biblioteconomie“: Material de prezentare Chişinău - 2013
  2. 2. I. Scurt istoric Secţia Dezvoltare în Biblioteconomie (denumirea veche - serviciul metodic) în cadrul Direcţiei Cercetare şi Dezvoltare în Biblioteconomie (DCDB) al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova fondată în anul 1956, pe parcursul anilor a schimbat mai multe localuri de amplasare. În vara anului 1961 pe timpul directoratului lui Alexandru Chirtoca, biblioteca s-a transferat într-un spaţiu nou, actualul bloc principal al Bibliotecii Naţionale de pe str.31 August 78-a. Secţia Dezvoltare în Biblioteconomie a ocupat două camere la demisolul clădirii până în anul 2001. Blocul principal al Bibliotecii Naţionale de pe str.31 August 78- a. ( fosta str. Kiev ) Anul 1961. Blocul nr. 2 al Bibliotecii Naţionale str.31 August 78. În anul 1986, Biblioteca Naţională a obţinut o parte din fosta clădire a Seminarului Teologic, actualul bloc II al instituţiei. Construit pentru Seminarul Teologic din Chişinău şi inaugurat în 1902, edificiul are o istorie bogată în evenimente. Această clădire a găzduit filiala Facultăţii Teologice din Iaşi, Institutul Pedagogic din Chişinău, Institutul Politehnic. În anul 2001 secţia 2
  3. 3. Dezvoltare în biblioteconomie a fost transferată împreună cu alte secţii Studii şi Cercetări şi Centrul de Statistică, precum şi Centrul de Informare şi Documentare la etajul II, în două camere în fosta clădire a Seminarului Teologic. Direcţia Cercetare şi Dezvoltare în Biblioteconomie a Bibliotecii Naţionale (DCDB) este veriga principală de legătură care asigură relaţiile dintre BNRM şi bibliotecile ţării. Secţia Dezvoltare în biblioteconomie corelează activitatea bibliotecilor publice, participă la elaborarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a bibliotecilor, participă la promovarea standardelor, asigură asistenţa de specialitate, informaţională şi documentară în domeniu, studiază şi diseminează experienţa avansată, susţine sistemul de formare profesională continuă a bibliotecarilor, organizează întruniri profesionale de nivel naţional, participă la elaborarea publicaţiilor de specialitate, elaborează instrumente de lucru în ajutorul bibliotecarilor: Biblioteconomia Moldovei: cadru de reglementare, Buletinul bibliologic, Bibliotecile publice din Republica Moldova: situaţii statistice; resurse online: Blogul de biblioteconomie şi ştiinţa informării, blogul Bibliotecile Publice din Republica Moldova, Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii: Buletin Informativ; Dicţionarul online de terminologie standardizată în domeniul informaţional, biblioteconomic şi editorial, Biblioteca publică şi istoria locală: Ghid, întreţine rubrica Club de pe site-ul BNRM etc. Persoane care au activat în posturi cheie pe parcursul anilor ... Alexandra Kneazeva, născută la 5 septembrie 1925 în s. Baiuşevskoe, reg. Vologda (Rusia). A absolvit Institutul de Bibliotecari din Moscova (1941). Din septembrie 1947 lucrează la Biblioteca Naţională ca bibliotecar principal, şef al secţiei metodice, şef al secţiei de catalogare, director adjunct pentru ştiinţă. Distincţii: Ordinul Drapelul Roşu de Muncă; Titlul de Om Emerit al Culturii din Republica Moldova. „ În măsura în care o permitea regimul politic din acei ani, a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea instituţiei şi la circulaţia ideilor bibliologice, la instruirea şi culturalizarea populaţiei.” Alexe Rău Vitalie Dubina, născut la 12 dec.1915 în s. Uiarintea, reg, Viniţa (Ucraina). A absolvit Institutul de Cultură din Harkov (1939). La Biblioteca Naţională a activat din 1951, ca bibliotecar principal; 1961-1976 – şef al secţiei metodice. În anii 1976-1990 – este director al Bibliotecii Ştiinţifice a Institutului de Medicină din Chişinău. „... a întruchipat idealul de metodolog în biblioteconomie.” Alexe Rău 3
  4. 4. Petru Ganenco, născut la 18 iulie 1934 în s. Nezavertailovka, Slobozia. A absolvit Universitatea de Stat din Republica Moldova, facultatea de istorie (1956). La Biblioteca Naţională activează din 1956 ca metodist, bibliotecar principal, apoi şef al secţiei de completare. În perioada martie 1965 octombrie 1984 a deţinut funcţia de director al Bibliotecii Naţionale, apoi până în noiembrie 1987 a fost director-adjunct pentru ştiinţă. Distincţii: Om Emerit al Culturii din Republica Moldova. „S-a manifestat ca un bun organizator, un adevărat manager în biblioteconomie”. Ion Madan „Destinul a vrut ca el să rămână legat pentru toată viaţa de biblioteconomie. Nu a regretat niciodată acest lucru, fiindcă şi-a descoperit o adevărată vocaţie pentru acest domeniu, care, la rându-i, a achiziţionat un manager eficient şi neobişnuit tocmai prin faptul de a fi integrat principiile de bază ale istoriei cu acelea ale biblioteconomiei”. Alexe Rău David Şehtman, născut la 28 iulie 1926 în Chişinău. A absolvit Institutul de Cultură din Sankt-Peterburg (1965). Din 1950 timp de 10 ani a fost metodist superior la Cabinetul metodic republican pentru instituţiile de cultură al Ministerului Culturii. La Biblioteca Naţională a activat începând cu anul 1960 ca metodist, bibliotecar principal, iar in 1970-1987, şef secţie Cercetări bibliologice. Autor de studii şi materiale consacrate experienţei bibliotecilor din republică. „David Şehtman a pus începutul aplicării metodelor sociologice, statistice şi ale economiei de bibliotecă în munca de studii şi cercetări.” Alexe Rău Taisia Todrina, nascută la 11 septembrie 1930 în or. Orşa, reg. Vitebsk. În 1954 a absolvit Institutul de bibliotecari din Moscova. Între anii 1954-1956 activează la Biblioteca Regională din Grodno; 1956-1959 profesoară la Şcoala de bibliotecari din Tomsk; 19591961 – bibliograf superior la biblioteca centrală din Chişinău. În secţia metodică a activat din 1961 până în 1989, în calitate de bibliotecar principal. Este autorul mai multor culegeri metodice şi bibliografice. Distincţii: Medalia „ N. K. Krupskaia.” 4
  5. 5. Sofia Andrienko, născută la 19 ianuarie 1936 în or. Podporojie, reg, Sankt-Peterburg. A absolvit universitatea din SanktPeterburg, facultatea de filologie (1959). În perioada 1960-1967 a activat la şcoala medie nr. 50 din Chişinău. La Biblioteca Naţională lucrează din 1967 în secţia Împrumut, din 1974 – bibliotecar principal în secţia Cercetări ştiinţifice. În anii 1978-1991 a îndeplinit funcţia de şef al secţiei metodice. A realizat cercetarea ştiinţifică „Eficienţa sistemului de cataloage al Bibliotecii Naţionale”, a acordat ajutor bibliotecilor din republică la întocmirea cataloagelor. Musea Vinogradskaia, născută la 21. 01. 1933 în or. Chişinău. În 1956 a absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, facultatea de filologie. A activat în secţia metodică între 1958-1970, începând 16.09.1970şi până la 06.02.1985, a fost redactor -şef al Bibliotecii Naţionale. „ [...] excelent redactor-şef, cel mai bun pe care l-a avut vreodată Biblioteca noastră, [ ...] ridicând această activitate la un nivel decent”. „ S-a pus la punct un veritabil lanţ tehnologic editorial, calitatea, probitatea şi, în măsura posibilităţilor de atunci, bunul gust fiind puse în capul mesei”. Alexe Rău Şedinţa Consiliului metodologic (anul 1978) 5
  6. 6. Alexe Rău, născut la 23 decembrie 1953 în comuna Larga, raionul Briceni. “Dacă mi-ar fi fost dat totuşi dreptul de alegere, aş fi vrut să mă nasc în generaţia frumoşilor bărbaţi de la 1848, care au lăsat urmaşilor o Ţară, o Cultură, o Demnitate. Nu regret că m-am născut când m-am născut. Ba din contra, mă surprinde uneori gândul dacă nu cumva epoca în care m-am născut este nemulţumită de mine. Îmi rămâne deci sâ-mi iubesc mama, copiii, prietenii, ţara şi să muncesc mereu pentru a îndreptăţi ivirea mea în acest timp şi în acest spaţiu”. A absolvit USM, facultatea de biblioteconomie şi bibliografie (1975). În anii 1975-1976 a lucrat la Catedra de Biblioteconomie. A elaborat şi a predat disciplinele Biblioteconomie: Curs general şi Istoria bibliotecilor. Între anii 1976-1982 activează la Biblioteca Naţională în calitate de metodist, bibliotecar principal, şef secţie metodică. Apoi pe parcursul a trei ani – director adjunct. În anii 1984-1989 îndeplineşte funcţia de secretar ştiinţific şi vicepreşedinte al Societăţii Bibliofililor din Moldova. În acei ani editează trei volume cu titlul: Patrimoniu: Almanahul bibliofililor din Moldova. În perioada 1990-1992 este şef al Direcţiei biblioteci din cadrul Ministerului Culturii. Pe post de director general al BNRM a fost desemnat la începutul anului 1992. În aceşti ani se elaborează o noua concepţie a BNRM, care prevedea ca această instituţie să fie pe de o parte, o sursă generatoare de idei biblioteconomice şi bibliologice în general, în special prin activităţile de cercetare şi dezvoltare, iar pe de alta – un centru motrice care să intreţină circulaţia ideilor biblioteconomice în teritoriul ţării. Din anul 1992 au început un şir de manifestări de importanţă naţională : Salonul Naţional de Carte (astăzi Salonul Internaţional de Carte), se elaborează concepţia şi se iniţiază înfiinţarea Consiliului Bibioteconomic Naţional şi a Şcolii de Biblioteconomie din Moldova, care activează sub egida Asociaţiei Bibliotecarilor şi sub cea a BN; simpozioanelor Anul bibliologic şi Valori bibliofile, Proiectul SIBIMOL (Sistem Integrat al Bibliotecilor Informatizate din Republica Moldova); elaborarea Programului Naţional Memoria Moldovei, a Ateneului Moldova, înfiinţarea Clubului biblioteconomiştilor din Moldova şi iniţierea editării colecţiei de monografii şi eseuri intitulată Clio şi Biblon, etc. Alexe Rău este iniţiatorul ideii şi directorul cercetării naţionale Timpul şi spaţiul lecturii în Moldova. Sub conducerea lui BN a început editarea unei serii de bibliografii şi materiale de referinţă: Bibliografia Moldovei, Cultura în Moldova, Buletin bibliologic ş.a. Alexe Rău mai este animator şi redactor-şef al primei reviste de specialitate din Basarabia Magazin bibliologic, al ziarului Gazeta bibliotecarului, culegeri de studii Clio şi Biblon, Basarabenii în lume, Calendar Naţional etc.. ,,Eu sunt omul noului, chiar cu riscul iniţiativelor pedepsibile, tind să modific spre mai nou, de asta e de vină copilul cela din mine şi mai cred că eu nu voi îmbătrâni la suflet vreodată”. 6
  7. 7. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România. Publică volumele de versuri: Spune ceva (Chişinău, 1993), Uniluconul (Chişinău, 1997), Nuca lui Nevermore (Timişoara, 1999), şi de eseuri: Există şi un Dumnezeu al bibliologiei (Chişinău, 2001), Jurnal parizian (Chişinău, 2001), Ochiul din oglinda paginii (Chişinău, 2002). Este autorul a peste 200 de studii, articole, eseuri publicate în culegeri şi ediţii periodice de specialitate din republică, din România, Rusia, Iugoslavia, SUA, Austria, Franţa. „Alexe Rău este un om cu totul aparte în breasla bibliologică. Are un fel al lui de a scrie şi de a se exprima, iar atunci când adresanţii săi sunt oamenii de cultură şi ştiinţă, demersul său atinge profunzimi limpezi, dând naştere unor studii şi cercetări de o remarcabilă subtilitate hermeneutică şi teleologică .” Lidia Kulikovski Premii: Peniţa de aur al revistei Biblioteca din Bucureşti (1994); Octavian Goga pentru activitate ştiinţifică în bibliologie (Cluj, 1997); Premiu pentru debut literar la Saloanele de Carte din Cluj şi Iaşi (1994); Premiul Fundaţiei Culturale pentru volumul Jurnal parizian în cadrul Anului literar 2001, Premiul Ministerului Culturii “Gheorghe Cincilei” (2009) pentru cea mai bună lucrare realizată în domeniile de referinţă. În 2011 susţine teza de doctor în filosofie la USM, Chişinău ,,Scrisul ca expresie a conştiinţei şi cale de cunoaştere a fiinţării”. Distincţii: medalia Meritul Civic (1996), medalia Eminescu (2002), ordinul Pentru merit în grad de comandor (România, 2002), medalia Uniunii Europene Lider al Comunităţii europene şi diploma Manager al sec. XXI (Bruxelles, 2002), Diploma UNESCO (2001); Titlul onorific Om emerit (2012; Ordinul de Onoare ( 2013). „ Dacă am studia evoluţia biblioteconomiei noastre am regăsi peste tot prezenţa domnului Rău, rolul şi semnificaţia pe care o are în acest domeniu. Cunoaşterea şi stăpânirea cu desăvârşire a domeniului îi oferă putere, creativitate, demnitate profesională. Spun cu certitudine: biblioteconomia basarabeană obţine un titlu de nobleţe prin munca, prin gândirea poetico-filosofică, prin prezenţa lui Alexe Rău.” „ Alexe Rău este un Ranghanathan al Basarabiei prin efortul consacrat consolidării imaginii bibliotecii şi profesiei de bibliotecar, prin modelele sale cibernetice-biblioteconomice, bibliologice, bibliosofice, filosofice.” Lidia Kulikovski Maria Soltan, născută la 11 septembrie 1944 în or. Străşeni. În 1969 a absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, facultatea de filologie. La Biblioteca Naţională lucrează începând cu 06.09.1971 în funcţie de bibliotecar principal; 1991 - şef secţie metodică. Din 1992 activează în funcţie de şef serviciu Personal al Bibliotecii Naţionale. Distincţii: Medalia Mihai Eminescu. „A fost unul din primii şi cei mai populari metodişti, cutreierând toată Moldova pentru a acorda asistenţă de specialitate bibliotecilor din teritoriu. Cele mai importante acţiuni biblioteconomice de rang naţional din acei ani au avut totdeauna şi contribuţia ei. A făcut apoi şi face parte din echipa care a început în 1992 şi continuă reforma BNRM”. Vera Osoianu, născută la 12 octombrie 1955, în comuna Unteni, raionul Făleşti. A învăţat la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de biblioteconomie şi bibliografie (1973-1977). Din 1977 este angajată în secţia metodică în funcţie de metodist; 1992 – 2001 şef secţie metodice; 2003 – până în prezent, director adjunct, responsabil de cercetare şi dezvoltare în biblioteconomie, contribuind la dezvoltarea Sistemului Naţional de Biblioteci. 7
  8. 8. 2001 – 2006 coordonator la Centrul de instruire continuă în biblioteconomie şi ştiinţa informării. Distincţii: Cel mai bun bibliotecar al anului: 1998, 1999, 2001, 2011. Diploma Ministerului Culturii al Republicii Moldova: 2001, 2005, 2008, 2011, 2012. Diploma Guvernului Republicii Moldova: 2009, Ordinul Steaua României, grad de Ofițer (2000) medalia Meritul civic (2002). Ludmila Corghenci în articolul Dimensiune morală a bibliotecii specifică acele trăsături morale pe care le-a depistat la dna Osoianu pe parcursul anilor de colaborare: ,, simţul onoarei şi al datoriei, corectitudinea, principialitatea, responsabilitatea, autoexigenţa, hărnicia şi modestia, chibzuinţa, sobrietatea şi simplitatea, demnitatea personală, decenţa şi devotamentul, altruismul. Convieţuirea în comunitatea profesională, dar şi în afara acesteia, Vera Osoianu si-o construieşte în baza deschiderilor afective şi volitive, cu răbdare, calm, stăpânire de sine, tact, consecvenţă, fermitate, mândrie.” Larisa Gologan, născută la 15 martie 1962 în or. Chişinău În 1984 a absolvit Institutul de Cultură din Leningrad (azi Universitatea de Cultură şi Arte, Sankt-Petersburg). Activitatea profesională o începe la Biblioteca Republicană pentru Copii „A. Puşkin” (azi Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”), deţinând mai multe funcţii în cadrul serviciului metodic: metodist, metodist superior, bibliotecar principal, şef serviciu. Din 23 octombrie 2001 se transferă la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, fiind numită în funcţia de şef serviciu Dezvoltare în Biblioteconomie, post pe care îl deţine pe parcursul a 10 ani (până în septembrie 2011). Din 3 octombrie 2011 până în prezent activează în calitate de şef secţie Cercetare şi Marketing la Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „Nicolae Testemiţanu”. Din iunie 2002 îndeplineşte şi funcţia de secretar responsabil al Consiliului Biblioteconomic Naţional. Distincţii: Diploma Ministerului Culturii al Republicii Moldova: 2008, 2010 Ecaterina Dmitric, născută la 17 ianuarie 1977 s. Peresecina. raionul Orhei. În 2002 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de biblioteconomie şi asistenţă informaţională. Din 2000 este angajată la Biblioteca Naţională, în funcţie de bibliotecar principal; 2002-2007 specialist principal în problemele comunicării; 2008-2011 specialist principal în problemele comunicării şi statisticii de bibliotecă. Din 2012 – şef serviciu Dezvoltare în biblioteconomie. Distincţii: Diploma Asociaţiei Bibliotecarilor (2007), Testimoniul Galex ( 2011 ). 8
  9. 9. II. Activităţi ştiinţifice. Evenimente. Lucrări Simpozionul ştiinţific Anul Bibliologic (Imagini de la cea de-a XX-a aniversare) Anul Bibliologic şi Seminarul Naţional: Repere istorice „După ce comisia formată din cei 28 de experţi a elaborat modelul strategic al SNB şi el a fost aprobat la colegiu, la o şedinţă operativă dl Ungureanu şi dl Andrievski, viceministrul, au pus problema găsirii unor pârghii care să ne ajute să realizăm modelul cu adevărat, să nu lăsăm să împărtăşească soarta multor planuri de perspectivă, cum se numeau ele atunci, care au rămas să zacă prin sertare şi nu au mai fost realizate. [...] pentru a face ca modelul strategic al SNB să se realizeze, e nevoie de o asigurare managerială specială pentru asta, planificarea, informarea şi darea de seamă anuală fiind întotdeauna verigile forte ale unui sistem de management. Managementul modelului prevedea şi el aceste funcţii, numai că eu cu Eugen neam gândit să le dăm o alură necazonă. Pivotul acelui impact managerial trebuia să-l constituie două componente manageriale de bază (planificarea şi raportatul de îndeplinire), dar în forme noi, europene. Aceste două elemente eu am propus să le concepem şi să le numim Seminarul Naţional al managerilor de biblioteci (planificarea) şi simpozionul ştiinţific „Anul bibliologic”, care se vedea ca un fel de trecere în revistă a ceea ce se realiza din modelul strategic în fiecare an. Seminarele şi Simpozioanele tematice sunt eficiente atunci cand se trece la managementul de proiecte naţionale anuale [...]”. Alexe Rău  Seminarul Naţional al Managerilor de Biblioteci Publice (CODIBIP din 2010) Conferinţa Directorilor Bibliotecilor Publice (CoDiBiP), care de obicei are loc în ultimile zile de toamnă, când începe programarea activităţii, şi trasează tema prioritară pentru anul viitor şi Simpozionul Ştiinţific Anul Bibliologic, care se organizează primăvara si face totalurile anului precedent, sunt subordonate temelor de mare importanţă pentru biblioteconomia ţării, şi sunt inspirate de tendinţele de dezvoltare a bibliotecilor la nivel internaţional. 9
  10. 10.  Simpozionul ştiinţific Anul Bibliologic Printre manifestările care au luat naştere chiar odată cu începutul reformei bibliotecare, Simpozionul ştiinţific Anul Bibliologic va ocupa întotdeauna un loc distinct. Această activitate ştiinţifică s-a transformat într-o frumoasă tradiţie şi a fost organizată an de an, fără a fi întreruptă chiar şi în anii deosebit de grei din punct de vedere financiar pentru instituţie. Chiar de la prima ediţie la lucrări participă, inclusiv cu comunicări, reprezentanţi ai tuturor reţelelor de biblioteci: publice, specializate, din învăţământ, sindicale, precum şi ai Catedrei de Biblioteconomie, Camerei Naţionale a Cărţii, Societăţii Prietenilor Cărţii, Centrului de Istorie Literară şi Muzeografie „M. Kogălniceanu”– toate instituţiile care au tangenţe cu biblioteca, cartea, bibliotecarul şi desigur, utilizatorul. În cuvântul de inaugurare a Simpozionului Anul bibliologic 1991, dl Tudor Colac, pe atunci şeful Direcţiei Creaţie Populară, Centre de Cultură, Biblioteci şi Muzee din cadrul Ministerului Culturii menţiona că „ simpozionul, pe lângă faptul că este primul de acest fel la noi, în Republică, comportă o semnificaţie aparte şi prin aceea că are în sarcină totalizarea unui an de cotitură pentru bibliotecile basarabene. Anul 1991 va intra, dacă nu în istoria mare a noastră, atunci, cu siguranţă, în istoria biblioteconomiei noastre, ca un an când s-a încercat şi într-o anumită măsură s-a reuşit trecerea bibliotecilor basarabene la principiile bibliologiei europene”. Printre protagoniştii primului „An Bibliologic” au fost: Alexe Rău, care a şi prezentat raportul principal „Anul bibliologic 1991”, cu titlul „Schimbarea la faţă a bibliotecilor basarabene (Anul bibliologic 1991)”. Revista Magazin bibliologic din 1992, nr. 2 publica un material cu titlul „Un început ce se vrea tradiţie” în care se făcea o trecere în revistă a lucrărilor simpozionului „Anul bibliologic 1991”, acest început, care după cum ne-au demonstrat ediţiile care au urmat, chiar a devenit o tradiţie frumoasă, care merită să fie continuată. Pe parcursul celor douăzeci şi două de ediţii, de la tribuna Anului Bibliologic, comunităţii bibliotecare i-au fost prezentate circa 370 de comunicări, în care au fost luate în dezbatere cele mai actuale probleme şi cele mai reuşite experienţe ale domeniului, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, mişcarea de idei în biblioteconomie şi ştiinţa informării, priorităţile de perspectivă, schimbarea în toate aspectele ei, în felul acesta Simpozionul, aducând un aport incontestabil în dezvoltarea profesională, instruirea continuă şi perfecţionarea calificării bibliotecarilor din toate reţelele de biblioteci.  Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii Iniţiatorul unui astfel de eveniment de anvergură a fost Alexe Rău, directorul general al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova. ... din interviu pentru Europa Liberă Europa Liberă: Pentru început, dle Rău, vă rugăm să ne spuneţi de unde a apărut această idee temerară în mediul nostru moldovenesc de-a organiza un asemenea festival? Alexe Rău: „Ideea a pornit într-un fel aşa, germinat. S-a produs mai întâi o cercetare naţională importantă „Tipul şi spaţiul lecturii în Republica Moldova” care a arătat că în multe privinţe spusa ceea de demult a lui Cantemir că „moldovenii nu se prea trag la carte” rămâne într- un fel în 10
  11. 11. vigoare şi ne-am gândit…” Europa Liberă: …să-l contraziceţi într-un fel pe Cantemir… Alexe Rău: „Da, să ne contrazicem şi pe noi înşine pentru că exemplul naţiunilor europene care au păşit pe calea prosperităţii ne arată că toate lucrurile astea bune ale lor se datorează în mare parte şi faptului că ei se trag totuşi la carte, sunt informaţi, asigură circulaţia de idei în spaţiul lor naţional, se conectează la circuitul de idei internaţional şi volens-nolens trebuie totuşi să facem ceva ca să se amelioreze situaţia şi la noi.” Europa Liberă: Revenind la întrebarea de mai sus, cum stau moldovenii în raport cu alte neamuri la lectură, la „cetitul cărţilor”, la această „zăbavă”, există statistici care să ne vorbească prin intermediul unor cifre despre aceasta ? Alexe Rău: „Probabil că mai prost în comparaţie cu Europa şi tocmai lucrul acesta ne-a făcut să iniţiem acest festival.” Recomand tuturor sa dea o privire la rubrica “Lecturi de duminică” de pe pagina mea, facebook.com. Din acest an, prezint următoarele cărţi: a. b. c. d. Filosofia în epoca tragică a grecilor, de Nietzche Ecce Homo, de Nietzsche Eseuri de duminică, de Constantin Noica În armonie cu tine însuţi, de Luule Viilma Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii (FNCL) este organizat de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, în partenierat cu Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, Primăria municipiului Chişinău, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova, Uniunea Editorilor din Republica Moldova, Societatea Bibliofililor din Moldova şi direcţiile/secţiile de cultură din teritoriu şi patronat de către UNESCO prin comisia sa naţională. Scopurile propuse sunt multiple:  Trecerea în revistă şi stimularea activităţii de promovare a cărţii, lecturii, bibliotecii, bibliofiliei desfăşurate în biblioteci, şcoli, familii şi comunitate în general. Instaurarea unei tradiţii naţionale în acest sens.  Consolidarea valorilor naţionale şi locale, în special a cărţilor şi lecturii, în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei în comunitate.  Impulsionarea elaborării şi realizării unor politici comunitare de succes în domeniul cărţii, lecturii şi informaţiei. Prima ediţie a Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii a fost consacrată lui Grigore Vieru. Programul Festivalului a inclus: inaugurarea Cărţii (Albumului) Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii; primul autograf – patronul Festivalului; parada costumelor personajelor; expoziţii ale graficienilor; expoziţii cu vânzare de carte; recitaluri de poezie; diferite concursuri; întâlniri cu scriitorii; workshopuri şi ateliere de tehnica lecturii; seri literare, expoziţii, concursuri, reprezentaţii muzical-literare, consacrate moştenirii lui Grigore Vieru ş.a. Pentru facilitarea organizării şi desfăşurării Festivalului au fost efectuate următoarele lucrări: - Elaborarea unui îndreptar metodologic cu privire la organizarea Festivalului Naţional al Cărţii şi a Lecturii care a fost expediat autorităţilor publice şi bibliotecilor publice raionale, municipale şi orăşeneşti; - Asigurarea asistenţei de specialitate în vederea organizării FNCL în teritoriu; - Elaborarea criteriilor şi fişelor de evaluare a concursurilor organizate în cadrul Festivalului; 11
  12. 12. - - - Organizarea unor activităţi de promovare a Festivalului (prin intermediul blogului de specialitate, paginii Blogului şi a FNCL de pe Facebook, site-ul Slideshare, alte modalităţi); Organizarea în cadrul Festivalului a 5 Concursuri şi efectuarea bilanţurilor acestora („Cel mai bun cititor”, „Cea mai bună familie cititoare”, „Cea mai bună bibliotecă organizatoare a Festivalului Cărţii şi a Lecturii, I ediţie”, „Cel mai bun desen pe marginea operei lui Grigore Vieru”, „Scriitorul cu cele mai multe‚ întâlniri cu cititorii”); Organizaea activităţii de închidere a Festivalului şi a Galei Laureaţilor Festivalului. Pe tot parcursul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii - 2013 a fost desfăşurată campania naţională cu genericul “Cartea – dar nepreţuit”. Acţiunea a fost gândită în scopul susţinerii bibliotecilor publice prin donaţii de carte. Rezultatele campaniei au stat la baza concursului “Cea mai generoasă şi valoroasă donaţie de cărţi” iar cele mai generoase şi valoroase donaţii au fost menţionate cu Testimonii semnate de Ministerul Culturii, Comisia Naţională pentru UNESCO şi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Un imbold pentru campania “Cartea – dar nepreţuit” a fost poiectul pilot NOVATECA, parte a iniţiativei Biblioteci Globale, care prevede echiparea bibliotecilor publice cu tehnologii de infomare şi comunicare şi instruirea bibliotecarilor şi utilizatorilor în vederea utilizării lor. Pornind de la iniţiativa Bibliotecii Naţionale, bibliotecile şi-au organizat propria campanie. A fost gândit şi un proiect centralizat. Din cele 12 raioane care implementează proiectul NOVATECA a fost selectată câte o bibliotecă comunală care a primit câte un dar de la Centrul de Carte şi Cultură Românească. Darul constă dintr-o colecţie de cărţi de peste o mie exemplare în valoare de peste 14 mii lei şi a fost anunţat în cadrul unei întâlniri a membrilor comunităţii cu câte o echipă de scriitori. În toatal în cadrul FNCL, Centrul de Carte şi Cultură Românească a dăruit 13 650 de publicaţii în valoare de peste 183 000 mii lei. Pe parcursul perioadei de organizare a FNCL-2013 a fost desfăşurat proiectul În luna august - nici o zi fără gândul la carte. Organizatorii au utilizat instrumentele Web 2.0 (bloguri, reţele de socializare) în scopul creării conţinuturilor online prin folosirea inteligenţei şi cunoştinţelor colective. În fiecare zi a lunii august pe Blogul de biblioteconomie şi ştiinţa informării, pagina FNCL http://clubbib2.wordpress.com/fncl/ şi pe pagina de pe Facebook a FNCL https://www.facebook.com/pages/Festivalul-Na%C8%9Bional-al-C%C4%83r%C8%9Bii%C8%99i-Lecturii/265084846839706 au fost postate texte (poezii, citate, gânduri, etc.) despre carte, lectură, bibliotecă. Promovarea Festivalului este efectuată prin intermediul mass-media, paginii web a bibliotecii, Buletinului online, privind Festivalul Cărţii şi Lecturuii, blogului de biblioteconomie şi ştiinţa informării, paginilor Blogului şi a Festivalului de pe Facebook, etc. Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii a fost conceput ca o mare sărbătoare a cărţii. Fiecare dintre cele 1374 de biblioteci publice, de trei ani încoace sunt în căutarea formulei optime care le-ar permite să scoată în evidenţă cartea, rolul şi importanţa cărţii în viaţa fiecărei persoane.  Clubul Biblioteconomiştilor ( inaugurat în 1993 ) Printre şedinţele memorabile ale Clubului Biblioteconomiştilor se înscriu în mod special următoarele şedinţe: Anul 2000 Şedinţa Clubului biblioteconomiştilor cu genericul „Fundaţia Soros-Moldova şi impactul ei asupra bibliotecarilor şi bibliotecilor din Moldova” a avut loc în cadrul ediţiei Anului bibliologic 1999 cu tematica Profesiunea de bibliotecar în societatea de tranziţie. 12
  13. 13. Anul 2001 Dna Chevallier, şefa delegaţiei pentru relaţii internaţionale la Biblioteca Naţională a Franţei, oaspetele şedinţei Clubului Biblioteconomiştilor la Biblioteca Naţională.. Anul 2002 Tamara Isac – promotor al informării şi documentării În Biblioteca Naţională s-a afirmat ca unul dintre cei mai prodigioşi bibliografi pe care i-a avut vreodată BNRM, punând bazele moldavisticii, elaborând istoria bibliografiei naţionale, alcătuind bibliografia fundamentală „Viticultura Moldovei şi a Ucrainei”, fiind unul din alcătuitorii Calendarului datelor memorabile ale Moldovei. „Tamara Isac a pus bazele moldavisticii şi ale istoriei bibliografiei naţionale, abordând bibliografia ca pe un act soteriologic.” „Era o frumuseţe moldovenească de tip domnesc, singura excepţie fiind simplitatea înhăinurării, spre deosebire de fastul domnitoarelor”. Alexe Rău Dna Tamara Isac în prim plan (prima din stănga). Anul 2004 70 de ani de la naşterea lui Petru Ganenco, directorul Bibliotecii Naţionale Bibliologul, cercetătorul, pedagogul, şi managerul Petru Ganenco (18 iulie 1934-16 noiembrie 1999) a fost comemorat la şedinţa din iulie a Clubului Biblioteconomiştilor din Moldova. Clubul i-a întrunit pe prietenii de familie, colegii de breaslă care l-au cunoscut şi care au activat alături de dlui câteva deceni, dar şi generaţia mai tânără, care l-a cunoscut din publicaţiile de specialitate. Prin comunicările care au fost propuse cei prezenţi au reiterat cele mai importante momente din viaţa şi activitatea celui care a fost Petru Ganenco. „Meritul, sau poate marele noroc ale lui Ganenco este de a fi intuit foarte devreme, în primii ani de bibliotecărie, că esenţa esenţelor în biblioteconomie este categoria de Ordine. Aceasta e o categorie regală, extrem de vastă, cuprinzând sensuri fundamentale la nivelurile metafizic, filozofic, epistemologic, teoretic, social-juridic, semiotic-lingvistic, tehnic, pragmatic etc” . Alexe Rău 13
  14. 14. Anul 2005 Modelul bibliografului ideal: Ion Şpac la 75 de ani „ Ion Şpac e modelul bibliografului ideal – bun la inimă, competent şi exigent, sfătos şi săritor la nevoie, curios şi dispus să ducă lucrul până la bun sfârşit, umorist şi interlocutor adevărat, cel care preţuieşte argumentul, detaliul, precizia.” Ion Madan „ exeget al istoriei presei periodice de limbă română care radiografiază cele mai importante reviste basarabene.” Ion Varta „ Ion Şpac, cel care, în materie de bibliografie, este regele şi în acelaşi timp este sclavul metodei, pentru că el a ajuns la acea stare de fidelitate şi de cunoaştere a meseriei sale, când domeniul îmbrăţişat este fetişizat, zeificat, cunoaşterea devine convingere, iar convingerea se transformă în credinţă. E ca şi cum ar spune: „Sunt robul tău, maică Bibliografie”. Şi nu numai de asta. Există în el în virtutea închiderii într-un domeniu, într-o metodă ( cum există la majoritatea specialiştilor întrecuţi cu firea) un fel de neputinţă, de incapacitate de a fi şi altfel, iar dacă mai face uneori şi altceva, indiferent în ce domeniu, el va gândi şi se va manifesta, în esenţa sa cea mai intimă, tot ca un bibliograf.” Alexe Rău. Bibliologul, bibliograful, istoricul şi profesorul Ion Madan – 70 de ani de la naştere Fiind unul din primii bibliologi basarabeni care au scris şi au susţinut o teză de doctorat, domnul profesor a scris şi a publicat zeci de cărţi şi sute de articole, adunând o bibliografie personală impresionantă. A fost redactor ştiinţific la nenumărate publicaţii de anvergură, este iniţiatorul şi realizatorul colecţiei de broşuri Bibliologi moldoveni, este un neobosit participant la elaborarea Calendarului Naţional editat de BNRM şi un prodigios autor de articole pentru acesta. A fost conducătorul ştiinţific a zeci şi zeci de teze de licenţă ale învăţăceilor săi, contribuind astfel la elevarea şi la asigurarea continuităţii în ştiinţa bibliologică de la noi. „Ion Madan, cel care a tratat bibliografia ca pe o constituentă a patriotismului, axată pe travaliu (în accepţiunea hegeliană ), pe o preferenţialitate civică şi pe un fel de reducţie huserliană a publicaţiilor antinaţionale.” Alexe Rău „O personalitate care înscrie evenimente şi fapte concrete în dezvoltarea bibliologiei naţionale. Fire energică, inimoasă şi rezistentă, dedicat atât muncii la catedră, cît şi cercetării şi practicii bibliologice, dl Ion Madan s-a afirmat ca unul dintre cei mai importanţi bibliologi, bibliografi cercetători ai istoriei cărţii”. L. Corghenci Anul 2007 Centenar Alexandru Chirtoca, specialist în biblioteconomie, publicist şi teatrolog, director al Bibliotecii Naţionale. „Om cu o bogată experiernţă de viaţă şi frumoase calităţi de a lucra şi a conduce colective întregi, Al. Chirtoca poseda vaste cunoştinţe în diferite domenii ale culturii, artei, istoriei neamului nostru. S-a manifestat ca un promotor al biblioteconomiei practice şi teoretice de la noi. Al. Chirtoca îi îndemna prin propriul exemplu pe tinerii bibliotecari să cerceteze cartea naţională, să întocmească bibliografii consacrate ştiinţei, culturii, tehnicii în Moldova, să învioreze 14
  15. 15. activitatea întregului sistem de biblioteci din republică.” Ion Madan „Alexandru Chirtoca a fost directorul care a patronat, intre altele, edificarea clădirii noi, actualul bloc Nr.1 al instituţiei, a fost primul autor de articole şi broşuri legate de istoria instituţiei.” Alexe Rău 2009 În memoriam: Petru Ganenco sub semnul 75 Special pentru această şedinţă a clubului a fost inaugurată o expoziţie, incluzând opera lui Pentru Ganenco, dar şi ecouri despre viaţa şi activitatea dânsului în mass media. A fost lansat Albumul slide „Istoria Bibliotecii Naţionale prin oamenii săi. Petru Ganenco sub semnul 75” / BNRM; alcăt. Alla Andrieş; tehnoredactare computerizată: Ecaterina Dmitric, Viorica Antonov ; consultanţi: Vera Osoianu, Svetlana Barbei ( 2009 ) www.youtube.com Doamna Valentina Ganenco, invitata Clubului Biblioteconomiştilor (prima din stânga ) Veteranii Bibliotecii Naţionale comentează Albumul online. Fosta şefă a serviciului Audiovideoteca al BNRM, dna Vera Siverinov, (care după Alexe Rău „ a realizat ideea constituirii unei reţele de audiovideoteci în Republica Moldova”) îşi deapănă amintirile ... „Meritul lui [Petru Ganenco] trebuie căutat în modul în care a înţeles, ca manager, importanţa normării şi algoritmizării ciclurilor tehnologice în bibliotecă, promovării formelor de investigaţii şi valorificare ştiinţifică, reperării sursiere în istoria biblioteconomiei ( fiind, la acest capitol, unul dintre puţinii autori de la noi de o sigură probitate documentară”. Alexe Rău 15
  16. 16. Anul 2010 Clubul biblioteconomiştilor în şedinţă virtuală Ion Madan sub semnul 75! a fost o primă încercare de a face o şedinţă a clubului în format virtual. “… fiind un cercetător aflat mereu în căutarea esenţelor, exigent, având o solidă pregătire metodologică şi estetică, înzestrat cu darul muncii fără preget, el a reuşit să studieze procesul cultural din ţară în toată complexitatea şi varietatea sa“. Ion Şpac  Lucrări Secţia Dezvoltare în biblioteconomie elaborează (format electronic şi tradiţional) şi editează Biblioteconomia Moldovei: Cadru de reglementare http://bnrm.md/docs/5-2bibliotecoomia2005.pdf care include documente legislative în domeniul biblioteconomiei naţionale, aprobate de către Parlament şi Guvern, acte de reglementare a activităţii bibliotecare, Ordine şi decizii ale Ministerului Culturii, documente elaborate de biblioteci etc. O altă lucrare este Buletinul Bibliologic http://bnrm.md/index.php?lang=ro&pid=buletinbibliologic Publicaţia cuprinde descrierile bibliografice ale documentelor ce ţin de domeniul bibliologiei apărute în ţară şi peste hotare, intrate în colecţiile Bibliotecii Naţionale. Lucrarea apare anual şi este utilă specialiştilor în domeniu şi altor categorii de beneficiari. Publicaţia de sinteză Bibliotecile publice din Republica Moldova: Situaţii statistice, apare începând cu anul 1973 cu o periodicitate anuală, iar din 1995, se elaborează o dată la doi ani. Publicaţia conţine o sinteză a principalilor indicatori de performanţă şi analize statistice privind activitatea bibliotecilor publice din Republica Moldova. Rezultatele se bazează pe tabelele centralizatoare şi rapoarte anuale, prezentate de persoanele responsabile de activitatea bibliotecilor publice raionale, municipale/orăşeneşti. Materialul este structurat în 6 compartimente, incluzând:  Date generale  Colecţii, publicaţii seriale  Publicaţii seriale curente primite în bibliotecă 16
  17. 17.  Utilizarea bibliotecii. Facilităţi şi servicii  Împrumutul interbibliotecar  Personalul Studiul conţine date sub formă de tabele vizând principalii indicatori de performanţă în dinamică pe ani. Această lucrare este destinată nu numai specialiştilor din domeniu, dar şi tuturor celor care sunt interesaţi de situaţia statistică a bibliotecilor publice din Republica Moldova. Lucrarea poate fi accesată şi descărcată gratuit de pe site-ul Bibliotecii Naţionale: http://www.bnrm.md/web/index.php?lang=ro&pid=statistica-de-biblioteca Vera Osoianu. Biblioteca în căutarea identităţii / Biblioteca Naţionala a Republicii Moldova; Vera Osoianu. – Chisinau: S. N., 2013 (Tipogr. AŞM ). – 356 p. ISBN 978-9975-62-340-7 Disponibilă în variantă electronică : http://www.slideshare.net/cdbclub/osoianu-biblioteca Lucrarea este un omagiu Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova la cea de-a 180-a aniversare de la fondare. Cartea include articole şi studii publicate în ultimii ani în periodicele de specialitate din ţară şi din România: Magazin Bibliologic, BiblioPolis, Biblioteca, etc. Materialele oglindesc circulaţia de idei în domeniu la nivel naţional şi internaţional, tendinţele de dezvoltare în biblioteconomie şi ştiinţa informaţiei, experienţe şi practici de calitate, rezultate ale sondajelor sociologice efectuate în ţară şi după hotare, statistici care reflectă dinamica domeniului, primii paşi ai proiectului pilot NOVATECA – Biblioteci Globale în Moldova, etc. Un deceniu sub semnul reformei / Biblioteca Naţionala a Republicii Moldova; elab. Vera Osoianu. – Chisinau: BNRM, 2005. – 192 p.ISBN 9975-9994-7-6 Rigorile internaţionale actuale ale funcţionării bibliotecilor publice (Expozeu şi comentarii asupra Ghidului IFLA-UNESCO) / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova; dir. gen.: Alexe Rău; ed. îngrijită de Vera Osoianu. – Ch.: BNRM, 2007. – 154 p. 17
  18. 18. Volumul Rigorile internaţionale actuale ale organizării şi funcţionării bibliotecilor publice (Expozeu şi comentarii asupra Ghidului IFLA-UNESCO), ediţie îngrijită de Vera Osoianu, este o sinteză teoretică a tendinţelor actuale în activitatea bibliotecilor publice, cuprinzând cele mai eficiente practici. Lucrarea propune investigaţia şi analizarea diversului registru de probleme/aspecte a binomului biblioteca – societatea cunoaşterii. Volumul demonstrează nevoia schimbării instituţiei bibliotecare, tratând acest proces ca parte componentă a procesului de democratizare a societăţii. Imaginea bibliotecii publice în comunitate / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. – Ch.: BNRM, 2009. – 68 p. Varianta elrctronică poate fi accesată pe: http://www.slideshare.net/cdbclub/imaginea-biblioteciipublice Lucrarea Imaginea bibliotecii publice în comunitate este adresată bibliotecarilor din bibliotecile publice şi constituie un suport pentru realizarea acţiunilor de promovare a imaginii bibliotecii în comunităţile locale din ţară. În lucrare au fost inserate comunicările prezentate în cadrul Seminarului Naţional 2008, cu genericul “Promovarea imaginii bibliotecii publice în comunitate”, în care au fost reliefate diverse aspecte privind natura imaginii, imaginea bibliotecii în comunitate, problemele constituite în timp şi cele actuale, posibilităţile de îmbunătăţire a imaginii, şansele oferite de modernizarea tehnologiilor de informare şi comunicare etc. Resurse electronice în ajutorul bibliotecilor publice / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova; alcăt.: Prascovia Caleva, Vera Osoianu. – Ch.: BNRM, 2009. – 46 p. Lucrarea este destinată bibliotecarilor din bibliotecile publice, în special cele din comunităţile mici, care sunt la începutul procesului de informatizare. În afară de recomandările privind utilizarea resurselor electronice şi o primă iniţiere în utilizarea motoarelor de căutare, translatoarelor electronice, resurselor deschise etc., sunt prezentate şi adresele unor site-uri reprezentative, deosebit de utile pentru activitatea bibliotecilor, precum şi un şir de resurse tematice. Lucrarea poate fi solicitată în format electronic la adresa (vera_osoianu@yahoo.com). 18
  19. 19. Biblioteca 2.0 – o nouă generaţie de biblioteci: (Materialele Seminarului Naţional al Managerilor de Biblioteci Publice 2009) / resp. ed.: Vera Osoianu. – Ch.: BNRM, 2010. – 80 p. Lucrarea include un şir de articole elaborate în baza comunicărilor prezentate în cadrul Seminarului Naţional al Managerilor de Biblioteci Publice 2009, precum şi alte materiale relative la tema seminarului şi este de mare folos în activitatea de perspectivă a bibliotecarilor din bibliotecile publice. Importanţa materialelor prezentate este deosebită, dat fiind faptul că se numără printre primele studii de la noi axate pe diverse aspecte ce ţin de biblioteconomia virtuală şi mişcarea Biblioteca 2.0. Practic cu aceste studii începe bibliografia naţională la tema menţionată care este de mare importanţă pentru prezentul, dar, mai ales, pentru viitorul bibliotecii.  Proiecte realizate în format electronic Secţia Dezvoltare în Biblioteconomie, care asigură nemijlocit relaţiile cu bibliotecile publice a făcut în ultimii ani eforturi considerabile pentru a-şi schimba propria activitate şi a influenţa schimbarea bibliotecilor ţării, achitându-se de prevederile statutare de corelare a activităţii bibliotecilor publice. În ultimul timp s-au făcut eforturi mari în vederea racordării activităţii secţiei tendinţelor specifice bibliotecilor în Era Digitală. Corelarea activităţii şi asistenţa de specialitate acordată bibliotecarilor din republică se realizează în special prin consultaţii, informaţii şi recomandări practice oferite la sediu, prin pagina Web http://bnrm.md/index.php?lang=ro&pid=club Prioritate în activitatea serviciului Dezvoltare în Biblioteconomie este valorificarea la maximum a posibilităţilor oferite de instrumentele Web 2.0 în comunicarea cu bibliotecile sistemului naţional de biblioteci. Începând cu anul 2009 formatul virtual al comunicării profesionale se extinde din ce în ce mai mult. Odată cu modernizarea tehnologiilor de informare şi comunicare şi extinderea Internetului corelarea activităţii capătă noi accente. Mare parte din serviciile oferite anterior în format tradiţional migrează spre spaţiul virtual. Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii cu implicarea reţelei de biblioteci publice este aproape în totalitate organizat cu ajutorul tehnologiilor. A fost pusă baza unei noi modalităţi de comunicare bibliotecară, axată pe utilizarea tehnologiilor moderne de informare şi comunicare şi în special a instrumentelor Web 2.0. Practic toată mobilizarea, toate relaţiile specialiştilor de la Biblioteca Naţională cu bibliotecile raionale şi municipale – centre metodologice de nivel teritorial, în perioada de organizare şi desfăşurare a festivalului, se efectuează prin utilizarea tehnologiilor moderne de informare şi comunicare Pentru facilitarea comunicării în reţea pe Facebook au fost create următoarele pagini: http://www.facebook.com/pages/Blogul-de-biblioteconomie-si-stiintainformarii/142586482424613#!/pages/Blogul-de-biblioteconomie-si-stiintainformarii/142586482424613 http://www.facebook.com/pages/Blogul-de-biblioteconomie-si-stiintainformarii/142586482424613#!/pages/CoDiBiP-Conferin%C5%A3a-Directorilor-BibliotecilorPublice-din-RM/169949989757798 19
  20. 20. Studiul de fezabilitate “Utilizatorul 2.0”, organizat de tinerii cercetători care presupune cercetarea utilizatorului 2.0 din diferite puncte de vedere: abordările teoretice şi praxiologic, modele de manifestare a „utilizatorului 2.0” în bibliotecile lumii, fezabilitatea fenomenului „utilizatorul 2.0” în bibliotecile Moldovei etc. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul Simpozionului Anul Bibliologic 2010. Prin intermediul site-ului http://www.slideshare.net sunt puse la dispoziţia bibliotecarilor din ţară prezentările PowerPoint, de la activităţile Ştiinţifice organizate la nivel naţional sau zonal, documente Word şi PDF, documente video etc. A fost practic creată o minibibliotecă online. Pentru diseminarea informaţiei de specialitate este întreţinută şi actualizată rubrica „Club”a paginii WEB a BNRM. Aceasta include: subrubrica Specialistul vă răspunde cu informaţii pentru agenda de lucru a bibliotecarilor din SNB (urmăreşte scopul de a implica bibliotecarii în discuţii profesionale şi în soluţionarea problemelor comune), organigrama SNB, situaţiile statistice privind activitatea bibliotecilor publice, etc. 20
  21. 21. Blogul Bibliotecile publice din Republica Moldova http://bibliotecipublicerm.wordpress.com este o resursă corporativă şi cuprinde informaţii privind comunitatea bibliotecilor publice raionale, orăşeneşti/municipale, comunale/săteşti. A fost creat în 2013 în scopul monitorizării activităţii bibliotecilor publice. Misiunea:       formarea unui spaţiu informaţional unic al comunităţii bibliotecare; oferirea accesului la informaţie privind bibliotecile publice; coordonarea activităţii profesionale a bibliotecilor publice; familiarizarea cu legislaţia de bibliotecă, documente normative şi de reglementare; realizarea programelor de instruire continue şi dezvoltarea profesională; formarea specialistului bibliotecar de orientare inovaţională. La actualizarea blogului participă toate bibliotecile raionale, orăşeneşti/municipale. 21
  22. 22. Blogul de biblioteconomie şi ştiinţa informării: http://clubbib2.wordpress.com este instrumentul principal care facilitează comunicarea profesională. A fost lansat la 27 aprilie 2010 şi este administrat de Vera Osoianu . Dicţionarul online de terminologie standardizată în domeniul informaţional, biblioteconomic şi editorial – autor Alla Andrieş (2010); URL: http://dic.andries.eu/ Dicţionarul include terminologie de specialitate definită în standardele utilizate pe teritoriul Republicii Moldova. Dicţionarul este actualizat pe măsura apariţiei standardelor noi în domeniu. Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii: Buletin Informativ nr. 1., 2013. – Disponibil : http://www.slideshare.net/rmbiblioteci/fcnl-2012-1 Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii:Buletin Informativ nr. 2., 2013. – Disponibil : http://www.slideshare.net/rmbiblioteci/fncl-2013-nr2final-28482637 22
  23. 23. Albumul-slide „Istoria Bibliotecii Naţionale prin oamenii săi. Petru Ganenco sub semnul 75” : [ Resursă electronică] / BNRM; alcăt. Alla Andrieş; tehnoredactare computerizată: Ecaterina Dmitric, Viorica Antonov ; consultanţi: Vera Osoianu, Svetlana Barbei . – Chişinău, 2009. Disponibil: www.youtube.com/watch?v=HMfXj8aHnHk Abumul-slide „Istoria Bibliotecii Naţionale prin oamenii săi. Petru Ganenco sub semnul 75” a fost elaborat în memoriam renumitului biblioteconomist, istoric, pedagog, cercetător, om emerit al culturii, care şi-a consacrat întreaga activitate bibliotecii şi cărţii, educând numeroase generaţii de bibliotecari. Lucrarea include documente şi foto-documente din istoria Bibliotecii Naţionale şi a fost realizat în scopul conservării memoriei instituţiei, personalităţilor în domeniu şi faptelor prin care se definea biblioteca principală a ţării într-o anumită perioadă de timp. Este un document de afirmare a tradiţiilor şi valorilor Bibliotecii Naţionale. Lucrarea contribuie la extinderea cunoştinţelor despre Biblioteca Naţională, la crearea imaginii Bibliotecii Naţionale, ajută la cercetarea istoriei Bibliotecii Naţionale, este un suport în studierea organizării şi dezvoltării domeniului bibliologic în Republica Moldova; lucrarea completează colecţia de resurse electronice a bibliotecii în domeniul istoriei locale. Biblioteca publică şi istoria locală: [ Resursă electronică] Ghid / BNRM; elab. Alla Andrieş; coord. Vera Osoianu. – Chişinău, 2013. 23
  24. 24. Disponibil: http://www.slideshare.net/rmbiblioteci/biblioteca-public-i-istoria-local-ghid Prin elaborarea şi promovarea acestui Ghid au fost oferite bibliotecilor publice din ţară instrumente de lucru pentru activitatea privind istoria locală. Ghidul cuprinde: istoricul şi evoluţia conceptului „document de istorie locală"; o expunere pe scurt a activităţii de studiere şi valorificare a istoriei locale în biblioteca publică; un set de documente-model; repere pentru elaborarea regulamentului de organizare şi desfăşurare a unui concurs la temă; experienţe ale bibliotecilor publice din ţară privind alcătuirea bibliografiilor, biobibliografiilor, dicţionarelor bibliografice etc., precum şi experienţa altor ţări privind elaborarea materialelor promoţionale în domeniu. Lucrarea conţine un variat material ilustrativ.  Conferinţe zonale Cu vre-o 20 de ani în urmă, odată că adoptarea altor forme specifice sistemului de asigurare metodologică a activităţii bibliotecare secţia Dezvoltare în biblioteconomie a renunţat la organizarea conferinţelor zonale în favoarea Seminarului Naţional al Managerilor de Biblioteci (din anul 2010 Conferinţa Fundaţiei Directorilor Bibliotecilor Publice/CoDiBiP) a Simpozionului Ştiinţific Anul Bibliologic etc.. Însă la manifestările organizate la Chişinău pot participa doar un număr limitat de specialişti, ca regulă, directorii bibliotecilor. Conferinţele zonale permit implicarea unui număr mai mare de participanţi şi respectiv sporirea eficienţei lor. Revenirea la practica organizării conferinţelor zonale a fost înalt apreciată de către bibliotecari, care au menţionat în mod special posibilitatea dialogului profesional, comunicarea şi cunoaşterea altor bibliotecari, a experienţelor şi practicilor de calitate atestate în alte biblioteci, etc. http://www.slideshare.net/cdbclub/bilanturi-conferinte-zonale13187771 http://sibimol.bnrm.md/ro/noutati/231-conferin-e-zonale,-2013 Repere bibliografice: 1. Rău, Alexe. Schimbarea la faţă a bibliotecilor basarabene (Anul biblioteconomic 1991) / A. Rău // Magazin bibliologic. – 1992. – Nr. 1. – P. 109-118. 2. Rău, Alexe. Spre un spirit al Şcolii de biblioteconomie din Moldova // Gazeta bibliotecarului. – 2001. – Nr. 9. – P.1-2. 3. Rău, Alexe. Despre un fel de rege ce s-ar putea să fie invidiat de un fel de imperator // Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice. – Chişinău: B.N.R.M., 2005. – P. 3-8. 4. Rău, Alexe. Bibliografia ca act soteriologic ( la aniversarea Tamarei Isac) / Alexe Rău; alcăt.: Elena Turuta //Un fir cu plumb atârnat de un lucru fragil şi înaripat. – Ch.:Museum, 2007 ( Tipogr.”Bons Offices” SRL). – P. 80-83. 24
  25. 25. 5.Biblioteca 2.0 – o nouă generaţie de biblioteci: (Materialele Seminarului Naţional al Managerilor de Biblioteci Publice 2009) / resp. ed.:Vera Osoianu. – Ch.: BNRM, 2010. 6.Osoianu, Vera. Biblioteca în căutarea identităţii / Vera Osoianu; Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. – Ch.: S.n., 2013 ( Tipogr. AŞM ). – 356 p. 7.Madan, Ion. O fiică demnă a neamului Tamara Isac. (Bibliograful, pedagogul, cercetătorul Tamara Isac la 70 de ani) = A dignified doughter of her people Tamara Isac / Ion Madan ; Bibl. Naţ. a Rep. Moldova, Biblioteca orăşenească „Tamara Isac” din Criuleni – Chişinău, 2002. – 58 p. – ( Bibliologi basarabeni ). 8.Madan, Ion. Alexandru Chirtoacă, (1907-1978 ) / Ion Madan //Calendar Naţional 2007. – Chişinău, 2007. – P. 82-83 : fotogr. 9. Madan, Ion. Petru Ganenco (18.VII.1934 –16.X.1999):In memoriam / Ion Madan // Magazin bibliologic. – 1999.– Nr. 4. – P.49-50. 10. Madan, Ion. Închinarea adâncă în faţa unor directori ai Biblitecii [Naţionale] / Ion Madan // Magazin bibliologic. – 2007. – Nr. 2. – P. 131-137: fotogr. 11. Madan, Ion. Grigore Cincilei (1927) / Ion Madan // Calendarul bibliotecarului. – Chişinău, 1997. – P. 270-271. 12. O doamnă ca un zvon de fiinţă /Red-şef Alexe Rău // Gazeta bibliotecarului. – 2004.– Nr. 9(47). – P. 2. 13. Şpac, Ion. Cu gândul la colegă / Ion Şpac //Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice. – Chişinău: B.N.R.M., 2005. – P. 206-208. 14. Şpac, Ion. Ion Madan – cercetător de vocaţie al bibliologiei naţionale / Ion Şpac // Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice. – Chişinău: B.N.R.M., 2005. – P. 254-275 15. Şpac, Ion. Un gânditor veritabil / Ion Şpac //Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice. – Chişinău: B.N.R.M., 2005. – P. 281-285. Material elaborat de Alla Andrieş Adresa: Republica Moldova MD-2012 Chişinău, str. 31 August nr.78-A Biblioteca Naţională, Serviciul Dezvoltare în biblioteconomie Telefon: 24-00-70, e-mail:dbiblio@ bnrm.md Echipa serviciului Dezvoltare în biblioteconomie (componenţa anului 2004 ). 25

×