Manualul elevului - Programul "Finantele Mele"

rg .o ia FINANÞELE MELE an m ro ja MANUALUL ELEVULUI

rg .o ia an m ro ja Un program susþinut financiar de BCR. © 2008, Junior Achievement® România Drepturile de autor apartin Junior Achievement România. Textul acestei publicaþii, sau orice parte din el, nu poate fi reprodus sau transmis în orice formã sau prin orice mijloace, electronice sau mecanice, inclusiv fotocopiere, înregis- trare, depozitare în sisteme de recuperare a informaþiilor, sau altfel cu excepþia efectuãrii unui curs înregistrat Junior Achievement sau cu permisiunea organizaþiei.

rg Unitate 1: PLANIFICAREA FINANCIARÃ .o 1. Introducere: Ce este planificarea financiarã personalã? . . . . . . . . . . . . . . .4 1.1 Stabilirea obiectivelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5 ia Nevoi ºi dorinþe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5 Obiective SMART . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 1.2 Analiza resurselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 an Surse de venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 Cheltuieli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 1.3 Crearea planului financiar personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13 Evaluarea resurselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13 m Etapele planului (GANTT) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13 Analiza SWOT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13 Luarea deciziilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14 ro 1.4 Implementarea unui plan financiar personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 1.5 Monitorizarea ºi modificarea planului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 ja 3

Unitate 1: PLANIFICAREA FINANCIARÃ Introducere Planificarea financiarã, stabilirea de obiective ºi luarea deciziilor Stabilirea obiectivelor este temelia unei planificãrii personale financiare. Planificarea financiarã este un proces de gândire, nu doar un produs. Un plan financiar este bazat pe ceea ce fiecare dintre noi considerã cã este cel mai important în viaþã. • Ce vrei sã obþii în viaþã? • Ce vrei sã fii, sã faci ºi sã ai? Obiectivele te vor ajuta sã trasezi direcþia prin planurile ºi acþiunile tale. rg Obiectivele se realizeazã prin înþelegerea diferenþelor dintre nevoi ºi cerere ºi învãþarea prioritizãrii lor, în timp ce recunoaºti cã resursele sunt întotdeauna limitate. Este normal sã ai nevoi. Adesea nevoile ne dau dorinþa de a reuºi. Cel mai important este sã fii capabil sã faci diferenþa dintre o dorinþã si o nevoie ºi sã foloseºti aceastã înþelegere când iei deciziile importante. Luarea deciziilor .o joacã un rol important în procesul de planificare financiarã. A face alegeri înseamnã a folosi resursele limitate în modul cel mai bun cu putinþã pentru a îndeplini obiectivele. O valoare este o credinþã sau o idee pe care tu o consideri importantã sau dezirabilã. Nu toatã lumea ia valorificã aceleaºi lucruri în viaþã ºi este foarte posibil ca valorile tale sã se schimbe de-a lungul vieþii. Oamenii sunt diferiþi ºi cel mai important, au idei diferite. Valorile influenþeazã obiectivele tale ºi luarea deciziilor. Obiectivele sunt îndeplinite prin aplicarea neînteruptã a procesului de planificare financiarã în 5 paºi. an Cei cinci paºi sunt: Stabilirea obiectivelor Analizarea informaþiilor Crearea unui plan Implementarea planului m Monitorizarea ºi modificarea planului Este important sã înþelegem cã multe decizii personale ºi financiare luate astãzi vor afecta deciziile viitoare. Mai mult, fiecare decizie poartã consecinþele corespunzãtoare care te afecteazã pe tine, pe alþi oameni ºi mediul din jurul tãu. ro Un element esenþial în îndeplinirea obiectivelor este practica economisirii continue si consistente. Cu cât începe mai devreme aceastã practicã cu atât mai bine. Noi o numim PTP (Plãteºte-te pe tine primul). Existã un schimb între satisfacerea nevoilor ºi dorinþelor de azi ºi satisfacerea nevoilor ºi dorinþelor de mâine. PTP înseamnã cã înainte de a cheltui venitul, o parte din el va fi pus deoparte ja pentru viitor. Economiile pot creºte într-un fond de investiþii în care banii lucreazã în favoarea ta prin dobânda câºtigatã; apoi economiile ºi dobânda câºtigatã sunt disponibile pentru a-þi îndeplini obiectivele. 4

1.1 Stabilirea obiectivelor a. Nevoi versus dorinþe Primul pas pe care îl faci atunci când vrei sã preiei controlul asupra situaþiei financiare este acela de a ºti ce cheltui. Majoritatea dintre noi nu ºtim, de fapt, unde se duc banii, decât dacã facem un efort de concentrare ca sã ne amintim. În acelaºi timp cu evidenþa cheltuielilor, þine ºi o evidenþã pentru toate sursele de venit. O modalitate de a gândi cea mai bunã soluþie pentru a-þi bugeta banii este sã foloseºti o abordare analiticã, folositã de unii specialiºti în marketing atunci când creeazã reclame prin care sã te convingã sã le cumperi produsul. Abordarea este bazatã pe o teorie numitã "Piramida nevoilor lui Maslow". Necesitãþile umane rg Fiziologice (necesarul elementar al vieþii) mâncare, apã, un adãpost. Aceste necesitãþi sunt tangibile si externe. Urmeazã 4 niveluri de necesitãþi psihologice sau emoþionale care sunt interne si intangibile: Siguranþa .o Nevoia de iubire, afecþiune ºi sentimentul de apartenenþã Respectul de sine ºi încrederea în sine Aspiraþia de a-þi pune în valoare talentele ºi aptitudinile specifice, pe care Maslow a numit-o auto-actualizare ia Maslow a spus cã fiinþele umane au 5 niveluri de necesitãþi. El le-a ierarhizat astfel încât necesitãþile fizice - elementare sunt la nivelul cel mai de jos, iar necesitãþile complexe, emoþionale sau psihologice sunt la cel mai înalt nivel. an Atunci când am satisfãcut un nivel al necesitãþilor, cei mai mulþi dintre noi, mai mult sau mai puþin conºtient, încercãm sã satisfacem urmãtorul nivel de necesitãþi. Cu alte cuvinte, dacã îþi este foame, te gândeºti la mâncare, ºi nu la cum sã îþi pui în valoare talentul de pianist. Dacã ai mâncare, un adã- post, prieteni ºi ai o perspectivã asupra a ceea ce însemni tu, atunci probabil cã ai sã începi sã te gândeºti ºi la valorificarea talentului. m Teoria lui Maslow spune cã toþi au aceste niveluri ale necesitãþilor, chiar dacã nu suntem capabili s? le satisfacem pe toate. Iar uneori satisfacem o necesitate de ordin emoþional urmãrind sã satisfacem, de fapt, o necesitate de ordin psihologic. Necesitãþile din primul nivel manifestã mai târziu în viaþã ºi ies în evidenþã. Dar, în majoritatea ro cazurilor, necesitãþile tale de la toate cele 5 niveluri îþi pot modela deciziile privitoare la bani, la comportamentul tãu atunci când îi cheltui sau când îi economiseºti. Încearcã sã îþi priveºti viaþa de acum puþin detaºat "din afarã". Asta te va ajuta sã îþi dai seama ce fel de viaþã doreºti sã ai mâine. Dacã vezi ce necesitãþi îþi controleazã cheltuielile de acum, vei putea ja decide dacã doreºti sã faci unele schimbãri. 5

Aplicaþie Timp: 15 minute Obiectiv: Identificarea cheltuielilor ºi tipul acestora conform Piramidei lui Maslow. Elevii: Noteazã în foaia de lucru de mai jos cheltuielile din ziua curentã (ziua 1). Foloseºte aceastã foaie de lucru pentru a þine evidenþa cheltuielilor timp de una sau douã sãptãmâni sau pânã în momentul în care vei avea o idee clarã asupra destinaþiei banilor, unde se duc ºi pe ce. Dacã nu îþi plãteºti toate cheltuielile de întreþinere, aflã care sunt costurile medii de întreþinere în zona în care locuieºti, pentru a avea o sumã de plecare în bugetarea ulterioarã. rg Ziua NUMÃR CHELTUIELI 1 2 3 4 5 6 7 8 MASLOW .o HRANÃ ADÃPOST (ÎNTREÞINERE) TRANSPORT TELEFON ia UTILITÃÞI an HAINE RECREARE CALCULATOR m ACCES INTERNET ro TOTAL ja 6

b. Obiective SMART. SMART. este un acronim al caracteristicilor unui obiectiv corect formulat. Aceste caracteristici sunt urmãtoarele: S = specific M = mãsurabil A = poate fi atins R = realist, relevant T = delimitat în timp Specific înseamnã cã un obiectiv indicã exact ceea ce se doreºte a se obþine, este un obiectiv foarte clar exprimat. Acesta urmãreºte rezultate concrete. Ex: obiectiv general: "sã îmi cumpãr maºinã" rg Ex: obiectiv specific: "sã îmi cumpãr maºina marca X". Pentru a verifica dacã un obiectiv este sau nu Specific, acesta trebuie sã rãspundã la câteva din întrebãrile: cine?, ce?, când?, cum?, care este grupul þintã?. .o Mãsurabil înseamnã cã un obiectiv poate fi cuantificat, fie cantitativ, fie calitativ. Acesta permite stabilirea cu exactitate a faptului cã a fost atins sau nu ºi în ce mãsurã a fost atins. De asemenea, un obiectiv mãsurabil permite monitorizarea evoluþiei lui. Ex: obiectiv general: "sã îmi cumpãr maºinã" ia Ex: obiectiv specific: "sã îmi cumpãr în 6 luni maºina marca X ". Astfel se poate vedea, în exemplul de mai sus, cã, prin compararea situaþiei de la un moment dat cu obiectivul, se poate mãsura dacã a fost atins sau nu ºi în ce mãsurã a fost atins. Pentru a verifi- an ca dacã un obiectiv este sau nu Mãsurabil, acesta trebuie sã rãspundã la câteva din întrebãrile: cât de mult?, în cât timp? De Atins înseamnã cã un obiectiv poate fi posibil. Astfel, prin definirea obiectivului nu se propune realizarea a ceva imposibil de atins în condiþiile date (Ex: Nu se poate construi o clãdire de birouri cu 14 etaje în 24 de ore). m Ex: obiectiv de atins: "organizarea unei conferinþe despre microeconomie cu studenþi". Ex: obiectiv nerealizabil: "organizarea unei conferinþe despre microeconomie cu elevi de clasa a IX- a", în condiþiile în care aceºtia nu au nici mãcar cunoºtinte de bazã despre conceptele economice. ro Realist, relevant: relevanþa unui obiectiv se evalueazã în raport cu obiectivul general al acelui proiect. Încadrat în Timp înseamnã cã obiectivul conþine ºi data pânã la care este prevãzut a se realiza. Pentru a verifica dacã un obiectiv este sau nu încadrat în timp, acesta trebuie sã rãspundã la câte- va din întrebãrile: când?, pânã când?, în ce perioadã? ja Ex: obiectiv încadrat în timp - "organizarea în perioada 17-23 noiembrie 2008 a unui eveniment naþional dedicat antreprenoriatului" Aplicaþie Timp: 10-15 minute Elevii: Mergeþi în colþul care aratã aria unde vã simþiti cã aveþi succes. Apoi discutaþi gândurile ºi ideile lor discuta ºi de ce sunt de succes, ce pãrere aveþi despre succes, cum este sã fii de succes. Când este timpul, vã mutaþi cãtre aria unde simt cã este a doua aria de succes ºi repetã discuþia. 7

Aplicaþie Timp: 20 de minute Elevii: Scrieþi 3 obiective (din orice aspect al vieþii voastre) ºi daþi rãspunsurile profesorului. Rãspundeþi la întrebãrile CRI puse de profesor. Aplicaþie Timp: 25 minute Tabelul CRI rg C R I Ce ºtiþi despre stabilirea Ce faceþi în momentul în Ce aþi învãþat despre obiec- obiectivelor? care doriþi sã vã stabiliþi tive ºi despre modul în care obiectivele? acestea se stabilesc? .o ia Elevii: Se vor împãrþi în grupuri de 4 pânã la 5 persoane. Fiecare grup va primi 9-12 obiective (3 sau 4 coli de hârtie). Rescrieþi obiectivele ca ºi cum acestea ar aparþine unei vedete TV. an Transformaþi fiecare obiectiv în obiectiv SMART. Fiecare grup împãrtãºeste cu restul clasei, douã sau trei din obiectivele iniþiale ºi apoi obiectivele corespondente rescrise. m ro ja 8

Aplicaþie Timp: 20 minute Obiectivele mele SMART 1. Obiectiv 2. Data la care va 3. Termen (scurt, 4. Costuri esti- 5. Suma care specific fi atins mediu, lung) mate poate fi economisitã pe sãptãmâna rg .o Total: Total: Elevii: Individual scrieþi câte trei obiective financiare SMART. Unul trebuie sã fie pe termen scurt (pânã în 3 luni), unul pe termen mediu (între 3 luni ºi un an) ºi unul pe termen lung (peste 1 an). ia Rubrica de evaluare Matricea de mai jos poate fi folositã pentru evaluarea aplicãrii de cãtre elevi a conceptelor învãþate an în lecþia despre obiective SMART Calitãþile evaluate Nivelul de performanþã 1 2 3 4 m Obiective financiare Nici unul 1 2 3 Delimitarea în timp 1 din 3 delimitãri de 2 din 3 delimitãri în Toate 3 delimitãrile Nici unul (scurt, mediu, lung) timp timp în timp Scrise Ilizibil Citeþ Citeþ Citeþ ro Unele obiective Toate obiectivele Specifice Vag Obiective generice specifice specifice Toate 3 obiectivele Nu poate fi mãsura- 1 obiectiv este 2 obiective sunt Mãsurabile sunt mãsurabile în ja bil mãsurabil în bani mãsurabile în bani bani 1 obiectiv poate fi 2 obiective pot fi Toate 3 obiectivele De atins Nu îndeplinit îndeplinite pot fi îndeplinite 1 obiectiv este real- 2 obiective sunt Toate 3 obiectivele Realistice Nu istic realistice sunt realistice 1 obiectiv are un 2 obiective au Toate 3 obiectivele Delimitate în timp Nici o delimitare termen specific termene specifice au termene specifice 9

1.2 Analiza resurselor Surse de venit ºi cheltuieli Principalele surse de venit sunt: Venitul din muncã Venitul din acumulãri ºi investiþii O mare parte din veniturile pe care le vei câºtiga este foarte posibil sã provinã din munca prestatã pentru alþii sau dacã vei fi propriul tãu ºef, din munca pe care o prestezi pentru tine însuþi. Acumulãrile sunt reprezentate de toate bunurile pe care le deþii: toate bunurile tangibile, conturile bancare, economiile, investiþiile avute în proprietate. Valoarea netã a averii se referã la tot ceea ce deþine o persoanã dupã ce au fost plãtite datoriile ºi plãþile aferente persoanei ºi bunurilor deþinute. Folosite în diferite moduri, proprietãþile pot aduce venituri. De exemplu, dacã deþii un echipament, rg îi poþi lãsa pe alþii sã îl foloseascã, contra cost. În acest caz economiºtii ar spune cã îþi foloseºti proprietatea pentru a obþine o rentã. Proprietatea sub forma banilor, împrumutaþi sau depozitaþi într-un cont produce dobândã. Dobânda reprezintã venitul care se obþine lãsând pe alþii sã-þi foloseascã capitalul. Renta ºi dobânda sunt douã tipuri de venit obþinute din averea deþinutã. .o Cum poþi acumula avere? Destul de simplu: trebuie sã economiseºti ºi sã investeºti. În conformitate cu anumite rapoarte, consumatorii economisesc mai puþin de 1% din venituri, iar restul acoperã. Bineînþeles, unii oameni economisesc mai mult de 1%, în timp ce existã oameni care ia economisesc mai puþin sau deloc. Suma pe care oamenii o pot economisi depinde de numeroºi factori, cum ar fi: mãrimea venitului, anticipãrile cu privire la evoluþia venitului, dobânzile existente la bãnci ºi nivelul impozitelor, spiritul de investitor al unor persoane. Venitul: pe mãsurã ce nivelul venitului creºte, economiile ºi investiþiile cresc. Relaþia dintre modi- an ficarea venitului ºi modificarea consumului (ºi implicit, modificarea economiilor) este surprinsã ºi de legea psihologicã fundamentalã formulatã de J. M. Keynes, care susþine cã "odatã cu creºterea venitului oamenii înclinã, de regulã, sã-ºi mãreascã consumul, dar într-o proporþie mai redusã". Anticipãrile privind evoluþia venitului: acestea pot fi o forþã puternicã într-o economie. Atunci când oamenii au încredere în situaþia financiarã actualã ºi viitoare, cheltuiesc fãrã restricþii. Rata m economiilor poate scãdea, dar contribuie ºi la creºterea economiei. Dar dacã siguranþa locului de muncã sau a salariului este afectatã, oamenii economisesc mai mult ºi cheltuiesc mai puþin. Anii 1980 ºi 1990 sunt exemple foarte bune. În timpul anilor '80, când oamenii erau mai preocupaþi de bunãstarea lor materialã, rata anualã a economiilor a fluctuat între 5-10%. În contrast, în anii '90, ro când siguranþa financiarã a scãzut, rata economiilor a crescut. Dobânzile existente la bãnci: Dobânzile mai mari pot încuraja economisirea banilor. Fiind atraºi de dobânzi, mulþi consumatori pot economisi mai mult pentru a beneficia de dobânzile mari. În acelaºi timp, costul ridicat al luãrii unui împrumut descurajeazã întreprinzãtorii sau cumpãrãtorii, ja aceºtia amânând achiziþionarea de lucruri mai scumpe cum ar fi automobilele, locuinþele sau investirea într-o afacere. Nivelul impozitelor: Taxele impuse de guvern pot încuraja sau descuraja economiile. Taxele mari pe venitul din investiþii îi descurajeazã pe oameni sã facã economii. Taxele mici îi încurajeazã sã acumuleze bani ºi sã-i investeascã. Bãncile, companiile de asigurãri, societãþile de investiþii financiare lucreazã ºi acþioneazã pentru ca tu sã investeºti bani. În contrast, unele companii cum ar fi posturile de radio, fabricile de îmbrãcãminte, cinematografele, barurile, vânzãtorii de cosmetice, te încurajeazã sã cheltui. Deci nu numai cã faci alegeri cu privire la ceea ce cumperi, dar decizi ºi cât sã cheltui ºi cât sã economiseºti ºi sã investeºti! 10

Aplicaþie Timp: 20 minute Venituri (+) A Cheltuieli (-) B Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã rg Total Diferenþa (A-B) .o Elevii: Notaþi în tabel veniturile ºi cheltuielile voastre din sãptãmâna precedentã?. ia an m ro ja 11

1.3 Crearea planului financiar personal a. Evaluarea resurselor Pentru a vã ajuta în deciziile voastre, veþi dori sã ºtiþi câþi bani aveþi ca venit ºi câþi cheltuiþi. Mulþi oameni utilizeazã planuri financiare sau bugete pentru a compara veniturile ºi cheltuielile pe parcursul unei perioade de timp. Bugetul este echilibrat atunci când veniturile ºi cheltuielile sunt egale. Deficitul apare atunci când cheltuielile depãºesc venitul, iar excedentul apare când venitul depãºeºte cheltuielile. Deºi sunt multe modalitãþi de a vã realiza un buget, procesul se compune de obicei din trei etape: stabilirea obiectivelor financiare, estimarea veniturilor ºi planificarea cheltuielilor. În calitate de consumator, econom ºi investitor, luaþi multe decizii. Deciziile inteligente necesitã cunoaºterea unor informaþii pe care le puteþi obþine prin interpretarea cu grijã a reclamelor sau ofer- rg telor. Pe acestea le regãsim în mijloacele tradiþionale de mass-media: televiziune, radio, ziare, reviste, internet. Aplicaþie .o Timp: 10-15 minute ia Elevii: Rãspunde la întrebãrile de mai jos. Ele se referã la cheltuieli obiºnuite. Unele dintre aceste cheltuieli pot fi acoperite de cãtre familia ta, însã în cele din urmã va trebui sã le plãteºti chiar tu. Pentru fiecare întrebare, bifeazã toate rãspunsurile care sunt valabile în cazul tãu. an 1. Unde locuieºti? ___ acasã ___ cu alte rude ___ parinþii tãi locuiesc separate ºi tu stai când la unul, când la altul ___ la cãmin m 2. Ai vreo slujbã? Pãrinþii te ajutã? Contribui la bugetul familiei tale? ___ pãrinþii îmi dau bani ro ___ câºtig bani 3. Cum te deplasezi? ja ___ pe jos ___ cu autobuzul sau tramvaiul ___ cu bicicleta ___ cu motocicleta sau scooter ___ cu o maºinã mai veche ___ cu o maºinã nouã 4. Cel mai mult mãnânci: ___ la ºcoalã ___ acasã ___ cu prietenii, undeva 12

5. Ai telefon? ___ acasã ___ mobil 6. Plãteºti pentru întreþinere, curent electric, apã, cãldura pe care le foloseºti etc.? ___ da ___ nu 7. Ce faci ca sã te distrezi (dintre lucrurile care costã bani)? ___ am câteva pasiuni ___ mã duc la concerte ___ ies la un club ___ fac sport rg ___ cumpãr muzicã ___ închiriez filme ___ merg la cinema ___ închiriez jocuri pe calculator ___ cumpãr cãrþi .o ___ altele ___________? 8. Îmbrãcãmintea? ___ este importantã ia ___ este doar necesarã b. Etapele planului (GANTT) an Pentru planificarea corectã a resurselor într-un interval de timp poþi folosi planul Gantt. Planul Gantt este un gen specific de tabel care conþine referiri la activitãþi într-un anumit interval de timp. Activitãþile sunt situate, împreunã cu alte informaþii, în partea stângã a tabelului, în timp ce durata este trecutã, pe orizontalã, deasupra activitãþilor. m c. Analiza SWOT Un alt instrument de managent de proiect care poate fi aplicat cu succes în proiectele personale financiare este analiza SWOT. ro Analizã SWOT (engl. acronim pentru Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) este un instrument al managementului strategic. Analiza SWOT începe prin efectuarea unui inventar al calitãþilor ºi slãbiciunilor interne în proiectul tãu. Noteazã apoi oportunitãþile ºi ameninþãrile externe care pot afecta proiectul. ja Noteazã factorii care þi se par relevanþi în fiecare din cele patru zone. Principalul scop al analizei SWOT este de a identifica ºi de a atribui fiecare factor, pozitiv sau negativ, uneia din cele patru categorii. Puncte tari (Strenghts) Puncte slabe (Weaknesses) Oportunitãþi (Opportunities) Ameninþãri (Threats) 13

d. Luarea deciziilor O decizie bunã este deseori punctul culminant al mai multor factori. Cu toþii putem recunoaºte o decizie bunã atunci când o vedem (de asemenea ºi o decizie proastã). Cu toate acestea pentru ca procesul de luare a deciziilor este un concept abstract, uneori este destul de dificil în a descrie în cuvinte un proces prin care sã luãm decizii bune. Factorii care influenteazã stabilirea obiectivelor ºi procesul de luare al deciziilor sunt: familia, societatea, nevoile, vârsta, motivaþia, timpul, educaþia, cultura, prietenii, obiceiurile, atitudinile, banii, valorile. Aplicaþie Timp: 20 minute rg Elevii: Împãrþiþi-vã în grupuri de patru sau de cinci. Dezvoltaþi un scenariu simplu (real sau imag- inar) despre momentul în care a fost luatã o decizie bunã. Apoi fiecare grup va împãrtãºi exemplul pe care l-a luat ºi vor descrie cum li s-a pãrut situaþia, cum a sunat ºi cum au simþit-o. .o Exemple: Un jucãtor de baseball este la aruncare. Aruncatorul aruncã intentionat mingea spre zona de joc dar la nivelul bãrbiei pentru persoana care loveste. Acesta, care este nerãbdator sã "dea mingea peste gard", începe sã se legene pentru a lovi, apoi se opreºte. Arbitrul dã punctul echipei la bãtaie, asa cã persoana care lovea mingea a luat decizia corectã. Cum vi s-a pãrut decizia? A pãrut ia în regulã? Cum vi s-a pãrut decizia pentru toate pãrþile implicate? A pãrea? A suna? A simþiþ? an Îºi dorea cu disperare sã loveasca Arbitrul a strigat "minge" pentru Uºurare pentru cel care era la bãtaie, mingea însã s-a oprit. echipa la bãtaie, publicul a rãsuflat încurajare pentru antrenor. uºurat ºi fanii strigau "ce privire bunã"! m ro ja 14

Procesul de planificare financiarã Procesul de luare a deciziilor Stabilirea Identificarea obiectivelor obiectivelor Analizarea Adunarea informaþiei informaþiei Alegeri alternative rg Crearea Analiza Examinarea alterna- unui plan rezultatelor tivelor .o Implementarea Luarea planului unei decizii ia an Monitorizarea si modifi- Evaluarea carea planului rezultatelor Obiective + Decizii + Acþiuni = Rezultate m Aplicaþie ro Timp: 20 minute ja Elevii: Individual sau cu un partener, elevii vor identifica un exemplu personal despre momentul în care au folosit un proces de luare a deciziilor. Dacã sunteþi întrebaþi, împãrtãºiþi exemplele voastre cu restul clasei. În grupuri mai mici, completaþ urmãtoarea analogie, prin creerea unei reprezentãri vizuale: " Procesul de luare a deciziilor este ca.............. (un exemplu de insectã). Arãtaþi clasei analogiile voastre ºi încercaþi sã le explicaþi. Exemplu: "Procesul de luare a deciziilor este precum tânþarii, pentru cã trebuie sã îþi alegi o þintã, apoi trebuie sã te decizi dacã sã înþepi þinta prin haine sau sã aterizezi direct pe piele, etc..." 15

Rubrica de evaluare Matricea de mai jos poate fi folositã pentru evaluarea aplicãrii de cãtre elevi a conceptelor învãþate în lecþia de obiective SMART. Calitãþile evaluate Nivelul de performanþã 1 2 3 4 Ceva diferit de o Animal (ceva diferit Insecte Nici una Insectã insectã de o insectã) Nr de comparaþii 0 1 2 3 Postere Nici unul Da Da Da rg Participarea grupu- O persoanã face Majoritatea elevilor Nu Toþi contribuie lui majoritatea muncii participã Foarte bine gândite Elemente creative nu Simple sau de bazã Creative ºi creative .o Citeþ Ilizibil Citeþ Citeþ Citeþ Pentru restul vieþii tale de adult, vei lua în fiecare zi decizii financiare. Modul în care vei hotãrâ sã îþi ia cheltui banii, unde îi vei investi, ºi modul în care îi vei caºtiga îþi va afecta întotdeauna viitorul financiar. Este foarte important ca sã înþeleagi ºi sã îþi explici acum cum aratã o decizie financiarã bunã. an Aplicaþie Timp: 20-40 minute m Elevii: Împãrþiþi-vã în grupuri de patru sau cinci ºi creaþi o scurtã prezentare despre cum e sã iei decizii finaciare bune ºi apoi interpretaþi prezentarea pe care aþi fãcut-o în faþa clasei. ro Aplicaþie Timp: 20 minute ja Elevii: Împãrþiþi-vã în douã sau trei grupuri de 9-11 elevi; fiecare grup trebuie sã aibã un numãr impar de elevi. În calitate de juriu decideþi verdictul pentru procesul care v-a fost prezentat de profesor. Fiecare grup va prezenta decizia în faþa clasei argumentând ºi procesul de luare a deciziilor pe care l-au folosit în atingerea deciziei. 16

1.4 Implementarea unui plan financiar personal Aplicaþie Timp: 10 minute Elevi: Creaþi un plan financiar personal, bazat pe o nevoie sau o dorinþã. Planul trebuie sã includã cel puþin douã obiective SMART pentru fiecare din cele 3 categorii de timp: termen scurt, mediu ºi lung (poate fi legatã de obiecte, activitãþi, economii personale). Dupã ce au ºase obiective SMART, trebuie sã le dea unui adult pentru feedback cerând în acelaºi timp ºi rãspunsuri la întrebãrile de mai sus din instrucþiunile profesorului. Elevii vor înregistra rãspunsurile date de adulþi. rg .o 1.5 Monitorizarea si modificarea planului Aplicaþie Timp: 20 minute ia an Elevi: Creaþi un plan financiar personal, bazat pe o nevoie sau o dorinþã. Planul trebuie sã includã cel puþin douã obiective SMART pentru fiecare din cele 3 categorii de timp: termen scurt, mediu ºi lung (poate fi legatã de obiecte, activitãþi, economii personale). Profesorul va schimba condiþiile în m care unul din obiective este programat spre realizare, iar tu tebuie sã revizuieºti planul financiar. ro ja 17

Planul meu financiar Obiectiv 1: Obiectiv 2: Obiectiv 3: Plan Gantt obiectiv 1 Etape Duratã - - - - Plan Gantt obiectiv 2 rg Etape Duratã - - - .o Plan Gantt obiectiv 3 Etape Duratã - - - ia an - Revizuire plan financiar Obiectiv 1: Obiectiv 2: m Obiectiv 3: Plan Gantt obiectiv 1 Etape Duratã - ro - - Plan Gantt obiectiv 2 ja Etape Duratã - - - Plan Gantt obiectiv 3 Etape Duratã - - - 18

rg Unitate 2: BUGETUL PERSONAL .o 2. Introducere: Ce este un buget personal? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20 ia 2.1 Administrarea resurselor finanicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21 Bugetul de venituri ºi cheltuieli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21 Administrarea veniturilor proprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21 an Administrarea împrumuturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21 2.1 Cum îþi înmulþesti banii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Economiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Investiþiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 m 2.2. Cum îºi pierd banii valoarea? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Valoarea coºului zilnic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Inflaþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 ro ja 19

Unitate 2: BUGETUL PERSONAL Introducere Bugetul este echilibrat atunci când veniturile ºi cheltuielile sunt egale. Deficitul apare atunci când cheltuielile depãºesc venitul, iar excedentul apare când venitul depãºeºte cheltuielile. Pentru a te ajuta în deciziile tale vei dori sã ºtii câþi bani ai ca venit ºi câþi cheltui. Mulþi oameni uti- lizeazã planuri financiare sau bugete pentru a mãsura veniturile ºi cheltuielile pe parcursul unei perioade de timp. Atunci când cheltui bani, cel mai probabil faci unul din urmãtoarele 3 lucruri: • Îþi sporeºti posesiile prin faptul cã adaugi încã un lucru la cele pe care deja le ai rg • Îþi sporeºti experienþa de viaþã ducându-te la film sau într-o excursie • Plãteºti costul traiului zilnic: mâncare, transportul pânã la ºcoalã Uneori, aceste 3 categorii se întrepãtrund. Daca plãteºti pentru a lua lecþii de muzicã, asta este ºi o experienþã dar ºi o abilitate care se va adãuga posesiunilor tale. Atunci când decizi sã cheltui bani, .o înseamnã cã bugetezi. Dacã vei calcula valoarea lucrurilor pe care le ai (posesiile) ºi, din ea, vei scãdea totalul banilor pe care trebuie sã îi dai (datoriile), înseamnã cã tocmai þi-ai calculat patrimoniul personal net. Cu alte cuvinte, Posesii - Datorii = Patrimoniu net. Dacã cumperi ceva din bani împrumutaþi, înseamnã cã ai acumulat o posesie, dar ºi o datorie, adicã obligaþia de a plãti banii în acest fel ºi o datorie. ia înapoi. De multe ori oamenii se gândesc la a cumpãra ceva ºi uitã complet de faptul cã acumuleazã, De exemplu, dacã vei cumpãra o maºinã din bani împrumutaþi, atunci vei avea maºinã în stapânire, însã proprietatea îþi va aparþine ºi þie ºi celui care þi-a împrumutat banii. Ai o posesie, dar ai ºi o an datorie, din cauzã cã datorezi banii cu care ai plãtit maºina. Patrimoniul tãu net nu include acea maºinã, sau include doar partea pe care ai plãtit-o din banii tãi, neîmprumutaþi. Exemplu de bilanþ personal Posesii Proprietate Calculator Maºinã Apartament m Datorii Împrumut Facturi de la magazine Ipotecã la bancã Patrimoniu Aceastã valoare va fi pozitivã sau negativã, în funcþie de care sumã este mai mare: posesiile sau datoriile. ro Deciziile financiare au un pronunþat caracter personal. Oamenii iºi folosesc banii în funcþie de necesitãþile lor, de valorile lor ºi de etapa vieþii în care se aflã. Deci nu existã un mod "corect" de a folosi banii. ja Aplicaþie Timp: 10 minute – Cum aratã bilanþul tãu? – Care sunt resursele cele mai întâlnite ale unui adolescent din comunitatea ta? – Poþi conferi o valoare resurselor tale? – Tu sau prietenii tãi aveþi datorii? – ªi dacã nu ai multe lucruri? Poþi da o valoare abilitãþilor tale, cu ajutorul cãrora vei învãþa sã câºtigi bani în viitor? 20

– ªi dacã nu datorezi bani nimãnui? Cât va costa educaþia ta mai departe? Cine va plãti pentru ea? – Costurile pentru viitoarea educaþie sunt o datorie "ascunsã" pentru familia ta? Aplicaþie Timp: 20 minute Elevi: Înregistreazã în tabel informaþiile cerute, dupã care discutã în clasã valoarea economiilor. Foloseºte acest tabel pentru a þine evidenþa cheltuielilor vreme de una sau douã sãptãmâni sau pânã în momentul în care vei avea o idee clarã asupra destinaþiei banilor, unde se duc ºi pe ce. Dacã nu îþi plãteºti toate cheltuielile de întreþinere, aflã care sunt costurile medii de întreþinere în zona în care locuieºti, pentru a avea o sumã de plecare în bugetarea ulterioarã. rg Formular de buget pentru luna: __________________ .o Bugetul Cheltuielile Diferenþe între Buget Cheltuieli Diferenþe între buget lunii lunii prece- buget ºi cheltuieli: anual anuale ºi cheltuieli: suma precedente dente suma economisitã economisitã (sau (sau supra-cheltuitã) supra-cheltuitã) Venit (surse) Slujbã Familie ia an Investiþii Altele Total m Cheltuieli Hranã Întreþinere ro Transport Telefon Utilitãþi ja Haine Educaþie Recreere Hobby Total Surplus Economii 21

2.1 Cum iþi înmulþesti banii? Discuþie în clasã: 1. Unul dintre motivele pentru care oamenii economisesc este cã vor sã strângã bani destui pentru a-ºi cumpãra ceva ce îºi doresc. Ce alte motive mai au oamenii pentru a economisi? 2. Ce probleme pot apãrea dacã nu economiseºti? Sunã destul de simplu sã zici "strânge bani". Dar mai întâi trebuie sã vezi pentru cât timp trebuie sã faci acest lucru îi care este cea mai bunã modalitate de a economisi. Vom începe cu prima întrebare: Pentru cât timp sã economiseºti? În multe þãri, îþi poti depune banii la bancã, iar banca îþi va da niºte bani, sub forma de dobândã. Dobânda este una din cãile prin care banii tãi se pot înmulþi. În timp ce bugetul îþi permite sã economiseºti pentru a acumula o sumã pe care sã o foloseºti mai rg târziu, existã mai multe feluri de aþi investi banii pentru aþi creºte veniturile. Multe dintre alternativele de a economisi sau de a investi în ceva sunt înºelãtoare. Ce este un fond de dezvoltare sau un fond mutual? Dar acþiunile sau titlurile de valoare? Dacã aceºti termeni nu îþi .o sunt cunoscuþi sau te deruteazã, aflã cã nu eºti singurul, dar poþi deveni investitor mai bun învãþând mai mult despre aceºti termeni. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie sã le afli este acela cã într-adevãr meritã sã îþi economiseºti banii sau sã investeºti. Factorii de luat în seamã sunt în acest caz siguranþa, rata rentabilitãþii ºi lichiditatea. ia Siguranþa Îþi poþi ascunde banii, dar riscul de a-i pierde rãmâne. De asemenea, nu îþi aduc nici o dobândã în an acest mod. Bãncile ºi instituþiile unde îþi poþi depozita banii þi-i protejeazã de dezastre. De asemenea, acestea îþi oferã o asigurare cã banii tãi sunt în siguranþã. Alte posibilitãþi de a economisi banii pot fi riscante, dar pot aduce ºi profit mai mare decât pãstrarea banilor într-o bancã. Aºa cum se ºtie, cu cât dobânda este mai mare, veniturile anticipate sunt mai mari, cu atât investiþia este mai riscantã. Dacã de exemplu cumperi acþiuni, nu te vei îngriji atât de m mult sã le fereºti de foc sau furt cât vei fi interesat de valoarea acþiunilor tale. Preþul unei acþiuni ale unei întreprinderi poate sã scadã ºi astfel poþi pierde mare parte din banii investiþi în cumpãrarea lor. Acest lucru se numeºte riscul pieþei. Riscul de inflaþie este un alt risc, care este asemãnãtor cu riscul de creºtere a preþurilor, care cauzeazã o scãdere a puterii de cumpãrare a leului, ca monedã. ro Investitorii înþelepþi adunã informaþii în prealabil, scãzând astfel riscul. Acþiunea este un titlu de valoare care dovedeºte deþinerea de cãtre posesorul ei a unei pãrþi din capitalul social al unei firme. ja Rata rentabilitãþii Unul din motivele pentru care depui banii la bancã este pentru cã aceasta oferã dobândã. Dobânda reprezintã rãsplata "pentru cã ai renunþat la a cheltui banii acum ºi pentru cã ai permis unei bãnci sau instituþii financiare sã-i foloseascã". Rata dobânzii este exprimatã sub forma unui procentaj din suma depozitatã pe o perioadã de un an. De exemplu, un depozit de 10 000 lei cu o dobândã de 10% va aduce suma de 1000 lei drept dobândã pe an. Rata dobânzii reprezintã un raport procentual între masa dobânzii (dobânda propriu-zisã) ºi capitalul împrumutat. Majoritatea depozitelor la bancã îþi aduc dobândã compusã. Aceasta se formeazã prin acumularea la suma depozitatã a dobânzii calculate la intervale de timp regulate, dobândã care se transformã în 22

depozit (adicã o lãsaþi în cont) la care se calculeazã o nouã dobândã în urmãtorul interval de timp. Acest proces poartã numele de capitalizarea dobânzii. Exemplu Sã presupunem cã depuneþi 10 000 lei astãzi ºi obþi 10% dobândã anual. Dupã un an veþi avea în cont 11 000 lei (10 000 ×10% = 1 000 dobândã + 10 000 =11 000). Pe parcursul celui de-al doilea an veþi obþine dobândã la depozitul de 11 000, adicã 11 000×10% =1,100 dobândã, care se adaugã la depozit. La fel funcþioneazã ºi un cont cu dobândã compusã cu scadenþã sub un an (3 luni de exemplu), la care dobânda se calculeazã dupã acest interval de timp ºi se cumuleazã la depozit. Rata dobânzii oferite de bãnci sau alte instituþii unde îþi depozitezi banii variazã în funcþie de condiþiile economice ºi de durata de timp în care îþi þii banii în respectivul depozit. Cu cât durata este mai mare, cu atât ºi rata este mai mare. Este foarte important sã distingi între rata profitului ºi profit, valoarea actualã a dobânzii câºtigate. Profitul depinde de rata profitului ºi de frecvenþa compunerii. Dacã într-un an dobânda se acumuleazã de patru ori (depozit pe trei luni), depozitul va rg creºte mai repede decât dacã dobânda se calculeazã o singurã datã pe an. Lichiditatea .o Lichiditatea mãsoarã cât de uºor poþi transforma economiile în bani lichizi. Cu cât îþi este mai uºor sã îþi retragi fondurile, cu atât este mai mare lichiditatea. Dar ºi lichiditatea are un cost. Cu cât îþi este mai uºor sã retragi banii de la o bancã sau dintr-un alt loc, cu atât dobânda pe care ai fi putut sã o primeºti este mai micã. ia Riscurile Existã riscuri asociate cu orice tip de investiþie. Riscul pieþei te poate face sã pierzi o parte sau chiar an toþi banii investiþi datoritã eºecului unei firme. Riscul de inflaþie se referã la efectul inflaþiei (creºterea preþurilor) asupra investiþiei. Investitorii înþelepþi adunã informaþii ºi iau decizii cu mare atenþie pentru ca riscul sã se reducã. Cum pot ei sã obþinã informaþii pentru a lua decizii cu privire la investiþii? Pe internet, în standuri sau în librãrii se gãsesc cãrþi ºi reviste cum ar fi "Financial Times", "Fortune", "Ziarul Financiar", m "Bursa" care oferã informaþii importante cu privire la afaceri sau piaþa financiarã, informaþii lunare, sãptãmânale, zilnice. ro ja 23

2.2. Cum iºi pierd banii valoarea? Valoarea coºului zilnic Lista produselor din coºul minim de consum pentru o gospodãrie medie formatã din 2 adulþi si un copil de 7 ani: - o pastã de dinþi Cristal - 5 kg de roºii - un ºampon antimãtreaþã de urzicã - 20 kg de fasole - 4 pui - 2 kg brânzã de vacã - 50 de pâini - 2 perechi de chiloþi - 20 de kg de cartofi - 2 perechi de ºosete - 10 ºiruri de covrigi - 3 sticle de suc - 5 kg de ceapã - 1 sul de hârtie igienicã rg Ponderea alimentelor în coºul de consum din România este cea mai mare din Europa. Acestea deþin o pondere de 37% în coºul de consum. În acest moment, valoarea coºului minim este de 650-700 lei. ªtiai cã valoarea coºului sãptãmânal variazã de la 1.23$ în Ciad pânã la 500$ în Germania? .o Inflaþia Înseamnã cã preþurile au crescut. În cele mi multe þãri, inflaþia este gradualã. Preþurile cresc câte puþin. Însã atunci când creºterile lunare ale preþurilor sunt calculate la valori exprimate cu 2 sau 3 cifre, aceastã creºtere necontrolatã se numeºte hiperinflaþie. Dacã preþurile cresc, iar cu o unitate ia din moneda ta poþi cumpãra mai puþin decât puteai înainte, înseamnã cã banii tãi ºi-au pierdut din valoare. Atunci când preþurile scad, procesul care are loc este cel invers inflaþiei. Iatã un exemplu de hiperinflaþie din Ungaria: în 1946, un pengo de aur din 1931 valora 130 de mili- an oane de pengo de hârtie. O estimare spune cã inflaþia era de 20.000% pe lunã. Acesta este, desigur, un exemplu extrem, însã hiperinflaþia încã mai naºte probleme în multe pãrþi ale lumii. Tabelul de mai jos conþine câteva exemple de rate ale inflaþiei unor þãri, publicate în 2002. Þara Inflaþia în 1989 Rata dobânzii la Inflaþia în 2000 Rata dobânzii la % obligaþiuni în 1989 % obligaþiuni pentru m % 2000% Argentina 3079,5 1387,18 -0,09 8 Canada 5 9,48 2,7 5,40 ro China 18 NA 0,4 NA Germania 1,8 6,28 2,1 4,3 Japonia 2,3 5,05 -0,8 1,75 ja Mexic 20 44,99 9,5 15,24 Rusia NA NA 20,8 12,1 Elveþia 3,2 6,60 1,6 2,9 Trinidad ºi Tobago 4,6 7,13 5,6 10,56 Marea Britanie 5,9 13,28 2,1 5,98 Sursa: FMI Un alt lucru notabil este cã, în acest tabel, ratele inflaþiilor variazã foarte mult. Iar uneori, aceste rate se pot schimba dramatic.Observaþi cã, în 2000, Japonia ºi Argentina au avut rate ale inflaþiei nega- tive ºi cã rata inflaþiei în Rusia a fost mult mai mare decât media. Totuºi, pânã în 2002, economia Argentinei s-a schimbat dramatic ºi a existat temerea cã hiperinflaþia, pe care Argentina o trãise în 1989, va reveni. 24

rg Unitate 3: ECONOMII ªI INVESTIÞII .o 3. Introducere: Economii versus investiþii: Pro ºi contra . . . . . . . . . . . . . . .26 3.1 Principii în economisire ºi investiþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27 ia Timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27 Risc ºi profit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29 Diversificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31 Impactul inflaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31 an Rata dobânzilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 3.2 Cum economisesc bani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33 Depuneri curente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33 Depozite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 m 3.3 Cum investesc banii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .x Depuneri în bãnci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .x Achiziþii de bunuri ºi imobile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .x ro Investiþii de capital; alte forme de investiþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .x ja 25

Unitate 3: ECONOMII ªI INVESTIÞII Introducere Economii versus investiþii: Pro ºi contra La cel mai simplu nivel, elevii pot investi timpul lor, un tip de resursã sau bun, într-un loc de muncã ºi sã pot obþine un venit. Mulþi elevi nu ºtiu cã pot investi totodatã banii lor - un alt tip de resursã ºi cã pot câºtiga de asemenea un venit. Acesta este punctul central al acestui capitol. În liceu, elevii pot crede cã nu au suficienþi bani pentru a-i investi. În timp ce ei cred cã s-ar putea sã nu aiba o sumã mare de bani pentru a investi, elevii au acum, o mai mare cantitate dintr-o resursã decât vor avea în orice alt moment al vieþii lor - timp! În timp, chiar ºi sume mici de bani pot creºte rg semnificativ. Aºa cum veniturile din investiþie cresc în timp, veniturile însuºi încep sã genereze venituri. Aceastã compunere este unul din factorii cheie pentru crearea unor cantitãþi însemnate de avuþie. Compunerea (sau rata de multiplicare) este afectatã de 2 variabile: timpul ºi rata profitului. Mai mult .o timp înseamnã mai mulþi bani. O ratã mai mare a profitului de asemenea înseamnã mai mulþi bani. În mod colectiv, aceste principii sunt cunoscute drept valoarea temporalã a banilor. Pentru elevi, suma salvatã nu este la fel de criticã precum dezvoltarea obiceiului de a economisi. Astfel se con- tinuã tema "plãteºte-te pe tine primul", care a fost introdusã în primul capitol. ia Atunci când elevii sunt pregãtiþi sã investeascã, prima decizie pe care trebuie sã o ia este sã fie "proprietar sau creditor". Modalitãþile tradiþionale de economisire, precum conturile de economii, cer- tificatele de depozit, aparþin categoriei creditorului. Un elev împrumutã banii lui unei instituþii an financiare prin depozitarea banilor într-un cont de economii, iar instuþia financiarã plãteºte un procent pentru utilizarea banilor lui. De cealaltã parte, elevii îºi pot dori sã devinã proprietarii investiþiei. Acþiunile sunt exemplul clasic de investiþie echitabilã, situaþie în care acþionarul deþine de fapt, o parte din companie. Prin deþinerea unei pãrþi din companie, un elev participã în mod direct de situaþiile favorabile (nefavorabile) ale companiei. m Istoric vorbind, dupã lungi perioade de timp, proprietarii au în depozit performanþele creditorilor în ceea ce priveºte marja profitului. În schimb, proprietarii riscã pierderea unei pãrþi din investiþia lor. Relaþia dintre risc ºi profit este un alt principiu cheie pentru investiþie: cu cât e mai mare riscul, cu atât e mai mare profitul potenþial. ro În timp ce mulþi adulþi gândesc riscul ca pierderea banilor, chiar ºi conturile creditorilor fac faþã riscului. În mod specific, inflaþia este o realã ameninþare pentru orice investiþie care plãteºte doar profit. Nu existã nici o investiþie fãrã risc. Astfel, este important pentru elevi sã înveþe sã caute mai întâi o investiþie ºi apoi sã investeascã. Regulile unei bune decizii se aplicã oricãrei metode de investiþie. ja Economii Atunci când pui banii într-un cont de economii, de fapt tu împrumuþi banca. Banca îþi va plãti o dobândã pentru cã ea împrumutã bani de la tine la o ratã convenitã dinainte. În anumite cazuri, rata dobânzii va fi aceeaºi tot timpul în care banca are banii tãi; în alte cazuri, rata va varia în funcþie de o procedurã pre-stabilitã, pe care o vei cunoaºte de la bun început. Atunci când împrumuþi o bancã, termenii împrumutului sunt pre-stabiliþi ºi toatã lumea ºtie ce ar trebui sã se întâmple. Riscul este acel "ar trebui", care poate sã nu se mai întâmple. De exemplu, în Argentina anului 2002, bãncilor li s-a interzis sã mai elibereze bani cãtre cetãþeni. Aºa ceva s-a întâmplat ºi în SUA în anii '30, atunci când bãncile au fost chiar închise pentru o vreme. 26

Atunci când o þarã are inflaþie foarte ridicatã, rata dobânzii poate varia cu inflaþia. De exemplu, în Mexic, în anul 2000, rata anualã medie a inflaþiei era de 9%, iar dacã îþi puneai banii într-un cont de economii în aprilie 2000, o companie financiarã din Puerto Vallarta þi-ar fi oferit 8,268% pentru un cont din care puteai retrage banii oricând. Dacã erai de acord sã notifici retragerea banilor cu 30 de zile înainte, banca oferea 9,09%. Douã luni mai târziu, aceeaºi bancã plãtea 11,951% pentru contul cu retragere imediatã si 14,381% pentru contul cu notificare la 30 de zile. Motivul? Înainte de a investi la o bancã, verificã-i reputaþia ºi istoria. Citeºte regulile privitoare la cont înainte de a pune banii în el. Ce rate ale dobânzilor ai gãsit la bãncile locale ºi la alte instituþii financiare? Crezi cã aceste rate vor fi mai mari decât inflaþia preconizatã? Dacã da, vei câºtiga niºte bani de pe urma unui cont de economii la bancã. Dacã nu, atunci suma pe care o vei câºtiga va fi "depãºitã" de cãtre inflaþia monedei din þara ta. Investiþii rg Dacã cheltui banii imediat ce îi ai, nu îþi vei spori patrimoniul personal net. Dacã vei decide sã economiseºti ºi sã investeºti o parte din banii câºtigaþi (sau pe care þi-i dau pãrinþii, sau pe care îi moºteneºti), atunci vei creºte probabilitatea unui viitor financiar sigur. Dupã parcurgerea .o acestei unitãþi, vei avea o imagine de ansamblu asupra variatelor posibilitãþi de a investi, inclusiv: - depunerea banilor la bancã; - investirea în afacerile altora (cumpãrarea de acþiuni); - demararea propriei tale afaceri; - investiþia în valori imobiliare; - investirea prin instituþiile financiare. ia an 3.1 Principii în economisire ºi investiþii Timp, risc ºi profit, diversificare, impactul inflaþiei, rata dobânzilor m Aplicaþie Timp: 20 minute ro Elevii: Creeazã tabelul de mai jos, apoi comparã rãspunsul cu al unui coleg. Dupã aceea, se înregis- treazã rezultatele clasei, calculeazã procentele, ºi discutã de ce sunteþi de accord sau nu cu fiecare afirmaþie. ja 27

Acord Afirmaþie Dezacord 1. Alexandru a început sã economiseascã 50 LEI pe lunã când a împlinit 18 ani, în timp ce Andreea a început sã economiseascã 100 LEI pe lunã când a împlinit 24 de ani. Amândoi au avut o ratã de câºtig de 6% la banii lor. Andreea va avea mai mulþi bani atunci când amândoi vor avea vârsta de 30 de ani. 2. Un leu în viitor valoreazã mai mult decât un leu astãzi. 3. Cu cât rata dobânzii este mai mare, cu atât mai puþin timp e necesar pentru atingerea obiectivului economisirii. 4. Din perspectiva afacerilor, este o bunã afacere sã mãreºti veniturile ºi sã întârzii plata cheltuielilor. 5. Cu cât ai mai mult timp disponibil, cu atât depozitul pe care trebuie sa îl faci pentru a atinge scopul financiar este mai mic. rg 6. Un dolar, astãzi, valoreazã mai puþin decât un dolar mâine. 7. Cu cât este mai micã valoarea plãtitã pentru o maºinã, cu atât mai puþin plãteºte proprietarul rata dobânzii pentru un împrumut pentru maºinã. .o Discuþie în clasã: ia Existã 2 cãi elementare prin care îþi poþi recupera banii investiþi. 1. Investeºti acum, laºi banii acolo, apoi iei, mai târziu, o sumã mai mare. Va fi ca atunci când pui banii într-un cont de economii, lãsând venitul (sau câºtigul, sau dobânda) sã se acumuleze ºi, dupã an 5 ani, scoþi banii. Asta e de fãcut atunci când vrei banii pentru o platã mai mare, cum ar fi cumpãrarea unui, aºa cum este un apartament. 2. Investeºti acum ºi intri în posesia câºtigurilor puþin câte puþin, în timp. Asta este ceea ce vei face atunci când, de exemplu, doreºti sã ai un venit lunar suplimentar pe perioada în care eºti student. Banii pe care îi primeºti periodic se numesc deseori DOBÂNDA sau DIVIDENDE sau, pur ºi sim- m plu, CÂªTIG. Suma pe care o investeºti iniþial se numeºte PRINCIPALA. Valoarea totalã a investiþiei la momentul lichidãrii ei se numeºte ECHITATE. Modul în care intri în posesia banilor de pe urma unei investiþii depinde de tipul investiþiei alese. Tipul de investiþie pe care îl alegi depinde de obiectivele investiþiei ºi de cât de mare este riscul pe ro care eºti dispus sã þi-l asumi. ja 28

RISCUL Riscul este ceva la care trebuie sã te gândeºti. In termeni financiari, esenþa riscului este cã s-ar putea sã nu mai ai suma de bani de care ai nevoie la momentul la care ai nevoie. Poþi suferi o pierdere directã de pe urma unei investiþii; s-ar putea sã nu mai ai îndeajuns de multe fonduri pentru a onora o obligaþie; inflaþia poate lovi pe neaºteptate la cote neprevãzute; sau pur ºi simplu s-ar putea sã nu ai niºte beneficii satisfãcatoare de pe urma investiþiei. Nu este nimic greºit în a alege asumarea unui risc în cazul unei investiþii. Însã nu este bine sã îþi asumi riscuri pe care nu le înþelegi. În termeni financiari, un anumit tip de risc se numeste RISCUL LICHIDITÃÞII. Asta înseamnã: cât de LICHIZI sau disponibili sunt banii tãi. De exemplu, poþi avea un obiect de valoare, cum ar fi o maºinã, o casã, dar nu îl vei putea vinde exact atunci când vei avea nevoie de bani. Iar dacã nu poþi sã vinzi casa sau maºina, înseamnã cã investiþia nu este lichidã. Dacã poþi lichida o investiþie foarte rapid ºi sã îþi primeºti banii imediat, înseamnã cã investiþia este una lichidã. rg Trebuie întotdeauna sã ai niºte bani care sã fie disponibili imediat, cu alte cuvinte sã fie lichizi, pentru a preîntâmpina orice probleme neaºteptate. Iatã alte câteva riscuri cu care te poþi confrunta: Riscul de a pierde suma principalã (suma iniþialã de bani pe care ai investit-o) .o Riscul pierderii venitului (banii pe care sperai sã-i câºtigi de pe urma investiþiei) O altã caracteristicã importantã a oricãrei investiþii este abilitatea de a urmãri evoluþia sa. Existã întotdeauna riscul de a primi informaþii eronate sau acela de a primi informaþii foarte importante ia prea târziu pentru a mai putea reacþiona eficient. Ce pãrere ai tu personal în privinþa riscului? an Unii oameni se simt confortabil în poziþia de a risca absolut tot ce au într-o investiþie de care ei sunt siguri. Alþii, însã, sunt îngrijoraþi chiar dacã este vorba sã riºte fie ºi o micã fracþiune din contul lor din bancã. Pãrerea ta în legãturã cu riscul se leagã de nivelul al doilea al necesitãþilor, conform lui Maslow, adica nevoia de siguranþã. Atunci când investeºti, trebuie sã evaluezi care este importanþa siguranþei m comparativ cu alte sentimente ale tale, cum ar fi stima de sine. De exemplu: – Cât de mult este determinatã stima de sine de bani? – Cât de mult se leagã sentimentul tãu de siguranþã de conºtientizarea faptului cã eºti capa- ro bil sa îþi plãteºti toate facturile? Riscurile ºi beneficiile în cazul imprumutãrii banilor Atunci când pui banii într-un cont de economii, de fapt tu împrumuþi banca. Banca îþi va plãti o dobândã pentru cã ea împrumutã bani de la tine la o ratã convenitã dinainte. În anumite cazuri, rata ja dobânzii va fi aceeaºi tot timpul în care banca are banii tãi; în alte cazuri, rata va varia în funcþie de o procedurã pre-stabilitã, pe care o vei cunoaºte de la bun început. Atunci când imprumuþi o bancã, termenii împrumutului sunt pre-stabiliþi ºi toatã lumea ºtie ce ar trebui sã se întâmple. Riscul este acel "ar trebui", care poate sã nu se mai întâmple. De exemplu, în Argentina anului 2002, bãncilor li s-a interzis sã mai elibereze bani cãtre cetãþeni. Asa ceva s-a întâmplat ºi în SUA în anii '30, atunci când bãncile au fost chiar închise pentru o vreme. 29

Împrumutarea banilor cãtre o companie sau cãtre un guvern: Acest lucru se face prin cumpãrarea de OBLIGAÞIUNI. Obligaþiunile sunt acorduri de împrumut încheiate între organizaþie ºi cumpãrãtori. Înainte de a cumpãra o obligaþiune, trebuie sã cercetezi organizaþia. Guvernele emit deseori obliga- þiuni, însã astfel îþi poþi bloca banii pentru câþiva ani. Aºa cã trebuie sã te asiguri de faptul cã orice obligaþiune ai cumpãra trebuie sã fie lichidã atunci când îþi vrei banii înapoi. Împrumutarea banilor cãtre un prieten: Majoritatea oamenilor se simt mult mai siguri sã împrumute bani unei banci decât unui prieten. ªi asta pentru cã ºi împrumutarea banilor cãtre un prieten comportã anumite riscuri, incluzând aici pierderea relaþiei de prietenie. Ce alte riscuri crezi cã mai sunt legate de a împrumuta bani cãtre un prieten? rg Nici un fel de împrumut nu este lipsit de riscuri, însã un risc asumat de cãtre toþi cei care oferã bani cu împrumut este acela cã inflaþia poate fi mai mare decât s-au aºteptat la momentul la care au convenit asupra termenilor împrumutului. .o Aplicaþie Timp: 20 minute ia Elevi: Sã presupunem cã cineva þi-a cerut sã oferi câteva sfaturi financiare. Iatã câþiva oameni în situaþii care reclamã oferirea unui sfat. - Ce informaþii le-ai cere înainte de a le oferi o recomandare finalã? an - Cu ce riscuri crezi cã se confruntã fiecare dintre ei? - Ce sfat le-ai da acum, pe baza informaþiilor pe care le ai? De ce? 1. Ana se mutã din micul ei oraº pentru a urma o ºcoalã în domeniul hotelier. Ea a economisit îndeajuns de mulþi bani pentru plata ºcolarizãrii ºi pentru costurile de întreþinere pentru primele 6 luni ale cursului. I s-a oferit, de asemenea, ºi o slujbã cu jumãtate de normã chiar la ºcoala unde m va învãþa. Va trebui sã pãstreze aceastã slujbã vreme de 12 luni, cât dureazã cursul, pentru a putea acoperi ºi costurile pentru ultimele 6 luni. Tocmai a aflat cã cineva vinde acþiuni la o nouã ºi foarte interesantã companie de software ºi are acum ocazia de a cumpãra câteva acþiuni la un preþ foarte bun. Toatã lumea este foarte sigurã cã preþul acþiunilor va creºte ºi cã investitorii timpurii ro îºi vor putea tripla banii în doar câteva luni. Oare ar trebui sã foloseascã jumãtate din economiile ei (adicã banii de ºcoalã ºi pentru traiul zilnic pentru 3 luni) pentru a cumpãra acþiuni la compania de software? 2. Lui Adrian îi plac la nebunie maºinile. ªtie ce fel de maºinã îºi doreºte ºi mai ºtie de unde poate ja cumpãra una folositã, dar bunã. Maºinile second-hand din marca pe care vrea el sunt foarte dificil de gãsit ºi întotdeauna se gãsesc cumpãrãtori interesaþi de aºa ceva. Bunica lui Adrian a murit ºi i-a lãsat drept moºtenire bani suficienþi pentru primii 2 ani de studenþie. Maºina ar costa echivalentul banilor pentru un an ca student. Ar trebui Adrian sã cumpere maºina sau nu? 3. Maria ºi Alin s-au cunoscut în liceu ºi sunt absolut convinºi cã în câþiva ani se vor cãsãtori. Au de gând sã îºi întemeieze o familie, însã ar vrea sã termine ºcoala ºi sã îºi înceapã fiecare o carierã. Acum lucreazã amândoi cu jumãtate de normã ºi se duc la ºcoalã. Alin este de pãrere cã ar trebui sã înceapã sã punã niºte bani deoparte pentru a plãti integral, la un moment dat, un teren pe care sã îºi poatã construi o casã. Maria crede cã e mai bine sã îºi punã banii într-un cont de investiþii, la o bancã din oraº. Mama Mariei, care este divorþatã, spune cã Maria ºi Alin n-ar trebui sã facã nimic cu banii puºi împreunã pânã nu se cãsãtoresc. Tu ce i-ai sfãtui sã facã? 30

Aplicaþie Timp: 15 minute Elevi: Gãseºte individual un obiectiv financiar pe care vrei sã îl atingi.Trebuie sã ai un obiectiv al investiþiei înainte de a alege o formã de investire care sã aibã sens pentru tine. Acum gândeºte din perspectiva formulei pe care ai învãþat-o ºi vezi dacã obiectivul tãu are toate "ingredientele" necesare. El trebuie sã includã: - Suma de bani de care vei avea nevoie (adicã valoarea viitoare doritã) ºi, atenþie, nu uita de inflaþie - Momentul în care vei avea nevoie de bani, adicã termenul "t". - O imagine de ansamblu asupra riscului pe care eºti dispus sã þi-l asumi - pentru cã asta va rg influenþa rata de returnare a investiþiei de care vei beneficia. Obiectiv Suma de bani Termenul Risc .o Investiþiile de succes depind de cât de bine te cunoºti pe tine ºi obiectivele tale. Orice vei alege sã faci, diversificã: ia - Nu pune niciodatã banii în doar un singur fel de acþiuni. - Nu pune toþi banii în valori imobiliare. - Asigurã-te cã investiþia ta va fi lichidã în momentul în care vei avea nevoie de bani. an DIVERSIFICAREA Un lucru notabil este acela cã nu toate acþiunile merg în aceeaºi direcþie în fiecare zi. Chiar ºi în perioade de declin al pieþei, vor exista acþiuni care vor creºte. ªi chiar ºi în cea mai bunã zi de tran- zacþii vor exista acþiuni al cãror preþ va scãdea. m De fapt, o caracteristicã a preþului acþiunilor este ca el se schimbã în continuu, variind crescãtor ºi descrescãtor. Aceasta tendinþã este denumitã VOLATILITATE. În vreme ce acþiunile sunt foarte lichide aproape tot timpul, preþul la care te poþi aºtepta sã le vinzi este, totuºi, incert. De aceea, atunci când ºtii cã se apropie momentul în care vei avea nevoie de fonduri, este cazul sã reduci sumele inves- ro tite în acþiuni. Cea mai simplã cale de a creºte probabilitatea de câºtig din acþiuni, este aceea de a cumpãra un grup de acþiuni, mai degrabã decât un singur tip de acþiuni. Aceasta se numeºte DIVERSIFICARE. Analizele au arãtat cã, dacã, cumperi în jur de 20 de acþiuni care sunt diferite (adicã nu sunt din ja acelaºi domeniu de afaceri), riscul general se reduce semnificativ. Colecþia de acþiuni pe care le deþii poartã numele de PORTOFOLIU. Un portofoliu diversificat va tinde sã determine câºtiguri de pe piaþã, privitã în ansamblul ei, în vreme ce ºansele de a suferi pierderi majore sunt reduse. INFLAÞIA Înseamnã cã preþurile au crescut. În cele mai multe þãri, inflaþia este gradualã. Preþurile cresc câte puþin. Însã atunci când creºterile lunare ale preþurilor sunt calculate la valori exprimate cu 2 sau 3 cifre, aceastã creºtere necontrolatã se numeste hiperinflaþie. Dacã preþurile cresc, iar cu o unitate din moneda ta poþi cumpãra mai puþin decât puteai înainte, înseamnã cã banii tãi ºi-au pierdut din valoare. Atunci când preþurile scad, procesul care are loc este cel invers inflaþiei. 31

RATA DOBÂNZILOR Dacã beneficiezi de dobânda pentru banii tãi, rãspunsul la aceastã întrebare depinde de 2 lucruri, în afarã de suma pe care poþi sã o economiseºti: - Rata dobânzii sau beneficiul pe care îl vei obþine. - Suma de bani pe care vrei sã o ai la sfârºitul perioadei de economisire. Iatã un exemplu simplu: Ai 100 de lei. Te duci cu ei la bancã ºi banca spune cã îþi va da 10% dobânda pentru fiecare an, cu condiþia sã pãstrezi banii acolo vreme de 2 ani. La sfârºitul perioadei de 2 ani, tu vei avea 121 de lei. Aceasta sumã se compune din 4 elemente: rg 1. Banii tãi depuºi la început - cei 100 de lei. 2. Dobânda pe care o ai pentru primul an la cei 100 de lei: 10 lei. 3. Dobânda pentru al doilea an la cei 100 de lei: 10 lei. 4. Dobânda pe care o ai pentru al doilea an pentru cei 10 lei primiþi ca dobânda pentru primul .o an, la cei 100 de lei de la început: 1 leu. Dacã ai fi lãsat banii în bancã ºi în cel de-al treilea an, cât ai fi avut la sfârºitul anului al treilea? (Rãspuns: 133,10 lei) Este important de notat faptul cã rata de 10% a dobânzii din exemplul nostru are doar rol ilustrativ. ia De obicei, o bancã nu va oferi o dobânda atât de mare. Atunci când oamenii vorbesc despre economisire, se presupune cã banii vor fi la bancã ºi nu vor fi folosiþi. Asta înseamnã cã dobânda pentru prima perioadã este adaugatã la suma iniþialã, denumitã an principalã. Apoi, la primirea urmãtoarei dobânzi, vei primi dobânda deopotrivã pentru suma princi- palã ºi pentru suma primitã ca dobânda pentru perioada anterioarã. Iar asta face ca banii tai sã se înmulþeascã ºi mai mult. Atunci când dobânda este primitã pentru suma principalã ºi este primitã ºi pentru dobânzile anterioare, procesul care are loc se numeºte compunere. Iatã un exemplu a puterii de compunere. m Doi oameni au economisit bani. Amândoi ºi-au pãstrat economiile într-un cont cu dobânda de 6% pe an. Maria a pus 2.000 LEI pe an vreme de 9 ani, dar, la vârsta de 30 de ani, nu a mai investit. George a investit 2.000 LEI pe an în continuu, de la 31 de ani pânã la 65. Care dintre ei credeþi cã avut cei mai mulþi bani la vârsta de 65 de ani? ro Persoana Investiþie/an Total investit Valoarea la 65 de ani Maria 2,000 18.000 579.471 ja George 2.000 70.000 470.249 Iatã cum, deºi George a investit cu 52.000 LEI mai mult decât Maria, ea a avut la 65 de ani mai mulþi bani. Din cauzã cã ea a început sã economiseascã din timp, ea a câºtigat mai mult din cauza compunerii chiar ºi dupã ce a încetat sã mai investeasca bani. Dacã începi din timp sã economiseºti, mai târziu vei avea satisfacþii foarte mari. Acum sã ne aducem aminte de cei 100 de lei investiþi vreme de 3 ani cu o dobânda de 10%. La sfârºitul celor 3 ani, vei avea 133,10 lei. Suma cu care ai început, sau pe care o ai acum, se numeºte valoare actualã (VA). 32

Suma pe care o vei avea peste 3 ani se numeºte valoare viitoare (VV). Dobânda pe care o primeºti se numeºte ratã a dobânzii (r). Perioada de timp pentru care laºi banii în bancã este numitã numãr de perioade de compunere sau termen (t). ªi, astfel, formula pe care o poþi utiliza ca sã afli valoarea viitoare a oricãrei economii este: VV = VA x (1+r)t unde VV este valoarea viitoare, VA este valoarea prezentã, r este rata dobânzii pentru o perioadã de timp, iar t este numãrul de perioade de timp. Odatã ce ai aceastã formulã, poþi calcula valoare viitoare a banilor pe care îi poþi economisi. rg 3.2 Cum economisesc bani? .o Odatã ce am reuºit sã punem niºte bani deoparte, fie ei mulþi sau puþini, obiectivul nostru principal este sã le sporim valoarea sau cel puþin sã o conserve. Pentru aceasta, trebuie sã alegem un produs de economisire aflat în portofoliul bãncilor. ia Gama de produse de economisire oferitã de bãnci este din ce în ce mai variatã. În afara depozitelor clasice, existã acum produse a cãror dobândã creºte progresiv sau instrumente financiare care com- binã economisirea cu investiþiile pe pieþe de capital. an Depozitele la termen Bãncile acordã pentru depozitele la termen printre cele mai mari dobânzi dintre toate tipurile de economisire (în jurul a 10% pe an pentru lei). Banii sunt imobilizaþi în bancã pe perioada aleasã de tine (oferta bãncilor merge de la o sãptãmânã la 36 de luni), dupã care pot fi retraºi, împreunã cu m dobânda aferentã. Depozitele la termen prezintã dezavantajul cã dacã trebuie sã retragi banii înainte de scadenþã nu vei primi nici un fel de dobândã sau în cel mai fericit caz veþi primi numai dobânda la vedere, care este mai micã de un punct procentual. Un alt dezavantaj îl constituie impozitarea veniturilor obþinute din dobânzi cu 16% de cãtre statul român. ro Depozitele cu dobânda progresivã Pe piaþã mai existã o variantã a depozitelor la termen, în care dobânda creºte cu câteva puncte pro- centuale de la lunã la lunã. De obicei se gãsesc pe termen de ºase luni sau un an. Se impoziteazã de ja asemenea cu 16%. Ele au avantajul cã dacã ai nevoie urgentã de bani ºi apelezi la depozit nu pierzi dobânda acumulatã pânã atunci. Conturile de economii Conturile de economii sunt produse care permit depunerea ºi retragerea de numerar oricând. Mai mult, nu sunt impozitate de cãtre stat. Dezavantajul lor constã în faptul cã dobânda primitã este mai micã decât pentru un depozit la termen. Cu toate acestea, dacã sondezi piaþa, poþi gãsi conturi de economii a cãror dobândã este apropiatã de cea a unui depozit. Majoritatea bãncilor cer menþinerea în cont a unei sume minime, altfel acesta se desfiinþeazã. 33

Depozitele cu componentã investiþionalã Depozitele cu componentã investiþionalã sunt cel mai inovator produs de economisire. O parte din fonduri sunt depuse într-un depozit la termen, iar restul se investesc într-un fond de investiþii. Puteþi alege procentul din suma care va fi investit (10%, 30% sau 50%). Partea de depozit este remunera- tã cu dobânzi avantajoase (de pânã la 11%, în funcþie de sumã), iar investiþia într-un fond vã poate aduce venituri mai mari decat dobânda la depozite. Existã ºi riscul sã pierdeþi din procentul investit dacã valoarea unitãþilor de fond scade. Condiþia ca sã primeºti dobânda bonificatã de bancã este sã pãstrezi unitãþile de fond pânã la scadenþa depozitului. Aplicaþie Timp: 10 minute rg Elevii: Contacteazã cel putin 3 instituþii financiare diferite pentru a gãsi cea mai bunã ratã a dobânzii pentru un cont pe care ei îl considerã potrivit penttru a satisface nevoile de economisire. Cere apoi o aplicaþie pentru cel mai bun cont de economii ºi o completeazâ-o pentru a exersa. .o Rubrica de evaluare Matricea de jos poate fi utilizatã pentru a evalua aplicaþiile elevilor cu privire la conceptele acestei activitãþi. ia Factor Slab (1) Mediu (3) Excelent (5) Numãr de instituþii financiare contactate 1 2 3 an Gradul de terminare a aplicaþiei Parþial Mare parte Totalitate Lizibilitatea aplicaþiei Ilizibil Mare parte lizibil Lizibil Altele Altele m – Dacã ai fi preºedintele unei bãnci ce schimbãri ai sugera sã se facã pentru a dezvolta conturi de economii mai bune pentru clienþi? – Cum ai sfãtui o persoanã pentru a gãsi cel mai bun cont de economii pentru nevoile lui/ei? ro – Dacã deja ai un cont de economii deschis, cum te simþi ºtiind cã ai bani în bancã? Dacã nu ai deschis încã un cont de economii, cum crezi cã te vei simþi când vei deschide unul ºi vei face primul depozit? Elevii: Se împart în grupuri de 4 sau 5 persoane ºi construiesc o campanie pentru a încuraja liceeni ja sã îºi mãreascã economiile. Fiecare grup îºi prezintã ideile campaniei în faþa clasei. Când toate prezentãrile sunt terminate, clasa voteazã cea mai bunã campanie. Echipa câºtigãtoare dezbate cu administratorii ºcolii implementarea campaniei pentru întregul liceu. Aplicaþie Timp: 20-35 minute Elevii: Se împart în noi grupuri de 4 sau 5 persoane ºi aleg unul din urmãtoarele tipuri de economii: cont curent, cont de economii, obligaþiuni, certificate de depozit, fonduri mutuale, conturi cu dobândã negociabilã. Determinã ce tip de informaþie grupul vrea sã colecteze vizavi de alegerea sa. Se pregãtesc sã împãrtãºeascã informaþia clasei. 34

3.3 Cum investesc banii? Discuþie în clasã: Împrumutarea nu este singurul tip de investiþii. Mai sunt ºi alte tipuri: 1. Acþiunile 2. Valorile imobiliare 3. Demararea unei afaceri 4. Delegarea cãtre o bancã sau o altã instituþie a sarcinii de a investi banii pentru tine Acþiunile sunt un mod de a investi în afacerea altcuiva. Un investitor într-o companie primeºte, de obicei, un certificat de acþionar, care reprezintã o proporþie din dreptul de proprietate asupra companiei respective. Poþi primi, astfel, plãþi anuale, însã aceste plãþi vor fi fãcute doar dacã compania realizeazã profit. Aceste plãþi poartã numele de dividende. rg Dacã afacerea are succes, preþul acþiunilor poate creºte ºi atunci investitorul îºi poate vinde acþiu- nile, primind mai mulþi bani decât a plãtit la început. Dacã afacerea merge prost, investitorul poate sã nu primeasca nimic. Existã companii publice ale cãror acþiuni pot fi cumpãrate la bursã. Existã ºi companii private ale .o cãror acþiuni pot fi cumpãrate doar dacã cunoºti pe cineva în interiorul companiei. Acþiunile companiilor private sunt, de obicei, foarte lichide. Acþiunile companiilor publice sunt lichide, deºi este posibil sã nu primeºti preþul dorit dacã eºti forþat sã vinzi în momentul în care preþul este mic. ia Cumpãrarea de valori imobiliare. În cel mai bun caz, acest gen de investiþii poate recompensa investitorul cu plãþi ale chiriilor sau cu plãþi mai mari în cazul în care proprietatea este vândutã. Dacã investitorul a cumpãrat cu grijã, rata de returnare a acestei investiþii poate fi egalã sau mai mare decât rata inflaþiei. Cuvântul-cheie în acest caz este "cu grijã". Investiþiile imobiliare sunt an rareori lichide. Iar asta poate fi periculos dacã împrumuþi bani pentru a cumpãra proprietãþi. Trebuie sã plãteºti mereu ratele contractate, chiar dacã tu, de fapt, nu poþi vinde proprietatea. În anumite cazuri va trebui, de asemenea, sã plãteºti ºi impozite destul de mari. Demararea propriei tale afaceri. Asta îþi va permite sã obþii un salariu dacã afacerea are succes. Aceastã investiþie depinde foarte mult de timpul pe care i-l aloci, de eforturile ºi de abilitatea ta, ca m ºi de oportunitãþile de afaceri din comunitatea în care trãieºti. Delegarea cãtre o bancã sau cãtre o altã instituþie a sarcinii de a investii banii tãi. Aceastã investiþie poate fi structuratã fie în aºa fel încât sã obþii plãþi periodice, fie ca sã primeºti o sumã finalã, fie ca sã primeºti plãþi în ambele modalitãþi. În orice caz, va trebui sã plãteºti pentru serviciile ºi con- ro silierea oferite de instituþie. Riscul este de o altã naturã pentru fiecare dintre toate aceste tipuri de investitþii. ªi fiecare tip de investiþii este atractivã pentru diferite tipuri de investitori. Fiecare individ are anumite resurse, obiective, puncte tari ºi disponibilitãþi pentru a-ºi asuma anu- ja mite riscuri. Este important ca toþi aceºti 4 factori sã fie luaþi în considerare la alegerea unei strategii de investiþii. De exemplu, cu cât eºti mai încrezãtor ºi mai dispus la a-þi asuma un risc, cu atât mai mare este probabilitatea sã îþi începi propria ta afacere. Chiar dacã eºti încrezãtor ºi vrei sã ai propria afacere, tipul afacerii va fi, probabil, diferit de la individ la individ. Cineva care nu tolereazã prea bine riscul va alege, poate, sã cumpere o afacere de succes. Ei doresc siguranþa de a învãþa totul despre respec- tiva afacere, ei vor sã lucreze o vreme împreunã cu proprietarii actuali pentru a "prinde" totul despre afacerea în discuþie înainte de a se angaja financiar în vreun fel. Un individ mai "aventuros" va începe o afacere cu totul ºi cu totul ineditã. Gândeºte-te la plaja de riscuri pe care tu, personal, eºti dispus sã þi le asumi. Ce tipuri de investiþii sugereazã toleranþa ta la risc ca fiind atractive? 35

Aplicaþie Timp: 20 minute Obiectiv: Identificarea a diferite organisme financiare care acþioneazã pe piaþa de capital. Elevii: Rãspunde la urmãtoarele întebãri: 1. Ce organizaþie este responsabilã în þara ta pentru tranzacþionarea acþiunilor la bursã? 2. Cine vinde acþiuni ºi obligatiuni în oraºul tãu? 3. Existã în oraºul tãu companii care sunt tranzactionate la bursã? Poþi sã numeºti o companie despre care crezi cã ar fi o investiþie bunã? Dar una care ar fi o investiþie proastã? Motiveazã ambele alegeri. 4. Legislaþia þãrii tale îþi permite sã cumperi acþiuni în altã þarã? rg Investiþiile în acþiuni Majoritatea þãrilor beneficiazã de propriile lor pieþe ºi burse de acþiuni. Acþiunile sunt vândute de cãtre brokeri ºi de cãtre instituþii cum sunt bãncile de investiþii. Adiþional, existã instituþii financiare internaþionale (deseori bãnci sau alte firme de brokeraj) care pot avea servicii de asistenþã pentru .o a facilita investiþia în acþiuni din alte þãri. Fiecare þarã are legi privitoare la investiþiile în acþiuni. Unele dintre aceste reglementãri se adreseazã companiilor care emit acþiunile, iar altele îi vizeazã pe cei care cumpãrã acþiuni. Va trebui sã înþele- ia gi reglementãrile þãrii tale, inclusiv în ceea ce priveºte posibilitatea de a investi în afara þãrii. - De ce crezi cã toþi cei care sunt dispuºi sã te ajute fac acest lucru? În ce fel câºtigã ei bani atunci când investeºti prin ei? - Acþiunile deschid posibilitatea unor câºtiguri substanþiale, dar ºi riscul investiþiei este la fel an de prezent. Ce poþi face pentru a reduce acest risc? Beneficiile de pe urma acþiunilor Cea mai mare parte a beneficiilor din acþiuni se realizeazã prin creºterea preþului acþiunilor în timp. Unele acþiuni dau dreptul la dividende. Aceasta sumã reprezintã o proporþie din profitul anual al m companiei. Acþiunile al cãror preþ se aºteaptã sã creascã mai mult, sau acþiunile companiilor noi, de obicei nu determinã plata dividendelor. Va trebui sã cercetezi care este politica dividendelor companiei de care eºti interesat. Va trebui, de asemenea, sã cercetezi dacã aceste acþiuni vor creºte ca preþ, pentru cã, în acest caz, înseamnã cã urmeazã o perioadã favorabilã pentru companie. ro Preþul acþiunilor, istoric vorbind, au tins sã creascã odatã cu inflaþia, de obicei cu o micã intârziere. Studii realizate asupra þãrilor care au tradiþie în pieþele active de acþiuni au arãtat cã, în medie ºi pe perioade relativ lungi (10-15 ani) beneficiile de pe urma deþinerii de acþiuni au fost mai mari decât cele rezultate din oferirea de împrumuturi. (în acest context, "împrumut" înseamnã cã s-au cumpãrat ja obligaþiuni sau cã banii au fost depuºi la bancã. Nu înseamnã împrumutarea cu bani a unui prieten.) Beneficiile de pe urma deþinerii de acþiuni sunt cu 3-7% mai mari decât beneficiile din împrumutare. În orice caz, pe termen scurt (cum ar fi, de exemplu, sãptãmâna viitoare), o anumitã acþiune poate suferi un declin de 10-20% sau chiar mai mare. Dacã ai ales bine, beneficiile pot fi foarte mari, mai ales dacã alegi o strategie pe termen lung, fãrã sã cumperi ºi sã vinzi frecvent. Cumpãrarea ºi vânzarea pe intervale scurte (acþiuni tranzacþionate) este aproape tot timpul o cale de a pierde bani, pentru cã fiecare tranzacþie implicã un comision, care poate fi deseori mai mare decât beneficiul mediu. Alegerea unor acþiuni care sã fie cumpãrate poate fi un proces care consumã mult timp. El reclamã nu doar înþelegerea companiei, dar ºi a economiei locale. În plus, trebuie sã iei în calcul reacþia 36

mediului pieþei actuale la riscurile potenþiale percepute. Iar a alege când sã vinzi este ºi mai greu. Chiar ºi cei mai buni la acest lucru au dreptate în mai puþin de 60% din cazurile în care aleg. In afarã de cazul în care "te pasioneazã" procesul de investire în acþiuni, ar trebui sã apelezi la o instituþ care este specializatã în a întreprinde cercetarea în locul tãu. Oricum, pe termen lung, acþiunile s-au dovedit a fi una dintre cele mai bune investiþii pentru mulþi oameni. Fondurile mutuale Ca sã cumperi 20 de acþiuni pentru a avea un portofoliu diversificat îþi trebuie, de obicei, mai mulþi bani decât ai tu disponibili, mai ales la început. Un rãspuns simplu la aceastã problemã s-au dovedit a fi anumite companii de investiþii care se numesc FONDURI MUTUALE. Aceeaºi logicã este valabilã, însã într-o mãsurã mai micã, drept pentru care existã ºi FONDURI DE OBLIGAÞIUNI. Aceste companii cumpãrã un grup de acþiuni, numite PORTOFOLIU, iar apoi îºi vând propriile acþiuni investitorilor. Aceste acþiuni au, de obicei, un preþ mic, drept pentru care este destul de simplu sã cumperi rg câteva. Valoarea acþiunilor este notatã la sfârºitul fiecãrei zile pentru a corespunde variaþiilor de preþ ale acþiunilor pe care le are fondul, ca sã poþi cumpãra ºi vinde în fiecare zi la preþul mediu al acþiunilor pe care le ai. Acest lucru permite micilor investitori sã beneficieze de pe urma diversificãrii ºi, de asemenea, sã aibã un manager profesional pentru banii lor. .o Totuºi, aceste fonduri percep un comision pentru serviciile oferite ºi s-a dovedit cã aceste comisioane sunt aproximativ egale cu beneficiile medii ale managementului profesionist. Investitorul încã primeºte beneficiile reducerii riscului din diversificare (care este un beneficiu mare), însã câºtigã relativ puþin de pe urma managementului. ia Fondurile oferã oportunitatea de a cumpãra în cadrul unor segmente adecvate de piaþã, în cazul în care încerci sã asiguri o manierã absolut profesionalã de investire a banilor. Astfel, dacã tu crezi cã biotehnologiile vor oferi un beneficiu deosebit de mare în urmãtorii 5 ani, poþi cumpãra niºte acþiuni într-un fond specializat în aceastã industrie. Aceastã abordare va asigura diversificarea, fãrã ca tu sã an fii nevoit sã "ghiceºti" care dintre companii va prospera ºi care nu. Companiile inventive au descoperit o cale ºi mai bunã de a diversifica, creând fonduri speciale numite FONDURI INDEX. Aceste fonduri nu sunt administrate la fel ca alte fonduri. Managerii fondului cumpãrã pur si simplu acþiuni de un anumit tip, care sunt folosite pentru a mãsura perfor- manþa generalã a pieþei. Acest grup de acþiuni sunt numite indexuri ale pieþei (în economiile mai m active existã mai multe indexuri diferite) ºi, în fiecare zi, preþul lor este mediat integral pentru a oferi un instrument simplu de mãsurã a performanþei pieþei de acþiuni din acea zi. Marele avantaj al fondurilor index este acela cã monitorizeazã performanþa acþiunilor dintr-o per- ro spectivã holistica, fãrã sã solicite acelaºi efort managerial ca alte fonduri. În consecinþã, comisioanele lor anuale sunt foarte mici (aproximativ 0,25%, faþã de 1,25%, în cazul fondurilor administrate). Performanþa lor, prin definiþie, este egalã cu mediile obþinute, iar costurile sunt mai mici la valoarea costurilor medii ale beneficiilor fondurilor administrate. ja Aplicaþie Timp: 20-35 minute Elevii: Se impart în noi grupuri de 4 sau 5 ºi aleg tipul investiþiei din urmãtoarele 5 categorii: acþi- uni, obligaþiuni, fonduri mutuale, imobiliare, obiecte de colecþie. Determinã ce tip de informaþie vrea grupul sã colecteze referitor la alegerea sa ºi încep cãutarea. Se pregãtesc sã împãrtãºeascã informaþiile cu clasa. 37

ja ro m an ia .o rg 38

Unitate 4: CREDITE rg 4. Introducere Creditul. Pro ºi Contra. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 .o 4.1 Ce este un credit? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 Cei 3 C ai creditului: capacitate, caracter, capital . . . . . . . . . . . . . . .42 4.2 Tipuri de credite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44 ia Cãrþi de credit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44 Împrumuturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44 Ipoteci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44 an 4.3 Cum fac un credit? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45 Compararea ofertele de credit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45 Dosarul de creditare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48 4.4 Costul creditului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49 m Dobânda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49 DAE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49 Alte costuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49 ro 4.5 Consumatorul de servicii financiare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50 Drepturi ºi responsabilitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50 Asigurãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50 Falimentul financiar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50 ja 39

Unitate 4: CREDITUL Introducere Creditul. Pro ºi Contra Creditul poate fi o sabie cu doua tãiºuri în funcþie de utilitatea acestuia: în cazurile fericite creditul poate ajuta la construirea unei averi, fiind parte dintr-un plan financiar, iar în cazuri mai puþin fericite, creditul poate duce la îndatorare excesivã, care poate consuma rapid resursele financiare. Ca ºi în cazul oricãrui alt instrument financiar, creditul trebuie folosit cu precauþie. În zilele noastre mai mult decât oricând elevii sunt cu siguranþã tentaþi de credit ºi de ispi- ta banilor câºtigaþi uºor. rg Pe scurt nu existã o penurie de modalitãþi de creditare disponibile tinerilor. Cu cât creºte numãrul de elevi care folosesc creditul înþr-un mod înþelept cu atât cresc ºansele ca acesta sã fie un instrument financiar ajutãtor ºi nu o capcanã. Care sunt noþiunile elementare în ceea ce priveºte creditul? O strategie simplã constã în evitarea .o plãþii dobânzii prin lichidarea datoriilor în întregime în fiecare lunã. O alta este plãtirea facturilor la timp, lucru care creazã o reputaþie solidã. Existã câteva întrebãri care trebuie sã le pui înainte de a semna un contract pentru obþinerea unui credit: Care e costul total al creditului? Cum se calculeazã dobânda? ia Existã o penalizare pentru lichidarea creditului în avans? Ce bunuri sunt necesare drept garanþie? an Care va fi valoarea bunului finanþat la sfârºitul plãþii? Care este reputaþia instituþiei de creditare? Ce alte obligaþii financiare mai sunt? Atunci când creditul este folosit în mod abuziv poate duce la un grad mare de îndatorare ºi chiar faliment. Este mai uºor sã intri în datorii decât sã ieºi, dar faptul cã elevii învaþã noþiunile minime m necesare le mãreºte sanºele de a evita o potenþiala capcanã pe viitor. ro Aplicaþie Timp: 30 minute ja Elevi: Veþi fi repartizaþi într-una din cele 3 echipe ºi veþi avea 10 minute pentru a discuta cazul în cadrul grupului. Aveþi 10 minute pentru a vã pregãti cazul în funcþie de echipã în care eºti; fiecare echipã trebuie sa aibã cel puþin 2 vorbitori. Judecãtorii au 5 minute la sfârºit pentru a declara un câºtigãtor. Aceºtia vor decide doar în funcþie de informaþiile prezentate fãrã a lua în calcul preferinþele personale. 40

4.1 Ce este un credit? Discuþie în clasã: Sã presupunem cã ai nevoie de o maºinã la anul, pentru a ajunge la noua ta slujbã, însã þi-ar trebui vreo 5 ani ca sã economiseºti îndeajuns de mulþi bani pentru a cumpãra una, ce poþi face? Poþi împrumuta o parte din costul maºinii ºi sã returnezi împrumutul apoi, dar sã ai maºina în posesie. Poþi face asta dând celui care te-a împrumutat dreptul de a lua maºina înapoi daca tu nu reuºeºti sã achiþi banii. Asta se cheamã privilegiu al vânzãtorului asupra maºinii. Vei folosi maºina colateral cu împrumutul. Asta înseamnã cã tu vei GAJA maºina ca GARANÞIE a împrumutului. Un gaj sau o garanþie este un bun pe care creditorul ( cel care îþi dã banii cu împrumut) o poate lua înapoi dacã tu nu faci plãþile pe care le-ai promis. Pentru majoritatea împrumuturilor, trebuie sã te angajezi în avans ca maºina sau un alt bun, sã se afle în posesia ta, dar ca garanþie a împrumutului. rg Dacã ai vrea sã cumperi un apartament, ideea este aceeaºi. Poþi împrumuta o parte din cost, iar banca îþi va oferi o IPOTECÃ, care este ceva similar cu un privilegiu al vânzatorului. Apartamentul va fi garanþia împrumutului ipotecar, iar dacã nu reuºesti sã faci plãþile la care te-ai angajat lunar, banca îti poate pune sechestru pe casã. .o Acest sistem de împrumuturi ºi garanþii permite indivizilor sã achiziþioneze lucruri scumpe cu mult timp înainte de a fi ei capabili sã economiseascã banii necesari. Aceasta este una din modalitãþile prin care bãncile ºi alte structuri creditoare îþi faciliteazã contractarea unui împrumut. Un alt cuvânt pentru împrumuturi este DEBIT. ia Cel care ia banii cu împrumut - împrumutatul - se numeºte debitor, atâta vreme cât el are datorie faþã de cel care i-a dat banii. Cel care a oferit banii cu împrumut se numeºte creditor, pentru cã el acordã creditul ºi el este cel faþã de care debitorul trebuie sã îºi achite obligaþia. an IMPORTANT: Suma de bani care face obiectul împrumutului este un CREDIT (adicã un împru- mut) din momentul în care DEBITORUL primeºte banii de la CREDITOR ºi este un DEBIT (adicã o datorie) pânã în momentul în care CREDITORUL primeºte banii de la DEBITOR. O instituþie sau o persoanã care oferã bani cu împrumut, de obicei, procedeazã în felul urmãtor: m - Îþi comunicã rata dobânzii pe care o vei plãti pentru ca sã le foloseºti banii - Îþi comunicã perioada de timp pentru care poti folosi banii - Îþi comunicã câþi bani ºi la ce intervale trebuie sã plãteºti (de obicei, lunar) Împrumutul va avea douã pãrþi: dobânda ºi suma principalã (adicã suma propriu-zisã cu care te-ai ro împrumutat). Valoarea dobânzii pe care trebuie sã o plãteºti depinde de cât de mare este riscul pe care împrumu- tatorul îºi imagineazã cã ºi-l asumã împrumutându-þi banii. Companiile au un fel de SISTEM DE PUNCTARE A CREDITELOR, iar persoanele au un anumit PUNCTAJ. Acestea sunt simple ja expresii numerice ale modului în care compania sau indivizii se comparã cu celelalte companii sau indivizi care cer bani cu împrumut. Cu cât ai un scor mai bun, cu atât termenii în care vei obþine un credit vor fi mai avantajoºi. Dacã banca considerã cã prezinþi un risc mai mare decât o alta persoanã, îþi va impune o ratã a dobânzii mai mare. TERMENUL unui împrumut este perioada de timp pentru care poþi folosi banii. Termenul împru- mutului tãu va fi deseori legat de scopul împrumutului. Pentru o maºinã, de exemplu, poþi avea un termen de 3 sau 4 ani. Si asta din cauzã cã este de aºteptat ca o maºinã sã îºi conserve valoarea pentru aceastã perioadã. Împrumutul pentru o casã, numit si ipotecã, poate avea un termen mai lung, chiar ºi de 30 de ani. 41

Cei mai multi creditori vor solicita la început plata parþialã a costului maºinii sau a bunului pe care îl cumperi. Aceastã sumã este numitã AVANS. Mãrimea avansului este variatã. Dacã nu plãteºti, poþi pierde ºi maºina ºi reputaþia. Unul dintre cele mai importante lucruri atunci când contractezi un împrumut este o bunã reputaþie în ceea ce priveºte onorarea facturilor ºi a altor obligaþii. Aplicaþie Timp: 15 minute Elevii: Rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri: – Dacã ai fi bancher, la ce caracteristici ai fi atent, la cei care îþi solicitã bani cu împrumut? rg – Care sunt caracteristicile unui bun debitor (beneficiarul împrumutului)? Cei 3 C ai creditului: capacitate, caracter, capital .o Istoricul de creditare este foarte important pentru capacitatea unui individ de a obþine un credit. Istoricul de creditare al unei persoane este echivalentul reputaþiei sale în lumea financiarã. O repu- taþie pãtatã poate urmãrii individual respectiv pânã la 10 ani înainte de a fi ºtearsã. ia Multe persoane cred cã accesul la creditare este un drept. Este de fapt un privilegiu ºi o oportuni- tate pentru cei consideraþi eligibili. Determinarea celor care se calificã pentru a obþine un credit vari- azã în funcþie de instituþie. Totuºi, anumite caracteristici sunt constante în procesul de calificare. Pentru a fi aprobat, un individ trebuie sã aibã posibilitatea ºi disponibilitatea sã plãteascã împrumu- an tul sau suma creditatã, sã dovedeascã prin documente calitatea sa de proprietar al bunurilor utilizate drept garanþie, sã aibã un istoric de creditare bine stabilit ºi într-o mai micã mãsurã, sã aibã un caracter ºi un comportament ireproºabil ºi o prezenþã acceptabilã. Aceste caracteristici sunt uneori denu- mite cele 3 C-uri ale creditãrii: Capacitate, Caracter ºi Capital. Vom discuta cele 3 C-uri în programul: Capacitate, Caracter ºi Capital. m Aplicaþie Timp: 20 minute ro Elevi: Împãrþãºiþi cu colegii ceea ce ºtiþi ºi ceea ce aþi dori sã aflaþi despre credite. ªtiu Vreau sã ºtiu Am învãþat ja Ce ºtiþi despre credite? Ce vreþi sã ºtiþi despre credite? Ce aþi învãþat despre credite? Aplicaþie Timp: 15 minute Elevi: Plimbaþi-vã prin salã punând întrebãri de tip da sau nu, fãrã indicii. Toþi elevii trebuie sã rãspundã adevãrat la întrebãri pânã toþi si-au ghicit termenul. Elevii îºi vor returna cartonaºul dupã ce vor ghici termenul; dacã sunt cartonaºe în plus profesorul va continua împãrþirea lor pânã se vor termina. 42

Aplicaþie Timp: 10 - 15 minute Elevi: Rãspundeþi întrebãrilor puse de cãtre profesor. Discutaþi pe scurt benefîciile creditãrii: accesul la bani în cazul unei urgenþe, posibilitatea de a utiliza un produs sau un serviciu în prezent ºi în siguranþa. Plusuri Minusuri Detalii interesante rg .o ia an m ro ja 43

4.2 Tipuri de credite De consum, imobiliare ipotecare, cãrþi de credit, specializate Creditele de consum sunt destinate persoanelor fizice care lucreazã pe baza unui contract de muncã ºi a cãror principalã sursã de venit o reprezintã salariul, fiind de asemenea acceptate alte tipuri de venituri: dividende, chirii, etc. Cele mai des acordate credite de consum sunt: Pentru nevoi personale - cu ºi fãrã ipotecã Pentru achiziþionarea de bunuri de folosinþã îndelungatã Auto De vacanþã Pentru studii Pentru efectuarea unor tratamente medicale Creditele fãrã niciun fel de garanþii sunt însoþite de obicei de comisioane de acordare foarte mari, rg necesare creditorului pentru acoperirea asigurãrii de risc financiar. Credite imobiliare ipotecare Pot fi folosite pentru: .o • Cumpãrarea sau construcþia unei locuinþe • Modernizarea sau extinderea unui imobil • Achiziþie de teren • Refinanþarea unor împrumuturi similare ia Deoarece acest tip de credit este acordat pe termen lung, trebuie sã luaþi în considerare foarte atent moneda în care se acordã creditul. Fluctuaþiile cursurilor de schimb pot provoca creºteri/scãderi semnificative ale ratelor ºi datoriei an totale la creditele în valutã, prin raportare la moneda naþionalã RON. De aceea, e important de analizat de ce tipuri de venituri dispuneþi pentru rambursarea ratelor, la ce monedã se raporteazã ele, pentru a evita asumarea acestui risc suplimentar. Deoarece, în cazul creditelor în valutã, unde rambursarea se face în RON, un cost adiþional este cel de schimb valutar, de aceea aflaþi înainte la ce curs se calculeazã schimbul valutar aferent fiecãrei rate. m Carduri de credit Sunt cardurile bancare prin intermediul cãrora deþinãtorul cardului dispune de fondurile bãncii emi- tente, oferite sub forma unei linii de credit, care îi permit efectuarea de operaþiuni (plãti la comer- cianþi ºi retrageri de numerar) în limita unui plafon stabilit în prealabil împreunã cu banca emitentã. ro Ce trebuie sã cunoaºteþi în plus despre cardurile de credit: • Dacã pot fi utilizate doar în România sau ºi internaþional • Taxa lunarã/taxa anualã de administrare ja • Ce parte din limita de credit poate fi folositã în numerar (pentru cardurile de credit) • Taxele percepute la retragerea de la ATM-uri în þarã ºi în strãinatate. Credite pentru persoane juridice Aceste credite destinate companiilor, persoanelor fizice autorizate, asociaþiilor familiale, profesiu- nilor liberale, etc. pot avea ca destinaþie capitalul de lucru, investiþii sau acoperirea altor nevoi financiare ºi pot fi acordate cu diverse tipuri de garanþii. Se pot acorda pe termen scurt, mediu sau lung. Creditele rambursabile în rate lunare sunt cel mai des întâlnite în finanþarea investiþiilor, pe când overdrafturile ºi liniile de credit au o pondere importantã în finanþarea capitalului de lucru. Unele bãnci solicitã un plan de investiþii sau studii de fezabilitate pentru acordarea creditelor de investiþii de anvergura mai mare, în timp ce alte bãnci au propriul sistem de evaluare a afacerii. Cele 44

mai multe bãnci cer un aport propriu din partea clientului (condiþie a finanþãrii). Credite specializate Acestea sunt produse oferite de cãtre bãnci persoanelor fizice ºi juridice dintr-un anumit domeniu de activitate; ex: personal medical, notari, avocaþi, militari, studenþi, etc. Leasingul financiar este oferit de companii de leasing specializate, multe dintre ele subsidiare ale unor bãnci, clienþii putând fi atât persoane fizice, cât ºi juridice. Principala diferenþã dintre achizi- þionarea unui echipament/ vehicul/ imobil prin credit sau prin leasing constã în faptul cã pânã la terminarea contractului, firma de leasing este proprietara legalã a bunului respectiv. Transferul proprie- tãþii se va face cãtre împrumutat la sfârºitul contractului de leasing, dupã plata valorii reziduale. rg 4.3 Cum fac un credit? Compararea ofertele de credit ºi dosarul de creditare .o Aplicaþie Timp: 25 minute ia Elevi: Împãrþiþi-vã în grupuri de câte 4-5. Fiecare grup va primi un cartonaº cu un anumit scenariu ºi trebuie sã ia o decizie în ceea ce priveºte cea mai bunã ofertã ºi sã îºi explice decizia în faþa celor- an lalþi. Elevii vor avea nevoie de calculatoare financiare (calculatoare de mânã, sau acces la website- uri care oferã asemenea servicii). Prezentãrile trebuie sã conþinã cel puþin urmãtoarele comparaþii: • taxele financiare totale • plãþile lunare • durata împrumutului m ro ja 45

Cartonaºe (Instrucþiuni: Copiaþi aceastã paginã ºi þãiaþi cartonaºele pentru a le distribui) Un camion nou. Puteþi cumpãra un camion nou cu 25 000 EUR de la dealerul din localitate care vã oferã urmãtoarele modalitãþi de platã: Opþiunea A: Un avans de 1500 EUR, iar Opþiunea B: 0 EUR avans, suma plãtibilã în restul plãtibil în rate cu o dobândã de 2,9% rate cu o dobândã de 0,9% timp de 36 de timp de 48 de luni. luni. rg O maºinã nouã. Puteþi cumpãra una din urmãtoarele maºini de la dealerul din localitate: Maºina A: costã 20 000 EUR plãtibili în Maºina B: costã 23 000 EUR plãtibili în .o rate, cu o dobândã de 7% timp de 60 de rate, cu o dobândã de 3,9% timp de 30 de luni. luni. ia Un televizor LCD. Puteþi cumpãra un televizor în valoare de 1900 EUR având urmã - toarele posibilitãþi de platã: an Rate direct din magazin: Dupã 90 de zile de Credit prin bancã: 12 plãþi lunare cu o la achiziþie veþi achita împrumutul în rate dobândã de 11%. timp de 6 luni cu o dobândã de 10%. m Un calculator nou. Puteþi cumpãra un calculator în valoare de 1 400 EUR avand urmã- toarele posibilitãþi de platã: ro Rate direct din magazin: 24 plãþi lunare cu Card de Credit: 36 plãþi lunare cu o o dobândã de 11,9%. dobândã de 15,9%. ja O combinã muzicalã. Puteþi cumpãra o combinã muzicalã în valoare de 800 EUR cu urmãtoarele modalitãþi de a plãti: Rate direct din magazin: 12 plãþi lunare cu Card de Credit: 24 plãþi lunare cu o o dobândã de 13,5%. dobândã de 18%. 46

Aplicaþie Timp: 15 minute Elevii vor crea acum o diagramã precum cea din figura urmãtoare dupã care vor cãuta rata dobânzii curente pentru împrumuturi similare. Elevii: Cereþi unui membru al familiei documente vechi de creditare. Din acestea adunaþi urmã- toarele date: •- DAE • Termenul de creditare • Rata lunarã rg • Suma totalã împrumutatã • Taxele financiare totale • Costul total al creditului Dupã aceea creaþi o diagramã care sã arate dobândã totalã platitã ºi costul total al creditului. La .o urmã cãutaþi ratele de dobândã curente pentru împrumuturi similare. Utilizaþi materialul ajutãtor pentru adunarea datele. Material ajutãtor ia Numele membrului de familie an DAE Termenul de creditare Rata lunarã m Suma total împrumutatã Taxele financiare totale Costul total al creditului ro Rata dobânzii (pentru un împrumut similar) ja 47

Dosarul de creditare Dacã ai primit vreodatã aprobarea contractãrii unui împrumut este foarte probabil cã ai fost supus unui proces de acordare a unui punctaj de creditare. Acesta este un instrument statistic din ce în ce mai obiºnuit utilizat de cãtre creditori pentru a decide cui doresc sã împrumute bani ºi la ce preþ. Dezvoltat în anii '60, instrumentul a fost utilizat în SUA ºi Marea Britanie ºi cu mici variaþiuni ale conceptelor în multe alte þãri cum ar fi Brazilia sau Polonia. Punctajul de creditare încearcã, practic, sã prezicã viitorul comportament al celui care se împru- mutã, prin compararea cu alþi indivizi despre care se ºtie cã au plãtit sau care au utilizat împrumu- tul în acelaºi fel. Cu alte cuvinte, punctajul permite creditorilor sã "parieze" cã debitorul se va comporta aproximativ similar cu alþi indivizi cu acelaºi profil financiar. Elementele care intrã în componenþa acestui punctaj includ informaþii despre: cât de mult timp ai rg administrat alte împrumuturi (cu cât mai mult, cu atât mai bine); câte datorii ai. Prea multe e rãu; prea puþine, iar nu e bine, pentru cã se doreºte sã ai câteva datorii, pentru a-þi fi urmãrit comportamentul faþã de obligaþiile pe care le ai. Deseori vor fi întreprinse cercetãri privind modul în care îþi achiþi facturile la telefon, electricitate etc. Este mai puþin important cât câºtigi, pentru cã mulþi .o oameni cu venituri mari au, totuºi probleme. Mai important este dacã îþi onorezi obligaþiile ºi dacã o faci la timp, fãrã sã ai datorii vechi, de vreme ce existenþa lor ar putea indica faptul cã nu te vei þine de cuvânt. Punctajul de creditare a permis creditorilor sã acorde împrumuturi repede ºi mai sigur. Insã tehnica ia aceasta se poate dovedi durã pentru tinerii care încã nu au avut timp pentru a-ºi crea un profil financiar comparabil cu al altora. Cel mai important sfat: an Plãteºte la timp! m ro ja 48

4.4 Costul creditului Dobânda, DAE, alte costuri Înainte de a face un credit, intereseazã-te atent de costurile acestuia. Pentru compararea a douã oferte de la bãnci diferite, cel mai simplu este sã verifici costul a douã credite acordate pentru aceeaºi sumã ºi pentru aceeaºi perioadã de timp. Rata dobânzii anuale efective (DAE) - aratã care este costul real al unui credit luând în calcul nu numai cheltuielile cu rata dobânzii, dar ºi celelalte taxe, comisioane ºi unele asigurãri care trebuie plãtite de cãtre client. Când se calculeazã aceastã ratã a dobânzii trebuie luatã în considerare ºi perioada în care sunt efectuate aceste cheltuieli, precum ºi valoarea banilor în timp! Rata dobânzii este costul principal al creditului. Ea se aplicã la soldul creditului (partea neram- bursatã din capitalul împrumutat iniþial), fiind calculatã la perioade de timp clar stipulate în contractul de credit. Încã existã instituþii financiar nebancare care anunþã o anumitã ratã a dobânzii, dar o rg aplicã la suma iniþial împrumutatã, nu la soldul creditului. Acest calcul mãreºte artificial dobânda de platã ºi rata realã a dobânzii este mult mai mare decât cea comunicatã clienþilor. Comisionul de analizã. O situaþie neplãcutã este când de exemplu: comisionul este de 0,4% din suma creditului, dar minim 50 EUR). Acest comision minim, raportat la valoarea unui credit foarte .o mic, poate reprezenta un procent semnificativ. Comisionul de acordare este un procent din suma acordatã care variazã de la o bancã la alta. ªi aici este posibil sã existe o valoare minimã a comisionului impusã de bancã. Comisioane percepute anual sau lunar: comision de administrare credit, de gestiune, de risc valu- ia tar, rezerva minimã obligatorie. Primele de platã aferente asigurãrilor solicitate de bancã pot fi asigurãri de viaþã, asigurarea imo- bilului ipotecat, asigurarea autovehiculului gajat, a echipamentelor sau a stocului, în cazul per- an soanelor juridice. Comisionul de rambursare anticipatã. Este întâlnir în cazul în care se doreºte achitarea creditului în avans faþã de perioada din contractul de credit. Costurile de schimb valutar în cazul creditelor în valutã care sunt folosite/rambursate în moneda nationalã. m Comision de retragere a dosarului sau de renuntare la creditul aprobat. Evaluare garantii - în cazul garanþiilor imobiliare. Onorarii notar - pentru înregistrarea ipotecii. Costul radierii garanþiilor dupã terminarea creditului. ro Comisioane pentru renegocierea/modificarea condiþiilor creditului. Ce alte costuri/condiþii suplimentare mai apar în momentul in care folosiþi un credit? ja taxa care se plãteºte o singurã datã la deschiderea contului curent comisionul lunar / anual pentru administrarea contului curent comisioanele de retragere numerar ºi plãþi prin virament soldul minim al contului permanent necesar comisionul de depunere numerar/ încasare prin virament (rambursare credit) comisionul de eliberare extras de cont 49

4.5 Consumatorul de servicii financiare Drepturi si responsabilitãþi, asigurãri, falimentul financiar Drepturi si responsabilitãþi Sã identifice înainte de cumpãrarea unui credit toate tipurile de dobânzi ºi comisioane pe care trebuie sã le plãteascã: rata dobânzii, comisionul de analizã, comisionul de acordare, primele de platã aferente asigurãrilor, comisionul de rambursare anticipatã, costurile de schimb valutar, comision de retragere a dosarului sau de renunþare la creditul aprobat, comision pentru renegociere/modificarea condiþiilor creditului. Sã compare ratele dobânzilor de tipuri diferite: Rata dobânzii fixã - nivelul procentual al dobânzii ºi rata lunarã vor rãmâne aceleaºi pe toatã durata derulãrii creditului ºi puteþi sã aveþi o estimare clarã a costurilor creditului dumneavoastrã. rg Rata dobânzii variabilã - rata lunarã a dobânzii este calculatã în funcþie de o dobândã de referinþã (ex. BUBOR sau EURIBOR) la care se adaugã o marjã fixã stipulatã clar în contracte. Acest tip de dobândã oferã posibilitatea ca în momentul în care dobânzile pe piaþa interbancarã scad, rata lunarã sã se ajusteze. De asemenea, trebuie avut în vedere cã, în cazul în care dobânzile cresc, atunci rata lunarã va creºte ºi ea. Aceasta este o modalitate transparentã de calcul a dobânzii, factorii care con- .o duc la modificarea dobânzii fiind uºor de identificat. Rata dobânzii revizuibilã - rata lunarã a dobânzii poate fi modificatã de cãtre bancã în funcþie de o serie de factori care nu sunt uºor de verificat (de exemplu, se declarã în contract a fi influenþatã de ia evoluþia costurilor de refinanþare, politica BNR, nivelul dobânzilor pe piaþa sau efectiv este stipulat: "conform normelor interne"), iar banca nu este obligatã sã facã aceste modificãri. Banca are obligaþia sã notifice clientul privitor la noua dobândã, uneori doar prin intermediul avizierelor din sediile proprii. Varianta combinatã - atunci când rata dobânzii este fixã pentru 1, 3, 5 ani, iar dupã aceasta an perioadã este variabilã. De multe ori clientul ia decizia pe baza dobânzii comunicate, valabilã in primul an de derulare a creditului, fãrã sã ºtie nivelul dobânzii în urmãtorii 14 sau 19 ani sau chiar mai mult (în funcþie de durata totalã a creditului), rãmaºi pânã la terminarea creditului. Asigurarea m Costurile asociate unei poliþe de asigurare trebuie incluse în calculul ratei de dobândã anuale doar dacã asigurarea este obligatorie pentru obþinerea creditului sau a ratei de dobândã din ofertã, respectiv dacã asigurarea este încheiatã cu sau prin intermediul entitãþii care acordã creditul. ro În cazul în care încheierea unei asigurãri este obligatorie, dar costul acesteia nu poate fi determinat în avans, banca sau intermediarul trebuie sã menþioneze explicit, concis ºi vizibil elementul de cost suplimentar. Falimentul personal ja Falimentul individual permite unui debitor insolvabil (aflat în imposibilitate de platã a datoriilor) sã fie scutit de majoritatea datoriilor în urma depunerii unei cereri în acest sens. Falimentul personal nu este încã reglementat în România. 50

rg Unitate 5: VREAU SÃ LUCREZ ÎN DOMENIUL FINANCIAR .o 5. Introducere: Vreau sã lucrez în domeniul financiar . Pro ºi Contra . . . . . .51 ia 5.1 Educaþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .53 Costul educaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .53 Impactul educaþiei asupra planului financiar personal . . . . . . . . . . .53 an 5.2 Cariera si viitorul tãu financiar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .59 Costul vieþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .59 Beneficii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .59 Performanþe posibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .59 m 5.3 Lucrez în domeniul financiar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .62 Tipuri de joburi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .62 Responsabilitãþile ºi aºteptãrile angajatorului . . . . . . . . . . . . . . . . . .63 ro Responsabilitãþile ºi aºteptarile angajatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64 ja 51

Unitate 5: VREAU SÃ LUCREZ ÎN DOMENIUL FINANCIAR Introducere Pentru majoritatea dintre noi, mijlocul prin care se ajunge la obiectivele financiare ºi personale este câºtigarea de venituri prin alegerea unei cariere. Probabil cea mai valoroasã posesiune pe care o au oamenii este posibilitatea câºtigãrii de potenþial pe parcursul vieþii, lucru influenþat direct de cariera aleasã ºi alegerile legate de locul de muncã. Educaþia ºi pregãtirea continuã are de asemenea influenþe semnificative asupra carierei ºi a veniturilor rezultate. De regulã, cu cât avem mai multe studii ºi traininguri, cu atât sunt mai mari câºti- rg gurile. O linie clarã urmatã de toþi participanþii la procesul economic este mizarea pe educaþie ºi pe absolvirea de traininguri semnificative ºi cu o duratã mare de recunoaºtere. Elevii care intenþioneazã sã frecventeze o facultate, vor trebui sã suporte cheltuieli substanþiale. ªi totuºi privind din perspectiva veniturilor pe parcursul întregii vieþi, beneficiile unei educaþii supe- .o rioare determinã aproape dublarea veniturilor pe care le-ar câºtiga o persoanã cu studii medii. Datoritã orientãrii economiei cãtre locuri de muncã legate de servicii ºi tehnologie, decalajul dintre veniturile potenþiale ar putea fi mai mare în urmãtorii ani. ia Spre ce se vor îndrepta urmãtoarele locuri de muncã? De fapt, locul de muncã, cariera, producþia sau serviciile ar putea sã nu mai fie la fel datoritã schim- bãrii rapide a întregii lumi. Mulþi dintre elevi vor alege sã lucreze pentru un angajator, în timp ce alþii an vor deveni antreprenori. Cei interesaþi în iniþierea unei afaceri proprii vor avea nevoie de o evaluare realistã a aptitudinilor, abilitãþilor ºi resurselor personale. Multe dintre noile afaceri eºueazã în câþiva ani datoritã lipsei de lichiditãþi sau a lipsei cunoºtinþelor de bazã în antreprenoriat. ªi totuºi, recom- pensele din antreprenoriat pot cântãri mai greu decât riscurile inerente prin dobândirea împlinirii pe plan profesional ºi a idealurilor în viaþã. m Pe lângã nevoia de bani pentru munca prestatã, indivizii rãmân la un loc de muncã pentru beneficiile pe care angajatorul le oferã: asigurare medicalã, traininguri, concediie plãtite sunt câteva din beneficiile substanþiale ºi materiale de care se folosesc ºi angajatorii pentru a-i convinge pe angajaþi sã-ºi schimbe locurile de muncã. Beneficiile pot fi oferite alãturi de clauze care sã prevadã mutarea ro în diferite zone ale þãrii, unde nivelul de trai poate varia. În acest fel, angajaþii ar trebui sã fie capabili sã facã comparaþii realiste ale ofertelor de schimbare a locului de muncã care pot oferi beneficii dar pot presupune ºi costuri însemnate cu noul loc. Sectorul financiar cuprinde o gamã largã de organizaþii care se ocupã cu managementul banilor: ja bãnci, companii creditoare, companii de asigurãri, companii de finanþare a consumului, agenþii de brokeraj, fonduri de investiþii. În economiile de piaþã, sectorul financiar are un rol special, deoarece antreneazã resurse importante ºi le alocã acelor investiþii care sunt capabile sã genereze cel mai mare câºtig de capital. Cu cât sectorul financiar va putea sã îndeplineascã mai bine acest rol, cu atât mai mult economia va evolua pe termen lung. Domeniul financiar este delimitat în subdomeniul bancar, subdomeniul asigurãrilor ºi cel al leasing-ului. În ceea ce priveºte piaþa forþei de muncã, domeniul financiar a oferit cel mai mare numãr de locuri de muncã. Un individ alege sã se angajeze într-o instituþie din domeniul financiar datoritã salariului mare (cel mai mare salariu mediu comparativ cu instituþii din alt profil de activitate), altor moti- vaþii materiale (prime, training-uri, credite cu dobânzi preferenþiale), mediului competitiv de lucru, 52

dinamismului pieþei financiare. Volumul mare de muncã, supraîncãrcarea cu sarcini, lipsa unor politici coerente de motivare salaria- lã ºi extrasalarialã reprezintã câteva din motivele pentru care angajaþii din domeniul financiar renunþã sã mai munceascã în acest sector de activitate. 5.1 Educaþia La finalul acestei unitãþi vei fi început deja sã gândesti în corelaþie cu toate conceptele financiare - economisirea, bugetarea, investiþiile, împrumutul ºi asigurarea - pentru a elabora un plan personal care te poate ajuta ca pe viitor visele tale sã devinã realitate. rg Mai întâi ai nevoie de un scop, destinaþia ta. ªi un mod eficient de a afla acest lucru este sã te întrebi: – Care sunt talentele mele speciale? – Ce îmi place sã fac? – Unde vreau sã trãiesc? .o – Cât de mulþi bani sunt "destui" pentru a-mi satisface necesitãþile de bazã ºi pentru ca viziu- nea mea despre viitor sã devinã realitate? ia Costul educaþiei ºi impactul educaþiei asupra planului financiar personal Înainte de a-þi stabili venitul pe care îl vei avea, trebuie sã vezi care este venitul potenþial corespun- zãtor activitãþii care îþi place. Aceastã sumã va depinde în mare mãsurã de tipul de instruire ºi edu- caþie de care vei beneficia. Iar acest element depinde, la rândul sau, de situaþia ta unicã. an Costul oricãrui tip de educaþie necesar poate cã nu este o problemã în cazul în care familia te ajutã sau dacã guvernul plãteºte taxele. Dar majoritatea oamenilor nu pot depinde doar de resursele familiei sau ale lor pentru a plãti educaþia ºi costurile traiului zilnic. Împreunã cu familia, ei iau decizii dificile despre cheltuieli mai mici ºi economii mai mari, necesare pentru ºcolarizare. m Adiþional, multe guverne ºi instituþii oferã burse sau granturi. Uneori existã ºi împrumuturi disponibile pentru a facilita continuarea instruirii. Pentru a decide asupra unui astfel de împrumut, trebuie privit în perspectivã ºi planificat când ºi cum vei fi capabil sã plãteºti înapoi pe parcursul a circa 10 ani dupã absolvire. ro Atenþie! Probabil cã vei putea lucra pentru a acoperi mãcar unele din cheltuielile pentru instruire. Poate cã vei câºtiga mai puþin decât în cazul unei slujbe stabile, cu normã întreagã. Dar priveºte în perspec- tivã. Ceea ce sacrifici acum aproape sigur cã îþi va aduce beneficii mari mai târziu. Educaþia te va ja ajuta sã câºtigi semnificativ mai mult pe parcursul vieþii profesionale, te va ajuta sã ai o slujbã mai bunã ºi sã atingi obiective mai ambiþioase. Pentru cei mai mulþi, aceste beneficii ale educaþiei sunt de departe mai mari decât micile sacrificii ale costurilor imediate, chiar dacã pe moment s-ar putea ca pãrerea ta sã fie alta. – Ce ai învãþat despre educaþie, instruire sau experienþa care îþi va fi necesarã pentru cariera care te intereseazã mai mult? – De unde poþi obþine acest gen de instruire ºi experienþã? – Cât va costa? Analizeazã opþiunile educaþionale pe care le ai la dispoziþie. Existã oportu- nitãþi de a merge în alt oraº sau în altã þarã pentru a obþine aceste lucruri? 53

Aplicaþie Timp: 15-20 minute Bifeazã în tabelul de mai jos acele valori care te caracterizeazã în momentul de faþã: VALOARE Importanþa ( 1 - 11; 1 - cea mai importantã valoare) Independenþa Trebuie sã ai controlul asupra propriei vieþi. Vrei sã ai propria ta afacere sau sã fii propriul tãu ºef. Siguranþa Vrei sã ai destule resurse pentru a-þi satisface rg nevoile, cu un risc minim, fãrã griji sau temeri. Familia ºi prietenii Relaþiile cu familia, prietenii ºi colegii sunt o priori- .o tate pentru tine. Vrei timp, pentru a fi un partener activ, un prieten ºi un pãrinte devotat. Consecvenþa ºi structura ia Îþi place stabilitatea, structura ºi îþi pui probleme atunci când lucrurile iau o întorsãturã neaºteptatã. Aventura an Eºti adeptul schimbãrii, riscului, distracþiei. Cauþi mereu oameni ºi locuri noi. Te plictiseºti repede. Localizarea Locul în care trãieºti este important pentru tine, m indiferent dacã e la munte sau în oraº. Creativitatea Eºti un artist, experimentezi idei noi. Îþi place sã faci ro lucrurile în felul tãu. Învãþarea Îþi place sã înveþi despre idei ºi metode noi. ja Ajutarea celorlalþi Vrei ca prin munca ta sã ajuþi pe alþii ºi obþii satis- facþii din a fi de ajutor în comunitatea ta. Spirit Crezi într-o putere supremã. Viaþa religioasã este importantã pentru tine. Bunãstare Vrei sã ai destui bani pentru a-þi cumpãra toate lucrurile pe care le doreºti. 54

Probabil cã mai ai ºi alte valori care nu sunt incluse în aceastã listã. Cum le-ai descrie? Marcheazã valorile pe care le-ai ales mai devreme ºi acum întreabã-te: Se potrivesc aceste valori cu ceea ce fac eu de fapt în viaþã în acest moment? IATÃ CE VALORIZEZ ASTA E CE FAC EU ACUM Independenþa Caut situaþii ºi oportunitãþi de a demara ceva ºi duc Trebuie sã ai controlul asupra propriei vieþi. Vrei sã treaba pânã la capãt. Nu am nevoie ca cineva sã îmi ai propria ta afacere sau sã fii propriul tãu ºef. aminteascã sã termin ce am început. Siguranþa Am început sã pun bani deoparte, nu cumpãr chiar Vrei sã ai destule resurse pentru a-þi satisface tot ce vreau, chiar dacã am banii necesari. nevoile, cu un risc minim, fãrã griji sau temeri. rg Familia ºi prietenii Petrec timp cu familia ºi caut modalitãþi de a-i spriji- Relaþiile cu familia, prietenii ºi colegii sunt o priori- ni, petrec timp cu prietenii. tate pentru tine. Vrei timp, pentru a fi un partener activ, un prieten ºi un pãrinte devotat. .o Consecvenþa ºi structura Evit schimbãrile, respect un program precis. Îmi Îþi place stabilitatea, structura ºi îþi pui probleme plac organizaþiile. atunci când lucrurile iau o întorsãturã neaºteptatã. Aventura Eºti adeptul schimbãrii, riscului, distracþiei. Cauþi ia Caut cãi de a mã testa, fac orice ca sã mã întâlnesc cu prietenii ºi sã vãd locuri noi. an mereu oameni ºi locuri noi. Te plictiseºti repede. Localizarea ªtiu unde aº vrea sã locuiesc ºi planific sã trãiesc Locul în care trãieºti este important pentru tine, acolo multã vreme. indiferent dacã e la munte sau în oraº. m Creativitatea Am multe proiecte, îmi exprim creativitatea prin artã, Eºti un artist, experimentezi idei noi. Îþi place sã faci dans, muzicã, teatru etc. lucrurile în felul tãu. ro Învãþarea Particip la cursuri care îmi pun la încercare ºi caut Îþi place sã înveþi despre idei ºi metode noi. cãi de a învãþa ceva nou. Îmi place sã învãþ. ja Ajutarea celorlalþi Sunt voluntar în a-i ajuta pe ceilalþi membri ai comu- Vrei ca prin munca ta sã ajuþi pe alþii ºi obþii satis- nitãþii în care trãiesc. facþii din a fi de ajutor în comunitatea ta. Spirit Rezerv timp pentru reflecþie asupra propriilor Crezi într-o putere supremã. Viaþa religioasã este convingeri ºi încerc sã le aplic în viaþã. importantã pentru tine. Bunãstare Am un plan pentru a-mi atinge obiectivele financiare. Vrei sã ai destui bani pentru a-þi cumpãra toate lucrurile pe care le doreºti. 55

Completeazã tabelul mai jos conform exemplului: IATÃ CE VALORIZEZ ASTA E CE FAC EU ACUM Independenþa Trebuie sã ai controlul asupra propriei vieþi. Vrei sã ai propria ta afacere sau sã fii propriul tãu ºef. Siguranþa Vrei sã ai destule resurse pentru a-þi satisface nevoile, cu un risc minim, fãrã griji sau temeri. Familia ºi prietenii Relaþiile cu familia, prietenii ºi colegii sunt o priori- rg tate pentru tine. Vrei timp, pentru a fi un partener activ, un prieten ºi un pãrinte devotat. Consecvenþa ºi structura .o Îþi place stabilitatea, structura ºi îþi pui probleme atunci când lucrurile iau o întorsãturã neaºteptatã. Aventura ia Eºti adeptul schimbãrii, riscului, distracþiei. Cauþi mereu oameni ºi locuri noi. Te plictiseºti repede. an Localizarea Locul în care trãieºti este important pentru tine, indiferent dacã e la munte sau în oraº. Creativitatea m Eºti un artist, experimentezi idei noi. Îþi place sã faci lucrurile în felul tãu. Învãþarea ro Îþi place sã înveþi despre idei ºi metode noi. Ajutarea celorlalþi Vrei ca prin munca ta sã ajuþi pe alþii ºi obþii satis- facþii din a fi de ajutor în comunitatea ta. ja Spirit Crezi într-o putere supremã. Viaþa religioasã este importantã pentru tine. Bunãstare Vrei sã ai destui bani pentru a-þi cumpãra toate lucrurile pe care le doreºti. 56

Pe parcursul vieþii unui adult, educaþia continuã va fi de o mare importanþã în ocuparea ºi menþinerea locului de muncã dobândit. În timp ce adulþii învaþã noi feluri de aplicaþii ale tehnologiei, schimbarea locului de muncã ºi/sau a carierei poate pretinde folosirea noilor aptitudini dobân- dite ºi schimbarea noului job va fi mult mai uºorã ºi poate mai profitabilã. Aplicaþie Timp: 10 minute Elevii: Creaþi un tabel în care scrieþi cinci ocupaþii diferite ºi estimaþi salariul câºtigat ºi educaþia necesare pentru fiecare ocupaþie în parte. Locul de muncã Salariul Educaþia necesarã ocupãrii servi- rg ciului Manager al unui restaurant fast- food .o Profesor Instalator Cosmeticianã Inginer IT ia an Aplicaþie Timp: 25 de minute m Elevii: Vor forma grupuri mici din 4-5 persoane ºi vor realiza o campanie de educare ºi pregãtire pentru a încuraja studiul activ pe tot parcursul vieþii. Elevii vor prezenta apoi campaniile clasei. ro ja 57

Rubrica de evaluare a originalitãþii temei Nivelul de Nivelul de Nivelul Nivelul Calitãþile evaluate performanþã performanþã performanþã performanþã 1 2 3 4 Audienþã Toþi(nici un grup O descriere simplã Câteva descrieri Clasa sau grupul þintã fixat) a grupului þintã detaliate specific, concentrat ºi complet Planificarea Fãrã planuri scrise Planuri scrise sim- Câteva planuri Planuri scrise pliste detaliate, planuri detaliate acoperind generale costurile, locaþiile, activitatea rg Felul artistic de Niciunul Da Da Da prezentare Pariciparea grupu- Niciuna O singurã persoanã Majoritatea stu- Contribuie cu toþii .o lui face aproape toatã denþilor participã treaba Elementele creative Niciunul Simpliste sau de Creativ Foarte gândit ºi Calificare Inacceptabil ia bazã Acceptabil Acceptabil creativ Acceptabil an m ro ja 58

5.2 Cariera ºi viitorul tãu financiar Costul vieþii, beneficii, performanþe posibile Identificarea carierei potrivite Aproape singurul lucru de care putem fi siguri în ziua de azi sunt schimbãrile rapide. Spre deose- bire de vremurile trecute, oamenii nu se mai pot baza pe o slujbã sau o carierã pe care o vor avea toatã viaþa. Pentru a supravieþui ºi reuºi, individul va trebui sã fie flexibil, auto - motivat ºi mereu dispus sã înveþe lucruri noi, sã dobândeascã noi abilitãþi ºi aptitudini. Pe scurt, va fi nevoie sã þii pasul cu transformãrile care au loc în economia ºi societatea în care trãieºti. Începând din acest moment, te poþi aºtepta sã ai mai multe cariere ºi slujbe diferite de-a lungul celor este 40 de ani de zile de muncã care te aºteaptã. Ceea ce este important este sã gãseºti munca plã- cutã pentru tine. Una dintre cele mai proaste alegeri din viaþã ar fi o slujbã pe care o urãºti, dar care aduce bani mulþi. rg Ce activitate îþi place atât de mult încât sã spui cã ai lucra pe gratis, doar dacã þi s-ar oferi posibilitatea? Când vei raspunde la aceastã întrebare, încearcã sã gaseºti ºi o cale de a fi plãtit pentru acea activitate. .o Dacã nu poþi rãspunde încã, poþi începe prin a vedea dacã propriile tale valori se potrivesc cu lucrurile importante în diferite tipuri de cariere profesionale pe care oamenii le pot îmbrãþiºa. Când ai potrivit valorile ºi cariera aleasã, vei avea o ºansã mai mare de a obþine satisfacþii profesionale. Dupã ce þi-ai analizat propriile valori, trebuie sã mai iei în seamã unele lucruri atunci când te ia gândeºti la o carierã. Trebuie sã þii cont nu doar de caracteristicile personale, dar trebuie sã iei în calcul ºi caracteristicile slujbei. O cale de a face acest lucru este aceea de a analiza o slujbã din perspectiva celor 7 factori descriºi an mai jos. Descrierile ilustreazã pur ºi simplu ce înseamnã factorul respectiv - fiecare slujbã va avea elementele sale unice reflectate în fiecare dintre aceºti factori: 1. Mediul de lucru: Munca se va desfãºura înãuntru sau afarã? Condiþiile de muncã implicã temperaturi extreme, disconfort fizic, o atmosferã neplãcutã, substanþe chimice etc.? 2. Nivelul de stress: Slujba implicã administrarea constantã a unor stãri emoþionale sau con- tactul cu persoane care provoacã stress fizic sau emoþional? m 3. Oportunitãþi de dezvoltare: Slujba îþi oferã potenþial de creºtere, de învãþare ? 4. Cerinþe fizice: Sunt cerute forþa fizicã, o anumitã staturã, rezistenþã? Sau e nevoie mai mult de rãbdare pentru a sta doar într-un loc? 5. Venit: Slujba este plãtitã puþin, moderat sau la un nivel ridicat? ro 6. Siguranþa: Este o slujbã care va dura sau ea depinde de factori externi? 7. Educaþie: Sunt cerute anumite studii de specialitate sau e posibil sã înveþi chiar la locul de muncã? Dacã ºtii venitul pe care probabil îl vei realiza din slujba care îºi place, îþi poþi planifica viaþa finan- ja ciarã pentru a putea trãi din acel venit. Dacã îþi plac copiii ºi vrei sã lucrezi la o grãdiniþã, probabil cã nu o sã câºtigi la fel de mult ca un bancher sau un programator. Dar poti sã îþi planifici finanþele astfel încât sã ai un stil de viaþã agreabil. În loc sã îþi cumperi o maºinã sport imediat ce þi-ai luat permisul, poþi sã cumperi o maºinã "second-hand" bunã. În loc de locuri la tribuna I la un meci, poþi opta pentru biletele mai puþin scumpe. În loc sã îþi cumperi cele mai noi haine, poþi cumpãra pe cele de calitate care vor dura mai mult. Ideea este de a gãsi mereu ce îþi place sã faci, de a obþine o slujbã care sã îþi permitã sã faci ce-þi place, iar apoi de a-þi organiza cheltuielile în aºa manierã încât sã trãieºti decent cu ceea ce câºtigi. Viaþa unei persoane poate fi împãrþitã în etape distincte. Cum vor influenþa deciziile tale privind cariera aceste etape, incluzând aici educaþia, viaþa profesionalã ºi de familie ºi pensionarea? Poate pãrea ciudat sã te gândeºti de pe acum la pensie, când e posibil sã munceºti încã vreo 40 de ani de- 59

acum încolo. Dar momentul potrivit pentru a face asta este chiar acum. Acum poþi demara procese- le si acþiunile care îþi vor permite sã îþi trãieºti viaþa conform planului tãu. Dezvoltarea unei strategii pentru viaþã este ca atunci când planifici o excursie. Dacã habar n-ai unde vrei sã ajungi, nu poþi alege ruta corectã. Cei mai mulþi dintre noi schimbãm ruta chiar din mers. Dar e mai uºor sã ajustezi un plan decât sã te apuci sã îl faci de la zero chiar în timpul cãlãtoriei. Primele unitãþi s-au concentrat pe concepte financiare elementare ºi pe deciziile adecvate vieþii tale de acum. E nevoie de multã reflecþie, informaþie ºi disciplinã pentru a-þi planifica viitorul ºi pentru a vedea cum sã îþi asumi responsabilitãþile ºi angajamentele financiare care te vor lãsa sã "iei bilete în faþã". Acum ai cheltuieli pe termen scurt ºi decizii de economisire în fiecare zi, lunã sau an. Pericolul este cã s-ar putea sã te opreºti aici. Dacã se întâmplã asta, e posibil sã atingi obiective mai puþin priori- tare, fãrã sã planifici ºi sã bugetezi pe termen lung, þintind obiective poate mai costisitoare, dar mai semnificative. rg Privind în perspectivã, majoritatea dintre noi sperãm la o viaþã împlinitã, la o slujbã bine plãtitã, visãm un cãmin, poate o familie, copii pe care sã-i creºtem. La final dorim sã avem pensie sigurã ºi liniºtitã. Nimic din toate astea nu se întâmplã uºor sau de la sine. Deciziile dure trebuie luate din timp, într-o etapã timpurie a vieþii noastre. ªi în fiecare etapã trebuie luate decizii financiare. .o Aplicaþie Timp:10 minute ia Elevii vor nota urmãtoarele informaþii într-un caiet: an – Cariera – Numele companiei ºi numele locului de muncã (cel puþin trei) – Salariul anual sau câºtigul/orã pentru fiecare dintre ele – Pregãtirea ºi/sau educaþia necesarã pentru fiecare loc de muncã (în cazul în care aceste informaþii nu se gãsesc în anunþul postat, elevii vor contacta compania pentru detalii). Apoi elevii vor rãspunde la urmãtoarele întrebãri: m – Cum au fost influenþate aºteptãrile dvs. legate de pregãtirea ºi educaþia necesare pentru anumite locuri de muncã pe parcursul acestei activitãþi? – Cum v-a afectat sentimentele ºi atitudinile vizavi de educaþie capitolul parcurs? ro – Cum aþi descrie relaþia dintre educaþie/pregãtire ºi satisfacþia oferitã de locul de muncã dorit? ja 60

Rubrica de evaluare a originalitãþii temei Calitãþile evaluate Nivelul de lucru Nivelul de lucru Nivelul de lucru Nivelul de lucru 1 2 3 4 Cariera identificatã Nu Da Da Da Denumirile locurilor Niciuna Pentru un loc de Pentru 2 locuri de Pentru 3 locuri de de muncã muncã muncã muncã Câºtigurile notate Nici unul Pentru un loc de Pentru 2 locuri de Pentru 3 locuri de pentru fiecare loc muncã muncã muncã de muncã rg Pregãtirea/Educaþia Niciuna completate Pentru un loc de Pentru 2 locuri de Pentru 3 locuri de necesarã pentru muncã muncã muncã fiecare loc de .o muncã Rãspunsurile scrise Niciunul O notare fãrã anal- Analizã fãrã adãu- Reflectarea analizei la întrebãri izã sau idee adãu- ia garea introspecþiei proprii ºi intro- gatã specþie Aplicaþie an Timp: 30 minute Elevii: Vor nota în tabel 5 profesii la care se gândesc pentru ei ºi vor adãuga comentarii în dreptul fiecãrui factor: m Analiza profesiei Tipul de Mediul de Nivel de Potenþial Cerinþe Venit Siguranþa Cerinþe ro profesie lucru stress fizice locului de edu- muncã caþionale ja 61

5.3 Lucrez în domeniul financiar Bãncile ºi banii merg mânã în mânã. În timp ce multe ocupaþii bancare includ manevrarea directã a banilor, unele nu presupun aºa ceva. Carierele în domeniul bancar, la el ca ºi profesiile în alte domenii, necesitã numeroase abilitãþi ce pot fi clasificate în una sau mai multe din cele patru categorii: oameni, date, obiecte sau idei. Dacã îþi place sã interacþionezi cu oamenii, o poziþie în categoria oameni poate fi potrivitã pentru tine. Profesiile din aceastã categorie necesitã abilitãþi precum servirea clienþilor, interacþionarea cu oamenii, vânzarea produselor ºi serviciilor, comunicarea ºi intervievarea. Ofiþerii bancari ºi reprezentaþii relaþiilor cu clienþii interacþioneazã direct cu clienþii în timp ce le proceseazã tranzacþiile bancare. Ofiþerii de credite acordã împrumuturi clienþilor, ºi bancherii per- sonali vând produse ºi sevicii clienþilor pe baza nevoilor acestora. Responsabilii cu resursele umane intercacþioneazã cu angajaþii bãncii ºi sunt implicaþi în procesul rg de intervievare al potenþialilor candidaþi pentru posturile libere. Calitãþile personale sunt de mare importanþã în industria bancarã. Domeniul bancar face parte, pânã la urmã, din sectorul serviciilor ºi calitatea serviciilor este parte din ceea ce face ca o bancã sã funcþioneze. .o Nu eºti o personã foarte sociabilã? Nu îþi fã griji. Poate cã lucrul cu cifrele ºi analiza datelor þi se potriveºte mai bine. Dacã este aºa, o poziþie din categoria date se poate sã þi se potrivescã. Ocupaþiile din aceastã categorie necesitã analizã, contabilitate, prelucrarea datelor ºi abilitãþi organiza- þionale. ia De exemplu, într-o bancã, procesatorii de credite pregãtesc dosarul de credit pentru analizã ºi analiºtii de credite analizeazã datele financiare dina ceste dosare pentru a ajuta ofiþerii de credite sã ia deciziile corecte în privinþa creditãrii. Auditorii interni examineazã înregistrãrile interne ale bãncii pentru an a preveni fraudele ºi a asigura respectarea normelor ºi regulilor. Poate cã preferi activitãþile fizice care necesitã lucrul manual. Dacã este aºa, o profesie în categoria lucruri poate fi potrivitã pentru tine. Posturile din aceastã categorie necesitã utilizarea unor abilitãþi precum repararea, întreþinerea, rezolvarea problemelor tehnice ºi managementul sistemelor. m Ca exemple, inginerii de reþea se asigurã cã reþeaua unei bãnci ºi sitemul de telecomunicaþii funcþioneazã adecvat. Operatorii de utilaje asambleazã, opereazã ºi remediazã problemele apãrute la maºinile utilizate în procesarea plãþilor, producerea extraselor de cont sau producerea cardurilor de credit. Cei din departamentul de aprovizionare se asigurã cã toate materialele necesare sunt ro disponibile ºi sunt livrate personalului bancar pentru a le utiliza. Dacã îþi face plãcere sã faci planuri mari ºi sã dezvolþi strategii pentru viitor, poate cã un post din categoria idei ar fi potrivit pentru tine. Ocupaþiile din aceastã categorie necesitã abilitãþi precum analizarea, previzionarea, dezvoltarea strategiilor, planificarea ºi creativitatea. ja Managerii de marketing sau publicitate folosesc tehnici creative pentru a promova produse ºi servicii noi sau existente cãtre public. Analiºtii financiari gestioneazã finaþele bãncii ºi sunt de obicei implicaþi în procesul de elaborare a bugetelor ºi previziunilor. Controlorii deþin poziþii cheie în elab- orarea strategiilor generale ale bãncii ºi al previziunilor. Domeniul bancar, ca ºi alte industrii, oferã multe oportunitãþi de carierã care necesitã o varietate de abilitãþi. Pe mãsurã ce te gândeºti la viitorul tãu, analizeazã abilitãþile care îþi fac plãcere sã le foloseºti. Exploreazã rolurile ºi responsabilitãþile diferitelor tipuri de ocupaþii care necesitã aceste abilitãþi. Indiferent de ce te atrage, acum este momentul sã explorezi oportunitãþile de carierã ºi investeºte în tine însuþi prin dezvoltarea abilitãþilor pe care îþi place cel mai mult sã le foloseºti. 62

Aºteptãrile angajatorului Existã trei seturi de aptitudini ºi abilitãþi fundamentale ºi cinci domenii de competenþã necesare la locul de muncã, aºa cum au fost impãrþite mai jos. Astfel angajatorul cautã la un angajat o combinaþie optimã între competenþele ceute de postul respectiv si aptitudinile ºi abilitãþile potenþialului anagajat. Cele cinci competenþe Resurse: identificã, organzeazã, planificã ºi alocã resursele a. Timpul - selecteazã activitãþile cu obiective importante de îndeplinit, le împarte în categorii, alocã timpul necesar ducerii la îndeplinire, pregãteºte ºi urmãreºte graficele. b. Banii - Foloseºte ºi pregãteºte bugetele, face planificãri, completeazã registre ºi evidenþe, face ajustãri ale bugetelor pentru a duce la îndeplinire obiectivele. c. Materialele ºi dispozitivele - cumpãrã, depoziteazã, atribuie ºi foloseºte materialele sau rg spaþiul cât mai eficient. d. Resursele Umane - Evalueazã aptitudinile angajaþilor ºi distribuie sarcinile de muncã conform cu rezultatele primite, evalueazã performanþele ºi oferã feed-back. Relaþiile interpersonale: lucrul cu ceilalþi .o a. Participã la sarcini ca un membru al echipei - contribuie la eforturile de grup b. Învaþã pe ceilalþi noi abilitãþi c. Relaþiile cu clienþii - încearcã sã îndeplineascã aºteptãrile clienþilor d. Preia conducerea - comunicã ideile noi pentru a justifica strategiile adoptate, expune argu- ia mente ºi convinge pe ceilalþi, contestã în cunoºtinþã de cauzã procedurile ºi politicile existente e. Negociazã - îndreaptã discuþia spre înþelegeri profitabile care sã presupunã schimbul de resurse, rezolvã intersele divergente an f. Adaptare la nou, la diversitate - lucreazã cu toþi angajaþii indiferent de profilul ºi expe- rienþele moºtenite. Informaþii: Dobândirea ºi folosirea informaþiilor a. Adunã ºi evalueazã informaþiile b. Organizeazã ºi actualizeazã informaþiile m c. Interpreteazã ºi comunicã datele d. Foloseºte computerul ºi proceseazã informaþiile Sistemele - înþelege procesul complex al inter-relaþionãrii ro a. Înþelege sistemele - ºtie cum lucreazã sistemul social, organizaþional, ºi tehnologic ºi inter- acþioneazã efectiv cu ele b. Monitorizeazã ºi corecteazã performanþa - distinge între orientãrile existente, prevede impactul asupra sistemelor de operare, descoperã devierile de la performaþele sistemului, corecteazã defecþiunile ja c. Îmbunãtãþeºte ºi creeazã sisteme - dã sugestii referitor la modificãrile sistemului actual, dezvoltã siteme noi sau oferã alternatie la cel actual pentru a îmbunãtãþi performanþele Tehnologia - foloseºte o mare gamã de tehnologii a. Selecteazã tehnologia - alege procedurile, maºinile ºi echipamentele, inclusiv calcula- toarele ºi alte thnologii adiacente b. Aplicã tehnologiile pentru îndeplinirea sarcinilor - întelege scopurile sistemului tehnologic, scopurile ºi procedurile necesare de punere în funcþiune ºi folosire a echipamentului c. Menþine ºi rezolvã problemele ce pot apãrea la echipamente - previne, identificã sau rezolvã problemele echipamentelor, inclusiv computere ºi alte tehnologii 63

Abilitãþile cheie ale angajatului Abilitãþi/aptitudini Descriere Aptitudini de bazã Cititul, scrisul, cunoºtinþele minime matematice, ascultare eficientã, vorbire clarã Aptitudini cognitive Creare de idei noi, luare de decizii, relvare de probleme, învãþare eficientã, folosirea raþionamentelor pentru rezolvarea lucrurilor Aptitudini personale Urmãrire a idealurilor, imagine de sine pozitivã, sociabilitate, autoanalizã realistã, onestitate Managementul resurselor Foloseºte la maxim timpul, banii, materialele ºi resursele umane rg Relaþiile interpersonale Lucreazã în echipã, capabil sã înveþe ºi sã conducã alþi angajaþi cu diverse profiluri de orientare, întruneºte aºteptãrile clienþilor ºi ne- gociazã bine .o Managementul informaþiilor Adunã ºi organiezezã informaþiile ºi are cunoºtinþe solide de utilizare a calculatorului Managementul sistemelor Lucreazã bine într-un sistem(organizaþional ºi tehno- ia logic), poate supraveghea ºi corecta performanþele ºi oferã soluþii de îmbunãtãþire a sistemului Managementul tehnologiei Selecteazã, pune în funcþiune ºi lucreazã cu instrumente ºi echipamente (ilusiv computere), menþine an aparatele n funcþiune ºi rezolvã problemele apãrute Sunt cel puþin patru perspective diferite din care poate fi privit un loc de muncã: prin prisma angajatului (perspectiva subiectivã), a colegului de muncã, a clientului ºi a angajatorului. Prin m înþelegerea aºteptãrilor din partea fiecãrei pãrþi dintr-o afacere, elevii pot identifica ce abilitãþi ºi cal- itãþi au deja sau pe care trebuie sã ºi le mai dezvolte. Aºteptãrile unui angajat de la angajator se materializeazã în (exceptând remunerarea în concordanþã ro cu munca prestatã): - Concediu de odihnã plãtit - Concediu medical plãtit - Asigurãri medicale ja - Plan de carierã - Plata cheltuielilor de pregãtire (Master, MBA, EMBA) Aplicaþie Timp: 20 de minute 64

Felul serviciului Exemplu: colaborator la spãlãtoria auto De ce fel de abilitãþi/cal- Meticulozitate; forþã în itãþi trebuie sã dai braþe, abilitatea de a dovadã? lucra repede ºi bine E nevoie de talent? Nu Gradul de interes faþã de Foarte puþin activiate in viitor (puþin, mult, etc) Dacã ai avea aceastã Nu afacere, ai fi ºi angajat? rg Te-ai angaja la acest ser- Da viciu? .o Elevii: Creeazã individual o schemã a serviciilor avute pe timpul verii sau de pe parcursul unui an sau cele pe care ºi-ar dori sã le aibã. Apoi, în grupuri mici, elevii selecteazã un exemplu dat în lista personalã ºi dezbat calitãþile necesare ocupãrii acelui serviciu din cele patru perspective enumerate mai sus. Elevii selecteazã un alt exemplu dat ºi continuã discuþiile pânã când profesorul va între- rupe dezbaterea. ia Aplicaþie an Timp: 20 de minute Ce este o diagramã Venn? m Pentru ce sunt folosite diagramele lui Venn? Pentru a compara ºi a evidenþia douã idei, douã concepte sau douã exemple. ro COMUN ja UNIC UNIC Elevii: Formeazã grupuri noi de 4-5 persoane ºi comparã lista proprie a calitãþilor de la Partea interogativã cu lista abilitãþilor ºi calitãþilor unui angajat. Fiecare grup deseneazã o diagramã a lui Venn care sã compare ºi sã punã în evidenþã caracteristicile unui antreprenor ºi cele ale unui angajat. 65

Aplicaþie Timp: 20 de minute Abilitãþi fundamantale Aptitudini/ Abilitãþi Statut Statut Statut Statut Aptitudini de bazã În devenire Începãtor Avansat Expert Citit rg Scris Cunoºtinþe matematice Ascultare .o Vorbire Abilitãþi cognitive Gândire creativã Statut ia Statut Statut Statut an Luare de decizii Rezolvare a problemelor Vizualizarea în perspectivã a m situaþiilor Cunoaºterea strategiilor de învãþare ro Cunoaºterea diferitelor feluri de raþionamente ja Calitãþi personale Responsabilitate Respect de sine Sociabilitate Auto-management Integritate/Onestitate 66

Competenþe necesare la locul de muncã Aptitudini/ Abilitãþi Statut Statut Statut Statut Administrarea resurselor: Identificare, organizare, planifi- În devenire Începãtor Avansat Expert care ºi alocare a resurselor Timp Bani Resurse materiale ºi facilitãþi Resurse Umane rg Relaþii interpersonale: lucrul cu Statut Statut Statut Statut ceilalþi .o Participare ca membru al echipei Învaþã pe ceilalþi abilitãþi noi ia Suport pentru clienþi an Abilitãþi de conducere Negociere m Adaptare la nou, la diversitate ro Informaþiile: adunarea ºi folosirea lor ja Adunarea ºi evaluarea infor- maþiilor Organizare ºi actualizarea infor- maþiilor Interpretarea ºi comunicarea informaþiilor Folosirea computerului pentru procesarea informaþiilor 67

Sistemul relaþiilor sociale: Întelegerea fenomenului complex de inter-relaþionare Inþelegerea sistemului Urmãrirea ºi corectarea perfor- manþei Îmbunãtãþirea ºi gândirea de noi sisteme Tehnologia: lucrul cu diferite Statut Statut Statut Statut rg mijloace Selectarea tehnologiei Aplicarea tehnologiei în .o proiecte Menþinerea echipamentelor ºi rezolvarea pbroblemelor legate de acestea Elevii: Vor completa douã teme personale. ia an m ro ja

Manualul elevului - Programul "Finantele Mele"

by responsabilitate_sociala on May 11, 2010

Accessibility

Categories

Tags

Upload Details

Usage Rights

1 Embed 1

Statistics

Manualul elevului - Programul "Finantele Mele" — Document Transcript