Brosura Inimii Tale

CUPR NS Sntatea inimii DESCOPER|-}I INIMA! Func]iile sistemului circulator p. 7 p.14 DE CE NE INTERESEAZ| BOLILE CARDIOVASCULARE? p. 24 CONTROLUL EFICIENT AL TENSIUNII ARTERIALE PRELUNGE{TE VIA}A p. 32 st `n mâinile Adaptri cardiovasculare specifice vârstei a III-a p.16 Factori cu risc cardiovascular p.25 Cum se msoar corect tensiunea arterial Clasificarea tensiunii arteriale p.33 p.39 dumneavoastr! MODIFIC|RI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR Hipertensiunea arterial (HTA) p.29 LA VÂRSTA A III-A p. 18 COLESTEROLUL, INAMICUL ARTERELOR p. 51 Cardiopatia ischemic. Ce este? p.48 Modificri de structur p.19 Autor: Dr. Ruxandra Ionescu RE}ETA INIMII DUMNEAVOASTR| p. 60 Insuficien]a cardiac. ~n ce const? p.57 ruxionescu@gmail.com Modificri func]ionale p.21 Arteriopatia periferic. Ce reprezint? p.59 SFATURI CORDIALE PENTRU p. 68 O INIM| S|N|TOAS| 4 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 5

Descoper-]i inima! Corpul nostru este format din milioane de celule care au nevoie de oxigen [i substan]e nutritive care s le asigure energia necesar func]ionrii. Aceste substan]e se gsesc `n sânge, iar inima [i re]eaua de vase de sânge `l distribuie prin tot organismul. Schimbul de substan]e cu mediul `nconjurtor [i transportul substan]elor prin corp sunt condi]iile necesare vie]ii. www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 7

aorta Inima, organul central al aparatului cardiovascular, Sistemul cardiovascular, cunoscut [i sub denu- mirea de sistem circulator, este format din este: vena cav inim, organul motor, [i un sistem închis de vase superioar n situat `n cavitatea toracic, `ntre cei doi plmâni, de sânge constituit din artere, vene [i ramurile spre stânga [i `n spatele sternului; lor cele mai fine, numite capilare. n are patru camere sau cavit]i, dou atrii, cavit]ile Aceste capilare fac legtura între artere [i superioare, [i dou ventricule, situate `n partea vene [i reprezint nivelul la care se produce atriul inferioar a inimii. Atriile, ca [i ventriculele, sunt se- artera stâng unul dintre cele mai importante procese fizio- pulmonar parate `ntre ele prin pere]i musculari numi]i septuri, logice ale organismului - difuziunea, prin care care `mpiedic trecerea [i amestecarea sângelui se elibereaz ctre toate celulele oxigenul [i atriul din atrii sau `ntre ventricule. drept substan]ele necesare vie]ii [i se preiau dioxidul de carbon [i al]i produ[i toxici rezulta]i. Inima func]ioneaz ca o pomp, cu aproximativ 100.000 de bti cardiace pe zi. Acest sistem cardiovascular este un sistem hidraulic unic [i complex, [i are anumite carac- vena cav Inima prime[te sânge prin vene, pasiv [i continuu, iar inferioar teristici care îl fac special: ventriculul expulzarea sângelui din inim este activ [i intermitent, n este un sistem închis; ventriculul stâng drept odat cu btile cardiace. n prezint elasticitate; n func]ioneaz la o presiune pozitiv medie, Func]ia for]a necesar Inima este un mu[chi specializat care determin independent de for]a de pompare a de pomp circula]iei sângelui pompeaz sângele `n re]eaua de a inimii [i substan]elor transportate de sânge sângelui. vase de sânge. 8 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 9

La fiecare btaie a inimii este expulzat un ~n plmâni se face schimbul de Sângele oxigenat S Ventriculul stâng este principalul "motor" ângele oxigenat volum bine determinat de sânge prin aort, din plmâni ajunge la ajunge la cel mai mare vas sanguin din corp. gaze, care const `n care `mpinge sângele ctre restul corpului inim `n atriul stâng mu[chiul inimii eliminarea la exterior, prin prin venele pul- prin aort. prin intermediul Aorta este artera care se ramific succesiv [i astfel sângele ajunge `n tot organismul. respira]ie, a gazelor toxice [i monare [i trece prin arterelor preluarea oxigenului. valvula atrioventricu- coronare, care Dup ce elibereaz oxigenul [i substan]ele lar stâng sau valvu- provin direct din nutritive tuturor celulelor organismului, sân- la mitral `n ventricu- aort. gele ajunge din nou la inim prin vene. lul stâng. Sunt dou artere coronare: Dup ce se umple [i l coronara dreapt Sângele neoxigenat, `ncrcat cu valvula mitral se l coronara stâng - cu substan]ele rezultate `n urma proceselor `nchide, ventriculul se dou ramuri: metabolice din organism, se vars `n atriul drept prin venele cave, superioar [i infe- contract [i pom- - descendent anterioar rioar. Când atriul drept este umplut cu peaz tot sângele oxi- - circumflex sânge, se contract [i `mpinge sângele prin genat `n artera aort Acestea formeaz o re]ea valvula atrioventricular dreapt, numit pe care `l distribuie, care `nvele[te conturul valvul tricuspid, `n ventriculul drept. Dup printr-o re]ea de extern al inimii [i de la care umplerea ventriculului, valvula tricuspid se artere cu diametre pleac ramuri ctre tot `nchide, ventriculul drept se contract [i descresctoare, `n Contrac]ia (sistol) [i relaxarea (diastol) mu[chiul cardiac [i `mpinge sângele `n plmâni prin artera pul- toate celulele orga- inimii se repet ritmic [i permanent, consti- reprezint suportul func]iilor monar. nismului. tuind ciclul cardiac. cardiace. 10 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 11

Valvulele atrioventri- Necesarul de sânge al mu[chiului Mu[chiul inimii este alctuit ~n afar de mu[chiul care culare, mitrala [i tricus- inimii nu este `ntotdeauna constant; el din trei straturi: formeaz pere]ii cavit]ilor inimii pida, men]in fluxul de se poate modifica `n caz de efort fizic, l intern: endocard [i ]esutul care formeaz sistemul emo]ii sau alte circumstan]e fiziologice. l mijlociu: miocard valvular, exist [i un ]esut spe- sânge unidirec]ional, l extern: epicard cializat care produce [i con- de la atrii ctre ven- duce impulsul electric spontan. tricule, [i previn Acesta genereaz stimularea re`ntoarcerea sângelui Vasele de sânge `[i electric [i, ulterior, contrac]ia `n cavit]ile de unde a adapteaz calibrul sub influ- fibrelor musculare miocardice. fost pompat. en]a sistemului nervos autonom. Valvula aortic [i cea pulmonar, care sunt Sistemul circulator are o localizate la originea mare capacitate de aortei, respectiv arterei Astfel, când organismul necesit mai adaptare la diferitele nece- pulmonare, de]in roluri mult energie, activitatea inimii este sit]i ale organismului. importante `n solicitat suplimentar [i cresc [i nevoile ~n repaus, inima pompeaz func]ionarea normal de oxigen ale propriului mu[chi car- `n organism aproximativ 5 litri a inimiii, dar pot influ- diac, care este asigurat prin supli- de sânge pe minut, cantitate en]a [i apari]ia bolilor mentarea aportului de sânge prin care poate cre[te de patru cardiovasculare. arterele coronare. ori `n timpul unui efort fizic. 12 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 13

n Transportul de substan]e spre [i n Distribu]ia hormonilor ctre celule. dinspre celulele corpului Hormonii produ[i de ctre glandele - Oxigenul, glucoza, aminoacizii, endocrine sunt condu[i prin sistemul cir- Func]iile acizii gra[i, apa, vitaminele, medicamentele sunt transportate prin sânge. culator ctre organele sau ]esuturile destinatare. circula]ia sistemului - Oxigenul este transportat de ctre celulele ro[ii (hematiile din sânge) Chiar [i `n sistemul cardiovascular se secret un hormon, peptidul atrial natri- mic circulator sub forma unui compus numit oxihe- moglobin. uretic, cu rol `n activitatea cardiac. n Preluarea rapid a de[eurilor n Protec]ia imun. Sistemul circula- metabolice: tor are un rol important `n sistemul de - dioxidul de carbon Oxigenul, glucoza, aminoa- aprare al organismului prin produc]ia - ureea cizii, acizii gra[i, apa, vita- - creatinina etc. de anticorpi [i prin capacitatea de dis- minele, medicamentele sunt trugere a unor agen]i patogeni. n Termoreglarea. Vasodilata]ia [i transportate prin sânge. n Colectarea produ[ilor spre eli- vasoconstric]ia sunt fenomene de la circula]ia minare (compu[i toxici din sânge, nivelul vaselor de sânge care asigur mare dioxid de carbon) [i transportul ctre temperatura optim necesar organele care asigur eliminarea lor desf[urrii proceselor normale `n (de exemplu, rinichii [i plmânii). organism. 14 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 15

Adaptri cardiovasculare Uneori, simpla evocare a vârstei poate fi un specifice vârstei a III-a indicator al unei eventuale evolu]ii dificile. Patologia cardio- Cre[terea calit]ii vie]ii [i vascular la vârsta a a perspectivelor de via] În contextul demografic actual, bolile car- III-a impune: activ pentru oricare diovasculare reprezint: - recunoa[terea pacient de vârsta a III-a afec]iunii; reprezint priorit]i `n n prima cauz de mortalitate [i morbiditate - evaluarea stadiu- deciziile de prevenire, diag- pentru persoanele peste 65 ani (limita lui [i gravit]ii ei; nostic [i tratament. minim a vârstei a III-a); - cunoa[terea n una dintre cauzele de incapacitate msurilor de pre- func]ional; venire. n unul dintre principalele motivele acuzate de pacient la internarea în spital; n un capitol important al cheltuielilor din bugetul pentru sntate. 16 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 17

Modificri Efectele îmbtrânirii asupra sistemului MODIFIC|RI cardiovascular sunt atât la nivel struc- DE STRUCTUR| ale aparatului tural - anatomic, cât [i func]ional. cardiovascular În repaus, inima [i vasele pot dezvolta mecanisme de adaptare eficiente. ~n situa]ii de suprasolicitare, de exem- Boala cardiovascular este frecvent la vârstnici din cauza unor alterri de structur la nivel cardio- la vârsta a III-a plu `n efortul fizic, se manifest consecin]ele "îmbtrânirii" cardiovasculare: vascular, chiar fr simptome caracteristice. La nivelul inimii: - scade posibilitatea corelrii l hipertrofia (cre[terea) ventriculului stâng. frecven]ei cardiace; Aceasta poate fi consecin]a modificrilor valvu- "Uzura" la nivel cardiovascular, care se desf[oar - cre[te sarcina care apare dup lare, mai ales a valvulei aortei, care se îngusteaz continuu de-a lungul vie]ii, este determinat de factori umplerea maximal cu sânge a pe msura înaintrii în vârst, de exemplu prin cavit]ilor inimii; depuneri de calciu. a cror ac]iune este inevitabil [i permanent: Astfel, ventriculul trebuie s se contracte cu o n stil de via], obiceiuri, factori de risc la care - scade capacitatea de contractili- for] mai mare, ceea ce duce la îngro[area organismul a fost expus; tate a mu[chiului cardiac. pere]ilor ventriculari; n urmri ale unor procese specifice de adaptare Aceste modificri determin utilizarea l `n timp, pot cre[te [i dimensiunile atriului stâng, permanent a sistemului cardiovascular. la maximum a tuturor mecanismelor de (care prime[te sânge oxigenat de la plmâni [i îl adaptare pentru men]inerea constant trimite spre ventriculul stâng, de unde ajunge în cir- a debitului cardiac. cula]ia general prin intermediul aortei); 18 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 19

l alterrile aparatului Pe msura înaintrii în vârst, miocardul devine progresiv mai rigid valvular (mitral, tricuspid, prin depuneri crescute de colagen [i amiloid (componente proteice). MODIFIC|RI aortic [i pulmonar [i ele- mentelor de sus]inere valvu- Sistemul de conducere a impulsurilor care determin btile car- FUNC}IONALE lar) constau în calcificri [i diace poate fi afectat de depozitele de lipofuscin [i amiloid, care degenerri, în special la pot `nlocui celulele normale miocardice. nivel mitral [i aortic; La 75 de ani, pot fi înlocuite aprox. 90% din celulele originale mio- Alterrile care apar ca efecte ale îmbtrânirii sunt: l miocitele, celulele cardice, cu alterri fiziologice care duc la un rspuns deficitar la stimu- - relaxarea prelungit a ventriculului stâng; mu[chiului inimii: larea fiziologic sau farmacologic. - cre[terea rigidit]ii sistemului arterial; - scad numeric; - rspunsul deficitar la stimularea nervoas - cresc în dimensiuni; La nivelul arterelor: (beta-adrenergic). - pot fi înlocuite de: l peretele arterelor se îngroa[: - mai ales stratul intern, endotelial, care vine în contact direct cu n ]esut fibros (care nu con- sângele; A serv propriet]ile fizio- ceste modificri determin alterri hemodinamice - din cauza depunerii de calciu, fosfolipide [i colesterol. logice proprii miocitelor); frecvente la vârstnici atât în repaus, cât [i în tim- n depozite de grsimi; pul efortului, cu reducerea perfuziei coronariene, n lipofuscin (pigment n celulele endoteliale - devin aspre; adic a propriului mu[chi cardiac. brun care se - î[i mresc dimensiunile; M depoziteaz în celule [i - î[i schimb orientarea. odificrile neurohormonale, alturi de rigiditatea care cre[te cantitativ Astfel: crescut a pere]ilor vasculari, determin împiedic curgerea favorizeaz depunerile rigidizeaz peretele direct propor]ional cu de grsimi pe peretele vascular [i reduce scderea capacit]ii de adaptare vascular la lin a sângelui vasului de sânge lumenul vasului. "vârsta" celulei). schimbrile rapide de volum. 20 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 21

Echilibrul între activitatea nervoas (simpatic [i parasimpatic) are un rol fun- Astfel, frecven]a cardiac În timpul efor- cre[te, cu mrirea volumelor damental în reglarea frecven]ei cardiace, de exemplu, consecin]a diminurii tului fizic apar de sânge `n sistol [i diastol, rspunsului la stimularea beta-adrenergic este bradicardia sinusal (sub 60 adaptri proprii care produce o cre[tere a bti pe minut). vârstei avansate, volumului de sânge expulzat la care se prin contrac]ia ventricular L a vârstnic scad rspunsul la adaug inca- (frac]ie de ejec]ie). stimularea nervoas parasim- pacitatea de a patic [i receptivitatea la atinge frecven]e Tulburrile cardiovasculare catecolamine (adrenalin, cardiace cres- la vârstnici pot fi provocate noradrenalin [i dopamin). cute în timpul de îmbtrânire [i stil de efortului, iar tahi- via]. cardia, mecanis- Nu toate aceste tulburri mul compen- sunt progresive [i ireversibile. sator care inter- Dintre acestea, cea care vine în efort, î[i depinde de stilul de via] P e de alt parte, nivelurile pierde eficien]a de catecolamine circu- este rigiditatea vascular. [i pot aprea lante cresc, iar în asociere tulburri de ritm cu modificrile la nivelul Importan]a acestui con- supra- [i ventri- pere]ilor arterelor con- cept const în faptul c culare sau tulburri de con- modificrile stilului de via] tribuie la cre[terea valorilor ducere. pot întârzia îmbtrânirea tensiunii arteriale sistolice. cardiovascular. 22 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 23

Importan]a bolilor cardiovasculare a dep[it mediul Factori ? cu risc cardiovascular DE CE [tiin]ific [i ar trebui s fac parte din cultura medical a fiecruia dintre noi. Studiile clinice [i statistice au identificat factorii de risc ai afec]iunilor Acest grup de boli se afl pe cardiovasculare. NE INTERESEAZ| primele locuri între Ace[tia pot fi grupa]i în trei cate- preocuprile legate de gorii: sntate ale popula]iei [i, în 1. Factori de risc major special, ale persoanelor de BOLILE vârsta a III-a. - nu pot fi corecta]i: a) ereditatea: istoric familial de boli cardiovascu- Bolile cardiovasculare întâl- lare; nite mai frecvent în acest CARDIOVASCULARE e[antion de vârst sunt: n hipertensiunea arterial b) sexul: brba]ii au un risc mai mare pentru boli cardio- (HTA) vasculare decât femeile; n insuficien]a cardiac n cardiopatia ischemic c) vârsta: predominant persoanele n boli ale arterelor periferice de "vârsta a treia". 24 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 25

2. Factori cu rol cert Fumtorii "pasivi": Conform Organiza]iei l risc crescut pentru bolile cardiovasculare prin - pot fi corecta]i: Mondiale a Snt]ii a) tutunul: nicotina [i alte substan]e din ]igri >> expunere constant [i îndelungat la fumul de ]igar. (OMS), numrul dece- F au efect toxic la nivelul endoteliului vascular. selor în care fumatul >> umatul, inclusiv cel pasiv: este un factor predis- l stimuleaz reactivitatea trombocitelor, globule din sânge cu rol în formarea pozant va cre[te de la Fumtorii prezint risc dublu fa] de cheagului; 5.4 milioane/2005 nefumtori pentru boli cardiovascu- l determin cre[terea fibrinogenului din lare [i au un risc de moarte subit de 6.4 milioane/2015 sânge; l cre[te hematocritul (msoar procentul 2-4 ori mai mare decât nefumtorii în 8.3 milioane/2030. prima or de la debutul unui eveni- hematiilor sau globulelor ro[ii din sânge); ment acut major. l cre[te nivelul colesterolului "ru" (LDL plas- Fumatul va ucide în matic) [i scade nivelul colesterolului "bun" 2015 cu 50% mai mul]i >> (HDL); l favorizeaz îngustarea lumenului vascular oameni decât (vasoconstric]ia). infec]ia cu HIV [i va fi S-a constatat c nivelul colesterolului HDL ("bun") responsabil de 10% cre[te de la 6 la 8 mg/dl dup numai o lun de la renun]area la fumat. din totalul deceselor. 26 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 27

b) colesterolul: dezechilibru metabolic `ntre colesterolul "ru" [i "bun". Hipertensiunea Riscul de boal arterial (HTA) coronarian cre[te propor]ional cu d) diabetul zaharat: este un factor de risc cu prevalen] nivelurile de coles- crescut la vârstnic. Conform datelor actuale mondiale, terol în sânge. Când se asociaz Factor de risc 25% dintre persoanele de vârsta a III-a au criterii specifice diabetului zaharat, care se asociaz cu boala cerebrovas- cu al]i factori (hipertensiunea arterial [i fuma- cardiovascular cular [i cardiopatia ischemic. În prezent, controlul metabolic [i tratamentele actuale moderne controleaz boala. Pentru prevenirea diabetului, se recomand detectarea c) hipertensiunea arterial: tul), riscul cre[te [i precoce prin msurarea glicemiei bazale din sângele este boala cea mai frecvent [i factorul de risc mai mult. venos la fiecare trei ani dup vârsta de 45 de ani. cardiovascular principal la persoanele de vârsta a III-a. Poate determina alte boli cardiovasculare, cum este boala cerebrovascular, care poate duce la apari]ia accidentului vascular cerebral. De aceea tratarea corespunztoare a HTA previne agravarea statusului cardiovascular. 28 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 29

d. hiperinsulinemia (cre[terea con- sanguini [i a nivelului de fibrino- 3. Factori de risc înc în studiu centra]iei de insulin în sânge). gen în sânge. - pot fi corecta]i: e. hipertrigliceridemia (cre[terea i. insuficien]a renal: a. Infec]iile cu Chlamydia pneumonie, bacterie concentra]iei de trigliceride în favorizeaz dezvoltarea cunoscut pentru infec]iile pulmonare pe care le sânge). aterosclerozei prin mai multe produce [i care poate determina [i disfunc]ii mecanisme, care includ endoteliale prin expunerea direct la endotoxina f. polimorfismul 5-lipoxigenazei (en- cre[terea valorilor tensiunii bacterian [i/sau favorizarea procesului inflama- zima care intervine în generarea leu- arteriale [i cre[terea rezisten]ei tor endotelial. cotrienelor, mediatori inflamatori la insulin, a valorilor homocis- genera]i din acidul arahidonic). teinei, fibrinogenului, proteinei b. niveluri crescute de proteina C reactiv g. obezitatea (indicele de mas C reactive. (PCR), o protein din sânge, produs în ficat, corporal - IMC - mai mare sau egal j. sedentarismul, care este un care apare în strile inflamatorii, mai ales în faza cu 30%, care reprezint raportul din- factor de risc pentru bolile car- lor acut. Nivelurile crescute de PCR indic pro- tre greutate (kg) [i ptratul înl]imii diovasculare, iar activitatea în babilitatea unui eveniment ischemic, indicând fie (metri). aer liber, constant [i regulat, un risc crescut de rupere a plcii aterosclerotice În prezent, [i circumferin]a taliei are un rol important în pre- sau de tromboz, fie prezen]a unui episod infla- reprezint un element de apreciere venire. mator. a riscului cardiovascular. Astfel, la femei riscul cre[te la valori peste 88 Înc se studiaz modul de c. homocisteina în exces (homocisteina este un Nivelurile crescute de homocistein în sânge pot cm, iar la brba]i, la valori peste 102 ac]iune (independent sau în aminoacid, parte component a proteinelor, pro- favoriza cre[terea colesterolului LDL, dar [i starea de cm. asociere) al unor factori ca dus în organism, a crui prezen] poate determi- hiperecoagulabilitate a sângelui cu rol în apari]ia h. strile de hipercoagulabilitate, obezitatea, sedentarismul cu na iritarea peretelui vascular sangvin). trombilor (cheagurilor). care favorizez apari]ia trombilor diabetul sau dislipidemia. 30 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 31

M surarea tensiunii arteriale (TA) se face Controlul eficient cu tensiometru clasic, cu coloan de mercur sau manometru, cu man[et [i al tensiunii arteriale pomp (par) de insuflare sau, mai comod, cu tensiometru electronic de prelunge[te via]a PRESIUNEA (TENSIUNEA) ARTERIAL|: este for]a exercitat asupra pere]ilor arterelor de volumul bra] sau `ncheietura mâinii, prin sfingmo- manometrie; [i for]a sângelui pompat de inim [i depinde de mrimea [i elasticitatea arterelor. Tensiometrul care msoar tensiunea la nivelul arterelor bra]ului are o man[et a crei margine infe- Hipertensiunea arterial (HTA) rioar se a[az `mprejurul bra]ului, la aproximativ 3 cm n este no]iunea folosit pentru a descrie pre- deasupra cotului; siunea crescut a sângelui; n valoarea presiunii arteriale: Apoi se localizeaz artera prin cutarea pulsa]iilor ei l se exprim `n milimetri coloan la nivelul fe]ei anterioare a bra]ului, `n imediata de mercur (mmHg); apropiere a antebra]ului [i se a[az stetoscopul pe l nu este fix, ea se modific `n func]ie de momentul zilei, temperatura Cum aceasta, direct pe piele; ambiant sau a persoanei creia i se se msoar corect Se `nchide valvula de presiune a pompei (para) de cauciuc [i se apas repede pe aceasta pân când msoar tensiunea, starea fizic [i emo]ional, postur, diet, medica- tensiunea arterial pe monitor sau coloana de mercur se ajunge la o va- loare cu aprox. 30 mmHg mai mare decât valoarea mente [i timpul de la ultima adminis- curent a tensiunii arteriale. trare, fumat, alcool etc. 32 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 33

Aerul Tensiometrele Pe msur continu s se elimine, man[eta electronice nu se folosesc ce presiunea scade, se dezumfl progresiv, iar zgomotele dispar; De cu stetoscop, deoarece valorile nivelul la care se aude valoarea la care ultimul zgomot dispare se re]ine exemplu, dac tensiunii arteriale apar ca cifre pe primul zgomot ca valoarea presiunii sau valoarea obi[nuit a valorii ecranul aparatului; prima cifr care pulsatil, urmat ritmic de tensiunii minime sau diastolice. maxime este 120 mmHg, se insufl apare corespunde tensiunii sistolice, iar a celelalte, reprezint Pentru o apreciere corect a valorilor ob]inute, este indicat ca pân la 150 mmHg; dac valoarea doua, tensiunii diastolice; `ntotdeauna presiunea sau procedura de msurare s se repete de 2 ori, cu pauz de 5 obi[nuit nu se cunoa[te, `n func]ie de este util citirea instruc]iunilor de tensiunea maxim minute `ntre msurtori; dac se ob]in valori mari, se recomand vârsta [i afec]iunile cunoscute se va putea folosire; sau sistolic. msurarea TA [i la cellalt bra]; insufla pân la aprox 200-210 mmHg; se recomand verificarea La persoanele de vârsta a III-a [i la diabetici se recomand ca tehnic periodic a ten- apoi se deschide progresiv valvula msurarea tensiunii arteriale s se fac `n pozi]ia vertical, siometrelor. perei, permi]ând scderea tensiunii ridicat în picioare dup 2 minute de repaus la orizontal. gradual, cu câte 2–3 mmHg Este recomandabil ca msurarea tensiunii arteriale Deprinderea per secund. s se fac dup cel pu]in 15 min. de la ultima msurrii corecte a tensiunii ]igar fumat [i la o or de la ulti- arteriale de ctre fiecare pacient este util pentru evaluarea rspunsului ma cafea but. la terapia antihipertensiv, la cre[terea `n]elegerii tratamentului [i pentru evitarea valorilor crescute din cabinetul medicului, cunoscut ca ”hipertensiune de halat alb”; msurarea ”casnic” a tensiunii arteriale cu valori care dep[esc 135/85 mmHg este considerat 34 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro hipertensiune. O inim sntoas iube[te mai mult! 35

Foruri [tiin]ifice medicale interna]ionale (Joint Committe on Prevention, Detection, Evaluation and Se recomand inim: l mrirea (hipertrofia) ventriculului stâng l angina, infarctul de miocard Treatment of High Blood Pressure) recomand la adul]ii care nu se cunosc cu hipertensiune arterial evaluarea peri- msurarea creier l insuficien]a cardiac l accident vascular sau atac ischemic odic a valorilor tensiunii arteriale. periodic rinichi tranzitoriu l boli cronice Msurrile periodice sunt importante, artere l afec]iuni artere periferice dar o singur msurare cu valori mari nu `ntotdeauna `nseamn HTA, iar o a tensiunii ochi l afec]iuni ale retinei singur determinare cu valoari normale nu presupune inexisten]a HTA. arteriale q Rela]ia `ntre tensiunea arterial [i riscul de boal cardiovascular este continu, solid [i independent de al]i factori de risc. q La adul]ii cu vârsta peste 50 ani, valoarea tensiu- l este o afec]iune caracterizat prin valori constant crescute Hipertensiunea ale tensiunii arteriale; nii arteriale sistolice este mai important decât a celei diastolice ca factor de risc cardiovascular. arterial l const `n cre[terea `n repaus a tensiunii arteriale sistolice; l HTA fr cauze cunoscute se mai nume[te [i HTA primar q De la valori ale tensiunii arteriale de 115/75 sau esen]ial [i este cel mai frecvent `ntâlnit, `n aproxima- mmHg, riscul de boal cardiovascular se tiv 80%-95% din cazuri; dubleaz cu fiecare cre[tere cu 20/10 mmHg l este un factor de risc major pentru: `ntre limitele tensiunii arteriale. 36 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 37

q Persoanele care la vârsta de 55 ani au valori normale ale tensiunii arteriale prezint Beneficiile diminurii Clasificarea un risc de 90% de a dezvolta HTA pe par- cursul vie]ii. tensiunii arteriale sunt: tensiunii arteriale* q Persoanele cu valoarea tensiunii arteriale sistolice 120-139 mmHg sau valoarea tensiunii arteriale diastolice 80-89 mmHg trebuie considerate ”prehipertensive”cu risc R cu 35-40% a inciden]ei TA TA Sistolic TA Diastolic de dezvoltare a HTA [i au nevoie de `ndrumri specifice pentru schimbarea E accidentului vascular cerebral (mmHg) (mmHg) Conform AHA Heart Ass ociation ) (A merican stilului de via] `n scopul prevenirii bolii cardiovasculare. D Normal sub 120 [i sub 80 se aprec iaz ca siv valo ri ale TA hiperten q Persoanele cunoscute ca hipertensive, `n U Prehipertensiune 120 -139 sau 80 - 89 urgen] sisto lice pest e 180 sa u valori peste timpul zilei, `n stare de veghe, au valori > cu 20–25% a infarctului acut iastolice ale TA d 135/85 mmHg [i `n timpul somnului > C de miocard 110 mm Hg 120/75 mmHg. q Valorile tensiunii arteriale scad `n timpul E HTA stadiul 1 140 -159 sau 90 - 99 Pentru h arat diabet za nop]ii cu 10-20%, iar absen]a acestor modificri este un semnal al unor posibile R HTA stadiul 2 minim 160 sau mai mare 100 bo lnavii cu oli renale cronice, cu 50% a insuficien]ei cardiace [i cei cu b ebuie sau egal sau egal rteriale tr riscuri crescute pentru evenimente cardiovasculare. E *conform ”Seventh Repport of the Joint Natioanl valorile te nsiunii a b 130/80 mmHg men ]inute su q 2/3 dintre persoanele > 65 ani au HTA A Committee on Prevention, Detection, Evaluation and Treatment of High Blood Pressure” 38 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 39

Pentru identificarea cauzei, dar [i pentru evaluarea consecin]elor HTA [i pentru identificarea factorilor de risc cardiovascular pot fi realizate TSH* teste hemoleucograma recomandate: albumina/creatinina teste glicemia toleran]a la glucoz de profilul lipidic* * evaluarea biologic a func]iei tiroidiene ecocardiografia rutin: creatinina **pentru aprecierea grosimii Doppler carotidian** acidul uric straturilor intim/medie [i a fluxului de sânge examen oftalmologic recoltat din sânge potasiu * include colesterolul sodiu l obligatorii `n HTA complicat: verificarea func]iei cerebrale, total, lipoproteine cu densi- cardiace sau renale tate mare (HDL), lipopro- calciu teine cu densitate joas teste l în suspiciunea de HTA secundar: teste de laborator specifice (determinarea reninei, aldosteronului, corticosteroizi, cateco- (LDL), trigliceride, realizat la examen de urin op]ionale: lamine plasm/urin, arteriografia, ecografia renal [i 9-12 ore de la ultima electrocardiogram suprarenal, computer tomograf, RMN) ingestie de alimente l `n suspiciunea de sindrom metabolic: proteina C reactiv 40 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 41

S primar/esen]ial secundar chimbarea stilului de via], trata- fr cauze cunoscute cu cauz identificat ment non-farmacologic, este important pentru toate categori- este cel mai frecvent apare `n: ile de pacien]i, [i celor care nece- întâlnit, în aproximativ - apneea din somn (`ntre- ruperea temporar a res- CONTROLUL EFICIENT sit tratament medicamentos, dar 80-95% dintre cazuri; [i celor din categoria ”pre- pira]iei `n somn); - toxic-medicamentos AL TENSIUNII ARTERIALE hipertensivi”. indus (alcoolul, contra- T ceptivele orale, tratamentul cronic cu medica- PRELUNGE{TE VIA}A ratamentul medicamentos com- mente corticosteroide); pletez pe cel non-farmacologic, HTA - boli renale cronice [i re- dar niciodat nu-l poate înlocui. novasculare; - coarcta]ia de aort Valorile tensiunii arteriale cresc (malforma]ie caracterizat prin `ngustarea odat cu `naintarea `n vârst. Tratamentul pacientului cu HTA: aortei); n trebuie ini]iat cât mai precoce; Chiar dac, ini]ial, un singur factor este responsabil (cre[terea - feocromocitom n are ca obiectiv principal reducerea tonusului vascular la nivel arterial), multipli al]i factori sunt pro- (forma]iune tumoral afectrii cardiovasculare asociat HTA; babil implica]i `n men]inerea valorilor crescute ale TA (teoria HTA cre[te riscul de morbiditate benign de gland ”mozaicului”): ereditatea este un factor predispozant, iar al]i n se adreseaz grupului de factori de risc factori, cum sunt consumul excesiv de sare, obezitatea, stresul, suprarenal); [i mortalitate. care pot fi corecta]i, diabetului [i altor - afec]iuni ale tiroidei [i par a influen]a mai ales persoanele predispuse genetic. condi]ii clinice asociate. paratiroidelor. 42 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 43

Reducerea greut]ii corporale Consum caracterul greut]ii corporale, exprimat prin indexul de Niciun sczut de sare mas corporal - IMC = greutatea (kg) / înl]imea 2 ²(m) - l este considerat tratament - consumul sub 5 grame de sare/zi (sodiu sub 2.4 g/ optim 18.5 - 24.9 zi) are ca efect reducerea supraponderal obezitate 25 - 29.9 peste 30 nu este cu 2-8 mmHg a TA sistolice; l scderea `n greutate cu 10 kg determin o reducere eficient fr Activitatea cu 5-20 mmHg a TA sistolice fizic l adoptarea unei diete care s-a demonstrat c ajut la reducerea cu 8-14 mmHg a tensiunii arteriale sistolice armonizarea - mersul pe jos, ca form de (”The DASH Diet Action Plan” – AHA) în care predomin: exerci]iu aerobic, ajut inima s q cerealele [i derivate; q fructele [i legumele; stilului de via] pompeze mai mult sânge [i astfel asigur mai mult oxigen [i ele- q lactatele cu con]inut sczut în grsimi, la care se poate asocia: la necesit]ile mente nutritive corpului; - este recomandabil folosirea unui pedometru (aparat pentru l carne slab de pe[te [i pasre; - realizat cel pu]in 30 minute zil- numrat pa[ii) [i ajut la realizarea obiectivului principal: un numr l por]ii controlate de nuci, alune, migdale [i de al]i sâm- buri de fructe uscate; organismului nic, minimum cinci zile pe suplimentar de pa[i, cu 2000 mai mult zilnic fa] de numrul obi[nuit, sptmân, determin o redu- [i cre[terea lui gradual. Speciali[tii recomand un numr mediu de l limitarea grsimilor [i dulciurilor. cere cu 4-9 mmHg a TA sistolice; 10000 de pa[i zilnic. 44 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 45

Reducerea consumului de alcool Renun]area la fumat l fumatul activ, dar [i cel pasiv (”ambiental”) este un fac- - scade cu 2-4 mmHg TA sistolic tor major de risc pentru sntatea cardiovascular; n umeroase studii sugereaz c un consum moderat de alcool protejeaz inima prin cre[terea colesterolului ”bun” (HDL) [i prin reducerea depozitelor arteriale; alcoolul are un minim efect l fumtorii pot dezvolta un atac cardiac major (infarct împotriva coagulrii sângelui, împiedicând aglomerarea [i lipirea trombocitelor (globule din miocardic) de 2 ori mai mult decât nefumtorii; sânge) [i apari]ia cheagurilor. Pe de alt parte, abuzul de alcool are efect toxic [i t utunul afecteaz peretele intern al arterelor, asupra inimii, favorizând HTA, cardiomiopatia favorizeaz formarea cheagului de sânge [i reducerea alcoolic (mrirea [i îngreunarea inimii), insuficien]a cardiac [i accidentul vascular cerebral. spa]iului prin care curge sângele [i ajut la `ngro[area Nu exist o cantitate standard pentru consumul de sângelui; alcool deoarece aceasta depinde de fiecare orga- m onoxidul de carbon (gaz toxic) din ]igri reduce can- nism `n parte (greutate corporal, metabolism, tole- titatea de oxigen transportat prin corp; ran] la alcool, prezen]a alimentelor `n stomac). c onsumul moderat de alcool se define[te prin n icotina din ]igri stimuleaz produc]ia de adrenalin (hormon se- maximum o butur alcoolic pentru femei [i maximum 2 buturi alcoolice pentru brba]i. cretat de glanda medulosuprarenal) care îngreuneaz inima prin accelerarea btilor inimii [i cre[terea tensiunii arteriale; Prin butur se `n]elege (conform Departamentului American pentru Sntate [i Servicii Sociale) Valorile mici de aspirin (80-100 mg/zi), administrat dup mese [i cu pruden] la pacien]ii cu sensibilitate gastric, 20 ml alcool pur, 200 ml vin sau 450 ml bere. par a reduce inciden]a evenimentelor cardiace prin împiedicarea aglomerrii [i lipirii `ntre ele a trombocitelor. 46 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 47

Cardiopatia ischemic l durere - frecvent cu localizare toracic, la nivelul sternului sau lateral de acesta, dar poate aprea [i în umr, Ce este? spate, gât, mandibul, bra] sau închietura mâinii; - descris ca senza]ie de apsare toracic ante- Cardiopatia ischemic este boala de inim care rioar-precordial, ca balonare sau arsur în apare din cauza scderii perfuziei cu sânge a mio- piept; cardului prin obstruc]ia arterelor coronare, arterele - de obicei dureaz câteva minute [i dispare dup care asigur circula]ia sângelui în inim. repaus sau tratament cu nitroglicerin sublingual; - apare dup efort fizic, emo]ii; P l vârsta - mai frecvent la persoanele `n vârst; ersoanele cu factori de risc Se poate - se `nrut]e[te `n situa]ii ca anemia, HTA necontro- l sexul - des `ntâlnit la brba]i, dar [i la femei, multipli au un risc crescut de manifesta lat [i `n cazul unor afec]iuni febrile; mai ales dup menopauz; boal obstructiv a arterelor prin: l predispozi]ie familial de boli cardiovasculare; coronare [i, prin urmare, de - temperatura ambiant, fumatul, umiditatea cres- l dislipidemii - colesterolul total [i `n special angin sau infarct. cut sau un abuz alimentar pot cre[te Cauzele colesterolul ”ru” (LDL) cu nivel crescut `n frecven]a/intensitatea episoadelor anginoase; frecvente sânge [i colesterolul ”bun” (HDL) sczut; - durerea poate s apar brusc, ca `n infarctul acut sunt: l fumatul; de miocard sau evolueaz nedureros, putând R iscul este [i mai mare la per- l HTA; cauza deteriorarea silen]ioas a inimii. soanele cu ”sindrom meta- l diabetul zaharat; l obezitatea; bolic”, în care sunt asociate l nedureros - fr tulburri resim]ite de bolnav; l sedentarismul. obezitatea, diabetul zaharat, - manifestat prin tulburri de ritm cardiac sau prin modificri pe electro- colesterol crescut [i HTA. cardiogram. 48 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 49

Conform datelor OMS, l este prezent în toate celulele organis- primele patru cauze de mului; deces `n anul 2030 Cauza cea mai frecvent a apari]iei cardiopatiei ischemice este l asigur func]ionarea acestora în se consider c vor fi: obstruc]ia arterelor coronare determinat de ateroscleroz. bune condi]ii; 1. cardiopatia ischemic; 2. afec]iunile cerebrovasculare l este periculos pentru sntate atunci (atacul cerebral); când are niveluri crescute în sânge; l devine ”inamic” al pere]ilor arterelor, u 3. HIV/SIDA; neori pot aprea modi- 4. bolile pulmonare cro- ficri pe electrocardio- unde se poate fixa; nic-obstructive. grama de repaus sau la l contribuie la formarea depozitului testul de efort. care îngusteaz lumenul arterial; l cre[te riscul unui eveniment cardiac c Colesterolul, oronarografia sau cata- terismul este o metod brutal. de referin] pentru un inamicul arterelor diagnostic corect, de[i Cea mai mare parte a colesterolului, este o prob invaziv [i aproximativ 75%, se ”fabric” `n ficat, iar costisitoare. restul de 25% poate proveni [i din produse alimentare cum sunt: glbenu[ul, c ardiotomografia [i scorul viscerele animale (ficat, rinichi, creier), de calciu pot fi o alter- Prezen]a colesterolului în limite nor- lactate cu procent mare de grsimi etc., nativ imagistic la male este un factor de importan] iar din aceast surs alimentar 95% este coronarografie. major pentru metabolismul celulelor. reprezentat de trigliceride. 50 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 51

L ipoproteinele - mici Stabilirea C ”pachete” care con]in în unei cifre Colesterol total V interior grsimi, învelite la O contribuie la producerea acizilor biliari necesari exterior de proteine, trans- ”normale” de < 200 recomandat 200–239 aproape crescut A în procesul de digestie a grsimilor colesterol este L port colesterolul. dificil, [tiin- ≥ 240 crescut L HDL colesterol (”bun”) - lipopro- du-se c per- O E ia parte la formarea membranelor celulare teine cu densitate mare, trans- port grsimile neutilizate periferic soanele cu un R S din organism ctre ficat pentru depozitare sau nivel `n sânge de 240 mg/ml HDL (”bun”) < 40 sczut I pentru evacuarea prin bil; LDL (”ru”) T au un risc < 100 optim 41-59 risc mediu de boal cardiovascu- ~ Nivelul crescut de HDL este aso- dublu s fac 100–129 aproape optim E în piele, colesterolul se transform în vitamina D ciat cu un risc sczut de boal infarct de 130–159 aproape crescut lar în absen]a altor factori de risc N sub ac]iunea razelor solare, o protejeaz de R ac]iunea unor agen]i chimici [i evit cardiovascular. miocard fa] de cei cu 160–189 crescut ≥ 190 foarte crescut ≥ 60 crescut S deshidratarea O LDL colesterol (”ru”) - lipoproteine cu densitate mic, trans- cifre de 200 Trigliceride Â mg. Astzi se L port colesterolul de la intestin sau ficat ctre restul organelor. accept ca < 150 recomandat 150–199 aproape crescut N U particip la producerea unor hormoni, cum sunt hormonii tiroidieni [i sexuali Nivelul crescut de LDL este aso- fiind normale 200–499 crescut G urmtoarele ≥ 500 foarte crescut L ciat cu risc crescut de boal cardiovascular. valori: E 52 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 53

P laca de ateroscleroz este format Toate stadiile de dezvoltare a aterosclerozei, de la din: ini]iere [i pân la complica]iile plcii ateromatoase, colesterolul crescut sunt considerate rspunsuri inflamatorii la o agresiune, iar endoteliul, care este unul din straturile pere]ilor l lipide (colesterol intra- sau extracelular) vaselor de sânge aflat `n contact direct cu fluxul san- l celule inflamatorii (ex: macrofage) fumatul diabetul zaharat l celule musculare netede guin circulant, este primul afectat [i tot el ini]iaz l ]esut conjunctiv (de legtur), cum sunt rpunsul la agresiune. Factorii colagenul, fibrele elastice etc. de risc l trombi (cheaguri) l depozite de calciu angiotensina II ** pentru hipertensiunea arterial ateroscleroz A teroscleroza afecteaz preferen]ial anumite zone ale arborelui circulator. radicalii liberi * proteine chemotactice *** Fluxul sanguin care este mai turbulent la ramifica]iile arterelor duce la alterarea func]iei endoteliului [i `mpiedic produc]ia de substan]e vasoconstrictoare oxid nitric - un puternic vasodilatator [i antiin- flamator; astfel de turbulen]e sanguine stimuleaz celulele endoteliului s produc sub- * factori de stres pentru procesele biologice normale stan]e (molecule) care atrag [i favorizeaz **component al sistemului renin-angiotensin-aldosteron, cu rol `n tensiunea arterial gruparea celulelor de tip inflamator. *** proteine cu deplasare orientat 54 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 55

U neori prezint forme atipice, fr durere, dar Boala manifestându-se sub form de dificultate respiratorie, oboseal, confuzii, iar alteori pot exista forme silen]ioase de afectare cardiac. Se poate mani- coronarian festa ca o insuficien] cardiac sau sub form de tulburri de ritm sau chiar moarte subit. reprezint La persoanele de vârsta a III-a, simptomul principal [i frecvent este dispneea sau dificultatea respiratorie, pe Insuficien]a patologia care `l putem interpreta ca echivalent al anginei precor- diale. Dispneea, care dureaz minimum 20 de minute, cardiac cardiovascular poate fi interpretat ca infarct acut de miocard pân când se demonstreaz contrariul. cea mai În ce const? A ccidentul coronarian acut (infarctul) produce limitarea activit]ilor curente [i este cauz de frecvent la deces. Unul din trei infarcte apare la persoanele cu vârsta de Insuficien]a cardiac reprezint alterarea peste 65 ani. func]iei de pomp a inimii, care devine vârstnici La aceste persoane este o afec]iune grav, cu prog- incapabil s asigure cantitatea de nostic prost [i cu multe complica]ii. sânge adecvat nevoilor organismului. 56 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 57

L a persoanele de vârsta a III-a se com- ~n afar de afectarea bin afec]iunile care determin inca- coronarelor sau arterelor pacitatea de pomp a inimii cu modificrile produse de procesul de `mbtrânire la nivelul cordului. Arteriopatia cerebrale, se poate localiza la arterele membrelor infe- rioare, proces lent [i cu periferic evolu]ie `ndelungat care O ricare boal de inim poate, în determin scderea pân final, s determine insuficien]a car- la dispari]ie a fluxului san- diac, dar cea mai frecvent este guin `n picioare. HTA, care determin supra`ncrcarea inimii care la rân- dul ei poate favoriza o boal coro- Ce reprezint? Claudica]ia intermitent se manifest prin durere, narian care produce afectarea oboseal, nesiguran] la nivelul picioarelor - mai ales la mu[chiului inimii. nivelul gambelor. Apare la mers [i cedeaz `n repaus, simptome care apar deoarece `n timpul efortului este S unt [i alte cauze de insuficien] car- Este o boal a arterelor necesar o cantitate mai mare de oxigen `n mu[chi, pe diac la vârstnic, de exemplu valvulopati- care nu o prime[te prin aportul obi[nuit de sânge. periferice produs de ile, care, prin afectarea aparatului valvular cardiac aortic, ca `n stenoza aortic, ateroscleroz. Apari]ia simptomelor `n repaus atrage aten]ia asupra sau mitral, ca `n insuficien]a mitral, pot agravrii situa]iei [i se poate complica prin apari]ia favoriza apari]ia insuficien]ei cardiace. necrozei [i chiar a gangrenei la nivelul degetelor de la picioare. 58 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 59

Re]eta inimii dumneavoastr 1/ Alimenta]ia echilibrat 2/ Exerci]iul fizic 3/ Renun]area la fumat 4/ Controlul factorilor de risc 5/ Stil de via] sntos

P revenirea cea mai impor- Sntatea inimii tant [i u[or de realizat este dieta corespunztoare, din care tre- st `n mâinile dumneavoastr! buie eliminate grsimile saturate. Foarte multe persoane devin responsabile de propria lor sntate [i con[tientizeaz nevoia de a-[i A portul de grsimi trebuie s fie constituit din acizi gra[i mono- [i polinesatura]i, care se gsesc în uleiul virgin de men]ine sntatea. msline, în pe[te [i uleiul de pe[te [i în uleiurile de semin]e. 62 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 63

i! a] m e! N fu u Fa ar ABC-ul i[c ce Hr prevenirii m ]i s! n to bolilor i]i n -v s cardiovasculare www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 65

A N V U S E | } U C I I C U T O G A N M R } S O I U D J I M E | A R C } A E I } I M E Â ciocolat N neagr, C cereale, ceai A verde, soia, } sâmburi de fructe uscate I (alune, nuci, migdale, ! fistic, stafide)! 66 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 67

SFATURI pentru o inim sntoas Consuma]i fructe [i legume! Reduce]i consumul Face]i mi[care! de grsimi animale! Mânca]i des [i pu]in! Reduce]i consumul de zahãr [i sare! Evita]i alcoolul! Nu fuma]i! 68 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro www.catena.ro O inim sntoas iube[te mai mult! 69

BIBLIOGRAFIE: 12. Braunwald's Heart Disease: A Textbook of Cardiovascular Medicine. 8th ed. Philadelphia, Pa: Saunders Elsevier; 2007:chap 41. 1. The Merck Manual, Medical Library for healthcare professionals, 13. Systemic Hypertension, Kaplan N.M. Gidding S.S., Pickering T.G., Cardiovascular Disorders Wright J.T.. JACC 2005; 45:1346-1348 2. Guía familiar para salud del corazón 14. AHA/ACC guidelines for secondary prevention for patients with coro- 3. www. ahajournals.org nary and other atherosclerotic vascular disease: 2006 update endorsed by the National Heart, Lung, and Blood Institute. J Am Coll Cardiol. 2006 4. Braunwald’s Heart Broun wald Eugen Heart disease Cardiovas medi- May 16;47(10): 2130-9. cine. 15. Evidence for the reaffirmation of the U.S. Preventive Services Task 5. Braunwald E. - Atlas of Internal Medicine Force recommendation on screening for high blood pressure. Wolff T, 6. Portalesmedicos.com Miller T. Ann Intern Med. 2007;147:787-791. 7. Revista de Posgrado de la Cátedra VIa Medicina N° 104 - Mayo/2001 16. Cardiovascular and Metabolic Predictors of Progression of página: 24-25; Prehypertension Into Hypertension. The Strong Heart Study; Marina 8. Harrison’s Principles Of Internal Medicine (Hardcover - 2008) by Fauci De Marco; Giovanni de Simone; Mary J. Roman; Marcello Chinali; A. S. Braunwald E. Kasper D. L. Elisa T. Lee; Marie Russell; Barbara V. Howard; Richard B. Devereux Hypertension. 2009;54:974. 9. www.mayoclinic.org 17. Ghidul pacientului, Factorii de risc cardiovascular, Dr. Siminiceanu, C. 10. Seventh Report of the Joint National Committee on Prevention, Dr. Mihilescu O., coordonator Prof. Dr. Ginghina C, Editura Medical Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Pressure (JNC 7). Antaeus, 2006. Rockville, Md. National Heart, Lung, and Blood Institute, US Department of Health and Human Services; August 2004. National 18. Managing High Cholesterol With Alternative Treatments, Rodriguez Institutes of Health Publication No. 04-5230. D., Everyday Health Network 2009. 11. Kaplan NM. Systemic hypertension: therapy. In: Libby P, Bonow RO, 19. Update on strategies to increase HDL quantity and function., Duffy D, Mann DL, Zipes DP, eds. Libby: Braunwald's Heart Disease: A Textbook Rader DJ., Thomas Jefferson University Hospital, Philadelphia, PA, of Cardiovascular Medicine. 8th ed. Saunders; 2007:chap 41. USA., Nat Rev Cardiol. 2009 Jul;6(7):455-63. Epub 2009 Jun 2. 70 O inim sntoas iube[te mai mult! www.catena.ro

Brosura Inimii Tale

by responsabilitate_sociala on Feb 15, 2010

Accessibility

Categories

Tags

Upload Details

Usage Rights

2 Embeds 107

Statistics

Brosura Inimii Tale — Presentation Transcript

http://www.responsabilitatesociala.ro	100
http://www.slideshare.net	7