Your SlideShare is downloading. ×
0
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Danemarca, Finlanda Si Islanda
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Danemarca, Finlanda Si Islanda

16,401

Published on

Published in: Travel
0 Comments
3 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
16,401
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
138
Comments
0
Likes
3
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie Danemarca, Finlanda si Islanda Aspecte turistice si culturale Prof. Indrumator : Marian Marin Paraschiv Mirela Petcu Mirela Grupa 215, anul II
  • 2.  
  • 3. Danemarca Imn national: Der er et Yndigt Land  Ziua nationala: Ziua Constitutiei, 5 iunie.
  • 4. <ul><li>Danemarca este o monarhie constitutionala condusa de regina Margareta II </li></ul>
  • 5. &nbsp;
  • 6. Pozitie geografica <ul><li>Danemarca ( Danmark în daneză) sau Regatul Danemarcei ( Kongeriget Danmark ) este din punct de vedere geografic cea mai mică şi cea mai sudică ţară a Europei de Nord, şi de asemenea cea mai veche. Aflată la nord de Germania (singurul vecin terestru), la sud-vest de Suedia, şi la sud de Norvegia, se află la56°00′00″N, 10°00′00″E în Scandinavia aflată în Europa de Nord, dar nu în Peninsula Scandinav a . Danemarca se află la limita dintre Marea Baltică şi Marea Nordului, şi e formată </li></ul><ul><li>dintr-o peninsulă numită Iutlanda ( Jylland ) legată de Germania de nord, insulele Funen ( Fyn ), Zealand ( Sjælland ), Bornholm ( Bornholm ) şi numeroase insule mai mici, cunoscute sub numele de Arhipelagul Danez. </li></ul>Totodata, Groenlanda şi Insulele Fa e roe sunt teritorii daneze autonome.
  • 7. Atractivitatea turistica a cadrului natural <ul><li>Danemarca este o zona de altitudini joase cu dealuri rotunjite ce se extind pe toata lungimea Iutlandei centrale.Tot aici se afla cel mai inalt varf al tarii, Yding Scovhoj, cu o altitudine de 173 metri. </li></ul><ul><li>Skagerrak si Kattegat sunt cele doua stamtori ce unesc Marea Nordului si Marea Baltica si separa Danemarca de Norvegia si Suedia. </li></ul><ul><li>Spre est, o stramtoare mai ingusta, numita Oresund (The Sound), separa insula Sjaelland de principalul teritoriu danez, Iutlanda. </li></ul><ul><li>Dintre cele aprox. 500 de insule ale arhipelagului danez, doar putine sunt intinse ca suprafata si aproape 100 dintre ele au ramas nelocuite.Podurile sunt cele care fac legatura dintre insule. </li></ul><ul><li>In Danemarca nu se intalnesc lacuri intinse sau rauri lungi.Totusi, teritoriul este acoperit de mlastini, mici lacuri si rauri scurte ca intindere. </li></ul><ul><li>Putine dintre raurile daneze au ramas intacte, deoarece aproape toate au fost amenajate artificial pentru a crea teren arabil. </li></ul><ul><li>Guden River este cel mai lung rau din tara, masoara 158 km, se afla in Pen.Iutlanda si curge in fiordul Randers, fiind navigabil pana acolo unde se apropie de mare. </li></ul>
  • 8. <ul><li>Fiordul Insulei Faeroe </li></ul>
  • 9. Skagerrak
  • 10. <ul><li>Iutlanda </li></ul>
  • 11. Clima <ul><li>Desi localizarea sa este nordica, clima Danemarcei este relativ blanda, fiind temperat-maritima cu veri racoroase si ierni moderate. </li></ul><ul><li>Aceste caracteristici se datoreaza apelor calde ale Curentului Atlantic de Nord, parte a Curentului Golfului (Gulf Stream), ce merg spre nord de-a lungul coastei vestice a Danemarcei. </li></ul><ul><li>Vanturile sunt puternice aproape pe toata perioada anului si vin dinspre vest. </li></ul><ul><li>Vara, temperatura medie este de aprox. 16 grade Celsius, in timp ce iarna este de aprox. 0 grade Celsius, cu temperaturi usor mai scazute in par tea de est a tarii. </li></ul><ul><li>Ploaia, ceata si cerul cenusiu sunt fenomene obisnuite, cele mai ploioase luni fiind cele din intervalul iulie - octombrie. </li></ul>
  • 12. Vegetatia si fauna <ul><li>In vechile timpuri, Danemarca era puternic impadurita, in timp ce acum a mai ramas relativ putina vegetatie salbatica deoarece o mare parte din teritoriu este urbanizat sau aflat in procesul de cultivare. </li></ul><ul><li>Padurile, ce acopera acum doar 10.7% din intregul areal, include conifere (in principal brad, molid, zada si pin), fag, stejar, mesteacan si frasin.De asemenea, pot fi intalnite si cateva varietati de feriga si muschi, specifice teritoriului nordic european. </li></ul><ul><li>Animalele salbatice sunt putine.Fauna este limitata la caprioare si animale mici precum vulpea,veverita, iepurele de camp, potarnichea, rate salbatice si fazani. </li></ul><ul><li>In lacurile si raurile Danemarcei se afla numeroase specii de peste. </li></ul>
  • 13. <ul><li>Copenhaga (Kobenhavn in daneza ) </li></ul><ul><li>Danemarca este o tara prospera, cu o imagine eleganta si compacta, data de frumusetea orasului principal, Copenhaga- un oras modern si international, care se imbina impresionant cu castelele vechi din imprejurimile orasului, ce amintesc de istoria Viking-ilor si ineditul satelor de pescari, desprinse parca din povestile lui Andersen. Oamenii sunt deschisi si prietenosi mai ales cu turistii, care sunt rasfatati cu numeroase oferte de distractii - o vibranta viata de noapte ce se continua armonios cu diminetile linistite, ideale pentru un sejur de neuitat. </li></ul><ul><li>Capitala Danemarcei este un important port maritim si principal centru comercial. </li></ul><ul><li>Cele doua parti ale orasului, una mai mare aflata pe coasta de est a insulei Sjaelland si una mai mica numita Christianshavn, aflata pe insula Amager, sunt legate intre ele prin mai multe poduri. </li></ul><ul><li>Copenhaga se afla aproape de orasul Malmo, Suedia, de care e separata doar de Stramtoarea Oresund. </li></ul><ul><li>Centrul de afaceri a orasului porneste din port si se extinde pana in Radhuspladsen, principalul cartier al Copenhagai.La nord si la est de acesta se afla partea istorica a orasului, incluzand Palatul Regal. </li></ul><ul><li>In partea de nord, periferica, a orasului se afla Frihavn (“free port”), construit in 1894 pentru dezvoltarea comertului exterior. </li></ul><ul><li>La est de Christianshavn , se afla Christiana , o mica comunitate experimentala ce se autoguverneaza. </li></ul>
  • 14. <ul><li>Copenhaga e in parte inconjurata de gradini si bulevarde construite in 1863 cand vechile fortificatii ale orasului au fost daramate . </li></ul><ul><li>Principalele cladiri ale orasului sunt: Catedrala Vor Frue Kirke (Church Of Our Lady), Palatul Charlotten, acum cladirea Academiei de Arte, Palatul Prinsens, in care se afla Muzeul National de Antichitati Nordice, primul palat regal din Christianborg, in care se afla Parlamentul Danez si Curtea Suprema de Justitie, Muzeul Thorvaldsen,Teatrul Regal si Biblioteca Regala, ce ciontine aprox. 60000 de volume. </li></ul><ul><li>Gradinile Tivoli reprezinta un parc de distractii faimos si o adevarata atractie a orasului. </li></ul><ul><li>Centru educational, Copenhaga este sediul Universitatii din Copenhaga, a Universitatii Regale Veterinare si de Agronomie si a Universitatii Tehnice din Danemarca. </li></ul><ul><li>Orasul este, de asemenea,un important centru al literaturii si artei nordice europene si este locul unde se afla Academia Daneza Regala de Stiinte si Litere, fondata in 1842. </li></ul>
  • 15. Copenhaga
  • 16. <ul><li>Universitatea din Copenhaga </li></ul>
  • 17. Copenhaga
  • 18. <ul><li>Restaurant in Gradinile Tivoli </li></ul>
  • 19. <ul><li>Mica Sirena </li></ul>
  • 20. <ul><li>Gradinile Tivoli </li></ul>
  • 21. Aarhus
  • 22. <ul><li>Odense </li></ul>
  • 23. &nbsp;
  • 24. <ul><li>Aalborg </li></ul>
  • 25. Viata de zi cu zi <ul><li>       Danemarca ofera un impresionant amestec intre viata agitata a oraselor si linistea rurala. Castele antice, fortarete, festivaluri de jazz, design modern al cladirilor si cei care au inventat Lego, iata o scurta prezentare a vietii daneze. </li></ul><ul><li>Mai mult de patru cincimi din danezi locuiesc in zona urbana. Principalele orase, Copenhaga, Arhus, Odense si Alborg ofera o combinatie izbitoare de cladiri medievale – castele si catedrale – si cladiri moderne de birouri si apartamente. Standardul de viata ridicat si sistemul social bine pus la punct nu favorizeaza crearea de mahalale sau locuinte sub standard. In oras, se locuieste in apartamente iar in afara orasului in case pentru o singura familie. Fabricile angajeaza mai ales locuitori din oras. In orasele daneze, reteaua de transport in comun este foarte bine dezvoltata. Trenuri moderne transporta oamenii din suburbii pana in centrul oraselor in doar cateva minute. De asemenea, trenurile fac si legatura intre orase. Bicicletele, autobuzele si masinile sunt principalele mijloace de transport in interiorul orasului. Cresterea populatiei urbane a sporit numarul de masini si camioane, ceea ce a condus la blocaje de trafic si poluare, mai ales in Copenhaga. In schimb a scazut poluarea industriala, deoarece acum se foloseste gaz natural drept combustibil si nu carbune. </li></ul>
  • 26. Cultura <ul><li>Limba Daneza, limba oficiala din Danemarca, este apropiata de limbile norvegiana si suedeza. Minoritatea etnica germana vorbeste si germana iar in mod normal, toti danezii adulti vorbesc limba engleza. Limba daneza apartine limbilor Scandinavei de est si face parte din familia limbilor germanice.Precum suedeza, norvegiana sau islandeza, daneza a derivat dintr-o limba scandinava ce a suferit apoi schimbari importante in timpul erei vikinge.Aceasta a condus la diferente intre dialectele est scandinave din care au evoluat apoi daneza si suedeza, si dialectele vest scandinave ce au stat la baza formarii limbilor norvegiana si islandeza. </li></ul><ul><li>Religia 90% dintre danezi apartin de Biserica Evanghelica Luterana, biserica oficiala din Danemarca. Ei au deplina libertate de a se ruga in felul ales de ei.Datorita imigratiei accelerate din sec. XX islamismul reprezinta o a doua religie din Danemarca.De asemenea,tara adaposteste si o minoritate romano-catolica.Pe teritoriul Danemarcei, prin lege, toleranta e extinsa la nivelul tuturor cultelor. </li></ul>
  • 27. <ul><li>Mancarea si bautura </li></ul><ul><li>Majoritatea danezilor mananca patru mese pe zi: micul dejun, pranzul, cina si o cina tarzie. La micul dejun se consuma cereale, branza sau oua. Cina, care include peste sau carne, este singura masa calda. Un meniu traditional de cina cuprinde rata umpluta cu mere si prune, servita cu varza rosie si cartofi fierti. La celelalte mese nu lipseste sandwichul, numit smorrebrod . Un sandwich poate avea forma de piramida formata din 20 de creveti pe o felie subtire de paine. Adeseori, danezii prepara un platou de sandwichuri ca o arta, fiecare cu aspect atragator si diferit. Danemarca este vestita pentru ruladele sale pufoase, placintele daneze. Se savureaza in mod deosebit o prajitura umpluta cu crema de cafea – kringle. Desertul tipic este budinca de fructe de padure sau de orez. </li></ul><ul><li>Danezii beau de obicei cafea la micul dejun si de-a lungul zilei, in pauzele de la servici. In timpul mesei se bea bere iar la ocazii speciale se bea aquavit , o bautura tare cu aroma de chimen. </li></ul>Danemarca detine unele dintre cele mai mari companii producatoare de bere:Carlsberg si Tuborg.
  • 28. <ul><li>Timp liber Fotbalul este cel mai popular sport in Danemarca. Printre sporturile favorite se practica mersul pe bicicleta, gimnastica, inotul, tenisul si sporturile nautice. Danezii au obtinut medalii la Olimpiada in majoritatea acestor sporturi dar si la tir cu arcul, box, calarie, haltere, lupte. Copenhaga este faimoasa pentru Gradinile Tivoli, parc de distractii deschis in 1943 in inima orasului. </li></ul>
  • 29. <ul><li>Arta </li></ul><ul><li>Multi danezi si-au castigat faima prin arta, mai ales literatura. Ludvig Holberg este cunoscut drept parintele literaturii daneze moderne. Johannes Ewald, scriitor al anilor 1770, a devenit cel mai mare poet al Danemarcei. Din creatiile anilor 1800 se disting poemele romantice ale lui Adam Ochlenschlager si imnurile lui N.F.S. Grundtvig. Hans Christian Andersen este faimos in toata lumea prin povestile sale si este probabil cel mai cunoscut scriitor danez. Cartile lui Soren Kierkegaard au influentat puternic dezvoltarea filozofiei moderne numita existentialism. Trei scriitori danezi au castigat Premiul Nobel pentru Literatura. </li></ul><ul><li>Probabil cel mai faimos danez este de fapt un personaj literar englez: Hamlet, personajul piesei cu acelaşi nume de William Shakespeare, al cărui decor este castelul real Kronborg în Helsingør, la nord de Copenhaga. Un alt danez binecunoscut este Hans Christian Andersen, cunoscut în Danemarca drept H. C. Andersen, un autor cunoscut mai ales pentru poveştile sale pentru copii, precum Noile straie al e împăratului, Mica siren a , şi Răţuşca cea urâtă. </li></ul>
  • 30. <ul><li>Carl A. Nielsen este considerat cel mai mare compozitor al Danemarcei. A scris sase simfonii si numeroase alte lucrari, inclusiv opera comica Maskarade . In domeniul dansului, cea mai importanta contributie a fost adusa de maestrul de balet August Bournonville. Trupa regala de balet a inflorit sub conducerea sa in jurul anului 1800 iar astazi se bucura de recunoastere mondiala. Astazi si Festivalul de Muzica din Roskilde din fiecare vara este unul dintre cele mai importante din Europa . </li></ul><ul><li>Regizorul de film Carl Dreyer este cel mai important reprezentant al istoriei cinematografiei. Filmul sau Pasiunea Ioanei d&apos;Arc (1928) este considerat o capodopera. In zilele noastre, doua filme daneze au obtinut Premiul Oscar pentru cel mai bun film intr-o limba straina: Babette&apos;s Feast (1987), regia Gabriel Axel si Pelle Cuceritorul (1988), regia Bille August. </li></ul><ul><li>Opere remarcabile de design sunt obiectele din argint ale lui Georg Jensen, portelanul Royal Copenhagen si mobila creata de Kaare Klint si Arne Jacobsen. Jorn Utzon este arhitectul faimoasei Opera House din Sydney, Australia. </li></ul>
  • 31. Finlanda Imn national: Maame Ziua nationala: Ziua Independentei, 6 decembrie
  • 32. &nbsp;
  • 33. Pozitie geografica <ul><li>Finlanda ( Suomi in finlandeza),este situata in partea de nord a continentului european,intre Golfurile Botnic si Finic ale Marii Baltice.Se intinde pe 10 grade de latitudine si pe alte 10 grade de longitudine. </li></ul><ul><li>Vecinii Finlandei sunt: Suedia la vest, nordul Norvegiei in nord si Rusia in est. Golful Finlandei si Golful Bothnia, doua brate ale Marii Baltice, marginesc Finlanda la sud si sud-vest. Cel mai nordic punct al tarii se gaseste in interiorul Cercului Polar (o linie imaginara la 2.623 km de Polul Nord). In aceasta regiune a Finlandei, numita &amp;quot;Taramul Soarelui de la Miezul Noptii&amp;quot;, soarele straluceste 24 de ore pe zi timp de cateva luni, in fiecare vara. </li></ul>
  • 34. Atractivitatea turistica a cadrului natural Situata in nordul Europei, Finlanda este o tara neasemuita, prin frumusete. Mii de lacuri puncteaza peisajul Finlandei,aceasta fiind supranumita “Tara celor o mie de lacuri”(mai precis 187 888 de lacuri) iar paduri dese acopera aproape doua treimi din teritoriu. Tarmul este crestat cu multe fiorduri (fiordul Harkmerit), golfuri si peninsule,marcat de roci de granit rosu sau gri. Aproape de coasta se intalnesc mii de insule.Acestui stat ii apartin peste 150 000 de insule, cele mai mari fiind:Ahvenanmaa si Vaasa. Tara este un platou strapuns de dealuri si vai mici, creste si depresiuni. Relieful se inalta de la sud-sud-vest catre nord–nord-est, dar altitudinea medie este 120-180 m deasupra nivelului marii. Muntele Haltia, cel mai inalt punct al tarii, 1.324 m deasupra nivelului marii, este situat in regiunea de nord-vest a Finlandei . Principalul rau este Kemi,cu izvoarele in apropierea granitei cu Federatia Rusa,ce strabate Finlanda de la NNE spre SSV.
  • 35. Districtul Lacurilor,una dintre cele patru regiuni principale ale Finlandei
  • 36. Lac finlandez
  • 37. Peisajul regiunii Koli
  • 38. Districtul Lacurilor
  • 39. Zona Insulelor de Coasta
  • 40. Clima Finlanda o clima mai blanda decat majoritatea regiunilor lumii care se gasesc in nord. In ianuarie, de exemplu, temperatura medie este de 14-18 grade Celsius, mai ridicata decat temperaturile din zonele din Canada aflate la aceeasi latitudine. Clima Finlandei este influentata in principal de catre Curentul Golfului, un curent oceanic cald care trece prin vestul coastei norvegiene. Numeroasele lacuri, precum si golfurile Bothniei si cel al Finlandei ajuta foarte mult climei relativ blande.Temperaturile din iulie in Finlanda sunt in medie 13-17 garde Celsius. Februarie este de obicei cea mai rece luna, cu temperaturi de –22 –3 grade Celsius. In partea de nord a Finlandei temperaturile ajung pana la –30 grade Celsius, atingand cateodata si –50 grade Celsius.Sudul Finlandei este acoperit de zapada din decembrie pana in aprilie, in timp ce partea de nord din octombrie in aprilie. Nordul Finlandei se afla pe taramul Soarelui de la Miezul Noptii asa ca are parte de lumina continua in timpul verii.
  • 41. Vegetatie si fauna Vegetatia Finlandei este reprezentata,in principal de padurile de pin,molid si mesteacan care acopera 72% din suprafata teritoriului.Aici exista peste 1100 de specii de plante indigene.Finlanda are aproape 1200 de specii de plante si ferigi si aproximativ 1000 de varietati de licheni.Cea mai bogata flora se gaseste in sudul tarii si in Insulele Alan Dintre cele 22 700 de specii ale faunei,peste 75% sunt insecte.In Finlanda exista aprox.60 de specii de mamifere autohtone.Fauna este reprezentata de vidra, jder, hermina elani,vulpi, castori si reni ce au fost domesticati de populatia Sami,astfel ca aproape nu se mai gasesc reni in salba-icie.Dintre speciile de pasari,cel mai cunoscut este cucul,ala-turi de gasca salbatica ,lebada si potarniche de tundra. In apele dulci se gasesc din abundenta biban, stiuca si somon.
  • 42. Ren
  • 43. Formatiuni vegetale:paduri de foioase si conifere
  • 44. Potarnichea de tundra
  • 45. Orasele Finlandei Finlanda numara multe orase dar numai cinci depasesc 100 000 de locuitori. Helsinki, este cel mai mare, cu o populatie de 560 553 de locuitori.Localizat pe coasta sudica,este capitala statului si centrul politic, comercial, educational si cultural al Finlandei.Totodata ,este port si reprezinta un important oras industrial. Finlandezii sunt un popor de oameni culti iar librariile si muzeele fac, bineinteles,parte din cultura lor. Biblioteca din Helsinki , fondata in 1860,adaposteste peste doua milioane de volume. Biblioteca Universitatii din Helsinki, cu aproape trei milioane de volume functioneaza ca biblioteca nationala.Pe intreg teritoriul , Finlanda numara mai mult de 1500 de biblioteci si peste 300 de muzee. Muzeul National al Finlandei din Helsinki contine scrieri in limba finlandeza si in alte limbi fino-ugrice si comparatii etnografice asemenea unui departament de arheologie.Alte muzee sunt Mannerheim, Municipalul, Ateneul din Helsinki si Muzeul de Arta. Urmatoarele orase ale Finlandei,dupa numarul de locuitori sunt:Espoo, Tampere, Turku, Naantali si Savonlinna .Turku reprezinta un mare port si centru educational,servind drept capitala pana in anul 1812.Tampere este un important oras manufacturier,centru de telecomunicatii si al industriei de tehnologie informationala. Rovaniemi este orasul lui Mos Craciun. Aici se pot comanda cadourile care vor fi oferite de Craciun, biroul lui Mos Craciun se gaseste la circa 8 km departare de centrul urban, in apropierea cercului polar arctic.
  • 46. Helsinki
  • 47. Tampere,”Orasul celor 180 de lacuri”
  • 48. Iarna in Helsinki
  • 49. Aerofotograma orasului Tampere
  • 50. Orasul Naantali Savonlinna
  • 51. Catedrala din Helsinki
  • 52. &nbsp;
  • 53. Cultura Limba In Finlanda sunt doua limbi oficiale, finlandeza si suedza. 93% dintre locuitori vorbesc finlandeza, o limba fino-ugrica si aproximativ 6% vorbesc suedeza. Majoritatea vorbitorilor de suedeza traiesc pe coasta de sud si vest si in Insulele Aland.Populatia Sami din Laponia, regiunea nordica a Finlandei, vorbeste un dialect al limbii finlandeze.   Religia Biserica oficiala este Biserica Luterana Evanghelica, de care apartin 86% dintre locuitori.O mica comunitate de finlandezi ( aprox. 1%) apartin Bisericii Ortodoxe, aceasta fiind si acum o biserica nationala. Libertatea religioasa este garantata la nivelul tuturor cultelor. Majo-ritatea finlandezilor nu se duc la biserica in mod regulat, dar bisericile din toata tara sunt pline la sarbatori religioase.
  • 54.   In orasele finlandeze, oamenii locuiesc in apartamente inchiriate sau cumparate. Majoritatea locuitorilor din zona rurala locuiesc in vile micute – pentru o familie.   Cel mai faimos articol folosit de finlandezi este o camera speciala de baie cu aburi numita sauna. Majoritatea finlandezilor folosesc sauna o data pe saptamana pentru relaxare. Intr-o sauna, se incing pietre deasupra unui cuptor. Temperatura poate creste pana la 80-100 grade celsius. Oamenii stau intinsi pe banci de lemn pana cand incep a transpire. Dupa o vreme, daca arunca apa pe pietrele incinse, se pot produce vapori - sauna devine mai fierbinte! La sfarsit, se face un dus rece sau o baie in lac – iarna, unii finlandezi se rostogolesc prin zapada sau fac o baie &amp;quot;la copca&amp;quot;. Dupa ce repeta intregul ciclu, se intind pana cand temperatura corpului lor revine la normal.   Finlandezii iubesc arta si activitatile in aer liber. Ei au un standard de viata ridicat si primesc multe avantaje sociale din partea guvernului. Majoritatea venitului Finlandei il aduce exploatarea forestiera, inclusiv industria lemnului si a hartiei. Viata de zi cu zi
  • 55.   Bucataria finlandeza a fost influentata de mai multe culturi, de la cea franceza la cea ruseasca dar include si o varietate larga de specialitati finlandeze utilizand pestele,fructele de mare, vanatul si vegetalele. Finlandezilor le place pestele, in special hering, biban, stiuca si somon si carnea de vita, vitel sau porc. Carnea de ren afumata este o delicatesa. Mancarea si bautura Garnitura favorita o constituie cartofii fierti cu unt si marar proaspat. De asemenea, untul si laptele sunt alimente importante Fructele de padure sunt utilizate in prepararea deserturilor si a siropurilor.Finlandezii consuma paine de secara iar sandvisurile sunt mancate la micul dejun sau drept gustare.Laptele si cafeaua raman bautururile cele mai consumate de finlandezi. Gazdele, de obicei, indica musafirilor, locul pe care acestia il ocupa la masa iar acestia, asteapa gazdele ,sa inceapa sa manance inaintea lor.Se obisnuieste ca oaspetii sa se.autoserveasca si sa nu fie serviti de gazde.
  • 56. Servirea mesei
  • 57. Piata cu produse din peste
  • 58. Finlandezii iubesc sporturile in aer liber. Iarna, se practica hochei pe gheata, patinaj pe gheata, schi, sarituri de la trambulina cu schiurile, schi fond. Dintre sporturile populare de vara amintim pesapallo – o forma finlandeza a baseball-ului, inot, yachting si alpinism. Vara, mii de familii se duc la casutele lor de vacanta pe malul unui lac, pe coasta sau pe insule. Ca spectatori, finlandezii urmaresc atletism si hochei.De asemenea, ei iubesc spectacolele de balet, concertele, filmele, teatrul si opera. Timp liber
  • 59. Arta Finlanda are o bogata traditie populara, reflectata in obiecte, literatura, muzica si pictura. Persoana care a pastrat folclorul a fost Elias Lonnrot, un doctor de la tara. El a adunat cantece si poeme vechi de secole ale taranilor si le-a publicat in 1835. Colectia sa impresionanta, numita Kalevala, a devenit epopeea Finlandei si a inspirat multi artisti. Akseli Gallen-Kallela i-a folosit temele in picturile sale. Compozitorul Jean Sibelius s-a inspirat pentru crearea poemelor simfonice. Poetul american Henry Wadsworth Longfellow a luat Kalevala drept model pentru poemul sau, &amp;quot;The Song of Hiawafha&amp;quot;. In anii 1800, Johan Ludvig Runeberg a devenit poetul national al Finlandei. Poemul sau, &amp;quot;Vart Land&amp;quot; este acum imnul tarii. Printre alti scriitori ai acelei perioade, amintim de nuvelistul Aleksis Kivi si scriitoarea de piese de teatru Minna Canth. In anii 1900, nuvelistii Frans Eemil Sillanpaa si Mika Waltari sunt recunoscuti de intreaga lume. Sillanpaa a castigat Premiul Nobel pentru literatura in 1939, devenind primul laureat din Finlanda.  
  • 60. Sticlaria, ceramica, mobila si textilele sunt faimoase in intreaga lume prin simplitatea si frumusetea designului lor. Aceeasi linie simpla poate fi vazuta si in creatiile celor mai cunoscuti arhitecti finlandezi – Eliel Saarinen si Alvar Aalto. Printre creatiile lui Saarinen intalnim Gara Centrala si Muzeul National din Helsinki. Aalto nu a dobandit faima numai ca arhitect, ci si ca proiectant de orase si designer de mobila. Design interior cu mobilier si pereti din lemn
  • 61. Sala Finlandia, proiectata de arhitectul Alvar Aalto
  • 62. Vase de lemn Mobilier proiectat de Alvar Aalto
  • 63. Islanda Imn national: Our Country’s God Ziua nationala: Ziua Independentei,17 iunie
  • 64. &nbsp;
  • 65. Pozitia geografica Islanda (L ydveldid in islandeza) este o tara insulara situata chiar sub Cercul Polar in Oceanul Atlantic de Nord. Se afla la aproximativ 320 km est de Groenlanda si la 1050 km vest de Norvegia.Are o forma ovala cu lungimea de circa 485 de km si latimea maxima de 300 de km.Teritoriul Islandei se desfasoara pe circa 3 grade de latitudine si pe 9 grade de longitudine. Mai este numita si &amp;quot;Tara ghetii si focului&amp;quot; pentru ca ghetarii se gasesc langa izvoare termale, geysere si vulcani. Islanda a fost denumita astfel de un colonist care, dupa o iarna neobisnuit de rece si lunga, a vazut tarmul acoperit de gheata (Iceland = Taramul Ghetii).
  • 66. Atractivitatea turistica a cadrului natural Majoritatea Islandei este un mare podis, dar de-a lungul tarmului gasim campie. Teritoriul acesta de campie este singura zona in care se poate locui. Pamantul este acoperit de iarba aici, iar oamenii pot creste animale si pot cultiva chiar plante. O parte din Curentul Golfului trece pe langa tarmul de sud si de vest al Islandei, incalzind campiile si pastrand porturile fara gheata tot timpul anului. Podisul din interiorul Islandei are un teren dur, situandu-se la aproximativ 762 metri deasupra nivelului marii. O falie se afla exact sub Islanda facand din aceasta un taram violent al minunilor naturii, incluzand vulcani, izvoare termale, geysere, ghetari. Cutremurele sunt chiar frecvente aici. Mai mult de 200 de vulcani au erupt in Islanda imprastiind lava si roci in tot podisul. Unii vulcani sunt inca activi, inclusiv faimosul vulcan Hekla , care a erupt in 1980 si 1981. Exista vulcani activi chiar si sub mare pe langa coastele Islandei. Unul a erupt in 1963, la sud de Islanda, formand o noua insula numita Surtsey . In 1973 un vulcan de pe insula Heimaey inactiv de mai mult de 5000 de ani a erupt aruncand cenusa vulcanica peste singurul oras al insulei, Vestmannaeyjar . Sn&apos;fellsj kull este vulcanul ce are in varf un ghetar, situat in penisnsula Sn&apos;fellsnes .
  • 67. Islanda are cele mai multe izvoare termale din lume. Unele din izvoare termale sunt geysere. De fapt numele de geyser provine de la cel mai faimos izvor termal islandez, Geysir care arunca apa la aproximativ 59 metri in aer. Aceasta zona are multe geysere incluzand: Strokkur care erupe regulat la fiecare 7-10 minute la o inaltime de peste 30 de metri . A opta parte din Islanda este acoperita de ghetari. Aceste bucati uriase de gheata au in unele locuri 1,2 km grosime. Cel mai mare ghetar din Europa. Vatnaj&amp;quot;kull , situat in sud-est,situat in cel mai mare si cel mai frumos parc islandez, are o suprafata de 8.133 km patrati si este mai mare decat toti ghetarii Europei continentale la un loc. Ghetarii au sapat adanc fundul fiordurilor, transformandu-le in porturi naturale pe cele de la Akureyri, c el mai mare oras din nordul Islandei cu cea mai nordica gradina botanica si cel mai nordic teren de golf din lume,si Osafj&amp;quot;rdur . Ghetarii au sapat si in insula si topindu-se s-au transformat in lacuri. Cel mai mare este Thingvallavatn, situat in sud-vest. Apa de ploaie si cea provenita de la ghetarii topiti formeaza rauri repezi si niste cascade minunate. Cel mai lung rau, Thj¢rsa , are 241 km si se situeaza in sudul Islandei. Cele mai frumoase cascade din Islanda sunt Gullfoss , &amp;quot; Cascadele aurii&amp;quot;…Cascada Niagara a Islandei…cea mai mare cascada din Europa. in sud, si Dettifoss in nord.
  • 68. Geyser
  • 69. &nbsp;
  • 70. Regiune termala
  • 71. Insula vulcanica
  • 72. “ Minune geotermala”
  • 73. Cascada Godhafoss
  • 74. Cascada Thundering
  • 75. Lacul vulcanic Grimsvotn din ghetarul Vatnajokull
  • 76. Ghetar
  • 77. Sculptura glaciara
  • 78. Peisaj montan
  • 79. Evolutia geologica a reliefului
  • 80. Relief
  • 81. Clima Islanda nu are o clima atat de rece precum alte tari aflate la aceeasi latitudine. Curentul Golfului incalzeste coastele Islandei. Nu intalnim variatii considerabile de temperatura intre sezoane,dar schimbarile de vreme, frecvente, sunt normale, in special in sud, unde sunt multe furtuni si cad precipitatii abundente.La Reykjavik,temperaturile variaza de la o medie de 11 grade , in iulie, la –1 grad, in ianuarie, atingand o medie anuala de aprox. 5 grade.Umiditatea este ridicata, iar in est este multa ceata.In nord, precipitatiile variaza de la 300 la 700 mm, in sud, de la 1270 la 2030 mm, iar in munti ating 4570 mm. Islanda este deasemenea pe taramul Soarelui de la Miezul Noptii. Iernile sunt indelungate si destul de blande, iar verile, scurte si racoroase. In iunie soarele straulceste aproape 24 ore, in timp ce in decembrie este noapte tot timpul .
  • 82. Zile de vara in Islanda
  • 83. Vegetatie si fauna Desi aici cresc cativa arbori pitici(frasini, plopi tremuratori, mes- teceni si salcii), principalele forme de vegetatie sunt ierburile,muschii si arbustii pitici. Vulpea,principalul animal autohton,este des intalnit.Renul salbatic, introdus in secolul XVIII, a fost candva o specie numeroasa, dar au fost aproape exterminati si, de aceea, in ultimii ani a fost declarat ca specie protejata.Pot fi gasiti, in principal, in zonele montane nord- estice.Apele ce inconjoara insula aduna balene, multe tipuri de foci si multe specii de pesti.Delfinii, cetaceele, delfinul brun si roqualul sunt numerosi.Alaturi de acestia se gasesc codul, egrefinul, heringul, calcani, rechini, halibuti, tobe rosii, saithe si alte specii.Somonii abunda in multe rauri, iar pastravii in rauri si lacuri.In Islanda traiesc in jur de 88 de specii de pasari, dintre care majoritatea sunt specii acvatice:eiderul si ptarmiganul.Alte specii de pasari autohtone sunt lebada, vulturul, soimul si gasca de mare, toate fiind specii protejate.In Islanda nu traiesc reptile sau broaste, iar speciile de insecte sunt putine .
  • 84. Ponei islandez Balena
  • 85. Orasele Islandei Reykjavik, capitala Islandei, este situata in golful Faxafloy al Oceanului Atlantic in partea de sud-vest a tarii.Este cel mai mare oras, principalul port pescaresc si centru cultural, de productie si comercial al Islandei.Fabricile se ocupa cu procesarea hranei, cu productia de imbracaminte, vopsea, produse metalurgice,nave si materiale imprimate.Orasul detine un aeroport international, Keflavik.Capitala este un oras modern,majoritatea cladirilor fiind alimentate cu apa provenita de la izvoarele geotermale.Aici se gaseste Universitatea din Islanda,Conservatorul, Parlamentul (Althing) , Catedrala Luterana,Biblioteca Nationala, Arhivele Nationale si Teatrul National.Tot aici se gaseste Muzeul National de Istorie, Muzeul National care contine o colectie de antichitati islandeze,Galeria Nationala, moderna Biserica Hallgrim’s si statuia navigatorului islandez Leif Eriksson, prezentata in 1930 in Islanda de catre Statele Unite cu ocazia comemorarii a 1000 de ani de la fondarea guvernului Althing.Vikingii au fondat aici prima asezare permanenta in 874, a devenit locatie a Parlamentului in 1843 si capitala in 1918.Populatia acestui oras este estimata la 113 848 de locuitori. Akureyri, pricipalul port cu deschidere la mare si cel mai mare oras din nordul Islandei, este situat la 260 de km nord-est de capitala.Portul este situat la extremitatea sudica a fiordului Eyja, aproape de gura de varsare a raului Eyjafjardar,inconjurat in nord de o depresiune cu pietris si in toate celelalte trei parti de munti.Detine cea mai mare sociatate comerciala din Islanda si detine majoritatea industriilor cooperative ala Islandei, incluzand tesatoria si tabacitul.Orasul detine un colegiu pentru adolescenti.Populatia este de 16 475 locuitori. Kopavogur, oras din sud-vestul Islandei este o suburbie rezidentiala a capitalei.Este localizat pe tarmul sud-estic al Golfului Faxafloy si detine una din cele mai mari comunitati ale Islandei.Populatia orasului esta de aprox. 25 803 locuitori.
  • 86. Reykjavik
  • 87. &nbsp;
  • 88. Parlamentul Islandei
  • 89. Strada Rosie din Reyjavik
  • 90. Biserica Hallgrim’s
  • 91. Biserica Evanghelica Lutherana
  • 92. &nbsp;
  • 93. Cultura Limba Cam jumatate din populatie locuieste in sau langa Reykjavik. Islandezii vorbesc o limba scandinava, islandeza. Limba este atat de asemanatoare cu vechea norvegiana, limba stramosilor lor, incat pot sa inteleaga usor povesti sau poezii scrise in secolele XII-XIII. Majoritatea islandezilor vorbesc doua sau mai multe limbi straine, de obicei daneza, engleza, germana sau suedeza. Religia Majoritatea islandezilor apartin Bisericii Evanghelice Luterane (la fel ca si celelate tari nordice: Norvegia, Suedia, Danemarca si Finlanda).Desi 90% dintre islandezi alcatuiesc aceasta biserica, exista o mare toleranta fata de celelalte confesiuni.Astfel ca una dintre minoritatile religioase este alcatuita din romano-catolici si luterani simpli.
  • 94. Veche catedrala islandeza
  • 95. Viata de zi cu zi Islandezii, in special tinerii din orasele mai mari, se imbraca foarte mult ca oamenii din occident. Unele femei mai batrane inca mai poarta fuste lungi, negre. De sarbatori, mai pot purta si fuste traditionale negre, brodate cu fire de aur sau argint. Islandezii isi cheltuiesc o mare parte din veniturile lor pentru echiparea caselor lor cu produse din import: televizoare, frigidere, masini de gatit electrice si alte echipamente electrocasnice. Casele erau inainte construite din piatra in zonele rurale si din lemn in orase. Dar majoritatea caselor sunt construite azi din beton ranforsat, care nu mai este atat de vulnerabil la cutremure sau la vanturile foarte puternice de pe coasta. Multi isi vopsesc casele in culori pastelate.Apa calda de la robinet folosita in toata tara provine din izvoarele termale. Tot apa din izvoarele termale este folosita pentru a incalzi casele si serele unde sunt crescute legumele, fructele si, deasemenea florile. Viata este cam scumpa in Islanda pentru ca foarte mult din ceea ce islandezii cumpara – de la masini pana la hartie – provine din import. Asa ca pentru a intretine o casa este nevoie de doua sau mai multe venituri asa ca si femeile si barbatii lucreaza - barbatii au chiar doua slujbe). Statul are grija pe timpul zilei de copiii ai caror parinti lucreaza. Inainte de casatorie, multe cupluri tinere traiesc impreuna in casa parintilor. Pot sa stea chiar mai multi ani pana stranga bani pentru a-si cumpara un apartament sau o casa. In tot acest timp pot avea unul sau mai multi copii. Mai mult de 60% din copii sunt nascuti inainte ca parintii lor sa se casatoreasca. Majoritatea cuplurilor se casatoresc numai dupa ce pot sa se intretina singuri. Unele combina casatoria lor cu botezul copiilor.
  • 96. Islandezii mananca foarte multa carne de miel (oaie) si de peste. Chiar si hot-dog-urile sunt facute din carne de miel. Islandezii prefera pestele sarat sau uscat, in special cod. Mancarurile specific islandeze includ carnati cu sange si capatani fierte de oaie. Desertul favorit este skyr facut din lapte batut. Este ca iaurtul si este de obicei servit cu zahar si frisca. Timp liber Islandezii practica multe sporturi, mai ales inotul. Acestia inoata iarna in piscine inchise sau deschise incalzite de izvoare termale. Islandezilor le place deasemenea baschetul, handbalul, schiatul, fotbalul si un fel de lupte numit glima . Multi dintre ei joaca sah si bridge, si le place mult poezia si proza moderna si veche. Reykjavik are doua teatre si o orchestra simfonica. Mancarea si bautura
  • 97. &nbsp;
  • 98. &nbsp;
  • 99. Port traditional
  • 100. Casa traditionala – Nordul Islandei
  • 101. Datorita faptului ca limba islandeza s-a schimbat foarte putin de-a lungul vremii, islandezii pot citi fara prea mare dificultate literatura creata in Islanda in timpul secolelor XII si XIII.Scrierile islandeze ale acestei perioade sunt epopeele.Scriitorii islandezi moderni au creat numeroase opere literare.Scriitorul islandez Halldor Laxness a castigat Premiul Nobel pentru literatura in 1955.Laxness a adaptat frumusetea lirica a vechilor epopee islandeze astfel incat sa o foloseasca in romanele sale moderne despre poporul islandez. Islandezii zilelor noastre sunt foarte buni cititori.Se spune ca poporul islandez citeste mai multe carti pe cap de locuitor decat oricare alt popor. In Islanda medievala, cele mai raspandite mestesuguri erau cioplitul lemnului, prelucrarea argintului si sculptura in piatra pentru decoratiile bisericilor.Arta populara isi gaseste cea mai profunda expresie in prelucrarea lemnului. Dintre islandezii faimosi in intrega lume pot fi amintiti: formatia de rock alternativ Sugarcubes, cantareata Bjork, trupa de rap Quarashi, grupul de artisti GusGus si Emiliana Torrini, muziciana de folk electronic/acustic.Fotbalistul Eiour Guojohnsen ce a jucat la F.C.Chelsea, iar acum este la F.C.Barcelona, in Spania, este sportivul islandez cel mai cunoscut. Arta
  • 102. Flateyjarbok – epopee islandeza
  • 103. <ul><li>Bibliografie: </li></ul><ul><li>*** Europe in the 1990’s, a geographic analysis ; editia a 6-a, Editura John Wiley and Sons, 1990 </li></ul><ul><li>Lungu, Marius, Statele lumii – Antologie; Editura Steaua Nordului, Constanta, 2006 </li></ul><ul><li>Matei, C., Negut, S., Nicolae, I., Steflea, N., Statele lumii – Mica enciclopedie; editia a 5-a, Editura Rombay, Bucuresti, 1993 </li></ul><ul><li>***World Geography – A Physical and Cultural Approach, Editura Glencoe, 1995 </li></ul><ul><li>http://www.cmbtravel.ro </li></ul><ul><li>http://www.continentholiday.net </li></ul><ul><li>http://www.elca.org </li></ul><ul><li>http://harta.infoturism,ro </li></ul><ul><li>http://www.hartionline.ro </li></ul><ul><li>http://www.nordic.ro </li></ul><ul><li>http://open-site.org </li></ul><ul><li>http://www.travelworld.ro </li></ul><ul><li>http://www.Wikipedia.com </li></ul><ul><li>Microsoft, Encarta, 2006 </li></ul>

×