Mediul pelagic 11 c

Mediul pelagic Serbanescu Dragos Serban Alina

Mediul pelagic
Se desfăşoară departe de ţărm, în stratul superior al apelor oceanice, în care lumina şi aerul pătrund datorită valurilor oceanice. Acest strat conţine un număr mare de vieţuitoare. În cadrul mediului pelagic se separă subtipuri cu caracter zonal: polar, temperat, tropical şi regional (cauzat de intervenţia curenţilor de apă reci sau calzi, deosebirile de salinitate, unele influente create de poluare). Organismele care trăiesc în acest mediu sunt plutitoare(fitoplancton, zooplancton), unele dintre ele au mobilitate proprie(nectonul), fiind purtate de valuri şi curenţi.

Curenții contribuie la transportarea planctonului la distanțe mari. Aceasta duce la migrația multor grupe de organisme (mai ales a peștilor) din zona pelagica. Aici trăiesc alge diatomee, crustacee, meduze. Stratul de plancton poate avea o adâncime de până la 200 m. Animalele care înoată bine atât la suprafaţă, cât şi la adâncime au corpul fusiform, cu înotătoare puternice. Dintre acestea fac parte delfinii, balenele, peştii etc.

Domeniul pelagic cuprinde doua mari diviziuni: provincia neritica din apropierea tarmurilor si provincia oceanica din largul marilor, limitate de marginea platformei continentale. a. Provincia neritica este caracterizata printr - o mare diversitate de conditii de viata datorita atat patrunderii apelor dulci din rauri care modifica permanent gradul de salinitate, prin curentii litorali si valuri, cat si prin miscarile ascendente ale apei care aprovizioneaza aceasta zona cu substante nutritive contribuind la dezvoltarea planctonului.

Planctonul constituie hrana de baza a vietuitoarelor marine; el atrage pesti si alte organisme marine, ceea ce face ca provincia neritica sa fie, in general, cea mai productiva din punct de vedere biologic. b. Provincia oceanica este foarte putin influentata de aportul apelor continentale, avand o salinitate relativ constanta.

Apele oceanului planetar conțin cantități imense de masă biotică. Conform datelor savantului rus L.A. Zenkevici, masa organismelor vegetale și animale din apele oceanice constituie cca 16 miliarde tone. Ele se reproduc permanent. Cele mai bogate în substanțe organice sunt apele zonei neritice și pelagice.
Viata din zona pelagica se dezvolta la adancimea in care patrunde lumina, adica pana la 400 – 500 m. flora si fauna care populeaza apele din largul marilor traieste intr-un mediu acvatic mult mai omogen, spre deosebire de mediul litoral care este mult mai eterogen.

Organismele inferioare nu au mijloace proprii de locomotie si, ca urmare, ele ocupa orizontul superior al apelor, formand planctonul sau haliplanctonul. Planctonul este fprmat din fitoplancton, construit din mici organisme vegetale si din zooplancton format din organisme fitofage, considerati consumatori primari.
Fitoplanctonul : este format din numeroase organisme vegetale, din care algele sunt mai frecvent intalnite. « Trichoalesmium erythraeum », o specie de alga albastracu pigmentii rosii, are o larga raspandire in marea Rosie iar « Nodularia spumigena », tot o alga albastra care se afla in M. Baltica, da apelor, prin numerosii ei indivizi, o coloratie cafeniu-verzui. In apele reci din regiunile arctice sau antarctice se gasesc raspandite numeroase diatomee si bacterii dand marilor o coloratie cafeniu-verzuie.

Zooplanctonul: este format din animale foarte micicare plutesc la suprafata apleorsi care adesea constiutuie hrana pentru anumite animale nectonice. Corpul lor este moale cu aspect gelatinos, de cele mai multe ori transparent, iar, unele pot avea schelet forte redus. In componenta zooplanctonului intra protozoarele (foraminifere, globigerine, radiolari) si celenterate (meduze etc). De exemplu, la suprafata, plutesc peste 10.000 de indivizi la litru, la 100m, numarul lor scade la 2749 indivizi la litru de apa, iar la 1000m se intalnesc 90 de indivizi/litru de apa. Nectonul cuprinde, in special, fauna inotatoare care prezinta anumite adaptari pentru a-si putea procura hrana si pentru a se pute apara de dusmani.

Salmonidele: cuprind pesti solzosi, care, pentru reproducere, migreaza in apele dulci. Cel mai raspandit este somnul si somnul Keta; gadilele, cu speciile extrem de cautate – moruna si eglefinul. Sturionii se afla raspanditi in Marea Neagra, Marea Azov si Marea Caspica. Dintre acestia mentionam nisetrul, pastruga si morunul. Sturionii au carnea cea mai gustoasa, iar icrele de morun si nisetru,din care se prepara caviarul, sunt dintre cele mai appreciate.

Rechinii: alcatuiesc grupa pestilor rapitori si agresivi. Majoritatea speciilor sunt vivipare, si la maturitate ating lungimi de 2 pana la 12m. Rechinul urias ajunge la o greutate de 8 tone si are o lungime de 12 m. alte specii au dimensiuni mai mici : rechinul ciocan, rechinul albastru, rechinul pisica, rechinul vultur, rechinul vulpe, s.a.m.d.

Pinnipedele: alcatuiesc grupa carnivorelor marine si cuprind o specie importanta prin carnea si blana lor : ursul de mare, foca cu coama, morsa, vitelul de mare, leopardul de mare, foca cu creasta cea mai mare din Oceanul Arctic si foca elefant.

Cetaceele sunt reprezentate prin balene : balena albastra care atinge 30m si o greutate de 150 de tone, balena sudica, saivalul, balena de Groenlanda, balena cu cocoasa si balena cenusie californiana ; delfini : delfinu comun, delfinul mare saritor care se poate intalnii si in Marea Neagra, delfinul brun sau porcul de mare, delfinul alb, norvalul si casalotul : si sirenidele care sunt mamifere marine ce se hranesc numai cu plante. Din acest ordin fac parte vacile de mare cu doua familii : familia dugongilor si familia manatidelor.

http://blogdespregeografie.blogspot.com	251
http://www.blogger.com	1
http://www.blogdespregeografie.blogspot.com	1

Mediul pelagic 11 c

by Prof de Geografie on Nov 28, 2011

Accessibility

Upload Details

Usage Rights

3 Embeds 253

Statistics

Mediul pelagic 11 c — Presentation Transcript