Inventii Revolutionare An 3.4

În pregătire în laboratoare , aceste produse vor revoluţiona piaţa în următorii ani Invenţii revoluţionare

Cu o piaţă estimată la 200 de miliard e de dolar i î n 2013, telefonul mobil est e
ţinta tuturor . Acest prototip de telefon imagin at de Nokia î n
colabora re cu Universitatea Cambridge, est e capab i l să se transforme în funcţie de utilizare.
© Nokia Poate lua forma unui cititor MP3, a unei tastaturi sau chiar a unui ceas . Transparent şi flexib i l, funcţionează cu e nergie solar ă şi are integraţi biocapt ato r i care ne informează asupra mediului ( calitatea aerului , proprietăţile fructelor pe care le mâncăm ...). O performanţă r e ali zată gr aţie nanotehnologi ei, care permite miniaturi zarea extr e m ă a tuturor componentelor electronice . Apariţie estimată : 4 - 7 an i Telefonul care îşi schimbă forma

Imaginile virtuale î ncorpor ate în lumea
re a l ă , iată ce ne promite lentil a
bioni că . Cercetătorii de l a universit atea d in
Washington au reuşit să incorporeze un circuit
e lectri c şi diode luminiscente (LED) pe
o lentil ă de contact.
Astfel, este posib i l ă adăugarea d e imagini
virtu a le în câmpul vizual .
Un fel de "r e alit ate mărită ", care permite, de exempl u, să-ţi vezi interlocut orul în timpul unui apel t e l ef oni c, în timp ce găteşti . ..
© University of Washington Tehnologia interesează, de asemenea, armata : solda ţii ar putea vi z uali za informaţiile în câmpul lor de acţiune . Primele versiuni ale lentilelor , cu imagini de bază , ar putea apărea “ destul de repede ". Apariţie estimată : 5 - 7 an i

Profesorul Tomoshiro Ochiai de l a Universit atea Pr e fect u r ii Toyama a pr ez ent at î n luna mai anul trecut un c i lindr u comp us d intr- un “ metameterial " cu indice de r e frac ţie n e gati v . Undele luminoase înconjoară c i lindr ul fără a se reflecta , făcând o persoană sau un obiect invizibil .
DARPA ( agenţie de cercetări a Pentagonului ) a propus deja susţinerea sa pentru o echipă de cercetători britani ci ca să pună la punct o “ pelerină de invizibilitate " care va echipa solda ţii . Li s-a dat trei ani pentru a o realiza. Apariţie estimată : 2 - 3 an i Acest metamaterial îi interesează în mod deosebit pe militari!

Fiecare salari at europe a n imprim ă, î n medie, 30 de pag ini p e zi , după un studiu
Lexmark d in 2008. Hârtia reutilizabilă permite astfel economii însemnate. “ Hârtia care se şterge " pentru Xerox pare a fi promiţătoare .
Ea conţine pigmen ţi sensib i l i la lumin ă :
Scrisul dispare după 16 - 24 ore !
Un protot i p d e imprimant ă a fost realizat deja în centr ul de cercetări al grupului PARC (Palo Alto Research Center). În 2003, Toshiba a lansat o imprimant ă şi un aparat numit "e-blue", care permite ştergerea cernelei încălzind hârtia . Relativ scumpă (200 000 yen i sau 1 690 euro), metoda are nevoie de hârtie specială, ceea ce diminuează performan ţele invenţiei . Apariţie estimată : 3 - 5 an i Hârtia care se imprimă şi se şterge

Televiziunea î n 3 dimensi uni
Astăzi est e d e j a posib i l ă vizualizarea imaginilor î n 3D, dar numai cu ochelari speciali.
Giganţii electronicii ca LG, Sony şi Philips sunt pe cale
de a scoate o tehnologie care permite renuţarea la ochelari .
Dar startul l-a dat o firmă franceză, Alioscopy, care a depus prima brevetul pentru aşa ceva . Canalul japon ez NHK a retransmis o parte din Jocurile Ol i mpi ce de la P e kin î n 3D. Momentan , Alioscopy a semnat parteneriate cu fabricanţii de pan ouri publicitare animate şi în relief. © Alioscop Apariţie estimată : 1 - 2 an i

Cu 4 miliard e d e abon aţi la telefonul mobil
în toată lumea , inovaţiile abundă în acest domeniu . Un a din principalele probleme rămâne
autonomia acestor aparate , totdeauna mari
consumatoare d e e nergie.
Îmbrăcămintea capab i l ă să recupereze energia
degajată de mişcările noastre a ieşit deja din laboratoare .
De asemenea, există dispozitive integrate în talpa încălţămintei sau în mici rucsaci.
Georgia Institute din Atlanta a pus la punct o
fibră hibridă combinând Kevlar cu nanofibre de zinc.
Profesorul Zhong Lin Wang arată un protot i p de microfibre generatoare de electricitate. © Georgia Tech Photo / Gary Week Apariţie estimată : 3 - 5 an i În afară de îmbrăcăminte, aceste fibre high tech ar putea fi încorporate în perdele sau în pânzele de cort, cu scopul de a transform a energia vântului sau vibra ţiile sonore î n curent electric .

A pune dinţii la loc va fi posibil în curând!
R e sultat ul : Dintele este regenerat direct pe gingie . Mai rămâne de finisat pentru a recrea smalţul . Metoda se dovedeşte a fi mai eficace decât precedentele , care constau în a implanta dinţi fabricaţi . Apariţie estimată : 3 - 5 an i Tehnica Alveola dintelui est e curăţată pentru a nu lăsa decât o parte din pulp a dentar ă unde se află celulele regeneratoare, pe care echipa de cercetători încearcă să le reactiveze cu ajutorul un ui gel extras din alge .

Un vaccin anti - tabac!!
Piaţa substituienţilor nicotin ei , estimată la
94 milio a n e d e euro numai în Franţa , ar trebui să
se teamă de anunţul apariţiei primului
vaccin anti-tabac.
Cytos Technolgies, a firmă elveţiană de
biotehnologie, a dezvoltat un s e r care permite
producerea de anticorp i specifici combinării nicotinei cu sângele .
Astfel, va fi posib i l ă reducerea d e pend enţei de ţigară.
Gigantul farmaceutic Novartis a plătit 600 milio a n e de franc i elveţieni î n 2007 pentru exclusivitatea fabricării şi exploatării viitorului produs miraculos . Mica firmă elveţiană Cytos Technolgies mai are un vaccin contr a ob ez it ăţii , o altă piaţă enormă de 300 milio a n e de potenţiali pacienţi . Apariţie estimată : 2 - 3 an i

Deşi miraculina este interzisă î n Fran ţa şi Statele Unite ,
o mică firmă din New Jersey, Bioresources International,
oferă extras de miraculin ă începând de la 30$ pentru 10 grame .
După nume pare a fi o păcăleală şi, totuşi, ea există: miraculin a transform ă un aliment cu gust acid într-unul dulce . Această proteină, extrasă dintr-un fruct de pădure originar din Africa de vest, se fixează pe receptorii gustului de zahăr de pe limbă. Mizând pe o viitoare aprobare a Departamentului Federal al Alimentelor , aceste produse se adresează în primul rând industriei agroalimentare sau farmaceutice ( de ex.pentru tratamentul diabeticilor) într-un cadru de “ experimentări ". Apariţie estimată : 1 à - 2 an i

O gaură care se astupă singură ?
Astăzi este o realitate datorită materialelor
supramol e culare .
În Franţa, se lucrează pentru punerea la punct
a acestor materiale , la care legătura dintre atomi este de natur ă fizică, nu chimică .
Astfel , când plasticul este rupt , este suficient să apropii
cele două capete pentru ca legătura dintre atomi să se refacă . Laboratorul a semnat un acord cu Arkema,
grupul de chimie al firmei Total.
© Arkema/CNRS “ Cu timpul , orice fel de obiect ar putea fi reutilizat, după ce s-a spart sau crăpat, cu ajutorul “ auto-cicatrizării ", spune directorul de la Arkema. Grupul se gândeşte, de asemenea, la aplicaţia pentru lacuri şi adezivi. Apariţie estimată : 5 - 7 an i

Ted Sargent, cercetător la Universit atea d in Toronto,
lucrează la elaborarea une i vopsele care
permite transformarea oricărei suprafeţe
în panou fotovoltaic cu ajutorul
nanoparticulelor integrate în soluţie .
© Rudy Salin / Journal du Net Suprafeţele astfel vopsite vor fi mult mai eficace , pentru că ele captează lumina infraroşie , adică 30% din energie, în loc de 6% pentru celulele fotovoltaice clasice . Tehnologia ar putea fi aplicată chiar şi pentru îmbrăcăminte . “ S-ar putea să purtăm o haină solară ", afirm ă Ted Sargent. Apariţie estimată : 7 - 8 an i Un pan ou solar î n vopsea

Mărul antirid
În cantonul elveţian Schaffhouse, la frontiera cu
Liechtenstein, au fost plantate patru rânduri cu meri deosebiţi . Aceşti pomi fac mere
"Red Flesh", de culoare roşu viu .
A fost nevoie de 10 000 de încrucişări şi 12 an i de
cercetare pentru a acest măr revoluţionar. Nu numai că are o culoare originală , dar este, mai ales,
foarte bogat în antiox i dan ţi , care previn îmbătrânirea pielii .
O companie elveţiano-daneză , Next Fruit Generation, va comercializa aceste mere . Giganţii distribuţiei, Mark & Spencer şi Sainsbury , au vizitat deja livada . Peste 15 000 de pomi vor fi plantaţi aici până la sfârşitul anului. Apariţie estimată : 1 - 2 an i © Next Fruit Generation

Un balon de linişte
Să dormi cu ferestrele deschise în plin centrul oraşului sau să lucrezi la birou fără să auzi ce discută colegii . Iată ce oferă balonul antizgomot, care trebuie să apară în umrătorii ani .
Principiul : E st e generată o undă sonoră în opoziţie de fază cu zgomotul ambiant şi cele două unde se anulează reciproc . Cu condiţia de a cunoaşte originea sursei sonore şi de a calcula rapid frecvenţa necesară . Există deja sisteme care permit reducerea semnificativă a expunerii la zgomot , ca cele comercializate de firma Quiétys. În viitor , dispozitivele antizgomot vor putea fi instalate în interiorul autovehiculelor, chiar şi la ţevile de eşapament . Apariţie estimată : 5 - 7 an i

Proba virtu a l ă
Chiar dacă vânzarea de îmbrăcăminte pe Internet cunoaşte o
adevărată explozie (+31% între iulie 2007 şi iunie 2008 ) ,
rămâne problema probei .
Site-ul Internet al catalogului La Redoute propune
crearea unui manechin 3D.
© Laredoute.fr Cercetătorii cor e en i de la i-Fashion Technology Center au reuşit crearea un ei dubl uri virtu a l e aproape perfectă . În căteva secunde , maşina vă scane ază silueta şi crează o hologram ă . Sistemul est e d e j a în testare în mai multe magazine d in S e ul, unde clienţii pot încerca hainele tastând codul articolului pe un e cran. În plus : aparatul indică ce talie să alegi în funcţie de măsuri . Apariţie estimată : 1 - 2 an i

Sânge a rtifici a l
În fiecare an în Franţa , 400 000 - 500 000 de pacienţi beneficiază de o transfuzie de sânge .
Cu toate acestea , donările nu sunt suficiente şi rămân problemele de incompatibilitate .
Fabricarea sângelui artificial este în studiu de mai mult de 50 de an i , dar va mai dura câţiva ani.
Programul european EuroBloodSubstitutes est e mai avansat . Hemoglobina extrasă din viermi marin i a dat rezultate bune în testele preclinice. Dificultatea constă în a recolta suficient pentru a satisface cererea mondială . O a “ treia generaţie " de sânge artificial , fabricat prin încapsularea de molecule de hemoglobină , mai are nevoie de timp . Apariţie estimată : 5 - 7 an i

Pastă reparatoare pentru oase
Fracturile necesită adesea operaţii lungi cu risc de infecţie deloc neglijabil .
O echipă britanică de la Universitatea din
Nottingham a primit î n d e cembr i e 2008
un premiu de inovaţie medicală pentru invenţia ei :
o pastă pentru repararea oaselor rupte .
Ea va fi utili z ab i l ă în cazul leziunilor osoase importante , cu fracturi multiple sau bucăţi izolate . Profesorul Kevin Shakesheff estimează punerea în vânzare în Statele Unite pentru 2010. Apariţie estimată : 1 - 2 an i © RegenTec Pasta , asemănătoare pastei de dinţi , est e injectată la locul fracturii şi se solidifică în 15 minute. Structura ei poroasă permite, apoi, osului natural să se regenereze.

Un pacient din 20 contractează o infec ţieîn timpul şederii într-un spital , după un raport al M inist e r ului Sănătăţii d in ianuarie 2008. Profesorii Alexander Klibanov şi Jianzhu Chen d iscut ă de spre “ vopseaua anti-microb i " pe care au pus-o la punct © Donna Coveney În urma testelor , "99% din bacteriile expuse pe suprafaţa vopsită au fost distruse”, afirm ă Alexander Klibanov, autorul acestui studiu . Armata americană şi Boeing au colaborat la proiect , care va trebui să se concretizeze la sfârşitul procedurilor de omologare . Apariţie estimată : 3 - 5 an i O echipă a MIT (Massachussets Institute of Technology) d in Cambridge a pus la punct o acoperire “ucigaşă de viruşi ". Vopseaua est e compusă din pol i m e r i cu microparticule care străpung membranele viruşilor . Este eficace asupra viruşilor gripe i , dar şi asupra bact e ri ilor r ez ist e nte de t i p Escherichia Coli. Vopseaua a nti-microb i

Eoliana zmeu Deşi energia eoliană este tot mai căutată, se reproşează adesea turbinelor terestre că au un randament slab şi că strică peisajul . Kite Wind Generator, dezvoltat de firma i italiană S equoia, est e capab i l să genereze 1 GW, echivalentul a 400 de eoliene . Este vorba despre o structur ă cu braţe pivotante pe care s u nt prinse un fel de zmee făcute din cabluri . © Kite Gen Avantaje La 800 m e tr i altitud ine , vântul suflă de două ori mai tare decât la 100 m e tr i şi est e constant. 1 kWh costă 0,03 euro, de două ori mai ieftin decât cel obţinut cu combustibili fosili . Vânturile de înaltă altitudine fac să viseze cele mai mari grupuri : Google a investi t 10 milio ane de dolar i în Makani Power, o firmă am e rican ă care se ocupă de această tehnologie . Apariţie estimată : 3 - 5 an i

Scarabeul spion © Didier Belot Fluturi transformaţi în veritabili agen ţi secre ţi ? Un scenariu demn de filmele SF . Şi totuşi , este proiectul HI-MEMS. Finanţat de Darpa ( agenţia de cercetări a Pentagonului ), el caută să fuzioneze sistemele de comandă artfificială cu cele ale insectelor, inserându-le în stadiul de cr i salid ă . Implanturile vor face parte integrantă din corpul insecte i adulte . Progresele sunt ţinute în mare secret, dar cercetătorii au difuzat imagini video arătând fluturi pilotaţi de la distanţă prin descărcări electrice . Etapa următoare : reducerea în continuare a mărimii componentelor pentru a ascunde într-o insect ă un radio, o cam e r ă sau un d e tect o r de gaz. O altă posibilitate ar fi teleghidarea insectei prin GPS. Apariţie estimată : 7 - 8 an i

C entral ă nucl e ar ă priv ată ! O mică centrală nucleară numai pentru tine? Va fi posibil datorită firmei americane Hyperion Power Generation. © Hyperion Power Generation Mini reactorul comerciali zat de firmă are 2 m e tr i înălţime şi 1,5 m e tr i dametru şi costă 25 milio ane de dolar i . Având capacitatea de 25MW, este destinat mai ales pentru firme industriale sau comunităţi izolate . Conform firmei , reactorul nu prezintă nici un fel de pericol deoarece cantitatea de combustib i l nucl e ar necesară est e mică, iar reactorul nu se deschide pe timpul duratei de funcţionare (de la 5 la 10 an i ). Între 2013 şi 2023, Hyperion prevede o produc ţie de 4 000 de reactoare şi afirm ă că a primit deja 100 de comenzi ! Apariţie estimată : 4 - 5 an i

Diamant ul a rtifici a l Tehnica de fabricare a diamantelor de sinteză est e cunoscută din anii 1950 : se vaporizează atomii de carbon pe o suprafaţă de siliciu , apoi se lasă să se cristalizeze . Dar diamantele nu sunt folosite decât în industrie, pentru că sunt de calitate proastă şi sunt prea mici pentru bijutieri . Astăzi , tehnicile se îmbunătăţesc . © Gemesys I ntroduc erea pietrelor sintetice în bijuterii ar putea antrena o scădere a preţurilor , deoarece ele sunt de 10 până la 100 de ori mai ieftine decât pietrele naturale . Dar vor fi la fel de atractive pentru cumpărători ? Apariţie estimată : 1 - 2 an i Gemesys, o firmă californiană , comercializează diamante de sinteză pentru bijutieri în Am e ri ca d e Nord şi î n Belgi a .

B iocarburant din alge Cercetarea asupra biocarburan ţilor de “ nouă generaţie " avansează cu paşi mari, iar algele par a constitui o pistă foarte int e resant ă . Greenfuel, o firmă de cercetare a Massachusetts Institute of Technology, a pus la punct "bior e act ori ", în care algele sunt macerate într-o baie de de gaz carboni c . Microalgele au un r a nd a ment la hectar de 30 de ori sup e ri o r celui ale oleaginoaselor ca napul sau floarea soarelui . Firma a primit numeroase comnenzi pentru bioreactori . În Franţa , proiectul Shamash are drept obiectiv producerea de biocarburant în 2010. Piaţa potenţială est e e valu ată la 17 milio a n e de m c până în 2-3 ani . Apariţie estimată : 1 - 2 an i

Bumbacul c omestib i l Pentru fiecare kilogram de fibr ă de bumbac obţinut , o plant ă produce 1,65 k g de seminţe . Astăzi, această parte a plante i nu este cu adevărat valorificată . Kevin Rathore, un cercetător de la Universitatea din Texas , a găsit, totuşi, un mijloc de a face bumbacul comestib i l. El a dezactivat o genă care produce gossypol, un po life nol toxi c care face bumbacul impropr iu consumului uman . © Lionel Pupin După Kevin Rathore, bumbacul ar putea răspunde nevoilor de proteine ale unei jumătăţi de miliard de perso a ne pe an . Descoperirea este cu atât mai promiţătoare cu cât bumbacul est e bogat în proteine şi cultivat în majoritatea ţărilor în dezvoltare . Iar gustul ? “ Seamănă cu mazărea ", spune Kevin Rathore. Apariţie estimată : 3 - 5 an i

C iment ul care abso a rbe poluarea Rod a zece ani de cercetări , ciment ul d e poluant Calcia a fost lansat î n 2006 pe piaţa franceză . C iment ul abso a rbe principalii poluanţi produşi de circula ţ i a automobile lor şi de încălzirea locuinţelor . Graţie energiei luminoase , fotocatalizatorul conţinut în ciment accelerează r e ac ţia chimi că care descompune poluanţii . © Ciments Calcia “ Vizăm 10% din piaţa de peste 5 ani ", afirm ă Olivier Fourcault, şef de proiect la servic iul de inova ţii de la Calcia. Pentru început, produsele se adresează colectivităţilor , dar Calcia are noi proiecte : finisarea faţadelor locuinţelor individu a le sau vopsiri interioare care absorb poluanţii casnici , de ex. formald e h i d a . Apariţie estimată : 2 - 3 an i

Fasole anti-flatulen ţă Legumele au nefericitul efect secundar de a produce gaze intestin le . Responsabilă este rafino za , un h i drat de carbon care provoacă fermenta ţie în intestinul gros . Fasolea cu conţinut redus de rafino ză a fost pusă la punct de cercetătorii v e n e zu e lien i de la Universit atea Simon Bolivar din Caracas. Ei au adăugat două bact e ri i comune pentru a accelera fermenta ţia natur a l ă a fasolei . Nu numai că se reduce flatulenţa cu 88,6% , dar conţinutul în fibre insolub i le, benefice pentru sănătate , est e mărit la 97,5%. D i e t e ticien ii subliniază că acest tip de produs ar putea încuraja consumul de l e gume. Apariţie estimată : 3 - 5 an i

Carne î n e pru b et ă L ist a necazurilor produse de creşterea intensivă a consumului de carne est e l u ng ă : poluarea solului , producerea masivă de gaz cu efe c t de ser ă , defrişările ... Pînă în 2050, produc ţia mondial ă de carne ar trebui să se dubleze după FAO. Ca urmare , numeroase echipe ştiinţifice caută în mod serios fabricarea fripturilor in vitro. Teoretic, ar fi simplu : ajunge să pui o cultur ă de celule suşă pentru fabricarea de muşchi şi “ să-i faci să crească”. În practică , mai este mult până la sinteza artificială a unei bucăţi întregi de friptură , dar “ tehnica perm i t e să produ ci ceva care seamănă cu carnea industrială” , affirm ă Jason Matheny, coau to r al unui studiu pe acest subiect . Apariţie estimată : 8 - 10 an i

http://www.stiinta.info	824
http://binganitorul.blogspot.com	7
http://www.slideshare.net	2
http://www.stiinta.info:80	1
http://209.85.229.132	1

Inventii Revolutionare An 3.4

by Cristi Presura on Nov 23, 2009

Accessibility

Categories

Upload Details

Usage Rights

5 Embeds 835

Statistics

Inventii Revolutionare An 3.4 — Presentation Transcript