Ica bica
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Ica bica

on

  • 848 views

 

Statistics

Views

Total Views
848
Views on SlideShare
773
Embed Views
75

Actions

Likes
0
Downloads
5
Comments
0

1 Embed 75

http://librarianscorner.wordpress.com 75

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft PowerPoint

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Ica bica Ica bica Presentation Transcript

    • ATELIER COMUNICARE, COALIZARE ŞI ADVOCACY PREDEAL 26-30.09.2011
    • MOTTO: Niciodată să nu vă îndoiţi de faptul că o mână de oameni în cunoştinţă de cauză şi devotaţi pot schimba lumea; De fapt numai ei o pot schimba. (Margaret Mead, antropolog)
    •  
      • Atelierul Comunicare, Coalizare şi Advocacy, desfăşurat la Predeal în perioada 26- 30 septembrie, a fost conceput conform metodologiei tot – sistemul - într-o - încăpere , prin care cursanţii-bibliotecari, traineri, reprezentanţi ai autorităţilor locale, mass-media, ONG-uri, au avut şansa de a forma o echipă multidisciplinară, cu scopul de a-şi perfecţiona cunoştinţele şi practicile de comunicare, mobilizare comunitară, lucru în echipă şi să-şi identifice problemele critice pe care le poate rezolva printr-o abordare de tip advocacy.
      • Planurile de acţiune advocacy pe teme pertinente pentru fiecare judeţ, sunt menite implementării şi finanţării prin sistemul de grant-uri acordate de IREX pentru proiecte advocacy
      • http://www.youtube.com/watch?v=SITXg3TTteM&feature=player_embedded
      • Au participat judeţele Braşov, Cluj, Dâmboviţa, Timiş. Fiecare a avut o echipă de şase persoane, compusă din directorul bibliotecii judeţene, coordonatorul şi instructorul Biblionet, şi cei de la biblioteca judeţeană, un bibliotecar local, un reprezentant al administraţiei locale şi unul al organizaţiilor nonguvernamentale/mass mediei/sectorului de afaceri. Scopul acestui workshop interactiv a fost conceperea unui proiect care să satisfacă o nevoie reală a comunităţii locale şi administraţiei respective. Proiectul este destinat finanţării.
      • Reprezentanţi IREX: Daniela Drăghici, IREX-România, specialistă advocacy, Monica Grecu, IREX ROMÂNIA-Specialistă PR, Alexandra Bucur, IREX ROMÂNIA, Site Selection and Outreach officer, Iulia Beldimanescu, Impact analist, Luminiţa Petrescu, IREX România, manager grant-uri, Mihaela Milea, IREX România, manager Office, Daniel Golgot, IREX România, coordonator regional.
      • Judeţul Braşov a fost reprezentat de d-na Ruxandra Nazare, coordonator Biblionet, Biblioteca Judeţeană George Bariţiu Roman Alice, trainer, Biblioteca Judeţeană George Bariţiu ,Jighira Liliana Elena, Expres Braşov-Social, Roxana Comnac, responsabil Departamnet Civic-Centrul de voluntariat Braşov, Asociaţia pentru Integrare socială şi protecţia mediului „Feed-Back”, Viorica Bica, bibliotecar, Biblioteca Municipală Făgăraş, Andreea Surdu, consilier Birou Proiecte, Investiţii, Primăria Făgăraş.
      • Participanţii selectaţi au fost identificaţi ca fiind cei care facilitează contactul cu factorii de decizie şi mass-media, cei care vor detalia temele incluse în sesiunile cuprinse în agenda atelierului: relaţia cu comunitatea, metode viabile de a le transmite mesajele, cum îi atragem pe non-utilizatori în bibliotecă; construirea unei echipe; procesul de luare a deciziilor: atingerea consensului; colectarea datelor; publicul-ţintă: identificarea sprijinului şi opoziţiei; dezvoltarea mesajului; planul de acţiune advocacy. Scopul final a fost selecţia şi elaborarea de planuri de acţiune advocacy pe teme pertinente pentru fiecare judeţ, care să fie implementabile şi finanţabile prin sistemul de grant-uri care vor fi acordate de IREX în urma atelierului.  http :// www.biblionet.ro /show/index/k/187/a/3289 . http :// www.biblionet.ro /show/index/k/187/a/741 ; http :// www.biblionet.ro /show/index/k/187/a/970 ; http://www.biblionet.ro/show/index/k/187/a/1294 .
      • Atelierul a fost centrat pe modulele: Comunicare ( comunicare eficientă, instituţională, relaţia cu comunitatea, cu mass madia), mobilizare comunitară - outreach (mijloace moderne de comunicare şi platforme colaborative, comunicatul de presă, conferinţa de presă), coalizare & advocacy ( planificarea strategică pentru comunicare, reţele de advocacy şi gestionarea lor, paşii în procesul de advocay, colectarea datelor, analiza datelor pentru politici publice, procesul politicilor publice, aplicaţie nivel central/local), advocacy ( publicul ţintă: identificarea sprijinului şi opoziţiei/ harta puterii; mesaje: informarea, convingerea şi trecerea la acţiune, implementarea; elaborarea unui plan de acţiune), prezentarea planurilor de acţiune .
      • Comunicarea eficientă presupune realizarea unui feed-beak permanent: emiţătorul transmite mesajul prin mijloacele de comunicare, receptorul primeşte mesajul, îl decodează şi oferă feed-back-ul. In cazul barierelor de comunicare fizice( distanţă, zgomot, echipament ineficient sau învechit, lumină insuficientă, lipsa aerului) psihologice( prejudecată, rasism, conflicte personale, religie, educaţie), de limbaj (cuvinte prea multe,incoerenţă,limbi străine), fiziologice(dizabilităţi ale emiţătorului sau receptorului), le putem evita prin planificarea comunicării, alegerea momentului potrivit, clarificarea ideilor, folosirea unui limbaj adecvat. Performanţele bune ale instituţiei reprezintă baza unei publicităţi pozitive (Ivy Ledbetter Lee). Marketing-ul se adresează domeiului economic în care funcţionează instituţia şi are ca obiectiv final satisfacerea indivizilor care compun piaţa de desfacere. Relaţiile publice se adresează mediului social, grupurilor ţintă care acţionează asupra misiunii organizaţiei. Campania de conştientizare are rolul de a expune publicului larg o anumită problemă prin mijloace publicitare, spoturi radio TV, anunţuri în presă, distribuirea de pliante, organizarea de evenimente. Campania de promovare foloseşte mijloace publicitare. Door- to- door (campania din uşă în uşă) mizează pe puterea de convingere a celor trimişi să discute cu oamenii şi pe faptul că oricine preferă să asculte şi să se lase convins la el acasă. Relaţia cu mass – media se derulează prin comunicate de presă, informări de presă, conferinţă de presă, evenimente la care este invitată şi presa. Mobilizarea comunitară- Outreach vizează contactul proactiv, intenţionat cu grupurile sau membrii comunităţii.
      • Web 2.0, definit ca o tendinţă în utilizarea tehnologiei World Wide Web şi Web design care îşi propune să îmbunătăţească creativitatea, partajarea de informaţii şi, cu precădere, colaborarea între utilizatori. Abilitatea bibliotecii de a îndeplini tehnologiile sociale ca instrumente valoroase de comunicare , de a valorifica inteligenţa colectivă a profesiei şi a comunităţilor, de a relaţiona si a construi o comunitate online prin crearea unui profil al spaţiului bibliotecii, al personalului şi al serviciilor pe care le oferă, de a deveni parte din cultura participativă, se datorează instrumentului de colaborare Web 2.0.
      • În accepţiunea Fundaţiei „Bill & Melinda Gates, termenul advocay semnifică acţiunile întreprinse de persoane sau organizaţii pentru a influenţa luarea deciziilor la nivel local, regional, naţional şi internaţional cu scopul de a ajuta la crearea unei schimbări dorite de politici publice ori finanţare în sprijinul bibliotecilor publice . Acest proces strategic care defineşte activităţile bine concepute, îndreptate către factorii de decizie pentru influenţarea politicilor, legilor şi reglementărilor, programelor şi finanţărilor pentru comunitate a dus la conturarea în fiecare judeţ a unui plan de acţiune.
      • Pentru o campanie de advocacy s-au definitivat etapele: Problema care necesită acţiunea legată de politici-reglementări; Scop : stabilirea rezultatului ce se doreşte a fi obţinut; Obiectiv : paşii succesivi, specifici, realişti, limitaţi în timp pentru atingerea scopului; Publicul ţintă : factorii de decizie: parlamentari, oficialităţi locale, oficialităţi din ministere; Ralierea sprijinului : crearea alianţelor cu alte grupuri, organizaţii sau persoane individuale pe care îi vom estima pentru sprijinul problemei în cauză; Canale de comunicare : mijloacele prin care un mesaj este transmis unui public ţintă divers: radio, TV, materiale tipărite, conferinţe de presă, întâlniri; Dezvoltarea mesajului : mesaje adaptate unei audienţe care definesc problema noastră, stabilesc soluţiile şi descriu acţiunile pe care le vom demara; Strângerea de fonduri : identificarea şi atragerea resurselor( bani, echipament, voluntari, consumabile, spaţiu) pentru implementarea campaniei de pledoarie activă; Implementarea : realizarea unui set de activităţi pentru îndeplinirea obiectivelor de pledoarie activă( plan de acţiune); Colectarea de date : strângerea, analizarea şi folosirea cantitativă şi calitativă a informaţiei adecvate pentru argumentarea fiecărui pas din campania întreprinsă; Monitorizare : procesul de strângere a informaţiei pentru a măsura progresul către îndeplinirea obiectivelor pledoariei active; Evaluare : procesul de strângere şi analiză a informaţiei pentru a determina dacă obiectivele pledoariei active au fost îndeplinite.
      • Un modul eficient a fost detalierea promovării ideilor şi realizărilor bazate pe date concrete. Eficientizarea presupune realizarea indicatorilor de performanţă. Management : rapoarte pentru BMGF, rapoarte stakeholderi, îmbunătăţirea programului; advocacy : informarea partenerilor, campanii de informare, sustenabilitate prin acces la informaţii, contribuind astfel la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Mesajele de advocacy bazate pe date concrete, sporesc profesionalismul şi credibilitatea reţelei pentru factorii de decizie şi a persoanele influente. La demararea unei activităţi de strângere a datelor, o reţea va lua în considerare propriile nevoi informaţionale şi pe cele ale responsabililor politici relevanţi. Importantă este evaluarea timpului şi a costurilor implicate în acest sens, cât şi resursele umane necesare proiectării metodologiei şi colectării, analizei şi prezentării datelor. Colectarea datelor implică tehnicile calitative sau cantitative sau o combinaţie a acestora două. datele calitative sunt descriptive sau narative şi reprezintă impresii sau opinii, relevante pentru publicul - ţintă sau comunitate. Datele cantitative pot fi numărate sau cuantificate pentru a furniza estimările numerice şi a genera concluzii.
      • Atelierul a fost întregit de o sesiune despre procesul de Aplicaţie pentru grant-urile de advocacy, cu scopul de a încuraja participanţii sa aplice cunostinţele dobândite in cadrul atelierului.
      • Pentru comunitatea făgărăşeană opţiunea este Proiectul Slow Food Făgăraş- promovarea produselor tradiţionale ecologice locale, via micii întreprinzători din zonă.
      • Parteneri în derularea proiectului: Ţara Făgăraşului, Casa Terra, Primăria Făgăraş, Mass-media
      • Slow Food este o organizaţie internaţională care se opune efectelor degradante ale culturii fast food. Scopul principal al acesteia este păstrarea şi promovarea produselor culinare locale, prin programe de educare a gustului. Slow Food fost înfiinţată în 1986 în Italia şi s-a extins, ajungând la 1.300 de organizaţii locale (convivium), din care fac parte peste 100.000 de membri. Slow Food înseamnă: bun, curat şi onest. Asta înseamnă că hrana noastră trebuie să aibă gust bun, să fie produsă într-un mod curat, care să nu afecteze mediul înconjurător, interesul animalelor sau sănătatea noastră.
      • De asemenea, Slow Food susţine că producătorii să primească o plată onestă pentru munca lor.
      • http://www.mytex.ro/comunitare/fagaras-s-a-lansat-slow-food-Tara-fagarasului_276698.php
      • Taguri: slow food ,  Tara Fagarasului ,  lansare ,  convivium
      • http://www.tarafagarasului.eu
      • http :// www.gourmetdelarte.ro / traditional-ro.html
      • Viorica Bica
      • Biblioteca Municipală Făgăraş