Despre frica de a vorbi in public (interviu in revista Unica)

614 views

Published on

In numarul din Aprilie 2012 al revistei Univa am vorbit despre sursele fricii de a vorbi in public si am propus cateva solutii.

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
614
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
162
Actions
Shares
0
Downloads
10
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Despre frica de a vorbi in public (interviu in revista Unica)

  1. 1. De la 9 la 5Cea mai mare fric` 2. Mergi n sala n care urmeaz` s` bilitatea plictise[te. Prea mult` mobili- atunci vorbitorul le-a mp`rt`[it o expe- vorbe[ti, plimb`-te pe scen`. Uit`-te tate bulverseaz` sau agit`. rien]` personal`, lucru care leag` rela]ia la locul unde urmeaz` s` fie pub- > Poveste[te o experien]` personal`. Oa- dintre el [i auditoriu. |n ambele situa]ii licul [i imagineaz`-]i cum o s` fie. menii au o curiozitate natural` c`tre lu- vorbitorul c#[tig`. Familiarizeaz`-te cu toate detaliile pe cruri [i tr`iri personale.Nu te na[ti un bun orator, ci devii! Trebuie s` descoperi secretele profesioni[tilor [i care urmeaz` s` le tr`ie[ti n ziua dis- 9. Formuleaz` o introducere cu „c#rlig“ cursului, astfel nc#t atunci s` nu-]i mai 6. Dac` sim]i c` cei din sal` sunt [i o ncheiere memorabil`: introduce-s`-]i educi teama de a vorbi n public. Paul Olteanu, trainer [i consultant n discurs ncarci mintea cu elemente de noutate. |n neprieteno[i, nseamn` fie c` nu rea f`cut` cum trebuie capteaz` aten]iapublic [i branding personal, explic` sursele anxiet`]ii [i ofer` solu]ii. plus, nu bea cafea, alcool sau energizante. ]i-ai probat nc` suficient expertiza [i auditoriului, iar o ncheiere memora- statutul (au nevoie de dovezi suplimenta- bil` l pune pe g#nduri sau l nsufle- 3. Pune-te n pielea publicului, emptizea- re c` merit` s` te asculte), fie c` au motive ]e[te s` ac]ioneze. Pentru primul efect, z`: g#nde[te-te la ce e important pentru el, de disconfort: discursul este prea lung sau metaforele formulate pe un ton clar [i rar ce e interesat s` aud`, ce nevoi are, ce dispo- pur [i simplu se apropie ora mesei. func]ioneaz` foarte bine. Pentru cel de- zi]ie are ca s` te asculte [i calibreaz`-]i al doilea, folose[te sprijin multi-media discursul n raport cu aceste lucruri. 7. Umorul este foarte util, detensio- (filme, melodii etc.) sau exerci]ii care s` neaz` [i, implicit, c#nd se simt bine, oa- pun` publicul s` fac` mi[care. 4. Contactul vizual ndepline[te o func]ie menii devin mai pu]in combativi [i mai dubl`. Pe deoparte, atunci c#nd prive[ti predispu[i la a se l`sa convin[i. 10. Cum transmi]i mesajul este mai n ochi membri ai auditoriului (prefera- important chiar dec#t mesajul n bil pe c#t mai mul]i dintre ei) i faci mai 8. Nu recomand umorul provenit din sine. Aminte[te-]i c#te informa]ii in- aten]i la tine. Pe de alt` parte, te ajut` s` glume, pentru c` ele sunt subiective trinsec interesante au devenit plicti- prime[ti imediat feedback din sal`. Iar [i ce e amuzant pentru cineva e posi- sitoare c#nd au fost transmise de ci- dac` ]i dai seama c` i pierzi, po]i oric#nd bil s` nu fie pentru altcineva. Forme- neva lipsit de abilit`]i oratorice. Dis- s` schimbi strategia [i s`-i aduci napoi. le de umor cu cel mai mare impact cursul public bine g#ndit [i bine rostit vin din pove[tile [i experien]ele person- este mbinarea perfect` ntre form` [i 5. C#nd pierzi aten]ia publicului: ale ale vorbitorului. Aici riscul penibilului fond, ntre stil [i con]inut. > Schimb` tonul [i caden]a rostirii. Dis- este evitat, pentru c` o astfel de poveste nu cursurile plate plictisesc. are ata[at` a[teptarea de a fi [i amuzant`. Mai multe secrete ale vorbitului > Mi[c`-te cu modera]ie prin sal`. Imo- Dac` publicul r#de, e perfect, iar dac` nu, n public pe www.unica.ro Raluca Kisescu Andreea Mihai Mona Nicolici Senior Manager Commer- Director de Marketing, Head of Community Rela- cial Marketing, Avon Carrefour Rom#nia tions &Social Affairs Petrom M` bazez pe improviza]ie, dar C#nd vorbim n public, ne este |ntotdeauna m` documentezC este parte dintr-un discurs fric` de ce p`rere [i vor face asupra audien]ei: este impor- umulul micilor detalii care n picioare, mai mereu era vorba de vreo cana de a presupune c` publicul are lucrat, e naturale]ea care vine ceilal]i despre noi, ca mesajul tant s` [tiu ce o intereseaz` par imposibil de controlat pedeaps`, aten]ionare sau tratament co- din start ceva mpotriva ta. {i nu uita de pe o baz` dat`. Preg`tirea nu nostru s` nu fie cumva prost pentru a [ti ce s`-i spun. |n [i la care te g#nde[ti na- ercitiv. Din pricina asta, ca adul]i, ne-am cele dou` ingrediente cu o capacitate se rezum` doar la interior, de sau par]ial n]eles [i c` nu vom plus, respira]ia corect` te ajut` intea unei apari]ii publi- obi[nuit s` credem c` atunci c#nd ur- excep]io­nal` de a re]ine aten]ia audito- multe ori exteriorul mi con- convinge sau vom ob]ine exact s` ai un ritm adecvat [i s` ar- De ANCA APOLOZAN; foto: THINKSTOCk, VIVA, UNICA. ce contribuie la nivelul meaz` s` vorbim n public auditoriul riului: pasiunea [i umorul vorbitorului. sum` mai mult timp. Coafatul, rezultatul contrar. Este esen] ticulezi cuvintele. Dac` ui]igeneral de stres [i te deturneaz` de la nostru o s` ne dezaprobe, explic` acesta. {i e bine s`-]i rezervi timp suficient pentru machiatul, ]inuta trebuie s` ial s` cuno[ti bine subiectul, s` respiri [i te concentreziobiectivul principal: s` convingi publi- a te preg`ti. Teoria spune c`, pentru fie- fie n armonie cu prezentarea. s` ai un mesaj util, s` folose[ti doar asupra mesajului, la uncul de ceea ce-]i dore[ti. De cele mai Din fericire, ambele probleme pot fi re- care minut de discurs, e bine s`-]i acorzi o Acum doisprezece ani, am un limbaj simplu [i pe interesul moment dat apare un blocaj.multe ori, nu e[ti preg`tit` s` [tii c#]i zolvate cu preg`tire [i antrenament. or` de antrenament. Totu[i, Paul conside- vorbit prima dat` n public, la o tuturor, a[a cum promova |n fa]a audien]ei trebuie s`oameni vei avea n fa]`, cum arat` sala, Prima fric` se rezolv` prin elimi- r` c` [i dou` minute de preg`tire alocate conferin]` intern` Avon, [i i-am David Ogilvy, [i s`-]i pui la lu- ai o atitudine pozitiv`, carede unde vei vorbi, dac` ai sprijin tehnic narea a c#t mai multor necunoscute fiec`rui minut de discurs vor face minuni. cerut voie directorului general cru empatia [i sim]ul umorului. vine din ncrederea n tine, dinsau nu (lavaliere, pupitru etc.), iar toate nainte de nceperea discursului, iar a Iat` sugestiile acestuia pentru a „livra“ un s`-mi iau liber ca s` merg la Pe mine m` inspir` cuvintele lui cunoa[terea subiectului, dar [iacestea activeaz` n tine frica de necu- doua cu o preg`tire temeinic` pe su- discurs impecabil: cump`r`turi. M` g#ndeam c` Darwin P. Kingsley: «Omul are din exerci]iu. Sunt foarte atent`noscut, spune Paul Olteanu (www.pau- biectul despre care urmeaz` s` vorbe[ti. sinceritatea mea se va l`sa puteri la care nici nu viseaz`. [i la gesticula]ie, postur` saulolteanu.ro). O alt` temere des nt#lnit` Din acest motiv, Paul ]i recomand` s` 1.G#nde[te totul ca pe o minipies` de cu comentarii, dar el a zis: «of Omul poate face lucruri la care mbr`c`minte. Uneori oameniieste frica de dezaprobare, un senti- abordezi public doar subiecte pe care teatru n care tu e[ti regizorul. Roste[te course you should go, how nici nu s-a g#ndit. Nu exist` [i aduc mai u[or aminte dement foarte profund, care este cultivat le st`p#ne[ti [i n care ai fluen]`, s` te discursul de c#teva ori nainte s`-l you dress is as important as limite n ceea ce po]i face, doar impresia pe care le-ai l`sat-ochiar de sistemul educa]ional rom#nesc. documentezi asupra informa]iilor pe sus]ii! Eventual, memoreaz` ideile how you speak.» cele din mintea ta.» dec#t de con]inutul discursului.De obicei, n [coal`, c#nd eram ridica]i care le vei oferi [i s` nu cazi n cap- principale, introducerea [i ncheierea.48 Î unica unica Î 49

×