Your SlideShare is downloading. ×
0
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Tehnici de Meditatie
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Tehnici de Meditatie

6,986

Published on

Published in: Education
0 Comments
15 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
6,986
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
1,370
Comments
0
Likes
15
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. r L~ ,) /1""1 j / ! , " v- . 1. Coleqia INITIERI Marc de Smedt TEHNICI DE MEDITATIE ~I PRACTICI ALE TREZIRII SPIRITUALE-
  • 2. Redactor: MARIA STANCIU Tehnoredactare computerizata: OFELIA CO~MAN MARC DE SMEDT TERNICI DE MEDITATIE ~I PRACTICI ALE TREZIRII SPIRITUALE Traducere de GEORGE ANANIA a univers enciclopedic ISBN 973-9243-61-4 Blicure~ti,199XL
  • 3. Ilustratii de BARBARA CREPON CUPRINS C1H1itoria interioar1i..................................... 7 Iluzie a realit1itii irealitatea iluziei ........................ ~ lO Meditatiizilnicesau arta de a te bucurade clipa prezenta ........ 22 Traditiaevreiasca ...................................... 40 Devenireameditatieicre~tine ............................. 50 Metodeale C1iijin Islam ...................... 64 PracticileYogaale traditieiindiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 Buddha ~ipreceptelelui ................................. 121 Meditatiitaoiste ....................................... 131 Calea ramuriiHinayana ................................. 151 Tehnici tibetane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 PracticaZen .......................................... 178 @ Marc de Smedt, Techniques de meditation 203 Relatiacu realul ....................................... et practiques diveil Editions Albin Michel S. A., 1983 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209 Toate drepturile asupra acestei versiuni In limba romana apartin Editurii Univers Enciclopedic- .....
  • 4. CALATORIA INTERIOARA Illi Jacqlles Brosse Cartea de fa!a a aparut, mai de mult. sub titlul Cincizeci de fe/mid de medita(ie. inforcdndll-mi aten/ia ~pre inallnfrll. aSCI//f ce se petrece Pentru prezenta edi!ie de buzunar, revazuta ~i completata, am prcferatde ceo/a Ita parte a timpanllilli. All/nd aud inima care bate. sa revin la ideea ini!iala ~isa intitulez aceasta sinteza Hirii men!iona cifrc. a~dngele care vllie~.te. rasl/jlarea care I/rca ~i caboara. Ma Lucrarea mea Incearcii sa va faca a Imparta~i un profund intcrcs fa!iidecl/fimd mai adanc, sunt sdnge/e ce se tara~te de-a lungul arterei, ni~te practici milenare, care Inca Ii vorbesc fiin!ei omene~ti de astilzi ~icarece .Ie var.H! in mla~tini pl/rpl/rii, apoi, inca ~i mai addnc. se ii arata drumul ce 0 va face sa se autodepa~easca, sa-~i liirgeasci! viziuneaadllnt! ill drellu/ venei.. intrl/ l/1Ir-IIl/a di/1lre cell/lele inl/ndate ~i sa inteleaga realitatea lumii ei. Totodatii lucrarea mea porne~tc de la 0in revdrsarea IlIi, amiba ce igl/ora ceea ce se intdmpla in)l/r. dorin!a de demistificare: prea multe sccte ~i prea mul!i guru Ie propunnil ~tie cawi al/samblll Ii apar/ine ~i din pricina asta Imi 0 adeptilor Jor un Paradis pierdut, 0 Nirvana etemii, fcricirea ideala. 0 zadarniciisllpravie/I/i,/ibera de orice pre)l/decata, insedindl/-se, pe aillrea. escapada In visul astral ~iin muzica sferelor. Or, in insa~i esen!a religiilorIl/tr-1lI1 alt tot. Atunci, idelltijicat CII aceasta cell/la al/rmima. ~i In ceea ce spun marii In!elepti, marii mistici ~i adevaratii mae::;tri.nu edevin neml/ritor. vorba niciodata de a~a ceva; ei to!i preconizeaza 0 aventura intcrioarii. nicidecum despar!ita de via!ii, ci. cIimpotriva, adiinc inradacinatii in ca. 111 Uneori ma Intreb ce secret incredibil ascl/ndem In noi. Ce noi in~ine se giise~teadeviirul, In noi se gase~te raspunsulla toate intrebarile.destin nebllllesc con/in genele noastre. Un destin ajlat dillc% in noi descoperim "cine sum!, "ce caut aici!" ~i "ce-i de facut!". Unlllde istoria pamanll/II/i .yia erelor, IlIIde.winfa/a de care illSlI.yi dintre ultimele cuvinte ale lui Buddha ~iuitimulilli sfat a fost: ..Fii-vii vOllamersul galaxii/or /III ill.leamlladeait 0 lIli~careprintre allele. in~iva propria fiiclic." lar pt.:mruHristos. impiiri1ianu era nici villoart.:.l1lcI in ceruri ci "inliluntrul vostrll". Sa mt.:oitcziinseamn:l sa te deschizi f;qa de tine. f;qa de realitate. fa!a de celiilah. de lume. de Cosmos. Toate t.:pifcnomenek pc care It: vt.:dcm aC[lIalm<.:nlt..: i7.bucnind ~I dpiit;lIld propoqii (droguri. sectt.:. neoromalllism ~I neomisticism...) aSl:lIllll 0 nl:voie profunda. 0 lipsa esen!ialii. De unde ~i calltarea, prin mice mijIO<llC.a lInCI
  • 5. MARC DE SMEDT 8 9 TEHNICI DE MEDITATIE -..--.---- inv!!t!!turi care s!! treac!! dincolo de cadrul meschin al cotidianului ~i s!! Dumnezeu, Allah, Buddha, Brahma... cuvinte diferite pentru a vorbi de permit!! transcenderea lui, c!!utare a fraternit!itii intr-o comunitate ce-~i un acela~i lucru. Nici 0 legatur!i cu mo~neagul b!1rbos, atotputernic, tronand analizeaza drumul, nevoie de practici corporale care s!!ne cal!iuzeasc!i, sa intr-un cer fad ~i inconjurat de ingera~i trandafirii. Nu ~tiu ce este Dumnezeu. ne adune laolalt!!. Pan!! acum am fost necontenit dezam!igiti de bisericile Fiinta suprem!i, originea vietii, viata ins~i, ~i moartea, alfa ~i omega? Budi~tii oficiale care, asemeni Bisericii catolice, au inchis neces.iJatea de tr!!ire a spun: fiecare flint!i are specificul lui Buddha. Intr-adevar. fiecare fiintll absolutului in structuri rigide ~i sc1erozate, in dogme incremenite care nu tr!iie~te.Intreg Universul este mi~care. Ce anume impinge la dans atomii ~i mai vor s!ispun!i nimic, intr-un catehism abrutizant: opiu pentru popor, dupa particulele? Cu cat ~tiinta avanseaza cu atat limitele ei explodeazllla infinit. expresia draga lui Marx. Fenomen ce se poate reproduce, de altfel, in prezent in interiorul anumitor secte. Din ce suntemfllcuti?Cinelocuie~te acestinveli~de carne?Ce energie? in Pentru ce na~terea, pentru ce moartea? Tot atatea intreb!iri f1lr1l llspuns. r Atentie, s!inu gre~im. CaJatoria interioara, atractia fata de sacru nu sunt Dumnezeu este Necunoscutul. Un dincolo ce se aflll in noi. Acea fortll care o intoarcere in pantecul matern, inlocuit prin constrangerea lini~titoare a ar trebui sa ne fac!isa ne dep~im ftr!i incetare. care se opre~te, se intrel"lpe, unui grup. Este vorba, cu totul dimpotriva, de a ne trezi, de a ren~te la viat1i, spune un kodn Zen. Ma simt la fel de agnostic ca ~i Malraux, care avea de a dezvolta potentialitatile proprii fiecaruia, tinand seama de diferentele simtul sacrului ~i al omenescului nevrand sa se inchid!i in categorii. ~i care dintre noi; de a evolua ~inu de a adormi intr-un vis proiectat asupra realit!itii. spunea di secolul urmator va fi metafizic sau nu va fi deloc. Iar notiunea de interior nu poate in nici un caz face abstractie de aceea de Or,viitorulsecreeaz!in fiecec1ipa prezentului. i a - exterior: fiindca amandoua se contopesc. una intr-alta, indisociabil. Pe parcursul cal!itoriilor mele in Orient am fost surprins s!i vlld eu cata Suntem cu totii deosebiti, fiecare are propriile-i probleme, a c!1rorrezol- insistent!! mae~trii spirituali ziceau c!i acum trebuie s!!divulg!im inv1itlltura yare ii revine lui insu~i.Nici un sistem nu 0 va face in locul nostru. Viziunea ascuns!!,secret!!,rezervat!!pan!!in prezent adeptilor, diseipolilor; sa-i facem noastra asupra lumii creeaza lumea. Se schimba viziunea, se schimba lumea cunoscut!! existenta, ca ~icand am fi presati de timp, ca ~icand ni~te culturi ~i actiunea noastra asupra ei. Prin aceasta ajungem la vechea problema a muribunde, uneori aflate in exil, ar dori s!!ii transmit!! omenirii in pericol libertatii. Libertatea trebuie cucerit!i de fiecare, ~inu inseamna 0 conceptie ins!i~i esenta mesajului lor, pentru ca aceia care pot auzi s!i auda. ~i s!i egoist!i sa spui asta; fiindca 0 flinta echilibrata, in deplina posesie a mijloace- actioneze. S!! se trezeasc!!. lor sale, 0 fiinta lucida ce nu vede realitatea prin prisma deformanta a fantas- Iar prezenta eaJ!!torie prin cateva practici nu poate s!!se deschid1i decat melor ~iangoaselor proprii are 0 influent1ibenefica asupra oamenilor din jur. printr-o reflectie prealabil!i asupra unui concept difuz: acela al realita(ii. Tehnicile de meditatie, daca sunt bine folosite, pot sa ne ordoneze flinta, Fiindc!i in ceea ce se cheam!i meditatie este vorba, intr-adev!!r, de a~a ceva, sa ne stimuleze energia, sa ne concentreze facultatile de obicei dispersate numai de a~a ceva. ~ine ingaduie sa mergem ~imai departe, sa ne extindem con~tiinta la infmit. De milenii intregi au fost create pentru aceasta ~i pentru aceia, in cele din urm!i putini, care Ie inteleg. Tin sa subliniez ca nu exist!i aici vreo dorinta de supraomenesc; inainte de a vrea sa devii mutant, trebuie sa-ti reg!ise~ticonditia normala, originara. Tehnicile vidului practicate de Chan, de Zen ~ipan!ila urma de toti misticii adevarati duc la 0 lini~tirea ceea ce voi numi excrescentele Ego-ului nostru, acest micut Eu superficial, vanitos, egocentric, insetat de putere ~icare ne pricinuie~te atatea rele. Educatia, societatea, proiecteaz!i cu privire la noi o imagine conform!! unui model ce se schimba 0 dat!icu epocile ~ilocurile. Or, important este sa ne reg!1simEul adevarat, rad!icinanoastr!i,~is!icre~tem pornind de la acest fundament intim inscris in genele noastre. ~i unde apare Dumnezeu in toate astea?,
  • 6. 11 TEHNICI DE MEDITATIE experienta imediata ~ide simboluri conditionate de civilizatie, de impresii ILUZIE A REALITATII senzoriale ~i de idei preconcepute cu privire la tot ce implica natura $1 REALITATE A ILUZIEI lucrurilor..." In ce masura suntem con~tienti de universul imediat In care traim? ~i ," acest univers nu ne Inraure~te, nu ne conditioneaza? Ba da, fire~te. ~i pana Intr-atata Incat, tara sa ne dam seama de asta, iata-ne nu prizonieri. fiinddi e de ajuns un impuls voluntar pentru a ne desprinde de el, ci Incetul cu Incetul "Un obieet nu e eeea ee zice(i voi cd e... E,~temult mai mult. Este un ansamblu in sensuI eel mai larg al euvantului. robotizati de ma~inaria Inconjuratoare. Sistemul cultural da na~tere unui Un seaun nu e un seaun. Eo strueturd de 0 eomplexitate de mesaj permanent, veritabil masaj vibrator care modeleaza fiinta; faptul ca neeoneeput, din punet de vedere atomic; electric etc. Prin acesta din urma este favorabil sau daunator nu influenteaza decat In mica urmare. a-I gandi ea pe un simplu seaull eOllstituieeeea ee masura actiunea lui In profunzime - adeviirat foraj. Sa fie oare Tn toate Korzyhski nume$te0 idelltifieare. Tota/itatea aeestor idellli- astea ceva foarte abstract? fledri ii produce pe eeillevrozat, pe eeilleilllreg la millie, pe Nu. Experienta. eel demelll... . Adica,lntr-o buna dimineata, sa-ti gase~ti calmul. Mai Inainte 0 noapte A. E. VAN VOGT de somn lini~tit, apoi trezire fara graba, baie, ~edinta de relaxare, respiratie ~iconcentrare. Fiira probleme In minte; sa te simti In ordine, senin. Pe urma Oricare dintre noi este nascut Intr-o anumita celula a civilizatiei ~i-~i sa-ti petreci ziua ca de obicei: munca, telefon, ziare, transport,lntalniri,lume, discursuri ~icontradiscursuri... Seara sa opre~ti totul, sa te izolezi. Sa medi- duce existenta Inauntrullimitelor culturii sale. Pe masura trecerii timpului, tezi. Sa treci In revista. Recipientul-corp, golit dimineata, este acum plin, poate liirgi aceste limite prin experienta, prin contacte, prin ruptura cu vechile Indeosebi cu nimicuri. Pe parcursul zilei actiunea eficienta, esentialll, ocupa obi~nuinte. Bachelard, acest Intelept, spunea ca "un suflet plin de obi~nuinte este un suflet mort" ~i ca "tot ceea ce este important se face Impotriva a foarte putin loc. Restul e teatru, agitatie dezHlntuita, spectacol de marionete ~iparada. Nimic nu s-a petrecut exact a~acum ne a~teptam,timpul s-a diluat ceva"; afirmatii verificate prin experienta ~i prin Insa~i istoria omenirii. In meandrele limbajului ~i ale pretinsei comunicari. ~i asta zi de zi. Incatu~area In rutina, chiar daca aduce un iluzoriu sentiment al sigurantei, aduce totodata micime de spirit, meschinarie: ea limiteaza fiinta. ~i invers, efortul de depa~ire, vointa de libertate ~i deschidere interioara, nevoia instinctiva de a te elibera din constrangerea tabieturilor sterilizante Iti Trecntnl men imi alclltnie~teprezentnl Ingaduie sa mergi dincolo de angoasa care blocheaza ~idisponibilitatea, ~i dimensiunile actiunii tale In aceasta lume. Dac1i prezentul meu se repeta la nesfar~it conform acelora~i scheme Dar Aldous Huxley, Intrebandu-se cum ar putea omul sa continue a se culturale, daca tot ceea ce constituie deosebirea mea fata de ceilalp se subtiaza bucura de binefacerile civilizatiei Inauntrul ciireia este Inlantuit, tara a se In contact cu mecanica sistemului ~i a microsistemelor sale, dadi timpul lasa, In acela~i timp, abrutizat ~iintoxicat de otravurile acesteia, aminte~te curge dar energia interioara se Invarte~te In loc, ce se Intampl1i?Trecutul nn Imi alimenteaza In mod constructiv fiinta, mi~carea devine agitatie, de dificultatea major1i: "tntre fiecare con~tiint1iomeneasc1i ~i restullumii se ridic1i0 barier1iinvizibila, 0 retea de structuri traditionale, de notiuni-sen- gandirea se transforma Intr-o serie de locuri comune, de "se spune" ~i de false probleme; emotivitatea cre~te, atentia se fixeaza asupra detaliilor apoi zatii, de idei deja uzate care s-au pretacut In axiome, de vechi sloganuri se destrama, simpla realitate e perceputa ca un munte, 0 nesfiir~itasuccesiune socotite drept revelapi divine. Ceea ce vedem prin ochiurile plasei nu este niciodat1i, binelnteles,lucrullnsu~i, imposibil de cunoscut. In majoritatea de munti, sistemul nervos se Incordeaza, sistemul psihologic se deregleaza cazurilor nu este nici m1icarlucrul a~a cum se impune simturilor noastre, ~i totul pe masura.... Viata devine 0 problema imensa, perceputa prin ochelari de cal, a~a cum provoac1i din partea organismului nostru 0 reacpe spontan1i.Ceea protectori; fiinta bolnav1i proiecteaza 0 lume din ce In ce mai bolnava. ce asimil1im ~i ceea ce ne provoac1i reactiile este un curios amestec de~
  • 7. MARC DE SMEDT 12 13 TEHNICI DE MEDITATIE --..---.-Simturile ei saturate nu vad, nu pip/He, nu aud decat conform unor criterii nenum1lrate altele... Vorbim mult despre libertate, dar cine e liber. ~i liberpe care ea crede di Ie alege dar care de fapt Ii sunt impuse din afar1i. fatll de ce?Abrutizarea tine adeseori loc de odihn1i. ~i ce r1imane? Un automat pe De a fi sau de a p1lrea?jum1itate omenesc, trepidant ~i telecomandat? Iar consumul de pilule, R1ispunsul rlljitoruluiyaquidon Juan: v .__.tranchilizante, excitante, aceste c1im1i~i fort1ichimice, cre~te din an in de "Nu. Ca s1ivezi trebuies1i nveti a privilumeaintr-un alt feL. F~~!.f!L-> ian, in chip nelini~titor. Iar violenta i~iextinde imperiul asupra con~tiintelor, 0.ncat fiecare dintre faptele tale s1idevin1iultima b t1iliepe p1imant. Doariar spaima tulbure fat1ide incertitudini se intinde insidios in spirite. 0 simpl1i - m asemenea condliTITapleJeTaief~ivar dobandi adev1lratapu ere:bilc1i nu,panll de curent generalizat1leste de ajuns pentru a arnta fragilitatea civilizatiei cat timp vei tr1ii, vor rllmane faptele unui timid... Frica ne impiedic1i s1inoastre - care e muritoare, ca ~ioricare alta. Nu se pune aici problema de examinllm ~i s1iexploat1imceea ce ne revine in calitate de oameni ."a-i intenta procesul: orice epocll trebuie s1ifie interesant1l pentru a trm, ~i Pentru con~tiinta ~a-zis normalll, lucrurile sunt vl1zuteconform eticheteinoi avem norocul sll ajungem la 0 cotiturll a istoriei; dar trebuie sll rllmai lor verbale. Un copac este un copac; frumos exemplu de omogenizare. Or,lucid, con~tient de limitele sistemului. Toat1llumea viseaz1ila fericire. Totu~i sub raport biologic, ceea ce tinde spre omogen se indreaptl1 spre moarte;"nici 0 societate nu e in mllsurll sll ne-o ofere , fiindc1inoi in~ine nu ~timin ceea ce tinde spre eterogen, spre diferentiere, se indreaptl1 spre viatll. Nuce const1l.~i dac1idin int!implareputem ajunge la ea, 0 facem prin noi in~ine", exista, in intreaga creatie, vreun copac asem11nl1tor altuia. Sunt diferiti, chiarne aminte~te Thierry Maulnier. provenind din aceea~i familie ori specie. Sunt vii. Modul nostru de a-i Intemeietorul semanticii generale, Korzybski, spunea acum aproape 30 de considera, de a-i defini, ne ucide spiritul. Duhne~te a moarte. ani c1i"demersurile noastre nervoase sunt copiate dup1iacelea ale anima- Mil apropii de un copac, de 0 floare, de 0 frunz1i. 0 creatie original1i lului. La om, reactii nervoase de acest fel duc la stadiile patologice ~i fu1i mi se desfli~oarllin fata ochilor. ~i dac1i,in,aceastl1 clipl1,imi lipesc ochii posteritate ale infantilismului in general, public sau privat... ~i cu cat 0 de un microscop sau de un aparat cu raze X, se petrece ~i altceva. Copacul natiune sau un neam sunt mai dezvoltate din punct de vedere tehnic, cu atat a disp11rut,rllmane un flux al vietii, 0 mi~care.... sistemullor tinde s1idevinll crud, full indurare, prad1itor~icomercializat... Dar nu e nevoie de microscop ca sll vezi. Infinite circumvolutiuni ~i Toate acestea fiindc1igandim in continuare ca ni~teanimale ~inu am invlltat asperit1ltiale scoartei, materie a lemnului, fluvii de sevL. Insecte, crisalide, s1igandim in mod substantial ca ni~te fiinte omene~ti". radl1cini,pl1manturi, ape... Toate spiritele luminate abund1iin acest sens, ~iinainte de a vrea s1idevii Arbore, unde e~ti? supraom ar trebui s1iinveti cum s1idevii om: 80% din creierul nostru nu Ochii albinelor ~iai mu~telorpot primi peste dou1isute de impresii diferite functioneazll; silent zone spunea Einstein. pe secundl1,adicl1de zece ori mai mult decat ochii omene~ti. Cum vl1dei ~i atunci? copacul ~i floarea? 1- Conform cuvintelor lui Blake ~i ale lui Huxley, trebuie sll "cur1itIDnu~ile Relativitatea nu se limiteazl1la formula E =mc2: energia, sau frecventaperceptiilor" . in explorarea vastului ~imisteriosului univers al potentialit1ltilor vibratiilor, este egalll cu masa inmultit1lcu pl1tratulvitezei luminii. Definitieomene~ti, marii arti~ti, vizionarii, unii mistici au jucat rolul de pionieri... a Cosmosului? Macrocosmos sau microcosmos? ~i copacul este relativ. CaPe acolo pe unde au mers ei pot trece ~i altii. Cu totii dispunem, virtual, de tot restul. Absolut tot restul, inclusivnoi in~ine. "Un trandafir e un trandafirputeri nelimitate. Modurile de con~tiin~ diferite de con~tiinta treaz1inormalll numai fiindcl1omul il define~te ca atare; flirl1om, ar fi doar 0 scheml1 de(acele st1lrlde realitate neobi~nuitlldespre care vorbe~tedon Juan, vrlljitorul vmejuri energetice" (E. H. Shattuh). .yaqui initiator allui Castaneda) sunt la indemana oricui ~tiesll aplice stimuliinecesari. Nu trebuie decat sll strllpungem 0 bre~1lin zidul viziunii noastreobi~nuite ~i s1iprivim in jur cu ceea ce filosoful Plotin numea "un alt felde a vedea, aflat la indemana tuturor oamenilor, dar de care foarte putini Creierul? Necunoscut...se slujesc". SIl risipim negura mentalll, s1i str1ibatem ceata care ascunde infinita SIl medit1lm asupra turnului nostru de control, creierul, acest trans-boglltie a realit1ltii, sll ne ascutim cele cinci simturi pentru a dezvolta formator de inalt1l tensiune, tranzistorul cel mai complex din universul
  • 8. " MARC DE SMEDT 14 15 TEHNICI DE MEDIT A TIE cunoscut, pe langa care computerele cele mai sofisticate nu inseamna decat Dupa congres au fost organizate in mod profitabil multe alte intaIniri o nimica toata. Sau, in sfar~it, ar insemna 0 nimica toata numai dad am ~iexperiente. Ideea unui Univers multidimensional devine incetul cu incetul ~tisa ne servim de el, ceea ce e inca departe de a fi cazuI. Miliarde de neutroni ~alitate. ~i se ~tie bine ca aceasta din urrna depa~e~teintotdeauna fictiunea... de utilizat... 0 capodopera a creatiei.... Se intarnplii ceva aici, incii nu se ~tie prea bine ce, dar ciiutarea unui o primaconstat&re: reierul se poate modifica prin utilizare.Ii putem c metapsihism progreseazii cu pa~i gigantici. In Statele Unite, moda undelor mic~orareactiilesau i~ putemintensificadiJlcolode ifniiteie-a~tualmente alfa a tinut pagina intai a ziarelor. De la moda, fenomenul a trecut la stadiul discemabile. Am dobandit un patrimoniu genetic, educativ ~icultural ce poate de descoperire fundamental a exploatatii de toate universitatile ~ide nume- fi transcens prin experienta continua, daca aceasta e bine condusa. Fizicianul roase licee. Era uceniciei intr-aleJ2.io-feed-~a<::.lc-ul!lL(~au a autoreglarii de Reynold Johnson spune ca, atunci cand ni~tefenomene paranorrnale precum ~_~groceselor biologic e) iIitf!!~ fa~ ~ti~!~ Despre ce-i vorba? "telepatia, cIarviziunea, premonitia vor fi definite, nu va fi 0 exagerare sa Se ~tie cii electroencetaJograma evii:lentiazapatru feluri de unde: alfa, beta, afirmam eli limitele universului omenesc se extind dincolo de orice granita delta ~i teta. tn lucrarea Revolu(ia creierului, Marilyn Ferguson serle: cunoscuta ~i ca omul insu~i va deveni 0 stea de prima marime". "Ritmul alfa se situeaza intre opt ~i douiisprezece sau treisprezece Toate cercetarile asupra fenomenelor "psi" sunt pe cale de a dovedi asta, cicluri/secundii ~i in mod normal este asociat unei stari de spirit treze dar in Statele Unite, in U.R.S.S:, Bulgaria, Anglia. ~i in Franta, unde oamenii destinse. Cei mai multi oameni produc alfa inchizand ochii, dar encefalo- de ~tiintii rup, in sfar~it, tiicerea; miirturie stii colocviul care i-a reunit la grama-tip a starii de veghe cu ochii deschi~i aratii cii alfa apare amestecat Paris pe profesorii Hans Bender, Remy Chauvin, Olivier Costa de Beauregard, cu alte ritrnuri. Alfa stabilizat este neobi~nuit la un subiect cu ochii deschi~i; pe doctorul Hubert Larcher ~i pe Stephane Lupasco in fata unui auditoriu el poate aparea in clipa cand suntem gata sii adormim. tn mod tipic, alfa pasionat. Reuniunea, animatii de Jacques Mousseau, avea ca temii: "Existii este intotdeauna oprit de un stimul brusc... . o abordare ~tiintificii a parapsihologiei?" Da, bineinteles... Traseul beta, rapid ~i strans, merge de la paisptezece la treizeci de Astfel, profesorul Olivier Costa de Beauregard, fizician, a explicat de cicluri/secunda. Apare in procesul gandirii ~i in stiirile de agitatie mentala. ce ~icum a inceput sii se intereseze de parapsihologie: "Ve~ fi surprin~icum Undele delta - de la 0 jumatate de ciclu la trei cicluri ~ijumatatelsecunda un fizician declarii cii ia in considerare parapsihologia nu in functie de cazuri - sunt asociate cu boala, cu apropierea mortii ~i a degenerescentei; largi spontane, ci drept concluzie a unei reflectii asupra simetriilor interne ale ~i lente, ele apar in somn ~i mai pot indica 0 stare patologica, indeosebi 0 disciplinelor de care se ocupa: relativitate ~i mecanicii cuantica. La fel ca tumoare la creier, atunci cand ocupa un loc important la un subiect in stare domnul Jourdain, fizica moderna incepe sii-~idea seama cii face referiri la de veghe. spirit. Fizica secolului aI XX-lea (relativitate, cuante ~i,voi adiiuga eu, ciber- Undeleteta - de la patru la ~aptecicluri/secunda- par a fi implicate neticii) are ca noutate faptul cii trateazii materia in relatie cu psihismuI. in starile emotive, figuratia creativa ~i speculatia profunda. Sunt rare la Ciiutand sii inteleg in mod coerent aceasta relatie, am viizut, spre surprin- traseele unui subiect in stare de veghe." derea mea, parapsihologia strecurandu-se cu forta in peisaj. Or, unde alfa stabilizate ~i unde teta se regasesc in starile de relaxare tn primul rand mi s-a impus ~nalitatea precognipei. Dupii cum se ~ meditatie; ele conduc la 0 stare de confort ~i de calm remarcata de toti I ~tie, relativitatea este 0 geometrie spapo-temporalii cu patru dimensiuni. Din subiectii. Dupa foarte numeroase experimente in laboratoare, incepe 0 noua clipa aceasta, problema relatiei dintre materie ~i psihism nu se mai poate era de aplicare ~tiintifica (ce nu face decat sa regaseasca milenarele principii pune in spatiul x, y, z, intr-un moment dat t, ci in conexiune cu momen- orientale): antrenarea undelor cerebrale pentru autoreglarea ritrnurilor interne. tul-punct oarecare x, y, z, tal continuumului spatiu-timp des~~urat in act. In Statele Unite, dupii universitiiti, un numar tot mai mare de ~coli ~i peni- Cu alte cuvinte, distincpa trecut-viitor, nemaiputand fi 0 proprietate obiectivii tenciare incep sii aplice aceste tehnici, in folosul tuturor; intr-adevar, agitatia a Universului, devine 0 modalitate subiectivii a perceptiei con~tiente..." mentala trebuie sii disparii, relaxarea este necesarii, subiectul trebuie sa se destindii ~i totodatii sii se "dea dus" pentru ca din creierullui sii fie emise unde alfa in stare de veghe. "Nu e vorba decat de a da putinii odihni1 Eului . Edilia francezll a apllrutin 1983, cAnd U.R.S.S. incll cxista (n.tr.). tiiu personal, ca sii descoperi prezenta unui Sine mai mare (W. James).
  • 9. MARC DE SMEDT 16 17 TEHNICI DE MEDlT A TIE -- ~i ~ae~trii Zen preconizeazii intotdeauna sii "te d.esprin.7;.i"~J"~~~~ sau ingiiduie unora dintre noi s11 afirme realitatea progresului" (Wiener). Astiizi incepem sii ne diim seama c11 indice ridicat al productiei ~i consumului un dOri~t!J pentru a te trezi la 0 realitate nouii. mai bogatii, mai cuprinziitoare. escoperirea de noi posibilitiiti ale creierului ~i de stiiri diferite ale nu insearnnii un spor de progres. Societatea ie~itiidin era industrial~ a ajuns, s:on~tiintei este la inceput. Ciiliitoria fantasticii va continua: descoperirea dimpotrivii. la un punct de unde nu mai existii intoarcere. ~i totu~i multi omuluide ciitreom. ." ani vor mai trece inainte sii putem modifica. adapta Ma~ina ~i sl1-i putem -.-,-- D~, mai mUitca oricand, aceasta caLatorie e posibila decat prin nu incredinta alte scopuri. Poate cii 0 catastrofii mondialii ar fi necesarii ca sii .. utilizarea omeneascaa fiin(eLoromene$ti".In clipa de fatii, dacii vreo con~tientiziim toate acestea. Sii niidiijduim cii nu va avea loc! dorintiiin acest sens iese la lumina zilei. rnmane foarte limitat1i.iar degradarea omului de ciitre om continuii, continuii formidabila risipii de potentialitiiti vii. Este de ajuns sii Ie vorbe~ticopiilor din toate clasele pentru a-~ da seama A invAta sA exi~ti di darurile lor de creativitate. de imaginatie. facult1i~le lor de a "prinde" lumea, idealul lor de a triii intr-un univers mai adev11rat.mai drept, sunt ~i atunci cum s11 procediim? calitiiti inniiscute. Calitii~ aproape distruse de tiparul plin de constrangeri Unul dintre mijloace este sii ~timsii inversiim procesul de gandire ~ide al ~colii (care vede in ei ni~te elevi de notat prin raportare la 0 schemii ~i actiune care ne impinge spre exterior ~ine dezagreg11.S11 intoarcem spre ne nu ni~te copii) ~i. adeseori. al farniliei. Mai tfirziu, regulile ierarhice ~i " interior. Siiascultiim. Sii ne ascultiim corpul ~icreierul, sii pricepem cii sunt frustrante ale societ1i~ivor incheia transformarea unei fiinte libere. virtual- mult mai importante decat ideile de gata grefate pe ele. mente treze. intr-un semisclav. Sclav al structurilor ~ial ritrnurilor sociale, S11sliibim tensiunea, sii ne liisiimin voia vietii. pe deplin. tn cea mai mare prizonier al obi~nuintelor. al modurilor de a gandi ~i a vedea. dependent parte din timp, fiinta avantajeazii un anurnit mod de functionare; creierul de iluzii inventate de ciitre altii. Nu. viata nu este ceea ce ni se aratii. nici frontal este astfel suprafolosit. iar aceastii inflatie creeazii nevroze. proble- ceea ce se dore~te a fi. Ea nu poate fi inchisii la nesfar~it intr-o structurii me. ~i invers, hipotalamusul, creierul..reptilian" ~iprimitiv, unde-~i au sediul arbitrarii; ~i are grijii sii ne dovedeascii asta, rev11rsandu-sedincolo de con- instinctul ~i intuitia. este subfolosit. In viata modemii, el se usucii. Sii strangerile rigide. prin declan~area situatiilor "de crizii". Fiindcii nu exist1i / schimb1imdeci viteza. sii odihnim creierul care gande~te ~iproiecteaziilumea crizii decat prin raportare la ni~te date prestabilite. promulgate ca legi. " in loe s-o triiiascii.Pentru asta. fenomenul undelor alfa ne poate veni in ajutor, tn cartea sa Cibernetica !Ii societatea, Norbert Wiener aminte~te cii fiindcii aduce acea destindere, acel vid salutar care ne ingiiduie sii regiisim ..il degrad1im pe om inliintuindu-Ila 0 vaslii pentru a-I utiliza ca sursa de o viziune obiectivii asupra lumii. Priviti un film la televizor, sunteti in ac~une, energie; dar la fel de mult il degrad1im ~i atribuindu-i, la uzinii, 0 sarcinii participati la realitatea in mi~care a imaginilor-linii. Filmul se terminii, care const1idoar in repetitii ~icare ii solicit1iabia 0 milionime din capacitatea intrerupeti contactul. imaginea se ~terge. Riimane receptorul, rece. obiectiv. intelectualii. Este evident mai simplu siiorganizezi 0 uzinii sau 0 galerii care Sii facem acela~i lucru cu creierul nostru, sii ~tim sii debran~iim anumite folose~teindividualit1itile omene~ticonform unei frac~uni infime din valoarea circuite. apoi sii ne conectiim. mai mult sau mai putin con~tient. la altele, lor decat sii edifici 0 lume in care aceste individualitiiti sii-~ipoatii atinge diferite, este 0 veritabiH1arta, Laindemana tuturor. Deoarece fiecare vede implinir~a totaiL. Afirm cii acest facil drum spre putere nu numai di repre- lumea in mod diferit, conform structurilor lui morfologice. conform cu ceea zintii refuzul a tot ceea ce eu socotesc ca avand valoare la specia umanii, ce ii este inn11scut~i a dobandit; dar asta nu inseamnii c11 intregul camp al dar ~i exclude ~ansele noastre. actualmente minime, de a supravietui in calitate de oameni..... experientei nu-i este accesibil fieciiruia,in raport cu originalitatea sa proprie. A inviita sii ne controlam propriul bio-feed-back, a ne regia energiile Dar dacii Universul intreg se supune celei de a doua legi a termodinarnicii ~ipercep~ile. iatii un lucru util de inviitat in vederea noii civilizatii. radical ~i se indreaptii spre un haos in cre~tere, dacii ..viata este 0 insulii ce apare diferite. ce se anuntii. Robert Jungk, in concluzia lucrarii Pari sur t homme1, ici ~icola intr-o lume muribundii". dacii degenerarea pande~te orice sistem ordonat. totu~i ..existii insulite de entropie descresciitoare, intr-o lume unde entropia in general nu inceteazii sii creascii. Existenta acestor insulite Ie I LaCConl.. l,-
  • 10. MARC DE SMEDT 18 19 TEHNICI DE MEDIT A TIE ------------- -.-.--- -- -.--------. --------- incheie la fel cu privire la aceasta nevoie esen~ala: "Antrenamentul cu unde cu care ne armonizam In sfar~it...Dar momentele cand fiinta traie~te din plin alfa nu numai ca aduce destinderea ~i0 aprofundare spirituala, ci ar fi capabil, clipa, In contact cu realul trait, fara ca ecranul sa fie Inceto~at, sunt rare. judedind dupa rezultatele actuale, sa duca la intarirea capacitatilor intelec- Sa fisuram zidurile despiirtitoaredintre lumi, sa regasim tesatura tapiseriei tuale... Drumul spre inauntru, care in trecut era adesea un drum tara intoar- dincolo de personajele in rolurile lor, sa facem ca Eul purificat sa aqioneze cere, nu-i mai poarta neaparat departe de societate pe aceia care il abordeaza. ca un condensator alluminii Intoarse spre In afara, sa deschidem larg portile Meditatia ii poate readuce pe oameni, deveniti mai puternici, in lume ~i perceptiei, robinetele intuitiei premonitorii ~i c1arvazatoare, sa credem In printre cei apropiati." ~i sa-I citam pe Novalis: "Visam sa caliitorim prin ) imaginarul deblocat, sa iubim intaInirea ce... "pare sa apartina unei ordini a Univers. Dar nu este Universulln noi? Nu ne cunoa~tem adancurile spiritului. lucrurilor care face sa se mi~te stelele ~i sa se fecundeze gandurile1" , intal- Drumul misterios merge catre interior...", fraza ce raspunde ca un ecou la nire~~~~ cu fj.e£.~_elem~n.b Intarim de energia vitaJa~i creatoare, sa,ne "Trebuie sa devii clarvazator" a lui Rimbaud. sa iubim viata... "Sa fie adeviiratca lumea de dincolo, toata lumea de dincolo Sa metaprogramam biocomputerul omenesc... "Se afla In v~a aceasta?", intreba Andre Breton, acel descoperitor. Da. ~Sa gandim cu trupul... . Ca sa atingemstareaaleasa cand lumease tope~teIn noi, reconciliata, Ca sa Incepi sa lucrezi asupra ta nu e nevoie sa dispui de aparate electro- iata poate cinci reguli: creativitatea, disponibilitalea. veghea-a$teptare (al nice complexe: tara ca el sa trebuiasca a Ie descifra rnitologia (daca nu cumva ~aselea simt),for(a mentalului interior (sa prime~tidar tara a te lasa cople~it) e interesat de simbolurile folosite), cea mai mare parte dintre tehnicile de meditatie regasite In Orient Ii pot sluji celui care, in zilele noastre, incearca ~i,mai ales, clipa, fiece clipa traitiiIn deplina con~tiinta,intens, furies. Fiindca "spiritul ne vorbe~te cu obstinatie de un continent viitor"; ~itotul se gase~te . sa stabileasca 0 armonie energeticaJn sine Insu~i~iIn jurul sau. Lucru asupra in c1ipa, aici ~i acum, totdeauna. Daca vrem sa "vedem" ,Incet-incet totul corpului, cantece, metode de relaxare ~i de meditatie, concentrare asupra se treze~te, semnele vorbesc ~i se intrepatrund, ritmurile vietii freamata mandate/or ~iconcentrare In gol ~i, mai cu searna, control al respiratiei - Intr-un unic fluviu de energii invartejite; unde exista ~i se mi~ca energia toate aceste exercitii, bine folosite (a~adar un instructor sau un maestru este "mea". ~i cea a celorlalti. adesea necesar la Inceput), ne pot ajuta sa ne regasim pe noi In~ine, sa ne "Totul ne indeamna sa credem ca exista un anume punct al spiritului lini~timangoasa, sa ne degajam spiritul, sa ne cre~temcapacitatea de aten~e, din care viata si moartea, realul ~i ima~a~I.,~reGutul ~Lyiit9IUl,comuni- sa producem numeroase unde alfa (inutil sa dispuneti de 0 encefalograrna cabilul ~i incomunicaDiruITnceteaza sa mai fle p~rcepute contradictoriu. In pentru a Ie dovedi existenta, yeti simti singuri, in voi In~iva, diferenta de van i-am cauta activitatii.suprareallSteun alt mobil decat speranta de a stare; e foarte simplu, atat de simplu...). determina acest punct."2 Sa ne deschidem fiinta spre noi dimensiuni ale fiintei. Punctul cu pricina se afla In... c1ipa. Dar "sunt multe sala~uri in casa Tatalui meu", spunea Hristos; fiecare lar aceasta realitate toate religiile, cel putin la Inceputullor, cauta sa 0 sa-~i aleaga tehnica de meditatie, de concentrare care-i con vine, fiecare sa materializeze. Incerce, sa schimbe, sa gaseasca... Sa 0 faca mai ales tara a a~tepta nimic i.nu vrea nirnic. Corpul ~tie ce-i trebuie. rezultatele se constata pe masura practicii. Inutil sa nutrim nebune~ti idei rnistice, inutileilUrninarile lsterice ~TTrffiIginare.;...,totulpetrece aid $i acum. se Totul. Viata... Nu e de ajuns? Rasuflarea. Expiratie. Inspiratie. Expiratie. Puis. Fiindca acest aid $i acum nu e 0 clipa incremenita, ci 0 clipt1fn mi$care; I Hofmannstahl, Ecril.f en prose. 2 Al doi/ea Manifest al suprarealistnului.I In aceasta realita.te instantanee, aici e prinsa intreaga mi~care a Universului l~
  • 11. 20 21 EFECTEPSIHOLOGICE la toti indivizii, de prezenta incord1irii~ia anxiet1itii.Cu ALE MEDITATIEl cat tensiunea ~ianxietatea sunt moomarl, cu atat moomidl este rezistenta pielii. Pe durata meditatiei, rezistenta pielii cre~te, uneori cu 400%. Ritmul cardiac manifest1i ten- Conform doctorului ~i psihoterapeutului Lawrence dinta de a se incetini. Cateva modificw sunt observate Le Shan: ~iin releveul electroencefalografic. Cel mai adesea este "Meditatia pare s1i produc1i, in principal, 0 stare raportat1i 0 cre~tere a num1irului de unde alfa lente psihologidl de J~rofund1irelax are, unit1i cu 0 stare <k. (opt-nou1i pe secund1i). . <::" vegh~ Coeficientul metabolic tinde ;[scad!i, ca In hipnoz1i,coeficientul metabolic nu se schimb1i.In timpul somnului, consumul de oxigen nu descre~te in - ~i ritrnurile ~diac ~i respirator. Modelul r!ispunsului mod apreciabil decat dup1imai l1)ulteore, ~idiminuarea fiziologic la meditatie difern de sornn ~i de hipnoz!i. este pricinuit1i mai degrab1ide 0 incetinire a respiratiei Starea fiziologic!i asigurat!i de meditatie apare ca opus1i decat de 0 modificare a coeficientului metabolic global... celei provocate de manie ~i de fric!i. Sub raport tehnic, Oare de ce corpul nostru r1ispunde in acest fel pe se pare c!i meditapa suscit!i0 stare hipermetabolic!i, intru durata meditatiei? Ignoranta ne e imens1i, chiar dadi totul opus!i st1irii de «ap1irare alarmat1i» descrise de cercetarea intreprins1i va elimina cateva lacune. Dar un W. B. Cannon atunci cand analizeaz!i starea fiziologic!i factor pare legat de aspectul fundamental al meditatiei: specific!i reactiei «fugi sau lupt1i». concentrarea asupra unui singur lucru. Semnalele c1irora" Sc!iderea coeficientului metabolic, diminuarea con- corpul nostru trebuie s1iIe r1ispund1i unt mai simple ~i s sumului de oxigen ~i a producerii de bioxid de carbon mai coerente pe parcursul meditatiei decat aproape in joac!i un rol central in r!ispunsul fiziologic la meditatie. orice alt1iimprejurare. Procentul de lactoz!i din sange diminueaz!i sensibil Aceasta are un efect pozitiv asupra corpului, care pe durata meditapei, aproape de patru ori mai repede manifest1i0 putemic1itendint1ide a-~i normaliza reacpile. decat la subiecpi care se odihnesc lini~tit,cu1cap,in lini~te de a se comporta din punct de vedere fiziologic intr-un ~i sigurant!i. Prezenta lactozei in sange are leg!itur!i cu fel mai destins ~i mai s1in1itos. ncordarea este redus1i. I anxietatea ~i incordarea ~i e la fel de adev1iratc1islaba indicatorii de anxietate se estompeaz1i, _coeficientul cantitate g!isit1ila subiectii in meditape se datoreaz!i st1irii metabolic fiziologic descre~te iar con~tiinta cunoa~te 0 lor fiziologice de relaxare. stare de trezire.". Rezistenta pielii la curenpi electrici slabi este de muM vreme cunoscut1i ca legandu-se foarte indeaproape, I Mediter pour agir, Serghers. ~
  • 12. 23 TEHNICI DE MEDIT A TIE MEDITATII ZILNICE Respira cu regularitate, numai pe nas. . SAU ART A DE A TE BUCURA DE CLIPA PREZENT.A Actioneaza la fel, urcand de-a lungul corpului, asupra tuturor partilor importante: labele picioarelor, gambe, genunchi, coapse, vintre, fese, spate, pantece, cu~ca toracic1i,umeri, gat, cap, frunte, obraji, ochi, ceafa, barbie, brate, maini, degete. Expira Incet, de mai multe ori. Lasa-ti corpul sa pluteasca. Fii doar senzatie ~i nu gand. Ridica-te. Intinde-te de cateva ori. Apoi, cu ambele maini, maseaza-ti partea camoasa dintre gat ~i umar; framant-o. Rasuce~te-ti capul de la stanga la dreapta ~i invers; pe urma apleac1i-1 cat poti de mult In fata ~iIn spate.>:;I Uda-ti mainile ~i fata cu apa rece, spala-te pe dinti. Zambe~te-ti In oglinda. Zambe~te. Cele cateva exercitii care urmeaza, simple, accesibile tuturor, fundamen- teaza Insa~i ideea de meditatie, care Inainte de orice consta in: - 0 postura corecta; Relaxarea eu muzica - 0 respiratie adanc1i; - atentie acordata clipei ~i corpului; Intinde-te In ~a fellncat 0 sursa muzicala sa se afle cu fata spre picioarele - purificare a mentalului; tale; casetofon sau combina muzicala, nu are importanta, dar difuzorul trebuie - 1 existenta In lume. a~ezat pe sol, la nivelul taJpilor ~i al corpului. Dar putem medita ~iIn cea mai mare parte a gesturilor cotidiene; este Alege 0 muzica nici pasionala, nici sacadata, dramatic a sau grandioasiL vorba atunci de 0 atitudine a spiritului, de 0 concentrare asupra fiecarui act. Melodia sa fie simpla, sa evolueze In spirala, ca In ni~te ragas indiene, ca Pentru Larousse, a medita consta In a face un examen interior, 0 reflectie. In canturile gregoriene sau In compozitiile lui Terry Riley, care sunt ideale Totu~i a reflecta este una ~i a medita alta; sa spunem c1iam putea vorbi de pentru genul acesta de exercitiu. ,.e>. p~e~~n{!Qlin~d~_at~Qti~Ji chiar In aceasta prezenta, un univers infinit Nivelul sonor depinde de perceptia fiecaruia, dar trebuie sa simti muzica se dezvaluie putin cate putin: cel al nostru. invadandu-ti corpul, de la picioare pana la cap. Pentru asta, nu e nevoie ca Cunoa~te-te pe tine Insuti ~i... volumul sa fie prea putemic, cum soar crede, fiindc1i senzatia de acuitate auditiva ~isenzatia de vibratie sonora asupra,corpului se dezvolta pe masura concentrarii atentiei asupra muzicii. Relaxarea in taeere Intins pe jos, expira Incet, profund. Apoi, pastrand 0 respiratie calma, ampla, percepe sunetul in talpile Culd1-te pe un covor sau 0 impletitura, intr-o camera bine aerisita. picioarelor ~i fa-I sa urce Incet in tot corpul, oprindu-te asupra partilor pe Con~tientizeaza-te pe tine insuti, ca ~i pardoseala. care Ie simti obosite sau incordate ~i destinde-le pe indelete. Opre~te-te ~i Expira de mai multe ori incet ~i adanc, strangandu-ti abdomenul. asupra sexului, a pantecelui, a plamanilor, respira muzica prin fiecare parte Apoi, nemi~cat,concentreaza-te asupra degetelor de la picioare. Simte-le a fetei: gum, nas, ochi, obraji, frunte, urechi. existenta. Percepe-le incordarile. Destinde-Ie. Lasa-te sa fii pe de-a-ntregul muzic1i, abole~te spatiu-timpul. I ~
  • 13. MARC DE SMEDT 24 25 TEHNICI DE MEDITATIE Daca mental,ulincepe s-o ia razna, sile~te-I sa ramana concentrat asupra ca ace~tia sunt rari sau nu fac cu adevarat un efort, pot, fire~te, s~ se a~eze sunetului, a corpului; e posibil sa repeti de mai multe ori mi~carea, dar pe un scaun, cu spatele bine cambrat, cu mainile pe coapse ~itiilpile paralele. totdeauna de la picioare la cap. Top ceilalti sunt sflituiti sa se foloseasca de 0 perna tare, ca sa dispuna de Ridica-te atunci cand dore~ti asta ~i cand te simti relaxat; fli acelea~i baza cea mai potrivita. mi~cari ca la incheierea relaxarii in tacere. Cine spune spate ~icoloana spune ~iceafli. Nu putem avea spatele drept Cele doua exercitii sunt foarte eficiente ~i rege.llereaza fiinta. Durata ~i ceafa inc1inata in fata. Este esential ca vertebrele cervicale sa irnparta- minima: un sfert de ora; sa se practice atunci cand se simte nevoia. Ideal ~easca efortul coloanei ~i sa formeze cu ea 0 linie dreapta. - la sfar~itul zilei. Atentia trebuie sa se orienteze spre patru puncte principale: Ace~tia sunt primii pa~i ai meditatiei: sa ~tii sa te destinzi, sa te gole~ti -arcuirea ~alelor, a taliei; interior de griji ~i preocupari. Pur ~i simplu sa exi~ti in corpul tau. - pozitia dreapta a spatelui propriu-zis; - tinuta cefei ~i deci a capului; -umerii destin~i (au mereu tendinta sa se ridice). Postura dreapta o data gasita tinuta corecta, trebuie sa veghem tara incetare asupra ei. Un spate drept, 0 coloana vertebral a supla sunt condipi esentiale pentru o viata sanatoasa ~i0 con~tiint8limpede. Vertebrele constituie 0 axa pornind Respiratia ritmata de la care intregul corp i~i ocupa locul, ~i importanta acestei zone la nivel neurovegetativ este primordiala. Din pacate, nu ne dam seama de proastele Nici un terapeut nu poate contrazice faptul ca majoritatea contem- obiceiuri in modul de a ne tine spatele decat cand e prea tiirziu, cand varsta poranilor no~trinu ~tiusa respire; cate respiratii superficiale, limitate la partea I-a incovoiat ~i rasucit in chip adesea iremediabil. de sus a plarnanilor, dte torace ~i diafragme blocate trec prin cabinetele medicale? Procentajul, daca ar fi intocmit, ar deveni halucinant. Tulburari Meditatia activa trebuie sa puna spatele la lucru, sa-I indrepte, sa-I motorii diverse, 0 stare nervoasa deplorabila, angoase ~ifobii ar putea totu~i cambreze. Anumite feluri de meditatie, pe care Ie voi numi pasive, nu dau fi combatute prin arta de a respira armonios, care ar inlocui in mod avantajos atenpe pozipei spatelui, ceea ce este 0 grava eroare; astfel e rugaciunea catre pilulele, ce u~ureaza pentru moment dar nu ataca radacina raului. Iisus practicata de unii calugari ortodoc~i, ghemuiti in ei in~i~i, cu ochii Rasuflarea e viata. Oprirea ei - moartea. pironiti in buric; sa aduca intr-adevar 0 asemenea atitudine schizofrenica ~i, pe langa postura potrivita, demna, dreapta, 0 respiratie echilibrata, trezirea? Sau, bine ghemuit in tine, fuga de realitap, intoarcerea la coconul ampla, adanca este cea de-a doua cheie, cea de-a doua mare invatatura a matriceal? adevaratei meditatii. Postura dreaptii a fiintei omene~ti a fost ca~tigata asupra animalitatii ~i A~adar, standjos, trebuie sa te concentrezi asupra aerului care patrunde constatam respectiva evolutie comparand atitudini ~ischelete ale stramo~ilor in plamani; sa inspiri din ce in ce mai tare, dar tara sa te fortezi, 5-0 iei pe no~tri indep1irtati. Iar demnitatea tinutei pe care 0 intiilnim la statuile lui indelete, doar nu faci gimnastica. Sa expiri la fel, incercand sa prelunge~ti Buddha ofera 0 imagine ideala asupra echilibrului armonios, senin ~i atent mi~carea in abdomen - intr-adevar, aerul iese pe nas, dar se exercita in la care putem ~i trebuie sa aspiram. plarnani 0 impingere de sus in jos, care trebuie sporita pentru a se debloca Daca pentru relaxare e mai bine sa starn intin~i, meditatia se va face diafragma. totdeauna cu spatele drept, stand jos sau pe vine. Cele mai bune posturi raman A~aza-pmiiinile una pe alta, cu palma uneia peste podul palmei celeilalte, incontestabil cele in lotus, in semilotus ~i variantele acestora, descrise in in dreptul plexului solar, situat in adancitura de la baza sternului, mai sus capitolul despre Yoga. Top medicii care s-au interesatde efectele lor au vorbit de stomac. Urmare~te cu ele mi~careade inspiratie ~iexpiratie. Daca punctul despre binefacerile ce puteau fi a~teptate pe planul circulatiei ca ~ipe plan respectiv, centru radiant al incordarilor, este dureros, maseaza-I cu apasari nervos ~ipsihic. Cei ce nu reu~esc sa Ie adopte, ~iexperienta mea dovede~te repetate ale palmei, la expiratie. Inceteaza sa ape~i pe durata inspiratiei.~1~
  • 14. MARC DE SMEDT 26 27 TEHNICI DE MEDITATIE Un true: inainte de a a~ezaastfel mainile, love~te-le puternic una de alta, - inainte de a culege 0 floare, 0 plant1i,0 salut1im,mental cel putin: ~ide patru-cinci ori, apoi freadi viguros palrnele; asta va stimula magnetismul ea tr1iie~te~i simte. Ii multumim pentru c1ini s-a d1iruit... Nu e un gest frumos s1isalut1imtot ceea ce ne indeamn1ila respect?~i va genera 0 dHdur1isalutar1i.Evident, putem folosi acela~i procedeu delucru asupra plexului solar ~iin timpul relax1irii. Dup1icinci minute, pune-ti din nou mainile pe coapse ~iurm1ire~te,timpde alte cinci minute, mi~carea fireasc1ide respiratie, a~a cum e tacut1i~i a~a Magia sunetuluicum simti nevoia s1i0 faci. Nu vorbim cu adev1iratdecat despre propriile noastre experiente. Reia expiratia abdominal1i. La inspiratie, destinde-ti pantecul ~i..dac1i Meditatia mea a inceput astfel: 0 nevoie de a m1ipune in ordine, 0 nevoie11simti incordat sau balonat, freac1i-lcu 0 mi~care circular1i a mainii. De de a frana risipirea mental1icare m1iasalteaz1iin timpul sau la sfar~itul zilei,cel putin zece ori. apoi ~i necesitatea de a lupta impotriva unei angoase surde, pe care uneori Apoi, cu amandou1imainile a~ezate pe pantec, cu degetele mari sprijinite o simteam prin incordarea pantecului. In ce scop? F1ir1i ici un scop. A~adar nsub coaste, in dreptul rinichilor, inspir1iap1isandu-ti pantecul spre interior relaxare, postur1icorect1i, respiratie. ~i totodat1i 0 tehnic1iinv1itat11 dintr-o~i expir1i l1isandu-lliber. De cel putin zece ori. revist1i veche unde un savant, Leser Lasario, i~i povestea vindecarea prin Revino la respiratia normal1i,supraveghindu-i ins1iamplitudinea. acest procedeu; 0 tehnic1i foarte simpl1i dar remarcabil de eficient1i, La sfar~itul exercitiului, impreuneaz1i-ti mainile ridicate in dreptul fetei sprijinindu-se pe magia sunetului ~i forta lui de vibratie.~isalut1i ncovoindu-tispatele~iplecandu-ticapul. i Este vorba s1imodulezi, cu voce tare, cele cinci vocale, in urm1itoarea Aceasta concentrare zilnic1iasupra respiratiei ~ia posturii are ca rezultat ordine: I, A, E, 0, U, I, de cate trei ori fiec~re, pan1ila sfar~itul expiratiei.s1in1itatea corpului ~i a spiritului. ~i inseamn1i deja meditatie. Copil1iresc - dar cat de binetac1itor. Abia dup1ice am citit lucr1irile docto- rului Tomatis am inteles incredibila putere a cuvantului, a sunetului asupra psihosomaticii. Practicat1izilnic, tehnica aceasta aduce calm interior, bun1i dispozi~e ~isustine s1in1itatea. recurs la ea in fiecare zi vreme de aproape AmSalutul un an, inainte de a trece la meditatii mai aprofundate. In afar1ide concentrare, La ce bun gestul de a saluta, care trebuie sa intervin1ila sfa~itul oric1irei dou1irezultate sigure: disparitia angoaselor ~i 0 stare general1ide confort: Trebuie sa incepi cu sunetull, care e vesel; moduleaz1i-l cu UI1zambetmeditatii? ~i de asemcni inainte? pe buze, pan1ila sfar~itul expiratiei. De trei ori. El invadeaz1icral1iul. Palmele lipite, cu varful degetelor ridicat in dreptul ochilor, e un gest Apoi sunetul A, senin ~igray. De trei ori. Actioneaz1iasupra gatlejului,universal de rug1iciune ~i de respect. ~i totodat1i un foarte eficient gest de a Partii de sus a plamanilor, a creierului. concentrare. E, tot de trei ori, pan1ila sfar~itul expiratiei; treze~te simturile ~i tonific1i Dar de ce s1isalutam astfel? Nu e vorba s1iimploram ceva, ci s1imultu- tiroida.mim, noua in~ine, Universului, pentru clipa de calm ~iinteriorizare tocmai 0, un frumos sunet profund, face sa vibreze cu~ca toracici1 ~itraita. diafragma ~i se propag1iin abdomen pan1ila glandele genitale, efectuand Practicantii artelor martiale se salut1iinainte ~i dup1ilupt1i,il salut1im un salutar masaj intern. De trei ori. Putem modula in plus sunetul OU,pe un altul atunci cand 11intaInim. Aici ne int1ilnim pe noi in~ine. dinamic, tonic. Gestul acesta, care incheie ~idovede~terespectul pentru ceca ce am tacut, U face sa vibreze corzile vocale ~i ceafa.poate fi folosit ~iin alte imprejurari"de exemplu: Reia sunetul I, cu zambetul pe buze, ca s1itermini pe 0 not1iveseHi. Nu _ stand in picioare, cu fata spre soarele la r1isaritsau la asfintit, salut1im uita c1itrebuie de fiecare dat1is1imodulezi cat mai lent ~i cat mai profundastrul zilei, cel ce intretine viata; cu putint1i. Putemlncheia aceast1iserie cu extraordinarul sunet sacru al hinduismului, _ in fata unui fenomen natural care ne-a emotionat prin frumusetea lui,salut1imenergia naturii aflate la lucru; mantra OM. (A se vedea capitolul despre Yoga.)
  • 15. MARC DE SMEDT 28 29 TEHNICI DE MEDlTATlE Con~tiinta simturilor nenum1irateledetalii care alc1ituiescchipul Mamei naturi. 0 intreba.m: "Pan1i acum n-ai b1igat de seam1i asta niciodat1i? - Nu. Un peisaj frumos, un Stand jos, in postura corec~, respirand amplu ~i controlat, trebuie s1i spectacol frumos, un buchet frumos, 0 floare frumoas1i, da. Detaliile nu." devii con~tient de intregul ~u corp. Nu s1ivisezi, ci s1ifii acolo, pur ~isimplu Azi, cand e moart1i,p1istrezin amintire aceast1iscen1icu ea, acest moment s1ifii acolo: ochii privesc, indreptati in fat1ila distanta de un metru, urechile care m-a emotionat mai mult decat oricare altul in compania ei. Aceast1i auEizgomotele diverse dimprejur, nasul simte trecanq. intrfutd~iie~indaerul, inv1it1itur1i. limba e a~ezat1i intre palatul superior ~i dinti, gura e inchis1i. Dar Prive~te 0 frunz1i. con~tientizarea respiratiei r1imane cea mai important1i. Cufund1i-te in ea. Prive~te un bolovan. In viata de zi cu zi, 0 form1ide meditatie lesnicioas1ieste con~tientizarea Prive~te circumvolutiunile materiei. Ale vietii. sunetelor, a ceea ce vedem, a ceea ce pip1iim,a ceea ce gustlim. Cati dintre Universul formelor. N1ivalasevei care devine acest copac rnsucit, aceast1i oameni nu merg pe strad1ipierduti in imaginar, in problemele lor, in mental! plant1itar1iasem1inare, acest fir de iarb1i.Aceast1i insect1i... tntrerupe toate astea ~i caut1is1ifii con~tient de ceea ce se petrece in jurul Pic1iturace cade in b1iltoac1i. gomotul ei. Z t1iu,de jocul vietii care, conform cuvintelor lui Shakespeare, este un teatru Mugur, frunz1i verde, frunz1i moart1i, praf, mranit1i. Viat1i ~i moarte. unde toti oamenii devin actori. Continuitate. Nu judeca, nu critica, pur ~i simplu fii martor. Ce mai fresc1i!~i cate Cic1uri. lucruri nu vorbesc atunci: 0 privire, 0 scen1i,0 mi~care, 0 atitudine, 0 silue~, Pan1ila urm1i,opera de art1inu se afl1iaici decat ca s1itrezeasc1i in noi un chip, un detaliu, 0 form1i, 0 tes1itur1i,mimic a celorlalti - aproapec1i aceast1iprivire, acest simt1imant. - Ie-am putea citi s~le suflete~ti ~iarhitectura caselor, pisica de la fereastrn ~i tot ceea ce constituie sistemul societ1itiiunde tr1iim. Uneori e caraghios, alteori trist, uneori pur ~isimplu exis~, dar totdeauna patrunderea in hrana e ceva plin de inv1itliminte.Totul este semn. Manc1im.St1imde vorb1i.E bun? E bun. Sau nu prea e bun. Sau merge. ~i iar~i st1imde vorb1i. Contemplare: Dac1igandurile noastre in timp ce manclim ar putea fi cant1irite, ne-ar sa ~tii uneori sa te pierzi intr-un singur lucru c1ideagreu la stomac. Fiindc1i,de unii singuri sau in grup, nu facem decat s1imestec1im;capul continu1is1iemit1i,nonstop, despre totul ~inimic, despre La sf~itul vie~i, bunica mea c1ideain extaz in fata unei frunze, a formei ceea ce ne prive~te, de la fleacuri la problema imediat1i, tredind prin unei crengi, a unei petale, a unei legume. Ar1irnndu-miun bolovan frumos, fantasmele cele mai diferite. Atunci inghitim toate astea? Cu vinul ~i painea cu striatii, imi spunea: "Ce artist e in stare s1ifac1ia~a ceva?" Privirea ii pe deasupra? imbrnti~aconfigura~ile tuturor lucrurilor pe care ea Ie ~nea in man1i,culorile Totu~ihrana e ceva slant. tn zilele noastre nu-i d1imprea mare important1i, lor, materia. ~i asta m1isurprindea; ajunsese la ~aptezeci ~i opt de ani ca gustul se pierde, dar cantitatea ~iculorile rnman. ~i 0 obtinem tar1iprea mare s1ise uite la tot ce 0 inconjoar1i? ~i, de obicei, nu suntem cu totii ca mine b1itaie de cap. tn Occident, doar unii b1itrani mai mor de foame, ~i chiar pe atunci? Luand diverse obiecte, folosindu-ne de ele, cu gesturi automate, dintre ei doar cei mai discreti.!i lipsiti de con~tiinta actului ~ia lucrului? Str1imoa~atr1iise0 viat1ibogat1iin Da, ~timce avem in farfurie. Un cotlet, cartofi sau orice alt fel de mancare, evenimente, in bucurii, in necazuri; cele dou1ir1izboaieii r1iv1i~iser1i viata, exotic sau specific regiunilor noastre. Gust1im.Apreciem, conform crite- ii uciseser1iaproape intrega familie, ii nimicisern averea, conacul ~iexistenta riilor noastre, inghitim mai degrab1i decat mestec1im. ~i totul 0 ia de la f~ricit1i.Fiind polonez1i, s-a exilat ~i a venit s1i-~iincheie viata Uing1i iica f inceput: in restul mesei, valsul gandurilor ~i al vorbelor. Hrana nu mai e ei, mama mea. De cand eram copila~i, se ocupa de fratele meu ~ide mine; decat 0 muzic1ide fond, stropi~ din bel~ugcu deliciosul drog du1ce - vinul. ii pl1icea s1i g1iteasc1i, s1i scrie, s1i citeasc1i, s1i coas1i, s1i tricoteze, s1i vorbeasc1i. Sau cu verii lui. Dup1i aceea ne simtim bine. 0 mic1igreutate in stomac, Dar, la ~aptezeci ~i opt de ani, singura ei pl1icereera s1i priveasc1i dar 0 cafea foarte tare va face s1itreac1i~iasta. Yom digera timp de trei ore... l ,-
  • 16. MARC DE SMEDT 30 31 TEHNICI DE MEDIT ATIE Hai sii facem un mic exercitiu de meditatie, dacii tot vorbim despre a~a Insumi ~i reactiile mele. Intr-adeviir, postul da na~tere, dupii expresia lui ceva: Intr-o zi, sii-ne concentram cu adeviirat asupra a ceea ce mancam, Castaneda, unei "stiiri de realitate ie~ite din comun", care susciUi un soi de Inghititura cu InghitituriL Sii savuriim toate gusturile care ne trec prin gurii nouii viziune asupra ta Insuti ~icu adeviirat Iti deschide ochii asupra realit1i~i - sunt nenumarate. S1Imesteclim pan1lla cap1lt,panii prefacem totuIIn past1i. din jur. Fiindcii faptul cii te str1iduie~tisii nu cedezi tentatiei de a manca ~i Sii piitrundem In savoarea ~i materia alimentului, la fel cum piitrunde ~i el totodat1iabstinenta In sine conduc la 0 stare de vigilentii,de aten~e exacerbatii. In noi. S1Inu avem In minte decat acest gust, s1lrespingem orice gand parazit. Cateva reguli pentru un mic post de 0 zi: Sii manciim ~iatat. Nu e u~or! Bunul ~ibiitranul mentallunecii fiiriiIncetare, - sii te culci seara, dupii ce ai mancat ceva foarte u~or: supii sau zeamii creeaz1lasociatii de idei, manciim dar nu suntem acolo. Intoarcere la farfurie. de supii, salatii, 0 fructii yang cum ar fi miirul; Ia te uitii, e goalii sau aproape. S1Ifii pe de-a-ntregul In ceea ce faci, unul -sii nu miinanci nimic de cand te treze~ti a doua zi, panii la aceea~i or1l dintre lucrurile cele mai grele din lume. de a treia zi; Vorbim mult despre performantele In arta culinarii, dar niciodatii despre - sii bei multii ap1l,caldii sau rece. Dacii simti 0 sliibiciune, sii bei infuzii arta de a manca. Dacii a~fi buciitar-~ef, m-a~Imbolniivi sii viid cum trateaza de cimbri~or ori salvie, fiiriizahiir; oamenii acea alchimie subtilii care ne oferii pliicere, 0 nouii vigoare ~i, sa - sii cite~ti texte de reflectie interioarii: texte sacre, memorii ale speriim, toate elementele minerale, proteinele, vitaminele ~i celelalte, Inteleptilor, filosofie; necesare bunului mers al organismului. - sl1faci un mar~ lung, cel putin 0 datii, dacii se poate In naturii; - sii eviti orice efort violent, zgomotul, agitatia; Arta de a manca este sii ~tii sii mesteci ~i sl1nu faci decat asta. Dacii e - sl1Inchei postul cu ceai sau ~u infuzie de plante, un iaurt, 0 fructii, 0 necesar, sii puijos taclimurile ~isii discu~. Apoi din nou siimesteci, sii savu- micl1tartinl1.Nu mai mult. Sa miinanci ceva mai mult mai tarziu, dar evitand rezi. Sii m11nanci, emai! Ei bine, cu atat de putin de fiicut, dar de 0 compli- c sosurile, cremele, alcoolul ~i orice pranz copios. ca~e extreml1date fiind proastele apucl1turidobandite, putem obtine rezultate SI1urmezi acela~i program Intr-un post de doul1zile. interesante: mai Intai, mancand mai bine, sl1manciim mai putin. Apoi sl1 Am trl1itastfel 0 adeviiratii meditatie, care eliminl1toxinele din corp ~i descoperim In cerul gurii 0 infinitl1paletii de gusturi. In srar~it, sii profitl1m spall1spiritul de miasme; 0 curii de odihna! cu adeviirat de fiecare masl1,sl1digeriim mai bine, sl1ne simtim mai bine. Pentru asta este de ajuns sl1pl1trundem In hranl1. Baia de purificare Postul Apa este un extraordinar element purificator: spala corpul, spala spiritul, ~inu-i de mirare cii a fost ales de cre~tini pentru botez, la fel cum majoritatea Toate traditiile preconizeazl1 postul ca pe 0 formii de curl1tire ~i de religiilor II tin la loc de cinste In riturile lor de purificare. meditatie. In preajma noastra, postul de vinerea, Inca tinut ici-colo de catre Fie cii ne spl1liimdoar varful nasului, c1lfacem baie In cadl1sau facem cre~tini, ~i~abatul evreiesc ne vorbesc despre 0 zi pe saptlimana cand fiinta du~, trebuie sl1Incerc11ma proceda In acest spirit ~i nu ca Indeplinind un trebuie sa adopte 0 anumitii atitudine de abstinenta fata de alimente: respect gest automat ~i agreabil. pentru hranl1~imai ales s11natate corpului ~ia spiritului, obligate sii 0 rupl1 a Dupii ce ti-ai spiilat mainile ~i fata, ia apl1rece In cau~ul palmelor ~i cu obi~nuintele zilnice. strope~te-te pe fatii. Nu Inchide ochii decat cand palmele ajung la obraji. Postul prelungit era odinioarii frecvent practicat de adeptii Caii spirituale Repeta gestul de cinci ori. Este un rit, un act de concentrare care face bine. ~i ne amintim de cele patruzeci de zile petrecute de Hristos In pustie. Nu In Japonia, In ofuro, baile traditionale, oamenii Intai se spaIa In Intregirnc, se pune problema sl1recomand1lmaici asemenea performante, ci sl1indicl1m stand pe pardosealii ~i folosind ligheane ~irobinete dispuse anume, ~iabia o tehnicii interesantii. Postul cel mai lung tinut de mine a fost de patruzeci apoi, curati, se cufundl1In bazinul colectiv; de bunl1seaml1cii apreciezi mai ~i opt de ore; 0 experientii de neuitat, care m-a Inviitat multe despre mine mult 0 astfel de baie, bucurandu-te de puterea ei de revitalizare ~ide magial,-
  • 17. L --! MARC DE SMEDT 32 33 TEHNICI DE MEDITATIE apei pe trup. Fiicand asta tar11instalatii potrivite, ai putea provoca inundatii, o meditatie asupra acestui univers fascinant poate sluji artei de a tr11i dar este posibil s11capeti con~tiinta faptului c11baia este contactul cu un ~ite poate face s11 descoperi 0 intuitie etem11,pentru c11, e-a lungul intregii d element, cu apa, care aIc11tuie~te peste 70% din corpul nostru ~i tar11 care istorii a omenirii, infinitele nuante ale culorilor au fost folosite Intotdeauna nici 0 form11 de viat11n-ar exista sub Intati~mle cunoscute. pentru pl11cereasimturilor dar ~ipentru a atrage atentia, pentru a da na~tere U . ~ Baia este ~i locul ideal pentru a-ti destinde corpul ~i a efectua exercitii mite st11ri e spirit, unei anumite atitudini mentale ~icorporale. De d I de respiratie mai suplu, mai liber. Trebuie s11-timaSezi ~i labele picioarelor, c din toate timpurile purpura sernnific11uterea, albul puritatea ~inevinov11tia p deget cu deget, terminand cu 0 ciupitur11In varful fiec11rei unghii. Procedeaz11 i negrul doliul ~igravitatea? Fiindc11 exist11 intreg simbolism al culorilor. un la fel ~i cu degetele de la man11, pe care trebuie s11le fr11manti Intre dou11 Fire~te, In paginile de fata suntem nevoiti s11 limit11mla cateva indicatii ne degete ale celeilalte maini, unul cate unul, de la r11d11cin11 pan11la varf. Cele precise. Intr-adev11r,de~i spunem c11 curcubeu domina ~apte culori, in in mai multe dintre meridianele de acupunctur11 se termin11la extremit11ti; iat11 jurul nostru putem numara totu~i mai mult de ~apte nuante diferite. Exista tot atatea culori cate radiatii vizibile sunt, tot atatea culori cate agregate deci un masaj excelent pentru s11n11tate. u te gr11bis11termini. Maseaz11-ti N moleculare ce formeaza realitatea vizibila ~ipe care se reflecta lumina. Nu ~i ceafa, pan11la umeri, apoi parcurge, fr11mantandu-le, bratele ~i antebratele. yom vorbi, evident, decat de arhetipurile fundamentale: alb, negru, portocaliu, Cand faci du~, las11apa s11-ti curg11 din bel~ug pe corp ~i s11-timaseze galben, albastru, brun, violet, verde. ~i sa nu uitam insp,iratele versuri ale cu jetul ei organele sexuale, ~alele, coloana, stomacul, plexul solar. Binelnte- lui Baudelaire: les c11e~ti departe de ceea ce vedem in acele fotografii minunate cu sadhus indieni tacand ablutiuni ~i rug11ciuni In ape curg11toare, dar trebuie s11ne "Ca ni~te lungi ecouri ce-n zm se-ntrepatrund, adapt11m ~i s11folosim ce avem la indeman11. Parfumuri ~i culori ~i sunete-~i raspund." S11iube~ti apa. 1. Albul, ca lumina Inceputurilor, existand Inainte ca Dumnezeul din Geneza sa creeze cerul ~i pamantul. Culoare a unitatii, a puritatii, a fost Intotdeauna folosita ca atare In riturile de initiere din lumea Intreaga. Contine Vibratia-culoare In ea ~i prime~te toate celelalte culori. Se preteaz11la amestecuri. e 0 baz11 indispensabila. Pictorull~i construie~te tabloul pe 0 panza alba ~i110iputem Va place s11 traiti Intr-o lume cenu~ie? Nu, fire~te c11 Nimanui nu-i nu. proceda la fel cu decorul sau Imbr11c11mintea noastra. "Este unitatea, fiinddl place. Acest lucru devine flagrant In ora~e, cand toate fetele se Inchid In numai ea reflecta toate razele luminoase din care emana culorile primitive zilele cu vreme urata, cand culorile se dilueaza intr-o tristete morocanoasa. ~iinfmita varietate de nuante ce coloreaza natura. Lumina vie, ale carei vibratii Intrucat culorile se dovedesc esentiale pentru echilibrul n~stru. In confor- sunt tacute In a~a fel, Incat Ie depa~esc pe toate celelalte cu care ai putut fi mitate cu acelea, vesele sau intunecate, ale mediului Inconjurator, starea iradiat pan11lnprezent" (Le Jeune). Albul e ca 0 oglind11 reflecta Universul, ce noastra de spirit se modifica parca printr-o osmoza subtila. Fiecare ton I~i vibratia lui ne trimite inapoi la noi in~ine.Ne reda oare 0 imagine a inocentei trimite vibratia ~i poarta propria lui forta de impact, incarc11turalui de pierdute, ne purifica de miasmele vietii? Fapt e c11albul reflect11un ideal influenta. Fiece culoare poseda un magnetism anume, care treze~te In mod de limpezime ~i de transparenta. incon~tient anumite reactii nervoase ~i psihice. Exista cu adevarat 0 magie a culorilor, de care trebuie sa ~tii sa te bucuri ca sa te simti bine, sa devii 2. Negrul. lata antiteza albului, cealalta culoare a dualitatii naturale. Alb fericit, sa fii sedus sau pur ~i simplu sa capeti 0 stare de confort ~i de care ~i negru, bine ~i rau, zi ~i noapte, yin ~i yang, viata ~i moarte. Evident dl trebuie sa te ~itemi fiindca, in conformitate cu personalitatea noastra, culorile acestei culori i-a fost atribuita toata intunecimea de care e capabiHlomenirea. pot fi benefice sau nefaste, agreabile sau dezagreabile. Ele au importanta desPartita dupa termenii magiei In forte negre ~i albe, malefice ~i benefice. in fiecare dintre amanuntele vietii noastre zilnice; Imbracaminte, bijuterii, Reprezint11un simbol v11dit l antagonismului profund manifestat In oricare a mobila, tesaturi ~i orice alte obiecte vibreaza in culori diverse care, toate, dintrefirilenoastre.La fel ca In povestireaDoctorulJekyll # Mister Hyde, ceea ce e sco~la vedere coexista cu ceea ce este ascuns. Dar chinezii au l decIan~eaza in noi cate ceva.
  • 18. MARC DE SMEDT 34 35 TEHNICI DE MEDITATIE ~tiut sii glorifice aceastii culoare, inventand lacul care Ie ~ade atat de bine al intuitiei, al bucuriei senine, al fortei echilibrate, portocaliul illdeamnii la anumitor mobile ~icombinandu-I cu ro~ul intunecat ~icu aurul striilucitor. optimism. Palaiseul mentioneazii di e un stimulent emotiv care accelereazii Purtat in ve~minte, negrul confed 0 anume formii de demnitate ~isubtiazii, biitiiileinimii ~idii0 senza~e de confort, de veselie. Culoare psihologic activii, ascute triisiiturile. Ca ~i albul, suscitii concentrarea; unul evocii ascensiunea portocaliul, folosit cu bunii-credintii, bucura sufletul. vietii, a spiritului, cel!ilalt descompunerea-genmnatie pe care se intemeiazii viata ~i con~tiinta. Dar atentie: negrul poate fi ~i un semn de concentratie, 5. Galbenul, ca aurul, ca lumina soarelui. Considerat deseori drept de revoltii profundii. Astiizi a devenit ~i 0 culoare impodobind fantasmele culoarea cea mai veselii, galbenul evocii 0 anume formii de bogatie.ori de erotice masculine: promite ea cufundarea in noaptea abisalii a sexului ~i a abundentii. Cand e striilucitor, e activo Cand e palid, odihne~te, relaxeazii. fiintei? Ori exprimii daar dorinta nemiirturisitii? Culoare subtilii, la granitele ro~ului, albului ~i verdelui, galbenul are efectul de a lumina, de a trezi. Conform doctorului Leprince, "dintre toate culorile, Negru, alb? Un text Zen spune: este aceea care spore~te cel mai mult tonusul neuromuscular general. Se "in intunecime nu vezi decat partea intunecatii pare di stimuleazii sistemullimfatic ~iil excitii pe cel nervos". in orice caz in lumin1inu vezi decat partea luminoasa." ascute intelectul ~i incita la lucriiri ale spiritului. Cele dou1iexistii, sunt de n~desp!irtit. Goethe, in al siiu Tratat asupra culorilor spune cii "in puritatea lui cea mai mare poartii mereu in sine natura luminosului ~i posedii un caracter de 3. RO$ul,ca sangele, ca patima. Excit1i,stimuleazii mentalul ~ispore~te voie bunii seninii ~idulce indemn". Alcatuit in intregime din luminl1,galbenul incordarea musculara ~idebitul respirapei. Cald ~iiritant, nu Ii se recomandii miire~te spatiile, glorificandu-Ie totodata. Radiazii veselie u~oara ~i bolnavilor. Se spune ca exaltii sentimentele erotice ~ientuziasmul. ,,Excitant caracterizeaza 0 personalitate deschisii, voioasa, spiritualii; respingerea lui pentru sangvini, ro~ule stimulent pentru limfatici sau convalescenti ~icre~te indica, dimpotriva, nevoia fie de izolare, fie de schimbare. activitatea psihicii in neurasteniile depresive" (Palaiseul). Spore~te activi- tatea sexual1ia biirbatului. Este culoarea c!ildurii ~i a mi~ciirii. Dinamic in 6. Brunul, ca p!imantul sau ca lemnul. Este 0 culoare reconfortantii in esenta, trebuie sa fim atenti la puterea lui, pe care e bine sii ~timsa 0 doz!im. interiorul casei ~i in ve~minte. Simbolizeazii nu ta~nirea vietii, ca verdele, Expresia "a vedea ro~uinaintea ochilor" nu este oare un semn al orbirii, . ci maturarea ei. Multiplele lui tonuri ar!imii fac dill el culoarea toamnei. al pierderii controlului? Dar trebuie sa ~tim ~i sii trezim energia vitalii ~i Brunul ac~oneazii totdeauna ca 0 culoare stabilizatoare, treze~te con~tiinta dorinta, vointa de cucerire, de activitate ~i nevoia de experiente senzuale. radacinilor fiintei ~ifortele vii ce trebuie regiisite. Este fundam~ntul alchimiei Profesorul MUscher a remarcat cii respingerea ro~ului insote~te adesea obo- subtile ce lucreazii in creatie. Nu a fost omul, conform tuturor genezelor, seala psihic1i~inervoas1i,lipsa de vitalitate, grijile, impotenta sau pierderea modelat dintr-un simplu pumn de lut? Culoare receptivl1~isenzorialii, dife- dorintei sexuale. A contrario, un gust prea manifest pentru aceasta culoare ritele nuante de castaniu corespund corpului, caminului, intimitii~i acestuia, stii mI1rturie unui temperament sangvin ~i excesiv, ducand la diderea in securitapi ideale a celulei familiale. Cine respinge aceasta culoare consi- nimfomanie ori satirism, stiiricare, se ~tie,nu pot giisi satisfacpa ~idomolirea ded confortul fizic ~i al simturilor ca pe 0 sll1biciune. Cine 0 iube~te prea c1iutate zadarnic. mult are nevoie de coconul c!iminului pentru a se dezvolta ~itotodatii nevoie de confort arat moral cat ~i fizic. Brunul poartii in el toate fI1gl1duintele 4. Portocaliul; ca ~i fructul care i-a dat numele, aceast1iculoare este fecunde ale piimantului ~i ale lemnului. Materia prima... arhiplinl1 de substan~. Intima, primitoare, ea evoca lumina, focul, c!ildura. Goethe spune cl1,,reprezintii culoarea ardorii extreme ~i totodatii reflexul 7. Albastrul-deschis, precum cerul, marea, spatiul... Culoare calm1i, mill bland al soarelui la asfmpt. Motiv pentru care se dovede~te agreabil1i odihnitoare ~iprofund1ifiindcii nu blochew privirea ci 0 las1is1ise piard1i in decor sau sub formii de ve~minte..." intr-adeviir, portocaliul mai mult in el. Folositii in ve~minte, trimite 0 vibratie de echilibru, de armonie, 0 stimulew decat excitii (cu toate c1iasta depinde de str!ilucirea lui). Simbol anume bucurie de a tr1ii.in mediul din interior, miire~tespapul ~iin acel~iL,_
  • 19. MARC DE SMEDT 36 37 TEHNICI DE MEDIT ATIE timp il face luminos. Binefliditor pentru nervi, impotriva angoaselor, a Sa Iii atent excitapei, opereaz1i 0 destindere salutar1i. Locurile unde ne place s1i ne relax1im ar trebui s1icontin1i reflexe albastre. "Lumina albastr1i readuce Ultimul roman allui Aldous Huxley, Insula, testamentul s1iu.scris dup1i somnul in unele cazuri de i~somnie rebel1i"(doctorul Leprince). In medicin1i, ce casa ~irninunata lui bibliotec1iarseser1i,se petrece pe 0 insul1iunde eroul tr1iie~te0 initiere complet1icu privire la realitatea ultim1i.In copaci, un soi albastrul este recomandat pentru calmarea nevralftiilor, astmului, reumatis- mului, crizelor de nervi ~ihipertensiunii, datorit1ipropriet1itilorsale analge- de papagali repet1i intr-una: "Atentie, atentie" Este cheia ins1i~ia acestei zice ~i.antispastice. Albastrul, alc1ituitnumai din profunzime ~iprospetime, fictiuni: stlfli atent, in orice clip1i.Cele cateva mijloace ar1itatemai sus, ca poart1iin el 0 flig1iduint1i e libertate ~i armonie. d ~i cele ce vor urma, au ca numitor comun respectiva notiune. EI simbolizeaz1icalmul m1iriilini~tite ~ifeminine, blandetea purt1irilor, S1inu evadezi din realitate in reverii zadarnice; ea e destul de bogat1i tandretea, dragostea de viat1i.Cu cat tinde spre nuante intunecate, cu atat ca s1ine ofere toate lucrurile de care avem nevoie in aceast1iviat1i.0 fraz1i marcheaz1i plenitudinea fiintei. Nu este violetul culoarea intuitiei ~i a scoas1idintr-un text tibetan spune: "Spiritul este marele asasin al realului." intelepciunii? Oac1i albastrul este respins, asta inseamn1i anxietate, Oa, spiritul corupt, care se complace in himere, pretuie~te mai mult teoria insatisfactie in raporturile cu ceilalti ~icu lumea ~i0 instabilitate profund1i ~idiscursul decat actiunea ~iconcentrarea ~inu se prive~te niciodat1i pe sine care ar putea fi compensat1i, de pild1i,printr-un gust pronuntat fat1ide ro~ul insu~i. Ooctorul Lawrence Le Shan scrie pe bun1i dreptate2 d1 "modelul omenesc fundamental care a condus la dezvoltarea tehnicilor de meditatie actiunii, al agitatiei, sau pentru galben, cafeniu, care indUzesc. Albastrul este acela~i care a condus la psihoterapia umanist1i". Suntem mai aproape r1imaneculoarea implinirii, a unirii echilibrate dintre tendintele fire~ti. aici de Rousseau decat de Hobbes. Comportamentele negative (ur1i ~i 8. Verdele, precum natura vie... Combinape dintre galben ~i albastru, agresivitate fat1ide sine ~i de cel1ilalt, degradare a mediului inconjur1itor aceast1iculoare este cea mai lini~titoaredin cate se pot g1isi."Ochiul ~isufletul sau a templului care e corpul nostru, anxietate ~i depresiune etc.) nu sunt se odihnesc in acest amestec, ca in cazul unui element simplu. Nu vrei s1i s6Cotite drept rezultate ale unor pomiri fire~ti, interioare. Omul trebuie s1i mai pleci de acolo (Goethe). Sistemul nervos g1ise~tein el un calm, 0 fie considerat in esent1ica un animal social conectat cu p1imantul~iCosmosul senin1itateca acelea pe care ni Ie dau vederea incantat1ia multiplei variet1iti ~i care a pierdut contactul cu starea sa natural1i, conditia sa cu adev1irat de tente ale vegetatiei. Verdele creeaz1irepaus, lini~te~tetumultul mental, normal1i. E indoielnic cIi vreun profesor serios de meditatie poate intra in procurand 0 veritabil1i"improsp1itarecerebral1i".Aduc1itorde echilibru, ajut1i dezacord cu Carl Rogers cand acesta din urm1iscrie: "Una dintre notiunile corpul ~i spiritul s1irespire, s1ise deschid1i.Lini~titor, creeaz1i 0 ambiant1i cu adev1iratrevoluponare ce se desprind din experienta noastr1ieste recunoa~- vesel1i.Foarte variat in nuante, poate fi folosit prin tu~e diverse, care sunt terea faptului c1inucleul conditiei omului - nivelurile cele mai adanci ale tot atatea mesaje de viat1i. personalit1itii lui, r1id1icinilenaturii lui animale- e in chip fundamental Cine evit1iverdele sufer1iprobabil de 0 mare tensiune nervoas1i care il socializat, dinamic, rational ~i realist." impiedic1is1ise lase in voia influxurilor vitale: opresiunea psihic1i,angoasele, A~adar s1ic1iut1lm s1ine g1lsimcalea proprie, s1iincerc1imexperiente, s1i agitapa mental1i,stresul sunt corolare; atentie atunci la caracter, care riscli ne descoperim fatete multiple, s1iimplinim 0 revolutie interioar1i, s1itr1lim s1ifie acru, caustic, artificial. lar cine iube~te prea mult verdele d1idovad1i fascinanta aventur1i reprezentat1ide descoperirea noastr1iin~ine. Dar s1inu de un caracter implinit; are nevoie de consideratie ~iintelege s1i-~i uc1iviata d ne 11is1im prin~i de fantasme. tn zilele noastre, piata meditatiei este invadat1i. dup1ipropria-i dorint1i, in ciuda tuturor obstacolelor. Jack Garris 0 define~te foarte bine: ,,[...] un loc de targ metafizic, exotic ~i Trebuie s1i~tims1iechilibr1imculorile mtre ele, s1iIe 11is1im s1ivorbeasc1i confuz, unde preoti, guru, avataruri ~i mae~tri i~i laud1imeditatia-marfli ~i in noi ~i despre noi; sunt tot atatea semne, tot atatea mesaje, tot atatea caut1i s1i0 descalifice pe aceea a concurentilor. Singura tehnic1i valabil1i, stimul1iri.A~a incat s1ine juc1im cu paleta lor infinit1i~is1imedit1im asupra puterii ei imense: viata este alc1ituit1i in amestecurile ~iinterdependentele d I Julliard. culorilor. 2 Op. cil. l "-"./
  • 20. MARC DE SMEDT 38 39 TEHNICI DE MEDIT ATIE spun unii, cons~ In a-ti fixa atentia asupra unui simplu obiect: lumanare, concentratii asupra dansului. Astfel fiecare deveni pe de-a-ntregul ellnsu~i imagine, cruce, mandaltJ sau aI treilea ochi. Altii vor ziimbi condescendent ~i se vindecii de sra~ierile interioare care iI Impiedicau sii acceadii la la 0 atare naivitate. Secretul, pe care iI detin de la Maestru, iti vor spune ei Intelegere. Dupii ce dansarii destul de mult, rabinul incetini treptat mi~carea confidential, cons~ In a te concentra asupra reproducerii mentale a Maestru- panA ce se opri laolaltii cu ceilalti, privi la adunare ~i zise: «Cred cii am lui mult iubit. Dezacordul dintre ei se referii la persoana acestuia; e vorba riispuns la toate Intrebiirile voastre.»" de Iisus, de Buddha, de Krishna sau de Shiva"pe cale de a face amor cu M~ditatia este 0 reintegrare a fiintei In eaInsii~i. Shakti a lui? Aceste piireri divergente emanii de pe tarabele religioase precum parfumurile contrastante din fumul diverselor ~ai. Repetati cu glas tare ~i In mod continuu un sunet sacru, mantrtJ sau rugiiciune, panii ce vibrapa, striibiitiind diferitele niveluri de con~tiintii, ajunge la nivelul divini~pi ori aI fericirii. Meditati pe tiirmul oceanului. Meditap langii 0 cascadii. Meditap in ~cere. Numiirap-vii mii~niile din ~irag. Numiirati-vii respiratiile. Nu vii numiirati nicioda~ respiratiile"l. De bunii seamii, ciiile sunt multiple; ~i exis~ instructori ~i mae~tri calificap care se devoteazii celorlalp, intr-o formii de apostolat. Atunci cum sii alegi? tn KalamaSutra, Buddha spune: "Nu vii intemeiap,credinta pe fOTtatradipilor, chiar dacii ele sunt cinstite de numeroasegeneratii~iin multelocuri;nu credeti un lucru fiindciimulti oameni vorbesc despre el; nu vii Incredep In puterea legendelor striivechi. Nu credep nimic din ce depinde numai de autoritatea mae~trilor ~ia preoplor vo~tri. Dupii ce ap cercetat, credep doar ceea ce ap experimentat voi In~ivii ~i ce vi se pare ~zonabil, ceea ce este bun pentru voi ~i pentru alpi:. inainte de a incepe 0 ciiliitorie printre practicile diferitelor sisteme spiri- tuale, sii citiim 0 frumoasii poveste hasidicii, vorbind prin ea Ins~i: "Un mare rabin viziteazii un or~el din Rusia. Era un eveniment de cea mai mare importanfi{ pentru evreii din o~, astfel incdt fiecare se gandi indelung ~i intens la intrebiirile pe care avea sii i Ie punii inteleptului. Cand acesta sosi in s~it, toa~ lumea se adunase in cea mai mare salii disponibilii ~i fiecare i~i pregiitea intrebarea. Rabinul intrii In salii ~i simp in aer 0 putemicii incordare. 0 vreme nu spuse nimic, apoi incepu sii murmure inceti~orun iron hasidic. Imediat Intreaga salAmurmumimpreunA eI. cu Atunciellncepu siicante,~iin curandtop cdntauimpreuniicu el. Pe urmii incepu sii danseze, ~iin curand toa~ adunarea se prinse in dans. Dupii catva timp, toa~ lumea nu CAcea altceva decat sii danseze, addnc ~i pc deplin I A Berginners Guide to Meditation, Los Angeles Mystic Circle.l ~..
  • 21. .. 41 TEHNICI DE MEDIT ATIE TRADITIA EVREIA,SCA in suferintl1. Religiozitatea lor, dadi existl1,nu e dedit suferintl1 ~idepinde de 0 angoasl1,de un "nu se ~tieniciodatL"; ideea morpi ii sperie ~i nu inteleg nimic din viatl1, aceastl1 forfotl1 de energii - indreptate spre ce oare? Acela care se prive~te pe sine incearcl1 sl1 inteleagl1 functionarea con~tiintei sale ~i a reactiilor fiintei sale; acela care i~i ia putinl1 distantl1 fatl1de el insu~i urcl1pe prima treaptl1a scmi cunoa~terii. EI se ocupl1de al sl1uYesod,de al sl1uEgo, nu ca sl1-lint11reascl1n chip incon~tient, ci ca i sl1-idezviUuiesll1biciunile,Huziile,poftele egoiste care nu duc la mare lucru; inceardi sii giiseascii motivele incon~tiente ale faptelor lui ~i sii-~i regleze comportamentul in sensul respectului fatii de viatii ~i de aproapele. Ca sl1-l ajute pe ciiutiitor pe calea descoperirii de sine ~i a legilor ce conduc mersul Cosmosului, iudaismul a inventat de-a lungul istoriei mai multe sisteme, fiecare trebuind sii fie indicat, recomandat, explicat de un maestro spiritual, un maggid, ce se va apleca asupra insii~i vietii invl1tiicelului, va g1isiin ea gr1iuntele spirituale de pus la incoltit ~i tendintele perverse de modificat. Arborele Sefirotic Se ridicl1problema nu sl1taie ceva, ci s1itransmute, sl1dirijeze toate energiile fiintei in sensul unei treziri a intelepciunii. A propune un exemplu de meditatie evreiasc1i se dovede~te imposibil, Arborele Sefirotic, Pomul Vietii, este un exemplu de ierarhii ce exist1i fiinddi aceast1ireligie este prea legat1ide inse~i literele ~i textele ei sacre ~i se intrep1itrund in natura omului ~i totodat1iin chiar mi~carea Creatiei. ~i de indeplinirea zilnicl1a riturilor. Ar trebui s1istudiem ebraica pentru a Or, de~i b11rbatul,de~i femeia au ie~it din aceast1iCreatie, egoismullor ii profita de bog1itiaunei lecturi din Biblie, din Tora, din Zohar ~i a intra in face s1i.~iuite flir1iincetare izvorul, r1id1icina,~i s1icad1iin gre~eala ce se subtilul simbolism vehiculat de litere ~i cuvinte, in multiplicitatea sensu- vede peste tot in lume. Alungati din miticul Paradis terestru, nu fac nimic rilor care se amestec1i~ise completeaz1i,ca in orice limb1isacr1itraditional1i. ca s1i-lcreeze din nou ~i rl1tl1cesc, rbi, jucmi ale fortelor rl1ului, sclavi ai o Vom oferi deci in continuare doar 0 rapid1i retlectie asupra unuia dintre poftelor lor, dep1i~itide evenimente, tr1iindu-~iviata ca ni~te fantome, ca conceptele majore ale misticii ezoterice evreie~ti, adic1ia Cabalei (qabbalah, ni~te umbre, ca acele fiinte inll1ntuite din Mitul cavernei allui Platon. ..primire", din KBL, ..a primi"). Cel mai celebru dintre cabali~ti, Rabi Simeon bar Yokhai (Simeon fiul Totu~i con~tiinta se atl1iin fiecare ~i fiecare, pe undeva, are con~tiinta lui Yokhai), care a tr1iitin secolul al II-lea aJerei noastre, amintea c1i..vietuim meschinmei lui, a micimii lui, a falselor bucurii ca ~ia acelor rare momente pe scoaf!a reaJit1i~i~iabia dacii ~timsiiajungem la inima ei... fiindcii secretul ciind frumusetea Universului i se dezviiluie, ciind infinita bog1itiea ceea ce se atlii in inima aparentului... iar cunoscutul nu este dedit aspectul aparent ne poartii ~i a ceea ce suntem reu~e~te vreme de 0 c1ip1i 1iapar1iin pragul s al necunoscutului". Intreg sistemul CabaJeitinde s1iscoat1ila luminiidiferitele viziunii noastre ~i sii realizeze armonia intre energia creatoare atlat1i niveluri ale realit1itii,fiecare dintre acestea fiind in sine 0 lume, uneori in necontenit la lucru ~i creatura ei, intre unul ~i tot. interdependent1icu celelalte. Fiinta omeneasc1iins1i~i ste 0 entitate alcl1tuit1i e Arborele Sefirotic este un mijloc dat fiintei pentru a-~i intelege functio- din elemente diferite, printre care un sutlet animal ~i un sutlet divin, ~i nareaierarhiilorinterneflirl1 Iedesp11rti ansamblulsistemului.Cei zece a de beneficiind de privilegiul, important in creatie, de a se bucura de 0 con~tiint1i Sefuoti sunt urm1itorii: pe care poate s1i0 dezvolte la infinit. Dar cea mai mare parte dintre fiintele 1- tn van, Kether, Cununa, este locullimpedei con~tiinte, unde infinitul omene~ti se multumesc cu viata mecanic1ia corpului ~ia nevoilor lui, caut1i se deschide ~ise d1iruiecon~tiintei, unde divinul, Ein-Soj, ..r1id1icinauturor t fericirea ~ipl1icereaconditionate de iluzii noi, care in realitate Ie fac s1icad1i r1id1icinilor",comunic1i.~ ,-
  • 22. MARC DE SMEDT 42 Ein.S,,[ Il- Apoi gl1simHokhma, Yntelepciunea, principiu masculin, arhetipic, a ceea ce este mai profund in noi, oehiul interior, calea tl1cerii, fulgerul geniului, imaginea intuitiei ~i a acpunii juste, revelatia trl1it1i. III - Bina, Inteligenta, principiu feminin, care se traduce prin posibilit1iple gandirii, comunicare, primirea informatiilor exterioare ~itransformarea lor. Aici inspiratia lui Hokhma se pune in mi~care, concretizeazl1 interiorizarea in actiune. IV - Hesed, Favoarea, clementa, generozitatea guvemeazl1 principiul creativit1itii,aI harului, aI artei de a ~tisli faci ~isli construie~ti, sli asamblezi ~i sli armonizezi. V - Geburah, Rigoarea, echilibrul, libertatea activli a lui Hesed; este principiul dreptlitii, al severit1ipi, al st1ipanirii de sine, al disciplinei, auto- criticii, responsabilitlitii. Prost st1ipaniti, ace~ti ultimi doi SefIroti se pot preschimba in neglijentii, dezinteres ~i in sectarism, inchidere in sine, fanatism. Fiecare element aI Pomului Vietii trebuie sli funcponeze in armonie cu ansamblul, pentru ca modul de comportament al omului sli fIe exact, in simbiozli cu ins~i rni~carea creapei. . VI - Tipheret, Frumusetea, simbolizeaz1inatura esenpalli a omului, corpul Arborele SenroUc sliu ideal, axa con~tiintei lui ce reprezint1i puntea dintre spirit ~i materie. ConitiinJa cosmid MoclOCOllmosul Este realitatea profundli a individului, luciditatea lui, puterea lui de uirnire ~i de a se minuna; punct central aI Arborelui SefIrotic, Tipheret reprezintli cheia cunoa~terii ~i a flintei: cand intalnim un prieten pe care nu I-am mai viizut de zece ani, el s-a schimbat, noi ne-am schimbat, dar c111duraevederii, r contactul subtil ce are loe tin de nivelul Tipheret, a fI dincolo de corp. Acel~i lucru se intfunplli in cazul oriciirei relatii profunde ~i de dragoste. Dar cabali~tii a~aznntre cei trei SefIropsuperiori ~i ceilalp trei care urmeazli, in centrul rombului astfel format, un SefIrot invizibil, Doot, care ar fI principiul trezirii la unitatea nedisoeiabilli dintre cele zece componente din ~ide dincolo de individualitate: experientii a nonexperientei, viziune a totalit1itii, una in insli~i realitatea clipei. VII - Cu Netzah, Victoria, triumful, trecein de la lumea sentimentului la aceea a naturii -. acest Sef1rotdomne~te asuPra acpunii tendintelor noastre fIre~ti, a instinctului de atracpe ~i de repulsie; dorinta, forta vitalii... VIII - ... care se sprijinli pe Hod, Splendoarea, receptivitatea, domeniul simtUri10r ~iaI perceptillor. Echilibrul intre cei doi Sefuop creeaziitemperanta in sine. Tnl InterpretarJ prlntre allele asemenea pe care Ie putem ~ prolecta asupra aeatel atrudurl arheUpaie FUnIa omeneasca Mlcrocosmosull "_.> ,.
  • 23. MARC DE SMEDT 44 -45 TEHNICI DEMEDITATIE IX - Yesod,Fundamentul,reprezintiiEgo-ulcare se cunoa~teca atare, 10 sfa~it, in ceea ce prive~te cea de a treia ~i ultima triadii, in Fundament fiinta ce are con~tiintii de sine ins~i. ~i pivotullui Hod ~iNetzah ingMuie i~i g1isesc Victoria ~i Gloria propriul mediator: ceea ce inseamnii cii toatii comportamentul coerent in viata socialii ~i de zi cu zi: cei trei tenneni vigoarea, toatiifOI1a expansiune conpoute in Frumusete nu se vor multumi de marcheazii fiinta-noastr1i-in-Iume.Deci Yesod mai simbolizeazii ~imemoria sii se riispandeasciidoar in difuziunea unei glorii imateriale, ci se vor «deversa ~iexperienta pe care se construie~te Viata noastr1i.Ca ~iputerea vitalizantii in matricea lumii»; ~iin aceasta rezidii incheierea oric1ireiacpuni sefirotice"l. ~i creatoare.a sexului, fl1riide care viata omeneascii nu se poate perpetua: energie putemicii ~i care intemeiazii, intr-adeviir. Unirea dintre toate principiile se transcende evident in Ein-Soj, lumina X - Malkut, Regatul, sau omul in corpul siiu ~i pe picioarele lui; omul insuportabilii ~i misterioasii ce se ascunde in "norul intunecat" "Pentru a _ terestru, alciituit din apii, din elemente minerale, din aer ~idin focul radiind inainta miicar putin in sanul acestei intuneeimi, sii ascultiim ciudatele vorbe din energiile lui nervoase, cerebrale ~icelulare. Este domeniullutului devenit culese de Rabi Eleazar de pe buzele tat1iluisiiu,Rabi Simeon. Acesta mergea, Adam, al materiei transmutate in viatii. Totalitatea evolupei nu numai cii intr-o zi, pe malul mmi, cufundat in meditape. Deodatii, 0 viziune; este Elie, este prezentii in corpul omenesc, ci ~i lucreazii. Profetul. Acesta vorbe~te, de~valuie taina: «Cand Tainicul Tainicilor dori Un dicton cabalist spune: oln Kether se giise~te Malkut, in Malkut se sii se manifeste, dadu n~tere unui simplu punct, care fu transmutat in Gandire giise~te Kether", cifrele 1 ~i 10 sunt inseparabile, ca unitate a multiplicitiipi. Tablourile Arborelui Sefuotic prezentate aici aratii cum se realizeazii ~i, in aceastii Gandire, EI executii nenumiirate schite ~irealizii nenumiirate interacpunile intie top centrii ~i cum se regiisesc ace~tia in spapu-timp, in gravuri. Apoi tacu sii ta~neasciiSfanta Scanteie, dintr-o schitii foarte tainicii societate, in fiinta omeneascii. ~i foarte sacm, ~i ea fu 0 operii de minuniipe, ie~itiidin tot ce e mai bun in Este important de asemenea sii repnem cii in interiorul fieciirei triade Gandire. ~i fu numitii MI, ~iconstitui originea operei, existand ~ineexistand, un principiu joacii rolul de mediator creativ intre cele douii fiinte; in plus, adanc ingropatii, incognoscibilii [...]. Ea fu desemnatii pur ~i simplu prin nici un principiu nu este total disociabil, cu exceppa cazurilor cand se creeaz1i «cine?» (MI). Dori totu~i sii se manifeste ~i sii fie numitii [...]. Se imbriicii un dezeehilibru ce se va traduce in om prin boalii, tulburm psihice ~i deei intr-un pretios ve~mant al Splendorii (2ohar) ~i creii Eleh, care fu "disconfort". Pe un plan metafizic mai precis, sii spunem cii "in acest fel Numele ei. Literele celor douii cuvinte, MI ~i Eleh, se amestecarii atunci intre Intelepciune ~i Inteligentii, principiu masculin ~i principiu feminin al ca sii alciituiascii numele complet Elohim (2ohar, 1,1-2). primei «ramuri de palmier» a Sefiroplor, vedem inserandu-se «un fiu . Altfelspus,ceeace noi numim"fiinWconstituie intr-unanumefel semiinand in acel~i timp cu tat1il~i cu mama» (2ohar, Ill, 290) ~icare nu expresia"existentialii"a ceea ce scapiiabsoluttuturorcategoriilornoastre este altceva decat Cunoa~terea: «Cand Intelepciunea ~i Inteligenta vor sii de gandire ~ide existentii,ca ~ituturor eforturilornoastrede rationament producii ceva, orice, sub aceastii fonnii 0 fac: prin fiul lor care capiitii logic sau de etichetaredetenninatii.Trebuiesiiurciimdincolode "nume", triisiiturile tatiilui siiu ~i ale mamei sale ~i care se nume~te ~tiintii. EI este dincolode gandire,dincolode existentii~ichiar dincolode "fiintii"pentru martorul uneia ~ial celeilalte, este marele eel dintdi ndseut» (2ohar,Ill, 291). a incerca nu sii impresuriim,nici sii punem mana pe el, nici miicar sii Sii remarciim totu~i cii, in cazul primei triade, aceea a lumii inteligibile, intrezmm, ci numai sii ciiut1im ca pe pipmte - ~i ~tiind c1iobiectul c1iutmi Cunoa~terea nu constituie un Sefirot distinct. Altfel se petree lucrurile cu cea de-a doua triadii, aceea a Sentimentului: Favoarea ~i Justipa cheamii e de negiisit - liic~ul Tainei Tainelor, acel Ein-Soj, infinit fiindcii nu poate fi "s~it" de nimic ~ipe care suntem sHipsii-lnumim "neant" doar neputinta un mediator ce va constitui 0 ramum distinctii, aceea a armoniei universale. noastrii de a numi ceea ce transcende fiinta insii~i. Fiindcii pentru Ein-Soj «.Justipa ~iFavoarea sunt legate intre ele ~inici una nu poate functiona fl1r1i "nu poate fi vorba de nici un nume, de nici 0 cunoa~tere, de nici 0 fonnii cealaltii [...]. Amandouii sunt puse in mi~carede Frumusete, care imbmp~eaz1i in acela~i timp Favoarea ~iJustipa [...]. Cand toate culorile, toate fetele sunt perceptibilii" (2ohar, II, 42)2. unite, apare Frumusetea~irealizareatuturorlucrurilor»(2ohar, Ill, 143). o meditape universalii a Frumusepi, iatii ceva surprinziitor, dar sii nu uit1im IIA Cabbale ella Tradilionjudalque. de R. de Tryon Montalemben ~i K. Hruby, Retz. influentele neoplatoniciene exercitate asupra genezei gandirii cabalistice. 20p.cit.L.~_~ -, .,~-t" ~-~~~~
  • 24. MARC DE SMEDT 46 47 TEHNICI DE MEDlTATIE Aceasta Stanta Sdinteie care ar fi temeJia oricarei creatii, acest punct Ilia cu sine pe discipolul preferat, Rabi Nahman din Kosow, urca in focal de unde curge totuJ ~i unde totul se resoarbe este locul mistic prin trasura ~i porunce~te sa fie dus intr-un sat indepartat. Ajuns la destinatie, excelenta: "Punctul primordial este 0 lumina interioara de 0 transparenta, de merge la han ~i, cAnd hangiul vine sa-i intrebe pe oaspetii nea~teptati cu o finete ~ide 0 puritatece dep~ orice se poate imagina [...].Pomind din acest ce-i poate servi, be.ft-ul i1intreaba indata: punct exista extensie dupa extensie, fiecare aJcatuind ve~mantulceleilalte..... - Cum ti-ai facut rugaciunea din stanta zi de Kipur? "Universul este inveli~ul, ve~mantullui Dumn~zeu" (lahar, 1,19). ~i iata-I pe hangiu cuprins de 0 spaima respectuoasa. Ii trebuie un timp . Tot astfel, omul este facut din straturi succesive pe care trebuie sa Ie pana sa poata raspunde, bAiguind: inlature pentru a-~i descoperi adevarul adanc ~i unic. - Sfinte rabi, ~tii bine ca in aceasta zi redutabila m-am indircat cu un In incheierea capitolului de fata, iata doua pove~ti hasidicel care sunt pacat greu, nenorocitul de mine! Dar crede-ma, rabi, n-am facut altceva decAt in ele insele doua meditatii: sa cad in ispita ~i cu siguranta ca Satana e raspunzator de necazul meu. Atunci be.ft-ul ii zice: Unde ai ajuns? - Poveste~te-mi cum s-a intAmplat. Pe vremea cand,la instigatiile du~manilor mi~ciiriihasidice, Rabi ~neur - leri, incepe hangiul, mi-am luat nevasta ~icopiii ~iam pornit la drum, Zalman din Leosna era incarceratin fort!ireataSfintii Petru # Pavel din ca sa sarbiitorim ziua cea sfAnta in ora~ ~i sa ne rugiim acol0, cu intreaga Petersburg, ~eful militiei veni intr-o zi sa-l viziteze in celula. comunitate. Deodata mi-am adus aminte ca uitasem sa inchid pivnita. Adanc impresionat de marea demnitate ce izvora din Rabi, ofiterulIi adresa TemAndu-ma ca un cre~tin caruia ii increc;lintasempaza casei sa nu profite tpt felul de intrebiiri pe care ~iIe pusese el insu~i pe parcursul citirii Bibliei. In cele din urma i1intrebii: de ocazie ~i sa se puna pe baut, m-am intors, in timp ce familia mea ~i-a - Cum trebuie sa interpretiim afirmatia din Scriptura conform careia continuat drumul. Abia intrasem in casa cAnda aparut un trimis s!i-mi ceara Dumnezeu, care ~tie toate lucrurile, I-ar fi intrebat totu~i pe Adam (Gen., cAteva stic1e de care era nevoie, spunea el, pentru 0 mica sarbatoare de la m, 10): «Unde e~ti?» castel. I-am dat ce-mi ceruse. Intre timp, venisera ~i alti clienti. Cum inca - Crezi, ii raspunse Rabi, ca Scriptura are 0 valoare ve~nica ~ica toate era lumina afara, m-am gandit ca 0 sa pot ajunge in ora~ inainte de caderea cuvintele ei i1 pot privi pe fiecare om in parte? serii. Dar c1ientiiveneau ram incetare. Cand, in sf~it, n-a mai riimas nimeni - Cred, raspunse ofiterul. in han ~i am vrut sa inchid pivnita, mi-am dat seama, cu spaima, cii noaptea - Ei bine, replica Rabi, in fiecare epoca Dumnezeu i1cheama pe fiecare cazuse de mult ~ica imi era a~adar cu neputinta sa mai plec. Ce-i de fllcut? om ca sa-i spuna: «Unde te afli tu in lumea mea? AtAteazile, atAtiaani ti-au m-am intrebat. M-am retras intr-o camaruta din casa pentru a-mi descarca fost masurati ~i au trecut peste tine. Unde ai ajuns in rastimpullor, ce-ai inima in fata Domnului. Fiindca, imi spuneam, El ~tie totul ~iimi va ierta facut cu ei?» A~a ca Dumnezeu iti spune ~i tie: «Ai trait patruzeci ~i ~ase pacatul. Dar nu reu~eam sa gasesc nici 0 carte de rugaciuni. Nevasta mea de ani; unde ai ajuns in vremea asta?»" ~i copiii Ie luaser!1pe toate. Atunci am inceput sa plAngcu lacrimi fierbinti in fata Domnului ~i sa-i spun: «StapAn aI Universului, tu vezi bine cAtde RugtJciunea grea mi-e inirna, fiindca nu pot, in ziua aceasta sfanta, sa ma unesc cu toata Intr-o seara de Kipur, dupa rugaciune, baal .fem-ul ~edea la masa cu comunitatea ~isa ma rog laolalta cu ea. N-am nici macar vreo carte rituala ucenicii lui. Deodata el striga: de care sa ma slujesc. ~i nici nu cunosc rugaciunile pe dinafara. Dar acum - Spune-i lui Alexei - numele vizitiului sau - sa inhame caii! ~tiu ce-am sa fac, singurullucru care sta in puterea mea: 0 sa incep sa repet alfabetul; din toata inima, ca un copil care inca nu poate sa citeasca. lar tu, I Extrase din Caball, op. cit. 0, Doarnne! tu 0 sa ai grija sa a~ezi laola1ta literele ca sa alcatuie~ti cu eleIIL,.-
  • 25. MARC DE SMEDT 48 49 euvintele rugikiunilor meIe». Te intreb, sfinte rabi, ee alteeva a~ fi putut DE MEDITAT face? Atunci baal.)em-ul J~ipuse mana pe umarul hangiului eel foarte amarat Sd nu spui: Mii voi dedica studiului Legii atunci dind mli voi bucura de 0 ~i-i spuse: stare plkutli ~i de dare de manli. Studierea Legii nu cere nici boglitie ~i nici veselli de argint sau de aur. 0 inimli frantli e de ajuns, ~i ea i~i glise~te leacu - De muM vreme n-a mai ureat la eeruri 0 rugaeiune atat de sfiinta ~i in Lege. Rabi Simeon de fierbinte. Sa fii sigur ea Dumnezeu s-a bueumt de rugaciunea ta!" Existd doud lumi; 0 lume ascunsli ~i 0 lume revelatll. Dar in realitate aceste douli lumi nu alclituiesc decat 0 singurli lume. Rabi Eleazar Nu existd nicifir de iarbd pe pdmant care sllnu ascund1linsu~irile ~i puterile enorme prin care se manifestll marea intelepciune ~i puterea cerului. Rabi Simeon Ceea ce este vizibil e doar reflexul a ceea ce este invizibil. Rabi Abba lnrelepciunea este un Arbore al Vietii pentru aceia care devin stlipanii ei. Proverbe, III, 18 o noapte fdrd zi, 0 zi f1Irlinoapte nu meritll numele Unicului. lohar Limba Domnului este spiritul omului. Proverbe, XX, 27 Spiritul ispititor n-a avut niciodatli mai mare trecere la om ca atunci cand acesta se dedli manclirii imbel~ugate ~i pllicerii vinului. Rabi Isaac Unde te afti tu se am ~i toate celelalte lumi. Proverb hasidic Magia neagrd $i magia albd nu sunt forte diferite; e vorba de aplicarea fie distructivli, fie constructivli a aceleia~i forte. Jon de Hartog Fericit bdrbatul care n-a umblat in sfatul necredincio~ilor~i in calea plidto~ilor nu a stat ~i pe scaunul hulitorilor n-a ~ezut. Cli ~tie Domnul calea dreptilor, iar calea necredincio~ilor va pieri. Psalmul 1, versetele 1 ~i 6 Totul seaftd inchis in om, el este intregirea~iimplinirea. Zohar, III, 148[L.
  • 26. 51 TEHNICI DE MEDIT A TIE DEVENlREA MEDITATIEICRE~TINE Fiindea din centrul tiintei vine tot raul, aceasta boala contagioasa, ~itoata nenorocirea. Fara prefacere interioara nu exista nici 0 salvare pentru tiinta !Audatfii Tu, Doamne al meu, cu toate creaturile Tale, omeneasca, ce va ramane 0 tiara pentru semenii ei ~iun spoliator al naturii. indeosebi me.fsire fratele Soare, o aIchimie trebuie sa lucreze in el, care sa-i ingaduie sa-~i depa~easea care face ziua# prin carene luminezi; egoismul inver~unat ~i sa-l faca sa participe la creatia evolutiv1i ~i nu la el e frumos $i strdlucitor, cu mare splendoare; involu~e: pe Tine, Preainaltule, te face cunoscut. "Nimeni aprinzand taclie nu 0 pune in loc ascuns, nici sub obroc, ci in !Audat fii Tu, Doamne al meu, pentru sora Lund $i stele; sfe~nic, ca aceia care intra sa vada lumina. in ceruri Tu le-ai alcdtuit,limpezi, pre(ioase $ifrumoase. !Audat fii Tu, Doalllne alllleu, pentru fratele Vant Luminatorul trupului e oehiul tau. Cand oehiul tau este curat, atunci tot $i pentru aerul $i norul $i cerullimpede in tot timpul, trupul tau e luminat; dar dind oehiul tau e rau, atunci ~itrupul tau e intunecat. prin care creaturilor Tale Ie dai sprijin. la seama deci ca lumina din tine sa nu tie intuneric. !AI/dat fii Tu, Doalllne al meu, pentru sora Apd, A~adar, daca tot trupul tau e luminat, neavand nici 0 parte intunecata, care efoartefolositoare, # umild, $i pre(ioasd, $i castd. luminat va ti in intregime, ca ~i cand te lumineaza tacIia cu stralucirea ei. !Audat fii Tu, Doamne alllleu, pentru fratele Foc, prin care Tu luminezi noaptea, ~i pe cand Iisus vorbea, un fariseu II ruga sa pranzeasca la el; ~i, intrand, # el e frumos, $i vesel, $i robust, # puternic. a ~ezut la masa. !Audat fii Tu, Doalllne alllleu, pentru materna noastrd sord ~i Domnul a zis catre el: Acum voi, fariseilor, curatiti partea din afara Pdmantul a paharului ~i a blidului, dar launtrul vostru e plin de rapire ~i de vicIenie. care ne poartd $i ne duce, Nebunilor! Oare cel ce a tacut partea din afara n-a tacut ~i partea # care rode$te fructele felurite cu florile colorate $i iarba. dinauntru?" (Luca, XI, 33-40). SFANruL FRANCISC DIN ASSISI Astazi exista un spirit, 0 credinta cre~tina ~ila fel un apel al Domnului catre rugaciune, eatre reculegere intr-un loe sfant consacrat de speranta miilor De cativa ani sunt uimit sa constat in ce masura prietenii mei ~i de credincio~i veniti acolo sa ingenuncheze, dar nu se poatespune ca exista cuno~tintele, cre~tini cu totii, prepti ~i mireni, tara a-~i abandona credinta, vreo medita~e cre~tina. Acum ca~va ani, grijuliu sa inteleg religia copilariei se orienteaza catre practicarea medita~ei de diverse orizonturi, in esenta mele, am intreprins 0 amanuntitii ancheta,livresca ~ide teren,la cei ce sunt orientale: indeosebi Zen ~itoate formele de budism, Yoga... ii atrag; dar ~i garan~i pe pamant ai acestui curent spiritual ca ~ila cei ce cauta de-a lungul tehnicile occidentale de psihoterapie de grup, care incearca sa debloeheze acestui drum un sens al vietii lor. A rezult~t de aici 0 cartel ~i0 constatare: nodurile corpului. Ynparalel, la multi cre~tini se dezvolta angajarea sociala; cre~tinismul a pierdut inca 0 data mesajul fundamental al profetului sau ~i sunt cre~tini care incearca sa revina la mesajul originar pentru "a-i iubi pe totu~i a construit un monument spiritual care Ie vorbe~teoamenilor; dar daca ceilalti mai mult decat pe ei in~i~i".Ambele cazuri stau miirturie unei nevoi intri acolo, singurul raspuns pe care l-ai putea gasi va ti in tacere. Fiindea de intoarcere la propriul corp, nevoie de intoarcere la semeni. Ceea ce merge in tine insu~ doarme adevarul, care nu cere decat sa tie trezit. in sensul vrerii lui loan Paul al II-lea, care va incerca sa umanizeze Biserica Oare nu chiar lisus le-a amintit intr-o zi celor ce, repro~andu-i ea e om ~i sa-i redea omului demnitatea de om. A~adar, demnitatea unei con~tiinte ~i se pretinde Dumnezeu, voiau sa-llapideze, ca insa~i Biblia, Legea lor, intr-un corp. spune despre fiintele omene~ti ca sunt toate dumnezei? AtCinciel, tiu al "Nu ceea ce intra in gura spurea pe om; ci ceea ce iese din gura spurca omului, cum sa nu tie asta? pe om." ~i lui Petru care ii cere sa explice parabola, Iisus ii raspunde: "Acum Ynsadivinitatea, acest "plus" al omului, e bine ascunsa in intunericulI necunoa~terii de sine. ~i voi sunteti nepriceputi? Nu intelege~ ca tot ce intra in gura se duce inI pantece ~ise arunca afara? lar cele ce ies din gum pomesc din inima ~iacelea spurca pe om" (Matei, XV, 11, 18). I Etre Jesus, serisA impreunA cu Jean-Michel Varenne, Laffonl.L~,-
  • 27. MARC DE SMEDT 52 53 TEHNICI DE MEDIT A TIE ~i se cuvine sa citez aici cateva extrase dintr-o convorbire pe care am o intelepciune a vietii, care comporta poate ~i asemenea elemente. Astfel, avut-o cu R. P. Besnard, dominican, directorul revistei La Vie spirituelle, faptul de a locui intr-un univers de armonie arhitecturala trebuia sa aiba om de 0 toleranta ~i de 0 deschidere care flkeau cinste Bisericii lui, un repercusiunea lui asupra psihologiei aceluia care, zi ~i noapte, traia in cele precursor, din nefericire decedat mai taniu. Parintele Besnard practica din urma 0 viata de concentrare intensa ~i de atentie indreptata spre zanen-ul, postura de meditatie Zen, ~i gasea in ea ceea ce lipsea ordinului Dumnezeu. Tot astfel, in ascezele monastice traditionale, gasim un raport sau, acea trezire a corpului la tacere, unde se deschid toate portile. cu acea cautare, mai profunda, prin tacere ~itotodata prin liturghie ~icantec. "Zazen-ul este cu adevarat inradacinarea in imobilitate. Pentru mine, ~i tocmai in evul mediu timpuriu toti acei calugari care, in secolele un lucru se articuleaza cu altul. Imi place mult fraza pe care Durkheim ne-o al IX-lea, al X-lea, al XI-lea, au edificat cantul gregorian simteau probabil spunea la 0 sesiune: «Sensul repausului este mi~carea ~isensul mi~carii este imobilitatea» . nevoia de a reechilibra, pornind de la vibratii ce-i inaltau in sl~vi, 0 viata foarte mult lipitli de pamant. Nu trebuie sa uitam ca erau ni~te calugari In sfar~it,iata un fel de dialectica pe care 0 descopar prin aceste practici. deschizatori de drum, calugari primitivi, destul de grosolani, ni~te oameni o activitate precisa ca rugaciunea, ~i in cele din urma ambitioasa, fiindca de fapt foarte pamanteni, foarte mult amestecati cu pamantul, cu picioarele e vorba despre altceva decat sa-ti tot rumegi in minte propriile ganduri; este vorba ca intr-adevar sa te agati de credinta, de Dumnezeu, care e totdeauna in tarnna;deci,prinintermediul antecului, asiseraun echilibru.Noua,care c g greu de agatat, daca pot indrazni sa spun a~a, sau de primit. Pentru a trai suntem prea mult porniti in sus, in mental, cred ca intr-adevar Zen-ul ne acest act de rugaciune e necesar ca, in alp timpi ai viepi, sa traim pregatirile, face actualmente bine, fiindca ne readuce la pamant. Dar admit tara indoiala momentele de recentrare; imi place mult aceastli expresie. Recentrare ce ca putem la fel de bine practica zazen-ul iar in alte momente dinta cantul permite atunci rugaciunea, fiindca va exista cineva, voi fi devenit Eul meu gregorian. profund... ... Am putea efectua 0 meditatie destul de uimitoare asupra a ceea ce Cred ca unul dintre necazurile spiritualitlipi occidentale vine de departe, ar trebui ~i ar putea sa fie omul; in fond, omul ar putea fi ceva extraordinar. vine din epoca a ceea ce numim lumea moderna, adica lumea subiectivitlipi; ~i, in acela~i timp, 0 meditatie destul de pesimista asupra capacitatii lui de acolo ne-am pierdut intrucatva, in aceasta subiectivitate care a devenit a fi ~a ceva. Un om cu adevarat matur, echilibrat, ar fi 0 reu~itliformidabila! psihologizantli, introspectiva, abstracta, lipsita de repere. Dupa acea epoca Dar yom ajunge vreodata acolo, cand trebuie sa impacam atatea lucruri?... moderna, Biserica s-a aratat destul de ignoranta in materie de incon~tient Avem atunci impresia ca fiecare porne~te pe un drum sau pe altu] in functie ~ide corp; or, cele doua sunt legate deoarece, cand ne lasam in seama corpu- de ceea ce este cel mai urgent..... lui nostru, descoperim numeroase mecanisme incon~tiente aflate in stare Pentru Gabriel Matzneff, "daca Spiritul trebuie sa continue sa insufle, de veghe. Deci spiritualitatea iT!sa~i u mai avea nici un reper, i~i pierduse n o va face mai intai in micile comunitap, in ceea ce burghezii numesc cu esenta ~iatunci a devenit doar afectivitate sentimentala, ni~te raponamente dispret «grupuscule»: «Fiindca acolo unde doi sau trei se aduna in numele care nu se mai agatau de nimic ~iajungeau simpla sporovaiala. ~i poate ca Meu, Eu sunt printre ei». Zen-ul ne permite sa regasim aceasta profunzime, aceste ancorari. Noi, cei care credem in Dumnezeu din tot adancul setei noastre, ~tim ca nu de puteri avem nevoie, ci de sfintenie. Trebuie sa devenim oameni Exista la cre~tinii de la fnceputuri un anumit numLZrde practici. Md ai luminii, fiindca doar scaldati in aceasta lumina am putea sa reinventam gilndesc la ciinturile intonate fncd pilnd nu de mult; este foarte sigur cd Paradisu)." ele reprezentau ni~teexercitii de respiratie ~itotodatd exercitii ale sunetului, care «trezeau». E posibil ca multe practici similare sd se fi pierdut? Reflecpe completata de Bruno Lagrange care socote~te ca "pe de 0 parte, intr-adevar, comunitatea primitiva care ne-a transmis ratiunile ei de a trai, Da, ar fi destul de pasionant sa regandim ceea ce a reprezentat experienta credinta ei in Iisus Hristos, nu incerca sa convinga, sa dovedeasca, ci sa stea monastica din evul mediu; mi se pare, intr-adevar, ca top calugarii din evul mlirturie prin vitalitatea ei ca ~i prin bucuria ei, ~i aceste fragmente ne-o spun, mediu, de altfel poate ca ~icei din antichitate, edificasera incetul cu incetul iar pe de altli parte Spiritullui Hristos care 0 insufletea i-a inspirat atat respect,~~.,-
  • 28. MARC DE SMEDT 54 55 TEHNICI DE MEDIT A TIE incat ea se fere~te, la intalnirea ideologiilor, de orice prozelitism. El existii, Semintele de liingiicaIe sunt aceia in care se seamiiniicuviintul, ~i, ciind el este viu. Comunitatea existii, triiie~te ~i ~tim asta. Riimiinem liberi. il aud, indatii vine Satana ~i ia cuvantul eel semiinat in inimile lor. In aceastii perspectivii trebuie sii citim Evanghelia. Cele .semiinate pe loc pietros sunt aceia care, ciind aud cuviintul, il Hotiirat lucru, cheia Bibliei nu se aflii pe Lunii; ea este in viatii, ~iinsii~i primesc indatii cu bucurie. viata aceasta nu-~i va cruta nici un efort de cunoa~tere ~i nici un gest de Dar n-au riidiiciniiin ei, ci pn piinii la un timp; apoi, ciind se intamplii comunicare. De-acum soarta omului nu mai este in miiinile unor guru, la striimtoare sau prigoanii pentru cuvant, indatii se smintesc. fel cum n-a fost niciodatii apanajul unui unic ~i respectat trecut. Ea nu ~i cele semiinate intre spini sunt cei ce ascultii cuvantul. inseamnii decat situapi concrete, Biblia stii miirturie; valoarea universalii a Dar grijile veacului ~i in~eliiciunea bogiipei ~i poftele dupl{ celelalte, oriciirui lucru rezidii numai in semnificapa lui actuaIii.Cea mai mare dovadii piitrunziind in ei, iniibu~1{ uviintul ~i il fac neroditor. c de imaginape este sii triiie~ti clipa prezentii. Nepreviizutul survine intot- lar cele semiinate pe piimiintul eel bun sunt cei ce aud cuvantul ~i-l deauna, fie ~i doai sub formii de ApocaIips. primesc ~i aduc roade: unul treizeci, aItul ~aizeci ~i aItul 0 suta" (Marcu, «Iatii, stau la u~ii ~i bat; de va auzi cineva glasul meu ~i va deschide IV, 2-30). u~a, voi intra la el ~i voi cina cu el.» Ceea ce poate cii reveleazii Biblia este toemai ceea ce nu ne-am ~tepta. Nu existii sperantii dacii ~tiice te a~teaptii. Nu existii adeviiratii lecturii a Bibliei dadt ~tim dinainte ce yom giisi in ea. ~tiinta nu intiilne~te Credinta decat in aceastii incertitudine, a ce va veni, Mesaje din vremuri spune ~tiinta, a eelui eare vine, spune Credinta." latii catevaexemplede meditatiia~acum au fost conceputede: Meditatia cre~tiniieste in primul riind impiirtii~ire, friitie, dragoste. Este insu~i mesajullui Hristos. lar lectura Bibliei este in sine ins~i reculegere ~i rugiiciune. Cuviint al adeviirului. Sfiintul Bernard "Ascultap: latii, ie~it-a semiiniitorul sii semene. "Cuviintul a venit in mine (sunt un smintit cii spun acestea), a venit de ~i pe ciind semiina el, 0 siimiintii a ciizut liingii cale ~i piisiirile cerului mai multe ori. Cu toate cii mii vizitase adesea, n-am simpt c1ipaanume ciind au venit ~i au miincat-o. a venit. Dar am simpt, imi aduc aminte asta, cii era aici. Cateodatii i-am ~i aIta a ciizutpe loe pietros, unde nu avea piimiintmult, ~iindatii a riisiirit, putut presimti venirea, dar niciodatii nu i-am putut simti intrarea ~i nici pentru cii nu avea piimiint mult. ie~irea... Totu~i am cunoscut cii era adeviirat ceea ce citisem, adicii faptul ~i ciind s-a ridicat soarele, s-a ve~tejit ~i, neaviind riidiicinii, s-a uscat. cl{in el triiim, ne mi~ciim~i suntem. Fericit acela in care ellocuie~te, care AM siimiintiia ciizut in spini, a crescut, dar spinii au iniibu~it-o ~i rod triiie~te pentru el ~ie copt pentru el. Dar, intruciit ne~tiute sunt caile lui, mii n-adat. intrebati cum de i-am putut cunoa~te prezenta. Fiindcii e plin de viatl{~i de ~i altele au ciizut pe piimiintul eel bun ~i, iniiltiindu-se ~i cresciind, au energie, indatii ce este prezent imi treze~te sufletul adorrnit; imi mi~cii,imi dat roade ~i au adus: una treizeci, alta ~aizeci, aIta 0 sutii. induio~azii, imi riine~teinima cea tare ca piatra ~ifoarte bolnavl{;se pome~te ~i zicea: Cine are urechi de auzit sii audii. sii smulgl{ ~i sii distrugii, sl{construiascii ~i sii riisiideascii,sa ude ceea ce e lar ciind a fost singur, cei ce erau pe liingl{ El, impreunii cu cei secetos, sl{lumineze ceea ce e intunecat, sa deschida ceea ce e inchis, sii doisprezece, il intrebau despre pilde. inciilzeasdt ceea ce e rece, sa indrepte ceea ce e intortoeheat, sii netezeascii ~i le-a riispuns: Voul{ vI{ e dat sii cuno~teti taina impiiriitiei lui ceea ce e necioplit, astfel incat sufletul meu il binecuviinteaza pe DomnulI Dumnezeu, dar pentru cei de afarii totul se preface in pilde, ~i toate puterile mele ii laudii numele eel sfiint. A~adar, intrand in mine,I Ca, uitandu-se, sii priveascii ~i sii nu vadii, ~i, auzind, sii nu inteleagii, Mirele eel dumnezeiesc nu-~i face simtitii venirea prin semne exterioare,I ca nu cumva sii se intoarcii ~i sii fie iertati. prin zgomotul glasului siiu ori eel al pa~ilor siii; nu prin mi~ciirile lui ~iniciI ~i le-a zis: Nu pricepeti pilda aceasta? Dar cum yeti intelege toate pildele? prin simtUrilemele Ii recunosc prezenta, ci, ~a cum v-am spus, prin mi~earea Semiiniitorul seamiinii cuviintul. inimii mele: simtind groazii fatiide piicat ~ide dragostea trupeascii,ii recunoscIl~..~,
  • 29. MARC DE SMEDT 56 57 TEHNICI DE MEDIT A TIE puterea ~imilostenia; descoprindu-mi ~iurandu-mi gre~elile ascunse, admir 4. Mai bine s11porti 0 greutate mare in tov11r11~ia va puternic decat cui adancimea intelepciunii lui; schimbandu-mi in bine viata, ii probez bun11tatea o greutate mic11in tov11r11~ia nuia slab. u ~iblandetea; ~iinnoirea Hiuntric11, al celei dintai, m11 fruct face s11-intrez11resc i Cand te afli sub povara necazurilor e~ti unit cu Dumnezeu, care e forta incomparabila frumusete. Astfel sufletul ce contempl11Cuvantul ii simte ta ~i st11al11turi de eei in nevoie; cand nu ai greut11ti, e~ti cu tine insuti iar prezenta ~i totodat11actiunea sanctificatoare.1" tu nu e~ti decat sl11biciune, fiinde11 virtutea ~i puterea sufletului cresc ~i se ... int11resc in ineerc11rile r11bd11rii. Bossuet 5. Cel ce vrea s11r11man11 singur, f11r11prijinul unui st11pan ~i al unei s c11111uze, asemeni unui copac singuratic, abandonat fm11 este st11panpe campie; "Trebuie s11 obi~nuim s11 hr11nimsufletul cu 0 simpl11~i plin11de ne ne cele cateva roade pe care Ie rode~te, c11111toriiIe culeg inainte de a da in parg. i dragoste privire c11treDumnezeu ~i c11tre Domnul Nostru Iisus Hristos; ~i, 6. Copacul bine s11dit ~i bine p11zit de un st11pan vrednic dl1 roade la pentru asta, trebuie s11-1 esp11rtiminceti~or de rationament, de discurs ~i d vremea a~teptat11. de multimea de simpatii, pentru a-I p11stra de simplitate, respect ~iatentie plin 7. Sufletulvirtuosce r11mane singur~ifm11st11pan ca t11ciuneleaprins este ~ia ne apropia astfel din ce in ce mai mult de Dumnezeu, primullui principiu dar izolat; se va stinge in loe s11 aprind11~i mai tare. se ~i ultimullui scop... Meditatia e foarte bun11la vremea ei ~i foarte util11la 8. Cel care, singur fiind, a c11zut, 11mane r singur pe p11mant.Foarte putin inceputul vietii spirituale; dar nu trebuie s11 oprim la ea, fiindc11sufletul, ne apeleaz11la sufletullui, fiindc11nu se increde decat in el insu~i. prin fideIitatea lui fat11 umilint11 de ~ireculegere, prime~teca pe una obi~nuit11 9. De vreme ce nu ti-e team11c11ai s11cazi fiind singur, cum de te o cuvantare mai pur11 ~imai intim11, e care 0 putem numi simplitate ~icare p m11gule~ti te-ai ridicat f11r11 c11 ajutor? Socote~te d doi oameni uniti sunt mai const11 doar intr-o vedere, privire sau atentie dr11g11stoas11in sine, spre vreun puternici decat unul singur. obiect divin, fie Dumnezeu insu~i, fie unele dintre tainele Lui ori alte 10. Cel ce cade sub 0 povar11se ridic11anevoie cu povara lui. adev11ruricre~tine. Deci sufletul, p11r11sind rationamentul, se sluje~te de 0 II. Cel ce cade fiind orb nu poate, a~a cum e, s11 ridice singur; sau, se dulce contemplatie ce-l tine pa~nic, atent ~i susceptibil; el face putin ~i dac11izbute~te s11 ridice, nu va porni pe drumul pe care trebuie. se prime~te mult; lucrarea lui e molcom11~i totu~i mai rodnic11;~i, intrucat se 12. Dumnezeu pretuie~te, mai mult decat toate lucr11rile care Ie poti pe apropie tot mai mult de izvorul intregii lumini, al intregii indurMi ~ial intregii virtuti, lucrarea i se intinde ~i mai mult." face, pan11~i cea mai mic11stare de cur11teniea con~tiintei tale. 13. Dumnezeu a~teapt11 la tine cel mai mic semn de ascultare ~i de de Sfantulloan al Crucii supunere maimultdecattoateserviciile e carei Iepotiaduce. p . 14. Dumnezeu pretui*e mai mult in tine pornirea spre s11r11cie ~isuferint11 Sfaturi $i maxime de dragul Lui decat toate consol11rile~i viziunile spirituale sau meditatiile pe care Ie poti avea. "I. Domnulle-a dezv111uitintotdeauna muritorilor comorile intelepciunii ~i ale duhului s11u.Dar ast11zi Ii Ie dezv111uie ~i mai mult, fiinde11 r11utatea 15. Leap11d11-te dorinte ~i vei g11si eea ee dore~te inima ta. ~tii oare de e oamenilor se arat11mai mult ~i ea. dac11 dorintele tale sunt conforme cu Dumnezeu? 16.0, prea du1cedragoste de Dumnezeu, ce putin e~ti cunoscutl1!Acela 2. ° Doarnne, Dumnezeul meu, cine te-ar putea c11uta eu 0 dragoste care iti va g11sifiloanele va g11sipacea. curat11 ~i simpl11 f11r1111Te g11seasc11intru totul pe gustul ~i pe placullui? s 17.Dac11 s-ar euveni s11 de doul1ori indurerat c11 fii ti-ai ascultat propria fntr-adev11r, Tu Te amti eel dintai ~i ie~i in intampinarea acelora ce Te doresc. vrere, nu-i mai da ascultare chiar dac11asta te umple de am11rl1ciune. 3. Cu toate c11drumul e neted ~i Iin pentru oamenii de bun11voint11,cel 18. E mai muM necuviint11~inecur11tenie inima ta eand se indreaptl1 in ce merge va inainta putin ~i eu greutate dac11nu are picioare bune, curaj ~i o statornicie b11rb11teasd. spre Dumnezeu dac11 duce in ea fie ~icea mai mic11 sl11biciune entm lucrurile p lume~ti decat.dac11 cople~it11 cele mai rele~i mai sup11r11toare e de ispite sau intunecimi ce se pot inchipui ~itotu~i nu vrea s11 lase prad11 Mai mult, se lor. I Livre de sa vie, cap. XIV, Chemin de la Perfection, cap. XXVIII. in cazul din urmll se poate apropia eu incredere de Dumnezeuca s11l ~.-~.--
  • 30. MARC DE SMEDT 58 59 TEHNICI DE MEDITApE indeplineasdi vrerea maiestiitii Lui cand spune; «Veniti la Mine voi cei instruiascii in vreun fel care este calitatea acestor lucruri, atunci putem cu osteniti ~iimpoviirati, ciici vii voi aduce alinare». adeviirat sii fim siguri d1 aceste lucruri sunt spirituale ~i nu corporale. 19. Sufletul care, in ciuda siiriiciei ~i a incerciirilor, se supune la ceea In acela~i fel se inUimplii cu simturile noastre spirituale, atunci dind ce dicteazii ratiunea ii este mai pliicut lui Dumnezeu dedit acela care. flirii lucriim la cunoa~terea lui Dumnezeu insu~i. Fiindci de-ar avea omul mai sii 0 urmeze, face totul cu bucurie. mult decat oricand intelegerea ~icuno~terea lucruriJorspirituale create. totu~i 20.0 lucrare, oricat de micii, dacii a fosf siivar~itiiin tainii ~icu dorinta nu poate niciodatii, prin lucrarea acestei inteligente, si izbuteasci a cuno~te sii riirnanii necunoscutii. e mai pliicutii lui Dumnezeu decat 0 mie altele pe un lucru spiritual noncreat. care nu este altcineva decat Dumnezeu. Dar prin care Ie siiv~im cu dorinta de a fi cunoscute de ciitre oameni; fiindcii acela neputinta ~i poticnirea acestei inteligente poate s-o facii: fiindci lucrul in ce 0 siiv~e~te pentru Dumnezeu cu 0 dragoste foarte curatii se preocupii fata ciruia ea se vide~te neputincioasii nu e altceva decat Dumnezeu insu~i. nu numai sii nu fie viizut de oameni. ci sii nu fie viizut nici de Dumnezeu lati de ce Sfantul Dionisie a spus: "Cea mai perfecti cunoa~tere a lui Dumnezeu este aceea in care El e cunoscut prin necunoa~tere." insu~i; ~i chiar dacii Dumnezeu nu ar trebui sii 0 cunoascii vreodatii. el nu ar oOOsi ii se puniiin slujba Domnului cu a~i s bucurie ~iacee~i cumtenie Meister Eckhart I a dragostei. 21. Lucrarea fiicutiinumai ~iintru totul pentru Dumnezeu fiiu~te intr-un "Sfinpi nu contempli in Dumnezeu decat 0 imagine. in care ei cunosc suflet curat 0 impiiriipe unde Domnul e stiipan absolut. toate lucrurile; da. Dumnezeu insu~i prive~tein acest fel intr-insul ~icuno~te 22. Pasiirea ce a poposit pe clei este condarnnatii la 0 muncii indoitii: in el toate lucrurile; nu are nevoie si se intoarci, a~a ca noi, de la unulla ea trebuie sii se desprindii ~isii se curete. Tot astfel. sufletul care i~i urmeazii altul. Si presupunem ci am avea fiecare. !n aceasti viati. cate 0 oglindi natura dezordonatii este condarnnat la 0 pedeapsii indoitii: el trebuie sii se in.fata fieciruia. in care am vedea toate lucruri]e intr-o clipitii ~i Ie-am desprindii ~i apoi sii se curete de necurntenii. cuno~te intr-o imagine; atunci nici acpunea. nici cunoa~terea nu ar mai reprezenta un obstacol." 23. Cel ce nu se lasii tarat de dorintele sale desfranate i~i va lua lesne zborul ciitre cele spirituale. asemeni unei piisiiri care nu ~i-a pierdut nici miicar 0 panii. 24. Musca lipitii de miere nu-~imai poate lua zOOrul;la fel. sufletullegat Deschiderea tacerii de desfiitiirile spirituale i~i pierde libertatea ~i contemplatia. Toate aceste sfaturi ne vorbesc despre 0 stare inferioarii fiicutii din 25. Nu ciiuta prezenta lucrurilor fiicute de om dacii vrei ca sufletul tiiu disponibilitate ~idin tiicere. Rugiciuni. predici. orare stricte.lipsi de somn. sii piistreze triisiiturile fetei lui Dumnezeu in limpezimea ~i cumtenia lor, posturi, lucriiri diverse ritmau viata miiniistirilor ~i ingiduiau 0 apropiere dar gol~te-p spiritul ~iscapii-lde orice obiect creat; vei merge atunci luminat de incognoscibil. Dar astiizi numai adeviratele posturi de meditatie ii pot de razele lui Dumnezeu. fiindcii Dumnezeu nu este asemiiniitor creapilor ajuta doritorului si inainteze pe calea trezirii. continuand si rnmani in lume. omene~ti." De unde ~i interesul crescand fati de tehnicile venite din Orient. Este important ~ica fiecare si-~i descopere ..daml"; fiindci ..darurile sunt felurite. lVorulnecunoa~te~ dar acel~i Duh unuia i se di prin Duhul Slant cuvant de intelepciune Prin fire. simturile sunt ordonate in ~a fel indit cu ele oamenii sii poatii iar altuia cuvantul con~tiintei..., unuia i se di credinti iar altuia darurile cuno~te toate ]ucrurile corporale exterioare; dar in nici un fel ei nu pot vindeciirilor unuia deosebirea duhurilor iar altuia tot felul de limbi... ~i ajunge, cu ele.]a cuno~terea lucrurilor spirituale: prin lucrarea ]or. vreau toate acestea Ie lucrew unul ~i acel~i Duh. impirtind fieciruia deosebi. s! zic. Ins! prin oprirea ~ineputinta lor 0 putem face. in felu] undtor: atunci dupi cum voie~te" (Pavel. Episto/a I ctJtre CorintemJ. Prin descoperirea cAnd citim sau auzim vorbindu-se despre anumite ]ucruri. ~i mai apoi inte]egem ci simturile noasbe exterioare nu Pot sii ne informeze. nici si ne I Traitb, GaJlimard.l~~_.
  • 31. MARC DE SMEDT 60 61 TEHNICI DE MEDITATIE adevarului siiu propriu ~i a posibilitiitilor sale reale tree drumurile sacrului. fie la vreo treabii spiritualii pe care trebuie sii 0 realiziim, deoarece fiind o mi~care precum aceea a charismaticilor regiise~te elanul ce-i anima pe atenti la asemenea subiecte simtim mai putiniipliicerein alimentarea corpului." primii cre~tini ~i credinta simplii a inceputurilor, care putea mi~ca muntii. Atentia cuvenitii realitiitii lunecii aici in imaginar; 0 astfel de atitudine Rene Laurentin, care a realizat 0 anchetii detaliatii asupra acestui fenomen nu poate da na~tere decat unor tendinte schizoide pronuntate ~idesp11rti iinta f tulburiitor, ce aduce multe vindeem ~i convertiri, scrie: de viata pe care 0 inlocuie~te cu un vis. Or, religia trebuie si1-~iinfiga "Corpul se angajeazii spontan in rugiicinne. M§inile se deschid, se ridicii. mdiicinile in existentii ~i nu sii fugii de ea. Grupurile charismatice regiisesc gestul predicatorului, acela al primilor A~a cum arninte~te Roland Barthes I: "Putem spune cii Ignapu i~i dii tot cre~tini, imortalizat pe zidurile catacombelor, acela pe care liturghia il atata ostenealii sii umple cu imagini spiritul pe cat i~i dau misticii (cre~tini prescrie ~i azi preotului in timpul slujbei, ~i care devine atat de dizgratios sau budi~ti) ca sii-l goleasd!; dacii vrem sii ne referim la anumite ipoteze atunci cand nu e sustinut printr-o atitudine interioam. Charismaticii regiisesc actuale care-l definesc pe bolnavul psihosomatic ca pe un subiect neputin- cios sii produd fantasme iar tratamentul ca pe un efort metodic de a-I face (ca de altfel multi altii in zilele noastre) diversele forme de prosternare, sii regiiseascii 0 «capacitate de manipulare a fantasmelor», Ignatiu este cu practicate ~iele panii nu de mult in liturghie: prostrarea (lungit pe piimant), adev11ratun terapeut, care incearcii sii injecteze prin orice mijloace imagini suprimatii de curand in liturghia din Vinerea Mare; ingenuncherea cu in spiritul opac, uscat ~igol al exercitantului, sii introducii in el acea culturii inclinare adancii, in care corpul se concentreazii pentru a ie~ii~i la luminii, a fantasmei, preferabilii, in ciuda riscurilor, unui nimic fundamental (nimic precum griiuntele semiinat in piimant. Aceste diverse forme nu sunt niciodatii de spus, de gandit, de imaginat, de simtit, de crezut) care-llipse~te de cuvant comandate din afarii, nici reglate ca un balet. Ele purced diniiuntru, dupii pe subiect, inainte ca retorul sau iezuitul sii intervinii cu tehnica lui ~i sii-i imprejurm ~idispozitia fi~i1ruia. Contribuie la integrarea corpului in rugii- dea 0 limbii. tntr-un cuvant, trebuie sii acceptiim a-I «nevroza» pe cel retras ciune, ceea ce nu este lipsit de importantii pentru omul occidental disociat." in miiniistire." Vom vedea, fiiriiincetare, pe parcursul ciirtii de fatii, cum reapare acest Meditatie creatoare de nevrozii obsesionalii - trist concept! Teilhard fapt; oricare i-ar fi forma, meditatia luptii impotriva disocierii fiintei, de Chardin spunea cii "Evolutia e un urcu~ ciitre Con~tiint11"2. antasma F impotriva fragmentiirii ei psihice ~ideei impotriva tuturor stmlor psihotice, murdiire~te con~tiinta, face noroioasii apa ce trebuia sii fie limpede. acele dezechilibre ce se giisesc, intr-un fel sau altul, in fiecare dintre noi. Mesajul-riidiiciniiallui Hristos a fost un mesaj de dragoste, de intrajuto- Dar vreau sii spun aici cateva cuvinte despre ceea ce.voi numi meditatiile rare ~i respect fatii de ceilalti. Acest lucru in sine reprezintii 0 tehnid de strambe, care sunt un pericol pentru fiintii ~ide care Biserica cre~tinii face meditatie de fiece clipii. "Sub fortele dragostei se cautii intre ele fragmen- mare caz; printre ele se numiiriitoate mortificmle trupului, toate autopedep- tele Lumii pentru ca lumea sii existe. tn asta nu e nici 0 metafor11~i mult sirile ~i toate imaginmle lumii de dincolo. Poate cii exercitiile spirituale mai mult decat poezie. Oricare ar fi forta sau curbura, universala gravitatie ridicate in sliivi de Ignatiu deLoyola, intemeietorul Ordinului Iezuitilor, au a corpurilor, de care suntem atata afectati, nu este decat inversul sau umbra fost utile la vremea lor pentru educatia ci1lugmlor ~ia religio~ilor. Personal, a ceea ce pune realmente in mi~careNatura. Pentru a percepe aceastii energie dupii ce le-arncitit, nu pot vedea in ele deeat-un periculos"delirparanoic. cosmicii «fundarnentalii» trebuie, dad Lucrurile au un iniiuntru, sl1coboram Iatii, cu titlu de exemplu, douii reguli privind arta de a manca: in zona internii sau radialii a atractiilor spirituale. ,,(214) A cincea regula.- tn timp cemanciim, sii socotim cii-I vedem " Dragostea,sub toate nuanteleei, nu e nimic altceva~inimic mai mult pe Domnul Nostru Hristos mancand cu Apostolii siii, felullui de a bea, de decat urma, mai mult sau mai putin direct1l,I11satiin inima elementului de i aprivi, felul lui de a vorbi; ~i sii incerciim sii-I imitiim. A~a cii partea c1ltreConvergenta psihid, spre sine insu~i, a Universului. superioarii a spiritului va fi ocupatii sii-l exarnineze pe Domnul Nostru, iar ~i iatii, dad! nu ma-n~el, raza de lumin1lcare ne poate ajuta s1lvedem partea inferioam sii sustiniicorpul; fiindciiastfel realiziim un acord ~i0 omine mai limpede in jurul nostru. mai bunii in felulcum ne purtiini ~i ne conducem. (215) A ~asea regulc2.- Altii datii, in timp ce manciim, putem sii ne I In prefala sa la Exercice.f spiriluels. 10/18. gandim ~i la alte lucruri: fie la viata sfintilor, fie la 0 contemplatie pioasii, 2 Le Phernomenehumain,Seuil.I~H~ ~_.-
  • 32. MARC DE SMEDT 62 63 ... Omenirea; spiritul Pamantului; sinteza indivizilor ~i a popoarelor; DE MEDIT AT Concilierea paradoxaIa a Elementului ~ia Intregului, a Unitapi ~ia Mulpmii; pentru ca aceste lucruri, ~a-zis utopice, ~itotu~ibiologic necesare, sa capete Nu judecati ~i nu yeti fi judecati; nu osanditi ~i nu yeti fi osanditi; iertati intrupare in lume nu e oare de ajuns sa ne imaginam di puterea noastra de ~i yeti fl iertati. a iubi se dezvolt1ipana la a imbrati~a toti oamenii Pamantului?"l Dati ~i vi se va da. Turna-vor in sanul vostru 0 m1isur1ibun1i, indesat1i, Aceste cuvinte ale lui Teilhard care, dintre toti cre~tinii, a lasat mesajul cl1itinat1i i cu van, c1icicu ce m1isur1i eti m1isura,cu aceea~i vi se va m1isura. ~ y c~l mai lucid, in cea mai mare masura cosmic ~i mistic, sunt, in vremea Luca, VI, 37, 38 noastril, cand fata lumii se schimba ~i tremura, mai mult decat oricand actuale. De aceea Ie vorbesc In pi/de, c1i,v1izand, nu v1id~i, auzind, nu aud, nici nu inteleg. Matei, XIII, I3 $i cine dintre voi, Ingrijindu-se, poate s1iadauge staturii sale un cot? ...Nu duceti grij1i, spunand: Ce yom manca, ori ce yom bea, oricu ce ne vQm imbr1ica? ...Nu vJ!.ingrijiti de ziua de maine, c1iciziua de maine se va ingriji de ale sale. Ajungezileimutateaei. Matei,VI, 27.31,34 Ce este nilscut din trup, trup este; ~i ce este n1iscutdin duh, duh este. loan, III, 6 Nu este pom bun care sdfacd roade rele ~i, iar1i~i,nici pom rJ!.ucare s1i fad roade bune. Luca, VI, 43 In orice casd veti intra, intiii ziceti: Pace casei acesteia. lar de va fl acolo un flu aI p1icii,pacea voastrJ!.se va odihni peste el, iar de nu, se va intoarce la voi. Luca, X, 5, 6 Dacd Eu. Domnul $i Invdtdtorul, v-am spJ!.latvouJ!. lcioarele, ~ivoi sunteti p datori ca sJ!.spJ!.latipicioarele unii aItora. CJ!.v-am dat vouJ!.pildJ!.,ca, precum v-am flicut eu vou1i, sJ!.faceti ~i voi. loan, XIII, 14, 15 Duh este Dumnezeu ~i cei ce i se inchin1i trebuie s1ii se inchine in duh ~i in adevJ!.r. loan, IV, 24 Privirea cu care eu iI contemplu este in~i privirea cu care m1icontemplJ!. el., Meister EckhartI I Idem.IL . . . ..~ . .1~~ . !~.. ~,,~~
  • 33. 65 . TEHNICI DE MEDITATIE METODE ALE cAn IN ISLAM In picioare, cu fata intoars!i spre Mecca, recitarea comport!i formule de laud!i~iprima sura a Coranului: ..in numele lui Dumnezeu, cel Indur!itor ~i Milostiv. Laude Lui " DumnezeuSt!ipanullumilor. Cel Indur!itor~i Milostiv. SuveranuJ Zilei Judec!itii din urm!i. Pe Tine te adoram. Pe Tine, de la care cer~im ajutorul. . C!iUluze~te-nepe calea cea dreapt!i, calea acelora pe care Tu i-ai ocrotit cu binefacerile Tale, nu a acelora care au meritat mania Ta, nici a dltacitilor." Credinciosul e liber s!icompleteze rug!iciunea cu trei versete sau mai multe, la aIegerea lui, versete care ii adreseaz!i lui Dumnezeu laud!i dup!i laud!i. Apoi se incIina, cu spatele orizontal, cu mainile pe genunchi, ~ispune: ..Mare e Dumnezeu" ~i de trei ori: ..Slav!iDomnului meu cel Nemllrginit ~i laudei Lui!"; ~i, ridicandu-se, spune: ..Dumnezeu il aude pe acela care il laud!i! 0, DumnezeuJe st!ipanul nostru, slav!i Tie". In sfar~it, in semn de adoratie des!iva~it!i, credinciosul ingenuncheaz!i, atinge piimantul cu fruntea ~i cu paImele ~i repet!i: ..Mare e Dumnezeu" ~ide trei ori: ..Slav!i lui Dumnezeu ,i laudei Lui!" Ridicii fruntea ~i se ghemuie un timp, dup!i care se Islamul se intemeiaz!i pe cinci pila~tri: - profesiunea de credint!i; prostemeazii din nou, apoi incepe 0 nouii.raka. La finalul ultimei raka, se ridic!i ,i recit!i: ..Laudele sunt pentru Allah; faptele bune pentru Allah; - rug!iciunea zilnic!i, f!{cut!icu regularitate; -impozitul ritual, care este datoria moral!i a milosteniei; rugiiciunile minunate pentru Allah. Pacea fie cu tine, 0 Profetule, ca ~i - postuJ anual de Ramadan; indurarea ~ibinecuvant!irilelui Allah. Pacea fie cu noi ~icu vrednicii slujitori ai lui Allah. M!irturisesc c!i nu e altii divinitate decat Allah, Unicul, flIrii - sfantul pelerinaj la Mecca. nirneni aItul. ~i m!irturisescc1iMahomed este slujitorul ~itrimisullui Allah." Profesiunea de credint!i este adeziunea l!iuntric!i la Islam. Rug!iciunea Pentru a incheia definitiv rugiiciunea rituala, el adauga catre credincio~ii puncteaz!i ziua, din zori ~ipan!iin noapte, de patru ori: la rev!irsatul zorilor, prezenti sau ciitre Yngeri:..Pacea fie cu voi." Pio~ii musulmani sau dervi~ii la amiaz!i, in mijlocul dup!i-amiezei ~i cu putin inainte de asfintit. Aceast!i i,i continua rug!iciunea cu rostirea repetata a numelui lui Dumnezeu, rug!iciune, insotit!i de 0 prostemare, este unul dintre cele mai frumoase rituri ajutdndu-se de un soi de miitiiniiI. sacre ce se pot imagina, fiindc!i st!i m!irturie unei practici ~i unei credinte" Lectura Coranului ~i meditatia asupra lui, privatiunea anuala care este ie~itedin comun. Am v!izutmusulmani rugandu-se in 0 mie ~iunu de locuri, postul Ramadanului (0 lunl1de zile in care, din zori ~i pan111aasfintitul in z!ipad!i,in ploaie, sub soarele dogoritor, in stepele Turciei, pe str!izile soarelui,nu trebuie sl1inghiti nimic solid sau lichid, nici sl1intretii rclatii medinelor (ora~e vechi) din Maroc ~i Tunisia, in peisajele grandioase ale sexuale sau sa fumezi),lungul periplu sacru la Mecca, efectuat cel putin 0 Afganistanului, in pietele din Iran ~iin atatea moschee. Totdeauna rnmaneam dat1iin viata credinciosului, sunt tot atatea reguli acceptate din interior ~i impresionat de frumusetea gestului ~ide adev!iratulabandon al Eului implicat care ritmeazii 0 viata unde notiunea de divin e fireasca. In capitolul de fatl1, de el. ~i glasul muezinului chemand din inaltul minaretului, ~i ablutiunile noi dispiirandin fata mesajului inteleptilor, este interesant sl1reflect11masupra rituale pe pragul moscheelor, ~iinc!iltiirile l!isate afar!i, micile covora~e de aspectului mai profund al Islamului: fata lui ezoterica, a~a cum dervi~ii, rug!iciune desf!{~urate, idemnitatea aceJei mi~c!iriprin care se prive~tecerul ~ sufipi, kurzii... ~tiu s-o triiiasc1i.Ne yom limita sa mentioniim 0 tehnicii de apoi se inclin!i fruntea pan!i la p!imant... Starea interioar!i a rug!iciunii, a~a meditatie foarte r!ispiinditiiin aceste medii: aceea a armoniei spirituale. Sii cum a fost exprimat!i de Profet, este ..S!ifii in fata lui Dumnezeu ca ~icand L-ai vedea". I Vezi Islam. Ie combat mystique, de Jean During, Laffonl.~ ~~ ....
  • 34. MARC DE SMEDT 66 67 TEHNICI DEMEDITATIE treci de etapele tiinfei ca s1idevii un om Perfect: ,,Dac1ie~ti n1iscutdin Adam, r1it1iceasc1i,~inumai credinfa lui ~isinceritatea dragostei lui fafiide Dumnezeu r1imaica el ~i contempl1iin tine insufi tOfiatomii Universului", recomanda sunt in stare s1i-1c1il1iuzeasc1i Adevk ~i, dimpotriv1i,indat1i ce plead spre marele mistic Rumi: urechea la chemarea Eului, se pierde pe c1ir1iri e nu duc nic1iieri. c Principalul obstacol pentru suflet este lumea sensibil1i~itoate seducfiile ei. Nimic nu-i mai u~orpentru Ego decat s1l. sl1ibeasc1isufletul prin mijlocirea Popasurile intelepciunii capcanelor acestei lumi. Pentru a inainta pe Cale, trebuie s1ifij desprins de dupa Rumi bunurile materiale ~i s1idomini pl1icerilenafs-ului I. Macrocosmos Acest Sine imperios are ~i puterea de a ispiti sufletul insu~i. Calea este lung1i ianevoioas1i,~i,pentru a pune sufletulla incercare, exist1ide-a lungul ~ alam-i-hahut latifa haqiqa intregului drum bufoni care il distrag pe c1i11itor i fund1ituri care Ii dau ~ Esenta divinll Adev1ru1"Mahomed al fiintei voastre" impresia c1ia ajuns la cap1it.Bufonii sunt grupuri anume de spirite a c1iror alam-i-lahut latifa khafiya misiune const1iin a pune sufletulla incercare, a-I duce in ispitli, a-I in~ela, Natura divinll Inspiratia "Iisus al fiintei voastre" a-I incanta cu tot soiul de artificii ~i viclenii. Cel ce se lasli prins in capcana lor e incetinit in munca lui spiritual Iisau chiar se opre~te cu totul. Ca regulli alam-i-jabarut latifa ruhiyya general1i,indat1ice cineva ia contact cu lumea metafizicli,este pus la incercare Lumea de dincolo de forme Spiritul ,,David al fiintei voastre" de acest grup de spirite aparte. Ele Ii preg1itesctot felul de amuzamente ~i alam-i-malakut latifa sirriyya merg pan1iacolo incat il fac slicread1icli e profet, cli ar putea s1iv~i miracole Lumea imaginatiei Supracon~tiinta ,,Moise al fiintei voastre" ~i cuceri lumea. Dac1ise lasli sedus de miraj, e pierdut pentru viafa aceasta ~i va trebui sli-~ireia in viefile viitoare drumul perfecfion1irii. alam-i-mana latifa qalbiyya Mijloacele de a evita spiritele-m1isclirici sunt: Lumeaperceptieispirituale Inima "Avraam al fiintei voastre" - sli ai un maestru spiritual perfect; alam-i-surat latifa nafsiyya - s1i alungi din firea ta orgoliul; Lumea formelor Simturile vitale "Noe al fiintei voastre" - s1ianalizezi profund ofertele acestor spirite-mlisc1irici, comparandu-Ie alam-i-tabiat cu regulile religiei. latifa qulibiyya Ne d1imseama c1iexistli totdeauna in ea un aspect care-I satisface pe Lumea naturii,omul Corpul "Adam al fiintei voastre" nafs, indeosebi orgoliul. Primul principiu al salv1irii este s1i-1 vrei pe Microcosmos Dumnezeu ~isli uiti tot ce ai facut pentru el; toate faptele noastre bune trebuie s1iv~ite pentru Dumnezeu ~inu in vederea vreunui profit, oricare ar fi acesta. Un elev serios, susfinut ~i ap1iratde un adev1iratmaestru, va strlibate zona Capcane !iiispite ale CAii acestor spirite-bufoni f1ir1is1l.se opreasc1i, va intra in siguranf11in zona urmlitoare ~ii~i va continua drumul c1l.tre scopul final. Maestrul kurd contemporan Bahram Elahi 1 transmite in substanf1i discipolilor lui ~ic1iut1itoriloradev1irului urm1itoareainv1if1itur1i. exist1i Nu Oamenii susfinufi de spirite-bufoni devin mae~tri rlit1ici!i,in~ela!i, nume- decat 0 Cale posibil1i: Calea desemnat1i de Profefi ~i de sfinfi. Totu~i ro~i in zilele noastre, care i~i ocup1i discipolii cu amuzamente spirituale ~i-i drumurile sunt numeroase, ~i uneori e dificil s1i-1recuno~ti pe cel bun. fac sli-~i piardli timpul. Aceste amuzamente spirituale au asupra sufletului C1iHitorulspiritual este adesea ispitit s1i se abat1i, s1i se opreasc1i,ori s1i un efect temporar euforizant, ca efectul drogurilor asupra corpului. Discipolii I Vezi La Voie de la Perfection, "Spiritualites vivantes", Albin Michel. I Ego ori Sine imperios.l~-;-~. -
  • 35. MARC DE SMEDT 68 69 TEHNICI DE MEDITATIE obi~nuiti cu asemenea droguri spirituale sunt aproape pierduti In viata sl1prind11senzatia de luminl1 ~i variatiile de culoare, am putea ~i sl1-i facem pe prezenta pentru Calea perfectionmi. Trebuie sl1~timcl1durata acestor amuza- aceia care nu ~i"au trezit cel de-al ~aselea simt siilnteleagl1 senzatiile spirituale... mente spirituale este variabill1 dar limitata ~i se afll1ln relatie cu tezaurul spiritual pe care IIposed11rn. data acest tezaur epuizat, m11scmciiII p11r11sesc 0 pe maestrul pl1c11lit, atunci a pierdut totul. Din acea clipa, pseudo- care Calea perfecUunii maestrul, vrand sl1-~ipl1streze cu orice pret Invl1tl1ceii,se preface intr-un impostor ~i un vanzl1tor de "tehnici spirituale", adunand munti de gre~eli Bahram Elahi mai spune cl1discipolul Cl1ii~tie sl1mentinl1 echilibrul pentru care va trebui sl1pll1teascl1. dintre sufletullui ~i corp. Una dintre vicleniile cele mai subtile ale ispititorilor de suflete este sl1-i Putem asemui sufletul angelic cu un dll11torcare trebuie sl1strnbatl10 sugereze cuiva cl1ar fi maestru sau profel. Nu existl1nimic mai seducl1tor distant11foarte lungl1~iplinl1de pericole ~icare nu dispune drept singur mijloc pentru Sinele imperios decat sl1creadl1aceste lucruri, ~iun om care a progresat decat de trupul sl1u, In lipsa cl1ruia n-ar putea Intreprinde cl1l11toria. in D panl1la un anumit nivel ~ia dobandit puteri se lasl1cu dragl1iniml1convins punctul de vedere al relatiilor dintre suflet ~i calullui, oamenii se Impart cl1a ajuns la capl1tuldrumului ~icl1are drept misiune ajutarea celorlalti sl1-l In trei categorii extreme: urmeze. Atunci devine un fals maestru... - Calul, putemic ~i Ind11rl1tnic, nu se supune cl1l11retului ~i face totul dupl1 Acela care urmeazl1 un maestru adev11rateste c11l11uzit ocole~te ~i cum II taie capul.Este cazul acelora rl1ma~isclavi ai nafs-ului lor ~i care, asemenea capcane, dar acela care nu are pe nimeni sl1-lc11l11uzeascl1 trebuie pentru a cuceri puterea materiall1~i a-~i satisface dorintele camale, nu dau sii-~ipunl1toatl1credinta in Dumnezeu ~isl1alunge orgoliul pentru a fi crutat inapoi de la nimic. Ace~tia uitl1de Dumnezeu: de fapt, sunt ni~te animale de ispitele de felul acesta. Cel care cere ajutorullui Dumnezeu rl1manepe cu infiti~are omeneascl1. calea cea bunl1,dar se Intampll1ca anumite suflete putin avansate sl1se creadl1 - Calul este putemic dar docil: e cazul unui nafs supus prin metode in stare a-~i alege singure drumul; cad astfel, fl1r11 dea seama,In capcana sl1-~i adecvate. C11l11retuli~iconduce calul pe drum drept, Inainteazii foarte repede orgoliului ~i chiar I~i pot pierde credinta. ~i are toate ~ansele sl1ajungl1panl1la capl1l. Numero~i sunt, de asemenea, cei care (mai ales In India) ajung sl1-~i - Calul a devenit atat de slab ~i de bolnav, Incat nu mai are putere sl1 domine 0 mare parte a instinctelor, dar nu-l cunosc pe Dumnezeu ~i,ln cele Inainteze. Este cazul acelora care se supun mortificmlor eronate, flUi1 ciUl1uzl1 din urml1,I~idau ocol doar lor In~ile. Nu izbutesc sl1d11ramezidul Eului ~i calificatl1,ln scopuri lipsite de veritabill1valoare spirituall1.Astfel ei I~ianes- sl1intre in comunicare cu Dumnezeu, care i-ar fi condus panl1lacapl1tulCl1ii. teziazl1dorintele Eului imperios, fir11 prin asta sl1-1 ca controleze. De aceea Existl1~i0 categorie de oameni sinceri, posedand 0 imagine particularl1 nu inainteazl1 pe drum ~i p11riisesc lumea prezentl1 firii a duce ceva cu ei. ~i personall1 asupra religiei: "savantii ezoteri~ti". Ei au In general 0 vastl1 Mortificarea nu reprezintl1un mijloc de a lupta Impotriva nafs-ului, ci culturl1 livrescl1 exotericl1. Pl1trun~i de cuno~tintele lor intelectuale, mai curand actioneazl1ca un somnifer: Indatl1ce efectul s-a risipit, nafs-ul abordeazl1prin aceea~i metodl1ezoterismul care tine de domeniul celui de-al se treze~te exacerbat ~i mai violent decat inainte. Dacl1nu este condusl1 de ~aselea simt. Acumuleazl1 cuno~tinte teoretice panl1 ce devin "savanti un adev11ratmaestru ci efectuatl1la propria noastrl1 initiativl1,mortificarea ezoteri~ti" ~iajung sl1stl1paneascl1 de bine subiectul,lncat pot manipula atat e foarte periculoasl1 pentru suflel. dupl1plac vocabularul ezoteric, emite teorii, scrie c11rti,discuta, critic a ~i Multe dintre tehnicile ascetice vin dintr-o interpretare naivl1 a feno- ului. Plini de tezele lor personale ~i siguri de ~t!inta lor, contacteazl1uneori menelor spirituale. A fost imitat comportamentul sfintilor fir11 fi Inteles, a mae~tri autentici, ~iin aceste intaIniri, de~i fertili din punct de vedere intelec- a~a cum ti-ai fabrica 0 pereche de aripi ca sl1 zbori. De pildl1 in etapa , tual, sunt preocupati de propriile lor cuno~tinte ~i orbiti de orgoliu; atunci contempl11riilui Dumnezeu, e~ti atat de cople~it Incat nu poti mi~ca ~ivorbi lasl1sl1treacl1 adev11rulpe langl1ei. Fiecare om posedl1In sine potentiali- absolut deloc. Unii au tras de aici concluzia cl1ficand legl1mantultl1cerii tatea de a trezi simturile sufletului dacl1pome~te pe drumul potrivit, dar sau rl1manand neclintiti s-ar apropia de Dumnezeu; de fapt, obtin cel mai cuvintele sunt insuficiente pentru a exprima senzatiile spirituale. Dacl1,prin adesea efectul invers. La fel se IntampHIcu dansurile ezoterice rl1spandite intermediul cuvintelor, am putea face ca 0 fiintl1lipsitl1de organul vederii In unele ~coli;sub efectul extazului, betia divinl1este uneori atat de putemic11,L~--~
  • 36. MARC DE SMEDT 70 71 TEHNICI DE MEDITATIE incat nu mai poti sta locului; e~ti atat de inflik1lrat, ineat focul insu~i pare -° datli clizut eel de-al patrulea viii, adeptul este atat de mult absorbit ceva rlicoritor. Dar la fel cum aruncandu-te in foe nu poti intra in extaz, tot in Dumnezeu, ineat nu mai vede decat Unicitatea. In acest moment strigli a~a dansul nu te va face sli-I vezi pe Dumnezeu. unii sfinti: "Sunt Dumnezeu!" ° ascezli curentli este abtinerea totalIi de la came. Nu existli nici un inconvenient dad practic/im acest regirn sub prescriptie medicallisau fiindcli -Cand ultimul viii este ridicat, a~a cum soarele la rlis1lrit lumineazli spatiul, discipolul este inundat de lumina Unicului. Substanta i se transformli; nu simtim absolut deloc nevoia sau pofta de came. ~i invers, sli fii vegetarian dintr-un ideal spiritual este 0 gre~ealli foarte gravli, dliunlitoare. picatura de apli, el reglise~teoceanullui Dumnezeu. Vointa ii devine aceea a lui Dumnezeu. Din punct de vedere spiritual, epoca mortific/irilor este revolutli, ~i de acum inainte omul trebuie sli-~isupunli Eul imperios prin puterea vointei ~i a inteligentei. De altfel, adev1lrata mortificare este interioarli; ea constli in a-ti controla gandirea, ochii, urechile, limba... Muzica sacr~ Numai atunci cand se cunoa~te pe sine insu~i omul dobande~te aptitu- dinea de a-I cuno~te pe Dumnezeu. Atunci caud se cunoa~tepe sine, ii apare Rugliciunea, eantecul ~i muzica sunt avant ~i apropiere de Unitate. $i in chip necesar in spirit intrebarea: "Cine oare I-a creat pe acest «Sine»?" toate sectele Islamului Ie practicli de 0 manierli sau alta, cea mai obi~nuita ~i el abordeaza etapa cunoa~terii lui Dumnezeu. fiind zekr, ori sarna. Trebuie sli-I descoperim pe Dumnezeu in noi in~ine, pentru cli fiecare Cum sli asculti aceastli muzid ~i sli participi la dansul divin al samei? din noi este 0 parcelli divinli. Plitrunzand in noi in~ine, descoperim parcele SIi-lllislim sli ne-o spunli pe misticul Javad Nurbakhsh1: divine ~i,pe m1isuraunei plitrunderimai adauci, g1isimreflexul Esentei Unice. "Extazul acesta ~i aceastli sarna nu sunt lucruri profane. ~i dansul pe Catli vreme nu I-am glisit pe Dumnezeu in noi in~ine, nu trebuie sli ne a~tept/im a-I descoperi altundeva. Este adev1lrat cli Dumnezeu se aflli care-I executlim nu este un divertisment. Spune-Ie ignorantilor: pretutindeni, dar trebuie sli ~tim sli-L recunoa~tem. Din clipa eand elevul, 0, oameni de putinli intelepciune, in adancullui, a deschis ochii, il recunoa~te sub toate formele Sale ~iatunci Dad toate acestea ar fi nimicuri, n-am discuta atata despre ele.2" cunoa~te VaU, Manifestarea Lui omeneasd. Va/i-ul va stabili atunci un Cuvautul sama inseamnli"a auzi", dar in limba sufitilorsanlfJeste Urechea contact cu ucenicul ~iil va lua in stlipanire. lnimii care, prin ascultarea poemelor, a melodiilor, a ariilor ~i a modurilor In etapa de cunoa~tere a lui Dumnezeu, marefat, Vlilurile care intunecli armonioase, inaltli sufletul pauli la extaz.~ila aneantizare. Pentru sufiti, sama viziunea interioarli a adeptului cad unele dupa altele, pauli se ajunge la starea este 0 chemare a lui Dumnezeu, a c1lrei virtute esentialli este sli trezeascli de Perfectiune absolutli: inimile ~i sli Ie apropie de Realitatea Supremli (haqq). Misticul captivat de - Caud cade primul viii, adeptul devine atat de extatic ~i cufundat in sarnaIe intoarcespateleeelor doulilumi, ~itot ceea ce nu este Dumnezeu lumina divinli, incat nu resimte distanta dintre el ~i Dumnezeu. Dar nu are certitudinea cli tot ceea ce simte este Adev1iru1. arde pe rugul dragostei lui. Sarna ata!1ifocul acestei dragoste ~i il apropie pe auditor de muzicli pauli intr-atata, incat el se contope~te cu sunetele. - Cand <:ade eel de-al doilea vat, trebuie sli alunge din el orice imaginatie Lumea spirituala este 0 lume a Frumusetii ~ia Gratiei; pretutindeni unde falsli ori superstitie, pentru a putea intelege evidenta ~i Adev1iru1.Doban- de~te certitudinea asupra a ceea ce a simtit dupli cMerea primului vat, dar, se aflli frumusete ~i gratie existli armonie, ~i tot ceea ce este armonios in starea aceasta, are ind sentimentul Sinelui sliu (il vede pe Dumnezeu ~i reprezint1i un semn allumii spirituale. latli de ce sama e 0 cale de acces vede Sinele). spre aceast1ilume, iar auditia poemelor ~ia melodiilor armonioase capteazli - Caud cade eel de-al treilea val, extazul este atat de puternic, incat atentia spre llica~urile spirituale. adeptul i~i uitli Sinele ~i nu-I mai simte decat pe Dumnezeu. EI nu se maiI vede pe sine insu~i; astfel d, dacli ar fi martirizat, nu ar simti nimic, ca ~i I Tradus in francez3 de Jean During. cum ar fi vorba de un altui. 2 c-Ala al-dawlah Simmani.IItl ~"--~ _.
  • 37. MARC DE SMEDT 72 73 TEHNICI DE MEDIT A TIE "Cu adev1irat Dumnezeu este frumos ~i iube~te frumusetea" I, ~i sub E Calea aceluia care i-a sacrificat totullui Dumnezeu, nu-i un loe pentru efuziunile Absolutului muntele existenlei iluzorii se dezagreg1i iar calea, un pumn de ipocriti f1ir1iu~ine.I" rI dragostea perfect1i,se neteze~te. Pelerinii C1iiipracticau sama pentru a obtine din ea un oarecare beneficiu ~eicul Ruzbehan a spus: spiritual; dar unii, nefiind con~tienti de misterele samei, i-au imitat pentruI "Sama este ascultarea Fiintei, este auditia erin Dumnezeu (lmqq), pentru a-~i satisface sufletul carnal sau pentru a da mai mult1istr1ilucirereuniunilor Dumnezeu, in Dumnezeu, cu Dumnezeu. ~i cel care adaug1ila acestea altceva sau retragerii lor. Atunci a ap1irut0 sarna a ratiunii (c-aql) ~i a pasiunilor, decat Dumnezeu este un necredincios."2 bine diferentiat1i de sarna dragostei divine.I Astfel, in oratoriile sufifjlor, cel ce se vede inc1ipe sine insu~i nu e demn A~a cum scrie Mawlana Jalaluddin Rumi: de sama; aceasta este deci rezervat1i celor perfecti. ~i autorul mai spune:I "Credincio~ii fat1ide dragoste ascult1isama desp1irtiti de Eullor. Oamenii "Nu toat1ilumea st1ipane~teadev1irata sarna. Dorintei (salekan-e shawq) 0 ascult1idesp1irtiti de intelectullor, cei care Nu orice fel de pas1irese hr1ine~tecu smochine, mor de dragoste 0 ascult1ideparte de inima lor, pasionatii dup1iintimitatea ~i cu sigurant1ic1inuo pas1ireagonizand, putrezind,II divin1i0 ascult1if1ir1i ufletullor. Dac1i 0 ascult1icu Eul, cu intelectul, cu s Ticsit1icu iluzii, proast1i~i oarb1i."II inima si cu sufletullor, rliman invl1luiti fatl1de Dumnezeu.3", Intrucatace~tiadin urm1i i-auintrodusin sarna facult1itilentelectuale ~ i Atunci cand misticul i~i abandoneazl1Eul, cand cel ce iube~te devine veridic, percepe in fiecare melodie glasullui Dumnezeu ~i in fiecare arie ~ipatimile, cei rnai avizati i~i experimenteaz1i judec1itile asupra diferitelor chemarea ~i semnul Celui iubit. Pentru el, retragere sau ie~ire in lume, feluri de sarna. Pentru a-~i deosebi propria sarna de aceea vulgar1i, ei au m1in1istiresau ruine, singurl1tate sau multime nu mai au sens. Oricare i-ar enumerat ~iau descris felurile de sarna ingMuite ~ineing1iduite,au prescris fi situalia ~i starea, ochii ii rl1manindreptati cl1trechipul Prietenului iar in reguli cu privire la ele ~iau strans povestiri ~itraditii referitoare la acestea. auz Ii rasun1ivocea Iubitului. Uneori sare pan1ila belie deasupra valurilor de sarna, alteori i~i abandoneaz1i existenta in oceanul anihil1irii. ~i in alte d1iti, ca ~i Ali, soar~le gnosticilor, aude sunetul cIopotului proclamand: Traditii privitoare la sarna "Laud1ilui Dumnezeu, cu adev1irat,cu adev1iratEI este Domnul cel ve~nic!" Sau, la fel ca in cazullui Shibli, cel care in gunguritul unei porumbite Ayshah poveste~te: ,,0 dat1iera in cas1ila mine 0 servitoare care tocmai auzea "hu!, hu!" (EI! El!), sau ca in cazullui Maghrebl, cel care in sunetul dinta carid Umar a vrut s1iintre. Cand i-a recunoscut glasullui Urnar, ea unei mori de ap1iauzea un glas invocand: "AlIah! Allah!", tot astfel vorbe~te s-a ascuns. Umar a intrat, ~iProfetul, care auzise dintecul, a ziimbit. Umar sarna pentru gnosticii perfecti ~i iubitorii cu inim1icurat1i. i-a spus: «0, profet allui Dumnezeu, de ce zambe~ti?» EI a r1ispuns: «Era Mae~trii st1irilormistice au spus-o, intr-adevl1r: aici 0 servitoare care tocmai canta, dar cand ti-a auzit glasul s-a ascuns.» "Numai acelora al c1irorsuflet carnal e mort acest Vin Ie este ing1iduit. Atunci Umar a spus: «N-am sl1plec din aceast1icas1ipan1in-am s1iaud ceea o sut1ide mii de nebuni dup1iDumnezeu s-au r1it1icit ici, e mai bine a ce a auzit Profetul.» Atunci Profetul a chemat-o pe servitoare ~iea ~i-arepetat pentru incep1itori s1inu vorbeasc1idespre asta. cantecul pentru el." Sarna nu este pentrugandurile~idorintelede natur1i arnal1i; c cat1i reme v Anas Ibn Malik mentioneaz1i: "M1i aflam in tov1ir1i~ia Trimisului lui nu p1ir1ise~ti ceast1icale, nu-ti va fi ing1iduit1i. a Dumnezeu, cand Arhanghelul Gabriel a coborat ~i a zis: «0, trirnis allui, Vinul acesta ameptor nu este pentru orice fel de b1iutor,nimeni nu-i demnI de el in afar1ide omul cu inim1iilurninat1i. Dumnezeu, s1iraciidin comunitatea ta vor intra in Paradis cu cinci sute deI ani mai devreme decat bogatii.» Auzind asta, Profetul s-a bucurat ~ia intrebat:I «Este printre voi vreunul care ~tie s1icante?» Atunci un beduin a r1ispuns:II I Hadith. 2 Risalat al-quds. 3/bid. I Risalat kanz al-rumuz, de Mir Husayn Hirawi.IL.-- -~~~-;:-,,",~~
  • 38. MARC DE SMEDT 74 75 TEHNICI DE MEDIT A TIE «Da, 0, Profet allui Dumnezeu.» Profetul i-a spus s11vin11mai aproape. Beduinul a cantat astfel: «Dragostea e ca un ~arpe veninos care imi chinuie Reguli ale samei . In adun11rileamei trebuierespectateregulileurm11toare: s m11runtaiele,~i pentru durerea asta nu exist11 doctor, nici vr11jitor.Singurul doctor ~i vr11jitoreste Cel iubit, pentru care mi-am dat inima. Descantecul - S11 nu faci din sama 0 obi~nuint1i. (Fiindc1i obi~nuinla samei, ca ~i toate obi~nuintele, este condamnabil1i.) ~i doctoria mea opiacee sunt amandou11in El.» Trimisullui Dumnezeu a - Se cuvine s11 r11re~ti nutreasc11 veneratie ~edintele, pentru ca inima s11 0 intrat in Extaz (wajd) ~i insotitorii lui au fost cople~iti de bucurie. Sub pentru sarna. intensitatea extazului, mantia Profetului i-a dizut acestuia de pe umeri. Cand - C11I11uza sau maestrul trebuie s1i fie prezenti la sarna. euforia s-a lini~tit, fiecart: s-a intors la locul lui iar Mu c-awya a spus: - Nici publicul ~inici str11inii e Cale nu trebuie s1iparticipe la reuniune. d «0, Profet allui Dumnezeu, ce minunat11 bucurie a fost.» Trimisul a r11spuns: S11 dovede~ti respect fatlide cant11ret, e instrumentistul de la tamburin11(daf) d «0, Mu c-awya, acela care nu e r11pitin extaz cand aude in sarna numele ~i de la fluier (ney). Prietenului nu se num11r11 printre ale~i.» Apoi Profetul ~i-a t1iiatmantia in - Participantii la sarna trebuie s11 lipsiti de orice idee de divertisment. fie patru sute de buc11tipe care le-a imp11rtitcelor adunati." - S11 faci nazuri in timpul samei. nu Povestea e un pretext pentru a considera drept legitim concertul spiritual - Dac11 efectul samei nu se face simtit, nu trebuie s11-1ortezi, dar dac1i f ca ~i extazul spre care conduce acesta ~i scoaterea ve~mantului, t11ierealui se produce, nu trebuie s1i-irezi~ti; cu alte cuvinte, dac11 spiritul dsufl11, te emoponezi, iar dac11 r11manenemi~cat, e~ti calm. in buc11ti~i imp1irprea,buc11tilor c11treparticipantii la reuniune. -1n sarna trebuie s11 deosebirea diptre efectul naturii carnale ~i agi- faci tatia provocat11de extaz. - Pe parcursul samei nu trebuie s11a~tepti vreun sprijin de la cineva, Legalitate ~iiIegalitate a samei dar dac1icineva te ajut1inu trebuie s1i-1 respingi. - S11 intervii in sarna altcuiva flir11 nu permisiune de la shaykh. Sarna lui Dumnezeu a fost confundat11cu sarna creaturilor; rezervat11 - tn reuniunea de sarna s11 te sprijini de vreun obiect sau in vreun nu initial doar elitei intre elite, a devenit apoi accesibil11elitelor ~icelor de rand; loe - asta e semn c1irespectiva adunare nu se sprijin11de nimic altceva a dec11zut in domeniul Dragostei mistice in acela al spiritului de controvers11. d decat de Dumnezeu. Temandu-se de tulbur11rilez1{mislitede sufletul carnal, ratiunea a flicut 0 - S11 imiti pe nimeni in timpul samei. nu - deosebire intre sarna licit11~i cea ilicit11 ~i nici nu avea alt11 alegere. - Ninieni nu trebuie s11participe la sarna flir11 permisiune de la shaykh. Abuc-Ali Daqaq vorbe~te foarte bine despre acest subiect: ,,sarna Ie e - Acela care aspir11lasarna trebuie s11 alunge din inima lui pl11cerile~i interzis11oamenilor de rand din pricina lipsei de aptitudini a sufletelor lor. s11 iluminat de incantarea rug11ciunii;inima lui scruteaz11 fie prezenta divin11, Pentru devotapi pio~i, ea este acceptabil11,fiindc11ii ajut1iin eforturile ~i el este capabil, in timpul samei, s11 despart11de mi~c1irileSinelui s11u se lor, ~i pentru tovarn~ii no~tri este ing1iduit11 fiindc11inima lor e treaz11." imperios. Muhammad al-Ghazali a deosebit in sarna urm11toarelecategorii: - Sarna celor str11inide lumea interioar11~i care in inima lor nu au nici - "Ilicita: pentru cei care fac din sarna 0 obi~nuint11 ~i particip11la ea o leg11tur11 Dumnezeu este imperfect11~i nu prive~te decat Ego-ul. cu sub form11 de divertisment nes11n11tos. - Cel ce, dintr-unmotivoarecare,se angajeaz11 sarna cu Ego-ullui, in r11manandins1i con~tient de Sinele s11u~i de motivatiile lui, este libertin. - Ucita: cei pentru care sarna exacerbeaz11 Dragostea fat11de Dumnezeu Daca nu are con~tiintii ~ifolose~te sarna in beneficiul propriilor lui stari de ¥I exalt! doar virtutile vrednlce do admiratio sunt Ubcri 811 0 practlce.III spirit este un asociator. Un asemenea individ, ispitit de diavol, i~iinchipuie ca e inspirat d~ un Inger ~i crede c11dorintele sufletului s11u concupiscent I Ibid. vin de la Dumnezeu; este ceea ce se cheam1ia fi un asoeiator ~i, a~a cum,IL-- -~__ 8!!!"..
  • 39. MARC DE SMEDT 76 77 TEHNICI 0____ DE MEDIT A TIE . s-a sPUs: "Sama nu-i buna dedit pentru acela eliberat de Sinele lui ~i a carui sunt in acord cu acea stare, cere sa i se cante altceva; ~i asta nu se poate inima e vie." face atunci cand e vorba de cuvantullui Dumnezeu.1" - In adunarea samei sa te a~ezi cum se cuvine, sa fii calm ~i recules. - Pleaca-ti capul ~i fa 0 Litanie Interioara (qalbi), farl1sa te ocupi de ceilalti, ~ezand ca in timpul rugaciunii zilnice, cu inima una cu Dumnezeu. Folosirea samei - Cantaretul ~icel cu tamburina trebuie sa fie sufiti ~ioameni cu inima arzatoare.Sa nu vina la reuniunepentru un salariusau pentrua-~iasigura Maxlana a spus: subzistenta. Se spune ca sama era ceva foarte frecvent pe vremea lui Junayd, cand "Sarna lini~te~tesufletele celor vii, existau multi mae~tri ~i multe grupuri de sufiti. fntr-o zi, la sfar~itul unei Celui care 0 ~tie,sufletulii este un suflet, ~ama,Junayd nu a cantat deloc, ~i discipolii I-au intrebat de ce se abtine. Cel care dore~te sa fie trezit, EI i-a intrebat la randu-i: "Cu cine ~ canta?" Ei au raspuns: "Cu tine insu~". Acela doarme in rnijlocul unei gradini, "Pe cine a~ asculta?", a mai intrebat el. "Pe tine insuti", i-au spus ei. Dar pentru cel care doarme intr-o inchisoare E 0 nenorocire sa fie trezit. Aceasta anecdoti1face aluzie la faptul ca sama trebuie practicata intre Practica sama unde e 0 nunta mistica, discipoli uniti in inima ~i ca trebuie ascultata de la un muzicant indur~rat de desp11rtire~i cantand cu sinceritate ~i cucemicie, nu pentru salariu. fn Nu in ~peteleunei ingropaciuni. vremurile acelea, cei care indeplineau ambele conditii erau rari. Ne putem Celui care nu ~i-a cunoscutpropriaesenta intreba pentru ce sufitii nu se foloseau pentru sarna lor de citirea Coranului, ~i in ochii caruia luna este invaluita care este cuvantullui Dumnezeu, in loe sa citeasca poezii ~ilitanii (dhikr). fi vor fi pe plac acestuia sarna ~i toba? Ghazali raspunde la asta: Sama ce calauze~te spre unirea cu Cel iubit?" "Existau adesea same cantate pe versetele Coranului ~iprovocau multe extazuri. Auzind sarna dupa Coran, unii i~i pierdeau cuno~tinta, ~iun mare Autorullui Kashf a-rnahjub scrie: "Practicarea samei variaza dupa gradul numar ~i-au dat sufletul. Dar daca sufitii se slujeau mai curand de poeme inaint11rii e Cale. Fiecare are propriullui grad, ~iatractia exercitatii de sama p ~i de litanii decat de versete din Coran, 0 faceau din urmatoarele motive: depindede gradulin cauza.Totceeace audecelce se caie~teii pricinuie~te - Nu toate versetele Coranului se potrivesc cu toate starile de spirit ale remu~cari ~i regrete. Pasionatului de Dumnezeu, sama ii cre~te dorinta iubitorilor lui Dumnezeu. arzatoare, credinciosului ii intare~te certitudinea, pentru cel disciplinat este - Toata lumea cunoa~te Coranul ~iil recita mult, iar ceea ce este auzit o inva!i1tura,pentru amant inseamna ruperea legl1turilorde dragoste ~ipentru mereu nu mai atinge deloc inima. dervi~ pierderea oricarei iluzii.2" - Celemai multedintre sufletenu simt emotie tara ajutorul ritmului ~i fn timpul samei, unii profita mai mult de sensu I cuvintelor iar a1tiide al melodiilor, de aceea samele in proza sunt foarte rare. Astfel ca se practica cantece ~i de melodii. A~a cum a zis Junayd: sama pe asemenea melodii, dar nu se cuvine sa compui muzica dupa Coran. "Inirnileunorasuntneincetat n prezentaluiDumnezeu;ei practicasarna i - Cantecele trebuie sus~nute de toba (tabl) ~ide tamburina (daf) pentru concentrandu-se asupra cuvintelor ~ia semnificatiei lor, ~iintrudit aceasta ca efectullor sa fie maiadanc;~i,dupaopiniagenerala,a~aceva nu trebuie semnificatie este in acord cu Starea lor sufleteasca (waqt), ei practica sarna cu exaltare. . sa se faca dupa Coran. Se spune totu~i ca Profetul a intrat in casa lui Rabi atunci cand slujnicele cantau ~ibateau tamburina. Vazandu-l, ele au inceput Altii asculta muzica ~i nu dau atentie cuvintelor, ceea ce sta marturie sa-Ilaude prin poeme. Elle-a zis: «fncetati cu asta ~i cantati iara~i ce ati fortei sufletului lor. Muzica este hrana pentru sufletullor. Cand primesc cantat mai devreme!»I - Fiecare i~i simte propriile stari suflete~ti ~i dore~te sa auda versuri ~i I Ihya al-c-ulum. cuvinte care sunt in acord cu starea lui launtrica, iar daca aceste cuvinte nu 2 Risalat al-quds.IIL~--
  • 40. MARC DE SMEDT 78 79 TEHNICI DE MEDITATIE hrana acea.c;ta,acced la adev~atullor Rang Spiritual (maqam), se mentin hule~te. Nu ne putem inchipui ci1Dumnezeu este susceptibil de schimbare; acolo ~i nu se mai ocupii de treburile corpului."1 Dumnezeu este imuabil, numai omul e nestatomic. 3) Acela care a atins stadiul de anihilare intelege cu adeviirat ceea ce este sama, ~iatunci cand sarnasose~tela ~I,acesta ajunge la starea de nonexis- Instrumentele muzicale tenti1~i de unicitate, iar in el intunecimile se risipesc; astfel inciit, daci1ar ci1deain foc, nici mi1carnu ~i-ar da seama de asta. Yn reuniuniledesamase faceuz in generalde fluier(ney)~ide tamburinii (daf). Moshtaqc-Ali Shah mai folosea~isehtar-ulla sama-c,iarin poezia Agitape # extaz misticii se mentioneazii adesea fluierul, tamburina, harpa, tar-ul, vioara cu "Cand in timpul samei sufitul cade pradi1agitatiei,entuziasmului ~i trei corzi (rabab),liiuta (barbat) ~i pandora (tanbur). Mawlana lalaluddin Rumi a scris un poem despre rabab in Divan-i Shams: avfulturilor li1untrice,se spune ci1intrii in starea mistici1de w.ajd. Cuvantul wajd are patru sensuri: "a fi ci1ti1cit"; deveni putemic"; "a fi trist din pricina ,~ ,,Rabab-ul este izvorul dragostei ~i tovarii~ul Prietenilor, asemiini1tor norului acela pe care arabii I-au numit rabab." unei probleme importante"; "sentiment de nostalgie,arsuci1 ~ichin". tn limbajul sufitilor, wajd este ceea ce pi1trundein inimi1~i provoaci10 stare de teami1 ~ide regret profund, in care inima prime~te 0 cuno~tinti1ezoterid1; wajd-ul ii dezvi1luiecon~tiinteisecrete a misticului ceva din misterele lumii celeilalte; Aspectele samei eo stare ap~and intre el ~i Dumnezeu, pricinuiti1eel mai adesea de chinul Sarna comporti1trei aspecte: Putere de tntelegere (fahm); Extaz (wajd); despi1rtirii, dar uneori ~i de arsura Dorintei (shawq) ~i a Dragostei (hubb). Agitatie (harakat). Cfuld acest soi de extaz ni1vi1le~ten con~tiinta secreti1a slujitorului ~i-I ia i in posesie, acesta devine tulburat, scoate strigi1te ~i gemete. Este ceea ce Putere deintelegere se cheami1 wajd ."I ~eicul Ruzbehan a spus: "Extazul (tawajud) indri1gosti- Dupi1intelegerea lor cu privire la sama, oamenii se impart in trei grupuri: plor este adev~, iar cel al mediocrilor este Hicit.Wajd-ul nu admite un suflet 1) Este inutil si1discuti1mdespre aceia care asculti1sarna intr-o stare de carnal viu ~inu se intemeiazi1 pe nimic altceva decat pe Dumnezeu; oricine ignoranti1 ~i de gre~eali1~i care nu au con~tiinta pi1catelorlor. are inci1gustul propriei sale existente nu acc~de la wajd. Wajd-ul emanii 2) Atunci cfuld inima adeptului este dominati1 de ganduri religioase ~i din Frumusetea divinii: cfuld Dumnezeu i~i dezvi1luiefata ci1tresufIet, cum cfuld el este insetat de dragostea divini1,incearci1 experiente variate, dupi1 L-ar putea contempla cineva stri1inLui?,,2 Unii au zis ci1wajd-ul consti1intr-o starea ~idorinta lui: u~urinti1 ~idificultate, contracpe ~iexpansiune, acceptare inspiratie ce vine de la Dumnezeu Cel Preainalt ~iriiscole~teinima printr-o sau reticenti1.Cand aude cuvinte ce se referi1la oprobiu ~i la consimtire, la revelape sau printr-o formi1de stare sufleteasci1precum bucuria sau regretul. refuz ~i la unire, la despi1I1ire~i la proximitate,la consimtire ~i la ciudi1,la Cea mai frumoasi1definipe a wajd-ului este poate aceasti1frazi1a lui Sumnum speranti1 ~ila dezni1dejde,la teami1~ila ajutor etc., ceea ce se afla in inima Muhibb: "Sama este chemarea lui Dumnezeu ci1tresuflet iar wajd-ul este lui se intensificii ~i el incearci1diferite stm. Daci1nu are 0 credinti1solidi1 ri1spunsul sufletului la aceasti1 chemare; pierderea cuno~tintei este ~idaci1e asaltat de propriile lui gfulduriin timpul samei, este un necredincios. intoarcerea la Dumnezeu iar plansul este efectul bucuriei intalnirii.3" De exemplu, la inceput un adept progreseazi1 foarte repede, apoi procesul incetine~te; consideri1 atunci ci1 Dumnezeu nu-i mai acordii gratia lui, ~i I Sharh-i taarruf. 2 Risalat al-quds. I Sharh-i taarruf. 3 Ibid.IL-- -.-
  • 41. MARC DE SMEDT 80 81 TEHNICI DE MEDlTATIE Diferitele tipuri de extaz "Sa dansezi nu inseamna sa te porne~ti toata ziua buna ziua, Fara sa incerci chinul, ca praful care-~i ia zboruJ. ~eicul Ruzbehan a spus: "Sunt trei feluri de wajd: pentru oamenii Sa dansezi inseamna sa urci deasupra celor doua lumi, obi~nuiti este 0 arsura peste 0 arsura, pentru cei ale~i este pace peste pa~e, Sa-ti sfii~ii inima, sa te ridici dincolo de sufletul tau."1 pentru elita celor ale~i este desfatare peste desfatare.I" ~i Ghazali: "Exista doua feluri de ~ajd: unul depinde de genul de stan "Mult Iubitul, rostind Fiat: I-a trezit pe iubitor din somnul nonexistentei, mistice iar ceIalalt de acela de dezvaluire a gnozei. In primul gen, 0 calitate ~i prin auzirea acestei melodii el a fost subjugat de extaz, ~iprin acest extaz divina II piitrunde pe mistic ~i II umple de 0 betie care uneori se exprima a primit existenta (absoluta). Arzatoarea dorinta a muzicii i-a patruns in prin Dorinta arzatoare (shawq), alteori prin Teama (khawf) ~ialteori prin foeul con~tiinta secreta, dragostea i-a devenit stapana, calmul interior ~i aparent dragostei, 0 aspiratie sau 0 nostalgie. Acest foc care se aprinde in inima lui s-a prefacut in dans ~i mi~cari spirituale. Pana in ve~nicia cea fara sfiir~it ii ajunge in cele din urma la rapune ~i-i subjuga simturile pana intr-atata, aceasta muzica nu va inceta ~i nici acest dans nu se va opri, fiindca Doritul incat, precum un mort, oehii lui nu mai vad, nici urechile lui nu mai aud; este ve~nic. Iubitorul e intruna in dans ~i in mi~care spirituall1, chiar daca sau, tot a~a, precum un om beat, el este indiferent ~i inchis la tot ceea ce pare nemi~cat."2 vede sau aude. In cel de-al doilea grad al wajd-ului, apar ni~te lucruri in Mi~carile extatice ale sufitilor sunt adeseori ca un dans, ~i atunci Con~tiinta Secreta (sirr) a misticului, uneori imbracate intr-o forma imagi- reprezinta indicele celui mai inalt grad al wajd-ului. Cand sufitul este in nativa, alteori foarte clare. Efectul samei, in respectiva stare, e sa purifice extaz, bucuria ~i entuziasmul mistic pun stapanire pe corpul ~i membrele inima precum 0 oglinda. Tot ceea ce se spune despre toate acestea sub raportul sale; el tropaie ~i bate din palme, beat de dragoste divina, farl1a mai avea cuno~terii, al demonstra~ei, al exemplului ~iexplicatiei nu poate da 0 imagine despre wajd, ~i nimeni nu-i cuno~te esenta daca nu I-a experimentat."2 con~tiinta Eului sau. Acesta se cheama dansul unitatii. In legea exoterica precum ~iin Calea rnistica,dansul nu e ctitorit canonic, ~iintrucat mi~carile extaticilor ~icomportamentul celor cuprin~i de tawajud semanau cu un dans, unii glumeti i-au imitat iar altii au crezut ca aici era Cele trei grade vorba de sufism. La sufiti, dimpotriva, mi~carile, dansul, scoaterea ve~min- telor in timpul samei sunt totdeauna involuntare. - Agitatia (tawajud), in care subiectul este inca prezent in el insu~i ~i se zbuciumit zadarnic. "Prive~te ~oimul care a scapat din cuibul caii mistice, - Extazul (wajd), cand subiectul este absent din el insu~i, dar con~tient Cuprins de extaz el se agita ca un porumbel prins in cursa."3 inca de aceasta absenta. - Supraexistenta (wujud), cand subiectul este debarasat de Eul lui, pana In legatura cu rni~carileinvoluntare din wajd se mentioneazi1urmatoarea intr-atiita incat nu mai are con~tiintastarii sale. Nurnim acest grad neantizarea traditie: Trirnisul lui Dumnezeu ii spuse lui AIi: ,,0, Ali, tu e~ti ca mine ~i neantizarii. eu sunt ca tine." Bucuria pricinuita de aceste cuvinte II adanci pe AJi in extaz. De mai multe ori ellovi pamantul cu piciorul, in felul cum 0 fac arabii. Profetul ii spuse ~i lui Jafar: "Tu mi te asemeni, fizic ~i moral." ~i acesta, Mi~arile de dans de bucurie, i~i izbi picioarele de pamant. Se spune ca ~eicul Ruzbehan se afla, in stare de extaz, pe un acoperi~. Extaticul veridic este acela care ramane nemi~cat pana ce experienta EI vazu un grup de tineri care treceau pe straduta, cantand din gura ~i cu lui iIuzorie se consuma complet prin focul samei, iar agitatia ii devine atat instrumente 0 arie dupa urmatorul poem: de mare, incat, asemeni unui om care tremura, nu ~i-o mai poate controla. I Diwan-i Shams. I Ibid. 2 Lamaat-i c-Iraqi. 2 Kimiya-i saadat. 3 Idem.L~, . _.~,-== ~
  • 42. MARC DE SMEDT .82 83 TEHNICI DE MEDIT A TIE ..0, inima mea ciHre Prieten Inalta doleanta Unii mae~tri au considerat dansulln stare de tawajud drept un fel de a Acoperi~ul, u~a, fereastra nu sunt pazite, te supune lui Dumnezeu tara a mai a~tepta nimic altceva. Mawlana a spus Daca ai dorinta ~a-ti pierzi sufletul, in legatura cu asta: Ridica-te ~i vino, acum cand locul e liber." ..Danseaza atunci cand iti poti starama Eul, ~eicul fu napiidit de bucurie mistica ~i Incepu sa se Invftrteasca In aer Smulge riidacinile dorintei tale! pana ce cazu de pe acoperi~ la pamant. Tifierii venira la el, I~i abandonara Unii danseaza ~i se invartesc in piata publica instrumentele, pornira pe urmele ~eicului, se pocaira, intrara In khaneqah, Dar oamenii veritabili danseaza In propriullor sange. I~i oferira maestrului serviciile ~i parcursera printre dervi~i calea spre Dumnezeu. Scapati de sub mana Eului, ei bat din palme, Danseaza ~i sar deasupra imperfectiunilor lor. Menestrelii lor lovesc in tamburina interioara, Abu Said Abi-Khayr considera ca e profitabil pentru tineri sa tropaie ~i in bucuria lor fac sa cIocoteasca oceanele." ~i sa bata din palme In timpul reuniunilor de sarna, cu scopul de a actiona asupra patimilor sufletului. Se mentioneaza din partea lui urmatoarele Trebuia sa citam acest soi de meditatie particulara pe care 0 gasim de cuvinte: ..Sufletul tinerilor nu este eliberat de patimi; ele Ii domina ~i-~iIntind altfel in insu~i principiul oricarui dans sacru. Patrundere in sine a vftrtejului stiipanirea peste toate membrele lor. Daca bat din palme,dorintele din mainile .secret, prin sunet, cuvant ~i gest. lor sUnteliberate; daca lovesc pamantul cu picioarele, pasiunile din picioarele lor diminueaza. Astfel, patimile din membrele lor se atenueaza, ~iei reu~esc sa se fereasca de gre~elile mari. E mai bine ca pasiunile sa se elibereze In timpul sarneidecat sa duca la pacatecapitale."1 ~eicul Al Islam Sohrawardi considera ca, daca intentia e curata, dansul echivaleaza cu un act de adoratie2. Dar sa dansezi ca sa Ie arati oamenilor DE MEDITAT ca te afli Intr-o stare secunda este ceva absolut proscris. In nici ~n caz sarna sufitilor nu consta In aceea ca ni~te oameni ce-~i dau numele de sufiti merg Cauta raspunsulln acela~i loc din care ti-a venit intrebarea. de la un ora~ la altul pentru a-~i ca~tiga painea imitand gesturile adevara- Rumi tilor mistici, aranjate sub forma de spectacole expuse publicului. Sarna sufitilor nu Inseamna sa-ti Incingi cIientii cu batm de toba, sugand coada unui scorpion viu sau varandu-p In gura capul unui ~arpe,Infigandu-ti frigan In corp, spargand pietre ~isticIe cu dinpi ~isocotind toate acestea drept grape supranaturala. ..Pe ace~ti ticalo~i, pe care ii vezi ignorati ~i adorandu-se doar pe ei In~i~i,abandoneaza-i. Sunt bufnite ale lumii In ruina, Straini cantecului de privighetoare. In ciuda tuturor mofturilor pe care Ie fac. Dumnezeu sa hotiirasca daca vor ajunge vreodata la ceva." I Khaqani. 2 Asrar al-tawhid.=r# .. .. -. ~.-. --
  • 43. 8S TEHNICI DE MEDITATIE PRACTICILE YOGA hinduismului I, ci ne yom multumi, ca ~i in celelalte capitole ale lucrMii noastre, s! scoatem in evident!.principiiIe anumitor practici de meditatie. ALE TRADITIEI INDIENE Yoga este primul sistem spiritual care pome~te de la corp pentru a realiza fiinta suprem! in Sine. Prin asta devine demn de un respect imens, fiindc! oare nu in insu~i acest corp tr&m, simpm, intelegem, cuno~tem, descoperim, cre!m, iubim ~i murim? FacultAtile corpului Pentru Yoga exist! treisprezece simturi sau instrumente ale corpului, comparate cu trei santinele ~i zece porti (cinci de intrare: facult!tiIe senzoriale; cinci de ie~ire: facultlitile de actiune). Deci: - cinci "facultiJti cognitive": auzul, pipmtul, vederea, gustul, mirosul, avandu-~isediul in organele corespunz!toare, respectiv urechile, pielea, ochii, Nimeni nu poate spune dac! Yoga ~i multiplele ei cm este anterioar! limba, nasul; sosirii arienilor in India sau dac!, dimpotriv!, reprezint! inflorirea acestei - cinci "facultiJti de actiune": cuvaIttul, apucatul, locomolia, excretia civilizatii vedice, una dintre cele mai bogate din istorie. Originea diverselor ~igenerarea, avandu-~i sediul in organele corespunz!toare, respectiv glasul, practici Yoga ~ia sistemului ei fIlosoficrnmane necunoscut! ins! urc! in timp, mainile, picioarele, anusul ~i sexul; dup! statuile ce ne-au parvenit, pan! cel putin in mileniul al III-lea tH. - manas, cea de-a unsprezecea facultate, care este facultatea cervicaliJ. Ceea ce dovede~te un grad de cultur! spiritual! inegalat printre toate Coordonand ~i indrumand in egalli mlisurli facultliple senzoriale ~i civilizatiile cunoscute de istorie. Yoga, care in cursul ultimului secol s-a facult!tile de actiune, ea are un rol centralizator. r!spandit in Occident sub forma ei de gimnastic! pentru dobandirea unei Manas-ul constituie, impreunli cu notiunea de Eu ~i cu lntelectul (cele stm mai bune a organismului, se dore~te de fapt 0 ~tiint! a Elibermi. trei santinele), ceea ce se cheamli Simtul Interior, prin opozitie cu primele Cuvantul vine din r!d!cina sanscrit! yugl, insemnand ..a atela cu ajutorul zece indriya, care sunt Simturi Exterioare. jugului", ..a imbina", ..a uni". Adev!ratul ei sens prive~te atat st!panirea Existli patru dispozitii fundamentale, inerente intelectului (Bodhi): psihismului, a simturilor ~i a pasiunilor pe care trebuie s! Ie disciplin!m ca pe ni~tecai n!mv~i inMmap la un car, cat ~iaspectul in mai mare m!surn acestea sunt rectitudinea, cunoa~terea, deta~area ~i puterea. Respectivele religios interesandu-se de unirea fiintei indivi(luale cu principiul, Sinele dispozitii constituie ..forma luminoasli a Intelectului", manifestatli atunci supremoSpre deosebire de majoritatea altor sisteme spirituale, Yoga nu este cand Guna-sattva 0 duce. cu sine asupra lui rajas ~i tamas; iar dispozipile numai 0 teorie cosmogonic! bazat! pe un ritual incununat de 0 credint!; contrare - adicli rliul, ignoranta, a~amentul ~i neputinta - sunt FOffi:la ea este inainte de toate un sistem practic de trezire de Sine, implic! 0 intunecatli a Intelectului, rezultand din inhibarea lui sattva de clitre rajas realizare efectiv! a scopului ce const! in descoperirea divinului ~idep!~irea ~i tamas. de sine insu~i. Nu e speculatie asupra intelepciunii, ci vrere de intelepciune. Conform cu Tara Michael2,care de multi ani trl1ie~te ~istudiaz! in India, Nu yom intra aici intr-o explicare a bazelor doctrinare ~i cosmogonice ale celetrei Modalit!psau Tendinte(gune)careconducfiintasunturm!toarele: I Pe care 0 regilsim in latinescul ;ungere [..a lega, a uni"J ~i in cuvintele fran!uze~ti joug I Vezi IHindu;sme vivant, de Jean Herben, Laffont. [,jug"J,jo;ndre [..a uni, a imbina"J,}onction [,jonc!iune"l. 2 Clefspour Ie yoga, Seghers.~~"~ lJ.!;" ~..
  • 44. TEHNICI DE MEDIT A TIE MARC DE SMEDT 86 87 "Guna-sattva tinde spre iluminare, spre manifestarea con~tien~. Sub la fiintele omene~ti normale, trebuie sii evolueze pe parcursul timpului. S!! raport psihologic, se traduce prin putere d~ intelegere, bucurie ~i pace; sub socotim deci fiecare noapte de somn ca pe 0 moarte, fiecare trezire ca peII: raport fizic, prin agilitate ~i puritate. Guna-rajas zIDnisle~teactivitatea ~i o na~tere. Niciodatii nu ne privim de douii ori in acela~i fel intr-o oglinda, mi~carea. Factor de energie, se aft!!la temelia oric!irui efort, oric!irei munci la fel cum nu ne sciildiimde doua ori in acel~i ftuviu. Totul se schimba, totul11 grele, ca ~i a agitatiei ~i a instabilit!!pi ~i adesea este asociat!! cu suferinta. e vremelnicie. Viizu~ astfel, Yoga cu multiplele sale ramuri riimaneun sistem Suferinta, nevoia, lipsa inci~ la efort, ~i orice efort e insotit totdeauna de efectiv de eliberare fatii de angoasele cotidiene ~i 0 ucenicie a seniniitiitii. o anumit!! trudii sau impresie de dificultate. Guna-tamas este factorul de rezistentii ~i de obstrucpe atat fatii de lumina Intelegerii (sattva) cat ~i de dinamismul Mi~ciirii (rajas). Obiectiv, se manifestii ca incetinealii, densi- Cele patru izvoare ale nefericirii tate, intunecime, inertie; subiectiv, ca apatie, indiferentii, ignorantii sau ~i cele opt grade ale eliberaril incon~tientii. Sattva are funcpa de a revela Fiinta (sat) unui lucru; tamas 0 are pe aceea Ignoranta omului ~i suferinta lui se manifest!! prin patru componente de a se opune acestei reveliiri; rajas este Forta prin care obstacolele sunt interioare care Ii marcheazii intreaga viatii: I; dep~ite iar forma esenpalii este manifesta~." _ sentimentul meschin al individualitiitii sau Ego: "AceastUdentificare Toate simturile, facuMple, tendintele corpului creeazii actiune, a~adar ne conduce toate acpunile ~ida na~tere egoismului, infatuiirii in fata succe- t Destin, karma, efecte diferite. Dacii beau prea mult, voi fi beat; dacii miinanc sului (<<sunt uternic», «sunt inteligent», «am reu~it» .etc.)~itristetii in fata p cu jus~ miisurii, mii voi simp bine; dacii acponez necugetat, risc un accident insuccesului (<<am e~uat», «sunt bolnav», «sunt supus oprobiului» etc.)"; sau ivirea unei probleme in orice situape etc. Este cic1ulneintrerupt al actelor _ ata~amentul, aspect al ignorantei, care constii in identificarea cu expe- ~ial consecintelor acestora; fiindcii orice gand, orice gest, orice cuvant face rientele pliicerii, ia n~tere din amintirea obiectelor ce ne procura impresii sii germineze acpunea, reacpunea ~i experienta intr-un anumit cere al agreabile; existentei; cere pe care hindui~tiiI-au asimilat cu cic1ulreincamiirilor, flindcii _ aversiunea, aspect al ignorantei, care constii in complacerea in stm pentru ei principiul subtil al corpurilor i~i cautii adev!irul (divin) chiar ~i lamentabile, ia n~tere din amintirea experientei penibile. Ea provoac!!dorinta dincolode moarte ~i reintegreazii tarnincetare noi matrice, imbracii noi de a ne opune, de a rezista, de a ne r!!zbuna; corpuri pentru a-I giisi ~ia se topi in el; in acest corp subtil sunt inmagazinate _ frica de moarte sau tendinta de a ne agata de viatii, care ne readuce toate experientele trecute, care ii ingiiduie astfel sii inainteze in ciiutarea la prima etapii: ne agiitiim de Eul nostru ca de un colac de salvare in largul ultimei ascensiuni (fiindcii totul exis~ in virtutea a altceva), eliberandu-se unei mm dezliintUite,ne refuliim frica de moarte, ne pierdem in iluzie pentru progresiv, existentii dupii existentii, de marele viii al iluziilor ce ascunde, a uita, in loc s!! 0 acceptam ~i sii ne dezvoltiim fiinta in vreme ce ajut!!m ~iaici, adev!irata realitate a fiintei noastre. Yoga se vrea sistemul-cheie apt omenirea sii evolueze intr-un sens ascendent. sii dud la ruperea acestui lant infernal, a acestei roti a suferintei ~isii-Ifac!! Conform cu Patanjali, care a scris Aforisme despre YogaI, cel mai vechi pe adept a descoperi eliberarea. Cate ceva despre reincamare: la moarte, tratat practic care ne-a parvenit, exis~ opt Piirtiesenpale ale sistemului Yoga, corpul nostru se descompune, se transformii in pulbere, in agregate de atomi care se intrep!!trund ~i conduc la eliberare: care i~i ocupii locul in cic1ul naturii. Ce devine con~tiinta noastr!!? Spiritul - Infranmle: yame; nostru? Cum se transformii el? Nu ~timnimic despre asta. Riimane oare un _ Practicile religioase: niyane; germene? lar acesta se regiise~te numai in urma~i? Totul tine de domeniul - Posturile: asane; misterului, de~i in cea mai mare parte religiile au admis supravietuirea unui _ Controlul respirapei: pranayama; corp subtil, sufletul.Este vorba de 0 chestiunede credintii,de intuipe personalii. _ Retragerea simtUrilor: pratyahara; In capitolul de fatii, consideriim principiul reincamiirii in felul urmiitor: fiecare zi e 0 nouii zi. Corpul nostru se modificii f!iriiincetare, impereeptibil dar in mod sigur. Experienta ne cre~te intr-una, ca ~i varsta; iar con~tiinta, I Aphorismesdu Yoga.Fayard. -
  • 45. MARC DE SMEDT 88 89 TEHNICI DE MEDITApE - Concentrarea mentall1:dharana; - Studierea textelor sacre ~i a Invl1tl1turiiInteleptilor guru, tot atatea - Meditatia profundll: dhJana; exemple la care sl1meditezi. Studiul ~iIntelegerea meditatiei sub diversele - Reculegerea perfectl1:samadhi. ei forme. - Of rand a cl1tre Dumnezeu: sl1trl1ie~ti ~i sl1practici toate preceptele nu tnfran1lrile implicll cinci atitudini: , pentrutine, ci pentru ceva din noi care ne depl1~e~te. SI1rl1mai mil ~i sa u - Sll nu vrei sll pricinuie~ti nici un rllu tlici unei fiinte vii: respectul fatll ; nu-ti faure~ti un sentiment de superioritate prin practicarea sistemului Yoga. de viatll sub toate formele ei. Dar umil nu vrea sll spunll pasiv. - SI1 nu respingi adev1lrul: sll-ti pui de acord faptele cu vorbele ~i gan- durile, sl1lntelegi c1lbinele cel mai mare este acela al tuturor ~inu acela al egoismului personal. Cinste ~i sinceritate fatll de tine ~i de ceilalti. Posturile: asane - Sll nu-ti Insu~e~ti iIegal ceea ce nu-ti apartine: deci sll nu furi, dar nici sll nu ravne~ti. Salutarea soarelui - Castitatea; ceea ce nu Inseamnll abstinentl1 sexualll, ci stllpanire de Tratatele ~i profesorii de Hatha-yoga nu lipsesc; nimeni nu trebuie sll sine, respect fatll de actul dragostei ~iprezervarea energiei sexuale, care nu se lanseze In rudimente f1lr1l Ie Invllta mai Intai de la cineva abilitat sa a trebuie sll fie risipitll, ci utilizatll in scopuri mai Inalte decat actul animalic indice mi~c1lrile.Nu yom prezenta aici decat salutarea soarelui, alclltuita simplu. Yom mai vorbi despre asta la Yoga dragostei sau Maithuna. din mi~cllri simple, la Indemana tuturor cu nitel antrenament, ~i ale carei - Sll nu fii posesiv: ata~amentul fatll de obiecte ~i fiinte marcheazll . efecte, dacll 0 practicllm In fiecare diminea.tllla sculare ~i Inainte de a ne intotdeaunao atitudine egoist1l~iascunde 0 temere. Trebuie sll iube~tipentru ; face toaleta, sunt numeroase ~i benefice: tonifiere a irigatiei sangvine ~i a ce11llalt,nu pentru tine, ~i sll-ti dezvolti generozitatea. sistemului nervos, suplete a .; coloanei vertebrale ~i a mu~- chilor, eliberare a respiratiei ~idezintoxicare a organismu- Cele cinci practici religioase lui. Faceti mi~cllrileIn ritmul - Purificarea: corpul trebuie sll respecte 0 igienl1 strictll pentru a rl1mane ce vi se potrive~te ~i farll sl1 s11011tos a-~i pl1stra0 con~tiint11limpede. Curl1tenia corporalll trebuie sl1 ~i vl1grnbiti;nu fortati niciodat1l, se alieze cu dieta alimentarl1; sl1fii atent la ceea ce m11oanci,In functie de fiece mi~care trebuie sll de- vinl1"supll1 ~i confortabill1". ceea ce ai de facut, sl1cuno~ti valoarea alimentelor, sll nu-ti umpli niciodatl1 Orientati-vl1 spre soarele ce stomacul pan111asatietate. Yoghinii adaug111aacestea anumite procedee rnsare (est). Femeile, In pri- de curlltire intemll (netti: fosele nazale curlltate cu 0 sfoarl1~icu apl1,sp1111l- mele zile ale cicIului, trebuie turi...). Totul pentru a mmane In deplinll posesie a mijloacelor tale ~i a nu sl1renunte la aceste exercitii. te Ingreuna cu materie inutilll. Seria respectivl1 ideaJll este - Starea de multumire: sll apreciezi ceea ce ai, ceea ce se petrece Injurul in plinl1 naturl1,dar se poate t1lu,sll r1lmiiisenin, sl1nu dai curs tuturor dorintelor care se prezint1l1ainfinit, practica ~i In casl1, In ora~, sl1nu te la~i afectat de situatii, sll nu fii la discretia valurilor de emotii, sl1-ti pentru a vl1 folosi cat mai p11strezi chilibrul interior,oricare ar fi neprev1lzutul,contrarletatea, plllcerea. e mult. ~i fie ca energia vitalll - Toate acestea implicl1,evident, eforturi asupra ta, 0 mare hot11rare, a soarelui sll plltrundl1In voi. putere de a suporta, perseverentl1...:.;:;:-. ~ - ----
  • 46. MARC DE SMEDT 90 TEHNICI DE MEDITATIE f, Postura de meditatie I; DupliSri Anand1,care predlilec~i la Paris la Centrul indiande Yoga,1 actul unei meditatii reu~ite depinde de trei factori fiziologici principali: ~ 1.Trebuie adoptati 0 postum fermli ~iconfortabilli; dacli nu, practicarea1 medita~ei este imposibilli. A adopta oposturli fermli insearnnli sli capep senza~a cli te afli in posesia corpului. Cel mai mic disconfort in posturli arl distrage in mod constant spiritul; trebuie deci sli alegi postura care sli-p permitli sli rlimiiinemi~cat un timp indelungat f1ir1i incerca nici 0 senzape a de disconfort.. Ii 2. Trebuie sli-ti tii coloana vertebral Ii ~i capul riguros drepte, dar f1ir~ crispliri. Toate vechile texte referitoare la Yoga insistli asupra necesitlitii de a plistra dreaptli coloana vertebral Ii in timpul medita~ei, pentru a evita compresiunea organelor abdominale provoca~ de 0 pozi~e incovoiatli, ceea duce la constipatie ~ifavorizeazli multe ale dezordini. Existli incli un motiv pentru a sta drept: nervii coccisului ~icei sacrali sunt astfel mai bine irigati ". cu sange, care Ii revitalizeazli. ,i,- II" .fl;. 3. Pe parcursul postUrilorde medita~e, din cauza unei mai mici cheltuieli.p de energie muscularli, pllimiinii ~i inima i~i incetinesc mi~c1irile.Atunci I iI, producerea de bioxid de carbon are valoarea minimli.Respirapa devine u~oarn, I I aproape abdominalli, incat abia se mai simte. tn aceste conditii, spiritul este aproape in intregime sustras distragerilor pricinuite de mi~clirile fizice ~i Pranayama: controlul suOului . i,: deci se poate interioriza, intr-un calm perfect. Pranayama,exerci~ufundamental l sistemuluiYoga,se dovede~te a mai Sunt indicate patru postl1ri: ; mult decat 0 disciplinli a msufl1irii - un control al Energiei vitale (prana), 1:1 I. Padasana: pozitia Lotus, imortaliza~ de Buddha, cu picioarele incru- !,piin intermediul celei dintiii. Prana se glise~te pretutindeni sub formli de ci~ate ~i labele picioarelor odihnindu-se cu talpa spre marginea coapselor. oxigen ~i electricitate; f1ir1iea, nu putem trlii cu trupurile noastre a~a cum Ii 2. Virasana:Semilotusul sau pozitia eroului; unul singur dintre picioare. sunt concepute; prana mai este ~i "ceea ce se mi~c~", "ceea ce vibreazli" este a~ezat pe coapsa opusli, cel1ilaltafliindu-se desesubt. I fi deei se referli la energie in general, cea care anim1i corpul ~i toate fiintele I. 3. Svastikasana pozipa Fericirii, cea mai simplli, in care laba fiec1irui sau . insuflepte. Prin intermediul suflului, putem reufi, cu voint1i,sli punem st1i- picior este inseratli intre coapsa ~i gamba piciorului opus. piinirepe aceastliprana a~aincat sli nu 0 mai risipim, ci sli 0 dirijlim pentru 4. Bhadrasana,pOstura Beneficli - ambele glezne sub testicule, ~Ipile: maximum de folos al organismului nostru psihosomatic. lipite una de alta ~i mentinute impreunli cu ajutorul mainilor. Toate aceste Fluxul ~ireOuxul respiratiei este asem1in1itor itmului binar, altemat, al r postl1ri sunt mai u~or de adoptat cu 0 pemli tare pusIi sub fese. naturii: zi-noapte, uscat-umed, cald-frig... El re-creeazli oscilatia cosmicli, Mai putem medita ~i stand in genunchi, cu fesele a~ezate pe glezne ~i, aceea care, aidoma blitliilor inimii noastre, face sli se mi~te Universul. Prin bineinteles, spatele mereu foarte drept. atentia acordatli suflului ~i prin amplitudinea pe care astfel i-o confer1i, Rlimai tlicut, respirli, exis~. yoghinul nu numai c1i11disciplineaz1i ~i-~if1iure~teastfel 0 unealtli remar- cabilli, ci trebuie ~is1iajungli in simbiozli cu totalitatea naturii ~ia mi~c1irilor I A se vedea lucrarea lui practicl, sp!rut! la Editura Seghers. ei cic1ice. -- ~
  • 47. MARC DE SMEDT 92 93 TEHNICI DE MEDITATIE In zilele noastre este de ajuns s!1te uiti putin in jur ~iin tine insuti ca ca efect, din primele zile de practic!1,0 inexprimabil!1senzape de armonie, s!1-tidai seama cum cea mai mare parte a fiintelor respirn prost: 0 respiratie o plenitudine ritrnic!1,melodic!1,0 nivelare a tuturor asperit!1tilorfiziologice. superficial!1,implicand doar partea de sus a pl!1manilor,neregulat!1,sacadat!1; Mai tArziu,ea iti creeaz!1un sentiment obscur de prezent!1 corp, 0 con~tiint!1 in adeseori tigara traduce nevoia de a respira, deturnat!1de la scopul ei prin calmi1a propriei mi1retii". aspirarea unui produs relativ toxic, pe jum!1tate stupefiant pe jum!1tate Yoghinii ajung la suspend!1ridin ce in ce mai prelungite ale r!1sufl!1rii excitant, care ip d!1iluzia c!1te afli in realitatea c1ipei ~i iti ing!iduie s!1te ~i li se cunosc performantele de suportabilitate in scufund!1rilein ap!1sau ag!1tide ceva. In plus, se poate remarca faptul c!1un spirit agitat, impr~tiat, in ingrop!1rilede vii. Dar regulile tradiponale ale sistemului Yoga se limiteazi1 ~ters, amorf, angoasat sau supravoltat se va traduce printr-o respirape in la trei prime etape ce trebuie dep~ite incetul cu incetul: concordant!1 cu asemenea st!1ri.Totu~i, prin simplul control al inspirnrii ~i - 5i1ajungi si1-titii respiratia timp de 48 de secunde (12 matre). expirnrii, cate boli, cate st!1ridezagreabile, dit!1pierdere de vreme ar putea - 5i1ajungi s!1-titii respiratia timp de 1 minut ~i 36 de secunde (24 de fi evitate! Trebuie mai intai s!1inveti s!1respiri lini~tit ~i adanc: in fiecare matre). zi s!1-prezervi cateva minute ca s!1inspiri cat se poate de mult ~i s!1expiri - 5i1ajungi s!1-titii respiratia timp de 2 minute ~i 24 de secunde (36 de matre).II, cat mai lent cu putint!1, f!1r!1 fOria lucrurile, inceti~or. Repet!1 aceast!1 a concentrare asupra respiratiei de cate ori este posibil in cursul zilei. Efectele Trebuie, de asemenea, si1tii socoteala num!1ruluide pranayame efec-I sunt imediate; practic!1asta indat!1ce apar vreo angoas!1,vreo incordare, ~i tuate, si1nu fortezi niciodat!1cre~terea lui, nici s!1nu faci mai mult de patru astfelle alungi sau cel pupn combap stresul ~iii dai organismului posibilitatea exercitii pe zi: la r!1s!1ritul soarelui, la amiaz!1,la asfintit ~ila miezul noptii. de a reactiona adecvat la situatie. Trebuie riguros respectat!10 postur!1cu coloana vertebral!1dreapti1. Nici 0 lat!1~i un alt exercitiu, pe care, la inceput, trebuie s!1-1practici doar in mole~ire nu e ing!1duit!1in acest exercitiu de purificare a corpului ~i a momentele speciale, consacrate meditapei: la incheierea expiratiei ~i a spiritului. inspiratiei, f!10 u~oar!1retentie a r!1sufl!1rii. Este foarte important ca tot aerul s!1fie expulzat din piept ori pieptul s!1fie plin cu aer pentru a efectua aceast!1 retentie care nu trebuie s!1dureze mai mult de trei pan!11acinci secunde. Kapalabhati:Curafjrea craniului Momentul de imobilitate astfel creat iti permite s!1capeti con~tiinta interi- orului corpului ~i lini~te~te in intregime mentalul. Nu efectua niciodat!1 Un exercitiu traditional de pranayama, pe care il alegem dintre multe retentia pe parcursul inspir!1rii sau al expir!1rii; e un lucru r!1u,avem deja altele, este kapalabhati (Curntirea craniului), care implic!1respiratia diafrag- tendinta incon~tient!1s!10 facem in viata de zi cu zi, in timp ce reflect!1m matic!1~i abdominali1: sau in incordarea vreunui efort. - coloana ~i capul drepte, picioarele in lotus ori semilotus; In m!1sura posibilului (~i limitele acestui posibil depind de propriile - toracele bombat; noastre limite, eforturi, sl!1biciuni), trebuie s!1incerci s!1devii totdeauna - concentrare asupra abdomenului, a~ezand aici punctul centrul de con~tient de faptul c!1respiri ~i s!1-tifaci respiratia mai ampl!1,regulat!1,iar greutate, dedesubtul buricului; expiratia impins!1c!1tre~iin abdomen. - relaxeaz!i-p pantecele, care iese in afari1; - apoi contract!1-1 brusc spre interior: aerul iese din pl!1mani; Mircea Eliade spune c!1prin pranayama "yoghinul incearc!1s!1cunoasc!1 - relaxeaz!1-1din nou, inceti~or; aerul intr!1,in chip firesc, in pl!1mani. in mod imediat pulsatia propriei sale vieti, energia organic!1desc!1rcat!1de La inceput (prima si1pt!1man!1) f!1astfel zece inspir!1ri-expir!1ri, inspira!ia inspiratie ~i expirape. Pranayama este atenpa indreptat!1 asupra vietii trebuind si1dureze de patru ori mai mult decat expiratia bruscl1(2/10 de organice, 0 cunoa~tere prin act, 0 intrare calm!1~i lucid!1in ins!1~iesenta secund!1fat!1de 8/10 aproximativ). In fiecare dintre s!1pt!1manilee urmeazl1 c viepi. Yoga Ie recomand!1credincio~ilorei s!1tr!1iasc!1, s!1 se abandoneze dar nu adaug!1 alte zece asemenea respiratii, pan!1ce ajungi la 120 de mi~c!1ri vietii. Activit!1tile senzoriale 11iau in st!1panire pe om, 11altereaz!1 ~i-I succesive, cifr!1ce nu trebuie dep!1~it!1. si1r!1man!1elaxatl1,toracele nu Fa!a r dezagreg!1. Concentrarea asupra acestei functii vitale care e respiratia are participi1 la exercitiu iar inspiratia e franat!1f!1r!1 incetare. Contraindicat ,~, .r-::~~~~v~..,:
  • 48. MARC DE SMEDT 94 95 TEHNICI DE MEDIT A TIE cardiacilor ~ipulmonarilor, exercitiul acesta gole~te complet aerul rezidual 0, Ram, dragostea Ta p1itrunde peste tot. Peste tot str1iluce~te lumina ce viciaz1i pl1imanii, satureaz1i cu oxigen sangele ~i produce in intregul Ta. Fericirea Ta absoarbe totul. Ram, Tu e~ti Lumin1i,Dragoste~i Fericire. organism 0 intens1i activitate pranic1i; tonific1i sistemul nervos vegetativ. Ramdas, tu tr1iie~tin aceast1iLumin1i,in aceast1iDragoste, in aceas~ Fericire. i tn plus, creierul este in profunzime irigat ~i vivificat; deoarece creierul, 0 Ramdas, tu nu ai existent1iseparat1i.Tu e~ti liber, liber ca Dragostea, liber mas1icelular1i spongioas1i, variaz1ica volum in ritmul respiratiei ~i deci al ca Lumina, liber ca Fericirea. lube~te totul, lumineaz1itotul, imparte cu totul circulatiei sangvine - acest exercitiu putemic ii aduce un aflux de sange, Fericirea. Tu e~ti totul ~itotul este in tine. Tu ~icu totul sunteti Ram. Ram de oxigen ~i cu adev1iratil cur1it1i,i spal1imurd1iria. Facult1itile noastre de I in slava Sa. Ram este unul, Ram apare ca mai multi. Unul este adev1iru1. concentrare ~i de atentie se multiplic1i.Este un bun preludiu pentru asane Mai multi insearnn1i falsitatea. Unul, pretutindeni Unul, ~i asta este Ram. ~i pentru meditatie care se pot incheia cu modularea unor mantre. Nu tIii decat pentru dragostea fat1ide Ram. Ram te-a fl1cutnebun dup1iEl. Binecuvantat e~ti tu, Ramdas. Nebunia fat1ide Ram este totul pentru tine, nebunia fat1ide Ram este totul pentru top. tn aceast1inebunie nu exist1idurere, Mantrele perplexitate, ignorant1i,sl1ibiciune, am1ir1iciune,ur1i,nu exist1i nici un r1iu. Aceast1inebunie este intreag1i Dragoste, Lumin1i, Fericire, Fortii, Putere, Practicarea mantrelor este insotit1i, prin expulzarea sunetului, de 0 tntelepciune, este tot binele." mi~care respiratorie care ajut1ila mai buna intelegere a sustinerii expiratiei (emisie) ~ia inspirapei (reinc1ircare).tn plus, puterea vibratorie binefl1c1itoare Mantra exprima cantecul sufletului s1iu~i al corpului s1iuincetul cu a sunetului se adaug1iamplitudinii respiratiei. incetul transfigurat, invadat de 0 pace inalterabil1i,torente de ap1ivie curgeau Ce este aceea 0 mantrd? Vedele,textul sacru fundamentalal hinduis- in inima lui debordand de dragoste pentru viat1i,orice viat1i.Spunea c1ipacea mului, redactat cu patru mii de ani inaintea erei noastre, se refern, ca ~iBiblia poate fi atins1i cu ajutorul unei mantre dOMatunci ciind ,,0 faci cu unica de altfel, la un Sunet primordial, un Cuvant preexistent creatiei ~ipunand-o dorint1i de eliberare ~i de pace, fl1r1idorinte arz1itoare fat1i de lucrurile pe aceasta din urm1iin mi~care. tn India acest sunet ar fi OM, sunet sacru lume~ti". Calea sanctit1ipi,a~acum 0 predica el, trece intiii prin abandonarea esential pe care trebuie s1i-lpronunti cu expiratia cea mai adanc1iposibil: oric1ireiposesiuni ~i a oric1iruiata~ament: AOOOOOOMMMMM, AUM. Forta acestui sunet, bine modulat, este "Vreti s1iv1ip1istratimentalul pentru a poseda la propriu aceast1i cas1i, incredibil1i. A-ul pleac1idin gatlej, O-ul coboar1i adanc in vintre pentru a marile voastre bog1itii, bunurile ~i rudele ~i s1iincercati team1iin privinta se termina cu M, care vibreaz1iin craniu. lot, griji ~i fr1imant1iri?Faceti-o. Adev1irul este c1i,dac1inu ne abandon1im Brahmanii hindu~i, con~tienti de puterea vibratorie a sunetelor ~i de in intregime mentalul gandului c1itre Dumnezeu ~i dac1i nu a~ez1im la golirea de con~tiint1ioperat1i de cantarea lor, folosesc drept mantre nume picioarele Lui tot ceea ce tinem ca fiind al nostru, nu-L yom putea avea. de zei, binecuvant1iri ~i formule sacre, care poart1i 0 inc1irditur1isimbolic1i Rezumand, numai abandonarea c1itreDurnnezeu, complet1i~i f1ir1i rezerve, particular1i, destinat1i s1iaduc1ipacea spiritului ~ievolutia interioar1i. ne d1idreptulla tndurarea Lui ~i la darshan-ul Lui.". Un celebru guru indian, Swami Ramdas, a fost sadhu, pelerin r1it1icitor Ramdas a ~tiut s1i-~itr1iiasc1idealul, s1iabandoneze totul ~i deci s1ise i pe drumurile Indiei, repetand f1ir1incetare aceea~i mantrd: i "Om, Shri Ram,jai Ram, jai, jai Ram." consacre in intregime mantrei ~imeditatiei coexistente acesteia. A respec- Repetand astfel intr-o japa neobosit1inumele St1ipanuluisuprem, Rama, tat in plus 0 castitate absolut1i,considerandu-le pe toate femeile drept mama pelerinul se l1isacondus de 0 voint1isuperioar1ilui, mergand la intamplare, lui, ~i ~i-a hr1initcorpul numai cu alimente primite ca poman1i.Acest mare cantandu-~i neobosit litania, lipsit de orice bunuri cu exceptia buc1itiide sfant a dobiindit 0 imens1ipopularitate in India, fiindc1isimplitatea metodei panz1ide pe coapse ~ia unei invelitori, v1izandin fiece lucru, in fiece fiint1i lui ~i puritatea limbajului creau mai mult decat orice fel de ascez1i sau incamarea puterii divine: exercitiu spectaculos. Lumea spunea despre acest om, pe umerii c~ruia poposeau p1is1iri ~iale c1iruimiiini ~tiaus11 vindece bolile trupului iar privirile ,,0, Ram, tu e~ti pretutindeni; 0, Ramdas, tu nu e~ti nic1iieri. 0, Ram, Vointa Ta singur1idomne~te; 0, Ramdas, tu nu ai voint1i. 0, Ram, Tu e~ti singura realitate; 0; Ramdas, tu nu ai existent1i. 1 Carnels de pelerinage, Swami Ramdas, Albin Michel.-- ~~~:-~ ;-----
  • 49. MARC DE SMEDT 96 97 TEHNICI DE MEDIT A TIE bolile fiintei: "EI a ridicat v1Uul e~tiintei." ~i pe parcursul intregii sale viei n s!-mi urmeze sfatul ~isii ia hot1lrJ.rea ferm11 a nu mai rosti mantra. Imediat de el a repetat: apoi, a ad11ugatfemeia, durerea de cap a incetat ~i, 0 datii cu ea, influenta ..Om, Shri Ram,jai Ram, jai, jai Ram." mantrei. Din c1ipa aceea s-a simtit iar11~i a ins11~i. e aceea consider c11 e D Pentru cei mai muli dintre noi, occidentalii, practicarea mantrei va nu existii nimic mai riiu in via11 decat sa te asociezi cu un om a ciirui inim11 riimane doar un exercitiu printre altele. Dar eficienta ei pentru lini~tirea e plinii de patimi bestiale. Un asemenea om i~i transmite lesne natura ciitre mentaIului nu poate fi pusii la indoiaIii, mattor fiind formidabilul succes aJ semenii creduli care au un temperament emotiv ~islab. ~i in virtutea aceleia~i Meditatiei transcendentaIe, a c1ireipracticii majorii constii in recitarea de . legi, nici 0 toviirii~ienu e atat de profitabila pentru iniiltarea ~ipacea noastrii ciitre fiecare a unei mantre anume, date de guru ~ide instructorii lui: darea . decat un caracter nobil, cu inimii curat11."1 . mantrei a devenit 0 afacere comercialii in care indoctrinarea ~ipublicitatea Asemenea pove~ti de vr11jitorie(sii amintim c11aceasta din urm11este sunt necesare pentru a chema noi membri c1irorasii Ii se facii bine (ciildurn de asemenea, ~i intotdeauna, una de autovriijire) se pot reproduce in diverse a colectivitiitii care sparge izolarea, importanta ce ti se aratii prin concesio- feluri; oricare tehnicii prost folositii duce la distrugere. lar bine folosit11duce narea mantrei ~i,bineinteles, puterea exercitatiiasupra con~tiineide repetarea la creatie,la deschidere. Este insii~iproblema progresului din zilele noastre,I ei) dar care, in schimb, fac ~i ei un bine contului bancar. Suntem departe in toate domeniile. de darul totalf1icut ltorade ciitreRamdas.In ale sale Carnetedepelerinaj a . Pentru a reveni la aspectelepozitive,s11 spunemcii eficientarepetiiriiII giisim de altfel numeroase avertismente asupra riiului ce-I pot face acei mantrelor a fost testatii in laborator prin electroencefalograme: foarte repedeI religio~icare nu au decat haina de pe ei, dar aI c1irorspirit nepacificat mnane se instaIeazii 0 relaxare treazii, ~i undele alfa apar pe inregistr1irile E.E.G. legat de dorinte ~i patimi; intr-adev1ir, influena lor poate fi dezastruoasii asupra sufletelor slabe, asupra spiritelor nestructurate, asupra con~tiintelor , In consecintii, corpul ~i spiritul se odihnesc ~i deci se pot deschide m11car in ciiutarea a indiferent ce sistem care le-ar salva de angoasa de a triii ~i de 1aviziunea reaIitiitiia~acum este ea. Personal,nu cred cii trebuie s11 disociem frica fatii de lume. Tragedia din Guyana riimane 0 dovadii flagrantii a acestui recitarea mantrelor sau a sunetelor de alte practici, de asane ~ide meditatia lucru. Ramdas relateazii0 poveste ce trebuie citatiiaici tiindciieste exemplarn: purii, astfel incat s11nici nu ne hipnotiz11masupra unei vocabule. Cand ii ,,0 datii, spune el, 0 femeie a venit sii mii vadii; era intr-o stare vrednicii v1idpe copiii lui Krishna cantandu-~itnantra ~ileg11nandu-se: Hare Krishna, " de milii. Nu de mult incepuse sii sufere de dureri atroce de cap ~i dorea un Hare Krishna, Hare, Hare", ii giisesc ni~tein~i foarte dt: isprav11, ar flUcred d leac. Intrebatii asupra felului cum incepuse boala, a spus cii aceasta se d aici se afl11 solutia la criza interioarii actual11. manifestade candviizuseun sadhuriitiicitor e la careprimiseiniiereaunei d Hinduismulle propune fidelilor lui sute de mantre diferite. Noi s11 nu mantre; de:atunci, de cate ori Wrepeta mantra, simtea in cap dureri cumplite. retinem decat una, "OM", silaba sffint11, le ciirei efecte vibratorii sun! a Cand i-am sugerat sii abandoneze repetarea mantrei, a refuzat, deoarece il profunde ~i a c11reirepetare (cu glas tare, apoi cu voce joas11,murrnurat11, socotea pe sadhu drept guru-ul ei. Nu puteam, ca singur remediu, decat sii-i interioarii;~ireluand intregul proces) aduce in sine un mare calm. Dimineata prescriu abandonarea mantrei, dar intrucat nu era de acord cu sugestia mea, ~i seara, dup11meditatie, recitata astfel de vreo zece ori, ea creeaz110 undii femeia a plecat. Totu~i, dupii cateva zile s-a intors; starea ei era cu mult de pace. mai proastii decat inainte. Suferinta ii devenise absolut insuportabilii. Cand i-am cerut din nou sii opreaScii repetarea mantrei, a riispuns ca incercase, dar cii nu reu~ea tiindcii mantra p1ireasii fi pus stiipanire pe dansa. Atunci i-am sugerat, ca singur mijloc de a-i indepiirta influenta, sii-~iexprime Smavritti pranayama cu putere repulsia fatii de sadltu ~i sii ia hot1irarea de a nu mai avea de-a face in nici un fel cu mantra lui. Ea a refuzat cu strii~nicie sii urmeze acest latii un exercitiu simplu ~i lipsit de pericole, care imbinii in totalitate sfat, fiindc1iavea multii veneratie pentru sadhu. ~i a plecat iarii~i. binefacerile mantrei ~i ale pranayamei. Trebuie sii te a~ezi pe 0 pemii bine Dupii 0 siiptiimanii, s-a intors pentru a treia oarii; era foarte veselll ~i umplut11, us11 jos, ~is11 cu picioarele incruci~ate, coloana vertebral11 p pe stai eliberatll de cumplita suferintii. A miirturisit cii in cursul siipt11manii hinul c durerii de cap ii devenise in asemenea mi1surninsuportabil, incat fusese silit11 lOp. cit. .,,> ~,~ -. , ~""","" " ,.......
  • 50. MARC DE SMEDT 98: 99 TEHNICI DE MEDITATIE -~--_. dreapt1i~i cambrat1iin dreptul ~alelor, capul bine echilibrat, drept ~i el. tn! _ laun copac la altul. Raja-yoga ne invata sa ne concentram asupra mentalului caz de imposibilitate major1ipentru ~ederea pe jos, te a~ezi, drept, pe un: ". hQStru ~iapoi sa-i exploramungherelecele mai intime. scaun tare. Concentrarea se opune dorintelor incercate de simtUri,la fel cum fericirea - Gole~te-ti pl1imaniitotal: expirare. - , se:opune agitatiei ~idurerii, gandirea ferma perplexit1itii,lenei ~itoropelii, - Blocheaz1i-ti respiratia cu pl1ima,!iigoliti. t ~cceptarea bucuroasl1 - relei-vointe. - Num1ir1in gand patru OM, contractandu-ti de patru ori sfincterul anal: " i De aeeea, cat1ivreme gandurile cuiva nu sunt total distruse de 0 asemenea (Asvini Mudra). i practicare constantl1,aeesta ar trebui s1i-~i oncentreze mentalul asupra cate c - Inspir1i (cu chinga abdominal1icontrolat1i), num1irandpatru OM. unui singur adev1irde fiecare dat1i.Printr-o astfel de practicl1neintrerupt1i, - Cu pl1imanii plini, blocheaz1i-ti r1isuflarea. aptitudinea de a se fixa asupra unui singur punet va cre~te~i,inda~, multimea - Num1ir1i patru OM cu patru Asvini Mudra. gandUlilor va disp1irea. :, Pentru a indep1irtatoate astea (agitatia ~idiversele obstacole ce se ridic1i - Expir1itimp de patru OM. ~ pe calea fix1iriimentalului), practicarea coneentr1iriiieste singuru] lucru care - Blocheaz1i-ti r1isuflarea~i num1ir1i atru OM cu patru Asvini Mudra. ;. trebuie c1iutat."I p Reia procesul tarn s1ifortezi lucrurile, de cate ori simti nevoia. Nu trebuie Cum s1ireu~im s1ine concentrl1m spiritul asupra unui singur punct?~ I s1iai nici 0 dificultate, nici 0 stare de oboseal1i.Dac1ise intampl1ia~a ceva,! Retrage-te intr-un loc lini~tit, dacl1 este posibil rezerv1i-ti 0 camer1i opre~te-te imediat. Asvini Mudra (contractia sfincterului anal) nu se face, .$pecial1i, ceea ce adesea e dificil in zilele noastre. De aceea g1ise~temijlocul decat in timpul retentiei la gol ~i la plin. Nu practica niciodat1i exercitiuI . ca m1icar0 jum1itate de or1ipe zi s1ite poti izola acas1iori in alt1iparte, in dup1ice ai mancat. Aceast1iSmavritti pranayama face s1icircule in intregime. natur1i.0 cuvertur1i special1i,un covor, 0 pem1ibine umplutl1,UI1 beti~or de I, energia in corp de sus in jos ~iviceversa. Din practicarea ei rezult1ioxigenare, !, t!maie cand e~ti in cas1i,iat1itot ce-ti trebuie. 0 data salutul catre soare concentrare ~i pace mental1i. efectuat, apoi cateva exercipi de pranayama, trebuie s1imodulezi silaba OM Dar dac1itoate astea ti se par prea complicate, este de ajuns s1iintonezi " de la trei la ~ase ori; atunci poti incepe, doar r1imananda~ezat ~i 11isandsa cu putere OM de vreo zece ori, pe 0 expiratie cat mai profund1iposibil, pentru treac1ifluxul gandurilor, concentrandu-te asupra mi~c1iriirespiratiei in sine. a obtine un benefieiu similar. Aceste exercitii trebuie s1itind1is1ite fac1ia Dac1iideile sunt prea obsedante, concentreaz1i-teasupra punctului din centrul c1ip1itacon~tiinta corpului ~i a mentalului, pentru a Ie controla, a Ie lini~ti, sprancenelor sau asupra vanului nasului tarl1a te uita cruci~; concentrarea a Ie dirija la dorint1i.S1i-tireg1ise~tiastfel 0 fort1iinterioara care va ingadui trebuie sl1fie mentaH1~i s1ise indrepte c1itreun singur punet. Este posibil, de asemenea, s1i-ti coneentrezi rasuflarea asupra tuturor chakrelor (vezi sa inaintezi mai bine pe drumul vietii, incercand s1i-iintelegi finalitatea. capitolul respectiv). E necesar1i0 vigilentl1neincetat1i.Prive~!e-ti tiinta care apare in t1icere,cu toata t1edireala ei ~icu nimicurile ce ocup1icampul con- ~tiintei. R1lmai concentrat asupra pozitiei cOT)Jului,asupra respiratiei. I A stapani calul neb un Fixeaz1i-tiatentia. Simte-o alunecand. Adu-o inapoi. Repeta in gand silaba OM. Totul dispare. Ascult1iceea ce se petrece imprejur, zgomote]e, in tine, Meditatia insa~i compprt1itrei aspecte: a-ti disciplina corpul in postur1i, injurul t1lu.F1ldiferenta intre Ego-ul care proiecteaza lumea ~ilumea real1l. obligandu-I sa-~i pastreze imobilitatea; a-ti disciplina r1isuflarea, a-ti Dup1i un anume timp (minimum un sfert de or1l),ce va p1lreafoarte lung disciplina mentalul. Swami Sivananda spunea c1i"mentalul este compara! la inceput (pune un de~teptator in apropiere), salut1ladanc ~irepeta cu voce cu argintul-viu, tiindc1irazele sale se impr1i~tieasupra unor obiecte diferite. tare OM de mai muIte ori la rand. Ridic1l-te.Dezdoaie-ti membrele, fa cateva Este comparat cu 0 maimut1i, tiindc1i sare de la un obiect la altul. Este exercitii de gimnastic1l, d1i-ticu ap1irece pe fat1i.Acesta este un exemplu comparat cu aerul nestatomic, fiindc1ie instabil (chanchala). Este comparat de meditatie. Practic-o dimineata inainte s1lte speli ~i seara, intorcandu-te cu un elefant in rut, din pricina impetuozit1itii lui p1itima~e. ~e ]a treburile zilei. Efectul prim: te pui in ordine. "Mentalul este cunoscut sub numele de «pas1iremare», tiindc1isare del -- la un obiect la altul exact cum top1iiepas1ireade la 0 creang1ila alta sau de: I La Pratique de IIImeditation, Albin Michel. ... ~!--.... _-;;~_;;"_.v.-r"~
  • 51. i MARC DE SMEDTi1 100 101 TEHNICI DE MEDIT A TIE~i I; !"II Hindui~tii folosesc diferite feluri de meditatie cu ajutorul unei fonne: :c:area re~it sa-~istapaneasca mania a parcurs jumatate din drumul catre eli- Ii sa te concentrezi asupra imaginii unei zeitati, Shiva, Vishnu, Kali... astfel berare. Nu e vorba sa c1idemintr-o blandete suava, ci sa ~timsa ramanem, in I incatsa prime~ti n tinesentimentulinteriorca imagineacreeaza~icinste~te i ., toateimprejurarile, stapanipe noi, de~ap ~iindulgenp ~isa nu ne risipim ener- simbolul exterior. Aceste imagini, oricat de frumoase ar fi, nu corespund gill.~itimpul. Aceasta nu exclude luciditatea ~iseveritatea, daca sunt necesare. structurilor noastre mentale ~i, dupa opinia mea, deturneaza obiectul Defaimarea: care dovede~te un spirit ~i 0 inima obtuze ~i face multej! meditatiei care e~ti mai intm tu insuti ~i propriile tale reactii. Sa te intelegi, victime, raspandind 0 otrava corupatoare, ce-I tulbura pe celalalt. Duplici- Ii sa patrunzi in tine, sa te purifici. Apoi, daca e cazul, sHolose~ti concentrarea tatea, viclenia, subterfugiul, perversitatea, gelozia, ignoranta aIcatuiesc tristul /i asupra yantrei reprezentate mai jos, capodopera de abstractie vizuala ~i, ,cortegiu al cIevetirii. Pentru ce iI criticam ori iI calomniem pe cineva care pentru hinduismul tantric, iIustrare a campului cosmic in care se inscrie .nu este de fata, daca nu din la~itate ~i, sa spunem cuvantul, din rautate? I: creatia, de la punctul focal unic la manifestarea generala. Cele noua Pesimismul:niciodatasa nu te la~iprada mohorelii,gandurilor negre, I: I triunghiuri sunt reprezentarea diverselor circuite ale con~tiintei noastre care ,depresiunilor care fac sa revina la suprafata mentalului vechile amintiri sub- trebuie disciplinate; petalele inchipuie fenomenele lumii exterioare iar C9n~tiente. sta nu sluje~tela nimic. Sa reacponezi, sa practici exercipi fizice, A patratul campul mediului inconjurator (spapu-timp) in care se petrece totul. sate scuturi, sa ie~i, sa schimbi aerul, sa te straduie~ti sa vezi latura pozitiva Simbol al Totalitatii, yantra poate fi un bun suport de meditape. a vietii. Aspectul negativ exista in toate; trebuie sa lupti impotriva lui. lndoiala: exista sau nu Dumnezeu? Sunt oare bun sau rau? Nimic nu progreseaza in viata etc. Hot1lrareain fiecare gest cotidian, in fiecare actiune . . esteesenpala.Ceeace nuexclude,ba dimpotriva, efleqia,care nu inseamna r IiIi . indoiala, ci cantarirea elementelor. indoiala creeaza nelini~tea mentala ce I!, blocheaza orice progres, in indiferent care domeniu. Gandurile rele: in timpul meditatiilor apar toate fantasmele noastre ,. impure. Ce vrea sa zica "impur"? Ceea ce se leaga de egoism, de distrugere ~i totodata de situatii care nu exista ~i care am dori sa existe. Sa ni IetI~I imaginam este inutil ~inu rezolva nimic. Meditatia spore~teprezenta acestui aspect at spiritului nostru care este vagabond, agitat, obsedat de sex, lacom h de onoruri, de considerape, de bani, de 0 viata la care nu poti ajunge niciodata . in realitate ~icare ar trebui sa-p aduca multumirea ideala, Lana de aur. IIuzii...rj" Visurile: sa te ata~ezi de visurile cu ochii deschi~i ~ide visele nocturneI este de asemenea inutil; intelege c1inu sunt decat imagini, purtatoare de "Pe masura ce curep 0 ceapa, gase~ti mereu alte foi dar nu ajungi semnificatie dar efemere, intr-o oglinda goala. Teama - teama fata de ce? niciodata la un nucleu. Tot astfel, cand iti analizezi Ego-ul, el dispare cu Fat1ide tine in primul rand. Eul i~i creeaza obiectele propriei frici, apoi cade totul. Ceea ce ramane in ultima instan~ este Atma, pura Con~tiinta absoluta" in angoasa ~itimiditatea anihilante. La ce sluje~te sa-ti fie teama? La nimic. (Ramakrishna). Asta nu va schimba 0 iota in desfa~urarea evenimentelor. Adeptul meditatiei trebuie sa fie, ca toti inteleptii, un vindecator al devenirii fiintei, dezvoltand curajul ~i viziunea clara asupra situapilor. 0 respiratie buna este de ajuns Obstacolele mentale in calea meditatiei pentru a face sa dispara teama aceasta, acest blocaj. Pentru a ne convinge, e suficient sa incercam mai multe respiratii adanci indata ce apare angoasa. Mania: care vine din ata~amentul sau din dorinta frustrate, din meschi- Foria vechilor impregnari: Swami SivanandaJ spune: "Cand aspirantul naria deranjata, din ravnire, din teama, din gelozie; atunci nu mai e~ti stapan i~i impune 0 severa disciplina spirituala, cand face 0 intensa sadhana, in pe tine, ci devii prada maniei. Resentimentele, ura, furia, iritarea sunt alte fonne ale ei ~idovedesc slabiciune interioara. Mae~trii hindu~i spun ca acela IOp.cit. ..
  • 52. MARCDE SMEDT 102j TEHNICI DE MEDIT A TIE I vederea eliminibii vechilor Impresii subcon~tiente (samskare), acestea se.j - Svadisthana sau chakra agreabila, "Temelie pentru sine insu~i", situata straduiesc sa supravietuiasca ~i ataca de doua ori mai putemic. Ele capa~! baza organelor sexuale. Elementul ei este apa, semnul este semiluna. forma ~i se rostogolesc peste dansul ca ni~te blocuri de piatra. Vechil~1 - Manipura, laca~ al Giuvaerului stralucitor, situat la doua degete sub samskare de ura, inamicitie, gelozie, sentimentele de ru~ine, de lipsa a res-~ <t1Jric. Elementul sau este focul, semnul ii este triunghiul. pectului omenesc, a cinstei, de frica etc. il afecteaza in forme grave; ele sei - Anahata ori semnul hexagonului, in regiunea inimii, chakra Sunetului actualizeaza imediat ce li se prezinta ocazia. Aspirantul sa nu se descura- dmordial. Elementul ei este aerul. jeze; cu timpul, i~i vor pierde puterea ~i in cele din urma vor muri." Natura inferioara: sau ata~amentul fata de Ego. Vrei sa te schimbi, s11 - Visudha, in spatele gatlejului, asociata elementului eter, numita chakra evoluezi sau oare sa intare~ticeea ce W. Reich numea "armura caracteriala"? "Purificibii ~i simbolizata de cere. Amintirea: ziua de ieri a fost ieri. 0 experient1iprintre multe altele. Asta - Ajna, chakra-Comanda. situata intre sprancene, triunghi inversat care e tot. in timpul meditatiei, amintirile aIcatuiesc impresii mentale parazite. .$Uvemeaza puterea de concentrare, facultatile psihice ~i cognitive ale!I Iluzia: sa crezi ca e~ti una sau alta... Sa ai impresia ca detii adevarul, Uiritului. I singurul valabil. Sa nu vezi decat aspectele lucrurilor, decat evenimentele. ...: - In sfiir~it, dincolo de forme ~i de culori, chakra Sahasram, Lotusul Sa fii legat de "al meu", de "mie". Totul e harazit sa treaca, sa dispara. Sa ~C)J mie de petale, situat la circa patru degete de cre~tetul capului. Jonctiune 0 iube~ti, da, dar pentru altul, nu pentru tine insuti. :$ rintre Kundalini (energia terestra) ~icon~tiintain stare pura (energia cosmica), Aite obstacoie: lenea, indolenta, boala (care aproape intotdeauna este .,centrual fuziunii tuturor dualitatilor. o reactie psihosomatica), inertia, instabilitatea, lipsa stapiinirii simturilor, reaua-vointa, descurajarea, intoleranta, prejudecatile, dispretul fata de ceea $ ce nu vine de la tine. Swami Sivananda adauga ~i ca: - ambipa ~i dorinta; /: - orgoliul moral ~i intelectual; - numele ~i reputapa; - viziunile; I: ~ - dorinta de a realiza puteri supranormale; - ipocrizia religioasa; - mentalul in stare de atipeala sau exaltare fac parte dintre cele mai mari obstacole pe calea meditatiei corecte. ~ :: ~ . ,, , .. ..: . @ 9 Trezirea chakrelor Se cuvine sa vorbim ~i de 0 notiune hinduista dezvoltata de tantrism, ramura aparuta catre secolul al XIX-lea d.H. - aceea a chakreior, ace~ti Poli de Energie ce soargasi in corpul nostru ~idintre care ~aptear fi esentiali Manipura Sahasrara armoniei entitatii omene~ti ~i dezvoltibii ei spirituale. Respectivele centre Svadisthana Ajnu Muladhara Visuda de energie radianta ~i deosebita sunt: . Anaha/a - Muiadhara, Centru-Radacina situat in perineul care 0 inchide pe Kundalini adormita. Elementul sau este pamantul, semnul sau este patratul. Cele ~aple chakre
  • 53. MARC DE SMEDT 104 105 TEHNICI DE MEDIT A TIE Relatia stabilitii intre chakre ~iglandele endocrine nu e lipsit1ide interes: punerea in mi~carea simturilor ~ireprezintl1principalele porti ale Infemului. chakrele ar corespunde glandelor suprarenale, gonadelor, pancreasului,_ In acela~i timp, felul in care trebuie s1iIe stl1panimeste a~ezarea lui Chitta timusului, tiroidei, pituitarei ~ipinealei. Energia in stare purii care trece astfel (Mentalul) peste Satta (Existenta) lui Paramatma (Unul) in aceste chakre.~J: prin chakre ~i-ar g1isi0 expresie fizic1i~i s-ar transforma in aceste locuri, Chitta trebuie condus in fiecare dintre cele trei centre inferioare ~i st1ipanit;iti apoi ar fi transmis1icorpului prin intermediulsangelui ~i aI nervilor. prin respectivul mijloc, pasiunile care i~i au l1ica~ulin ace~ti centri sunt,.I Un exercitiu simplu pentru a trezi energia chakrelor const1iin a repeta st11panite.Astfel, de fiece datl1 cand Simturile (indriya) iti scap1i de sub silabele-germeni corespunzand fiec1iruia dintre ele: incepi cu VAM, apoi control, fixeazl1Chitta peste Paramatma in chakra corespunzl1toare." Arthur vin BAM, RAM, YAM, HAM, OM. Avalon I exprim1iasta de 0 manier1iin mai mare m1isurl1 confonn1i tumurii Trebuie sl1modulezi de cinci ori fiece silab1i,cu voce gravl1~iconduciind spiritului occidental: "Dacl1, spre exemplu, se pune problema sl1-ti expiratia in zona unde se situeazl1chakra (vezi iIustratia). Acest exercitiu st11pane~ti ania, transport1i mentalul la buric ~i mediteaz1i acolo asupra m practicat 0 datl1pe zi te ajutl1sl1capeti con~tiinta entitl1tiicorp-spirit. existentei Unului suprem (Paramatma) in acest centru, nu numai ca suprem in exteriorul corpului ~i in interiorul corpului, ci ~i ca incarnat in aceast1iI Iat11 ~i 0 altl1 tehnicl1, numit11 Gayatri Sadhana, ~i care const11 in stl1pfu1irea regiune anume a corpului; fiindc1iea este manifestarea Lui. Rezultatul este pasiunii simturilor in cele trei chakre inferioare: "Ravnirea (Lobha) in c1i activitatea pasional1i a acestui centru va putea fi supusl; tiindc1i Muladhara, Desfraul (Kama) in Svadisthana la rl1dl1cina organelor sexuale func~onarea lui este acum pus1ide acord cu starea lui Atma care il animl1, ~iMania (Krodha) la buric. Aceste trei pasiuni sUntcele mai putemice pentru iar corpul ca ~i mentalul vor ajunge la pacea lui Atma asupra diruia este concentrat Sinele." :1 sahasrara I OM t., " ajna r Maithuna sau Yoga dragostei f " Pe totsubcontinentul indian, simbolul cel mai riispiindit,reprodus in zed milioane de exemplare, riimiinelinga (falusul) piitrunziindintr-o yoni (vulvii) HAM visudha ori atfuniinddeasupra ei. Intr-adeviir, hinduitii au avut intotdeauna un imens ida respect fatii de organul creator i de matricea lui, izvoare ale vietii. De aid YAM I.. .............. ·, a decurs0 eroticiimisticii,pe largreprezentatii n statuiletemplelorprecum i Kajhurao,in iconografie i in numeroasetexteprecumepopeealui Krishna, anahata in care zeul initiaz1iinere adoratoare,gopi, in dragosteadivinii, trecand t pentruastaprindragostealudiciipe caredorintele i patimilelor0 ateaptii maiintaide la eI.In epopeealuiKrishna2, nuldintrecapitolementioneaz1i u RAM , I ...J..:. I manipura I "c1idereacelei alese".Intr-adeviir,Krishna0 favorizazii pentruun timppe una dintre aceste fermec1itoare opi: g "EI gust1ifericireacu acea gopi pe care 0 adusesecu sine, cu toate c1i BAM A....I ....... svadi.fthana I ii aft1iin sine insui fericirea i bucuria, cu toate c1iriimiineimpasibil pentru VAM ----?; ...... b.- -vii" - muladhara I La Puissance du serpent, Dervy Livres. 2 Vezi traducerea in francezli ~i comentariile lui Jean Herbert la Le Yoga de lAmour, Albin Michel. ~~ - -oWi - -- ~ ":"..~~,7_~.
  • 54. MARC DE SMEDT 106 107 TEHNICI DE MEDIT ATIE a amtadit dejos pot coboriamantii(kamin), pana undefemeile (stri)imping Numai atunci poate surveni "suprema mare fericire", descoperirea depravarea. Unitapi inerentecelor douafiinte,integrareaprincipiilor vacuitateaorigi- inIi ~i aceastagopi, socotindu-seatunci cea mai frumoasa dintre toate nam, preexistenta.AceastaIe cere adeptilor0 stapanirea simturilor ~i un femeile, i~i spuse:«S-aJasat e celelalte gopi care11 adora~i pe mine m~ d moddeaconsideravoluptateacaresuntfoartedepartede placereaprimitiva."I:II iube~teCel Mult Iubit.» Ajungandamandoii!Jtr-unanumitloc din pacture, In Nayika-Sadhana- Tika ("Comentarii asupra disciplinei spirituale in~r ea ii spusecu orgoliu lui Keshava(Krishna):«Nu mai am puteresamerg; tov~ia unei femei"), ceremonialul este descris in toate detaliile. EI contineI" du-ma cum vrei.» La acestecuvinte, Preafericitulli raspunsemult iubitei: opt p~i, incepand cu sadhana, Concentrarea mistica ajutata de formule «Urcape umerii mei.» Apoi Krishnadisparu,iar sopaselasapradadurerii." liturgice; urmeaza smarana ("Amintirea, penetrarea intre con~tiin~e"),aropa~ il Morala pove~tii:gopi a ramasin lumeadualitatilor; orgoliul a impiedi- (,,Atribuireaaltorcalitati obiectului")in care seofera ceremonialflori lui Ii :; cat-o sasecontopeasca divin; eanu a intrevazut,in ciuda norocului sau, in nayika (aceasta incepand sa se transforme in zeita); manana ("A-ti arninti r decataspectuleelmai dejos, material~i egoist,al dragostei.A~aincat zeul de frumusetea femeii atunci cand aceasta lipse~te"), ceea ce inseamna deja i~i reia forma esentiala,aceeaa vacuitatii. Dispare. o interiorizare a ritualului. In cea de-a cincea etapa, dhyana ("Meditatia Hinduismul a ~tiutsaproslaveasca unireasexual cuplu~iin afara ain mistica"), femeia se a~aza in stanga cucemicului ~ieste sarutata ..in a~a fel lui, cu condipa ca ambii partenerisanu mai vadain ei in~i~i ~i in zburdal- incat spiritul se inspira". niciile lor decatjocul energiilor fundamentale, ivine in esen~;atunci actul d Urmeaza unirea erotica, transfiziologica ~itranspsihica, in care barbatul dragostei reproduceprocesul initial al crearii lumilor, fiindca principiul ~i femeia i~i incorporeaza in act conditia divina, care act poate ~i trebuie masculinseun~te cu complementulsau,shakti,Principiul Feminin.Tantris- sa dureze mult timp ~i sa imbrace toate formele convenabile amantilor. i~ , mul a creat 0 seriede rituri sexuale,bazatepe acel spirit al unirii mistice Femeia i~i daruie~te placerea catre barbat; care ii daruie~te la randu-i forta, ~: a contrariilor, rituri codificate~i al carorscopfinal era,bineinteles,fuziunea incordata in ea dar nu ~i emisa. Textele insista asupra faptului ca "acela t I. I. nediferentiataprin trezirea lui Kundalini, strabatandtoate chakrelede la care a imobilizat Sinele spiritului sau prin identitatea cu placerea in starea inferior (lumea materiei) la superior (lumea spirituala), simbolizat de Lotusul de Innascut devine pe loc magician; el nu se teme de batranete ~ide moarte. cu 0 mie de petale. Discipolul trebuie ~adar "sa experimenteze necontenit Daca instalam 0 inchizatoare putemica la poarta intrarii respiratiei ~i in procesul misterios de omologare~i de convergentacare se afla la baza aceastaintunecimecumplitafacem din spirit 0 lampa, daca giuvaerullui manifestarii cosmice,fiindca el insu~i a devenitun microcosmos~itrebuie jina ajunge sus, in cerul suprem, 0 spune Kanha, intram in Nirvana conti- f" «sa trezeasca», pentru a capata con~tiinta lor, toate fo*le care, la niveluri nuand sa ne bucuram de existenta". multiple, creeaza ~i resorb universurilel. Numai atunci samsara (lumea Fenomenelor, procesul cosmic) ~inivritti r It Orice femeie goala incarneaza prakrti. Ar trebui deci sa 0 privim cu acee~i admirape ~iaceea~i deta~are dovedite cand exarninam insondabilul (Golul absolut, oprirea oricarui proces), aceste perechi contrare, aparent contradictorii, antagoniste, sunt unificate, iar adeptii pot percepe faptul ca j secret al Naturii, nemarginita ei capacitate de creatie. Nuditatea rituala a naturaultimaa lumii fenomenale esteidentic celeia lurniimetafizice:actul a t, oricarei yoghine are 0 valoaremisticaintrinseca:daca in fata unei femei concret nu numai ca se contope~te cu absolutul, dar exista neincetat in e!. ,r, goale nu descoperim, in fiinta noastra cea mai profunda, aceea~i emope Este atinsa starea de nondualitate primordiala; viata ~imoartea se amesteca, grandioasa pe care 0 simpm in fata revelarii Misterului cosmic, nu mai exista a~a ca in fiece clipa, dar aici in deplina con~tienta. rit, e doar un act profan, cu toate consecintele ce se,~tiu (intarire a lantului Aceasta forma de inipere reclama ~icontinua sa reclame, de la cei care karmic etc.). Cea de-a doua etapa consta in transformarea Femeii-prakrti au meritul ~i respectul de a 0 incerca, multa concentrare, atentie fata de in incarnare a lui shakti; tovara~a de rit devine 0 Zeita, la fel cum yoghinul celaIalt ~i dragoste fata de fiinta omeneasca; chiar daca asemenea eforturi trebuie sa incarnezeZeu!.,,) nu sunt totdeauna incununate de succes, conteaza in primul rand parcurge- rea drumului, con~tiinta actului dragostei glorificat astfe!. Revelatiile vor I Mircea Eliade, Le Yoga, Payot. aparea pas cu pas, ~i fiecare gest erotic va capata un inteles nou, 0 bogatie 2/bid. nemaiintaInita. _,I ,;..o, ~ .
  • 55. !, I,II MARC DE SMEDT 108 109 TEHNICI DE MEDIT A TIE~:,II Puterea lui Kundalini Aceste trei c11icomplementare ii permit fiecaruia sa aleaga, conform propriilor caracteristici, drumul care in profunzime ii convine mai mult. Dar,;1 Multe ritori insotesc aceste practici, dintre care unele surprinzatoare, de exemplu, Bhagavad-Gita considera Yoga ca fiind unirea de nedesp11I1it cum ar fi inghitirea amestecului de sperma ~isange menstrual cules din "foeul I vulvei", ceea ce inseamna "sa bei esenta (sucul) perechii Shiva-Shakti". a acestor cai care nu sunt dec1itaspecte ale intregului. Aspecte asupra carorailI :: tn caz de ejaculare, trebuia de asemenea ca partenerii sa culeaga sperma fiinta pune accentul in conformitate cu psihologia ei ~itendintele ei proprii, dar care toate trebuie sa conduca la eliberare. la purificare, la contopire. amestecata cu secretiile vaginale ~isa-~iimbibe reciproc cu ea, folosindu-se 1. Cei ce sunt calauziri de sentiment pot alege Bhakti-yoga, cale a dra- de degete, fruntea ~i alte P11rti le corpului (in special cele ale chakrelor), a gostei pentru Dumnezeu, intr-o dorinta pe care 0 proiectezi asupra intregului rostind rugaciuni la adresa divinitatilor (energii-forte) ce saJa~luiesc aici. Univers, in toate manifestarlle lui. Adori persoana divina sub unul dintre Conteaza in toate acestea intotdeauna spiritol actolui, care este cucemicia. aspectele ei (Vishnu, Shiva, Krishna, Devi...) fiindca "Fiinta este Unul, dar Kundalini, ~arpele de energie ce se ridica prin chakre, nu ar fi altceva Numele lui diferL... "La fel cum popoare diferite dau nume diferite aceleia~i dedit armonizarea progresiva, intre acestea, a tuturor centrilor, pomindu-se ape (apa,water, vari, acqua,pani), tot astfelunicaSatchitananda(Fiinta, de la trezirea chakrei-r11dacina~i de la progresia caldurii ei nu doar catre Con~tiint11, Beatitudine) este invocat11 catre unii sub numele de Dumnezeu, de exterior, ca in cazul incingerii produse de coitul urmat de ejaculare, ci ~i de catre altii sub numele de Allah, de Hari sau de Brahman , spunea in interior (prin tentativa de neejaculare), iradiindastfel toti centrii motori, Ramakrishna, sfantul din Dakshineswar, care el insu~i era un cucemic al senzitivi, emotivi, cognitivi ~ispirituali. Panditul R. Ananta Shastri I traduce marii zeite Kali, Mama divina, unul dintre aspectele lui Brahman cel Absolut. ,~ astfel faptul acesta: lata mesajul de iubire aI acestei bhakti, a~a c,umIi-I propunea el discipolilor: n "Cand spun ca volumul sau intensitatea puterii repliate pot fi afectate "Vrei sa fii ingust ~i partial?... Eu am dorinta arzatoare de a-I adora pe (dar nu ~i structura ~iechilibrullor relativ), nu inteleg negarea principiului St11panin at1iteafeluri in c1itepot; ~i totu~i dorinta din inima mea nu esle conservarli energiei in ceea ce il prive~te pe Kundalini, care e personificarea niciodat11domolita. Simt dorinta sa-I ador cu ofrande de flori ~i de fructe, oricarei energii. Este vorba pur ~i simplu de conversia energiei statice sa-i repel in singuratate numele cel sf1int,sa meditez asupra lui, sa-i c1int (potentiale) in energie dinarnica (cinetica), 0 conversie Partiala, suma imnurile, sa dansez bucuria Stapanului... Aceia care cred dl Dumnezeu nu ram1in1indconstanta. tntruc1it luam aici in considerare cantitati infinite, nu are nici 0 forma vor ajunge la ella fel de bine ca ~i aceia care cred ca el se poate a~tepta 0 expresie fizica exact11a acestoi principiu. De aceea are forma. Singurele doua lucruri necesare sunt credinta ~ilep11darea sine.de t yoghinul nu face dec1itsa 0 trezeasca, niciodata el nu creeaza shakti." Nu sav1ir~itidec1itfapte aflate in limitele gandurilor ~i visurilor voastre l Sa treze~tienergia cosrnica in tine ~iin celaJaltar trebui sa fie intotdeauna purificate. Nu cautati sa va maguliti cu lucr11ri igantice, indepliniti indatoriri g telul actolui de dragoste, aI acestei fericiri. la fel de marunte ca ~i abandonul vostru de sine catre Dumnezeu. Dar pe -, I masura ce renuntarea ~ipuritatea voastra vor cre~te - ~ilucrurile sufletului cresc foarte repede - ele i~i vor croi drum prin lumea materiala ~i-~i vor j, SA iube~ti, sa cuno~ti, sA actionezi iradia binele asupra altor oameni, tot astfel cum Gangele care ~i-a sapat albia prin stancile tari ale mun~lor Himalaya uda cu binefacerea lui rnii de leghe."l In afar11 yoga fizica (Hatha- ~iRaja-yoga), deosebim ~ialte trei cm: de Bhakti-yoga Ie este deschisa tuturor, nu are nevoie de alt11 calificare decal - Bhakti (Devotiune, dragoste) yoga; legea ce incearca sa se uneasca cu Principiul: ,,0, Doamne, Tu e~tieu insurni, - Jnana (Cunoa~tere, intelect) yoga; spiritul meu e mireasma Ta, suflurile mele vitale slujitorii Tai, corpul meu - Karma(Actiune,destin) yoga. templu pentru Tine", canta Shankara. I Citat de A. Avalon. op. dt. I Vezi Lenseignement de Ramakri~hnu. Albin Michel. " ,",,!
  • 56. i MARC DE SMEDT TEHNICI DE MEDIT A TIE 2. Aceia care sunt calauzi(i de intelect pomesc pe calea cunoa~terii: 3. Aceia care .sunt calauzi(i de ac(iune pomesc pe drumul doctrinei Jnana-yoga. Este drumul diferentierii prin spirit, care trebuie sa deosebeasca Karma-yoga, yoga a lucrarilor. Jean Herbert, care 0 practica de zeci de ani cele trei grade ale realitatii: ",i difuza in Occident, cu mult inainte de razboi, texte fundamentale ~icarti - realitate a aparentei; tale marilor mae~tri, in chiar aceasta colectie "Spiritualites vivantes", ~i j. - realitate empirica; totodatii ne-a imparta~it profunda sa experienta prin intermediul propriilorIi - realitate absoluta. lui ciirti, ne aminte~te invatatura din Bhagavad-Gita::1 J Practicantulde Jnana-yogatrebuie sa duca pentru asta 0 viata in care I. Ii este cu neputinta omului sa stea fara sa aqioneze. predomina: 2. Deci omul nu trebuie sa-~i propuna drept scop lipsa de aqiune. - deta~area; 3. Anumite actiuni au un caracter obligatoriu. - calmul spiritului; 4. Nu trebuie sa dore~ti fructele actiunii. - stapanirea de sine; 5. Nu trebuie sa manife~ti ata~ament fata de actiune. I - puterea de rezistenta; 6. Nu trebuie sa te consideri autorul aqiunii. I - concentrarea stabila a spiritului; 7. Actiunea astfel savarsita nu-si inlantuie autorul. 1" - credinta in Eliberarea finala. 8. In ~ecundar, Karma-yoga ins~amna ~bilitate in lucrari. Aceste ,,~ase comori" ii sunt calauze pe drumul cunoa~terii ~i Ii vor Intr-adevar, "in aceastiilume este imposibil sa nu actionezi fie ~i0 singura ingiidui sa anihileze faIsa perceptie pe care 0 poate avea despre el insu~i, clipa" (Krishna). "Nimeni nu poate evita munca" (Ramakrishna), "chiar daca sa faca diferenta intre spectator ~i spectacol ~i, incetul cu incetul, sa vada omul este nemi~cat ~iin aparenta inactiv, organele lui interne, mentalul ~i dezvaluindu-i-se adevarataidentitate:"Tat /warnAsi: tue~tiAsta."Obiectul intelectul sunt totdeauna active; incetarea completa a oricarei aqiuni este :t~t - subiectul - cautani tale se gase~te in tine insuti. un lucru imposibil" (Swami Ramdas). "Munca tacutii ca 0 sadhana (Practica Vivekananda I, care a tacut cunoscute in Occident conceptiile filosofice SpirituaIa) este un mijloc putemic" (Sri Aurobindo). "Nu ab~nandu-se den ale Indiei la sfar~itul secolului trecut, era jnanin: la munca se bucura omul de inactivitate, nici renuntftnd la ea nu ajunge la "Vedanta nu recunoa~te pacatul, nu recunoa~te dedit eroarea. Cea mai perfectiune... actiunea este superioara inactiunii" (Krishna). mare gre~eala, ne spune ea, este sa decIari ca suntem ni~tecreaturi vrednice Karma-yoga, aceasta Yoga a vietii de zi cu zi, respecta in fiecare fiinta .i de mila, ca suntem lipsiti de putere, ca nu putem face cutare sau cutare lucru. natura acesteia: trebuie sa fii in conformitate cu natura ta ~i sa urmezi De fiece datiicand gande~ti astfel mai ~ntuie~ti,ca sa spun a~a,dite 0 ghiulea propria ta lege de actiune "care valoreaza mai mult dedit legea altcuiva" ;t de lantul cu care e~ti legat, iti acoperi sufIetul cu un nou strat de hipnoza. (Bhagavad-Gita). Fiecare fiintii este diferita ~i, conform expresiei lui Victor Prin urmare, oricine crede ca e slab se in~ala, oricine crede ca e impur se Hugo, "solitara dar solidara". Karma-yoga ii ofera actiunii personale locul11 ce i se cuvine in lume. Dar scopul sau fiind eliberarea, aceasta Yoga preconi-f. in~ala ~i arunca in lume un gand rau. Totdeauna trebuie sa-ti aminte$ti de urmatoarele: Vedanta nu incearca in nici un fel sa impace viata actuala, viata zeaza neata~amentul fata de roadele aqiunii, care trebuie tacut~ in deplina asta hipnotizata, viata asta falsa pe care ne-am asu~at-o cu idealul; viata con~tiinta, tara a depinde de nimic ~i de nimeni, avand "ca singur mobil falsa trebuie sa dispara, iar viata reala care continua sa existe trebuie sa se apararea lumilor". Disparitia Eului se regase~te deci in egalitate ~iin man- manifeste, trebuie sa apara ~i sa stri1luceasca.Nici un om nu devine din ce nimie, in libertate ~i daruirea actiunii tale catre lume, catre omenire, catre in ce mai pur; este vorba doar de 0 manifestare mai mult sau mai putin Dumnezeu. Practicantul de Karma-yoga, aidoma unui cavaler at sufIetului, completii. Vi1lul ade ~ipuritatea originara a sufIetului incepe sa se manifeste. c "nu are sperante personale, i~i tine spiritul ~i fiinta perfect sub control, s-a Totul se gase~te deja in noi: puritate nesfar~ita, libertate, dragoste ~i puteri lepactatde orice sim! al posesivitiitii...,satistacut cu ce se nimere~te , trecand tara margini." dincolo de dualitati, nu mai este inlantuit nici macar atunci cand ac~oneaza" (Bhagavad-Gita). landulRamdasspuneachiar:"FaraKarma-yoga, nana- B J ~i Bhakti-yoga, nu sunt decat egoism glorificat spiritual". Glasul lui 1 Diseipol al lui Ramakrishna. autor printre allele al eArtii Jnana- Yoga, Albin Michel.~. Karma-yogapome~tedinauntru~iduce spre in afara.
  • 57. MARC DE SMEDT 112 113 TEHNICI DE MEDIT ATIE Puterile fara putere incapabil sa obtii ceea ce dore~ti, negasindu-ti locul sub soare. plin de insatisfactii, nefericit in dragoste, ~i pot adauga aici tot ce mai vrei, visezi ,.J. in afara de Hatha-yoga pe care 0 cunoa~tem in Occident, acea gimnas- sa capeti cat ai bate din palme 0 putere care ~-ar ingadui sa devii un barbat tica extraordinara, ~ide ni~te exercitii despre care am vorbit, Yoga a~a cum ~a cum ne-o promit anumite sloganuri publicitare, sau 0 femeie foarte a fonnulat-o Patanjali, cu multiplele fonne de posturi, de asane complicate, admimta, cu un magnetism personal: cineva care reu~e~te,caruia ii reu~e~te de purifican, de mortifican ale c1irnii,Ie este oarecum accesibila doar acelora, totu!. Amagire ~i minciuna pe de-a-ntregul, fiindc1ide fiece data cand am putini, ce vor sa-~i dedice viata unei dezlantuite cautan in sine a divinului. reu~itcu anumite exerci~i sa dobandim anumite puteri, ajungem, dupa catva Dar, a~a cum am vazut, ni~te metode mai simple, precum aceea practicata timp, intr-o noua situatie, mai grea, care pune toate puterile cu pricina sub de Ramdas, pot absolut la fel de bine sa Ie slujeasca celor ce vor sa se de~eze semnul intrebani ~i care ne arata ca ramane intotdeauna un teren sau un de bunurile vietii. lar Jnana-, Karma-yoga dau un sens vi~tii cotidiene. plan unde nu avem nici 0 putere, de nici un fel; ~i atunci ne gasirn iara~i,1,1 Simplitatea este regula oricarei meditatii corecte asupra ta insuti. Viveka- sufocandu-ne, intr-o noua situatie dificila a existentei. A fi mort sau a fi nanda spunea: "Luati seama! Dintre aceia care cultiva religia ca emotie viu. A fi orb sau a vedea, a dormi sau a fi treaz. Pentru acela care vede, it ostentativa, 80% devin netrebnici ~i 15% nebuni." lar in India ca ~iaiurea, lumea nu mai e incoerenta, oricum ar fi ea; iar pentru acela care nu vede, ! pentru cativa adevarati religio~i care renunta la viata mireana, cati oameni pana ~i lumea cel mai bine organizata ramane expresia unui somn, a unei slabi nu sunt, cati lene~i, cati dezaxati, pentru care lipsa responsabilitatii orbiri. ~i trecem pe langa esenta existentei. Dar pana la urma am vazut - sociale ~i a farniliei insearnna libertate! 0 libertate egoista: "Ideea unui Ego stand pe langa anumiti intelepti hindu~i, tibetani ~i chiar musulmani, mai . individual este ca ~i cum, dupa ce ai pus deoparte putina apa din Gange, ales in Afganistan, nu dupa 0 singura calatorie de cateva saptamani, ci dupa ai numi acea cantitate separata propriul tau Gange" (Ramakrishna). Medita~a mai multe cali!:toriide mai multe luni, uneari de cate un an, cand am trait i: nu este cautarea, cum s-a crezut prea adeseori, de puteri, de stan supra- seara ~i dimineata in atmosfera acelor ashram-uri sau a acelor manastiri nonnale ~i extraordinare. Sau, atunci, devine ~amanism, magie, fachirism. tibetane - in spatele formelor lesne accesibile noua ~i care ne emo~oneaza Nu ca prin medita~e nu soardezvolta toate puterile latente in om. Dimpotriva, imediat, 0 seninatate, 0 armonie, 0 frumusete, 0 muzica, ni~te gesturi, un vointa, memoria, concenlrilrea, telepatia, rapiditatea de ac~une, intui~a, plus calm, ceva ce nicicand nu mi-am putut imagina sau n-am putut banui altadata, poten~alita~le noastre particulare se ascut ~icresc. Faptul ca fiinta omeneasca fiindca nimic nu ma pregatise pentru asta; deci nimic nu i-a pregatit nici se afla abia la inceputul evolu~ei sale posibile este un lucru sigur, daca specia pe toti ceilal~, care sunt ca ~i mine aici in Franta." ei nu va fi distrusa ori redusa numeric in unnatoarele decenii. Dar natura~~ evolueaza in ritrnul ei, nu sluje~tela nimic sa vrei s-o fortezi. Buddha, despreI care vom vorbi mai departe, intelesese bine acest lucru, ~i~i-atrait iIuminareaII, Aceasta fericire la care aspiram!!; folosind 0 postura simpla, ajutat numai de rabdare. Pe cand cautarea puteriit nu aduce decat nefericire ~i deziluzie: atunci ne visam viata, in loc sa 0 realizam. ~i, asupra acestui subiect, doresc tare mult sa inchei capitolul de "Un adevar, 0 realitate, atat de diferite de tot ceea ce ~tim, de tot ceea ce cunoa~tem, de tot ceea ce credem, incat mereu ne vine sa Ie punem la fatliprin cateva extrase dintr-o lungi!: onversa~e pe care am avut-o cu Arnaud c indoiala. Trebuie sa ne varam nasul in toate astea la nesf~it pentru ca falsa Desjardins - dupa opinia mea unul dintre occidentalii care au inteles cel noastra viziune asupra lucruril<5r,agitatia mentalului nostru sa nu ne mai mai bine traditia orientala, indiani!:indeosebi. Astazi, la randul sau, el preda acopere experientele ~isa nu ne mai adanceasca din nou in somn dupa cateva~I ceea ce i-a fost transmis. clipe de trezire. Exista cu adevarat 0 intelepciune, exista cu adevarat 0 cale Sa dobande~ti noi puteri? 0 amagire. ce duce la intelepciunea aceasta. Cuvintele «Eliberare», «Nirvana», acel "Sunt puteri la care foarte repede, indata ce ai pornit pe 0 cale veritabila, cuvant «guru», toate cuvintele astea au un inteles, dar atat de indepartat de renunti fiindca iti dai seama ca reprezinti!:obstacole in~irate pe drum ~i noi! insa noi Ie folosim, Ie coboram la nivelul nostru, ca fetitele de zece in~eli!:torii. ar inteleg la fel de bine ca, atunci cand te sim~ pierdut, suferind D sau unsprezece ani care ar discuta intre ele de sexualitate, de orgasm, de mai mult sau mai putin de un complex de inferioritate, palmuit de viata, «a face dragoste», fiira sa aiba nici cea mai mica idee despre ce este vorba
  • 58. MARC DE SMEDT . 114 115 TEHNICI DE MEDlT ATIE , ~i fiind convinse, cu bunikredinta, cil ~tiu ce spun. ~i noi ne atlilm intr-o este - in ciuda intregii sale ~tiinte nu s-a schimbat absolut deloc, adidi se ~ situatie la fel de falsil ~i de infantilil. Atunci care este rilspunsul: mil aflu supune acelora~i spaime, acelora~i egoisme, acelora~i obsesii. acelora~i aici doar ca sil decepponez ~isil spun cil e cu neputintil? Nu _ ca sil exprim anxietilti, acelora~i agresivitilti, in timp ce acela care a dobandit aceastil ~, anumite adevllruri ce nu depind de mine ~ipe care nu fac decat sille constat. cunoa~tere, nu numai cunoa~tere a omului in general, ci cunoa~tere de sine Ce este posibil pentru noi? Sil fim adevilrati. In primul rand sil vrem, mai l insu~i, a fost prin forta imprejurilrilor schimbat ~i transformat de aceastil mult decat orice, adevllrul. Nu «am gilsit un guru», dacil n-am gilsit un guru. cunoa~tere. To!i hindu~iii!i vor spune: «Cunoa~tem ceea ce suntem». Acela «Mil atlu pe Cale», dacil nu ne atlilrn pe Cale. «Sunt un discipol», dacil nu care il cunoa~te pe Brahman poate totul, acela care cunoa~te cuvantul l ~~ suntem incil discipoli. Numai minciuna sau somnul par mai u~oare. Cand de fapt este 0 in~eliltorie fiindcil in asta constil faptul cil trilim, ve~nic, in pierdere de echilibru. Filril incetare, echilibru pierdut, echilibru regilsit, Brahman poate totul in domeniul cuvintelor. Cunoa~tem ceea ce suntem. A~adar, spun cil este vorba de 0 ~tiinta fiindca ea se bazeaz~ pe fapte, pe legile creatiei sau ale manifestilrii. Nu Ie intoarce spatele niciodata, tine " I echilibru pierdut, echilibru regilsit. Pentru a incerca orbe~te sil fim fericiti. seama de tot, tot ceea ce constituie Universul ~i ceea cese aflii inauntrul I Dar dad am dori sil ~tim adevllruI, acest adevilr este aici, in noi, fie d fiintei omene~ti. Dar este 0 ~tiintilce are 0 particularitate, ~i anume cil nu " I vrem sau nu; insil pe primul plan e minciuna, contradictia, necunoa~terea progreseazil pentru ca nu trebuie sil progreseze. Clirtile ~tiintifice apiirute de sine. Opozitia dintre suprafatil ~iadancime. Omul nu se cUnoa~te,nu ~tie cu abia douiizeci de ani in urmli sunt azi in intregime demodate iar noi suntem nici milcar cat de tare nu se cunoa~te. E ceva fantastic ~i infrico~iltor. ~i tot timpul obligati sil facem recicIari. Aici insli nu existli nici 0 recicIare " dacil vrem acest adevilr, dacil vedem Iegile, dacil ne dilrn seama cil nu putem necesarli. Este vorba de cunoa~terea a ceea ce nu se schimbil, a ceea ce este nega legile respective, Ie putem face sil actioneze in folosul nostru ca in ve~nic in om; esenta Universului nu s-a schimbat niciodatli. Energia funda- ," cazul ~tiintei, atunci Yomajunge ~i noi, nu ezit s-o spun,la ni~te rezultate; mentalli care aIcIItuie~teUniversul continuil sil fie aceea~i. !~: adicil: mai multil unire, mai muM con~tiintil in sensul de «con~tient» ~i nu Omul nu vede infraro~iile, nici ultravioletele ~i nu aude dedit anumite :1 de con~tiinciozitate, dar ~i, indirect, in sensul de con~tiinciozitate; mai muItii sunete. Noi nu trliim, nu percepem, sub forma noastrli omeneasci1, decat 0 pace, seniniltate, mai muItii annonie intre viata noastril interioaril ~i via!a foarte mid parte din realitatea totalil, cu exceptia cazului cli suntem profund noastrn exterioarn, fiindcilIa suprafata am vrea un Iucru, in vreme ce incon~ti- transformati prin diversele forme ale sistemului Yoga. Aceastil ~tiintil era ent vrem un altu!. Ceea ce ne condamnil Ia suferin!iI. ~i rezultatul acestei adevilratil acum 0 mie de ani, douil mii de ani, trei mii de ani; nu se demo- ~tiin!e a adevllrului este intotdeauna acea pace sau acea seniniltate sau acea I, fericire la care toatillumea aspiril." deazli. Ceea ce un maestru, un intelept din Upani~ade Ie preda discipolilor lui acum trei mii de ani ~iceea ce un maestru veritabille predil veritabililor F lui discipoli astiizi este exact acela~i lucru. Pe acest plan nu s-a prod us nidI ~tiinfa infeIepciunii o schimbare. ~tiinta e totalil, completli, duce la un drum al cunoa~terii de sine, cunoa~terea de sine prin cercetare de sine. ..Oare tradi!ia indianil este 0 ~tiin!iI?" Aceastli cunoa~tere de sine este 0 cunoa~tere din ce in ce mai profundli, panlila atingerea unor niveluri.ale noastre in~ine pe care nici mlicar nu Ie,, ..Eu Spun cil da, este 0 ~tiin!iI, fiindcil se intemeiazil pe cUnoa~terea biinuim. Trecem de la aparente sau de la suprafatilla adancime. Intelegem faptelor reale ~i nu imaginare, a~ spune ch1ar cil este ~tiinta cea mai inaltil, unica viatil universalil ce se exprimli prin intermediul nostru ~iunde teritorii fiindcil ne prive~te in modul cel mai direct. Orice ~tiin!iIa fost flicutil de imense se deschid inaintea omului, teritorii de care e inutil slile vorbe~ti om; in principiu ea este flicutilpentru om; ei bine, ~tiinta cea mai importantil celor care incil nu au flicut experienta, fiindcil panil intr-atat a~a ceva nu pentru om rilrnane ~tiinta care duce la cUnoa~tereade sine ~i la prefacerea corespunde cu ceea ce cunoa~tem, inc~t tot ce putem face e sil-i aducem la de sine. Este 0 ~tiinta Particularil, fiindcil noi ii suntem in acela~i timp nivelul experientelor noastre deja cunoscute. In consecintli, sille deformilm. subiectul ~i obiectul ~i pe de altil parte ea ne transfonnil pe milsuril ce 0 A~adar orice om are nostalgia acestui punct de s6sire, adicli a acestei dobandim. Se poate perfect de bine imagina cil persoana rilspunziltoare in perfectiuni. Speril sil 0 gilseasdi prin orice mijloace. Arta, dragostea, violen!a. primul rand de succesul experientelor americane pe Lunil _ nu ~tiu cine Totu!. Ceva care i-ar da impresia cil-~i rupe legilturile, cli trilie~tein largulI <-~
  • 59. ~! I I II 117 TEHNICI DE MEDITATIE lui, ell traie~te mai bine, ca duce 0 viata din ce in ce mai bogata. din ce in ce mai infloritoare... Dar ceea ce ii poate cu adevarat satisface nevoile, presentimentul ca exista in noi 0 perfectiune, este chiar acellucro deja cunoscut odinioara din diferite invataturi ~i din diferite traditii ~i care azi este, dimpotriva, pierdut. Deci orice om are cu adevarat in el impresia confuza a scopului final, de~i eu spun ca nu ~i-Ipoate reprezenta absolut deloc; aspir1linsa la el, fiindc1lorice om refuza aceasta condipe limitata, supusa suferintei ~iindoielii, ~i inc6arca stfutgaci sa-i scape. ~i in acel~i timp scopul final este la inceput foarte departe, pentru ca e foarte aproape... EI exista de pe acum, dadi vrei, dar suntem desp1irtipde tot soiul de emotii, de conceppi, idei, certitudini, spaime, dorinte,lacomii stocate in noi sau in incon~tientul nostru; ~iavem impresia ca toata aceasta ingrmnadire e inepuizabila, asemeni faimoaselor grajduri ale lui Augias. ~i totu~i se dovede~te posibil sa 0 strapungem, sa ne lepadam de ea, sa ne dezgolim ~isa ajungem la adevarol unic, universal ~i etem din adancurile noastre cele mai ascunse... " Sa ne realizmn in timpul vietii. r!, Intr-o buna zi, in India, un intelept ce ya fi numit Buddha ~ia caroi fata . plina de seninatate va deveni un exemplu universal, va face sa creasca pe pamantul invat1lturilor Yoga floarea intelepciunii. . .L_t. -= . ---
  • 60. 118 119 ~]Ii :.I,.I DE MEDITAT Prostulcarerepetafara fncetare..Sunt inrobit", pana 1 la unna ~a va ~iajunge intr-o buna zi. ~i nefericitul care Ideea de superioritate $i de inferioritate vine din spune intr-una ..Sunt un pacatos, sunt un pacatos", pana ignorantil, ~i asta in indiferent ce domeniu... Annonia, la unna asta va ~i deveni. pacea ~ilibertatea nu pot lua na~tere dedit din realizarea Ramakrishna unitiltii interioare a oriciirei vieti, ca ~i din expresia exterioaril a insil~i acestei vieti. Swami Ramdas Riturileaducpurificarea spiritului~inu perceperea Realitiltii. Manifestarea adeviirului este pricinuita de Viziuneaasupra lui Dumnezeunu lnseamnanimic diferentiere ~i absolut deloc de ditre zece milioane de altceva decat sil-i realizilm ~isil-i simtim prezenfa in noi rituri. Shankara in~ine ~i pretutindeni in jurul nostru, tiindcil Dumnezeu r" este intreg penetrand Spiritul, impregnand tot Universul. I~ Lumile manifestate nu sunt diferite de el, tiindcil sunt Fara ata~amentara de ea, savdr~e~te f fntotdeauna r doar proprla sa expresie, in tenneni de nUme ~ide fonnil. lucrarea ce trebuie facuta; fiindca omul ajunge la Cel Swami Ramdas Preainaltsav~ind lucrareafiirasa se lege de ea. Bhagavad-Gita Sa-ri ridici mi~carile inferioare pana aju~gin plina luminil a con~tiinfei, pentru a Ie cunoa~te ~i a te ocupa Lumina a luminilor de ele, este un procedeu inevitabil; cilci faril a~aceva nici o schimbare nu poate fi facuta. Oar asta nu poate reu~i Nu ~tim decat ca Aceasta este dincolo de tenebre cu adeviirat decat dacil 0 lumina ~i 0 fOrfa superioara ii Fiind in acela~i timp Cunoa~terea, sunt suficiente lucriirii pentru a dep~i, mai mult sau mai Obiectul cunoa~terii t. I pUfin repede, forma tendinfei oferite prefacerii. ~i drumul ce duce intr-acolo: I Sri Aurobindo Aceasta saJli~luie~tein inima Universului. I Bhagavad-Gita Adoptamijloacele scopului e careincerci convenabi/e p sil-I atingi. Nu vei obfine unt 4aca vei rilgu~i strigand: Daca m(JfntrebarisubceformtJa Stapanului amedi- s ..Existil unt in lapte." Dacil vrei sil faci unt, trebuie mai intai sil culegi smantana de pe lapte ~i sil 0 bafi bine. tati, va voi spune sa 0 adoptati pe aceea pe care 0 yeti Numaiin felul acesta vei obfine unt. vrea, dar sli ~titi ca aceste fonne nu sunt decat Unu!. Ramakrishna Ramakrishna ~. ,.--.-...-
  • 61. - -; I, BUDDHA $1 PRECEPTELELUI "I ~1 (i fr111:1 ~l In secolul al VI-lea i.H., un intelept, c;akyamuni, mai cunoscut sub ~, numele de Buddha, Cel Trezit1, a ctitorit pe baza experientei sale mistice :,1 una dintre cele mai putemice religii ale lumii. Legenda spune ca, nascut dintr-un clan aristocratic, a trait, pana la varsta de douazeci ~inou1ide ani, o viata lipsita de griji; dar intr-o zi a avut revelatia suferintei de pe lume ~i .,~ ~i-a dat seama ca tristetea, bolile, batranetea, moartea sunt soarta comuna a omenirii. intaJnirea cu un ascet, un brahman, i-a adus revelatia asupra posi- bilitatii unei cautari interioare care deschide, poate, 0 poarta ditre dezrobi- rea de sub orice durere. In timpul nOPtii,~i-a parasit palatul, "abandon and domiciliul pentru 0 viata tara domiciliu", ~i-a schimbat ve~mintele cu ni~te zdrente cusute laolalta ~i vopsite in ocru, ~i-a taiat parul ~ia luat toiagul de pelerin. Ani in ~ir~i-apetrecut ascultand mai multi mae~tri, a invatat diverse tehnici yoghine, saptamani intregi ~i-amortificat trupul ~ia postit. Dar nimic din toate acestea nu i-a adus eliberarea scontata. Cu trupul epuizat de supli- ciile pe care ~iIe impune, hotara~tesa se a~ezesub un smochin, in pozitia de lotus, pe 0 perna din frunze, ~isa nu se mai mi~tedin acelloc pana nu ajunge la iluminare, chiar de-ar fi sa moara. intr-o noapte, sub acel copac numit dupa aceea "allui Bodhi" (~tiinta-radacina), spiritullui ~i corpul au cunoscut, intr-o sublima intuitie, alfa ~i omega ale Universului, ciclul na~teriIor ~ial I Va Ii numit ~i Siddharta (Cel care ~i-a atins scopul) ~i Gautama (Cel mai bun dintre bovidee, cu referire la vadl, sacr~ in India). Despre via!a lui ~ilocurile unde a tr~it,vezi Randonee sur les pas du Bouddhala EdituraRetz. ~--
  • 62. MARC DE SMEDT 122 123 TEHNICI DE MEDITATIE . mOI1ilor,existentele sale trecute, complexitatea Misterului cosmic, crearea 811 realiziim. Aici ~iacum, fiindcii orice clipa, daca e triiitii in plin, inchide 0 d lumilor; el descoperii cii materia este alciituitii din vid, cii timpul este infinit ill sine eternitatea.11: " dar ciclurile existii; vede moartea ziimislind viata la fel cum intunericul "Cand aceasta este, aceea este; ziimisle~te lumina ~iviceversa. Ii apar domnia naturii ~ilegile ei, ca ~i fuga omului de fiinta lui adeviiratii: ciiutand onoruri ~i..pliiceri,el nu face decat Aceasta apiirand, aceea apare; Cand aceasta nu este, aceea nu este; sii se niipusteascii spre suferinte ~i creeazii karma, destin care II inliintuie. Timp de ~aptesiiptiimani,se scrie, eel ce tocmai devenise Buddha a riimas Aceasta incetand, aceea inceteaza". astfel in meditatie, cu trupul ~imentalul domolite, perfect fixate. La capiitul Dar fiinta omeneasca se lasa inlantuitii de 0 serie de factori succesivi, celor patruzeci ~i nouii de zile, hotiirii~te sii transmitii omenirii ceea ce fiecare conditionandu-l pe celiilalt: ignoranta na~te tendintele care due la descoperise. Va incepe sii-~i propoviiduiasci1 extraordinara inviitiiturii in conceptia asupra con~tiintei ce sfredele~te 0 entitate psihosomaticii, men- Parcul Gazelelor, aproape de Benares, unde discipolii dau niivalii, din ce talul ei ~i cele cinci simturi; compus ce face posibil contactul cu lumea ~i ! :i. in ce mai numero~i. Mai multe zeci de ani de peregriniiri ~ide instruiri vor obiectele acesteia, cu afectivitatea ~i deci setea de obiecte, de simturi ~i de conduce la constituirea unei putemice comunitii~ religioase (sangha) in jurul idei; sete care ea insa~i duce la dorinta de dobandire ~ila alcatuirea Ego-ului. siiu, al acestui exemplu viu ~i al acestui mesaj de libertate care inci1~i azi Toate acestea creeazii devenirea, na~terea, varstele ~i moartea. i~i piistreazii prospetimea originarii. Ca siilimpezim viziunea asupra acestei realitiiti ~i sa ~tim sii mergem Medicina aceasta a fiintei se intemeiazii pe 0 doctrinii ~i pe 0 practicii pe calea abolirii egoismului ~ia suferintei,nu sunt de ajuns legamintelepioase: i~ al ciiror prim enunt este Sarvam durkham, care de obicei se traduce prin trebuie siile adaugiim fapte, practici. Buddha a elaborat deci un sistem precis "Totul este durere", dar care inseamnii mai exact cii in adancul a toate fi ~istrict de respectare a normelor religioase, conducand la purificareacorpului , domnesc nelini~tea ~i instabilitatea, deceptia ~i iluzia. In cele din urmii, a impresiilor ~i a ata~amentelor, a mentalului, acest cal nebun, ~i la dorinta este totdeauna dezamiigitii, chiar cand se poate indeplini, fericirea descoperirea Ego-ului nostru, acest Eu iluzoriu fabricat din tot felul de budti, ca ~i pliicerea nu dureazii decat 0 clipii, totul trece, totul se schimbii, nu te sursa a tuturor nefericirilor ~icare ascunde claritatea Eului nostru profund. poti bizui pe nici 0 permanentii, pe nimic. Fiintele omene~ti viseazii intot- deauna sii-~i fixeze viata intr-un cocon iluzoriu de sigurantii ~i de egoism,~. dar de fapt fantasmele lor a~aziiun viii in fata realitiitii. De la na~tere ~ipanii la moarte, existenta trece ca un vis, din nevoie in nevoie, in ciiutarea unei Postura Celui Trezit fericiri absolute care se sustrage intotdeauna; setea de a diiinui este deI nepotolit ~i inutilii, fiindcii moartea se aflii totdeauna la capiitul drumului. Buddha ~i-agasit revelatia cu ajutorul unei posturi care de fapt este aceea Dar atunci Buddha ne invatii cii putem rupe cercul vicios al alieniirii ~i al a sistemului Raja-yoga: picioarele incruci~atein formii de lotus, spatele drept, orbirii. ~i pentru asta mai illtai trebuie sii ne schimbiimconduita prin echitatea intr-o nemi~careindelung sustinutii;atunci se debarasa, cu vigilenta, de ideile ac~unilor noastre; aceasta prin discemiimant (prajna), ce duce la rectificarea de dorintii, de relele inclinatii ale mentalului, de bucurie, de tristete. Astfel punctelor noastre de vedere egoiste ~i a conceptiilor noastre limitate; de spiritul devenea "concentrat, purificat, reformat, liber de impuritati, liber asemenea prin moralitate, care cere cuvinte, actiuni ~imijloace de existentii de pacate, maleabil ~i potrivit pentru a fi lucrat, ferm ~i fara nehotariiri". corecte; in sfar~it, prin concentrare sau disciplinii mentalii ce presupune "Ce este, 0, ciilugiiri,calugiirul care, examinand corpul, in corpul sau eforturi, atentie ~i memorie adecvate ~i putere de reculegere. Prin aceste sIUii~luie~te?n lumea piimanteanii, 0, ciilugiiri, un ciilugiiraju~s in pMure, I opt reguli de viatii, putem sii terminiim cu inliintuirea tarii capiit a cauzelor la poalele unui copac sau intr-un loc pustiu, se a~azii jos indoindu-~i ~i ~iefectelor, sii intrerupem karma nefasta, sii ne eliberiim de lanturile desti- incruci~andu-~i picioarele, tinandu-~i corpul foarte drept, fixandu-~iaten~a nului egoist. Aceastii intelepciune, la indemana absolut oricui, intemeiaza asupra a ceea ce se giise~te in fata lui. Cu atentie, el expirii; cu atentie, el doctrina budistii. Fiira vreo cosmologie la origine, tara vreun zeu indepartat inspirii. Cand expiriilung, el cunoa~teastfel: «Expir lung»; cand inspiriilung care trebuie venerat: natura lui Buddha se giise~tein fiecine, nouii ne revine el cunoa~te astfel: «Inspir lung»; cand expirii scurt, el cunoa~teastfel: «Expir
  • 63. I ii". MARC DE SMEDT I TEHNICI DE MEDIT A TIE I In plus, dupa asta, 0, calugan, acest caJugar examineaza acest corp . marginitde piele de la taJpi~ipana la varful parului~iplin de ingrediente I {diverse ~i impure, gandind acestea: «Exista in acest corp plete, fire de par, ~unghii, dinti, 0 piele, carne, tendoane, oase, maduva osoasa, doi rinichi, 0 ,. Finim1i,un ficat, doi plamani, 0 splina, 0 pleura, intestine, un stomac, excre- "mente, fiere, flegma, puroi, sange, sudoare, grasime, lacrimi, saliva, mucus "nazal, sinovie, urina.» La fel, 0, calugan, precum un om perspicace, desfa- rcAnd un sac plin cu graunte diferite, adica de orez, de bob, de linte, de susan ,il1itl fi varsandu-Ie pe acestea Ie examineaza gandind: «lata orez, iata bob, iata linte, iata susan», tot astfel, intr-adevar, 0, calugan, acest caJugar exami- :neaza corpul marginit de piele... Astfel, examinand corpul pe dinauntru... (ca mai sus)...,el nu se ata~eazade nimicdin aceastalume.Acesta este,0, 1. scurt»; cand inspira scurt, el cunoa~te astfel: «Inspir scurt»l. Simtindu-~i caJugan, calugarul care, examinand corpul, in corpul sau sala~luie~te. astfel intregul corp,el se exerseaza gandind: «Yoi expira» sau: «Yoi inspira», In plus, dupa aceasta, 0, caJugan, acest calugar examineaza corpul a~a lini~tindu-~ialcatuirea corporala. Astfel, examinandu-~i corpul pe dinauntru, cum se gase~te, a~a cum se aranjeaza, confonn elementelor lui, gandind: el sa]~]uie~te; examinandu-~i corpul pe dinafara, el saJ~luie~te; examinand «Exista intr-un corp un element teluric, un element apos, un element foe, t~ ." un element aerian.». La fel, 0, calugan, precum un macelar indemanatic ,.~ legea originii, in corpul sau el saJa~luie~te;examinand legea declinului, in sau un indemanatic ucenic de macelar, taind 0 vaca ~iimpiirtind-o in bucati, 11 corpul sau el saJa~luie~te;examinand legea originii declinului, in corpul sau t lntr-o mare raspantie se ~aza, tot astfel, intr-adevar, 0, caJugan, acest calugar I~~ el saJa~luie~te.In plus, atenpe la acest gand: «Exista un corp» i se prezintii examineaza acest corp a~a cum se gase~te, a~a cum se aranjeaz~, confonn ca 0 simpla notiune, ca 0 simpla reminiscenta; nesprijinindu-se de nimic, elementelor lui, gandind: «Existiiin acest corp un element teluric, un element el saJa~luie~te~inu se ata~eaza de nimic din aceastii lume. Acesta e, 0, caJu- apos, un element foe, un element aerian.» Astfel, examinand corpul pe ie ! ,~ ~ gan, calugarul care, examinand corpul, in corpul sau saJa~luie~te..." dinauntru...(ca mai sus)..., el nu se ata~eazade nimic din aceasta lume. II Acesta este, 0, calugari, calugarul care, examinand corpul, in corpul sau saJa~luie~te." I Exercifiu de aplicare a atenfiei la corpi-~ "tn plus, dupa aceasta, 0, caJugan, acest caJugar actioneaza cu deplina Meditafie asupra carcasei,: con~tiinta, fie ca inainteaza sau da inapoi, fie ca prive~te inaintea lui sauf.1 in unna lui, ca-~i intinde sau i~i strange membrele, ca-~i poarta toga, bolul ..tn plus, dupa aceasta, 0, calugan, acest calugar, ca ~icum ar vedea un~:R cadavru aruncat Intr-o groapa comuna, mort de 0 zi sau mort de doua zile~,.f sau mantia, ca mananca sau bea, ca mesteca sau gusta, ca merge, sta in sau mort de trei zile, umflat, Invinetit, Incepand sa se descompuna, vorbe~te" picioare sau ~ade, ca doarme sau vegheaza, ca vorbe~te sau e tacut. Astfel, astfel despre corpul sau: «Intr-adevar, acest corp este supus aceleia~i legi, examinandu-~i orpul pe dinauntru... (ca mai sus)..., el nu se ata~eazade c acelui~i destin,nuIIva ocoli.»Astfel,examinand...ca mai sus)...,incorpul (~ nimic din aceasta lume. Acesta este, 0, caJugan, caJugarul care, exami- sau sala~luie~te. In plus, dupa aceasta, 0 calugari, acest caJugar, ca ~icum nandu-~i corpul, in corpul sau saJa~luie~te. ar vedea un cadavru aruncat intr-o groapa comuna, mancat de corbi, de ~oimi, de vulturi, de caini, de ~acali,de tot felul de animale, va vorbi astfel de corpul sau: «Intr-adevar, acest corp este supus aceleia~i legi, aceluia~i destin, nu . I De fapt, inspiraliilor" este yorba despre exerciliu] pregAtitor nurnit "Atenlie asupra expiraliilor ~i a iI va ocoli:»Astfel,examinand...(ca mai sus)...,in corpulsau slUa~luie~te. .cOO..._
  • 64. II,~: TEHNICI DE MEDlT ATIE MARC DE SMEDT 126 127i~11 IIm loeul acela. se ducea in chilia lui ~i-~i continua contemplarea. In locul11, In plus. dupa aceasta. o. dUug1iri.acest dUug!1r. a ~icum ar vedea un cadavru c aruncat intr-o groapa comuna, scheletul sau, de care atama inca ni~tec1imuri reflexului originar ce reproducea fidel obiectul, cu toate imperfectiunile lui)" intiimplatoare, intra atunci in scena copia reflexului comparabil eu impre-,I" insangerate. fiind legat de tendoane..., oasele lui. ale caror legaturi au disp1irut. risipite in toate directiile. oasele mainilor intr-una, oasele talpilor intr-alta, siunea produsa. peste un sidef lustruit sau 0 oglinda. de discullunii ie~ind oasele gambelor iar~i intr-alta. oasele coapselor de 0 parte. oasele bazinului din nori sau ni~te pasari albe taind noaptea intunecata. ~itotu~i tara culori. de alta, oasele spatelui iara~i de alta, cutia cranfana mai incolo. acest calug!1r nid forma. In starea aceasta - care trecea drept accesibila unui numar i vorbe~te astfel de corpullui: «Intr-adevar. acest corp este supus acelei~i restrans de adepti -, spiritul se simtea debarasat de toate obstacolele ~i legi,aceluia~i estin,nu il va oeoli.»Astfel,exarninand... (ca mai sus) d in capabil sa se ridice pana la un grad superior al meditatiei."1 corpul sau sala~luie~te. In plus. dupa aceasta. o. calug1iri,acest calugar. ca ~icum ar vedea un cadavru aruncat intr-o groapa comuna, oasele lui albe ca il o coehilie:... oasele lui ingr!1rnaditedupa mai bine de un an..., oasele lui putre- zite ~iajunse pulbere. acest dHug!1rvorbe~te astfel de corpullui: «Intr-ade- var. acest corp este supus aceleia~i legi, aceluia~i destin, nu il va ocoli.» Astfel. examinand corpul pe dinauntru, in corpul sau el sala~luie~te; exarninand corpul pe dinafar1i.in corpul sau el sal~luie~te; exarninand corpul pe dinauntru ~i pe dinafara, in corpul sau el sala~luie~te; examinand legea originii. in corpul sau el sala~luie~te;examinand legea declinului, in corpul :Ii sau el sala~luie~te; examinand legea originii declinului, in corpul sau el sala~luie~te. In plus, atentie la acest gand: «Exista un corp» i se prezinta ca 0 simpla notiune. ca 0 simpla reminiscenta; nesprijinindu-se de nimic, el nu se at~eaza de nimic din aceast1ilume. Acesta este. o. calug1iri,calug1irul Singur in grota care, examinand corpul. in corpul sau sala~luie~te" (Majjhimanikaya, Satipatthanasutta) . Traind inconjurati de 0 natura luxurianta. calugarii. in afara ~edintelor colective de meditatie. dintre care cea mai importanta avea loe vara. gaseau o placere in a se reculege. intr-o postura stricta. in singuratatea padurilor Reflexul imaginii ~i a muntilor, cum atesta textul acesta: "Cand in fata mea, cand in spatele meu. privirea mea nu mai z!1re~tepe Calugarii in comunitate d utilizau formade meditatie bazade ~i0 pe nimeni. fire~te ca este agreabil sa raman singur in padure. Haidem! Vreau I vizualizare: . sa ma due in singuratate, in padurea pe care 0 lauda Buddha: acolo ii e bine "Se construia intr-un ungher solitar, la adapost de orice eventuala sa fie calugarului solitar care aspira la perfectiune. Singuratic. sigur de scopul ~ incomodare. 0 platforma circulara de argila perfect netezita. cel mai bine meu. grabnic vreau sa intru in padurea incantatoare, deliciu al cucemicilor I (.. de culoare ro~u-deschis. In lipsa de a~a ceva, se putea folosi 0 b1iltoadi de luptatori. loc de popas al elefantilor plini de ravna. In Padurea Sita. cea I::. apa. un cerc de foc - poate un rug privit printr-o deschizatura rotunda - inflorita. intr-o racoroasa pe~tera din munti. vreau sa-mi imbaiez corpul ~i sau orice alt obiect analog. Unii indivizi. exceptional dotati. nu aveau nevoie sa umblu singur. Singur. rara insotitor. in padurea intinsa ~ifermecatoare... ~.~ de asemenea pregatiri: de exemplu. in locul rotundului de argila, un camp Cand imi voi fi atins scopul? Cand voi fi tiber de pacate?.. AtUncicand pe obi~nuit Ie era de ajuns. Te a~ezai deci in fata obiectului in cauza ~i il cer norii de furtuna bat tobele. ciind torentele ploii umplu drumurile de aer examinai cand cu ochii deschi~i. cand cu ei inchi~i, pana ce vedeai in fata ta 0 imagine la fel de clara. indiferent daca ochii erau deschi~i sau inchi~i. I Vezi Le BOllddha. de Odenbourg. Alcan. Cand cel ce mediteaza devenea astfel st1ipiinpe reflexul interio~. pleca din l
  • 65. p , MARC DE SMEDT 128 129 TEHNICI DE MEDIT A TIE~ Clilug11ru1 care nu ajunge la aceste trei concentrliri rlimane mult timp in lumea transmigratiilor, nu se poate trezi de unul singur. latli de ce, 0 dIu- gliri, cliutati mijloacele care vii vor inglidui sli dobanditi cele trei concen- tr1iri;astfel, 0, clilugliri,exersati" (Ekottaraagama, editia lui Taisho Issaikyo,,! nr. 125).( . ;~ r "l ~,.~~. ~i cand dHug11ruI,intr-o v"ligliunli muntelui, se abandoneazli meditatiei, a nu, nu poate exista bucurie mai inaltli. Pe malul raurilor impodobite cu fiori J ~i pe care Ie incununeazli ghirlanda pestritli a pMurilor, el ~adejos, vesel, , cufundat in meditatie; nu poate exista bucurie mai inaltli." I ,, Cele trei concentrari Buddha a murit la varsta de optzeci de ani, mereu pe drumuri; acest Se recurgea ~i la multe alte meditatii; Ie yom glisi in diversele forme rlitlicitor divin a llisat un mesaj de compasiune ~i de intelepciune neegalat de budism. Numitorullor comun rlimiine meditatia. de nici un altul; postura sa tarn cusur, chipul sliu senin, reprodus de mii de t ..Preafericitulle spuse cliluglirilor: «Sunt trei concentrliri. Care sunt cele sculptori ~ide ilustratori, plistreazli imaginea unui om exemplar, pe deplin trei concentrliri? Concentrarea vacuitlitii, concentrarea lui tarli-semn, realizat. C1iluglirilorlui, sli amintim asta,le mai spune, cu cateva luni inainte concentrarea lui tarli-scop.» de a intra in Nirvana ~ide a aboliin el vointa care il inllintuia de viat1i:,,Fiti-vli;t-.L: Ce numim concentrare a vacuitlitii? Aceea in care examinlim vacuitatea, vouli in~ivli propria fliclie ~i propria salvare...",. vedem toate lucrurile ca fiind in intregime vide, aceasta este ceea ce numim concentrarea vacuitlitii.~: Ce numim concentrarea lui tarn-semn? Aceea in care examinlimr,:, tarli-semnul, vedem toate lucrurile ca fiind in intregime lipsite de aparente ~i invizibile, aceasta este ceea ce nimim concentrarea lui tarli-semn. Ce nimim concentrarea lui tarn-seop? Aceea in care examinlimtarn-seopul, vedem toate lucrurile ca fiind in intregime nedemne de a fi avute in vedere ~i cercetate, aceasta este ceea ce numim concentrarea lui tarli-scop.; I Theragalha, 51. 522 ~i urm., 537 ~i urm.( f~, , I! -""-"-- ---
  • 66. 130 MEDITATII TAOISTE DE MEDITAT - CUVINTE ALE LUI BUDDHAI!I~ Prin tine insu(i. intr-adevar. este facut raul. Prin tine insu!i e~ti dezonorat.IiI Prin tine insu!i este evitat r1lul.Prin tine insui, intr-adev11r, ~ti purificat. Puritatea e ~i impuritatea sunt personale, nimeni nu-I poate purifica pe altul. Lucrurile sunt precedatede spirit,dominatede spirit,constituitede spirit. Dac1lvorbim sau aqion1lm cu un spirit corupt, atunci durerea ne urmeaz1lcum. urmeaz1l roata copita unui bou de povar1l. Dac1lvorbim ~iacion1imcu un spirit senin, atunci fericirea ne urmeaz1l ca umbra care nu ne p1lr1lse~te. Nici respectarea nudita(ii, nici ~uviele de p1ir,nici noroiul cu care i~i unge corpul, nici postul, nici cu1carea pe p1imdntul gol, nici praful ~i murd1lria ce-I acoper1l, nici prosternarea nu-I purific1l pe un muritor care nu ~i-a dep1l~it indoielile. Catre secolul al VI-lea LH., a aparut in China 0 opera de cinci mii de Prin efort. prin vigilen(a, prin disciplin1l,prin st1lpanirede sine eel inlelept :~ ideograme: "Invatatura Caii ~i a Virtutii sale"~ Tao te King, care avea sa I. i~i creeaz1l 0 insul1l pe care inundaiile nu 0 acoper1i. marcheze profund spiritualitatea chineza ~i sa devina una dintre cele mai "~.. Dintre acela care in Mralie a invins 0 mie de mii de oameni ~i acela care marl c1irtide invatatur1iale literaturii mondiale, asemeni Bibliei sau Coranului. I s-a invins pe sine insu~i, eel din urm1l este inving1ltorul eel mai mare. Nu se ~tie aproape nimic despre autorul ei, Lao zi, Batriinul maestru; acest Treptat, putin cate pu!in, in fiecare clip1l, eel intelept, aidoma bijutierului personaj legendar n-a lasat dupa sine dedit cuvinte scanteietoare de intelep- cu cele ale argintului, face s1l dispar1l propriile-i pete. ciune ~i mentionarea de catre altii a situatiilor in care ar fi fost amestecat. Contemporanii lui Confucius ~i mai cu seama Zhuang zi, care imparta~esc Purtat de dorin(a sdvd~e~ti r1lul !~ cu el cinstea de a fi cei mai mari filosofi chinezi, il aduc adesea in scena Purtat de manie s1lvar~e~ti rdul . ~l sub numele de Lao tan, in mici fabule unde replicile lui biciuitoare sunt tot Purtat de ignorantd sdvar~e~ti r1lul Purtat de fric1ls1lvar~e~ti du. r atatea sfaturi pentru trezirea la viata, la viata adevarata. Calea. Intreaga lucrarea sa intemeiaza pe conceptul de Tao, neformatul, nenumi- Mai bun dedit 0 mie de euvinte lipsite de in(eles este un singur cuvant tuI, constanta ve~nica, indistincta, care ar fi energia fundamental a subilltin- chibzuit, ce poate aduce lini~tea in acela care il ascultd. zand Universul ~i mi~carea lui: "Tao nu intervine, nu face nimic, dar nu Acela care, dupa ce afost delasator, devine vigilentlumineazdpdmantul exista nimic pe care el sa nu-l faca," Un alt mod de a defini necunoscutul I precum luna ie~ind din nori. care se afla in noi ~imisterul vietii ~i al mortii. Este "Stramo~ul a zece mii Lumea esteoarM. Rarisunt aceiacare v1id. piritule anevoiede stdpanit S de fiinte" ~i a orice: "La un mister se adauga un alt mister ~i aceasta este ~i nestatornic. EI fuge incotro vrea. Este bine s1l-1domini. Spiritul imblanzit poarta minunilor," asigur1l fericirea. Tao, inaccesibil, necunoscut ~i totu~i atat apropiat, este radacina lumii, radacina cerului ~i a p1imantului: Pe eel ale carui sim(uri sunt in repaus,ca ni~tecai bine strunitide acela ce-i mand, pe eel ce s-a lep1ldat de orice orgoliu, pe eel eliberat de orice "Indicibil! Neobosit! impuritate, pe eel ce astfel este implinit zeii in~i~iil pizmlliesc. in el se afla imagini... ~. . ,... ,-~"
  • 67. t, TEHNICI DE MEDITATIE in el se afla fiinte... in el seafla esente..." Tao esteoriginea etema,izvorul constantal oricareicreatii, al oricarui I fenomen.Este cuiul care fixeaza roata, suflul foalelor la fierane, golul i dintr-un vasori dintr-o casa,careIe ingaduie saexiste~i safie folosite ca atare.mperceptibil~iuniversal rezent, aonu este"nici cuvant,nici Uicere". I p T ! fin ~iyang, aspectele feminin ~i masculin,noctum~i luminos,greu1jiu~or, i umed~i uscat,toatelucrurile vin de la el ~i suntintim amestecateu dansul. c V Noptile ~izilele sesucced~ialcatuiesc timpul. Pamantul~icerulseamesteca , ~i alcatuiescspatiul. Aceast1i o~unea lui Taoexprima,intr-adevar,suflul carepermite viata n ~, ~i totodataechilibrul cibemetic careintemeiazaexistentamateriei. Dar ~i legeacontrariilor, vremelnicia universala,irealitateacarescaldarealitatea insa~i~i dezordineainerentaoricarei ordini. Tao esteansamblulmi~carii cosmice,0 unitatecenu poatefi perceputa modcon~tientdecatre0 fiinta in obi~nuita. "Totul esteparadox.Realuleste0 tepu~a careil stimuleazataraincetare pe om, fiindca raspundeexigentei lui absolut fundamentale.intre om ~i Univers exist1i0 coniventa,0 intelegeresecreta,ca intre Tao ~i cele zece mii defiinte. Astfel incatomulinsu~iesteun paradox:«Fiecare areconceptia lui desprefrumos, ~i pe astase sprijina uratenia.Fiecareare conceptia lui desprebine, ~i pe astase sprijina raul. feu (exista)~i vu (nu exista)segenereaza mutual.Anevoiosul ~i lesni- ciosul serealizeazareciproc. Lungul ~i scurtul semasoara unul pe altul...» Tot astfel,continuaZhuangzi, «aceasta estetotodataaceeasauacela~i estetotodatacelalalt... Fiecareare da-ul ~i nu-ullui; poartaopozitiile lui, propriile-i aspectecontrareale realitatii». Cum saIe reduci?inteleptul izbute~te«ramanand axalui Tao», deci in devenindel insu~ipivotul,radacina, rigineacomunaatuturorevenimentelor. o Fiind el insu~i in acela~itimp actor ~i oglinda a tot ceeace se petrecein jurull ui." 1 Vorbind deinteleptul careajungela realizareaintima a lui Tao, Lie zi2 . spune:"Formele ~i lucrurile se manifestafata de acelacarenu estelegat de fiinta lui proprie.in mi~canlelui, el esteca apa;in odihnalui, el esteca I M. Bergeron, in Encyclopediedes my~tiques orientales, Seghers. 2 Le Vrai Classiquedu vide parfait, Gallimard. ~,~,
  • 68. ~r,t MARC DE SMEDT 134 135 TEHNICI DE MEDIT A TIE o oglind1i~i in rl1spunsurile lui este ca ecouI. Iatl1de ce Tao este imaginea prospetimea, a intrat in rolul de opiu pentru popor, urmand in asta procesul fidel1ia lucrurilor: lucrurile i se opun lui Tao, Tao nu Ii se opune lucrurilor." oric1ireireligii instituite, ~ia ajuns adesea in contradietie cu mesajul originar Religie a spontaneit1itii, taoismul primitiv lupt1iimpotriva tuturor simu- al intemeietorilor, a~acum s-au petrecut totdeauna lucrurile in istorie. Pentru, l1irilor,iIuziilor create de societate, artificiilor care impodobesc Ego-ul ~i-I a oferi un exemplu, s1icit1imdin Ling Piao, Giuvaerul Magic, text sacrur impiedic1i s1idescopere veritabilul Eu; ins1irespingandu-Ie, arl1tand vani- din secolul al II-lea dR, unde se spune:!r tatea majorit1itiicO!I1portamenteloromene~ti, intelepciunea taoist1iaccept1i aceste fenomene care tin de lume ~i deci de realitate. Ea propov1iduie~te "Unul este Tao...! echilibrul in purtarea oamenilor ~i in cea social1i,justa cale de mijloc care Unul nu rezid1iin corpul omului,"j ~ties1iurmeze cursul firesc allucrurilor. Fiindc1idac1inu urmlirncursul firesc, Formul1icare merge in contracurent fat1ide opinia lui Zhuang zi, care mai devreme sau mai tmiu apar accidentul, ruptura. Unui monarh care 11 afirma c1i-1vede pe Tao pretutindeni, in naturl1,in cer, in toate fenomenele,t intreba cum s1i-~i onduc1iregatul, Zhuang zi i-a r1ispunsc1imai intai trebuie c in "fumie1i, bucata de olan, gunoiul de grajd Religia oficial1icreeaz1i 0 s1iinvete s1ise conduc1i pe sine insu~i ~i c1irestul va curge mai apoi din indep1irtat1ilume de dincolo, pe care trebuie s1i0 respecti asemeni puterii abundent1i: iat1iin esent1i continutul mesajului taoist c1itre fiecare fiint1i plirnante~ti.tn vreme ce veritabilii intelepti g1isescadevl1rulin viata ins1i~i; omeneasc1i. Fiindc1itotul ar fi perfect in Univers dac1iomul nu ar arunca m1irturiest1iacest dialog intre Jo al M1iriide Nord ~i Patriarhul Fluviului: dezordine in bunul mers allucrurilor, stfutjenindciclurile naturale ~iritmurile creatiei Cerului ~i Plirnantului. ,,- Cerul se afl1iin interior. Omul in exterior. El, cea de-a treia Putere, singura fiint1i con~tient1i,este investit cu 0 responsabilitate tar1iseamfu, pe care ~i-oasurp1iprost: in loe s1iurmeze calea Virtutea lui Tao locuie~te in cer. lit. cosmic1i a lui Tao, se perverte~te ~i creeazl1nenorocire in el ~i in jurullui. Cine cunoa~te actiunea unui «om ceresc» Aceast1ifilosofie nu putea decat s1i-iseduc1ipe chinezi, a c1irorviat1ia fost ~tie c1iea se inr1id1icineaz1i cer... in totdeauna pus1iin pericol, supus1icapriciilor unei naturi imprevizibile, unde Poate atunci s1iinainteze, s1ise retrag1iori s1ise desrn~oare.. El «se intoarce» intotdeauna la realitatea ultim1i. foametea ~iinundatiile abundau, ~iacelora ale unor printi importanti ~iliterati care ii guvemau ~inu vedeau in ei decat "poporul" bun oricand de corvoad1i - Ce este cerul? Ce este omul? intreab1i atunci Patriarhul Fluviului. ~i nu indivizii. Taoismul, in ceea ce-l prive~te, propunea 0 consolare - Boii, caii au copite, acesta este «cerul», r1ispunseJo al M1iriide Nord. Cfl " personal1i ~i s-a instalat repede ca 0 religie a mantuirii: scrierile lui Lao zi o z1ibal1in gura cailor, un inel in nasul boilor, acesta este omuI." i . ~iale lui Zhuang zi ~i-aup1istratstr1ilucireametafizic1i~ivaloarea de exemplu ~i convorbirea se incheie cu fraza, mai mult dedit oricand actuall1,a lui :1 dar, din secolul al II-lea tH., s-a elaborat, pomindu-se de la aceste r1idl1cini, Jo: "Nu distrugeti cerul prin om," o misticl1 popular1i. 0 cosmogonie intreagl1 s-a stabilit in jurul miturilor S1ine oprim acum asupra catorva tehnici l1isatemo~tenire de c1itretaoi~ti privindu-i pe Nemuritori, ~ederea lor paradisiac1i, b1iuturile~i tehnicile de cu scopul de a "hrfui principiul vital, Corpul", yangxing, ~ia "hrl1niSpiritul", Viat1iLung1i.Pentru discipoIii lui Lao zi nu exista nici 0 indoial1ic1iacela yangshen. care izbutea s1idevin1iuna cu Tao, dup1ice armonizase toate energiile ~i "Tratatul asupra extazului care const1iin a te a~eza"(Zuowang lun) spune: toate suflurile din el, nu mai putea muri, devenea aerian ~imergea sl1-iintal- "Tao avandu-~iforta perfect1i,schimba corpul ~ispiritul. Corpul este p1itruns neasc1i,intr-o ~ederepreafericiUi,pe aceia care, inaintea lui, ~tiusems1izburde de Tao ~i devine una cu spiritul; acela ale c1iruicorp ~i spirit nu fac dedit , pe la originea lucrurilor ~i a fiintelor. Prin alchimia spiritual1i, corpul se una este numit «om divin». A~adar, natura spiritului este vid1i~isublimata; un fetus divin, eterat. . transmuta in spirit pur. Din corpul muritor n1iv1ilea n germene de nemurire, u Zhuang Tao Ling, in secolul al II-lea d.H., a devenit adev1iratulfondator substanta lui nu se distruge prin transformare, adicl1nu moare. Corpul fiind intru totul aseml1nl1tor piritului, nu existl1nici viatl1,nici moarte; in tainii, s corpul este aidoma spiritului. In aparentii, spiritul este aidoma corpului. al religiei taoiste cu riturile ei, cu tehnieile, retetele, ceremoniile ei. Multiple Corpul unic se risipe~te ~i devine toate fenomenele; fenomenele se secte s-au grefat la acest trunchi: atunci taoismul a inceput s1i-~ipiard1i confund1i ~i devin corpul unie. I~ , .;,:..".";-~~.:~~.":;"J.:.~,~~
  • 69. MARC DE SMEDT TEHNICI DE MEDIT A TIE . Adeptul a devenit atunci una cu Tao, poate functiona in toate lucrurile."W Practica taoistll comporta un ansamblu de actiuni pennitand buna.i! circulatie a Suflului ~i a Esentei: regimuri dietetice (in care trebuia sll tel abpi de la cereale), opt fonne de respiratie, girnnasticll, masaje diferite ceIII I se amestecau cu rugllciuni, meditatii, ceremonii, rituri magice ~i tehnici sexuale. Yom vorbi aici despre exercitiile de punere in ordine a corpului,"j despre respiratie ~i despre actiunea sexului.I Un exercitiu de gimnasticl1 taoistl1 Pentru a desface nodurile corpului ~ia inllltura obstructiile in calea bunei circulapi a rllsuflarii, taoi~tii foloseau diverse metode de girnnastic1l,dintre care Ie-am ales pe acelea ale lui Zhoughi, practicabile ~iastiizi,chiar ~inumai cu scopul de a ne pllstra sllnlltatea: I) Pentru a aduna zeii (energiile), striingedin dinp ~ifreacll-iintre ei de 36 . de ori. Cuprinde-ti capul cu ambele miiini, cu palmele a~ezate pe urechi ~i bate darabana pe partea din spate a craniului, cu toate degetele, de 24 de ori. ,; . t. ,~ 2) Mi~cll-tivertebrele cervicale (Coloana cereascll) la dreapta ~ila stanga, c de cate 24 de ori in fiecare sens -evident, intorcandu-p capul ~i ceafa. 3) Culege-ti saliva din stanga ~i din dreapta gurii cu ajutorul limbii. Ii Simte-ti gura plinll de salivll. Apoi bate darabana cu degetele pe toatll partea .~ i . I I;.~ din spate a craniului. Inghite saliva. Adunll din nou salivll. Bate darabana pe craniu. Inghite. Repetil totul de 36 de ori. 4) Maseazll-ti putemic rinichii cu amandoull miiinile, de sus in jos ~i " de jos in sus, de 36 de ori. Dar 0 poti face ~i mult mai mult, f1Irllnici 0 " contraindicatie, pentru a obtine rninunate efecte energetice. 5) Rote~te succesiv fiecare brat, ca pe 0 manivelll de troliu in jurul axului sllu, de cate 36 de ori. 6) Rote~te-ti amandoull bratele impreunll, de 36 de ori. ". 7) Cu ambele maini unite deasupra capului, ca ~icum ai vrea sll sprijini cerul, expirll Suflul (he) de cinci ori, cat mai adanc posibil. Freac1l-tiapoi cre~tetul capuluide 3 ori sau de 9 ori. I~ 8) Cu ambele palme indoite ca ni~teciirlige, prinde-ti tlllpile picioarelor ~; " de 12 ori la rand. Apoi odibne~te-ti tlllpile ~i~azll-te in postura de meditatie. f Aceste exercitii trebuie efectuate zilnic, la miezul noptii sau mllcar 0 datil i, intre rniezul noppi ~iamiaz1l.In tot intervalul se respirn pe nas. Traditia taoistil ! spune cll dacll sunt bine executate pot sll indepllrteze boala, demonii rlli ~i ! sll-ti ingMuie a lupta impotriva frigului ~ia cllldurii. Ideal este sll Ie executi inainte de practicarea meditatiei. Aceasta trebuie sll aibll loc mai inainte ca ;..-;.til~,~.: .-~t~,;..;-~~~i~
  • 70. - --- - - MARC DE SMEDT TEHNICI DE MEDIT A TIE I ziua sllinceapll cu adev1irat,adicllintre ridicarea din pat ~imicul dejun. Pentnl care au z1lmislitalte forte; luminosul ~iintunecatul s-au despllrtit atunci iar I acestepracticiestenecesam camem bine aerisit1l idit se poate de silenpoasll. 0 ~ pulsatia lui yin-yang a inceput sllritmeze noua realitate. Aceste noull sufluri I Exercitiul menponat aici este de fapt unul destul de simplu, dar mae~trii Ie reg;tsimin insu~i corpul nostru,ca ~ipretutindeni in natum. ~i armonizarea taoi~ti aveau multe altele, dintre care unele, spuneau ei, iti ingMuie sll intri ,, lor in noi ne poate inglldui sll ducem 0 viatlllungll ~i s1inlltoasl1 mai ales ~i in foc tarll sll te arzi ori sl1mergi pe apl1tam sllte ineci. Aceste metode ce d ne deschidem la Tao allucrurilor, comportll multe tehnici ale respiratiei sunt, evident, periculos de practicat Cei 36 000 de zei sau energii ale corpului sunt, astfel, tarll incetare treziti tarll un maestru ~i nici nu se pune problema sll vorbim despre ele aici. prin energia r1lsufl1lrii, nergie pe care cel ce mediteazll 0 poate conduce e in orice ungher al corpului dacll e nevoie, de pildll, in cazul vreunei boli. Inspiratiaeste yin, expiratiayang; amandoulltrebuiesl1 lente,subtile fie Pozitia de meditaUe (nezgomotoase) ~i adanci. Aerul sll fie trimis panll in abdomen, sub buric, in "Oceanul Suflului". Pentru meditatie, taoi~tii foloseau fie postura in lotus ori semilotus, fie Taoi~tii divizau corpul in trei sectiuni, in care situau trei regiuni capi- postura cu1cat. Pentru a 0 adopta pe cea din urmll, adeptul taoist se cu1ca tale: capul, pieptul, pantecele. Aceste zone erau numite "Campuri de Cinabru" pe rogojinll, pe partea dreaptll, cu picioarele indoite ~i corpul in1lltatpe 0 (Tantien), cu referire la un mitic elixir al nemuririi,al c1lruicomponent pemll rotund1l~zat1lla subsuoam, pe care se sprijinea braUIpentru a suspne esential era cinabrul. Prima regiune, superioarll, Palatul Nirvanei, se aflll capul. BraUI stang se odihnea pe coapsll, cu palma stransll in jurul genun- iI:}creier. Cea de-a doua, Palatul Purpuriu, se ,afllllangll inima (plex solar) chiului. Aceastll pozitie este tradiponal chinezeascll. iar cea de-a treia, Campul inferior de Cinabru, se aflllla trei degete deasupra :;r~t:f Oricare ar fi pozipa folositll,este recomandabil sll contempli extremitatea buricului; este esential ca respirapa sll se roteasc1l prin aceste trei zone ~i nasului sau un punct aflat in fata ta, pe sol,la circa un metru, ca sl1-tifixezi J" mai ales sllajungllla campulinferior,acel Oceanal Suflului (gihai), unde atenpa ~i sll eviti orice reverie cu ochii inchi~i. se metamorfozeazll in energie purll. Dar pentru asta trebuie, dupll 0 practicll Spiritul e fixat pe ceea ce taoi~tiinumeau "centrul galben", adicll punctul indelungat1l, trecut un "prag". Adeptii taoi~ti ~tiau sll facll atunci ceea ce ei situat intre sprancene - asta ca sll-iingMui luminii sll se difuzeze inlluntrul numeau "suflul embrionar": i~i tineau respiratia vreme de trei, cinci, ~aptc. corpului ~i sll-1purifice, spuneau ei. Buzele lrebuie sll fie lipite, gura nu noull, doullsprezece respiratii normale ~idirijau mental energia prin diverse ,II~I trebuie sll vorbeascl1,nici sll radII; respiratia sll fie lini~titll ~iaqancll. Nasul j sl1nu mai simt1lnici un miros, urechea sllnu dea atenpe lucrurilor exterioare. 1:1" . ., concentratia trebuie indreptat1lin intregime spre interior. Gandurile sl1nu Tantien-ul superior, -- mai alerge spre afarll. "Adevllratele ganduri sunt durabile, spune Lao zi in f. SecretulFlorii deAur. Dacllgandurilesuntdurabile,s1lmanta stedurabilll; e dacll s1lmantaeste durabiHi,energia este durabilll; dacll energia este durabilll, - Poarta de jad B I ~ I. spiritul este durabil. Spiritul este gandirea, gandirea este inima, inima este focul, focul este pilula de aur. Cand contemplllm astfel interiorul, minunile Foeul ceresc al inimii - ~I deschiderii ~i inchiderii portilor cerului sunt inepuizabile. Dar dacll nu ne -- Poana medianA ~ ritrnllm respiratia, nu putem realiza ritmurile cele mai profunde." Tantien-ul median I Ki - - RespiraUa ritmaUl Tantien-ul ceaunul inferior sau cuptorul I - r. Duplltaoi~ti,Universulinsu~ia ie~itdin hao& atunci cand noullsufluri -- Poarta inferioarA distinctes-au diferentiat,au alclltuitnoullfortecreatoare,noull"divinit1l{i" .;I
  • 71. MARC DE SMEDT 140 141 TEHNICI DE MEDlT A TIE ----- pasaje in interiorul corpului intreg, pan!i la varful degetelor. Puteau astfel de corp; ~i ambele picioare de asemenea la 0 distant!i de patru sau cinciI~" s!ise vindeee, s!idobandeasc!iunele puteri ori s!icunoasc!iexperien~ mistice. degete unul de altul. Dup!i aceea respir!i pe nas; cu gura ~i nasul inchise Dar nu yom sf!itui pe nimeni s!i incerce aSemenea exercitii secrete, bazate amandou!i, pentru ca inima s!i se concentreze asupra suflului ~is!i-I fac11 s!i,.Ii, odinioarn pe 0 simbolistic!i~i0 ~tiint1i crupuloase ale fiintei ~icare, practicate s circule prin tot corpul. Este ceea ce se cheam!i "A face suflul s!i circule" f!ir!imetod!i, ar risca ast!izi s!ideelan~eze doar asfixie ~ile~inuri. Exist!i alte (yunql). Dac1ie~ti bolnav, inima concentrandu-se asupra suflului, aplic-o laI locul bolnav. Dac!isuflul este rapid (GMaial!i),ji, s!ifie slobozit pe nas intr-un mijloace, mai simple, pentru a ajunge la acesterezultate. curent de aer foarte fin pentru a face s!i comunice respiratia, f!ir!ica gura Iat!ide exemplu 0 metod!imenponat!i de marele sinolog Henri Masperol s!ise deschid!i, ~is!i se a~tepte ca respiratia suflului s!i fie egal!i; apoi s!i se ~iextras!idintr-o carte din secolulal VIII-lead.H., Culegeredin carli noi I tin1idin nou inchis, conform procedeului de mai sus. Mi~c!i-tidegetele de ~i vechi despreabsorbtia suflului. Dup!iel, este vorba de formulareacea la picioare, degetele de la maini, oasele ~iarticulapile; ia ca m!isummomentul mai exact!i pe care a intaInit-o in cursul cercet!irilor sale. candiese transpiratia.Este ceeace se cheam!iPenetratiaSuflului (qitong). in toate retetele de folosire a suflului trebuie mai intai s!i facem gim- Atunci, inceti~or, corpul fiind cuIcat, indoaie-ti amandou!i picioarele ~i nastica la dreapta ~ila stanga, pentru ca oasele ~iarticulatiile s!ise deschid!i coboar!i-Iepe p1imantpe partea stang!i timp de zeee respirapi, apoi pe partea I ~is!icomunice, pentru ca nerviijin s!ifie moi iar corpul relaxat. Dup!i aceea dreapt1i, tot timp de zece respiratii. Este ceea ce se cheam!i "Repararea te a~ezi, cu trupul in pozitia corect!i, ~iexpiri ~iinspiri de trei ori, ca s!i nu Diminu!irii" sun). (bu existe noduri de obstructie; iti lini~te~ti gandirea ~i uiti de corp pentru ca Conformandu-te acestor procedee, dup1i0 lun1i,in timp ce mergi sau suflul s!i fie inspirat calm. Dup!i un timp, scuipi mai intai, foarte inceti~or, stai in picioare (nemi~cat), ~ezi ori stai cuIcat, cand pantecul este gol, bate pe gur!i, Suflul Impur duqi ~iaspiri pe nas Suflul Pur qingqi. Toate acestea toba ~i inghite suflul f!ir1ilimit!i de timp, ca ~i cum ai manca. Dup1i ce ai jl de ~asesau ~apteori. Este ceea ce se cheam1i,.Armonizareasuflurilor" (tiaoql). servit 0 Mas1ide Vid kongfan dintr-una sau dou!i inghitituri, adaugi1-i ap!i, f o dat1i armonizarea suflurilor realizat1i, gura ~i nasul fiind amandoul1 pe care 0 inghiti ~i0 faci s!icoboare; este ceea ce se cheam!i "A sp~la cele inchise ~iabsolut goale, r1isuflareas!iumple atunci gura; bate apoi toba2 in cinci viscere" (xiwuzang). Apoi inc!i1ze~te-p ~icI!ite~te-ti ura cu ap!ilimpede, g gur11de cincisprezece ori; dac1i0 faci mai mult, va fi ~i mai bine; inghite gole~te-ti inima ~iumple pantecul, astfel incat viscerele ~ireceptaculii sa-~i ~, suflul ca ~i cum ai inghiti 0 mare gur1ide ap!i ~i f!i-l s!i intre in panteee; aiM frunzulitele dilatate, inghite suflul pentru ca toate cele cinci viscere s!i concentreaz!i-ti din toat!i inima atenpa (asupra suflului care circul!i) pan!i nu opreasc!i suflul celor cinci arome. ~ in Oceanul Suflului ~i r1imaiacolo muM vreme. Dup!i catva timp, inghite Acestea fiind realizate, trebuie pe urm!i s!i scuipi pe gur!i suflul impur 1: , . j~ din nou conform procedeului de mai sus ~i luand doar m!isura (de cate ori ~i s1iaspiri pe nas suflul pur, f!ir!ia num1irade cate ori; trebuie s!i-I arunci " o vei face) ca pantecul s!i fie s!iturat, dar f!ir!is!i-ti fixezi un num1irlimitat in intregime. Dac1i la~i s1i-tiscape pe dinapoi un suflu murdar, incepe s!i de ori. Dup!i asta gole~te inima3 ~iumple pantecul. inchide gura, maseaz!i-ti bap toba ~is1iamesteei 0 gum de saliv!i,adaug-o suflului pentru a-I completa. cu mana cele dou!i laturi ale pantecului pentru ca suflul s!i se scurg!i ~i s!i Dac1im1inancisau dad bei ceai in felul obi~nuit, apar sufluri exterioare care treac1i;~ilas1ica respiratia s!i-pp!itrund!iinceti~or de tot in nas, f!ir1i respira a intr1i;cand au r1imas0 cIip!iin gur!i,inchide gura; ~icand gura este inchis!i, grosolan, de team!i s1inu pierzi armonia. Dup1iaceasta, corpul fiind cuIcat, suflurile exterioare care au intrat aici ies prin nas. Or, suflul care intr1iin . intr-o pozitie corect!i, a~az!i-tepe un pat cu 0 pern!i; perna trebuie s1ifie nas este suflu pur; trebuie ~adar s!im1inancitotdeauna cu gura inchis!i,pentru ,- pus!i in a~a fel, incat capul s!i stea la in!i1timeacorpului; tine ambele palme a nu exista suflu care s1iintre in gur!i, fiindc1idac1iintr!i este suflu mortal. t inchise strans. intinde palmele deschise,la patru sau cinci degete dep!irtare De fiece dat!icand oamenii vorbesc, suflul din!iuntrulgurii iese ~itrebuie s!iintre prin nas; este expiratia ~i inspiratia a~a cum Ie practic!im de obicei. Dac1imergand, fiind oprit pe loc, fiind ~ezat sau fiind culcat, mi~tiintr-una J Vezi Le Tuo!sme elles Religions chinoi:.es, Gallimard.-, 2 "A bate toba (cereasci!)" este termenul tehnic folosit pentru a desemna aCIUI"scr~nitului degetele de la picioare, aceasta se cheam1ic!ifaci mereu ca sufluls1ireu~easc!i , din dinli". de fapt freaci! dinlii. strAngAnd maxilarele. a cobon. Este un lucru ce trebuie practicat mereu,la care trebuie s!ite gande~ti I 3 "A goli inima (xuxin) nu reprezinti! un act fiziologic a 0 goli insearnni! a alunga orice ~icand e~ti in repaus, ~icand e~ti in mi~care. Dac1inu e~ti atent din vreme, gAnd referitor la «Iucruri». adici!la lumea exterioari!." Inima semnifici! ~i con~tiinla. spiritul. ~ipe ne~teptate suflul exterior p!itrundein panteee, simti 0 umfl!itumu~oarn .. ~.~
  • 72. , MARC DE SMEDT 142 143 TEHNICI DE MEDIT A TIE , ~i trebuie sa-ti masezipanteculde 0 sutade ori: suflul va scapaprin partea sale taoiste, i~i da seama ca a se ocupa de fiinta sa tara a se ocupa deJ con~tiintasa nu-I face sa se deta~ezede pasiuni~inici de suferintli.Cine dejos. Oacasuflul urea~inu poateie~i,fa-I sacoboareapasandu-I mana: cu aceastase cheam!!"A punein ordine" (lishun). uitii de sine risca sa se piarda, ~i~tiinta fara con~tiinta nu aduce decat ruina. Abtine-tedela lucrurilecarerup suflul ~idela lucrurilegrase carecurg ori Cand Zhuang Zhi se plimba prin parcul din Diaoling, vazu 0 pasare~!, ori careproducfrig; nu trebuies!!manancinici lucruri recicareagit!!sufluI. ciudatii venita din sud, ale carei aripi aveau 0 anvergura de ~apte picioare Oacateconformezitaragre~eal!! acestuiproeedeu practicicu stator- ~iil iar ochii ii erau marl de un deget. Trecand, ea atinse fruntea lui Zhuang Zhiit nicie timp de nou!!ani, vei obtine rezultatul: vei mergepe gol ca ~i cum ai ~i poposi intr-un crang de castani. mergepeplin, vei mergepeap!!ca~icumai mergepepamant,spune tradipa! Zhuang Zhi spuse: "Ce pasare e asta? Cu ni~te aripi atat de mari ~i sa r nu-~icontinue zborul! Cu ni~teoehi amt de marl ~isanu mavada!"r~jridica f roba ~i fugi dupa ea. f Or, pe cand, cu arbaleta in mana, statea la panda, vazu un greiere care, Orele yang intrucat gasise un ungher umbrit ~i fermecator, uitase de persoana lui; 0 caIuga:ritai~i inaItii cle~tii ~i il ataca, vederea acestei prazi facand-o sa-~i Unii taoi~ti preconizau s!! faea exercitii de respiratie in orele yang ale zilei (pe care, de altfel, Ie intalnim in acupunctura chineza). Ei concepuser!! uite propriulcorp. Atunci ciudatapasareprofitiide ocaziepentrua prinde amandoua insectele ~icu acest prilej uit!! de natura ei, astfel incat Zhuang urm!!toarea metoda, unde termenul "A absorbi suflul" marcheaz!! 0 respi- ratie completa, expiratia trebuind evident s!!coboare in Campul inferior de Zhi 0 dobon. Zhuang Zhi oftii: "Vai, fiintele i~i pricinuiesc neajunsuri unele Cinabru, pretiosul Ocean al Suflului, reprezentat adesea printr-un ceaun altora; ele singure ~i-au atras nenorocirea!" ~i, aruncandu-~i arbaleta, s-a tripod unde c1ocote~te foeul interior. intors. Padurarul il urma:riinsultandu-I. Ajuns acasa, Zhuang Zhi stiitu vreme :ij ~I de trei h,mitara sa coboarein curte.AtunciLanJiu il intreba:"Maestre,de I "La miezul noptii (de la orele 11 seara la 1 diminea{a), absoarbe (suflul). 9x9 =81 de ori. ce ati stat atat de mult fara sa coborati in curtea dumneavoastra?" Zhuang = 64 Zhi raspunse: "Pana in ziua aceea, imi pazeam corpul uitand de persoana ,,: La ri1saritul soarelui (de la 3la 5 diminea{a), absoarbe (suflul). 8 x 8 de ori. mea; contemplam 0 apa tulbure luand-o drept un izvor limpede..." " /I La ora mesei (de la tla 9 diminea{a), absoarbe (suflul). 7 x 7 =49 de ori. La amiaza (de la orele 11 diminea{a pana la 1 dupa-amiaza), absoarbe Tao al dragostei .,. a (suflul). 6 x 6 =36 de ori. La apusul soarelui (de la 3 la 5 dupa-amiaza), absoarbe (suflul). 5 x 5 =25 Spremareaindignarea du~manilorlor,taoi~tiiau amestecatin tehnicile de ori. de meditape practici sexuale. Nu e aici nimic care sa ne surprinda, fiindca .> La crepuscul (de la tla 9 seara), absoarbe(suflul).4 x 4 = 16 ori. Tao reprezintiiun val imens ~icontinuude energiia caror mi~carereflecta S!!reamintim c!!toate aceste practici trebuia s!!fie urmate de post, dupa totalitatea Cosmosului; energia yin-yang lucreaza pretutindeni, iar fiinta ie~ireala toaleta,cu corpulcurat, cu un beti~orde tiimaiearzandin camera umana insa~i este dubla, masculina ~ifeminina; unirea celor doua principii c_ pentru a 0 purifica; in plus, autorii antici recomandau sa stai mai degrab!! creeaza viats, iar Tao se continua asttel fara incetare. Energia sexuala pe scaun decat culcat. ramane cea mai mare forta de transformare, fiindca e direct implicata in grandiosul joc dinarnic care intemeiaza universul sensibil ~iritmurile naturii. Chineziiacordatotdeaunamulta importantasexuluiin viata lor, asta pana Nu uita de tine la epoca recenta cand Mao a stabilit un puritanism strict ~icelibatul tfuziu, pentru a evita ca tineretul sa-~i cheltuiasca in dragoste fortele vii ~isa ~iIe Oar "a-ti hrani corpul tar!!a-ti hrani spiritul" este nebunie curata, dupa pastreze active pentru construirea noii societati. Oar odinioara raporturile ~. cum 0 atest!! aceast!! frumoas!! poveste unde Zhuang Zhi, in ciuda practicii sexualeerau considerateceva absolutfiresc, ele re-creauraportulfecund I! I
  • 73. - - - , TEHNICI DE MEDIT A TIE MARC DE SMEDT 144 145 r.II desigur, dar ~ipentru a-~iechilibra tensiunile ~ia se putea topi in creuzetul n" orgasmului comun. Unul dintretratatelefundamentaleale dragosteitaoiste,SouNu KingI, I unde il vedem pe impliratul Huang Ti (tmpliratul Galben, care i-a invlitat i pe oameni) tacandu-~i educatia sexualIi in compania unor tinere experte,:1 spune: ~ Pengzu: "Dupliejaculare,subiectuli~i simte corpul plin de obosealli, , auzul deranjat, nevoie de somn, gatlejul useat, articulatiile pardi desprinse. I Bineinteles, subiectul a simtit pllicere, dar numai timp de 0 clipli; astfel incatJ nu are 0 pllicere adevliratli. Dacli nu ejaculeazli, forta ii cre~te, urechite lui I Toamna e r!icoroasll, fereastra deschisL percep mai bine sunetele, ochii disting inai clar obiectele. Gratie unui efort luna revarsll 0 vie lucire de vointli, de control, corpul se simte mai bine; cum oare sli se poatli socoti cli nu existli pllicere?" : I~ E miezul noptii; nici un cuvmt, nici 0 vorM. Huang Ti: "A~ vrea tare mult sli aflu efectelecoituluitarliejaculare." Sun;;: "Uncoit flirliejaculareintlire~te energiile;duplidoulicoituri tara I Doull r4sete doar sub draperia j de mlltase a patului. ejaculare, auzul ~i vederea se amelioreazli; dupli trei coituri flira ejaculare, . ,;} :r " toateboliledispar;dupapatrucoiturifull ejaculare,WuShen(CinciSpirite) I este in pace; dupli cinci coituri flira ejaculare, sangele ~ivasele se imbunll- al Cerului cu Plimantul, ~i poligamia sub fonna aducerii in familie a unor concubine era 0 regulli. Deci foarte de timpuriu s-au elaborat tratate unde tlitesc; dupli ~ase coituri tarli ejaculare, corpul este strlilucitor; dupli nouli posturile ~i tehnicile sexuale erau descrise practic, cu lux de amlinunte. De coituri flirliejaculare, subiectul va avea 0 viatli ve~nicli;dupa zece coituri tarli J; aici rezultli un fapt esential: necesitatea pentru blirbat de a nu-~i risipi energia ejaculare,el va puteaintrain comunicare ShenMing (CeruVspiritul pur)." cu ~i de a putea satisface mai multe femei, pentru marea lini~te a menajului. HuangTi: "Principiulcoituluieste slinu ejaculezisau,eel putin,slieco- Trebuia deci cu orice pret sli evite ejacularea care obose~te corpul - ~i prin nomise~ti chintesenta; dar dacli vrei sli ai copii, ce-i de tacut?" :,. unnare,in mlisuraposibilului, lijuisezerareori.0 pH1cere s deplinliera cliutatli Sunil: "Asta diferliduplivarsta ~islinlitateasubiectului;totu~i,oricum in voluptatea contactelor, a pozitiilor ~i a generozitlitii schimbului. ar fi, el nu trebuie sli se forteze. Un blirbat de cincisprezece ani ~iin bunli Taoi~tii ~i-au dat repede seama cli tehnicile de retentie a spennei erau stare a slinlitlitiipoate ejacula de mai multe ori pe zi; cu 0 stare mijlocie a de 0 eficientli flirliseamlin: nu numai cIi blirbatul nu-~i dispersa energia iar slinlitlitii,0 datli pe zi; un blirbat de doulizeci de ani ~icu slinlitate bunli, de femeia era satistacutli, dar ~i 0 alchimie subtilli avea loc intre ei. Masculul mai multe ori pe zi, cu sanlitate mijlocie, 0 datli pe zi; un blirbat de treizeci lua atunci yin-ul de la femeie, ~i aceasta profita de pura esentli yang a de ani cu slinlitate bunli, 0 datli pe zi, cu slinlitate mijlocie, 0 datli la douli partenerului ei. EI este yang, ea yin; yang-ul pune in mi~care yin-ul, care zile; de patruzeci de ani, cu slinlitate bunli, 0 datli la trei zite, cu slinlitate atunci degajli yang. ~i invers,yin-ul femeii st1irne~te yang-ul blirbatului, care mijlocie, 0 datli la patru zite; de cincizeci de ani, cu slinlitate bunli, 0 datliI, degajli yin. Cei doi parteneri se pot hrlini din acest schimb. Femeia trebuie la cinci zite, cu slinlitate mijlocie,la zece zite 0 data; de ~aizeci de ani, cu i. ~" ", sli aiblicat mai multe orgasme cu putintli, pentru ca, in conformitate cu legile slinlitate bunli, 0 datli la zece zile, cu slinlitate mijlocie, 0 datli la doulizeci ; cere~ti, productia de yang sli fie cea mai puternicli. Blirbatul, in schimb, de zite; de ~aptezeci de ani, cu slinlitate bunli, 0 datli la treizeci de zite, cu trebuie sli-~i economiseascli spenna cat mai mult cu putintli, pentru ca slinlitate mijlocie trebuie sli nu mai ejaculeze." " ancestrala sa energie yang slinu se risipeascli,iar energia vitalIisli-~iplistreze fofta ~i longevitatea. Ceea ce nu-i impiedicli pe autorii antici sli scrie di 1 Seghers. blirbatul trebuie sli juiseze din cand in cand, pentru a concepe copii,
  • 74. . MARC DE SMEDT I 146 f 147 --- TEHNICIDE MEDITATIE Conformtuturortratatelor, binesa facidragostecat maimultcu putinta e concentreze dedesubtullimbii, sa-~i umfle narile, sa Inchida gura, sa inspire ~i pan a la 0 varsta cat mai inaintata: "Biirbatul, chiar in varsta, nu vrea sa lungindu-~i gatul ~i strangandu-~i umerii: tehnica aceasta va limita canti- r fie fara femeie; daca este fara femeie, Atentia lui, yi, se agita; daca atentia tatea de sperma ejaculata. Cat despre metoda de retentie totalil, iatil reteta lui se agita, Spiritele lui, shen, se obosesc; daca spiritele lui se obosesc, " 11 longevitatea lui diminueaza"... ~i este scris astfel: "Scopul coitului este sa cel mai des aplicatil: cand esenta va ie~i, se prinde repede penisul cu doua I degete mediane ale mainii stangi, In spatele scrotului ~i inainte de anus, se echilibreze energiile, sa domoleasca inima ~isa intiireasca vointa. Urmeaza 1 strange putemic ~ise inspira viguros, in acela~itimp cu incle~tarea~i frecarea Limpezimeade Spirit (Shen Ming); subiectulsimte 0 profunda stare deI intre ei a dintilor, de mai multe zeci de ori daca e nevoie. Atunci esenta nu confort, nici frig nici cald, nici foame nici satietate, corpullini~tit. luisarea femeii, nevlaguirea barbatului, iata bunul rezultat." poate ie~i ~i urea prin coloana vertebrala in creier. Tehnica aceasta secretaI t: Taoi~tii ~tiu bine ca femeia e mai viguroasa din punct de vedere sexual trebuia sa fie utilizata destul de rar ~i pregatita; sa fii curat, sa nu fii baut, nici ghiftuit, sa fi meditat ~i sa copulezi dupa miezul noptii., f" decat biirbatul, la fel cum apa poateii mai putemica decat foeu!. Unele texte Dar cu ajutorul vointei, al atentiei ~i cu 0 buna respiratie, orice biirbat spun chiar ca ea poate primi de opt ori mai mull. Deci un biirbat se poate poate ajunge sa faca dragoste restrangiind frecventa ejaculiirilor ~iprofitand epuiza intr-insa. Ynvreme ce el i~iaplica tehnicile de retenpe, amiindoi ~i-ar astfel de binefacerile descrise de vechii chinezi.tI IS putea armoniza yin-ul ~i yang-ul ~i ar putea cUnoa~te "cele cinci placeri Pentru a arata cu cata minutie studiasera ei reactiile corpului (dar cat , ., I cere~ti". Daca nu, el i~i va risipi potentialitatile ~iva muri inainte de soroe. ., de uimitor poate fi acest lucru, de vreme ce au descoperit mirnculoasa ~tiinta La inceputul raportului amoros, cei doi trebuie sa se joace cu bliindete l impreuna, pentru a armoniza energiile ~i pentru ca "spiritele sa se puna de acord". Ciind sunt perfect emoponap, atunci se pot uni: Tigrul de lad, Pasiirea naturala: acupunctura?), sa citam din Sou Nu King: Xuannii: "Calea coitului pentru barbati necesita «patru sosiri»; pentru femei, «noua sosiri», noua energii." . Ro~ie, Stalpul Dragonului Ceresc, intr-un cuvant falusul, intra in Floarea Huang Ti: "Care sunt cele patru sosiri?" de Bujor deschisa, in Poam Ro~u-Aprins,Lotusul de Aur, Recipientul Secret Xuannii: "Dadi Tija de lad nu se ridica, Inseamna ca energia armoni- al femeii. Mi~carile lente de penetrare alterneaza cu impingeri bru~te, in zilrii nu a sosit; dad se ridica dar nu destul de groasa, inseamna di energia ritmul crescator 3-5-7-9.Pozipile vanazii; treizeci dintre ele sUntrecomandate mu~chiului este absenta; daca este groasa dar nu destul de tare, lipse~te - acelea~i pe care Ie regasim in toate traditiile, cu unele variante. Falusul energia osului; daca este tare dar nu destul de cald11,inseamna c~ energia ~ poate penetra ~i se poate mi~ca in noua feluri diferite, descrise poetic: Shenn-asosit.Celepatrusosirialeacestorenergiisuntdeterminatede Dao I. Tija de lad love~te de la stiinga la dreapta: curajoasa ca un general. (Tao, cale, drum, ratiune...). Trebuie sa actionezi in deplina con~tiinta ~isil prapastii. sare ~i coboara, precum un cal salbatic sare pe deasupra unei 2. Ea nu ejaculezi in timpul coitului." ,~ Huang Ti: "Foarte bine. Dar care sunt cele noua energii?" urmeaza valurile. 3. Se deplaseaza urmiirind curbele line ~i regulate, cum pesciiru~ii ~, Xuannii: "Ciind 0 femeie respiril greu ~isimte nevoia sil-~iinghit11saliva, sose~te energia plamanului; daca I~istrange partenerul, asta anuntil sosirea 4. Patrunde ~i se retrage, asemeni corbului care ciugule~te. energiei din splinil; vaginul alunecos arata energia rinichiului; daca face 5. Patrunde adanc ~i love~te la suprafa~, ca 0 piatra aruncata in apa. lui. 6. Patrunde inceti~or ~i se retrage la fel, ca un ~arpe revenind la cuibul mofturi, e semn al venirii energiei osului; picioarele ei se agata de picioarele partenerului, a sosit energia muscularil; miingaie Tija de lad - semnul venirii gaura lui. 7. Patrunde ~i se retrage repede, ca un ~oarece speriat intorciindu-se in energiei siingelui; miingaie mamelonul partenerului - sosirea energiei cilmii. Pentru un coit indelungat, trebuie sa simti aceste nouil energii; dad nu, pot apiirea boli." 8. Urca ~icoboara, ca 0 corabie cu panze luptiind impotriva unui taifun. 9. Se ridica, asemeni unui vultur dupa ce a prins un iepure. Urmeaza multiple tehnici ale coitului, precum cele de mai jos, pentru pil~trarea sanatatii ~i alungarea bolii: Chiar daca biirbatul vrea sa juiseze, trebuie sit a~tepte juisarea parte- Tigru/ merge: femeia se ghemuie cu capulln jos ~ifesele in sus. Barbatul nerei, apoi, scotiindu-~i falusul cu circa doua treimi, sit mchida ochii, sa se o penetreaza de opt ori cu Tija lui de lad, inconjurand cu bratele pantecul .
  • 75. MARC DE SMEDT femeii; va trebui sii penetreze cat mai adanc posibil ~i sii reia operatia de DE MEDlT AT " cinci ori. Yin-ul femeii se inchide, apoi se deschide, lichidul curge. Dupii act, odihnip-vii putin; femeia nu va fi niciodatii bolnavii iar biirbatul va fi Bdrbatul realizat i~i exercitA inteligen!lin felul unei oglinzi. EI ~tie ~i CUl1o~te, ~" mai tare decat oricand. ftr!i ca din aceasta s!i rezulte nici atracie, nici repulsie, ftr!i ca nici 0 urmll sll ,~ n Pe~tii.solzi tangasohi: biirbatul se culcii pe spate iar femeiase ghemuie persiste. Fiind astfel,el este superiortuturor lucrurilor ~i neutrU in privina lor. Zhuang zif!~:r, deasupra, cu fata spre eI. Tija de Jad piitrunde inceti~or dar putin adanc, cal un sugar sugand mamelonul; femeia doar i~i suce~te fesele. Piistrati pozitia cat mai mult timp cu putintii; cand femeia juiseazii, biirbatul i~i retrage Tija Modeldm argila pentru a face vase de Jad. Aceastii metodii poate trata toate bolile Jie Ju (de acumulare). $i acolo u~de nu este decat golir Se aflll eficiena vasului! .11 Tonifierea viscerelor: femeia se culcii pe 0 parte ~i-~iindoaie picioarele; Liezi biirbatul, culcat ~iel pe 0 parte, 0 piitrunde de patru ori cate nouii ori. Pozipa aceasta permite ~iarmonizarea energiilor. Pentru a trata senzatia de frig in La inceput omul nu ~tie, I sexul femeii, trebuie sii practicap cate patru ~edintepe zi, vreme de dou1izeci Pe urmll ~tie I de zile. I Cliutarea lui nu poate avea margini! Tonifierea~angelui: biirbatulseculcii pe spate; femeia, in genunchi I ..: ~r. tn aceastll ambiguitate este realitatea! deasupra lui, se intoarce cu spatele; el 0 piitrunde cat mai adanc posibil, de Zhuang zi ~apte ori cate nouii ori. Aceasta are ca rezultat cii biirbatul capiitii 0 nouii fortii. E nevoie de ~apte ~edinte pe zi, vreme de zece zile, pentru a trata Sd rupi cu orice activitate. sd te retragi din lume, neregularitatea cicIului. SIInu dovede~ti nici mare inelepciune, nici mare virtute... tn toate aceste tehnici, respiratia abdominalii (cu expiratie profundii in Omul perfect trebuie sll fie in stare s!ipIece ~i sll vinll ca ~i pantec) joacii un rol major; ea ing!duie sii-ti piistrezi controlul ~i calmuI. Muritorul de rand. Zhuang zi Mai era valorificat ~iprincipiul desti,nderii inaintea actului, ~itoate tratatele I insistii asupra importantei de a vii armoniza pe deplin, de a descoperi corpul I celuilalt ~i zonele lui sensibile, de a-I mangaia, de a inviita sii-ti placii ~i sii Fiecelucru are natura lui specified, ezvoltatA d conformunorlegiprecise.latA bei din "Izvorul de Jad". de ce nu trebuie niciodatll sll fOfezi ie~irea dintr-o situaie, oricare ar fi aceea. Kang Pi, Comentarii Dar aceste sfaturi privitoare la dragoste sl1nu ne facl1sii uitiim scopul ultim al unirii: "Perla de foc", reprezentatl1 aliituri de dragon in toatii arta Cerul, Pdmantul~i Omuljoacdjiecare un rol in crearie: CerulzWnisle~te, chinez11; ceastiigeml1misterioasii este simbolul perfect al energiei yin-yang a devenitii una, puriienergie vita1ii,condensat de energie cosmicii primordialii. plimantul hr1lne~te~i Omul indepline~te. Zhong Yong, Cartea riturilor ~i atunci poate cii p11rtilesecrete ale fiintei se deschid, ~iea are posibilitatea sii-~i "contemple chipul, cum era el inaintea na~terii sale". Cdndva,intr-o noapte,amfost unfluture zbur1ltAcind mulumit e soartalui. d Perla de foc. Tao. Apoi m-am trezit tiind Zhuang zi. Cine sunt eu in realitate? Un fluture care viseazll ell e Zhuang zi sau Zhuang zi care i~i inchipuie ell a fost un fluture? Zhuang zi , " Norocul ~i nenorocul nu sunt 0fatalitate; ele suntcreaiaomului.tn virtutea i: ~ c1lreia rezultatul oric11rui bine ~i al oricllrui rllu il urm1lre~te ca 0 umbrA. ff Kan Ying Pien, Tratatul despre acriune ~ j 1; I , . .-i~~~":=~~
  • 76. ~, l - ..... ---- II CALEA RAMURII HINAYANA ,.1 I i Pe parcursul indelungatei sale existente. B~ddha ~i-apredat discipolilor invlltllturile. conform cuvintelor: "Povara. purtlltorul poverii, luarea pove- rii. depozitul poverii." Dllpll moartea lui. continuitatea mesajului a fost asi- guratll de comunitatea c!ilugllrilor ~ia laicilor (sangha) ~iprin succesiunea patriarhilor. dintre care primul a fost Mahaka~yapa, cel care a zambit atunci cand Buddha, clltre sfar~itul vie~i, in plinll reuniune a discipolilor apropiati, a invfutit intre varfurile degetelor sale lungi 0 floare. Acela singur a avut atunci revelatia intelesului ultim al invlltllturii: totul este energie pura, totul este in cele din urmll unitate. Vidul zllrnisle~te fenomenul. fenomenul zarnisle~te vidul. De-a lungul anilor. au aparut diferite secte ~i grupari. dupll tinuturi ~i mae~tri. Nici un fanatism nu s-a manifestat intre ele; Buddha precizase foarte elar c!i transmiterea operei sale trebuia sll se fac!i "in insll~i limba t!irii cu pricina". Nu adeptii noi trebuia sll invete un limbaj strllin, ci c!ilug!irii rnisionari sll-~itraduc!i mesajul. In cele din urmll, dupll conciliul tinut in anul 380 d.H.. se poate spune c!i budismul s-a despartit in doull ramuri: Micul Vehicul (Hinayana sau Theravada) ~iMarele Vehicul (Mahayana). Cea dintai, sau doctrina Celor Vechi, ajunge mai ales in sudul Indiei ~i al Asiei de Sud-Est; Ceylon. Birmania, Thailanda in vreme ce a doua se va raspandi. prin Himalaya, pana in China ~iJaponia. apoi. incepand cu secolul t nostru. in Europa ~iin America. t ~ Yom arllta mai jos tehnicile Vipasana (viziune intemll a lucrurilor a~a II cum sunt ele) ~iAnapana (atenpe indreptata asupra respirapei ~ia concentrarii .1 ;, Ii " ")~~;~"i;;;;::::l~z:it:
  • 77. l - .. TEHNICI DE MEDIT ATIE MARC DE SMEDT 152 11S3 spiritului) a~a cum au fost ele trnite de Dominique Godreche I in cursul ~~ poate ajuta pe acest drum, cu dragoste ~i compasiune. Folosili-v1i timpul numeroaselor ~edinle in India cu maestrul binnanez Goenka. Aceste tehnici ,in felul cel mai util ~i munci~ cu insistentii ~i r11bdare. se aflii la baza tuturor practicilor aplicate inc1iin m1iniistirile~i la ~edinlele Procesul purific11riieste dureros. Hinayana. Suf11r 0 ulceralie ~itrebuie s-o ap11s sl1iasl1puroiul, ~i asta e greu de ca ;~idureros; dar trebuie sl1str11bat ntreg procesul ace~ta. i , Nu m11pot elibera de suferinll1 f11r11l1apl1s ca sl1dau puroiul afarl1 din s Tehnica Anapana , mine. Procesul acestei tehnici: A~azii-te in a~a fel incat sii ai coloana vertebralii dreaptii. un proces de cur11lire, tnchide ochii. o cale de purificare. Asigurii-li echilibrul corpului, oricare ar fi pozilia aleasl1. Nu trebuie sl1fugim de ticl110~ia noastrl1; trebuie sl1-ifacem fall1. SI1 Unn11re~tefiecare inspirape ~ifiecare expiralie, fiecare suflu care intrn, examinl1mspiritul echilibrat. fiecare suflu care iese, suflu cu suflu. Nu Ie num11ra.Nu interveni asupra ~i puroiul se duce. lor. Nu Ie impiedica sl1fie a~a cum sunt. Lasl1-te sl1respiri ca de obicei. tn timp ce lucrl1mla aceasta, avem impresia eli astfel problemele ni se I I o respira~e lungii r11manelungl1,0 respiratie scurtii riimane scurtl1. agraveazl1~i mai mult. I ~~ II! LasI1respira~a sl1fie ~ cum este, dar manifestii0 foarte mare vigilent11 in I J Exemplu: Un put cu ap11 limpede. ~ observarea a ceea ce se duce ~ivinein tine:eu inspir / expir / inspir/ expir..J etc. Fundul putului e plin de murd11rii. ).. Fii ca un paznic al intr11rii n casl1pentru fiecare persoanl1care intrii ~iiese. i Vreau s11-1 ur11t~i trebuie sl1cobor in fundul puUlui, ~i intrucat agit c Fii pe deplin concentrat, in dreptul n11rilor,laie~irea aerului, apoi simte mizeriile,eLefactoattJapa murdartJ,fiindcl1 incerc stJelimin murdtJria de incet-incet contactul respiratiei in punctul situat deasupra buzei superioare, dedesubtul n11rilor~i in mijlocul acestora. Lafund. Orice se inmmpll1,intoarce-te statomic la senzatia suflului in acest loc ~i atunci ce fac? Scot murd11ria la suprafat11. Tot ceea ce este adunat in subcon~tientul nostru urc111asuprafalii ~i iese ~i la con~tiinla acelui du-te-vino alfiectJrei respiratii. "Meditatia nu este nici 0 reverie tiicutii, nici vreun fel de a-Ii piistra gol ~iapare - ~i pleacl1. spiritul. Dacl10 murdiirie pleac11, -am eliberat de ea. Chiar dacl1se duce doar m Este 0 luptl1activl1. In parte, m-am eliberat de aceea care s-a dus. Este un tonic pentru iniml1~i totodatl1pentru spirit. Las11 s11urce la suprafat11impuritlllile. Un budist nu se roagl1pentru a fi salvat, nu se increde decat in el insu~i Asta vine ~i pleacl1. ~i i~i ca~tigI11ibertatea" (Narada). Oricare ar fi chinul pe care trebuie sl1-1 indur11mla inceput tncetul cu incetul ea se duce ~i noi trllim Bucuria. Eu nu fug nici de chin " nici de bucurie. I, Vipasana ata~ament fatl1de ea: starea de Nibbana. Mil bucur de bucurie, dar f11r11 latl1 cum explicl1 maestrul Goenka atitudinea spiritului de a observa in Prin observarea corect11 fiec11rei 11rti corpului, vedem senzatiile luand a p a cursul medita~ei: Dacl1 mi-e sete, trebuie sii beau eu insumi, nimeni altcineva na~tere ~i plecand. nu poate bea in locul meu. Trebuie eu insumi SI1 intreprind c11111toria. Oricine tn starea de Nibbana nimic nu ia na~tere ~i nici nu se duce. Pentru moment trebuie sl1eliminl1m la maximum foeul care este in noi - mania. l " I Vezi San/ana, "Spiritualites vivantes". Albin Michel. ,~ ..~,.
  • 78. ~:i,;r .!i.l MARC DE SMEDT 154 155 TEHNICI DE MEDIT A TIE 11., Fiecare pas in plus in practidi face teoria mai limpede. Practica imi cunlt4 Oare asta ma ajuta in viafa de zi cu zi? mentalul condi~ionat, plin de prejudedi~i. ~i aceasta practica elimina toate astea. Aici e intrebarea. Trebuie sa tai vechile noduri ~i sa impiedic crearea altora noi. ~i vederea limpede este eliberarea. Exemplu: Focul arde ~inoi iI ataf1imdin ignoranfa, ~iel arde ~i mai tare. Aducem argumente, fiindca toata viafa am tacut asta pentru a dovedi Daca, printr-o anume tehnica, incetez sa-I mai ataf, se stinge. ca inteligenfa noastd este superioara celei a~altuia. o aCfiune aduce 0 reacfiune etc. Pentru mine, totul este optimist. Exemplu: Seman boabele unui banian. Am un .remediu pentru a ie~i din suferinfa. Am un sapun pentru a-mi spala murdana. Banianul da roade gratie boabelor. Un bob da mai multe roade. II folosesc ~i vindec murdana asta in mine. Optimism ~i munca! Fructe cu boabe, egale, identice celorlalte in calitate, ~i din nou rasar ~i din nou un hanian cre~te; ~i tot a~a la nesfiir~it. Este legea Naturii. Cele doua aspecte ale tehnicii ~i procesul invers este 0 lege a Naturii: impiedicarea multiplicarii. Le oferim totdeauna demonilor no~tri un pamant roditor; ~iinmulfirea I. Spiritul nostru sensibil ~i ascufit, subtil. Ie reu~e~te. 2. Echianimitatea. Contin in mine un put de petrol; acest lucru da na~tere unor explozii incredibile ~icare se intensifica tot mai J!1UIt. Sa observam lucrurile in ADEVARATALOR NATURA,ne va ajuta in nimic.de zi cu zi. Daca nu ne ajuta, atunci este zero, nu inseamna absolut viafa Daca este numai 0 experienfa de zece zile? Atunci? Fiecare vibratie are 0 antivibratie Intreaga viafa este tacuta din experienfa. Daca dezvolt in mine puritatea, acest fapt distruge impuritatile. ~i pe urma? Exemplu: Daca un metal con~ine0 singura molecula straina de eI insu~i. Daca sluje~te la a-mi intari Ego-ul zicandu-mi: ..Am tacut asta, am tacut cealalta..... nu are f0rta ~i puritatea pe care ar trebui sa Ie aiba. Nu. Pentru a obfine aceasta puritate, trebuie sa-I punem in contact cu 0 anumita vibratie, pentru a scoate molecule Ie straine. Vibrafia spiritului pur De fiece data cand spiritul meu i~ipierde echilibrul, mizeriile se creeaza. se mi~ca in spirit ~i impinge vibratiile rele afara din noi. In ce fel trebuie aplicata aceasta tehnica in viafa noastra cotidiana? De ce in primul rand SENZA TIA? Daca fac Vipasana doua ore pe zi ~i pe urma ma infurii? Ei bine? Ea are 0 relafie directa cu impuritafile noastre mentale. Vipasana este 0 munca pentru intreaga viafa. mania: viafanou intru inma aflu intr-o anume situafie in care ma cuprinde In din cotidiana, ciclu. Oar viata trebuie sa ne-o traim. Altfel Vipasana devine un rit, ca ~irestul, Oar daca utilizez aceasta tehnica sunt mereu con~tient de ceea ce se ~i a~a ceva nu are trecere in viata. Este 0 arta de a trai. intiimpla In mine; ~i ies din problema mea ~i 0 impiedic sa se multiplice. Daca nu 0 aplic, imi impart raulla ceilalfi. o jata a luat obiceiul sa observ lucrurile pe dinafar1i;nu viidintotdeauna decat Am monedei. Jar ceea ce trebuie sa Ie dau celorlalfi este armonia ~i pacea. Dadi in viata nu intra a~a ceva, atunci toata practica este ira~ionala. Ceea ce ma stapanea inainte vreme de patru zile, acum ma stapane~te Nu-mi pot dori decat ca totul sa fie bun in viafa mea. doar zece minute (manie etc.). Oar cum sa fac fata situatiilor -asta inseamnii practica.
  • 79. OL ~j? .1: /, MARC DE SMEDT TEHNICI DE MEDITATIE ~ 156 157 J. Fiindd1 orice situatie provoad1 senzatii, ~i acum am mvatat sa fiu con- _ veneratia totall1fatl1de maestro, de Buddha, de invl1t11turl1, creeazl1 care ~tient de senzatiile mele ~i Sa fiu echianim. nevoia unui prozelitism necontrolat ~i 0 mare incredere in sine; Exemplu: Buddha. intr-o zi lumea I-a intrebat: "Care este fericirea noastra?" -0 meditatie energica, dand un sentiment de putere; - beatitudinea, sublima fericire invadand intreaga fiintl1; Pentru fiecare este ceva diferit. _ vederea unor licariri sau a unor forme ~i puncte luminoase; Poate fi aceasta sau cealaM. - egalitatea spiritului, deta~area neutrl1; " Care este fericirea noastra?" _ perceperea acuta a fiecarei mi~cari a con~tiintei in intelegerea vremel- Propriile mele karme bune sunt raspunzatoare de fericirea mea. niciei tuturor lucrurilor; Toate cele rele sUntimpotriva fericirii mele. - atentia asupra acestei forme de perceptie; SA TE SIMTI SIGUR, sa-ti pastrezi echilibrul spiritului. _ ata~amentul fatl1de toate fenomenele descrise mai sus. Cand cineva tipa, eu trebuie sa ziimbesc. Mae~trii sistemului Visaddhimaga spun cl1nu sunt stari rele, ba dim- Cand nimic nu mai merge, eu trebuie sa zambesc. potriva, dar d1 trebuie indeosebi sa nu Ie acorzi 0 importantl1fundamentall1 Cand ajung sa ma intind la pamant, trebuie sa zambesc ~i 0 fac. ~i sl1 nu te opre~ti la ele. Sunt etape de care trebuie sl1 treci. Lunecari Cand totul e confortabil, ziimbesc, sunt fericit. progresive ale trezirii de sine insu~i. ~i cand mananc legume vechi ~i uscate - ziimbesc. Fii fericit in toate situapile. Nu este 0 Predictl, este 0 Experien(d. Magia nu functioneaza. Nici miracolele. Numai practica funcponeaza. Totdeauna urasc ceea ce este aici ~i ador ceea ce nu este aiei. Ei bine? Sa fae invers: sa fiu fericit cu ceea ce ESTE. Fiindca este ACUM. Cele zeee eoneeptii asupra introspeetiei Cand meditapa a reu~itsa impiedice imp~tierea spiritului, pot interveni un anumit numar de fenomene psihofiziologice pe care ar fi tentant sa Ie asimilam iluminarii ~i termenului de meditape. Este de fapt vorba de ni~te "pseudonirvane" care miirturisesc anumite schimbari de con~tiinta dar. nu trebuie in nici un caz sa-l instaleze confortabil pe subiect in acest sentiment de superioritate spirituala, nici sa-i opreasca progresia. Asemenea stan, aduse de "cunoa~terea Manifestarii ~j" Disparitiei" sunt: a - senzatii extatice, ei1ldurain membre ~iin organe, frisoane voluptuoase, incanti1ri; - seninatatea spiritului ~i a corpului, calmul interior; .. -----
  • 80. 158 TEHNICI TIBETANE DE MEDITAT In bucurie perfecta, traim SID1lito~i printre bolnavi. tn bucurie perfectli, traim flir1i u~maniin lumea du~- d mliniei;printre oameni plini de dU~m&Ue, rnmanem lipsiti de dusmlinie. tn perfectli bucurie, traim slinlito~iprintre bolnavi; printre oameni bolnavi, r1imanem feriti de boalli. In perfectli bucurie, traim neobositi printre aceia ce se obosesc. Printre oamenii care se obosesc, rlimanem feriti de obosealli. tn perfectli bucurie traim noi, clirora nimic nu ne apartine. Veselia este hrana noastrli, ca ~ia zeilor strlilucitori. Introdus in Tibet in secolul al IV-lea d.H., budismul Searlispandit mai Calugarul care sala~luie~teintr-un ungher solitar ~i intiii la curtea regalli, apoi in tara intreagli, unde s--a amestecat cu ~i apoi a cliruia inima ii este plinli de pace gustli 0 fericire supra- inlocuit religia ~amanicli Bon-po, bazatli pe magie ~i vrlijitorie. Marea fortli omeneascli; el contempI1ifatli in fatli adevlirul. a misticii budiste a fost cli a ~tiutmereu sli se adapteze conditiilor particulare din jur, asimiland practica religioasli anterioarli ~istarea de spirit a autohto- Ce se intiimpla, Sona? Erai tu, mai inainte, inainte nilor. Este sigur cli Hinayana, care Searlispandit in tlirile calde, tropicale, sli pleci de acasli, indemanatic in atingerea lliutei? - Da, a dat na~tere unor comportamente, unor practici ~i unei arte de a trlii budice Doamne. - Atunci ce crezi despre asta, Sona? Dad1 pe foarte diferite de acelea dezvoltate in Tibet, unde crestele munti10rse ridid lliuta ta corzile sunt prea intinse, va da atunci lliuta tonul la inliltimi inegalate ~i alclituiesc ceea ce poetic a fost numit "Acoperi~ul - potrivit ~i va fi gata sli fie atinsli? Nu va fi nimic din lumii", unde cIimatul este aspru ~i conditiile de viatli dificile. Acest popor acestea, Doamne. - ~i ce crezi tu despre asta, Sona? Dacli de munteni, plitruns de puterea unei naturi slilbatice ~i grandioase, avea sli pe lliuta ta corzile sunt prea destinse, va da atunci lliuta dezvolte, sub influenta unor foarte mari mae~tri, 0 misticli slilbaticli ~i ea. tonu] potrivit ~i va fi gata sli fie atinsli? - Nu va fi nimic tn secolul al VIII-lea d.H. a sosit in Tibet un maestru venit probabil din din acestea, Doamne. - ~i atunci cum e, Sona? Dacli pe Afganistan, Padmasambhava (cel nascut dintr-o floare de lotus), Marele lliutata corzile nu sunt nici prea intinse, nici prea destinse, Guru, care va fi ctitorul primului ordin monastic national, Nyingma-pa. Cu dacli p11streazli justa m11surn, a da lliuta tonul potrivit ele v el a fost trezitli acea formli particularli de budism numitli Vajrayana, Calea ~i va fi gata sli fie atinsli? - Da, Doamne. - Ei bine, tot Fulgerului, Calea Diamantului, definitli~idrept Calea Mantrei (Mantrayana) astfel, 0, Sona, fortele fiintei prea tare intinse duc la exces, ~i Calea Tantrei (Tantrayana).Acest budism tantric privilegiazlirolul prea destinse duc la moliciune. Astfel incat, 0, Sona, guru-ului care singur poate clilliuzipe novice pe calea periculoasli ~isemeatli realizeazli in tine echilibrul fortelor tale, tinde f1ir1iince- a Vajrei, unde capcanele nu lipsesc; fiindc~ el, maestrul, a parcurs de-acum tare d1tre echilibrul facult1iplor tale spirituale ~i propune-p drumul ~iil poate arlita ~i altora. aceasta ca scop. tn secolul al XI-lea, Milarepa ("Mila cel cu roba de bumbac", nurnit astfel fiindcli practica yoga clildurii interne in sihlistria lui himalayanli, f11ra;.r:;""C;"2~;:",;~:.~~,;~~S;~."
  • 81. L I TEHNICI DE MEDIT A TIE MARC DE SMEDT 161 a purta alte ve~minte) va fi modelul generatiilor de pustnici ~i de d!lugm Biciuindu-m1l astfel, am meditat f!ir1ls1lmai deosebesc ziua de noapte. ~i patronul putemicei ramuri de Kargyud-pa, ~coala Inv1lt1lturii ransmise. t Cre~team in sfintenie ~i astfel trecur1lInc1ltrei ani." Ascet capabil de cele mai aspre mortific1lriale trupului, magician cu puteri Cu multi ani mai tarziu ~i la cap1ltulunui drum lung, iat1ltestamentul miraculoase, maestru a sute de discipoli, foarte mare poet ~iIntelept - viata silu, pe care I-a cantat inainte de a muri: lui Milarepa este povestit1lIn ceea ce a devenit 0 lucrare c1asic1l literaturii a universalel; ellnsu~i ~i-a narat viata In fafa discipolului s1luRetchung: "SaIut tillmaciului Marpa. portretul acestei fiinte omene~ti hot1lrate s1l inving1l puterile demonilor Sil m1lbinecuvanteze ca s1levit controversa. interiori ~i s1lmearg1l dincolo de dincolo r1lmane un exemplu deosebit ce Meditand blandetea ~i mila, dovede~te inc1l 0 dat1c1l aventura interioar1l nu se desparte cu nimic de Am uitat deosebirea dintre mine ~i ceilalti. existent1l ~i reprezint1l suprema aventur1lde tr1lit,aici ~i acum. Meditand lama al meu pe culmea sufletului meu, Am uitat de aceia care comand1lprin influent1l. Cartea de fat1l nefiind consacrat1 decat tehnicilor de meditatie, iat1l Meditand Ydamul meu In acela~i timp, primele randuri ale povestirii lui Milarepa despre cea dintai experient1la Am uitat lumea grosolanil a simturilor. sa de pustnic Intr-o pe~ter1l: Meditand formulele traditiei orale, I "... am c1lutatconfortul corpului In pozitia ghemuit, care adun1lcele cinci Am uitat cilrtile de dialectid!. I vetre interioare. Am c1lutatsenin1ltateaspiritului prin condipa propriei mele I Pilstrand ~tiinta celui de rand, I eliber1lrice pune st1lpanirepe imaginatie. Dup1lcare am intrat In meditatie. Am uitat iIuziile ignorantei. I tndat1l c1lldura interioar1l a inceput s1lm1linvadeze. Apoi a trecut un an. Meditand a1ciltuireacelor Trei Corpuri in Sine, I Am avut atunci dorinta sil merg s1lrecunosc tinutul ~i s1liau aer. M.am I Am uitat s1lvisez la sperant1l~i la team1l. preg1ltits1lies. Dar mi-am amintit leg1lmantulde odinioar1l~imi-am adresat I mie Insumi loviturile de bici ale acestui cant: Meditand viata aceasta ~i lumea de dincolo, I Am uitat spaima na~terii ~i a mortH. I 0, incarcane a lui Marpa Port-Sceptru. I Gustand bucuriile singurilt1ltii, I Binecuvanteaz1l cer~etorul, pentru ca el s1l-~is1lvfir~easc1l Am uitat p1lrereafratilor ~i prietenilor mei. retragerea In pustie. Compunand versuri pentru descendent1l, Milarepa, 0, superbule, nu ai decat propriile tale sfaturi. Am uitat s1liau parte la polemicile de doctrin1l. ~i nu ai pe nimeni care s1l-tivorbeasc1lprietene~te. Meditand ceea ce nu are nici Inceput, nici negatie, nici loc, Prive~te. Valea dorintelor este 0 vale de~art1l. Alung1l-timahnirea. Obiectul dorintelor tale e n1l1ucire. Am neglijat toate formele de conventii. Examinand corpul nirvanic al aparentelor, Nu-ti distrage spiritul, nu-l distrage, ci r1lmaiunde e~ti. Dac1lII distragi, iti vei aminti toate chinurile. Am omis s1lmeditez creatiile spiritului. Nu-l c111tina, u-I c111tina, int1lre~te-tispiritul. n ~i Dispretuind flir1lpref!iditorie discursul, Dad! ~ov1li,meditapa ta va fi luat1lde vant. Am uitat folosinta ipocriziei. Nu pleca, nu pleca; ci nesocote~te-ti patul de odihn1l. Alegand corpul ~i limbajul celor umili, Dad! pleci, piciorul ti se va poticni de 0 piatr1l. Am uitat dispretu1 ~i aroganta personajelor importante. Nu adormi,nu adormi;ci mediteaz1l. . F1Icanddin corpul meu propria mea m!in1lstire, Dac1ladormi, cele cinci otr1lvuriale coruptiei te vor cople~i. Am uitat m1ln1lstirea ora~ului. Adoptand spiritul flir1lIiter1l, I Milarepa.ses me/ails.ses epreuves.son iIluminalion. ayard. F Am uitat s1ldisec cuvintele."
  • 82. MARC DE SMEDT 162 TEHNICI DE MEDlTATIE 163 Fiindd1 nu putem intra aici in subtilitaple ~i profunzimile budismului - sa nu gande~ti; tantric tibetan, se cuvine sa precizam inca 0 data importanta maestrului in - sa nu analizezi; aceasta Cale, ~i ne yom margini sa precizam unele indicatii practice utile - s11 reflectezi; nupentru intelegerea spiritului de meditatie. Indicatii ce merg in direcpaefortului facut de unii lama exilap pentru a adapta mesajullor catre Occident, _ sa-ti pastrezi spiritul in starea lui fireasca. Concentrarea asupra unui obiect unic este metoda care permite aceasta precum Sogyal Rinpoche care, vorbindu-ne despre anumite efecte alemeditatiei tibetane, a spus: realizare. Respectiva concentrare unica este impartita, in general, in doua "Inima nu se poate schimba decat prin sentimentul intens al precaritatii tipuri de practid: acelea care nu implica respiratia ritmata ~i acelea care 0conditiei noastre. Nu este vorba aici de a adopta 0 experienta «tibetana», implica.ci de a 0 realiza pe a ta proprie. Dupa noaptea intunecatii vin zorile. Atuncicand totul se tope~te~idevine ireal, trebuie numai shccepp ~isa I~i lucrurile 1. Concentrareacu respira(ieliberain voia lor. Toate problemele noastre vin din dorinta de a apuca; meditatia este Pentru aceastiiprima etapa a practic11rii concentrapei, mae~triirecomandamijlocul de a ne dezvata de tendintele de a voi sa prindem. Lasandu-ne in in general sa se foloseasca un obiect simplu, 0 pietricica, flacara unei luma-voia lucrurilor, 0 fireasca senzape de spapu urca in noi; asta inseamna n11ri, extremitatearo~iaticaa umlibeti~orde tamaie care arde sau orice alt obiectmeditapa. A lasa din mana, a vrea sa apuci sunt doua atitudini ale mentalului; de mici dimensiuni, cu conditia sa se distinga lesne in mediul din jur.acest mental care, atunci cand 11uitam, este In chip atat de stralucit, in chip Dupa ce ii adreseaza 0 rugaciune maestrului sau ~i ii implor11afluxulatat de savant artificial ~i in~elator. Meditatia este calea simplitatii, a de harori, discipolul i~i concentreaza spiritul as~pra obiectului ~iI~i fixeazadeschiderii, ajustetei, pe care 0 intalne~te mentalul. Ea se serve~tede mentalca sa domoleasca mentalul. gandirea, impiedicand-o sa vagabondeze. Nu se identifica cu obiectul ei, Baza practic!irii meditatiei este relaxarea. in primul rand este important adoptdnd postura corectii, 11prive~te ~ilasa deoparte orice activitate fizicasa ne instalam confortabil, pentru ca gandurile ~i sentimentele sa se lini~- ~i mentala. Cand spiritul este agitat de navala gandurilor, se recomand11s11teasca. Nu trebuie sa ajungi nicaieri, nu trebuie sa indepline~ti nimic, a~a practice meditatia intr-un loe inchis, sihastrie sau chilie. Daca, dimpotriva,ca lasa-te in voia lucrurilor. spiritul este indolent, atUnci e mai bine sa mediteze in aer liber, pe un loe Vita orice idee primita, uita chiar ca e~ti pe cale de a medita. Ramai ridicat de pe care sa poata vedei departe ca sa stimuleze energia. .nemi~cat ~i respira cum se nimere~te, in chip firesc. Dupa ce a experimentat cu succes aceast11 prima metoda de concentrare, Cat despre mental, nu e vorba s11-tisuprimi gandurile ori sa Ie retii, ci discipolul abordeaz!ltripla contemplatie a corpului, a cuvantului ~ia spirituluidimpotriva, sa Ie la~i sa treac11,fara a te lasa pe tine distras ori sedus de lui Buddha, simbolizate de 0 imagine a lui Buddha, de 0 mantra ~iun punctele. Nu incerca sa Ie influentezi. Dac11 pe cale de a visa ori a te gandi... e~ti luminos.ei bine, viseaza, gande~te-te, pur ~i simplu. Daca nu adaugi altele noi,gandurile vor trece de la sine." 2. Concentrareacu respira(ieritmata Aceste tehnici au 0 importanta capitala fiindca deschid poarta stapaniriiRegulile meditatiei perfecte a respiratiei, care doar ea Ii ing!iduie ascetului sa atinga cele mai inalte stan extatice. Stiipanirea suflului se dezvoltii in paralel cu stiipanirea Sa ajungi la tranchilitatea corpului ~ia spiritului, in tacere ~isinguratate, gandirii, fiindca existii 0 legatura profunda intre cele doua functii. Qricineacesta este scopul primordial al discipolului 1care se conformeaza mai intai i~i poate da seama; este de ajuns sa schimbi ritmul respirator, pentru aregulilor unui mare maestru al traditiei tibetane, Tilopa: schimba ~i regiunea mentala. Reprezinta una dintre tehnicile practicate in cursul meditapei pentrU a alunga formarea gandurilor ~i a amintirilQr care I Vezi Nirvana-Tao, de Daniel Odier, Laffont. impiedica concentrarea. ~)...,..,...~.;,,,,,:, "J,;..~:;",-).,
  • 83. TEHNICI DE MEDITATIEMARC DE SMEDT 164 165 Dupa ce ~i-aaranjat postura, meditantul se concentreaza asupra inspiratiei deoparte, ramane pur ~i simplu in starea de concentrare, fara sa se ata~eze~iexpiratiei suflului, ritmandu-Ie. Mi~carea se poate efectua in doi timpi: in nici un fel de fenomenele ce se produc.inspiratie-expiratie, sau in patru timpi: inspiratie-respiratie-expiratie-vid. Metoda cea mai simpla consta in a numara ritmic, lasandu-te absorbit lata acum reguliIe tradition privind meditatia, a~a cum Ie pred1i alecu totul de ritm. Trebuie de asemenea sa urmare~ti aerul in calatoria lui prin Sanctitateasa al XIV-leaDalai-Lama.corp. Fiece rni~care sa fie lenta ~i imperceptibila.. Practicand aceste tehnici, discipolul capata con~tiinta ~itotodata stapa-nirea corpului ~ia spiritului. EI se pregate~te pentru practicarea concentrariia~a cum 0 definea Tilopa. Cele cinci obstacole 1. Lenea care te descurajeaza de practicarea meditatiei. 2. Uitarea obiectului meditatiei prin slabiciunea memoriei.Concentrarea Cllrllobiect 3. Delasarea. De~i nu uiti obiectul, spiritUl e dominat de delasare ~i Cele trei metode care urmeaza iti permit sa stapane~ti fluxul gandirii impra~tiere.automate ~i sa te desprinzi de ea pentru a cunoa~te extazul. 4. Asociere a celor doua obstacole precedente, cel de-al patrulea obstacol este cazul meditantului care ~tie eli mentalul sau este dominat de deUisare1. Sa tai radacinagandirii ~iimpra~tiere, dar nu face nici un efort pentru a dezvolta factorii opu~i ~i inainte de toate, se cuvine sa ai con~tiinta ritmului gandirii ce ne strabate a suprima obstacolul.intr-o infinita succesiune de elanuri ~i ne impiedica sa realizam vacuitatea 5. Se intampla uneori ca, dupa ce ai tacut efortul necesar pentru com-fundamental a a propriului nostru spirit. 0 data ce con~tiinta aceasta e clara, baterea obstacolului ~iai izbutit sa produci factorii opu~i, sa continui efortultrebuie, inca de la inceputul meditatiei, sa intrerupi orice gand, imediat ce atunci cand nu mai e nevoie.a dat navala. Metoda se nume~te "metoda de taiere a radacinii". Cata vreme cele cinci obstacole nu sunt suprimate, nu poti obtine2.Sanu reacfionezila ganduri concentrarea. Pentru a antrena mentalul ~i a-i ingadui sa-~i atinga scopul, Metoda aceasta nu incearca sa suprime obiectul, ci pur ~i simplu sa te se folosesc cele opt dharme care se opun obstacolelor ~i Ie neutralizeaza.faca indiferent ~i neutru la derularea gandirii. Meditantul nu alimenteaza Cele opt dharme sunt:gandurile ce se produc in el, Ie lasa cu indiferenta sa curga, de pard ar fivorba de lucruri straine lui insu~i. Fara sa faca efortul de a Ie opri, meditantul Credintase disociaza de fluxullqr continuu ~i nu Ie mai acorda nici 0 atentie. Hotararea se impotrivesclenei mentale3. Sa ajungi la stareafireasca a spiritului Energia . Aceasta metoda este a echilibrului perfect, care ii ingaduie spiritului sa-~i I Vointaregaseasca starea nemurdarita. Meditantul nu trebuie nici sa-~i incordeze,nici sa-~i relaxeze spiritul. in starea aceasta care evita orice extrema, deci Amintirea obiectului - se impotrive~te uitarii.oboseala, incordarea ~irelaxarea, meditantul i~i pastreaza spiritul desprins lnteligenta vigilenta - se impotrive~te delasarii ~iimpra~tieriimentale.de ide!, in perfecta contemplatie. Atitudinea lui fata de viziunile ce se produc Reactia imediata de cum apare distragerea.atunci este aceea~i, ~i el nu se fixeaza asupra lor. nu incearca sa Ie dea Destinderea ~i echianimitatea. ~n,.. I~...,i
  • 84. MARC DE SMEDT 166 167 TEHNICI DE MEDITATIE Cele noua etape ale meditatiei 2. Concentrarea discontinu1i. Aceast1i activitate readuce mentalul asupra obiectului. 1. In primul stadiu, mentalul inceteaz1i s1imai fie afectat de obiectele 3. Concentrarea regulat1igrape efortului. exterioare. Se stabile~te asupra obiectului meditatiei. 4. Concentrarea spontan1i.Mentalul r1imanefixat asupra obiectului. f1[r1i 2. Curentul fortei mentaIe se ingmde~te ~i se regularizeaz1i. Mentalul nici un efort. este constrans s1irevin1iasupra obiectului, se fixeaz1, dar pentru scurt timp. 3. Dobande~te capacitatea de a readuce mentaIul asupra obiectului indat1i ce intervine 0 distragere. Cele zece etape succesive ale concentrarii 4. Mentalul se dezvolt1i ~i in acela~i timp se limitew obiectului. exact la forma Dup1i cum am spus, prima fort1irezult1i din audierea cuvintelor unui 5. Mentalul constat1irezultatele proaste ale distragerilor ~iale pasiunilor. maestru, ea orienteaz1imentalul spre studiul concentr1irii;impiedic1imentalul EI i~i d1iseama de avantajele concentr1irii ~i se disciplineaz1i. s1ise indep1irteze ~iil readuce asupra obiectului. Indat1ice mentalul incepe 6. Mentalul se lini~te~te.Sentimentele opuse concentr1irii se atenueaz1i. ,s1ise stabileasc1i asupra obiectului, ajungi la prima etaptl. MentaIul manifest1iinc1iatrac~e pentru obiectele simturilor, dar cand se ive~te 1. Mentalul nu mmane mult timp asupra obiectului. Gandurile n1iv~lesc o dificultate meditantul este capabil s1i0 dep~easc1i. ~ise revars1ica apa unei cascade. Pare c1iun adev1iratval de ganduri ~ne~te 7. Pacificafea ~i purificarea subtile ale mentalului. pe ne~teptate. In realitate, totdeauna a fost vorba despre a~aceva, dar acest . 8. Auxul mentaluluicurge in mod regulat, din ce in ce mai dens ~i val de ganduri nu ap1iruseniciodat1iin con~tiint1i,tiindc1ipan1iacum privirea unificat, c1itreobiect. nu se intorsese spre in1iuntru.Acum, folosind memoria ~iinteligenta vigilent1i, mentalul se intoarce ~i-~iarunc1iprofund privirea in el insu~i, de aceea apar toate aceste ganduri. Experienta este comparabiUl. u aceea a unui om distrat, c Cele ~ase forte inecat intr-o multime ~i care, deodat1i, cap1it1icon~tiinta a tot ceea ce il inconjoar1L Mentalul incepe si!.priveasc1i, s1icunoasc1i ~i s1ic1aseze diver- sitatea de ganduri pe care Ie arbitreazi!..Descoperirea aceasta nu e 0 gre~eali!., 1. S1iasculti inv1it1ituraunui maestru. S1icite~ti textele despre metoda ci 0 experienti!.fireasc1i. de urmat pentru a fixa mentaIul. Astfel se dezvolt1iprima fort1i. Pe intreaga durat1ia respectivei etape se folose~te cea de-a doua forti!., 2. Forta unui gand repetat stabile~te mentaIul asupra c1iiide concentrare. reflectia, pentru a readuce ~ia restabili fl1ri!. incetare mentalul asupra obiec- 3. Forta amintirii aduce inapoi mentaIul distras ~iIIfixew din nou asupra tului meditapei. Atunci cand mentalul este mentinut astfel un timp, se ajunge obiectului meditatiei. la a doua etaptl. 4. Inteligenta vigilent1iing1iduies1ise vad1iprostul rezultat al pasiunilor 2. Gandurile care apar din cand in cand pricinuiesc un deranjament, dar~i excelentele roade ale meditatiei. Aceasta suscit1ibucuria de a medita. incetul cu incetul dispar ~iinceplltoruli~irealizeaz1[pentru prima oam oprirea 5. Puritatea energiei prezerv1i de pasiuni mentalul. . gandurilor. Aici apar doull gre~eli: del1isarea~iimpm~tierea. Cu toat1ihoti!.- 6. "Forta obi~nuintei" este relatia fireasc1i~icomplet1idintre mental ~i rarea trebuie s1ireaduci mentalul ~i s1i-1fixezi din nou asupra obiectului.concentrare. Efortul atentiei mentaIului a devenit inutiI. Imediat ce ai reu~it, obtii prima activitate mentalll: intensitatea ~i conver- genta. Totu~i mentalul continui!.sll se lase distras, a~aincat trebuie si!.reintri in posesia lui ~i sll-1fixezi din nou asupra obiectului; folose~ti pentru astaCele patru activitati mentaIe cea de-a treia fort1i,amintirea, ~i abordezi astfel a treia etaptl. 3. In cursul acestei a treia etape, mentalul incll intampinll delllsarea ~i 1. Intensitatea ~iconvergenta. Prin intermediul acestei activit1i~,mentaIul imprll~tierea. Uneori, energia ii lipse~te ~i el se descurajeazi!.;folosind ceap1itrunde in obiect. de a treia fortll, memoria, il obligi sl1se intoarc1i la obiectul concentr1irii.
  • 85. ~ - -..... - - - - - ----- - -- .- ~ MARC DE SMEDT 168 169 TEHNICI DE MEDIT A TIE Cea de a treia fOI1aingaduie ~i delimitarea exacta a campului mentalului 9. Mentalul ramane atunci intr-o stare de egalitate stabila, tara efort, cand el cauta sa se rataceasca asupra altor obiecte. Accezi la a patra etapd. comparabila cu starea de spirit a cuiva care, hotarand sa recite un text religios 4. In timpul concentrani, gandurile ~i pasiunile apar in mod repetat, pe care il cunoa~te bine, i~iincepe recitarea dar la mijlocul textului intervine fiindca meditantul nu cUnoa~teinca prostul rezultat produsde aceste pertur- ceva ce ii distrage spiritul. Totu~i,prin puterea obi~nuintei, recitarea continua ban; el ignora pana ~i roadele pure ale concentrani. InteJigenta vigilenta, de la sine, tara gre~eala, nici intrerupere. care este cea de a patra fo~, Ii permite meditantului sa remarce aceste gre~eli, 10. La fel se intampla atunci cand mentalul este ferm fixat asupra sa Ie recunoasca ~i sa Ie inlature. Daca de fiece data cand se mai ridica un obiectului meditatiei; el ramane imobil, tara a fi necesar sa folose~tiamintirea, gand II intrerupem imediat, mentalul se stabile~te, in sfiir~it, cu fermitate nici inteligenta vigilenta; samadhi-ul continua de ]a sine, prin propria lui asupra obiectului sau. Ajungi la a cincea etapd. fOI1a~i poate continua timp foarte indelungat - este cea de a patra activitate 5. Uneori m.entalul incearca un sentiment de insatisfactiecu privire la menta]a: concentrarea spontana. concentrare, iar acest sentiment declan~eaza impra~tierea, dar obligand Aceasta ultima etapa deschide adevarate]e pOI1iale misticii tibetane ~i I mentalul sa treaca de respectivul obstacol ajungem la a $asea etapd. II poarta meditatia spre vacuitate ~i Universul infinit pe care ea Ie cuprinde. 6. Acum gre~elile ~ipasiunile au disparut, dar trebuie sa ramai la panda, Guru-ul Chogyam Trungpa, care preda in Statele Unite, aminte~te1 ca nu fiindca ele pot reaparea. Daca se manifesta vreo gre~eala sau vreo pasiune, trebuie sa presupui "ca exista vreo doctrina secreta... In tot ceea ce se refera Ii apare pentru meditant prilejul de a-~i evalua fOI1atrezirii con~tiintei pe care la invatatura nu exista nimic ascuns; ea e totdeauna deschisa. In realitate inteligenta vigilenta a suscitat"o in el; oricare ar fi pasiunea ce se manifesta, este chiar pan a intr-atata deschisa, simpla, obi~nuita, incat, oricare ar fi cupiditate sau desfrau, gratie trezirii con~tiintei va putea sa se debaraseze caracterul personal al unui individ, el e continut in ea Prin ]ucrurile simple de respectiva pasiune ~i totodata energia lui devine destul de sustinuta. Aceasta e clipa ajungerii la a $aptea etapd. ~i directe, prin lucrurile obi~nuite din conduita ~i mentalitatea I~i, ajunge oricine la realiiarea starii de trezire". 7. De la a doua ~ipana la a ~aptea etapa, de~i a obtinut cel putin intr-o anumita masura concentrarea iar mentalul Ii este stabilit asupra proiectului sau, meditantul nu se afla la adapost de delasare ~i,de impra~tiere. Chiar dupa lungi intervale, aceste distrageri se pot inca produce ~i pot intrerupe Calea Diamantului: Vajrayana meditatia. Concentrarea se reinstaleaza cu ajutorul celei de a treia forte, amintirea. FOI1ain cauza se aplica de la a treia ~i pana la a ~aptea etapa. D~r aceasta asertiune privind "nesecretul" doctrine lor tibetane trebuie A treia ~ia patra fOI1a,inteligenta vigilenta, neutralizeaza impra~tierea. modulata in privinta practicilor tantrice ale Vajrayanei (Calea Diamantului), Cea de a cincea fOI1a,energia mentala, neutralizeaza delasarea. 0 data cele fiindca tara supravegherea unui adevarat maestru ele pun in mi~careenergii doua obstacole suprimate, concentrarea devine aidoma unui curent regulat incontrolabile. Nu yom spune deci aici decat ciiteva cuvinte despre asta. neintrerupt ~i se ajunge la a opta etapd. Termenul vajra ar reprezenta 0 substanta atiltde tare, incat nimic n-ar putea-o 8. In cursul acestei a opta etape, trebuie totdeauna sa-~ continui efortul, taia; discipolul care a ajuns la 0 realizare pe care nimic nu 0 poate afecta .cugrija ~iperseverenta, ceea ce va permite distrugerea definitiva a delasani a devenit 0 fiinta de vajra ~i a realizat un corp de vajra. Toti Buddha ~i ~iimpr~tierii, care nu mai pot intrerupe meditatia. Acum concentrarea nu Bodhisattva sunt numiti Vajra-Dhamas, Detinatori ai Vajrei. mai este supusa nici unei perturban ~iobtii cea de a treia activitate mentala, Totdeauna este necesara 0 initiere ~iea se practica in toate ~coliletibetane Ii concentrarea regulata; totu~i efortul este inca necesar ~i va ramane astfel de fiece data cand un lama trebuie sa Ie comunice discipolilor lui 0 noua pana]a aparipa celei de a ~aseaforte, puterea obi~nuintei. Incepand din acest tehnica ~i sa-i faca sa acceada la un nou nivel de con~tiinta. John Blofeld2 moment, cand puterea obi~nuintei a intrat in joc"obiectu] meditatiei este vorbe~te de patru initieri majore: foarte limpede, mentalu] se concentreaza tara efort, e] ramane stabi] tara a mai fi nevoie sa utilizezi amintirea ~i nici inteligenta vigilenta. Ai ajuns la I Meditation et Action. Fayard. a noua etapd. 2 Le Bouddhisme tan/rique du Tibet, ..Points Sagesse".Seuil. ..) ~:-I;~./ .
  • 86. MARC DE SMEDT TEHNICI DE MEDIT A TIE "I. Transmiterea Puterii Vasului, care purifici1 trupul de obstacolele ifi va fi fost astfel ales. Procesul vizualizarii acestei structuri, a~a cum ne kannice ~ide obstructiile canalelor psihice, autorizeaza vizualizarea zeit!plor teste descris de Daniel Odier, care a fost initiat de marele intelept Khempo ~i, asemeni celorlalte trei niveluri, duce la anumite rezultate ce nu pot fi [Kalo Rinpoche1, este urmatorul: dezvaluite. ~ Orice creare de mandala de catre meditant incepe cu realizarea vidului. 2. Transmiterea secret! a Puterii, care purifica cuvantul, pennite circulapa tfVidul este matricea mandalei, si in el se intoarce meditantul atupci cand suflului vital (cf. Chi sau Ki din chineza), cre~teputerile cuvantului astfel Jopereaza in sine disolutia orica;ei imagini. Structurile mandalei ~i divini- incat mantrele pot fi folosite eficient ~i duce la anumite alte rezultate. titile ce locuiesc in ea nu au deci existenta proprie. Ie~ite din vid, ele se 3.Transmiterea Puterii Divinei Cunoa~teri, care purifica spiritul, pennite :.:intorcintotdeauna acolo. practici speciale (inclusiv cele de tip Hatha-yoga) ~i duce la anumite alte ". Procesul crearii ~ial iluminarii mandalei, care culmineaza in clara lumina, rezultate. . este descris in meditatia consacrata lui Chenrezig. 4. Transmiterea Puterii Ultime, care duce la recunoa~terea esentei veri- Mandala este loeul privilegiat, axa universului mental ~ifizic unde disci- tabile a spiritului; de acum inainte, simbolurile pot fi transcense iar identitatea r.polulrealizeaza vidul. Creand iconografia proprie fiecarei mandale, medi- dintre subiect ~i obiect resimtita prin experienta directa. Ea autorizeaza ..itantulexperimenteaza vacuitatea oricarei creatii ~idevine la riindu-i creator practicarea de Ati-yoga ~i are rezultate mistice profunde." : al oricarui lucru. Daca mandala este un loc privilegiat, acest lucru se dato- Primele trei desfac nodurile relativitatii, in timp ce a patra pne de ..reazJ1aptului cJ1structura ei este 0 dublJ1 f frontiera. Ea iI izoleazJ1 discipol pe domeniul metafizicii absolute. ifde orice intruziune~iil purificJ1 rin foe de orice legJ1rurnu lumea fenomenelor. p c "Putem considera ca fiecare inipere aduce patru tipuri de beneficii: 1. purificarea intunecimilor; 2. conferirea puterii; 3. permiterea accesuluila un corpus de invatatura~i de practica; 4. autorizarea data adeptului de ase adresa in particular anumitor zeitati ale mandalei. Riturile de initiere :. . Structura unei mandaleprezinta unele diferente minore in conformitate cu ramurile Vajrayanei; Pomind din afarJi dtre centru, mandala este construit! dupa cum urmeaza:zeitatile personificand fortele Universului pot avea forme ~inume diferite,dar toti initiatii au con~t.iintaidentitatii lor reale." 1. Primul cerc simbolizeaza flacarile a cinci culori diferite. Aceasta Ce este insa mandala? bariera de foc interzice patrunderea neinitiatului inauntrul mandalei, insa arde ~i toate impuritatile, toate formatiunile mentale ~i fizice ale celui care tnainteaz3 sprc inima maltdalei unde ~~iau rc~cdina divinhaic.Mandala , 2. Al doilea cerc simbolizeaza, prin prezenta vajrei, instrumentul ritual care alcatuie~te, alJituri de clopot, universul iluminarii, centura de diamant ce-i da discipolului puterea iluminatoare care il va putea conduce la vacLJitate Fiecare adept prime~te de la guru-ul sau 0 divinitate tutelara; 0 initiere atunci cand va fi patruns in inima ~i va fi devenit 0 divinitate el insu~i. ii dezvaluie universul simbolurilor divinitatii sau ale formei alese, asupra carora discipolul va trebui sa mediteze. Acest univers este reprezentat intr-o 3. Al treilea cerc, propriu mandalei reprezentand divinitatile miiniate,mandala, pictata pe 0 tanka sau rulou de panza. Tankas tibetane sunt celebre este acel~ al celor opt cimitire care simbolizeaza cele opt forme de con~tiinta:prin bogatia iconografiei lor care dezvaluieproiectia omeneasca a mirosul, vazul, pipaitul, auzul, gustul, inteligenta, con~tiinta individuala,nenumarate universuri cosmice unde se amesteca zeitati pa~nice sau iritate ato~tiin!a. Trecand de al treilea cerc, meditantul abandoneaza toate percep-~itoate clasele de Buddha. 0 data cu mandala. maestrul transmite ~iun text pile, in general orice con~tiinta legata de lumea fenomenelor.sacru, suport de meditatie, mantra corespunzand divinit!tii, ~icare va trebui 4. Al patrulea cerc, acela al coroanei de lotus, simbolizeaza armonioasasa fie repetata (numarandu-se cu ajutorul unui ~iragde 108 bile), ~imudrele dezvoltare a tuturor fortelor iluminatorii ce ing1duierealizarea vacuitatii.(gesturi simbolice ale mainilor) utile; printr-o lunga contemplare a figurilor,formelor ~iculorilor mandalei, discipolul se va putea topi in arhetipul care I Vezi Nirvana-Taa, Laffont.
  • 87. MARC DE SMEDT 172 El simbolizeazl1 puritatea absolut11a con~tiintei. ° datl1cele patru barlere dep~ite, discipolul ajunge in prezenta mandalei propriu-zise, care plute~tein mijlocul unui spatiu pur. 5. Palatul unde i~i au re~edinta divinit11tileeste simbolizat de construe-tia rectangularl1, pl1trat11, patru porti pl1zite de patru dragoni. tn jurul cuperetilor figureazl1 adesea reprezent11riale celor opt semne benefice caregaranteazl1 succesul spiritului ce pl1trundein inima edificiului. 6. Inima propriu-zisl1a mandalei unde apare divinitatea tutelarl1a disci-polului aleasl1 de cl1treguru in cursul initierii. tn Tibet, 0 asemenea forml1de meditatie este cunoscutl1sub numele de"Eliberare prin vl1z".Conform teoriilor lui C.G. Jung, am putea consideramandala drept 0 reprezentare a psihismului in totalitatea lui, unificand indesenul ~i coloritul lui fortele ascendente ~i contrare, creatoare ~idistrugiitoare ale personalitl1tii. Se mai spune cl1trupul omenesc contine 0 mandald, este chiar a~aceva:,,0 fiint11necorporall1este ascunsl1in corp; acela care are con~tiinta prezenteiei este eliberat" (Doha de Saraha). Corpul este "suportul fizic al fulguratieidivine" (Tucci), receptaculul fortelor cosmice particulare ce-llocuiesc. Viatapsihicl1 ~i fizicl1a individului 0 reflectl1pe aceea a Universului. In timpulmeditatiei, mandala exterioarl1 se transferl1 la mandala interioarl1 acorpului ~iaici ~i-arg11si orespondente, mai ales la nivelul chakrelor Tantrei. c De altfel tibetanii a~azl1pe primul plan chakrele superioare pomind dela pantec ~inu insistii asupra lui Kundalini. Lotusul de foe al buricului este Doua chel pentru a cltIlnima unel mandale tIbetaneconsiderat, ca ~iin tantrismul hindus, drept locul fazei cruciale a transform11riienergiilor. Cinci Buddha senini, uniti cu partenera lor tntelepciunea, sunt
  • 88. MARC DE SMEDT 175 174 TEHNICI DE MEDITATIE reprezentati ocupand ciimpul de energie al inimii; sunt cei cinci Jinas esentiala, tara ca pentru asta sa diferentieze ~inici sa individualizeze ltlcrurile - (Cuceritori) ei simbolizeaza intelegerea emopilor noastre aberante. Astfel, sau sa pretinda ca exista diferente de eliminat. Sambhoga-kaya nu este un mania este 0 emotie putemica, Vajrapani, care personifica Energia puter- mediu subtil unde toate entitatile ar fi in suspensie. Sunt mai degraba entitatile nica ce trebuie sa 0 consumam in practicarea meditatiei; in starea de manie, insele, care se ofera ~i se dezvaluie pe deplin unei fiinte con~tiente de energia aceasta este detumata de la scopul sau~rasucita. caracterullor comun, acela de Sunya"l. Cele cinci otravuri: ignoranta, mania, orgoliul, pasiunea ~i ravnirea i~i Sunyata2 este 0 sfidare aruncata dorintei pennanente a fiintei de a gasesc deci contrariile in: cunoa~tere, energia pozitiva, simplitate, seninatate conceptualiza, a cIasa, a discrimina. Ea Ii refuza scuza ca e pierduta intr-un ~i compasiune. somn de fascinatie sau de con~tiinta limitata. Ea ii anuleaza fiintei orice Pe parcursullucrului cu mandala, discipolul trece prin diferite etape: baza a pasiunilor sale cele mai constrangatoare ~i a temerilor sale cele mai - vizualizarea zeitatilor in afara lui insu~i; poruncitoare. Ego-ul omului intra in alerta in fata unui adversar atat de - vizualizarea zeitaplor ca fiind identice lui insu~i; nemilos ~i declara ca nu e vorba decat de 0 legitima "teama de vid". - recunoa~terea puterii arhetipale a imaginilor, care se ridica din nedualitate; Dar Sunyata nu se poate confunda cu altceva, cu "un vid", Sunyata nu - realizarea unicei realitap innascute; este nimic. Nimic care sa aiba proprietati precise, care sa poata fi posedat, - intrarea in Sunyata, Vacuitatea care subintinde toate fonnele; sa se inteleaga ori sa se realizeze. ~i cea mai mare imprudenta a ei este sa-i - intoarcerea la compasiunea universala. spuna fiintei ca nici aceasta din unna nu e nimic. Totu~i doctrina Sunyatei nu trebuie considerata ca 0 insulta adresata fiintei sau 0 sinistra tendinta I Exista ~i alte grade, care sunt roadele (Ati-yoga) acestor practici ~i Ie I ramanmisterioase einipatilor. n . de a 0 impupna, pe ea .saulumea ei. Rezulta din respectiva doctrina di fiinta, Confonn calugarului T. Y. Dokan, "gratie exercitiilor psihozifiologice spiritul sau ~i obiectele carora ea Ie acorda atentie sunt tot atatea expresii I ale sistemului Yoga tantric, inipatul va ajunge la 0 con~tiinta experimentala aJe unui camp de posibilitati de 0 bogatie nemiirginita. Sa afirmi dl anumite a tuturor potentialitatilor corpului sau propriu, se va percepe pe sine insu~i lucruri exista sau ca poseda un Sine unic ~i independent sau 0 esenta care ca fiind constituit din cinci Seminte suprapuse sau intrepatrunzandu-se, fac din ele exclusiv ceea ce se pretinde ca sunt inseamna doar sa te lansezi II fecundandu-se unele pe aItele, de 0 concentrare ~i0 intensitate ~iin acela~i intr-un proces de selectie ori de stipulare. timp de 0 subtilitate crescand pana in punctul central al fiintei, care este Prin opozitie cu acest demers este posibil sa specifici un nivel de con- vid, adica necondiponat. Aceste seminte sau kosas sunt urmatoarele, dinspre ~tiint1i oarte exact ce trebuie atins; ca ~ilumea ciireia fiinta trebuie sa-i simta fafara spre inauntru: anna-maya-kosa, cea mai din afara ~i material mente natura ~i intinderea. 0 data ce fiinta a realizat aceasta lucrare, ~i lumeacea mai densa, aIcatuiradin hrana; prana-maya-kosa, corpul hranit prin suflu aparenta devine pentru ea "realitatea ultima" ~i nu mai exista potentialitati(prana); mano-maya-kosa, corpul ganditor ~iaIcatuit din gandire; in sfiir~it ascunse sau inca nerealizate. Daca nu, lumea nu este altceva decat un infemvijnana-maya-kosa, inveli~ul cel mai dinauntru ~i cel mai subtil, singurul in mijlocul Paradisului.pe care II treze~te ~iII face con~tient meditatia, ce ii pennite sa Ie iradieze, Din nefericire, nici 0 explicatie nu poate face ca ~a ceva sa se simta.sa Ie purifice ~isa Ie insufleteasca pe toate celelalte; el devine atunci Corpul fnsa arta tibetana, expresie a Sambhoga-kaya, nu spune nimic; ea dovede~te.supremei beatitudini cosmice, aI con~tiintei universale; ananda-maya-kosa, Doctrina Sunyatei implora fiinta sa nu-~i reduca lumea la un ansamblu decare nu este cu adevarat cunoscut decat cand atingem cele mai inalte culmi elemente solide sau fragile. Sambhoga-kaya. mi~carecorecta, e perfect fluida.ale meditapei ~i nu e aItul decat Sambhoga-kaya, Corpul de Extaz aJbudismului." Sunyata incita fiinta sa aleaga libertatea mai curand decat sa cad11intr-o capcana. Venerabilullama Kunzang Dorje ne spune ca "Sambhoga-kaya acoperadistanta care desparte numeroasele stan aparent contradictorii, diferiteleniveluri de con~tiinta ~i fonnele de existenta, ultimul ~i cel conventional. I Yacuitate. 2 Starea de vacuitate.Este un punct absolut unic, care une~tedar nu desparte. EI exprima 0 legatura .
  • 89. MARC DE SMEDT 176 177 Dadi toate frontierele ~i distantele sunt Sunya, rezulta pentru fiinta ca DE MEDIT AT Unitatea se afla la indemana ei ~ica nu mai trebuie sa accepte 0 despartire ce-i este impusa. Oratie actiunii ei pline de compasiune, Sambhoga-kaya Astfel trebuie sd inaintati, cu un mers foarte incet ~i impasibil, dar care se reconforteaza fiinta izolata intr-insa, dezvaluindu-i unitatea Universului. continull pas cu pas, demn, cum inainteazll in elefant in junglil. Sunyata neaga nevoia de a face, de a realiza sau existenta unei fiinte indepen- Chogyam Trungpa dente care actioneaza in interesul ei. Fiira a face~i nici a schimba indiferent Un om bogat care i$if%se$te bogdtiile fllriia fi legat de ele, care rllmane ce,lumina lui Sambhoga-kaya reveleaza ca ultimul ~iobi~nuitulsunt doar una. departe de pasiuni, acest om este cu adev1lratdemn sii posede bogiitii ~irenume. Dar ce mult drum de strabatut pentru a ajunge la 0 viziune clara! Dar un ciilug1lrcare nu are decat trei robe, fileute din carpe cusute una de aha, "La fel cum de pe suprafata unei man limpezi dad acest ci1lug1lr e ata~eaziide robele lui este impur, ~iBuddha nu-i va acorda s Se avanta deodatii un pe~te, nici 0 ingMuintii. AI XIV-lea Dalai-Lama Tot a~a din Vidul absolut ~i din Claritate lese panza Iluziei miraculoase. , Ctindspiritul este /dsat in condi(iasa primordia/dnemodificatii,~tiinta Sa ai puterea de intelegere, asta inseamna Nirvana; strllluce~te. ~i ca sa ajunga la aceasta putere de intelegere Candaceastllconditieestementinutii, omparabiliin calmulei cu apa egaHI c i Discipolul a luptat." a unui rau pa~nic,~tiintaeste atinsiiin plenitudineaei. Milarepa Cdrarea este unicd pentru toti, mijlocul de atingere a scopului se schimbll cu fiecare pelerin. Nu-ti liisa simturile sii facii din tine un teren de joc. Ti-ai acordat oare fiinta la diapazonul marii suferinte a omenirii, 0, candidat la luminii? TezaurPretios Cel care merge incet va ajunge repede. Milarepa Ceamai mare gre$ealdde evitat este ignoranta. Pentru a domina acest du~man este necesarll inte1epciunea. Cea mai bud metodii pentru a 0 dobandi rllmane efortul full sliibiciune. Tezaur Pre(ios Pentru 0 inteligentd micd, meditatiacea mai buniieste concentrareatotalii a spiritului asupra unui obiect unic. Pentru 0 inteligentii obi~nuitii, cea mai bunii meditatie este 0 concentrare a spiritului sustinutii de unul dintre cele doull concepte dualiste (al fenomenului ~i aI numelui, al con~tiintei ~i al spiritului). Perceptele invdtdtorilor Trebuie sd intelegem cii, la fel ca in cazul unui om riinit in mod periculos de 0 siigeatll, nu trebuie sll pierdem nici 0 clipii din timpul care trece. tnteleptul care posed1l memoria perfecti1, sarguinta, discerni1mantul ~i puterea de inte1egere, prin mijlocirea intelepciunii lori~i elibereIiU spiritul de orice ~ealii. Udanavarga.
  • 90. 179 TEHNICI DE MEDIT A TIE PRACTICA ZEN ,,- Dupa opinia mea, a spus Tao-fu, adeviirul este mai presus de afirmare ~i de negare, fiinddi acesta este modul in care el se mi~ca. Dharma i-a raspuns: - Mi-ai luat pielea! Atunci calugarita Tsung-tshish a spus: - Dupa intelegerea mea, este ca Ananda contempland regiunea lui Buddha din Aksobhya; acea viziune care se produce 0 data ~i nu se reproduce niciodata. Dharma i-axaspuns: - Mi-ai luat camea. Atunci a venit ~iTao-iu sa-~i spuna parerea: - Vide sunt cele patru elemente ~ineexistente cele cinci agregate. Dupa parerea mea, nu este nici un lucru pe care sa-I poti prinde ca real. Dharma i-a raspuns: - Mi-a luat oasele. In cele din urma Huei-ko (Eka) ,incIinandu-se cu respect in fata maestru- Din India, budismul a trecut in China, 0 da~ cu Bodhidhanna, in secolul lui sau, a ramas pe scaun ~i nu a spus nimic. Atunci Dharma i sMaadresat: al VI-lea d.H. Acest patriarh, obosit de degenerescenta scolastica a budis- - Dumneataimi iei maduva." . mului din India, a venit in Ceylon sa gaseasca un pamant nou unde sa-~i Acest adevarat spirit al trezirii, bazat pe ~cere ~ipostura, va fi dus de catre a~eze samanta, floarea intelepciunii. Mesajul sau: Maestrul Dogen, in secolul al XII-lea d.H., in Japonia, unde a devenit Zen. ,,0 transmitere speciala, in afara Scripturilor; Nici 0 dependenta in privinta cuvintelor ~i a literelor; Sa prinzi direct spiritul omului; "Ce este Zen? Sa-ti contempli propria natura ~i sa realizezi starea lui Buddha." - Un bat pentru excremente." Bodhidhanna a petrecut mai multi ani in China unde, gratie exemplului~i fortei lui, budismul sMa dezvoltat ~i a devenit Chan. Acest mare maestru Acest /wan cu formulare grosolana a ramas mul~ vreme 0 enigma pentru mine. Oare ce putea avea el in comun cu subtilul traseual gradinilor Zen,considera drept esential sa adopti postura lui Buddha ca baza a meditatiei. cu delicatetea ceremoniei ceaiului, cu mi~carea caligrafiilor ~i cu sumi-e,Analele mentioneaza ca a petrecut noua ani in meditatie neintrerupta, pana demnitatea posturii, eleganta gesturilor ~i a manierelor: ma intrebam,ce spiritul sa-i devina ca un "zid drept". Raspunsul sau catre discipolul ~iviitorul succesor Huei-ko (Eka in japoneza) este celebru: cunoscand Zen-ul doar din clirti. ,,- Va rog, maestre, sa-mi lini~titi spirituI. Dupa cateva luni de practicare a meditatiei ~ezand, zazen, am inte!es: - Adu-mi aici spiritul dumitale, il voi lini~ti. odinioara, pentru a se curata, la toaleta, oamenii foloseau un beti~or plat, Eka a ezitat ~i a spus: neexistandhartia igienica.~i prin postura zazense curata impuritatiledin - L-am cautat timp de ani in ~ir ~i nu-I pot gasi, nici prinde. spiritul ~idin corpul nostru. Zen-ul este intr-adevar un bat pentru excremente. - Iata-I deci lini~tit, i-a replicat maestruI." Cand stai a~ezat, in postura, imaginile-ganduri se ridica precum baloa- nele, apar la suprafata con~tiintei.Daca te concentrezi asupra posturii, asupra . , . Inainte sa moara, Bodhidharma a dorit sa se intoarca in tara lui si siMa expiratiei, incet-incet aceste forme dispar, problemele sunt aduse la expresiaconvocat discipolii apropiati pentru a Ie pune la incercare 0 ultima oaraputerea de intelegere ~i a Ie transmite invatatura: lor cea mai simpla, ajungi la un mare calm, murdariile vietii noastre apar ~i se due, ca ~i cand ne-am scaJda intr-o apa vie care spala ~i duce cu ea
  • 91. - TEHNICI DE MEDITATIEMARC DE SMEDT 180 181 murdariile. Te regase~ti, te descoperi, inveti ~i veii reactiile puerile ale Cambreaza-ti coloana vertebrala la nivelul celei de-a cincea lombare. Ego-ului ~i spectacolul pe care il joci in viata, Ii-I joci ~i celorla1ti, devii Spatele drept, ceafa dreapta, barbia in piept. mai profund, mai limpede, mai curat. 0 armonie se creeaza in tine. ~ti singur Nasulla verticala buricului.~itotodata cu ceilalti. Poate redevii, in primul rand, pur ~isimplu omenesc? Mana stanga in mana dreapta, cu palmele spre cer,lipite de abdomen, Maestrul Deshimaru spunea totdeauna: ,.~sen~alul este sa revii la cu degetele mari atingandu-se la varf ~i tinute orizontal. Daca fac ..vale",conditia normal a a fiintei." te lini~te~ti, dadi fac ..munte", te infHic1irezi. Cea mai mare parte a oamenilor traiesc in ceea ce Zen nume~te ..Grota Umerii cad in mod firesc.demonului de pe muntele negru"; de fapt, insu~i creierullor e aceast1igrota Varfullimbii in cerul gurii.in care se zbat in mijlocul contradic~iIor sperante, visuri viziuni, iIuzii... Ochii pe jumatate inchi~i, indreptati (nu fixati) la un metru distanta. Infernul nu sunt ceilalti, dupa expresia lui Sartre, ci suntem mai intai Respiratia trebuie sa fie calma, flira zgomot, expiratia cat mai indelun-noi in~ine.Totu~i Maestrul Dogen spune: ..Caverna demonului de pe Muntelenegru poate fi ~i 0 perla straIucitoare." Cum? Schimbandu-ti con~tiinta, gata cu putinta, puternic impinsa dedesubtul buricului, in zona Hara Oceanul de Energie (Kikai Tanden), centrul de gravitatie al fiintei omene~ti.pacificandu-ti spiritul, intrerupand karma rea, discriminand ~itranscendanddiscriminarea. Doctrina Zen nu vrea sa desparta fiintele omene~ti de social, Inspiratia se face firesc. Concentrare totala asupra posturii, respiratiei.ci dimpotriva; dar tinde sa Ie epureze comportamentul, sa Ie dezvolte calit1iplepozitive, sa canalizeze ~i sa sublimeze tendintele negative ale fiintei. in Nu alimenta, nici nu goni gandurile, imaginile, formatiunile mentale -aceasta simpla postura in care Buddha a inteles mersul Cosmosului const1i lasa-Ie sa treaca precum norii pe cer; gande~te flira sa gande~ti, dincolo detotul. A~ezatcu fata spre tine insup, Universul se descopem in corp, Cosmosul orice gand, hishiryo, Oglinda vida a spiritului; din lini~te se ridic11spiritul~i intreaga Iui realitate i~i capataintelesul. nemuritor. Zazenl ramane, tara contestatie posibila, cea mai inalta tehnica de medi- Maestrul Deshimaru scrie cu privire la postura:tatie, in care simplitatea se imbina cu imensitatea. ..0 perla stralucitoare; "tn timpul zazen-ului:exprima realitatea fliraa 0 numi realmente; este numele Universului. Contine Pune energie in postura ta, altfel ea este ca berea trezita, dintr-o sticIatrecutul inepuizabil, existent in timp ~iajungand pana in prezent" (Dogen). deschisa in ajun... Toata experienta lumii. Sa fii ca un general calare in fata armatei sale... o intelepciune infinita. Postura trebuie sa fie ca aceea a unui leu ori a unui tigru ~i nu ca aceea Printul Fuse Daishi (unul dintre discipolii lui Buddha) s-a retras intr-o a unui pore adormit...zi in mun~, abandonandu-~i sotia, fiii, rangul ~i bogatiile. ~i toate acesteacu un singur scop, ..pur ~i simplu ca sa descopere ceea ce era in adancullui insu~i, fiindca pana atunci nu se cunoscuse cu adev1irat"(Kodo Sawaki).Dareste inutil~ateretragiin munti.Posturazazenestein ea ins~i muntele.Zazen: meditatia ~ezat A~aza-te in mijlocul zajU-Iui (perna rotunda). Cu picioarele incruci~ate in lotus sau semilotus. Apasa-ti puternic genunchii la pamant. I Dupl expresia indreptllitl a lui Jacques Brosse, in ltIlen ..postura exclude impostura". ,,,.,..,,t..,y,.
  • 92. MARC DE SMEDT TEHNICI DB MBDITATIB Dad! postura ta este corecta, ea itf influenteaza nervii autonomi ~icreierulprofund. Creierul extern devine calm ~i lini~tit. Intuitia devine putemid. Prin zazen~inumaiprin zazen mu~chii~itendoaneletale, in tensiunecorecta, iti influenteaza parasimpaticul ~i ortosimpaticul. Functiile lor suntopuse ~i complementare, ~i daca tensiunea ta e buna ea echilibreaza celedoua forte." Bratele sa fie u~or departate de corp. Trebuie sa ai 0 incordare in maini~iin special in degete. Degetele marl trebuie sa se atinga ~isa fie orizontale- fara munte ~i fara vale..." tnainte de a te a~eza in postura, trebuie sa executi gassho: sa saluti cumainile impreunate; inainte sa ie~i din ea, la fel. Un gest de concentrare ~ide respect.Kin kin: mersul Postura stand in picioare. vitalitate, in acceptia comuna a termenului, nici energie in sens strict; este activitatea care in ultima instanta devine spirituala. Coloana vertebral a dreapta, barbia in piept, ceafa incordata, privirea Ki se caracterizeaza prin mi~care, concentrare ~istimulent. Atunci candindreptata inainte. cele trei calitati sunt reunite, fiinta devine creativa. Ki vreamereusa Degetul mare stang strans in pumnul stang ~ezat perpendicular pe plexulsolar. ~neasca, sa propulseze, sa puna in mi~care. Este actiunea spiritului insu~i. Se manifesta in acela~i timp ca forta interioara ~i ca putere de reactie la Mana dreapta invaluie pumnul stang, antebratele sunt intinse la ori-zontala. stimulii exteriori. EI conditioneaza adaptarea la mediu prin dobandirea de obi~nuinte. Occidentalilor nu Ie place deloc ceea ce se repeta, cand de fapt Pe timpul expiratiei, se apasa putemic mainile una de alta ~iambele pe tocmai repetitia mobilizeaza incon~tientul profund. Cand Ki-ul nostru eplex. putemic, viata ne este lunga, intensa, energid. Ne putem dezvolta Ki-ul La sfar~itulexpiratiei, relaxezi corpul ~iinaintezi cu 0 jumatate de talpa, prin practicarea zazen-ului - sa aband6nezi Ego-ul, sa te abandonezicu piciorul drept, inspirand. A~ezi energic piciorul acesta pe pamant cu inseamna sa gase~ti veritabila forta a Universului.radacina degetelor, incordand genunchiul, ~i reincepi expiratia pe nas, tn zilele lIoastre, civilizatia face sa descreasca energia pe care 0 posedaapasand in abdomen, strangand mainile una in alta ~iin plex. orice corp, propunand un mod de viata artificial, alimente chimice ~ichiar Mersulacesta se bazeazape zazen~itrebuie sa se executein acela~i mijloace de deplasare ce nu mai solicita nici un efort. Exista aiel un foartespirit ca ~i el. mare pericol, fiindca toate aceste artificii impiedica evolutia omului ~i il Daca posturile ~i respiratia sunt corecte, spiritul i~i regase~te conditia fac sa regreseze de la activitate la pasivitate.naturala, aici ~iacum, prezent in corp: "Sa regase~ti acordul dintre suflu ~i Adeviiratul ajutor spiritual inseamna sa Ie dai energie altora. Bineinteles,clipa prezenta: totul devine just" (Deshimaru). ~i in tacere iese la iveala pare ceva dificil ca un singur om sa le-o poata de tuturor celorlalti. De fapt,realitatea fiintei noastre. <;:osmosul ntreg este plin de aceasta forta, ~ipropria noastra viata nu e decat i Cele doua posturi reprezinta fundamentul practicarii Zen-ului. Ele un val in viata cosmica nemarginita. 0 mi~carede viata. Spirituleste schim-dezvolta diferentieri, intuitie ~i Ki, energie: "Ce este Ki-ul? Nu e numai bator, creeaza el insu~itimpul ~ispatiul. Spiritul nostru este principiulcrea~ei.
  • 93. MARC DE SMEDT TEHNICI DE MEDITATIE el ne face existenta sa evolueze spre ve~nic ~inemarginit. Fiindca omenirea seninatate, de calm, apropiata de somnul adanc, dar in plina stare de nu se poate satisface cu placerile pamante~ti, ea vrea funciarmente sa-~i veghe. Sistemul nervos este destins, creierul "primitiv" in plina activitate. indeplineasca functia cosmica", ne spune Maestrul Deshimaru. E~ti receptiv ~i atent in eel mai inalt grad, prin fiecare dintre celulele Rabdarea ~i anduranta, respiratia ~i postura corecte aduc marea com- corpului. Gande~ti cu corpul, incon~tient, orice dualitate, orice contra- pasiune ~i veritabila intelepciune. ~ dictie fiind depa~ite, fara a uzita de energie. Popoarele a~a-zis primitive "Este un pustnic batran cu parol alb au pastrat un creier profund foarte activo Dezvoltand tipul nostru de Sihastria lui se afla intr-o vale adanca. civilizatie, ne-am educat, ascutit, dezvoltat intelectul ~iam pierdut forta, EI iese, se duce la piata din ora~el, intuitia, intelepciunea legate de nudeul intern al creierului. Tocmai de ~i se amesteca indeaproape in mul~me." aceea doctrina Zen este un tezaur inestimabil pentru omul de azi, eel pu~n pentru acela ce are ochi pentru a vedea ~i urechi pentru a auzi. Prin Practicarea zazen-ului ~i a spiritului doctrinei Zen nu te desparte del~ practicarea regulata a zazen-ului, i se da ~ansa de a deveni un om nou,de lume; dimpotriva. Fiindca meditatia te face sa intelegi ea Universul este intorcandu-se la originea vietii. Poate accede la condi~a normala a corpu-un corp, ca totul este condus de legea interdependentei ~ica atitudinea corect1i lui ~ia spiritului (care sunt una) luand in posesie existenta la radacina ei.in plan social consta in a-i ajuta pe ceilalti, a Ie intelege fiinta, a abandonaochelarii de cal care te silesc sa te invarte~ti pe loc in suferinta ~i cautando fericire iluzorie. Adevarata fericire, adevarata Jibertate sunt con~tiinta Koan-urile ~i Satori-ulvremelniciei, respectul, intelegerea vietii ~ia ta insuti. Sa te treze~ti din vispentru a trai aici ~i acum. Zen-ul Rinzai acorda in cele din urma priori tate intelegerii prin intelect Fiece zi este 0 noua zi; zazen-ul iti permite sa capeti cu acuitate con~tiinta mai degraba decat intelegerii prin intuitia dezvoltata numai prin practicareaacestui fapt; este deci inutil sa te legi prea mult de evenimente, de fenomene. zazen-ului ~i preconizatade ramura Soto. Mae~triiRinzai Ie dau adesea Ele sunt aici, vin ~i tree. discipolilor lor koan-uri, scurte formule ce devin puncte focale ale concen- Eu sunt in postura, acela~i, ~i niciodata acela~i. trarii in timpul meditatiei ~i a caror dezlegare ar aduce Trezirea, Satari-ul. Ma vad traind, ma simt existand. S-a glosat mult cu privire la aceasta poveste a Satori-ului, care ar fi iluminarea ?Gzen dezvolta simtul gestului potrivit, al concentriirii asupra fiecarei ultima, pragul, valul ce se sfa~ie, pacea ce vine cu de la sine putere, intele-mi~can, concentrare ce devine incetul cu incetul fireasca precum.zborul unei gerea totala, revelatia. Aceste no~uni nu sunt false, ci incomplete. Nu existapasari pe cer. Satori (~iexista Satori). Fiece zi care trece este diferita, imprevizibila; viata Nu amintalnitniciodatavreopersoanacare sa fi incercatposturazazen rezerva fara incetare multiple invataminte, in conformitate cu situatiile,intr-un dojo, timp de 0 ora, ~isa nu fi pastrat despre ea 0 impresie de neuitat. evenimentele ~i reactiile noastre la acestea. Atunci, bineinteles, trebuie caSa te gase~ti astfel, in fata ta insuti, ce cufundare, ce aventura! Ea ii sperie aspirantul Caii sa cunoasca intr-o buna zi ceva diferit de inchisoarea luipe multi. Fiindea tu insuti e~ti, poate, inamicul eel mai dificil de infruntat, mentala ~i sa se trezeasca la 0 alta forma de realitate decat aceea reflectatade privit in fata, de dezvaluit. de cu~ca lui: Satari. Dar dupa aceea, toate invatiiturile, toate starile de intele- gere pe care viata Ie aduce cu ea vor fi ~i ele Satori. De mici sau mari dimensiuni,cu toate ca notiuneade mic ~imare nu functioneazadelocla EFECTEPSIHOFIZIOLOGICE ALEZAZEN-ULUI respectivul nivel. Pentru maestrul Soto Deshimaru: "Fiecare zazen este Sator". . Pentru maestrul Rinzai, koan-ul este un suport al meditatiei discipolului Circulatia cerebral a este in mod notabil ameliorata. Cortexul se asupra lui insu~i, 0 fixare mentala. ~i numeroase pove~tiZen narem despre odihne~te, ~ifluxul con~tient al gandurilor este oprit, in timp ce sangele formidabilele palme ~i lovituri de baston care potopeau raspunsurile disci- aflueaza spre straturile profunde: Mai bine irigate., acestea se trezesc polilor aflati in cautarea disperata a dezlegani koan-ului lor. Dar dupa un dintr-un semisomn, ~i activitatea lor da 0 impresie de confort, de timp, mai mult sau mai putin indelungat, de medita~e ~ide relatiicu maestrul,
  • 94. MARC DE SMEDT 187 TEHNICI DE MEDITATIE o lumin!1a adev!1rului se arat!1intr-o zi in spiritul discipolului, ~i acesta Maestrul Tao-u ~i cu Kien-juan ies impreun!1 ca s!1viziteze familia unui realizeaz!10 stare unde contrariile sunt rezolvate ~iconciliate ~iunde ii apare. mort ~i s!1-iaduc!1 un ultim omagiu r!1posatului. Kien-juan,lovind in peretele sensul c!1ut!1rii ale. Mae~trii Solo dau ~i ei koan-uri, dar nu forteaz!1 s sicriului,spune:"Viu? Sau mort?" . reflectarea asupra lor; ei arunc!1pur ~i simplu in spirit 0 s!1m§nt!1 se ce Tao-u r!1spunde: "Viu? Nu v!1 spun. Mort? Nu v!1 spun." dezvoIt!1in chip firesc, tar!1efort. in timp ce la Rinzai exist!1reflec~e, mundl mental!1,chiar ~i numai pentru a epuiza mentaluI. Ast!1zi,in Occident, noi Maestrul Unmon spuse: "Nu v!1intreb nimic despre cele cincisprezeze suntem prea mult bran~ati la intelect ~inu indeajuns la corp ~iposibilit!1~le zile trecute. Oar ce se poate spune despre cele cincisprezece zile viitoare? lui; zazen-ul mushokolu (tar!1scop, nici spirit al profitului) pare mai necesar Spuneti-mi ceva des pre asta." Nici un dilug!1r ner!1spunzand, el spuse: dec§t acela unde se face scrim!1cu 0 notiune. Oar fiec!1ruiadrumullui. "Fiecare zi e 0 zi bun!1." Un c!1lug!1r intreb!1pe Maestrul Kegon: "Cum revine la lumea de rand 11 un iluminat?" Kegon ii replic!1: lata 0 multime de koan-uri istoricel "Fiorile ~ifrunzele c!1zutenu se mai intorc niciodat!1la vechile crengi". Suei Lao, aranjandu-~i glicinele, I-a intrebat pe maestrul s!1uMa zi: Care iti era chipul inainte de na~terea p!1rintilort!1i?"Ce inseamn!1venirea pan!1aici a Patriarhului Apusului?" Ma zi r!1spunse:"Vino putin mai aproape ~i am s!1-tispun." Cand Suei Lao se apropie, Oup!1conferinta tinut!1dimineata, Maestrul Yakusan fu abordat de unmaestrul ii trase 0 10vitur!1 picior care 11tranti la p!1mant.Oar aceast!1 de c!1lug!1r are spuse: "Am 0 problem!1. Puteti s!1mi-o rezolvati?" ,,0 voi cc!1dereii deschise brusc mintea la 0 stare de Salori, tiindc!1se ridic!1razand rezolva disear!1",r!1spunseeI. in seara aceea, cand toti c!1lug!1riierau reuni~,vesel, ca ~i c§nd soar fi produs absolut pe nea~teptate un eveniment foarte Yakusan strig!1:"C!1lug!1ru1 azi dimineat!1mi-a spus c!1are 0 problem!1, caremult dorit. Maestrul intreb!1:"Care este intelesul a toate astea?" Lao strig!1: ridic!1-teimediat!" Acesta se ridic!1~iinaint!1anevoie. "Privi~, c!1lug!1ri, spuse"Nenum!1rate,desigur, sunt adev!1rurilepropov!1duitede Buddha, ~ipe toate, cu asprime Yakusan. B!1iatulacesta are 0 problem!1. Ar fi putut r!1manechiar ~a cum sunt ele la izvorullor ,Ie percep acum in vfuful unui fir de p!1r." intreaga zi cu capul sub ap!1?"Se ridic!1,11tr§nti pe c!1lug!1r i ie~i. ~ Corpul este copacullui Bodhi, intr-o zi, cand Hyakujo 11vizita pe Maestrul Baso, un stol de ga~te s!1l- Sufletul este ca 0 oglind!1str!1lucitoare; batice trecu pe deasupra lor. Vegheaz!1s!1-1 p!1strezimereu curat - Ce-i asta? intreb1iBaso. ~i nu l!1sapraful s!1-iintunece str!1lucirea. - Un stol de ga~te s!1lbatice,maestre. - Unde se duc? Bodhi nu este precum copacul, - incotrova, maestre. Oglinda str!1lucitoare nu luce~te nic!1ieri; Atunci Baso prinse pe nea~teptatenasullui Hyakujo ~i-Ir!1suci. yakujo H Cum oare la inceput nu exist!1nimic url!1de durere. Baso spuse: Unde soar putea aduna praful? _ Spui c!1merg incotrova, dar ele au fost totdeauna acolo, de la origine. Hyakujo avu Satori-u!. "Ce-i asta?" te intreab!1lun Hin; la aceast!1intrebare r!1maistupefiat. Oar dac1ir!1spunziindat!1:"E acest lucru", nu poti evita s!1fii ingropat Spiritul trecutului nu poate fi prins, spiritul prezentului nici ai§t, nicide viu. spiritul viitorului. Cand m!1nanci,cu care spirit 0 faci? I Praetiearea koan-ului se situeazA, ea institu!ie, ineepiind doar din seeolul allX-lea dR, Ooi c!1lug!1rivorbeau despre un drape!.postura zazen ineepiind de la postura lui Buddha. Unul spuse: "Orapelul se mi~c!1."
  • 95. MARC DE SMEDT 188 189 TEHNICI DE MEDIT A TIE Cemalt spuse: "Vantul se mi~dL" 3. Nu incerca sa scoti un inteles din felul cum e formulat koan-uJ. Cel de-al ~aselea patriarh, Eno (Huei Neng), ascultandu-i, zise: "Spiritul 4. Nu incerca sa faci 0 demonstratie asupra cuvintelor. . vostru se mi~dL" 5. Nu crede ca intelesul koan-ului trebuie s1ifie gasit acolo unde acesta e propus ca obiect al gandirii. Likudo ii spuse Maestrului Nansen: 6. Nu lua Zen-ul ca pe 0 stare de simpla pasivitate. "La mine acas1iam 0 piatr1ipe care 0 poti ridica s[u cuIca. 0 consider 7. Nu judeca un koan conform legii dualiste a lui "este" ~i "nu este". drept un Buddha. Pot s-o fac?" 8. Nu interpreta koan-ul ca desemnand vidul absolut. Nansen r1ispunse: "Da, poti." 9. Nu rationaliza asupra koan-ului Likudo insista: "Pot cu adevarat?" 10. Nu-ti l1isaspiritul in atitudinea de a a~tepta s1iapar1iSatori. Nansen r1ispunse: "Nu, nu poti." De fapt, nu conteaza decat "sa te desprinzi"; corpul, spiritul ~i koan-ul Calea este ca 0 oglind1i.Nu se mi~ca ea ins1i~i,dar reflecteaz1itot ce se , fiind maturate in acela~i timp de vantul Trezirii. petrece. Yntr-ozi, maestrul Zen Pao Zhe i~i f1iceavant cu eventaiul. Un calugar Cele dou1ipalme lovite una de aIta produc un sunet. Care este sunetul se apropie de el ~i tacu urm1itoarea remarca: unei palme? "Natura aerului exist1ipeste tot ~i vantul sufla in tot locul. De ce folositi un eventai, maestre? De ce creati vant?" Ochii orizontali, nasul vertical. Maestrul raspunse: "Tu singur ~tiica natura aerului exist1ipeste tot. Totu~i ignori de ce vantul sufl1iin tot locu"" M1igarul prive~te putul, putul prive~te m1igarul.Sa nu fug1i. Atunci calugarul intreba: "Ceea ce vrea s1i spuna: nu exista nici un loc unde vantul nu sum?" Pinii nu au culoare nici veche, nici modema. Maestrul continu1is1i-~i ac1ivant, in tacere. Discipolul se inclina adanc. f Nu anxios aici ~i acum. Nu anxios toat1iviata. La spirit liber, mediu inconjur1itor liber. Spiritul artelor martiale Cine nu a auzit vorbindu-se de karate, de judo ~i de performantele Multele discutii in contradictoriu dizolv1ipana ~i aurul. incredibile imortalizate pe ecran de Bruce Lee? Artele martiale japoneze sunt la mod1LJar in dojo-uri, locurile unde ele sunt predate, se v!id din ce Un clilugar il intreba pe Mu Cheu: "Cum sa m1ieliberez de nevoia de in ce mai multe femei interesandu-se de aceste sporturi cunoscute ca violentea manca in toate zilele ~i de a m1iimbr1ica"? ~i virile. Din grija de a ~ti sa se apere intr-o lume agresiva? Da, desigur, Maestrul raspunse: "Ne imbr1ic1im, anc1im". m dar mai intai din nevoia de a se deda unor exercitii de st1ipanirea Sinelui "Nu inteleg", raspunse dHugarul. ~i a situatiei din exterior. "Dac1inu intelegi, relua maestrul,imbraca-ti hainele ~im1inanc1i-ti hrana." Artele martiale grupeaz1iarte absolut diferite, precumjudo (Calea blan- detii), karate (Arta mainilor goale), kendo (Calea sabiei), kyudo (Tragerea Tuei in dadu zece precepte asupra felului de a considera koan-ul: cu arcul) , aikido (Calea armoniei cu energia universal1i),naginata-do (Calea I. Nu caIcula conform imaginatiei tale. lancii)... Toate aceste mijloace de lupt1ifac parte din budo, Calea Razboi- 2. Nu-ti l1isaatentia distras1iatunci cand maestrul i~i ridic1isprancenele nicului, Calea Samuraiului, unde nu este vorba doar de a concura ~ia ~tisasau clipe~te. te bati, ci ~ide a g1isiin tine pacea, echilibrul ~ilibertatea. Calea Samuraiului "" ~:;, " 1
  • 96. -I MARC DE SMEDT 190 191 TEHNICI DE MEDITATIE este bazata pe un cod in ~apte puncte: atitudine corecta, vitejie, bunavoin~ 11duse departe in munti, unde se afla un trunchi de lemn aruncat peste 0 fata de omenire, comportament corect, sinceritate totala, simt al onoarei ~i prapastie de 0 adancime nemaiv1izuta,infrico~atoare. "lata, a spus maestrul, al cuvantului, loialitate. $i razboinicul traditional canta: trebuie sa treci pe aceasta punte." Samuraiul discipol nu mai intelegea nimic "Nu am talent, fac din spiritul prompt talentul meu, ~i, in fata prapastiei, ezita, ne~tiind ce sa faca. Deodata cei doi au auzit in nu am du~man, fac din lips a de raspundere du~manul meu..... spatele lor: "toc-toe-toc", zgomotul bastonului unui orb. Fara a lua in seama prezenta lor, orbul.a trecut pe langa ei ~i a traversat fara ezitare prapastia, Do, Calea, este in primul rand 0 metoda pentru intelegerea naturii pro- lovind mereu podetul cu batullui. "Ah, ~i-aspus samuraiul, incep sa inteleg. priului tau spirit ~ia Eului tau. lar secretul artelor martiale tine de 0 fonnu!li: Daca orbul traverseaza astfel, trebuie sa 0 fac ~ieu". $i in clipa aceea maestrul Ryu Gi, "A invata sa ci1lauze~ti piritul". Nopune pe care se intemeiaza toate s i-a zis: "Timp de un an intreg ai mers pe marginea tatami-ului, care e mai aceste tehnici corporale, spiritul (a nu se confunda cu gandirea), este acela ingust decat acest trunchi de copac; a~a ca poti sa treci". EI a inteles ~i a care hot~te in ultima instanta soarta luptei. 0 poveste tradiponala japoneza ne va ajuta mai bine sa intelegem: strabatut puntea cat ai clipi. lata, antrenamentul era complet:acela al corpului vreme de trei ani; acela Un samurai a venit sa-I vada pe marele maestru Miyamoto Musachi ~i al concentrarii asupra unei tehnici (mersul) vreme de un an ~i acela al sa-i ceara sa-I invete adevarata Cale a sabiei. Acesta din unna a acceptat. Devenit discipolul sau, samuraiul i~ipetrecea timpul, la porunca maestrului, spirituluin fataprapastiei, fatamortii. i in . Aceasta ucenicie a corpului ~i a con~tiintei, a incordarii potrivite ~i a carand ~i taind lemne ~i mergand la un izvor indep1irtatca ~a aduca apa. ~i asta in fiecare zi, vreme de 0 luna, doua luni, un an, trei ani. In zilele noastre, vigilentei, a reactiei oportune ~i a adevaratei concentrari se dovede~te, oricare discipol ar fi fugit dupa numai cateva zile, cateva ore chiaroSamuraiul evident,o arma extraordinara pentru a-ti asuma viata cotidiana. Fiindca un insa continua sa indeplineasca poruncile ~i, de fapt, i~i antrena corpul. La alt secret al artelor martiale consta in a ~ti sa eviti lupta, sau mai degraba capatul celor trei ani, n-a mai rezistat totu~i, ~ii-a spus maestrului: "Dar la sa invingi fara lupta. Este ceva posibil printr-un antrenament care dezvolta ce fel de antrenament ma faceti sa ma supun aici? Nu m-am mai atins de in acela~i timp puterea corpului ~icunoa~terea de sine insu~i. 0 alta poveste sabie de cand am venit. fmi petrec timpul taind lemne cat e ziua de lunga ~aditionala explica acest lucru intr-un fel minunat: ~i aducand apa. Cand ma initiati?" "Bine, bine, raspunse maestrul. Am sa Un rege dorea sa aiba un coco~ de lupta foarte putemic ~iii ceru unuia te invapehnica, daca asta vrei." fl puse sa intre in dojo ~i in fiecare zi, de dintre supu~iilui sa-i invete unul. La inceput, acesta il invata pe coeo~ tehnica dimineata pana seara, ii poruncea sa mearga pe marginea tatami-ului ~i sa luptei. Dupa zece zile, regeleintreba: ~,Putem organiza 0 lupta eu acest faca, pas cu pas, fara a calca alaturi, inconjurul salii. coco~?" Dar instructorul zise: "Nu! Nu! Nu! E putemic, dar forta lui e goala, Maestrul iI invata astfel concentrarea asupra mersului. Sa se concentreze el vrea mereu sa se bata; este excitat, ~i forta ii este efemera." asupra actului, sa-I execute perfect. Fiindca detaJiiletehnicii, trucurile, pasele Dupa alte zece zile, regele iI intreb1ipe instructor: "Ei bine, acum putem sunt de fapt secundare in raport cu concentrarea. Daca e~ti suficient de organiza lupta? "Nu! Nu! Nu inca. fnca este patima~, vrea mereu sa se batao concentrat, un gest, unul singur este de ajuns. Cand aude glasul unui alt coco~, chiar din satul veci~, se infurie ~ivrea sa A~adar discipolul a mers astfel un an intreg de-a lungul marginii se bata"tatami-ului. La capatul acestui interval de timp, i-a spus maestrului: "Sunt Dupa inca zece zile de antrenament, regele intreba din nou: "Acum estesamurai, am practicat mult scrima ~i am intijnit ~i alp mae~tri in kendo. posibil?" Edueatorul raspunse: "Acum nu se mai pasioneaza, dad aude sauNici unul nu m-a invatat a~a cum 0 faceti dumneavoastra. fnvatati-ma, in vede vreun alt coeo~,ramane calm. Postura ii e corecta, dar ineordarea mare.sf~it, va rog, adevarataCale a sabiei."] "Bine, a spus maestrul,unneaza-ma." Nu se mai infurie. Energia ~i forta lui nu se manifesta la suprafata: "Atunci convenim asupra unei lupte?" intreba regele. Edueatorul ras- ] Citat de Maestrul Deshimaru, Zen et Arts martiaux, "SpirituaIites vivantes", Seghers punse: "Poate". Fura adu~inumero~i coeo~i de lupta ~ise organiza un tumir.~i Albin Michel. Vezi ~i remarcabila lucrare, ilustratA cu 250 de fotografii inedite, de Michel Dar coco~ii de lupta nu se puteau apropia de coco~ul cu pricina. Fugeau,Random; us Arts martiaux, F. Nathan, care este 0 iniliere completA in diferitele practici ~i inspaimantati! A~aca el nu mai fu nevoit sa lupte. Coco~ulde lupta devenisein invAIAturiJe celor mai mari mae~tri japonezi. un coeo~de lemn. Dep~ise antrenamentul de wasa. Ayea 0 putemica energie
  • 97. TEHNICI DE MEDITATIEMARC DE SMEDT 192 193Hluntrid1,nemanifestatll In afarll. Puterea se afla acum In el, ~i ceilalti nu meditatiei. Discipolii salutll (gassho), se ridicll pentru prostem11ri atunci candputeau decat sll se Incline In fata sigurantei lui lini~tite ~i a adevllratei lui sunt clllug11ri, iar laicii se intorc la pemele lor ~i ceremonia incepe: esteforte ascunse. intonatil Maka Hannya Haramita Shingyo, cantatil In chineza arhaicll, ritmatll ~i nu se gllse~te In fiece cliplllupta In Sine, in fata ta? de clopotei, gongul mare, mokubio (instrument special, un soi de clopot din SlI ~tiisll te concentrezi Inseamnll sll-tipui pe deplin Ki-ul, energia vitalll. lemn, care dl1un sunet surd) ~i uneori 0 tobl1 mare. Sutra lntelepciunii Infinitenumai Intr-o singurll acpune, in fiecare gest, acum ~i aiei. Un aforism Zen este nu numai un text de 0 mare profunzime metafizicll; ea e consideratl1te Invatil: "Calea e sub picioarele tale." Ceea ce vrea sllspunllcll in realitatea In acela~itimp 0 mantra putemicll,mai cu seaml1in ultimeleversuri: -ins~i, intr-o totalll adecvare la realitate, la realitatea noastrll, se g!lse~te Gya tei, Gya tei - Hara Gya tei - Hara so Gya tei. SlI mergem, sll mergem,drumul nostru adevilrat. in aceastll privintll, artele martiale, prin antrena- sl1mergem Impreunll dincolo de dincolo....mentullor fatil de gesturile potrivite, fatllde respirapa corectill , fatllde justa in Occident, noii discipoli 0 cantll mai intai ca antrenament al suflului,atitudine a spiritului se dovedesc 0 terapie eficientl1a fiintei, foarte utill1in al expiratiei prelungite. Apoi I~i dau seama de virtuple ei psihosomatice ~izilele noastre. Cum sll te mai miri cl1in Japonia se zice cl1spiritul Zen"ului de binefacerile cant11riiIn comun dupll ora de meditape tilcutl1l.~icel al Budo-ului au aceea~i savoare: cele doul1C11i econciliazl1 meditapa r Vom reproduce mai jos In Intregimeaceastil sutra, in original ~i in~iacpunea, eficienta ~iintelepciunea; ele te ajutil sl1te cuno~ti pe tine insup, traducere (vezi p. 194):ceea ce, dupl1cum au spus-o multi intelepp. permite cunoa~terea celorlalp~ia Universului. SI1regretilm doar cl1in Franta prea multe dojo (locuri unde ... Maka hannya haramita shingyose practicl1 Drumul) nu vl1ddecat aspectul sportiv al actelor martiale; aici Kan ji zai bo satsu .gyo jin . han nya hara mita ji sho ken go on lCLliJti defulezi agresivitatea, devii mai putemic deci Jti poti umfla umerii ~i ku .do i ssai ku yaku .sha ri shi . . shikifu i ku kufu i shiki shiki soko ze .Ego-ul. Dar unde se g!lse~tecon~tiinta dreaptl1,~i abandonarea Ego-ului, ku . ku soku ze shiki .ju so gyo shiki . yaku bu nyo ze . sha ri shi . ze sho~i Trezirea? ho ku so .fu sho fu metsu .fu ku fu jo .fu so fu gen . ze ko ku chu .mu shiki mu ju so gyo shiki. Mu genni bi zeshin i . mu shiki shoko mi sokuho .mu gen kai nai shiCantarea suire/or mu i shiki kai . mu mu myo yaku mu mu myo jin . nai shi mu ro shi yaku . . mu ro schi jin mu ku shu metsu do mu chi yaku mu toku . mu sho toku Viata intr-un templu sau mtr-un dojo Zen este ritmatil prin diferite sunete, . . ko bo dai sat ta e han nya harami ta ko . shin mukeigeimukel elko . gfiecare cu semnificatia lui: clopote, clopotei, tobll, lemn, metal. Cantarea mu u ku fu . on ri issai ten do mu so.sutrelor ocupll ~iea un loc important; astfel, dupl1primul zazen al dirninepi, Ku gyo ne han . san ze sho butsu . e hannya yaramita ko . (Okua nokutamaestro I sau unul dintre discipoli organizeazl10 ceremonie in timpul c11reia . ra san myaku san bodai ko chi han nya ha ra mita zedaijin shu .zedai .este cantatil Sutra lntelepciunii Infinite, rezumat al textului sacru fundamental myo shu . zemu jo shu . ze mu to do shu . no jo issai ku . shin jitsu fu . kola budi~tiitibetani~iZen: Prajnaparamita, intelepciunea perfectl1. ko setsu han nya ha ra mi ta shu . soku setsu shu watsu. Orele sunt marcate prin tot arntea lovituri intr-o tobl1 mare, apoi un Gya tei gya tei . ha ra gya tei .cioc11nellovind un pe~te de lemn anuntl1sfar~itul zazen-ului la bucllt11rie. hara so gya tei . bo jiiar acestuia Ii rllspunde sunetul metalului indicand c11 rnicul dejun este gata. sowaka .Se c§ntl1atunciSutra Kesei. Apoi 0 loviturl1de gong marcheazll sf~itul HAN NYA SHIN GYO I BazalA pc expiralie ca in timpul meditatiei in ltlzen ~i totodatA ca in n~terea flrA dureri.Atenlia ~i destinderea sunt atunci imbinate strAns. In plus. expiralia profundA dezvoltA Ki-ul I Ascultati discul Chants et Poemes zen. inregistrat in dojo din Paris de cAtre Maesuulprin actiunea &Supra harei. Deshimaru. .,Zeneditions". .
  • 98. MARC DE SMEDT 194 195 TEHNICI DE MEDIT A TIE Esenta Sutrei lntelepciunii Infinite Uniunea dintre esen(e $ifenomene care permite ajungerea dincolo Spiritul Marelui Maestru al Indiei 1Seatransmis cu fidelitate de la rasmit la apus. Bodhisattva al Adevacatei Libe~ti, prin practicarea profunda a Marii Exista deosebiri in personalitatea omeneasca. Unele sunt inteligente, Intelepciuni, intelege ca trupul ~i cele cinci skan4e (senzatie, perceptie, altele mai pupn. gandire, activitate, con~tiinta) nu sunt decat vacuit;te, Ku, ~i prin aceasta Pe Cale nu exista nici Maestru al Nordului, nici Maestru al Sudului. intelegere ii ajuta pe toti aceia care sufera. Izvorul Caii Spirituale este limpede ~ipur, numai afluentii lui sunt noroio~i. 0, Sariputra, fenomenele nu sunt diferite de Ku, Ku nu este diferit de Sa te legi de fenomene este pricina a iluziilor, dar sa te legi de Adevac nu fenomene. Fenomenele devin Ku, Ku devine fenomen (forma este vidul, este Satori. vidul este forma...), cele cinci skande sunt fenomene de asemenea. Fiindca sunt interdependente, fenomenele se intrepatrund. Percepute de 0, Sariputra, intreaga existenta are caracterullui Ku, el nu are nid n~tere, simturi, par fara legatura intre ele. Daca nu ar fi ~a, nu ar exista posibilitatea nici incepatura, nici puritate, nid murdane, nid cre~tere, nici descre~tere. sa se scape de diferentiere. Fiecare forma se deosebe~te prin caracteristicile De aceea, in Ku nu exista nid forma, nici skande, nid ochi, nid urechi, ei. Placerea ~i suferinta par despiiftite. In intuneric, nu exista nici sus nicinici nas, nid limba, nici corp, nid con~tiinta;nu exista nici culori, nici sunete, jos, la lumina se deosebe~te ce e pur ~i ce e murdar.nici miros, nici gust, nici pipait, nid obiect al gandirii; nu exista nici ~tiinta, Cele patru elemente ale corpului se intorc cu de la ele putere la izvorulnid ignoranta, nid iluzie, nici incetarea iluziei; nici declin, Dicimoarte, nici lor, cum se intoarce copilulla mama lui. Focul arde, aerul se mi~ca, apasf~itul declinului ~ial mortii, nu exista nici origine a suferintei, nici incetare uda, pamantul sustine.a suferintei; nu exista cunoa~tere, nici ca~tig, nici neca~tig. Pentru ochi exista forma, pentru urechi exista sunetul, pentru nas Pentru Bodhisattva, gratie acestei Intelepciuni care duce dincolo, nu rnirosurile, pentru limba gustul. Pentru fenomene e ceva ca frunzele unuiexista nici frica, nici temere. Orice iluzie ~i ata~ament sunt indep1irtate ~i copac: ele sunt ie~ite din aceea~i radacina.el poate intelege sfar~itul ultim al vietii, Nirvana. Inceputul ~i sfar~itul au aceea~i origine. Nobil sau de rand; cum dore~ti! Toti Buddha din trecut, din prezent ~idin viitor pot ajunge la intelegerea Intunericul exista in lumina, nu-i vezi dedit partea intunecata. Luminaacestei Intelepciuni Supreme care te elibereaza de suferinta, Satori-ul, prin exista in intuneric, nu-i vezi dedit partea luminoasa. Lumina ~iintunericulaceasta incantatie (mantra) incomparabila ~i fara seaman, autentica; ea par opuse, ele depind una de altulla fel cum un pas inainte depinde de unsuprima orice suferinta ~i iti permite sa gase~ti Realitatea, adevacatul Ku: pasinapoi. GY A TEL GY A TEL HARA GY A TEl Fiecare existenta are utilitatea ei, folose~te-o oricare i-ar fi pozitia. HARA SO GYA TEl Fenomen ~i Esenta se imbuca perfect. Acest adevac este ca 0 lance oprind BO II SO WA KA o sageata in plin zbor. ("Sa mergem, sa mergem, sa mergem impreuna dincolo de dincolo, pe Cuvantul primit trebuie inteles la izvorullui. Nu-ti construi propriiletarmul Satori-ului"). tale categorii. Picioarele tale merg pe Cale. Intelege-o daca vrei sa te realizezi. Inaintand, in cIipa ins~i nu exista nici apropiat, niei dep1irtat. ExistaSan Do Kai: Uniunea dintre esente ~i fenomene despartire, ca un munte de un rau, daca ai iluzii. CU UMILINTAII SPUN CELUI CARE CAUTADRUMULSA NU IRO- Maestrul, insopt sau nu de catre unul dintre discipolii sai, canta uneori SEASCACLIPA DE FATA.in timpul zazen-ului alte sutre, printre care ~i San Do Kai, extraordinarultext ce rezuma filosofia vie a budismului Zen: I Bodhidharma.
  • 99. MARC DE SMEDT 196 197 TEHNICI DE MEDITATIEAlte texte fundamentale 10 Daca spiritulne ramanecalm,lini~tit,in conditialui originara,I. Shin Jin Mei, poemul credintei in zazen se estompeazain chip firesc,spontan,ca in somn. I II. Extrase din Fukanzazenji Adevm-ataCale, esenta Clui, nu este dificiHi,dar nu trebuie sa nu iubimsau sa alegem. Calea este in mod fundamental perfecta. Ea patrunde totul. Cum ar putea depinde de practica ~ide realizare? Vehiculul Dharmei este liber ~idegajat 2 de orice legatura. In ce feI efortul concentrat al omului este necesar? Daca nu uram nici nu iubim, Intr-adevm-Marele Corp se afU mult dincolo de pulberea lumii. Cine ar putea ea [Calea] apar limpede, distinct, crede ca exista vreun mijloc de a-I ~terge de praf? Nu este niciodata distinct precum intrarea de oricare, mereu exact acolo unde suntem noi. La ce bun sa mergem aici unei pe~teri pe povami~ul muntelui. pentru a-I practica? 3 Totu~i, daca exista vreun ~ant, oricat de ingust, Calea ramane la fel de Daca se creeaza 0 diferenta de manmea unui atom, indepm-tata ca ~i cerul fata de pamant. Daca manifestam chiar ~i cea roai indata 0 distantii infinita desparte cerul ~i pamantul. mica preferintii sau cea mai mica antipatie, spiritul se pierde in confuzie. 4 Inchipuiti-va 0 persoana care se flateaza ca intel~ge ~ii~i face iluzii asupra propriei Treziri; intrevazand intelepciunea ce patrunde toate lucrurile, Ca sa realizam trezirea aici ~i acum, int1ilne~teCalea ~ii~i lirnpeze~tesufletul ~iface sa apara dorinta de a escalada trebuie sa fim eliberap de ideea de just ~i de fals. el insu~i cerul. Acesta a intreprins explorarea initiala ~i limitata a zonelor 5 de granitii, dar ea e inca insuficienta pe Calea vitala a emancipani absolute. Cand just ~i fals pomesc batalia, Am nevoie sa vorbesc de Buddha, care se afla in posesia cuno~tintei spiritul estebolnav. - innascute? Simpm inca influenta celor ~ase ani pe care i-a petrecut, a~ezat 6 in pozitia de lotus, intr-o nemi~care totala. ~i Bodhidharma, transmiterea Pecetii pana in zilele noastre, pastreaza amintirea celor noua ani ai lui de Daca nu cunoa~tem profunzimea originii, meditatie in fata unui zid. Fiindca a~a se intampla cu sfinpi de odinioara, con~tiinta ni se epuizeaza. cum pot oamenii de azi sa se dispenseze de negocierea Caii? 7 Trebuie, in consecinta, sa abandonati 0 practica bazala pe intelegerea Adevm-ataCale este precum Cosmosul infinit, intelectuala, alergand dupa cuvinte ~ipnandu-va de litera. Trebuie sa inv1itaP nimic nu-i lipse~te, nimic nu e lipsit de importanta. intoarcerea cu 0 sUlaoptzeci de grade, care calauze~te lumina voastra spre 8 interior, pentru a va scoate din intuneric adevm-atanatura. Corpul ~isufletul va vor disparea de la sine ~i va apm-eafata voastra originara. Dependenp de c~tig sau de pierdere, Pentru zazen se cuvine 0 camera silenpoasa. Mancap ~ibep cu sobrietate. noi nu suntem liberi. Respingeti orice angajament ~i abandonap orice afacere. Nu va gandip: ,,Acest 9 lucru e bun, celaJalt e rau." Nu luati partea nici lui pentru, nici lui impotriva. Sa nu alergamdupa fenomene, Oprip mi~canle spiritului con~tient. Nu apreciati ganduri ~i perspective. Nu sa nu intiirziemasupravidului. simtiti nici 0 dorintii de a deveni un Buddha. [...]
  • 100. MARC DE SMEDT 198 199 TEHNICI DE MEDITATIE In plus, deschiderea spre iluminare cu prilejul oferit de un deget, 0 Maestrul Daichi a spus: "Daca e~ticu adeviirat Mushin, Negandit, aeesta flamurii, un ac, un cioean de lemn, indeplinirea realiz11rii ratie unei ap11riitor g estemunteleadanc."Astfelindit in zazen,ace~timuntise aflapretutindeni: de mu~te, unui pumn, unui baston, unui strigiit, toate acestea nu pot fi prinse in spiritul nostru. in intregime de gandirea dualistii a omului. Intr-adev11r,ele nu pot fi niei Sa faci zazen in acest peisaj de munti inalti ~ide vai adanci, ~ezand sub cunoscute mai bine prin excitatea puterilor supranatupiJe. Toate acestea sunt un pin mare, langa sal~ul unui calug11r-ermit:0 viziune care devine mai dincolo de ceea ce omul aude ~ivede anterior cuno~tintelor ~i perceptiilor? - nu este oare vorba de un principiu mult decat un peisaj, ea trebuie sa traiasca in spiritul nostru, astfel yom putea sa ne a~ezam acolo intreaga existenta. Asta fiind spus, are prea putinii important1idaciie~ti inteligent sau nu. Nu Spiritul nostru trebuie sa fie ca ace~timunti, mereu mai inalt ~imai adane existii deosebire intre prost ~i omul avizat. Cand iti concentrezi efortul cu in el insu~i. F11raradacini. Zazen-ul este educarea tara radacini, dincolo de radacini ~i de personalitate. un singur spirit, ~iasta in tine insuti, insearnnii cii negoeiezi Calea in acela~i fel practicand zazen-ul. De ce sii abandonezi scaunul care-ti este rezervat Viata aceasta simpla ~i pa~nica simbolizeaza totodata conditiile spiritului. Oamenii sunt cel mai adesea ca ni~te gaini care ciugulesc tara in casii, pentru a riitiici pe piimanturile priifuite ale altor regate? Un singur incetare, niciodata lini~tite, niciodata pa~nice. Spiritulle e plin de contra- pas gre~it, ~i te indepiirtezi de drumul trasat absolut drept in fata ta. dictii pe care nu Ie pot rezolva ~i care cresc zi de zi. Viata sociala ne face Ai avut ~ansa unict1de a ct1pt1taformi1omeneasct1.Nu-ti pierde timpuJ. spiritul complicat ~i trebuie sii cautiim veritabila simplitate, sinceritate, Adu-ti contributia la opera esentialii a Ciiii lui Buddha. Cine s-ar bucura in putemica ~i pa~nica. van de flac11raie~itii din silex? Forma ~i substanta sunt ca roua pe iarl:iii, Daca intrebiim: "De ce mancati, de ce beti?: ni se raspunde: "Pentru destinul aidoma unei lic11riridispiirute in acee~i clipii. ca vreau sa mananc, pentru ca vreau sa beau." Tr1iimca ni~te animale. Dar a urma in acest fel viata cosmica nu insearnna adev11rataabandonare a III. Trei poemedin Shodoka, Cantecul Satori.ului imediat, comentate de Maestrul Ego-ului, adev11ratalibertate. Animalele triiiesc a~a pentru ca sunt animale, Deshimaru dar oamenii ar trebui sa-~i inteleaga motivatia. Sii te retragi in muntii adanci, Pentru asta nu sluje~te la nimic sa alergiimin toate p11rtile ni~tenebuni, ca sii triiie~ti intr-o micii sihiistrie, ca sa sfar~im in disperare. a~ezat sub un mare pin, Trebuie sa ne regasim peisajul de calm ~i lini~te, un loc al frumusetii calm ~i lini~tit, simple, in noi, in viata noastra. Sa traim intr-o speranta simpla, aici ~iacum. Aici ~i acum sa ne hot11ramviata; astfel ~i moartea devine simpla ~i lipsita sii practici zazen-ul, pa~nic ~i fericit de spaima. Aceasta este adev11rata religie.ln chineza ~iin japoneza, cuvantul in siila~ul ciilugiirului-pustnic, "religie" insearnna: "invat1ituriide la izvor, de la origine". viatii simplii ~i senina, Adeviirul originar al vietii omului. Prin zazen, reiim tara incetare aeeasta c veritabila frumusete. veritabila simplitate, izvorul ta~ne~te mereu. Sa nu caut adevarul, Muntii adanci nu sunt numai un peisaj, ei exista in spiritul nostru, ca sa nu intrerup Huziile.~i mica sihastrie. Nu este nevoie sa fugi din marele ora~ pentru a te retrage Fiindea inteleg limpedein ace~ti munti. In poem, cuvantul "sih1istrie"insearnna exact: "Loc de unde ca aceste doua elementenu poti auzi zgomotul vacilor." sunt KU, tarii formii. Muntele, loe privilegiat al singuratatii ~i calmului: zazen este munteleadanc, tacerea ~isinguratatea, numai cu tine insuti. Poti sa-i minti pe ceilalti, G1isimac~i fraU la inceputul cantului Shodoka, in primul poem.Vremdar aici nu te poti minti pe tine insuti. mereu sa giisim adeviirul, sii ne debarasiim de.iluzii. Cele mai multe dintre
  • 101. 201 TEHNICI DE MEDlTATlEMARC DE SMEDT 200 religii ne invatll asta. Uneori, debutantii in zazenimi spun: "Nu reu~esc sl[ Prostia: sl[nu vezi decat 0 laturlla lucrurilor, asemeni unui cal care merge intrerup iluziile ~i sl[ gllsesc Satori-ul." Dar cei doi termeni sunt identici, cu ochelarii lui. iluzia ~i adevllrul sunt una, acela~i cere. Existll persoane inteligente, care Prostia: sll nu poti sll creezi ~i nici sll fii proaspllt ca un izvor in lumea au memorie bunll,dar sunt incapabile sllcreeze, sll manifeste 0 individuaIitate infinitului. proprie. Ele nu pot sll aprofundeze. Receptive la intelepciunea celorlaIp, SlIpop crea fat1ide mobilitatea fenomenelor dovede~te intuitie.libertate se lasll influentate de discursul fiec1iruiaca ~i candle-ar lipsi inteligenta. adevllratll, intelepciune. tntelepciune creatoare. Nu sunt in stare sll-~icreeze propria intelepciune ~icontinull sllcaute mereu Secretul ultim aI artelor marpaIe. care nu se limiteazll la 0 tehniclla luptei.in dreapta ~i-n stanga. Adevllrata practicare a Zen-ului te face sll trllie~ti 0 viatll creatoare in Trebuie sllintelegem clle inutil sllmergem sllcllut1im aiurea. Adev1iru1ste e lumea infinitului. a absolutului.aici, aici ~i acum, in noi in~ine. Dacll nu, yom r1imaneca ni~te copii dori- Ce este infantilismul? Copiii nu pot avea 0 vedere largll ~iintinsll asupratori de 0 ciocolatll ~i care, atunci cand vlld 0 pllpu~lIin bratele altui copil, lucrurilor, nici 0 intelegere adancl[a viitorului. Ei nu vi1ddecat 0 micll parte.vor pllpu~aaceea..., apoi 0 bomboanL, apoi aItceva, schimbandu-se intr-una. Astfel incat inteleg numai la nivelul cllu~uluipaImelor sau la vfufuldegetelor.Societatea noastr1ide consum declan~eazllaceea~i mi~care: vrem 0 casll fro- Putrem admira oglindirea lunii pe apele raului, dar nu 0 putem prindemoasll,0 m~inll frumoasll,0 femeie frumoasL Apoi, schimbareanecontenitii. cu mana. tn Sutra Lotusu/ui se scrie: "Adevllrul este foarte aproape, adev1irata o femeie frumoasll in pielea ei este ca un iepure jupuit.comoarn este foarte aproape, nu e nici complicatll, nici departe... Dar suntem Viata noastrl1,dupl1expresia chinezll ~ijaponezll, este ca un r1izboiintreincapabili s-o vedem." Dumnezeu. eel adev1irat, autenticul Buddha existii liliputani sau ca 0 luptll pe coltii unui ~arpe.in spiritul nostru, dar il cllut1imfoarte departe. Vrem sll definim Satori-ul, Profitul, pierderea, norocul, ghinionul, puritatea, impuritatea... toatef,acem categorii ~i in cele din urmll c1idemin Naraka, inferno De ce e~u1im acestea sunt ca un pumn gal. .in Naraka? Fiindcll ne imaginllm 0 lume utopic1i~i indepllrtatll ca mirajuldin de~ert al unui insetat. Ne apropiem, ~i acolo nu mai existll nimic, doarvant ~inisip: acesta este infernul. ~i extazul se dovede~te asemllnlltor st1iriiacesteia. Vrem sll scllpllm de acolo unde suntem, nu vrem sll rllmanem aici~i acum. Dar cand ne-am schimbat, regretllm ceea ce aveam mai inainte ~iacellucru ne apare atunci ca un Paradis pierdut. tntotdeauna c1iutareacreeaz1io foarte mare suferintll. Adev1iratapace,lini~tea spiritului lipsesc din dorintaaceasta, dorintll de schimbare..., de a ca~tiga din ce in ce mai mult, indragoste, in afaceri de a obtine Satori-ul. Evident. banii sunt necesari. practici. Dar a te elibera de ei, in insu~iadan-cui spiritului tiiu.aduce adev1iratapace. Adev1iru1 e 0 categorie.Cu cat vrem numai mult sll-1facem sll intre intr-o categorie. cu amt el se indepllrteazll. Sunt pro~ti ~icopil1iro~i cei ce creeazll 0 falsll realitate in pumnullor gol sau in vartul degetelor lor. Ce e prostia? Faptul de a nu putea schimba din proprie vointll ni~tefeno-mene, nici a te adapta la schimbllrile lor. Trebuie sll intelegem. SlIgllsim adev1iru1 etern, sll-1asimil1im,sll-1dige-r1im.Maniera de a-I g1isinu e nici una singur1i,nici simplll. ""., ., >t. ..) ~. ~.iti "~ . ~f.(.ilf"~:t "_~~, , ,~..,...~~._ ~ , . :..cr. :~ " . ~~,
  • 102. 202 DE MEDITAT RELATlA CU REALUL Omu/ poartd misteru/ vierii. Un razboinic numit Nobushige a venit in vizitli la Hakuin, celebru maestro care poartd misteru(/umii.Zen, ~i i-a pus intrebarea: ..Existli cu adev1irat un paradis ~i un infem?" ..Cine e~ti dumneata?" s-a interesat Hakuin. EDGAR MORIN ..Un samurai." ,,Durnneata, un samurai! a exclamat Hakuin. ~i a inceput sA-Iinsulte violent:Nimeni nu Ie-ar vrea ca pAzitor, 00infllti~area unui ce~etor pAduchios..... { ,I Nobushige s-a infuriat alAtde rAu,inc§t a inceput sA-~iscoatli sabia, in vremece Hakuin continua ~i mai ~i: I ..A, va sAzicAai 0 sabie, dar pe sernne cAe~ti prea prost ca sAreu~e~tisA-mitai capul." Atunci Nobushige ~i-a fluturat anna. lar Hakuin a remarcat: ..latA cAse deschid portite infemului." La aceste cuvinte, samuraiul a inteles ~i s-a inclinat. ..~i iatli cAse deschid portite Paradisului", a spus Hakuin. In cele din unn1i, corpurile omene~ti actual mente in via~ pot fi consi- Cdnd ce este drept $i ce este piezi$ derate drept cap1itul de sus al unei spirale genetice ale c1irei celule mor ~i se Se inlAlnesc ~i se incruci~eazll nasc, de sute de mii de ani, confonn function1irii biologice a oric1irui organism. (ca picioarele in pozipa Lotus), Omenirea ca un singur corp! Un concept care te poate face s1i visezi ExistA ceva minunat, ori s1izfunbe~ti, dar nu e mai putin adev1irat c1isupravieUirea speciei depinde tntrebare ~i rAspuns amestecate. ~i de aceast1i con~tientizare. Hokyo Zan Mai Fii atent la comportarea corpului tliu! Postura ta, spiritul ~i corpul tAusunt Vorbind despre puterea in gennene din creier,l. J. Walter) spune: "Inter-una. DacA postura este corectA, ~i spiritul tAu devine drept. Dad! postura este fata pe care se dezvolt1iEul este preg1itit1i trei miliarde de ani de evolutie, denemi~catli, ~i spiritul devine nemi~cat. DacApostura e lini~titA,~i spiritul devine care au ameliorat in mod constant conexiunea. Sub rapor! f1logenetic, prin-lini~tit. Postura, atitudinea, comportamentul influenteazA spiritul. cipiul realit1itii,care vizeaz1iconectarea la lume, este mo~tenitorul acestei Taisen Deshimaru munci uri~e, Enormitatea r1id1icinii rat1ic1ia face din ea un simplu slujba~ a al principiului pl1iceriieste cam prea putin, De altfel, cre~terea Eului, care Demonii $i fngerii au aceea$i origine. Copacii, fiorile, r§urile ~i muntii de este identic1iamelior1iriiconexiunii la real, se opune direct actiunii impulsieiasemenea. Sfantul este lipsit de Ego, dar in acel~i timp nu ~ide personalitate. spre moarte,"Cerul ~ip1!m§ntulsunt una ~iinfinite, nimeni nu existAin afara lui insu~i ~iEulnu existli in afara celorlalte. Se ~tiec1itoate psihozele ~i. evrozele, din ce in ce mai numeroase, indic1i n Kodo Sawaki o desprindere de real ~i0 incarcerare in universul fantasmelor. Chiar ~ipentru copilul mic conexiunea la realitate r1imane cea mai bun1iarm1iimpotriva Secretul Caii sabiei$ial artelarmarlialeeste sAnu scoti sabia din teacA; angoasei ~iobsesiei.lar aceast1ileg1itur1i realul implic1i0 leg1itur1i trupul, cu cu nu trebuie sAscoti sabia. fiindcAdacA vrei sAucizi pe cineva va trebui sAmori tr1iit1intr-o prezen~ constant1i, in reintegrarea pennanent1i in sine insu~i. i Idin asta. tn acel moment, ceitalti se sperie ~ifug sau nu se apropie de tine. Deci tntr-o intoarcere la r1id1icinilefiintei ~i ale vietii, Inu mooeste nevoie sll invingi. Taisen Deshimaru I I Psychanalyse des riles. Denoi!. I I I J
  • 103. TEHNICI DE MEDIT A TIEMARC DE SMEDT 204 205A desface nodurile corpului ~i a-i ingMui sli-~iregliseascli adevlirata naturli, care cu sigurantli di nu se limiteazli la imaginea ei trimisli inapoi de clitre societate. In zilele noastre, sectele ~igrupusculele mi~unli, apostolii ~ialti profep Exist!1deci 0 cliutare a adev!1ratelortehnici de Trezire. ~i imi vin in minteinspirati se ridicli fluturandu-~i mesajul care este MESAJUL~i fac, cu roai douli convorbiri, una cu fIlosofulHenri Lefebvre, alta cu antropologulFrancismult sau mai putin succes, credincio~i, adepti ~i misionari. Fenomenul nu Huxley.este nou ~i apare ciclic in istorie. lar religia in papuci s-a rlispandit putemic H. Lefebvre, in timpul unei intrevederi la el acasli,imi spunea: "Ceea cedin vremea cand Romain Rolland Ii descoperea pe inteleptii din India, cand Ii repro~ezlumii contemporane este faptul cli se inve~uneazil.asupra corpului,Lanza del Vasto i~i flicea, pe jos, "pelerinajulla izvoare", cand Daumal ~i pentru a-I reduce, pentru a-I suprima, pentru a face din el doar 0 imagine...;Katherine Mansfield se conformau preceptelor lui Gurdjieff, care i~iintemeia nu e vorba numai de societatea spectacolului, ci de societatea unde corpulinvlit/itura pe faptul cli "Trezirea unui om incepe din clipa cand el i~i dil. e dezintegrat, unde revolta corpului riscil.sli punil.sub semnul intreb!1riiseama cli nu merge nicliieri ~inu ~tieincotro sli meargli". Din acele timpuri, ansamblul societlitii ~i poate trecerea pragului ~i continua cu privire la"noua gnozli" (Morin) vehiculatil. de revista Planete, apoi de fenomenul acea "Pori a viitorului" pe care omenirea trebuie sl10 gl1seascli isl1treacil. ~hippie, drumul halucinat spre Katmandu ~ispre alte locuri, yoga charterelor prin ea, dacli nu vrea sli moarl1."Unii cred in moartea corpului.Duplimoartea~i a convertirii BeatIes-ilor ~i a altor grupuri de muzicli pop (Santana, lui Dumnezeu, dupli moartea omului, dupli moartea istoriei, dupil.moarteaMahavishnu, Terry Riley...) la invil.til.tura mae~trilor orientali au ril.spandit artei, yom avea moartea corpului. Trebuie sl1cl1demde acord cli nu ar fio veritabilil.modli care acum a devenit un fapt de civilizatie. deloc veseL," Ca un ecou, Ii rlispunde vocea gravli a lui Francis Huxley Avem de ales intre sectele spirituale, penticostali, Copiii Domnului, care, dupli ani de muncl1asupra nebuniei, a tribunalelor ~amanice(~a-zis pri-credincio~i ai lui Krishna, fideli ai lui Maharaj Ji sau ai unor Hristo~i de mitive), a halucinogenelor ~ia tehnicilor arhaice de extaz, ajunsese la ideeatarIi, adepp ai lui Sokka Gakai, martori ai lui lehova sau ai lui Moon, grupuri esentiall1,care se int1ilne~tecu propunerea noastr!1:"Am glisitcil.localizareaceltice ori scientiste - lista se poate intinde pe pagini intregi. Unele dau tensiunilor musculare conduce la noduri care paralizeazl1viziunea fiintelorna~tere escrocheriilor, dar [oate vorbesc de sperantli: "Pentru a te implica ~i cl1manipularea corpurilor, dacli este insotitl1de concentrarea necesar!1~imai mult, trebuie sli cuno~ti renuntarea. Oamenii nu ~tiu ce inseamnli asta... senzatia a ceea ce este blocat, poate duce la eliberarea tensiunilor... Cl1utareaSurvine un punct unde, dupli ce ai vrut a~a ceva; nu-ti mai pasli de marea intelectuall1 este prea simplli, fiindcli implicl10 neparticipare la experienteEliberare ~iintelegi cli aici ~iacum trebuie sli fii disponibil" (Jean-Fran~ois, pe care incerclim slile incercuim prin limbaj; e ceva foarte nes11nil.toS. Ii revineKrishna). "Putem simti aceast!1energie pe care ne intemeiem, care ne face fiecliruia sl1gl1seascli n corpul sl1ucliile ce-i ingMuie sl1ajungl1larealitate," isil.trllim, tine in mi~care atomii Universului (Agnes, discipolli a guru-ului Sli inveti sli-ti desfaci nodurile corpului tau.Maharaj Ji). Ele propun un sistem al omului: cosmologie, rituri de trecere, "Noi cu totii participl1m la creatie; noi cu totii suntem regi, poeti,simbolism, initiere, meditatie filosofic!1,unde alfa, comunitate...; este ceea muzicieni; nu trebuie decat sl1 ne deschidem, ca ni~te lotu~i, pentru ace vin sli caute adeptii lor. descoperi ceea ce se afla in noi", scrie undeva Henry MilIer. Dar in alt!1 parte, tot el aminte~te acest adagiu hindus: "Dacl1 Dumnezeu voia sl!.se Piinli la urmli, sectele cristalizeazli atentia asupra unei forme de credintli ascundl1,I-ar fi ales ca ascunzl1toare pe om,"religioasli care i~i poate avea eficienta ei, insil.defectullor major e cli nu In aceastl1ambiguitate se gl1se~terealitatea; fiinta omeneasc!!. oart!1in pse pot adresa tuturor. Portile templelor stau deschise ~i, intr-un limbaj de ea binele ~irl1ul,cele "doul1fete ale aceleia~i medalii", spune doctrina Zen.fiece datil.diferit, ne a~teapt!1acelea~i mspunsuri: sil.imbrliti~l1m0 religie Cum sl1 impaci aceste contrarii, sl1letransmuti in energie creatoare,evolutivl1,- solutiile propuse tree prin aceastli prismli. Vechiul adagiu spune cIi prin iat!!.numitorul comun al tuturor tehnicilor de meditatie, scopul a ceca cecredintli poti mi~camunpi din loc, ~ieste adev!1rat.Sunt sigur cli astfel putem Gurdjieff numea "lucrarea". Lucrare in tine insuti: sl1te treze~ti,sl1te cuno~ti.glisi inceputul unei salv!1risau al unei deschideri interioare, dar panli unde? SI1-tidescoperi Eu]~i sunt convins cli frenezia ~i complexitatea civilizatiei noastre presupun "Luati bine seama la asta, spune Gurdjieff in legl1tur11u cele de mai cmijloace elaborate pentru a ajuta la reintegrarea fiintei omene~ti "flir1imitate" sus: fiecare om are un repertoriu definit de roluri, pe care Ie joacil in
  • 104. MARC DE SMEDT 206 207 TEHNICI DE MEDITATIE imprejurllrile obi~nuite. Are cate un rol pentru fiece soi de imprejurare in ~i don Juan, acest mistic din pustie, la Castaneda: "Lucrurile nu sunt care se gllse~te in mod obi~nuit; dar puneti-I in situatii doar putin diferite; reale decat cand invl1~m sll Ie acceptllm realitatea." Ego-ul fiintei omene~ti va fi incapabil sll descopere rolul in concordantll cu ele ~i,pentru 0 scurld i~i petrece timpul complicand lucrurile. Noull ne revine sll ~tim cum 811 ne clipd, V4 deveni el insu#. Studiul ro!urilor pe care Ie joacll fiecare este 0 intoarcem la simplitate. Aici, in aici-acum. parte indispensabilll a cunoa~terii de sine.I" Panll la unnll orice adev1iratlltehnic1ide meditatie incearcl1sll aduc1iin Lucrare asupra corpului: "Anumite teorii, spune unul dintre noi, afirmll noi 0 tllcere, sll reduc1i la tllcere sporovlliala interioarll, pentru ca, absolut cll trebuie sll dezvolp latura moralll ~ispiritualll a naturii tale ~icll, dacllobtii simplu, sll se deschidl1in aceea~i c1ipl1 portile acestui infinit: realul. rezultate in aceastll direcpe, nu vei intampina obstacole din partea corpului. Este cu putintll a~a ceva sau nu?" tncheind cartea de fatll, rod al unei anumite experiente, el unei clut1iri ,,~i da, ~i nu, rMpunde Gurdjieff. Totu! rezidl1in «dacl1».Dacd un om de circa doisprezece ani ~ioglindll a invlltllturii autentice din partea fiintelor ajunge la perfectiunea naturii morale ~i spirituale fl1r11iedici din partea p pe care Ie putem numi, pe bunl1dreptate, intelepp sau treziti, am impresia corpului, corpul nu se va opune nici la implinirile ulterioare. tnsl1, din cl1am spus putine lucruri. Este dificil sl1exprimi in cuvinte complexitatea nefericire, a~a ceva nu se intampll1niciodat1i,deoarece corpul intervine prin unei realitl1tiunde fizica ~i metafizica se amestecl1.Sl1spunem totu~id in automatismul sl1u,prin ata~amentul fatl1de obi~nuinte ~i inainte de toate acest domeniu aI meditapei experienta trebuie sll se dovedeascll noull,intot- prin proasta lui functionare. Dezvoltarea naturii morale ~i spirituale flIr1i deauna noull, drumul nu se terminll niciodatll, nu trebuie sll stagnezi ~i nici opozitie din partea corpului e teoretic posibill1, dar numai in cazul unei sll te impotmole~ti; descoperirea de sine, cufundarea in Eul care tr1iie~te Uni- funcpon1iri ideale a corpului. $i cine este in mMurl1sl1spunl1cl1trupullui versul ~ieste.trllit de eel din urmll, con~tiinta a ceea ce creeazll ~ia ceea ce fun<;poneazl1in mod ideal?" Numai concentrarea asupra unei practicii este creat nu cunoa~te margini, cu exceptia acelora pe care i Ie aplic1imnoi, corporale corecte poate epura portile perceptiei. Drumurile, de~i diverse, sunt toate respectabile. Dar nu trebuie sll ne Un discipol iI intreabl1 pe un maestru bl1tran: pierdem timpul suscitftnd noi iluzii; iatll motivul pentru care, personal, am - Ce este Calea (Tao)? hot1irat,incll de acum ~ase ani, sllurmez calea abrupt1ia Zen-ului, acea cale - Spiritul de fiece zi, rl1spunde maestru!. Cand mi-e foame, ml1nanc; despre care Jacques Masui spunea, pe dreptl ,cll "este mo~tenitoarea,in egaliicand sunt obosit, donn. miisurll,a Indiei ~i a Chinei, a sistemuluiYoga budist ~i a lui Tao, cii Surprins, discipolul a intrebat iarl1~i: sintetizeazll" . - Dar nu a~a ceva face fiecare? Aceastll "filosofie a crizei", care trimite la r1idl1cinileiintei ~iale vietii f - Nu; majoritatea fiintelor nu soot niciodat1i prezente in ceea ce fac. Omul ~i ilumineazl1 existenta reveland-o, se dovede~te actualii mai mult decatcu adev1irat implinit se recunoa~te prin aceea cl1 nu are spiritul impiirtit. oricand. Cale de mijloc, ea ne ing1iduiesl1cuprindem ve~nicele contradictii ale horei fenomenelor ~i situapilor tr1iitede fiintele omene~ti, arl1tftndu-Ie o datil ~i numai 0 datil in cursul existenlei sale planetare Terra s-a putut ve~nica interdependentll ~itotodatll vacuitatea, indicand flIr1incetare atitu- iinve~mfu1tain Vialil. Tot astfel 0 datil ~inumai 0 dati! Viata a fost capabilil sil decidil dinea de adoptat, intregul echilibru, con~tiinta, compasiunea, libertatea,Reflectia. Un singur anotimp pentru Gfu1dire,ca ~iun singur anotimp pentru Vialil. energia, bunul-simt ~i concentrarea asupra lui aici ~i acum. tntemeiat peDin acel moment, Omul ajunge sil fie silgeata Copacului, sil nu uitilm asta. Intr-insul, postura esenpall1a lui Buddha, in care simplitatea, rigoarea ~icalmul se aiiaziica atare, fiiril nimic altceva, sunt concentrate de acum speranlele de viitor ale cu t1icerea,Zen-ul mi se pare din ce in ce mai mult 0 nonreligie ce inglobeaz1iNoosferei, adicil ale biogenezei, adicil in cele din urmil ale Cosmogenezei. orice religie, Cale dreapt1ia Trezirii. tn aceste vremuri de confuzie este, intr-adev1ir, ~i mai necesar sa vezi Teilhard de Chardin /impede. I Fragments dun enseignement inconnu, Ouspensky, Stock. I Cheminments, Fayard.
  • 105. BIBLIOGRAFIETraditi~ evreiascaCelebration Hassidique, Elie Wiesel, SeuiJ.Rabbi Simeon Bar Yochai, G. Casaril, ..Maitres Spirituels", SeuiJ.L Arbre de vie, Z ev ben ShimanHalevi, ..Spiritualitesviventes", AlbinMichel.La Cabbale, R. de Tryon Montalembert ~i K. Hruby, Retz.TEXTEFUNDAMENTALEAncien Testament,la PI6iade, N.R.F.Le Zohar, Maisonneuve et Larose.Lettres aux Hassidims sur lextase, doc. Baer de Loubavitch, Fayard.Devenirea meditatiei crelitineLa Bible, trad. J. Grosjean ~i M. L6turmy, Pl6iade.Maitre Eckhart, ffiuvres, Gallimard.Le nuage dinconnaisance, ..Points Sagesse", SeuiJ.Histoire de la mystique, Hilda Graef, ..Points Sagesse", SeuiJ.Pentecotisme chez les catholiques, Ren6 Laurentin Beauchesne.Opera lui Pierre Teilhard de Chardin ~i indeosebi Phinomene humain ~i Mon Univers.
  • 106. MARC DE SMEDT 210 211 TEHNICI DE MEDITATIE Metode ale Caii in Islam Le Guide du yoga, Sri Aurobindo, Albin Michel. Les Vedas (2 voL), Marabout. Islam, Ie combat mystique, Jean During, Laffont. Upanishads du yoga, Gallimard. Introduction aux doctrines esoteriques de IIslam, T. Burchardt, Dervy-Livres. . Terre celeste et Corps de resurrection, Buchet-ChasteI; ~i Histoire de la philosophie islamique, Henry Corbin, GaIlimard. Buddha ~i preceptele lui Rumi et Iesoufisme,E. de VittrayMeyerovitch,Seuil. ItineraireSur les pas du Bouddha, M.de Smedt, Retz.TEXTEFUNDAMENTALE Le Bouddhisme tantrique du Tibet, John Blofeld, "Point Sagesse", Seuil.Le Coran, trad. Regis Blachere, Maisonneuve et Larose. Pratique de la voie tibetaine, Chogyam Trungpa, "Points Sagesse", Seuil.La Sagesse des prophetes, Muyi-d-din Arabi, Albin Michel. Nirvana-Tao, Daniel Odier, "Aux origines du sacre", Laffont.La Voie de la perfection, Bahram Elahi, Seghers. Bouddha, J. L. Nou ~i J. Auboyer, Seuil.Le Memorial des saints, Farid-ad-DimAttar, Seuil. Lesfondements de la mystique tibetaine, Lama A. Govinda, "SpirituaIitesLe livre divin, acela~i autor, Albin Michel. vivantes", Albin Michel.LArchange empourpre, Sohravardi, Fayard. TEXTE FUNDAMENT ALEEcrits, Abdel Kader, Seuil. Milarepa.ses mefaitsses epreuves,son illumination,trad.J. Bacot,,,Documents spirituels", Fayard. LEnseignement du Bouddha, W. Rahula, Seuil.Practicile Yoga ale traditiei indiene Le Yoga tibetain et les Doctrines secretes ou les Sept Livres de la Sagesse du Grand Sentier, editata de W. Y. Evans Wentz, Maisonneuve.LHindouisme vivant, Jean Herbert, Laffont.La Voie du Tantra. Art, science, rituel, Ajit Mookerjee ~iMadhu Kanna, Seuil.Le chemin de lextrase, Tantra, vers une nouvelle sexualire. Naslednikov, lfeditaJji taoiste Albin Michel.Le Yoga et la tradition hindoue, Jean Varenne, Retz. Le Taoisme et les religions chinoises, Henri Maspero, GaIlimard.Japprends Ie yoga, je perfectionne mon yoga, Pranayama la dynamique Le Tao, P. Rawson ~i L. Legeza, Seuil. du souffle (3 voL), A. van Lysebeth, Flammarion. Le corps taoiste, K. Schipper, "Documents spirituels", Fayard. Lao Tseu et Ie Taoisme, M. Kaltenmark, Seuil.Yoga, harmonie du corps et de lesprit, Sri Ananda, Seghers.Clefs pour Ie yoga, Tara Michael, Seghers. TEXTEFUNDAMENTALE Le Tao te King, Lao Tseu, Gallimard.Toate titlurile din colectia "Spiritualites vivantes" a Editurii Albin Michel (Euvres completes, Tchouang Tseu, GaIlimard. aduc marturii pasionante. Le traite du vide parfait, Lie Tseu, Gallimard.A se citi indeosebi remarcabila Yoga, de Mircea Eliade, care a trait in India Lu Su Na King, Seghers, ~i LExostisme chinois, Solar. ~i a fost initiat acolo, aparuta la Editura Payot.TEXTE FUNDAMENT ALELa Bhagavad-Gita, Adyar sau Albin Michel Tehnici tibetaneLEnseignement de Ramakrishna, Albin Michel.La pratique de la meditation, Swami Sivananda, Albin Michel. La Lumiere du Dharma, de eel de-al XIV-lea Dalai Lama, "Maitres etlnana Yoga, Swami Vivekananda, Albin Michel mystiques vivants", Seghers.
  • 107. MARC DE SMEDT 212Practica Zen LAEDITURJLE ~I U@VBRS NCICLOPEDIC IRI ELa Pratique du Zen, Maitre Taisen Deshimaru, ,,spiritualites vivantes", Albin AU APARUT: Michel.Cent vingt contes Zen, Maitre Taisen Deshimaru, Cesare Rancilio. T - Bujor . Ripeanu,CristinaCorciovescu Dictionarde cinema 47.500leiZen et Arts martiaux, Maitre Taisen Deshimaru, Seghers ~i Albin Michel. tndreptar ortografic, ortoepic idepunctuatie ~ 16.000leiLa Pratique de la concentration, Taisen Deshimaru, Retz.Esprit Zen, esprit neuf, Shunryu Suzuki, "Points Sagesse", Seuil. - Larousse Dictionar depsihiatrie 46.900leiLe Zent et lArt chevaleresque du tir a larc, E. Herrigel, Dervy-Livres. - LarousscDictionar ecivilizatie d musulmana 24.900leiHara, par K. yon Diirkheim, Le Courrier du livre. - Larousse Dictionarde civilizatie egipteana 22.500leiTEXTE FUNDAMENT ALE - LarousseDictionar epsihanaliza d 24.900leiTextele urml1toare sunt traduse ~i comentate de Maestrul Deshimaru: - LarousseDictionarul spatiului 32.000leiLe Chant de limmediat Satori, Shodoka, Retz. - Jacques errida Diseminarea D 26.900leiShin Jin Mer, Cesare Rancilio. - Brice Parain Logosulplatonician .19.900 leiHokyo Zan Mai et San Do Kai, in La pratique du Zen, Albin Michel.Poemes du Maitre Zen Dai"chi,Cesare Rancilio. - MarcelGauchet Incon~tientul cerebral 14.900 lei - Matila Ghyka Filosofia~i misticanumarului 27.900lei Jeannencelet-Hustache A - Meister ckhart E ~imisticarenana 17.900lei Patricia - Hidiroglu Apadivina 16.900 lei Georges - Dumezil Uitareaomului ionoareaeilor ~ z 26.900lei G.Dumezil Zeiisuverani - aiindo-europenilor 24.900lei - RudolfSteiner Mistica.Ganduman,gandcosmic 14.900lei Rudolf Steiner - Evanghelia dupa Luca 16.900 lei - antroposofic1i 18.900 lei RudolfSteiner Omulsuprasensibil conceptia in Jeanne - Guesne Corpulspiritual 18.900 lei - W. ShakespeareRegeleLear 16.900 lei Platon- Dialoguri(tiraj nou) 32.900lei Aristotel - ~rganon(vol. II) 43.000lei - Alfred Binet Sufletul ~i corpul 7.000lei - Th. Ribot Vointa~i patologiaei 11.900lei - Th.Ribot Logicasentimentelor 7.000lei Karen - Horney Personalitatea nevrotica epocii oastre a n 22.900lei - FriedaFordham Introducere psihologialui e.G. Jung in 19.900lei - LeonardGavriliu Incon~tientul viziunealui LucianBlaga in 14.900lei VasileTonoiu- tn cautarea uneiparadigme complexitatii a 11.900lei - William Golding Oamenide hartie 15.900lei
  • 108. Iris Murdoch- Dilemalui Jackson 24.900lei 30.000leiEugenSimion- Dimineatapoetilor 14.900leiTudor Opri~- Zoologia 3.500leiCopaculfermecat- Pove~ti . 13.900leiMihai Retegan, ornelLungu- 1956- Explozia C 10.000leiAndreiAvram- Contributiietimologice LA EDITURILE ~I UNIVERSNCICLOPEDIC IRI E VORAPAREA.:Alfred Binet- Dedublarea personalitiitii~i incon~tientul 24.900leiMarcde Smedt- Tehnicide meditatie 22.900leiRudolfSteiner- Cre~tinismul soteric e 19.900lei 16.830leiWil1iamShakespeareMacbeth - 22.900leiKazuo Ishiguro - Amintirea palidii a muntilorAristotel - Poetica 32.000lei Comandand rinpo~ta carteaparut11 u.na editurile p 0 la din IRI sauUNIVERSENCICLOPEDIC obtineti0 reducere de: 15% Pentru comenzi valoare cu0 maimarede60000lei obtineti reduceree: 0 d 20% Costulexpedieriiprin po~ta suportat eedituri. e d ~ == == Tehnoredactare computerizat1l ~ ..a EDiTURA UNIVERS ENCICLOPEDIC Adresa: CP 33-2, Bucure~ti, Romania Tiparul executat la Regia Autonoma ,Monitorul Oficial" TelJfax:(401)22262 86,2225352,2225420
  • 109. . ) . ~"" . India, ribet, Islam, iudaism, c~tinism, budistp,taPWn. ~:~ - 0 fascinan~ c!Hito~eprintre ~tiil.e: ~1Jpn1ea Zen intreag! ale meditatiei, de unde Marc de ~t:~i:acules tehnicile personale de medita(ie,cele n~~ oricMuiom . liber de azi. Cititorul din vremea noastm va fi surprins s! afle cate meditatii adev!rate i~i au dd!cinile in lumea reala. Bine folosite, aceste exercitii pot s! nepun! in ordine fiinta, sa ne stimuleze energia, s! ne ~pn~ntr.eze facultatile de obicei risipite. Ele aduc lini~tea ~ ceea ce Marc de Smedt nume~te excrescentele Ego-ului nostru, acest mic Eu superficial, vanitos, egocentric, insetat;de putere ~i care pricinuie~teatat de mult r!u. ISBN 973-9243-61-4., "..

×