Dr. Aurel ~opescu-Bilce~ti   1    MISTERUL MORTII,.   LiJMEACEALALTA        ~I NEM~REA         SUFLETULUI     :.,.        ...
MOTTO:Nu mil tem privind groapa eu umbrele-i eterneCaei daea ~tiu eii trupul e aeaolo lntr-o lnehisoare       ./in ea sujl...
- -- -- - --   ---     - -                             PREFATA                                   ,        In eartea "Miste...
-     .        --     Misterul mortii, lumea cealaltl ,I nemurlrea suOetuluiprin care.el se bucura ca ffiananCaroai bine, ...
_.-    ------.--.                  Dr. Aurel Popescu-Bllce~titot confortul, saUdimpotrivd, sd sufere?     Dupd moarte nu m...
--...........                    Misterul morfii, lumea cealaltli ~i nemurir~a suOetului         cereasca, dupa care yom f...
Dr. Aurel Popescu-BAlce~ti    duca viata aceste. spirite luciferice razvratite care au    reprezentat Qtreime din ingerii ...
--    ----        .- --     ------       Misterul martii, lumea ceidaltA ~i nemurirea suOetului        Odata cu moartea fI...
Dr. Aurel Popescti-BjUce~tJfuncpe de gradul de puriflcare at spiritelor ce Ie emanA,acestea pot parcurge aceste ceruri, ca...
.-- --.---      Misterul mortii, lumea cealaltli ~i nemurirea suOetului deznodamant    - moartea.      Cel ce da na~tere u...
FENOMENUL MORTII                       .    Numai omul, dintre toate speciile create deDumnezeu, are in co~tiinta sa convi...
- -- - .     -- ..-   ~-                              -           Misterulmortii,lumeacealaltl ,I oemurireasuOetulul    nu...
Dr. Aurel Popescu-Bllcqticaracter intampl~tor. Oamenii priInitivi au mai mare team~de moI1i decat de moarte. in sine, ~ci ...
. _._ __ __ _ _ u_   .- ------                Misterul mortii, lumea cealaltli ~i nemurirea suOetului           Aspectul o...
.          CRITERIILE DE CONFIRMARE                 ALE MORTII                          .             ..         Cfuldpute...
Misterul mortii, lumea cealalti ~i oemurirea suOetului    pe loc ?e ~oculpsihic produs.         Cares~t criteriiledupacare...
Dr. Aurel Popescu-Bilcqtipopulatiei globului ~i putem spune ca viata se hrane~te cuviaf8, intr-un proces ciclic, iar acest...
Misterul mortii, lurgea cealaltii ~i nenlUrirea suOetdluidin acest punct de vedere, trebuie sa cunoa~tem ca suntanumite te...
Dr. Aurel Popescu-BAlce~tiin chirurgia hipotenna se reduce temperatura pana la 15grade Celsius.    In ceea ce prive~temodi...
Misterul mortii, lumea cealalUi ~i nemurirea sufletuluice apoi devin verzui ~i emana un miros respingator.     Din punct d...
Dr. Aurel P~pescu-BAlce~ti        Fenomenul moqii este insa perceput ~i de plante, care    sunt capabile sa reactioneze at...
___n_           CAUZELE DIRECTE,             ALE MORTII                      ,                                            ...
Dr. Aurel Popescu-Bilce~ti        Aceea~i stare de fericire 0 au sinuciga~ii c.are au dat    gre~ in tentativa lor~esteo s...
Misterul mortii, lumea cealalJii ~i nemurirea sufletului Scipio, din tratatullui Cicero De Republica ~ide asemenea;ill viz...
-...--..-                        Dr. Aurel Popescu-BAlc~ti           Prin stop cardiac se produce moartea ~i in cazurile d...
r         Misterul mortii, lumea cealaltl ~i nemurirea sufletului    volurnului sanguin prin comenzi telepatice !acute pri...
-                      Dr. Antel Popescu-B4Ice~ti    incon~tient,deCia cOrPuluide energie car.eparase~tecorpul    fizic.  ...
Misterul mortii, lumea cealaltA ~i nemurirea suOetuluiom caci ea reprezinta un salt spre n~cunoscut.     Cu toata aceasta ...
..-------...   -.   -. -   --- -- -                  Dr.Aurel Popescu-Bllcqtipriveau venirea moqii cu curaj ~i iubire.    ...
Misterul mortii, lumea cealaWi ~i nemurirea sunetului rezistenta bolnavului, ea variind de la 0 elipa la eateva zile.     ...
Dr. Aurel Popescu-BiUce~ti    care au fost in agonie ~i au revenit la viata, afmna ca au-    zeau tot ceea ce se discuta d...
Misterul mortii, lumea cealaltl ,i nemurirea sutletuluicorpul fizic, co~iinta lipse~te muribundului. Aceastadisparitie est...
Dr. Au~1 Popescu-Bilcqti sa incercam osuferinta wi~ dar aceasta suferinta este de ordin spiritual.      Hufeland spunea ca...
Misterol mortU,lumea ceal8ltJ ,I nemurlrea suOetulul         Ie ~i afectiunile chirurgicale. In aceste situatii moartea su...
--     -- -- -- -        -   d_ __ -- MOARTEACA LINIE DREAPTA.                                             "            DU...
Misterul mortii, lumea cealaltil ~inemurirea suOetului    poate fi imbatrfuUtmai devreme ca urmare a unei imHol-    naviri...
--..-.-.                   -- -_..-                   Dr. Aurel Popescu-Bilce~ti    Metabolismul celular la batrc1nieste c...
.   --   _.-           Misterulmortli,lumeacealaltl ,I nemurireasuOetulul  batranefii sunt cele psihice. inainte de aparif...
Dr. Aurel Popescu-BAlce~ti    tesutului conjunctiv ar distruge tesuturile nobile ale    organelort producand 0 tulburare a...
MOARTEA SURVENITA       "       IN URMA UNOR CAUZE           ACCIDENTALE    Moartea prin asflXie    in ac~asta situatie, m...
Dr. Aurel Popescu-BAlcqtideprimare a respiratiei.     In procesul agoniei se trezesc amintiri foarte vechi,exista 0 suresc...
--       ___nO   __________   -- -, --   ,---            Misterulmortii,lumeacealalti,I nemurtreasuOetulul           Major...
Dr. Aurel Popesc:u-Bllc:~ti         La inecatfi.albi, sincopap sau inhibip, nu giisim leziuni-    nici pulmonare, nici car...
Misterul mOrfii,lumea cealaltA,I nemurirea suOetululmoartea acestora s-a produs tara durere.     Ih cazurile de intoxicati...
Dr. Aurel Popescu-Bilcqtibrutala a vertebrelor ~i este, de fapt, tot 0 moarte prinasfIxiere.Ea incepe printr-o senzape nep...
MOARTEA PRODUSA           PRIN SINUCIDERE     Sinuciderea este considemta un plicat de moart~. detoate religiile, neadmita...
- --           ---                                Dr. Aurel Popescu-Bilcqti                Moartea prin sinucidere ogasim ...
-       -__00-- __.                                                    __      Misterul Iitortii, lumea cealaltA ~i nemuri...
- --------        --- --- ---   -- - ---                      Dr. Aurel Popescu-Balce~ti~i,nu de putine ori, indragostitii...
Misterul mOrfii,lumea cealaltli ,i nemurirea suOetului compatimito"are, rototipuri ale unei noi rase, mai avansate,       ...
Dr. Aurel Popescu-Bilce~ti         putea sa transfonne planeta. Experinta trairii unei stari de         moarte iminenta sc...
Misterul mortii, lumea cealaltii ~i nemurirea sufietului  credinta de nezdruncinat. Se produce 0 dezvoltare apilte-. rilor...
Dr. Aurel Popescu-BAlce~tiAceasta energie activeaza sistemul nervos, potentialele salelatente, permitind omului sa faca 0 ...
Misterul mortii, lumea cealalti ~i ne~urirea suDetului          analoga cu starea pe care 0 traiesc persoanele aflate in  ...
Dr. Aurel Popescu.BAlce~ti      Mai tarziu, Ie apare 0 ~inta de lumina- iubitoare ~i "calda. Aeeasta fiinta de lum.ina 1(;...
Misterul mortii, lumea eealaltA ~i nemurirea sufletului    participe la judecarea a doicre~tini pe care unna 2sa-i    cond...
.-   - --.                  -.-   -                       Dr. Aurel Popescu-Bilcqti    Pl,aton,care de asemenea face §i re...
-- - -.- - - - -- -- -- - -    -..   ----.--------        Misterulmortil,lumeacealalti ,I nemurlreasufletulul material ~i ...
Dr. Aurel Popescu-Bilce~ti.    interval de timp este foarte diferita.         Rolul initierii efectuate in. timpul vietii ...
-                    u     .__ ______.          Misterul mortii, lumea cealaltA ~i nemurirea sufletului     trece, dupa mo...
Dr. Aurel Popescu-Bllcefti     caci lumea exterioara nu ar putea exista tara universul     mental care 0 percepe, iar univ...
Misterul mortii, lumea cealaltA ~i nemurirea sufletului     Experientele in afara corpului, din moartea clinica din       ...
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului

2,935

Published on

Published in: Education
0 Comments
6 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
2,935
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
201
Comments
0
Likes
6
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Misterul Mortii, Lumea Cealalta si Nemurirea Sufletului

  1. 1. Dr. Aurel ~opescu-Bilce~ti 1 MISTERUL MORTII,. LiJMEACEALALTA ~I NEM~REA SUFLETULUI :.,. Editors Iriumf ------
  2. 2. MOTTO:Nu mil tem privind groapa eu umbrele-i eterneCaei daea ~tiu eii trupul e aeaolo lntr-o lnehisoare ./in ea sujletu-~i ajla aeolo aripa spre-nal(are. VICTOR HUGO --
  3. 3. - -- -- - -- --- - - PREFATA , In eartea "Misterul mortii, lumea""cealalta # nemurirea sufletului" am deseris aleatuirea fiintei umane eu eele trei eorpuri ale"sale: fizic, eterie ~i astral, in care se aila inchis spiritul sau. Aeeste trei corpuri sunt create de " - spirit odata eu intruparea sa, dupa legi spirituale, divine, conform karmei fiecaruia. Corpul fizie alcatuit din tesuturi, organe ~iaparate, are rplul de a mentine stabil mediul intern al organismului reprezentat prin sange, in a~afel incat el sa contina in mod permanent, toate substantele necesare intretinerii vietH. Cine este in ultima instanta beneficiarul acestor activitati con~tiente ~i incon~tiente ale organismului? Cel ce beneficiazii ~e toate aeestea este con~tientul omului, 3
  4. 4. - . -- Misterul mortii, lumea cealaltl ,I nemurlrea suOetuluiprin care.el se bucura ca ffiananCaroai bine, ca are conditiide confort mai bune ~i ca simte anuinite placeri prinorganelesale de simt. . Tot con~tientul este acela prin care omul dore~te sa-."evite suferintele vietii. Dar cine este acest co~tient? S-arputea interpreta ca acesta. este reprezentat de creieriJluman, acest organ care este format din 14 mjliarde decelule munite neuroni ~i care sunt ~te intre ele prin sutede miliardede conexiuni. " Aceste conexiuni sunt puse sau nu in functiune inraport de cablajul cu care se n~e fiecare dintre noi, cablajspecific speciei umane, dar care nu este identic pentru totioarnenii, caci fiecare om are 0 anumita karma ~i tocmai dinaceasta cauza spiritul i~i creeaza corpul eteric ce va formacreierul in scopul indepliniiii acestei karme. De aici rezultadiferentele dintre oarneni ce se datoreaza treptei dedezvoltare spirituaUi diferit~ a spiritului ce vine lareincarnare. Daca creierul ar fi in ultima instanta beneficiarurintregii activitap a corpul~ fizic, acesta. odata cu moarteadispare caci el este format din materie organic a ~iaceastaeste supusadescompunerii. Atunei eu ce se alege omul in viata, caci indiferentdac~ pri~ creierul sau inco~tientul sau in timpul vietHpercepe satisfaetii sau suferinte, odata cu moartea nu mairamane mmic din toate aceste per~epfjj. Rostul vietH este ca omul sa manance bine ~i sa aiba 4 - --- -
  5. 5. _.- ------.--. Dr. Aurel Popescu-Bllce~titot confortul, saUdimpotrivd, sd sufere? Dupd moarte nu mai mmane nimic, cine i~i maiaminte~tecd a existat 0 fiintd omeneascd sau alta, toml esteo iluzie, astazi ne privim unii pe aItii iar maine unii dintrenoi yom fi morp. Ce mmane din viata ~or~i a noasW, a tuturora? Rdmane un timp amintirea ~i apoi totul dispare ca ~icand ar fi fost un vis. Din sutele de ~ilioane de spermatozoizi apti sd ducdviata mai departe, ~ansa.o are numai unul, celelaltemiliarde se pierd in timpul vietii tard sd aibd aceasm ~ansd,de~i fiecare dintre ei poartd informatia specificd fiinteiumane. Ce avantaj ii aduce viata acestui unic spermatozoidsaula 2-3 in .timpul unei vieti care sd dea na~tere la 2-3urm~i in corp fizic? Daca indiferent de modul cum percepem viata, aceastaeste trecatoare §i 0 iluzie de ce ne n~tem daca toti trebuiesa murim? Riispunsul la aceste intrebari trebuie sa fie aItul ~iacest riispuns il da ~tiinta spiritua1a.Ea ne descrie cele treicorpuri: fizic, eteric §i astral, ca instrumente pe care ~i Iecreeaza 0 alta entitate, care ~ste nemuritoare ~itranscendenta ~i aceasta este reprezentata de spiritulomului. Numai. spiritul omului este acela ce poate beneficiasau nu de viata fizied, dici toate amintirile vietii pamante~tiTaman inregistrate in amintirea spiritului ~i in arhiva 5
  6. 6. --........... Misterul morfii, lumea cealaltli ~i nemurir~a suOetului cereasca, dupa care yom fi judecafi.dupa moarte. Suferinfele sau nesuferinfele sunt ~coli pe care trebuie sa Ie unneze spiritul confonn destinului fiecaruia. Spiritul omului nu se n~te odata cu n~terea copilului ~a cum se fonneaza cele trei corpuri, fizic, eteric ~iastral, caci el vine deja fonnat din lumea spiritelor ~i el reprezinta un spirit care a mai avut ~i alteintrupari, in_~te vieff pamante~ti anterioare. Dar de ce;trebuie sa traiasca spiritul in plan fizic, de ce nu a rarnas in lumea astrala, in oamenii - astrali - adica ingeri pe care i-a creat Dumnezeu, de ce fel de impuri~fi trebuie sa se debaraseze pentru a cobon in a materie ~i suferi? Totul se datoreza pacatului Luciferic pe care il poartii aceste spirite, pe care Ie purtiim fiecare dintre noi, caci ele au fost odata in plan astral $i nu cuno~teau nici suferinfa ~i nici moartea, ele erau tara sex ca ~i ingerii a~a cum pot deveni sfintii care traiesc pe Parnant. Lucifer a dorit sa traiasca in pl~ fizic caci el prefigurand .chipul femeii fizice a dorit sa cunoasca place- rea vietii sexuale. Dorind sa paraseasca planul de crea1ie divina~i-acreat0 planeta fizi~apentru a-~iindepliniacest . . plan, dar aceasta planeta a fost distrusa de Dumnezeu, resturile ei fizice, constituindu-Ie meteoritii, asteroizii ~i cometele de astazi, care se gasesc in spatiul astral ~ise rotesc :peun inel ce se afla intre planetele Marte ~i Jupiter, adica chiar ~colo unde Lucifer i~i crease planeta sa. Dumnezeu a creat Pamantul ~iI-a blestemat capeel sa 6 . j ~ -- ----..... I
  7. 7. Dr. Aurel Popescu-BAlce~ti duca viata aceste. spirite luciferice razvratite care au reprezentat Qtreime din ingerii creati de Dumnezeu. Odata cu crearea omului fizic a venit ~i moartea, ca.o pedeapsa data de Dumnezeu, dici aceste spirite razvratite trebuie sa moara, sa se nasca din nou ~i din nou sa moara pana cand prin suferinta el~ se vor putea purifica ~i odata cu aceasta purificare sa poata parasi detinitiv aceasta planeta blestemata de Dumnezeu, Pamantul. Acest pacat numit stramo~esceste cauza mortii omului ~i cel care ne fac~ sa ne n~tem pentru suferinta: Din acest punct de vedere nu este intfunplatoare manifestarea mamei. la n~tere care ppa de durere ~i nici ppatul copiluluinou nascut, de indata ce ia contact cu lumea exterioara,caci atAt muritorul de mai t8rziu cat ~inascutul ce va continua vlata, sunt tacuti in pacatul sexual, care este luciferic. . De ce mama odata cu n~terea ,copilului nu are 0 senzat~ede placere ~i de fericire, c~i ~a ar fi normal de indata ce ea da n~tere unei vieti care sa perpetueze specia umana. Aceasta doctrina a cosmogoniei -ezoterice, este cunoscuta de toate religiile, dar nu este tacut1icunoscuta. De ce oare a fost necesar ca Fecioara Maria sa se nasca din Dub la fel cum s-a nascut din Dub ~i Isus Hristos? Fecioara Maria a retacut-o pe Eva astrala cea tara de pacat, ~inemuritoare, ar Isus HristosI-aretacut peAdam Celest; i pe Feciorul Fecioar~ din .1umeaastrala, ambii ocolind . pacatul Iuciferic. 7 --
  8. 8. -- ---- .- -- ------ Misterul martii, lumea ceidaltA ~i nemurirea suOetului Odata cu moartea fIzica are loc 0 ~tere spirituala, caci spiritul, care s-a aflat inchis caintr-o inchisoare in cele trei corpuri care alcatuiesc cam~Ue sale, se elibereaza. odata cu distrugerea lor ~i se va inalta in lumea spiritelor.. Odata eliberat, acest spirit va fi judecat de spjptele angelice ~iluciferice ~iva fi retrimis din nou la reincarnate, la noi suferinte, atunci cand in viata sa pamanteana nu a beneficiat de purlficare sau. nu se Na mai reincarna . niciodata, ~a luind ~tere sOOtiice au trait pe Parnant. Ace~a, daca vor fi .trimi~i inapoi pe P4m8nt, vor avea 0 misiune speciala, aceea de a amta oamenilor puterea §i .. .. vointa lui DUmnezeu. In a,ceastacarte voi descrie fenomenul mortii, etapele prin care trece corpul iman pam se instaleaza moartea, din punctul de vedere al aspectelor fiziologice ~i fiziopatologice. Pe de alta parte, yom constata ce se I I intfunpla cu spiritul omului dupa moarte, in lumea cealalta, I care exista in paralel cu lumea noastra fizica. Pentru a intelege aceasta lume spirituala trebuie sa .intelegem ca existenta ei se afla in alte dimensiuni, in care noi, ca fiinte ~ateriale, nu putein patrunde. Numai spiritele noastre potpatrunde in aceste dimensiuni, carese supra- pun notiunii de ceruri, iar daca exista ~apte ceruri, atunci trebuie sa existe ~apte dimensiuni, dar aceasta trecere a spiritului uman intr-o altadimensiune are loc numai dupa moartea fizica. in ~ceste ceruri ajung gandurile oamenilor ~i, in 8 --
  9. 9. Dr. Aurel Popescti-BjUce~tJfuncpe de gradul de puriflcare at spiritelor ce Ie emanA,acestea pot parcurge aceste ceruri, care formeazAco~tiintacosmica, ace~ DEVACHAN, .denumit astfel de RudolfSteiner sau NIRVANA,din religia budistA. Fenomenul morpi a preocupat mintea omeneascAdintoate timpurile, datoritAfaptul~i cAnu exista un om care sApoatAevita acest ultim moment al existentei sale flzice. Acest fenomen ne face pe fiecare dintre noi sA necutremurmn, atunci cand ne gandim la .el cAci, dacAviataeste 0 stare de con~tienta.prin care ne putem da seama deexistenta ei, moartea nu mai este insoptA de nicio forma deco~tienta. AceastAteama de necunoscut ne inspwmantAcel mai mult, cAciniciun om nu s-a intors la viatAdupa cea murit, sAne poatArelata ceea ce urmeaza dupa star~itulvietii.. VAzandun om mort, te intristezi, iar dacAel iti esterucla sau prieten, te afecteazA mai mult decdt oricare alteveniment al vietii. Priviti taOOsau mama care ~i-au pierdut flul, saucopilul care ~i-apierdut parintii ~i yeti vedea pe chipullorcea mai profunda tristete ~i suferintA. Pentru mult timp, fata lor este transflguratAde durere,aceasta pentru ca dispare pentru totdeauna flinta pe care auiubit-o sau omul pe care-l cuno~teau. Viata este trecatoare~i nimeni mi se n~te nem~tor, indiferent de gradullui decultura sau de conditia sa sociaUi sau materiala, caci toti,mai devreme sau mai tfuziu, suntem supu~i aceluia~i 9
  10. 10. .-- --.--- Misterul mortii, lumea cealaltli ~i nemurirea suOetului deznodamant - moartea. Cel ce da na~tere unei alte vieti, da, de fapt, n~tere unei alte morti, caci dupa fiecare viataurmeaza, in mod inevitabil, moartea. Numa{ spiritul, eliberat dupa moarte,l~i continua existep.ta sa astrala, pastrandindividualitatea omului pamantean, a carui viata ramane inregistrata sub fonna de imagini in co~tHnta spiritului. . Spiritele oamenilor, aflate in spati~, se pot manifesta ~ii~i pot dovedi existenta prin mediumuri, materializandu-se prin aparitia, spontana, sub forma de fantome, care reprezintapersonalitatea corpului fizic in care au trait. Spi~iteledin spatiu ne influenteaza permanent, in mod incdn~tient,prin telepatie, atat in stare de veghe..cat ~i in timpul somnului, atunci cand spiritul, imbtacat in corpul astral,parase~te corpul fizie ~i ia contact direct cu celelalte I spirite. Spiritele din lumea cealalta se manifesta in timpul 1 ~edintelorde spiritism, cand ne comunica aspecte ale vietH de acolo sau anumite evenimente pe care Ie-au trait in i. timpul vietii pamante~ti sau pe care Ie vor trai oamenii 1 prezentila aceste ~edinte. Existenta spiritului nemuritor ~i transcendent este dovedita ~i in ~edintele de hipnoza, prin regresia in timp, cand spiritul din om se manifesta prin toate vietile pe care le-a trait pe Pamant, in intruparile lui anterioare. Descrierea lumii celeilalte ~i a nemuririi spiritului reprezinta tema acestei carti. 10
  11. 11. FENOMENUL MORTII . Numai omul, dintre toate speciile create deDumnezeu, are in co~tiinta sa convingerea di intr-o zi vamoo. Aeeasta 0 ~tie,nu din experienta sa proprie, eaei omulmoare 0 singura data, iar odatii eu moartea intervineneantul ~i el nu se mai poate intoarce la viata in corpulaceleia~i persoane. El nu din prezenta propriei moqicunoa~te acest fenomen, ci din experienta ce ~i-o fonneazaasis~d . la moartea semenilor sm. . Numai specia umana ~tie ca trebuie sa moara ~iaceasta, 0 ~tie numai datorita experientei, omul ~indcon~tient ca trebuie ~ipoate sa moara in fiecare clipa. Spredeosebire de om, animalele nu sunt eon~tienteea trebuie samoara, eIe avdnd numai un presentiment aI moqii ~iaeeasta 11 -
  12. 12. - -- - . -- ..- ~- - Misterulmortii,lumeacealaltl ,I oemurireasuOetulul numai atunci cand arhenintarea mortii este imediata, iar atunci se resemnew cu demnitate ~i se culca la pamant in ~teptarea ei. Ele nu cunosc 0 necesitate a moI1ii~a cum 0 cuno~te omul. Acest mister al moqii a preocupat mintea omului dm toate timpurile. Max Scheler, in 1933, a scris 0 carte dedicata mortii, dar pentru el moartea apare numai ca punct limita, previzibil, care urmeaza, in mod implacabil, batranepi. Prin procesul de imbatranire, omul pierde sentimentul libertatii sale ~i chiar libertatea ins~i. Dar moartea nu survine numai ca punct terminus al procesului de imbatramre, caciin majoritatea cazurilor ea survine cu mult inainte de batranete. La ~atranete rezistenta organismului uman scade, astfel in~at constanta mediului intern, homeostazi~, este zdruncindta de foqele de distrugere ale entropiei. Din acest punct de vedere omul are nu numai certitudinea ca odata trebuie sa moara atwici cand punctullimita al vietii fizice este atins, la finele batranetii, dar ~i certitudinea ca in . ~ fiecareclipaviata sa se afta in posibilitateamoqii. . Astazi ca intotdeauna, moartea poate surveni in orice clipa a vietii ~i de aceea clipa este singura existentii sigura a vietii. In evolutia vietii numai copiii ~i oamenii primitivi nu realizeazanecesitateamoqii. Acestecategoriiconsideraea . moartea se datoreaza unei cauze exterioare ~i are un 12
  13. 13. Dr. Aurel Popescu-Bllcqticaracter intampl~tor. Oamenii priInitivi au mai mare team~de moI1i decat de moarte. in sine, ~ci pentru ei, mortulreprezinm un posibil $trigoi, ce poate face mu celor r~~iin viata, iar pentru a evita aceasta, moqii trebuie satistacup~i fermecap prin ritualuri. De~i omul cuno~te f~nomenul moI1ii din experientacelorlalti semeni, de multe ori are ~i el presentimentulacesteia. Multi sfinp §i-auprevazut ceasul mortii prin meditape,ins~ §i oamenii obi§nuip pot avea acest presentiment, carese at1~ intipmt in subco~tient, adic~ in locul undeactioneaza spiritul nostru. Orice spirit care vine laremcarnare are un destin a1~u atat din punct de vedere a1evenimentelor vietii cat ~i al momentului moqii ~i naturiiacesteia. Acest destin rnmane m subcon§tient §i, datorim uneibariere, formam din elemente subatorirlce,ce separ! corpulastral de corpul eteric, el nu poate fi con~tientizat. In anumite situatii se formeaza 0 fisure m aceastabariera ~i aceste informapi se co~tientizeaza. Dar in afamde spiritul ce se aft! m subco~tientul oinului, destinul maieste cunoscut de spiritul protector care ne urmare~te toat!viata ~i c~e ne influenteaza activitatea, prin telepatie,actionand asupra subcon§tientului.El poate sa-l influenteze~isa-l in~tiinteze despre.apropierea moI1iifizice, caci acestmoment este cunoscut inca din lumea astrala, inainte deintrupare. 13-- ---
  14. 14. . _._ __ __ _ _ u_ .- ------ Misterul mortii, lumea cealaltli ~i nemurirea suOetului Aspectul omului mort ne impresioneaza ~i ne da 0 stare de fri£a. Privind ochii desehi~i ai mortului, observam sfar~itu1vietii lui ~i disparitia persoanei sale spirituale, eu care nu mai putem eomunica. Trairea fenomenului moqii .~~ intensitatea lui depind de propria noastra persoana ~i de earaeterul relatiei eu persoana mortului. Traind experienta moqii aproapelui nostru, traim de fapt experienta pe care (, ,I vom euno~te noi in~ine. Din acest punet de vedere, moartea nu este 0 durere a deftmetului ~ide aceea nu exista 0 mila pentru moarte, mila o traie~tenumai eel ce asista la moartea aproapelui sau. intreaga noastra viata este 0 lupta continua cu factorii de mediu extemi ~i interni pentru mentinerea metabolis- mului norma~ al organismului ~i_ constantei lui de mediu a intem, cunoscuta sub nume1e de homeostazie. Caracteristiea moqii. este deseompunerea organica a corpului fizic, care desfigureaza ehipul omului ~i, eu cat iubim mai !J1ult. ersoana care a murit, cu atilt mai mult p uram moartea ~i ne infrico~am de ea. Dar moartea fiind inevitabila, orice lupta impotriya ei este dinainte pierdum, caci viata pamanteasca este 0 iluzie ~i 0 de~ertaeiune. Lumea se degradeaza eu fiecare clipa, iar clipa moare pe masura ce se na~te, ea fiind singurulloc ~i singura ~ansa a unei existente posibile, caci ea aluneca in timp ~i din cauza .timpului. " 14 ----
  15. 15. . CRITERIILE DE CONFIRMARE ALE MORTII . .. Cfuldputem spune ca un om este mort? Din acest punct de vedere sunt citate cazuri celebre, .. . cand oanieni considerat1a fi morti, in realitate nu murisera. Astfel, e~tecunoscut cazullui Andreas Vesaliu care, in timp ce facea autopsia cadavrului unui nobil spaniol, acesta a revenit la viata. Pastorul Schwart s-a de~teptat la Delhi, cand era in co~ciug~ii se celebrau funeraliile. Situatii asemanatoare au fost semnalate de Platon, in cartea sa Dialogurile, de Plutarh, in Vietile ~i.de Plinius cel mitran, in cartea sa . Istoria naturalii. In timpul.unei autopsii la New York, cand medicul a facut incizia pentru disectia cadavrului, omu!, presupus mort, s-a trezit ~il-a apucat pe doctor de gat, acesta murind 15,.
  16. 16. Misterul mortii, lumea cealalti ~i oemurirea suOetului pe loc ?e ~oculpsihic produs. Cares~t criteriiledupacarese poateapreciaca un om . a murit? In acest sens sunt mai multe probe pe care Ie putem efec1ua.Astfel, daca se atinge pielea cu flacacaUl1ei lumanari, in caZul unei moqi autentice, cand circulatia sangelui a incetat, nu se mai produc b~ici. Se mai poate injecta 0 solutie diluata de fluoresceina pe comee. Normai, la omul viu se produce 0 colorare in verde a acest~a, dar nu mai are niciun efect in cazurile de moarte autentica. In acela~i scop, se poate folosi atrophia care, aplicata pe comee, produce 0 dilatare a pupilei,omului viu ~ina are. efect la mort Viata se organizeaza din materie o~ganica, alcatuita din compu~i ai carbonului, acesta fiind singurul element capabil sa se combine cu el jns~i pentru a forma macromolecule de proteine, adica textura fiecacei forme de viata. Pentru a se mentine un echilibru stabil, organismul uman produce celule noi, cu acee~i viteza cu care cele batrane mor~ In fiecare secunda, ceva din corpul nostru moare ~i ceva nou se na~te. Moartea acestor celule este programata ~i are un scop anume, sa lase loc altor celule tinere, care sa duca mai departe functionalitatea organismului uman. Din acest punct de vedere, moartea consolideaza viafa in cadrul aceluia~i organism. Moartea celulelor menfine echilibrul necesar $i impiedica proliferarea haotica a 16
  17. 17. Dr. Aurel Popescu-Bilcqtipopulatiei globului ~i putem spune ca viata se hrane~te cuviaf8, intr-un proces ciclic, iar acest proces este tara sfiir~itatata timp cat nu intervine moartea omului. Acest proces afost numit de Joseph Hoffman" Vtirfejul atomic al vie/WI.EI afmna di alimentele pe care Ie ingeram, emu integrateC4putin inainte in alte organisme vii. Corpul omului adult contine 60 miliarde de celule, iarin 24 de ore se pierd atatea celule cat s-ar umple 0 farfuriede supa. in 24 de ore intreaga cap~eala a gurii esteinghitita ~i ~gerata in stomac, iar bolul alimentar trecandprin intestin descuameaza 70 000 de milioane de celule pezi de pe mucoasa intestinala. Dupa maturitate, organismul pierde constant dinnumiirul total de celule, iar dupa pubertate, celulelecreierului ce se distrug, nu mai sunt inlocuite. Dupa vdrstade 30 de ani se pierd in medie pe an, unu la suta dinnumiirul neuronilor, care la adult sunt in numar tie 14riUliarde. Moartea celulelor continua, astfel echilibrulcelular nu mai este mentiflut, intervenind dezordinea ~ibatranetea. . Dupa batranete.urmeaza in mod inevitabil moartea, ~i~a cumam aratat, uneon autenticitatea moqti nu.este u~orde stabilit. Pentru a ne convinge de instalareamortii, un altmijloc de verificare este controlarea respir.apei; astfel,pentru aceasta, se pune la gum 0 oglinda ce se va aburiatunci cdnd omul este inca viu. Un alt semn al mortii clinice este absenta pulsului, dar 17
  18. 18. Misterul mortii, lurgea cealaltii ~i nenlUrirea suOetdluidin acest punct de vedere, trebuie sa cunoa~tem ca suntanumite telmici de control al~ subcon~tientului a~a cumeste .yoga, cand, prin concentrarea vointei se pot opri .respiratiao bataile inimii tara ca omul sa fie mort. ~i Un I;1lt semn al moqii este scaderea temperaturii, to~ineexistand un consens asupra nivelului constant normal altemperaturii. In mod normal temperatura omului estescazuta cand ne trezim din somn ~i este erescuta canddormim. .. Femeilein timpuloVulatiei u cu un grad mai ridicata atemperatura corpului ~i acesta este un testpentru a ~ti dadlun ciclumenstrualeste ovulatoriusau nu. . . o baie rece poate reduce temperatura corpului pana la32 de grade Celsius. . I In ceea ee prive~te moartea, dupa instalarea eitemperaturacorpului scade cu un grad pe ora; dar ar trebuisa tin~m cont ca in moartea subita aceasta seadere nu seproduce, iar pe de alta parte, in erizele de astm. bron~ictemperatura corpului scade pana la valori specifice moqii.Sunt ~i exceptii cand temperatura cre~te imediat dupamoarte, a~a cum se intfunpia in caz de deces prin: tetanos,holera ~iVariceia.Dar viata este posibila ~i Ia temperaturifoarte scazute. Este citata readucerea la viata a unui baieteldin Suedia, care surprins de 0 avaIan~a~i-arevenit completla viata, de~i temperatura lui ajunsese la 10 grade Celsius. In natura exista animale cum este ariciul, care. intimpul hibemarii are 0 temperatura de 6 grade Celsius, iar 18
  19. 19. Dr. Aurel Popescu-BAlce~tiin chirurgia hipotenna se reduce temperatura pana la 15grade Celsius. In ceea ce prive~temodificanle oculare, se cupoa~te ca .in momentul moqii se produce 0 dilatare a pupilei, jar dupa20 de ore pupilele se contracta. La .catva timp dupa .moarte, to? ochii au culoareverzui-caprui, se produce 0 inceto~are ~i uscare a corneei,iar dupa 10 ore, globul ocular se afunda in orbite ~i devineflasc. · Cands-a instalat cu adevarat moartea, celulele ro~iidin sange se separa sub actiunea gravitatiei, lasand un serincolor care da 0 culoare caracteristica pieHi, 0 paloare ..specifica moqilor. Sangele se strange in partea interioara acorpului lasand 0 pata intunecata. La diteva ore dupamoarte, se produce 0 coagulare a sangelui, iar dupa catevazile poate deveni din nou fluid. Rigiditatea cadaverica, specifica mortului, disparedupa 36 de ore de la deces. Trebuie sa deosebim moartea adevarata de moarteaclinica, in moarte clinica fiind absente con~tienta,reflexelerespiratiei $i activitatea cardiaca, dar organismul ca intreg,nu a murit, caci un anumit metabolism se continua.S~~itul mortii clinice, care poate dura pana la 6 minute, sepoate descoperiprin electro-encefalograma, . Singurul indiciu de moarte sigura, este putrefactia,care incepe in intestin, sub aCfiuneaflorei microbiene §i seevidentiazaprintr-o colorarea abdomenului in pete cenU§u 19 ---
  20. 20. Misterul mortii, lumea cealalUi ~i nemurirea sufletuluice apoi devin verzui ~i emana un miros respingator. Din punct de vedere fiziopatologic, cauzele directe aleunei moqi sunt urmatoarele: - asfixia sau stopul respirator, a~a cum se inmmpIB:in sufocare sau inecare; . - sincopa sau stopul circulator, cum se observa Inbolile de inima, in ~oc sau hemoragii. De remarcat ca, dupa moarte, parul ~i unghiile continua sa creaseR, ficatul mai produce glucoza, iarprimele organe care mor sunt creierul ~i ochiul. Din punct de vedere al evolutiei vietii, daca omul adult~este con~tient de inevitabilitatea mortii, copHi capata con~tiintamoqii de-a lungul unui proces evolutiv. Sub 5ani,ei mi acc~pta moartea, pentru eitot ce Ii inconjoara esteviu ~i nu reu~esc sa diferentieze obiectele neinsufletite. deceleinsufletite. Mai tarziu, catre 9 ani, copiii i~i dau seamaca moartea mseamna 0 intrerupere permanenta a tuturorfunctiilorvitale. Dar cum se comporta animalele In fata mortiisemenilor lor? Observand cimpanzeii din captivitate, in timp ce 0femela murea in pare, perechea sa, care se afla in afaraparcului,a Inceputsa urle. Mascululse uita in jurul sau ca .~i cand ar fi existat ceva, invizibil pentru ochiul omului. De regula, animalele de prada nu mai incearca sa-~iucida captivii in clipa cand ace~tia inceteaza sa se maizbata. 20
  21. 21. Dr. Aurel P~pescu-BAlce~ti Fenomenul moqii este insa perceput ~i de plante, care sunt capabile sa reactioneze atunci cand se produce. moarteaaltor specii.De exemplu,planteleau produsni~te descarcari electrice in ~omentul in care ni§te creveti au fost aruncati in apa c1ocotita.Ele reacponeaza la orice fel de agresiune.asupra formelor. de viatii, chiar la spargerea unuiou. . Chiar ~i celulele reactioneaza atunci cand percep moartea altora. S-auintrodusni~e electroziintr-oprobade spermaumana prelevatarecent,donatorulafldndu-sela 50 de metridepartare. Acestaa spart0 fiolade azotHde amil ~ii-a mirositcontinutul. La douasecundedupapercepereamirosuluispennatozoiziiau inceputsa reacponezein semnde solidaritate.Dar acesttest nu estepezitivla spenna altor specii. Chiar un ou care se sparge in preajma altuia, produce in acestadin urmamodificanelectrice.. Existenta acestor fenomene se datoreaza prezentei corpuluielectric, corpului de energie al tuturor acestora care este specific fiecarei specii in parte, corp cu memorie §i inteligenta, iar comunicarea dintre ele este de ordin telepatic, ele avand aceea§i lungime de unda eterica. Existii un limbaj spirJtual universal al viepi care se poate realiza prin gand, decodificarea gandului poate fi facuta atat de oameni cat ~i de animale §i plante. 21
  22. 22. ___n_ CAUZELE DIRECTE, ALE MORTII , I Speciaumana are 0 longevitate corelata de factoribiologici cOare etermina imbatranirea ~i apoi moartea. Dar dmoartea poate surveni in mod accidental in orice momental vietH, de exemplu prin caderi accidentale de la inaltimesau prininec. Cei aftatiin situatia de a muri prin caderi de -la inaltime de pe munte ~i care au fost salvati, declara ca~i-au vazut in timpul caderii, tot trecutul vietii lor inimagini vizuale ~i de cele mai multe ori declara ca s-audeta~at ~i-~i priveau trupul in cadere. Aceste clipe leprovocau unfel de transa placuta pe care nu ar fi dori~sa 0paraseasca. . 22 ----
  23. 23. Dr. Aurel Popescu-Bilce~ti Aceea~i stare de fericire 0 au sinuciga~ii c.are au dat gre~ in tentativa lor~esteo stare asemanatoare cu cea pe care 0 percep cei ce folosesc drogurile. Explicatia este aceea ca~in ambele situatii~corpul astral se desprinde de corpul fizic ~icu vederea astrala i~iprive~te corpul. Aceasta traireastralaIe da 0 stare de fericire. . Sunt foarte interesante cercetarile facute de Elisabeth Kubler-Ross .in cartea sa Drumu/ spre omega. Ea, a interogat peste 200 ge pacienti muribunzi ~i a descris in drumul lor spre moarte mai multe etape: in prima etapaI convingerea bolnavului este ca nu traie~te un pericol real~ aceasta este 0 respingere pornita din instinctul de conservare. Urmeaza 0 perioada de furie ~i de frustrare~ cand se intreaba de ce tocmai lui sa i se intfunple~iar dupa aceasta~. urmeaza 0 alta perioada de spaima. ~i de depresiune. Raymond Moody a studiat bolnavii care au fost in moarte clinica ~ia publicat observatiile sale in c~ea Via/a dupa via/a. Bolnavii aflatiin moarte clinica au la inceput senzatia ca aud un zgomot neplacut~ca 0 sonerie pu~ernica~ apoi au senzatia ca aluneca printr-un tunel intunecos~apol ca sUiltin afaratrupului~ observand eforturile pe care Ie fac cei ce ,doresc sa-i readuca la viata. Urmeaza aparitia chipurilor. unor.rude sau priete,ni decedati, sau 0 fiinta stralucitoare facuta di~ lumina pura ~i 0 trecere in revista a . vietii lor~lnsotita de 0 stare de fericire ~i pace interioara. . Descrieri asemanatoare gasim in visul de agonie allui 23
  24. 24. Misterul mortii, lumea cealalJii ~i nemurirea sufletului Scipio, din tratatullui Cicero De Republica ~ide asemenea;ill viziuriea Sf. Pavel, precum ~i ill d~scrierile de traditiezoroastrica ~i budista din Cartea tibetana a moqilor. In t~ate aceste descrieri exista experimente prin Cafe.se observa parasirea trupului de catre spirit ~i intalnirea luicu prietenii ~i rudele decedate. . Michel Sabom, cardiolog din Florida, a constatat ca ,la 61 din bolnavii care au revenit din moarte clinica,dintr-un total de 116 cazuri, se regase~te senzatia de a fiseparati de trup ~i relatarea despre dilatoria in a patiadimensiune a spatiului. . Aceste cazuri se constata indiferent de varsta, sex,rasa, stare de cultura, religie, conditii sociale sau localitatigeografice. Etapele finale ale cicfului care prevad moartea clinica,sunt asemanatoare la moqile subite, cat ~i la cele lente. ~ercetarile biochimice ale celor atlati in agonie audetermina~ prezenta a patru etape: starea de ~oc, stareapreagonica, agonia propriu-zisa ~i moartea clinica. In prima etapa se mob.ilizeaza sangele din. periferiespre creier, printr-o splenocontractie care trimite incirculatie sangele din splina. A doua etapa, preagonica,cunoa~te modificiiri biochimice deosebite ill creier. Seproduc unde beta rapide ~i se consuma rapid glucozadinsange. Aceste modificari Ie gasim ~i in perioada demeditatie intensa. Urmeaza agonia propriu-zisa, Can?respirafia se opre~te ~i retlexele oculare dispar. 24
  25. 25. -...--..- Dr. Aurel Popescu-BAlc~ti Prin stop cardiac se produce moartea ~i in cazurile de vrajitorie Voodo, tara a se putea decela nicio Ieziune orga- nica, c~uza mOI1ii fiind dezechilibrul hemodinamic ~i talticardiaparoxisticaventriculara. . Moartea prin magie neagra sau vrajitorie se explica prin actiunea telepatica a vrajitorului asupra subcon~tien- tului victimei. Acesta receptioneaza mesajul telepatic transmis, dici exista un cod universal spiritual, care are la baza decodificarea gandului. .. Transmitandu-i-se subcon~tientului un mesaj de moarte subitii, acesta neavand Iogica ~i discernamant, produce in organism modifican biochimice ~i functionale~ pe care Ie prime~teprin telecomanda. In acel~i iimp inter- vine ~i actiunea gandului asupra corpului eteric al orga- . nismului,cel responsabilde functionalitateaorganismelor, caci ~iel decodifica gandul ~i face sa se actioneze conform comenzii primite. Este foarte posibil ca actiunea asupra immii, a actului de mag~eneagra.sa se exercite asupra ~odului atrial cardio- nector care pare sa actioneze ca un adeviirat cristal de cuart capabil sa primeasca mesaje telepatice ~i sa Ie execute. Aceasta ar explica oprirea cordului prin fibrilatie sau tahicardieparoxisticaventriculara. . S-au facut experiente telepatice in acest sens, astfel, atunci cand i s-a transmis receptorului sa-~i imagineze ca este Ingrop~t de viu, acesta a a:lt un atac violent de astm. Astfel se mai produc modifican ale tensiunii arteriale ~i ale 25 ---
  26. 26. r Misterul mortii, lumea cealaltl ~i nemurirea sufletului volurnului sanguin prin comenzi telepatice !acute prin gand. In general moartea prin magie neagra se produce prin ~oc. Prin magie se poate produce un fel de -le~in numit catalexie, PrID care omul cade lent la pamant, cu ochii inchi~i,rara a face nicio mi~care sau sascoata vreun sunet, de~i ramane con~tient ~i i~i da seama ce se petrece in jurul. sau. Tot prin magie se poate produce 0 alta stare numita catalepsie, 0 brusca anulare a sensibilitatii ~i a mobilitatii voluntare asociata cu 0 rigiditate ceroasa a membrelor. Prin magie se pot produce ~icrize de epilepsie, aceasta. stare fiind considerata de unii a fi de fapt.o substituire a spiritului victimei cu un alt spirit diavolar-satanic. Atat somnul cat ~i epilepsia sunt legate de moarte fiind privite ca moqi simbolice. Echilibrul dintre viata ~i moarte in timpul vietH omu- lui este mentinut prin intermediul subcon~tientului ~i in- con~tientului. Acesta din urma este format de evolutia in timp a corpului et~ric. Evolut1ainco~tientului este ins~i evolutia corpuluid~ energie.al organismelorin tot regnul animal. _. Incon~tienfulmentine homeostazia sangelui ca mediu intern al organismului ~i tot el, adresandu-se subcon~tien- tului, in speta substantei reticulare din trunchiul cerebral, con~tientizeaza lupta noastra Cllagentii nocivi ai mediului extern. In cazul moqii, intervine inactivitatea acestui 26
  27. 27. - Dr. Antel Popescu-B4Ice~ti incon~tient,deCia cOrPuluide energie car.eparase~tecorpul fizic. La oamenii aflati ih situatia de privare senzoriala, creierul functioneaza priri semnalele trimise de subcon~tient, adica de trunchiul, c~rebral, iaracesta i~i mentine tonusul datorita inf~rmatiilor provenite de la celelalte orgime -de simt. Daca semnalele sunt prea monotone sau lnceteaza, creierul incepe sa se comporte anormal, cu modificari de personalitat~ ~i de perceptie ce produc tulburari in gandire ~i apoi apar halucinatii. . - Se ~tie cadaca toateexcitatiilesenzoriale dispar, creierul i~i inc~teaza activitatea,.astfel Cristpher Byemey afnma ca varietatea stimulilor nu este numai sarea vietii, este insa~isubstantaei. In agonie ace~tistimuli senzoriali dispar pe masura ce in organism dezordihea devine predominanta. Cand stimulii senzoriali care actioneaza asupra organelor de simt se reduc, avem tendinla s~ adormim, iar cand se reduc ~i stimulii din interior somnul devine lipsit de vise. in moartea clinica stimulii din afara sunt redu~i la minimum ~i deasemenea se reduc ~i stimulii interni pana inceteazaoomplet. . In ceea ce prive~te moartea e 0 mare deosebire intre suferinta ~i moarte, caci suferinta este apanajul vietii, este calea prin care spiritul nostru se poate purifica, de aceea suferim inai mult pentru a ne vindeca decat pentru a mun. Dar chiartarii a-i produce durere moartea n iDspaimantape 27i -- --
  28. 28. Misterul mortii, lumea cealaltA ~i nemurirea suOetuluiom caci ea reprezinta un salt spre n~cunoscut. Cu toata aceasta spaima de moarte, comportamentuIomului in preajma ei, este diferit dupa rasa, dupa gradul decultur~ sau dupa convingerea sa religioasa. Chine7;ii reprezinta poporul care moare in lini~te ~irara agitatie. in agooia ce precede moartea, simtui tactil dispare eeldintai, apoi vederea, urmeaza pierderea gustului ~i amirosului, numai auzul persistii, dar in loc sa fie diminuat,dimpotriva, el este foarte mult sporit ~i aceasta se datore~tedesprinderii corpului sau astral in aceasta stare preagonica~i calatoriei lui in afara corpului; astfel pumnd auzi 0conversatie ce are loc la depiirtare de el. In majoritatea cazurilor moartea survine tara cabolnavii sa-~i dea seama; caci pentru muribund aceastastare este euforidi ~i placuta. Teama de moarte este totu~i prezenta la toti oamenii,cu cat ne temem mai mult de ea cu amt este mai de temut.Cel mai mult pe oamenii care asista un muribund, Iiinspaimanta lupta dintre viata ~i moarte in timpul agoniei.Cu cat se dezvolta ~tiinta, cu amt mai mult cre~te in dura~agonia. . Mari] initiati ~i antichitatii nu se temeau de moartecaci prin actul initierii ei reu~eau sa-~i desparta corpulastral de cel fizic ~i sa calatoreasca prin el in lumea astrala,dandu-~i astfel seama ca moartea fizica nu este altceva,decat 0 na~tere spirituala ~i de aceea Seneca sau Platon 28 -
  29. 29. ..-------... -. -. - --- -- - Dr.Aurel Popescu-Bllcqtipriveau venirea moqii cu curaj ~i iubire. Schoppenhauer afirma chiar ca moartea este scopulvietH. Robert Mac-Kenne asismnd foarte multi muribunzi,declara ca indiferent de gradul in care barbatul sau femeiase pot gasi in plina vigoare. a sanatatii, atunci cand seapropie clipa mortii, tempa se transforma invariabil inlini~te,star~itul venind cu calm ~i seninatate sufleteasca. Dr. Viovenal trage concluzia ca in toate bolile ~i latoate varstele, ultimile clipe ale viatii sunt mai putininfrico~atoaredecat se crede. La sffir~itulunei boli, apare 0epuizare ~iun fel de anestezie, suferinta fiind inca un semnca organismul mai lupta cu moartea. La acee~i concluzie ajunge ~i William Osler, care,supraveghind muribunzii, constata ca moartea pentru eieste 0 resemnare, un somn ~i 0 uitare. Qar ~a cum se vavedea in capitolele urmatoare, exista un paralelism intreplecarea.spre moarte ~iplecarea spre viata fizica a spiritului din lumea astrala, caci in ambeie situatii avem doua stari incon~tiente. Ce este de fapt moartea? Dupa Larrousse, moartea este incetarea vietii. Moartea este un somn definitiv al co~iintei ~i abolirea perceptiilor creierului. In general teama de moarte este data de spectrul careinsofe~teagonia mortH.Agonia ~te 0 lupmmtremoarte $iviafa, iar durata ei este in functie de natura bolii ~i de 29
  30. 30. Misterul mortii, lumea cealaWi ~i nemurirea sunetului rezistenta bolnavului, ea variind de la 0 elipa la eateva zile. In eazurile obi~nuite, faciesul de.vine palid, aripilenasului se subtiaza, privirea devine tulbure ~i ~tearsa,pulsul slabe~te, respiratia se modifiea, putand aparehorcaitul. Alteori faciesul celor aflati in agonie seinaspre~te, mu~ehii se ineordeaza, agonieul prezentiindmi~cari de greblare a ceareeaful!li patului. Starea de agoniea muribt!n~ului este la fel de impresionanta ea ~i 0criza deepilepsie. Criza epilepticilor ii face pe ace~tia livizi, cad pepodea rara cuno~tinta, mu~chii se crispeaza, membrele serasucesc, fata se contracta de parca ar.fi torturati, fac spumela gura, ochii se dau peste cap, apare incontinenta de scaun~i urina. Accesul se termina printr-o prostratie asema-natoare eu starea de coma, iar de toate aceste manifestariepilepticul nu i~i aminte~tenimic. La fel se intampla ~i in. criza de eelampsie, care apare .la gravide in timpul travaliului, urmata de aceea~i amnezie.Agonia muribundului ne impresioneaza pentru ca ~tim cadupa ea urmeaza moartea. In agonie cel mai impresionantaspect este horcaitul, care este greu de suportat de cei careasista; el se datoreaza fie unei paralizii a cerului gurii, fie.unei ~ontractii a limbii, fie prezentei mucozitatilor dinbronhii ~iI}.as. I se~ana cu sforaitul din timpul somnului, Eagonia este ultimul conflict dintre fortele vietii ~i putereacare Ie stinge, ca 0 ultima palpaire a Iumanapi. Muribundul nu este con$tient de starea In care se afla,el nu percepe in acel moment nicio suferinta. Multi oameni 30-- ----
  31. 31. Dr. Aurel Popescu-BiUce~ti care au fost in agonie ~i au revenit la viata, afmna ca au- zeau tot ceea ce se discuta despre ei, inclusiv problemele legate de inmormantarea ce urma sa Ii se faca. Oricare ar fi cauza mortii, in actulinsu~i al mortii nu exista nici 0 suferinta fizica ~i nici in momentele care 0 preced. Grice individ il1 pr~gul mortii are perceptiile diminuate. In gene;al oamenilor Ie este teama de moarte, considerandca in acelecIipeei simtca nu mai au aer ~ise . sufoca, dar moartea survine intr-o stare de narcoza perfecta, tara suferintil, indiferent daca aceasta apare la star~itul vietii prin procesul de imbatranire sau se datoreaza unui traumatism, unei boIi sau unui accident. De ce muribundulnu percepenici 0 durere? . Explicatia 0 gasim in doctrina oculta ~i teozofica asupra vietH care explica durerea ca pe un atribut al corpului astraL Tocmai de aceea nu se mai afla In corpul fizic al muribundului,caci el se desprinde de acesta ~i . calatore~e la distanta de el; tocmai din aceasta cauza moartea nu este un sentiment, ci dimpotriva, este lipsa oricarui .sentiment. Foarte multi autori spun ca moartea nu este altceva decdt separarea spiritului de trup: Planpius, Varigny, Rysc~. Platon aseamana, din aceasta cauza, moartea cu somnul, caci ~i In somn are loc separarea spiritului de corpul fizic. Moartea, din punct de vedere subiectiv, nu prive~te decdt con~tiinta,.dar ea nu este apanajul corpului fizic~ci al corpului astral ~i,CuInacesta nu mai este unit cu 31
  32. 32. Misterul mortii, lumea cealaltl ,i nemurirea sutletuluicorpul fizic, co~iinta lipse~te muribundului. Aceastadisparitie este tara durere, caci durerea este perceputanumai atat timp cat corpul astral este unit cu cOfpuleteric. In general, in afara de medicii ~i de oamenii instruitt.care cunosc fenomenul mortii ~i ~tiu ca unneaza sa moara,ceilalti oameni nu-~i dau seama de iminenta apropiere a !" -.mortii. Din punct de yedere fiziologic fenomenele mortii suntunnatoarele:: * su{!rimareafunctiei cerebrale; * incetarea subita a senzatiilor ~i a locomotiei vo-"luntare; * paralizia stimulata a diafragmului ~i a m~chilor intercostali; * intreruperea fenomenelor mecanice ale respiratiei ~i vocii; * anihilarea fenomenelor chimice; * oprjrea inimii ~i a circulatiei sangelui; * intreruperea metabolismului celular; * oprirea proceselor de.termogenezii. Ultima lupta intre viata ~i moarte se petrece in afara con~tiinteimuribundului ~i:taradurere, a~acum au cercetat numero~i autori: Romain Cools, Oswald WIrth, Andre Lebay,Andre de Maison, A. Baillot, Francis Thomas. Sunt a.utori, cum este Boucher de Perthrs care in lucrarea s~ La Creation spune ca in momentul in care spiritul se desprinde de corp, pe care il parase~te, ar trebui 32 - --
  33. 33. Dr. Au~1 Popescu-Bilcqti sa incercam osuferinta wi~ dar aceasta suferinta este de ordin spiritual. Hufeland spunea ca nimeni nu a simpt niciodata moartea ~i noi murim tara sa fim mai co~tienti deca!atunci cand am venit pe lume. . Omul nu-~i poate simp. moartea sa, caci moarteainseamna pierderea corpului eteric care este tocmaimijlocul prin care sufletul i~i simte trupul. Top oameniicare ~i-au revenit din moartea clinicR, au spus ca nu au simtit ca mor ~i ca i~i pierdusera cuno~tinta. Convulsiile, spasmele ~i horcaitul, Ii fac sa sufere pe cei care asista muclbundul ~i n~ pe acesta, care nu mai simte nimic. In apropierea moqii apar tulburan ale functiilorintelectuale, pierderea facultaplor afective, a instinctelor ~ia facultatiior senzoriale. Exista trei categoriide b!>licare pot duce la moarte. 0prima categorie 0 formeaza bolile in care delirul nu aparenici in pragul moqii. A doua categorie 0 reprezinta bolile extracerebralecare nu afecteaza decat in mod secundar creierul ~i careprezinta Unsemidelir. A treia categorie ~i ultima, cuprinde bolile cerebralecare sunt insotite intotdeauna de delir. Din prima categorie fac parte urmatoarele boli: tuber-culoza pulmonara, bolile cardiace.$ihepatice, cancerul sto-macului ~i intestinului, bemoragiile, pIeureziile, peritonite- 33
  34. 34. Misterol mortU,lumea ceal8ltJ ,I nemurlrea suOetulul Ie ~i afectiunile chirurgicale. In aceste situatii moartea sur- yine prin insuficienta respiratorie sau insuficientii cardiaca. Foarte mulp dintre bolnavi, nu simt ca mor ~i adoIm plini de iluzii; dar somnullor este cel din urma. Din acest punct de vedere amintim ca .lmparatulroman Adrian, in ultimile clipe ale viepi sale a compus versuri in- cantatoare, iar Ronsard, a compus versuri pentrU iubita sa. G boala care se vindeca,provoaca mai multa suferinta decat 0 boala din care se moare. De remarcat ca tuber- culo~ii se despart de viata cu 0 ~urinta impresionanta: "ei se sting ca o:lampa tara ulei", ~a cum a descris Voivenel .incartea sa Medicu/ inJala durerii ~i a morlii. . . Moqile dramatice sunt cele mai impresionante ~a cum se intampla in pancreatita acuta ~i edemul pulmonar. In moqile prin anemie, muribundul are crize convulsi- ve impresionante dar ~a cum afirma Mac Kenna, bolnavul nu este con§tient de ele ~i nu are nici 0 suferinta. 34- -- - - - - - ---
  35. 35. -- -- -- -- - - d_ __ -- MOARTEACA LINIE DREAPTA. " DUP A.BA TRANETE - Organismul uman are 0 evolutie precisa in tirnpulvietii. Dupa 0 perioada de cre~tere ~i de dezvoltare acopilariei ~i adolescentei; urmeazA varsta omului adult,urmata invariabil de batranete, daca nu intervine moarteadin alte cauze de boaUsau accidente. Varsta batranetii este intrerupta tara nicio exceptie de.moarte,ultimul act al existentei corpului omenesc. . In mod normal dupa 70 de ani, se poate aprecia ca omul i~i incepe perioada batranetii sale, de~i nu .trebuie sa confundam varsta cronologica a anilor ell vdrsta biologica, care nu sunt intotdeauna paralele, caci biologic organismul 35
  36. 36. Misterul mortii, lumea cealaltil ~inemurirea suOetului poate fi imbatrfuUtmai devreme ca urmare a unei imHol- naviri survenite in timpul vietii sau unor conditii precare de viatii. Dupa perioada adulta, in intreg organismul are 19c.un proces de scleroza care intereseaza vasele sangvine, acestea ducand la reducerea fluxului sangvin necesar functionarii bune a organismului, diferitelor aparate ~i organe care in ultima- instanta deregleaza constanta mediului intern a sangelui, homeostazia. Se instaleaza lent 0 insuficienta functionalij.pentru toate funcpile organismului. Dereglarea functiilor ventilatorii la batrani se manifesta sub trei aspecte: .*restrictiv, obstructiv sau mixt. Prin reducerea capacitatii toraco - pulmonare ~i prin ingustarea bronhiilor, intervine ~i ~educerea capacitatii de adaptare functionala a aparatului cardiovascular, prin_ scadereaprogresivaa posibilitatilorde adaptare la efort. Cea mai mare parte din cordurile senile prezinta 0 scleroza coroniana cu leziuni ateromatoase. Arterele; in general, prezinta 0 ateromatoza eu ingro~area intimei, prin depuneri de lipide, calciu ~i colesterol, care conduc 1a 0 sc1eroza - generalizata. Venele nu mai sunt elastice, ele devin dure ~i rigide. C~pilarele se reduc, calibrul lor este neregulat, far circulapa sangvina este incetinita. Arteriosc1eroza duce la 0 insuficienta renala printr-o nefrita interstitialifeu atrofia parenehimului renal. 36 ---
  37. 37. --..-.-. -- -_..- Dr. Aurel Popescu-Bilce~ti Metabolismul celular la batrc1nieste caracterizat prinpredominanta proceselor de dezasimilare. Consumulenergetic.de fond scade progresiv ~i paralel cu varsta seproduce 0 carenta nutritiva complexa de proteine, vitamine~i siiruri minerale. Rezervele energetice sunt limitate ~iconsumate rapid la cele mai mici .agresiuni. Fractiunileproteice sunt modificate prin scaderea albuminelor illraportul albumine/globuline, care de la cifra normala de 1,5ajunge la 0,70-0,90. Scaderea albuminelor se datoreazascad~rii sintezei hepatice,. deficitului de absotbtie intesti-nala ~i scaderii functiei organelor genitale. La batrc1niscadrezervele de glicogen hepatic ~i muscular, apa totala dinorganism seade odata cu illaintarea in varsta. Daca la copilapa reprezinta 75% din greutatea corpului, la adult este de60%, la batrc1niscade la 50%. Apa extracelulara cre~te illdauna celei intracelulare, proces specific batranetii prinsciiderea proceselor metabolice ce duc la 0 mai micaeliberare de apa metabolica. Dintre electroliti, sodiul, clorul ~i calciul cresc, iar illschimb, potasiul, magneziul ~ifosforul scad. peshidratarea, hipoxia ~i acidoza produc tulburarimetaboiice celulare ~i deplasiiri anarhice de ioni, carac-terizate in general prin trecerea potasiului ~i magneziuluidin celule in spatiul extracelular ~i patrunderea ill celule asodiului. Se produc leziuni ireversibile in parenchimurilecu ~ol vital: tesut nervos, cord,.ficat ~i rinichi, expIicand,mecanismul mortii. Cele mai impresionante modifican ale 37 - -- --
  38. 38. . -- _.- Misterulmortli,lumeacealaltl ,I nemurireasuOetulul batranefii sunt cele psihice. inainte de aparifia mortH,. batranii, ajun~ila vw-stefoarte inaintate, i~i pierd memoria, nu mai recunosc persoanele din anturajul familial, amintirile din viafa lor sunt eronate ~i distorsionate, se instaleaza 0 apatie progresivii, insotita de 0 emaciere grava, adesea tesutul gras disparand in totalitate, greutatea ponderala ajungand la 40-45 kg, cu tulburari sfipcteriene, prin insuficienfa sfincteriana pentru materii fecale ~i urina. Asistand astfel de batram, de cele mai multe ori constatam conversafii imaginare ale acestora cu. rudele decedate, pfu-infii,frafii sau copiii. Aceste tulburari caracte-. ristice batrftnefii inaintate se datoreaza unor pierderi continue de corp astral, cel care este responsabil de pro- ducerea proceselor psihice. Aceasta caracteristica este similara cu cOlistatareace 0 facem la bolnavii ce se afla in agonie, indiferent de cauza ei, observafii facute de Elisabeth Koubler-Ross, in cartea sa Drumu/ spre omega ~i care se explica prin de~area corpului astral de corpul.. fizic. ".. In moqile naturale sau senile majoritatea mortilor sunt tara suferinta. Moartea prin batranete este deci rezultatul unei scaderi gradate, pe nesimtite a forfei fizice. Majoritatea autorilor considera batranetea ca fiind datorata inlocuirii tesuturilor nobile ale organismului printr-o t invazie a tesutului conjunctiv, care este lipsit de I funcfionalitate. I 1 Unii autori sustin ca celulele macrofage ~i fagocitele I 38 - ------
  39. 39. Dr. Aurel Popescu-BAlce~ti tesutului conjunctiv ar distruge tesuturile nobile ale organelort producand 0 tulburare a structurilor.histologice care ar duce la scleroza senila. Exista batrani care se sting u~or ~i tara boala. Dumnezeu a tacut ca omult trecand printr-o stareavansata de senilitatet sa-~i piarda cuno~tintat sa hu mai fie lucid, pentru a nu-~ida seama de apropierea moqii lui. Eduard Thiandiere afmna in cartea sa Mdndria . . renunfarii, ca vine 0 vreme in viata celui mai activ dintre oamenit in care sufletul, nemaiavand nici ragazul, nici pofta, nici puterea de a raspunde la tot ceea ce il solicita din. afara ~iaspira el nis~i la nimicire ~i transfigurare, altfel spus, imbatranireainseamnaobi~nuireacu gandulmoqii. De~i toti batfanii sunt impresionati cand asista la inmormantareaaltora, ei devin resemnap ~i indiferenp atuncicandse apropieproprialor moarte. 39
  40. 40. MOARTEA SURVENITA " IN URMA UNOR CAUZE ACCIDENTALE Moartea prin asflXie in ac~asta situatie, moartea se produce fie prinblocarea plamanilor, fie prin"oprirea inimii, care duce lainsuficient~pulmonara.Fenomenulasfixieieste constant~i .aproape ireversibil ~i face moartea nedureroasa cacianesteziaza centrii nervo~i. De~i, in primul moment, scaderea concentratiei deoxigen din sange ~icre~tereabioxidului de carbon produc 0hiperactivitate respiratorie, in a doua faza se produce 0 40 I I .I
  41. 41. Dr. Aurel Popescu-BAlcqtideprimare a respiratiei. In procesul agoniei se trezesc amintiri foarte vechi,exista 0 surescitare cu 0 exagerare a fenomenelor reflexe, 0agitatie intelectuala, delir ~i halucinafii. In evolutie agonicul devine calm ~i lini~tit, cu 0logoree incoerenta ~i de neinteles pentru cei din jur. Cei cemor prin asfixie nu percep durerea, ei sunt ca ~ianesteziati. Asfixiile care produc moartea se intdlnesc inurmatoarele cazuri: * asfixia prin inec; * asfi~a prin electroeutare; * asfixia eu gaze toxiee; * asfixia prin lipsa de aer. La moartea prin inec, subiectii i~i revad intreaga lorviata. ce se desfa~oara prin imagini eare se sueeed in fataoehilor lor. Aceste amintiri se pare ca se produe in aeela~itimp ~i nu sueeesiv, ei sunt intr-o stare de semicori~tienta,asistand la propria lor viata ee se desf~oara in imagini. . Inecatul obi~nuit nu ajunge aproape niciodata lafundul apei din cauza densitatii eorpului sau; de remarcatca, atunci eand cineva se ineaca in apa sarata, moartea seproduce ell suferinta. In majoritatea cazurilor,glota se opune patrunderii apeiin plamani, dar se poate intiimpla totu~i ca picaturi de apasarata sa fie inghitite ~i sa patrunda in arbore1e respirator,detenninand0 senzatiedearsura~ide sfa~iere, are slabe~te cprogresiv, astfel ca, ill fmal, el moare tot tara durere. 41 -- -
  42. 42. -- ___nO __________ -- -, -- ,--- Misterulmortii,lumeacealalti,I nemurtreasuOetulul Majoritatea inecatilor au fata congestionatli, pielea violeta, ~ ales la buze ~i urechi, ochii deschi~i, cu 0 privire ce pare a fi vie, gura este intredeschisa, limba ie~ita in afara, 0 ciuperca de spuma alba iese dintre buze ~i din nan. Ace~tiasunt inecatii de tip vdnat. Alti inecati aucu totul alta intati~are, fata lor este palida, 0 paloare cadaverica, nu prezintli niciun feI. de spuma la gum sau la nas, ace~tia sunt inecati de tlp alb, sincopati sau inhibiti. Pentru .inecatii vineti sau asfixici,nu patrunderea apei in arborele respirator este cauza martii, caci lichidul nu patrunde inaintea fazei de agonie. Pentru un timp, se produce un spasm al glotei, iar ridicarea valului palatin interzice intrarea apei in trahee prin nan. Se produce 0 fuga a sangelui din periferie in capilare ~i vene, mai ales in. creier ~i plamani. Cre~terea concentratei acidului carbonic in sange determina reluarea brusca a. respiratiei, care fusese opritli la inceput, se produce o aspiratie toracica puternica, cu 0 diminuare a presiunii, iar cum glota contmua sa fie inchisa, nici aerul ~i nici apa nu pot patrunde, astfel ca sangele arterei ~i. capilarelor pulmonare este cel aspirat prin peretele vaselor ~i patrunde in plamani, se amesteca cu aerul rezidual alveolar ~i formeaza spuma ce a acoperit. intregul arbore pulmonar ~i care apare la gura ~i niirile inecatului; se produce de [apt un edem pulmonar supraacut, care detennina mecanismul morfii prin mecare. I 42---
  43. 43. Dr. Aurel Popesc:u-Bllc:~ti La inecatfi.albi, sincopap sau inhibip, nu giisim leziuni- nici pulmonare, nici cardiace, contactul cu apa provocand 0 sincopa, cu oprirea cardiaca, al carui mecanism este urmatorul: venele se golesc tiimitand sangele in interiorul capilar, astfel ca el nu mai ajunge in cavitatea dreapta a- inimii,-in cantitatea suficientapentru a face functionala mica circulatie, care la randul ei sa alimenteze cu sange inima stanga. In aceas~ situatie, inima i~i inceteaza acpunea de pompa ~i se opre~te;Reducerea brusca a fluxului de sange spre creierproducepierdereacuno~tintei. _ In asfixia prin electrocutare se produce un tetanos muscular violent, cu pierderea cuno~tintei, tara niciun fel de durere, subiectii murlnd de fapt inco~enti, dureros_ fiindnumaitetanosulmuscular. Moartea prin intoxicatie cu gaze prezinta acele~i _ caracteristici ca ~imoartea prin asfixiere, fiind 0 intoxicape lenta cu oxid de carbon, de~i, uneori, poate fi ~i brusca. In- producerea lenta a intoxicatiei, bolnavul are 0 indispozitie generala, tendinta la greturi, stan de v0!lla, dureri de cap, ce intervin pe nesimtite, cu pierderea cuno~tei, apare un somn care se adance~te.Cand cantitatea de gaz este mare, se produce pierderea brusca a cuno~tintei, ca ~i in cazurile de inee,producandu-se p~e 0 totala. - o astfel de moarte au avut-o locuitorii or~ului roman Pompei, caci ill afar! de lava vulcanica care a erupt, era ~i oxid de carbon In cantitate foarte mare. Survenind bruse, 43
  44. 44. Misterul mOrfii,lumea cealaltA,I nemurirea suOetululmoartea acestora s-a produs tara durere. Ih cazurile de intoxicatii cu oxid de carbon, primelesimptome; survin cdnd aproximaiiv jumatate dinhemoglobina a fost blocata de gaz; apare 0 indlspozitie,apoi 0 durere violenta de cap, senzatia de cere d~ fier carestrange tamplele; urmeaza anieteli ~i vdjaituri in urechi,halucinatii ~i tendinta irezistibila de a dormi. Mu~chii i~ipierd progresiv puterea, mai ales m~chii extensori aipicioarelor, ceea ~ceface ca victimele sa nu mai poata fugide la locul accidentului. In asfixiile prin lipsa de aer, a~a cum se intdmpla lascafandri ~i la cei ce sunt surprin~i sub daramaturi sauingropati sub avalan~e, moartea survine lara cuno~tinta,deci tara dureri. . Desprinderea corpului astral de corpul fizic esteprezenta ~i in cazurile de caderi in gol de la inaItime. In aceste situatii, cei ce cad, in. timpul caderii, i~iretraiesc intreaga lor viata, moartea fiind lara durere, cacicorpul astl:alse desprinde inainte de a lua contact cu solul.Subiectul.aude zgo.motulfacut de corpul sau cand acesta seizbe~te depamant, dar nu simte durere. ~i moartea care survine prin atacul fiarelor salbaticeeste lara durere, de~iomul este con~tient.La fel se intdmpla~iin moartea prin decapitare, in momentul fatal condamna-tul fiind in sincopa, calaul decapitand, de fapt; un cadavru,omasa de came inerta, tara forta ~i tara sentimente. In moartea prin spanzuratoare are loc 0 dizlocare 44
  45. 45. Dr. Aurel Popescu-Bilcqtibrutala a vertebrelor ~i este, de fapt, tot 0 moarte prinasfIxiere.Ea incepe printr-o senzape neplacuta ~ise incheieprintr-o senzape placuta, de ordin vizual,olfactiv ~i~~ti~ . Emisiunea seminala este prezenm la moI1ii prinspanzurare, dar ea este privita ca una din primele conse-cinte ale rigiditatii cadaverice ~ise produce la toate cazurilede moarte in care cadavrul se afla intr-o pozitie verticala. in cazul de otlavirecu cianura de potasiu, moartea estefulgeratoare, subiectul cade, scotfuld un strigat. Candstomacul este plin, pierderea cuno~tintei se produce maitarziu, iar in acest interval respiratia ~i contracpile inimiisunt accelerate, apare 0 senzatie de sufocare, apar greturi,dureri in piept, anxietate, intunecarea vederii, ameteliputernice ~i 0 indispozipe generala. Moartea care apare in intoxicafia cu ciuperci estepr~cedata de 0 facire a corpului, foarte intensa ~i uneori, defenomene convulsive. In general, moqile ce se produc prin otlaviri, suntmoqi dureroase. Moartea care se produce prin infometare se instaleazaincet ~i"tara durere, fIind precedata de 0 senzatie deslabiciune ~ide pierdere a cuno~tintei. 45 -- - --
  46. 46. MOARTEA PRODUSA PRIN SINUCIDERE Sinuciderea este considemta un plicat de moart~. detoate religiile, neadmitandu-se- niciun fel de justifi-care.Acest fel de a se intrerupe cursul firesc al vietH esteimpotrlva. vointei lui Dumnezeu, din aceasta cauzli §ireligia cre~tina considera sinuciderea ~ plicat de moarte. . Cu toate.acestea nu se cunoa§te niciun filosof cre§tin ,care sa vada in sinucidere 0 crima. I De§i evreii din Vechiul Testament, budi§tii §i orlicH auavut oroare fata de sinucidere, §i in cazul acestom existau Iunii care 0 acceptau ~i 0 justificau. O{oarea sacra faJAde Isinucidere este un fenomen propriu §i exclusiv cre§tin. I I I 46 - - - --- I
  47. 47. - -- --- Dr. Aurel Popescu-Bilcqti Moartea prin sinucidere ogasim la toate popoarele ~i in toate epocile, chiar ~i la oamenii primitivi ~i, din acest PllD;ctde vedere, nu se poate trage concIuzia ca omul iube~teviata in mod necondiponat. Trairea suferintei in materie a spiritului uman face sa apara ispita ca omul sa-~idoreasca moartea, din acest motiv sinuciderea 0 intalnim in Iume ca un fapt.cotidian. Se poate pune intrebarea daca sinucig~ii pot fi considerati ni~te oameni l~i. Prin sinucidere au murit oameni il~tri ca HanibaI, Cato, Brutus, Mitridate, Seneca ~i Decebal. Putem sa-i consideram pe ace~tia l~i sau mai degraba . am puteasa-i .apreciemca oamenicurajo~i? . Pentru popoarele razboinice, spartani, romani sau japonezi, sinuciderea era un act de curaj ~i 0 datorie. Eroul pagan prefera moartea decat dezonoarea invinsului. " Cre~smul vedein sinucidere unpa.cat uciferic~inu 0 l l~itate obi~nuita,nu se poate spune ca sinuciderea este 0 slabirea vointei caci, ~a cum exism 0 vointa de a trill,exista ~io.vointa de a muri, care trebuie sa fie extrem de puternica. Daca ar fi sa defmim sinuciderea, atunci sa ne referim la felul cum a definit-o Durkheim: "orice cauza de moarte rezultand direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau" negativ, executat de ins~i victima con~tienm de rezultatul" actiunii sale". Aceasm definitie nu face 0 deosebire intre actul de a fugi de moarte ~i"actul sinuciderii, aceasta distincpe trebuie insa facuta pentru ca multi oameni se sinucid pentru a evita un alt fel de moarte, dezonoranta. 47 -- --
  48. 48. - -__00-- __. __ Misterul Iitortii, lumea cealaltA ~i nemurirea sufletului o alm definitie a moqii prin sinucidere a fost data deLandsberg in felul urmator: "actul prin care 0 flinta ome-neasca creeaza, in mod voluntar, ceea ce ~rede a fi 0 cauzaeficienm §i suficienta a propriei sale moqi". Apo.stolul Pavel, adresandu-se credincio§ilor, a spus:"frati ~i fli, nl,ltrebuie sa fugiti de ~uferintele intru Hristos,pentru ca El. insu§i s-a daruit de buna voie moqii, pentrumantuireanoastra". In contrast cu acesta, Sf. Au~ afirma urmatorulprincipiu: "sa te omori inseamna sa omori un om, sinucide-rea este omucidere, iar aceasta este de neiertat ~i pedepsitade 1egile1uiMoise". Traditia cre~tina admite doua exceptii, ~i anumet:azboiuldrept ~ipedepsa cu moartea, pe care Ie accepta. Sinuciderea este contrara inclinatiei naturale a omului,contrara legii naturale ~icontrara milei, dar in ace1a~itimp,dorinta de viata a omului, nu este nici nelimitata, nicineconditionata. Acest bun, care este viata, din punct devedere cre§tin,esteun bun indoielnic, nefiind bunul eel maide pret: ca sa te lipse~ti de un bun relativ pentru a evita unrau mai mare, ca pierderea onoarei sau a libertatii, nu esteun act cafe se Jndreapta impotriva propriei noastre persoane §i,de foarte niulte ori, eel ce se sinucide este intr-o astfel de situatie. In antichitate, la marii filosofi greci, moartea prinsinucidere era aproape 0 regula. Foarte ftecvent, sinucide-rea este intaInita la tineri din cauza consumului de droguri 48 --
  49. 49. - -------- --- --- --- -- - --- Dr. Aurel Popescu-Balce~ti~i,nu de putine ori, indragostitii mor impreuna. Sfantul Toma eonsidera ea omul este proprietatea luiDumnezeu ~i numai EI trebuie sa ia 0 hotarare cu privire laviata sau moartea oamenilor. Daea omul se n~te pentru asuferi ~i astfel sa-~ipurifice spiritul, ca singura posibilitatede a realiza aceasta, sinueiderea,-intrerupand viata, nu mailasa spiritului aeeasta posibilitate ~i din aeeasta eauza acestact este condamnat de religie. Cu toate acestea, se admitdoua exceptii: daca sinuciderea a fost fiicuta intr-o stare deslabiciune mintala sau daca in sinucidere se gase~te un actde cainta. Am seris deja ca in actul mortii are loc desprindereacorpului astral, care imbraca spiritul omului ~i care cwato-re~tedupa moarte in lumea astrala. In cartea l~ Elisabeth Kubler-Ross, Drumu/ spreomega, se descrie tocmai acest fenomen pe care I-a intalnitla muribunzi. Ea descrie marturiile tacute de oamenii careajung in pragul mortii, omega reprezentdnd sfar~itulalfabetului grec ~i, prin analogie, moartea ca sf8r~it alvietH, omega fiind scopul evolutiei umane, ultimadestinatie catre csu-e tinde, inexorabil, umanitatea. Relatarlle acestor oameni, aj~i in praguI moqii, suntidentice, indiferent de rasa, religie, nationalitate ~i degradul de cultura. Este foarte serimificativ faptul ca, ace~ti oamenireveniti la viata, ~i.au schimbat profund viafa lor moralii ~ispirituala, deveniJ?d fiinte mai iubitoare ~i mai 49 -- ------
  50. 50. Misterul mOrfii,lumea cealaltli ,i nemurirea suOetului compatimito"are, rototipuri ale unei noi rase, mai avansate, p a speciei umane, omul spiritualizat, omul viitorului, omul con~tiinfei, care se bazeaza pe iubire ~i infelepciune.Aceasta remarca a fost fiicuta ~i de alp autori, printre care:John White, R. M. Buke, Aurobindo, Ken Wilbar, NancyClark, T. Robinson. Ace~tia descriu noua stare a existenfeispirituiui, p.ecare 0 numesc faza a patra, in care con~tiinfava fi pe primul plan fatAde corpul fizic, pentru care nu maireprezinta"o preocupare apartc;:.Aceasta stare evolutiva aviitorului om s-ar datora trezirii energiei primordiale dinom, numita energia Kundalini, ~a cum descrie GopiKrishna, in cartea sa, Energia evo/utivii a omu/ui. Trezirea energiei Kundalini este un drum spre . ,iluminare, 0 cale ce face sa avanseze specia umana spre 0stare de con~tiintAmai mare. Concluziile starii la care ajung muribunzii sunturmatoarele: experienfa mortii iminente este 0 experienfiitranscendenta a con~tiinfei umane schimbata in bine. Aceasta experienfa este sau poate fi lnsotita de trezireaunei energii subtile, numita Kundalini. Aceasta energie poate sa transforme sistemul nervos,-in mod permanent, pentru a activa potentele spiritualelatente ale omului. Aceasta trezire a energiei Kundalinipoate sa genereze un nou tip de fiinta, care se caracterizezaprintr-o inJelegere spirituala a universului. . Concluzionand, se poate spune cd activitatea acesteienergii poate duce la 0 noua rasa de fiinfe umane, care ar 50 -- - ---
  51. 51. Dr. Aurel Popescu-Bilce~ti putea sa transfonne planeta. Experinta trairii unei stari de moarte iminenta schimba modul de viata al omulili respectiv, care incearca 0 iubire mai mare fata de tot ce Ie inconjoara, fiintele ~i lucrurile cu care la contact. Se obtine o mai mare co~tiinta a faptului ca facem parte top din conitiinta cosmica, tot ce ne inconjoara este viiz11tin ~ceastastare preagonicain a patra dimensiunea spatiului.. Ia ~tere 0 spirituaUtate marita, o credinta ferma in Dumnezeu, ca unic creator a.tot ce ne inconjoara. Religia este numai 0 scara pe care putem urca spre a obtine gradul superior de spiritualitate. Reveniti din aceasta stare preagonica, oamenii au un mai mare grad de spiritualizare, scopul lor in viata fiind iubirea fata de altii, un altruism deosebit; Ie dispare teama de moarte pe care, chiar 0 doresc pentru a se reintaJ.nicu - sursa de lumina dumnezeiasca pe care au cunoscut-o in experienta mortii iminente, caci ei au descris ca au loot contact cu 0 lumina orbitoare, ce Ie inunda spiritul, ei se scalda in emotii de bucurie, de indintare, de triumf, de maretie, de renuntari ~i de fericire, un extaz irezistibil. Se descrie <> iluminare intelectuala, 0 iluminare prin care se vede evolutia universala, se de~teapta un sentiment de iubire ~i de compasiune pentru toate creaturile vii ale pamantului. Se produce ocre~tere a fortei ~i a activitatii mintale, 0 intinerire ~i 0 prelungire a vietii, 0 schimbare a , personalitafiilor,devenindmai caritabili.Ei capata0 fOI1a magnetica care atrage ~i inspira celorla1ti 0 fidelitate ~i 0 51-- -- - - -
  52. 52. Misterul mortii, lumea cealaltii ~i nemurirea sufietului credinta de nezdruncinat. Se produce 0 dezvoltare apilte-. rilor paranormale in clarviziune, perceptie extrasenzoriala, preziceri ~i vindecarl psihice. Cum se explica aeeasta schimbare pe care 0 ...obtin oamenii ee ajung in pragul mortii? In aceasta stare, prin corpul astral desprins de. corpul fIzie, spiritul ealatore~te~iia contact cu co~tiinta cosmiea, cu Divinitatea, de unde ob~e ac~te. informatii, proprii spiritelor angelice, ~i toate acestea piin activitatea energiei Kundalini. : In sa!!8erita, Kundalini inseamna fncalcitii, ea un ~arpe; aceasta este 0 forma de bioenergk subtila, care se afla intr-o forma latenta, ca un ~arpe adormit la baza coloanei vertebrale, in osul numit sacru, care inseamna de fapt osul stant. In anumite oeazii particulare, aceasm energie poate fI activata, ea mergand pritr-un canal special de-a lungul coloanei vertebrale. Circuland, ea afeeteaza unele centre de energie, de. absorbtie a corpului eterie ~i astral ~i poate provoca transformari energetice explozive ~i destabili- zatoare, ce se fac simtite atat pe plan fIzic, cat ~i pe plan . psihic, efectele sale variaza de la individ la individ, iar manifesmrile lor tipice sunt extrem de tulburatoare pentru echilibrul personal. Trezirea acestei forme speciale de energie 11aduce pe om intr-o .stare de con~tiinta mai inalta, iar cand este complet "t!ezita, omul poate atinge co~tiinta cosmica. 52
  53. 53. Dr. Aurel Popescu-BAlce~tiAceasta energie activeaza sistemul nervos, potentialele salelatente, permitind omului sa faca 0 experienta cosmica ~isarealizeze performante uimitoare. Activarea acestei energiiar fi prezenta la geniile umane ~i la cei cu experientemistice ~i religioase, ea fiind de provenienta divina.Aceasta energie este 0 supozipe pana in momentul de fata,caci nu s-a re~it testarea ei, de~i unii autori au conceputaparate pentru a 0 masura, prlntre care Itzhok Benton ~iHiroshiMotoyama. . Un argument in fav<,:?area acestei energii este afmnatiacelor ce se trezesc din starea de moarte iminenta, care spunca sunt-con~tienti ca in ei s-a trezit 0 energie speciala.Aceasta energie Kundalini oartrezi al cincilea centru deabsorbtie astrala de la nivelul gatului ~i astfel se obtineposibilitatea de a se vedea trecutul, prezentul ~i viitorul, inacee~i dimensiune. Ciind se activeaza ~i centrul al ~aseleade absorbtie astrala, situat intre spriincene,respiratia devinemai rara ~i mai u~oara, a~a incat se poate trai tara a mairespira, atingiindu-se astfel con~tiinta cosmica unde nuexista trecut ~iviitor, caci toate fenomenele se desfa~oarainaceea~idimensiune, in afara spatiului tridimensional. Estede retinut ca ace~ti oameni care revin la viata,dupa ce au trecut prin aceste trairi astrale, afirma ca sereintorc in corpul fizic, intriind prin cre~tetul capului,sp~iind ca i~i dau seama cum se umple corpul fizic cuenergia pe care 0 poarta spiritullor. Se concluzioneaza ca trezirea energiei Kundalini este 53
  54. 54. Misterul mortii, lumea cealalti ~i ne~urirea suDetului analoga cu starea pe care 0 traiesc persoanele aflate in pragul mort:ii.De asemenea, aceasta energie este trezita ~i . prin diferite procedee de concentrare a gandirii, cum sunt in Yoga ~i meditatia Zen. . Marii initiati ai antichltatii,prin concentrariale gan- dirii, au luat contact cu con~tiinta cosmica, tre~ind tocmai aceasta energie. Desprinderea spiritului de corp~ fiiic a fost studiata din fenomenul mort:ii clinice, de R~ymond Moo.dy. El a studiat.aproximativ 150 de cazuri ~le unor persoane care au fost readust?la viata .dupa ce au fost socotite ~i decIarate in moarte clinica de catre doctorii lor, sau experiente ale unor persoane care, dupa accidente, rani ~i imbolnaviri foarte grave, au ajuns foarte aproape de moarte flZica, precum ~i experiente ale unor persoane care, in timp ce mureau, au povestit altor persoane prezente aceste fenomene. Ace~ii bolnavi, care ajung in pragul mort:ii,in momentul in care se ajunge in situatia de a fi considerati mort:i,aud medicii care . ii decIara ca fiind decedati ~i dupa acest moment ei aild un zgomot puternic ~i au impresia ca ,treeprintr-un tunellung ~i intunecos. Dar toti constata ca sunt in afara corpului - fizic, pe care ~i-lvad de la distanta, observand cum medicii incearca sa-i readuca la viata. In aceasta stare ei constata ca au un trup, dar un altfel de trup, nu unul fizic, ~i in acest trup vad ~i alte persoane pe care le cuno$teau Inainte de aceastii stare, dar de care ~tiau cd Sm;tt ort:i,acestea fiind rude sau prieteni. m 54-- -- --- -
  55. 55. Dr. Aurel Popescu.BAlce~ti Mai tarziu, Ie apare 0 ~inta de lumina- iubitoare ~i "calda. Aeeasta fiinta de lum.ina 1(;(arare toata viata Inirnaginile cele mai importante ale acesteia, ei traiese 0 stare " . de fericire ~i de bucurie de care nu ar vrea sa se desparta. , lata cum relateaza aeeasta stare 0 femeie care ~i-arevenit din moartea clinica: "credeam ca eram rnoarta ~iimi parea diu, dar nu puteam sa-mi dau seama unde urma"sarnerg. Gandul ~ico~tiintamea erau ca atunci cand e~tiInviata, dar ilUputeam sa inteleg toate acestea, ma gandeam niunai unde"voi merge". I~i dadea seama ca se afla intr-untrup spiritual, care nu are 0 soliditate, obiectele din jurul. sau pareau sa se rni~teprin el ~i, de~iin .aceastastarese adresa oamenilor fizici, ace~tia n-o auzeau ~i n-o vedeau. " " Acest corp spiritual nu are greutate, el pa~e~tepe tavanul eamerei sau piute~te in aer. In ceea ce prive~te fiinta de lumina, majoritatea 0 considera ca fiind Inger, iar comu- nicarea cu ea se face prin traducerea ganduluL Revenind la viata flzica, ace~ti oameni care au trait experienta morti~ clin.iee, eonstata ea au un alt spirit, ei devenind mai altrui~tifata de suferinta altora ~imulti dintre ei ~u puterea de a eunoa~te gandurile oamenilor. Dar, eeea ee este rnai important, ei nu se mai tern de moarte, cunoscand locuI"unde vor merge, ei nu mai au dubii in legatura cu supravietuirea spiritului dupa rnoarte. Asemanarea flintej de lumina cu ingerii sEm Hristos, cu prin analogie, 0 gasim descrisa in faptele apostolilor. Cand apostolul Pavel rnergea spre Damase, unde trebuia sa 55
  56. 56. Misterul mortii, lumea eealaltA ~i nemurirea sufletului participe la judecarea a doicre~tini pe care unna 2sa-i condamne la moarte, 0 lumina din cer i s-a aratat, iar el descrie astfel aceasta Infati~are: "Am. vazut pe drum stralucind 0 lumina din cer, a carei stralucire emmai_ puternicaca a soarelui,iar aceastaluminastraluceainjurul meu ~i a celor ce calatoreau cu mine ~i cazand Clltotii la pamant, eu am auzit un glas care imi zicea in limba ebraica: ,,saule, Saule de ce ma prigone~ti? Este greu sa izbe~ti cu piciorul intr-un tepu~!" Cine e~ti,Doamne? am zis eu ~i EI a zis: "Sunt Isus, pe care tu il prigone~ti, dar scoala-te ~i stai in picioare pentru ca m-am aratat tie, ca sa te pun, sJujitor oJi artor atat a lucrurilor pe care le-ai vazut, cat m oJi lucruri/or pe care ma vei vedeaflicandu-Ie". a Fiinta aceea de lumina are 0 personalitate, de~i nu i se poate vedea.nici ,0forma fizica ~i ea are 0 voce. Acea viziune a lui Pavel i-a schimbat complet viata, cad din prigonitor devine un aparator al cre~tinilor ~i un propovaduitor frunt~ al cre~tinismului. Pavel spunea in pelerinajele sale ca "exista trupuri cere~ti ~i trupuri pamante~ti., dar una este ~tralucirea trupurilor cere~ti ~i alta a celor pamante~ti, a~a este ~i -invierea mortHor, trupul este, semanat in putrezire ~i invierea in neputrezire, este semanat in ocara ~i invie in . marire, este semanat in neputinta ~i invie in putere, este semanat trup fizic sau firesc ~i invie trup spiritual, caci exista un trup ceresc ~i-existaun trup spiritual!" Existenfa J spiritului nemuritor ~i transcendent este descrisa ~i de 56
  57. 57. .- - --. -.- - Dr. Aurel Popescu-Bilcqti Pl,aton,care de asemenea face §i remarca ca spiritul trme§te in alte dimensiuni, in afara timpului, caci timpul nu se mai gase~tein spatiul as~aI de dincolo de lumea fizica, iar ceea ce noi numim timp, nu este altceva decdt reflexia mi~catoare, nereala a ve~niciei. EI descrie calatoria astrala a spiritului §i convorbirile lui cu alte spirite, considerand trupul fizic ca fiind inchisoarea_spiritului, iar moartea ~ste o evadare a acestuia. ~piritul trece dintr-o stare de mare cOD§tii!1ta care 0 pe are inainte de n~tere, la una mai putin con~tienta,cand este lntrupat in om §i uita, in acela§itimp, adevarurile pe care Ie eunoseuse in starea sa din afara trupului. Acest aspect este eel mai bine descris de Platon in eartea a X-a a sa, Republica, unde poveste§te mitul soldatului grec R. Spiritul, ca entitate.separam de trup ~i transcendenta, este aratat ~iin Carfea tibefana a mor{ilor,unde se mentioneaza- ca mintea sau sufletul persoanei muribunde pleaca din trup. La un moment dat, sufletul (spiritul), intra ~ntr-un le~in §i se descopera in gol, dar nu in gol fizie, ci lIDUl n care ii i persista con§tiinta, el poate sa auda ni§te sunete alarmante ~i deranjante, dupa care se afla inveIit intr-o iluminare, fiind surprlns ca se afl~ in afara trupului fizic, vede ~i aude rudele ~i prietenii sai cum ii jelesc trupul ~i il pregatesc pentru inmormantare, dar cand Ii se adreseaza,_ace~tianu-l vad ~inu-l aud. Se intreaba pe sine daca este mort sau nu ~i cand, in final, i~i da seama ca este mort, se intreaba unde trebuie sa mearga. EI constata cd are un trup, dar nu 57- ----
  58. 58. -- - -.- - - - -- -- -- - - -.. ----.-------- Misterulmortil,lumeacealalti ,I nemurlreasufletulul material ~i ca poate trece prin stanci ~i pereti tara sa intalneasca nici 0 rezistenta. Calatoria lui este aproape instantanee ~i se poate intalni cu alte trupuri spirituale, in aceasta stare el i~i vede toata viata pamanteasca in imagini,un fel de oglinda, in care este reflectata intreaga lui viatatrupeasca. .Spiritele converseaza intre ele intr-o limba universalacare este limb.agandului, iar timpul ~i.spatiul nu mai opunobstacolele pe care Ie opun in viata fizica. Aceasta viata din lumea cealalta este descrisa ~i.inBiblie, astfel Isaia 26: 1 spune: "Sa invie dar, mortii !ai, sainvie cu trupul unui mort, treziti-va ~i cantati voi ce stati intarana, pentru ca pamantul va scoate iar~i afara pe ceimorti", jar Daniel J2:2 spune: "Multi din cei ce dorm intaIana pamantului se vor trezi, uniispre viata ve~nica, iar altii pentru ocara ~i ~ine ve~nica". Initiere~ in timpul vietii, are ca scop intelegerea / fenomenului mortii ~i convingerea de supravietuire a spiritului. Dupa ce a pierrlut nemurirea, omul este sortit mortii. Daca pe pamant omul nu re~e~te, prin respectarea legilor divine pe care Ie recomanda biserica, sa fie mantuit, el va trebui sa se reincarneze de nenumarate ori pentru a.reu~isa obtina ispa~irea. Australienii considera ca timpul care separa moartea de reincamare este scurt. In general, spiritul bunicilor sau stabunicilor este acelacare se reincameaza, dar la alte popoare credinta in acest 58 --
  59. 59. Dr. Aurel Popescu-Bilce~ti. interval de timp este foarte diferita. Rolul initierii efectuate in. timpul vietii este foarte important, caci initiatuI este mai bine pregatit pentru a cunoa~te viata spirituIui dupa moarte ~i pentru a infrunta acea.sta perioada diferita ca 1imp, care incepe odata cu moartea ~i se sfar~e~tefie cu reincarnarea la 0 noua viata. fie cu ascensiun~a in lurnea spiritelor angelice, care nu mai au nevoie de 0 alta reincarnare, caci ele au devenit pure ~i au intrat in con~tiintaco~mica.de aceea misterul mortii nu consta in ceea ce sfar~~te ea, ci in ceea ce incepe odata cu ea. Omul vede, de nenurnarate ori, murind un semen de al sau, il vedein agonie, fiecare.cunoscand moartea in acest sens, dar nimeni nu cuno~te insa inceputuI de dupa moarte, caci atunci incepe ceva cu desavar~ire deosebit, ceva ce nu ne inchipuim curn va fi, ceva ce !lu putem vedea cu ochii in timpul vietii. Moartea po~te fi cunoscuta inca din timpul vietii, mai precis inceputul ei, trecerea imediata de la viata la moarte, trecerea intr-o alta lurne, unde incepe cu totuI altceva ~i unde valorile vietii fizice nu mai sunt recunoscute. Scara valorilor, dupa moarte, estecu totul de alta factura, ea depinde de puritatea morala a spiritelor noastre pentru a ne piltea reintoarce in santil familiei lui Dumnezeu, sau sa - ne intoarcem din nou in vartejul remcarmlrilor ~i la suferinta.,i Din aceea~i cauza, viMaspiritului unui cer§etor poateII 59IL -----
  60. 60. - u .__ ______. Misterul mortii, lumea cealaltA ~i nemurirea sufletului trece, dupa moarte, in co~tiintaangelica, pe cand spiiitul unui savant impur mora1ice~tese reintoarce la suferinte, fie ca este allui Bergson, Einstein sau allui Robin, Dante sau Goethe. Daca privim moartea din punct de vedere filosofic,ea ne apare ca un fenomen natural sau ca un mister, in ~bele cazuri nu se ajunge la realitatea mortii, ci numai la COnstatareaei. De aceea moartea trebuie invatata inca din timpuFvietii, de~i la incep1;1t foarte greu de inteles, de este altfel ~a ~i intraiea in viata. ea se invata de la oamenii care au cunoscut-o tara sa moar~ ~i ace~tia sunt oamenii initiati in tainele cerurilor ~i ale pamantului, caci ace~tia cunosc fenomenele ezoterice ale vietti ~i ale mortii. in ceea ce prive~te. existenta vietii spiritului dupa moarte, un sondaj GALLUP, a aratat ca 94% din oamenii interogati in America, cred in existenta lui Dumnezeu, 67% cred in existenta paradisului, 53% cred in existenta infernului, 23% cred in reincarnare, 46o/Q. in existenta cred fiintelor inteligente de pe alte planete, 24% cred ca putem comunica cu mortii, 50% cred in perceppa extrasenzoriala ~i 15% cred ca au avut experiente la limita mortii. Existenta spiritelor dupa moarte se datoreaza unor uni- versuri mentale paralele. Spatiu1nostru mental este limitat la trei dimensiuni, ~a cum este universul fizic. care ne inconjoara, dar exista ~i alte universuri mentale cu 4, 5, 6 sau 7 dimensiuni. Aceste lumi mentale paralele sunt interdependente, 60-------
  61. 61. Dr. Aurel Popescu-Bllcefti caci lumea exterioara nu ar putea exista tara universul mental care 0 percepe, iar universul mental i~i imprumum imaginile de la perceptii. Aceasm relatie dintre lumea ex~erioara ~i lumea inte~ioara, a preocupat toate filosofiile, de la Platon ~i Aristotel. Cei mai mulp au ajuns la concluzia ca exista 0 alta lume, ca aceasta lume ,este locaIizata in cer, ca exista un trup fizic ~iun suflet (spirit), ca in timp ce trupul moare, spiritul se duce pe lumea cealalta. Aceasta posibilitate a existentei unei lumi paraIele cu cea fizica ~ia caIatoriilor in aIm lume este sustinuta, din ce in ce mai mult, de ~tiintele . exacte, fizica ~imatematica,care au deschis noi perspec- tive aratand ca, aIaturi de lumea universului vizibil, exista o aim lume, ascunsa in particule minuscule, invizibile cu vederea flZica. Exp1lcapa existentei acestor lurni se afla in existenta unor spapi ~u mai mult de trei dimensiuni, ~ cum a aratat. AlbertEinstein.Datoritafaptuluica noitraimintr-unspapu tridimensional, nu putem comunica cu alte lumi invizibile, ce traiesc in alte dimensiuni. Con~tiinta cosmica, in care asced spiritele pure dupa moarte? se afl~ in a pa~a dimensiune. In aceasta dimensiune, vederea astrala este sferica, simultan atotperceptiva. Se pot vedea lucruri amt in fatii cat ~iin spate, amt la dreapta cat ~i la stanga, in a patra dimensiune obiectul focalizat se plaseaZiiin centru, el fiind privit din toate paqile, privindu-l ~iin interior, ca ~icandar. fi transparent. 61
  62. 62. Misterul mortii, lumea cealaltA ~i nemurirea sufletului Experientele in afara corpului, din moartea clinica din .,starile preagonice, dm somnul eu vise, din Yoga ~i alteprocedee de meditatie, se des~oara, toate, in a patradimensiune. In acest sens, sa citam cazu11uiRobert Monroe, un omde afaceri din Virginia, care a descoperit in 1958 ca seputea desprinde pe sine de corpul sau fizic ~i cu eel de-aldoilea corp al sau putea vizita prieteni aflati la maredistanta ~i putea relata evenimente petrecute acolo. Dar inafara de explorarea campului fizic, el puteavedea ~i olumeintermediara, populata de fantome imprevizibile, pe care 0putem v€.deanumai In stare de vis. Cel mai important fapt descris de acesta este existenfaunei alte lumi, paralele cu a noastra, in care exista totceeace exista pe pamant, 0 reflectare ca intr-o oglinda aexistentei pamante~ti: Monroe spune ca, In vederea lui astraHi,a descoperitca trupul sau fizie se transformase in propria-i imagine inoglinda, dreapta corpului devenind partea stanga, iar parteastanga devenind partea dreapta, 0 lume deci r~sturnata, erade fapt corpul sau rasucit prin cea de a patra dimensiune ~icareIi dadeaimagineain oglinda. . Experientein afaracorpului,foarteimportante,a facut .~i scriitorul american de origine peruviana, CarlosCastaneda.Constatarilesunt asemanatoarecu relatarileluiRaymond 1100dy privind viziunile celor care au fost inmoarte c1inica~i care se des:m$oara, evident,tot in a patra . 62 - -- -
  1. A particular slide catching your eye?

    Clipping is a handy way to collect important slides you want to go back to later.

×