Luule Viilma - Alunga Raul Din Tine
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Luule Viilma - Alunga Raul Din Tine

on

  • 1,141 views

 

Statistics

Views

Total Views
1,141
Views on SlideShare
1,141
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
29
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

CC Attribution-NonCommercial LicenseCC Attribution-NonCommercial License

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Luule Viilma - Alunga Raul Din Tine Luule Viilma - Alunga Raul Din Tine Document Transcript

  • ALUNGA. RAUL DIN TINE Luule Viilma
  • Este 0 cmie despre posibilitatile nelimitate de a ierta ~idespre neingradirea iubirii, despre puritatea sufleteasca, lumina sufleteasca, caldura sufleteasca ~i binecuvantarea sufleteasca. Iertarea este dorinta de a sta de yorba, dorinta de a iubi neconditionat. Dorinta de a uni intr-un tot perfect spiritul ~i trupul. Iertarea este puritate sufleteasca. Prime~te adevarullui Dumnezeu - iertarea ~i vei vedea cum sufletul ~i spiritul tau se ating. Aceasta este lumina sufletului. Gandul este energie. Energia are con~tiinta. Cine are con~tiinta, cu acela poti comunica. Gandul negativ este ca un invatator. Dad elevul intelege ce 11invata invatatorul sau, va deveni mai intelept. Daca invatatorul vede ca elevul sau A devenit mai intelept, inseamna di el ~i-a terminat treaba ~i se da la 0 parte. Tot a~a se elibereaza ~i gandirea negativa. $i va disparea ~i boala, ea nefiind decat suma gandurilor negative. Priceperea de a-ti asculta propriile ganduri te va ajuta sa treci cu bine chiar ~i peste unele situatii de viata fomie complicate ~i foalie periculoase.
  • ALUNGA RAUL DIN TINE Luule Viilma Traducere de Georgeta Timcu ~ ~~~ Si;j:p>~ Editura Dharana Bucurqti 2008
  • ©£uu(e 1/ii{ma 1997 rJransUrtion Copyrigfit © 2006 CEcfitura DJ(/l1?jtJIf/l rJoate drepturi[e asupraversiunii in EimGaromanii apartin CEdi-turii (j)J(jIc.R..1L:N/l. 1?,fproducerea integraw sau partia{J a teyCtu{uisau a i[ustratii[or din aceastd carte este posi6iCii numai cu acordu[CEditurii (j)J(fi c.R..1L:Nfi. f£cfitura (j)/iarana CBucuresti Str. sfanta CEcaterina nr.15, sect.4, O.P. 53 rJe{; 021-3372424 e-mai[ ecfitura@gmai[com Coperta co{ectiei: :M.ifiai :Marinescu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationaie a Romaniei VHLMA, LUULE Alunga raul din tine / Luule Vii1ma ; trad.: Georgeta Timcu. - Blleure~ti : Dharana, 2007 ISBN 978-973-8975- j 3-2 I. Timeu, Georgeta (trad.) 159.961 Pe pagina urrniHoare este reprezentat Semnul Cosmic pentru Protectia Ciiqii.
  • Se dedica celor care vor sa inleleaga Binecuvantarea sufletului
  • Alunga raul din tineDaea eel care a pa~it pe ealea spiritului vrea sa obrina un sucees reaL TiU unul imaginar, atunci, fleee minm din vlara lui de aeum ineolo, fleee treaba de zi ell zi, fieee gand iscat, fieee dorinfa ~i impuls rational trebuie sa fie subordonate actiunii care ii va dirija relul in viafii: gandiriiCine vrea sa culeaga roadele ee cresc in gradina pamanteasca a inva!aturii, acela trebuie ca intreaga lui viaFi sa 0 transforme intI-un necontenit exereiriu. Bo In Ra
  • AlZinga raul din tine ,tertia civilizatiei , De ce se afla omenirea in criza? Unde am gre~it caprincipiu? Se mai poate indrepta ceva? Astfel de intrebari sunt frecvente. Spaima in fata viito-mini este extraordinar de mare. Va voi raspunde pe scurt.Ca sa mergi mai departe in viitor trebuie, ~i se poate, sa-tiindrepti trecutul. Trebuie doar sa ~tii ~i sa recuno~ti legiledurnnezeiqti ale naturii ~i sa traiqti in armonie cu ele. Aceasta tema a fost dezbatuta ~i in cartea anterioara.Am primit muIte intrebiiri~i obiectii, deoarece oarnenii nucred in propriile lor ganduri ~i nu inteleg ce este aceea iu-bire. Haideti sa ne lamurim impreuna. Omenirea exista atunci cand exista femeie ~i barbat.Oridte lucruri neobi~nuite ~i nemaipomenite am vrea noisa facem in viata, dadi nu exista unitatea formata dintre 0femeie ~i un barbat, omenirea ar inceta sa mai existe. In aceasta unitate trebuie sa dornneasca ordinea. Unom care se respecta pe sine, i~i cunoa~te locul in familie ~iare respect fatE.de locul ~i atributiile celuilalt. In acela~itimp, aceasta unitate constituie 0 uniune flexibila ~i traini-ca ce nu poate fi distrusa nici de cele mai teribile incercari. Daca familia dispare, va disparea ~i omenirea. Acestaeste nivelul actual al civilizatiei. Actuala criza a omenirii este criza materialismului.Materialism insearnna puterea femeii. dar ~i puterea efe-minata. Indiferent ca in alte vieti am fost femeie sau biirbat,noi toti am aparut pe aceasta lume pentru ca aveam nevoiede aceasta leqie. 7
  • Luule Viilma Am vrut sa vedem ee se intampla, daea omul intra subputerea obieetelor sau a bogatiei. Prin straduinta, toti am realizat ca.te eeva, dar, doar cdbolnavi dau semne ea ar renunta la bogatie pentm ea, pen-tru ei, ea nu mai are nici 0 valoare, fiindca se chinuie. Res-tul oamenilor alearga orbqte dupa muIt ravnita bogarie. Natura dumnezeiasca este invincibila ~i un tata bun iida copilului sau posibilitatea sa invete, pe atat de durerospe cat dore~te, fiindea ~tie ea in final vor ie~i invingatoaretot legile naturii. Care este menirea barbatului in natura ~i in familie?Care este menirea femeii? Menirea barbatului este mi~carea, sa mearga inain-te, doar sa mearga ~i sa nn se opreasca niciodata, pen-tm di eel care se opre~te in fata obstacolelor, va disparea.Daca barbatul merge, pentru mersullui inainte natura I-ainzestrat eu barbatie ~i, fara sa i se comande .;i fara a ficonstrans, el face tot ce este barbatesc. Barbatia inseamna: - sa gandeasea; - sa organizeze viara economiea, - sa coneeapa eopii. Barbatul trebuie sa tie pre cum catargul eel mai inaltdupa care se aliniaza celelalte. Catargul nu vorbqte, dar elserve~te ea etalon. Fara eatarg nu exista corabie ~i in ma-rea larga a vieW nu poti ie~i eu barca. Barbatul este spiritul copiilor sai. Spiritul este foqamotrice. Datoria barbatului este sa mearga inainte. - Barbatul este eapabil sa mearga inainte atunci candexista forta pentru asta - forta vointei. De unde se ia aceasta forra? 8
  • Alunga raul din tine Se ia din inima femeii. Sa in!elege!i cum trebuie! Este yorba despre iubireasufleteasca, numita iubirea de aproape. Aceasta este iubi-rea desavar~ita dintre oameni, iubire eu care suntem din cein ce mai economi §i de care ne privam din ce in ce maimult. Menirea femeii este sa-~i iubeasca sotul. Sotul inainte de toate. Nimeni nu trebuie sa fie maipresus dedt sotu1, nici cmar copilu1. In imparatia luiDumnezeu ac!ioneaza legi ferme care nu trebuie §i nu potsa fie schimbate. Sotul nu este mai important dedt copilul,dar el este primul care trebuie iubit de ditre sofie. Daca eacrede altfe!, va f1 nevoita sa sufere §i i§i va condamna lasuferinta §i proprii copii. In sufletul ei, prin iubire, femeia trebuie sa-§i sus!inain permanenta ~i total so!u!. Cmar in momentele cele maicritice ea este capabila sa dezmierde in suflet chipul sotu-Iui ~i sa 11sprijine. Si daca ea insa§i va avea nevoie de aju-tor, sprijinul sotului nn va intarzia sa apara. Ma poate con-trazice doar cine nu ~tie acest lucru, fie pentru ca niei nu i-a trecut prin minte, fie ca n-a avut ocazia sa simta for!aatotbiruitoare a iubirii. Atunei cand sotia i§i iube~te sotul,prin iubirea ei, ea il alimenteaza cu forta vointei. Spatelebarbatului este simbolul acestei forte. Doam.l.1elor! Uitati-va eu atentie la spatele sotu1uidUITh1eaVoastrai urmariti-va sentimentele. § Dadi spatele Iui este drept, putemic, fmmos ~i excitant,asta se datoreaza iubirii dumneavoastra. Dadi spatele esteadus, slab ~i boinav, asta inseamna ca soria nu-l iube§tetldeajuns. Mangaiati aceasta spinare, spalati-o ~i cere!i-iiertare pentru suferinta pe care i-a!i pricinuit-o. Iubi!i-o! () J
  • LUlile Viilma o femeie care i~i iubqte sotul, nu va fi niciodatii ne-voita sa-~i cheltuiasca forrele pentru a face 0 mundi debarbat. o femeie care i~i iube~te sotul, vede lumea in cuiorileadevarate ~i nu in tonuri ~terse, a~a cum ne-am obi~nuit. o femeie care i~i iube~te soruL nu va fi niciodata ne-voita sa indure privariuni, ea prime~te tot ce i~i dorqte. Femeia care iube~te are a calitate speciala - nu are ne-voie de lucruri inutile. Ea este posesoarea celei mai marerecomori din Iume - iubirea. Femeia care i~i iube~te sorul, se une~te cu el intr-un totde nedesrucut. Ati auzit probabi1 de cupluri in care, la d.-teva zile sau saptiimani de 1a moartea sotiei, sotul parase~-te ~i el aceasta lume. Aceasta femeie ~i-a iubit sotHl panala uitare de sine. Acest barbat n-a avut niciodata nevoie sa-~i traga forra din alta parte. Cand izvorul iubirii a see at,omul a murit de sete. Dadi femeia i~i iube~te sotul, unitatea lor desavar~itava atrage ceva asemanator - doar perfeeriunea. Adica aucopii perfecti ~i sanato~i, 0 viata sanatoasa ~i perfecta. Per-fectiunea, dupa cum se ~tie, nu inseamna numai lucruribune, ci un echilibru in continua mi~care ~i perfecrionare abinelui ~i a rauIui. Copilul apare pe lume nu ca sa iubeascii pe mamasalt pe tata, ci pe mama ~i pe tata. Dadi soria l!ji iube!jtesOfal, so(ul i$i illbe~te sOfia~i~fmpre un ii, ei formeazlipelfecfiunea. Acwn poate sa aparii !ji COpi/ill ca sii-i iu-beascii pe am{mdoi # pentru ca ei sli-l poatli iubi. Parintele care i~i intreaba copiluI: "Tu pe cine iubqtimai mult, pe lnama sau pe tata? ", 1:itraumatizeaza sufletul. 10
  • Alunga raul din tineCand eu am ajuns la aceasta in!elepciune, I-am intrebat di-rect pe un baiat de patm ani: ,. Ce e mai bine, dupa pare-rea ta, cand mama te iubeyte pe tine sau cand fl iube.jtepetata? " "Pe tata" - a raspuns e1 dintr-o sut1are, mra sa stea peganduri, ~i ~i-a arintit privirea asupra mea cu 0 uimire ne-premcuta: "Cum se poote, tanti, sa nu ~tii un luau atat deimportant?" ~i ehiar boaia 1ui era pricinuita de spaima cape el nimeni nu-l iube~te. Capilul aeesta era un veritabilnurHHor al binelui.> Am pns aeeea~i btrebare unar capii de varste diferite.eei mid aveau un singur raspuns dar - pe tata. eei maimari~aIi, care lnva!asera dej a sa se gandeasca la propriulavantaj, taceau, dar 1E sufietullor se dadea a lupta. Dupace Ie-am sugerat raspunsuL au rasuf1at u~urati. Copiii 111ari,aflati relatii heme ell paril1tii, raspundeau eel mai adesea: ([i~e[lnil-nie Ilrl11otril-Ct co. tna;na sa~l iubec/sea fntatpe tata ". Feme:a modema nu-~i iube~te in primul rand sotui,pentru ca nn ~tic d.t de bine este. 9i niei nu va afl& atatatimp va considera cii iubirea inseamna sa te culei ell el,sa fii grijulie, sa-i fii ficlela, s~Hi faei datoria 9i celelalte. Femeia modema dorqte ell iEfrigurare sa fie iubita. 9io il.lbe9te toan:i lumea. Frica "nimeni nu ma iubqte", 0obliga sa faca cat mai mult bine cat mai multor oameni ~i,deseori, ultimul pe listJ. este chiar propriul sot. .. Si numai diEd sOfUl inceteaza sa existe: - fizic - moare - familial ~ panise9te familia - sexual - devine impotent, abia atunci baga de seama di obiectul despre eare eagandea ca Ii apartine a disparut. 11
  • Luule Viilma Dadi macar atunci ~i-ar recunoa~te grqelile! Dar, deregula, apare furia, acuzatiile, regretul, setea de razbunare~i toate celelalte. Rareori ea l~i recunoa~te grqelile, Feme-ia modema IupUt pentru locul ei in viata. Lupta tara sa-~ialeaga mijloacele. S-ar putea sa iasa victorioasa, dar catavaloare mai are jubilatia victoriei, claca viata ei este 0 mi-na. Sotul nu mai poate fi recucerit. Aceasta afinnatie a mea provoaca reactii diferite. l,fa-joritatea femeilor sunt categorice: Soful este totu~i un ammatur .;i prime§te ce 111erita. Daca nu, vina este a lut. Sava conving de contrariu, doamnelor, nu pot. Dar dad va ganditi mai bine ~i vIe!i eu adevarat sa cunoa$teti iubirea sincera a unul am adevarat, dorinta dumneavoastra se va1ndeplini. $i abia atunci veti fi de acord di v~am SPU3 ade-vami. Daca femeia 19iiubqte in primal rand soru1, pe tatal copiilor sai, atunci copiii lor nu au cum sa fie boInavi. Incerea!i sa va de:z;voltati sentimentele, lata cum: re- prezentati-1 in minte pe 30t •.1 dumneavoastra, a~ezati-I 111 1 suflet a~a cum vi I-a!i dori ~i lasati-1 acoIo pentru totdeau~ na. Dadi va place sa-1 simtiti alaturi, in marime naturala, el va fi aeolo nevazut, dar perceptibil pentru dumneavoas- tra.. De fiecare data cand fa veti aminti de el, sa ~titi ca atunci el are nevoie de iubirea dumneavoastra, pentru ea Ii este greu. Veli sim!i un §uvoi cald de iubire care treee din inima dumneavoastra in ir.ima Ial ~i veti simti ca va este bine. Anume in acel moment sotul si-a amintit ell dragoste ~ .!! •••••• de dumneavoastra. Acum intelegeti de ee anume in acel moment. S-a intihnplat sa vina la eabinetul men 0 femeie dispe- rata, ell copilul in brate. Copilull~i pierduse clmo~tinta ~i avea comrulsii. Medicina nu-1 mai putea ajuta. Si atunci am fost nevoita sa recurg 1a 0 masura ie~itit din comun. 12
  • AT,ungav rau.I am tme v ,..I-am spus: "COpillil dumneavoastra este bolnav pentru eadumneavoastra nu-l mat tub!!! pe tatallui. 11 ura/i pe acestom. Daea aCUln,chiar aiei, va veti da seama ca afi gre$it~i veri invafa sa-l tubifi fn prtmul rand pe tatal capilului,chiar dadi sunte{i divortati, copilul va trai. Daca nu puteti,eopilul nu va mai apuca ziua de nuiine ". Dumneavoastrace a!i fi facut in locnl ei? Ea nu citise dirtile mele, nu aveacuno~tinte in domeniu ~i totu~i mi-a ascu1tat sfatu1. Dupacateva are, COlTvl1lsiile incetat $i a doua zi am inceput sa auanalizez in detaliu boala ~i i-am dat de cap. Mama s-a do-vedit a fi 0 fen1eie dqteapta, a recunoscut ca este 0 nega-tivista. Daca barbatii sunt inclina!i sa se foloseasca de poves-tirea mea pentru a arunca pe umerii femeii toate sliibiciu-nile, toate defectele ~i insuccesele lor, gre~esc. Gre~iti,dragii mei! Femeia poate sa-l iubeasca foarte tare pe bar-batu1 ei, dar dadi el nu a primit educatia cuvenita de 1amama iui, dadi a mo~tenit frica pe mine nimeni nu ma iu-be:jte ~i de aid un comportament pEn de rautate fala desexul feminin, el nn va ~ti niei sa-~i deseopere fericirea ~inki sa 0 obtina. Fiul unei femei depravate, tara nici un rost, nu va ~tisa-~i inte1eaga so~ia. Va vedea in sotie pe mama lui, ale ca-rei defecte Ie ura~te. Pentru a-~i imbunatati viata, el va dorisa-~i imp una propria randuiala. De regula, un astfel debarbat nu are 111crederein sotie. Se va amesteca in toatefleacurile ~i n-o va lasa sa fie femeie ~i, treptat, se va na~teA ., 1 •m e1 gelOZla. Gelozia este masura infidelitatii de care se folose~tepartea infidela. eu cat illfidelitatea este mai mare, eu atatgelozia este mai putemica. Acest sentiment este totdeauna~ >reciproc, de~i, de regula, eel putin una dintre pani nu re- 1" <,)
  • Luu!e ViilmCicunoi19te, Tortura tacita, reciproca, sfar~e~te, de 0 bicei,printr-o batalie cmnta ~i prin distrugerea familiei, daca eeidoi sori indaratnici nu ~tiu sa se elibereze de propriul ego. Dar, dupa cum se ~tie, barbatul nu poate sa traiasdi fa-ra femeie ~i femeia fara barbat Si a~a moare frumoasa iu-bire a femeii, fie eEl iubirea se duce, fie ca se transforma indu~manie. Un lucm este clar - sorul nu va avea parte de ea.1nt1-o astfel de sitna!ie, femeia poate sa-~i corecteze viatade familie, doar dad invata sa gandeasca corect ~i sa apli-ce aceste cuno~tinte din tot suf1etul. Daca ambii soti pretuiesc familia ~i sunt capabiE safadi rata, rezultatull1U va intarzia sa apara. Cu cat criza es-te mai mid, ell atat mai u~or se pot corecta gfe~eli1e. Exista ~i b5xbati care se folosesc de hamici2t ~i de fide-litatea sotiei. Un barbat a cami mama a fast indiferenta fa-ta fmnilie, a dec3.zut in desfranare ~i a1cooIism, se com-porta de femei co. fata de un obiect ce trebuie sa fieumiEt lvlama nu ~i-a iubit niei sotui. Diei capEl, nu i-a in-sufi at fiului sentimentul propriei demnitati. Un om tarademnitate incepe sa-~i inece durerea sufleteasca in aleoal~i sa triiiasca ea un parazit. Femeia care reu~e~te, prin iubi-rea ei, s~Ireeduce un astfel de sot trebuie siI fie deosebit deputemidL Astfel de barbati i~i cauta G sotie pc care sa 0paata mniJj Si apoi, remeia asia vine la mine ~i ma intrea~ba: De ce treauie sa suport? " Dar, ,.draga mea, nu tu 1- :Jai lUCit de biirbat?" - 0 intreb eu. Si, de regula, aceastafemeie nu este 10. prima casatorie. Cel care vrea sa infranga incapat,?narea celuilalt, paatesa reu~easca, dar prin asta ~i-o infrange ~i pe a Iui. Cei dois-au ales unul pe celalalt, sufletele lor i-au adus sa fie im-preuna, dad ambii au vrut sainvele sa trajasca unul princelalalt. S-au cravedit a fi pro~ti, n-au invatat ~i acum viata 14
  • Alzll1ga raul din tineii invata pe ei, dar mult mai aspru. Cine i~i schimba parte-nerii in felul acesta, i$i va aminti categoric de primul din-tre ei, regretandu-$i prostia. Asta este Iectia vietii. Si cumfiecare vine in viata asto.ca sa invete acest adev3r intelept,urmatorul partener ii va da posibilitatea sa-$i insu~easca $imai bine lectia de viata, dar deja 10. un nivel mult mai ridi-cat. $i asta va continua pa.na cfmd fortele pentru escapadeamoroase vor seca ~i omul va trage ni~te concluzii din su-ferintele sale. Altre!, il a$teapta pieirea. Goana dupa fericire este dorinta unei straluciri aparen-te, voluptate momentana $i doba.ndirea unei experiente su-perficiale de viata, lucru ce va fi platit ulterior prin sufe-rinta. Dar, cum se zice, da-i Doamne omului mintea cea depe urma. Cine se disatore$te pentru bani, va suferi din ca-uza lor. Dar, daca un om bogat se casatore$te din dragoste$i va continua sa considere iubirea luerul eel mai impor-tant din ,,iata, el va deveni $i mai bogat. Boga!ia trebuiepastrata pentru ca omul ii cunoa$te prerul. In general, multi oarneni nu sunt capabili de un senti-ment pro fund pentru ca parin!ii $i parintii parintilor lor nuau $tiut sa iubeasca. Au $tiut sa-$i pastreze familia pentru ase imbogati $i a-$i pastra bogatia. In ultima vreme, ocupandu-ma de bolnavi, am vazut,prin ei, pe parintii, bunicii-bunieele. strabunicii - strabuni-cele lor $i mi s-a confirmat 0 concIuzie trista. Trebuie sarecunosc ca daca printre 1000 de persoane gasesc 0 singu-ra bunica ce $i-a iubit sotul cu dragoste curata, desavaqita,de om allui Dumnezeu, sunt fericita .. Mil bucur ca am allutnoroeul sa vad asta eu Ocl1iimei. Dragi sorii $i soti! STiuea va simtiti jigni!i pentru ca vasoeoteari iubitori, clar, daca ma credeli, analizati-va Iaun-trie $i gasiti grqelile care trebuie indreptate. Dadi trupul -) 1~
  • Luule Viilmadurnneavoastra reacrioneaza prin insanato~ire, insearnna cav-ati corectat cum trebuie gre~elile. Dati afara acel stresprin care invinovatiti pe alrii ~i cereri iertare trupului dum-neavoastra pentru ca prin cultivarea stresului i-a!i pricinuitmulte suferinte. Mama care n-a ~tiut sa iubeasca familia sotului ei, seafla in conflict cu copiii, pentru cii, rura sa fie con~tienti,ace~tia 0 gasesc pe ea vinovata. Ei nu ~tiu sa exprime acestlucru, dar nervozitatea ~i capriciile lor vorbesc de la sine.C:1ta vreme familia este inca intreaga ~i in certurile famili-ale predomina injuraturile tatalui, copiii 11 vor invinovatipe el. Dadi tatal este pre a moale ~i cedeaza, va fi socotitvinovat tot el. Chiar ~i copilul care nu-~i cunoa~te tatiilpoate sa-l urasca, dar, de regula, 0 ura§te ~i pe mama sa.Dadi copilul este agresiv, parintele a merita. Faptul ca pa-rin!ii nu vor sa recunoasca, este a alta treaba. Daca parintele la care a ramas copilul dupa destrama-rea familiei intentioneaza sa-l transforme pe acesta in armacontra celuilalt, ehiar daca la inceput e po sibil sa-§i atingascopul, el comite a crima. TaUil este spiritul copilului,mama este sufletullui. Priviti-va din afara ~i imaginati-vaca eineva rupe din dumneavoastra spiritul ~i sufletul ~iapoi, sub amenintare, Ie tine despartite. Dar ele sunt spiri-tul ~i sufletul durnneavoastra pe care ie iubiti atat de muIt~i de dragullor ati aparut pe lume. Numai ele va sunt tre-buineioase ~i daar avandu-le pe amandoua puteti fi in viata. Spiritul este eel care merge inainte. Numai el este via-ta ve~nica. Sufletul hrane~te spirituL Viata rora suflet este un chin. Dragi parinti! Pe care dintre ele ati fi de acord sa Iedati? 16
  • Alunga raul din tine ~i acum ganditi-va ce i-ati :facut copilului dumnea-voastra. Tatal sau mama care au parasit aceasta lume vin la co-pilul lor de cate ori doresc. Spiritul vine numai cand estenevoie de ajutor. Omul viu este insa nevoit sa stea in fataunor u§i inchise. Exact in aceasta situatie se afla §i spiritulsau sufletul copilului dumneavoastra ... $i dadi spuneti cael insu§i nu vrea sa vina, mai gandi!i-va 1a roIul pe care 1-ati jucat in distantarea lui §i corecta!i-va gre§eala. Nicioda-ta nu este vinovata doar 0 singura parte. Po;(fmp[u c£in viapa o fetita de 19 ani, 0 :l::rumuse!ede fata, nu-§i vazuse ta-tal de peste 10 ani §i §i-l imagina ca pe un monstru, pentruca a§a il descrisesera ceilalti. Dupa ce s-a eliberat, prinmu1ta perseverenra, de acest stres, a simtit ca trebuie sa-§icaute tatal §i I-a gasH. "Am intrat in camera tatalui meu .Ji,.Jti!i, am vazut unbarb at absolut obisnuit, numai ea arata mai batran, eraslabit ~iobosit. An; stat mult de vorba. inehipui!i-va ea cutata am putut vorbi despre iubire, dar ell mama -nll. LapIe care, arn sim!it dorin!a sa-l imbraJi.Jez. L-am imbrali.Jat.fiel a fneeput sa planga .... Tata!" In timp ce imi povestea,de fericire, fata nici nu a observat de cate ori a repetat cu-vantLll "tata"! Aceasta fata s-a insamlto§it repede. Dar cea mai marefericire pentru ea a fost faptul ca a inceput sa se uite labarba!i ca la ni§te oameni. Intelegea ca. nu §tie sa se com-porte cu un barbat cum ar fi facut-o 0 fata cu 0 via!a nor-mala de familie. A promis ca. va inva!a sarguincios. Dadidin familie lipse§te tatal, fiica nu va §ti sa-i fie sOlie so!ului 17
  • Luule Viilmaei, iar fiuI ramas cu mama lui va deveni ca 0 femeie. Lelipse~te experienra vietii de familie. Viata sufleteasca a barbatilor este mai fragila. Fiul , , -desparrit cu forta de tatal sau se separa de spirit. Barbatultrebuie sa fie in viara un inaintemergator. Dar cum poateacest baiera~ sa devina mergator? Con~tiinra lui nu estecapabila sa se concentreze, el nu are scopuri in viata. Dacael este in permanenta dojenit, tristetea lui initiala se vatransforma treptat in rautate ~i in dorinta de a se autoafir-ma, chiar ~i pe partea rea. Atunci cfmd copilul este invatat sa-~i urasca tatal, esteinvarat de fapt sa-~i urasca spiritul. Cand este invarat sa-~iurasca mama, este invarat sa-~i urasca sufletul. Cine i~i ura~te tatal, acela ura~te sexul masculin. Cineisi uraste mama. uraste sexul feminin . .} J ~.J Iubindu-~i tatal, fiica invara sa-~i iubeasdi sotul. Fiulcare i~i iube~te mama invara sa-~i iubeasca soria. Dadi fiica se supara pe mama sa, se va supara in ace-la~i timp pe sine. Daca fiica i~i ura~te mama, automat ea seva uri pe sine ~i va uri ~i sexul feminin, intrucat mama saeste femeie. Daca. fiul se supara pe tatal sau, se va supara ~i pe sine.Daca i~i ura~te tatal, automat se va uri ~i pe sine ~i va urisexul masculin, intrucat tatal sau este barbat. Doamnelor! Cel mai bine ar fi sa-i cereri iertare sotu-lui, sa cereri iertare copiilor; treceri peste cruzimea sotului~i iubiri-l din nou, chiar daca nu mai este langa dumnea-voastra. Tatal copiilor are nevoie de dragostea dumnea-voastra sufleteasca, macar in numele vierii copiilor. 0 ca-satorie distrusa nu mai poate fi remeuta, dar trebuie sa va 18
  • A!unga rau! din tineintelegeti gre~eli1e, Prin reeunoa~tere ~i prin eon9tientiza-rea gregelii vine ~i intelegerea, ca 9i cum lectia ar fi fastdeja invatata. Domnilor! Iertati-Ie pe mama ~i pe sotia dumneavoas-tra ea uu au 9tiut sa-9i indeplineasca eea mai importantadatOlie din viata unei femei - sa-~i iubeasca sotul. Iertati-Ie, pentru ca femeia a~teapta in primul rand iubire din par-tea barbatului ~i uu intelege ca, inainte de a putea da iubire,el trebuie sa 0 fi prim it. Orieum el i~i va cheltui furta fizi··ca, fara sa ceara voie. Copii! Iertati-le pc mama voastra ~i pe bunicele voas-tre pentru gre§elile lor. Daca nu yeti face acest luem, yetisuferi chiar voL deoarece tatal este spiritu1 vostru. iar ma-ma - sufletul. Dadi in voi aceste dowI ipostaze sunt 1n-vrajbite, nu yeti putea merge inainte in viata ~i nu yetiavea lini~te suf1eteasca. Femeia care 9tie sa gandeasdi corect, inareapta grege-lile facute de mama sa ~i de soacra. Barbatul care ~tie sa gandeasdi coreet, ~tie sa a~tepte~i, pe partea lui, ~tie sa-~i ierte mama, sotia ~i soaera. Barbatul se inraie~te numai atunci cand nu poate avan-sa in viata. Nu poate merge inainte atunci ca.nd nu are forta.Izvorul fortei se af1a exact in inima femeii. Cand femeia ~i barbatul se disatoresc ~i barbatul ince-pe imediat sa se poa1te urat eu eo., conform educatiei pri-mite de acasa, inima femeii se va Inchide pentru totdeauna.Si acqti oameni nu se Val putea intelege niciodata la nive-lul iubirii. Dadi 1a111an totu~i impreuna, nu Ie ramane decatmunca. Este oare sufieient? Asta este 0 alta problema. SaIe vorbe~ti amandurora despre iubire este inutil. eu fiecare 19
  • Luule Viilma1:nparte ar fi posibil. Cine neaga esenta energetica a bolii,adica faptul ca este conditionata de diversele forme destres, acela nu se va putea face bine. Un barbat in jur de 50 de ani a venit la cabinet eu soriaIui care avea mati dureri de cap ce 0 ehinuiau tara intreru-pere. Femeia citise eartea mea, sotul doar a frunzarise ~inu era de aeord eu ce serisesem eu pentru ca el inteleseseea omul se imbolnave~te Dumai pentru di nu este bun. Pemasura ce asculta conversatia dintre mine ~i sotia Iui se in-ro~ea tot mai tare Ia fata. Nu ~tia, evident, ca eu ii vadgfmdurile ~i chiar daca ar fi ~tiut n-ar fi crezut. Femeia era de aeord Cll ce spuneam ~i 11privea eu cir-cumspecrie. Ostilitatea fata de el era evidenta. Cumva mi-am dat seama ca urmeaza 0 iqire exploziva din partea lUl,dar nu m-am a~teptat la un asemenea uragan de Ia un omcare se respecta pe sine. Ineepuse sa ude eu 0 asemeneafurie, incM femeii i-au ta~nit lacrimile, iar mie era sa-miplesneasea stetoseopul. " Ce Fica? Ce ro.utate? Eu am ceamai buna sofie din hllne. Pute!i dumneavoastra so. muncificat munce§te ea? AdieCt tofi oamenii rai sunt so.niito.;i .;inumai aia buni se fmbolniivesc? Si Ie mai §i spunefi dlsunt ro.i!" Marea iubire a aeestui om pentru soria sa Ii produeeaei 0 asemenea durere incat ar fi preferat sa moara. Dar, oa-re,, nu ~i-l alesese ea de sot~si nu ea rfunasese eu leetiile de - ,. ,viata neinvatate? Barbatul se hranea eu energia aeestei fe-mei inspaimantate. Ce nu obtinea eu binele, Iua eu japea.Fara sa-~i dea seama, el era un vampir. Dadi soria Iui ar fi~tiut sa se elibereze mai devreme de frica - pe mine nimeni 20
  • AlungS diul din tinenu ma iube§te, ar fi devenit mai putemidi ~i atunci sotu1nu ar mai fi avut tendinta sa conduca elin familie. Ea nu~i-ar mai fi incms iubirea cu cheia ~i el ar fi clevenit cuadevarat putemic. Acum, acest om nestapanit ~i rnra mintea devenit periculos, ramanand slab ~i vulnerabilin sufletuliui. A fost de-ajuns un cuvant imprudent ~i el a ~i Iuat foe. Daea ar fi vawt dit de u9urata a rasuflat sotia lui ~icum ~i-a Iuat 0 Infati9are demna dupa ee el a trantit u~a laplecare! Sentimentul numit iubire Ie-a provocat amanduro-ra malta durere pentru ca nu au 9tiut sa se inteleaga nicifiecare pe sine, mei unul pe ceUilalt. Sa se ajute intre ei -nici vorba. E bine ca femeia ~i-a pastrat dorinta de a ierta,dorinta de a iubi. Daca omul acesta ar fi ~tiut ca prin agresivitate 19imascheaza sentimentul de vin.ovatie, spaimele ~i 0 rautateell muit mai periculoasa decat cea care a ta9nit in afaraprin cUl/inte, ar fi vorbit altfel. Daca wi am care a ~tiut S3. extraga a lectie dintr-un di-vort ~tie sa-~i vada 91propriile gre~eli - care au facut sa ia-sa la iveaia ~i rau1 din partenerul sau - el va ~ti sa evaluezecoreet to ate aspectele situatiei. Un astfel de om nu va in-cepe sa-~i urasca fosta sotie ~i va intra mult mai inte1eptintr-o noua casnicie. Vecmle grqeli nu lor mai fi repetate. eel care continua sa-~i urasca consoarta de care toe-mai s-a despartit, nu va fi feridt pana nu-~i va intelegegre~elile. S-ar putea recasatori cu eea mai pa§niea persoa-na din lume ~i bruse se va eerta ~i eu ea pentru ea ~tie sa-~ifabrice suferinte. Ca sa se justifiee va spune: "Cum de f§ipermit sa-mi faca a§Clceva!" E un pic de adevar aici, ehi-ar nu trebuie sa penniteti sa vi se produca suferinte dar,din pacate, in afinnatia Iui se simte acuzatia la adresa eelu- 21
  • LIIlIIe ViiImailalt. Pe neobservate el va incepe sa acumuleze 0 rautatecare il va distruge ~i pe el ~i pc eopiii sai. Cunosc 0 ferneie eare este capabila sa-i trans forme inalcoolici pe toti barbatii care i~i leaga soarta de a ei. Pareaar fi piatra de lncercare pentru barbatii slabi, ocoliti de iu-bire. Nu duce lipsa de barbati, dar printre ei nu se prea in-talnesc oameni care sa se respecte pe sine. Eo. arata foartebine, este buna - un adevarat Inger dupa parerea multora, -dar niei unul dintre alcoolici nn a deienit anti-alcoolic gra-tie.Hii ei. Frica ,.nilfzeni nu m6 iube.Jte· s-a transfonnatdemult in rautate ~i i-a secatuit fortele sut1ete~ti. R~iutateavenita prin transfer de la mama ei. mascata in iubire pentrubarbati, s-a intors impotriva barbatilor spre a-I distruge.Prima victima este portofelul barbatului, a doua - barbatulinsu~i, femeia fiind mult mal rezistentEt.Nici ea, nki bar-batl1 nu gan desc a~a. "vI al. bme spus, nu ganGes:::oeIoc. .. , 1 .1 lParintii sonlor 1 , 4i:i Y SOtiilOT 1 Aici este locul s~ivorbim despre soeri ~i soacre. Ne-am lamurit ca mama - femeia - este ceo. 0.1 careiizvor su±1etesc il hrane~te pe sot ~i pe fiu. Daca n-ar 1ia~a,nu ar mai supravietui niciun barbat. Ca..l1d fiul se va easa-tori, el i~i va alege 0 sotie care sa semene eu mama lui.Asta se intampla daca fiuI nu a inva_tatinca lectiile primitede Ia mama sa ~i vrea sa mai invete. Daca una dintre trasa-tmile de caracter ale mamei lui estc extrem de negativa,atunei el i~i va alege 0 sotie care sa fie opusul mamei. Dar,o va aprecia eomparand-o eu mama so., Daea mama nu-~i iube~te sotul, daca are 0 parere ne-gativa despre sexul masculin, atunci ~i fiul va fi lipsit de 22
  • Alunga ralll din tine iubire. Cfmd mama este ingrijorata in legatura eu easatoria fiului ei, asta inseamna, in esenta, ea ea are un sentiment de vinovatie fat a de fiu. Intrueat mama nu-~i vede grqelile. avand sentimentul de vinovatie, ineepe ~i ea sa invinuiaseape altii. ~i uite a~a nora este vinovata pentru ca nu este po-trivita pentru tlul ei, ca nu-i iube~te fiul ~i alte 0 mie demotive. Fara sa inteleaga ca nora este copia ei mai tanara. Daca nora este isteata, va pricepe despre ce este vorba,iar daca ~tie sa gandeasca cu adevarat, 0 va ierta pe soacraei ca nu ~tie sa-~i iubeasca fiul astfel incat sa aiba inimau~oara. Se va ierta ~i pe sine pentru ca nu a respins invinu-irile soacrei sale ~i va cere iertare ~i propriului trup caruiai-a pricinuit suferinta prin toate acestea. o nora inteligenta trebuie sa ~tie ca, daca. ea i~i iube~tecu adevarat sotuI, toate celelalte defecte anterioare, inclu-siv defectele soacrei, vor fi compensate. Nora care a gasitla soacra macar 0 singura parte buna ~i 0 pretuie~te sincer~i de aceea 0 ~i respecta, va avea parte de un sot 1ini~tit. Bineinteles ca., avand 0 asemenea nora, sentimentul devinovatie al soacrei va fi puternic ~i, daca ea nu va ~ti sa-~iinteleaga propria persoana, va incepe s-o invidieze pe norafiindca ea i~i iubqte atilt de mult fiuI, iar el nu mai vedenimic in afara de sotie. Nici macar pe propria Iui mama!Un om gelos nu este capabil sa se bucure de fericirea ce-10rIaW. Iertati-o. Draga soacra! Elibereaza-te de gelozie,pentru ca gelozia inSeami1adu~manie ~i ea atrage dupa si-ne cancemi. Bucura-te ca fiul tau a avut noroc, ca a avutparte de 0 sotie buna. Pentru ca sotia se alege dupa mode-Iul mamei ... Cfu1d soacra se cearta cu nora, fiul se va supara, farasa vrea, pe sotia sa, pentru ca soacra este sufletul fiului. Deaid ~i parerea femeilor ca sotul ia partea mamei lui ~i ca 23
  • Luule Viilmanu-~i pretuie~te sotia. In realitate, fiul inceardi intuitiv sa alini~teasdi pe mama sa - sufletul sau - pentru ca sa poatatrai normal cu sotia. De obicei, ambele femei vor ca acestbarbat sa fie numai al lor ~i atunci il pierd. E1 i~i va cautain alta parte un lac mai lini~tit. Deseori, aceste cautari selungesc exagerat de muIt ~i atunci urmatoarea a~a-zisa no-ra va fi 0 straina pentru soacra: nici nu apuci sa te cel1i cuea ~i la orizont apare 0 alta nora. Dragi soacre! Daca intr-adevar va iubiti fiii, lasali la 0parte acuzatiile ~i gelozia - prin asta TIU faceti dedit sa dis-trugeri familia fiului dumneavoastra. Dad! veti invata sava iubiri nora ea pe propria £iiea, 11 veri face feridt pe fiuldumneavoastra. Dar, pentru asta trebuie sa va schimbatiehiar dumneavoastra, nLls-o sehimbati pe nora. Sa nu eOTI-fundari cauza eu efectul. Iertari-va una pe alta, daca. vrerica acest barbat sa devina mai puternic, mai curajos ~i maisanatos. Femeia care nu-~i iube~te sotul §i 11 tine sub papue i~idirijeaza dragostea, de obicei, spre fiu. Fiul devine totulpentm ea, mai ales dad este unicul capiL El devine intru-chip are a intregului sex masculin caruia ea llU i-a daruit iu-bire. Iubin~a pentm fiu ii da aripi. Dar, intr-o buna zi copi-lul devine matur ~i apare 0 fata care ii rapqte dragostea.Se poate suporta a~a ceva? Nu cred, pentru ca soacra a in-eetat demult 53. fie doar mama lui, acum Ii este prietena ~i"prieten". Din acest cere de relatii 11 exclude pe tata, carenici el nu ~i-a educat baiatul sa fie barbat ~i chiar baiatulilsocote~te a fi un tata rau pentm di nu ~u~ote~te complicecu baietelul lui cuminte. Mama care n-a ~tiut sa ramanamama 11 face pe copil nefericit ~i pe lL1na0 invinovate~tepe nora. 24
  • A lunga raul din tine Rela!iile dintre cuscre (mama baiatului ~i mama fetei)este 0 alta poveste. A111belesunt sufletul copiilor lor. Chiardaca mama nu sufla mei un cuvfmt rEmdespre soacra baia-tului ei sau soacra fetei ei, dar in suflet 0 ponegre~te, rela-!iile dintre copii vor fi incordate. l~111belese ambaleaza m-ra nici un motiv. Stresul ajunge la amfmdoua la cota ma-xima ~i ambele gasesc un bun pretext sa spuna: ,,!i-amspus ell sa nu te fnsori (mariN cu ea (ell el)! Uite din eeJaml Zle e.I .{; r£Xflmp{U cEin viata Unui baiat de 10 ani i s-a descoperit 0 tumora in emis-fera dreapta a creierului. Dupa iradiere a urmat chimiote-rapia. Sa incerce parin!ii sa-~i indrepte gre~e1ile? Nici vor-ba! A,.mbiierau obosi!i ~i indiferenti. Ei considerau normalca medicina sa Ie vindece filiI. E treaba medicilor. Esteuluitoare aceasta opime simplista. L-am intrebat pe tatal copilului cum se impaca mamaIui cu nora, pentru ca am vazut ca du~mania dintre celedoua femei a dus la cancer. A~a cum am banuit, tatal copi-lului a ascuns adevarul sau nu a vrut sa-l ~tie. Mi-a raspunsca relatiile sunt excelente. In fond copi1a~ul i~i alesese elinsu~i acqti parin!i. Am avut impresia ca eu eram singuracare incercam sa schimb situaria ~i sa ridic viHul de peaceasta taina. Problema ell euserii (tatal baiatului ~i taHil fetei) nu es-te atat de aetuala, illtmeat adevaratii barbati nu au obiceiulsa se amestece in viata altora. Din pacate, cre~te numarulbarbatilor care s-an blocat la nivelul emotiilor. Sensu! vie-tii la barbati este mi?carea. Daca tatal baiatului san al feteinu ~i-au realizat idealurile. de~i poate s-au straduit, tatal 25
  • LUllle Viilmafetei va fi deosebit de sever eu ginerele sau, :taTasa inre-leaga ea fata lui ~i-a ales barbatul dupa modelul1ui. Tata1poate sa ineeapa sa fie gel os ~i sa devina 0 sperietoarepentru ginere1e de aeum ~i pentru urmatorul. Voi da un exemplu de relatii dintre un soeru ~i 0 nora. Pwtemp[u din viafd Un soeru grav bolnav de 20 de ani ~i-a a~ezat tanaranora pe genunehi in vazul tuturor ~i, mra sa se jeneze, aimbrati~at-o ~i a spus: "Ce noroe am avut! Fiullneu rni-adaruit 0 fiiea!" Ii era recunoscator nurorii sale pentru iubi-rea fara de el. $i ea se simrea bine eu doi tari. Eo. a inceputsa-i spuna socrului - tata ~i soacrei - mama. Nu i-a stat ingat sa Ie spuna mama ~i tata. Fara sa fie con~tienta, prinaceste cuvinte fermecate ea a gas it cheia secreta pentrucomunlcare. Intre timp socrul s-a insanato~it inexplicabil. A dipatato neobi~nuita putere de munca ~i rabdare. Acum el se hra-nea ~i eu iubirea sufleteasea a eeleilalte femei - nora lui. Iubi1ea ~i respeetul fata de soaera au inceput intr-unmoment g1eu ca.nd soae1a a eonsolat-o pe n01a spunandu-i:., Cine stie, poate tot raul este spre bine ". Aceste cuvinteau ajutat-o pe nora sa-~i inteleaga soaera. Cata lume n-o.1reu~i sa evite momentele de c1iza daca n-a1 fi tentata saarunee vina pe al!ii ... De obicei. un cuvant de ocara de-a1 mamei este cons i-derat ceva normal, da1eea.mai midi observatie din parteasoacrei este ca 0 palma. Cine se va elibera de prejudeca!i,se va si1u!i agreabil ~i in compania parintilor sotului. 26
  • Alunga raul din tine Problema soacrei ~i ginerelui nu este nici ea atat de acuta. 0 soacra tipica modema i~i pretuie~te ginerele inprimul rand dupa starea matcriala ~i apoi dupa hamiciao.cestuia. Dar e suficient un prim conflict ~i biato., neferici-to.soacra nu mai poate fi consolata. Soacra este sufletul so-tieL Du~mania soacrei fata de ginere se transmite fiiceichiar 9i atunci cand eo.habar nu are de acest conflict. Starea de incordare intre sotie ~i sot este oglinda am-belor pereehi de parinri. Cine se elibereaza prin iertare detoate tipurile de stres, acela nu-~j va atrage nici du~maniaparintilor soWIui sau sOfiei, niei du~mania ginerelui saunurorii. Nici nn va TImisim!i nevoia sa se amestece in viataaltora. Daca parin~ii se vor elibera de simtul de proprietateasupra ;opilulni, copilul nu va putea fi niei jignit, nleiumilit. In [elul acesta, daca ambele pilirti se vor ocupa depropriile gre~eli ~i de corectarea lor, totul va fi bine. Indifcrent ce relaTii e~{istaintre cele dOlla generatii, sa~titi ca dad vedefi gre~eala numai 1a alrii, aceasta este gre-~eala dUllli1eaVoastra.eel care se napuste~te asupra eelar-lalti se af15.chim el sub puterea raului. Corectarea rauluitrebuie 111ceputaeu sine, ell eliberarea de ganduri rele ~i TIUeu vanarea gre~elilor altora. S-a.r putea ca pe unii sa-i supere cuvintele mele ~i sa-mi replice imediat: " Cwn sa ma bueur dadi cineva se lea- lie mine, ma fnjura, ma calomniaza ~i ma umile.$te! n Nu trebuie sa va bltcurati. Numai un handicapat se bu-CUTE" indiferent de situ8.tie. Dar sa nu va fie frica ~i sa nufiti du~mano~i atunci cand averi de-a face eu persoane ci-calitoare, certare!e ~i rau intenlionate. Iertari-va acestestresuri. Elibera!i-va de frica - ,. nimic nu este a~a cum a~vrea eu ". Aflali ca asta este leqia dumneavoastra de viatape care singuri ati atras-o. Din moment ee ati aparut pe 27
  • Luule Viilmalume ea sa traiti, ati aparut ~i ea sa invatati. Dadi v-ari aleseonsoarta, v-ati easatorit in acela~i timp eu spiritul ~i sufle-tul ei - soeml sau soacra. Analizand vietile anterioare se poate trage eoncluziad cine sufed in viara asta, in vieti1e anterioare a prieL.f1uitchiar el acelea~i suferinte care acum au cazut pe capullui.Cine n-a avut minte atunci, acum a aparut ca sa invete, darpe post de victima. Lectiile acestea ~i le alege chiar spiritul,adid noi in~ine. Daca vor fi invatate, suferintele lor Ince-ta. ~11lp[U din viatii o mama se plangea ca fiul ei slabe~te contimm. Fiu!era inddigostit ~i i~i irosea timpul, f0rtele ~i banii eu 0 fatacare nic1 nu voia sa auda de casatorie. Ea voia sa fie inde-pendenta. Zicea ca este 0 persoana normal a, modema. V o~ia sa ia tot ce se poate de la viara. Mama Iui 11branea, 11spala, dar nu indraznea 58.-ispun~l nimic. Chiar ~i a~a baia-tul ajunsese stors ca 0 Iamaie. Draga mama! Dumneavoastra ati preplit totdeauna,mai presus de ariee, situatia materiala. Va plae banii ~i lu-crurile frumoase. Dar nici dumneavoastra nu v-a!i iubit BO-tulin a~a feI ca el sa pOuta deveni mai bi.Jxbat.Pentru dum-neavoastra sotul insearrma un automat care va asigllra bu-nastarea $i totu$i regretati ca nu v-ali maritat ell lli1.ul~imai bogat. Fiul dumneavoastra este continuatorul vietH ta-talui sau $i nu se gande$te 1a mai mult. Baietii l~;ialeg soriadupa cum este mama lor. Fam nului dum..lleavoastra estereductia marita a persoanei dumneavoastra. Platind tribu-tul modei ziIei, ea dec1ara ca vrea sa fie independenm, :tara 28
  • Alunga raul din tinesa inteleaga ce inseamna asta. Daca v-ati fi inte1es gre~eala,baiatul dumneavoastra ar fi fost scutit de suferinte. Nu at! vorbit niciodata cu el despre viata, despre oa-meni, erati totdeauna ocupata eu treburi mai importante.Daea ati vrea sa indreptati aceasta gre~eala acum, cand s-amai adaugat $i 0 umbra de acuzatie ~i biiiatul nu vrea sa vamai asculte, sa $titi ca vremea povetelor a trecut. Acum eltrebuie sa treaca prin suferinta penlm a invata sa tragaconcluziile cuvenite. Chinul dumneavoastra sufletesc vorbe$te despre gre$e-lile pe care Ie-ati facut. Va puteti ajuta fiuI cerandu-i ierta-re ea I-ati privat de sfaturile materne ~i prin asta ati atrasasupra In! necazurile de acum. Iertati-va $i pe dumnea-voastra $1 cereti iertare trupului pentru sentimentul de vi-novatie. Acesta i-a daunat fiului dumneavoastra. Daca iertarea vine din toata inima, fiuI dumneavaastrase va schimba el singur sau durnneavoastra veti 3imti ciiacum ave!i dreptul 8a-1 povatuiti. In acest caz, fata asta ca-re a aparut in aceasta viara numai ca sa consume $1sa pla-teasea eu propr1ul imp diversele servicE, va disparea dinvia!a Iui. ~i a va face astfe1incat nimeni nu va suferi pel1-tm ca, datorita transformarii dumneavoastra, se va schim-ba ~i el. ~i asta mra chinuri suf1ete~ti. Daca el nu vrea sava asculte, InSeam.l.la di dumneavoastra inca nu v-ati 1n-dreptat gre;;elile. Daar vi s-a pamt. Nu uitati - fiui este ca dumneavoastra pentm ca i-atiobligat sa fie a$a, iar acum vre!i sa-1 fartati din nou, sa-1faceti altfel. ~i iara~i din considerente personale - pentmca gre~elile proprii sa nn doara prea tare ~i ca sa nu va ara-te 1umea ell degetul. 29
  • Lliule Viilma Despre sensul nonsensului Viata este mi~eare in viitor. Dad. omul nn ~tie sa tra- iasca, se oprqte din drum. Cata vreme omenirea s-a mi~- cat pe drumul acumuliirii de bunuri materiale,dificultatile au putut fi depa~ite prin vointa. eei care ~i-au dezvoltat forta fizica, au fost eei mai puternici. Gamenii de arta - emotionali, n-au rezistat in aeeasta cUTsiL Dar vremurile se schimba. Viata se aflii la 0 aha eotimri3 tot mai evident,. Spai- .. ma in fala necunoscutului a impEi,rtiIomenirea in d.oua ta- bere: eei care se salveaza prin spiritualitate 3,ieei condam- naIl 1a pieire. Inainte de pieire oamenii plang dupa vremu- rile de altadata ~i Ie blameaza pe eele noi. Cand au loc evenimente manmte oarnenii se vaici1resc, la evenimente importante devin ral, du~mano~i. Vaicarealase transforma totdeauna ill urlet de durere. Ca.nd se vihcarqte 0 femeie -- treburile marunte i~i in-cetinesc mersul. Cand barbatul se vaidire~te - se opre~te via~a. In vremurile de crizii, ca acum, vaicareala bi1rbatuluieste periculoas2. atilt pentru e1 insn~i, cat 9i pentru cop ii,ace9tia Hind spirituI san. Vaidireala duce tatdeauna 10.nonsens. Cand se aflii In impas, un om care nu gande~te coreetIneepe sa se vaicareasdi, In gaud sau prin cuvinte, cautilvinovati ~i nu se mai poate aprl nickum. Daca la mijloculsecolului se intampla acest lucru mai rar, acum fenomenula devenit de mas.i. Aceasta stare de inutilitate, de apatie ~idepresie a primit o denumire expreslva: 30
  • Alunga raul din tine Sindromul de extenuare. In esenta este yorba despre rautatea care il distruge su-fletqte pe om: rautatea ca " n-am realizat ce rni-arn dorit"san" nimic nu e a,~aCZlma~fi vrut", Omul este condamnatla abandon. Este teribil de trist d.nd omul incepe sa se extenuezeinca din copiIarie ~i ne mai vilzand frumuse!ea vietii, tra-iqte pentru a muri. Dar este ~i asta 0 lecrie de viata. Cinei~i alege la na~tere a situatie de criza, acela are nevoie de 0leqie critica. El ~i-a ales parintii care ii dau aceasta posibi-litate. Cine simte ca i s-a furi~at in suflet senzaria de nonsens,sa ~tie ca trebuie sa cante sensul nonsensului. Orice situatie te invata cate ceva, dar la modul dureros.Asta inseamna ca inveti eel mai lesne din situatiile extre-me. Nonsensul este senzatia de pustiire totala. Dragil omu-Ie! Riltacirea ta este sumum din tot ce era posibiL N onsensul vine sa va invete cii in spatele aparenteica uu ganditi ~i cii un gasiti 0 cale de ie~ire se ascund defapt ganduri marete. Nonsensul apare pentru a va da ~ansa sa descope-riti posibilitatile uria~e pe care viaTa vi ie ofera. Orice intreg are doi polio Polul negativ este l10nsensuLCum apare un obstacol va ~i grabiti 88.-1 numiti nonsens.Stati in fata cortinei ~i nu ~titi sa 0 trageri. In spatele ei seafta scena unde stau aliniate uriaie posibilitati pentru viatadurrmeavoastra. Veti intelege err ea exista atunci cand va veti despartide senzatia de inutilitate ce vi s-a furi~at in suilet. Cereti-i 4 .) 1
  • Litule J,iilmaiertare pentru ca, ne~tiind sa ganditi, ati 1asat-o sa ajungala dimensiuni care ameninta sa va distruga. Nu sunteticon~tient ca ea a aparut ca sa dea vietii dumneavoastrasensul eel mai inalt. Senzatia de inutilitate (nonsens) este una din formelecele mai complicate de stres. Ea nu apare bruse, nu esteinsotita de un torent de emotii, ea este tacuta pentru ca deaceea este inutilitate. Cereti-i ieliare din toata inima ca a!itinut-o captiva ~i veti descoperi sensul ei profund. In reali-tate, in spatele ei se afla insatisfactia, cauza acesteia fiindsentimentul de vinovatie. Indiferenta dumneavoastra va 11 inlocuita de bucuriade a va mi~ca, de a actiona, de a trai. Veti simti ca suntetinecesari, necesari sie ~i prin sine - necesari celorlalti. Vetisimti cum contururile corpului dLLmneavoastra vor dispa-rea ~i se va produce contopirea eu Unitatea Suprema. Esteun sentiment special, sentimentul ca ai dobandit mare tie ~idemnitate, sentimentul ca fiintezi. Iertati-va ca ati permis senzatiei de inutilitate sa seapropie de dumneavoastra. Cereti iertare trupului dumnea-voastra ca prin asta ati atras sindronml de supraardere -ceea ce inseamna moarte pentru corp - inainte de a va in-su~i lectiile de viata necesare. Cereti-i iertare ca n-ati inte-les ca atata timp cat trupul traie~te mai sunteti inca iubit.Cautati persoana care va iubqte, ea exista. Dragii mei, n-ati inteles ca daca nu exista iubire, nuexista nici trup. Aveti dej a trupul, se vor adauga ;;1eelelal-te, daca veti ac!iona eu cap. Ispititorul dumneavoastra -mintea - va face suftetul bolnav, va blocheaza calea spreiuhire pentm ca rascumpanlnd raul sa dobanditi valoarepropne. 32
  • Alunga raul din tine Mintea 11poate duce pe am la boala. Mintea are doipoli - unul spiritual ~i l.mul fizic. Echilibrullor este ratiu-nea, intelepciunea. Materialismul a umflat rolul mintii fi-zice pana Ia limita maxima ~i a incercat sa nege spiritul.Rezultatul a fost nonsensul. Nonsens inseamna sa traie~tiin bogatie ~i sa mori de inutilitate. Trece pe strada un sarantoe slabanog ~i ura~te vila lu-xoasa in care nu are acces. Din vila iese un bogatan binehranit ~i 11 invidiaza pe sarantoe pentru libertatea Iui. EItremura pentru bogaria lui. Nici unul, nici ceHUalt nu vadbine1e din spatele raului. Niciunul nu ~i-a invatat lectiilede viata. Nu au cautat sensul vietii, au cautat bogatia. Sa-nlntocului ii este mai u~or. EI trebuie sa se elibereze destresuri. Bogata~ului Ii este mai greu. EI trebuie sa se eli-bereze de jugul bogatiei sale ~i sa a faca ~i coreet. Din punct de vedere al esentei Universului, viata taraspirit inseamna nonsens, stagnare ~i pieire la mvel fizic. Sitotu~i viata nu se opre~te, pentru ca dupa fiecare moarteurmeaza rena~terea. Cine inte1ege natura erizei omului modem, va trai ~i inviltor. EI tinde spre viitar ~tiind di dupa rau vine ~i binele.Cine nu va ~ti sa scape de senzatia de inutilitate, va intra innoua galaxie pe poarta mortii. Trupul nostru este muritar,dar fiecare dintre noi este capabil sa evite 0 moarte prema-tura. Pe eel eare va gasi sensul nonsensului moartea fizicanu-l va ameninta pre a cmand. In noua galaxie, viata ome-neasca este mult mai lunga. De aceea merita sa lucram maiintens asupra gandurilor noastre. Cine crede ca acolo chinurile vor fi ~i mai mad, se in-~eaHi. Acolo nu vor mai fi suferinte fizice, deoarece, princre~terea ratiunii, corpul nostru va fi guvernat de idei. Pe 33
  • Luule Viilmamasura ce va fi necesar vom incepe sa schimbam materiacu ajutorul ideilor.Rautatea irationam , Am vorbit muIt despre rautate, cum apare ea ~i cumpoate distruge. Si totu~i se intampla destul de frecvent sami se ceara ajutorul de catre persoane care simt nevoia sainteleaga mai pro fund sensul rautatii. Sunt la fel de derutati ~i cei care traiesc sub imperiulspaimelor ~i se considera rai ~i du~mano~i, dar de teamanici nu indraznesc sa se supere, ~i cei care detesta la~itatea,inclusiv pe a lor. Numai ca nu 0 numesc rautate. Chipurile,ei vor sa educe curajul, pe allor ~i pe al altora. "Eu nu urasc, dar allii ma urasc pe mine" - spune 0persoal1a care se amesteca tot timpul in viata ahora. 0 faceprin fapte, prin cuvinte ~i prin ganduri. Nu vrea sa intelea-ga ca chiar ~i din propozitia pe care am citat-o transpare 0invinuire - ~i asta este tot rautate - ~i un ton iritat care in-seamna rautate multiplicata. Persoana respectiva poate sanege, dar esenta nu se schimba. Cauza ~i efectul vietii este iubirea. Cand omul se temeca nimeni nu-l iube~te, fluxul de energie a iubirii se lovq-te de un zid. Fara iubire viata inceteaza. Pe masura ce fricacre~te se inmultesc ~i insueeese1e, pentru dl omulle atrageprin frica lui. Pentru ca viata sa poata continua, cel ee su-fera incepe sa lupte pentru a inHltura obstacolul. Luptapresupune intotdeauna rautate. Sparge el, omul, zidul frieii,dar acesta devine tot mai gros, fiindca frica nu poate fi in-franta in felul acesta. Abia ea se intensifica rautatea. 34
  • Alunga raul din tine Rautatea este reactia incon~tienta la absen!a iubirii, indiferent ce inteiege omul prin iubire. Rautatea i~i are izvorui in frica - nimeni nu ma iube$te. Multi neaga ca s-ar teme, intrucat: - au fost foarte alintaJi inca de cand erau copii, iar ul- terior de sot sau sotie. Ei i~i ascund formele negative de stres in spatele unei bunatati aparente. 0 astfel de persoananu inte1ege ce vrea de la viata, ce Ii trebuie, de ce simte 0 greutate in cap ~i de ce 11doare capul. S-a obi~nuit ca altiisa faca tatul pentru el. Nu este con~tient de faptul ca, dacael nu depune eforturi, spiritul sau va fi ca un tovara~ dedrum care s-a oprit in loc ~i asta 11nelini~te~te In legaturaeu viitorul. Viitorul este clar pentm cine a realizat multprin forte proprii, indiferent de sex. Femeia care i~i iube~tesotul nn va ramane singura pe lume; - le-a fast foarte frica sa recunoasca aceasta spaima.Chiar daca voi suferi. tot nu recunosc. Aeeasta spaima 0au mai ales barbatii. Deoareee viata barbatilor depinde desoWle lor, cei sensibili sunt foarte vulnerabili in legaturaeu tot ce privqte soria. Nu sunt capabili uiei maear sa as-culte 0 discutie pc a tema general a, pentru ca se tern ca nucumva sa fie ranita demnitatea sotiei lor. Temerile lor s-autransformat demult 1ntr-o permanenta iritare, pe care ins aei refuza sa a numeasca rautate. Ei Bunt aparCitorii celorslabi ~i sa nu-i treaca cuiva prin cap sa caute sa Ie schim-be parerea ) mai ales la maturitate. Ei nu pricep ca atragasupra lor exact lucrul de care se tern; - la ei, frica - nimeni nu ma iube§te s-a transformatdemult in rautate ~i adevaratele sentimente au fast inmor-mantate. Poate ca la parintii lor frica aceasta a fost atat deputemica Ineat sub aparenta indiferentei s-a transformat innegarea iubirii. "N-am nevo ie de iubire, important e sa Jiu 35
  • Luule Viilmalasat fn pace. Important e ca treaba sa mearga .}ilumea sama respecte ", declara ei cu mandrie. Si-au facut fOst de untovara~ de viata dupa propriullor chip ~i in existenta lorterna se indreapta ineet, dar sigur, spre moarte, neputandsa inteleaga ce anume Ii trebuie trupului in viata lor. Este foarte greu sa descoperi esenta interioara a unorastfel de oameni. Ei sunt diritre aceia care cred ca meritaell prisosinta iubirea. Au facut fn viafa atatea lucruri bune,fndit toata lumea fi iube.}te pentru dE au jaClit aNita bine.Sau sunt iubiti de sot, sotie pentru ca am facut atata bimpentru ea (el) fncat nu se poate sa nu ma iubeasca. Ace~tioameni nu pot sa inteleaga ca a face (a munci) nu inseam-na a iubi. Iubirea este forta necesara pentm a face. Pentm ommunca este un mijloc de a lnvata. Iubirea este totul, iubirea este Dumnezeu. Munca estedoarmunca. Un astfel de om nu se va lecui de bolile lui pana candnu vaintelege acest lucru. Dar el nu este de acord - s-o fa-ea altcineva pentru el! Si, dupa 0 logica stranie, sa facataman acela pentru care el n-a facut nimie bun. Eu, deexemplu. Un astfel de om poate parea chiar echilibrat, dar pe eelcare traie~te alaturi de elll pa~te sedituirea tuturor forte lor.eu cea mai buna intentie, el conduce, el da indicatii,lipsindu-l pe eelalalt de posibilitatea de a fi el insu~i. Sotulsau sOlia supergrijulii, care se amestedi permanent unul intreaba celuilalt, pot parea la inceput, pentru un observatorstrain, 0 pereche ideala, dar dupa cateva ore eomunicareacu ei devine insuportabila pentru lill om de acliune. Ace~-tia se extenueaza reciproc, pe ei ~i pe altii. Cine ignora ro- 36
  • Alunga raul din tineIul dat lui prin apartenen~a Ia 1m sex, se condamna elinsu~ila suferintiL Trebuie sa lnvatam di in viata totul are dOl poli, chiar~i iubirea. Poate sa-~i condudi viata eel care ~tie sa gandeasca ~inu eel care a absolvit stralucit 0 facultate ~i se lauda eu as-ta. Persoana cu studii superioare care nu intelege ca via~amateriala este doar 0 particica din viata spirituala, poate samearga ani in ~ir contra curentului gandind despre sine eaeste onest ~i eu principii, hamic ~i inteligent. Dar 111tr-obuna zi picioarele Iui vor refuza sa se mai mi~te pe drumulpe care mintea Iui de materialist Ii porunce~te sa mearga.Drumul ca atare nu este grqit, dar sunt gre~ite mijloacele.Dad. va lupta eu du~manie cu greutati1e vietii, perdantulva fi propriul trup. Nu-i vor mai fi de folos nici medica-mente Ie, niei bisturiul. In viata totul trebuie facut cum tre-buie, inclusiv depa~irea dificuWitilor, altfel va suferi inain-te de toate omullnsu~j. ~mp{u din mapa A venit la cabinet un am cu prostata gray bolnava.Urinarea se mcea cu foarte mare dificultate. Medicina nu-lmai putea ajuta. Am mcercat sa vad care este cauza bolii,adica pietricica ce a provocat avaIan~a. Si am vazut ni~tehamuri vechide cal, rupte ~i pline de praf. In afara de sen-suI simbolic, tabloul era atat de clar incat parea incredibil.L-am mtrebat: "Ce poate insemna asta?" Barbatul a ro~it ~is-a apucat sa-mi explica cu patos ca aceste hamuri zac devreo douazeci de ani pe peretele magaziei ~i pe zi ce trece11enerveaza tot mai tare, dar nu se indura sa Ie arunce. 37
  • Luule Viilma Prostata (glanda) este organul paternitatii. Toate pro-blemele legate de devenirea paternitatii ~i de existenta catata se concentreaza in aceasta glanda. Devenirea ca tataare lac in cursul vietii sexuale. Teama de a fi lipsit defunctia sexuala Ie provoaca barbati10r tot feIul de restrictii.In felul acesta se imboinave~te prostata ~i sunt afectate ~iorgande din jur care simbolizeaza baza familiei. Bazinuleste familia, pmtea inferioara a bazinului este baza famili-ei. Oam.enii modemi socotesc di baza familiei inseamnabunastarea materiala, bogatia. eel care vede baza familieiin iubire, acela nu se va imbolnavi de prostata. Dupa cateva s8.ptamani omul a reapamt, de data aceas-ta cu 0 stare de spirit bun9, pentm ca Incrurile tindeau sa seindrepte. "Am scuturat tot case!. Jumatate din lucruriIe-am dat let gunoi ~i nu regret deloc" 1111i povestea el eubucurie pentfU ca intelesese 1a ce duce obiceiul de a str[m.-ge.Pilrintii visurilor noastre , Intelegandu-va problemele, En uitari di sunteti formatidin taUi ~i din mama. V -au format credintele religioase aleambilor parinti. Trupul ne dezvaluie suma moduri1or lorde gandire. Bolile trupului ne arata partile rele ale parinti~lor. Dumneavoastra ati venit pe lume ca sa coreetati acesteparti rele, dar puna aeum nu ati ~tiut s~i Ie indreptati eupropria minte. Tata este mi~carea. Mama este piedica. 38
  • Alunga raul din tine Dragi marne §i dragi copii! Pana cand omul care a ratikit drumul in viata nu vainvata prin suferinta, obstacolui va trebui sa fie chiar ma-ma lui. Obstacolul ne obliga sa ne incordam toate fort,ele §iface din noi 0 fiinta ganditoare. Numai prin depa;;irea in- dividuala ~i corecta a obstacolelor se ajunge la rezultatulce reprezinta valoarea ve§niea pentru spirit. Cu cat mamav-a pregatit mai multii suferinta, cu atat va da, potential,posibilitatea cea mai mare de a va inalta spiritual. Vor In-telege acest lueru numai cei care au iertat muIte mamei lor. Dar, eel care 0 eonsidera pe mama sa rea ~i vinovatade tot, sa tina minte ca el §i-a ales mama pe care 0 areacum. Noi in~ine ne-am propus in viata un scop atat demare! ~i acum renuntam sa mai tindem spre el. In fieeare om traiesc parintii visurilor lui. Ei sunt atatde buni ~i de frumo~i in eomparatie cu eei pe care ii are inrealitate. Contrastul este atat de izbitor incat, plilngandu-§isoarta amara, omul ar vrea sa moara. Pentru copii dorintade a muri constituie refugiul unde ei i~i varsa mai ales la-crimile amare. Prin aceasta corpul 11ajuta pe copila~ sa-~iu~ureze sufletul. Vedeti, aid a ie~it iara~i la suprafata no-tiunea de "suflet". Dar sufletul este chiar mama .. In ultima vreme am avut oeazia sa devin martorul bu-curiei multor persoane dej a in varsta. Veneau la mine lacabinet ~i imi povesteau ea, dupa ce .;;i-au iertat mama, audeseoperit dintr-o data ca toemai ea era mama visurilor lor."E chiar ea, mama mea proprie, simt lucrul acesta. Nupot sa ma fn~el!" exclamau ei eu 0 bucurie sine era. Pentruei incepuse 0 DaUa viat~i. Dragostea copilului pentru mama este cea mai ma-re iubire din lume. Copilul care, dupa ce ~i-a iertat mama, 39
  • Luule Viilmaa simtit aceasta iubire in sufletullui, a aflat cea mai marefericire. Prin mama Dumnezeu intra in copil. Copilul are a nevoie nemarginWi de parin!i pe care sa-i poata iubi. Niciun copil nu va spune vreodata atatea cu-vinte rele despre mama sau tatal sau cate spune mama de-spre copil. Cauza este aceea~i radacina a duIu! - dorintade a avea, de a dobandi. Tot mai frecvent parin!ii concepcopilul cu un anumit scop. Dar ei, copiii, lor sa apara pelume de dragul iubirii. Copilul de astazi este nevoit sa-~icroiasdi singur drumul, sa se lupte cu muIte neajunsuri.Dad!. va veti ierta parintii pentm gre~elile lor personale ~ipentru gre~elile omului modern in general, parinW vo~trise lor schimba ~i voi nu veti mai repeta acelea~i gre~eli. Aceasta bueurie a deseoperirii parintilor am avut-o ~ieu. Intr-adevar, este bucuria de a te fi dobandit pe tine in-suti, este posibilitatea de a ajunge la acel nive1 care estelini~tea sufleteasca. Gameni dragi! Toti purtam in suflet chipul marne 1adevarate, dar nu-l reeunoa~tem pentm di nu ne-ammeuttema pentru care ne-am naseut pe lume. Ne-am naseutpentm a indrepta raul facut de panntii no~tri. BuniHateamamei se ascunde in spatele rauIu! aparent, ca tot ce estemai pretios pe lumea asta. Cautati-o! Invatati-va sa intelegeti ce este binele ~i ce este raui.Unde incepe binele ~i unde se termina raui. Leetia de indrumare copilul 0 prime~te de la mama sa.Nepriceperea de a intelege sensul binelui ~i raului aducenecazuri in viata amandurora. Sa analizam doua extreme. 40
  • Alunga riiul din tine - in aparen/a mama este rea: este nervoasa, speriata,aqagoasa, autoritara, amorala, alcoolica, l~i abandoneazacopiii etc. PentrJ spirit chiar ~i moartea prematura este ne-gativa - copilul a ramas tara mama ~i :filraindrumator. Ra-utatea materna este vizibila in acest caz - acesta este raul~i pentm copil este u~or sa fad! acel lucru pentru care avenit pe lume. Copilul vine pe lume pentru a ispa~i raul parintesc sau,mai simplu, sa devina contrariul mamei. Omenirea a inva-tat incon~tient acest lucru de-a lungul veacurilor - ~i-a ex-tras forra din binele mamei §i inrelepciunea din raul tatalui.Oamenii de felul acesta (in special barbatii) spun la batra-nete eu bucu..tie: " Dacii piirintii nu m-ar fi ciomiigit in co-pilarieJ n-ar fi ie§it om din mine". Un astfel de copil a in-te1es ca pentru faptele sale merita sa fie batut. Bataia I-ainvarat, dar sufletLlllui avea nevoie de iubirea cu care i seapEca bataia. Daca i~i va ierta mama pentru ca va ifi!elegepartea instructiva a raului, mintea lui se va deschide ~i su-fletulii va fi lini~tit. - in aparenpl mama este buna: este grijulie, atenta,rabdatoare, precauta, reu~e~te ill toate, face totui. Cu 0 ast-fel de mama copilul nu are Ia ce se gandi deeat la satisfa-cerea propriiIor mterese. Drumullui in viata va fi poleit euaur, drept ~i lin. Copilul va merge filra nici 0 grija, dar mai devremesau mai tarziu, va aparea prima prapastie in care se va pra- ibu~i, nebfumind ca s-a intins 0 cursa. Incerciirile aspresunt necesare pentru el, pentm a intelege de ce a aparut pelumea aceasta. Copiii se nasc pentm a inviita ~i invata dinraui care se intarnpla. Prin urmare, partea negativii, propriemamei, se explica prin simplul fapt ca la toata lumea rauleste in oroDortie de 49% si bine1e de 51%. ..r .1 1 ~ 41
  • LuuZe "Vriilma Acest copil a aparut pentru a-~i insu~i ceo.mai grea va-rianta, dnd trebuie sa ridice valul ce ascunde adevarataesenta a bunatatii excesive a mamei Iui. Sarcina aceastadepa~e~te puterile copilului care i~i binecuvanteaza mama. Mi se pune intrebarea: ,.De ce trebuie 8-0 wid pe ma-ma intr-o lumina nefavorabila? OJSunt nevoita sa raspund:JJNu, nu trebuie, dar daca mama a devenit nwi aZbeidecatalblll numai pentru ca tata este mai negrll dedit negrul,afi putea. chiar £n interesul dumneavoastra, sa priviji ade-varul in fafa, intrucat tatal dumneavoastra este spiritul decare depinde lumea dumneavoastrd fizidi. !ii, fn afard deasta, copiii mult prea buni din punctul de vedere al mameise fmbolnavesc grav. Trupul copilului -itie asta -ii semnali-zeaza prin boala OJ. Ierta!i mamei dumneavoastra bunatatea excesiva princare eo., de fapt, i~i mascheaza partile negative, dorind sapara mai buna dedit este in realitate ~i de aceea nu v-aspus adevarul despre greutati1e vietii, care va este necesar.Iertati-va mamele ~i taW care v-au ascuns ce este rau ~i deaceea acest faU voi trebuie sa-1 invatati pe cai mult maigrele. Toate lucrurile despre care ei s-au jenat sau s-au te-mut sa va vorbeasca, socotind di nu~~i au rostul, ca nu edecent, ca nu e inte1igent sau nu s-au considerat suficientde de~tepti pentru aceasta discutie, constihlie pentm voilectii de viata mult mai grele decat ce1e care provoaca,nermanente scandaluri in familie .. Daca copilul ar auzi, macar cu 0 meche, vorbindu-i-sedespre rau, ar incepe sa invete. ~i aceasta inseamna ca.acea mama care vorbe9te mult ~i varsa tot ce are pe suflet11invata pe copil ce este viata incomparabil mai bine dedito mama rabdiltoare ~i delicata care sufera in tacere de dra- 42
  • Alunga raul din tine gul1ini~tii in familie. 0 sa ma intrebati: "De unde sa ~tiu ce anume trebuie sa iert mamei mele, daca s-a ascunsfa{a de mine?" Va raspund:"Avefi multe probleme despre ca- Jenu s-a vorbit niciodata fn casa, dar care v-au interesat.Din ne:jtiin{a v-clfi ojlat de multe ort fntr-o postwa negati-va. Cele mat complicate situalit de vta{a sunt cele pe careliU Ie pute/1lrezolva. pentru ca nu suntem capabili sa Ie fn-telegem. Acestea sunt problemele pe care parin{ii ar tre-but sa le lamureasca ell copilul, ehtal daea mintea lui estelnititica ". Mama are muite trasaturi decaracter. Partea rea se vc-de ell ochiulliber, se J:nva!a repede prin boli u~oare ?i co-pilul devine din acest punet de vedere opusul mamei. Derapt, de asia ~i apare copilnl pe lume, ca ea sa se schimbe.Dar ranI ascuns de maraa nu lese imediat la suprafata ~jcapilul orbecaie, :fiira sa il1!eleaga de ce mama ii spune: unde ai ie~Ji[tu (!~>-a?ru.iijerent Clan Q,; Jfi ell., tu e~ti Imat rau dedt mine CopiluI vea:; ~i el ca mama are drep- , - ~ t - mtr-aevar,~ este mal. rau d eea ea, " .tate ;>1 se amara~.e ea, ~ d -. ~t 11 iidaca ea face mer-eu acest repro~, copilui se va supara ~iva IDcene sa-5i ir1vinovateasca mama, Si astfel se acumu- -"-" ~ "leaza energia negativa a unei boli grave. Trebuie sa ~timea atata vreme cat EU lorn invata sa gandim coreet, necaregeneratie va 11 mai nego.tiva decat precedenta ca apoi, dupatrecerea crizei, sa devina mai inte1eapta, adica mai buna.Daca anit marna cat ~i copilul l:;;ilor corecta gre~eala, boa-Ia va trece mai repede. Daca 0 face nUinai unul dintre ei,va fi nevoie de mai mult timp. Fiecare capil vine sa Invete lectii diferite. Trasaturilede caracter ale marnei ofera suficient de rnuIte variaTii pen-tm ca pentru niciunul dintre copii viata sa nu fie plicticoa-sa. 43
  • Luule Viilma Pentru 0 mai buna inte1egere vom Iua ca exemplu tra-saturile de caracter cele mai evidente de la trei marne di-ferite - generozitate, inflexibilitate ~i falsitate - ~i vom Ln-cerca sa intelegem specificul lec!iilor pentru copii. Caretrasatura este mai buna ~i care este rea? Categoric, 0 saspuneti di generozitatea este buna, la evaluarea inflexibili-ta!ii veti incepe sa cantfu..!i parti1e bune ~i partile rele, iar ifalsitatea 0 veti numi la unison rea. Prima mama, dupa toate seITLDdeexterioare, este Ul1om darnic ~i inimos ~i de aceea, in esenta, este buna. Foar-te rar este zgarcita, ceea ce e de rapt spre bine1e familiei, ~ide aceea nu alarmeaza pe nimeni. Alte persoane, completstraine, vor aprecia eu toted altfel pc aceas!a mama, dar ellde ne intalnim rar ~i de aceea parerea lor nn este impor~tanta. Copilu! ~i-a ales aceasta mama ~i Inva!a lectiile datede ea. Spre mahnirea mallei §i a farrJliei, la copil llicep saapara semne de avaritie care se amplifica producand marisuferin!e. De ce? De ce 0 mama atat de buna a crescut uncopil atat de necinstit s>i avid, gata sa dea totul penlTu bani? Sa analizam esen!a lectiei - partea nevaZ"uta a mamei,pentru ca ceea ce nu se vede detennin3_ realitatea. Caracte-rul marnei se da in tabelul urmator: 44
  • Alunga raul din tineParteavizibila GENEROASAa marneiParteeinvizibila AVARAa mamel Vedeti ce leqie mare de avaritie se ascunde pentm co-pilil1 partea nevazuta? In decursul unei perioade mai lungide timp copilul trebuie sa acumuleze energia avari}iei ina-iute ca e,! sa devina evidenta ~i apol sa 0 creasca pfma lagradul desuferinra.. Atunci, prin avaritie, el va avea partede incercarea din care va trage conduzia ca avaritia esteun Iucru rau. De regula, lectiiIe de acela~i tip se repeta demai muIte ad, adica suferinta ere~te pas eu pas pana seatinge limita. Doar unele spidte au atata ffiinte incat sa sefriga doar 0 singura data. Partea mare buna, vizibila amamei, adica partea mare rea, nevizibiHi i-a dat intelepci-une acestui copil printr-o boala. grava. A doua mama este in aparenta. inflexibila. ~i certareati:LDin cauza caracterului ei, in farnilie izbucnesc mereu cer-turi greu de suportat In permanenta careva dintre ei seImboillave~te, apoi se face bine ~i iara~i i~i vede de drumulluL Din dnd in ca.nd mama devine de nerecunoscut: foartebuna ~i ingaduitoare, mai ales atunci cand se Imbolnave~tecareva. Copilul chiar vrea sa se Imbolnaveasca ca sa sebucure de aceasta. bunatate. Un astfel de copil i~i prime~te 45
  • Luule Viilmalectiile de viara prin imbolnaviri repetate, dar care tree re-pede ~i se eorecteaza de necare datitParteavizibilaa rn<::tmi91invizibila fngaduiloarea mamei Raul mare vizibi1 sau binele mare invizibil a1 marnei i-a ciat 1:ntelepciune primr-o boala u~oara. A treia mama este in aparenta foarte falsa. Tot cespllile este un neadevar. Partea nevazuta a falsitatii - cin-siea - poate si1 nu fie bagata de seama de ceHalti ~i nicichiar de ea. Ea chiar se poate detcstEt pentru ca de fiecaredata cand vrea sa fie cinstWi, Ii iese exact pe dos. Nici nu-~i da Sefulla di detesta poleiala - fiindca simte sub ea min-ciuna ~i vorbele ei sunt ca 0 revolta fata de acest gen defatarnicie. Ea ~tie doar sa se lupte ell minciuna,mra sa 1:n-teleaga ca lupta intensificii minciuna. Copilul ~i-a ales insa aceasta mama eu lectiile ei com-plicate. lmediat dupa na~tere copiluI a ~i devenit mai inte-lept deoarece trasatura foarte negativa de caracter a mameinu mai are nevoie sa fie amplificata, a ajuns deja 1a cotacritidi. Mama este jumatatea copilului. De~i tOIl spun dimama aceasta este rea, totu~i pentru copil ea este buna, m- 46
  • Alunga raul din tine,meat copilul ~tie sa deosebeasca binele din rau. El simterevolta materna impotriva cinstei pretacute, sensul fiind saramana cinstita fa!a de eainsa~i. Si, in felul acesta, 0 ma-ma care ura~te necinstea, devine ea insa~i demonstrativfalsa. Copilul i~i iube~te mama. Si chiar dadi tori oameniibuni se napustesc impotriva ei ~i iau copilul din casa rea ~i11duc 1a 0 casa de copii buna, copilul va fugi inapoi lamama sa. Pentm capil mama va ramane buna pana dndopinia publica ii inabu~a acest sentiment. Copilul ramas mra parin!i are 0 via!a debusolata pen-tm ea ii lipsesc lectiile pe care a venit sa Ie inve!e. Daca. i~igase~te parin!i adoptivi, ace~tia vor fi ~i ei 1a fel ca parin!iiadevaraTi, cu mid diferen!e. Parin!ii adoptivi trebuie sa~tie ca pe dinafara ei sunt 1a fel de buni cum sunt parin!iiadevarati pe dinauntm. Acqtia ar trebui sa-~i indrepteochiul interior spre rau, adica sa se elibereze de d, fiindcaun copil traumatizat este deosebit de sensibil. Grice spiritpreTuie~te cinstea, sinceritatea, adevaml. Pentm copil estemai greu sa suporte iubirea mainm!arita a parin!ilor adop-tivi decat pe cea a parintilor lui. Trebuie inteles faptul ca aavea burtica pEna, hairmte curate ~i un acoperi~ deasupracapului este bine, dar libertatea de a-ti invata lec!ia de via-fa este ~i mai buna. Fara asta viata nu are sens.Parteavizibilaa marneiParteainvizibila CINSTEAa mamei 47
  • Luule Viilma Mama foarte rea pe dinafara i-a dat copilului un bineextraordinar, copiluI nu a fost nevoit sa sufere. ExtremeIesunt Intotdeauna rele pentru ca energia extremei se Intoar-ce In urmatoarea clipa in opusul ei ~i atunci viara copiluluiva fi grea. Daca el nu spune adevarul, nu va fi crezut, dadlspune adevarul, iara~i nu va fi crezut. Problema s-ar rezol-va daca s-ar schimba opinia publica sau oamenii ar invarasa gandeasca ~i sa inteleaga ca binele ~i raul sunt valori re-lative. Dad gfmdiri: ce bine cii sunt pUfin extreme!, va In~e-Iali. Astazi omenirea traverseaza a criza in care bine1e de-vine mai bine ~i raul mai rau. Cine va inre1ege di, daca i~iva schimba modul propriu de gandire, va face lumea maibLma ~i cine va incepe sa se ~i preocupe de acest lucru, l§iva cfipata echilibrul interior. Aceasta este mareata lectie atimpurilor noastre sau valoarea crizei. Generalizand, se poate spune ca copilul seamana euparinrii, dar, intrucat el >Teasa invete, iar invatatorul esterau, el incepe sa exagereze partile negative ale parintilorparra carrd va ajunge la 0 mare suferinta prin care va ince-pe sa inteleagiL adica va ajunge la intelepciune. De aceease ~i spune de cand e lumea di tineretul e stricat. Rar se in-tampla ca leqia sa lina doar doua genera!ii. De obicei ease intinde pe trei generaW §i daca samanra data de parin!iprinde radacini bune, ea va daroade la nepo!i. A§adar,dragi parinri §i parinti ai parinrilor, lichidati cauza §i copiii§i nepotii dunmeavoastra se lor schimba. Alt mijloc deschimbare nu este eficient. Aceasta este calea aspra a vietiipentru eei care merg pe drumul suferintei. Orice intarnplare din viala 1asa urme. Cicatricile nuraman numai de Ia rani. Cicatricea este semnuJ neierHlrii.La eel care iarta, cicatricile lor disparea. Daca nu dispar, 48
  • Alunga raul din tineinseamna ea ati dorit sa aveti rezultate tara a depune niciun efort.Cea mai simplii rautate cOnlplexa Sa reeapitulam pe scurt efeetul formelor de stres: - Frica - nimeni FlU ma iube$te blocheaza ratiunea ~iomul vede totul intr-o alta lumina. - Sentimentul de vinovatie il face pe om slab, ii pro-voaca 0 avalan~a de stresuri. . - Frica atrage rauI. - Rautatea distruge. Toate acestea sunt stresuri caracteristice oricarui om,nu exista om tara ele. Pe Pamant nu existii numai oamenibuni ~i oameni rai. Un om perfect este eel care este echili-brat ~i pe dinafara ~i pe dinauntru. Toti oamenii buni as-cund ceva r2lUin interiorul lor, fiindca viseaza sa devinaideal de buni. Ce este rautatea? Rautatea este a emotie negativa care distruge. Ea arednd sem..Tle upa care poate fi recunoscuta: d 1. Durere 2. Temperatura 3. Ro~eala 4. Marire excesiva 5. Distructie Acestea sunt semnele medicale clasice ale inflamatii-lor. Daca apar impreuna, corpul ii da omului de ~tire ca "aluat foe" ~i trebuie de urgenta sa schimbe eeva pentru cafoeul este mai rau decat infraetoruI. Daca nu stingeti focul,veti pierde cate ceva pentru totdeauna. 49
  • Luule Viilma Aceste semne pot sa apara pe rand, toate sau toateodata. Bolile copiilor sunt totdeauna imaginea in oglinda avietii suf1ete~ti a parintilor. Dadi omul acumuleaza odataeu varsta un numar tot mai mare de stresuri din propria vi-ata, bolile copila~ilor sunt provocate exclusiv de stresurileparintilor. Durerea Durerea da alanna 9i informeaza eel mai bine despreruinarea sanatatii. Specificul durerii earacterizeaza felul de rautate:Durere acuta - rau- Cineva tocmai te-a suparat.tate acutaDurere surda - rau- Sentimentul de neputinta in con-tate surda eretizarea ra.utatii.Duren~ ascutWi , A9 vrea sa ma razbun dar nu pot.rautate ascutitaDurere cronidi implifiearea sau atenuarea dureriirautate de lunga du- indica excesul sau deficitul de rau-rata. tate.Durere brusca - ra-utate brusca.~i a~a mai departe. Cu ajutorul urmatorului tabel va puteti localiza dure-rea ~i puteti gasi definitia ei exacta: 50
  • Alungo.. ro..ul din tine Durere de cap rautate din cauza ca nimeni nu mo.. il{be~te, ca sunt neglijat. Rautate ca nu este totul a~a cum vreau eu. Duren~ in sto- - rautate legata de dorin!a de a domi- mac na - pe tine ~i pe altii. Acesta este obiectul sentimentului de vinovatie. Invinovatirea altuia este tot a di~ta- te. Durere in pi- rautate legata de terminarea unei ac- cioare tivitati, obtinerea sau cheltuirea ba- nilor, intr-un cuvant, probleme eco- nomlce. In ge- tot " in Durere rautate ce impiedica mersulinaintechipul Durere rautate contra a tot ce exista, fiindca nimic nu este a~a cum vreau eu Temperatura Temperatura arata cat de energic incearca corpul nos- tm sa ne ajute sa ardem sau sa distrugem negativitatea pe care am absorbit-o prin nepriceperea ~i prin prostia no astra. Temperatura rautate puternica, crunta mare Temperatura rautate veche ~i de lunga durata (NB! cronica Nu uitati de parinti!) Temperatura rautatea cea mai toxica pe care cor- septidi pul nu 0 poate arde dintr-o data pen- tm a reu~i sa supravietuiasca. Dupa cum se ~tie, peste 41 grade Celsius omul moare. ::: ..1 ;
  • Luule Viilma Daca racim ~i prin raeeala stare a no astra se inrauta-te~te, pentru mu1timea de stresuri frigul ar fi ultima pieatu-ra care ar umple paharul. Daca frigul ar :fi eauza, ne-amimbolnavi eu totii. Cine considera frigul ca un factor de cre~tere a rezis-tentei, acela se cale~te. Cine vecle in el cloar partea rea,aceluia frigul ii va ingheta nasul ca sa poata sa-1 urasdL in:ro~irea Inro§irea arata Cft rautatea se concentreaza pentru aputea ie§i afara. Pentru ca rautatea sa incapa, vasele sangu-ine se dilaHL Corpul §tie di aceasta rautate trebuie elibera-Hi.Noi vedem ro§ea!a la exterior, dar 0 astfel de inflamarese observa peste tot unde ea se acumuleaza pana dnd unuldin vase se rupe. Oamenii care urIS.de furie se J:mo§esc de rs.utate. Ei nu§tiu sa-~i elibereze inteligent rautatea §i ~i-o varsa pe altii.Cine nu ~tie sa evite acest lucru, va primi 0 lectie care gla-suie§te a~a: "Nu-ti fie frid! de eel care urlii!" Cine nu seteme de oamenii fai §i nu-i ura~te, zbieretele lor nu-l voratinge ~inu-i vor pricinui nici 0 durene. Dar ia priviti pe eel care asculta urletele §i se inro§e§te~i el. Este deja 0 situatie mai periculoasa. Acesta nu-§i eli-bereaza rautatea, ci 0 tine in el ~i se distruge. eel care urla,varsa cauza furiei, iar cd care tace, sufera ~i 0 tine in el. Acest lucru este valabil ~i pentru inro~irea cu caracterinflamator. Toate bolide de piele posibile sunt insotite deeruptii cu ro§eala. Rfulile care s-au vindecat urat, au 0 nu-anla ro§iatica. 52
  • Alunga raul din tine Sau, de exemplu, ro§eala de la inlepaturile de msecte.Ea cre~te §i cre§te §1lmeori este nevoie de intervenlie chi-rurgicala. Se pare ca nicio insecta sau reptila nu mu~ca peomul bun. in tamp fare cfin viata mea Culegeam fiucie di..1tr-oturn. Mi-am amintit deodatade 0 mica problema pe care n-o rezolvasem §i de per~oanavinovata. Eu ~tiu sa inteleg viata, dar de la mine se ceremai mult. Nu de pomana mi-a fost data mai muita intelep-ciune. Daca pentru unii care nu au invatat intelepciuneaiertarii gre~eala este mai mica, pentru mine gre§eala estemare. A apamt 0 viespe bazaind sup arata, ca sa ma convinga.M-am indepfutat de turn §i apoi m-am intors §i mi-am con-tinuat gandul. De data asta n-am mai auzit bazaitul, dar amsimtit 0 intepatura ascu}ita exact in locul unde i§i are sedi-ul frica. Pentru ca nu rezolvasem situatia, frica a crescut §ia devenit rautate. Am inteles imediat ca n-am procedat bi-ne §i, evident, am 9i inteles cum sa rezolv problema corect. Am cerut iertare tuturor fricilor mele pentru ca Ie-amlasat sa creasca parra cand, de dragul meu, viespea s-a sa-crmcat. I-am cerut 9i ei iertare. Durerea a trecut la fel derepede cum a aparut. Nici 0 r0geata, nici 0 umflatura, nicio reactie Ia veninul de viespe. Ba prin veninul ei, viespeami-a facut mai bine. Ro~eala este varsarea in afara a rautatii acumulate intr-o situalie neplacuta, jenanta 9i umilitoare, rautate ce a fostinabu9ita. Acum despre ro§eala (eritem) provocata de razele so-lare. Soarele este lumina care lumineaza necrutator esenta 53
  • Luule Viilmanoastra. Cine se Inro~qte nefiresc de tare dupa ce a statdoar putin la soare, acela trebuie sa-~i elibereze rautateaascunsa ~i in anul urmator corpullui se va bronza eu u~u-rinta. Dar cine eonfunda soarele eu 0 tigaie, acela se vasupara pe eorpul sau ~i va arde impreuna cu el. Grice dHdura face ca rautatea sa devina vizibila. li1iirire excesiva manifesta in urmEitoarele forme: 1. Umflatura (edem) 2. Acumularea de lichid in cavWiti ~i organe 3. Ingro~area excesiva a tesutLlrilor in organe, in eavi-Hili, in artieulatiL Aderente 4. Tumora 5. Cancer 6. Litiaza (pietre) 7. Obezitate (adipozitate) Indiferent de loc ~i de marime, excesul este 0 cre~tere.Orice depa~ire a limitei duce la cre~tere. Griee cre~tereanormala este legata de acumularea de rautate. Rautate mica - cre~tere mica Rautate mare - cre~tere mare Rautate ascunsa - cre~tere ee nu poate fi vazuta cuochiul Rautate vizibila - cre~tere care se vede Cu cat rautatea este mai otravitoare, eu atat boaia estemai toxica. Cu cat rautatea este mai du~manoasa, eu atat mai hai-na este boala. Cu cat rautatea este mai conereta, eu atat boala estemai clara. 54
  • Alungii riiul din tine eu cat rautatea este mai ineapatanata, eu atat mai dureste focarul de infectie, de exemplu, ea1culii. Daca pe om 11irita totul, atat situatiile personale cat ~icele generale, ~i eJ nu poate sa Ie rezolve sau ceilalti nupot sa Ie aplaneze, apare obezitatea. Distrugere 1. Raniri: - prin taiere - prin lovitura - prin strangere - prin arsura Fie ca provine de la 0 teapa, de la un ciob, de la cuti-tul de bucaHirie, bisturiul ehirurgului sau de la arma alba aunui criminal, rana este atrasa de rautatea din noi. De la 0 julitura pana la strangulari traumatiee - eu catrautatea este mai Inver~unata, cu atat rana este mai mare. Rautatea arzatoare, razbunatoare duce la raniri prin ar-sura. 2. TesuturHe nu se pot reface complet - Rani care se vindeea urat. Daca omul nu trage nicio eoncluzie din necazurile sale~i continua sa se Inraiasca, ranile nu se VOl vindeca. Dacacopilul nu se insanato~e~te, la asta contribuie rautatea pa-rintilor. Ranile de pe piele se identifica simbolie eu portileorganismului prin care iese afara rautatea omeneasca. Cese scurge din rana (secretii) earacterizeaza esenta rautatii. - Boli de pie Ie 55
  • Luule Viilma Defectele pielii sunt orificiile prin care rautatea se re-varsa in permanenta. Cand viata este tot mai suparatoare,pielea da posibilitatea ca rautatea sa iasa cat mai mult, alt-fel corpul ar pieri. - Ulcera!ii trofice indiferent de cauza initiala a bolii. Ulcerul tractului gastrointestinaL 3. Leziuni la oase: - Ruperea oaselor - Subtierea, inmuierea (decalcifierea) oaselor ~i altefenomene patologiee. - Strambarea oaselor - Luxatii, intinderi de artieulatii. Osul este tata ~i intrucl:lipeaza sexul maseulin. Osul serope numai de la 0 rautate aparuta bruse. Cu cat rautateaeste mai putemiea, eu atat distruetia este mai mare. Riluta-tea paterna - supararea pe tine lnsuti, pe altii ~i pe mama,rautatea materna - supilrarea pe tata, supanlrea copHlor petata, supararea pe tot sexul maseulin, totul se depune inoase. Aici intra toate tipurile de rautate care se reduc 10.faptul ca pe barbat nu te po!i bazu, el poate sa te paca-leasca, sa te triideze. eel mai bine rupe oasele r£lutateaunUl barbat fala de alt barbat. Cu cat rautatea este maiconcreta, eu atat fractura este mai curaI8.. Un as zdrobit es-te semnul caracteristic 0.1 rauta!ii corLfuze 10. un om eu unmod de gandire eonfuz. Totdeauna este valabila regula eal~i rupe oasele, eel ce se infurie pe altul. Rautatea navalnica duce 10. vatamarea traumaticil a oa-seloL Rautatea ascunsa mult timp duce 10. distructia patolo-gica a oaselor - osteoporozii, osteomielita. 56
  • Alungii riiul din tine ~mp{u ain viatd TataI incepe sa-~i caute iubirea in alta parte. 0 sotie nu~tie di barbatul ei umbla pe de laturi numai atunci carrdiubirea ei nu-l mai hrane§te. Tradarea este descoperita §iamandoi se dezonoreaza. Ru§inea, ascunsa fata de ceilalti,se transforma in sufletul femeii intr-o du§manie dispretui-toare cu care 11unnare§te pe biirbat, chiar dad el §i-a re-cunoscut vina. In spateie stapanirii de sine, in spatele uneivieti aparent frumoase, se ascunde neputinta de a ierta. Copilul acestor parinti va suferi de poliartrita defor-manta eu distrugerea progresiva a tesutului osos. Copilulnu are cum sa §tie de acest episod nefericit din viata lorpersonala, pe care ei I-au ascuns. Pentru ceilaIti, relatiiledintre soli erau exemplare. $i pe copill-au educat in modexemplar, dar corpul unui copil nu suporta minciuna §iseoate adevarulla suprafata. Parra carrd copilul nu va ierta mamei lui du§mania uci-gatoare impotriva tatalui sau, oasele lui nu se vor lecui.Ne§tiinta, nedorinta de a scoate 10. lu.."Ilinaatacirile parinti- rlor sau negarea acestora nu vor indrepta situatia. Suferintadelicata, politicoasa nu este niciodata treaba doar a acestuiom. In primul rand, omul care are copii asigura sanatateaaeestara §i a nepotilor. In 0.1 doilea rand, odata eu inainta-rea in varsta acest om va fi in grija altara §i Ie va ingreunaviata, mai ales copiilor Iui, §i eu toate aeestea de pe chipullui TIU va dispare zambetul neputincios de om bun. Sunt nevoita sa spun oameniIor cat mai deli cat posibildi ei nu trebuie sa caute cauza necazurilor lor numai in pa-rinti, ci :;;1ca ei In§i§i sunt continuatorii acelora~i gre§eli,dar nu am dreptul 8a-i oblig sa Ie recunoasca. Unii refuzacategoric sa recunoasca ca nu-~i pot schimba modul de i ::7 J
  • Luute Viilmagfmdire doar pentru ca vine cineva ~i Ie splme ca, totu~i,nu au gandit corect. Acest cine va sunt eu. Dar daca el nuse insanato~e~te, inseamna ca motivul bolii nu a fast acestfapt ru~inos. Inver~unarea barbatului contra femeii actioneaza prinforta lui fizica. Forta lui sufleteasdl este slabita. Daca tatal poarta in el du~mania ~i nu se debaraseazadin dnd in dnd de ea, pre cum un vulcan, copilul Fa cadea~i i~i va rupe oasele. La oamenii in varsta fracturile au loc din cauza depu-nerii in straturi, pe fondul parintesc, a propriei rautatiacumulate de-a lungul vietii. Ca totdeauna, aceasta rautateeste din cauza sexului masculin ~i impotriva sexului mas-culin. Fara exceptie, toate traumele, inc1usiv cele ca urmarea unui accident de ma~iila, se produc din rautate. Persoanade la volan aflata intr-o dispozitie proasta poate fi vinova-tul potential al accidentului. Pentru persoana care, dineconomie de timp, alege pentru c1arificarea divergentelorfamiliale un drum cu ma~ina, acest drum s-ar putea sa fieultimul. Daca sunteti nevoit sa va urcati intr-o ma~ina sau unautobuz cu un ~ofer rau, iertati-l ~i transmiteti-i acea fortamiraculoasa care transforma raul in bine - iubirea dum-neavoastra cordiala. Sa fiti convins ca veti ajunge eu binela destinatie. Cine nu are rautate in d, nu va avea accident de ma~i-na. Cine nu s-a preocupat din timp de corectarea moduluide gandire, dar imediat dupa accident incepe sa meditezeasupra gre~e1ilor proprii ~i Ii cere iertare corpului sau, act- 58
  • Alunga raul din tinela se va face bine uimitor de repede. Chiar ~i oasele saufragmentele care s-au deplasat din lac se lor mi~ca u~or lalocullor. Hemoragiile lor disparea uluitor de repede, rani-Ie se lor vindeca fmmos. Dar, daca victima accidentului ~iapropiatii lui, mai ales parintii, lor diuta vinovatul in altii~i i~i lor face planuri de razbunare, Insanato~irea va intar-zia mult, iar fenomenele reziduale pot sa ramana pentm itoata. viala. Tot eei se intampla unui am matur este, inain-te de arice, propria Iui gre~eala. Corpul a~teapta de la el 0intelegere corecta. Daca victima accidentului este rara cuno~tinta ~i nupoate gandi, eei apropiati trebuie sa-~i concentreze fortaiubirii lor pentm binele celu! drag. rubi!i, nu diutati vino-vatL Averi griji, nu va alarmati. Bucurati-va macar pentmfaptul ca este inca viu ~i prin iubire puteti s3.-1 recuceritipentm 0 /lata ae re,La va Ioare. ~ estu.1 18-sa11 mana me- . -, 1- R - pe Adicilor si nu-i deraniati. ei stiu ce au de facut "i tineti 111.in- ., ..I :;, , y, ,te, bolnavul are nevoie de lini~te, sa fie singur eu el insu~ipentru a g§,ndi. Lacrimile dumneavoastra nu-l lasa sa sefaca biller ~mp{u cfin viata De curand au avut l.oe doua accidente de m~ina la unintenfal de cateva zile. In ambele ma~ini erau pacienti de-ai mei. In prima ma~ina se aflau tatal, mama, fiul ~i fiicalor. TataJ s-a ales ell multiple fracturi pe partea anterioaraa capului ~i in paliea superioara a corpului ~i ranirea tesu-turilor mol. Fiica avea 1animari pe fata. Mama - fracturi laoasele bazinului. FiuI - nid 0 zgarietura. El i~i invatasefoarte bine lectiile de via!a. In a doua ma~ina erau mama eu cele doua fiice. 59
  • Luule f7Wma Fetele, Intelepte fiind, §i-au tacut lectia de iertare, s-aueliberat de frica de dinaintea unui drum pnmejdios. S-aueliberat ~i de rautate. Mama a suferit 0 rupere ill V a ver-tebrei dorsale, fiicele - cateva vanatai. La vremea respectiva Ie-am statuit pe mfu"1lesa seocupe de ele Insele pentru ca copilul sa se poata 1nsanato~irepede. Ambele au negat ca sunt stresate. Trebuie sa rnen-tionez ca ambele familii erau intelectuali. 4. Secretii: - Lacrimi - Transpirarie - Saliva - Mucozitati din nas -Flegma -Voma -Puroi - Secretii ale organelor sexuale - Sange - Urina - Fecale. De illdaHl.ce au aparut, secretine trebuie 5i;; iasa dincorp pe caile lor naturale. Daca nu ies san nu ies atat deabundent cat trebuie pentru scoaterea rautatii, corpul seirnbolnave~te. Ganditi-va la fiecare fel de secretie, de care .dintreemotii sunt ele provocate ill yeti Inte1ege specmcul rautatiipe care acestea Ie provoaca. eu cat fautatea este mai proaspata §i mai sangeroasa,eu atat mai sangeroasa este secreria. eu cat durata rautatii este mai mare ~i eu cat s-a sedi~mentat mai mult, ell atdt secretia va fi mai curata: lacrimi. 60
  • Alunga raul din tineLacrimile rautatii pro vocate de tristete apar pentru eel omul:}-a primit de la viata ce a dorit. ~i el dore~te lucruri, oa-:neni ~i atatea altele. Dore~te sa fie sanatos, dar nu vrea sa:-ecunoasca ca sanatatea depinde de ellnsu~i. Cateodata omul ajunge la extreme cand, de exemplu,dore~te ca martul sa invie. Am avut astfel de. cereri, maibine spus, obligatii, pentru ca, dupE.parerea solicitantului,eu, ca medic, trebuia sa repar gre~eala altor medici, carecici macar nu fusese gre§eala. Persoana nu era nici pe de-parte proasta, in acceptiunea obi§nuita era ceea ce secheama am. Moare eel al carui spirit cauta echilibrul sufletesc ma-xim pe care nu I-a avut cat a trait. Omul deplans nu are li-m§te nici dupa moarte. Dar, daca in spate1e jelitului se as-cunde lipsa dorintei de a continua munca ~i obligatii1e ra-posatului, celui care jele§te Ii va fi intr-adevar greu. Pentruca.inainte acela facea totul. Ne~tiinta ~i lipsa dorintei de a plange sunt stresuri gra-ve ce trebuie descatu~ate. Dadi omul inca nu a inviitat sa-~i guvemeze viata printr-o ga..1direcorecta, trebuie sa aiba.posibilitatea de a da afara rautatea sub forma de lacrimi. Incaz contrar, lacrimile se aduna in tesuturi ~i In cavitatilecor1Jului sub forma de aClL.TIulari liehid. de Transpiratia seamana ell lacrima ~i seoate din orga-nism, 1ntr-o mai mare cantitate, cele mai diferite feluri derautate .. Dupa mirosul transpiratiei se poate detennina ca-racterul unui om. Nici n-ar trebui, in general, sa folosimdeodorante. Rautatea trebuie eliberata chiar daca ornul nutranspira ~i nu va transpira. Intrucat nu exista un astfel deom care sa fie lipsit total de rautate, nu exista nid oarnenicare sa nu transpire deloc. Echilibrul constituie norma. 61
  • Luule Viilma Saliva ne arata cum l~i realizeaza omul seopurile. Cinegande~te coreet ~i se bazeaza pe el insu~i, aeela va avearezultate bune. Dar claca omul nu depune eforturi, dar Tea ireznltate btme, considerand Cft se envine, ca 0 reactie inlant vor um1a rezultatele negative. Friea fata de treburile coticliene usuca gura 9i te facesa 0 deschizi ca un pe~te pe llseat. Niei nu poti vorbi. Dar,dadi omul vrea sa scape inainte de vreme de problemelesale, atunci, corespunzator eu graba sa ilogicil, poate saapara 0 salivatie anormala pana acolo incat sa ii curga ba-lele. Viteza de salivaJie 9i clorinta ilogica se af1a Intr-o le-gatura reciprodL ~i, desigur, cunoa§tem ell totii situatiacand din cauza unei dispozitii negative iri vine cateodatasa scuipi. Mucozitlitile din llUS Insemllil8. rautatea provocata deciuda. Omul care se straduie9te sa fie bun ~i sa faca bine,se simte jignit dad cineva gasqte vreun cusur in faptdeIui. Cine umbla incoace ~i Inco10 eu 0 figura jignita astfelca eel care I-a ofens at sa vadii ca el se simte jignit, la el ci-uda se va manifesta prin mucozitati care curg din nas. Celcare l§i ascunde insa umilinra, din maudrie, pentm ca vreasa se considere superior celui care I-a ofensat sau, ceilaltisa-l considere a§a, la e1 aceste mucoziUlti se vor duce insinusurile din maxilarul superior ~i vor provoca inflamareaacestora. Dacil umilinta §i dorinta de a 0 ascunde depa~e~te ori-ce limWi a logicii umane, apare inflamatia sinusului fron-tal care ne arata ca prostia omeneasca pune ratiunea In pe-rieol. La copii sinusurile din jurul nasului nn sunt dezvol-tate. Daca copilul nu este inteles, dadi alam1a data de el nueste ascultata, daca e1 este nevoit sa-§i inghita meTeu la- 62
  • Alunga raul din tine2rimile de tristete, vor aparea vegetatiile adenoide. Ele pot=lscoase, dar vor apfuea din nou. Stare a permanenta de umilinta provoaea guturaiul2ronie. Elementullui eel mai nepliicut este edemul care se:nanifesHi mai ales in pozitie ~ezand. eel care are un edemputernic la radacina nasului nu poate sa gandeasca, deoa-rece canalele lui energetice sunt infundate. Senzatia de du-rere surda in cap 1i ingreuneaza invatatura ~i dezvoltareagenerala. Stranutul este incercarea corpului de a arunca bruscafara umilinta proprie ~i umilinta provocata celorla1ti.Stranuta eei care au a~a numita rautate de scurta durata.Rautatea de lunga durata atrage dupa sine a boala lunga.Sa nu va relineti niciodata, din poHtete, pornirea de a stra-nuta. Din moment ee energia umilintei vrea sa ta~neasca inafara, lasati-o. Altfel, veti face guturai. Flegma este rautatea plangaretilor, a viiicarelii ~i aproblemelor legate de ea. Este in acela~i timp suparareapentru acuzatiile care ti se aduc, supararea pe cei care teacuza ~i deei, supararea pe tine insutl ea aeuzator. La mul-te persoane secretia cronic a de flegma dureaza pana candomul se smulge din cereullui obi~nuit. Tratamentul in sta-liuni Ie ajuta, dar odata reintor~i acasa secretia de flegmareapare, fiindea nu au inteles de unde a aparut boala. Voma arata 0 rautate provocata de sila, rautate contranecuviintei altora ~i adesea contra propriei necuviinte.Voma insearrma dezgust fatii de via~a. Daca omul simte canu poate ie~i din impas, ca nu poate face fa~a situatiei, fieea nu are forta necesara, fie ca nu are posibilitati, atunciincepe sa vomeze. El se gole~te de murdariile acestei lumi iicare produc greata - fie ea mancare, fie a situatie inae-ceptabila din punet de vedere spiritual. Regretul dupa 63
  • Luule Viilmavrernurile apuse ~i dorinta ca ele sa se intoarea, revalta fa-ta de ceva anurne, Iipsa dorintei de a merge inainte - inspatele lor sta tearna de viitor care provoaca spasrne instamac ~i te face sa dai afara continutul aeestuia. Existaoarneni care nu pot sa-~i provoace varna, chiar daca trebu-Ie. Acqtia sunt oarnenii care nu se potaiesc, care merginainte in vlata, pentru ei viata insemnand viitoml. Puroililinsote~te rautatea provocata de neajutorare ~ide neputinta - rautatea din urnilinta. Dadi un am mic Iasuflet, 1a spirit ~i la corp sirnte ca este neajutorat ~i incapa-bil sa rezolve 0 situatie sau sa 0 aduca in folasul sau, rau-tatea lui va fi imprevizibila. Puraiul este marturia dorinteide razbunare pentru umilintele indurate rnulta vreme, mer-gand pana la distrugerea tuturor, indusiv a eelar care nusunt implicati in niei un fel. De aeeea a umili, ca ~i a in-chide ochii la umilinta, este un lucru periculos cmar pentruun observator de pe margine. A~a se acumuleaza vrajba illtre popoare ~i state. Eapoate rnocni veacuri in ~ir, ca focul sub cenu~a. Dar ~iumilirea sexului feminin care dureaza de secole, tratareafemeilor ca oarneni de categoria a doua ~i exploatarea lor(in lume cantinuand sa existe dreptul celui mai puternie)poate sa aprinda focul imprevizibil ~i irational al urii, indi-ferent in ce situatie. Puroiul este rautatea du~manoa5a provoeaHi de nemul-tumirea fata de viata in general. La un om eamia nimie nu-i este pe plac, 11ieibinele, niei raul, ciar care eu toate aees-tea trebuie 58,traiasca ~i sa nu deschida gura ~i care nu areo intelegere dara a ceea ee trebuie sa faca in continuare, lael, niei nu va reu~i bine sa treaca un buboi ca va ~i reaparealtul. Rautate mica inseamna 0 buba mica, rautate mare -un buboi mare. A~a este ~i caracterullui - un mic du~man 64
  • Alunga raul din tine::au 0 situatie negativa abia au reu~it sa dispara ~i la ori-:::ontapar altele ~i mai grave. Du~mania irationala fata de-iata, pe care omul 0 ascunde, deoareee vrea sa fie bun,:zbucne~te in afara sub forma de puroi. Co~urile eu puroije pe fata sunt rezultatul unei rautati din umilinta. Prin eli:1su~ieo~ul va provoca in eontinuare umilinta, chiar daea:--imeninu-l observa. Odata cu secrefia sexualii din organele sexuale iese in::fara incraneenarea legata de viata sexuala. Indiferent dejiagnostic, indiferent de mierobul care a produs imbolna-.-irea, cauza 0 constituie insatisfactia sexuala ~i dezamagi-rea. Toate infectiile genitale cronice care nu cedeaza lamedicamente dispar 0 data cu eliberarea de rautatea legatade viata sexuala ~i efectul vindedirii se diagnostieheazau~or in laborator. eu cat 11 veti invinovati mai mult pe par-tenerul dumneavoastra, eu atat vindecarea va fi mai grea,pentru ca, prin gandurile dumneavoastra, sunte!i chiarprovocatorulcare vrea sa va dea in felul acesta 0 lecrie deviata. Cine nu ~tie cum sa mai nascoceasca suferinre pen-tru celalalt, acela va suferi de infectii sexuale. Speeificul rauta!ii legate de via!a sexuaia determinaarietatea de infectii sexuale: - trichomoniaza - rautatea disperata a unei persoaneu~uratice, - gonoree - rautatea posaca a celui umilit, - chiamidioza - rautate autoritara, - sifilis - rautate provocata de pierderea simtului deresponsabilitate fata de via!a Sangele corespunde simbolic rautatii provocate dedorin!a de a Iupta, de a se razbuna. Daea va taiati la degeteu cutitul sau vi se intampla 0 alta trauma Iegata de sange,asta inseamna ea setea de riizbunare cautil sa iasa pentru ca 65
  • LUllIe ViiImadumneavoastra sa nu face!i altceva mai ingrozitor. Ea ~tieca in realitate nu sunte!i atat de sangeros pe cat sunte!i ingand. Dar pentru a evita 0 dezlan!uire brusca, cfmd pute!isa face!i rau altcuiva, rautatea se scurge sub forma de san-ge. Natura i-a daruit femeii menstrua!ia pentru a 0 cura!ilunar de rautate. Uterul fiind organul chalaei sexuale,acumuleaza problemele sexuale pe care omul nu ~tie innici un fel sa Ie deosebeasca de problemele economice.Daca nemulWmirea fa!a de so! crqte pana intr-acolo incat,intr-un acces de razbunare, so!ia incepe sa imagineze pe-deapsa cea mai crunta pentru el - sa-lin~ele, in acest planpacatos i~i baga coada 0 menstrua!ie abundenta. ~i unde temai dud in situa!ia aceasta ... In feIul acesta sunt ajutatefemeile pentru care fidelitatea nu inseamna lipsa de ocazii,ci sfin!enie. Pentru cele care considera ca. fidelitatea ~i mo-rala sexuaia nu fac nici cat 0 ceapa degerata, leqia va fi ~imai aspra. Cu cat menstrua!ia este mai abundenta, cu atats-au acumulat mai multe stresuri. Odata eu sangele se eli-mina ~i nervozitatea premenstruala. eu cat mama este mainervoasa, cu ata.! fiiea ei va avea 0 menstrua!ie mai abun-denta chiar de 1a inceput. Cand femeia i~i ascunde cat maiadanc problemele sexuale, apare amenoreea - lipsa men-strua!iei. Cu cat secrelia este mai urat mirositoare, eu atat mairau mirositoare este rautatea. Urina ~ifecalele scot ~i elerautatea afara. Cu cat fecalele sunt mai inchise la culoare,cu atat mai multa fiere se elimina oclata eu ele. In vezicabiliara se acumuleaza rautatea cea mai vulgara. Daca omulvrea sa se elibereze de rautate ~i daea nu se jeneaza sa pararau, fecalele lui vor fi inchise la culoare. Daca omul vreasa para inteligent ~i rautatea din el ajunge la concentralia 66
  • Alunga raul din tine maxima, corpului ii vine in ajutor icterul pentru ca, totu~i, rautatea sa fie scoasa afara. In feIul acesta corpul incearca 3a-l ajute pe am sa ramana in viata. Daca omul nu vrea sa renunte Ia rautate pe cai normale, asta se vede in fecalele deschise Ia culoare, in urina· anormal de inchisa ~i in cu- Ioarea galbuie a pielii din cauza pigmentilor biliari. Odata cu urina se elimina ~i dezamagirile legate deviata. Daca omnl nn mai este capabil sa suporte dezamagi-rile, urina Iui devine acida. Iar daca odata cu urina se eli-mina ~i albumina, corpul are 0 posibilitate ~i mai mare dea scoate afara sentimentul de vinovatie ~i de invinuire a al-tara. Aceasta arata ea din punet de vedere fizie, eorpul aatins punetul critic. Dezamagirile aeumulate au devenit pe-riculoase pentru via!a. Aibumina este principaIul materialde eonstructie pentru corpul nostru ~i este sinonim euenergetic a sentimentului de vinovatie. Daca sentimentulde vinovatie cre~te pana la 0 cota critic a, corpul se distru-ge, ori direct ~i repede, ori indirect prin inlocuirea albumi-nei eu un tesut gras. Odata cu fecalele se elimina dezamagirile legate desfera volitiva. Daca OInul s-a suprasolicitat pana la ultimapicatura pentru a-~i atinge un scop, dar lupta lui inrihta cuviata nu a dus la rezultatele scontate, fecalele lui VOl fi pli-ne de sub stante toxice, caracteristice pentru boala ~i astaduce la imbolnavirea sigmoidului ~i rectului. Daca dez-amagirile il inraiesc pe om intr-atat incat sa-l trans formedintr-un om generos intr-un zgarie-branza, toata otrava 1n-cnlncenarii ramane in corp ~i poate provoca cancerul intes-tinului gros sau al rectului. Dadi omul are 0 incredere excesiva in corpul sau sauii cere mult pre a mult, corpul, conform acestor ganduri, vaincerca, printr-o osardie ~i mai mare, sa-l ajute. Rezultatul 67
  • LlIuie Viilmava fi sdipari de urina ~i de fecale, La copii, aceasta pro-blema are legatura cu parinrii. Frica mamei fala de sol i setransmite eopilului ea frica fala de tata ~i atunei rinichii,blocati de frica, pot sa se elibereze ~i sa-~i faca treaba Insomn. Copilul va avea enurezis de noapte. Daca Insa copi-Iul se terne de tata pentru ca aeesta este prea sever sau rau,el va seapa urina In timpul zilei. eu timpul, frica fata detata se adance~te ~i poate duce la scaparea de fecale. In fe-Iul aeesta se elibereaza rautatea acumulata de un om supus. 5. Fenomene de disfunctie: - avem oehi, dar nu vedem, - avem mechi, dar nu auzim, - avem cap, dar nu judeciim, - avem coarde vocale, dar nu vorbim, - avem organe sexuale, dar ele TIU fecllildeaza ~i TIUconcep COpll, - avem maini-picioare, dar ele nu se mi~ea, - avem organe, dar ele nu-~i fac treaba, - avem pide pe cap, dar nu avem par, - ~i a~a mai departe. Despre ciiderea piirului. In general se eonsidera cabarbatii chei sunt inteligenti. Friea ~i dezamagirea ca ni-meni nu ma iube~te afecteaza stratul de par atat la femeicat ~i la barbali. Chelirea putemica are loc dupa 0 criza su-fleteasca. Oamenii de tip luptator nu pot inainta in viaratara iubire, dar vor acest lueru. Pentru a merge Inainte,oamenii chei cauta incon~tient contactul eu fortele super-ioare ~i n gasesc ... Spiritullor este mai deschis decat lapersoande cu par frumos. lata ea in tot raul este ~i un bine. Moda actuala saluta tunsorile scurte sau rasul in capintrucat noi toli cautam incon~tient contactul cu Dumne- 68
  • Alunga raul din tinezeu ~i acesta este lID mijloc de contact. Stirn cu totii de di-derea parului in urma iradierii san intoxidirii. Puneti-vaacum in locul corpului dumneavoastra ~i incerca!i sa vaimaginati ce a simtit el cand in mod con~tient i-ati facut lIDdiu, in lac sa extrageti a invatatura din semnalul pe care 1-a tras. Evident, corpulsimte ca nu este iubit, ca este urat,dar continua sa-l invete pe am. eei care vor intelege acestlucru, vor evita caderea. parului. Daca in unna tIDei boli capacitatea motorie a corpuluiscade, asta inseamna ca rautatea acestui om devine pericu-loasa pentru societate. Corpul ne da posibilitatea de a neschimba modul de gandire. In caz contrar, rautatea irumpein afara ~i omul va savar~i a crima. Spiritul ~tie insa diaceasta lectie - a te afla in postura de uciga~ - nu este ne-cesara in aceasta viata. 6. SHibirea, extenuarea, uscarea, mortificarea. Se spune despre cineva ca s-a uscat. Aceasta inseamnadistructie. La inceput, insesizabil. pentru ochi, se mortificaorganele, de exemplu ficatul in cazul cirozei. Totdeauna,aceasta este urmarea distrugerii 1nt1-o lunga perioada detimp. Sernnele de avertizare au fast ignorate. Nimic nu seproduce Intamplator sau pe nea~teptate. Corpul nostru neindeamna atat de vizibil sa fim atenti ca se creeaza 0 anu-mita situatie incat pur ~i simplu nu este posibil sa nu ba-gam de seama. Din pUllet de vedere medical, ciroza este 0 vatamareprovocata de alcool sau 0 aqiune chimica. Se intfunpla cao persoana sa se simta nefericita mai mult din cauza diag-nosticului dedit din cauza bolii ca atare, pentru ca toataviata a baut doar cateva paharele de votca in plus fata deallii ~i diagnosticul i se pare nedrept. 0 astfel de persoana 69
  • Lllule viilmaeste victima caracterului sau inchis. In lupta lui cu viata s-au depus, pe parcurs, straturi atat de adanci de rautate dis-trugatoare incat ficatul s-a mortificat. El crede ea prin rau-tatea lui surda ~i prin dispretul fata de oamenii rai, i~i ex-prima doar revolta, dar In realitate a aeumulat mai multarautate decat toti scandalagiii la un loco Prima care da alarma este pie lea. Pielea ascunde viatasufleteasca. Pielea este harta geografica a vietii suflete~ti a omului. Pigmentafia este determinatEi de temperament. Un fesut gras este camara rautatii. Pruritul (manearimea) da semnalul in legiltura eumortificarile aparute in mi~carea energiei. Amintiti-va ce gand v-a venit in minte cand ati cititaceste randuri. Le-ati raportat ~i la dumneavoastra? Sau v-ati ingrozit cati bani ati cheltuit pe cosmeticale? Daca estea~a, nu trebuie sa disperati. Lectiile umanitatii ating tot-deauna la portofel. o piele uscata inseamna ea omul nu vrea sa-~i araterautatea. eu cat pielea este mai uscata eu atat rautatea esteascunsa mai mult. Descuamarea pielii se manifesta in special sub formade matreata. Matreata exprima dorinta de a te elibera deprostia care te irita. Descuamarea pie Iii uscate arata a nevoie acuta de a teelibera urgent de rautate, ceea ce nu vine insa din ne~tiinta. Imo~irea pielii uscate este 0 rautate care a devenit ex-ploziva. Descuamarea ~i imo~irea sub forma de pete este carac-teristica pentru psoriazis. Psoriazisul este un masochismsufletesc: 0 dibdare sufleteasca eroica ce 11ferice~te pe amprin amploarea ei. 70
  • Alunga raul din tine Pielea grasa este caracteristica persoanelor care nu sejeneaza sa-~i verse rautatea. Ea ramane mult timp tanarapentru ca omu11~i e1ibereaza rautatea din captivitate; pen-tru aceasta grasimea ii multumqte corpului. Tinerii iartamai u~or decat batranii. Cu cat pie1ea este mai grasa, cu at:&tomul arata maimult ee este raul ~i prin rautatea lui face bine. lar cine i~i iese din sarite la suparare ~i incepe sa eautepe cineva pe care sii-~i verse rautatea, rnra sa traga nici 0concluzie din gre~eala sa, la aeela rautatea acumulata vaforma foeare de puroi. Bubele eu puroi sunt dovada caomul respeetiv are 0 nlutate deja mai concreta sau undu~man coneret, dar 0 tine in el. Rautatea varsata la loculpotrivit ~i eu un scop potrivit hrane~te pielea cu grasime. o piele normalii fnseamnii un om echilibrat. Pigmentul este "luminita" vietii, temperamentul. Cinei~i invinge temperamentul socotind ca nu este frumos ~i nueste inteligent sa-l afi~ezi, acela are pielea alba. Dar dacaacest om retinut incepe sa se enerveze ca altora, mai putineducati, Ie merg bine treburile, pigmenrnl va erupe, ca unmic vulcan, 1ntr-o pata pigmentata exact in locul unde i~iare cuibul problema lui. Nu ca cei eu piele alba nu aupigment, au, dar el este pur ~i simplu ascuns. Petele pigmentate ne spun ca persoana respectiva nu-~icunoa~te suficient meritele, nu se poate afirma, demnitatealui este afectata. Petele innascute - alunitele - provin de lastresurile similare ale mamei. Aparitia lor in timpul vietii,fie ca sunt mai mari sau mai mici, este manifestarea pro-priilor stresuri. Petele depigmentate inseamna sentimentul incon~tientde vinovatie din cauza caruia omul nu-~i permite sa se 71
  • Luule Viilmaafirme, ehiar daea este extrem de necesar. Se stapane~te defriea opiniei celorla1ti. Petele partial depigmentate suntsemnul datoriei, karmei din vietile anterioare. Petele ro~ii de pe piele sunt provocate de emotie ~i nearata efi se da 0 lupta intre Erica ~i rautate. Despre ,cat de greu este sa ierti Mi se pune de multe ori intrebarea: "De ce te ocupi tude 0 asemenea treabii grea? n Pentru mine nu este grea, ea este sensul vietii melepentru di, prin ea, eu vad ce se poate vedea numai prin ier-tare. Ma doare faptul ea oamenii considera iertarea 0 trea-ba nemaipomenit de grea. Ma doare sa vad ea omenirea seindreapta eu obstinatie spre propria pieire, pentru ca nuvrea sa inteleaga viata. Omul nu vrea sa-~i recunoasea gre-~elile ~i asta il va distruge. Cu cat omul se elibereaza mai mutt de stresurile sale,eu atat va vedea in toata golieiunea sa adevarata fata a lu-mii, a oamenilor ~i a sa proprie. Tabloul acesta nu estedintre cele mai plaeute, dar eel care a iertat poate sa se uitela el lini~tit, fiinddi ~i-a dobandit echilibrul interior. Vaajuta celodalti, daea ajutorul este primit, ~i nu va ajuta,daca. ajutorul este refuzat. Nu va avea emotii. Nu va simtinici tristete, nici bucurie, nici rautate, nid iubire. Celeare iarta, simte ~i vede totul in adevarata sa esen-t~l.Esenta este in afara emotiilor. Va fi el insu~i. Asta in-seamna lini~tea sufleteasea. E ea ~i dnd a devenit un inte-lept rara sa faca niei un efort. ~tie ce trebuie sa fadL Spiri-tullui eliberat ii descopera inte1epciunea Unitatii Supreme. 72
  • Alunga raul din tine Atingand acest nivel, la inceput omul se poate speria -este 0 senzatie de gol atat de neobi~nuita incat te sperie.Senzatia aceasta poate sa treaca imediat, dar poate sa ~iramana, daca apare teama ca ti-ai pierdut mintile. Dupa un timp reapare nevoia de a fi, pur ~i simplu, ~ide a nu mai reactiona la nimic. Sentimentul acesta se deo-sebe~te de apatia starii de nimicnicie ~i de starea cotidianade relativa lini~te ~i echilibru. Starea de nimicnicie nu este altceva decat stare a candte afli in impas. Senzatia de lini~te sufleteasca inseamna deschidere ca-tre tot. Cu cat mai multi oameni se vor elibera ~i vor ajun-ge sa aiba aceasta senzatie, cu atat mai repede lurnea vadeveni mai buna. Fiecare dintre noi ajungem la ea pe cai diferite. Multise simt zdruncinati interior ~i ii cuprinde spaima pentru canu inteleg situatia. Senzatia este ca trupul se rupe in bucaticare nu mai pot fi reunite la un loco Vechile reprezentari seprabu~esc ~i strangerea lor la un loc chiar nu mai este ne-cesara. Eliberati-va de frica fata de aceasta senzatie ~i deteama di ar putea fi ~i mai rau. Este un adevarat chin su-fletesc. In acela~i timp trebuie sa va puneti in ordine relati-ile cu materia pentru ca totul sa decurga mai putin durerospentru dumneavoastra, Calea vietii unui om duce in viitor. Ca sa fii om trebu-ie sa alegi, Mi se pune Intrebarea: "Cu ce te alegi? N-o sa-i vin-deci pe toti ", Le raspund: "Cel putin voi muri mai de-$teapta", Nu clarviziunea este importanta. Important este sa tra-ie~ti cinstit ~i dnd ai pus capul pe perna sa ~tii di ai facutmulte fapte bune, Fiecare nOlla zi, ca ~i noua via!a, se va 73
  • Llilile Viilmadeschide in toata sp1endoarea §i iti va da tot ce e mai bundin ce iti este necesar. Important este sa-ti gase§ti sensu1vietii. Cine nu are lini§te sufleteasca, poate sa reactionezenegativ chiar 1a ce e mai bun. De exemplu, daca e§ti laudatpoti sa stra1uce§ti de fericire, dar poti sa te §i miri cu calm:"Ce este a.;a de special in ce am fiicut?" Ai putea sa tesuperi, pentm ca tu §tii mai bine decat oricine cat de infi-ma este rea1izarea ta. Un om de§tept prime§te cu calm lau-da §i gandqte in sine: " Ti se pare ca merit sa fiu laudat,dar eu merg mat departe pe drumul meu". Un om dqteptprime§te critic a cu calm: nAi tmpresia ca nu am dreptate,dar 0 sa vezt. Tu m-at invatat sa acord aten{ie lucrurilormarunte care pdna acum mi se pareau neimportante. Mul-fumesc! 0 sa merg inainte pe calea mea". Recunoa§terea sincera nu are nevoie de cuvinte. Omu-lui prost ii p1ac 1audele ipocrite. Dqteptu1 are nevoie de 0critica cinstita. Din pacate, pe lumea asta sunt prea multelaude pre:£acute §i prea putina critica cinstita. Dar e §i astaun semn a1timpuri10r noastre. "De fie care data iert, ma simt u.;urat, apoi 0 iau de lacapat. Unde gre.;esc? Poate ca ce fac, nu fac cum trebu-ie? " ma intreaba 1umea cu disperare in glas. Emotiile sunt ca valul, se involbureaza repede, dadi Ietineti inchise in dumneavoastra. Dupa ce ati iertat, va cul-cati pe 0 ureche. Ce sa va mai osteniti, daca acum va e maiu§or? ~i apare cineva care vine 1a dumneavoastra sa-§ispuna necazul... Fiind un om bun, din compatimire, (adica din senti-mentu1 de vinovatie), yeti lua imediat asupra dUl11.1leaVOas-tra 0 parte din povara, :£ara sa inte1egeti ca nu mai avetiforte pentm a-i sari in ajutor. Dupa aceea veti incepe sa va 74
  • Alunga raul din tine invinovatiti ca nu voati oferit ehiar dumneavoastra sa-1 aju- tati, dqi ati vazut ca a~tepta acest ajutor. Atunci veri gandi speriat: ,.Dar dacel 0 sa mi se fntample ~i mie?" ~i imediat parca va simtiti mai rau. Nu-i, oare, a~a? Cine se teme ca va veni lumea 1a el sa-~i spuna necazuri1e sau cine are un sentiment de rautate fata de cei care se plang, acela sigur va fi dlutat de diver~i care ii lor povesti despre suferintele lor. o fiiea buna va pune la inima plangerile bunei sale marne ~i, ca rezultat, se va alege eu un miom sau 0 alta tumora. Mamei nu ii va fi in nici un caz mai bine, ba dim- potriva, ii va t1 mai greu cand va afla despre boala fiieei ei. Prin unnare, fiiea trebuie sa se e1ibereze de spaime ~j de eompatimire - care duee la boala - ~eesta fiind intr-adevar un sentiment de villovatie, deoareee ea nu a faeut luemlpentm care a aparut pe lume - saindrepte gre~eli1e mameiei. Dar niei mama nu ~i-a rorectat grqe1ile ~i acum sesca1dii in lacrimi. "Nu am 0 inima de caine, sa ml-mi pesede lata mea" - spune 0 astfel de mama. ~i astfel i~i fac reciproc numai bine, bine ce Ie duce peamandoua 1a groapa. Acum moartea trebuie sa ia asupra samunca pentm ispii~irea raului. Dar noi, dragi oameni, amvenit pe lume ca sa facem noi in~ine acest lucm. Pe toti neva ingropa sentimentul de vinoviWe, frica ~i rautatea, dacanu lorn inva!a sa ne eliberam de ele. Va rog sa ma crede!i, cu cat veri 1nV8.tamai repedelectia iertarii, eu atat vii va fi mai u~or sa t1airi. Teama de a nu g1e~ieste tot 0 spaima. Trebuie inrelestaleul fiedlmi gand ~i atunci gandurile rele ale ahora nulor putea sa ne murdareasca gandurile noastre curatite.Cand vedeti ca vine spre dumneavoastra 0 persoana care 75
  • Luule Viilmanu va face placere, puneti-va imediat intrebarea:., De cesimt a~a? Ce vrea sa ma fnvefe gandul aeesta? .,Aha! Vine sa-mi aduea aminte ea nu pot sa-i suj(ir peintriganfi. Ca nu pot sa sufar balfde. Sau, mai bine zis,fmi place sa mat trag ~i eu a barj(i, dar nu+mi dau seama , ,ea de fieeare data asta fmi striea relatiile ell cei/altt saltca starea mea de sanatate se altereaza. Pur .;i simplu, tefmbolnave~ti daca te gande~ti di hanea este rea ". earna~a ar trebui sa gandim ~i sa ne eliberam imediat de stre-suri pentm ca sa putem de 1a bun inceput sa nu intram intr-o conversatie neplacuta. Iertarea este 0 mundi sfanta. Ea nu. va cia rezultate,dadi nu ne intelegem gre~eme. Repetarea monotona este buna 1a ineeput, pe urma arfi cazul sa ne de~teptam. Bolile mai u~oare tree mai repede.BoHle mai grele ne obliga sa mergem mai in profunzime. Haideti impreuna ell mine. Imaginati-va urmatoarea situatie: tratand un copila~,am iertat pe bunice - bunici, am iertat ~i grqelile lor dintr-o viata anterioara, ne-affi eliberat de 0 multime de stresuriale mamei ~i ale tatei. Copilul se reface repede, dar pentruvindecarea comp1eta este neeesar ca mama sa-1 iubeascaIntai de toate pc tata. La care mama va zambi ironic: "Paicum, dacii nu-l mai iubesc!" Mi-a fost greu sa privesc eu calm ~i eu intelegere inochii sotului ei ~i ai copilului, dar am invatat sa fac ~i acestluem, fiindca ~tiu ca ei trei sunt unul pentm celalalt 0 lec-tie aspra de viata ~i di trebuie sa sufere. In vietile anterioa-re ei aujucat in roluri exact opuse. 76
  • Alunga raul din tine "Am gre$it. Barbatul acesta nu e pe gustul meu, astanu e dragoste" - declara femeile care au copii, tmeori chi-ar multi copii. Ceva asemanator n-am auzit de la nici unbarbat. Sigur, nu-m! spun ei chiar tot. Probabil ca sunt ~ialt feI de barbati. Dar ee am avut ocazia sa vad la femei m-a ingrozit. Am in vedere incapacitatea indaratnidi ~i pagu-bitoare de a ierta, provenita din neintelegere. Aceasta nearata ca ele nu au simtul responsabilitatii fata de viata.Poate 0 astfel de mama sa fie in ordine eu sanatatea? Nu,nu poate. Ea bole~te ill aceea~i masura in care i-a facut sasufere pe sotu1 ei ~i pe copil. Am destul de des ocazia sa vad eu mahnire ca mamelenu vor sa faca pjmic, nici pentru ele insele, nici pentru co-pii, atunci cand vine yorba despre ~tirbirea ego-ului pro-priu. Parintii se jeneaza sa-~i recunoasca gre~e1ile in pre-zenta copiilor. Ei nu ered ca un copil este in stare sa pri-ceapa adevarul. Si intr-adevar, cu cat copilul este mai mic,cu atat este mai cinstit ~i mai sensibil. Mi s-a lntamplat savad cum i-au stralucit ochi~orii ~i cum ~i-a indreptat spina-rea un copil care a ~<;istatla 0 discutie eand parintele lui aspus: ,,Da, n-am procedat bine. N-am $tiut. Pot sa mat fn-drept ceva? Respectul copilului fata de tata sau de mamacrejte vazand eu ochii. Atmosfera din familie se amelio-reaza, nu mai domll_e~telnstrainarea. Necesitatea de a sesustine unul pe eeHHalt prin iubire 11une~te pe oameni infamilie. Dar 0 familie in care mama este mai importantadecat tata san tata mai important decat mama, in care unultiranizeaza pe celalalt, este 0 familie distrusa, chiar dacaprivit din exterior toml este inca in ordine. " Uite ce mama grozava ai!" - ii spune unul copil 0musafira indaratnidi al carei egoism nu-i permite sa inte-leaga modul earn explic eu problemele vietii de familie. 77
  • Luule ViilmaAceasta ura contra so!Ului, crescuta sub masca iubirii, ac-tioneaza ucigator asupra copilului. El i~i va uri violent ta-tal pentru viata nefericita a mamei. EI nu va intelege ca ra-utatea lu! impotriva tatei provoaca drept raspuns rautateaacestuia. Pentm 0 privire profana ~i, mai ales, judecanddupa jaloanele proprii. mama s-a sacrificat zeci de ani ~i aavut grija de sot, in timp ce acesta s-a inrait din ce in cemai mult :tara sa-~i crute nici macar copiii. ~1ama, fiind su-fletul copilului, actioneaza asupra sotu1ui prin eopil. Niciunul din ei nu vrea sa inteleaga aces! luem. Manifestarea grijii este un instinct. Grija este caracte-ristica ~i animalelor. Dragostea umana este 0 dragoste su-fleteasdi, eo.ne face oameni. Cu ce sentiment intrati J:ntr-o legatura intima? Cu cesentiment ati conceput copiii? Si acum raspundeti pentm dumneavoastra - ~titi oare,in general, ce este aceea iubire sufleteasca? Chiar inainte de mariti~, femeia i~i stabilqte pentmsine scopul casatoriei - 0 sa-mi fac 0 jellnilie, 0 casa fJu-moasa, 0 ma$ina, 0 situatie ~i voi avea 0 viata fJul11oasa.Barbatul se straduiqte sa-i dea toate acestea ~i i Ie da, dar,pentm ca este extrem de ocupat, nu mai are timp, nici chefsa-~i mfmgaie sotia. Bine di macar Ii merge organul sexualpentru a extrage iubire din biocampul femeii. Barba!ii vad ce nu se vede eu ochiul, dar, din pacatepentm ei, nu sunt con~tienti de acest lucru ~i de aceea nuau incredere in ei. Para sa Ii se spuna, ei simt setea de aca~tiga a sotiei lor ~i cuvintele tandre, pe care femeile Iea~teapta atat de mult, mor pe buzele lor. Se spune ea femeile iubesc cu urechile, iar barbatii euochii. 78
  • Alunga raul din tine Nul Cuvintele aprind patima feminina, In pnvlrea barbatului se dezHmtuiepasiunea masculina. Se iube~te cu inima. De aceea dragostea sufleteasca nu are nevoie nici de cuvinte, nici de podoabe pentru corp. lnimile iubitoare sevor recunoa~te totdeauna intre ele. Cunoscatori In aceastatreaba, care nn se pot in~ela, sunt barbatii serio~i ~i eco-nomi la vorba, numai di ei nu sunt con~tienti de asta ~i nu~tiu sa se exprime prin cuvinte. Un om dezamagit in iubire i~i incalzqte in prealabilpasiunea. Barbatul reu~e~te mai u~or. La inceput el soarbedin oehi locurile tainuite ale corpului feminin. Pe masurace sexul feminin se dezgole~te, sentimentele erotice alebarbatului se tocesc. Un corp feminin normal, dezbracat,nu-l mai excita. ~mecheriile de a-~i schimba aspectul exte-rior, chiar daca ii mai biciuie pasiunea, Ii omoara dragos-tea sufleteasca. Corpul femeii se transforma din ce in cemai mult intr-o marfa. Barbatului ii este din ce in ce mai greu sa trezeasdipasiunea femeii, pentru ca ii este tot mai greu sa spuna cu-vinte false. Se ~tie pentru ce 11apreciaza femeia. Daca fe-meile maritate ~i-ar infrumuseta corpul, a~a cum 0 facprostituatele, prin lenjerie sexi ~i zorzoane, sotii lor ~i-armai dezlega limba - e u~or sa pui mana pe un lucru~orfrumos. Dar, prin comportamentul lor, femeile maritatepretind ca barbatul sa-~i fadi datoria In pat, el face ce tre-buie - munce~te ~i In relatiile intime. Aici, nu mai poatesa-l ajute nici macar un mic atribut erotic. Niciunul dintreei nu ~tie sa se descurce in adevaratele necesitati proprii.Ce sa mai vorbim de sotie! La joc barbatul raspunde prin joe. La iubire - prin iu-bire. La obligatie - prin obligatie. I~i face "treaba" In pat 79
  • Luule Viilma~i se intoarce pe partea cealalta, sa adoarma mai repede,pentru ca maine are foarte mult de lucru - trebuie sa umfleportofelul cat mai tare. De aici a aparut yorba ca viata se-xuala obose~te, extenueaza, este periculoasa pentru ceibolnavi etc. Doar atunci cand se simte vinovat fata de solie, ca n-areu~it sa-i dovedeasca prin fapte ca 0 iube~te, se poate in-tampla ca barbatul sa faca infarct in timpul actului sexual.Se va supara pe ellnsu~i chiar in timpul coitului ca nu esteinstarit. BoJile de inima apar din sentimentul de vinovatie.Este foarte clar ca autobiciuirea face rau. Aici a~ fi vrut sa subliniez din nou importanta legiicauza-efect. Lumea vede mai mult gre~e1ile barbatilor ~i ii face peei vinovati. Femeia, este ea oare doar partea vatamata? Fapta barbatului este imaginea in oglinda a gandu-rilor femeii. De la bun inceput pentru barbap nn a fostcaracteristic negativism ul. Un gand bun al femeii se manifesta intr-o faptabuna a barbatului. Un gand rau al femeii se manifesta intr-o fapta reaa barbatului. Daca femeia ~tie sa-~i iubeasca mai intai barbatul,acesta nu va face nimic rau. Dar dadi femeia se va purtaeu el ca ~i cand ar fi proprietatea ei, el va lncepe sa luptepentru viata sa cu frica de moarte, irationala, a unui prizo-nier. A~a apare rautatea. Izvorul cuminteniei ~i fericirii es-te iubirea, a carei forta motrice este femeia. Dragostea fata de aproape nu poate deveni 0 forta dis~tructiva. Aceasta transformare este posibila numai atunci 80
  • Alunga raul din tinecand iube~ti ca un proprietar, cand ce nu-!i mai trebuiearunci Ia gunoi. Dragostea sufleteasdi, cea care zide~tefamilia, cre~te odata cu anii. Iar emo!ia, care a fost Iuatadrept iubire ~i care a fost motivul crearii unei familii, vadisparea. EmoWle, chiar daca sunt necesare din punet devedere omenesc, ele provoasa stresuri ~i pagubesc iubirea. Femeie, elibereaza-te de egoism ~i vei descoperi caintelegi viata cum trebuie. Renunta la parerea ca feme-ia are totdeauna dreptate! Copilul tau vrea sa traiasca~i sa fie fericit ... eel mai greu Ie este acum copiilor, pentru ca sufle-tullor curat este amenintat eu distrugerea. Cultul pentru consumul corpului omenese a deve-nit pentru adoiescenti masura valorii umane. Numaiintr-o casa un de parintii se iubesc, copiii simt incon~ti-ent ce este aceca dragoste sufleteasdi ~ivor ~ti sa pretu.-iasca acest sentiment mai presus de orice, chiar daca Iise va intampla sa se lase ispititi ~i sa atraga asupra loro lectie dureroasa.Respira ca sa fii sanatos Cea mai mare importan!a 0 are energia gandirii. Dupa ea urmeaza energia respira!iei. Un exemplu. Este adus la cabinet un om in V3rsta cudureri mari, care n-a auzit nimic despre forta vindecatoarea iertarii. Este clar di in momentul respectiv este inutil sa-linveti sa ierte. Mai Intai trebuie sa faci sa nu-l mai doara.~i atunci ii spun urmatoarele: 81
  • LlIllle Viilrna Ganditi-va fmpreuna eu mine. La jieeare inspiratietragefi fnauntru binele 9i la fieeare expiratie dafi afararaul. Lowl dureros respira ~i el, de~i n-afi ~tiut aeest lu-eru pana aeum. Aeum, eu fmpreuna eu dumneavoastra,pIin inspirafie, voi duee binele in load bolnav ~i, prin ex-piratie, voi seoate raul din loeul bolnav. Aeum vom inspi-ra ~i mai mult bine ~i vom expira 9i mai mult rau. Nu, pen-tru asta nu trebuie sa respirafi mai adanc. Vom da, eugandul, posibilitatea ea binele sa intre mat adane pentruea raul sa poata ie9i. Nu trebuie sa faeem nieio pauza.1v1inunat,eontinuam sa respiram fmpreuno...Nu uita{i sa vagandifi. Am expirat raul 9i am inspirat hinele, am expiratraul ~i am inspirat binele, am expirat mai mult, ~i maimuit rau ~i am inspirat mult bine, mai mult bine. Deja v-amai trecut ... Afi expirat raul, afi inspirat bineie ... Durerea, aritmia, aeeesul de astm tree in eateva minute.In eazul insufieientei eardiaee ~i astmului expiram, in plus,~i sentimentul de vinovatie care 11apasa pe om ~i efeetulapare ~i mai repede. Energia care intra odata eu respiratia este energia pura,dumnezeiasea. Modul nostru pozitiv de a gandi spore~tepuritatea ~i eantitatea de energie inhalata. De multe ori mi se pune intrebarea: eu ee sa ineep da-ea nu ~tiu sa-mi inteleg stresurile? Unora Ii se pare 0 barie-ra greu de depa~it. Atat de greu, inca.t mai degraba ar lasasa i se taie unul dintre organe - a~a de tare se grabese.Graba na~te totdeauna !ipsa de ratiune. Omul eonsiderapierdere doar eeea ce vede eu oehii 1111. A lasa sa i se taie 0mana sau un pieior - asta nu!, dar daea este vorba despreun organ intern - parea nu-i pare atat de rau. Abia dupaaceea, ulterior, aeeasta pierdere i~i va arata importanta.Despre principalele stresuri care provoaca boala eu am 82
  • A!unga rau! din tinescris in prima carte "Cum sa te fere~ti de boaia ~i eum safii sanatos". Ca sa intelegeti tabelele ~i sehemele din carte,apelati la memoria dumneavoastra ~i la gandire. Deslu~irea cauzei prin intermediul bolii este aeela~iIucru eu liehidarea urmarilor ei. Ar fi fost mai bine ea raulsa fi fost prevenit. Pentru aeeasta exista minunate posibili-tati intruchipate de propriile noastre ganduri. In medie un om are 15 inspiratii ~i expiratii pe minut.La fiecare inspiratie, in eon~tientul nostru intra un gand.Jumatate din ganduri sunt negative. Ce inseamna asta? Inseamna urmatoarele: La fiecare inspira,ie Ni(iunea noastrii ne trimite ungand, pentru a pricepe. Subliniez - spiritul melt Imi dli de$tire ce se va intampla. C{md imi aud spiritul $i ~tiu cli trebuie refinut binele# dat afarli raul, imediat eu iert gandul riiu care atrageasupra mea 0 intamplare rea. Cer iertare gandului meu rliu cli l-am llisat sli creas-citpanli la aceste dimensillni,fiindcii n-am infelescii el aapitrut ca sa mil fnve(e ~i ca, fie ~i numai pentru asta, eltrebuie sa-mi provoace 0 durere. Cer iertare spiritului meu ca n-am ~tiut sa-l ascuttmai devreme ~i it mUl{Ull1eSCin tot sufletul pentrll aju- dtor. Sentimentul de eliberare este ajutorul de prima nece-sitate dat mie de cafre spirit pentrll ca ell sa ~till C(t amrell~it. Cer iertare corpului meu pentru eli, ne~tiind sii gan-desc, i-am provoeat atatea suferinfe. Cand mii bantuie indoielile, spiritullmi spune cii In-doiala estefrka de a crede In mine insllmi # aeest stresa$teaptii # el slifie eliberat. 83
  • Luule Viilma Orice gtind care mil viziteazii lmi este trimis de clitrespiritul meu cn sa invefe mintea mea. Orice gand negativ vine ca sa ma fnve(e exact con-trariuL Daca eu pricep Ii ma eliberez de el, ma izbavescde nevoia de a sufer; Capat infelepciune fara sa sufar,a~a cum trebuie safaca orice om ell ra{iune. Fiecare gand meritit sa meditezi asupra lili §i sa tragio concluzie. Fiecare gand meritli sli meditezi asupra lu;, nu 0 sin-gurii data, # sa tragi nn 0 singurii concluzie. Ziceti ca asta este 0 viziune efemera care nu folose~tela mare lucru? Cine va incepe sa apiece ureehea la gandu-rile sale ~i i~i va coreeta viata dupa ele, aeeluia spiritul iiva da posibilitatea sa mearga tot mai departe. Coreetarealuerurilor marunte se va transforma pe nesimtite in schim-bari mai importante. Cine i~i coreeteaza treeutul, i~i corec-teaza prezentul. Cine l~i eorecteaza prezentul, l~i eorectea-za viitorul. Pentru omul care i~i incepe ziua ell 0 astfel de truda degandire, ea echivaleaza cu rugaciunea de dimineata. Ierta-rea este tocmai acea rugaciune, rugaciunea con~tient direc-rionaHi, a carei implinire va fi pe masura faptei faptuite.Dumnezeu ii da intotdeauna omului ceea ee merita. Cinecere mai mult, acela va fi deceptionat.Stresul- prieten sau d~w..an.? Intreb diteodata oamenii: "De ce a{i ciipiitat sentimen-tul de vinovii{ie? Frica? Riiutatea? De la ce vi se trage?Sunt acestea un prieten salt un du§man?" 84
  • Alunga raul din tine Pentru majoritatea raspunsul e cat se poate de clar -un du~man. eel mai bine in!eleg copiii. Pe ei ii Inva! in felul urma-tor: "Asculta, copil drag! Sentimentul de vinovaJie este unprieten care vine .;i ffi spune ca nu exista vina, d gre§eli §idin gre§eli se fnvata. Tofi am venit pe lumea aceasta Cet sainvatam §i sa facem din rau bine. Pentru ca, cu adevarat,binele este ceea ee fac eu fnsumi. Sentimentul de vinovil{ievine ca sa-fi spuna: Lasa-ma §i atund tu vei fi de:jtept §iputernie, atund nimeni nu te va mai fnvinova{i. Dar, dacatu nu mil la§i, eu voi fi nevoit sa cresc pentru ca sa te facslab §i atund tu nu vei mai putea sa fad rau din prostie.A§a ffi vorbe§te sentimentul de vinovafie. Dar de unde vine friea? Prietenul tau, pe nume frica,vine sa-fi spuna - scumpule, e§ti un fricos. Eu vreau sa teajut sa devii curajos. Numai omul curajos este puternic §ide§tept, de el nu se lipe§te raul. Fricosul este totdeaunaslab §i atrage raul. Frica fti spune: prietene, daea nu ma la§i, eu voi ere§-te §i voi veni la tine mereu pentru ea fntr-o buna zi tu safnfelegi ca numai eu te pot ajuta sa nu te distrugi. Cinedevine rau, va suferi. Prietenul friea ifi spune: lasa-ma!Eu ffi vreau binele. Spune-mi ca ai fnfeles ca frica atrageraul §i te fndeamna safadfapte unite. Frieile sunt multe, au multe nume, dar toate vin sa te fnvefe sa fii eurajos. Lasa-le pe toate acasa, ele VOl saea§tige pe teren propriu. Spune-Ie chiar tu acest lucru, eleVOl crede eu eea mai mare placere fn vorbele tale. Fricile mele, de exemplu, cred fn cuvintele mele. Si cere iertare corpulut tau pentru ca, finand fricile fn tine §i dandu-levoie sa creasca, i-ai pricinuit un rau. eel mai bun prieten 85
  • LuuZe Viilmaal tau este corpuZ tau, eZte iube$te foarte mult $i vrea sa te[nvefe sa fii de.Jtept. Si tu vrei acest lucru. De$teptul estecurajos .Jiputernic, bolile nlt se lipesc de el. Dad trupultau nu se simte bine, inseamna ca tu, din frica, at lasat saintre in el gandurile rele $i el ifi cere ajutor. N-ai .Jtiut acest lucru .Jt ai lasat sa intre in tine .Ji rClU-talea. Ce vrea sa-fi spuna rautatea? Ea vine sa-fi spuna sate debarasezi de ea cat mat repede. alifel vei suferi. Acumai ultima posibilitate sa fact din rau bine. Rautatea carenu este data afara, te distruge. Numai rautatea provoacadurere. De la rautate creyte febra. Rautatea inro.Jeyte 10-cui bolnav. De la rautate se fac edeme, se rup oasele yiapar sangerari. Si asta numai pentru ca tu nlt te-at ganditsa layi rautatea acasa, sa n-o iei Clltine. Odata candva rautatea a venit sa te inve;1?ce este bi-nele - este nun-wi iubire. Dar pentru ca iubirea sa poataveni .Jisa te faca fericit, tu trebuie sa dai afara rautatea.N-ai .}tiutpan a acum acest lucru .}i ai fost nevoit sa sz{feri.Acum, las-o acasa, n-o lua cu tine. Ea se va bucura, fiind-ca ii e bine acasa. Acasa e totdeauna eel mai bine, nu-ia.Ja? Draga copilel Daca cineva ift spune ca e.}ti rau, astainseamno. ca e nevoie ca tu sa-fi trimi{i la plimbare rauta-tea, alifel te vei imbolnavi. Ea vine tocrnai pentru asta, easa-fi spuna ca in tine s-a instalat raul .}i cii el vrea sa-i daidrumul afara. Ea nu .}tie sa-fi zicii aiifel, decat sa-fi spuno.ca e.Jtirau. Iart-o pentru aceasta confilzie". Eliberarea copilului de stresuri depinde de mama. Da-ca mama nu crede ca boala vine de la ganduri, nici copilulnu poate fi convins ca este a~a. ~i pana dnd mama nu vacrede ca boala copilului provine din gandurile ei, copilul 86
  • Alunga raul din tine nu se va inzdraveni total, chiar daca chirurgical i se va taia organul bolnav. Ca urmare a unor ganduri incorecte, rele poate aparea o situatie extrem de periculoasa pentru viat~i..Din pacate, un bolnav intr-o astfel de stare nu mai poate sa inceapa sa gandeasca corect, aid este nevoie de interventia rapida amedicului. ~i medicul asta ~i face. EI face ceea ce 1i per-mite bolnavul. El ~i-a provocat singur boala ~i de aceea re-zultatul depinde de modullui de gandire. Toate mamele afirma ca traiesc de dragul copiilor, dardaca pentru bine1e copilului, Ii se cere sa-~i dezvolte spiri-tul, ele incep sa se eschiveze inventand tot felul de pretex-te. Nu cred ca 0 sa reU$esc, nu e pentru toata lumea etc.Ma uit la a astfel de mama ~i ma jenez sa-i spun ea eu iivad adevaratele ganduri. Va ingrijiti de corpul eopilului, dragi parinti, dar i-atiabandonat sufletul. Daca ~tiu ca medicina ma ajuta, de ce sa ma mai stra-duiesc? Dar ca sa recunoasdi ca nu are eredinta, ea friea iibloeheaza capacitatea de gandire - asta omul nu poate face.Si atunci vine chirurgul ~i ii indeparteaza din corp un or-gan eu care natura a socotit ea este necesar sa 11inzestreze.Omului nu ii este dat sa intreaca natura ca inventivitate ~ioportunitate. Cine considera ca prin aceste randuri eu 11invinova-tesc, acela trebuie sa se elibereze cat mai urgent de senti-men1111 e vinovatie. d Ne plangem ca tineretul obi~nuie~te sa dea muzicaprea tare. Unul din argumente este ea i~i strica auzul. Dartineretul chiar nu aude bine. Tipetele ~i bombaneala parin-tilor, precum ~i repro~urile celor mai in varsta Ie provoaca 87
  • Luule Viilmao reaqie de aparare - nu vor sa asculte lueruri neplacute.Rar se intampla ca tineretul sa-~i astupe seleetiv ureehile. Acela~i lucru se poate intampla ~i eu vederea. Ochiivad unele lucruri, altele - nu, pentru ea aeestea au in eleun stres care Ie provoaca durere. Privirea poate sa baleiezemulta vreme incoace ~i incolo mainte de a se strica. Candsuntem lini~titi, vederea se narmalizeaza, cand avem in noirautate, ea se inrautate~te ~i poate fi pierduta total. Suntfoarte multe cazuri de copii cu vedere slaM, pentru ca einu vor sa vada rautatea parintilor ~i a Iumii in general. Imi aduc aminte de incercarea e~uata a unui psihiatrude a-I trata pe un tanar care avea 0 puterrica didere fizica.Era yorba de un sportiv in activitate, care in minutele deragaz nu mai putea tine in mana nki macar un ziar. El seafrrmase doar prin sport. In sport era apreciat. In rest erainsa umilit. Forra lui fizica rezista selectiv. Copilul vine pe lume ~i traie~te pentm parinti, de dra-gul binelui. Dadi parinrii accepta acest lucru, con~tient sauincon~tient, totul este in ardine. Dar daca ei considera, inchip de stapani, ca supunerea ~i devotamentul copiluluisunt de la sine intelese, copilul ori va lupta, incercand sase smulga din Ianturile parinte~ti, ori va muri - este tot 0eliberare. Ce grad de libeliate Ii trebuie fiecaruia, se vavedea Ia finaiulluptei. Copiii se sacrifidi din ce in ce mai mult in numele fa-miliei. Tot mai des mar de moarte sub ita - se culca seara~i dimineata nu se mai scoala. Sau lumanarea vietii lor estestinsa de 0 boala incurabiia cu un diagnostic neclar. Aceasta boala se nume~te curmarea iubirii Sllflete~ti. In aceste cazuri medicina este neputincioasa. Poti sa-iangajezi surori medicale, sa-i pui monitoare, golul sufle-tesc al copilului nu va fi umplut. lnima lui se opre~te pen- 88
  • Alunga raul din tinetru ca atitudinea fa!a de via!a a parin!ilor - doar in posturade consumator - a secat izvorul iubirii. Mamele nu in!elegacest lucru - vezi Doamne, au fost atat de grijulii cu mo~-tenitorul. Ele nu ~tiu di copilu! nu este 0 avere ~i nu esteun mijloc pentru realizarea unei cariere politice. Copilulnu este un obiect eu care, laudfu1du-se, parinJii vor sa-~imareasdi propriul prestigiu. Copilul este iubire. Cei pentrucare el a aparut ca sa-i iubeasca nu au, spiritual, nevoie deel. Ace~tia doresc in mod obligatoriu ceva material, palpa-bil. Asta este soarta copiilor in societatea, chipurile, de bi-nefacere. Acestor copii nu Ie mai riimane decat moarteapentru ca ei sa demonstreze ca due dorul a ceva. Duc dorulca parin!ii sa tanjeasca dupa iubirea lor. Ei inca nu ~tiu sa-~i indrepte iubirea spre alte persoane, spre natura sau ani-male. Sau nu au un animal in casa pe care sa-l poata iubi.Sau, poate, nu doresc sa-~i inlocuiasca parin!ii cu altcineva,mai bine sa moara. Daca insa la patu!UI unui copil bolnav se afla 0 mamacare in!elege ca principala cauza a bolii este nepricepereaei de a iubi pe taHil copilului, ca apoi sa poata iubi ~i pecopil, acesta se va insal1ato~i categoric. Boala lui este nu-mai lectia pe care copilulle-o da ~i pe care ei trebuie sa 0invete. Toate bolile incep de la ne~tiinta de a intelege viata.Sentin!a poate fi foarte trista, atat pentru ea cat ~i pentrucopil. Foarte des vin la cabinet parinti cu copii care s-au im-bolnavit chiar ill prime Ie zile de viata, au 0 boala la cap.Parintii sunt neferici!i ~i ingrijorati. Eu nu vreau sa Ie am-plific ingrijorarea, dar altfel nu pot sa-i ajut. Despre ce eyorba? Este yorba despre faptul ca sotiile i~i considera so-W pro~ti. Femeia care i~i dde de inteligenta barbatului ei, 89
  • Luule Viilma11 dispretuie~te ~i 11 ura~te, atrage asupra sa nefericirea.Femeile vor ca barbatul sa Ie ghiceasca fiecare gand ~i, ingeneral ca ei sa eclipseze pe ceilalti barbati pentru ca ea sase simta mai buna decat toate celelalte. Daca el n-o face,ea incepe sa se inraiasca, dar ce e rau aici este faptul ca,din politete, ascunde rautatea in ea ~i n-o azvarle afara im-preuna cu tipatul. Sa tipi in prezenta altora se considera 0dovada de prostie ~i de aceea omul strange din buze ~ipoarta cu sine rautatea crescanda provenita din dezamagiri~i din suparari. Daca acest lucru se intampla imediat dupana~terea copilului, dnd mama ~i micutul sunt foarte re-ceptivi, copilul care s-a nascut sanatos, se poate imbolnavi,chiar intr-o maternitate cu conditii ideale de ingrijire. Rau-tatea trebuie sa se fixeze undeva. Si intrucat mama s-a in-furiat pe facultatile mentale ale tatalui, baza carora estecreierul, energia rautatii se va indrepta catre creierul copi-lului ~i Ii va distruge mintea. Daca mama i~i va corecta re-pede gre~eala, ~i 0 va face sincer, atunci ~i creierul copilu-lui se poate reface in totalitate. Femeia care, in sfanta ei simplitate sufleteasca, iube~temintea barbatului ei contribuie la dezvoltarea acesteia. Siastfel dintr-un flacau de la tara, simplu ~i nerafinat, poatecre~te un geniu. Lumea se va mira cum de un barbat atatde de~tept are 0 femeie atat de simpla ~i de modesta ~i dece nu se insoara cu alta. EI ~tie insa in care cuib cre~te unvultur. Si aripile 11vor sustine pana dnd va simti ca ii estedraga iubirea numai a acestei femei. 90
  • Alunga raul din tinePlaneta durerii suflete~ti- Pamantul Sufletul este mama. Vad in fiecare zi mame care au facut multe gre~eli in viara lor. Este firesc, altfel nu am fi oameni. Din cauza grqelilor necorectate, mamele au un puternie sentiment de vinovarie, dar rar se intampla sa ~i Ie recunoasca. Toate doresc 0 viara mai buna pentru copiii lor. De~i este 0 dorirrta sine era, ele nu ~tiu ins a ce este bi- nele. Considera ca este bine ceea ee Ii se pare lor a fi bine. Mamele sunt foarte sensibi1e cand este yorba despre gre~elile lor. Sa nu dea Dumnezeu ca un copi1 sa poves- teasca cuiva cum a devenit elinrelept: "pentru ca parintii mei se certau fntruna eu am fnvatat ceva din asta ~i acumpot sa nu mat repel ~i eu acele certuri flira rost a~a cum.1aceau ei". Certurile, chiar :tara cuvinte, ale parinri10r ra- man in sufletul copiilor. Sa nu uitari acest 1ucru! Auzind ce spune capilul, mama ar putea sa gandeasdi astfel: " copilul a fnvaJat din gre$elile mele. Deci, asta estepartea pozitiv6 a raului meu. farta-ma puiuIe, ca a trebuit sa inveri in felul acesta, 17rin suferinf(I Dar eu n-am ~tiut alifel. Pan a acum n-am ~tiut, acum, prin necazul tau, m- am de~teptat, iarta-ma ". In loc de asta, urechea fina a mamei prinde numai fra- za incriminatoare"parintii se certau fntruna" ~i ea se na- puste~te ca 0 apucaUt asupra copilului: "MCifad de ras 1nfata lumii. Nerecunoscatorule! Nu fi-e ru~ine?!" ~i lacri- mile li curg de-a valma 1aolalta eu acuzatii1e. Dragi mame! Sunteri aarneni , 1a fel ca sorii ~i copiii dumneavoastra, gre~iti la :fel. Toata omenirea invata din gre~eli. 91
  • Luule Viilma Cine nu ~tie sa pastreze in suflet bucuria, aceia vaavea un sentiment de vinovatie exact in acelloc - in su-fiet. Cel care invinuie~te pe altii (atat femeia cat 9i barbatul) este foarte sensibilIa fiecare cuvaut care i se SpUl1e i care 9 se spune despre eL Chiar §i in cel mai nevinovat cuvant i se pare ca se ascunde 0 aluzie la adresa sa §i imediat se In- fude. Au! Mi se intfunpla ceva cu inima! Au, mar! $i nu- mat tu e~ti de vina, tu m-ai seas din sarite! Cei care sunt departe de noi sau sunt deja pe lumea cealalta sunt buni, sunt imaculati §i nu se poate sa nu-i plangi. Cei care Insa sunt mca in viata, trebuie invinov~l!iti de ceva. Este un paradox, nu-i a§a? Si se poate §i mai mult. Daea fiecare om s-ar elibera de sentimentul propriu de vinovatie, nu ar mai 111vinova!ipe altii ~i nici n-ar mai atrage asupra sa invinuiri din partea altom. Nu ar mai avea motive sa spuna urmatoarele cuvinte: "Nu vreau sa mii due acasa. Nu ma a~teapta decat repro~uri. Imi este indi-ferent unde ma ajlu -it ce fac. Oricum acasa nimeni nu da doi bani pe mine". Astfell§i Incunul1eaza opera spaima ca nimeni nu mii iube§te. Iertati-vii sentimentul de vinovatie di a venit sa va in- vete, dar n-a §tiut cum sa 0 fadi. Cereti ieliare sentimentu- lui de vinovatie cii I-ati lasat sa creasca atat de mult Incat , , s-a transformat in du~manie. Cereti iertare corpului ea, in- vinuind pe altii, va daunati dlLrnneavoastrii In~ivii ~i eel or- laW. Caud invinovatiti pe cineva, apare in piept 0 senzatie de apasare care sepoate raspandi in tot corpul, daca nn sunteti atenti la semnalul pe care vi-1 da inima. 92
  • Alunga raul din tine Tata este spiritul copilului, mama - suf1etul Iui.Invinuindu-va copilul, va invinuiti pe dumneavoastra in~i-va. Copilul intelege totdeauna mai mult, pentru ca el estemai pur ~i el v-a ales. Diseursurile dumneavoastra aeuza-toare arata eloevent eli iubirea provoaca durere. Invinuirilesunt insotite de amenintare - pe care 0 numiti preventie,dorinta de a preintampina raul. Crezfu1d eu indarjire in im-posibilitatea de a gre~i, comiteti 0 mare eroare. Povetele, avertismentele, chiar injuraturile ~i pOlli<1eilepe care copilul nu indraz..lle~tesa Ie nesocoteasea, de~i poa-te 11indarjesc, nu 1iranese sufletul. Cuvintele pot sa rama-na acelea~i, dar tonul eu care au fost spuse poate sa Ieschimbe radical sensu!. Deschideti bine oC.bii ~i intelegeti ca va distrugeti co-pHi, sotuJ. (sotia), vi3ta ~i pe dumneavoastra in~iva. Ofieeom subjugat de sentimentul de. vinovatie se vede doar pesine ~i aCllZape toti ceilalti. Vine la eabinetul men unalcooliccu un putemic sen-timent de vinova.tie fata. de viala~Mamaluiar avea drepta-te sa-l bqteleasca intnma ca o face de ru~ine, de~i ea I-aedueat. Pentru ea este i..1lportantaparerealumii~.i nn dure-rea sufleteasca a £lului, pricinuita chiar deea ..Niciun copilnu se na~te a1coolic. In alcool se ineaea sentimentul de vi-novalie. Acest copE este 0 leetie pentru mama sa, iar ma-ma sa - a lectie penlm copil. Vor lIlvata aceasta leetieiertandu-se Ui."1ul celalalt. Dar daca. iarta numai unul ~i pece1alalt nu, 1a eel care a iertat, durerea sufleteasca va dis-pm-ea, 1a celalalt va rama.ne. Apare 1a cabinet tL.1 adolescent bomav de inima careinvata prost din cauza sanatatii §i este neferieiL Mama ninvinuie~te ca, fiind bolnav, ii da batai deeap.De cenu,e~ti ~i tu ca ceila1ti? Mama aceastaar~sa.vada;Sru.c«". 93
  • Luule Viilmasele copilului, acestea fiind succesele ei. Nu vede insa fi-gura rugatoare a copilului - ml-mi fa rau!, ea se incnmce-neaza aducandu-i aceasta invinuire egoista. In acest mo-ment copilul simte dl mama ar vrea sa scape de el. E1 asimtit cuvintele care nu au fost rostite. $i din mila fata desine - saracul de mine, cat sunt de nefericit - el se vasimti ~i mai rau. o aha mama ingrijorata ofteaza: "De ce m-or fi aausparinfii pe lumea asta? Am trentt prin razboi .;i acum e .;imai rau. Maine n-o sa mai fie nici pic de paine. Pana .;iproprii copii 1$ilasa parinfii pe drumuri (a~a a citit ea inziar) ". In aceste tanguiri este atata repro~, spaima ~i rauta-te incat copilul se simte ~i mai vinovat. Un necaz dupa al-tul se abate asupra acestei femei ~i ea nu intelege ca ea in-sa~i Ie atrage. Viata acestei femei ~i a copilului ei nu va fi mai bunaparra cand ea nu va intelege ca: - chiar daca parintii i-au conceput tru.pul, copilul aaparut pe lume pentru ca a avut nevoie anume de ei. $i-arfi putut alege parinti mai bogati. Copiii bogatilor poarta insuflet durerea provocata de povara bogatiei; - mama s-ar fi putut na~te in secolul treeut sau in se-colu! viitor. Dar dad s-a naseut in acest secol, nu a avutcand sa invete lectia razboiului. Omul trebuie sa indure to-tul in decursul tutu.ror vietilor sale; - discutia pornita de la copil se extrapoleaza asupra in-tregii lumi. Insearnna ea mamei ii trebuie 0 povara ~j maigrea dadi, neapucand sa rezolve 0 problema, i~i ia imediatpe suflet 0 aWl problema; - frica - n-o sa mai fie nici pic de paine a fost expri-mata eu atata rautate ca pana ~i painea, care deocamdataeste, are un gust amar. Ea devine amara din cauza rautatii. 94
  • Alunga raul din tineLa aceasta mama probabil nici senzatiile gustative nu maisunt cum trebuie. ~i astfel, pas cu pas ea atrage raul ~i i~idistruge viata. La fel este ~i sufletul copilului. Se prezinta la cabinet ~i persoane intelectuale, stimabi-Ie care se plang ca mereu bolesc. Cauza suferintei 0 con-stituie repro~urile mamei. Si mamele lor sunt convinse canimeni nu are nevoie de ele, eel nu sunt iubite, ea Val saseape de ele, ca sunt a povara pentru toata lumea etc., etc.Repertoriul este foarte asemanator. Poate ca in spatele cu-vintelor gandurile sunt diferite, dar, prin insinuarile lor,toate vor sa-~i faca copilul sa sufere, vor sa se razbunepentm 0 vina inexistenta. lnvidia fata de cei care au reu~it ~i au devenit persona-litati poate sa creasca pe neobservate ~i sa devina invidiepe propriul copil. Parintii, care nu s-au realizat, vor ca co-piii lor sa fie fericiti. Ei nu ~tiu cat de greu este jugul glo-riei ~i, ne~tiind, incep sa-~i invidieze copilu!. 0 mama arecunoscut ca invidia fata de succesele propriului copil s-atransformat intr-o r£tutate vadita pentm ca la timpul res-pectiv ea nu a avut succese. $i era ehiar mai talentata! Viata este mi~care inainte. Cerinta fiecami spirit estede a se mi~ca. Cu cat vanitatea este mai mare, cu atat maiputernica este invidia pe cei care progreseaza. Un om in-vidios nu poate sa inteleaga ca invidia este 0 ghiulea legatade picioare, orieal te-ai stradui, nu te poti mi~ca din loc.Ce-ti ramane? Doar sa-i pui celuilalt piedica ~i pentm astanimic nu este mai potrivit decat sa-l invinovate~ti de ceva.Si in felul aeesta eel care merge inainte nu va mai aveaforte. lnvidia este un stres perfid. Nu exista oameni tara in-vidie. Ea se poate piti in om ~i poate sa ta~neasea pe nea~- 95
  • Luule Viilmateptate din te miri ce motiv. Obiectul invidiei pot sa fie ceiapropiati, dar ~i strainii. Una din formele ei este gelozia.Invidia este a du~manie care provoaca cancer. Oameni dragi! Aflati ca a urare de drum bun rostita euun ton mustrator se a~eaza ca 0 piatra pe inima dilatorului.Drumul devine greu, mra bueurie, mra sens. Sa ne elibe-ram fieeare de stresurile noastre 9i yom obtine ceea ce do-rim. Binele va veni de la sine. Vin la mine mame ~i imi cer sfatulin cele mai diverseprobleme. Una se teme pentru copil, deoareee tatal sau 11tine pe langa el ~i ii arata cum se repars. ma~ina, cum sefac luerari de constructie sau altceva, periculos pentru mi-cut. Se teme sa nu se raneasca copilul. Frica nu 0 lasa savada ca tatal ~i copiluli~i impart treburile conform cu var~sta fiecaruia. Cea mai mica zgarietura este privita ca 0 tra-gedie in care vinovat este, evident, tatal. Ea nu intelege di11face pe copil sa se sperie din eauza tatei ~i tata din cauzacopilului ~i candva, in viitor, copilul va pHiti pentru nepri- eeperea lui de a umbla eu sculele. E mai bine sa va elibe-rari de frica ~i dadi vede!i ca tatal se comporta nesabuit, spune!i-i, ~i el va in!elege, daca Ii spune!i eorect. Barba!ii sunt satui de vaicarelile ~i spaimele femeilor. Revolta lor se extinde 9i asupra copiilor. o mama care i~i tine copilul departe de tot ee este pe- riculos ~i greu nu intelege de ce aeesta s-a lipit de calcula- tor. EI nu intelege pove!ele mamei. Ca doar computerul nu mu~ca, nu ii cade pe picioare, nu-l atrage intr-o banda eri- minala. Computerul nu te invinovate~te, nu te sperie, nu se infurie, cu el !i-e bine. Dar mama este nemul!umita. Ea spune ca ti se striea vederea, de~i ar trebui sa ~tie ea intr-o mare masura vederea se striea de la rautatea pe care fami- lia nu ~tie sa 0 evite. 96
  • Alunga raul din tine o mama care nu ~i-a invatat la timp copilul sa fie ma-nierat, ordonat ~i harnic ~i a facut ea totul, va ramane incontinuare sclava lui. Din copil a creseut un lene~, un pe-trecaret pasiv care ii demonstreaza limpede mamei sale cegre~eli a facut. Mamele bolnave de nesomn ~i suprasolicitare se plangca sunt nevoite sa fie roabele sotilor ~i copiilor. Dimineataincepe cu ceremonia sculatului. Le ascu1ti ~i ai impresia canimeni nu se mai uita la ceas ~i di nimeni, in afara de chi-nuita mama, nu ~tie sa faca patul. Micul dejun Ii se punedirect sub nas acestor sarmani somnoro~i care trebuie samearga la ~coala sau la serviciu. Dupa program, care estemai lung decat al copiilor la ~coala ~i al sotu1ui la serviciu,trebuie sa dea fuga la magazin ~i apoi la buditilrie. Vaselemurdare care s-au adunat S-i1 gandit sa Ie spele in timp ceface mancarea. Apoi familia obosita trupe~te ~i suflete~tetrebuie J:;..ranita. i ea se mira de ce toti sunt nemulturniti. ~ Dragi femei! Opriti-va 0 secunda ~i ganditi-va de ce s-Ol bucura locatarii casei dumneavoastra cand ies afara.Ob1igatia de a sta acasa ~i de a te simti inutil impinge rela-tiile, ~i a~a incordate, pana la scandal, scandal care, ea 0explozie, Ii arunca pe membrii familiei care incotro, undeei ar putea ori sa-~i gaseasca rostul, ori sa devina ni~te ra-t$. · La inceput nimeni nu ~tie sa indrepte situatia, iar mai tarziu, nimeni nu mai vrea. SoWl ~i copiii nu-~i mai ga- sese locul in casa. Devin inutili. Tot ce fac ei nu e bine ~i sfaturile lor sunt respinse. Mama §tie eel mai bine, deei safaca ea! Ea nu a dat niciodata sotu1ui ~i copiilor posibilita- tea sa incerce bucuria de a pregati ceva de mancare, de a face curat, de a calea rufe etc. Bucuria de a face Ii ramane 97
  • Luule Viilmaomului pentm toata viata 9i 11inspira pentru treburile ulte-rioare. Copiii 9i sotul ar dori 9i ei sa faca ~i asta le-ar dasentimentul propriei demnitati. Mama trebuie sa fie pentru familie izvorul de iubire ~imentorul care supravegheaza cu bucurie activitatea din ca-sa, dirijeaza, la nevoie da sfaturi, se extaziaza de initiative-Ie sotului ~i copiilor, de priceperea, de abilitatea, de logica,de ratiunea ~i de mintea lor 9i in cazul unor abateri preme-ditate ii pedepse~te, dar moderat. Ea trebuie sa ~tie sa in-trebe in cazul unor boroboate: "Ce ai znvafat din gre.;ealaasta? Acum 0 sa fii minte pentru toata vtafa?" Mama nu trebuie sa fie 0 roaba sufocata de treburi ca-re nu mai vede nimic in jurul ei, mai ales familia. Femeiacare se elibereaza de stresuri da fiedlrui membru al famili-ei posibilitatea de a-~i gasi locul in familie ~i in viata. Eava fi femeia fericita care nu va trebui sa se sacrifice, sa sezdrobeasca, sa regrete, sa se ingrijoreze, sa ceara, sa im-puna, sa domine, sa ameninte, sa pedepseasca etc. Tot ceface va fi insotit de bucurie. 0 astfel de mama nu va fi ni-ciodata singura ~i minunatii ei copii i~i vor gasi rapid ros-tul in viata. Astfel de marne nu se vor plange ca copiii lor, acumoameni maturi, vin rar pe la ele. Ele ~tiu ca pe oameni iiatrage unul spre celalalt sentimentul i"eciproc de vinovatie.Parintii care ~i-au crescut corect copiii, nici nu vor baga deseama ca ace~tia vin rar pe la ei. Au ~i copiii viata lor, dece sa-i deranjezi. Cand 0 sa-i fie rau parintelui, vor veni.lnima Ie va spune rand sa vina. Dar mamele, care sunt vinovate fata de copii ~i care nuse elibereaza de sentimentul de vinovatie, dau fuga la ei cani~te apucate, nedandu-~i pace nici lor, nici celorlalti. 98
  • Alunga raul din tine a femeie care nu are spaima ca pe mine nimeni nu maillbe~te, va avea cu prisosinta sentimentul de demnitateproprie: ea va trai corect. Daca are un hobby, va gasi ~i laadanci batraneti eu ce sa se ocupe ~i nu se va plictisi. Femeile modeme sufera ea nu pot sa se afirme ~iatunci se amesteca in viata ahara. Mol de plictiseala, nuare rost sa ma apuc de ceva, n-am ce face. Justificari -ga-sesc destule. Apropo, ;>omajul nu a aparut din cauza crizeieconomlce. Draga copiie, chiar daca nu mai e~ti a9a de tanar! Tuinsuti ti-ai ales aceasta mama ale carei parti rele ai venit saIe indrepti. Iarm-ti sentimentul de vinovatie, spaimele, rau-tatile 9i atunci vei putea sa 0 ierti 9i pe mama ta. Atunci nuvei mai atrage asupra ta invinuirile materne. Ea nu te vamai face sa suferi ~i nu va mai suferi nici ea. Inima ei seva lini9ti. ~i intr-o buna zi vei descoperi in inima ta pe bu-na ta mama, mama visurilor tale, in care 0 vei recunoa~tepe cea cu care te luptai pana mai ieri. Atunci vei puteaspune ca ai cunoscut cea mai mare fericire din lume. Cre-de-mat Vreau sa va previn - munca este grea 9i de lunga dura-ta, dar bine:Ia.ca.toare. Sa nu fiti naivi, yeti primi, ca ras-puns, 9i lovituri, deoarece pentru un am in varsta este greusa adopte un stil nou de comportament. Nu dati fuga sa-ispuneti mamei tot ce ati auzit sau ce v-a trecut prin cap.Prin asta ii yeti retrezi sentimentul de vinovatie 9i vetiprovoca eruptia unui vulcan. Va yeti simti amarat 9i de-cePtionat. Vechile certuri vor reizbucni cu 0 nOlla forta.Puneti-va in situatia asta ~i trageti singuri conc1uziile. Pen-tru ca sa intelegeti aceste lucruri, invatati continutul aces-tei cfu1:i.In caz contrar, discutia se va transforma intr-oavala~a de invinuiri care de care mai dureroase. 99
  • Luule Viilma Deceptia ar putea fi atat de mare indh sa va apara tul-burari de circulatie sangvina in tot corpul. Puteti avea fri-soane, varsaturi, diaree, urinare frecventa, transpiratii. Prinaceasta corpul va ajuta sa va eliberati de nlutate, de decep-tii. EI a vazut ce ati realizat prin nesabuita dumneavoastrafacere de bine. Voi da un exemplu care sa ilustreze eficacitatea gan-durilor. P.xJ;mp[u din viata mea M-am trezit mai devreme dedit de obicei din cauzaunei arsuri la vezica urinara. Dupa cum se ~tie, inf1amareavezicii urinare are loc din cauza acumularii de deceptii inviat~i. Scaparea urinei ne vorbe~te dimpotriva de dorinta dea te elibera de deceptii sau de ce sunt obligat sa suport!Celui care nu-~i intelege probIemele ~i nu ~tie sa Ie dezle-ge corect, Ie vine in ajutor, pe masura posibiIWitilor, vezi-ca urinara. Ca 0 teava de evacuare, ea elimina in perma-nenta deceptiile in exces, altfel ar aparea cancerul veziciiunnare. Am tras concluzia ca vezica urinara ilrj da semnaluldi trebuie sa ma eliberez de deceptii1e, de insuccesele me-Ie. Dupa ce am inspirat ~i am expirat de cateva ori, amdescoperit cu uimire ca am un stres - nu doream sa-mi re-cunosc deceptiile (infnlngerile). Am inteles di spiritul meumi-a trimis aceasHi importanta in~tiintare prin respiratie.Trebuia sa ma eliberez imediat de stres, altfel chiar in ace-ea~i zi a~ fi avut alte deceptii. Nu fac parte dintre acele persoane care i~i varsa foculpe altii, de aceea am destul de suferit. Cum se obi~nuie~te 100
  • Alunga raul din tineIa oarnenii inteligenti ~i bum, ~tiu sa-mi tin gura. Faptul ciisunt a~a nu-mi provoaca 0 decePtie. Dimpotriva, ma simtbucuroasa ~i mandra ca §tiu sa fiu echilibrata, macar exte-rior. Aceasta este parte a mea tare. Dar cum poate fi menti-nut eehilibrul tara a absorbi raul - asta mai invat deocam-data. Daca mi-a aparut un astfel de stres, trebuie sa-1 elibe-rez. Incep prin a-mi ierta Iipsa de dorinta de a-mi recu-noa~te deeeptiile. lmi reprezint mental aceasta nedorintaca pe un om eu care stau de yorba ~i descopar ca ea suntchiar eu. Atunci ma privesc din afara ~i vad ca !ipsa meade dorinta este 0 rautate evidenta impotriva faptului ea eua~ putea fi vinovata. Chiar ~i in realitate eu nu aduc acuza-tii nimanui ~i, daca stau sa ma gandesc, se intampla intr-adevar, sa ma indarjesc cand cineva invinovate~te pe altul,pentru ca vad cat este de rau. Ba ehiar intervin in favoareapersoanei atacate ~i atrag asupra mea mania atacatorului.Nu obi~nuiesc sa ma apar singura. Pot s-o fac numai intr-osituatie periculoasa pentru viata mea. A~tept sa ma apereaitul, ca doar -ii eu I-am aparat pe el. Dar ~tiu ca n-o vaface ~i nu ma in~el. Asta duce la deceptie §i la indarjire.Acum ~tiu ca propriul meu stres - oricum aifii n-or sa maapere -Ii va face pe ceilalti sa nu-mi sara in ajutor. Dacaar sari, eu n-a§ mai putea sa invat prin suferintele pricinui-te de acest stres. Pe oricare aimi poti sa-l vezi bine din afara, pe tinetrebuie sa te analizezi eu mare atentie. , Acest adevar mi se potrive~te eel mai bine. Eu ~tiu saeitesc gandurile oamenilor, dar ca sa ma descure eu sufle-tullor trebuie sa am timp. Din fericire, am invatat deja sa 101
  • LlIlIie Viilmagandesc mai bine, dar nu-mi neg negativitatea. Prind cupHicere racii de sub pietrele raului din sufletul meu, pentruca $tiu ca astfel devin din ce in ce mai mult en insami -curajoasa, putemica, de~teapta. Cine ~tie, poate ~i frumoa-sa. o lad deodata in locul meu pe mama. Da, exact a~a!Pentm ca eu sunt copia mamei mele in acest plan. ~i cumsa condamn eu aceasta trasatura de caracter a ei! Incep sama eliberez, prin iertare de !ipsa mea de dorinta de a-ratreclmoa~te decepfiile. Fiind imagine a mamei mele, simtcum 0 eliberez ~i pe ea de acest stres. Cer stresului iertarepentru ca I-am tinut atata timp in mine ~i I-am Iasat sacreasca. Intre timp repet pur ~i simplu: "E !ipsa dorinlet de arecunoa~te deceptWe mamei meie. E !ipsa dorintei de a-mirecunoa~te proprWe decePtii n. Repet iara~i ~i iara~i, indi-ferent de ordinea cuvintelor. Nu exista ran fara bine ~i bine fara ran. Incapatanarea mea m-a ajutat, prin partea ei buna, saies din unele situatii delicate, iar prin partea rea - pestemasura de mare - a produs in mine lipsa de dorinta de a-mi recunoa~te deceptii1e. larta-ma, Doamne! Dar aceastaeste adevarul. cat a~ fi vrut sa arat ca sunt slaba, ca mapredau. Frica de a fi vinovata pentru ca honea n-o sa mamai respecte a crescut in sufletul meu ~i a devenit 0 rezis-tenta indarjita. Asta se putea citi probabil ~i tara cuvinte pechipul meu. Sotul ~i copiii au vazut, desigur, dar in pre-zenta altara Hi domini ematiile. Frica - nimeni nu ma iu- , , ,be~te 11face pe am sa se incadreze fortat in ni~te canoane. 102
  • Alunga raul din tine Sa continui discWia cu lipsa mea de dorinta. Orice in-vinuire ce mi se aduce mi se intipare~te in suflet. N-am.-anat gre~elile altora, dar Ie-am gasit totdeauna 0 explica-~ie ~i 0 justificare. Pe mine insami ma invinovatesc insarapid. Si pe cei care imi sunt apropiati. In copilarie imispuneam: "Strainii nu .Jtiu ce-mi place mie. Dar de ce aimet malac sa sulCir?" . Si abia acum pot sa spun ca prin cei apropiati ti sedau cele mai mad ~i mai amare lectii de viata. Cine teiube~te mai mult, acela te invata mai mult ... Noi in~ine ne-am ales rudele pentru ca sa invatam :taraincetare sa indreptam rauI. Dar di lectiile se dau prin in-termediul raului - asta n-am 9tiut in copilarie. Acum imi vine sa rad. Omul este totu9i un prost. Viatatrebuie sa-i mai dea cate un pumn. Altfel, cum sa se de-~tepte? Eu cer iertare nedorintei mele rautacioase de a-mirecunoa~te deceptiile 9i pentru ca am lasat-o sa creascaatat de mult. Daca exista durere, exista 9i rautate - trebuiesa fim cinstiti. Cer iertare corpului meu. Durerea din vezica urinara a trecut demult, dar eu con-tinui discutia despre nedorinta mea de a-mi recunoa9te In-frangerile care mi-au incrancenat sufletuI. In aceea9i zi s-au prezentat la cabinet bolnavi care prinmodul cum aratau fizic ma invinovateau: "M-at tratat tupe mine, dar nu m-ai vindecatl" Daca aseara eram dez-amagita ~i amarata ca ace9tia nu vor sa primeasca intelep-ciunea DU.l1mezeiascaprin intermediul meu 9i ca nu au lu-crat cu ei in~i~i atat ca.t ar fi trebuit, acum Ie-am spus di-rect: " Cum a.Ja? Dumneavoastra afi vrea ca in casa safiecaId, dar inca n-a{i taiat copacul. Doar I-afi crestat nite-lu.J.Jipe deasupra .Jifierastraul era neascufit ~i copacul acrescut ~i mai repede, tocmai bine ca urmele sa ramdna". 103
  • Luule Viilma Reactia acestor oarneni a fost una lini~tita: "lVi-amgandit eu di nimic nu se face de la sine ". Deceptii1e mele n-au avut baza sa se poata dezv01ta.Despre minciuna Toti dorim sa vedern ~i sa auzim nllinai lucruri bune,dar prin spaimele noastre atragem contrariul. Pentru a evi-ta aeuzatii1e ~i pedepsele, infmmusetarn prin cuvinte esen-ta 1uerurilor. Asta inseamna minciuna. Exista minciunimici, mari ~i foarte mari. In lumea de azi minciuna se intalne~te 1a tot pasul, aclevenit un sti1 de viata. eu cat omul ~tie sa minta mai bine, ell atat mai putini~i reeunoa~te gre~elile. Daca 1a i11ceputi~i spune cii a fostnevoit sa spuna un neadevar pentru ca a~a este mai binepentm toti, mai tarziu devine un stil de viata ~i cmar min-einosul incepe sa arate cu degetu1 pe o.ltii. De exemplu, cineva vede gafa f8.cuta de altul, dar clacaii ceri parerea, nu ti-o spune verde in fata. De bine - poatesa spuna, dar de rau nu vrea sau, mai degraba, nu are cura-jul. Si atunci d, omul bun, 11va statu.i pe eel care a gre~itsa se adreseze altcuiva, ca acela este mai dqtept ~i ii va da o soliltie. Iar acela i~i va spune parerea mra ocoli~uri. Sin-eeritatea lui ineon~tienta a fost provocata dedorinta necin- stita a primului "smtuitor" de a arunca responsabilitatea unui lucru neplacut in spinarea altuia. In final, toata lumea se napuste§te asupra celui sineer: "Ce om rau!" Primu1 smtuitor cauta sa se intalneasca eu a1 doilea ca sa se justifice: " Vezi ce prost e! Ar fi trebuit sa-i spun de- mult adevarul infata!" Primul nu intelege ca, dorind sa fie 104
  • Alunga raul din tine un om bun, care nu face niciodata rau altuia, el de fapt a facut cel mai mare rau. Cel de-al doilea nu este decat un ~colar care sufera din cauza inabiliHitii sale. Este greu sa auzi adevarul. Frica de a vedea ~i a auzi adevarul ii obliga pe oameni sa minta. Aceasta frica te fa- ce chiar ~i pe tine sa fad la fel, pentru ca ornul nu-~i da seama cat este de nesincer, teatral ~i fals. Animalele ~i oamenii "naturaE" vad bine adevarul, a~a-numitii oameni hipercivilizati, vad i..1sa foarte rau. De exemplu, vine la mine 0 doamna cu articulatiile bolnave, dureri la coloana vertebrala ~i alte zeci de neca- zuri ~i primullucru pe care 11face este sa-mi comunice ce parinti buni a avut ea, ce sot bun are, ce copii rninunati ~i ce nepoti nemaipomenit de talentati. Sunt nevoita sa ma abtin ea sa nu-i spun: "Draga mea! Deschide ochii! Viafa cu binele .;i cu raul ei cere ca omul sa fraiasca, .;i sa tra- " iasca corect, nu sa se autoamageasca". Spaimele doamnei respective 0 obliga sa puna 0 pojghita de aur pe tot ce e rau, important e ca nimeni sa nu poata spuna ceva de rau. Doamne, tu care e~ti drept, invata-ma cum sa-i explic eu acestui om, mult prea bun, ca bate campii! Dar bunul Dumnezeu nu-rni da aHa posibilitate - lui ii place adeviiruL El ~tie ea, daca eu ii spun adevarul, sanatatea femeii se va inrauta!i vizibil ea apoi sa se ameEoreze semnificativ ~i nu ma lasa sa spun 0 minciuna. Pacienta este 1nsa vadit deceptionata ~i acasa va fi ~i mai deceptionata. Sentimentul de vinovatie, spaimele ~i rautatea ei se vcr trezi ~i ii vor cere sa Ie elibereze. Ea va vedea ca acasa trebuie sa se schimbe in muIte privinte, ca §i.la serviciu ii merge rau, chiar din cauza ei, dar nu vrea sa recunoasca. Pentm ca se considera buna. Este u~or saspui adeviirul unui om rau, dar ca sa-i spui unuia bun, in 105
  • Luule Viilmafara, care ii sunt gre~elile ~i nici sa nu surzeasdi de ce aude,este 0 mare arta. A~a gandeam eu ~i intre timp ea vorbea ~i tot vorbea,dar nu ~tia sa gandeasca. Se plangea ca nu-i ajung banii,dar plangandu-te abia ca-ri imautare~ti sanatatea ~i cheltu-ind banii pe medicamente scumpe vei fi intr-o situarie ma-teriala ~i mai precara. ~i acum eu trebuie sa-i spun ei toateacestea. Doamne milostiv, ajuta-ma! Sa ascunzi adevarul inseamna sa minri, indiferent daeao faei pentru a proteja pe cineva sau pentru a evita suferin-tele. Justificari sunt atat de multe pe cat de multi sunt oa-menii care ascund adevarul. Odata, tratand pe un strain,am descoperit cauza initiaIa a bolii lui intr-un contlict in-tamplat acum vreo 50 de ani. In sfanta mea naivitate, tarasa tin cont ca notiunile nu seamana la ei ~i la noi, i-amspus cauza, ceea ee a provocat 0 explozie de indignare:"Cum va permitefi! Eu nici macar alar mei nu Ie-ampavestit lucrul acesta .}i dumneavaastra nu va e ru.}ine sami-a spunefi in fafa!" Am fost uluita de no!iunea de cinsteadoptata in lumea celor care platesc eu bani pe~in. Ru~ine mi-a fost, dar doar pentru ca, din delicatete, atrebuit sa-mi mu~c limba ~i sa-mi consolez pacientul cu 0minciuna ca, chipurile, sanatatea lui se va indrepta. Mi-afost ru~ine fa!a de Dumnezeu. Minciuna maturilor pare sa se deosebeasca de cea acopiilor. Maturul nu vede di copilul se uita fix in ochii lui,eu 0 privire de clarvazator ~i invata in acel moment minci-una, pentru ca a~a fac mama ~i tata ~icapilul vrea sa fie caparintii lui fiindca, poate, atunci ar sa ma iubeasca maimulto A~ehia nu sare departe de porn. Daea vreti sa macontraziceti, sa ~titi ca ~i gandul dumneavoastra este tot 0fapta. Un om in aparenta cinstit care, candva, n-a putut sa 106
  • Alunga raul din tinefme, de fridi, a regretat de multe ori in gand ca nu a fostdescurcaret ~i asta i~a format copilului deprinderi de com-portament. EI a venit pe lume sa invete cru;n cuvintele setransforma in fapte. eu cat sunt mai multi mincino~i cu atat trebuie sa fiemai multi cinstiti. Extrema este totdeauna periculoasa. Vorbind despre cinste, daca parintii l~i educa copilulastfel incat el sa nu ~tie nimic despre cinste ~i hotie, candva cre~te mare, ne avand experienta , s-ar putea sa pri-measca 0 asemenea lovitura sufleteasca incM sa nu-~i mairevina niciodata. EI nu va mai ere de in nimeni, nici in pa-rinti, pentru ea ei I-au facut un inadaptat. Ei au unit minci-una ~i chiar vor suferi din cauza ei. Aruncand manu~a lu-mil paditoase, au respectat cinstea atat de mult, indh copi-lul n-a auzit niciodata de minciuna ~i a crescut un naiv. Insufletul ~i spiritul sau el poarta spaima ~i rautatea contraminciunii ~i en prima ocazie chiar pe ea 0 va atrage. In felul acesta a functionat mecanismul minciunii creatde parintii sal. Minciuna unor oameni cinstiti a constat in faptul ca einu au invatat pe eopU ca viata are ~i 0 parte ascunsa. Ei nuau ~tiut ca adevfuul ~i minciuna SUllt cel doi poli ai adeva-rului vietii. De aceea, copilul unui parinte din cale afara de minci-nos nu poate depa~i aceasta extrema ~i el vine pe lumepentm a trai cinstit. Langa acest parinte el va trebui sa in-vete alte leetii. Poate fi de~tept, putemic, sanatos ~i ultra realizat nu-mal eel care ~tie totul ~i aplica eoreet legile vietii. Va plae 1IJncino~ii? Nu va plac? Prin unnare, va te-meri de ei sau Ii urali. UIa fata de minciuna este ura fata demincino~i, fala de premcatorie, neeinste, hotie, combinali- 107
  • Luule Viilmauni, ma~inatiuni ~i mita, fata de toate lucrurile tulburi. Dar~i fata de tacere, tainuire, ~i fata de minciu..la salvatoare.Ura fata de umiiinta poate sa atraga hotul, daca durnnea-voastra, om inteligent, va sim!iti umilit de fapta mizerabilaa unui infractor stupid. Cu cat va dezvoltati ideea, ell atat mai mult veti Inte-lege ea de la 0 idee se ramifica alte 10-100-1000 de ideinoi. Spre uimirea dumneavoastra veti deseoperi ca rautateafata de minciuna este de fapt 0 rautate fata de dumnea-voastra In~iva pentru ca, dindorinta de a fi bun (adidi, dinspaima ea dadi spun lucrurilor pe,nume, n-o sa mat fiuiubit), ati tacut atunci cand ar fi trebuit sa vorbi!i, din poli-tete ati tinut isonuIlntr-un joc necinstit ~i nu v-ati dat sea-ma ca un astfel de comportament a devenit natural ~i obi~-nuit pentru dumneavoastra. "Toatii lumea face lafil" -veti spune ca sa va justificati. Neemstea ati botezat-o adevar ~i credeti in acest lucru,dar simtiti cand sunte!i min!it ~i va suparati cand suntetiIuat drept prost. Nu puteri nicicum sa demonstrati ca aitulnu spune adevilrnl. Din cauza sentimentului de umilifitaIncepe sa va doara capul sau sa apara 0 aIm durere, maimare, in functie de cat de multa rautate atl retinut §i atiacumulat ~i de cat de tare v-a!i inrait in ultima perioada. Astfel de napaste se intampla eu eei care se consideramai buni decat sunt in realitate. Pe un hot ~i un infractoradevarat nu-I doare capul pentru ca, in pacato~enia lui, ecinstit fata de ellnsu~i. Un infractor nu-l va putea ill! nici-odata pe un om cinstit ~i pe un om eu adevarat cinstit nu-lva pagubi niciodata un hot. Iertati-va frica ~i rautatea fata de minciuna care s-auinstalat in dumneavoastra. Iertati-va pentru di le-ati aspirat.Cereti iertare corpului ca, prin aceasta, I-ati condamnat la 108
  • Alunga raul din tinechinuri. Cereti iertare minciunii ca va temeti de ea, ca 0ur,lti, ca 0 cre~teti, lle~tiind sa 0 eliberati. Spre uimirea dmnneavoastra, yeti constata ca suntetiin stare sa va ganditi rnra iritare la cei care nu spun adeva-rul ~i la infractori, ca sUllteti in stare cmar sa-i intelege!i.Prill aceasta, a!i invatat sa va aparati de ei. Evident, minci·una universala ~i nedreptatea nu vor disparea gra!ie dum-neavoastra. Cum sa clispara daca oamenii, prin ele, trebuieinca sa mai illvete.Despre aju.torul acordat celor care fipadupael Exista oameni carora Ie este greu sa-~i retina emotiile.Daca sunt nevoiti sa fad acest lucru, dupa ce i-ali cunos-cut mai bine, veti putea anticipa ce explozie urmeaza.Odata trecut momentul, omul redevine deschis §i placut. Iertati-i rautatea, inainte ca ea sa se declall~eze, iertati-I ca 0 sa inceapa sa va acuze ~i faceti un lucru bun pentruel - restiti dunmeavoastra eu voce tare, in locullui, acelecuvinte provocatoare ca el sa poata sa urle. In felul acesta,el se va elibera de rautatea acumulata ~i dumneavoastrayeti face un bine. Sentimentul alarmant de tensiune va dis-parea ~i amandoi yeti continua bucuro~i sa traitL Problema aceasta este cunoscuta celor care traiesc alii-turi de oameni batrani. Unui batran nu-i mai pori intoarcetineretea, dar pentrl,l un om eu un mod nou de gandire ba-trane!ea este 0 proba de rezistenla. Daca yeti rezolva eo-reet situatia, to!i var fi multumili ~i dumneavoastra va yetiina1la spiritual. 109
  • Luule Viilma Dad! un batran spune ca degradarea fizica ~i rautatealui sunt pro vocate de boala, a~a pare sa fie pentru el ~i a~a~i este. Iertati-l di va irita cu neintelegerea, neghiobia, ne-putinta san lipsa lui de dorinta ~i lasati-l sa traiasca cumvrea. Eliberati-va de stresurile legate de el ~i yeti sim!i bu-curia ca ati evitat cearta. Poate sa va spuna arice ~i oricand,yeti fi surd. Diferenta dintre dumneavoastra ~i un surd esteca ceea ce ati auzit trece pe Mnga dumneavoastra, pentruca ati invatat aceasta lectie. Dar, daca yeti simti 0 dorintarautacioasa de a nu auzi tipatul, candva va veni surzenia ~iva va arata di nu ati gandit bine. Surzenia apare ~i la copiidin £fica ~i din refuzul de a auzi tipetele umilitoare ~i pa-gubitoare ale celar din jur. La batrani, contrastul dintre vorbe ~i fapte poate fi iz-bitar, dar ei l1U-~ivad gre~elile, ca ~i dumneavoastra de alt-fei. Iertarea ~i scuza pot sa vi se para. umilitoare, dar inrealitate ele va ina1ta. Veti simti imediat ca ati redevenitlini~tit suflete~te, dupa ce ati cerut sincer iertare. Dar, dadiati cerut iertare, fiind silit de 0 situa!ie, sau v-a!i impusacest luem pentru a fi lini~te in casa, va umiliti singur ~iprovocati in batran bucuria rautacioasa de a va face sa vaumiliti~i in continuare. In realitate, triumful invingatoruluinu este altceva dedit rautatea de a cauta vinovatul.Umilindu-va, atrageti umilin!a din partea celuilalt. Daca va e foarte mila de un batran, pentru ca acela vaeste mama., tata, sora sau frate, cere!i iertare sentimentuluide mila pana cand acesta va disparea ~i va yeti lini~ti. Vetiintelege impacat ca el nn are nevoic de binele dUlTh1ea-voastra, ci de rauI propriu. Aceasta este metoda lui de ainvata lectia de viata - prin suferinta. Spaima omului in varsta ca nimeni nu ma iube.Jte cre~-te odata eu numarul anilar ~i se transforma In repro~uri 110
  • Alunga raul din tinedu~miLnoase- nu-i mai pasa nimanui de mine, tofi a~teap-ta sa mar, fmi doresc raul, nimeni nu face ceva de dragulmeu etc. La batrani, autocompatimirea ~i dorinta de a atrageatentia asupra lor depa~esc limitele egoismului - nu-~i vaddecat boli~oarele lor ~i nu au mila fata de bolile celorlalti. Dorinta nemiloasa de a-i gasi pe a1tii vinovati pro-voaca durere in tot corpul. A~a i~i ispa~esc gre~elile ace~ti oarneni. De obicei, nuasculta sfaturile, prefera medicarnentele. Va srntuiesc sainvatati din gre~elile lor, pentru ca la batranete sa nu aveti~i dumneavoastra parte de aceste suferinte. Tineti IDinte ciiacest batran a aparut in viata dumneavoastra ca 0 luminitade avertizare care incearcii sa va invete sa nu faceti ace-lea~i gre~e1i. Nu-l considerati rau pe el, ci faptele lui. Facefapte rele un prost care a aparut pe lume sa invete, dar n-ainvatat nimic ~i acum se chinuie. Batnlnetea este 0 notiunerelativa. Ne~tiinta de a intelege viata ne este caracteristiciituturor, dar la batnlni ponderea gre~elilor este mult maimare. Gamenii cu un mod nou de gandire sunt acaparati decunoa~terea de sine ~i sufera deseori, dnd vad chinurilesuf1ete~ti ~i fizice ale eelor apropiati, celor dragi, care ins anu accepta invatamintele bune, ba dimpotriva se imaiesc.La randul sau, aeest lueru provoaca rautate celui care in-tentioneaza sa ajute. jldi-e greu sa vad ca mi se refilza aju-tond. Exista diverse mijloace de rezolvare a situatiei. Omul modem merge pe ealea minimei rezistente - seda la 0 parte. Copiii pleadi din casa parinteascii pentru a fiindependenti. f~i spun: "Ma vat descurca stngur". Lini~-tea in~elatoare poate sa dureze ani. Cu timpul vor apareaprobleme. 111
  • Luule Viilma Parintii ar urma sa-~i cocoleasca ~i sa-~i povatuiascanepotii, iar copiii ar urma sa-~i ajute parintii, dar distantanu permite. Justificarea este convingatoare. Odata cu cre~-terea greutatilor incep sa apara acuze reeiproce ~i, in apa-rent a, eel care vorbe~te are dreptate. Nici una dintre partinu intelege ca ambele au de pierdut. Adevarul e ea nici parintii, nici copiii nu au invatat sase inteleaga unul pe celalalt. Lectiile lor de viata au ramasneinvatate. Si consecinta va influenta educatia propriilorcopn. Unii parinti spun: "llfi-am educat copilul sa fie inde-pendent. " - Este un indicator exceptional cu care ar trebuisa ne mandrim. Dar, orice bine in exces se intoarce in rau.Daca gradul de independent a cre~te pana la a te rupe deradacini, copacul se poate inalta pana Ia cer, dar nu mai ecopac. Copacului caruia i-au devenit indiferente radaciniIe,nu mai are viata. El zice: }) ce-mi trebuie radacini} ma Ladescurc ~ifara ele. } El nu observa insa cum ii dispar for-tele pe care ~i Ie extragea din solul care il hranea ~i cumboala fatala a noii epoci ii distruge corpul pamantean caretraia numai din hrana venita prin radacini. Parintii de azi ar fi putut sa se elibereze de isteria se-xual-maniacala a omenirii care ii distruge pe ei ~i genera-ria viitoare. Multumiti lui Dumnezeu ca aeasa sau prin apropiere aveti mama ~i tata, bunica sau bunic, chiar daca mai tipa IaVOl. Dumnezeu a lasat ca oamenii sa se nasca ~i sa moarain flux continuu pentru ca de-a lungul vietii fiecare sa in-vete, nu numai din experienta proprie, ci ~i dintr-a altora,chiar ~i rnai mult, dad este posibil. Dar, fugim de lectiilede viata ca, apoi, candva, sa simtim ca raul ne-a ajuns din 112
  • Alunga raul din tineurma, dar nu recunoa~tem ~i consideriim ca altii au fost devina. N a~terea ~i moartea sunt eei doi poli ai vietii. Omulmodern, inteligent, a ajuns pana acolo ineat, Cll cat se con-sidera mai de~tept, ell atat mai putin vrea sa moara. Spai-ma de a te na~te ~i spaima de a muri se identifica. Orice durata are candva un sfar~it al ei. Cine a ajutatpe cineva sa moma, acela ~tie ~i el sa moara. Dar cel careeste pe jumatate mort de frica ~i de groaza ingreuneazaplecarea din viati a unui muribund, aceia nu ~i-a insu~itarta de a muri. De dite ori nu ar fi trebuit, ca in loc samenrinem viara in om, sa-I ajutam sa pIece din lumeao.ceasta, pe cat posibil cu cat mai purine chinuri: oameniia~a-zis civilizati nu au, practic, pricepereo. ca prin cuvinteSa-1 deschida u~o. celui ce se pregate~te sa pIece. Fiecaredintre noi ar trebui sa invete. Elibera!i-va de spaime ~i gasiti in dThlll1eavoastra atato.putere ca s3.-ipute!i conduce lini~tit pe ultimul drum pe ta-to. ~i pe mama. Dadi va aflo.ti langa un muribund, puteti S8.-i cere!i iertare din tot sufletul pentru gre~elile dumneo.-voo.stra fata de el ~i ale lui fata de dumneavoastrs .. Intele-gereo. lectii10r de viara va impra~tia panico.. Veti sim!i 0 li-ni~te ciudata ~i se va lini~ti ~i el. Veti simri ca raul mo.terns-o. transformat in bine ~i chiar eo., mama, va deveni neo-bi~nuit de insufletita. Aflati ca sunteti 1i]1j~titin sufletuldumneavoastra cand mamei Ii este bine ~i mama este lini~-tita cand copilului 1:ieste bine. Un suflet 1ini~tit se poatedesparti de corp pentm ca ~i-a terminat menirea in aceasta . t-vlata. Aflandu-va 10. capataiul tatalui dumneavoastra,iertandu-l ~i cerandu-i iertare, veti intelege ce v-a Invatatel ~i ce ati invatat dumneavoastra. Luminarea spiritului 113
  • Luule Viilmadumneavoastra se va exprima in ere~terea intelepeiunii. Vadisparea sentimentul de regret, va va ram€me Intelepeiuneavietii. Moartea nu va va mai ingrozi. Ea a devenit un men-tor. Viata ne ofera nenumarate eai pentru a Invata, In timpce gradinitele, casele de cop ii, azilele de batrani ~i inchiso-rile sunt, eu diferente nesemnifieative, martorii mareti aiprostiei omene~ti ~i ai dorintei de a ram€me pro~ti. Ele suntmartorii prizonieratului spiritual al omenirii. Orice om este captivul gandurilor sale. Numai Iibertatea spirituala asigura Iibertatea fIzica. Pentru un om eu judeeata, batranetea nu este 0 boala,iar tineretea nu inseamna absenta bolii. Boala apare ea ur-mare a aeurnularii de ganduri rele. Nivelul intelectului uman este foarte diferit. Aeela~ilueru este valabil ~i pentru nivelul spiritual. Zicala "de-~teptul eedeaza" inseamna ca un om mai de~tept spiritual~i mai desehis trebuie sa coboare la un nivel mai jos pentrua eomuniea eu eeilalti. De regula, fieeare generatie estemai inte1igenta deeat preeedenta, ehiar daea manifestarileexterioare spun contrariul. De aeeea eopiii trebuie sa ~tiesa fie mai flexibili. Cine nu ~tie acest Iueru sau nu vrea,acela va fi umilit. o astfel de lupta intre generatii se da in easele undelocuiese impreuna eopiii, parintii ~i bunicii. Cel mai multsufera generatia de mijloe, pentru ca ea este obieetul ata-eurilor din ambele parti. Aeuzele reeiproce due la situatiacand buniea prospera in eruzimea ei, fiica ineepe sa tu-~easca a oftica, iar nepotiea fuge de acasa, minora fiind.Fieeare simte ea eeilalti 11umilese ~i fiecare ar vrea ea eei- 114
  • Alunga raul din tine lal!i sa se schimbe. Ascunderea adevarului in interesul pa-cii in familie - adica minciuna - devine un stil de via!a ~idevine solul prielnic in care rode~te ura mocnita. Dintr-oastfel de casa barbatii fug sau mor. Mi-am facut un obicei din a cere omului sa-~i punaordine in via!a. Deseori aceasta cerinta se dovede~te a fiun obstacol de ne depa~it. Chiar ~i cei care se ocupa dejade iertare descopera frecvent, spre marea lor nemultmnire,ca iara~i au cazut in capcana vechilor obiceiuri. Oameniinu-~i vad superficialitatea, nu vad ca n-au depus suficienteeforturi ~i, dezamagiti, trag concluzia pripita ca iertarea nule-a ajutat. I~i recunosc gre~eala numai atunci cand in viaralor apare 0 nOlla Incercare. Nu ajunge insa numai iertarea. Dadi veri invata sags.nditi astfel incat sa nu mai atrageti raul, totuI va fi in or-dine. A venit vremea sa deschide!i totu~i gura ~i sa lamu-ri!i Iucrurile pentru a va apara, pe dumneavoastra ~i pe cei-lalti. Trebuie sa ripostati la arogan!~L Celui care face rau,spuneti-i in fata ee a faeut, ca sa nu se mai eonsidere atot-puternic. Prin tacere, eel care sufera, mare~te raul pentruca suferind, se acumuleaza in el pe neobservate 0 rautatesurda ..g. De cand e lumea, cine nu intelege de vorba buna estebatut cu nuiaua la picioare ea sa-i vina mintea la cap.Omul are nevoie de aceasta inva!atura, dar daca ea ii esteoferita la un nivel prea inalt ~i el nu poate sa 0 asimileze,va ramane cu 0 etapa de studiu ne parcursa ~i oricar s-arstradui, nu poate deveni mai de~tept. Ineerea!i sa intelege!iacest lueru ~i sa nu cade!i in extreme. Orice om trebuie saaiba experienta macar a unei singure pedepse fizice pentma ~ti sa inteleaga. 115
  • Luule ViilmaDespre dorinta de a fi foarte puternic " Vreau sa fiu foarte puternica!)J - declara, subliniindfiecare cuvant, femeile de tip Iuptator autentic. Deviza loreste patrunsa de spirit masculin: " Vreau ~ipot!" o astfel de femeie nu ~tie di aceasta dorinta a ei, evi-dent masculina, include ~i tendinta de a nu tine cont de 10-cuI ei in viata. eu siguranta, feministele vor protesta ime-diat. Barbatoase, ell 0 podoaba capilara bogata, femeile tra-due in viata dorinta mamelor lor de a £i barbati. De ce apa-re 0 asemenea dorinta? Daca mama, folosind un ton rastit,insista asupra drepturilor ei ~i Ie explica copiilor cat degrea ~i lipsita de 0 raza de lumina este soarta femeii, £iicaei ar putea sa decida ca, pentru lini§tea familiei, este maibine sa fii barb at. Aici se ascunde tendinta spre 0 viata maibuna - setea de ca~tig. Aceste fete slLnt derutate, deoarecegandul ~i fapta mamei lor nu se suprapun. Dar, dadi mama renunta de buna voie la demn.itatea ei~i devine pentru tata 0 roaba care suporta tot ~i nu reactio-neaza niei macar la revolta fiicei ei, aeeasta este robie im-pinsa la extrem ~i fata se va transforma in opusul marnei.Ea va deveni echivalentul tatalui ei. Nu ~tie sa fie femeie,pentru ca nu ~tie sa fie flexibila. Poate fi intelegatoare ~iinimoasa, dar din toata fiinta ei emana ceva masculin, darea nu se vede a~a cum 0 vad ceilal!i. I~i alege 0 profesiepentru care sunt necesare calitati masculine ~i va fi extrem de deprimata dadi, in locul ei, va fi preferat un barbat. Nuo intereseaza lucrurile marunte, feminine, ordinea ~i cura-tenia, ea are scopuri mari, barbate~ti. 116
  • Alunga ralll din tine Am avut de muIte ori ocazia sa Ie spun femeilor:"Femeia poate fi ~iprim-ministru, dar eu 0 singura eondi-fie - sa-.Ji iubeasca mat intdi so!ul, chiar dadi acesta esteun simplu muncitor. Din momentul dind va fncepe sa-.Jiiubeasdt mai mult fotoliul de ministru, ea va fnceta sa fieun adevarat prim-ministru, pentru ca va inceta sa fie fe-meie ". Ruperea de apartenenta la un sex este 0 mare gre-~eala, care 11face pe am sa nu mai fie ecrJJibrat ~i in final11va inrai. Dragi femei care doriti sa fiti atat de puternice incat sava descurcati in viala ~i fara barbati! Iertati-o pe mamadumneavoastra pentru atitudinea ei eronata fata de viati3..In lac sa se compare, ca forta, cu un bar-bat ~i sa faca eamuncile barbate~ti, numai ca sa nu-i ceara acestuia ajuto-rul ~i astfel mandria ei sa uu sufere, fiecare femeie ar tre-bui sa se elibereze de toate stresurile ~i sa-~i iubeasca sotul.Atunci barbat .... va fi mai masculin, iar femeia - mai femi- tlnina. Daca pana ~i barbatul se inraie~te ca trebuie sa infmn-te greutatile prin forla, ce sa mai vorbim de femei. Stapa-nirea de sine inteligenta sau supunerea in aparenta calmase echilibreaza interior printr-o rautate retinuta atunci candsotul inceteaza sa mai vada in femeie un am. ~i chiar dadi femeia i~i atinge scopul, mai devrernesau mai tarziu, ea va trebui sa renunte Ia ceva pentru refa-cerea echilibrului. De exemplu, Ia organele femeie~ti, Iabueuria de a fi mama ... In treaeat fie spus, s-ar putea samai aiba copii, dar fericirea materna va fi eu atat mai mica,eu cat ea va dari sa joaee tot mai mult rolul de bfubat. Fe-tele acestor femei nu vor fi fericite, pentru di mamele lornu ie-au invatat sa fie femei. La ele totul este impins la ex-trem. Pretind foarte mult, dar toate pretentiile lor se reduc 117
  • Luule Viilmain fond la una singura - sa fii a~a cum spun ell. E un ordin!Fetele nu ~tiu ce inseamna asta, pentru ca mama lor nu aavut niciodata timp sau euraj pentru a sta de vorba cu ele. De obicei, acest gen de femei sunt nevoite sa suportemai multe operatii la organele genitale. De fiecare data,ele pierd ireversibil cate ceva ~i de fiecare data corpul lorIe ajuta sa mai aiba posibilitatea sa-~i indrepte gre~elile. Sichiar atunci cand nu invata nimic ~i nu mai au niei un or-gan genital, corpul lor tot mai incearca sa intervina. Seimbolnavesc, de exempIu, de radiculita lombaro-sacrala,care Ie deformeaza atat de tare incat sunt nevoite sa renun-te la prioritatile lor barbate~ti. Si chiar daca boala aceastaar putea fi lecuita de catre medici, picioarele nu VOl maiputea sa mearga pe acela~i drum gre~it ~i in final nici me-dicii nu VOl mai avea ce sa faca. Si atunci omul zice: ))De ce nu mi-afi spus mai devre-me?)) Eu v-am spus - de ani buni, corpul dUlIh1eavoastrava tot spune, dar nu l-ati ascultat. Corpul v-a spus ca rau-tatea fara de sorul cantia ii dai numai sex, pentru ca altce-va nu .;tie este parerea unei femei autoritare. Prin interme-diul operatiei corpul i-a aratat ca, daca nu vrei sa fact sex,pori sa ramai flira unul din organele respective, dar n-atiinteles. Ati unIt barbatii din ce in ce mai mult, acum iiunit! ~i pe barbatii altora ~i la toti care v-au aparut in caleati gasit numai defecte. Pas cu pas, corpul v-a directionatgandurile in matca necesara, dar n-ati avu.t niciodata timpsa-l ascultati. Doar i-ati acuzat pe barbati. Daca dreptateaar fi fast de partea dumneavoastra, v-ati fi recuperat fortele~i sanatatea. Dar, intruca.t va este tot mai rau, asta inseam-na di nu ati procedat bine. Pentru toate acestea cereti ierta-re corpului durnneavoastra. 118
  • Alunga raul din tine Dorinla neabatuta, invincibila a femeii de a fi mai pu-ternica decat barbatul duce la ateroscleroza. Daca barbatulincepe sa se infurie pe solie din cauza acestei dorinle a ei~i i~i cultiva rautatea, se va imbolnavi ~i el de aceea~i boa-la. Forla femeii este iubirea. Iubirea femeii poate face to-tul, mergand pana acolo incat te poate apara de moarte. P,~mp[u £in viatii S-a prezentat la cabinetul meu un barb at in varsta, darviguros ~i energic, care din cauza unui efort fizic prea ma-re i~i accidentase bra}ul stang. Bra}lil ii atarna ca un vrej.Trebuia sa-i pun la loc vertebra cervicala care se deplasase.Durerea venea de la cea:fa..I-am vorbit despre stresurile lui.I-am spus ca necazul a venit nu de la greutatea ridicata, cide la faptul ca inainte de a incepe lucrul s-a suparat pe so-tia sa ~i pe fiu. Barbatul a dat din cap afirmativ, deci a in-teles totul. Am inceput sa-i explic care au fost gre~eli1e dinmodullui de gandire ~i dupa 15 minute am auzit un pocnet,ceafa barbatului s-a scuturat ~i el a spus: "Ei, cred ca amscapat de napC/stc/C/stC/".$i, intr-adevar, ~a a fost. Amfast uluita de receptivitatea lui ~i de uimitoarea lui caldurasufleteasca. M-am uitat la el - era numai iubire. Am simlitcum patrunde in mine caldura lui - ma iubea ~i pe mine.Nu ca femeie, ca om. Aceasta este iubirea de aproape de-spre care se vorbe~te atat de mult in ultima vreme, dar careeste confundata cu politetea :fa.tarnica. Am privit sufletullui ~i i-am spus: "Ati avut a mama minunata. 0 iubire atatde mare fata de sotuZ ei rar mi-a fast dat sa vad. Probabil,tatal dumneavoastra a trecut prin foc §i apa dar s-c/ fntorsacC/sa?" 119
  • Luule Viilma "A.;a a fost, - mi-a raspuns barbatul. - tata a fticut totrazboiul. Nu I-a a tins nici un glont Nid 0 boala nu s-alipit de el. Se mira §i el. De fiecare data. cand ne a§ezamla masa, acasa la noi, mama mai punea 0 ft17:filrie.ji pen-tru el .;i pe locul lui nu se a.Jeza nimeni. Nu am plans catata nu se va mai fntoarce. Mama .jtia ca se va fntoarce .Jis-a fntoys. Au trait pana la 90 de ani .Ji la 0 saptamanadupa moartea mamei, tata s-a dus dupa ea ". Prima mea carte le-a deschis ochii multor femei. Orbi-rea omeneasca ma doare. Primesc 0 scrisoare - ce sa fae,copiii ma urasc, sorul m-a parasit .si nu se mai fntoarce, eutrebuie sa ma OClipde educa{ia copiilor .}i acum sa fac .}imunca de barbat? Sau se descrie 0 situatie similara in caresotul este un alcoolic ~i, sa vedeti, in familie a mai aparutun copil ~i, ca sa puna capac, acesta este eel mai eapriciosdintre toti. Sau ca femeia a fost parasita de sot ~i de copii,pentru ca traia numai de dragullucrurilor. Amenintarea sOlului divortat ~i a copiilor eu sinucide-rea este pentru multe femei un mijloc de a domina. Pentrumajoritate, ea dimane doar 0 amenintare care traumatize a-za psihicul celor diIljur. Incercati sa intelegeti, doamnelor,ciiviata vi se complica nu de altceva, ci din cauza seeei dea ca~tiga. Toatii viata voastrii anterioarii a constat in a ob-tine, a poseda, aeum trebuie sa invii!ati sa iubitL Dorinta patima~ii de a avea biirbat ~i copii, bani ~i lu-crud a depa~it limita ~i ea nu se paate realiza inaLnte de avii indrepta gre~elile. Problema aceasta este intr-adevar foarte greu de rezol-vat. Silmanta aruneata a creseut pipernicitiL Incepeti cuprimul gaud pe care spiritul vi-l trimite odata cu respiratia.Eliberati-l, adica meditatio Recunoa~teti-va gre~elile. Fiti cinstite eu voi lnseva ~i cereti iertare din suflet satu1ui vos- 120
  • Alunga raul din tinetru pentru di nu aji indreptat gre~eala soacrei voastre, didin ne~tiinja aji permis acestei gre~eli sa se agraveze. Candveti dobandi starea de eehilibru, vorbiji cu copiii vo~tri ~icereti-Ie iertare pentru gre~elile :Ia.eute. Tineti minte ca,dadi veti ineepe sa va umiliti in fata copiilor prin autobici-uire, ei se vor imai ~i mai tare. Copilul vrea sa-~i vada pa-rintele inaltat, nu milllit. Copiii lnteleg mult mai bine caviata este 0 lectie unde toata lumea gre~e~te. , ,Meditatia sau 0 discutie cu gandurilenoastre Daea ati descoperit di aeum aveti intelepeiunea de asta de vorba eu dumneavoastra in~iva, n-o sa mai spunetica nu aveti timp pentru a~a eeva. Orice clipa. libera va fifolosita pentru a redeseoperi lumea, a 0 contempla ~i a 0admira. Veti inva!a sa fiti ferieit. Dqi viata sufleteasea a fieearuia dintre noi este irepe-tabila, voi da totu~i cateva eazuri concrete ce pot fi folosi-toare pentru toti. Prima meditatie ; Respir 0 data, inca a data, imi ascult gaudurile ~i des-copar in mine rautatea ca nimic nu este a§a cum vreau eu.Imi reprezint mental ca am de-a faee eu un am, eu altul,care a venit sa ma invete. Este drept ca sunt mirata degandul meu rau, aparut de undeva, in tot cazul din mine.Incep sa vorbese eu el ~i am grija. sa nu ne deranjeze ni-memo 121
  • Luule Viilma Rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu, te iert ca aiintrat in mine. larta-ma ca te-am primit, ca nu te-am lasatsa pleci, ci te-am crescut ~i nu am inteles ca. prin capriciilemele, neexprimate prin cuvinte, prin istericale, prin tacereamea incapatanata, prin deceptiile mele nenumite, prin pro-vocarea de certuri, prin dorinta de a avea ~i altii acelea~isuferinte ca ale mele, prin rautatea ca ceilalti nu vor sa fa-ca ce vreau eu ~i cat vreau eu - prin toate acestea mi-ammanifestat rautatea ca totul se petrece altfel de cum vreaueu. In loc sa fi cautat sa te inteleg ~i sa Incep sa te eliberez,am preferat sa nu vad ~i sa nu aud ce ma irita §i ma scoatedin minti. Ascunzandu-mi in suflet deceptiile, am a~teptatca, in sfar~it, cineva sa ma bage in seama §i, inghitindu-milacrimile de rautate, cand s-a ivit ocazia, inadins nu am fa-cut nimic, pentru ca am a§teptat ca odiosul du§man sa seumileasca ~i sa ma cherne la el. larta-ma, rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eupentru faptul ca, rara sa vreau, am mers pe aceea§i cararebatuta, fiindca mi s-a parut mie ca viata mea este urata ~inedreapta ~i cii la altii totul este altfel. larta-ma ca am pre-tuit partea aparenta a vietii, fara sa-mi dau seama ca ade-varatele valori nu pot fi vazute eu oehii ~i ca in mine eleexista ~i sunt cat marea de mari. Stii, rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau ..eu, ca in mine aceste valori sunt catoceanul de mari ~i daca eu a~ fi ~tiut sa recunosc parteabuna a raului, fericirea mea nu ar fi avllt margini. Draga rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu, iarta-ma ca te-am crescut atat de mare, incat tie nu ti-a mai ra-mas altceva de facut decat sa incepi sa ma distrugi, fiindcapana acum nu am vazut, n-am auzit, n-am simtit §i n-aminte1es, de~i ma consideram atot~tiutoare. 122
  • Alunga raul din tine Ma iert pe mine pentm ea am adunat pieatura eu pica- tura aeeasta mare rautate ca nimic ml-mi iese cum vreau eu ~i nu mi-am dat seama ea aeeste picaturi, pe care eu nu Ie numeam rautate, se aduna intr-un vas mai mare dedit caldarea ~i nu-i pot spune altfel decat rautate. Inainte Ii dadeam alt mIme. larta-ma, aeum nu !i-am spus adevaml. Ca sa Splli1 drept, niei inainte nu-i spuneamcumva, imi negam rautatea pentm ea vedeam defectele laal!ii. Ii min!eam pe ceilal!i ~i pe mine, ~i nu in!elegeam dece nimeni nu vede partea buna din mine. Nu eram mai readedit al!ii. N-am ~tiut sa ma bueur de bucuria eelorlal!i,pentm ea mi se parea vulgar, de~i mi-ar fi placut sa fac unpic de spectacol. Acum in!eleg ca nu era nimic rau in asta,ell exceptia faptului ca In sufletul meu regret ca nu am m-eut-o. Dragul meu corp! lurta-ma ca toata via!a ti-am fiicutrau prin rautatea co nimic nu era a~a cum voiam ell. Iarta-ma ca nu am ~tiut sa ma comport eu bucurie fata de obsta-calele apamte in calea mea, ca nu am inteles di ele te aver-tizeaza in legatura eu ceva. Este adevarat ca mi-a fast frica,dar n-am ~tiut ca tu mi Ie-ai seas in cale, ca sa ma aju!i. Nuam tras niei 0 concluzie ~i de aceea, dragul meu corp, prinregretele mele ti-am daunat ~i mai mult. Iarta ..ma, corpule drag, ca n-am fast mai con~tienta detaptul ca orice ooala, de~i este rezultatul rauta!ii me1e, este~i un avertisment pentm viitor care spune ca, daca n-o sagandesc coreet, voi atrage asupra mea un necaz ~i mai ma-re. Aeum ~tiu ca ariee obstacal este 0 lectie legata de tre-cut, dar care aetioneaza ~i in viitor. Draga corpule, in duda dorintei mele, in mine a aparutsentimentul de vinavatie fata de tine ~i asta ma face saplang. Acum inte1eg ca lacrirnile sunt 0 rautate care a stat 123
  • Luule Viilma prea mult inabu~iUi in mine ~i care vrea sa iasa afara. In~e- leg ~i ca, odatil cu lacrimile, pentru un timp ies ~i stresurile, dar asta nu m-a facut mai dqteapta ~i voi continua sa adun in mine acele~i stresuri. Sunt bucuroasa ca acum ~tiu sa Ie eliberez prin iertarea rautatii ca nimic nu-mi iese a.;a cum vreau eu. Fiind un canal de legatura deschis intre energia Dum- nezeiasdi ~i omul bolnav, in disentiile mele eu ei eu mijlo- cesc. eu tot focul inimii. cuvintele scripturii si mi s-a in- . ,- .;0,,) tamplat ca lhl1 pacient aflat in sala de a~teptare, sa-mi spu- na dupa aceea, rara sa ~tie absolut nimic, ca parca a fast strabatut de ni~te raze calde de lUlYJna,capul i-a clevenit mai mare, iar corpul a inceput sa-~i piarda contururile, iar pacienta cu care tocmai discutam in momentul acela sa-mi spuna: "Amflicut tot ce a depins de mine. Ai-am consumatfacdnd bine pentru al{iif " "Si cum va simfiti acum?" - lntreb eu, incercand sa nu pufnesc in fils, vazand chipul speriat al pacientei care ~i-a adus bruse aminte ea nu 0 doare nimie, ca nu are de ce sa se planga. Avea 0 fata atat de rumena ~i de bueuroasa. incat, daea s-ar fi vilzut, nu s-ar fi recunoscut A ie§it ceva din ea ~i la plecare mi-a spus: "Pardi am uitat eeva ... " Ei, ati uitat doar greutatea mare a stresurilor eu care v- ali obi~nnit. Daca ~i in cominuare ea i~i va putea face timp ea in acela§i feI sa se elibereze ~i de ga.ndurile rde, nu are de ce sa mai vina la cabinet. c}1ecfitatia a aoua J V-ati sculat de diminea!a ell 0 durere de cap. Dacapentru 0 clipa ati acorda atenrie gandurilor, ati intelege ea 124
  • Alunga rau! din tineaveti 0 suparare - ea nll va apreciaza copilul. Exact astaeste friea - nimeni nu ma iube~te. ., Da, ieri ne-am ciondiinit. Face totu! numai cum vreae! ~i deci nll ma apreciazii". Ii vorbese ei, ratiunii ei, fiindin aeela~i timp in contact eu sufletul ei: "Suntefi supiirataca nu va apreciaza capilu/. Sa fim cinstifi, aceasta este ra-utatea cii copilu! meu nu mii iube$te, nu mii apreciaza, nufine cont de mine, nu are fncredere in mine §i flU mi seconfeseazrl ". Sa eliberam aeeasta riiutate prin eonversatie. Draga rautate copilul meu nu ma iube§te, te iert ea te-ai instalat in mine. Stili ea ai venit sa ma inveti sa inte1egca el ma apreciaza ~i ma iube~te, dar i~i ascunde adevara-tele sentimente pentru ea are fata de mine un sentiment devinovatie. larta-ma, draga rautate copilul melt nu ma iube.;te pen-tm ca te-am crescut atalia ani ~i n-am inte1es ea sentimen-tul de vinovatie al copilului a inceput din momentul dndam avut de facut 0 grea alegere - sa nase sau sa fac avort.Imi aduc aminte ca eram ferm de partea adepti10r avortului,de~i in realitate ma temeam ca, intrerupfu1d sarcina, n-o samai pot sa mai am capii. Eram nefericita, rea ~i inver~unata pe lume ~i pe oa-meni ~i doream ca tot ce a fost sa nu se mai repete nicioda-ta. T oate acestea au intrat in copil sub forma sentimentuluide vinovatie pentru di el dorea atat de mult sa vina pe lu-me prin mine ~i tocmai in acea perioada grea. Ca sa fiucinstita, nu I-am dont, dar ma temeam de durere ~i de fap-tul ca 11-0 sa mai am copii. Ma temeam sa nu fiu 0 femeieneimplinita pe care SOful nu 0 va mai iubi. Ma gandeam numai la mine, raportandu-ma subcon-~tient la copil ca la un mijloc care sa-mi garanteze iubirea 125
  • Luule Viilmasotului ~i venireape lmne, in viitor, a altor copii. De aiciincepe frica 1ui di nimeni nu ma iube~te, nevoia lui de a fiascuWitor ~i de a face tot ce e pe placul parintilor pentru casa fie iubit. In fuca lui exista doar 0 particica din spaimade moarte. Copil drag, a~ da orice ca tu sa nu gande~ti ca eu ti-amdorit candva moartea. Eu te iubesc, dar eram atat de pro as-ta ~i nu ~tiam ca tu, fiind cat un milimetru de mare, eraideja complet format ~i erai atot~tiutoL Copil drag, eu niciacum nu ~tiu sa gandesc corect - vezi, voiam sa-li cumpardragostea pe toate bogatiile din 1ume, dar ill nu ai nevoiede ele. Tu ai nevoie de libertate ~i de iubire. Cat de greumi-a fast sa inte1eg! Pentru ca ne-am obi~nuit sa conside-ram familia ca fiind proprietatea no astra. Copil drag, iarta-ma pentru gre~e1ile mele. ~tiu ~i ca sentimentul lui de vinov8.tie a fost pricinuitde faptul ea venire a lui pe lume mi-a provoeat dureri fizi-ce - mi s-a faeut cezariana. A~a se 0bi~nuia atunci, de~icopilul ie~ea u~or ~i repede. A~ fi putut sa ma opun, dacaa~ fi ~tiut. Nu-mi este clar daca copilnl este de vina ca ute-rul meu a cobodt, dar intrucat se pune in legatura eu na~-terea, inseamna ca ~i eu am fost compEce. Am observat di la auzul unor astfel de cuvinte copilulse enerveazit dar di se Doate simti ranit. asta nici nu mi-a " .J. , ~trecut prin cap. Abia acum m-a strafulgerat. Domnne mi-lostiv, indirect eu I-am invinovatit ~i de asta, iar d, tara sa-~i dea seama, a adaugat ~i aceasta vina la celelalte. Mi-aspus di nici nu vrea sa auda astfel de lucruri ingrozitoare.Probabil, ii era groaza. Nu m-am gandit ca discutia asta arputea 8a-1sperie. Am senzatia ca parca nid gura nu pot s-omai deschid. Nu, mai bine .nu ma mai gandesc ... Ia uite,am inceput sa fac teatru cu mine insami! Calm, doar calm! 126
  • Alunga raul din tineTrebuie sa recj.illOsc ca trebuie sa fiu cinstita cu mine in-sami ~i sa fiu con~tienta ea eu ~i numai eu sunt obligata sa-mi indrept gre~elile. Conilul meu nu e mai einstit eu mine dedit sunt eu cu ~el. Eu I-am invinuit ~i el niei n-a eracnit. Nu m-a invinuitca nu-l iubesc. Mi s-ar fi pamt justificat sa gandeasca ast-fel, dar aeum ~tiu - nu are dreptul sa gandeasca a~a pentruca eu 11iubesc. De frica sa nu aud acuzatii pe tema asta,am inceput sa fiu eonfuza. L-am facut sa-l doara ~i el daarsuferea ~i se ferea de mine. Nu-mi place acest luem - tre-ze~te in mine sentimentul de vinovatie. Totdeauna am vrut ea oamenii sa spuna deschis eegandese, am pretins cinste in fapte ~i in sentimente, dar euinsiimi am fost mai ascunsa decat toti. Ma mandream eucinstea mea, dar in loc sa spun ceva rau, strange am dindinti pentru ca voiam lini~te in familie. Pretind de la altiisa faca ce nu fac eu, fiindca ma jenez de dorintele mele.Copilul este trist, dar eu 11consideram incapatanat ~i inchis.Ei evita sa-mi faca rau pentru ca, odata, cand eram foartebolnava, copiii s-au speriat atat de tare ca a sa mar, incatm-am speriat ~i eu ~i de sperietura m-am facut bine; maitarziu am uitat ins a de asta. L-am facut sa sufere infinitmai mult prin dreptul meu de om matm ~i putemic. Draga rautate capUul meu nu ma apreciaza, iarta-maca nu te-am eliberat mai devreme. Tot timpul 11cicaleam sa nu stea coeo~at, pentru ea unam demn trebuie sa stea drept. Iara~i nu spun adevarul. Inrealitate nu suport sa fiu umilita. Nu mi-am dat seama diel sta eoco~at din cauza sentimentului de vinavatie ~i fap-tul ca prive~te injos nu aseunde altceva dedt lacrimile ca-re ar putea sa destainuie urmatoarele: "Mama, tu nu maiube.rti. j1afaci mereu sa suflir cu cuvintele tale jignitoare, 127
  • Luule Viilmacu oftaturile tale, cu trantitul u~ilor ~i eu refuzul de a con-tinua discutia. Prin toate astea imi dai de inteles cCl cuoameni ea mine nu poti vorbi omene~te. Nu pot sa spuntotul, eu insumi nu ma inteleg, invat doar. Cum iti spunceva, tu te superi. Este adevarat ca te prefad ca totul estein ordine, dar oricum te superi. Tu crezi ca te pricepi foar-te bine sa cite~ti starea de spirit §i gandurile altora, dar ca$i ceilalti pot sa-fi simta gdndurile taZe ascunse, asta nurecuno~ti. Nu vreau ca mamei mele sa-i fie rau. La dreptvorbind, eu procedez ca # tine - de dragullini§tii in fami-lie fac 0 fata uimita care ar vrea sa spuna: draga mea, num-ai fnteies bine. Urasc minciuna. Dupa parerea mea, emai bine cand un hot sustrage un lucru, decat atund candtu iti ascunzi sentimenteie §i ie dai un alt nume. Atunci masimt foarte riiu. Te iubesc mai mult decat orice pe lume,dar tu ai nevoie de dovezi ~i eu nu ~tiu sa ti Ie dau". Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza, tu m-aiinvatat sa vad ca supararea mea se depune in copi! lnaintenu intelegeam. Ma simteam ofens ata, cand aflam ca el ce-re un sfat altcuiva, temandu-se sa VIDa la mine. Erammahnita ~i plangeam, a~a cum plang mamele nefericite ca-re fac totul pentru copil, iar el raspunde binelui eu rau.Acum ~tiu ca erau lacrimi de rautate. Le condamnam pemamele care, in schimbul grijii lor, pretindeau de la copi!sa fie ascultator. Abia acum inteleg ca ~i eu mceam la fei.II invinovateam canu are incredere in mine, de~i in suf1e-tul meu simteam ca eu eram cauza, dar pana acum nu i-amcerut iertare. Considerandu-ma infailibila, am acumulatinver~unare in suf1etul meu. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza, iarta-maca, lasandu-te sa cre~ti, nu mi-am dat seama ca in mine se 128
  • AZunga raul din tine::oace dorinta ca el sa-~i recunoasca vinovatia, n-are im-portanta pentru ce, numai sa se umileasca in fata mea. larta-ma ca am Iuat iertarea drept umilinta. Acum inte-leg de ce, cateodata, ln loc sa ierte, oamenii spun: "Maibine moll" Nu mi-am dat seama ca eu eram cea care tre-buia sa se incline cu respect in fata copilului ~i sa-i cearaiertare pentru ca el voia sa ma invete sa-mi inteleg gre~eli-Ie. Demult ar fi trebuit sa ma vad in copil ca intr-o oglinda. Frica mea ca nimeni nu ma iube~te a crescut ~i a deve-nit rautate ca nu am ce vreau eu - dragostea copiluZui meu.Acum simt cat imi e de sila de mine ~i imi mai gasesc ~iscuze! Merit sa fiu batuta. Sunt totu~i 0 fiinta ingrozitoare,de~i privit din afara sunt a~a de draguta ~i buna. Cerule,acum imi tom cenu~a in cap! Rautatea creseuta din umilin-te se intoarce ea un vulcan ilnpotriva orieui, bine ea mi-amurmarit gandul ~i am inteles ca asta a fost 0 rautate chiarimpotriva mea. E destul ca eineva sa se afle in preajmamea, ca imediat ~i vad in el un po sibil ofens ator - pentruea de regula nu ne analizam gandurile. Draga rautate copi- "ZuZmeu nu ma iube§te, ttl vezi dte gre~eli am facut ~i veziea am ineeput sa inteleg cate ceva. Acum tu poti sa ineepisa te miqorezi ~i sa ma la~i. Corpule drag, iarta-ma pentru rautatea copilul meu numa iube~te, ti-am mcut atata rau. lnainte eram nervoasa ~inu intelegeam ca atlta timp cat rautatea asta sta in mine,copilul meu nu va putea sa vina de buna voie ~i cu curajspre mine. Am fost pentru el ca un du~man a carui armaera rautatea. Daca el ar fi avut curaj ~i ar fi venit spre mine,cum a~ mai fi putut eu sa-mi dau seama de rautatea mea?N-am ~tiut sa 0 eliberez, pentru ca aveam nevoie de leetiael. 129
  • Luule Viilma Cat imi e de greu sa recunosc. Toata fiin!a mea se re-volta. Simt cum corpul meu e gata sa se lase injos, cum selasa sacul de pe umeri, ~i sa-mi spuna la revedere. Ce binear fi fostca altcineva sa fi facut asta, pentru mine, dar simt,draga corpule di tu socote~ti altfe1 dedt mintea meaproasta. Am trait sa ma supar ~i pe mintea mea. lnainte a~fi invinova!it guvemul ~i vremurile grele pentru situa!iamea ~colara, dar acum ~tiu ca tu, draga corpule, in perma-nen!a m-ai inva!at spiritual, dar eu nu am fost serioasa ~iam chiulit de la lee!ii. Draga rautate, i!i mul!Umesc pentru lectia pecare mi-ai dat-o! 9vleditatia a treia , Va dor picioarele ~i din dnd in dnd vi se umfla. Seintampla sa merge!i mult sau sa va invfuii!i prin casa, mrasa sta!i 0 secunda, uitand de picioare. Cateodata, de~i nua!i mers mult, deja va ard talpile ~i degetele de la picioare,de parca a!i avea bataturi. Nu exista nki 0 logical Sa revenim la ziua dumneavoastra de ieri ~i sa incer-eam sa ne amintim cum a fost. Mergea!i !inand in suflet rautatea ca nimic nu este a.Jacum vreau eu. Sa 0 iertam. Draga rautate nimic nu este a.Ja cum vreau eu! Te-am crescut in permanenta, am strans in mine multerauta!i de "de ee", rara sa-mi dau seama ea asta este 0 rau-tate. Cand merg ~i incep sa ma doara picioarele, ma gfm-desc la gandurile mele rele de dinainte ~i la urmarile lor ~i,sup arata, incep sa caut vinova!i. De ce drumul e numai gropi? De ce fac a~tia incal!a-mintea a~a de stramta? Nu ma gandesc ca pantofii pe care 130
  • Alunga raul din tine Ii port s-ar putea sa ma mai roada caJeodata. Si ce sa mai vorbesc ca ar trebui sa trag ~i ni~te concluzii. Pe urma, ma balacaresc in gand ca ar fi trebuit sa iau autobuzul. eu ma- ~ina cutreieri lumea, ei ce-i pasa! Uit ca am ~i eu ma~ina, dar nu rise sa gonese cu viteza pe strazi inguste ~i in locu- rile intens populate, Ca mer suI pe jos este bun pentru sana- tate, nici ca ma mai gandesc. Eu caut vinovati ca sa-mi justific proasta mea dispozi- tie. Imi aduc aminte ca de fiecare data, cand vreau ~i eu sama mai antrenez 1a condus, sotul meu ia el ma~ina. Nicinu-mi trece prin cap cael ar putea sa aiba treburi mai im-portante ca ale mele. Am un singur gand in capul meu -sotul trebuie sa-~i respecte sotia. Ca ~i sotia trebuie sa-~irespecte sotul - la asta nu ma mai gandesc. In momentulacesta nu am nimic in cap in afara de proasta mea dispozi-tie. Eu vreau sa fac bine, nu? Si am de facut lueruri bune.Mi-am planificat atatea pentru astazi ~i totul numai pentrufamilie, dar mi-e cIar ca n-o sa reu~esc sa Ie fac pe toate.Sa ma gandesc ca nu merita sa ma crispez tara rost - astanu. Eu vreau ca totuI sa fie bine, drumurile sa fie bune,cizmarii sa faca numai incaltaminte buna, ca cine vrea sainvete sa conduca ma~ina, sa 0 poata face imediat. Am ata-tea dorinte bune! Imi raman in memorie intamplari, nu ganduri, ele n-aumare importanta, aproape deloc. Abia acum am intelestoate acestea, datorita tie, rautate ca nimic nu este a~a cumvreau eu. Datorita durerii care imi arde talpile, prin care tum-ai facut sa gandesc, pot sa recunosc ca ar fi fost mai bi-ne sa stau aeasa ~i sa citese eu placere un roman de dra-goste, deeM sa plee dupa treburi. Ele trebuie facute ~i imiadue bucurie dupa ee sunt rez01vate, dar eu a~ prefera sa se 131
  • Luule Viilmarezolve singure. A~ fi putut sa-l pun pe solUl meu sau peeopii sa Ie faea, dar ~tiu eu ee 0 sa iasa? Ei nu au gust eamine, nici nu gandese logic. Cat pot sa fie oamenii depro~ti! Iertati-ma dragii mei, di de necaz am Inceput sa va in-sult. Ma irita dnd sotul meu vine de la mundi obosit.Drase barbatii slabi. De~i am incercat sa inteleg ce fel demundi grea 0 avea, tot n-am inte1es. Este ingrozitor degreu sa-i vorbe~ti faxa sa-l ironizezi. Tu~esc ca sa-mi dregglasul ~i imi devin mie insami nesuferita din cauza vociimele false. De ce sa nu-mi spun direct parerea? Ma tern sanu ne certam. in realitate inte1eg insa dl nu a~ proceda bi-ne. Nu vreau sa-1 ranesc ~i mi-e lehamite. Seara dnd imispal picioarele~ ma mir din ce in ce mai des ca imi sunt a~ade umflate. N-arn ~tiut ca, pre cum boala de gat, ~i umflatu1 picioa-relor se produce din cauza repro~uri1or tacite faeute sotuJuiin legatura eu problemele gospodare~ti care, dupa parereamea, sunt u~or de rezolvat. Dar cum de nu-mi dau la iutea-la seama ca a repara un aeoperi~ iti ia mai mult timp dedtdirpitul unul ciomp? Vai, ce buna sunt, n-am ce spune. Bao iau la fuga ca la incendiu, ba stau degeaba, dar defecteleIe vad doar la altii. in loc sa port 0 incaltaminte eomoda, rni-am pus pan-tofi eu toe, fiindea am vrut sa arat mai bine. Vreau sa fiurespeetata. Nu sunt eon~tienta di alergatura aeeasta faranicio noima are drept cauza frica - nimeni nu ma iube.;te.Acum ma rod pantofii din eauza VTernii,care pardi e facu-ta contra mea. De ce azi, inadins nu bate vantul, de ee chi-ar azi arde soarele? leri, nu ~tiu de ce, pardi a batut van-tul... Dar ea ieri din cauza vantului mi s-a stricat eoafura, 132
  • Alunga raul din tine astazi nu-mi mai aduc aminte. ~i daca imi aduc, nu e, dupa parerea mea, pentru di eu sunt posadi. Eu vreau ea ieri sa fi fast soare ~i astlizi vant. Tot rasucindu-ma, in eunlnd a sa ineep sa vad numai raul, dar nu ma gandese la asta. Sa ne imaginam ea vine Spre mine un am mj:elept ~i spune: "De ce ifi faci singura rau? Gande~te coreet! RauJatea ta contra problemelorgospodare~ti iese din tine ca ni~te bule ,Ji ia forma biitatu-riZor, pentru ca tu eel pufin sa nu mat incurci ,Ji mat mult ifele diverselor rautafi legate de mersul pe jos. COl:uul taute ajuta, in limitele posibilitafilor lui, sa rezolvi situa{ia -cateva zile nu vei putea sa mergi din cauza rosiiturilor laptcioare. 1ft dCi osibilitatea sa cugefi ~t sa tragi ni§te con- pcluzii. Day dadi tu 0 sa te incalfi cu altceva, znsa vei con-tinua sa strangi in tine aceea~i r(jutate, corpul te va ajutasa-Ji scrantqti pieiorul. Si atunci 0 sa ai timp sa cugeti". Se pare ca Slma rational, dar mie nu mi s-a intamplatsa aud a§a ceva. De ce rjmeni nu m-a invatat treaba aceas-ta? De ce la vremea respectiva nu mi s-a spus la ~coala? Iise face diu, nu altceva. Cum adica sa 0 iau de la capat lavarsta asta? Ce nedreptate monstruoasa! Totdeauna am zisca toml este alandala. Draga rautate totul imi iese alifel decat vreau eu! lar-ta-ma ca inainte n-am ~tiut, ll-am putut ~i n-am vrut sagaudesc corect ~i te-am Hisat sa cre~ti pana intr-acolo, in-cat nu vad ill IUIne dedt rau1. ~i chiar daca vad bine1e, dincauza rautatii mele, in mintea mea el llU e intotdeauna atatde bun cum este, de fapt, in realitate. Acum ~tiu ca, cineprive~te lumea eu bucuria curata ~i sincera a unui copil,acela 1ivede frumuse!ea. Gfu1dind ~i rationand in felul acesta am ajuns acasa.Observ deodata ca picioarele nu ma mai dor, pantofii nu 133
  • Luule Viilmama mai rod ~i saco~a nu-mi mai rupe mana. Am 0 dispozi-tie buna de la mersul pe jos, de la cumparaturi ~i de la fap-tul ca am 0 zi intreaga in fata mea. Simt pe nea~teptate ca, daca inainte bombaneam cuplacere, provocand incon~tient a situarie in care puteammacar sa-mi vars rautatea pe cine va, acum, cu aceea~i pla-cere, a~ indlta aceea~i pantofi ~i a~ face tot acela~i drum,cu aceea~i saco~a grea. Vreau sa ma conving ca iertarearautatii nimic nu este aja cum weau eu este a realitate. Pi-cioare1e mele imi dovedesc ca este a~a. $i imi face placerefaptul ca, daca inainte eram agresiva in dorinta mea, acumagresivitatea este inlocuita de bucurie. I-am povestit toate acestea unei femei care ma ascultaprivind injos. Cand am terminat, a ridicat ochii. Privirea iiscanteia. lncet, mi-a spus emotionata: "AluZtumesc". Atatde mult a acaparat-o discursul meu, incat nu am observatca ne-am mutat din ieri in azi. Daca ati remarcat, in timp ce meditati ati ~i simtit u~u-rare, libertate ~i bucurie. Acum, Iuati de exemplu, un ziar~i cititi rubrica unde se critic a ceva. Urmariti-va gandurile~i reactia. 0 sa observati ca va raportati la lume cu infinitmai multa intelegere - mai calm ~i mai cuminte. Ati pa~itpe calea cunoa~terii adevaratelor valori ale vietii. Stradu-iti-va sa nu padisiti acest drum. Oricine poate sa se ocupe cu astfel de cugetari in timpce merge, cand se duce undeva. 134
  • Alunga raul din tineDespre a primi ~idespre neputinfii E 0 vara calduroasa. Oamenilor Ii se umfla picioarelede la mefS ~i ei cred dl. e de la caldura ~i de la sedentarism.Umflarea mainilor ~i a fetei sare mai putin in ochi. Picioa-rele se umfla ritmic - seara ~i dirnineata. Edemul (umfIarea) inseamna oprirea circulatiei lichi-dului din corp. E1 indica stagnarea lichidului excedentar ~iinutil ~i vrea sa ne spuna ceva, dar noi nu intelegem. Nou nascutii au in corp 70% apa. Maturii - 62%. in sange exista 84% apa. Corpul omului ramane sanatos atata timp cat emotiile~i sentimentele sunt in echilibru. Pe masura ce stresurile seadancesc, in organism se acumuleaza un reziduu - zgura,iar cantitatea de lichid care circula liber scade. Aceastademonstreaza scaderea capacitaW de purificare a corpului.A~a se produce imbatriillirea. imbatrane~te eel care "suge"in el stresurile. Un copU se poate extenua atat de tare, incatsa para un b~Hrandecrepit. Apa circula in compozitia sangelui ~i a limfei. Pentruca trupul sa traiasca ~i sa fie sanatos, compoziria sangelui~i a limfei trebuie sa nu inregistreze modific3.ri mari.Acumularea de zgura face ca sangele ~i limfa sa devinamai groase. 0 cantitate suplimentara de apa salveaza omulde la moarte. Apa subtiaza zgura ~i acum stresurile se potacumula din nou; apa pentru diluarea zgurii se gase~te m-totdeauna. In felul acesta corpul capata 0 greutate exce-dentara. Acesta este semnalul pe care 11da corpul. E1 ~tie sadea de ~tire ca are nevoie de ajutor. 135
  • Luule vtilma Dadi omul nu intelege ca stresurile trebuie eliberatepentru ca zgqra sa iasa afara, el va avea parte de 0 lectiemai dureroasa. Odata cu cre9terea cantitatii de zgura,aceasta se intare9te, formand ghemotoace gelatinoase insange ~iin limm. Cele care se gasesc in sange se numesc trombi. Mari-rea ganglionilor limfatici este cunoscuta de noi toti din ex-perienta. Cand trombul astupa vasul de sange, celula ramane m-ra hrana 9i moare. Acest lucru este periculos pentru viata. Ciind se infunda un vas limfatic, substantele rezidualedin activitatea celulei nu pot sa iasa afara din corp 9i seaduna in canalele limfatice 9i in ganglioni, care, prin mari-rea lor 9i prin durere, dau semnalul ca rautatea trebuie eli-berata. Acest senmal ne spune ca inca se mai poate primiajutor. Sangele hrane9te, iar limfa curata. Atllandoua sunt vi-tal de necesare. Sangele simbolizeaza femeia. Limfa simbolizeaza barbatul. Sanatatea simbolizeaza iubirea, Omul modem ia drept iubire valorile materiale 9i adu-na in el rautate, deoarece bogatii1e nu pot suphni absentadin suflet a iubirii. Dadi omul ar avea sujiciente bunurimateriale, nu ar mai avea stresuri. Din pikate, pofta vinemancand 9i lacomia omeneasca nu se va potoh. Pentru aevita acest lucru, trebuie sdipat de lacomie. Partea materiala a vietii este asigurata de birrbat. EI ar , ,realiza mult mai mult, dacii ar avea forta vointei. Forta vo- ,intei, fiind sensul vietii, adicii iubire, se afla in inima fe-mell. 136
  • Alunga raul din tine Fiind creata de Dumnezeu ca partea care da, femeiamoderna dore~te insa sa primeasca din ce in ce mai multo Cercullogic al vietii se inchide. Edemul indica imbolnavirea limfei. Cauza 0 constituierautatea femeii pe neputinta barb atului. Aceasta situatie .este mult mai grava ~imai periculoasa decat ar putea pareala prima vedere. Noi apaqinem umanitatii ~i pmtam in noi~i stresurile ei. Rautatea sexului feminin pe neputinta bar-batului pleaea din sfera eeonomicului. Dar ~i ea distrugesexualitatea maseulina. Distrugerea se petreee pe fonduldominarii barbatului de catre feme ie, ironizarea so!Ului ~ia capaeitatilor lui mentale ~i alte umilinte. In final suferasotul, dar ~i mai tare sufera sotia ~i cel mai mult sufera co-piluI. Edemul ineepe de regula de la picioare, ceea ce de-monstreaza 0 ra.utate exagerata contra neputintei economi-ce ~i sexuale a barbatului. Daca soria percepe sexul ~i iubi-rea ea fiind doua lucruri deosebite ~i incepe sa se inraiascapentru ca sotul este atat de neghiob ca nici macar sa iu-beasca nu ~tie, ea se va umfla la fata ~i la maini. Daca in-cepe sa-i repro~eze sotu1ui aeest lucru, umflaturile vcr fi latrunchi. La tot pasul numai exagerari ~i ea se umfla din eein ce mai tare. Doamnelor! Cand veti incepe sa va eliberati de aceststres, veti intelege d.t de mult 11stingheriti pe so!U1dum-neavoastra ~i 11faceti sa se ocupe de lucruri marunte, inloe sa se oeupe de treburi impOltante, barbate~ti, ea apoi,tot dumneavoastra, sa-1 criticati. Ce folos ca pe urma Ince-peti sa-l consolati ca 0 mama, mangaindu-l pe cap, ~i sa vamu~cati limba sa nu-l mai suparati din nou! Tainuindu-va.ill suflet dezamagirea, 11stingheriti ~i mai tare. 137
  • Luule Viilma Prin gandurile sale rele, solia provoaca din ce in cemai multe insuccese sotului ei. La fiecare nou insuccesgande~te in sinea ei: " Vai, ce blegi mai sunt ~i barba{ii a~-tia ". SOlia Ii submineaza solului inerederea in eI. E1 nu vamai indriizni sa intreprinda nimie important ~i intre timpdispretul ei va ere~te. Ea i~i va identifiea sotul eu toti re-prezentantii sexului maseulin ~i seara, agitandu-se prin ca-sa eu pieioarele umflate, treeand peste durerea din artieu-latii, il va bodogani: "Tie ce-fi paso. Tu e~ti sanatos. A~ fialergat ~i eu, ca doar munca nu te omoara, dar eu suntbolnava" . . Uitati-va la oamenii batrani, atat femei cat ~i barbali,cum bantuie incoace ~i incolo blestemandu-~i continuu vi-ata. Se blestema ~i pe ei ~i picioarele lor bolnave, rura sainteleaga ca rautatea pe locul bolnav abia ca intensifieaboala. Ei toti au edeme dureroase 1a picioare ~i ele se vadcu oc:hiulliber. Daca un barbat tanar incepe sa se ponegreasca pentruneputinta sa ~i in felul acesta, la rautatea sexului femininpe neputinla barbalilor - pe care 0 are de la mama sa -, vamai adauga ~i propria rautate ca nu a reu~it sa faca ceea cese dorea de la el, lor aparea nu edeme, ci direct cancerulvaselor limfatice. Pentru ca cine este diu eu sine, i~i dore~-te rauI. Dispretul tanarului fata de el insu~i, provocat deneputinla, va avea aceea~i influen!a. eel care se va compocta eu un dispret trufa~ fata deignoranta barbatilor ~i neputinta lor profesionala, se vaalege eu 0 marire cronica a ganglionilor in zona capului ~ia gatului. Mai ales atunei dnd simte ea nu este indeajunsde apreeiat sau ea genialitatea lui a trecut neobservata.. Edemul este earacteristic mai ales pentru sexul femi-nino Barbatii nu pot sa-~i lina mult in ei sentimentele. 138
  • Alunga raul din tineAcum vreo douazeci de ani un stimat profesor cu 0 varstaapreciabila ~i eu 0 mare experienta practica mi-a spus:"Stiu multe lucruri de~tepteJ dar nu $tiu de ce pe femei Iedoare capul.tara nici un motiv $ide ce Ii se umfla picioa-rele. Daca dumneavoastra, stimata colega, veti descoperiacest lucru, sa-mi spunefi $i mie". Aeum a$ putea sa-ispun, dar dansul nu mai este printre noi. La fel stau lucrurile ~i eu imbolnavirea vaselor de san-ge. Arterele se coreleaza simbolie ell fcmeHe. Venele se coreleaza simbolie ell barbafii. fuiere1e sunt bolnave mai frecvent la barbati, iar vene-Ie la femei. Dadi barbatul se infurie ca femeile i~i baga mereu na-suI in chestiuni economice ~i nu ~tiu nimic, ci doar co-mandrc, dau ordine, deranjeaza ~i strica totul, femeile 11VOlsacai ~i de acum incolo. ~i cum ar puteael sa se infurie pefemei altfe1 decat sa se aleaga. ell imbolnavirea arterelor?Daca va mai lileepe :,;isa se ocarasea pentru prostia lui,pentru la~itate ~i neputinta, se va alege $i eu 0 cangrena. Daca barbatul considera sincer ca partea economica avietii intra in obligatia sa, dar nn ~tie sa se elibereze despaime 91va fi in permanenta ingrijorat din cauza bugetu-lui familial, venele lui se vcr dilata. Daca barbatul este co-ple§it de dorinra razboinica de a zdrobi, de a rezolva trebu-rile ell ajutorul pumnu1ui, de a-~i demonstra esenta 1uimasculina, punand-o pe femeie la locuI ei, pe pie1ea Iuivor aparea ulceratii. Ulceraria trofica este ca 0 leava de evacuare ce iesedin rezervorul rautarii. Prin ulceralia pielii iese afara rauta- 139
  • Luule Viilmatea nimicitoare care pune viara in pericol. Dadi rautatea nueste eliberata, ulceratia nu se vindeca. Daea se trece la re-gim vegetarian, se va vindeca, dar pentm scurta vreme.Dar, daca omul nu va invata sa se raporteze coreet la tre-burile economice, rautatea va intrece regimul vegetarian.Femeia care aduna in ea probleme economice aducatoarede rautate va avea ~i ea venele dilatate. Daca, in plus, se vasupiira ~i pentm problemele economice ale sotului sau alebiirbatilor in Q , general, venele ei se lor $i illiflama. Daca TIU -trage concluziile necesare ~i problema se adiince~te, se ilor irrflama ~i venele profunde. Cu cat rautatea este maimare, cu atiit inflama!ia este mai puternica. Daca, din motive economice, femeia se supma sincerpe ea insa~i ~i pe sexul feminin, va aparea 0 ipl1arnatie aarterelor. Cangrena apare mai rar la fenlei, deoarece vino~vatl pentm problemele economice se socotesc nu pe de, cipe barbati. Femeia rnoderna dorqte sa conduca barbatii ~ieconomia. Cea care ocupa un post de conducere in sferaeconomicului va provoca Intotdeauna rautate la subaltemjiei. Este 0 reactie incon~tienti11a nerespectarea legilor nattl-rii. Daca subalternii ei nu vor invata sa giindeasca emect,arterele lor se vor imbolnavi. Iertati-va rautatile legate de probleme econolI1jce. Eleau venit ca sa va invete di numai iubirea ~i lini:?tea sufle-teasca pot sa va adudi implinirea dorintelor. Rautatea - ni-ciodata. Daca femeia va cere iertare sincer, din tf)t sufletul,rautatii sale pe neputinta sexului masculin, ea va simti cumincepe 0 u~oara picurare in picioare - in esenta este circu-latia energiei care se ridica in valuri pana in cre~tetul capu-luL lnima incepe sa bata accelerat. Functionarea mai rapi-da a rinichilor va duce la golirea mai deasa a vezicii urina- 140
  • Alunga diul din tinereo Apoi, acela~i val se va urea in sus pe oase. Ele vor in-cepe sa doara. In acest fe1 se mi~ca rautatea pe neputintasexului masculin, pentm a se putea elibera. Daca barbatul V8. cere iertare rautatii lui pe neputintaeconomidi a sexului feminin, corpul Iui va raspunde prinpulsatia arterelor in tot corpuL Senzalia. de caldura ~i deu~urare este semnul ca eliberarea s-a produs. Poate sa fnvinuiasdi pe altul de neputinfa doar cel ca-re este amator de cr:lqtig. Unui om generos niei nu-i va tre-ce pnn cap a~a ceva. Chiar daca amatoml de ca~tig nu se gande~te la gre~e-lile sale, din cauza setei lui de a ca~tiga, va aparea in el uninexplicabil sentiment de vinovatie. Sentimenttll de vino-vatie ~i acuzatiile aduse altora, avand sediul in inima, pro-voaea incetinirea circulatiei sanguine ~i respectiv edeme inlocul uncle se aHa stresul. Setea de a ca~tiga este un stres viclean. De~i, de cand elumea, aceasta sete e socotita 0 trasatura de caracter ru~i-noasii pentm om, ea, in contrapondere, ~i-a complicatesenta pertlda pentm ca noi sa invatam. Chiar ~i eel maimodest om poate sa se justifice spunand: .N-am oJi eu oaredreptul sa primesc un astfel de jleac, ia utte fa altif ". Dacael nu §tiemaiintiisa.dea.mcinu va primL Cat ai dat ~icat ai prD.1uteste 0 no!iune relativa ca marime, dar datultrebuie sa preceadii primitnl. In feInl acesta omul devine,inainte de toate, bogat spiritual ~i abia apoi - material. Oriee om se vede pe el in celalalt. eu cat defectul taueste mai mare, ell atat mai evident W sare in oehi parteanegativa a celuilalt. La un om care ili seamana, niei nu ob- 141
  • Luule Viilmaservi defectele sau Ie vezi mai mici, pentru ca e~ti inteIe-gator. Un ta1har nu se va grabi sa acuze un alt talhar. Un om binevoitor se straduiqte sa dezvinovateasca peun alt binevoitor, chiar dad ace1a s-a murdarit vizibi1 cu 0fapta necinstita. Scapati de orice gand rau despre aitu1 - e1 se refera 1adumneavoastra. Scapati ~i de refuzu1, de lipsa de dorintade a vedea raui care se ascunde in umbra binelui aparent.Tdiind Intr-Th1mediu in aparenta prosper, trebuie sa fiiprost sa nu simti cum tensiunea nev8.zuta cre~te pana lastare a de explozie. Cum se va manifesta explozia - printr-o tumoare pe suprafata corpului sau prin distrugerea cor-pului - asta depinde de nuanta acumuHirii de rautate. Daca un astfe1 de protest inabu~it al unor mari mase deoameni ta~ne~te in afara, acest lucru se va exprima, pre-cum 0 ulceratie pe fata Pamantu1ui, sub forma unor cala-mita.ti naturale sau a unui focar de razboi care nu vor lnce-ta pana cand rautatea nu se va elibera. Cu raul vizibil nune obi~nuim. Dar cu binele vizibil ne obi~nuim pana intr-aco1o, incat uitam complet de rau. $i daca, dintr-odata, ce-va san cineva vrea sa se elibereze, va fi ca un tunet pe cersenin. Acela~i 1ucru se intamp1a ~i in situatiile opuse, c§,ndasupra omu1ui are lac un atac in seop de profit, iar el eli-pe~te din ochi ne~tiutor ca un copil naiv care nici m8.car nu ,banuieste ca ar exista un pericol deom-ece ei se rasfata in ~ ,razele binelui vizibiL Totu1 trebuie vazut 1..1 ansamblu1 sau. Osul reprezinta simboIic barbatuI. Tesutul moale - femeia. 142
  • Alunga raul din tine Ficatul, splina ~i maduva osoasa sunt organe care fa- brica sange. Natura a creat oase1e goale pe qinauntm pen- tm ca sa protejeze maduva care produce sange1e ce hra- ne~te corpul. Ficatul ~i splina sunt protejate de coaste. La fel ~i barbatul a fost creat pentm a apara iubirea. El a fost creat pentm a proteja femeia. Cand barbatul este furios, rautatea ii rupe oasele ~i femeia ramane fara aparare. Dorinta femeii de a domina barbatul stimuleaza pro-ducerea de sange ~i cu cat dorinta ei este mai mare cu atatmai grea este suferinta organelor care fabrica sange. Cre~terea anormala a numarului de hematii inseamnaun atac du~manos al mamei ~i al sotiei asupra barbatilor. Crqterea anormala a numarului de leucocite inseamnasupunerea mamei ~i sotiei fata de barbatii care au trecut laatac. De~i, simbolic, sangele este femeie, el are douaparti - partea feminina a sangelui este reprezentata de he-matii, iar partea masculina - de leucocite. Nu mai insist cuamanunte asupra saugelui, tema tratarii bolilor de sangepoate face subiectul unei alte carti. Anemia apare la eel care 11considera rau pe capul fa-miliei. Daca mama considera ca sotul ei este un cap defamilie rau, copilul va avea anemie. Dacii femeia i~i cre~tecapilul lara tata ~i spune cii viata care 0 hrane~te este rea,abligatoriu capilul va avea anemie. Sangele copilului i~iinrautate9te calitatea atunci cand mama se considera ne-ajutorata ~i nepriceputa ~i i9i extenueaza copilul cu tangu-iri pe aceasta tema. Repet inca 0 data: tipic 9i caracteristic pentru compor-tamentul unui om ros de setea de ca~tig este faptuI ca eIInvinuie~te pe aItul de neputintiL El insu9i vrea sa pri-measca, nu da nimic altuia, in schimb 11invinuie~te. 143
  • Luule Viilma Spaima ca nimeni nu ma iube§te este principala spai-ma a omenirii orientata spre a primi, a ob!ine. Ce anumedore~te sa obtina? Pai, acela~i lucru tara de care nimeni,nicaieri ~i nicicand nu poate trai - iubirea. Cel orbit de setea de a ca~tiga nu vede cerinta de bazaa traiului omenesc - necesitatea de a da. Spaima ca nimeninu are nevoie de iubirea mea, iubirea imi este respinsa es-te spaima cea mai mare, dar omul lacom 0 are numaiatunci cand i~i pierde bogatia. De regula, el abia atuncidescopera ce este cu adevarat valoros pentru el - omul dealaturi. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea estestresul celor care dau. Nimeni nu este doar datator saudoar primitor. Dar, daca lasati ca setea de ca~tig sa ia am-ploare, ea va capata 0 asemenea putere, incat nu yeti maiavea nimic in afara de bani ~i ceea ee se obtine eu bani.Puteti sa va simtiti chiar fericit ca v-ati dat iubirea pe bani,dar ca in orice exagerare binele se intoarce in diu. Daca acum va veti gandi la dumneavoastra ~i yetisimti ca aveti ambele spaime, asta inseamna ca setea deca~tig ~i generozitatea dUlllileavoastra se intrec intre elesau chiar se lupta. Care dintre ele prevaleaza in acel mo-ment va arata pe care dintre ele 0 simtiti. Datul ~i primitul pot fi chiar confundate la 0 examina-re superficiala. Daca dati sau daruiti ceva ~i a~teptati inschimb recuno~tinta sau daca va uitati la ce se face cu ca-doul dUlThleavoastra ~i considerati ca nu e ce trebuie ~i maifaceti ~i comentarii - asta este tot sete de ca~tig. Inseamnaca l-a!i dat ca sa fiti iubit, respectat, sa vi se acorde atentie.Ati dori sa dati tot mai mult, dar pentru a da mai mult, tre-buie sa primiti mai mull. Va in.furiati pe eel care nu da, ca- 144
  • Alunga raul din tine re nu permite, care nu rezolva, pe eel care vi se pare a fi un obstacolin realizarea planurilor dumneavoastra. Dar, dorinta de a capata iubire 11poate face pe om sa atenteze la prosperitatea altcuiva. Cine cade in curs a - estehot, cine nu - e om cinstit. Spiritul omului vede insa ~i ~tietot, inclusiv gandurile, ~i asta se exteriorizeaza pe corp. inpopor se spune: "Dumnezeu vede .}i pedepse.}te ". Omeni-rea pacatoasa vede in toate 0 pedeapsa. Setea de a ca~tiga 11facepe am zgarcit ~i avid. Preten-tia de a merita iubirea duce la irosirea binelui acumulat.Corpul incearca sa ne invete safim echilibrati. Dad. recu-noa~teli ca problemele dumneavoastra sunt provocate deaceasta sete de ca~tig ~i de ±rica, apoi Ie cereli iertare ea v-au linut captiv ~i ca n-ati i?tiut sa intelegeti ce au vmt ele sava invete, ele ar putea sa inceapa sa va paraseasca. Daeavorbiti eu ele de fiecare data ~i cereti iertare corpului pen-tm ratacirea dumneavoastra, va veni ~i ziua cand va va fimai u~or in suflet. Atunci veti observa ca, oricat ar fi deciudat, nu e nicio ru~ine sa dai mai putin sau chiar deloc.in loc de un buchet de trandafiri, dati un buchet de flori decamp, in loc de cadou - un pupic din toaUi inima. $i nuveli avea nid mustrari de con~tiinta, nici sentimentul depaguba. 0 sa simli!i ca oamenilor din cercul dumneavoas-tra Ie va fi bine. Calculul cat am dat ~i cat am primit se face in toate,inclusiv munca, relatiile familiale etc. Cui Ii place munca~i i se dedica, va fi recompensat. Dar cine pretinde pentrumunca lui 0 plata mai mare dedit ar merita, ace1a, din cu-piditate, i~i condamna sufletulla suferinte. Rautatea pe unobstacol aDarut in calea inavutirii duce la imbolnavirea ... ,-partii inferioare a corpului. Cine uita ca nu noi am fostcreati pentm bani, ci banii pentm noi, acelc va considera 145
  • Luule Viilmamunca un mijloc de profit ~i va fi nevoit sa sufere. A~ fivrut sa ma adresez sotiilor care intentioneaza sa divorteze,dar inca nu au divortat. Imaginati-va ca va trebui sa vadespartiti in momentul acesta. Ce sentiment v-a aparut?Daca ati simtit in suflet 0 durere nemasurata ca deja nu-lmai puteti iubi, pentru ca mai devreme sau mai tarziu el vaapartine altcuiva, inseamna ca ~i in continuare veti fi celcare da. Eliberati-va de spaime ~i atunci va disparea rauta-tea ~i in familie va fi intelegere, pentru ca in dumneavoas-tra s-a reaprins dragostea. Atunci fiecare cadou va fi pre-cedat de iubirea care 11va face ~i mai pretios pentru cel ca-re 11prime~te. Fericirea in casnicie nu depinde de varsta la care te ca-satore~ti sau a cata oara te casatore~ti. Dadl familia se cre-eaza pentru a face fericit pe celalalt sau a-I ajuta - va fi fe-ricire. Daca omul se casatore~te mizand pe ajutorul celui-lalt, atnnci eel care dore~te sa se casatoreasca va fi lipsitexact de ceea ce a calculat el ca va obtine. Cine a sperat saprimeasca iubire, va fi lipsit de iubire. Cine a sperat sa ca-pete un sprijin, va fi lipsit de sprijin. Cine a sperat sa facarost de bani, va fi lipsit de bani. Cine a sperat sa aiba de-avalma, va ramane :tara tot. Unii lor sa capete sanatate. Nimeni nu-i poate daomului sanatate, in afara de el insu~i. Sanatatea omului es-te masura spiritualitatii lui. Concepand cop ii, parintii viseaza ca ei sa creasca oa-meni onorabili, dar uHa ca nu este suficient doar sa Ie da-ruie~ti viata. Oferirea iubirii este baza vietH. Oferiti iubire in fi-ecare clipa ~iin fiecare clipa yeti avea ce primi. 146
  • Alunga raul din tine Dar onorabilii parinti moderni nu ~tiu acest lucru, ei considera ca se poate oferi numai material ~i sunt foartenedumeriri de ce copiii lor incep sa distruga ce au facut eieu atata truda. Parintii strang bani - copiii ii arunca in vfmt.ParinW cumpara ma~ina - copiii 0 fac prafln accident. Bunii parinti au uitat cum tanjeau dupa iubirea ~imangaierile parintilor lor ~i, daca iubirea lor era In~elata,incepeau sa se revolte pentru orice. Revolta cre~te ~i devi-ne spirit de contradictie. Copilul nu da doi bani pe ma~ina,ci dimpotriva, vrea sa 0 distruga, fiindca vede ca pentruparinti ea este comoara cea mai pretioasa. Gandul se trans-forma in fapta ~i, devenind realitate, face ma~ina tandari. Ebine cand el nu se accidenteaza mortal. Daca macar langapatul de suferinta al copilului parinrii ~i-ar recunoaf?te gre-~eala, leeria setei de ca~tig ar fi cu asta incheiata. Dar dacEIei vad in copil doar pe vinovatui accidentului f?iplang du-pa ma~ina lor, lecria nu se termina. o pierdere materiala obliga. la recuperarea pagubei.Setea de a ca~tiga te obliga sa te grabe~ti din ce in ce maitare. Un om grabit nu face nidodata eeva temeinic ~i nushnte nido satisfactie. EI nu vede cum au facut ceilaltioarneni, ci cat au aeumulat. Invidia te poate seoate dinmintL Chinuit de problemele proprii, un astfel de am im-proa~ca cu noroi pe ceilalti, Ie critica fiecare pas ~i in toatevede doar interesul altora. Eu am fticut incomparabil mai mult §i m-am ales doarcu boala - eonchide eu amaraciune cate cineva la batrane-re. EI n~a observat ea altul a muncit cu drag, el- Cll rautate.Aitul s-a straduit din toate puterile, el - doar ca sa ia fata. A oferi iubire §i a oferi eu iubire este 0 fentire, aprimi iubire §i a primi tara iubire este 0 nefericire. 147
  • Luule Viilma Setea de glorie este tot 0 manifestare a setei de ca~tig.Efecte1e ei sunt cunoscute ~i intelese doar de eei care ausuferit de pe urma gloriei. Cel care intr-o viata anterioara asurerit din cauza gloriei, acum, incon9tient, se va comportaeu prudenta fata de ea. Avand-o, nu va deveni euforic ~i pescara lui de valori ea va ocupa un loc modest. i Grice om are nevoie sa se acorde atentie, dar dadaceasta necesitate devine mult prea mare, ea poate ucide.De exemplu, moartea subita in prezenta unei mad multimide oarneni poate fi rezultatul unei dorinte, neimplinite inalte conditii, de a fi in centrul atentiei. Acum ea se reali-zeaza prin moarte. eu cat gloria este mai mare, ell atat frica de a 0 pierdeeste mai mare. Celebritatile pun de obicei la inima orieecuvant rostit la adresa lor. Astfel, din cauza unei critici, 0persoana cu faima poate sa cada intr-o depresie profunda,iar un adolescent idolatrizat de prieteni poate ridica pum-nul asupra celui care n ofenseaz3. ~i chiar 19i poate patanumele eu 0 crima. Daca gloria nu este din ce In ce mai mare, omul va in- .cerca un sentiment de nemultumire fata de sine ~i fata decellalti. Geniile de la Dumnezeu nn se intereseaza de pare-rea ahora, se afunda eu totul in muncii ~i de aceea creatialor este libera ~i ve~nica. eei care sunt apasati de glode nuIndraznesc sa scape de ea, pentru ca asta ectJvaleaza eu apierde tot Ei nu sunt convin~i de valoarea muncii lor. Eli-berali-va, prin iertare, de setea de glorie inlelegeti-i esenta~i veti avea un sentiment de libertate. Iv1uncadumneavoas-tra va fi Incoronata de glode, iar dumneavoastra va yetismulge din cercul adoratorilor. 148
  • Alunga raul din tine Indiferent de explicalia pe care am dat-o in cartea meaprecedenta, mi se pune intrebarea: "De ce oamenii eu eQ-pacitiiti extrasenzoriale nu se infeleg Entreei?" Pai, pentruacel~i lucru pentru care, In general, oamenii nu se Intelegffitre ei. Din dorinta de a-I face pe ceUilalt sa semene cu ti..,ne ~i,mai mult, - din dorinta de a fi mai bun decat ceilaltLDin pacate viala este 0 continua ga1ceava. Orieum i-amspune noi aeestui hie! care ne impinge sa ne luam la bata-ie - sete de glorie sau spaima ca nimeni nu mil. iube$te, inesenta este tot setea de a ca~tiga din care cre§te invidia.Exista la copii a zlcala foarte nimerita cu care este gratulateel care te necaje~te: " Cine zice, ala e". Problema eiviliza!iei - setea de a ca~tiga - provoacadurere. Ori ca e mare, ori di e midi, ea va cre~te, dadi nuva elibera!i de ea. Ineepeti sa discutati euea. Ea a aparutea sa va invete cum sa deveniti damic, dar n-ati Invatat.Cerep.-i ierillre pentru rataeirea dumneavoastra. Cereticorpului iertare pentnl gre~elile meute. Una din formele de manifestare a setei de a ca~tiga es-te srrinteala pe Umimul credi..ltei. Care credinta.? Indiferent icare. Cand omului se intuneca mJlltea, SLllgurullucru care senate din minti este credinta sincera in Dumnezeu.Cellalli zei, mai d,:Teme sau mai tarziu, mai mult sau maiputin, va. vor suci rnmtea. Daea. omul vrea 5a-i depa§eascape ceilalti 9i considera ca poate face aceasta prin bani, el~la fi chinuit de setea de bani. Daca omul vrea sa se impu-na prin foqa, e1 va fi manat de setea de putere a direi ma-TIifestare exterioara este politica. Daca politicianul va di-mane 1n cadrul posibilita}i1or lui pamante~ti reale sau dadiva lrea sa cucereasca lumea, depinde de cat de echilibrateste, daca ascultii de glasul inimii sau daca plute§te in nori, 149
  • Luule Viilmaconsiderandu-se trimisul lui Dumnezeu pe pamant, panaintr-o zi cand i~i va rupe gatul. Daca omul nu are inc1inatii in sfera economica sau nuare darul vorbirii, el i~i va indrepta pa~ii spre 0 secta reIi-gioasa unde se subliniaza tot timpul ea dad. e~ti eu noi,e~ti mai bun deca.t altii. Dadi aceasta sete de a ea~iga -dorinta de a te ridiea deasupra celorlaiti - nu este foarteputernica, omul se multume~te cu dogma ~i eu seeta lui ~ieste satismcut de faptul ca toti membrii sectei sunt maibunl decat aiW. Daca ai casei nu intra in aceasta seeta, eivor incepe sa-i priveasca eu dispret ~i sa-~i dea aere. Nu seimpaca eu gandul ca nu este respectat ~i pretinde ca ceilaltisa se schimbe. Daca dorinta de a domina se transforma indorinta de a fi mai presus decat toti, ell~i va aroga dreptulde a actiona in numele Iui Dumnezeu. In arice coltisor al , 3 ;;globului pa..11antesc, rintre pacientii sanatoriilor psipjatri- pce pot fi intalniti napoleoni ~i hitleri, ace~ti zei omene§ti,periculo~i pentru societate prin impetuozitatea ~i obsesialor ca pot sa indrepte IlL11ea.Nma aid i-a adus setea lor dea ca~tiga. Cine ignora cre~terea setei proprii de a ca~tiga,cine nu 0 tine in frau, poate, pe nesimtite, sa illtre intr-oastfel de criza. In acest caz, va ±1 greu sa fie ajutat, pentrudi el nu-~i mai controleaza gandurile. Toata aceasta tulbu-rare sufleteasca este provocata de spaima ca nirneni nu maiube§te, care nki pe departe nu vrea sa ne smiliteasca, civrea sa ne invete sa fim curajo~i, de~tep!i ~i putemici, darnoi respingem invalatLlra ei. Ideile rupte de viata, chiar dad1 pot fi minunate, dardaca ele trebuie traduse in viata de altii. autorul lor se va , ,afla pc 0 cale gre~ita. Un om genial, con~tient ca ideile luipar 0 bizarerie pentru ceilalti, - el percepandu-le Insa cafiind reale, - va traduce el insu~i in viata aceste idei §i in 150
  • Alunga raul din tine aceasta va consta genialitatea lui. Pe astfel de personalitati se bizuie dezvoltarea lumii. Celor dintre dumneavoastra care aud voci ~i comenzi,interdictii ~i amenintari de osanda, va spun unnatoarele. Sa ~titi, dragii mei, ca Dumnezeu nu ordona, nu inter-zice ~i nu ameninta. Dumnezeu este un tata bun care Ii ciafiului sau posibilitatea sa invete ~i libertatea de a folosi co-rect aceasta posibilitate. Dar daca fiul vrea sa invete prinpropria suferinta, tataJ ii da aceasta posibilitate. Daca incapul dumneavoastra sunt ganduri rele, sunteti precum unfiu rau care atrage a~a-numitele forte intunecate, denumiteadesea necuratul. La nivelul fizic al vietii de zi cu zi, aces-tea sunt ruda cu prietenii rai carora un om slab Ii se supune~i spera sa capete forla prin faptele sale rele, de~i se temede ele. Un om putemic nu-~i va apropia prieteni rai. Prietenii rai din partea nevazuta a vietii va supun, maimult sau mai putin, la acelea~i incercari. Dati-Ie un ras-puns raspicat. Spuneti ca va intelegeti gre~eala ~i ca va pu-teti indrepta, eliberandu-va de gandurile rele. Eliberati-va~i de frica, de tot felul de forte inexplicabile ~i de spaimaca Dumnezeu nu mii iube§te. Apoi, spuneti celui care vaderanjeaza sa va lase in pace, pentru ca acum sunteti maide~tept, mai curajos ~i mai puternic ~i, de asemenea sa ~titica nevazutul nu poate influenta in rau pe un om cu sufletulcurat. Multmniti ispititorului pentru ca, cu ajutorullui, atiaflat de energia negativa care s-a adunat in dumneavoastra.Altfel, ati fi fast in ne~tiinta. Nu considerati aceste forte cafiind oarbe ~i ignorante. A~a cum ele v-au aratat esentadumneavoastra rea, pe care ati atras-o ca un magnet, tota~a ele VOl vedea munca pe care ati depus-o pentru corec-tarea modului de a gandi. Ele pot sa-~i spuna Dumnezeu 151
  • Luule Viilmaatata timp cat dumneavoastra nu va yeti infnma ambitia,setea de glorie, dorinta de putere, setea de ca~g etc.Deprim.aTea pTovocata de oa-meni Daca am ~ti sa ne eliberam de mah ... .urea provoeata deneintelegerea omeneasea, daca am pricepe importanta ei,ne-am elibera de tragicomedia intregii noastre vieti. "Ego-ul" omenese ere~te odata eu cre~terea niveluluide instructie. Sentimentul propriei derruuta? se transfonnape neobservate in egoism. Sunt insa foarte putini eei caresunt eon~tienti de acest lueru. Disponibilitatea marita de a te apara fata de parerile §iaprecierile de diverse tipuri, lupta pentm denll1itatea uma-na, felul deosebit de a-ti demonstra bunele tale intentii ~iintentiile rele ale celorlalti, capaeitatea de a eauta eeva su-parator cmar ~i in situatia cea mai favorabila - taate aces-tea demonstreaza cre~terea "ego-ului". Eu 9i nUllai eu sunteel mai respectabil! In aeeIa~i timp, ace1~i om este mahnitea nu este inteles de ceilalti, ea nu exista ni~te Ielatii sim-ple, umane, ea se destrama rapid unele legaturi de priete-nie, disnieii etc. Un om aflat in impas, care dore~te sL.1cer inteleaga saviata ~i care dore~te sa-~i indrepte gre~e1ile, de multe orinid nu-~i da seama in ce masurs. ~i-a subordonat trupe;;te~i suflete~te partenerul de viatii. N e mai vorbind de sclaviaprimitiva, eli~i extenueaza consoarta prm mtrebari cieali-toare despre oriee presupunere a Iui, despre orice oftat.Sentimentul propriu de vinovatie 11face sa n-o scape dinochi, dar nu e eon~tient de asta. Nu e con§tient nki ca, din 152
  • Alungii riiul din tineeauza extenuarii fizice perrnanente, spiritul omului se to-ce~te. Inainte de arice, are nevoie de odihna. Se obi~nuie~te sa se spuna "lumea a devenit atat derea". Cel care 0 spune nu intelege ea aeeste cuvinte se re-fera mtai la el. Depresia este rautatea inabu~ita de frica. Ne pu...rtarnell altii eu un sentiment de mahnire ~i numtelegem de ce sa fim obligati sa comumcam. Nu obser-yam ca prill bunavointa no astra de fatadii aratam celui ra-tacit 0 caIe gre~ita, deoarece spre asta ne impinge 0 invidieinexplicabila. Cine se teme mai tare ca minciuna va ie~i lasuprafata, acela va arata drumul bun, de~i tare ar fi ispititsa faca altfel. Nu mtelege!i de ce siroti!i in partea superioara a spate-1ui 0 greutate ~i 0 durere ~i de ce se prind atat de u~or dedumneavoastra boEle infec!ioase? Pentru ca rautatea Ina-bu~itii de frieti blocheaza partea posterioara a chakrei co-municarii legata de vointii. Deprimarea blocheaza energiaiubirii ~i dorinta de a iubi. Starea de de prim are duce la gripa. Succesul intr-o treaba depinde foarte mult de ~tiinta dea comunica. Lustrul exterior, un zambet stralucitor ~i ma-merele fine sunt in realitate amagitoare, dar sunt conside-rate un semn de intelectualitate. Eliberati-va de deprimare~i yeti putea sa comunicati substantial ~i eu rezultate bune.Nu va yeti mai scalda mtr-o politete de fatada. Manierelefandosite nu va vor mai mta. Comportamentul dumnea-voastra poate sa ramana acela~i, dar mintea dumneavoastra, 153
  • Luule Viilmatreaza ~i eritica, nu se va mai lasa imbrobodita. Calduradumneavoastra sufleteasea ~i mu~catura dura, dibace aeonloeutorului dumneavoastra, determinata de setea lui dea ca~tiga, nu vor mai putea sa faca jonctiune. Fieeare esteliber sa aleaga. Cine alege iubirea, va avea mai tarziu ~i indestulare.Cine alege setea de ca~tig, va fi lipsit de iubire. Cel deprimat are un sentiment de deznadejde ~i ince-teaza sa mai ereada in eeva. Sau, in deprimarea lui, ineepesa se infurie pe eei lipsiti de speranta. Si intr-un eaz ~i ineelalalt, urmarea este di, atunci cand fae gripa, se plangeel mai tare de dureri de cap. Ii irita sporovaiala mra. rost,devin nelini~titi, daea nu pot sa-~i spuna ~i ei parerea. Cine i~i spune parerea, nu va avea dureri de gat ~i delaringe. Dar eine i~i spune parerea {ipand, va suferi de an-gina din eauza rauta!ii. Febra care insote~te gripa ajutaeorpul sa-~i arda rautatea provoeata de deprimare. Boalainsotita de temperatura este foeul purificator al organismu-lui. Din an in an viru~ii devin tot mai toxiei, aqiunea lordistrugatoare asupra organismului este din ce in ee mai vi-zibila, pentru ea deprimarea omenirii devine din ee in eemai deprimanta. Daea aeum zeee ani politiea ii infuria peoarneni din anumite motive, aeum aeeste motive au deve-nit eu totul altele. Daea aeum zeee ani, de Craciun, prega-team pentru rudele noastre eadomi faeute de noi ~i sim-team 0 mare bueurie, acum vrem sa Ie eumparam iubireaprin eadouri scumpe, care sa epateze, pe eare sa Ie cumpa-ram din magazine, dar nu avem bani. In eoncluzie - val degripa de Craciun. Cu cat depresia este mai profunda ~i mai tara de spe-ranta, eu atat mai grea va fi forma de gripa. Trebuie sa in- 154
  • Alunga raul din tine telegem ca lumea se va indrepta numai atunci cand noi ne yom ocupa de indreptarea modului nostru de gandire. Cine se va elibera de deprimare, nu se va teme nici de nevoi, nici de gripa. Imaginile de co~mar pe care ni Ie in:tati~eaza spaima ca nimeni nu ma iube~te sunt intr-adevar chemate sa ne in-vete curajul. Ea nu dore~te nieideeum sa ne sminteasca.Daea nu ~tim sa vedem lumea a~a cum trebuie ~i ne ie~imdin minti, vinovati suntem numai noi. In lac sa fim cura-jo~i, devenim rai ~i facem rau corpului nostru, dar nu netreee prin cap sa-i cerem iertare pentru prostia noastra.Stirn doar sa eerem ca viata sa se faea mai buna ~i nu ve-clem ea noi suntem ereatorii ei.Despre foml purificator o boala este totdeauna provoeata de ceva. Si daca negandim bine, in spatele aeestui eeva sta totdeauna cineva.Aeeasta este logica gandirii obi~nuite. Dar, la un am cu 0gandire traditional a boala insotita de febra vine eu durere,eu eritem, eu frisoane, cu edem ~i eu secretii. Durerea este ea un indicator rutier sui-generis; ea vreasa ne directioneze gandurile in matca lor corecta. Intrucatmajoritatea oamenilor au dureri de cap cand fae gripa ~ieatar, prin aeeasta corpul lor vrea sa spuna urmatoarele:"in capul tau se alIa mintea ~i in momentul acesta acoloeste concentrata durerea. Cauta in tine cauza. in cap sunta§ezate gandurile. Prin urmare, tu nu gandeo/ti coreet dinmoment ce cauli cauza in afara ta. Durerea, eritemul, fe-bra, edemul ~i secrefiile sunt semne pentru gasirea cau-zei ". 155
  • Luule Viilma Voi da 0 serie de coresponden!e simbolice: frunte - judecata, ochi - claritate, urechi - importanta, nas - timiditate maxilar - maudrie, vanitate Durerea din aceste locuri indica cre~terea critica a tra-saturii de caracter respective. Excesul se transforma tot-deauna in rautate.Cu cat ne anam mai departe de ratiune,eu atM egoismul devine mai mare. Daca omul tine eu fncapaldnare la ideile Iui incorecte,11 vor durea ceafa ~i vertebrele occipitale. Intrucat gasescvinovatul in altii, trebuie sa-i doara ceafa. lncapafdnareaeste 0 trasatura de caracter foarte periculoasa, pe masmace cre~te, ea se transforma ill cruzime. Lantul de stresuri mcepe la om de la sentimentulde vinovi.itie. Boala incepe de la invinovatirea altuia. Fiecare simptom are importanta Iui: durere - rautatea de a cauta vinovap., eritem (inro~ire) - rautate din gasrrea vinova!ilor, febra - rautatea de a judeca pe v1novati edem - rautate din exagerare, , , secretii - rautate din suferinta Cand va descifrati in cuvinte, pentru dumneavoastra,fiecare rautate In parte ~i dupa ce ati cernt din tot sufletuliertare ~i v-ati eiiberat de ele, veti sim!i ca all transpirat ~ivor apare 1?icelelalte secretii. Deosebit de importanta estetranspiratia, deoarece suprafata pielii este foarte mare ~iatunci, odata ell transpiratia, se scurge ~i 0 cantitate enor- 156
  • A!ungii rau! din tinema de rautate. Febra va sdidea ~i ea in cateva minute ~idumneavoastra va veti insanato~i cu 0 viteza uluitoare.Mu1tumiti corpului dumneavoastra pentru ajutor ~i mu1tu-miti-va ~i dumneavoastra pentru ca nu ati considerat inutilsa lucrati asupra gandurilor. Sa vorbim separat despie cele cinci simptome. Durerea este sem..1alulde alarma care ne in~tiinteazaca nu trebuie sa cautam vina la altcineva. Daca durerea araparea la ace la, atunci intr-adevar vina ar fi a lul. Durereava impiedica sa pa~iti pe 0 cale gre~ita. Va doare, de exemplu capul ~i cautati cauza indispozi-tiei, dar capul va spune: )} lata cauza - gandirea ta gre.;i- a.tV)} Eritemul este semaforul care va obliga sa va opriti.Daca, insa, continuati sa merge!i inainte cu indrazneala,aceasta seamana eu 0 victorie care 11poate orbi pe invinga-tor ~i 11duce la necaz. Victoria teorbe~te rapid, daca lupticu raul impotriva raulul. Numai succesul obtinut prin bineiti poate aduce adevarata fericire, dar nu va fi numita vic-torie pentru di sunt fericite ambele parti. Dadi, de exemplu, ati observat di frigul nu va face bi-ne, inro~irea pielii va arata care anume loc a suferit. Iml ~i-rea urechilor arata ca omul nu aude bine, imo~irea ochiI~Ifarata ca omul nu vede bine viata ~.a.m.d. Febra demonstreaza di daca ati gandit despre un am,chiar fara a-I repro~a, ca el ar fi vinovatul necazului dum-neavoastra ~i prin aceasta I-ati condamna rara crutare,aceast~ condamnare ar putea fi mistuita doar de focul tem-peraturii, daca organismul vrea sa va ajute. EI insa este 157
  • Luule Viilmatotdeauna pregatit sa va ajute, Cll conditia sa ii dati aceastaposibilitate. 0 gandire corecta este ca ~i cand ati deschideu~a pentru a primi ajutorul sosit la timp. Focullasa pustiuin urma lui pentru ca omul sa poata sa 0 ia de la capat ~i dela capatul cel bun. Cine merge pe calea suferintei trebuiesa treaca prin iadul focului purificator ~i abia atunci sepoate prezenta in fata lui Dumnezeu, dadi nu ~tie sa 0 facaaltfel. Daca, de exemplu, ati decis ca boala dumneavoastraeste provocata de frig, va va cre~te febra. S-ar putea ins aca la mijloc sa fie alt du~man inver~unat. Edemul arata ca exagerati atunci cand va amintiti desituatiile dnd el v-a provocat durere, ceea ce va face ~i deacum incolo. Edemul va avertizeaza ca exagerand, puteticadea in disperare ~i nu veti mai vedea partea lui buna. Daca, de exemplu, .sunteti convins ca totdeauna vaimbolnaviti din cauza frigului ~i in general considerati cafrigul este un lucru rau ~i ca oricum lumea se va imbolnavidin cauza lui, in locul unde se afla adevarata cauza va apa-rea un edem. Cine zice "oricum" se va trezi obligatoriu euunedem. Secretiile arata di va autocompatimiti ~i va conside-rati 0 victima, dar nu intelegeti di dumneavoastra va supu-neti corpulla suferinta. Strangeti inlauntru tot ce ar trebuisa dati afara, pana apare boala care sa va salveze de pro-pria prostie. Daca, de exemplu, va curge nasul, aceasta spune camotivul bolii este faptul ca va simtiti jignit. Daca motivular fi frigul, frigului i-ar curge nasul. 158
  • Alunga raul din tine o rautate mai midi atrage dupa sine 0 suferinta mai mica. Atata timp cat corpul este capabil sa ne ajute printr- o boaUi insotita de febra, el 0 ~i face. Daca s-ar acumula 0 rautate puternica, focul s-ar intensifica, dar s-ar depa~i pragul de suportabilitate al corpului urnan. Atata timp cat omul i~i va pastra sinceritatea copilareasca ~i cinstea fata de el insu~i ~i i~i va recunoa~te gre~elile proprii, ii va sari in ajutor 0 boala insotita de febra. Dar cine persista in in- capatanare ~i spune ca el are dreptate, va atrage asupra sao incercare sub forma unei boli grave. Nu va purtati cu ma fata de 0 boala! Iubiti-o, ea a ve-nit sa va ajute. Boala este mentorul durnneavoastra. Dacaganditi corect, puteti boli de gripa cateva ore ~i puteti chiarsa deveniti imun la acest virus. De ce orice inflamatie, chiar ~i un guturai, dureaza eelputin 0 saptamana, adica ~apte zile? Pentru ca ea ii daomului cate 0 zi pentru a-~i analiza gre~elile la nivelul fie-carei chakre. Indiferent unde se afla focarul bolii, inflamatia este in-totdeauna 0 imbolnavire a intregului corp. 0 inflamatie in-cepe de la un organ ~i se extinde la nivelul intregului corp,iar alta incepe la nivelul corpului ~i apoi se coneentreazaintr-un organ. In acest caz, doetorii spun ca a aparut 0complicatie. De exemplu, gripa a dat complicatii la rinichisau la creier. In realitate, in primul caz, omul nu a ~tiut,chiar in cursul bolii, sa se elibereze de starea de deprimareprovocata de spaime, iar in al doilea caz - nu a ~tiut sa seelibereze de starea de deprimare provocata de planurilee~uate. in ambele cazuri, boala ii mai acorda timp sa inte-leaga ca ea nu este un rau §i ca omul se imbolnave~te pen-tm ca nu ~tie sa ga.n.deasca. 159
  • Luule Viilma Exista momente cand ne pierdem orice interes ~i amvrea sa ne varam undeva unde sa fim singuri cu noi in~ine.In spatele aeestei situatii se ascunde necesitatea de a ince-pe sa eugetam. In aeest eaz, 0 boala insotita de febra ne-arputea intr-un fel justifiea in fata oamenilor. Ea esteun aju-tor. Alta data, aeumularea de stresuri se transforma intr-oavalan~a ~i omul nu gasqte 0 cale de ie~ire. Atunei febra,prin foeul ei purifieator, 11ajuta sa-~i pregateasea terenulpentru a lua startul. Ii da posibilitatea sa ia totul de la eapat~i noul ineeput sa fie coreet. Ar fi mai coreet: - nu sa curatam, ci sa ne curatam, adidi - nu sa schimbam, ci sa ne schimbiim. Indiferent de obiect, sehimbarea este totdeauna 0 situ-atie fortata, impusa, in timp ee schimbarea de sine este li-bertate. Vin la mine la cabinet oarneni care imi povestesc casorul sau sotia au ascultat de invatatu.rile me1e ~i acum sepoate trai mai u~or cu ei. "Ce ar mai ji trebuit sa fac? " -ma intreaba unii. "Acum trebuie sa va schimbafi ~i dum-neavoastra. Ce s-a schimbat la eZ este fticut de el insu~i,nu considera{i ca este merituZ dumneavoastra. Numai inacest feZ pute{i sa conta{i pe un rezultat stabil" - Ie ras-pund eu, aruncand eu apa rece peste fa cuI lor emotional.In caz contrar, tot ce a fost pana acum s-ar putea intoarce,dar deja la un nivel mult, mult mai rau. Starea de obligativitate este un stres pe care nu-lconsideram ca atare. Avem nevoie de libertate, dar in ace-la§i timp, obligandu-ne, ne transforrnam in proprii no§trirobi. Ne obligam sa ne sculam dimineata, sa mer gem laservieiu, sa ne intoarcem acasa. Ne obligam sa ne culcam 160
  • Alunga raul din tinepentru ca diminea!a sa ne obligam din nou sa ne scuUim.Ne obligam pe noi in~ine, ii obligam ~i pe altii. N-af} vrea,dal ce sa-i faci, trebuie, nu se poate altfel, a§a se obi§nu-iefjte. nu se poate altfel, n-ai ce face etc. Exista 0 multi-mede justificari. Pe seurt, ne obligam sa traim. Obligam ~i pealtii sa traiasca dupa regimul nostru. Dar noi am aparut pelume dupa liberul arbitru al spiritului nostru. Daca ar fi sa privim viata un pic mai vesel, am puteaspune ca starea de obligativitate este un fel de prizonier alnostru, care a venit sa ne invete cum sa evadam din capti-vitate. Cereti-i iertare pentru ne~tiin!a dumneavoastra. Ce-reti iertare eorpului pentru ca, in loc sa traiti §i sa mlLTleitica un am liber, singuri v-ati obligat sa traiti 0 viata terna,lipsita de bucurii, ca ni~te robi .. Eliberati-va de starea de obligativitate ~i munca dum-neavoastra eotidiana va deveni mai u§oara §i phna de bu-curie. Va disparea oboseala, starea de indobitocire, senza-lia de nonsens ~i lipsa de speranta. Lumea va deveni mi-nunata, iar munca ~i mai eficienta. Si atunci yeti inte1egecata energie ati che1tuit in zadar pentru a va obliga, la catechinuri v-ati supus, in loc sa fiti fericiti. Dupa ce va yeti eEbera de stare a de obligativitate, ur-mariti-va gandurile pe pareursul unei zile. Cum va vetiprinde ca iar ati meeput sa va obligati, indreptati-va imedi-at aceasta scapare. Efectul 11veti simti cmar la sfar~itulprimei zile. Nu yeti mai fi adus de spate, spinarea se va m-drepta u~or. Fostul sentiment de vinovatie se va mic~ora ~iinima va la permite sa respirati mai libeL Greutatea in pi-cioare va fi mai mica, pentru ca nu va vor mai apasa pro-blemele gospodare~ti. Veli avea spor la treaba. Seara dejanu va yeti mai obliga sa mergeti la culcare pentru ca dirrJ.-neata sa 0 luati de la eapat ~i va yeti duce ell bucurie sa va 161
  • Luzde Viilmaextrageti fortele din somn pentru a saluta minunata zi ceurmeaza. Starea de obligativitate i~i are sediul in coloana verte-brala, la nivelul coastelor inferioare. Cand veti lncepe sava eliberati, veti avea cele mai diferite senzatii de durere,senzatii de rupere a ceva, un sentiment de eliberare care vaface sa trageti adanc aer in piept. In aceasta lume, coloanadumneavoastra va deveni elastica. Daca insa negati pre-zenta acestui stres, blocajul se va intensifica, 0 treaba carepana atunci vi se parea placuta va deveni grea ~i nesuferita~i veti ajunge parra acolo, incat veti sim!i ca nu ave!i chefde nimic. "N-am chef este un stres foarte serios, el blo-cheaza partea volitiva a chakrei. Starea de obligativitateinchide partea volitiva a plexului solar ~i asta inseamna caomul nu mai dore~te sa se autocontroleze ~i incepe sa cea-ra acest lueru de la altii, adica incepe sa se poarte sama-volnic. Daca nu dore~te sa se poarte samavolnic ~i eu alrii,o va face cu sine sau va pieri. Starea de obligativitate nee-liberata 11transforma pe om intr-o ma~ina oarba. Intr-o dimineata stateam la geam, ma intindeam, salu-tam noua zi, irni salutam corpul ~i am vazut pe cerul deiama un soare mare - care pentru mine este simbolulliber-tatii. In aceea~i clipa soarele, libertatea ~i cu mine ne-amunit intr-un tot ~i m-am simtit fericita. Nu ma garrdeam lanimic, dar in imaginatie mi-a aparut un tablou simbolic cuoamenii care s-au trezit odata cu mine. Toti priveau unde-va in jos. Unul i~i trecea in revista plcmurile pentru ziuarespectiva, aItul privea dezordinea din casa, altul cauta ce-va, altul croia un plan de razbunare, altul punea la cale 0infracriune, altul suferea ~i se tanguia, altul... Erau multi.Pentru ei soarele era un corp de iluminat care sa Ie permitasa faca ceea ce ii obliga viata, mai bine zis, se obligau ei 162
  • Alunga raul din tine in~i~i. Niciunul nu se simtea liber, de~i ne este tuturor la indemana. Trista priveli~te. Cand tin 0 conferinta aud deseori din auditoriu urma- toarea replica: "in ultimii cincizeci de ani am trait In fntu- neric. Nu, dragii mei. SOalele stralucea ~i atunci. Socia- lismul nu este mai rau decat eapitalismul, numai ca partea lui rea se vede mai bine, de aceea I-am botezat ea fiind rau. Incetul eu incetul incepem sa descoperim binele lui neva- zut. Omenirea a avut nevoie de aeeasta lectie. Cine 11 con- sidera rau, va trai rau. Cine vrea sa compare realiziirileepocii socialiste cu un stat, acela vrea sa desfiinreze istoria~i a~a ceva nu este posibil. Istoria este inscrisa pe vecie in bancile cosmice de da-te, acolo este fixat tot ce exista in noi, chiar ~i gandurile.Toate gre~elile noastre ~i corectarea lor sunt 0 dovada amodului nostru innoit de a gandi. Putem sa danlmam unmonument, dar dadi el ar rihmlne pe loc ~i in fiecare zi ne-ar spune noua, eelor care trecem pe langa el: "Draga omu-Ie, nu at fnteles pana acum ce am fncercat sii te fnvii/",atlli"1ci, poate, am J:ntelege. Dar I-am daramat parra la teme-lie. El este ca 0 negatie care se coace imperceptibil, i~iaduna fartele in intuneric ~i apai da lavitura martaUi. Rau-tatea ascunsa este rautatea cea mai dureroasa. Nimeni din-tre nai nu este pregatit pentm intamplari ie~ite din comun,oricat de viteji ne-am considera. Specificul unui fapt sur-prinzator este imprevizibilitatea luL Rciutatea aseunsa acti-oneaza asupra lor ca un magnet. 163
  • Luule Viilma , ,Dorinta de perfectiune Sub presiunea nimidtoare a stihiei valurilor, mareaomeneasca ajunge sa in!eleaga, prin chinuri ~i suferin!a,cat de necesara este lini§tea sufleteasdi. en cat furtuna es-te mai putemica, ell atat incercariie sunt mai mari §i ornulare tendinta sa se afunde cat mai adanc. Intelepciunea vine treptat datorita dezvoltirii simulta-ne a emo!iilor ~i a sentimentelor. Omul emopilor Lnvata ca un capil, prin durere tIzlea.S-a lovit la lli1 pieior, a ~i capatat experien!a, ceea ce i-aadus mai multa millte. A lnvatat sa-~i ridice picioru~ele,dar g-a dezechilibrat ~i s-a prabu§it h pamant. Nu-i nimic,o sa invete ~i asta §i n-o sa-~i mai faca cucuie in frunte.A~a se lnvata - prin suferinta. 0 numim experienta. Din pacate, la orrml sentimentdor intelepciunea sedezvolili la nivelul fizic ~i asta va continua pana cand e1 vadeveni con~tient de sine ca personalitate. Urman!i desenele cLqtein continuare ~i veti vedea caambe1e tipuri umane au neajunsuri. tHci unul, mei celalaltnu ~tie sa se rnteleaga pe el insu~i §l pe ceilalti, ~tie doar saactioneze. Capacitatea de a judeca se dezvoltil ill ultimulrand. Dar ~a Invat~im. Omul are ~apte chakre. Durata medie de viata este de70 de ani. In medie, un.ui om ii trebuie 10 ani De~tru a In-vata sa rationeze, conform nivelului fiedirei chakre. 164
  • Alunga raul din tine ••• + In primii 10 ani de viara Intre 10 ~i 20 ani omul des- omul afla ~ii~i testeaza pa- copera partea sexuala a vie-sibilitarile fortei fizice vitale W ~i Incepe sa 0 cunoasca ill tearie ~i In practica. + + Intre 20 ~i 30 ani omul cu- Intre 30 ~i 40 ani are lac In- noa~te ~ipune in practica relegerea iubiriicapacitatile care se refera. la madul de a domina. 165
  • Luule Viilma 4tL ~ I}~j Ll + - Intre 40 ~i 50 de ani se formeaza raporturile eu lumea .~ ~ -~ " " . I 1..+ Intre 60 ~i 70 de ani omul se deschide pentru credinta ~idevine con~tient de necesitatea ei. Este timpul pentru cain- ta ~i lndreptarea gre~eliior 166
  • Alunga raul din tine Cea mai importanta neeesitate a sentimentelor umane este iubirea.Daea are sentimentul de iu- Dupa ee a simtit forta iubi-bire este eapabil sa 0 radie- rii, omulincepe sa eomuni- ze ~i spre altii. ce ~i sa-~i manifeste puterea ::; e ,~ 400* m + +i~i :taure~te sperante ~1 se in fine, ineepe sa creada in ocupa de sex. bine ~i tine cont de acest lu- em atunci cand i~i folose~te forte1e. 167
  • Luule Viilma La fiecare om, atat emoliile cat ~i sentimentele sunttransmise de la mama ~i de la tata. V orbitul este exprimarea emotiilor. Tacerea este exprimarea sennmentelor. Intr-un intreg unitar - in familie - intre aeeste doua fa-tete trebuie sa existe un echilibru total. Pana cand omul va invata sa citeasea gfmdurile, mijlo-cuI de comunicare trebuie sa ramana euvantul. Nuantelesentimentelor sunt transmise prin ton. Omul emotiilor folose~te cuvantul, erede in el ~i l~ipermite sa se amageasca prin eUVhlte. Omul sentimentelor amute~te, procedeaza conformsimtamantului sau ~i nu-~i permite sa se amageasca prineuvinte. Daea sotia pretinde ea sotTIl ei sa fie vorbarel ~i pre-tentia ei se impline9te, familia se va destrama. Insumarea adoua marimi similare duce la rezultatul opus. Daca sotul pretinde ca sotia sa xnceteze eu vorbaria ~iobtine ce a dorit, efectul va fi in~elator. 0 femeie slaba i~iva aseunde rautatea, iar tensiunea interioara va dauna fa-miliei. Intr-o astfel de familie va avea loc 0 desconsiderarereeiprodL Cand rolurile se schimba, adica sotia este putin vorba-reata, iar sotTIl vorbaret, legile naturii se lor Intoarce eucapul in jos 9i in conditiile actuale de fiezvoltare va trebuisa sufere eel care tace. Daea el va invata sa gandeasea co-reet, suferinlele vor ineeta - va avea parte de intelegere. ~ise va schimba ~ijumatatea Iui. In orice caz, un am pre a vorbaret sufera de frica - nusunt infeles cum trebuie sau nu sunt infdes deioe. 168
  • Alunga raui din tine Aceasta este frica nimeni nu ma iube:;te, pentru di numa apreeiaza a.;a cum trebuie. In vorbaria lui omul tot in-cearca sa explice ceva, sa demonstreze, sa se justifice, tarasa-~i dea seama ca pentru un ascultator inteligent discursu-rile lUl sunt plicticoase ~i penibile. Daca se casatoresc doua tipuri opuse de oameni - unulfoarte vorbaret ~i unul foarte tacut, vor avea posibilitateasa realizeze multe lucruri in viata. Cu singura conditie - sase inteleaga unul pe celalalt ~i atunci se va pastra ~i iubirea.Dadi rnsa amandoi doresc sa eomande, se vor despartifoarte repede. "Ermn atat de diferifi ca ne certam din ori-ee. Totdeauna aveam.punete de vedere diametral opuse n -acesta este argmnentul lor. Astfel de oameni se priveazade mnIte valori spirituale. Sotii eu caracter asemanator, care ~tiu ~i sa vorbeasca~i sa taca ~i care se sustin reeiproe, sunt ca ni§te vasla~i pemarea calms. a vietii, capabiE sa strabata mari distante.Principalul e sa nu se imbete eu 1ini~tea. 0 via!a prea lini~-tita este monotonfL nu te inva!a mare lucru ~i oamenii in-cep sa caute senzatii tari. Suntem doar ni~te bieti oameni!Si astfel dintr-lill calm prea mare se isca furtuna. n Ne-amin/eles totdeauna foarte bine ~i nu ne-am eertat niciodata.Nu infeleg de ce 711-a parasit. Nici macar nu ,;tiu sa ma su-par. Stiu cii rt-O sa-i fie bine cu alta) dol nu-l mai plimescfnapoi". Cam a~a suna a plangere traditionala. :$i a astfelde persoana s-a considerat iubitaare. Prin urmare, ematiilesunt ~i ele neeesare. E1e due la certuri care curata atmosfe-ra, pre cum 0 furtuna. Dar furtunile prea dese 11extenueazapeam. Cine ~tie sa. se certe, ~tie sa. ~i iubeasca. Cand te certinu trebuie sa-ti jigne~ti sau sa-ti umile§ti partenerul. Cinenu §tie acest lucru, seamana discardie §i pana la bataie nu 169
  • Luule Viilmamai e mult. Deosebirea COnSUln ~tiinta sau ne~tiinta de a- iti administra rautatea. Cine i~i va elibera rautatea nu vaduce niciodata 0 cearta pana la discordie. Cine nu ~tie saierte, va amplifica discordia ~i ea va fi greu de oprit. Astfel, in oriee om exista un bine ~i un rau, dar dacaomul viseaza numai la un bine peste masma de mare, maidevreme sau mai tarziu, peste el va veni laul. Nu este po-sibil ea binele ~i raul sa se topeasea unulintr-altul preeummanearea rntr-o cratita. Ele trebuie sa ramana fieeare in fe-lul sau, mane area - mane are ~i eratita - eratita, dar sa seeompleteze reeiproe. Eehilibrul realizat printr-o gandire core eta face lumeasentimentelor mai bogata. Astfel de oameni VOl ~ti saapreeieze corect ~i binele ~i raul, mai tragand eu oehiul ~ila experienta altora. Ei nu vor fugi de greutati, deoarecepentru dezvoltarea universului de sentimente Ie este nece-sara viata in toata varietatea ei. Vor cauta chiar ei - , greutati ,pentru a-~i testa gradul de suportabilitate. Viata lor de fa-milie va fi indiferent cum, dar nu va fi plietisitoare. I~i vorda libertate unul celuilalt, libertate ce Ii va uni intr-un totsolid pentru multa vreme. Aceasta pricepere este caracte-ristica pentru oamenii putemici, opusul ei fiind iubirea li-bera de astazi. Oarneni atat de perfeeti sunt foarte putini. Partea bunaa raului actual este faptul ea, inevitabil, ere~te numarul ce-lor care nu dau adevarata intelepciune pe intelepciuneapamanteasca ~i pe bunuri materiale. Ei ~tiu sa atraga boga-tii de toate felurile. Daca 0 femeie i~i va iubi in primul rand sotul, ea se vaobi~nui sa priveasea lumea eu ochii Iui. Capacitatea femei-lor de a vedea lucrurile marunte se va imbogati cu capaei- 170
  • Alunga raul din tine tatea bfubatilor de a vedea luerurile global. ~i 0 astfel de femeie va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. Daea barbatul are fona de a-~i iubi sotia, el se va obi~-nui sa vada lumea ~i prin oehii ei. Vederea lui globala seva imbogati eu eapaeitatea feminina de a vedea lucrurilemarunte. Un astfel de bfubat va ~ti sa vada lumea in inte-gralitatea ei. Femeia vede lumea la suprafata ~i larg, barbatul - inprofunzime ~i ingust. Femeia este incetineala, bilrbatul es-te viteza. Femeia este flexibilitate, barbatul - inflexibilita-te. Femeia invata din gre~elile aHora, barbatul - dintr-alesale. Uniti prin iubire, ei vor forma perfectiunea. Dar, in aeeia~i timp, femeii i-a fost repartizat un rolfeminin, barbatului - unul masculin. Trasaturile de carac-ter feminine $i masculine pot sa se amplifice sau sa se di-minueze in eadrul aceluia~i rol, dar dad sotii i~i schimbarolmile, cmand ar putea sa apara bolile. Barbatul ar putea,de exemplu, sa-$i intensifice inflexibilitatea ~i sa devinaincapatanat $i aeeasta sa se numeasea fermitate. Incapata-narea femeii ar putea sa 0 transforme rapid in capricioasa~i cicalitoare, deoarece prin natura ei a fost inzestrata euflexibilitate. Fermitatea masculina, atingand punctul critic,ar putea sa se transforme in cTUzime. Flexibilitatea femini-na poate sa se trans forme in servilism. Mult mai periculoa-sa este situatia cand barbatul devine flexibil ~i intra subpapuc sau devine capricios, cicalitor ~i invidios, incepe sateasa intrigi $i incearca sa-i umileasea pe eeilalti apelandla tertipuri feminine. Barbatul este creat sa fie stapan. Stapanul este un mo-del, de milretia spiritului sau depinzand autoritatea lui.Stapanul care are sentimentul propriei demnitati, nu se va 171
  • Luule Viilmapru1a arbitrar. Dar daea femeia va dori sa puna mana peputere, se va ajunge curand la sarnavolnicie. Sotia ~i sotu1 care se iubesc merg pe dmmul vietiipastrandu-~i flexibilitatea ~i echilibrul. Daea viuta impunesa se depuna un mare efort barbatesc, femeia va sta alaturide barbat, ca egala a sa, ~i va face eu bueurie 0 treaba debarbat, rarnanand totu~i femeie. Si daea barbatul nu are defacut treburi speciale barbate~ti ~i femeia este sufocata detreburile ei, sotul ii va sta alaturi ~i va face fata unor tre-buri foarte ne barbate~ti. Asta nu-l umile~te, pentm ca i~iajuta ornul iubit. Ajutorul trebuie oferit numai atunei candeste nevoie de el; daca este oferit inainte de vreme el vaprovoca nemulturnire. Daca unul din soli poate sa spuna: "Ce bine ea areaceste defeete. Daea nu le-ar fi avut eu ee a~ j1 flicut euexcesele mele", eelalalt va avea aceea~i opime. Cei doiformeaza 0 familie solida.SinguTidatea ca una din fonnele de exis- ,tenta a o1l1enirii Omenirea viseaza la perfectiune, dar nu ~tie sa 0 atin-ga in mod emeet. Viatu este astfe1 faeuta incat unul ta~ne~te inainte, altulramane In urma, dar vrea sa-l ajunga pe eelalalt. Calatorulcuminte ~tie ca oricum va ajunge in fata, pentm di, orne-ne~te, eel din avangarda se va cu1ca pe laud. Se grabese sa 0 ia inainte oarnenii singuri. 172
  • Alunga raul din tine Necasatoritii, divoqatii sau vaduvii se vor grabi saatinga perfectiunea rora a invata in prealabil lectiile vietiimateriale. Fiecare dintre noi tanje~te inexplieabil dupa singurata-te, dar daca ne uitam la eei singuri, foarte putini dintre eisunt ferieiti cu singuratatea lor. Chiar ~i eel care l§i doreafoarte tare sa se elibereze de jugul casniciei §i visa la sin-guratate, dupa ce a obtmut-o, nu mai §tie ce sa faca cu li-bertatea eucerita. In realitate, ace§ti oameni doreau sa aiba.o familie §i sa continue sa Invete leetia pamanteasca. Dcarsa-~i fi gasit un bu..f1 tovara~ de drum. De ce dorim singuratatea ~i de ce ne temem de ea? o dorim, deoarece pentm omul sentimentelor ea con-stituie idealul de perfectilLne. Toti avem dorinta de a sporibinele. N e temem pentru ca Inca nu ne-am eliberat de frica -nimeni nu ma iube$te ~i pentru ca nu avem capacitatea saIntelegem valoarea intrinseca, profunda a singuratatii. Noiapreciem doar partea aparenta. In fiecare ferode exista ~i un bfubat ;;i ill fiecare barbatexista §i 0 femeie. Cine ;;tie sa-;;i echilibreze eu-l interioruleu cel exterior, va atinge nivelul actual al perfectiuniiumane. Pentru aceasta este necesar ca omul sa invete st ·§iInteleaga parintii. Premisa 0 constituie iertarea. Nu e:teimportant Cillll 0 veti face, dupa metodologia mea sau dt.-pa oricare alta. Daca credeti ca vi se potrive~te mai mult 0meditatie de cateva ore, ~i daca ea va va ajuta sa deveniticon~tienti de gre~eliie dumneavoastra ~i sa Ie indreptap -totul este ill ardine. Daca veti reu~i sa va schimbati modulde gandire prin perfeqionarea corpului, ~i asta este minu-nat. Daca yeti lncepe sa pricepeti viata printr-o dieta vege-tariana ~i plante tamaduitoare, este foarte bille. Numai nu 173
  • Luule Viilmauitati di energia gandurilor este energia primara ~i eea maiputerniea, de~i ea nu poate fi vazuta ~i nu poate fi atinsa eumana. Trebuie sa intelegem ea, prin natura no astra interioara,noi reprezentam sexul opus pe care l:nceream sa-1 inabu~imin noi eu forta. Aceasta este problema parintilor fiecaruiadintre noi ~i a intregii omeniri. Pe lumea aceasta sunt putini giganti autentiei ai spiri-tului ce calatoresc singuri ~i nu dau nici un semn ca s-arphlnge. Sanatatea lor este in ordine. Merg pe drumul lor,folosind orice posibilitate pentru a-~i spori intelepciunea,ca apoi sa-~i foloseasca cuno~tintele pentru binele vietii.Nu-~i trambiteaza faptele ~i sunt considerati ni~te ciudati.Doar spiritul nostru este capabil sa inteleaga faptele unuiastfel de om ~i sa-l considere 0 personalitate. Deocamdatanu am invatat ins a sa ne eunoa~tem spiritul. Cine se va eli-bera de stresuri, va inva~a ~i va deveni un astfel de calator,~i toate chinurile lui fizice ~i suflete~ti vor disparea. Astazi, .se obi~nuie~te sa se vorbeasca despre misiuneaomului. Daca ati aparut in viata aceasta ca sa invatati deunul singur sa va perfectionati - aceasta ~i este misiuneadumneavoastra. Nu e nevoie sa traim cum vor altii. Trebu-ie sa facem bine pentru noi ~i prin aceasta pentru eeilalti.V-ati propus un astfel de scop? Dadi nu, lepadati-va destresuri pentru ea sexul opus sa se poata uni cu dumnea-voastra ~i sa formati perfectiunea. In feIul acesta va yetiface dumneavoastra in~iva bine ~i yeti face bine ~i celuilalt. Etaloanele de singuratate sunt siha~trii ~i sflntii. Ne-am obi~nuit sa ni-i imaginam ca pe ni~te singuratici cemediteaza intr-o pe~tera din munti. Este infinit mai greu saauzi lini~tea cand te afli in mijlocul unei mu1timi zgomo- 174
  • Alunga raul din tinetoase. Este po sibil, day este capabil de a~a ceva numai celcare s-a eliberat de stresurile pro vocate de emotii. Pe un astfel de om eu 11consider maturizat spiritual ~iputerni~. In orice societate, el se comporta la fel, dima-nand in acela~i timp 0 fiinta singuratica. Esenta determinafaptele. Printre singuratici se intalnesc tineri serio~i, care auintelepciunea vietii, dar nu sunt con~tienti de esenta lor ~isunt tri~ti pentru ca nu pot sa-~i gaseasca un partener egalde sex opus. In general sunt barbati, dar sunt ~i femei. Einu inteleg ca Ie este proprie exigenta fata de sine ~i fata deceilalti, ca ei sunt rrinunatii oameni ai viitOl;ului, dar i~idiminueaza valoarea prin stresuri. Eliberati-va de antipatiafata de cuvintele goale 9i de micimea omeneasca, de spai-ma de a fi singur, de sentimentul de inutilitate, de indoieli,de neincredere, de neincredere in sine, de satietate fata deviata, de deziluziile pro vocate de oameni, de dorinta de aparasi lumea aceasta, de nepriceperea de a gasi un omapropiat ca spirit, de lipsa spiritului de intreprinzator, denegatie etc. ~i acum imaginati-va 0 tanara necasatorita care se in-treaba: !J Si la urma urmei, de ce ne trebuie ace.Jti bar-bali? J. Ea roste~te de fapt intelepciunea de viata a mameiei, pe care ea i-a insuflat-o tara sa-~i dea seama. Mama eiera atat de de.Jteapta [neat a avut destul de suftrit din ca-uza inteligentei ei. Reprezentarile dogmatice ale mamei sunt lip site de ce-Ie mai importante intelepciuni de viata: - 0 femeie are nevoie de un biirbat pentru a ramanefemeie; - un barbat are nevoie de 0 femeie pentru ca el sa ra-mana biirbat; 175
  • Luule Viilma - m!elepciunea unui om deceptionat nu va mtrece ni- ciodam imelepciunea naturii. Este dureros sa ti se spuna adevarul. Spaima de a ve- dea ~i a auzi adevarul ii face pe oameni sa nu spuna adeva- rul. Ii face sa se minm chiar pe ei In~i~i in a;;a felincat nici nu observa cat de nesinceri ~i de teatrali sunt, mai simplu spus - mincino~i. Animalele ~i oamenii "naturali" vad bi-.ne adevarul, a~a-numitii oameni civilizati 11vad foarte rau. Ce sfat i-ati da unei femei de varsta medie, necasatori- ta, care ~tie tot, a citit tot, care demult a fost operata de pi- etre Ia vezica biliara, a carei fata este p1in~ide pete ro~ieti- ce de la 0 eczema aparuta m copiHirie ~i nelecuita niei acum, dar care este ferm convinsa ca nu are in ea mci 0 rautate, ca nu are nici spaima ca nimeni nu ma iube~te ~i di in ~ general este un om nemaiintalnit de bun? Eu stiu ee, medicament sa-i prescriu. Ea nu a ajuns inca la un nivel spiritual, de~i dare~te fomie mult Trebuie doar sa inceapa prin a-~i recunoa~te gre~elile. Sentimentul de singuratate, capabil sa provo ace bali, este privilegiul societatii de binefacere. Haideti sa ne gan- dim ce e bine ~i ee e rau. Sa recunoa~tem ca preruim in vi- ala daar ce se vede. Un om care eu adevarat iube~te pe ce- lalalt, nu va fi niciodata singur. Omul care iubqte bogatia, este condamnat la singuratate pentm ca bogatia nu are un suflet iubitor. Reprezentarile, modul dUllh1eavoastra de a privi viarav-au adus la boala sau, la inceput, la neputinta ~i asta In-seamna ca nu gandi!i corect. Recunoa~teti acest lucru §irevizuiti-va parerile. Invatati sa daruiti celorlalti iubirea §isa va simtiti bucuro~i ~i atunci veti fi fericiti. Este u~or sanegi ~i sa te pui de-a curmezi~ul vietii, ulterior insa va fimult mai greu sa-!i lecuie~ti ranile suflete~ti. 176
  • Alunga raul din tine Puneli-va intrebarea:., Ce a~ vrea sa fiu?" Daca atidecis ca vTeti sa fiti om, atunci trebuie sa faceti alegereaintre nazuintele naturale, omene~ti ~i nazuintele nenaturale,fantastice. Insu~iti-va acest adevar - di libertatea este ine-vitabilul con~tientizat. Omul nu poate schirnba legile vietii~i mersul ei, el trebuie sa traiasdi in conformitate eu de. Afla!i ca, in realitate, omul este 0 fiinta singura ;;iacesta este un fapt incontestabil al vietil. In viata de zi cuzi, u..1ii or sa fie singuri, altii se tem de sil1guratate, a1tii 0 vurasc. Modul cum te raportezi la acest lucru Iti determinaperceptia fata de viata. Eliberati-va de atitudinea durnnea-voastra negativa ~i va va fi bine. Daca va place viata ~i vaplac oamenii, singuratatea corpului fizic nu are importanta,el nu-~i simte singuratatea pentru ca impreuna cu el esteiubirea, care nu face decat sa creasca ;;i sa se transmita ~icelorlalti. Ati intalnit cu siguranta oameni, tineri ~i batrani, carese plang in permanenta ca sunt plietisiti, ca nimeni nu or-ganizeaza ceva, ca nu sunt invitali, ca nu sunt distrali, canu primesc vizite, ca nu au cu cine sa vorbeasca, di. eel or-lalti nu Ie pasa, ca nimeni nu-~i aminte§te de existenta lorpe lume. Nemultumirea lor nu poate fi satisfacuta nici deeel mai bun sistem social de asigurare care exista ill lumeaaceasta. Spaima egoista ea pe mine nimeni nu ma iube~tele-a blocat ratiunea. Rautatea provenita din insatisfactieinfrange toate simturi1e omene~ti - vawl, auzul, mirosul, gustul, pipaitul, memoria ~i judecata. Toli ace~ti oameni au un defect comun - nu vor sa dea, ci vor sa prirneasdi. Vi s-a intamplat, probabi1, sa intalniti ~i oameni ciu- dati care nu se plictisesc niciodata ~i care In singuratatea lor se ocupa cu mare bucurie de cine ~tie ce 1ucru neobi~- nuit. ~i cata determinare au oamenii ace~tia! Se vorbea de 177
  • Luule Viilmacunind la radio despre 0 batranica ce urma sa implineasca100 de ani ~i care i~i dorea sa primeasca cadou 0 carte cuistoria Spaniei. Batranica aceasta e facuta sa traiasca vq-nic. Ochii ei nu ~i-au pierdut vederea de la lacrimile varsa-te tara noima. Stil singuridi in camera ei ~i cite~te despretara visurilor ei. Ea va invilta ceva nou atata timp cat ii vamai da Dumnezeu ~i Dumnezeu i-a dat destul, dar a ~i me-ritat. Daca cineva vrea sa auda din gura ei ceva despre in.•telepciunea vietii, ea va pune cartea de 0 parte, i~i va ne-tezi fusta ca 0 domni~oara sarguincioasa ~i va incepe sapovesteasca ce a invatat-o pe ea viata, in bine. Doar unprost se va plictisi ascultand-o.Viata ca un CUTem altemativ , Viata reprezinta 0 mi~care ondulatorie in spirala. Spiraspiralei reprezinta perioada de timp destinata omului, careincepe ~i se termina in acela~i loc, cu deosebirea ca tot-deauna sf§.r~itul se afla mai sus dedt inceputul. Aceastainseamna ca, indiferent de mersul vietii, spiritul uman de-vine cu fiecare viata mai intelept. Succedarea continua abinelui ~i a raului da vietii 0 mi~care ondulatorie sub for-ma unei sinusoide pe aceasta spirala. In integralitatea lui omul e format din corpul spiritual~i corpul fizic. In plan cosmic omului ii este propriu numarul 7. Incorp avem ~apte chakre. Traim ~i imbatranim. Ziua de ierinu va semana niciodata cu ziua de azi, pentru ca viata seschimba. Indiferent de sex, caderile ~i urcu~urile sinusoi-dei vietii noastre se succed la fiecare ~apte ani. 178
  • Alunga raul din tine Femeia ~i barbatul sunt parti opuse ce formeaza un in-treg unital, de aceea, la aceea~i varsta, copiii - baietei ~ifetite, tinerii - baieti ~i fete, adultii - barbali ~i femei, auinterese diferite ~i au particularitatile lor de dezvoltare. Priviti schema ~i veti vedea ea 0 fetita de 3,5 ani estefoarte deschisa spiritual ~i este eonsiderata mai inteligentadecat baietii, in schimb nu este prea interesata de dezvolta-rea ei fiziea. Un baietel de aceea~i varsta este insa activ ~ineastarnparat ~i dorqte sa se afirme prin forta. Nu gase~terostul poeziilor. La ~apte ani apare prima egalizare, apare interesul atatpentm partea spiritual a cat ~i pentm cea materiala a vietii.De aceea, aceasta este varsta cea mai potrivita pentm amerge la 9coala. La zece ani 9i jumatate fetita incepe sa manifeste inte-res pentm corpul sau ~i infmmusetarea lui, baiatul inschimb nu Ie acorda atentie. In Iumea lui sunt multe altelucmri mai interesante. Va merge eu mult mai multa pla-cere, de exemplu, la bibliotedi. La 14 ani baiatul ~i fetita au aproximativ acelea~i inte-rese. La 17,5 ani fata i~i descopera dorinta de a cun.oa~te in-teIepciunea vieW, in timp ce baiatul este interesat de teh-nica ~i de sport. De la 21 de ani, tinerii normali, de comun acord, sepot 9i casatori. Femeia intra J:ntr-operioada cand incepe sacunoasca probiemele materiale, na9te copii, se oeupa deeducatia lor 9i cere sotului sa faca aceIa~i Iucm, dar barba-tul de 21-28 ani este preocuDat de dezvoitarea Iui spiritua-la. In familie illcep, inevitabil, sa apara disensiuni. La 28 ani incepe varsta reevaluarii echilibrate a valori-lor vietii, incepe 0 etapa de cotitura. Aeurn bilrbatul eu eap 179
  • Luule Viilmase duce la munca, are satisfactii datorita capacitatilor ~iposibilitatilor sale. El munce~te ~i nu 0 poate intelege pesotia sa care este atrasade autoperfectionare spirituala,vrea sa se cultive, vrea ceva u~or ~i emotionaL Iara~i con-tradicp.i! 180
  • Oezvollare~..•00 • _.."r 7 ~, "SPifp€itt,tal,a,, Dezvoltare f1zict ffi-I.1/ F••••U,ei~e*,-" el , _ A L"""""" " "" Barbat 1 ~nHde .I via~a ~ ~ S Oq $::)( "": ;: $::)(•....• -- ~ 9" "" 9" ~ anii de , viata Dezvoltare fizjd
  • Luule viilma La 35 ani incep sa-~i puna intrebari serioase in legatu-ra eu viata ~i se inteleg bine. Dupa aceea, la femeie apare necesitatea de a-~i orga-niza, in sfar~it, partea materiala a vietii. Incepe sa se gra-beasea. Are 0 mare capacitate de munca. La aceasta varstabarbatul simte ea are ultima oeazie sa invete. La 42 de ani vine Iini~tirea. Omul i~i ia un ragaz inain-te de sosirea batranetii ~i mediteaza asupra vietii. Dupa 42 ani femeia tinde din nou spre valorile spiritu-ale, de data aeeasta de pe pozitia unei personalitati mature,exigente. Barbatul de 42-49 ani vrea sa-~i tennine taatetreburile inainte de a-I Iasa puterile. Ambii dorese sa iamaximum de Ia viata, numai ca fiecare are necesitatile Iui.Daca vor fi capabili S2, se in~e1eaga intre ei, vor realizamult. . Femeile de 42-49 ani trebuie sa ~tie ca corpullor fizica intrat intr-o perioada de mari transformari ~i de aceeacapacitatea ei de mand intra in partea descendenta. Estevarsta, este timpul pentru autorealizare spirituaIa, pentruperfectionarea sufletului. Daca suflelul este lini:;;tit~i mun-ca ii va merge din plin. La aceasta varsta barbatii muncescintr-una. Dupa 49 de ani reapare varsta copilariei, dar deja la unnivel mai inalt ~i ell 0 amplitudine exact inversa. Barbatiitree prin aceasta perioada mult mai lini~tit, dar femeile i~ipierd cumpatul. Este varsta care Ie inspaimantEL Pentru ci-ne nu §i-a pus niciodata Intrebari asupra vietii, incepe pe-rioada de cadere - eel mai jos din toata viala, caderea ni-velului spiritual, a memoriei, a judeditii. La aceast~i varstaomul se imboinave~te gray ~i numai dintr-o singura spai-ma - spaima de batranele. 182
  • Alunga raul din tine Femeia care nu este ingrozita de batranete simte ca i-arevenit rnintea clara de copil. I se treze~te interesul fata delucruri pe care pana atunci nu Ie realizase. Cea care a ajunsla filosofia vietii, nu se mai gande~te la moarte, nu vaatrage boli din cauza fricii de moarte, nu va mai simti 0stare de apasare in timp ce munce~te. Capacitatea ei demunca va cre~te atat de mult, incat ii va da clase oricareifetetinere. Dadi femeile ar intelege ca stresurile Ie sustragfortele ~i Ie doboara la pamant ~i daca le-ar da liber, ar ca-pata sanatate. Barbatii, dimpotriva, se simt bine la aceasta varsta.Cre~terea spiritualitatii ~i priceperea de a-~i analiza viatatraita pana atunci ii ajuta sa inteleaga ca munca ~i bunasta-rea nu sunt nici pe de parte lucrul cel mai important dinviata. Urmeaza sa-~i satisfaca necesitatile spirituale pe ca-re nu ~i Ie putusera perrnite ~i atunci nu VOl veni nici bolile. La apusul vietii omul este capabil sa mediteze la ziuacare a trecut ~i sa-~i indrepte gre~elile in sufletul sau. Pen-tru cine ~tie ~i pentru cine poate, seara vietii va trece calm~i cu bucurie, la fel cum trecea pe vremuri seara de dumi-nicii, atunci cand oamenii se schimbau spiritual. Astazi,pentru majoritatea oamenilor, ea seamana cu seara desambata cand se face baie. Diferenta consHi doar in aceeaca atunci baia se facea cu bucurie, oamenii se spalau demurdiiria veche pentru ca sa intampine ziua de odihna cutrupul curat. - In prezent, oamenii se sperie de batranete sau 0 urasc.Daca omul se teme de batranete, ea va trebui sa-l sperie.Cine ura~te batranetea, la batranete 11vor a~tepta incercarifoarte dureroase. Batranetea are 0 mare valoare, ce produce bucurie ce-lui ce se delecteaza eu ea - intelepciunea vietii. Astazi, ba- 183
  • Luule Viilmatnlnetea nu este pusa la mare cinste, intmcat cei care suntacum batnlni, nu au respectat din tinerete pe cei in varsta~i nu au apreciat inte1epciunea lor data de viata. Era maiimportanta inte1epciunea invatata la ~coala. Acum, totitrebuie sa recunoa~tem ca ambele tipuri de inteIepciunesunt foarte necesare ~i au aceea~i importanta. Fieeare arelocul ei. Pragul noii varste se nume~te climax. Climaxul feminin (menopauza) este foarte chinuitorpentm ca spiritualitatea incepe sa descreasca ~i nn se ob-serva 0 cre~tere a activitatii fizice. Si tomi din cauza spai-melor. Multe femei considera ca odata cu instalarea me-nopauzei viata s-a terminat. Voroese ~i chiar glumesc peaceasta tema, dar Ii se mpe inima. Femeia percepe acestfenomen ca ~i cand ar lnceta sa mai fie femeie. Daca pana la 49 ani femeia nu ~i-a insu~it legile natu-rii ca sa poata merge mai inte1igent mai departe, acum na-tura nu 0 mai ajuta sa se elibereze de stresuri prin men-:-stmatie. Natura este ca un parinte grijuliu care, ehiar dacase preocupa de copil, ~tie ca nu-l poate oerati toata viata;altfel el n-ar mai invata sa mearga pe propriile picioare.De regula, menopauza se instaleaza incepand de la 50 deani. Exista ~i cazuri dnd simptomele climaxului patologic se observa de la 35 ani. In spate1e intremperii menstruatiei,nervozitatii ~i bufeuriIor se afla acurnularea de stresuri. Aici este locuI sa vorbim despre principalele stresuri. 1 - Sentimentul de vinovatie - sleie~te inima de forte,incetine~te circuIatia sanguina ~i imp iedidi alimentareanormala cu sange a intregului corp. BataiIe de ir,ima maidese ce apar in timpul bufeurilor Sll.lltreactia corpuIui laeliberarea de spaima de moarte. Prin greutatea lor, senti- 184
  • Alunga raul din tinementele de vinovatie apasa pe inima ~i ea devine slaba,moale ~i lene~a. 2 - Frica provoaea spasme incanalele energetiee ~i intoate tesuturile moi. Cand vasele de sange se ingusteazapielea devine reee ~i palida, chiar albastrie. Cand circulatia sanguina se ineetinqte prea mult, apa-re spaima de moa.lie 9i vasele de sange se contracta bruse.Ca urmare, in celule apare un deficit de oxigen ~i de sub-stante hranitoare. Spiritul ~tie ea este pre a devremepentrua muri dar, din prostie, am putea da de bucluc. El ne in~ti-inteaza de aceasta stare prin spaima de moarte. Pentru acompensa lipsa de oxigen, inima, de fricB.,lncepe sa pom-peze sangele foarte repede. Omul simte biHaile inimii ~i i~ida seama ca. ceva nu este in ordine. Cine va invata sa seelibereze de stresuri, acela nu va suferi niciodata de arit-mle. La eei care obi~nuiesc sa fuga de rau, sa-~i puna spe-ranta in aitii, sa caute la aIti! cauza necazului lor, aritmiilepot sa dureze multa. vreme. La cine s-a obi9lluit sa gaseas-ea 0 cale rationala de ie~ire din arice situatie, bataile deinim3. vor trece de la Shle9i foarte repede. 3 - Rautatea provoadi cre?terea volumului de energie9i marirea tuturor tesuturilor ~i organelor. Ea dilata la ma-ximum vasele de sal1ge, provocand Inro~irea pielii. Corpuleste invadat de dildura ~i transpiratia iese in afara. Bufeurile de climax sunt provocate de succesiunea ra-pida a acestor trei stresuri principale. Astfel de accese apar~i la tineri, ceea ce ajuta corpului sa dea afara negativitatea~i 11 fere~te pe om sa nu faca 0 fapta rea. Metaforic vor-bind, odata ell varsta, din manunchiul de stresuri cresc ni~- 185
  • Luule Vii/mate vulcani care, din cand in cand erup, ori pe rand, ori totideodata. Din punet de vedere medical, climaxul dureaza dl.tivaani. Am avut ins a ocazia sa vad femei eu nevroza de cli-max de la 35 1a 80 de ani. Mai demult, diferenta de varsta intre cei doi soti eramare. Astazi, iubirea ii aduce impreuna pe tinerii de ace-ea~i varsta. De ce? Aceasta ne arata ere~terea nivelului dedezvoltare al omenirii, nazuinta spre perfectiune. Sotilor de aceea~i varsta Ie e greu sa-~i men!ina 1ini~-tea in familie. La fel de greu Ie este sa lucreze impreuna~i/sau sa fie prieteni cu cei de aceea~i varsta, dar de sexopus. In schimb, acolo unde Iucreaza persoane de aceea~ivarsta, dar de acela~i sex, lucrurile merg bine. Ei au ace-lea~i interese imediate. De obicei, un ~ef de colectiv vaprefera sa aiba subaltemi mai tineri decat el. Cea mai bunavarianta este un colaborator cu 7 ani mai mic ~i de sexopus, trebuie evitat insa un eolaborator cu 7 ani mai tanar,dar de aeeIa~i sex. Interesele ineep iara~i sa eoineida daeapersoana este mai tanara eu 14 ani ~i este de aeela~i sex. Intr-un astfel de coleetiv ~eful se poate simti ca un pi-onier, va deveni un intreprinzator, mai de~tept ~i mai activoDin aceste motive ~eful va avea ~i un sentiment mai pro-nuntat al propriei demnitati. Dar, prea mult bine nu mai es-te bine ~i sentimentul propriei demnitati se va transformain vanitate ~i egoism. Aceasta duce la ingamfare, ironiza-rea ~i umilirea celor din jur. Coleetivul, bun pana atunei,se va destrama. Mult mai prevazator va fi ~eful care prime~te in colee-tivul sau ~i lueratori mai in varsta. Oamenii de sex opus,eu 7 ani ~i eu 21 ani mai marl, preeum ~i eei de aeela~i sexcare au 14 ~i eu 28 de ani mai mult, au aeelea~i seopuri in 186
  • Alunga raul din tine momentul respectiv. Dadi ~eful nu are teama ca nu este iubit, nu va cunoa~te nici teama ca unul din ei ar putea safie mai de~tept decat el. El l~i alege in mod con~tient cola- boratori mai in vilrsta ~i mai cu experienta, de la care are ce sa invele. Un adevar de viata spune ca cine e mai batran, e mai de~tept, dar nu orice de~tept are capaeitati de condueator. Cine va fi con~tient de aeest adevar, i~i va dezvolta talen- tul de conducator mra sa fie invidios pe capaeitalile celor- lalli. Si atunei nu va fi nici un fel de conflict intre ~ef ~i colaboratori. Nieiunul nu va simti nevoia sa rada de eOffi- petenta celuilalt pentru ea sa se ridice pe el in oehii eelor- lalli. Un om care se respecta, nu va umili pe al!ii pentru a-~i menline autoritatea. Viata este prea seurta ~i pre a prelioasa ca s-o dam pe fleaeuri. A lucra eu astfel de oameni este 0 1~pmcere. Marea masa de oameni devine mai inreleapta odata eu varsta. Dadi cineva nu se poate afinna ~i asta se intampla din cauza fricii ca nu sunt bagat in seam a, nu va fi nicio- data multumit ~i vesel. Va incepe sa spuna care este varsta lui, subliniindu-~i in felul acesta inrelepciunea, deoarece in subcon~tientul uman inlelepciunea este valoarea cea mai mare. I~i va pennite sa critice, sa ironizeze, sa fie sarcastic sau chiar sa sara la bataie, in func!ie de gradullui de edu- calie. Dadi este concediat, se eonsidera indreptatit sa spu- na ca nimeni nu vrea sa aiba alaturi colaboratori mai in varsta ~i mai de~tepti. Viara ne invata ca un ~ef trebuie sa ~tie sa-~i aleaga echipa ~i un lucrator trebuie sa ~tie sa-~i aleaga ~eful. Daea omul s-ar elibera de spaime, spiritul sau s-ar ingriji ca el sa se afle intr-o pozirie favorabila. Daca nu s-a eliberat, spiri- 187
  • Luule Viilmatul ii desehide u~a sa intre intr-o saHi de dasa eu multe su-ferinte, dar va intra singur, rara insotitor. earn acelea~i eompliealii de eomunieare Ii a~teapta ~ipe soth de aeeea~i varsta. Neeoineidenta eritica a amplitu-dinilor lor de viata poate duee la destramarea farniliei, da-ea eei doi nu ~tiu sa se mteleaga unul pe eelalalt. Abia du-pa ee amplitudinile lor se vor fi depfuiat la maximum ur-meaza 0 imbu.natatire a vietii, dar, eel decep!ionat ~i aflatin stare de stres, nu §tie sa Cl§tepte,pentru ca nu ~tie ce saa§tepte. Dorinta de a-§i transforma so!ia in copia sa este §iea supusa e§eeului, intrueat mersul vietii se supune legUornaturii. Deosebit de eritiea este situatia cand femeia se aflain punetul maxim al ere§terii spirituale, iar barbatul inPQlletul maxim de ere§tere a fortelor fizice. Aceea§i regula se aplica §i la comunicarea intre parin!i~i copii. Cand 0 femeie de 21 de ani na§te a fata, mama vaavea 0 perioada de dezvoltare a nivelului fizic, in timp eelafiiea se va dezvolta partea spirituala.. Inte1egerea lor re-ciprodi se va eomplica, dar, fiind amandoua. femei, vor pu-tea sa se inteleaga, daea vor dori. In schimb, 1a un tata de21 de ani §i fata Iui nou nascuta interese1e de viala vor co-incide ~i de aeeea se §i inteleg mai bine, pe cat este posibil,in general, ea un barbat sa se mteleaga eu 0 femeie. Daea 0 femde de 21 ani na§te un baiat, ea va fi eapa-bila sa-1 inteleaga mai bine deeat dad! I-ar fi naseut la 28de ani. Pentru a intelege mai clar, va sfatuiesc sa va dese-nati schema eu amplitudinea vietii impreuna eu sehemeleedor din easa §i atunci va va fi mai u§or sa eomunicati.Punctele tmde liniile se intersecteaza arata. perioada favo-rabita pentru comurucare. ~i daea vreodata liniile intregiifamilii se vor interseeta mtr-un punet, aceasta inseamna 0mare fericire. 188
  • Alunga raul din tine Dar de ce 0 mama de 21 de api na~te 0 fata, iar una de28 de ani - un billat? De ce sa nu se nasca ill ordine inver-sa? Pentru ca spiritul eopilului dumneavoastra a dorit sainvete Iectia mai grea a comumdirii. La aIm varsta acestcopil nu ar fi putut sa va aleaga pe dumneavoastra, ar fifost un cu totul alt copil. $i acela nu v-ar fi consideratomul eel mai drag. Nu uitati, cine se aseamana se eauta. Cel care are 0 sinusoida total opusa sinusoidei mameilui, va putea sa-~i atinga u~or scopul ill viata - sa devinacontrariul negativitatii mateme. Acest copil va fi mai pu-temic L1terior, mai determinat, va avea incredere in el,chiar daca mama ii va spune mereu ea e rau, pentru di nueste dependent de ea. In viata de zi cu zi, acest eopil §imama lui nu seamana, ei au pareri diferite despre viata,conflictele principiale dintre ei vor fi inevitabile ~i vorproduce multa suferinta amandurora. Nu se vor certa despe fleacuri. Dar claca copilul are deja a varsta, parintii sevor lauda, mai mult decat cu placere, eu succesele lui,dandu-le drept ale lor. Din pacate, numiirul parintilor carenu iarta, care nu Inte1eg viata lumii este mare ~i in relatiilelor vor continua sa-l considere pe copil rau ~i neascultator,ehiar daca el a facut 0 mar~ descoperire pentru omenire.Parintii cicalitori devin totdeauna piatra de incercare Sf :11-tuala pentru copilullor. Mamele - in mai mare masura, ta-tii - in mai midi, dar eu cat vor trai mal mult impreUL.1,tatii vor incepe sa semene eu mamele. Aceasta este foqaputerii feminine. Importanla primordiala 0 are dezvoltarea spiritului.Dar spiritul este totdeauna de gen masculin. Cu cat crizade pe Pamant este mai mare, eu atat mai mult vor suferimateri3.li§tii. Timpurile de azi impun 0 dezvoltare spiritua-III rapidll pentru a ramane in viala. 189-
  • Luule Viilma Conform legilor vietii, cel de pe urma va fi cel dintai.Indiferent de sex, cel care merge inainte este creatorul vie-tii lui viitoare. Cel care ramane acum in unna, adidi feme-ia, se pregate~te sa-l ajunga din u..rmape barb at. Dar, atatatimp cat oamenii nu-~i vor insu~i legile vietii, nazuintelelor pamante~ti nu se VOl implini. Barbatul a fost, este ~i va fi un inaintemergator. Feme-ia este generatorul de energie pentru cel care merge. Daca spiritLll este capabil sa mearga, pentru ca 11hra-ne~te sufletul, corpulll va insoti categoric. Dad!. nu hrane~te spiritul, corpul se opre~te din mers.Si indiferent cum I-am numi pe om - comod, indiferent,apatic sau moale, el nu se va clinti din loco Femeia poatesa-i a~teama ~i sa-l mane pe barbat cat dore~te, dar sa semi~te 11va face doar iubirea. Daca barbatul merge singur, femeia nu va merge nici-odata singura, pentru ca ea dorqte tuturor acel bine careeste in ea. Femeia vrea sa traga dupa eo.pe sot ~i familia,dar ei nu vor sa mearga cu ea. Cu cat rezistenta este maimare, cu atat mai putemica este dorinta femeii de a-i salva.Se incinge 0 lupta care va distruge familia. Aici poate fi de folos doar 0 mare munca cu tine insuti.Foarte multi sunt uimiti: "Atunei trebuie sa-mi sehimb ea- , ,racterul! Este imposibil! Nu, este po sibil. Si veti fi cu atat mai fericiti, pe cat atifost de nefericiti. A-ti schimba caracterul inseamna a intelege in altfelsensul vietii ~i a te elibera de rau cu ajutorul vointei pentrua putea atinge scopul mult dorit. Este mai complicat decatcredeti ~i mai simplu decat presupuneti. Cine nu va invatasa 0 faca inteligent, va fi obligat sa invete prin suferinta. 190
  • Alunga raul din tineUnii i~i traiesc pentru a nu ~tiu cata oara viata in chinuripentru a-~i indrepta daar a singura trasatura de caracter. Christos a aparut sa ne invete cum putem sa ne schim-bam cu demnitate. Dar, nu se ~tie de ce, omenirea daarvorbe~te despre demnitatea umana. Cine pretinde delThiita-te umana s-ar putea sa nu 0 obtina niciodata pentru ca pre-tentia deja indeparteaza binele. Demnitatea umana vizibila,cea fixata in legislatie, este 0 autoamagire a omenirii, caoricare aHa. Numai atunci dnd fiecare se va elibera de stresurilesale, familia va putea fi pastrata. ~i familia trebuie pastrata. Cel care ~i-a intemeiat 0 familie, a avut nevoie sa in-vete lectia dobandirii perfectiunii. Noi nu putem intelegece inseamna unirea dintre un barbat ~i 0 femeie. Obligato-riu, subintelegem in primul rand patuI. Nu ne gandim launirea sufletelor. Cel care se desparte de partener nu mai este in staresa-~i dobandeasca echilibrul sufletesc. Dezamagirile nabliga sa aprecieze sexulopus dupa experienta lui amara.Lini~tea sufleteasca vine numai dupa ce ai devenit can~ti-ent de gre~elile tale. Pentru aceasta trebuie ca mai intai sa-ti ieqi stresurile, apoi sa-ti ieqi satia ~.a.m.d. Daca intre soti este 0 diferenta de varsta de 7 ani, eii~i vor gasi mult mai u~or un limbaj comun. Urmatoareadiferenta este de 21 de ani. In acest caz, lectiile ce urmeazaa fi Invatate prin partener sunt atat de mari incat, daca vatrebui depa~ita ~i diferenta de varsta, omul nu va avea for-tele necesare sa Ie invete. El este inca foarte slab. Femeile~i barbatii sunt, in orice situatie, contrariile care forrneazaun tot unitar, echilibrarea lor pana la unire fiind un scopminunat ~i tatodata scopul suprem al civilizatiei actuale.Celui care 0 realizeaza, i se va deschide calea catre ina1tare. 191
  • Luule Viilma Ea este aeeesibiladoar oamenilor eu judecata, care~tiu sa ereeze un eehilibru intre sentimente ~i ratiune. Ori-cine poate insa sa invete sa judeee. De asemenea, oricinepoate sa invete sa iubeasea. Pentru inceput trebuie ~tiut ca,eu cat eonsideram ca ~tim foarte muite, ell amt ~tim maiputin. Cat de putin ~tim putem sa constatam numai atuneieand ne apucam de LllVatat. Am fost uluita dnd am auzit pentm prima oara replica:"De unde e chestia asta di eu trebuie sa iubesc un amstrain? Eu fmi iubesc saru!!! - "Nu vi se pare ca nu estesuficient?" - am Llltrebat eu. A urmat raspunsul: "Omultrebuie sa 9tie ~i sa-.Jifaca dataria". Am lazut ca era ten-tata sa ma intrebe ce zice sotul men despre amoralitateamea. A trebuit sa ma chinui sa-i explic ca un om inteligentnu trebuie sa reduca iubirea de aproape 1a nilelul poftelorsexuale nel:nfranate ~i 1a realizarea lor fizica ~i sa se ~iconsidere 0 autoritate incontestabila in domeniul datorieiumane. Ea nu ~tia ea cu cat iubirea sufleteasca, :tara larbe,a Qmului pentru ceilalti oameni ~i pentru viata este maimare, eu at<1tmai putermca este iubirea el perfecta pentrusotu1 ei. Iubirea perfecta garanteaza fidelitatea. Un astfdde om perfect i:~ieunoa~te loeul in via!a. Stim, desigur, cu totii acest joe din eopilarie. II jucamtot timpulin viata, :tara sa-i dam impOlianta cuvenita. Omul este sanatos atunci eand energia lui negativa ~icea pozitiva se afla intr-un echilibru in mi9care. Dh1 pacate,ne-am obi~nuit sa percepem viata ca pe 0 lupta. Nu eristalupta pentru viap. daca nu existii rautate. 0 adunam In noi 192
  • Alungii riiul din tine~i ea cre~te prma ajunge la punctul critic ~i incepe sa nedistruga corpul. Corpulincearca sa se opuna distrugerii. Cum, in ce mod? N e miram de ce copiii sanato~i nu se tern de frig ~icredem ca asta insearnna ea sunt caliri. Este adevarat ~i caoamenilor in varsta, mai ales femeilor, Ie place caldura. Nemiram de sfinri care suporta totul, in oriee situatie, pentruca sunt daruiti eu capacitati ie~ite din comun. Acestea suntreprezentarile unanim acceptate. Consideram reglajul termic al corpului ca fiind unproces automat ~i nu ne gandim mai departe. Temperaturacorpului este unul din modurile de echilibrare a rautatii lamyel fizic. Pe cel care nu ~tie sa gandeasdi coreet, 11ajutacorpul. o temperatura normala nu inseamna ea omul nu arerautate. Ea inseamna ca omul se elibereaza de rautate prinripete sau injuraturi, sau nu se elibereaza ~i nici nu intenri-oneaza sa se elibereze. Vrea sa fie gata sa mu~te ~i i~i as-cunde rautatea in sine, pentru ca mai tarziu sa vada, printr-o boala grea, ca inca mai are de invatat. Exista oamer..i care nu suporta frigul ~i explica aceastaprin conditiile de sera pe care Ie-au avut in eopilarie ~i esteadevarat. Atmosfera plina de ura din easa parinteasea i-aobligat sa traiasca permanent la Iimita crizei. Un mic cu-rent ~i imediat omul se imboinave~te. Un aitul poate sa setransforme intr-un rurtur ~i ramane tot sanatos. Iertati-vaparintii, faceti-o imediat ~i temeinic ~i treptat n-o sa vamai fie frica de frig. Caldura seoate rautatea din corp. Frigul fiU lasa rautatea sa iasa. 193
  • Luule Viilma Se imbolnaYe~te acel corp in care rautatea s-astrans pana la cota critica. Dadi in corp s-a acumulat mulUi rautate, cre~te tempe-ratura - focul purificator al organismului. La atingereapunctului critic incepe transpiratia, care ajuta ~i eacorpulsa se curete de tot ce este inutil, ~i temperatura incepe sascada. In felnl acesta temperatura contribuie la eliminarearautatii. Cand corpul incepe sa transpire, inseamna ca atrecut criza ~i corpul e pe cale sa se insanato~easca. Trans-piratia incepe imediat ce omul ~i-a dat seama de cauza bo-lii ~i cere iertare corpului sau pentru gre~elile tacute. Prin faptul ca ne place caldura ne ajutam incon~tientcorpul. Locuitorii din tarile nordice daresc sa-~i petreacaeoncediulin sud. Si asta tot pentru a trece prin foeul puri-ficator. Climatul cald seoate afara rautatea. De pe vremuri, estonienii au obiceiul ca atunci candfac baie de aburi sa se bata cu 0 maturica, lecuindu-se infelul acesta de dureri de articulatii de oase ~i de alte bole~-nile. Efectul este minunat, mai ales daca acest lucru se fa-ce regulat. Nu ne gandim, noi - estonienii, ca se face ~i 0curatire de rautate. Spunem ca baia ne calmeaza ~i ne cu-rata. Cel pentru care baia a devenit un ritual, se curi:ita intoate sensurile. Sa vedeti cum fac baie barbatii tipic estonieni. Mai in-tai se incalzesc pe 0 lavita, apoi se bat eu a maturica - ~icum? Pana ca.nd transpiratia incepe sa sara de pe ei. Apoise a~eaza in tinda baii ~i beau bere. Ce este berea? Intai detoate este 0 cereala, ~i nu alcoal. Cerealele au proprietateade a-Ii mari sentimentul de responsabilitate in fata lumii,iar arzul ii da omului incredere in f0l1ele sale. In felulacesta, berea, dadi nu facem abuz, contribuie la capatarea 194
  • Alunga raul din tinede intelepeiune ~i ne da forte pentru ca viata sa meargainainte. In timp ce i~i beau berea, se leaga 0 discutie despre vi-ata, probleme mondiale, economie ~i politi ca. Glasurile Iise aud din ee in ce mai tare. Tocmai cand discutia este intoi, rasuna 0 voce: Ba, aide/I la oparitoare (a~a se spu- J! J!nea pe vremuri, acum se zice: Baie/i, haide/i la sauna!" ). J!~i pomese toti ea unul. Din nou intra in functiune maturieace seoate rautatea din corp. Apoi barbatii beau din noube-re ~i i~i continua discutia pana se simt vlaguiti. La sfar~itpleaca spre casa. Corpul a fast curatat prin baie ~i abiaacum sufletul se simte u~or. Din aceste motive a~tepta ta-ranuI cu nerabdare ziua de sambata, sa mearga la baie. Pe vremea aeeea femeile nu-i eertau pe barbatii lor case due la baie numai ca sa se ameteasca, fiindca ~i ele l~iscoteau rautatea eu maturica ~j 0 mceau, ea ~i pe eelelaltemund, eu placere. Lasau taate celelalte treburi de a parte~i se imbaiau eu sfintenie, delectandu-se ~i de baie ~i deele insele. Omul modern a pierdut eultura de a se imbaia.Se spala, n-are importanta cum, ~i gata. S-a dus mizeria,corpul miroase frumos, dar in suflet murdaria a ramas lafel cum a fast. A~adar, celui cui Ii place dHdura, acela dore~te sa seelibereze de rautate. Caldura iti scade >pofta de mancare,mai ales de came, ~i te fuce sa slabe~ti. Frigul are actiul1.einversa. Blocheaza ie~irea rautatii ~iea este nevoita sa se acumuleze in corp. Daca la calduraomul devine energic, temperamental, zgomotos, in frig else lini~tqte. Ec:b..ilibmlaparent ~i retinerea sunt numai unefect exterior. Urma.riti-va corpul dupa 0 cada calda sau 0 baie. Arepete albe ~i ro~ii. Petele albe sunt spaima, petele ro~ii - ra- 195
  • Luule Viilmautatea. Prin contrast, dildura va scoate in evidenta rautatea~i spaimele. eu cat va veti bate mai mult eu maturica cuatat petele albe se vor imputina - spaimele se vor miqora,deoareee rautatea iese odata cu transpiratia. Nici 0 altaportiune a pielii nu va mai vrea sa se imo~easca. Veti spu-ne di in cutele corpului, sub sam, la subsuoara nu patrundecaldura, dar in realitate aceasta arata prezenta frieii respec-tive de care omul se jeneaza sa vorbeasdi ~i de aeeea ea nniese din corp. Sunt spaimele cele mai aseunse despre careomul nu indrazne~te sa pomeneasca, sa nu se rada de el. Daca, in timp ce faceti baie simtiti un feI de frison, In-seamna ca s-a pus in mi~care energia fricii. Impreuna eutranspiratia poate sa lnCeapa sa iasa ~i rautatea. Aflandacest lucru, omul ar putea sa se bata ore intregi cu maturi-ca, scotand din el 0 cantitate uria~a de rautate, dar oricedepa~ire a masurii poate da na~tere la pericole - ne putemface diu. Cel mai bine ar fi sa ne eliberfun de rautate euajutorul gandurilor ~i apoi, in baie, sa ne de1eetam de felulin care corpul nostru reaetioneaza la schimbari. Portiunea de corp ramasa alba dupa baie este loeul ca-re urmeaza sa se imbolnaveasca. Adesea, este regiunea dinjurul osului sacru care ne arata ca nu a fost utilizata ener- gia sexuala ~i ca exista spaime legate de probleme econo-mice. Pasiunea ~i portofelul merg totdeauna mana in manit Sanii albi arata di acuzatiile s-au acumulat. Mainile §1 ga-tul alb - probleme ell comunicarea. Astfel baia pune diag- nosticul bolilor dumneavoastra ~i Ie prezlce. PriIT.J.ti juto- arul ei ~i nu va mai trebui sa spuneti pe urmi:i: "Daca a~fi§tiut". Dupa 0 raceaHi apare durerea insotita de temperatura.Prin aceasta corpul contribuie la ie§rrea rautatii acumulate. 196
  • Alungii riiul din tine Omul care, cu un anumit scop, i~i cale~te corpul prinfrig devine calm, puternic ~i capabil de lupta. eu toateacestef,l, in el dimane 0 agresivitate ascunsa. Daca aceastacalire se face rara a schimba modul de gandire, numai dedragu! cre~terii eapacitatii vitale ~i a disponibilitatii de lup-Hi, va cre~te peste masura ~i potentialul de rautate. Excesul este L.1totdeaunadaunator. a dlldura prea ma-re sau instantanee duce la ~oc termic sau la insolatie.Aceasta inseamna ca. dad dintr-o singura data iese multprea multa rautate, corpul fizie nu poate suporta acest lu-em. Daca 1a focarul de inflamatie, care ~i a~a are 0 tempe-ratura ridicalli, se mai adauga eeva fierbinte, focarul seraspande~te in tot ccrpul ~i devine periculos pentru vialltFocarul de inflamalie trebuie mai J:ntaj dicit ~i abia dupaaceea incalzit moderat. Frigul excesiv bloeheaza ie~irea rauHilii. Rautateaacumulata ameninta sa distruga omul din interior. Asta 11sperie pe corp. Omul incearca sa-~i ajute corpul prin erup-tia rautatii - apare 0 senzatie de dildura. Cine este con~ti-ent de perieol, ace1a nu va ingheta. Dadi un om inghetatva fi introdus J:ntr-o carla ell apa fierbinte, el va mud, de-oarece ie~irea prea rapida a rautatii nu poate fi suportata. Intrati 1:ntr-ocada eu apa rece astfel incat sa va ramanaafara nlliilai fata ~i urmaxiti-va senzatiile. Foa..1:e utim vor preu~i, majoritatea vor silri afara din cada tipand. La lli1.elepersoane, mai sensibilia frig este abdomenul, la alte1e spa-tele, in flli1qie de Iocul unde se acumuleaza rautatea. Oa-memi care au putina rautate in ei, sau daca sunt puternici~itraiesc in armonie eu lumea lor interioara, vor fi capabilisa stea mult timp in apa reee ~i sa nu se imbolnaveasca.Acest lucru este posibil, dadi este facut in numele unuiscop de bine. Caldura "salveaza" omul, in schimb in frig 197
  • Luule Viilmaomul trebuie sa se salveze singur. Frigul te obliga sa gan-de~ti pentru a supravietui. Cine nu face aeest lucru ~i, defrica, incepe sa se agite, i~i cheltuie fortele intr-o lupta tara ...sens ~I va plen. Pentru a deveni un om putemie ~i echilibrat este nece-sar ca in egala masura sa ne invatam ~i cu frigul ~i cu cal-dura. Celui care va incepe sa se elibereze de rautate, nu-iva fi prea frig pe un ger naprasnic ~i niei prea cald subsoarele arzator al de~ertului. ~i nu se va imbolnavi din ca-uza variatiilor de temperatura.Rautatea cinstim ~irautatea mincinoasa ~tim eu totii cum se comporta un om indarjit. Doaropinia publica 11obliga sa se mentina in limitele decentei~i sa-§i stapaneasdi indaratnicia. Rautatea Inabu~ita l§ipierde acuitatea ~i claritatea, forta ei distructiva devinelenta ~i perfidii. eu cat un om este mai inclinat S8. nuna semnul egalita- .i. 6tii intre sinceritate ~i lipsa de educa1ie ~i sa eonsidere 5ta-panirea de sine ea fiind un lueru inteligent, eu atat rautatealui, dincolo de fatada onorabilitatii, va cre~te §i se va trans-forma in dispret. Comparali aceste doua femei. Am discutat ell amiLll-doua despre principalele indatoriri ale femeii ~i ale barba-tului. Prima, tara sa stea mult pe gandmi, mi-a spus dintr-osuflare: "A, nul Nu pot sa iubesc un astfel de om! Un al-coolie §i un tnintor. Daca n-ar bea, totul ar fi in regula ".Eu lncep atunci sa In§1r parti!e pozitive ale sotu1ui ei, eaeste de acord ~i parca deja n-ar mai vrea sa renunte la el. 198
  • Alunga raul din tineDe un singur lucru are ea nevoie - ca sotuI sa fie un omcumsecade. Aceasta femeie are pietre Ia vezica biliara. Dindnd in dlnd ii apare un fel de boala de piele ciudata caretrece de la s:i.ne~i pe care doctorii 0 numesc alergie. Sotul ei este un om de viata ~i din cand in cand tragecate un chef monstru dupa care i~i vede de treaba. Esteapreciat la locul de munca. (In aceasta perioada femeii iitrece temporar boala de piele). Cand femeia 11pune sa fadiceva, el se enerveaza, de~i pe urma face. Ea se supara tarede tot ca el 0 face proasta ~i cand ea ii face morala, el, caraspuns, 0 trimite la cratita. El spune adevarul, dar ea nu-Icrede, pentru ca fem~ia moderna vrea sa se debaraseze decratita ~i de luerul de mana, tara sa inteleaga ca prin aeeas-ta i~i pierde feminitatea. In loc sa abordeze rational trebu-rile gospodare~ti, femeia moderna vrea sa scape de cratila,deoareee in lupta pentru supravietuire hrana ~i-a pierdutimportanta. In schimb, copiii ~i nepotii vad in visurile lorchipul bunei lor mame sau bunicute care miroase a praji-turi ~i care face 0 mane are de te Iingi pe degete. Cea de a doua femeie ma intreabil eu 0 nuanta de dis-pret: "Spuneti-mi, cum pot sa iubesc un astfel de om? Darnu merita. il suport numai din mila .Jipentru ca este tatalcopiilor mei. Trebuie sa ne ajutam fUca .Jifamilia ei, eaare un copil bolnav din na.Jtere". Aceasta femeie are cancer Ia san. Sotul ei este un om neajutorat, supus, tacut, eu 0 pri-vire ~tearsa, care, chiar claea face ee ii spune solia Iui, dndpune mana pe sticla nu se mai opre~te. Daea nu i-o iei euforta, n-o mai lasa pentru nimie in Iume. Dupa parerea ei,sotul nu 0 apreciaza, de~i toata Iumea 0 respeeta. Spune cas-a maritat din mila eu acest barb at, dar nu vrea sa reeu-noasca ea viata a unit-o anume ell el ~i nu ell aItul, pentru 199
  • Luuie Viilmaca ea avea nevoie de aceasta lectie de viata. Vede ca tot cea realizat in viata, a facut singura, fara ajutoml sotului.Dar succesele n-o bucura. Gandurile i se invartesc tot tim-pulin jurul sotu1ui ei, care este 0 nulitate, 0 doare faptul eael 0 face de ru~ine deoareee nu are eoloana vertebra1a, adi-ea demnitate. Ambele femei, in loe de iubire, daruiese sotului rauta-te. La prima, rautatea este zgomotoasa, sine era, la a doua,rautatea este dispretuitoare, ea nu dore~te sa ajunga la in-suite mizerabile pentru a nu se simti ea insa~i umilita. Pentm prima este u~or sa se elibereze de rautate, pen-tm ca recunoa~te imediat ea a gre~it ~i ~tie sa apreciezepaqile pozitive ale sotului ei. Ea inca mai tine minte cands-a mantat cu tanarul simpatic ~i di la inceput totul era bi-ne. Nu vTea sa se puna pe ea intr-o lumina favorabiIa fatade sot, ci vrea sa-~i aranjeze viata. Continua sa-~i conside-re sotul capul familiei. Nu i-a trecut prin minte ea ea estevinovata de decaderea sotu1ui ~i este de acord sa se elibe-reze imediat de rautate, daca asta 11va schimba ~i pe el ~idadi ea va scapa de pietrele de{la vezica biliara. Pentru in-ceput nu poate scapa total de indipatanare, fiindca s-aobi~nuit ea viata este, inevitabil, 0 lupta, unde unul esteinvingator ~icelalalt invins. Este chiar interesata sa aile eeeste aeeea a iubire adevarata. eu eea de a doua femeie problema este mult mai com-plicata, pentru ca dispretul are radaeini subtiri ~i ramifieate.Asta ~i arata boala ei. Ea nu se deschide eu bueurie pentrua invata sa ierte, deoarece nu are in ea acest sentiment. Nuobserva ca are un u~or dispret pentru tot ee nu intelege ~ice depa~e~te sfera reprezentiirilor ei materiale. Vazandu-ipe fata expresia de dispret reee, pe unii ii lor trece fiorii,iar pe a1tii 0 sa inceapa sa-i manance palmele. ~i chiar da- 200
  • Alunga Taul din tineca ea va fi nevoita sa pHiteasea pentru dispretul ei fata deeeila1ti, orieum ea se va socoti tara de gre§eala. Dar legilevietii nu se vor interesa de parerea ei, ci 0 vor seoate laleetie. Dispretul cre~te incetul eu ineetul. Corpulineearca sa-I ajute pe om sa_se cure!e ~i va seoate afara dispretu1 subforma de temperatura. Omul ii ziee raeeala, boala virala ~icontinua sa traiasc8_in inttmeric. Cu cat dore§te mai multsa se ridiee deasupra greutiltilor §i deasupra celorla1ti, apa-ritia febrei ii spune din ee in ce mai putin. a lectie atat de banala ~i de primitiva lui nu-i folose~tela nimic. E1 merita mai mult. Dispretul este rautatea care umile~te. ii Umilind pe cineva, dorim •. ·aui. De aceea dispretui indeamna la du~manie, la ura. Du~mania duce la cancer. Cu cat ne ascundem mai mult dispretu1, cu atat cance-rul se dezvolta mai insidios. Du~mania este totdeauna indreptata spre un vinovatconcret. Daca nu exista 0 baza clara pentru a-I condamna -~i omul modem nu este de acord eu mai putin - oameniiineep s8.-limproa~te eu dispret, mra sa-~i gaseasea timp savada dadi acest om are maear vreun amestec. De foartemuIte ori du~mania incepe doar de la 0 banuiala aparutil inurma unor Lvonuri inventate. Cu cat nefericita victimavrea sa para mai inteligenta, cu atat l~i ascunde mai multdispretul. Nici 0 parte, nici cealalta nu poate spune ca.intreei exista 0 du~manie sau ca s-au certat. Nimmmi nu-i treceprin cap sa ineeree sa inte1eaga esenta dispretului. Cum sa recunoa~tem dispretul? 201
  • Luule Viilma Uitati-va in jurul dumneavoastra. Daca va temeti deoarnenii trufa~i, sfidatori, dizuti in autoadmiratie, sau deoarnenii care nld de altii, veti atrage dispretul asupra dum-neavoastra. Daca va irita, daca va supara sau daca va sim-titi jignit ~i nu puteti nicicum sa uitari, acestea sunt semne-Ie dispretului izbucnit din focul rautatii bru~te. Multumiticelui care v-a umilit: el v-a ajutat sa descoperiti dispretuldin dumneavoastra. Ceea ce va provoaca dispret, va va s:kai ~i in continu-are. De exemplu, daca un tanar dispretuie~te femeile invarsta, ele, categoric, vor incepe sa-i faca morala ~i 11vordadaci cu 0 dHdura subliniata, batandu-l pe umar sauimbditi~andu-l ca 0 mama. Daca 0 tanara dispretuie~tebarbatii in varsta, ei 0 vor invita, de exemplu, la dans cu 0galanterie subliniat tinereasca sau cu aerul unui donjuannotoriu ~i se vor simti jigniti daca ea refuza. Unul dispre-tuie~te mitocania, altul - fandoseala; unul - munca fizica,altul - munca intelectuala; unul pasivitatea, altul - harni-cia excesiva etc. Eliberati-va de dispret, el este frica ~i rautatea dum-neavoastra fata de oamenii sfidatori. Este un stres pericu-los. Pe masura ce cre~te, el distruge un numar tot mai marede oameni buni, mode~ti ~i inteligenti. Si daca v-ati culcateu temperatura, multurniti-i pentru semnalul de alanna tras~i pentru drumul drept pe care vi I-a aratat. Dispretu1, desconsiderarea incepe din copilarie, dineasa. Modul de raportare al parintilor sau educatorilor fatade viata amplifica neeesitatea naturala a copilului de a facebine pentru parintii lui, de a-I apara ~i ocroti. Mai ales da-ca, dupa parerea parintilor, in jur locuiesc oameni rai saupro§ti care nu fac altceva decat rau. I se insufla copiluluica nu e bine sa povesteasca strainilor despre ce vorbesc 202
  • Alunga raul din tine parintii Intre ei, pentru ca acest lucru s-ar putea sa Ie faea rau. Iubirea fata de parinti il obliga pe copiI sa-~i Inabu~e revolta interioara. Astfel apare rautatea omului politicos - dispretul tacut fala de tot felul de lucruri posibile ~i nepla- cute, inclusiv sadicia, saracia lucie etc. Cand ii vad pe cei imbogatiti peste noapte cum se fu- dulesc ~i cum arata, de pardi nu ~i-ar da pentru nimic in lume avutia lor ma!eriala, am 0 seI1.zatie de pericol ~i do- rinta de a-i preveni. Bogatia agonisita eu propriile maini 11 face pe barbat sa aiba pre a mare incredere in el. Infumura- rea orbe~te ~i, daca omul continua sa 0 cultive, el va cadea bruse. Femeile nu pot sa nu-~i exprime bueuria cand e yorba de bunastarea materiala. Ambilor ar trebui sa Ie spun: "Stati a~a, dragii mei! Prin rapacitatea voastra mereu crescanda atrageli neftri- cirea! Daca v-au orbit succesele, daca priviti totul de sus,foarte cur and se va abate asupra voastra ceva ce nu poateji cumparat cu bani - boala. Daca afi flicut pufin rau, vefi suferi vOl fn.}iva. Daca afi facut mult rau, va sliferi copilu!. Daca afi flicut foarte mult rau, va suferi nepotul. eu cat raui este mai durercs, Cll afaf rasplata va ji mai dureroasa. A1asura se afla lajiecare fn suflet". Copiii parintilor avuti rar sunt in arrnonie ell ei in~i~i. Mai devreme sau mai tarziu se va vedea atitudinea dispre- tuitoare fata de viata a parintilor ~i vor incepe chinuriIe, pentru ca acoIo unde sunt multi bani este putina iubire. Pe lumea aceasta sunt putini oarneni care s-au inteleptit prin propria lor experienta de viata, la care boga.- tia a venit de la sine. Cornorile lor cresc, chiar daca, chipu- rile, au irosit rara noima bani pentru educatie, cultura, crearea unar valari ve~nice. La maturitate, copiii lor var merge pe urmele parintilor. Ei au mo~tenit de la parinti 0 203
  • Luule Viilmaatitudine plina de respect fata de toate formele de manifes-tare a vie!ii. DisprelUl este un mentor care 11 obliga pe om sa seocupe cmar cu ce dispre}uie~te. Astfe! se capata intelepd-unea de viata. Dispretul este un mentor neindurator. Cand copilul dispretuie~te pe oamenii nedrepti, el su-fera din cauza nedreptatii ~i va inva}a jurisprudenta pentruca, devenind judeditor, sa fadi 0 judecata dreapta. Adeseala serviciu el va intra in impas, procesele se vor pre1ungi,justitia nu se va mi~ca. Disprerul rata de nedreptate a cres-cut ~i s-a transformat in dispret fata de criminal sau fata de sistemul judiciar. Cand copilul dispretuie;;te oamenii bolnavi, se imbol-nave~te chiar el foarte des ~i dupa ce va termina ~coala seva duce la medicina pentru a invata sa starpeasca bolile.Dispretul se intoarce impotriva bolnavului sau impotrivamedicinii. Cand copilul dispretuie~te cladirile urate, el va trebui sa locuiasca intr-o casa ufiita sau in apropiere de ea ~i va dori sa devina arhitect ca sa proiecteze case ftumoase. In-tre timp el este nevoit sa traiasca intr-o casa unlta. Va in- cepe sa disprej:uiasca condiliile de viata ~i oranduirea de stat. Cfuld copilu! disprej:uie~te saracia, va trebui sa traiasca in saracie ;;i se va ~coli pentru a deveni bancher, ca sa se afle printre bani. Dispretuie~te 0 munca rau platita ~i nu are salariul la care a visat - incepe sa dispretuiasca pe cei mai bogati de cat el ~i pe cei mai saraci pentru saracia lor. Cand copilul se manifesta cu dispret fatii de certurile dintre parinti, va fi atras de ele ~i in viata va incepe sa evi- te eu orice pre! eerturile, in sehimb se va amesteca in mari- Ie scandaluri. Categoric va nimeri intr-un grup conflictual. 204
  • Alunga raul din tineIneepe sa-i dispreruiasca pe cei care asupresc pe allii saupe cei care i~i permit sa jigneasca. Profesia aleasa va ineepe foarte repede sa-l nemulru-measca pe tanar, deoareee el nu ~tie sa se elibereze de ati-tudinea dispreruitoare fala de greutali. Se inlelege de la si-ne ca munca va fi grea, ca arice 1eclie de viala. I~i va facecu neplacere munca zilnica, pentru care a cheltuit atateaforte ~i se va simli extenuat ~i seos din sarite pentru eft nu~tie sa 0 iubeasca. Disprelul se va amplifiea ~i se va furi~ain el pe tacute, ca ceara ce se lasa seara, ~i obstacolul va figreu de observat. Gamenii ell vointa ~tiu sa-~i mobilizeze fortele in nu-mele seopului propus ~i eforturile lor vor aduce roade. Dinpacate, foarte curand vor incepe sa dispretuiasca pe cei eumai pulina vointa, pe frico~i, neajutorati, pro~ti, pe eei carenu gandesc ca ei, pe eei taculi etc. ~i vor deveni atat de In-fumurati incat Ii vor dasdili in gura mare pe cei mai de-~tepti decat ei, socotindu-i ni~te pro~ti. Intre timp dispreluli~i va face in lini~te treaba distrugatoare. Pentru acest gen de oarneni pretutindeni sunt numaiobstacole. De exemplu, vine la mine la cabinet un pacient~i imi SpUl"1.e:" Vreau sa .jtiu care este baza existentei me-Ie". Prea de~teapta intrebare la care nu-ipoli raspund! indoua vorbe pentru ca altfel el se supara. Ii vad spaima i4ade umilinta, care Ii provoaca agresivitate, ~i 0 incapatanaedispretuitoare. eu to ate acestea 11intreb:.,La ce va referifi?Spuneti mai simplu ca sa pot fntelege". Dar nu este deacord sa coboare pana la mi.ne. Este greu sa-i ajuti pe oamenii aroganli, deoarece ei nurecunosc altceva decat propria lor minte. 205
  • Luule Viilma Ar fi trebuit sa inceapa sa se elibereze de dispret maidin vreme, fiindca mai tarziu ea poate deveni 0 piedica deneinlaturat. Peste un minut intra in cabinet un om care iradiazacaldura. Vad in elintelepciunea. Ma pregatesc interior sa-iraspund la 0 intrebare complicata, apropo de comportareapacientului precedent. ,.A§ vrea sa aflu cat mai multe de-spre mine. Cartea dumneavoastra n1-a ajutat sa mii lecu-iesc de boala, dar a§ vrea sa nu ma opresc aid ,. - imispune el intr-un limbaj simplu. Am ce sa-i povestese ~i elma asculta eu bucurie. Constat ca are minunate cuno~tintein specialitatea lui, dar nu-i repugna sa se adreseze altcui-va pentru a invata in domeniul spiritual. Ii imparta~esc dintot sufletul tot ce ~tiu ~i ii multumesc pentru ca am intalnitun astfel de am. Dupa aceea Ii voi povesti despre dispret pentru a-Iocroti de rau. In carte este subliniat rolul femeii. Intrucat in alte vietiSUl1temori femei, ori bilrbati, trebuie sa ~tim ca, inainte deorlce, suntem oameni ~i nu avem dreptul sa aratam pe altuleu degetul. Multi barbati se agata, ca de paiul de salvare,de ideea ca femeia nu ~tie sa iubeasca barbatul. Avem insange sa invinovatim pe altul, dar asta este 0 justificarepentru pro~ti. Vreau in mod special sa subliniez pentru barbati careeste rolullor. 206
  • Alunga raul din tine Intrucat in vietile anterioare barbatii au fost femei ~ivor mai fi 9i in vietile viitoare tot femei, pana cand VOlatinge perfectiunea, va va fi mai clar ~i mai u~or daca, chi-ar de acum, veti privi viata cu ochii altcuiva, adica euochii femeii. Veti vedea doua extreme ale vietii care trebu-ie sa formeze un tot. Un barbat inteligent va putea sa se poarte cu respectfata de lucrurile mamnte, feminine, pentru ca din marunti-~uri se aduna ceva mare. Barbatul face treburi mari ~i vedetotulla scara mare. Dar casa inca nu este caminul familial.Casa devine camin datorita marunti~urilor feminine. Bar-batul care considera ca din mare poti face totdeauna mic,sparge casa in buditi ~i se va trezi, impreuna cu familiaintr-o mina. Barbatul este obligat sa ~tie in ce consta mlul lui debarbat ~i sa-i lase femeii rolul ei de femeie. C<1ndneincre-derea dispare, poti sa crezi in celalalt ~i in munca ta. Doaro pereche de soti care manifesta 0 flexibilitate rationala es-te capabila sa gaseasca 0 solutie pentru orice situatie. In om se afla trinitatea dumnezeiasca - spiritul, sufle-tul ~i corpul. Spiritul este tatal omului care se coreleaza simbolic cuosatura, capul, mintea, ratiunea, izbanda, forra, bel~ugul.Dupa tata se da sexul barbatesc. Sufletul este mama care, simbolie, se coreleaza cu te-suturile moi, spatele, emotiile, sensibilitatea, cordialitatea,flexibilitatea, caracteml. Corpul este suma dintre tata ~i mama care atrage innoi ceea ce exista deja. Pomind de aici, invatati sa va cu-noa§teti §i sa va indreptati. Sexul femeiesc se ia dupa mama. Cata vreme barbatulnu va intelege acest lucru, el l§i va aprecia sotia subiectiv 207
  • Luule Viilma~i aceasta apreciere 11va caracteriza chiar pe el. De obiceinegativitatea soacrei se regase~te amplificat in sotie pentruea barbatul sa poata sa-~i invete in amanunt lectiile de via-ta. Sau sotia este opusul direct al soacrei, fiindca negati-vismul extrem al acesteia nu se mai poate amplifiea in so-tie ~i dumneavoastra yeti continua sa masurati Cll aceea~imasura. Emotiile sunt parte componenta a feminitatii. Dinemotie apar stresurile. Toate stresurile pe care Ie tineti indumneavoastra due in final la distrugerea eorpului. Sotiapoate sa-~i iubeasca sotul dar, eu toata dorinta ei, nu estein stare sa desditu~eze stresurile sotului. Trebuie s-o facael singur. Barbatul "sufocat" de emotii feminine prea mari, i~ipierde barbatia ~i piere. Un barbat curajos nu neaga emotiile ~i stresurile, ci Ieia ca 0 parte a vietii. Ellntelege ca, in cantitate moderatade mi~ca viata inainte, iar in exces - sHibesc, blocheaza,distrug. Pe biirbat 11caracterizeaza ratiunea. Un barbat curajosnu face fite, nu se supara, nu fuge, nu face istericale, nu-~itoce~te simturile cu nicotina, alcool, medicamente 9i dro-guri. Biirbatul care are aceste defecte este 0 calamitate. $iin zilele noastre calamitatile se produc; tot mai frecvent.Fiecare dintre noi poate sa preintampine sau sa lichidezeacest dezastm. Barbatul trebuie sa 9tie di totul poate 9itrebuie sa fie indreptat - pentm aeeasta ne este data viata. Daca barbatul nu se elibereaza de frica - nimeni nu maiube$te sau de diversele ei fonne, el nu va fi capabil saprimeasea in totalitate iubirea femeii. Aceasta spaima in-vinge ratiunea, logic a, memoria, judecata. Se nume9tecomplex de inferioritate. Barbatului eu un astfel de com- 208
  • Alunga raul din tineplex ii fuge pamantul de sub picioare. Simte ca nu-~i ocu-pa locul cuvenit in viata, di nu este capul familiei. Acestbarbat ·Jncepe sa traiasca orientandu-se dupa parerile celor-lalti. Cine are un puternic sentiment de vinovatie, devineeel mai mare acuzator. Eliberati-va de acest sentiment, defrica ~i de rautate ~i nu yeti mai fi acuzat, speriat ~i scosdin sarite ~i nici dumneavoastra nu yeti mai face altoraacela~i lucru. Sentimentul de vinovatie ~i acuzatiile 11sla-besc pe om, atat spiritual, cat ~i fizic, ~i asupra lui se pra-vale~te 0 avalan~a de stresuri. Barbatul care mnile~te femeile eu superioritatea luimasculina va fi el Insu~i umilit, pentru ea nu intelege deunde i~i ia foqa vital a barbatia lui. Daca barbatul ii pro-voadi femeii 0 durere fizica sau sufleteasea, el trebuie sa~tie ca , mra sa-~i dea seama, va atrage imperceptibil pe-deapsa asupra sa, pedeapsa ce va depa~i eu mult ce a mcutel. 0 lovitura ~i mai mare va veni prin copii ~i va continua~i in viata viitoare. Daca viata de acum este grea, inseamnaca ati comis 0 gre~eala inca din viata anterioara; n-o mairepetati. Barbatul i~i alege solia pentru ea prin ea sa atinga per-fectiunea ~i pe aceasta baza viata sa se mi~te inainte. Min-tea barbatului este 0 comoara ce nu e voie sa fie cheltuitape certuri. Cine este mai de~tept, iarta. Cine spera ca prinevadare sa evite certurile, va fi atras intr-o cearta ~i maiaprinsa, deoarece lec!iile de via!a raman acelea~i panac§.nd vor fi invatate. eel care va folosi arma tacerii dispre-tuitoare impotriva sotiei sale, va suferi elinsu§i. Barbatul care vrea sa traiasea in fericire ell sotia luitrebuie ca, intai de to ate, sa-i ierte mamei sale toate gre~e-lile ~i sa invete sa-~i iubeasdi mama. Cand 0 earaeterizati 209
  • Luule Viilmape mama dumneavoastra, lasati emotiile la 0 parte, va estefolositor numai puml adevar. Singur v-ati ales parintii, de-oarece ati venit pe lume sa invatati din gre~elile lor. Este 0cerinta inevitabila. Femeia se ocupa de educatia copiilor. Este treaba ceamai grea dintre toate. Daca are ~i sprijinul barbatului, eaprinde aripi. Dadi barbatul este con~tient de acest lucm ~iconsidera urcu~urile ~i cobora~urile din viata familiala cafiind inevitabile, problemele se VOl rezolva cu u~urinta.Graba ~i nerabdarea in relatiile dintre sori dauneaza copii-lor. Casatoria trebuie sa sfinteasca familia, dar daca el 0distmge, va trebui sa gaseasca in el calea de ie~ire cea maiputin dureroasa. In lumea modema barbatii sunt atat de mult privati deiubire, incepand chiar cu propria mama, incat, nereu~indsa-~i aranjeze cu cap viata in familie, incep sa-~i caute iu-birea in aHa parte. Ea sufera 0 deziluzie amara ~i iubirea,cata 0 fi fost la inceput, dispare. Ramane doar insatisfactia~i iubirea fizica aducatoare de durere. Aceasta situatie ara-ta ca oamenii nu ~tiu ~i nu sunt capabili sa se inteleaga peSIlle. Umilirea femeii, iillobirea ~i tratarea ei ca un obiect afost ~i, din pacate, va ramane 0 razbunare a barbatilor pesexul feminin, situatie in care arnbele parti sunt perdante. Mi s-a pus de multe ori intrebarea: "Spunefi di dadisorul moare primul, sofia nu a .jtiut sa-l iubeascii. Dar da-ca moare fntdi ea? Unii barbafi f.ji fngroapa mat multeneveste ". In acest caz, barbatul nu a ~tiut sa primeasca iu-birea femeii. Cerinta suprema este ca femeia sa-~i iubeascabarbatul. Nepriceperea de a oferi iubire sau incapacitate ade a face 0 bre~a in zidul ridicat de Mrbat ii provoaca fe-meii 0 cadere interioara. "Cum reu.je.;te el so. se descurce 210
  • Alunga raul din tinejara iubirea femeii?" Acest barbat se va dedica total rnun- cii sale, va iubi natura sau animalele. El se va terne sa iu- beasca oarnenii. Pro babiI, aceasUi spaima a adus-o cu el dintr-o viata anterioara. Este po sibil sa fi iubit pe cineva pana la uitare de sine, sa nu fi putut suporta iubirea pose- siva a aceleia ~i sa fi murit. Sau, el a fast iubit ill a~a fel incat nu a putut suporta. El nu ~tie ea incerearile vietii dis- trug doar iubirea ernotionala. Iubirea sufleteasea este in- destructibila. Daca ea a existat de la bun inceput, ineerca- rile vietii nu fac decat sa a caleasca.Revenul binelui excesiv Omul pa~e~te pe dirarea tara de sfaqit a vietii lui in-vatand ce ii este necesar. Deocamdata este spirit, dar vreasa capete tmp pentru a invata lectia de viata a aeestei epoci.Vrea foarte mult, dar nu poate, deoarece parintii, prill in-termediul carora dorinta lui s-ar fi putut indeplini, nu-i dauposibilitatea sa apara. Ei nu ~tiu acest lucru pentru ca nuinteleg viata. Ace~tia - barbatul ~i femeia - au obosit sa tot a~tepteun copil, aeesta fiind scopullor suprem in viata. De dragullui ar fi in stare sa sacrifice orice. Oricat s-au straduit, mi-nunata lor dorinta nu s-a implinit. Nu au facut ei, oare, to-tul pentru ea prnneu! sa poata aparea? In comparatie ell al-tii, la ei copiluI ar fi avut 0 viata ca in rai. Dorinta lor estebuna, dar daca nu are masura este periculoasa - ei nu ~tiuea 0 viata ca in rai poate avea doar un idiot. Copilul nuvrea sa se nasea idiot, el va a~tepta ~i, prin neaparitia lui, ii 211
  • Luule Viilmava face pe viitorii lui parinti sa inteleaga ca nu au nevoiede 0 viata lips ita de sens, irationala. Acest spirit este suficient de def?tept sa nu imite ca 0maimuta gref?elile parinti10r f?i sa devina proprietatea lor.Stie ca acum el sHipa.ne~te situatia. Sentimentul proprieidemnitati, capatat in vietile anterioare, nu ii da VOle sa senasca ca a marioneta tara creier, doat pentru distractia pa-rintilor. Nevoia lui de a trai viata reala cantaref?te mai multdedit stralucirea falsa a unei vieti frumoase. Aceasta este problema familiilor fad copii, vazuta depe pozitia copilului. In realitate, copilul insu~i stabile~tecand sa apara la parintii lui concreti ~i prin venirea sa sa learate cat de adevarat sau de fals este adevarullor de viata.Copilu! vine pentru a fi opusul parintilor, in masura in carereu~e~te sa invete in decursul vietH sale. EI este limitat defactorul timp al vietii fizice. Niciu..1spirit nu-~i va asuma 0sarcina mult prea nerealista. El poate spera Ia mai bine ~isa nu-l obtina, in prineipiu ~tie rnsa ca dorintele lui suntrealizabile. Grice spirit ~tie di soarta lui a fost prestabilita de vieti-Ie anterioare, dar simte f?iel nevoia sa-~i Indrepte gre~elile.in ce masura va reu~i sa atenueze loviturile sortii, depindede priceperea lui de a trage dh1ele concluziile necesare. Daca pruncul ar aparea la ni~te parinti care viseaza laun bine mult prea mare, el ar trebui sa devina foarte rau Inacceptiunea comuna. El nu dore~te acest lucru ~i niei numeritii. a~a ceva. eel care merita, va apare ~i ca el vor fi totmai multi. eei care nu au copii trebuie sa inteleaga ce este binepentru ei ~i sa inteleaga ~i faptul ca nazuintele lor spre unbine excesiv de mare este un obstacol pentru copil. 212
  • Alunga diul din tine Raul excesiv provoadi imbolnavirea fuidi a trupu-lui. Hinde excesiv provoaca imbolnavirea spirituhd,adica boIi suflete~ti. Intrucat nivelul spiritual deterrmna nivelul fizic, majo-ritatea eelor bolnavi suflete§te sunt bolnavi ~i fizic.Exprimindu-ne altfe!, rautatea legata de saracie provoacaboli flZice, iar rautatea legata de bogatie provoadi boli spi-rituale. Spaima cumplita de a fi sarae ~i dorinta puternicade a te irnbogati sunt aproape echivalente eu saraeia ~i bo-gatia. Trageti sing-Gxiconcluzia, care este mai u~or de lecu-it, btJffatul sau saracul. S-ar putea ca macar acum sa.va re-evaluati liLT} pic dorinrele. Energia vitala se mi~ca pe 0 sinusoida astfel incat ori-ee bine cre~te paua la punctul maxim, apoi coboara sprerau parra atinge cota cea mai joasa. Apoi iara~i ineepe saurce spre bille. Viteza urcu~urilor ~i cobora~urilor este de-terminata de stilul de viata al omuIui, de reprezenmrile saude modullui de gandire. OIke rau se echiIibreaza prin bi-nele eehivalent ~i myers. Binele ~i raul sunt notiuni relati-ve. Am vorbit tot timpul despre aceasta, dar, In ansamblu,oarnenii In~eleg doar in plan teoretie. Din pacate, in vfuiel-nita vietii teoria se uita ~i in practica apar judeeati carepornese de la caracterul iluzonu al vietii. Omnl l§i arogii dreptul de a judeca totuI pe lurne dinpunctullui de vedere. Dar vederea Iui este tulbure! Oame-nii eu tulburari de ledere, tocmai ei, ar trebui sa tina contde faptul ca pentiu ei lumina in care vad vlata nu este eeaadevarata., altfel ar avea 0 vedere norrnala. eei eu tulburaride auz aud viata fals, cei eu tulburari de riros simt viatafals, eei ell fune~iile motorii afeetate merg fals pe cararea 213
  • Luule Viilmavietii, etc. Toti au 0 caracteristica comunS. - sunt ostili fatade viata. Daca unul din organele de simt i~i pierde functionali-tatea, functiile lui sunt preluate de alte organe pentru caomul sa poata continua sa traiasca, dadi nu ~i-a pierdut in-teresul pentru viars.. In astfel de cazuri se vede genialitateaomului. De exemplu, la muzicienii orbi, functia vizu.ala setransfera ~i ei percep lumea prin muzica. Modul lor de avedea lumea este cu mult mai adevarat decat la oameniia~a-zis normali eu vederea lor cupidS.. Oamenii cu vedereamai slaba sunt adesea foarte determinati. Ei vad ~i nutrescdoar visul lor ~i considera ra eelelalte parti ale vietii suntmeschine ~i nu merita sa fie vazute de ei. Daca succesuliiocolqte, dar ei continua sa se bucure de ce au ob!inut, ve-derea lor va ramane stabila. Daca insa apare ura pe obsta-colele nevazute, vederea lor se va inrautati. Viata reprezinta mi~eare pe calea ispa~irii raului. Farasa inteleaga acest lueru, omenirea declara: "Dar eu chiarvreau sa disparci raul! Raul trebuie fndepartat. eliminat,izalat, nilnicit, distrus·. ~i cine sa 0 faea? Uitati-va in jurul dumneavoastral Cine dintre oameni~tie exact ce este rau pentru dumneavoastra ~i ~tie sa fadlin a~a fel incat sa va fie mai bine? Puteti sa va indreptatidegetul spre Dumnezeu, stat, politicieni, economi~ti, con-dueatori, familie. Nimeni nu .;tie exact ~i de aceea nki nu va poate inde-plini dorinta, de~i ar dori foarte mult. ~i daca v-ar implini-0, viata durnneavoastra nu s-ar imbunatati substantial. E bine doar ce fad tu, eu mana ta. Ce face altui,nu-ti place. 214
  • Alunga raul din tine Uitati-va la oamenii care au un necaz ~i vi se va con-firma acest adevar. Doar foarte putini va vor fi sincer re-cunoscatori, dad ii ajutati sa se ridice. I~i vor continua ca-lea incercfmd sa inteleaga motivele caderii lor. Majoritateainsa vor incepe sa caute vinovati ~i nu VOl vrea sa intelea-ga ca acuzand pe altE, in realitate se acuza pe ei. Ei nu ~tiusa multumeasca din suflet celui care le-a sarit in ajutor, segandesc numai cum sa-l pedepseasca pe vinovat. Trebuie sa incepem sa intelegem ca raul este pentru ,fiecare un obstacol scos in calea vietH lui, este obstaco-lul personal seos in cale numai pentru el. Aceasta estenefericirea lui pe care el este chemat sa 0 transforme in fe-ricire. eu cat este mai multa nefericire, eu atat ar putea safie mai multa feddre, doar daca am ~ti sa intelegem viata. Ne deruteaza faptul ea invatam odata cu toata omeni-rea aproape aceea~i lectie, mra de care drumul s-ar inchide.Fiecare are insa teama lui individuala rara de care nu vaface nimic. Asemanarea ne ispite~te sa avem aceea~i ma-sura ca ceila1ti pentru ca a.;a este mat u.;or. Inca nu am in-vatat sa ne vedem pe noi in~ine. ~i astfel evaluam totul pescala "bine-rau" indiferent ca este yorba despre un obiect,un om, familie, guvern sau stat, mra sa intelegem ca toateacestea sunt imagine a in oglinda a neintelegerii omului decatre el insu~i. Spunem despre tari: daca sunt foarte dez-voltate economic - este bine, daca sunt in curs de dezvol-tare - este rau, dar nu suntem capabili sa intelegem adeva-rata lor problematica. 1/laimult, cel care are 0 situatie ma-teriala buna, se considera mai bun decM ceilalti, iar cel ca-re este mai sarac, de buna voie se enumera el insu~i printreoamenii de categoria a doua. Omul e mcut sa gre~easca. 215
  • Luule Viilma Viata este mi~care, dezvoltare, dobandire de intelepci-une. Cine ia aceasta mi~care drept fericire, acela este fntr-adevar fericit. Dezvoltarea lumii materiale este doar 0 mi-ca parte din mi~carea vietii. A sosit timpul sa fim con~ti-enti de acest Iucru ~i sa ne bucuram de posibilitatile noas-tre nelimitate. Deocamdata doar invatam prin suferi.nte,deoarece nu inte1egem ce este bine1e ~i ce este rauI. Nu in-telegem cat de rau este binele prea mare. Va dau un mic exemplu. Omul vrea ca totul sa fie bine~i in numele acestui bine se face Iuntre ~i punte. Nu ~tie cain viata nu se poate ca totul sa fie pre a bun ~i nici nu trebu-ie, altfel viata s-ar opri in loc. Frica - nimeni nu ma iube§-te 11obliga sa-~i dubleze energia. lntrucat se grabe~te, gre-~e~te. I se arata gre~eala ~i el se simte jignit pe vecie. De laciuda apare guturaiul. Avand tendinta sa exagereze LTl toa-te, omul acesta are 0 natura extrem de sensibila. Ve~nicsuparat, vede In ceilaiti ni~te spioni permanenti care se m-doiesc ca el este un om bun. lncearca sa faca cat mai multbine ~i se teme sa nu cumva sa stea vreun minut degeaba.De cum se cuka incepe sa-i curga nasul pana intr-acoloincat se poate chiar sufoca. Edemul ~i alte umflaturi suntprovocate de rautatea legata de exagerare. Boala 11face saaiba insomnii ca sa aiba timp sa se gandeasca cum sa faca~i in continuare bine sau sa-~i dea seama ca fericirea nuconsta numai in mundi. Boala aceasta nu va trece panacand nu se va elibera in suficienta masura de sentimentulde ciuda ~i nu va reu~i sa inteleaga ca nu a gandit corect.Dadi insa el reactioneaza la 0 jignire prLlltr-o explozie deemotii, pentru a-I ajuta, i se deschide 0 supapa de salvare-ii curge sange din nas, ceea ce previne un final mult maipericulos - hemoragie interna in creier. Boala llmvata peom sa se iubeasca ~i pe elin curgerea mra sfar~it a vietii. 216
  • Alunga raul din tine Am varbit mai sus despre dilatarul ee merge pe dru-mullin a1 vietii ~i, mra sa aiba habar de nimie, zfunbe~tednd ii apare in fata a prapastie. Abia dupa ee a ajuns lafundul ei ineepe sa inteleaga de ee a aparut pe lumeaaceasta. I-a fost dat sa fie can~tient ca a aparut ca, prin du-rere, suferinte ~i maarte sa faca din rau bine. Raul exista.Dadi n-ar fi, n-ar fi nici binele. Gre~eala lui consta in fap-tul ca nu a vazut raut Aceasta gn~~eala trebuie indreptata.Naivitatea, campartarea capilareasca, negarea raului, refu-zul de a avea de-a face cu raul, taate acestea due la fundulprapastiei vietii. Cine iese singur din prapastie, acela a dobandit in-te1epciune. eel care este ajutat sa iasii, va cadea dinnou, deoarece nu a inteles motivul diderii. Cel mai mult ma deprima faptul ca omul nu intelegeviata. De exemplu, din darinta de a ajuta, a cansultam pe 0tanara femeie care nu demult fusese operata de cancer lasan. Dupa intelegerea ei, ea era intruchiparea bunavainteiintrudt la nimeni ~i nicaieri nu vedea ceva rau. Acesta es-te cuvantul - nu vedea. Si nici nu vrea sa vada. "Doctoriim-au ajutat, daca se strange latul ma Val ajuta $i in conti-nuare" - parca vaia sa spuna zfunbetul neajutarat ~i sar-castic al femeii. ,,$i la urma urmei tali oamenii sunt muri-tori" - roste~te ea aceasta sintagma demanetizata, dar nu ecan~tienta de sensul ei, deaarece nu este capabila sa inte-leaga ca se refera ~i la ea. "De ce vreti sa-mi puneti etiche-ta de am rau?" - este tot ce a retinut ea din discutia naas-tra. Taate staruintele mele s-au lavit ca de un zid. Femeia aceasta nu suparta sa fie abligatii §i discutia mea a punea 217
  • Luule Viilmaintr-o situatie in care trebuia sa suporte - acum va fi ne-voita sa inceapa sa gandeasca. A fast dezamagita de mine.Se a~tepta sa inta.lneasca un tamaduitor cu inima buna ~icand colo ... Zambetul intelegator, binevoitor al unei persoane poli-ticoase plus 0 rezistenta interioara foarte putemica, ase-meni unui zid de beton, adunate, dau un mare zero. Estefoarte greu sa-l faci pe om sa vada ce e TaU la el. Pentru cael vrea ca totul sa fie bun. Negarea raului nu este ca joculde-a baba oarba cand nu sesizezi ca exista un pericoL Estepura copilarie. Copiii sunt invatati sa cunoasca viata - sa-~i dezvoltegandirea pomind de la experienta pentru ea sa creasea oa-meni valoro~i. La ~coala nu se invata ins a acest lucru. Pro-cedeaza cu eap acei parinti care dau eopilului posibilitateasa se loveasdi de greutati, in limitele puterilor lor. Parintii care pretuiesc intelepeiunea vietii, ii invata pecopii, cu severitate, dar cu dreptate, pentru ca viata sa nu-iinvete cu ~i mai mare severitate. Omul trebuie sa ~tie dintimp ce se cere de la el pentru ca sa-:;;ipoata dezvolta ca-pacitatile. Parintii care se iubesc ~tiu care este limita ce nutrebuie depa~ita ca sa nu se extenueze copilul ~i 11oprescla timp. Nu-l vor mana de la spate pe copilullor, ~i a~acon~tiincios, de dragul gloriei ~i onoarei. Parintii care se iubesc nu-l vor rasfata niciodata pestemasura. Subcon~tientulle va spune care este limita pentrua nu cadea in extreme, deoarece pe ei nu Ii mana setea deca~tig. Ace~ti parinti nu pretind un comportament demn,pentru ca ei in~i~i au din pUn propria demnitate - eitraiesc ~i Ii lasa ~i pe copii sa traiasdi. Un parinte demnnu-~i va obliga copilul sa traiasca cum Ii porunce~te el, ciIi va spune: ..Asculta, dragul meu, am §i eu defectele mele , 218
  • Alunga ralll din tine care m-Cluflicut sa su./ar mult $i vreau sa nu se fntample lafez $i cu tine. Dar daca tu vrei sa fact cum am flicut eu, sa $tii ca nll te pot fmpiedica decat fnfl-lln singur fel - sa tepedepsesc ". Recunoa~terea sincera a defeetelor 11ridica pe parinte in ochii copilului. Nu este pennis ca din iubire sufleteasca sa alinti peste masura. Altfel, iubirea maimurei nu cunoa~te limite. Iubi- rea va cre~te pe masura ce cre~te setea de a ca~tiga. Cre~te- rea neeontrolata va depa~i imperceptibillimitele realului ~i 11va distruge pe copil. Aceasta va ~i fi limita. Nici 0 nefe- ricire nu vine fara sa te avertizeze, aveliismentul fiind gandurile noastre rele. Scopul final este totdeauna 0 limita. Limita rine libertatea in lanruri. eel care, pe cararea vieW, va prefera, in loeul mi~dirii, un scop pe care I-a visat, acela, chiar daca e posibil ca scopul sa se realizeze, va pieri imediat, deoarece tlnalita- tea inseamna curmarea vierii. Fericit cel care ~tie sa se bu- cure de incheierea unei etape de viara ~i sa salute incepe- rea alteia noi. Barbarii ~i femeile vad lumea in mod diferit. Feminita- teaeste capacitatea de a vedea ce se vede, adica lucrurile marunte ale vierii din care fac parte toate obiectele lumii materiale, fie el un nasture sau un zgarie-nori. Masculini- tatea este capacitatea de a vedea ce nu se vede, adica lu- mea imateriala eu ideile ei, cu planurile ei ~i cu activitatea depusa pentru realizarea lor. Grice plan facut de barbat devine parte a lumii femeilor unde incepe imediat sa fie evaluat. Daca femeia iube~te barbatul ~i barbatul iube~te feme-ia, ei i~i vor uni viziunile intr-un tot. In lumea femeilorexistS. limite, in timp ce in lumea barbarilor nu. De aceea 219
  • Luule Viilmafemeile viseaza scopuri mimmate, iar barbatii idei. Stabili-rea unor obiective nerealiste, adica prea mari, duce la sufe-dnle fizice. Cine i~i stabile~te drept seep mi~carea pe drumul"ietii, l.mde va exista totdeauna ziua de maine cu binele ~ieu raul ei - ~i raul trebuie indreptat in fiecare zi - acela vafntruchipa mi~carea. Comoara lui cea mai de pret va fi rn-telepciunea vietii. Cine i~i va fixa drept seep sa debandeasca, fie debunuri spirituale sau materiale, acela lncepe sa se grabeas-ca ~i nu va baga de seama ca scopul se va mi~ca odata euel, adica nn va dobandi niciodata ce a dorit. Chiar dacadobande§te ceva, niciodata nu va fi ace! ceva care Ii trebu-ie lui, dorintele cresc proportional eu graba pana cand cor-pul va fi oprit din goana lui de boli, pentru ca, In sfar~it,omul sa-~i gaseasca timp sa mediteze. Traim intr-o lume materiala in care biirbatul ~i femeiapot sa constituie un tot unitar eu contururi materiale, dar inesenta sa fie 0 mi§care tara de sfar~it. Barbatul merge ina-inte luminand drumul ca 0 raza de lumina. EI se grabe~te,aceasta este firea lui. In urma lui vine femeia. Ea se uita injur sa cerceteze situatia, iar el, din cauza ei, e nevoit sa-~iincetineasca pa~ii. Daca n-ar fi a~a, in graba lui, barbatul s-ar rani mortal. In zare se profileaza lectiile de viata ale omenirii, mari ~i mid, pe care aceasta pereche Ie va intalniin drumul ei. Pentru a mtelege totul trebuie sa se grabeascaincet. Unul vede in adancime, celalalt - in latime. Iubirea Ie va strange intr-un tot unitar unde fiecare lucru~or l~i va oeupa loeul euvenit. Intelepeiunea de viata a aeestor cala- tori consta in rabdare, nu in suferinta. Scopullor este viito- rul. Ei sunt oameni, nu sunt rngeri,~i acest lucru 11~tie eel 220
  • Alunga raul din tinecare merge in urma lor - copilul care va aparea curand pelume. Prin parintii lui copilul va afla ca tot ce exista pe lumeeste necesar. El va lncepe sa Inteleaga ca chiar ~i un gandoarecare, ne mai vorbind de fapte, are doua fatete - unabuna ~i una rea. Simrul responsabilitatii, care mi~ca ome-nirea Inainte, poate sa-llngroape pe om atunci cand devinepeste masura de mare. Frica ii da omului senzatia de peri-col, un fel de instinct de conservare. Dadi frica cre~te pes-te masura, ea atrage raul care distruge. Pentru a invata lec-tiile civilizatiei actuale, omul trebuie sa fie pregatit de lup-ta. Aceasta stare este asigurata ~i este reglata de catre rau-tate. Amplificandu~se, rautatea 11distruge ~i pe el ~i pe a1tii.Invatand sa vada totulin unitatea binelui ~i raului, omul vacapata echilibru, sanatate ~i fericire. Fericit poate fi numai acela care i~i indreapta iubi-rea sufleteasca catre tot ce exista. Cafre Unitatea 811-premiL Catre Dumnezeu.Copiii se nasc dintr-un sa:nd Cand eram tanara, a~a credeam. Mai tarziu, dupa c ~am studiat cu seriozitate medicina, nu mi-am schimbat pa-rerea. Nu aveam nevoie de alt adevar. Acum vreo zece anise taceau glume pe seama unui filosof rasaritean care ininvatatura lui spunea ca sarutul este forma cea mai intimaa iubirii. Pe vremea aceea nu aveam 0 parere proprie, daracum pot sa splm ca avea dreptate. 221
  • Luule Viilma Cum pot sa afirm acest lucru? M-am convins, tratand femeile mra copii. Femeile din prima grupa au ramas gravide imediat du- pa prima consulta!ie. Le-am explicat grqelile din modul lor de gandire, din cauza carora in subcon~tient s-a fixat urmatorul mod de a pune problema: oricum nu 0 sa am copii: eu sunt 0 mama rea, copilul se va na.;te bolnav: nu am condi{ii materiale sa fl cresc, de aceea nu-l doresc, trebuie sa a.;tept vremuri mai bune etc. Toate fricile actio- neaza asupra unei portiuni din corp, blocandu-i energia ~i copilul nu poate fi conceput; chiar daca este conceput, el nu se poate dezvolta tara energie ~i odata cu prima men- strua!ie parasqte uterul. Lucrul eel mai important este sa ~tii sa iube~ti ~i sa speri in gandirea sanatoasa a barbatuluiin probleme economice. Le-am convins ca in so! trebuie vazut binele. Dupa cateva zile sau saptamani ele au ramas insarcinate. Femeile din cea de a doua grupa au ramas insarcinate dupa ~ase luni. Mai intai ele au trebuit sa trateze procesele inflamatorii ~i consecin!ele acestora. Tot timpul am spus apasat ce este mai important - iubirea face minuni. Recu-noa~te ca ai ganduri rele, elibereaza-te de ele ~i iube~te ~i atunci totul va fi bine. Am atins struna din sufletullor, ca-re In subcon~tient deja vibra. Majoritatea au avut 0 sarcinanormala. Doar cateva au pierdut sarcina - erau femei auto-ritar~, isterice, mra sim!ul maternita!ii. Prin plecarea lui,copilulle-a dat de Inteles di se teme de 0 astfel de mama~i prefera sa se duca. lmediat a venit intrebarea: "Dar spiritulinteligent alcopilului prevede totui. Atunci de ce sa mai apara, in ge-1jf.ral vorbind? "7-.) 222
  • Alunga raul din tine Spirite1e au 0 nevoie imensa de a capata intelepciuneavietii fizice. Dar, J:ntrucat omenirea J:mpiedica mersul natu-ral al vietii prin anticonceptionale, ele au posibilitati dealegere extrem de reduse ~i acest lucru Ie obliga sa se gra-beasca. Spiritele J:nvata, din lipsa de experienta gre~esc ~iaceasta lectie injumatatita ~i dureroasa Ie vine in ajutor.Ele spera in mai bine, dar 0 mama care i~i gase~te timppentm a-~i schimbc~ modul de gandire numai pentru a ra-mane insarcinata ~i dupa aceea redevine aceea~i, 11speriepe copil. Majoritatea celor plecati erau bliieti ~i n-au su-p011at setea de ca~tig a mamei ~i agresivitatea ei fata desexul masculin. Majoritatea femeilor modeme apeleaza la simtul deresponsabilitate al barbatului, pentru ca ele poarta subinima copilul acestuia ~i de aceea sotul este obligat sa-i fa-ca toate capriciile. Copilul, care nu vrea ca tatal sau sa fieumilit din cauza lui, pleaca. Pentru copil, iubirea este li-bertate ~i mai degraba se sacrifica el, decat sa faca pe altulsa se chinuie in sclavie. Din cea de a treia grupa fac parte femei cultivate, inte-ligente, intelectuale. Adesea sunt femei de afaceri. Ca toa-te celelalte, ele se impart in doua categorii. Pentm unelemunca e mai presus de orice, nu suporta barbatii afemeiati.Timpul inseamna bani. Gandurile sunt date pentm a facebani, nu-i ~a? Copilul ~i mentalitatea de consumator nusunt compatibile. Nimic de valoare nu poate fi creat ingraba. Copilul ~tie ca, daca s-ar na~te din astfel de parinticare gonesc orbe~te dupa bunuri materiale, el de fapt arramane tara parinti ~i de aceea nici nu vine. Din cea de a doua categorie fac parte femeile servile ~irabdatoare. Sarcina ~i succesul - e bine, dar vocea inter-ioara Ie spune ca un copil ar fi ~i mai bun. Comunicand cu 223
  • Luule Viilmaspiritul viitorului copil, femeia afla de la el ce defecte are.Pe unele Ie invata sa fie echilibrate, pe altele sa cedeze; Ieinvata ori sa faca prajituri, ori sa tricoteze, ori Ie invata saiubeasdi pe viitorul tata, sa-~i corecteze gre~elile etc. Mul-te dintre ele au avut mai multi parteneri ~i asta nu-i placecopilului nenascut, pentru ca el vede ca mama lui inca nu ainvatat sa iubeasca pe tatallui. Si a~a mai departe. Femeile ra:man uluite. Ele nu considera ca defectelelor sunt defecte. Spiritul copilului spune ciar ca 0 astfe1 defemeie nu s-a maturizat pentru maternitate. Pe femeie 0 fac femeie sentimentele. 0 domni~oaranaiva inca nu este femeie. 0 femeie de afaceri care segande~te la afaceri profitabile deja nu mai este femeie. 0tanara indragostita, care iube~te panii ~i defectele alesuluiei, poate foarte u~or sa ramana insarcinata. Daca i s-arpermite sa nasca. Din pacate, parintii, indignati, ii cer intr-un glas sa scape de copil. Sarcina simbolizeaza materializarea iubirii. Daca fe-meia ii daruie~te bfubatului iubirea ei sufleteasca, barbatuleste capabil sa-i dea femeii dragostea fizica. Si atunci, infemeie se deschide iubirea fizica, iar in barb at se treze~tedragostea sufleteasca. Organele genitale sunt formate din tesut moale,prin aceasta de exprima esenta mamei - modul ei deraportare fata de lume. Subliniez. Chiar daca sanatatea tesuturilor moi alefi.ecarui om depind de mama, el, omulj stabile~te dadii~iva amplifica sau mic~ora negativitatea mamei. Tot ce exista este 0 unitate a contrariilor, deci orice in-treg are 0 parte feminina ~i una masculina. 224
  • Alungii riiul din tine Sarcina se dezvolta in uter. Uterul ca intreg se relatio-neaza simbolic cu mama = matemitate. Cum este uteml a~a este ~i mama. $i a~a yeti fi ~idumneavoastra ca mama. Jumatatea stanga a utemlui ex-prima atitudinea mamei dumneavoastra fata de sexul mas-culin, Jumatatea dreapta exprima atitudinea fata de sexulfeminin. Peretele anterior al uterului exprima viata senti-mentelor mamei, peretele posterior exprima forta voin!eiei. In partea superioara a uterului sunt concentrate proble-mele legate de viitor ~i de spiritualitate, in partea inferioa-ra - problemele legate de trecut ~i de economic. Respectiv,stare a cavitatii uterului exprima ga"ldurile ascunse alemamei. Lupta Inver~unata pentm viata ~i de asemenea fU-~inea ~i rautatea din cauza sexualitatii copiilor se exprimain uterul fiieei sub forma unei noi formatiuni care va san-gera, daca mama va continua sa lupte, ~i va sta in stare la-tenta, daca mama nu va vrea sa auda nimic despre proble-mele fiicei ei. Dar daea mama este inchisa in ea, i~i ascun-de ne~tiinta ~i ru~inea, iar fiica amplifidi in ea aceasta tra-satura de caracter, fiicei i se va intrerupe ciclul menstrual. Simtul exagerat al maternitarii este 0 feminitate exage-rata, sau 0 emotivitate exagerata, sau acumularea unui sur-plus in uter, adica aparitia tumorilor. Cu cat maternitateaexagerata este mai evidenta, eu atat miomul va cre~te inafara provocand a9a-numitele noduri pe picioare. Cu catmatemitatea exagerata este mai aseunsa, adica eu cat fe-meia are mai putine posibilitati de a-~i manifesta materni-tate a, cu atat mai mare va fi tumora care va cre~te in eavi-tatea uterina. In timpul sarcinii, locul uncle se fixeaza placenta arataen ce se hrane~te de preferinta copilul. Daca placenta seprinde de peretele anterior al utemlui - copr1 nl se hIane~te 225
  • Luule Viilmadin forta sentimentelor mamei, dadi se prinde de pereteleposterior - forta vointei mamei este mai puternic dezvolta-ta. Daca mama considera ca in educatia capiilor canditiacea mai importanta este bunastarea materiala ~i pentru asta~i ea ~i sotul ei investesc toata ziua, fara sa se gandeasca lacerintele suflete~ti ale copilului, placenta se va prinde inpartea inferioara a uterului ~i pentru na~terea copilului vafi necesara cezariana. In caz contrar ar putea muri amandoi.In conditiile actuale, Iocul de prindere a placentei se stabi-le~te prin diagnosticare ecografica. Prin indreptarea modu-lU1de gandire se poate modifiea pozitia incorecta a placen-tei. La organele genitale ale femeii, ca sistem unitar, par-tea feminina este reprezentata de trompa, iar partea mascu-lina de ovare. Starea lor poarta informatii foarte importan-te despre influenta pe care mama tinde, prin conceptiile eide viata, sa 0 aiba asupra membrUor familiei: - sanatatea trompei drepte ne spune ce relatii vrea savada mama intre fiiea ei ~i sexul masculin; - sanatatea trompei stangi arata ce relatii ar vrea sa va-da mama intre fiica ei ~i sexul feminin; - sanatatea ovarului drept arata care este atitudineamamei fata de fiul ei; - sanatatea ovarului sting arata care este atitudineamamei ei fata de toti barbatii, inclusiv sotul ei 9i ginere. Daca organul este indepartat chirurgical, aceasta nearata 0 atitudine negativa a marnei, care la fiica s-a ampli-ficat ~i, ca unnare, negarea in gand S-Ll transformat in ne-gare materiala. Sarcina extrauterina apare atunci ca.nd femeia nu do-re~te sa Imparta ell nimeni capilul. Vorbe9te gelozia ma- 226
  • Alunga raul din tinetema din ea, care se impotrive~te ca cine va sa atenteze lacopil. Pentru 0 sarcina normala, la femeie trebuie sa existefizic uterul, trompa yi ovarul. Ovulul se matureaza in ovar. Cand se apropie momen-tul maturarii ovulelor, trompa se apropie de ovar ~i capatulfranjului coboara pe suprafata ovarului. Ovulul maturat es-te aspirat in capatul deschis al trompei ~i, prin mi~carea eiondulatorie, se indreapta spre uter. acesta fiind deja prega-tit pentru sarcina. Tot acelo, in trompa, ovulul se intalne~tecu spermatozoizii in mi~care ~i unul dintre ei 11fecundeaza.Sarcina, care incepe rapid sa se dezvolte, se mutil in leaga-nul matemiHitii - in uter, care este facut pentru a a~tepta ~ia iubi pe cel pentru care a fost creat - copilul. Uterul femeii arata, fara sa se vada, care este atitudi-nea fata de matemitate a mamei unei femei, in spera fatade maternitatea fiicei e1. Exista mame care doresc ca fiicasa ramana insarcinata ~i exista ~i marne care, din principiu,sunt impotriva. Reprezentarile fiedirei marne depind deexperienta 1)ide convingerile ei. Majoritatea admit ideeaca fiica lor sa fie insarcinata, dear dadi sunt respectate ni~-te condi!ii importante pentru mama. UteruI fiicei aratacum decurge via!a unei £lice care ~i-a insu~it madul degandire aI mamei, dadi I-a corectat sau daca I-a amplificat.Daca mama neaga sexualitatea, atunci ~i uteml ei va res-pinge sexualitatea, in spera sarcina. Mu1te femei ~i ITmlribarba!i nu au defecte fizice ~i elltoate acestea raman rara copii. De ce nu poate un barbat safecundeze 0 femeie, ce impiedica unirea spermatozoiduluiell ovulul? Am avut odata ocazia sa aflu cum se face contactuldintre ovar ~i ovul la 0 femeie fara copii. S-a petrecut in 227
  • Luule Viilmaafara timpului ~i spatiului obi~nuit. In ovarul drept se ve-dea un ovul maturat. Trompa s-a apropiat de ovar, ca de 0tanara frumoasa. Capetele franjului au cobonlt ca ni~te de-gete pe suprafata ovarului ~i tromp a s-a btarit a~teptand caovarul = barbatul sa-~i faca treaba. Era ca un fel de muncaindividuala, ca:nd fiecare i~i face partea Iui. Capsula ovaru-Iui a incremenit de spaima, s-a incordat ~i presiunea ei in-tema a inceput sa creasca. Suprafata ovarului a il1ceput sase IUpa sub presiunea intema ~i sa expulzeze ovuluL Spe-ram sa vad cum ovulul intra in trompa, dar spre uimirea ~iamadiciunea mea, ovulul eliberat, impreuna eu lichidul ca-re 11inconjura, a alunecat pe Ianga. Trompa nu a obser-vat - era interesata de altceva. Eram uluita. Organele lL1U-ia ~i aceluia~i corp se comportau C3. ni~tc persoane strainesau, eu alte vorbe, femeia ~i barbatul din el se comportauca ni~te straini. Ce insernna acest lucru? Trompa ~i ovarul drept aratau relaliile reci dintre fe-meie ~i fratde ei. Ea nu invatase sa se poarte tandru eu fra-tde ei, nu invatase, prin fratde ei, sa fie femeie. La aceas-ta femde nici trompa stanga nu se apropiase nki ea nicio-data foarte mult de ovar ~i toate ovlliele se indreptau sprecavitate a abdominala ~i piereauo A~a erau ~i relatiile feme-ii eu tatal ei - reci ~i instrainate. Mama acestei femei nu ~tiuse sa-~i iubeasca sotu1 ~i de aceea atmosfera din tami- lie era reee ~i calculata. Fiica ei nu §tiuse sa~~iiubeasca ta-un ~i fratele ~i nici Mrbalii in general. Ea nu ~tiuse sa de-vina un tot unitar eu barbatul. In timpul ovulatiei, expulza-rea ovulului seamana la aceste femei ell 0 explozie, ceea ce poate auce la hemoragia ovarului ~i femeia ajunge pemasa de operatie. 228
  • Alungii riiul din tine Foarte cun1nd am avut posibilitatea sa compar ce amvazut eu func!ionarea organelor la 0 femde care are dejatrei copii. Trompa ei dreaprn s-a indreptat spre ovar, ca 0zana buna ~i a lncremenit in a~teptarea frernatanda a iubirii.Peste 0 clipa, ovarul s-a scuturat - prirnise chemarea - ~i ainceput sa se ridice spre trompi. S-au unit rapid ~i !in,ca 0 1mbrati~are intre indragostiti. In aceasta unire exista 0fortii uimitoare care nu Ie diidea VOle sa se dezlipeasdi.Tensiu...fleaexcitatiei cre~tea §i deodata capatul inferior altrompei a inceput sa elimine 0 substantii lipicioasa care,dupa ce a ermetizat loeul de imbinare, s-a riispandit pe su-prafata ovarului. Sub actiunea fermentilor eontinuti in glu-ten, pelicula din jurul ovulului s-a dizolvat §i ovulul expul~zat a fost aSplrat, ca un vacuum, in adancul trompei. In aceea§i clipa am in!eles: a fost forta sarutului ca-re a dus la eliminarea din capitul trompei a unei sub-stante lipicioase asemanatoare ell cea secretata de bu.zein timpul sarutu.!u.i. Trompa acestei femei s-a lipit deovar prin siirutul iubirii. Sarutul trompei a fost fecundat.Iubirea a eontribuit la secretia de fermenti care au eliminatobstacolul din calea lor. Trompa stanga_se tinea mai Incor-data ~i mai tematoare, dar se mi~ca Inspre Inainte ell iubire§i ell tandrete, cerand pardi voie ~i bucurandu-se ea nu au-de un refUz. Parintii acestei femei erau J:n divort: mama in-terzisese ariee discutie despre tata, fiica insa traia vis and laiubirea tatalui ei. IncB_ cand era eopiI visa sa se a~eze pe degenunchii IUl, sa-l strang a tare-tare in brate §i sa-i sarutefata,.pentru a §terge de pe ea expresia de ingrijorare. Tre-cand peste toate, fiiea pastrase in sufletul ei figura lumi-noasa a camlui. Dadi femeia §tie sa-i transmita sotului, odata eu saru-tul, toata iubirea ei sutleteasca, trompa- va face acela~i lu- 229
  • Luule Viilmaem. Este a trompa sanatoasa a unei femei sanatoase. i~..m.privit in spirit cum saruta femeile care nu au capli §i dndIe-am descris ce anume lor ele sa spuna sotului prin saru-tullar, au fast foarte mirate. Cel mai adesea, sarutul ex-prima obi~nuin!a, a~teptare, dezamagire, iudarjire, dezna-dejde, ordin, obligatie, respingere, simtal datoriei, satura-tie, aer glumet, imitarea sceneIar amoroase din filme. Inrelatiile matrhnoniale, devenite banale, merge ~i fara saru-turi. Se poate face sex 9i fara ele. Priceperea de a sarutaporne~te din copilarie ~i, indiferent de sex, exprima, iubireasufleteasdl. A devenit foarte Ia moda sa fad sex fara iubire. Sepoate apl1ca 0 crema pe b uze, se pOT. unge organele sexua!e, ... ~ 1 1se poate face capil in eprubeta, dar nu este normal. Corpulspiritual $i carpul fizic a1 omulni au nevoie sa fie coreethranite. Secretiile naturale. care ate sUi0 functionare corec- ,,, ,ta a carpului, trebuie sa aiba posibilitatea sa ias,L In cazcontrar, ele devin nocive. Toate mijkJacele posibile destimulare artificiala, de9i pot provoca ernotii, nu pot Insasa contribuie 10. 0 iegatura naturaHL Daca femeia are 0 atitudine extrem de nega~iva fata desex ~i 11evita eu spaima, pentru ca a avut 0 experienra m>pHicuta, este ca ~i cum de fiecare data sotul ei ar camite unviol. Mai devreme sau mai tarziu, sexul :tara iubire va pro-voca uscarea mucoasei organelor sexuale externe ~i a va-ginului, ceea ce va pricinui chinuri mari. Daca 111 neputinta~i in antipatia ei, femeia incepe sa-1 urasca pe sot ~i sa-idoreasca raul, i se va dezvolta un CMeer la organe1e se-xuale exteme. lar vaginita fiicei ei - eontractia spasmodic aa vagillului - Ii poate afecta aeesteia capacitatea de a-9itrai viata sexuala ~i 0 poate priva de fericirea matefI1Jtatii.Cn atat mai mult eu cat 0 astfel de mama, sub 10z1ncamo- 230
  • Alunga raul din tineralei, interzice minunata iubire sufleteasca dintre fiica ~itaHi. Mama i~i samta baie!elul ~i acesta, prin samt, inva!asa iubeasca femeia. Fetita 11samta pe tata ~i invata sa iu-beasca barbatul. Sa.rutul este 0 leclie serioasa prin careomul invata sa ofere iubire. Jucandu-se in copilarie de-aiubirea, omul invata ce 11va a~tepta 10. maturitate. Parintiicare ii fac pe copli sa se ru9ineze de acest joe, pentm cavad in el a anormalitate, i~i pierd ei In9i~i normalitatea.Frica de perversiuni nu trebuie sa strice viata oamenilor.Iubirea sufleteasca curata se departeaza de tot ce este diu. Cand 0 inima sincera de copil i~i iube~te tatal, fetita nutrebuie sa se jeneze sa-l imbrati~eze, sa-l mangaie sau sa-lsarute. Odata cu varsta, mangaierile 19i vor schimba doarforma de expresie, in timp ce iubirea va ramane. Iubireafiicei 11va face fericit ~i pe tata. Aceasta se exprima in co-laborarea perfecta a trompei stangi ~i ovar. Iubirea sufle-teasca perfecta intre frate ~i sora, lipsita de 0 falsa pudoare,nu va deveni niciodata sexuala. Iubirea surOIii pentm frate,imbrati~arile ~i pupicurile sunt expresia caldurii sentimen-telor ~i sus!inerii reciproce, dar este totodata iubirea femeiipentru barbat. In felul acesta, fratele invala, prin SOIaso.,saprimeasca iubirea femeii ~i aceasta ii va aduce fericirea 10.maturitate. Co. urman;, colaborarea dintre trompa dreapta~i ovar este perfecta. Cine n-a invatat acest lucru in copila-rie, 11sfatuiesc sa se Into area in gand 10. anii aceia, sa-~i in-drepte gre~eaia pentru a deveni un matur adevarat. Cine nuare frate, sa inve!e sa-~i iubeasca fratele inexistent sau pefratele care nu a mai venit pe lume din cauza avortuluimamei. Cereti iertare tuturor celor care sunt implicati pen-tru gre~elile dUml1eaVoastra9i iertati-i. Functionarea orga-nelor genitale feminine este caracterizata de 0 permanenta 231
  • Luule Viilmavariabilitate. Femeia insa trebuie permanent sa ofere bar-batului iubire sufleteasdi pentru a fi in stare sa primeascaiubirea lui fizica. Organele sexuale ale barbatului sunt ca-pabile sa functioneze stabil pana 1a adanci batraneti. Sana-tatea acestora este determinata de madul de gandire albarbatuIui, ceea ce depinde la randul sau de atitudinea pa-riutilor Iui fata de viata ~i de ce mai poate schimba el in-su~i. rhca barbatul este nevoit ca tot timpul sa-~i demon-streze potenta, nu-i va fi dat sa se ocupe de sex vreme in-delungata. Prostata este organul patemitatii. Sanatatea acesteiglande reflecta raportul dintre mama ~i so!, dintre mama ~ibarbati ca intnlchipare a patemitatii ~i de asemenea reactiafiului 1a modul cum vede mama sa lumea. Iubirea mameipentru so!, respectarea ~i onorarea lui asigura fiului 0 pro-stata sanatoasa. Baza f•. mctionarii organelor genitale mas-culine este 0 buna irigare cu sange care sa se poata modi-fica rapid. Aceasta irigare depinde de sentimentul de vino-va!ie. Sentimentul de vinovatie legat de eapaeitatea demunca, de starea materiala, de succes, de barbatie, de iubi-re ~i de capacitatea Iui sexuala de a satisface femeia Inrau-tate~te functionarea organelor genitale. Acestea se afla inzona care controleaza problemele economice. Paternitatea netraita duce la rnarirea prostatei. Tatalcare nu poate, nu indrazne~te sau dlruia nu i se perrnite sa- ~i manifeste patemitatea, se simte respins ~i l~i ascundedurerea sufleteasca. Foarte pUline marne §tiu sa in!eleagagandurile tatalui ~i iubirea Iui pentru copii. Lumea se des-chide pentru copil prin mama. Este biue eand mama este ea 0 ogIinda, dar este rau ca..1d este 0 oglinda stramba in earelaliile ei eu tatal. 232
  • Alunga raul din tine Daca femeii ii place foqa masculina primordiala, ea vaatrage barbatu1-at1et. Daca femeii ii plac barbatii voinici, dar are 0 experien-ta trista in legatura eu ei, ea nu se va marita niciodata euunul ca ei ~i daca 0 va face, se va cai dealegerea taeuta. Daca femeia simte 0 senzatie de neajutorare, de fricafata de slabieiunea ei ~i daca din aceasta cauza se teme sanu se aleaga eu un sot slab, ea va avea parte de un sot slabIn aparenta, a carui forta va cre~te ~i se va manifesta ~i ex-terior, cu conditia ca iubirea sotiei sa depa~easea frica.Nidal} barbat nu este slab din cauza staturii. Forta barbati-lor mid de statura consta in intuitie, un bun-simt genial ~ifoqa vointei. Barhaml capata forta datonta iubirii ~i res-pectului manifestat de sotie. Daca femeia dispretuie~te ~i ura~te barbatii mici destatura sau barbatii pre a sensibili, ea va avea parte de marisuferinte de la un astfel de sot. Rautatea femeii va distrugein el ceea ce ea ura~te la el. Ca 0 concluzie, gandindu-se laviata care a trecut, femeia va da din mana dezamagita ~i vaspune: "Ah, totdeauna a fast a~a!" Cat dispret, cat refuzde a-§i vedea gre§elile se afla in aceasUi nefericita femeie!$i ce rautate otravita! Dar asta poate vedea doar un obser-vator din afara. Barbatu!, devenit supus din cauza caracteru!ui autori-tar al mamei Iui, cu greu se hotara~te sa se apropie de sotie,fiindca se teme sa nu auda din gura ei sentinta la moarte:"Nu te iubesc. Nu am nevoie de tine". Experienta capatataIn casa nu Ie permite tinerilor sa se cunoasca mai bine. So-tul se apropie de sotie pentru ca ea sa-1 fadj. barbat, iar ea a~teapta ca el sa 0 faca femeie. Frica - pe mine nimeni nu ma iube~te nu-i permite femeii sa iubeasca barbatul, iar barbatu1ui sa se apropie de femeie ~i sa-~i exprime senti- 233
  • Luule Viilmamentele tare ~i eu autoritate, a~a cum a~teapta ele. Nici el,nici ea nu ~tiu ca prin gandurile lor ~i printr-un comporta-ment eontrar dorin!elor ~i inc1inaliilor lor, i~i provoaca su-ferin!a. Ei nu ~tiu ca barbatul ~i femeia se manifesta diferitin toate ~i di aceste contrarii pot deveni un tot unitar, gra-tie cedarii lor reciproce. Apare prima deceptie reciprodl ceva cre~te cu timpul. Ferneii nu-i place un astfel de barbat,iar barbatul nu are for!a pentru iubire, . Primul organ de sim! sunt urechile. Ea vrea sa auda calumea are nevoie de iubirea ei. In realitate insa, eorpul eivrea sa auda cum iubirea trece prin ~i din tot corpul ei incorpul barbatului. Acest transfer este insotit de un susur.Acest susur Ii cople~e~te pe cei care se iubesc, iese dincorp ~i se indreapta spre infinit. Astfel se produce unireain spirit. Tacerea lui tandra spune femeii: "Tu e.}tifemeiaiubita de un barbat .}i asta te face femeie n. Pentru ca aces-te cuvinte sa fie auzite este nevoie de lini~te. Treptat feme-ia incepe sa simta ea se streeoara eu totul in barbat. Nu ivrea sa auda nimic, chiar daea se spune ceva, pentru caea vrea sa auda cum se scurge in barbat iubirea ei. Nici nue nevoie sa auda ceva, pentru ca ea, femeia, a auzit ce eramai important - iubirea. eel de-al doilea organ de sim! sunt ochii ~i de aceeabarbatul iube~te eu oehii. El vrea sa vada adevarul. Pentrubarbat este foarte important sa auda ~i sa vada ea e nevoiede iubirea lui, ea iubirea lui Ii daruie~te ferieire femeii. Nueste deloc Intarnplator ea intre organe1e de auz, vaz ~i iubi-re se afla organul comunicarii - gatul. Indiferent de sex,scurgerea adevaratei iubiri se face prin chakra comuniciirii.Pentru majoritatea oamenilor, viata familiala depinde depriceperea lor de a-~i exprima iubirea prin cuvinte, panacand vor ajunge sa Inve!e sa-~i citeasca gandurile. Daca 234
  • Alunga raul din tineInsa barbatul simte ca este obligat sa vorbeasca, nu mai es-te liber in iubire. Frica de a fi In~elat in iubire este foarte mare, atM lafemei cat ~i la barbali. Frica atrage ace! ceva care 11speriepe om ~i euvintele frumoase aiei nu mai sunt de folos. Ineel mai bun eaz, abia peste mulli ani omul va intelege caaeeste cuvinte nu au fost dedt emotii. De obicei, eu Ie spun femeilor: " Cum poole sa va spu-na soful ca va iube,lte, daca el intr-adevar va iube~te?"Cuvintele exprima doar emotii. Eliberati-va de rautate ~ide spaima ca nimeni nu va iube.Jte ~i atlmci yeti intelege. Barbatului i-a fost dat mlul de vinovat, femeii - rolulde acuzator. Chiar dadi femeia nu se hotara~te sa-~i ex-prime parerea ~i in loc de asta se pripe~te ~i face nazuri,oricum influenteaza sexualitatea barbatului pentru ca sub-con~tientul fixeaza arice umilinta in cea de-a doua chakra.Ce este in barbat de la mama sa atrage acela~i lucru in so-tie. Compozitia ~i viteza de deplasare a fluidelor din corpdepind de functionarea inimii ~i,prin aceasta, de sentimen-tul de vinovatie. Daca acest sentiment cre~te, t1uidele seingroa~a. Aeela~i lucru se intampla ~i cu sperma. Ca urma-re, eantitatea de sperma seade. Pe masura ee sperma se in-groa~a, mi~carea spermatozoizilor se ineetine~te pana In-ceteaza total. Treptat, spermatozoizii incep sa moara. Lainceput Ii se modifidi forma, apo! Ii se atrofiaza coditele ~iin final se descompun. Disperarea barbatului ~i rautatea pepropriul corp accelereaza acest proces. a astfe1 de spermanu este buna pentru fecundare. Aceasta impotenta ascunsa se va dezvolta, mai devre-me sau mai tarziu, in incapacitate de a avea relatii sexuale.Erecria membrului depinde de modul cum circula sangele 235
  • Luule ViilmaIn organele genitale. Arterele inseamna femeia. Membrulincepe sa slabeasca atunci cand sangele care I-a irigat trecein vene. Venele insearnna barbatul care are satisfactie dinimplinirea dorintelor femeii. Prin urmare, functionarea or-ganelor sexuale masculine depinde in totaiitate de modulcum se manifesta femeia in biirbat. eu alte cuvinte, functiasexuala a fiului este determinata de atitudinea mamei fatade tatiH sau. Daca mama se comporta ironic fata de insu§irile sexu-ale ale so!ului, testiculele nu coboara. Baiatul care se temesa-i arate marnei sale podoabele Iui barbate~ti - daca 0 sarada de el? - ramane eu testiculele necoborate. 0 mniIin!atraiHi intr-o viata anterioara, sau invers, umilirea sotuluipoate deveni 0 datorie karmidi ce va trebui pUitita. Ferneiacare rade de biirbatul ei, l§i directioneaza preaplinul de iu-bire ditre fiu §i prin cocolo~irea Iui excesiva poate sa-isperie fiinta Iui masculina pana intr-acolo incat el sa aibaorgane genitale anormal de mici. Mama care 11mangaie eutandrete pe bebe1u~ pe funduletul gol este chiar iubirea. Iarmama care se jeneaza de insemnele sexuale goale ale biiie-telului ei, 11poate speria pe copil pentru toata viata. Frica tine cre~terea pe loc, rautatea 0 mare~te - aceastaregula se aplica la toate. La barbatii activi ~i agresivi,membrul ~i testiculele sunt mai marl decat la biirbatii te-matori ~i mode§ti. eel care devine l11saexcesiv de agresivse va imbolnavi. Barbatul, care chiar ~i in deceptiile lui sexuale - cauta vina la femei, - gase§te ca femeile sunt vinovate, - este convins ca femeia este vinovata, - considera ca toate femeile sunt la fel de rele, 236
  • Alunga rCiul din tine - simte di din cauza aceasta este nevoit sa sufere, sealege cu 0 inflarnare a organelor sexuale. Dad. rautatea seamplifica, apare 0 boala mai grava. La baieli, bolile virotice dau adesea complicalii la or-ganele genitale. Dadi mama nu se poate descurcaprin ori-care alt mijloc cu taHH Iui, ea, prin cuvinte sau ganduri, nva lovi mai jos de byau -in locul eel mai vulnerabil pentrubiirbat. Felul r[mta!ii materne determina natura complicati-el: - creion - rautate din neputinta, - varsat de vant - bucurie r[mtaeioasa (la neeazul altu-ia), - grip a - depresie. Cu cat rautatea este mai mare, eu atat boala este maigrea. Daca parintii se cearta ~i i~i varsa rautatea prin tipete,pe copillneepe sa~l doara gatul. Cu cat se va depa~i maimult masma, cu atat mai putina rautate se va arde In timpce ei se cearta ~i cu at<ltmai mult boala se va compliea.Rautatea provocata de excese provoaca edeme. Dintre bo-lile care duc la eomplicatii, cea mai grava este, din acestmotiv, oreionul, deoarece eel care se simte infrfu1t nu estecapabil sa se elibereze de rautate. Invingatorul devine, p, invictoria sa, marinimos, in timp ce invinsul aduna in el rC:l-tate, a~teptand un moment prielnic. Cereti iertare corpului ca n-ati ~tiut sa-l ajutati la timp,ca n-ati ~tiut sa va identifieati lecliile de viatit Iertati gre-~elile marnei ~i tatalui dumneavoastra. 237
  • Luule Viilma p,y-pmpru din viatd Examinam odata anatomia ~i fiziologia unei femei :taracopii. Mi-a atras atentia un aspect oarecum neobi~nuit. Deregula, femeile nu ~tiu sa iubeasdi barbatii, dar, 1a aceastafemeie, ovarul stang era ca un barbat caruia ii place viata~i munca, baiat bun ~i muncitor la prima vedere, dar caren-a vazut femei. Trompa stanga era ca 0 femeie trista care11prive~te melancolic pe tata1 ei. Tatal este urmarit eu vi-gilenta de mama ei, in aparenta 0 femeie de mare moralita-te, dar in esenta geloasa. Am patruns eu privirea in ovarulfiicei ca sa-l vad pe taUil ei. Primind 0 edueatie foarte severa, ]a maturitate e1 a de-venit un om minunat din toate punctele de vedere ~i res-pectabil, dar pe soria lui 0 deranja ceva inexplicabil, carepe nesimtite se transformase in gelozie. Ea nu ~tia sa spu-nEI. a sotul ei Ii refuza iubirea, deoareee nu mai avLlsese 0 cexperien!a asemanatoare eu alti barbati. Fiind oameni cu-viincio~i, amandoi s-au cufundat in treburile lor. Femeia ainceput sa se fereasca tot mai mult sa iubeasca. Sensu1 vie-tii devenise munca, copiii fiind dej a nascuti 1a vremea ace-eb. Ovarul stang al fiieei era exact tatal ei, care vedea to-tul, ~tia totul, dar nu-i dadea prin gand sa priveasdi in el ~isa scoata de acolo ce este mai pretios dedt orice in via!a-iubirea sufleteasca. Cand fiica lui, micuta, i se a~eza pegemmchi ca sa-1 iubeasca, el, leganand-o, vorbea cu altci-neva despre probleme mult mai importante. In aceasta fa-milie model raporturile erau, in realitate, instrainate ~i in-cordate. Iubirea fiicei nu era necesara ~i ea se invatase sa 238
  • Alunga raul din tinese retina, presupunand ca a~a ii face placere tatalui ei. So-tul se alege dupa asemanarea tatalui. Sarutandu-~i sotul,sotia reactioneaza cu foarte multa sensibilitate dnd gan-durile Iui zboara cine ~tie unde. Acest lucru 0 jigne~te. Easimte ca el nu are nevoie de iubirea ei ~i se retine, tara sainteleaga ca trebuie sa-~i sarute sotul altfel, cu foe, tara sa-~i retina pasiunea. Sotul ei este copilul .care s-a inchis in el~i care a suferit din cauza mamei, dar a carui incredere infemei poate rena~te in arice moment. Din fericire, sotia luieste suficient de de~teapta ~i rabdatoare. Grice efect are a cauza. La paisprezece ani, tatal eradeja un voinic, cu un sim! al propriei demnitati foarte u~orde ranit, a~a cum se intilmpla cu copiii maturiza!i prematur~i gravi. Candva ~i-a zdrobit degetul mare de la picior.Copilul rabdator nu a mai putut sa rabde singuratatea, aveanevoie de dragostea materna ~i de mangaieri. Mama a fostinsa surda la durerea lui ~i a trecut pe lallga, declarand eaun barbat nu trebuie sa se vaite pelltru ariee Deac. Nu erapentru prima oara, acesta era stilul de viata in familie. Elliimplora mamei iubirea pe care 0 merita, fiind aseultator, ~ipentm ea nu a primit-o, s-a illChis pentru totdeauna in fataiubirii unei femel. Daea nu mi se da, nici n-am nevoie.Cum-neeum, 0 sa ma descure eu ~i singur. Aeeasta hotara-re grava ~i definitiva constituie 0 autoIini~tire pentru multioameni dezamagiti. Cercul s-a inchis. Indiferenta bunieii fata de barbati s-a manifestat in !ipsa de copii a fetei baiatului ei. ~i un ba-iat va a~tepta mult ~i bine ca viitoarea lui mama sa indrep-te gre~elile a trei generatii prin eliberarea de propriile stre-sun. 239
  • Luuie Viilma ,Ghid de viatci Corpul nostru este un fel de ghid. Citindu-l, omul tre-buie sa-~i dezvolte gandirea pentru a-I putea intelege maibine ~i a-I utiliza corect. Cred ca ~i dUIl1..neavoastra inte- atiIes deja aeest Iucru. Indiferent despre ce parte a corpuluieste yorba, acest ghid ne spune un singur lucru. Trebuie sainvatam limbajul corpului nostru. 1. Sa ne uiHim Ia m~iini.Ce ne spun ele? Ne vorbescd" espre comunlcare Mainile pornesc din corp la nivelul chakrei eomunica-rii ~i, prin urmare, sunt in legatura eu verbele "a da" ~i "aprimi". Partea stanga se eorelationeaza eu tata ~i intregulsex masculin ~i de asemenea eu economicul ~i eu treeutul.Partea dreapta - cu mama ~i sexul feminin, cu sentimente-Ie ~i eu viitorul. Seheletul este tatal, tesuturile moi - mama.Dadi se imbolnavese tesuturile mal de pe partea stanga,inseamna ea mama, cu rautatea ei, s-a amesteeat in juma-tatea tatalui ~i conduce aeolo dupa cum vrea ea. Daca suntafeetate oasele din jumatatea dreapta, atunci tatal s-aamestecat in jumatatea mamei sa conduca Clh1l vrea el.Omul poate fi nemultumit ~i de cat a dat ~i de cat a primit. Mama se reduce la tot. ce e de gen feminin, tarni - latot ce e de gen maseulin. Noi am aparut pe lume pentru a indrepta partile releale parintilor no~tri. Daca nu ati facut acest lucru, Inseam-na ea ati amplifieat gre~elile parintilor ~i de aceea suntetipredispu~i la 0 boala. La om, boala apare l:ntotdeauna caurmare a propriiIor lui gre~eli. 240
  • Alunga raul din tine Dadi in momentul de fata sunteti sanato§i, lncepeti sava schimbati reprezentarile de viata. Negativitatea durn-neavoastra va prestabiIe§te viitorul. In acceptiunea obi~nuita, mana unui om bun ~i frumostrebuie sa aiba. degete lungi, flexibile ~i frumoase. Degete-Ie flexibiIe se Indoaie eu u~urinta spre exteriorul mainii.Un om hraparet ~i interesat are palma lata, iar degetelesunt aduse spre interior ca un drlig, sa poata prinde maiu~or. Primul tip de mana este earacteristic pentm tineri de-oarece universul gandurilor lor este deocamdata pur ~i fap-tuI ca nu 9tiu sa se teama exclude agresivitatea de ordineconomic. eu dH setea de ca~tig cre~te mai rapid ~i eu dUrautatea acumulata in llil11ainsucceseIor este mai mare, euatat mai rapid se modifica ~i forma mainilor. Degetele cares-au scurtat boInavicios arata ca omul face economie ellrautate, dar ascunde acest lucru, ~i ca este aVa!. Degeteledcformate ca un drlig arata 0 sete de ca~tig care nu tinecont de principiile unei vieti oneste, tara derapaje. Existaforme foarte difente de modificare a aspectului mainii. Inprincip1u, cuvantul care caracterizeaza schimbarea formeimainii caractenzeaza 91 particularitatile poftei respectivede ca~tig. De exempIu, daca la un om generos, generozitatea Iuieste dictata de dorinta de a merita sa fie iubit, el va incepesa fie exploatat de ceilalti. Rautatea "N-o sa maidau" ,provocata de deceptii, pe care elinsa 0 tine ascunsa,Ii va un1!i degetele, fine pana atunci, prl.11 formarea unorpEuri zbarcite la articulatiile acestora. lata cum un om frumos ~i generos inceteaza sa mai fie frumos din cauza aparitiei setei de ca§tig. Doar un corp foarte puternic do- re~te sa~l abata pe om de la un drum gre~it. Setea de ca9tig 2.:11 i..t
  • Luu!e Viilma11face sa muneeasca ~i in cele mai inumane conditii - im-portant este sa fie bine platit. ~i aceasta lasa mme pe maini. Unghiile sunt un fel de fereastra simbolica spre lumeacomunidirii sau cum vede omullumea. Lungimea unghiilor -- vederea in largime a vieW sauvederea feminina a lucrurilor marunte, intelegerea mate-rialista a vietii .. o lungime natural a a unghiilor inseamna vederea Inadancime sau vedere masculina. In vartejul vietH, femeile devin asemanatoare eu bar-batii ~i barbatii eu femeile ~i aceasta se manifesta prin mo-dificarea formei unghiilor. eu cat unghia este mai lata ~imai scurta, eu ata! modul de a vedea lumea este mai mate-rial ~i mai limitat din punet de vedere spiritual. 0 li.l1gJ:;jetare ~i elastica inseamna 0 fereastra solida ~i flexibila ditretume. 0 unghie moale ~i fdabiia - un mod moale ~i friabilde a vedea lumea. 0 unghie care se 1ngrOa9a- uratirea vie-tii din vina proprie, disparitia interesului fata de viata ~iaparitia senzatiei de nonsens. Un astfe1 de om are eu sigu-ranta ~i 0 vedere slaba. Uitati-va 10.fiecare deget in parte ~i trageti singurieoncluziile. Aceia, 10.care unghia de 121. degetul mare estemare ~i lungimea ei depa~e~te latimea, pot sa traga maiu~or concluziile necesare, datorita faptului ca au mo~tenitde 10.tata 0 capacitate mai mare de a rationa. Cei care auunghii scurte ~i late 10.degetul mare, trebuie sa-~i dezvoltecon~tient gandirea logica, altfel viara Ie va fi grea. Degetul mare este tata, aratatorul- mama, mijlociul-dunmeavoastra In~iva, inelarul- frati-surori, degetul mic-oamenii. Pernu!a palmei - tata, palma - mama. 0 pernutaputemic dezvoltata arata caracterul putermc 0.1tatalui. 0palma mare, adanca ~i IDoale demonstreaza ace1ea;;i cali- 242
  • Alunga raul din tinetati la mama, in bratele careia ne simtea.rn in siguranta.Mana dreapta ne arata comunicarea eu sexul feminin,stanga - eu sexul masculin. Uitati-va care este distantadintre capetele degetelor stranse ~i intinse ~i yeti intelegecat de apropiate sau de reci sunt relatiile dUlTh1eavoastraeuoamenii respectivi. Strambarea degetelor arata de cine ativrea sa fiti mai apropiat ~i de cine va tineti la distanta. Ui-tati-va la cicatrici, deformari ~i la degetele Ilpsa 9i trageticoncluzia in legatl.lra ell rautatea inceputa de la parinti 9ionlplificaUi de dumneavoastra. Va reamintesc, articulatiaeste mama care £1ce barbat din tatal dumneavoastra - unsupon solid in viata. Dadl articulatia este deformata - esterautatea mamei pe slabiciunea tatalui, care la dumneavoas-tra s-a amplificat. Tata este baza soliditatii vietii dumneavoastra fizice.Degetul mare flexibil ~i putemic este tatal care are acelea~icalitati. Degetul mare ramane in unna celorlalte pentru ciitatal merge, se afla pe dmm. Dar daca intindem ;>i incordam degetul aratator ~i ceIe-lalte degete se Tor strange in punm inseamna cii cerinlelemamei unesc familia. A arata ell degetul nu este politicos,este un mod de a pomnci. A pomnei InSeaITI-lla ingradialibertatea cuiva. De aceea un om eu demnitate nu arata cudegetul, chiar daca mental da un ordin" El va face un semnell mana, ca ~i cum ar oteri dreptulla alegere: "Fa cum emat bine pentru tine ". Aceasta inSearrlna ca e:jti liber inlucrurile mt/runte, dar in fond vei face ce trebuie pentruca vrei sa-.ti arali parte a fa buna. Sunteti un am politicos,nu? Acum, faceti un gest ponmcitor ~i politicos ~i vedeticare deget va fi in centru. Nu cumva mijlociul? Frecati-va palmele sau observati cum va spalati pemaim sau va dati cu crema. Urrnariti cum incepeti ~i cum 243
  • Luule Viilmatenninali aceasta operalie, claca 0 faceli repede san lent,daca 0 faceli prin mangaiere sau prin apasare, daca atingelicu mana zona ell defecte de la cealaltIi mana ~i multe altele.La feI se face ~i comunicarea dintre femeia ~i barbatui dindumneavoastra. Daca va mi;;cali mainile energic, ~i nnave!i chef de mofturile interlocutorului, vi s-ar putea In-chide u~a m J?-as.Daca msa mainile durnneavoastra suntdelicate ~i sfioase, yeti fi nevoit sa suferiti din cauza unuiinterlocutor prea energic. Umlariti cum i~i mi~ca mainilecineva care face treaba ~i va yeti convinge ca existS. 0asemanare mtre comumcare ~i mainile lul. In via!a ri:Lmfule ~i pentru lupta. Dadi trebuie sa 10- locviti, f6qa loviturii este comunicata degetelor dunmeavoas-tra stranse in pumn de dUre degetul mare - tata, care preiagreutatea loviturii. Acum, stra.lgeti purnnul repede ~i :tarasa va gandi!i ~i 0 sa vedeti care este fdul dumneavoastrade a va bate. Degetul mare Ie apara pe cele1alte? Pe care? Sau el se sprijina pc celelalte? Sau §-a ascll.1Sde tot subcelelalte degete? Dadi s-a ascuns, iertati~va tatal pentru!ipsa lui de curaj. Purrm.uI eu degetul mare ascuns este unpurnn slab. Prin anaIogie yeti inteIege sem...1ificatiilediver- selor mi~cari ale mainii. Tatal i~i manifesta rigiditatea, mama - flexibilitatea. 0rigiditate excesiva n face pe om fragi!, 0 flexibilitate exce- siva n transforma in rob. Echilibrullor da fo11a. Echilibrul se capaili prm iubire sufleteasdi. Daca ea nu cxista, aparboli ~i se nasc copii bolnavi. Certurile dintre parinti intimpul sarcinii nu due chiar atilt de SL.1lplu diformitati. la Dorinta du~manoasa de a avea din ce in ce mai mult poate face ca copilu! sa se nasca cu mai mnIte degete, ele fiind formate de regula din tesut moale. Iar amenintarea du~ma- 244
  • Alunga raul din tinenoasa eu pedeapsa san setea de razbunare, provocata deinvidie, se pot intoarce prm na~terea unul copil lara degete. Partea exterioara a palmei este tata, partea interioara -mama. Ca intotdeaUi"1a,tatal intruchipeaza tot sexul barba-tese, iar mama pe eel femeiesc. lneheieturile mainii vorbesc despre lupta ell viata. 0lupta echi!ibrata inseamna ineheieturi sanatoase. Civiliza-tia actuala nu poate exista total mra lupta. La eel care tra-ie~te ca S3. dea eu punmul, rautatea este directionata spreinafara ~i, cand se bate, traumele capatate sunt direct pro-portionale cu forta rauUitii lui cinstite. Cel care, sub mascade om bun, l~i ascunde pumnii la spate, de~i tare ar maidori sfi dea una saA mute din loc pe atacator, se va alegeell 0 boala la incheieturi. Aceasta se petrece din cauza rau-tatH pe propria neputinta. Este foarte raspandit sindromulcand gentutele tendoanelor se inflameaza ~i se contracta,in afara de durerea crunuitoare, omul nu-~i mai poate lI1j~~ca mana. AeeasUi.boala spune rara ascunzi~uri: "Nu te iuala biitaie! Nu umili pe altul ridicand mana! Aduna-ji min-tile ca nu cumva din prostie sa ridici mana la cineva",1mbolnavirea mainii 11 fere~te pe am sa nu faca a crimaIntr-un moment de criza suHeteasca. Cu cat mana doaremai tare, ell atilt potentiala crima ascunsa in subcon~tientulunul om bun este mai periculoasa. Articula~iile cotului caracterizeaza modul cum se mi~-ca omul in viata. Via!a este sanatate, daca omul ~tie sacomunice. Una dintre caracteristicile turmei umane estenecesitatea de a simti cotul cuiva. Cine este multumit deviteza ell care merge turma sau, eu alte ellvinte, este mul- , ,turnit ea seamana eu ceilalti. simtitul comlui Ii da un sen- .. ,timent de Incredere placuta ~i nu intentioneaza sa iasa in evidentii. Va avea articulatiile comlui sanatoase. Dar, eel 245
  • Luule Viilmacare vrea sa fie mai bun decat cei1alti, sa ta~neasca in rata,va trebui sa aiba 0 forta sufleteasca ie~ita din comun pen-tm a fi in stare sa influenteze convingator tunna, sa 0 1n-tread. ~i sa ramana teamr. Turma nuva pemllte a~a u~oroii raUicite sa devina lider. Ea pretinde ca toti sa fie la fel.Ne~tiind sa gandeasca, dar dorind sa ta~neasca in fata,omul incepe sa dea din coate ca sa-~i fad. lac ~i de aceeaarticu1a!iile cotului se imbolnavesc. Daca doriri sa Ie averi ,sanatoase, , eliberati-va de rautatea ell care mergeti in viata, ~ ~ ~ ImpmgawA A d pe eelI a 1t1. A 2. Arum sa ne uitam la pidoare. Ce ne spun ele? Inesenta~ e.f YOr6§C t·.1 uespre comumcare, oar (,cJa en 1 b ot . > 1 0U]1 subtext economic. Jumatatea superioara a corpu1ui este feminina, cea in-ferioara - masculina. Daea femeia madema i~i va adaugaun plus de felninitate ~i barbatul un plus de masculinitate,nu Ie va strka, dar invers se vor imbolnavi. Daea, atuuci cand merge, omul calea pe cakaie, aceas-ta " mseamna•.•ca succesUl 1m•..•economIC pleaca ae Ja mOUll...1 - i 1 <0" "I .Jde ~l2:andire al tatei. Cine ~1Joarta tOCUr1 inalte.~va calea ine-vitabil pe varfuri ~i deci i~i organizeaz5. viatu economidtdupa mama - adica feminin, Lectiile primite de la vialamodifica modul de gandire. Nu degeaba, imbatranind, fe~meile lncep sa poarte indHtaulinte joasii, comada. Vor 52.se simta protejate economic. Totul are Insa a limita ~i dacafemeia refuza sa-~i puna toeuri czmd iese in luroe, aceastarenuntare la ferninitate poate fi periculoasii. Oriee remeretrebuie ca, din cand in cand, chiar la adancj batraneti, sa seincalte eu pa.ntofi eu toc. Cine merge mereu in papuci, esteun Infnint. Barbatul nu trebuie sa se compare ell femeia,nu i-ar strica sa calee tot timpul pe dilctiie. 246
  • Alunga raul din tine Oasele din talpa formeaza 0 bolta transversala ~i unalongitudinala. Oamenii eu talpa aplatizata sufera de platfus.Aceasta inseamna supunere, deprimare, refuzul sau inea-pacitatea de a face fata greutatilor eeonomiee. Bolta dintalpa este ea un pod peste un rau. Cine se teme de pod saunu are incredere in el, bolta nuii va mai servi drept pod.Balta transversala serve~te drept pod in zona varfurilor.Daca mama simte ca are forte pentru un mod de viata fe-minin ~i i~i face eu bucurie treburile, copilul va calca pevarfuri. Dar dad! ea incepe sa-l invinuiasd! pe tata ca n-oajuta ~i 11tine sub papuc, bolta transversala se aplatizeaza,deoarece el a devenit slab. Aplatizarea boltei transversaletrage dupa ea bolta longitudinala. Balta longitudinala esteun fel de pod intre mama ~i tata. Dadi mama nu are incre-dere in tata, nu-l respecta ~i nu se sprijina pe el, copiluI vaavea, pe masura ce cre~te, un picior bont, diform, incapa-bil sa-~i indeplineasca funetiile. Dadi ins a tatal, macar innumele onoarei, va continua sa munceasca eu deterrrjnarepentru ea viata sa mearga inainte, bolta talpii copilului nuva slabi niciodata eomplet. lntr-o familie eu scandaluri, ti-pete ~i lupte in care, macar in timpul pauzelor eei doi seiubesc din sut1et, copiii vor avea 0 bolta normala. Ei Sli..1tnevoiti sa 0 ia la fuga atunei cand parintii sunt nervo~i. o sitl.latie inversa apare in familiile in care parintiisunt foarte severi eu copiii. Bolta piciorului se va ridicaspasmodic ~i copiii vor avea picioare1e stn1mbe. Oaselesunt mentinute in stare de incordare de catre mu~dri ~itendoane. Dac3. parintii se fugaresc reciproc ~i la amandaiforta vointei este tensionata la maximum, capilul va fi cra-canat la ambele piciaare. Daca doar un picior este strfunb,atunci daar unul din piirinti dore~te mai muIt sa-~i realize-ze setea de ca~tig. 247
  • Luule Viilma Baza vietii 0 constituie mi~carea. Avem nevoie demi~care, at§t spiritual cat ~ifizic. Corpul nostru este mode-lul UniHitii Supreme. Unnariti-va cum calcati. Dinspre toespre varfuri, apoi un u§or zvacnet ~i pasul a fost mcut.Nimeni nu poate merge mult numai pe calcaie sau numaipe varfuri, a§a cum intr-o familie buna nu este aservitamama sau tata. Tatal este in feIul lui calcaiul pe care tesprijini, rara varf insa nu poti face lL11 pas. Degetele suntmembrii familiei - la randullor dau pasului un sentimentde siguranta §i coordoneaza mi§carea. Calcaiul da suportul,varful da directia, iar degetele privesc fiecare incotro pof-tesc §i toate lmpreuna fac un tot unitar. ~i acum incepeti sa alergati §i unnariti cum vi se mi§-ca talpa piciomlui. Varfurile impreuna cu degetele preiausarcina, ca 0 femeie care, ehiar daca l~i asuma 0 sarcinamai grea, ii obliga pc ceilalti sa participe. Si cimd varfurileobosesc, omul se sprijina pe cincaie. Ce bine e sa te spri-jini pe caldi; gratie varfului, el este un suport solid pentmintregul corp. Alergatul este bun §i pentm suflet §i pentmcorp. Este cel mai bun tip de sport care antreneaza intregulcorp. Toate fluidele i§i accelereaza circulatia §i. procesul de insanato§ire se accelereaza §i el. Purificarea se producecu ajutoml secretiilor de to ate felu..rile.Deosebit de impor-tania este transpiratia. Cu cat este mai multa transpiratie, eu atat mai mare este satisfactia alergatului, pentm di seproduce 0 e1iberare de rautate. Obisnuintele se creeaza in farn.ilie. Pfuintii care alear- - , , ga eu plaeere, imprima pbiceiul de a alerga §i capiilor lor. Invers se intampla intr-o faJTljliein care mama este Intr-o grab a continua din cauza spaimelor §i setei ei de ca§tig. Copiii ei vor fi impotriva alergatului. Dad! pe copil 11dorpicioarele lid nu poate alerga, in principiu problemele Slitlt 248
  • Alunga raul din tineacelea~i. Descifrati cauzele suferinte10r dumneavoastra ~idaca ele nu exista deocamdata, aveti grija sa Ie evitati. Da-ca nu puteti alerga, atunci mergeti pe varfuri, picioareledumneavoastra au nevoie de acest lucru. Aflali ca fiecareparte a corpului are functia ei pe care vrea sa ~i-o realizeze.De exemplu, tendoanele genunchilor vor sa sara sau macarsa. se incordeze pe degetele de la picioare, dar, dadi omulnu iese din ~lapi, aceste tendoane se vor osifica. De cumapare durerea, se va opri din mers. Un mij10c de mi~care superb este dansul. Cine vrea ~ipoate sa danseze va avea picioare sanatoase. Esenla dansu-lui este bucuria. Un om care iube~te viata nu se va suparaca nu are pantofi noi, ca imbracamintea lui s-a demodat, dinu arata bine san ca nn are sala de dans. Propria voce inloc de orchestra, picioareie goale pe iarba moale sau unloqor in coltul camerei - ce bogalie! Daca aveti dorinta sadfuisati exact a~a, picioarele dumneavoastra se vor face bi-ne. Uitati-va la degetele de 1a picioare. Degetul mare este tata, al doilea - mama, al treilea -dumneavoastra in~iva, al patrulea - fratii ~i surorile, alcincilea -lumea. Daca degetul mare este mare ~i lung - tata este mare ~iinalt. Daca varfullui este indo it in sus, inseamna di avetiun tata mandru. Dadi este atat de mull indo it incat va pro-duce durere, mandria tatalul s-a transformat in infumurare.Iertati-l. Daca degetul al doilea este mai lung decat degetulmare, mama 11conduce pe tata. De aid apar dureri la pi-cioare. In acest caz, de obicei, are loc 0 ingro~are a princi-palei articulatii de la degetul mare; poate sa apara unzgarci care face ca degetul mare sa incalece peste celelalte sau sa intre sub de. Aceasta deformare spune ca tatal in- 249
  • LuuIe Viilmaceardi sa fie mai puternic ~i nu observa eu C§ta rautate 0domina pc soria sa. In rautatea lui, ori el 0 terorizeaza, ori,invers, se Iasa terorizat de ea. Deformarea piciorului dreptarata probleme familiale pe partea femeiasca, deformareastangului - probleme pe parte barbateasca. Toate bolile seproduc, de fapt, din eauza unei evaluari superficiale a vie-tii, adiea ineoreet. . Dad. al doilea deget este mai lung dedt eelelalte, In-sealJ1..na a doriti sa fiti persoana cea mai importanta. Dure- crile din picioare depind de cat de mare este aceasta dorin!a. Constrangerea, ea ~i ineal!amintea neadeevata, inf1u-en!eaza in mod diferit via!a fiecaruia: pe unii ii roade ladegete, pe altii - la calcai. La neeaz, modul ascuns de gan-dire se manifesta prin analogie eu modul cum se simte pi-eiorul intr-o incaWiminte eare te strange. Vede!i care din-tre degete inealeca pe celalalt sau care se ascunde sub ce-lelalte. El se aseunde sali eelelalte 11inghesuie? Gandi!i-vala via!a dumneavoastra. Departati degetele ~i veti vedeacat sunteti de apropiati In familie. Daca degetele se distan;,.teaza bine, sunteti mai putin dependent de ceila1ti, atat inbine cat ~i in rau. Va reamintesc ca talpa eu problemele eieconomice reprezinta treeutul eel mai indepartat. Totulpleadi de la parinti. Si daca aveti suferinte inseamna ca atiamplificat gre~elile parintilor. Nu exista boala cat de mica care sa nu aibil Iegatura eumodul de gandire. De exemplu, Ia muIte persoane unghiilede la picioare sunt incarnate. Explicatia cea mai freeventaeste ea "nu au fost taiate bine, nu trebuie taiate pe mar-gini". Este aeela~i lucru ea ~i cand ai pune calului oehelarisau ai interzice cuiva sa priveasea eu coada ochiului. Un-ghia este fereastra spre lume ~i dadi pe om il intereseazanumai ee vede trag and eu coada ochiului, pentru ca a~a 1n- 250
  • Alunga raul din tinevaTa el cum nu trebuie sa faca, unghia, crescand in latime,ingusteaza campul vizual. Dad! acestJucru Ii produce du-rere, trasul ell coadaochiuluLs-atransfonnat in spionaj ~iunghia 11invata: "Nu-timaibaga nasul in treburile altora,nu mai ji din cale ajCtrade curios, oricwn din tine n-o saiasa niciodata un Sherlock Holmes! $i chial daca ar ie#,eu to~ a sa continui sa cresc .;i n-o sa te fmpiedic safacLcevrei ", Tendoanele de 1a genunchi reflecta. salturile din viala~i salturile economice. Un om caregande~te coreet, vaavea tendoane sanatoase, chiar dacastain frig ;;;i munce~tefoarte mult. Unii pot sa alerge zilnic zecide kilometri, a1tiise imbolnavesc cloar de la mers, pentru ca. poarta in ei rau-tatea pc succesele economice ale altora. A!i auzit probabilde cazuri cand cineva se imboInave~te dupa ce a aflat defericirea nea~teptata dizuta pe capul culva. Cel care se la-uda eu succesele sale, poate pravoca celui care 11ascuWi 0rautate fata de laudaro~enie ~i 0 rautate pe sine insu~i canu este capabil sa urce ~i eI ~i, ca urmare, i se vor imbol-navi tendoanele. Ca intotdeauna, marimea ~i felul rautatiidetermina marimea ~i felulcum se imbolnavesc tendoane-Ie genunchilor. Este la fel ca atunci cand un sportiv face 0saritura ~i se alege eu un traumatism; la fel se imbolnave§-te ~i eel care prive~te cu rautate salturile economice din vi-at<L Viata este ca 0 eursa eu obstacole. Cel care alearga eurautate, va rasturna obstacolul cu genunehiul. Obstacolul acazut, dar ~i genunchiul s-a lovit rau. Cine ~tie daca se vamai repara vreodata. Picioarele sunt mijloacele cu care merge omul ~i insens direct ~i figurat. Fiecare merge in feIul lui. eel carenu merge coreet, va avea picioare bolnave. Cine vrea sa 251
  • Luule Viilmadea un picior obstacolului aparut in eale, are in el 0 rautate~i picioareIe luivor fi condamnate la boli grave. Cine vreasa deaun genunchi barba!ilor, va avea genunehiul stangbolnav. Celcare vrea sa apliee aceea~i metoda mar~ava eufemeile, fiindca nu are destula minte, V8" avea genunchiulorept bolnav. Cu cat omul este mai agresiv, eu atat dore~temaimult<sa-i supuna pe cei d.injurul sau ~i aV.IDci enun- gchii lui se lor strarnba. SubHniez - nu este yorba despre 0 bataie reaHL S-arputea ca durnneavoastra sa nu fi lovit niciodata in viata pecineva. De lovit, n-ati lovit, dar tare ati fi vrut s-o faeeti.Prin urrnare, nu sunteti cu nimic rnai bun decat eel care adat cu adevarat. Diferenta este ca eel care a dat, a prirnitimediat riposta ~i inca ce riposta! I-a pierit pentm totdeau-na pofta de a da, de a ridica mana. Lectia de viata a fostinvatata in mod deschis, pe fata. Dumneavoastra ins astrangeti rautatea in launtru ~i ii condamnati pe cei care re-curg la forta. Exista oameni care nu accepta nicio forma de violenta,adica au 0 rautate fata de violentfL Ei viseaza ea lumea safie ideala. Nazuinta spre un bine maximal nu este altcevadeeat dorinta de a distruge lumea, deoarece binele la ma-ximum se poate transforrna in vii tor in rau la maximum.Daca omul face bine ~i Ii este frica sa nu se intalneasea curaul, aceasta frica se va transforma in rautate contra rauta-tii. Rautatea ii produce omului dorinta de a merge inaintein numele binelui, iar frica 11convinge sa se mtoarca. Caurmare, genunchii se lor rasuci spre spate. Cu cat rautateaeste mai putemica ~i mai distrugatoare, eu atat mai marilor fi modificarile distructive ale ligamentelor de la ge-nunchi. La tinerete omul are genunchi frumo~i, deosebit deelastici. La maturitate incepe sa aiba dificultati la mers. 252
  • Alunga raul din tine Va reamintesc, clatorita articulatii1or, osatura, care esterigida, se transforma intr~un sistem elastic, de mare mobi-litate, care fomleaza baza corpului uman. Cu alte cuvinte,fiecare articulatie este mama care il face pe tata barbat. Ar-ticulatia reflecta adevaratele relalii intre mama mea ~i tatalmeu, indiferent cum SlL.1t vazute de din afara. Articulatii1ede Ia picioare caracterizeaza mersul inainte din punct devedere economic al parintilor mei ~i modul cum au rezol-vat ei aceste probleme dind eram eu copE. Suferin!a cea mai raspandita este anchilozarea articu-lariilor ~oldurilor ~i genunchilor. Bazinul simbolizeazafamilia. Baza solidiHitii farniliei este sotu1, pe care sotia 11face barb at prin iubirea ei. Articulatia ~oldului arata flexi-bilitatea ~i mobilitatea vietH economice in familie. Dacamama nu cedeaza in treburile economice ~i acest lucru ilInraie~te pe tata, articulatia de Ia ~oldul st:Ing se va ancrIi-loza. Se va distruge ~i osul. Daca mama, in incapatanareaei, se supara pe ea lnsa~i ~i pe fa..11ilie, e va anchiloza arti- seulalia de Ia ~oldul drept. Daca tata imparta~e~te rautateamamei provenita din insatisfactie, se va distruge ~i lesutulosos. Articulatiile de la genunchi illsemneaza mersulilla-inte din punet de vedere economic. Daca copilul nu ampli-fica gre~eli1e parinti1or, ci dimpotriva, Ie diminueaza, ii-vergentde parinte~ti privind viata economidl a vietii nl iivor influenta sanatatea. Omul care are picioarele in "x" este avar. Cu cat avari-tia este mai mare, eu amt genunchii sunt mai deformati.Daca pe parcursul vie~ii, picioarele innascute ill forma de "x" devin ~i mai strfunbe, Inseamna ca avaritia mo~tenita de la parinti s-a amplificat ~i dad ele ~i dor, avaritia pro-voaca :autate la om. Daca Ia un om nascut eu pieioare 253
  • Luule Viilmadrepte, unul dintre ele ia forma de "x", inseamna ca. unuldintre parinti a fost avar ~i acest pieior va fi dureros. Picioarele strambe in form2i.de ,,0" earaeterizeaza unom generos. Cu cat intrece masma, eu atM stare a Iui mate-riala va fi mai dureroasa. eu cat irose~te mai mult, deoehii lumii, eu atat devine mai rEm~i eu atat mai tare 11lordurea genunehii. Sau eei apropiati i~i aseund d"iutatea pe eldeoareee ii eondamna la lipsuri materiale. Daea are in el 0rautate legatii de barbati risipitori, il va durea genunehiulstang. Daca eonsidera ea femeile sunt vinovate de saracialui, i se va imbolnavi genunchiul drept. Picioarele drepte arata echilibru economic. Dar dadacest echilibru a fost realizat prin avaritie, partea econo-mica ar putea sa nu mai progreseze ~i ingustarea cavitati-lor artieulatiilor = lipsa de progres exprima rautatea legatade declinul economic. Cu cat portofelul devine mai subtire,eu atat mai rau devine proprietarullui ~i eu atat mai tare ise seurteaza picioarele. Treptat, articulatii1e de la genunchise strang, apoi se ingroa~a. Durerea care insote~te acestfenomen 11va face sa stea pe lac ~i sa se gandeasca 1a gre-~elile mcute. CEY(fmp[u din viatd Haideti sa ne gandim putin. Unui barbat eu radiculita lombaro-sacrala ii amorteaudegetele IV ~i V de la piciorul stang. Prin urmare, din eau-za tatalui sau ~i a lui, ca barbati, avea probleme atflt demari eu fratii, surarile $i cu Iumea, incat functiile acestordegete erau alterate. Fie ca ace~ti oarneni nu existau in rea-Iitate, fie ca el era atat de deceptionat, inca.t uu mai voia sa~tie de ei. Barbatul avea ~i picioarele stnimbe. Asta m- 254
  • Alunga raul din tineseamna ea era extrem de avar. Bolta talpii stangi erasupraineordata. Deci, tatal nu putea sa faea fata pretentiilorprea mari ale mamei. Pentm a intelege mai bine, sa privim pieioarele in in-tregime. Barbatului i se parea ea picioml stang ar fi maiseurt deeM dreptul. Nu se in~ela - a~a ~i era. Mu~chiul an-terior de la pieiorul stang era moale ~i cazut. La fel era ~ifemeia din aceasta jumatate maseulina; molieiune = senza-tie de nesiguranta. Barbatul se sprijinea mai mult pe pieio-rul drept. In felul acesta, din punct de vedere economic else sprijinea pe femeie, de~i trebuia sa fie invers. Pentru a intelege ~i mai bine, sa ne uitam la bazinullui.Bazinul simbolizeaza familia. Osatura il simbolizeaza petata. Bazinul ba.rbatului era deformat - partea stanga eralasata. Deci, economic, tatal era umilit. Daca fiul s-a im-bolnavit, inseamna ca nu a indreptat gre~elile tatalui, ci le-a amplifieat. Partea stanga a bazinului era ie~ita in fata.Prin urmare, el incerca sa-~i compenseze acest neajunsprintr-o straduinta exagerata, :tara sa inteleaga ca nu va re-u~i, claca nu-~i va reeapata sentimentul de demnitate. Un bazin astfel deformat este un sprijin mcoreet pen-tm coloana vertebrala. Vertebrele doi, trei ~i patm eraudeplasate, deoarece barbatul se invinovatea de tot felul deprobleme economice. Deplasarea vertebrelor provoacastrangularea terminatiilor nervoase. Durerea provocata depierderea capacitatii motorii indica 0 acumulare critica derautate. De ce s-a imbolnavit acest barbat? Este 0 poveste foar-te obi~nuita. Cand era copil a fost infiat de 0 familie.Ace~tia erau a!CooHci ~i il umileau in permanenta. Fiindbun la suflet, suporta totul cu resemnare. Apoi s-a insurat,dar nici atunci nu cracnea. Tot ~tepta ceva, cum a~teapta 255
  • Luule Viilma barbatul creat pentru a merge inainte. Familia s-a destra- mat. Continua sa-~i iubeasca soria §i copiii ~i aceasta iubi- re 11facea sa se simta vinovat. Se sacrifica, i~i nega propri- ile necesita!i, traia pentru a face bine celorlalti. Cand I-au alungat, a plecat. I~i ascundea adanc suferintele in spatele unui zambet bun ~ijenat, dar ele existau. Pentru a-~i invinge triste!ea muncea din ~reu gandind: "Pentru ce? N-am nevoie de nimicf" Bre~a dintre ganduri- Ie §i faptele sale se adancea tot mai mult. Ridicand odata a greutate ~i simtindu-~i umilinta, a auzit un trasnet in spate. Corpul lui 1i dadea timp sa se gandeasdi, adica se imbolnavise. Eliberandu-se de stresuri, starea de permanenta ineordare a mu~ehilar s-a redus ~i a. in!eles ea nu ~tiuse parra atunci sa se relaxeze. Pe masura ee mai elimina din stresuri i~i dadea seama ea nu gandise cum trebuie. Dupa ee ~i-a iertat ~i parintii naturali ~i pe eei adoptivi, a in!eles ca tori erau la feI, fiindca el ~i-i alesese pentru EH;;invata leetii1e de viata. A Ll1Ceputsa se Insana- i to~easca repede intrucat gandirea la un om umilit este ciclieizata. Insueeesul are ~i 0 parte buna - te invata multe. Doar atunci cand bazinul este 1.1 echilibru, adica, doar atunci cand demnitatea parin!ilor a fast redobandita, co- loana §i osatura pot sa constituie un sistem echilibrat de parghii, eliberat de tensiune. Daar atunci coloana vertebra- Ia devine expresia unor principii de via!a oneste ~i ferme §i protejeaza ell demnitate principalul canal energetic. 3. Gandifi-va la digestia dumneavoastra. Ce va spune ea? Ea va vorbe~te despre dobandirea intelepci- unii de viati, san de~teptaciunii ~i dcspre dobandire in general. 256
  • Alunga raul din tine Dorinta de a dobandi ~i realizarea ei sunt tainuite eucea mai mare grija in viata ~i in corpul omului. Setea deca~tig este foarte greu sa fie tinuta in echilibru ~i de aceeacre~te numarul de suferime ale tractului gastro-intestinal.Deseori ele sunt descoperite prea tarziu. A~a cum trecemancarea prin organele dumneavoastra digestive, tot a~atrece prin dumneavoastra ~i intelepciunea vieth. Ba asimi-lari cate ceva, ba lasati sa treadi adevaratele valori ale vie-tii. Ba ~tiri sa alegeti graul de neghina, ba lasati totuI lanimereala - posibilitatea de a alege este mare. La un omgeneros, bun, care se bucura de viata, tractul gastro-in-testinal va funeriona irepro~abil. Bolile aeestui tract la unom stresat oglindesc universul de gandire al proprietarului. Mancarea introdusa in gura simbolizeaza pIa nulcare trebuie bine gandit. Mestecatul este un fel de ma-runtire a planului pentru a avea 0 viziune de ansamblu ~i aputea munei bine ~i corespunzator. Cine i~i gande~te inprofunzime $i cu iubire planul sau, nu va gre~i in timp cemunce~te. Cine considera ca viara este urata, fara sens,plicticoasa $i mra rest, manearea se va invarti in gum luitot a~a $1va duce la imbolnaviri ale cavitatii bucale. Celcare nu acorda atentie planificarii, fiindca pune semnulegalita!ii intre lucrurile mid $i lucrarea mare, nu va da im-portanta nid masticatiei, care trebuie mcuta cu grija. Dealtfel mei nu simte gustul mandirii, a$a cum nu $tie sasimta nici gustul vietii - bucuria. Nu shnte gustul nid eelcare apreciaza doar rezultatIll final al mancatului ~i se Im-buiba la repezeala. Omul mo~tenqte mintea de la tatal sau. Dintii simbo-lizeaza mintea tatalui. Cine are dinti puternid, ~tie sa-~ifaca planurile ell cap, a mo~tenit de la tatal S2lU a mintebuna, Cine persifleaza mintea tatalui sau a biirbatilor in 1,·7 ~";1
  • Luule Viilmageneral, va avea din!ii de lapte strica!i. Cine ura~te, din ci-ne ~tie ce motive, mintea barba!ilor, va suferi mult din ca- iuza dinrilor. Cine i~i va arata coltii la ceilal!i, se lor stri-ca incisivii. 1ar cine vrea sa umileasca pe ceilal!i prin cru-zimea lui, va face paradontoza, adid inflamarea radacini-lor ~i s-ar putea chiar sa-i cada dintii pentru a nu-~i mai fo-losi gura ca anna de lupta. Cine simte nevoia sa ronlaie tot timpul ceva, trebuie sase apuce de a lucrare mare ~i importantiL Dorinta de a fon-Taiinseamna un stres pravocat de dorinta de a face planuriintr-una. Scopul suprem al oridlrui spirit este dobandireade inte1epciune. Aici intra ~i lucrarea eea mai mareata -schimbarea de sine. Cata vreme acest stres nu este eliberat,ornul nu va fi capabil sa inventeze ceva inteligent ~i curast. Marimea stresului lui poate concura in mod simbolicdoar eu greutatea eorpul ui sau. Inceputul determinafinalul, a~a cum cauza atrage du-pa sine efectul. Circulatia hrand in tubul gastric sea-mana ell punerea planului in actiune, inseamna a-I doridrum bun. La eel care se razgande~te bruse, fiindca nucrede in rezultatele muncii Iui, manearea se va intoarce eusughituri din esofag 1n gura. Hrana otravita de ganduri releinfluen!eaza negativ digestia. Cine se teme sa mearga 1na-inte, va avea din cand in cand spasme in esofag. Cine se vasupara pe greutatile vie!ii, intrucat vrea sa mearga prea re-pede, va altera atat de tare starea esofagului incat acestaposte ramane ingustat pentru totdeauna, de exemplu caunnare a nenumaratelor ulcere. Daca IDsa se teme de viats.~i se ascunde de greutati, se vor forma diverticuli pe eso-fag. Sunt un fel de ni~e in care este retinuta manearea. 258
  • Alunga raul din tine Cel care confunda esofagul eu ciiile respiratorii, adicamancarea intra In trahee, acela amesteca munea eu liberta-tea ?i ell iubirea. In sens simbolic munca sufoca libertatea. Stomacul simbolizeaza iDceputul lucrului. Cine seteme s2ise apuce de un lucru, are un stomac spastic. Cinenu vrea sa se apuee de un lucru, stomacullui nu va produ-ce sue gastric. Cine se apuea de treaba eu rautate, la ince-put i se va inflama mucoasa, adica face gastrita. Daca rau-tatea se amplifica, il1cepc ulcerul. Daca rautatea se trans-forma in du~manie, in ura, ulcerul se transforma in cancer.eu alte cuvinte, ca.nd sentimentul de vinovatie se trans-forma in acuzatii. aeiditatea din stomac cre~te, indiferentdaca omul se invinovatqte pc sine sau invinovate9te pealtiL Diferenta este ca, daca se invinovatqte pe sine, vaface un ulcer mai adanc .;:i mai dureros. Cel care se com-porta. du~ms.nos fatS. de ~efi sau fata de un ordin dat ~i seopune categoric, fie ~i ill ganci, nu va avea un stomac sfma-t05. 0 mundt neplacuta il face pe om sa se oblige sa 0 faca.Obliga!ia este 0 rea-vainta en un scap determinat, adicaomul i~i dore~te raul. Cine dore~te ca vremurile bune deaWidata sa se into area san se opune viitorului, stomaculluiva da afari3.tot contimltul prin vom3.. Jumatatea feminina a tractului intestinal este intes-tinul subtire; jumatatea masculina este intestinul gros. 259
  • Luule Viilma Organele digestive Dinti Ficat Vezica biliara DuodenColon transversCol.on ascendent Anus (Intestinul gros = cec + colon + reet) 260
  • Alunga raul din tine In intestine continua digestia ~i incepe absorbtia sub-stantelor nutritive, sau, simbolic, asirnilarea intelepciuniide viat~LLa inceput, procesul are loe in intestinul subtire.Aeeasta inseamna ca asimilarea intelepciunii Incepe odataeu intelegerea lucrurilor marunte din care se dezvoWi inte-legerea lucrurilor mari. Duodemd seamana simboIic ell inceperea unei lu-erari de mari proporfii 1a care sunt angrenate toate per-soanele care au tangenta. Duodenul se gase~te imediat du-pa stomae la inceputul intestinului subtire. Starea acestuiane arata cum se comporta omul fata de lucrurile marunteale vietH ~i fata de sexul feminin. Ne arata cat de mult ~tieel sa-$i mobilizeze toate fmtde pentru a executa luerarea. Daca barbatul considera dl vitejia Iui eonsta doar in aincepe lucrarea, iar continuarea sa 0 arunce eu rautate peumerii altcuiva, de exemplu ai sotiei, duodenul i se va in-£lama sau va aparea ulcerul. Boala spune ca nu este de fU"~ine sa te ocupi ~i de lucruri maI1h1te ~i ele pot sa~i deamai multa rninte unui barbaE. Ea SPUnt:: "Poate di altarbarbari nu Ie trebuie; dar tie ifi trebuie. Daca n-o sa fnvertaceste lucruri, nu-fi va fi bine ". Femeilor ie place mai mult sa continue ~i sa termine 0lucrare, de aceea ele fac mai rar ulcer duodenal. Dar dadea detesta sa se ocupe de fleacurile vietii, va face ulcerpentru ca e1 sa 0 oblige sa se into arc a la modul feminin dea gandi. Amintirile urate din trecut aduc amari.kiune. Canalulbiliar se varsa in duoden, iar excesul de fiere ii amplificasuferinta, daca omul este predispus la amintiri urate. Tot induo den da ~i pancreasul. Daca fierea poate t1 comparata cuhotararea ~i exigenta femeiasca, excesul lor provoaca du- j(1 ~Oi
  • Luule Viilmarere, fermentii digestivi ai pancreasului sunt asernanatorieu delicatetea ~i mangaierile barbatului, absenta lor Impie-dicand digestia sau asimilarea fineturilor de intelepciune.Daca ins a terneia nu este deloe exigenta, seade secretia debila. Daca baTbatul este prea sensibil la lucru, devine latreaba flexibil ca 0 femeie ~i se lasa. influentat de ea, cre;;tesecretia de suc pancreatic ~i, in plus fata de problemele dedigestie, scade continutul de zahar din sange. Absorbtiasubstantelor nutritive sau asimilarea intelepciunii scadebruse. Duodenul este organu] central al tractl.llui gastric. Pri-ceperea de a luera in colectiv pentru realizarea unei lunariIlnportante constituie gararqia unui duodcn sanatos. Intestinul subtire simbolizeaza munca de zi ell zicare, dupa cum Sf: ~tie, consta in lucru:d manmte. Totintestinul subtire caracterizeaza perioada medie a vietE ~i aactivita~ii. Cine se 0cupa eu placere de lucrurile marunteale vietii ~i TIU se fere~te de activitatea cotidiana, are un in~testin sub tire saniltos, Dar cd care este grabit, va avea 0diaree caracteristica pentrn intesthml sub tire - abia 1na- ,nanca ca 8i da fuga 10. toaleta. Cihe detesta maruntusurile , ,vierii, mai ales dadi este femeie, ~i nu dorqte sa se e1ibc-"Ooze . d" It~ ,,<> smti 0 d·,Jrp.r~ ,,; ur ~11tate"" zon::J hnlo;l;,~li_~V ,..,.""".~ fU A.," .1:a"" ••....1J.b,.t~~. •.. 1..0:..l. Ll!._,-;, (.,..,]~~ J_ ....Iui, pentru ca de marunti~uri este chemata sa se oeupe maidegraba femeia decat barbatul. BExbatul care se supara petreburile femeie~ti, va avea aceea~i indispozitie. Ameste-cuI barbatului In marunti~urile femeie~ti ale vietii poate fiunul mic deocamdata, dar intestinul subtire da deja semna-lul ea el i~i neglijeaza rolul de barbat. In p~rtea dreapta,jos, a abdomenului, intestinul subtire treee In intestinulgros. 262
  • Alunga raul din tine Intestinul gros simbolizeaza partea gravii ~i riscan-ta a mundi, un de nu mai e de gluma. Prima parte a in-testinului gros se nume~te cee. Cecul are 0 ramificatie informa de vierme - apendicele. Apendicele este un fel decamara unde femeia depoziteaza marunti~urile care 0 sadl.-ie, pana dnd 0 umple pana 1a refuz. Inflamatia ce intervi-ne ulterior arata a acumulare critic a de rautate. Apendiceleseamana eu 0 femeie care s-a umplut de rautate §i vrea sao reverse asupra barbatului, dar nu gase~te momentul po-trivit. Tratarea formei acute de apendicita prin corectareamodului de gandire implica un risc, dar este posibila. Inschimb, apendicita cronica se preteazil la tratament pentrucii, in acest caz, timpul nu te mai gone§te din urma. In pre-zent, apendicita cronidi este mai frecventii la tineri. Va-zand greutatile care cad pe capul parintilor, ei, fiind ocu-pati cu §coala, nu pot gasi nicio ie§ire dintr-o situatie deimpas care dureaza de mai multa vrerne. Inflamatia croni-ca se raspande§te §i 1a organele vecine, provodnd reduce-rea functiilor acestora §i aderente in cavitatea abdorninala.Durerea perrnanenta din fosa Iliad dreapta care ba cre§te,ba scade., extenueaza ~ Dsihicul. Infundarea rectului, san a modului biirbiltesc de agaud!, se face In cec, indiferent cine gande§te barbate§te -barbatul sau femeia. Daca ornul se terne sa inceapa 0 Iu-crare mare §i 0 tot amani:t, va avea un cee bolnav. N epriceperea de a merge mai departe din cauza in-capacitatii de a intelege viata cored pruvoaca imbol-navirea colonului. Daca omul se teme de riscuri, ii estefrica sa ocupe 0 func!ie rnai inalta, fiinddi se considera in- 263
  • Luule Viilmacompetent, ~i totu~i i~i asuma riscul, colonul din parteadreapta a abdomenului se va imbolnavi. Dorind sa-~i satis-faca vanitatea, el inlocuie~te frica eu rautatea. Intestinul gros exprima atitudinea fala de lucrurilemari, serioase. Un om intreprinzator ~i promitator i~i rea-lizeaza eu cap planurile sale mari. Femeile care sunt echi-librate ca barbatii sau barbatii care tin cont de mersul natu-ral al vremurilor au intestinul gros sanatos. Dar, cine ince-pe sa se grabeasca, devine rau ~i se imbolnavqte. Cine de-testa initiativele mari ~i serioase pentru ca nu se simte illsiguranta sau detesta munca barbateasca slab platita, vaavea intestinul gros bolnav. Cel care, in rautatea lui, devi-ne apucator, avar, interesat, ~pertar sau hot, sau, din seteade a avea un ca~tig, incearca sa-i inderrlne ~i pe altii la a~aceva, pe peretii intestinului lui gros vor incepe sa se acu-muleze reziduurile de la hrana. Acestea ingreuneaza pro-cesul de absorbtie, dar poate sa duca ~i la tumori maligne.Totul depinde de dimensiunea ~i de natura rauHitii. Numairautatea duce la neoplasm. Colonul transvers este lornl unde sc concentreazaincapadtatea de a Iua dedzii, nnde se pun in balantaindoielile ~i beneficiul. Cel care se supara pe obstacoleleaparute in calea sa, pentru di se teme, ~i nu vrea sa deainapoi, dar e obligat s-o faca, sau eel care preferS. sa se in-toardi, pentru ca nu cumva din mersullui inainte sa ca~ti-ge altul mai mult ca el, va avea 0 senzatie de deznadejde,ceea ce duce la imbolnavirea colonului transvers. Pe scurt,este situatia in care tie nu-ti trebuie, dar fiU dai 10.. a1tii. Esteboala cupiditatii ~i a invidiei. Simptomul ei este senzatiade saturatie, supraindircare :;;idurere sub plex. Cine i~i fa- 264
  • A lunga raul din tinece lac ca un buldozer, strivind totul sub greutatea sa, dincauza acumuHirii de gaze i se va dilata colonul transvers ~ipartea superioara a burtii se va revarsa in afma. Colonul descendent exprima ~tiinta de a-ti atingescopurile ~i de a evita perioadeIe din viata cand au locdideri. 0 midi realizare Ii poate produce unuia 0 mai ma-re bucurie decat altuio. 0 mare realizare. iv1arimea este 0notiune relativa. Cine se pregate~te eu rauto.te sa meargamai departe ~i 0 face eu ultimele forte, dintr-un motivinexplicabil ~i in momentul eel mai nepotrivit, poate sa-lapuce diareea, pentru ca in duelul dintre frica ~i rautate In-vinge principiul mai negativ, adica rautatea. Mirosul pu-ternic de fecale arata insatisfactia fata de rezulto.tele mun-cii. In aceasta por}iune a colonului are a influenta negativarautatea legata de renuntarea la ceva, adicil rautatea invin-sului. Priceperea de a te preda, de a eeda la timpul ~i 10. 10-cuI potrivit, garanteaza sanatatea colonului descendent.Agatarea febrila de ce este al tau, refuzul de a renunta 10.scopuri minunate, dorinta de a risco. pentm a obrine ~i maimult, fac co. in colmml descendent sa fie retinute ~i sa seaeumuleze reziduuri, De 10. rautatea de am invins apare in-flo.matio.,iar eel care dorqte raul invingatorului, se va aIe-ge cu un cancer. Rautatea pe 0 munca nefinalizata, pro-blemele irezolvabile, visurile neimplinite se aeumuleaza inintestinul gros. eu cat obstacolul este mai coneret, eu atiltmai concreta este ~i nlutatea. Rautatea transformata indu~manie, in ura, provoaca cancer. In colonul sigmoid sta necinstea. Cine cauta eu rau-tate eM de oeohre pentru a-~i aseunde e;;ecuriIe, i§i va im-bolnavi sigmoidul. Spiritului Ii este proprie cinstea ~i daca 265
  • Luule Viilmaomul, pentru a-~i atinge scopurile, incepe sa foloseascamijloace necinstite, va avea sigmoidul bolnav. Dintreaceste mijloace face parte ~i calicenia, pentru ca la baza eise afla in~elarea altora. Rectul arata ca omul termina lucrarea. Cine simtebucurie la terminarea lucrarii, are un rect sanatos. Dar, eelcare este nemultumit de rezuItatele muncii sale ~i care seInvinuie~te pe el Insu~i sau pe altii, va avea rectul bolnav.Cine vrea doar sa refaca aceIa~i Iucm sau sa corecteze dteceva, deoarece ii este frica sa faca aitul nOll, acela simte undiseonfort Ia anus. Frica de a sdlpa ultima ~ansa, agatareade ea cu rautate sau senzaria de tragedie, de exemplu, lapierderea Iocului de munea - toate acestea due la imbol-navirea rectului. Cu cat exagereaza ell rautatea, Cll atat fo-cami de inflamatie va fi mai mare. Daca simte ~i 0 sete derazbunare, se va trezi cu sangerari. Daca dore~te raul celuicare a reu~it mai mult decat el, va face cancer. Despre constipatie ca manifestare a caliceniei amvorbit mai sus. Dorinta de a obtine maximum posibil m-d.nd economie duce Ia calicenie ~i la constipatie. Gricespirit uman vine pe aceasta lume pentm a crea ceva maret,dar considera ca a1tii I-ar obliga sa 0 faca. Daca spiritul decontradictie = rautate pe cei care te obliga sa faci faptemari se amesteca cu frica fata de obligativitate, constipatiava alterna cu diareea. Cu cat rautatea ~i frica apar mai penea~teptate, eu atat mai ascutitii va fi reactia tractuluigastro-intestinal. Faetorul iritant poate fi nu numai un omconeret, dar ~i 0 situatie, 0 eonditie, un scop ~i toate se In-sumeaza in eel care sufera. Dad se scapa de frica ~i de ra- 266
  • Alunga raul din tineutatea care au fast sursa obligativitatii, functionarea intes-tinului se normalizeaza. Gazde intestinale simbolizeaza ostilitatea. Daca pu-nem un cazan pe un foe mare, dnd apa fierbe, Val ie~iaburi. Gazele intestinale seamana eu ace~ti aburi care auun miros diferit in functie de etapa de fierbere. Cu catoniuI este mai grabit, eu at.it se vor forma mai multe gaze:CU C§J se va agita mai mult ~i mai cu rautate, cu atat elevar mirosi ~i mai neplacut. Ragaiala arata di omul l§i impune alton parereasa. In probleme de comunicare, cand omul este nevoit sa-~i impuna parerea, pentru binele celorlaiti sau in numeleintereselor sociale, el trebuie sa explice eu farta cum vedeacest bine ~i atunci griZde pot sa-i iasa din gura atat de des,inca.! va fi obligat sa-~i schimbe locul de muncEi. In felulacesta corpulii salveaza pe am sa nu faca 21buzde putere.E po sibil ca f<lgaiala sa nu-IIase sa se duca prea departe. E7(emp[u cfin . ~ viata ) Un barbat a adus 121 cabinet pe nefericitullui vecin ca-re avea nevoie de ajutor. eu cateva luni in unna acesta seimbolnavise brusc de 0 boala necunoscuta care se manifes-ta prin ragaieli regulate ~i foarte dese. La un interval dejumatate de minut. "Ce 0 fi asta?" se intreba omul, neferi-cit ~i neajutorat. " Ce vi s-a fntamplat? Parca ari fi lnghi{ito ma~ina ell aburi ,. - am glumit eu. Gluma ca gluma, dartreaba era serioasa. Omului Ii era frica sa mai iasa din casa,ingrozit ca toata lumea va intoarce capul dupa el. M-am uitat in trecutul lui ~i am vazut cum el, spreamuzamentul prietenilor, comenta cu multa savoare fru- 267
  • Luule /lUlmamusetea fundului unei tinere care trecea pe langa ei. Fatan-a ramas datoare ~i, furioasa, I-a Iovit peste fudulii. Primele nigaieli erau rare, apoi au inceput sa se inde-seasca. A stat 0 luna in spital, rara nici un rezultat. Era in-grozit ca va trebui sa traiasca cu aceasta boaia pana lasfar~itul zilelor sale. Si-a recunoscut gre~eala, i-a cerut ier-tare din suflet acestei fete, a iertat-o pentru atac, s-a iertatpe sine pentru ca "a facut mi~to de ea" ~i a cerut iertarecorpului sau. Ragaiala s-a oprit instantaneu. Vecllii auplecat iini~titi spre casele lor. Mai tarziu, primul rru-a povestit ca tot drurnul au dis-cutat despre ce se mai intampia in lume. In apropiere decasa, I-a intrebat deodata pe vecin: "Auzt, da de ce ne-amdus not la ora.}?" Vecinul, uIuit, i-a raspuns: ,JiLt .Jthi·. Siau izbucnit in ras: "A, da, exact, amfost la doctor". Uitasedeja de boala lui - conversatia lor, ca intre barbati, fusesemult mai importanta. Se spune despre cineva inteligent ea "ft merge bila ".Gfu1ditul searnana eu digestia, el eonsta in deslu~irea inte-lepeiunii de viata ~i folosirea ei in scopu..riproprii. Fiecareinghite hrana ~i 0 asimileaza in felul sau. Ce e bun pentruunul, poate fi rau pentru altul. Pentm un om echilibrat,orice hrana este comestibila, asimilabila ~i necesara. Exactla fel se intampHi ~i cu rezolvarea oricarei problerne de vi-ata. Contemporaneitatea na~te oarneni care vor sa pri-measca totul fara rnundi. Adesea imi sta pe limba sa intreb:"Dar dumneavoastra de ce avert cap!". Garnenii citesc, asculta conferinte, ceva-ceva parca ar invata ~i totu~i eer sfaturi, pretind ~i se supma daca nu primesc ce ar dori. Cartea mea ~i eonferintele peeare Ie tin nu fae 0 exceptie. In loe sa gandeasca logic, oamenii cauta eu lUlTIilnareade- 268
  • Alunga raul din tinefectele marunte ale celorlalti. Obi§nuinla de a primi totulrnra niciun efort se extinde in toate domeniile vietii. La un am superficial ~i grabit hrana trece prin tractuldigestiv exact la fel cum gande~te, adidi incet ~i tara niciun folos, decat calorii. Cine ~i-a pierdut i?teresul pentru a reaIiza ceva, vaavea un aparat digestiv ce nn va asimHa vitaminele. Cine nu simte nevoia sa fie el insu~i, va avea 0 defi-cienta de minerale. , Con~tientizarea ferma ca en sunt creatornl viitoru-Illi men fixeaza {:aiciul in organism. Cine v.rea sa invete sa faca diferenta intre esential , , ,~i neesentiaI va avea suficient magneziu in organism. Vitamina C, magneziul ~i calciul sunt elementele debaza, extrem de importante pentru corpul fizic. Prezentalor in cantitati suficiente asigura absorbtia celorlalte sub-stante din hrana. Cu alte cuvinte, ele intruchipeaza intere-sui, dorinfa ~i activitatea omului in scopul de a fi elinsu~i.$i asta pentru ca spirituI intra in corpul fizic pentru ca infie care via!a sa invete ceva important ~i ve~nic sau sa sa-var~easdi ceva maret. Unii ~tiu sa faca din fleacuri 0 -:11-nune, a1tii nu-~i gasesc timp sa-~i clarifice lucruI marel lecare I-au obtinut tara erort. A~a se ~i intfunpla: unul cre~l~Cll paine goaHi ~i devine geniu, altul cre~te cu bucate alese~i sufera de anemie ~i slabiciune. Calitatea gandului este cea mai importanta dintretoate calitatile hranei, ne mai vorbind de cantitate, deoa-reee gandirea conduce circulatia hranei noastre in orga-nism. V olumuI de hrana ingerata este comparabil cu ma- 269
  • Luule Viilmarimea laeomiei. Uieomia este totdeauna un exces. Stiti de-ja ee aduee corpului excesul. 4. Despre ce ne vorbesc organele respiratorii? De ee nu se opre~te respiratia? De ce diile respiratorii. trebuie sa fie totdeauna libere? De ce este atM de cumpEta senzatia de sufocare? Pentru di respiratia este Iibertate. Cs.nd oinul este li- ber, volumul plambilor este mare ~i pHimanii sunt sana- to~i. Un om liber face totul eu echilibru. De~i plamanii sunt deschi~i la maximum, respiratia abia se aude, sau mai superficial spus, pentru ca nu e nevoie sa ai 0 respiratie de rezerva, pentru arice eventualitate, cum 1i se intampla ee- lor speriati. Frica 11face pe om sa respire adanc ~i cu pau- ze. Respiratia unui om speriat arata ca ~i cand ar ai/ea ul- tima posibilitate de a ramane in viatit Intregu1 corp este aliment at ell oxigen, iar frica taie respiratia, san frica de moarte te obliga sa tragi aerul eu gura. Corpul nu are ne- voie de oxigen in exees, excesul fiind Intotdeauna rau, dar groaza il seoate din minti pe om ~i, ca in oricare aWi situa- tie, el procedeaza exact invers de cum ar trebui. In loc sa dea afara, sa expire gazele uzate, nefolositoare, - ca ener- gia negativa - ~i sa inspire energie pozitiva, folositoare, omul speriat ia un excedent de oxigen. Cel care este preo- cupat de cum sa acumuleze, va proceda totdeauna astfel incat va incepe sa se sufoce din propria 1ui lacomie. Corpul respira libertate. Libertatea este DUl1Lllezeu. Prin gandirea no astra incorecta ne privam noi in~ine de li- bertate. Daca apare senzatia ca este ingradit, ca viata ~i impre- jurarile nu-i permit sa respire, ca este prizonierul cui va, de 270
  • Alunga riiul din tinefrica, in plamanii omului apare un spasm ~i senzatia de su-focare. Este groaza in fata pierderii libertatii, care, in cor-pul fizic, se manifesta prin incapacitate a de a respira liber.Cel cu mentalitate de rob fie moare de frica, fie se imaiq-te. Cu cat frica lui de a nu fi prizonierul imprejurarilor estemai mare, eu at<3.t inabu~a nevoia de a fi liber ~i se inra- i~iie~te ~i mai mult. Starea de obligati"/itate inehide zona fortei vointei dinplexul solar ~i omul se simte incapabil sa se elibereze deputerea ahora. Nu indrazne~te sa faca acest lucru, fiindcase teme sa nu fie invinuit. Subcon~tientul ii spune ca loculvinovatului este 1a temnita, a~a se intampla din timpu<1stravechi. Ca prizonieratul spiritual este mai raudedt in-chisoarea fizica - 1a aceasta nn se gande~te omu1 modern,fiindca nu :;;tie 58.-91 inehipuie ca el este un delincvent. ~inu ~tie nici sa compare boala Cll 0 inchisoare." De ce,door n-Cl facllt nimic rau, ll-(t ridicat niciodata mana asu-pr(i -.uivu!" Astfe1 se acumuleaza intr-un om bun rantateaprovenita din lupta Iui pentru libertate, Iupta ramasa taranici un rezultat; marimea :]i natura acestei rautati determi-na natura 5i gravitatea bolii. Vi s-a Intamp1at, desigur, dnd langa dumneavoastracineva s-a sufocat sa simtiti ~i dumneavoastra 0 jena inpiept, sa simtiti ca nu mai aveti aer. Aceasta arata cat derapid reactionam 1a lipsa de libertate. Nevoia de libertateeste cea mai importanta dintre nevoile oricarui spirit. Dacalibertatea cuiva a fast ingradita, acest lucru influenteaza inrau asupra tuturor. Faceti 0 paraleUi cu societatea ~i vetiintelege de ce este rau pentru toti dnd cineva se afla la in-chisome. Cel care, din teama de a nu face ceva cum nu trebuiesau din teama de a nu fi vinovat, i~i inabu~a in el, eu frica, 271
  • LUlil e Viilmarautatea - care I-ar indemna sa lupte pentm lib ertate , -fiindca se teme _ca ceilal!i se vor purta rau eu el, va faceastm. Este boala rauta.!ii inabu$ite. Chiar ~i rautatea arenevoie de libertate. Cand incepe un acces de astm, tineti-va intentionat respira!ia $i ganditi-va ca imediat v-ati infu-riat $i ca din cauza fricii n-ati lasat sa iasa aceasta f<iutate.Primul gand va fi :;;iraspunsul $i aceesul va trece inainte cadumneavoastra sa simtiti nevoia de a inspira din nOll. Adioacces de astm, doar 0 singura il1spiratie ce 11invata pe omsa aiba grija $i sa fie cuminte! Astmul este a boala alergiea.AIergia este rautatea provocata de revalta, de impotrivire,sau rautatea provenita din dorinta inabu~ita de a lupta pen-tm libertate. Cine se teme sa-~i exprime sau sa-~i strige rautatea )1ineepe sa se jeluiasca, sperand in feIu; ::~cestasa. se 8ma-geasca pe sine insu~i ~i pe ceilalti, va face tllben;uJ;Jz~~pulmonara. Prin jeluiri el seoate afara suficient de multarautate. Rtlutatea fata de vaieareli aetioneaz3. b Eel. i Cine se agata eu rautate de idealurile lui de hbertilt:::,se VOl osifica plamanii pentm cs. 1ibert~tea este mj~cme ~inu ordinea stabilita prin lege. Cine exagereaza in a-~i im-pune ~ia impune celorlal!i scopurile sale pentru a irnbtma- ,tati viata, conform parerilor IUl, se va imbolnavi d,;:- ,bronhoextaz, dilatarea neunifOlma a bronhiilor. Aceastase inmrnpUi din cauza dorinlei dogrnatice a ornului de a fa-ce astfelincat in viala sa se respire in voie, mai liber ~i maiu~or. Cine line in el du~mania, se va imbolnavi de cancerfiindca nu inlelege cine este adevaratul hot allibertatii lui.Intrucat omul se inrobe~te singur prin gandurile sale, rau-tate a Iuiimpotriva celui care ii ingrade~te libertatea .se transformi pe neobservate inrautate impotriva lui insu§i ~i 272
  • Alunga raul din tinese declan~eaza cancemi. Printre doritorii de rau se afla ~ieel care in taina, in sufletul sau, dore~te ca celalalt sa fiepedepsit, fie ~i prin pedeapsa Dumnezeiasca, numai sa nu-~i manjeasca el mainile. Cine simte 0 rautate acum contra acuzatiilor, se va im-bolnavi de 0 forma acuta de pneumonie. Se poate imbol-navi chiar daca, fHnd martor Ia 0 cearta, trebuie sa-~i ex-prime prin expresia chipului dezaprobarea sa muta. Cine se supara tot timpul pe cei care acuza sau se acu-za singuri, va suferi de pneumonie cronica. Insanato~ireaplamanilor este impiedicata de rautatea acuzatoare, carenu-i da lini~te, fiindca ceUilalt nu-~i recunoa~te vina. Cine se simte vinovat ~i il?i varsa rautatea sub formade acuzalie, va avea brOD§itaacuta sau, respectiv, cronidi.Cel care se considera obligat sa lupte pentru dreptate ~i salipe in gura mare, va face bron~ita pana cfmd adevarul vafi restabilit.· Daca s-ar ~ti insa al cui adevar! Cine nu aremasura, din cauza secretiilor permanente din bronhii se vaforma 0 tumora. Cine are in el 0 rautate contra ingradirii libertatii, se vaimbolnavi de pleurWi. Cine i~i inabu~a dorinta de a plan-ge ca ~i-a pierdut libertatea, pleura lui va incepe sa eliminemult lichid exeedentar ~i apare pleurita umeda. Daea omultine morti~ la convingerile sale, se formeaza aderente. Ast-fel, daca cineva considera eu rautate ~i eu consecventa caIibertatea lui este pusa in lamuri, se vor forma aderente alepleurei. Traheea se imbolnave~te la eel care, in intelegerea lui,lupta pentm dreptate ~i 0 face cu rautate. Coardele vocale sunt un fel de megafon prin care potisa tipi de bucurie, dar prin care poti ~i sa fad 0 atentionare.Cine este obligat sa vorbeasdi mult ~i simte 0 revaha in- 2..,..., I:)
  • Lu1tle Viilmaterioara, i~i va pierde vocea. n Nli vreau " este totdeauna 0rautate ~i daca omul nu vrea sa vorbeasdL corpulii vine inajutor ca sa l1U spuna ceva foarte rau. Dadi rautatea nu esteexprimata ~i este tinuta in corp, apare inflamatia coardelarvocale. Dar daca omul se intreee ell gluma, daca acuzatii1eIui depa~esc ariee limita, pe coardele vocale se va forma 0tumora. Cata vreme eel care urIa, nu are sete de razbunare~i nu este rauvoitor, tumora nu se va transforma in cancer.Dar daca cella care se urIa Ii dorqte raul celui care mia,el va avea aceea~i soarta. Fiecare trebuie sa-~i ofere sie insu~i libertate. Cinevrea sa obtina libertatea prin lupta, n-o va avea, pentru calupta este 0 rautate. Iertati lipsa libertatii, iertati starea deobligativitate care v-a provo cat senzatia de lipsa de liberta-te. In timp ce iertati, puteti simti 0 durere in vertebreledorsale care, treptat, va duce la cre~terea mobilitatii coloa-nei. Ca unnare, plamanii Val respira in voie ~i dumnea-voastra va veti slm!i bine.Cum sa n.e de~teptamrara a suferi De~i se aseamana, oamenii sunt foarte diferiti. Unul spune:,)lJa zntfrijarez din arice yi pun totul Iainimii". Ce inseamna asta? Ingrijorarea este 0 frica; ininima I~i are sediul sentimentul de vinovatie. Aceasta 1n-seamna ca omul se teme de arice ~i se simte v1novat ca nus-a eliberat de ceea ce 11sperie, adica nu s-a eliberat degandurile sale rele. Reprezentanlii celei de-a aoua extreme spun: ,. TotulImi trece pe zanga weche, nimic nu trebuie pus Ia inima ", 274
  • Alunga raul din tine Primii se umplu de negativitate, sufera, dar in acela~i timp invata sa traiasca. Ceila!!i nu sufera, dar nici nu inva- ta nimic. Cum sa faci sa devii mai de~tept, dar nici sa nn suferi? Imaginati-vtl. ca sunteti 0 sita. Nu un eiur vechi, gamit, ci 0 sita noua, ell fire subtiri din cupru prin care trece totu!. Va napadqte 0 furie turbata. Ea trece prin dumneavoastra,.faceti cll~o~t.inUjell ea., .lAi dqkpta!i ~i dind va uita!i in si- ta, nu mai e nimic in ea. Incercati sa deveni!i 0 astfel de sita. Indiferent ca va viziteaza un gand rall in legatura en viitorul sau 0 amintire Ufata din treeut, treceti-le prin dunmeavoastra ca printr-o sita. La inceput, din ne~tiinra, s-ar putea S8. ramana Inaun- tru ceva rau ~i atunci veri simti 111 locul corespunzator 0 senzatie de greutate, ceva apasator care nu vrea sa treadL Incepeti sa vorbiti eu cereti-i iertare ca n-ati 1?tiutsa-l Hisati sa tread. fara sa lase vreo urma. Cereri iertare corpu- lui ~i incercati din nOll. Clarificati-va. pemru dumneavoas- tra aceasta Ieqie de viatii, pentm ca nn degeaba ea va face sa sufed!i. Exersati, euranci veti reu~i sa lasati ell bucurie ca raul s2ise ceama prin dunmeavoastra. N 11 veti mai fi nevoit ca, de dragul autocol1stTvarii, sa va feriti de rau sau sa 0 luati la ftlga. Nu va mai 11neoie sa va Inconjurati eu un zid energetic de protectie, a~a cum slmtem sfatuiti adesea. Aveti incredere in simturile dumneavoastra, ele nu va in~eala. Opriti-va pentru 0 clipa ~i 0 sa va sim!iti ceafa, omo- pla~ii, umerii. Ce senzatie ave!i -plaeuta sau neplaeuta? Daca este neplacuti1 - suntqi nemultumiti de dum- neavoastra in~iva. Incercati sa cemeti tot ce e "indumn.ea- voastra ea printr-o sita. Nemultmnirea de sine include ~i 275
  • Luule Viilmasentimentul de vinovatie, friea ~i rautatea de a invinui pealtii. Nemultumirea inseamna nepriceperea de a comu-nica ell sine, de a va intelege propriHe nevoi, ne~tiinfade a va organiza viafa. Cine nu se Intelege eu el Insu~i, riu este capabil nicisa-i inteleaga pe ceilalti. Majoritatea estonienilor se plang de dureri la ceata ~iomoplati. Exact acoIo sta captiva nemu1tumirea de sine ca-re a aparut sa va 111vetesa vii vedeti perfect pe dumnea-voastra In~iva ~i lumea incorJuratoare. De spaima di lu-mea n-o sa ma respecte a.ja cwn sunt, ati inceput sa vaplangeti de eorpul ~i de caracteml dumneavoastra ~i nie1nu bagati de seama cat de mult v-a creseut exigenta fata detot ce exista. Va stimulati vointa, va aruncati pe umeri 0greutate mult prea mare, doar-doar va veti realiza dorintele~;iastfel vefi ji pe placul celorlalfi. N-o sa Ie realizati panann va veti elibera de nemultumirea de sine. Oboseala se vaapropia tiptil de dumneavoastra, satisfaqii - nu veti aveadeloe ~i va veti preda. Va aparea !ipsa de dorinta de a faceeeva, senzatia de disperare, de inutilitate. Veti sim!i ca deeineva ea dumneavoastra nu are nimeni nevoie. Nemu1tumirea se aeumuleaza in spatele chakrei co-municarii, acolo unde, la om, este concentrata vointa. Eaarata di nu ~titi ~i nu vreti sa comunicati, niei eu durnnea-voastra In~iva, nici eu a1tii. Ce este aceea comunicare? Comunicarea este iubire ,neconditionata. Dar oarnenii cum spun? Ei spun: "Te iubesc pentru cae.;ti om bun". Dar daca nu e~ti bun sau nn e~ti bun tot tim- 276
  • Alungii riiul din tinepul? 0 iubire conditionata TIU mai e iubire. E u~or sa iu-be~ti pe eel care merita, In el ~i a~a exista iubire. Viata este un p:roces de invatare prin acel ran careiti apare in cale. Este rau pentru ca nn poarta in el iu-birea. Apan in calea unui anumit om fiinddi are nevo-ie anume de iubirea aceiui om ca, transformandu-se inoLqe, sa-i €lea 0 lectie de viat~i. eel care transfonna rauI in bine se inalta in spirit, 1n-trucat din e1 ta~ne~te illl ~uvoi de iubire. eu cat acest ~uvoide iubire ta~ne~te mai repede, cu atat omul devine maivrednic de respect. Orice rau IlltalpJt de am in viata este eu iiadevarat raul care este necesar. Apar pe drumul vietii ce-Ie mai diferite forme de diu - ganduri, situatE, evenimente,fapte, o3mem, grupuri de oarneill, boli etc. Toate apar sa-ll11vete ceva. Ce anume, flecare sa-~i dea seama singur. Riuluu vine nidodata la om ca sa-i arate rani dinalp.i, d pentru cas prin. rani altuia sa-i atraga atentia cael a facut 0 gre~eaHi. Dad! omul fin ~tie sa-~i iubeasdi iiu0conditionat propriile defecte, cum poate iubi pe al-tii? Dar ce este iubirea? Prietenie, ata~ament, indragostire, sex, grija, fidelitate,viata in comul1? Exisffi muite pareri, dar niciuna dintre elenu este iubire. , Dezlantuiri , ale simturilor sunt multe, dar exista unsingur sentiment - iubirea. 277
  • LuuIe Viilma Pentru fiecare emotie exista 0 explicatie, dar nimeninu ~tie sa dea definitia iubirii, pentru ca emotiile se expri-ma prin cuvinte, in timp ce sentimentele se exprima printacere. Iubirea este tiicere. Iubirea li da omului Lini~tesufle-teasca ~i cuvintele devin de prisos. Ne-am obi~nuit sa facem totuI in graba ~i chiar sa nemandrim ell asta ~i ruci nu ne dam seama ca trecem peIanga iubire ~i 0 risipim in zadar. In graba poti sa ai doaremotii. Pe buna dreptate oamenii spun ca nu ~tiu ce esteaceea mbue. Veti recunoa~te iubirea daca va ,eti rezerva cate"vaminute, sa spunem pentru imbrati~area de dimineata, candplecuti J.a serviciu. Va veti lipi UTIu] de celalalt in Hkere,veti. 8imti caldura celuilalt si veti simti ca va este bine. Va " " , :veti privi in oehi, in tikere, §i veti vedea acoin 0 tandrqe ascunsa - veti simTi ca va. este ~i mai bine. Pardi n-ati mai vrea sa pleca!i glonlla serviciu. Ati simrit fericireacelui ce dELSim!i!i nevoia sa se inWmple din nOll, iara~i ~ilara. Dand, veti primL Aceasia zi va va paxea cea mai fru-moasa din viata dumneavoastra. La serviciu veti avea spar,iar seam va yeti grabi sa ajungeti acasa, pardi ati aveaaripi ..Acasa va a~teapta iubirea. eel mai adesea iubirea este confundata eu sexuL Facaceasta gre~eala mai ales cei tineri ~i neexperimentati,fiindca parin!ii lor nn Ie-au lorbit niciodata despre iubire ~i sex. Ei l~i justifica totdeauna falsa jena prin cuvintele -nu §tiu cum sa spun. A.m venit pe lume tocmai ca sil1nva-tam. Daca toti am fi ~tiut, astazi n-am mai fi existat. Daca am recunoa~te in fata copiilor no~tri maear faptul ca. nu ~tim ~i Ie-am Imparta~i ~i lor din putinul pe care i1 ~tim, ei ar deveni mai de~tepti. Parintele care recunoa~te in fata 278
  • Alunga rau! din tinecopilului di, de~i celalalt parinte I-a suparat prin fapta lui,aeesta i-a ramas totu~i drag in suflet, maear pentru cum afost la tinerete, ii da copilului hrana pentru ca el sa medi-teze. De regula, adultul inrait incepe, impreuna eu jumata-tea sa, devenita du~man, sa urasca atat sexul cat ~i iubirea. Trebuie sa ~titi di cine pune pe pr~mul loe iubireasufleteasca are contacte sexuale rare, dar voluptatea pccare ele i-o of era este mnlt mai marc. Cine nn da nido importanta iubirii suflete~ti, arputea sa aiba 0 activitate sexuala tumultuoasa, dar nuva eunoa~te voluptatea. Cere!i ieliare nemultumirii care s-a adunat ca n-ati eli-berat-o mai devreme; cere!i iertare pentru gre~eala dum-neavoastra chakrei comunicarii, mai ales partii ei dorsale -ceafa ~i omoplatii -; cereti iertare ~i capului ca prin aceastai-ati blocat ~uvoiul de iubire, ce plead. de 1a inima, ~i l-atirucut sa sufere. Migrena sau aha suferinta pe care 0 avetiamta ca nu ~titi sa cautati in mod corespunzator cauza in-dispozitiei dm1l..1eavoastra.Capul va ~opte~te care este acelloc - exact acolo, in cap, se ami creieml de unde incepegandirea ineorecta. Dupa ce nemultumirea de sine va fieliberata, 11-0 sa va mai extenuati eu munca $i n-o sa maispuneti eu disperare in glas. "Nu mai vreau nimic, nu matvreau sa traiesc ". Iertarea pas eu pas elibereaza eorpul de negativitate.Cu fiecare noua elibemre apare 0 schimbare in viata de zieu zi, eu care trebuie sa ne deprindem. Nu va grabiti,inarmari-va ell rabdare ~i veti simti bucuria. Pe eel ce segrabe~te, 11a~teapta 0 criza. -, - 770
  • Luule Viilma In continuare, invatati sa lasati sa cearna prin dumnea-voastra nemultumirea, astfelineat sa nu famana nimie dinee ar putea sa va fuca sa suferiti. In felul aeesta, nitel catenitel veti deveni mai intelepti, dar deja tara suferinte. Dacalnsa, :tara sa banuiti ce urmeaza, veti aeumula nemultumire,in emand 0 sa pretindeti ea alteineva sa va indrepte viata.~i chiar daca s-ar gasi persoana aceea, oricum nu yeti fimultumit, a~a cum este eel care l~i aranjeaza singur viata,fiindca bine, cu adevarat, este ceea ce face omul eu maini-Ie lui, ~i indreptand rauI. Fiecare realizare proprie este lec-tia lnvatata ~i intelepciunea ve~nica a spiritului - izvorulmultumirii ~i fericirii. Fiti ca 0 sita care ~tie di, dadi ml §untep un obsta-col in calea ranIni, raul nu va fi ran pentru dumnea-voastra. Raul devine rau, atunci cand i se OpILTleezistenta. In rfelul acesta, lupta contra rauIui amplmca raul, iar iubi-rea raului mic~oreaza ranI. eu cat iubesc mai mult raul,cu atat binele se face mai bun. Raul Insearnnii absen!a iu- iibirii, iar eu sunt acela care se dizbuna pentm ca lipse~teiubirea. Daca veti fi capabili sa intelegeti, nu yeti mai finemultumi!i de sine ~i de lume. Tot ce exista are doi polio Prea multa multumire de sine 11face pe am vanitos. EInu vede ~i nn aude acel rau care a venit sa-i dea 0 leetie.Nu se uita in jos - ce nevoie are, dacii totul ii merge bine.~j ell to ate acestea, raul a venit in calea lui. De ce? Omul care, de bucurie ca are 0 via!a buna, nu inva!a sagandeasca, va deveni orb ~i surd. Vor ramane oare neinva-late Ieqiile lui de viala? De regula, nu. Mai devreme sau 280
  • Alungii riiul din tinemai tarziu indiferenta iui aroganta va reveni, el va deveninesabuit ~i va veni ziua carrd va fi piesnit din pHn. Dadi nua mteles cum le-a fost altora din cauza indiferentei lui,acum va simti pe propria piele indiferenta celorlalti fatade necazurile IuI. N-are importanta unde se va intampla -acasa, la serviciu sau la spital - urme tot va lasa. Fie ea i~iva da seama de gre:jeala sa, fie ca se va supara pe ceilalti,spiritul Iui tot va extrage intelepciune prin experienta ca-patata de corp. Inainte de 0 ineercare grea, in acest om seconcelltreazao aroganta semeata fata de toti - pe care 0viid doar ceilalp .....: obi~nuinta de a primi tot ce i~i do- ~ire~te. Daca acest lucm nu se intampla, va dori sa se razbu-ne pe eel care nu i-a ·satisrn.cut setea lui de a ca~tiga. Dacanu i~i va recunoa~te negativitatea, situatia se va complica. Cfuld intalniti ll.11 astfel de om, care se uita de sus latoti ceilalti, sa ~titica el este lectia dumneavoastra de viata.Toate emotiile vi se vor pune in mi~care ~i acestea suntstresuri care a~teapti:tsa fie eliberate. Credem ca~tim ce este pericolul. Cand suntem revol-tatUn sufletulnostru ~i spunem: "Nu vreau/ ", este oare unpericol? Da, este lli1 mare pericol. "Nu vreau" este 0 rau-tate. Omul prime~te tot ce dorqte. Dar dadi el nu gande~tecorect, va prirni exact contrariul a ceea ce a gandit deoare-ce: - frica frfuleaza vointa; - rautatea distruge vointa. Pe partea dorsala a corpului se afla energia vointei. Eacircula In sus ~i in jos prin canalul energetic principal aflatin coloana vertebrala. 281
  • Luule Viilma Principalii factori care distrug energia vointei sunt: - absenta dorintei - (i~i are sediulia niveIuIIombar); - starea de obligativitate (cu sediul in zona vertebre-lor toracale inferioare); - exigenta -(se afla in zona vertebrelor dorsale super-ioare) - nemultumirea (in zona cervicala) . - dorinta de a fi mai bun decat ceilalti (in zona ver-tebrelor eervieale superioare). Cand sunt in stare de eehilibru, aceste stresuri dau vie-tii sens ~i mi~eare. Cand cresc peste masura, distrug, dacaomul nu invata nimic. In desen~1 de pe pagina urmatoare se arata locul undesunt amplasati factorii de distrugere a energiei vointei ~isfera lor de actiune. Fiecare din ei contine eu mult maimulte elemente decat ar parea 10. 0 citire rapida. Cautati-i~i ii yeti gasi in corpul durnneavoastra. Ganditi-va ~i vetiintelege ce vor sa va invete. Despre starea de obligativitate ~i nemu1tumire s-a vor-bit detaliat in capitolul "Despre focu1 purificator" ~i in ca-pitolul acesta. Absenta dorintei de a face ceva vine sa il invete peom sa faca cu placere ceea ce inainte facea eu neplacere.Eo. spune: "Draga omule! Drumul vietii este plin de opre-li$ti. in lac sa spui ca nu vrei, invata sa Ie depa$e$ti euplacere $i vei infelege ce te invafa ele. $i atunci picioareletale nu se VOl mai incapafana sa spund cd nu au chef samewga. in caz contrar, ele VOl refuza total sa se mi$te ". Exigenta vrea sa-l invete pe om sa fie mai indulgent.Ea spune: "Cine $tie sa se mulfumeasca eu pufin, i.Ji va 282
  • Alunga raul din tineatrage 0 mare bucurie. Cine vrea sa obfina imediat cevamare. important, va ramdne ,Ji lara pu{inul ace la, fiindcanu ,Jtiesa aprecieze fericirea ,Jisa aiba grijii de ea". Dorinta de a fi mai bun ca ceilalti este 0 necesitateatat de naturala, incat este socotita 0 trasatura negativa decaracter. Copiii sunt inva!a!i ca, dimpotriv~, fiecare omtrebuie sa fie mai bun ca ceilal!i. Via!a demonstreaza insacontrariul. De ce? filtor Dorinta de a , fi mal bun ca cellalti , _ .- - -Nemufiu.mire__ -,__ - ~- __ """ . ...........".. --z.- __ .... - Exigenta Starea de obligativitate Absenta dorinlel Trecut 283
  • Luule Viilma Ne-am obi~nuit saalergam in turmil, sa fim tOli la feI.Cand cineva vrea sa fie mai bun, trebuie sa la~neasca ina-inte. Pentru aceasta trebuie sa-i striveasdi pe ceilalti sausa-i dea la 0 parte. In oricare dintre cazuri, ambele paqisufera. A~a apare invidia. Cel care ajunge in fata obose~te din cauza invidiei ce-10rla1ti ~i, mai devreme sau mai tarziu, in el va exploda ra-utatea contra ·invidio~ilor. De aici lncepe pieirea. Foqelelui vor seca, viteza va scadea ~i turma 11va calca pe elmpicioare. In felul acesta se produce dezvoltarea pe orizon-tala. Omul care se elibereaza de dorinta de a fi mai bun de-eat ceilalti, ineepe sa se dezvolte pe vertic ala. Treptat el se depa~e~te pe elinsu§i ~i se ridica la unnivel nou de con~tiinta, unde nu mai exista comparatii ~ievaluari marunte. Acolo nu va mai fi tulburat de lupta pen-tru supravietuire a celorlalti. Este nivelul suprem, binecuvantat al vietH - lini~teasufleteasca.in concluzie Gandul guverneaza viala. Un gand bun creeaza binele,un gand rau - rauI. Problema civilizaliei este femeia, dar fiecare am aregandurile lui. Prin ganduri suntem legaji de vietile noastreanterioare, cand am fost ori femeie, ori barbat. Omul tre-buie sa se ingrijeasca sa-~i corecteze propriul mod de gan-dire ~i nu sa caute defecte la a1lii. 284
  • A/unga raul din tine Cfmd 0 boala fizica este trataUi In mod artificial, prinmedicamente sau chirurgical, corpul este lipsit de posibili-tatea de a povatui. Nenorocirea l§i va croi drum spre psihic.Ne§tiinla de a da ascultare gandului povaluitor v-a adus insituatia in care chinurile suflete§ti s-au transformat in boa-m fizica, care la randul ei poate duce la deviatii psihice,dadi veti contix:-uasa nu dati ascultare invataturilor pe carevi Ie da corpul. Corpul dumneavoastra este 0 punte careune§te sufletul eu spiritul. Rezistenta acestei punti este de-terminata de capacitate a dumneavoastra de a rationa. Ea v-a fost data de Dumnezeu pe veeie §i se dezvolta spre viitor. Pentru ac<easta trebnie sa invatati, sa diseutati en , ,eel care este eel mai de~tept - ell dumneavoastra in~iva. Ali ajuns la capatul caqii, dar, daea tot mai simtiti caceva nu este in ordine, invatati sa va iubiti telurile §i sadescoperiti iubirea sufleteasca. Treptat lucrurile se voraranja §i dorintele vi se vor indeplini gratie fortei iubiriidescatu§ate care curge dinspre dumneavoastra spre eeilalti.Adevarata fericire poate sa 0 afle numai eel care daruie§te.Eliberati-va de disperarea ea "nimeni nu are nevoie de iu-birea mea" §i ve1i vedea ea este nevoie de ea. Orbiti destresuri, ati incetat sa mai vedeti binele. Daca veti invatasa iubiti viata neconditionat, raul va inceta sa mai exi.::te.El va deveni 0 parte componenta necesara §i fireasca a, ;e-tii. Fericit este tel a dirui iubire eurge spre eeilalti. Feridt va fi eel care prin iertare va pune in mi~care~uvoiul de iubire. 285
  • LUlile ViilmaCUPRINSLectia civiIizatiei 7Parintii sotiior ~i sotii1or 22Despre sensui nonsensuIui 30R-autatea lra!lona 1- .. a : "4 -Parintii visuriior noastre 38Cea mai simpla rautate compIexa.. 49Despre cat de greu este sa ierti 72Respira ca sa fii sanatos 81Stresui - prieten sau du~man? 84Planeta durerii suflete~ti - PamantuI 91Despre minciuna 104Despre ajutorul acordat celor care !ipa dupa eI 109Despre dorinta de a fi foarte puternic 116Meditatia sau 0 discutie cu ganduriIe noastre 121Despre a primi ~i despre neputinta 135Deprimarea provocata de oarneni " 152Despre focui purificator 155Dorinta de perfectiune 164Singuratatea ca una din fonneIe de existenta a omenirii 172Viata ca un curent alternativ 178Rece. Cald. Fierbinte, fierbinte 192Rlutatea cinstita ~i rautatea mincinoasa.. 198Despre barbati ~i pentru barbati 206Reversui bineIui excesiv 211Copiii se nasc dintr-un sarut.. 221Ghid de viata 240Cum sa ne de~teptam tara a suferi 274In concIuzie 284 286
  • Luule Viilma a sistematizat invatatura sa in ~apte valume. Acesta este volumul 2 - partea a 2-a Au aparut:Valumull Lumina sutletuluiValumul 2 - partea 1 Sa stagnezi san sa evolueziValumul 2 - partea 2 Alunga raui din tine In pregatire:Valumul 3 - pmiea 1 Caldura speranteiValumul 3 - pm"tea2 Izvorulluminos al iubiriiValumul4 Durerea este in sufletul tauValumul 5 - partea 1 In armonie ell tine insuti ,Valumul 5 - partea 2 Iertarea adevarata ~iiertarea mimataValumul6 Invatatura despre supravietuire