Luule Viilma - Alunga Raul Din Tine

1,575 views
1,491 views

Published on

Published in: Education
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
1,575
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
4
Actions
Shares
0
Downloads
79
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Luule Viilma - Alunga Raul Din Tine

  1. 1. ALUNGA. RAUL DIN TINE Luule Viilma
  2. 2. Este 0 cmie despre posibilitatile nelimitate de a ierta ~idespre neingradirea iubirii, despre puritatea sufleteasca, lumina sufleteasca, caldura sufleteasca ~i binecuvantarea sufleteasca. Iertarea este dorinta de a sta de yorba, dorinta de a iubi neconditionat. Dorinta de a uni intr-un tot perfect spiritul ~i trupul. Iertarea este puritate sufleteasca. Prime~te adevarullui Dumnezeu - iertarea ~i vei vedea cum sufletul ~i spiritul tau se ating. Aceasta este lumina sufletului. Gandul este energie. Energia are con~tiinta. Cine are con~tiinta, cu acela poti comunica. Gandul negativ este ca un invatator. Dad elevul intelege ce 11invata invatatorul sau, va deveni mai intelept. Daca invatatorul vede ca elevul sau A devenit mai intelept, inseamna di el ~i-a terminat treaba ~i se da la 0 parte. Tot a~a se elibereaza ~i gandirea negativa. $i va disparea ~i boala, ea nefiind decat suma gandurilor negative. Priceperea de a-ti asculta propriile ganduri te va ajuta sa treci cu bine chiar ~i peste unele situatii de viata fomie complicate ~i foalie periculoase.
  3. 3. ALUNGA RAUL DIN TINE Luule Viilma Traducere de Georgeta Timcu ~ ~~~ Si;j:p>~ Editura Dharana Bucurqti 2008
  4. 4. ©£uu(e 1/ii{ma 1997 rJransUrtion Copyrigfit © 2006 CEcfitura DJ(/l1?jtJIf/l rJoate drepturi[e asupraversiunii in EimGaromanii apartin CEdi-turii (j)J(jIc.R..1L:N/l. 1?,fproducerea integraw sau partia{J a teyCtu{uisau a i[ustratii[or din aceastd carte este posi6iCii numai cu acordu[CEditurii (j)J(fi c.R..1L:Nfi. f£cfitura (j)/iarana CBucuresti Str. sfanta CEcaterina nr.15, sect.4, O.P. 53 rJe{; 021-3372424 e-mai[ ecfitura@gmai[com Coperta co{ectiei: :M.ifiai :Marinescu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationaie a Romaniei VHLMA, LUULE Alunga raul din tine / Luule Vii1ma ; trad.: Georgeta Timcu. - Blleure~ti : Dharana, 2007 ISBN 978-973-8975- j 3-2 I. Timeu, Georgeta (trad.) 159.961 Pe pagina urrniHoare este reprezentat Semnul Cosmic pentru Protectia Ciiqii.
  5. 5. Se dedica celor care vor sa inleleaga Binecuvantarea sufletului
  6. 6. Alunga raul din tineDaea eel care a pa~it pe ealea spiritului vrea sa obrina un sucees reaL TiU unul imaginar, atunci, fleee minm din vlara lui de aeum ineolo, fleee treaba de zi ell zi, fieee gand iscat, fieee dorinfa ~i impuls rational trebuie sa fie subordonate actiunii care ii va dirija relul in viafii: gandiriiCine vrea sa culeaga roadele ee cresc in gradina pamanteasca a inva!aturii, acela trebuie ca intreaga lui viaFi sa 0 transforme intI-un necontenit exereiriu. Bo In Ra
  7. 7. AlZinga raul din tine ,tertia civilizatiei , De ce se afla omenirea in criza? Unde am gre~it caprincipiu? Se mai poate indrepta ceva? Astfel de intrebari sunt frecvente. Spaima in fata viito-mini este extraordinar de mare. Va voi raspunde pe scurt.Ca sa mergi mai departe in viitor trebuie, ~i se poate, sa-tiindrepti trecutul. Trebuie doar sa ~tii ~i sa recuno~ti legiledurnnezeiqti ale naturii ~i sa traiqti in armonie cu ele. Aceasta tema a fost dezbatuta ~i in cartea anterioara.Am primit muIte intrebiiri~i obiectii, deoarece oarnenii nucred in propriile lor ganduri ~i nu inteleg ce este aceea iu-bire. Haideti sa ne lamurim impreuna. Omenirea exista atunci cand exista femeie ~i barbat.Oridte lucruri neobi~nuite ~i nemaipomenite am vrea noisa facem in viata, dadi nu exista unitatea formata dintre 0femeie ~i un barbat, omenirea ar inceta sa mai existe. In aceasta unitate trebuie sa dornneasca ordinea. Unom care se respecta pe sine, i~i cunoa~te locul in familie ~iare respect fatE.de locul ~i atributiile celuilalt. In acela~itimp, aceasta unitate constituie 0 uniune flexibila ~i traini-ca ce nu poate fi distrusa nici de cele mai teribile incercari. Daca familia dispare, va disparea ~i omenirea. Acestaeste nivelul actual al civilizatiei. Actuala criza a omenirii este criza materialismului.Materialism insearnna puterea femeii. dar ~i puterea efe-minata. Indiferent ca in alte vieti am fost femeie sau biirbat,noi toti am aparut pe aceasta lume pentru ca aveam nevoiede aceasta leqie. 7
  8. 8. Luule Viilma Am vrut sa vedem ee se intampla, daea omul intra subputerea obieetelor sau a bogatiei. Prin straduinta, toti am realizat ca.te eeva, dar, doar cdbolnavi dau semne ea ar renunta la bogatie pentm ea, pen-tru ei, ea nu mai are nici 0 valoare, fiindca se chinuie. Res-tul oamenilor alearga orbqte dupa muIt ravnita bogarie. Natura dumnezeiasca este invincibila ~i un tata bun iida copilului sau posibilitatea sa invete, pe atat de durerospe cat dore~te, fiindea ~tie ea in final vor ie~i invingatoaretot legile naturii. Care este menirea barbatului in natura ~i in familie?Care este menirea femeii? Menirea barbatului este mi~carea, sa mearga inain-te, doar sa mearga ~i sa nn se opreasca niciodata, pen-tm di eel care se opre~te in fata obstacolelor, va disparea.Daca barbatul merge, pentru mersullui inainte natura I-ainzestrat eu barbatie ~i, fara sa i se comande .;i fara a ficonstrans, el face tot ce este barbatesc. Barbatia inseamna: - sa gandeasea; - sa organizeze viara economiea, - sa coneeapa eopii. Barbatul trebuie sa tie pre cum catargul eel mai inaltdupa care se aliniaza celelalte. Catargul nu vorbqte, dar elserve~te ea etalon. Fara eatarg nu exista corabie ~i in ma-rea larga a vieW nu poti ie~i eu barca. Barbatul este spiritul copiilor sai. Spiritul este foqamotrice. Datoria barbatului este sa mearga inainte. - Barbatul este eapabil sa mearga inainte atunci candexista forta pentru asta - forta vointei. De unde se ia aceasta forra? 8
  9. 9. Alunga raul din tine Se ia din inima femeii. Sa in!elege!i cum trebuie! Este yorba despre iubireasufleteasca, numita iubirea de aproape. Aceasta este iubi-rea desavar~ita dintre oameni, iubire eu care suntem din cein ce mai economi §i de care ne privam din ce in ce maimult. Menirea femeii este sa-~i iubeasca sotul. Sotul inainte de toate. Nimeni nu trebuie sa fie maipresus dedt sotu1, nici cmar copilu1. In imparatia luiDumnezeu ac!ioneaza legi ferme care nu trebuie §i nu potsa fie schimbate. Sotul nu este mai important dedt copilul,dar el este primul care trebuie iubit de ditre sofie. Daca eacrede altfe!, va f1 nevoita sa sufere §i i§i va condamna lasuferinta §i proprii copii. In sufletul ei, prin iubire, femeia trebuie sa-§i sus!inain permanenta ~i total so!u!. Cmar in momentele cele maicritice ea este capabila sa dezmierde in suflet chipul sotu-Iui ~i sa 11sprijine. Si daca ea insa§i va avea nevoie de aju-tor, sprijinul sotului nn va intarzia sa apara. Ma poate con-trazice doar cine nu ~tie acest lucru, fie pentru ca niei nu i-a trecut prin minte, fie ca n-a avut ocazia sa simta for!aatotbiruitoare a iubirii. Atunei cand sotia i§i iube~te sotul,prin iubirea ei, ea il alimenteaza cu forta vointei. Spatelebarbatului este simbolul acestei forte. Doam.l.1elor! Uitati-va eu atentie la spatele sotu1uidUITh1eaVoastrai urmariti-va sentimentele. § Dadi spatele Iui este drept, putemic, fmmos ~i excitant,asta se datoreaza iubirii dumneavoastra. Dadi spatele esteadus, slab ~i boinav, asta inseamna ca soria nu-l iube§tetldeajuns. Mangaiati aceasta spinare, spalati-o ~i cere!i-iiertare pentru suferinta pe care i-a!i pricinuit-o. Iubi!i-o! () J
  10. 10. LUlile Viilma o femeie care i~i iubqte sotul, nu va fi niciodatii ne-voita sa-~i cheltuiasca forrele pentru a face 0 mundi debarbat. o femeie care i~i iube~te sotul, vede lumea in cuiorileadevarate ~i nu in tonuri ~terse, a~a cum ne-am obi~nuit. o femeie care i~i iube~te soruL nu va fi niciodata ne-voita sa indure privariuni, ea prime~te tot ce i~i dorqte. Femeia care iube~te are a calitate speciala - nu are ne-voie de lucruri inutile. Ea este posesoarea celei mai marerecomori din Iume - iubirea. Femeia care i~i iube~te sorul, se une~te cu el intr-un totde nedesrucut. Ati auzit probabi1 de cupluri in care, la d.-teva zile sau saptiimani de 1a moartea sotiei, sotul parase~-te ~i el aceasta lume. Aceasta femeie ~i-a iubit sotHl panala uitare de sine. Acest barbat n-a avut niciodata nevoie sa-~i traga forra din alta parte. Cand izvorul iubirii a see at,omul a murit de sete. Dadi femeia i~i iube~te sotul, unitatea lor desavar~itava atrage ceva asemanator - doar perfeeriunea. Adica aucopii perfecti ~i sanato~i, 0 viata sanatoasa ~i perfecta. Per-fectiunea, dupa cum se ~tie, nu inseamna numai lucruribune, ci un echilibru in continua mi~care ~i perfecrionare abinelui ~i a rauIui. Copilul apare pe lume nu ca sa iubeascii pe mamasalt pe tata, ci pe mama ~i pe tata. Dadi soria l!ji iube!jtesOfal, so(ul i$i illbe~te sOfia~i~fmpre un ii, ei formeazlipelfecfiunea. Acwn poate sa aparii !ji COpi/ill ca sii-i iu-beascii pe am{mdoi # pentru ca ei sli-l poatli iubi. Parintele care i~i intreaba copiluI: "Tu pe cine iubqtimai mult, pe lnama sau pe tata? ", 1:itraumatizeaza sufletul. 10
  11. 11. Alunga raul din tineCand eu am ajuns la aceasta in!elepciune, I-am intrebat di-rect pe un baiat de patm ani: ,. Ce e mai bine, dupa pare-rea ta, cand mama te iubeyte pe tine sau cand fl iube.jtepetata? " "Pe tata" - a raspuns e1 dintr-o sut1are, mra sa stea peganduri, ~i ~i-a arintit privirea asupra mea cu 0 uimire ne-premcuta: "Cum se poote, tanti, sa nu ~tii un luau atat deimportant?" ~i ehiar boaia 1ui era pricinuita de spaima cape el nimeni nu-l iube~te. Capilul aeesta era un veritabilnurHHor al binelui.> Am pns aeeea~i btrebare unar capii de varste diferite.eei mid aveau un singur raspuns dar - pe tata. eei maimari~aIi, care lnva!asera dej a sa se gandeasca la propriulavantaj, taceau, dar 1E sufietullor se dadea a lupta. Dupace Ie-am sugerat raspunsuL au rasuf1at u~urati. Copiii 111ari,aflati relatii heme ell paril1tii, raspundeau eel mai adesea: ([i~e[lnil-nie Ilrl11otril-Ct co. tna;na sa~l iubec/sea fntatpe tata ". Feme:a modema nu-~i iube~te in primul rand sotui,pentru ca nn ~tic d.t de bine este. 9i niei nu va afl& atatatimp va considera cii iubirea inseamna sa te culei ell el,sa fii grijulie, sa-i fii ficlela, s~Hi faei datoria 9i celelalte. Femeia modema dorqte ell iEfrigurare sa fie iubita. 9io il.lbe9te toan:i lumea. Frica "nimeni nu ma iubqte", 0obliga sa faca cat mai mult bine cat mai multor oameni ~i,deseori, ultimul pe listJ. este chiar propriul sot. .. Si numai diEd sOfUl inceteaza sa existe: - fizic - moare - familial ~ panise9te familia - sexual - devine impotent, abia atunci baga de seama di obiectul despre eare eagandea ca Ii apartine a disparut. 11
  12. 12. Luule Viilma Dadi macar atunci ~i-ar recunoa~te grqelile! Dar, deregula, apare furia, acuzatiile, regretul, setea de razbunare~i toate celelalte. Rareori ea l~i recunoa~te grqelile, Feme-ia modema IupUt pentru locul ei in viata. Lupta tara sa-~ialeaga mijloacele. S-ar putea sa iasa victorioasa, dar catavaloare mai are jubilatia victoriei, claca viata ei este 0 mi-na. Sotul nu mai poate fi recucerit. Aceasta afinnatie a mea provoaca reactii diferite. l,fa-joritatea femeilor sunt categorice: Soful este totu~i un ammatur .;i prime§te ce 111erita. Daca nu, vina este a lut. Sava conving de contrariu, doamnelor, nu pot. Dar dad va ganditi mai bine ~i vIe!i eu adevarat sa cunoa$teti iubirea sincera a unul am adevarat, dorinta dumneavoastra se va1ndeplini. $i abia atunci veti fi de acord di v~am SPU3 ade-vami. Daca femeia 19iiubqte in primal rand soru1, pe tatal copiilor sai, atunci copiii lor nu au cum sa fie boInavi. Incerea!i sa va de:z;voltati sentimentele, lata cum: re- prezentati-1 in minte pe 30t •.1 dumneavoastra, a~ezati-I 111 1 suflet a~a cum vi I-a!i dori ~i lasati-1 acoIo pentru totdeau~ na. Dadi va place sa-1 simtiti alaturi, in marime naturala, el va fi aeolo nevazut, dar perceptibil pentru dumneavoas- tra.. De fiecare data cand fa veti aminti de el, sa ~titi ca atunci el are nevoie de iubirea dumneavoastra, pentru ea Ii este greu. Veli sim!i un §uvoi cald de iubire care treee din inima dumneavoastra in ir.ima Ial ~i veti simti ca va este bine. Anume in acel moment sotul si-a amintit ell dragoste ~ .!! •••••• de dumneavoastra. Acum intelegeti de ee anume in acel moment. S-a intihnplat sa vina la eabinetul men 0 femeie dispe- rata, ell copilul in brate. Copilull~i pierduse clmo~tinta ~i avea comrulsii. Medicina nu-1 mai putea ajuta. Si atunci am fost nevoita sa recurg 1a 0 masura ie~itit din comun. 12
  13. 13. AT,ungav rau.I am tme v ,..I-am spus: "COpillil dumneavoastra este bolnav pentru eadumneavoastra nu-l mat tub!!! pe tatallui. 11 ura/i pe acestom. Daea aCUln,chiar aiei, va veti da seama ca afi gre$it~i veri invafa sa-l tubifi fn prtmul rand pe tatal capilului,chiar dadi sunte{i divortati, copilul va trai. Daca nu puteti,eopilul nu va mai apuca ziua de nuiine ". Dumneavoastrace a!i fi facut in locnl ei? Ea nu citise dirtile mele, nu aveacuno~tinte in domeniu ~i totu~i mi-a ascu1tat sfatu1. Dupacateva are, COlTvl1lsiile incetat $i a doua zi am inceput sa auanalizez in detaliu boala ~i i-am dat de cap. Mama s-a do-vedit a fi 0 fen1eie dqteapta, a recunoscut ca este 0 nega-tivista. Daca barbatii sunt inclina!i sa se foloseasca de poves-tirea mea pentru a arunca pe umerii femeii toate sliibiciu-nile, toate defectele ~i insuccesele lor, gre~esc. Gre~iti,dragii mei! Femeia poate sa-l iubeasca foarte tare pe bar-batu1 ei, dar dadi el nu a primit educatia cuvenita de 1amama iui, dadi a mo~tenit frica pe mine nimeni nu ma iu-be:jte ~i de aid un comportament pEn de rautate fala desexul feminin, el nn va ~ti niei sa-~i deseopere fericirea ~inki sa 0 obtina. Fiul unei femei depravate, tara nici un rost, nu va ~tisa-~i inte1eaga so~ia. Va vedea in sotie pe mama lui, ale ca-rei defecte Ie ura~te. Pentru a-~i imbunatati viata, el va dorisa-~i imp una propria randuiala. De regula, un astfel debarbat nu are 111crederein sotie. Se va amesteca in toatefleacurile ~i n-o va lasa sa fie femeie ~i, treptat, se va na~teA ., 1 •m e1 gelOZla. Gelozia este masura infidelitatii de care se folose~tepartea infidela. eu cat illfidelitatea este mai mare, eu atatgelozia este mai putemica. Acest sentiment este totdeauna~ >reciproc, de~i, de regula, eel putin una dintre pani nu re- 1" <,)
  14. 14. Luu!e ViilmCicunoi19te, Tortura tacita, reciproca, sfar~e~te, de 0 bicei,printr-o batalie cmnta ~i prin distrugerea familiei, daca eeidoi sori indaratnici nu ~tiu sa se elibereze de propriul ego. Dar, dupa cum se ~tie, barbatul nu poate sa traiasdi fa-ra femeie ~i femeia fara barbat Si a~a moare frumoasa iu-bire a femeii, fie eEl iubirea se duce, fie ca se transforma indu~manie. Un lucm este clar - sorul nu va avea parte de ea.1nt1-o astfel de sitna!ie, femeia poate sa-~i corecteze viatade familie, doar dad invata sa gandeasca corect ~i sa apli-ce aceste cuno~tinte din tot suf1etul. Daca ambii soti pretuiesc familia ~i sunt capabiE safadi rata, rezultatull1U va intarzia sa apara. Cu cat criza es-te mai mid, ell atat mai u~or se pot corecta gfe~eli1e. Exista ~i b5xbati care se folosesc de hamici2t ~i de fide-litatea sotiei. Un barbat a cami mama a fast indiferenta fa-ta fmnilie, a dec3.zut in desfranare ~i a1cooIism, se com-porta de femei co. fata de un obiect ce trebuie sa fieumiEt lvlama nu ~i-a iubit niei sotui. Diei capEl, nu i-a in-sufi at fiului sentimentul propriei demnitati. Un om tarademnitate incepe sa-~i inece durerea sufleteasca in aleoal~i sa triiiasca ea un parazit. Femeia care reu~e~te, prin iubi-rea ei, s~Ireeduce un astfel de sot trebuie siI fie deosebit deputemidL Astfel de barbati i~i cauta G sotie pc care sa 0paata mniJj Si apoi, remeia asia vine la mine ~i ma intrea~ba: De ce treauie sa suport? " Dar, ,.draga mea, nu tu 1- :Jai lUCit de biirbat?" - 0 intreb eu. Si, de regula, aceastafemeie nu este 10. prima casatorie. Cel care vrea sa infranga incapat,?narea celuilalt, paatesa reu~easca, dar prin asta ~i-o infrange ~i pe a Iui. Cei dois-au ales unul pe celalalt, sufletele lor i-au adus sa fie im-preuna, dad ambii au vrut sainvele sa trajasca unul princelalalt. S-au cravedit a fi pro~ti, n-au invatat ~i acum viata 14
  15. 15. Alzll1ga raul din tineii invata pe ei, dar mult mai aspru. Cine i~i schimba parte-nerii in felul acesta, i$i va aminti categoric de primul din-tre ei, regretandu-$i prostia. Asta este Iectia vietii. Si cumfiecare vine in viata asto.ca sa invete acest adev3r intelept,urmatorul partener ii va da posibilitatea sa-$i insu~easca $imai bine lectia de viata, dar deja 10. un nivel mult mai ridi-cat. $i asta va continua pa.na cfmd fortele pentru escapadeamoroase vor seca ~i omul va trage ni~te concluzii din su-ferintele sale. Altre!, il a$teapta pieirea. Goana dupa fericire este dorinta unei straluciri aparen-te, voluptate momentana $i doba.ndirea unei experiente su-perficiale de viata, lucru ce va fi platit ulterior prin sufe-rinta. Dar, cum se zice, da-i Doamne omului mintea cea depe urma. Cine se disatore$te pentru bani, va suferi din ca-uza lor. Dar, daca un om bogat se casatore$te din dragoste$i va continua sa considere iubirea luerul eel mai impor-tant din ,,iata, el va deveni $i mai bogat. Boga!ia trebuiepastrata pentru ca omul ii cunoa$te prerul. In general, multi oarneni nu sunt capabili de un senti-ment pro fund pentru ca parin!ii $i parintii parintilor lor nuau $tiut sa iubeasca. Au $tiut sa-$i pastreze familia pentru ase imbogati $i a-$i pastra bogatia. In ultima vreme, ocupandu-ma de bolnavi, am vazut,prin ei, pe parintii, bunicii-bunieele. strabunicii - strabuni-cele lor $i mi s-a confirmat 0 concIuzie trista. Trebuie sarecunosc ca daca printre 1000 de persoane gasesc 0 singu-ra bunica ce $i-a iubit sotul cu dragoste curata, desavaqita,de om allui Dumnezeu, sunt fericita .. Mil bucur ca am allutnoroeul sa vad asta eu Ocl1iimei. Dragi sorii $i soti! STiuea va simtiti jigni!i pentru ca vasoeoteari iubitori, clar, daca ma credeli, analizati-va Iaun-trie $i gasiti grqelile care trebuie indreptate. Dadi trupul -) 1~
  16. 16. Luule Viilmadurnneavoastra reacrioneaza prin insanato~ire, insearnna cav-ati corectat cum trebuie gre~elile. Dati afara acel stresprin care invinovatiti pe alrii ~i cereri iertare trupului dum-neavoastra pentru ca prin cultivarea stresului i-a!i pricinuitmulte suferinte. Mama care n-a ~tiut sa iubeasca familia sotului ei, seafla in conflict cu copiii, pentru cii, rura sa fie con~tienti,ace~tia 0 gasesc pe ea vinovata. Ei nu ~tiu sa exprime acestlucru, dar nervozitatea ~i capriciile lor vorbesc de la sine.C:1ta vreme familia este inca intreaga ~i in certurile famili-ale predomina injuraturile tatalui, copiii 11 vor invinovatipe el. Dadi tatal este pre a moale ~i cedeaza, va fi socotitvinovat tot el. Chiar ~i copilul care nu-~i cunoa~te tatiilpoate sa-l urasca, dar, de regula, 0 ura§te ~i pe mama sa.Dadi copilul este agresiv, parintele a merita. Faptul ca pa-rin!ii nu vor sa recunoasca, este a alta treaba. Daca parintele la care a ramas copilul dupa destrama-rea familiei intentioneaza sa-l transforme pe acesta in armacontra celuilalt, ehiar daca la inceput e po sibil sa-§i atingascopul, el comite a crima. TaUil este spiritul copilului,mama este sufletullui. Priviti-va din afara ~i imaginati-vaca eineva rupe din dumneavoastra spiritul ~i sufletul ~iapoi, sub amenintare, Ie tine despartite. Dar ele sunt spiri-tul ~i sufletul durnneavoastra pe care ie iubiti atat de muIt~i de dragullor ati aparut pe lume. Numai ele va sunt tre-buineioase ~i daar avandu-le pe amandoua puteti fi in viata. Spiritul este eel care merge inainte. Numai el este via-ta ve~nica. Sufletul hrane~te spirituL Viata rora suflet este un chin. Dragi parinti! Pe care dintre ele ati fi de acord sa Iedati? 16
  17. 17. Alunga raul din tine ~i acum ganditi-va ce i-ati :facut copilului dumnea-voastra. Tatal sau mama care au parasit aceasta lume vin la co-pilul lor de cate ori doresc. Spiritul vine numai cand estenevoie de ajutor. Omul viu este insa nevoit sa stea in fataunor u§i inchise. Exact in aceasta situatie se afla §i spiritulsau sufletul copilului dumneavoastra ... $i dadi spuneti cael insu§i nu vrea sa vina, mai gandi!i-va 1a roIul pe care 1-ati jucat in distantarea lui §i corecta!i-va gre§eala. Nicioda-ta nu este vinovata doar 0 singura parte. Po;(fmp[u c£in viapa o fetita de 19 ani, 0 :l::rumuse!ede fata, nu-§i vazuse ta-tal de peste 10 ani §i §i-l imagina ca pe un monstru, pentruca a§a il descrisesera ceilalti. Dupa ce s-a eliberat, prinmu1ta perseverenra, de acest stres, a simtit ca trebuie sa-§icaute tatal §i I-a gasH. "Am intrat in camera tatalui meu .Ji,.Jti!i, am vazut unbarb at absolut obisnuit, numai ea arata mai batran, eraslabit ~iobosit. An; stat mult de vorba. inehipui!i-va ea cutata am putut vorbi despre iubire, dar ell mama -nll. LapIe care, arn sim!it dorin!a sa-l imbraJi.Jez. L-am imbrali.Jat.fiel a fneeput sa planga .... Tata!" In timp ce imi povestea,de fericire, fata nici nu a observat de cate ori a repetat cu-vantLll "tata"! Aceasta fata s-a insamlto§it repede. Dar cea mai marefericire pentru ea a fost faptul ca a inceput sa se uite labarba!i ca la ni§te oameni. Intelegea ca. nu §tie sa se com-porte cu un barbat cum ar fi facut-o 0 fata cu 0 via!a nor-mala de familie. A promis ca. va inva!a sarguincios. Dadidin familie lipse§te tatal, fiica nu va §ti sa-i fie sOlie so!ului 17
  18. 18. Luule Viilmaei, iar fiuI ramas cu mama lui va deveni ca 0 femeie. Lelipse~te experienra vietii de familie. Viata sufleteasca a barbatilor este mai fragila. Fiul , , -desparrit cu forta de tatal sau se separa de spirit. Barbatultrebuie sa fie in viara un inaintemergator. Dar cum poateacest baiera~ sa devina mergator? Con~tiinra lui nu estecapabila sa se concentreze, el nu are scopuri in viata. Dacael este in permanenta dojenit, tristetea lui initiala se vatransforma treptat in rautate ~i in dorinta de a se autoafir-ma, chiar ~i pe partea rea. Atunci cfmd copilul este invatat sa-~i urasca tatal, esteinvarat de fapt sa-~i urasca spiritul. Cand este invarat sa-~iurasca mama, este invarat sa-~i urasca sufletul. Cine i~i ura~te tatal, acela ura~te sexul masculin. Cineisi uraste mama. uraste sexul feminin . .} J ~.J Iubindu-~i tatal, fiica invara sa-~i iubeasdi sotul. Fiulcare i~i iube~te mama invara sa-~i iubeasca soria. Dadi fiica se supara pe mama sa, se va supara in ace-la~i timp pe sine. Daca fiica i~i ura~te mama, automat ea seva uri pe sine ~i va uri ~i sexul feminin, intrucat mama saeste femeie. Daca. fiul se supara pe tatal sau, se va supara ~i pe sine.Daca i~i ura~te tatal, automat se va uri ~i pe sine ~i va urisexul masculin, intrucat tatal sau este barbat. Doamnelor! Cel mai bine ar fi sa-i cereri iertare sotu-lui, sa cereri iertare copiilor; treceri peste cruzimea sotului~i iubiri-l din nou, chiar daca nu mai este langa dumnea-voastra. Tatal copiilor are nevoie de dragostea dumnea-voastra sufleteasca, macar in numele vierii copiilor. 0 ca-satorie distrusa nu mai poate fi remeuta, dar trebuie sa va 18
  19. 19. A!unga rau! din tineintelegeti gre~eli1e, Prin reeunoa~tere ~i prin eon9tientiza-rea gregelii vine ~i intelegerea, ca 9i cum lectia ar fi fastdeja invatata. Domnilor! Iertati-Ie pe mama ~i pe sotia dumneavoas-tra ea uu au 9tiut sa-9i indeplineasca eea mai importantadatOlie din viata unei femei - sa-~i iubeasca sotul. Iertati-Ie, pentru ca femeia a~teapta in primul rand iubire din par-tea barbatului ~i uu intelege ca, inainte de a putea da iubire,el trebuie sa 0 fi prim it. Orieum el i~i va cheltui furta fizi··ca, fara sa ceara voie. Copii! Iertati-le pc mama voastra ~i pe bunicele voas-tre pentru gre§elile lor. Daca nu yeti face acest luem, yetisuferi chiar voL deoarece tatal este spiritu1 vostru. iar ma-ma - sufletul. Dadi in voi aceste dowI ipostaze sunt 1n-vrajbite, nu yeti putea merge inainte in viata ~i nu yetiavea lini~te suf1eteasca. Femeia care 9tie sa gandeasdi corect, inareapta grege-lile facute de mama sa ~i de soacra. Barbatul care ~tie sa gandeasdi coreet, ~tie sa a~tepte~i, pe partea lui, ~tie sa-~i ierte mama, sotia ~i soaera. Barbatul se inraie~te numai atunci cand nu poate avan-sa in viata. Nu poate merge inainte atunci ca.nd nu are forta.Izvorul fortei se af1a exact in inima femeii. Cand femeia ~i barbatul se disatoresc ~i barbatul ince-pe imediat sa se poa1te urat eu eo., conform educatiei pri-mite de acasa, inima femeii se va Inchide pentru totdeauna.Si acqti oameni nu se Val putea intelege niciodata la nive-lul iubirii. Dadi 1a111an totu~i impreuna, nu Ie ramane decatmunca. Este oare sufieient? Asta este 0 alta problema. SaIe vorbe~ti amandurora despre iubire este inutil. eu fiecare 19
  20. 20. Luule Viilma1:nparte ar fi posibil. Cine neaga esenta energetica a bolii,adica faptul ca este conditionata de diversele forme destres, acela nu se va putea face bine. Un barbat in jur de 50 de ani a venit la cabinet eu soriaIui care avea mati dureri de cap ce 0 ehinuiau tara intreru-pere. Femeia citise eartea mea, sotul doar a frunzarise ~inu era de aeord eu ce serisesem eu pentru ca el inteleseseea omul se imbolnave~te Dumai pentru di nu este bun. Pemasura ce asculta conversatia dintre mine ~i sotia Iui se in-ro~ea tot mai tare Ia fata. Nu ~tia, evident, ca eu ii vadgfmdurile ~i chiar daca ar fi ~tiut n-ar fi crezut. Femeia era de aeord Cll ce spuneam ~i 11privea eu cir-cumspecrie. Ostilitatea fata de el era evidenta. Cumva mi-am dat seama ca urmeaza 0 iqire exploziva din partea lUl,dar nu m-am a~teptat la un asemenea uragan de Ia un omcare se respecta pe sine. Ineepuse sa ude eu 0 asemeneafurie, incM femeii i-au ta~nit lacrimile, iar mie era sa-miplesneasea stetoseopul. " Ce Fica? Ce ro.utate? Eu am ceamai buna sofie din hllne. Pute!i dumneavoastra so. muncificat munce§te ea? AdieCt tofi oamenii rai sunt so.niito.;i .;inumai aia buni se fmbolniivesc? Si Ie mai §i spunefi dlsunt ro.i!" Marea iubire a aeestui om pentru soria sa Ii produeeaei 0 asemenea durere incat ar fi preferat sa moara. Dar, oa-re,, nu ~i-l alesese ea de sot~si nu ea rfunasese eu leetiile de - ,. ,viata neinvatate? Barbatul se hranea eu energia aeestei fe-mei inspaimantate. Ce nu obtinea eu binele, Iua eu japea.Fara sa-~i dea seama, el era un vampir. Dadi soria Iui ar fi~tiut sa se elibereze mai devreme de frica - pe mine nimeni 20
  21. 21. AlungS diul din tinenu ma iube§te, ar fi devenit mai putemidi ~i atunci sotu1nu ar mai fi avut tendinta sa conduca elin familie. Ea nu~i-ar mai fi incms iubirea cu cheia ~i el ar fi clevenit cuadevarat putemic. Acum, acest om nestapanit ~i rnra mintea devenit periculos, ramanand slab ~i vulnerabilin sufletuliui. A fost de-ajuns un cuvant imprudent ~i el a ~i Iuat foe. Daea ar fi vawt dit de u9urata a rasuflat sotia lui ~icum ~i-a Iuat 0 Infati9are demna dupa ee el a trantit u~a laplecare! Sentimentul numit iubire Ie-a provocat amanduro-ra malta durere pentru ca nu au 9tiut sa se inteleaga nicifiecare pe sine, mei unul pe ceUilalt. Sa se ajute intre ei -nici vorba. E bine ca femeia ~i-a pastrat dorinta de a ierta,dorinta de a iubi. Daca omul acesta ar fi ~tiut ca prin agresivitate 19imascheaza sentimentul de vin.ovatie, spaimele ~i 0 rautateell muit mai periculoasa decat cea care a ta9nit in afaraprin cUl/inte, ar fi vorbit altfel. Daca wi am care a ~tiut S3. extraga a lectie dintr-un di-vort ~tie sa-~i vada 91propriile gre~eli - care au facut sa ia-sa la iveaia ~i rau1 din partenerul sau - el va ~ti sa evaluezecoreet to ate aspectele situatiei. Un astfel de om nu va in-cepe sa-~i urasca fosta sotie ~i va intra mult mai inte1eptintr-o noua casnicie. Vecmle grqeli nu lor mai fi repetate. eel care continua sa-~i urasca consoarta de care toe-mai s-a despartit, nu va fi feridt pana nu-~i va intelegegre~elile. S-ar putea recasatori cu eea mai pa§niea persoa-na din lume ~i bruse se va eerta ~i eu ea pentru ea ~tie sa-~ifabrice suferinte. Ca sa se justifiee va spune: "Cum de f§ipermit sa-mi faca a§Clceva!" E un pic de adevar aici, ehi-ar nu trebuie sa penniteti sa vi se produca suferinte dar,din pacate, in afinnatia Iui se simte acuzatia la adresa eelu- 21
  22. 22. LIIlIIe ViiImailalt. Pe neobservate el va incepe sa acumuleze 0 rautatecare il va distruge ~i pe el ~i pc eopiii sai. Cunosc 0 ferneie eare este capabila sa-i trans forme inalcoolici pe toti barbatii care i~i leaga soarta de a ei. Pareaar fi piatra de lncercare pentru barbatii slabi, ocoliti de iu-bire. Nu duce lipsa de barbati, dar printre ei nu se prea in-talnesc oameni care sa se respecte pe sine. Eo. arata foartebine, este buna - un adevarat Inger dupa parerea multora, -dar niei unul dintre alcoolici nn a deienit anti-alcoolic gra-tie.Hii ei. Frica ,.nilfzeni nu m6 iube.Jte· s-a transfonnatdemult in rautate ~i i-a secatuit fortele sut1ete~ti. R~iutateavenita prin transfer de la mama ei. mascata in iubire pentrubarbati, s-a intors impotriva barbatilor spre a-I distruge.Prima victima este portofelul barbatului, a doua - barbatulinsu~i, femeia fiind mult mal rezistentEt.Nici ea, nki bar-batl1 nu gan desc a~a. "vI al. bme spus, nu ganGes:::oeIoc. .. , 1 .1 lParintii sonlor 1 , 4i:i Y SOtiilOT 1 Aici este locul s~ivorbim despre soeri ~i soacre. Ne-am lamurit ca mama - femeia - este ceo. 0.1 careiizvor su±1etesc il hrane~te pe sot ~i pe fiu. Daca n-ar 1ia~a,nu ar mai supravietui niciun barbat. Ca..l1d fiul se va easa-tori, el i~i va alege 0 sotie care sa semene eu mama lui.Asta se intampla daca fiuI nu a inva_tatinca lectiile primitede Ia mama sa ~i vrea sa mai invete. Daca una dintre trasa-tmile de caracter ale mamei lui estc extrem de negativa,atunei el i~i va alege 0 sotie care sa fie opusul mamei. Dar,o va aprecia eomparand-o eu mama so., Daea mama nu-~i iube~te sotul, daca are 0 parere ne-gativa despre sexul masculin, atunci ~i fiul va fi lipsit de 22
  23. 23. Alunga ralll din tine iubire. Cfmd mama este ingrijorata in legatura eu easatoria fiului ei, asta inseamna, in esenta, ea ea are un sentiment de vinovatie fat a de fiu. Intrueat mama nu-~i vede grqelile. avand sentimentul de vinovatie, ineepe ~i ea sa invinuiaseape altii. ~i uite a~a nora este vinovata pentru ca nu este po-trivita pentru tlul ei, ca nu-i iube~te fiul ~i alte 0 mie demotive. Fara sa inteleaga ca nora este copia ei mai tanara. Daca nora este isteata, va pricepe despre ce este vorba,iar daca ~tie sa gandeasca cu adevarat, 0 va ierta pe soacraei ca nu ~tie sa-~i iubeasca fiul astfel incat sa aiba inimau~oara. Se va ierta ~i pe sine pentru ca nu a respins invinu-irile soacrei sale ~i va cere iertare ~i propriului trup caruiai-a pricinuit suferinta prin toate acestea. o nora inteligenta trebuie sa ~tie ca, daca. ea i~i iube~tecu adevarat sotuI, toate celelalte defecte anterioare, inclu-siv defectele soacrei, vor fi compensate. Nora care a gasitla soacra macar 0 singura parte buna ~i 0 pretuie~te sincer~i de aceea 0 ~i respecta, va avea parte de un sot 1ini~tit. Bineinteles ca., avand 0 asemenea nora, sentimentul devinovatie al soacrei va fi puternic ~i, daca ea nu va ~ti sa-~iinteleaga propria persoana, va incepe s-o invidieze pe norafiindca ea i~i iubqte atilt de mult fiuI, iar el nu mai vedenimic in afara de sotie. Nici macar pe propria Iui mama!Un om gelos nu este capabil sa se bucure de fericirea ce-10rIaW. Iertati-o. Draga soacra! Elibereaza-te de gelozie,pentru ca gelozia inSeami1adu~manie ~i ea atrage dupa si-ne cancemi. Bucura-te ca fiul tau a avut noroc, ca a avutparte de 0 sotie buna. Pentru ca sotia se alege dupa mode-Iul mamei ... Cfu1d soacra se cearta cu nora, fiul se va supara, farasa vrea, pe sotia sa, pentru ca soacra este sufletul fiului. Deaid ~i parerea femeilor ca sotul ia partea mamei lui ~i ca 23
  24. 24. Luule Viilmanu-~i pretuie~te sotia. In realitate, fiul inceardi intuitiv sa alini~teasdi pe mama sa - sufletul sau - pentru ca sa poatatrai normal cu sotia. De obicei, ambele femei vor ca acestbarbat sa fie numai al lor ~i atunci il pierd. E1 i~i va cautain alta parte un lac mai lini~tit. Deseori, aceste cautari selungesc exagerat de muIt ~i atunci urmatoarea a~a-zisa no-ra va fi 0 straina pentru soacra: nici nu apuci sa te cel1i cuea ~i la orizont apare 0 alta nora. Dragi soacre! Daca intr-adevar va iubiti fiii, lasali la 0parte acuzatiile ~i gelozia - prin asta TIU faceti dedit sa dis-trugeri familia fiului dumneavoastra. Dad! veti invata sava iubiri nora ea pe propria £iiea, 11 veri face feridt pe fiuldumneavoastra. Dar, pentru asta trebuie sa va schimbatiehiar dumneavoastra, nLls-o sehimbati pe nora. Sa nu eOTI-fundari cauza eu efectul. Iertari-va una pe alta, daca. vrerica acest barbat sa devina mai puternic, mai curajos ~i maisanatos. Femeia care nu-~i iube~te sotul §i 11 tine sub papue i~idirijeaza dragostea, de obicei, spre fiu. Fiul devine totulpentm ea, mai ales dad este unicul capiL El devine intru-chip are a intregului sex masculin caruia ea llU i-a daruit iu-bire. Iubin~a pentm fiu ii da aripi. Dar, intr-o buna zi copi-lul devine matur ~i apare 0 fata care ii rapqte dragostea.Se poate suporta a~a ceva? Nu cred, pentru ca soacra a in-eetat demult 53. fie doar mama lui, acum Ii este prietena ~i"prieten". Din acest cere de relatii 11 exclude pe tata, carenici el nu ~i-a educat baiatul sa fie barbat ~i chiar baiatulilsocote~te a fi un tata rau pentm di nu ~u~ote~te complicecu baietelul lui cuminte. Mama care n-a ~tiut sa ramanamama 11 face pe copil nefericit ~i pe lL1na0 invinovate~tepe nora. 24
  25. 25. A lunga raul din tine Rela!iile dintre cuscre (mama baiatului ~i mama fetei)este 0 alta poveste. A111belesunt sufletul copiilor lor. Chiardaca mama nu sufla mei un cuvfmt rEmdespre soacra baia-tului ei sau soacra fetei ei, dar in suflet 0 ponegre~te, rela-!iile dintre copii vor fi incordate. l~111belese ambaleaza m-ra nici un motiv. Stresul ajunge la amfmdoua la cota ma-xima ~i ambele gasesc un bun pretext sa spuna: ,,!i-amspus ell sa nu te fnsori (mariN cu ea (ell el)! Uite din eeJaml Zle e.I .{; r£Xflmp{U cEin viata Unui baiat de 10 ani i s-a descoperit 0 tumora in emis-fera dreapta a creierului. Dupa iradiere a urmat chimiote-rapia. Sa incerce parin!ii sa-~i indrepte gre~e1ile? Nici vor-ba! A,.mbiierau obosi!i ~i indiferenti. Ei considerau normalca medicina sa Ie vindece filiI. E treaba medicilor. Esteuluitoare aceasta opime simplista. L-am intrebat pe tatal copilului cum se impaca mamaIui cu nora, pentru ca am vazut ca du~mania dintre celedoua femei a dus la cancer. A~a cum am banuit, tatal copi-lului a ascuns adevarul sau nu a vrut sa-l ~tie. Mi-a raspunsca relatiile sunt excelente. In fond copi1a~ul i~i alesese elinsu~i acqti parin!i. Am avut impresia ca eu eram singuracare incercam sa schimb situaria ~i sa ridic viHul de peaceasta taina. Problema ell euserii (tatal baiatului ~i taHil fetei) nu es-te atat de aetuala, illtmeat adevaratii barbati nu au obiceiulsa se amestece in viata altora. Din pacate, cre~te numarulbarbatilor care s-an blocat la nivelul emotiilor. Sensu! vie-tii la barbati este mi?carea. Daca tatal baiatului san al feteinu ~i-au realizat idealurile. de~i poate s-au straduit, tatal 25
  26. 26. LUllle Viilmafetei va fi deosebit de sever eu ginerele sau, :taTasa inre-leaga ea fata lui ~i-a ales barbatul dupa modelul1ui. Tata1poate sa ineeapa sa fie gel os ~i sa devina 0 sperietoarepentru ginere1e de aeum ~i pentru urmatorul. Voi da un exemplu de relatii dintre un soeru ~i 0 nora. Pwtemp[u din viafd Un soeru grav bolnav de 20 de ani ~i-a a~ezat tanaranora pe genunehi in vazul tuturor ~i, mra sa se jeneze, aimbrati~at-o ~i a spus: "Ce noroe am avut! Fiullneu rni-adaruit 0 fiiea!" Ii era recunoscator nurorii sale pentru iubi-rea fara de el. $i ea se simrea bine eu doi tari. Eo. a inceputsa-i spuna socrului - tata ~i soacrei - mama. Nu i-a stat ingat sa Ie spuna mama ~i tata. Fara sa fie con~tienta, prinaceste cuvinte fermecate ea a gas it cheia secreta pentrucomunlcare. Intre timp socrul s-a insanato~it inexplicabil. A dipatato neobi~nuita putere de munca ~i rabdare. Acum el se hra-nea ~i eu iubirea sufleteasea a eeleilalte femei - nora lui. Iubi1ea ~i respeetul fata de soaera au inceput intr-unmoment g1eu ca.nd soae1a a eonsolat-o pe n01a spunandu-i:., Cine stie, poate tot raul este spre bine ". Aceste cuvinteau ajutat-o pe nora sa-~i inteleaga soaera. Cata lume n-o.1reu~i sa evite momentele de c1iza daca n-a1 fi tentata saarunee vina pe al!ii ... De obicei. un cuvant de ocara de-a1 mamei este cons i-derat ceva normal, da1eea.mai midi observatie din parteasoacrei este ca 0 palma. Cine se va elibera de prejudeca!i,se va si1u!i agreabil ~i in compania parintilor sotului. 26
  27. 27. Alunga raul din tine Problema soacrei ~i ginerelui nu este nici ea atat de acuta. 0 soacra tipica modema i~i pretuie~te ginerele inprimul rand dupa starea matcriala ~i apoi dupa hamiciao.cestuia. Dar e suficient un prim conflict ~i biato., neferici-to.soacra nu mai poate fi consolata. Soacra este sufletul so-tieL Du~mania soacrei fata de ginere se transmite fiiceichiar 9i atunci cand eo.habar nu are de acest conflict. Starea de incordare intre sotie ~i sot este oglinda am-belor pereehi de parinri. Cine se elibereaza prin iertare detoate tipurile de stres, acela nu-~j va atrage nici du~maniaparintilor soWIui sau sOfiei, niei du~mania ginerelui saunurorii. Nici nn va TImisim!i nevoia sa se amestece in viataaltora. Daca parin~ii se vor elibera de simtul de proprietateasupra ;opilulni, copilul nu va putea fi niei jignit, nleiumilit. In [elul acesta, daca ambele pilirti se vor ocupa depropriile gre~eli ~i de corectarea lor, totul va fi bine. Indifcrent ce relaTii e~{istaintre cele dOlla generatii, sa~titi ca dad vedefi gre~eala numai 1a alrii, aceasta este gre-~eala dUllli1eaVoastra.eel care se napuste~te asupra eelar-lalti se af15.chim el sub puterea raului. Corectarea rauluitrebuie 111ceputaeu sine, ell eliberarea de ganduri rele ~i TIUeu vanarea gre~elilor altora. S-a.r putea ca pe unii sa-i supere cuvintele mele ~i sa-mi replice imediat: " Cwn sa ma bueur dadi cineva se lea- lie mine, ma fnjura, ma calomniaza ~i ma umile.$te! n Nu trebuie sa va bltcurati. Numai un handicapat se bu-CUTE" indiferent de situ8.tie. Dar sa nu va fie frica ~i sa nufiti du~mano~i atunci cand averi de-a face eu persoane ci-calitoare, certare!e ~i rau intenlionate. Iertari-va acestestresuri. Elibera!i-va de frica - ,. nimic nu este a~a cum a~vrea eu ". Aflali ca asta este leqia dumneavoastra de viatape care singuri ati atras-o. Din moment ee ati aparut pe 27
  28. 28. Luule Viilmalume ea sa traiti, ati aparut ~i ea sa invatati. Dadi v-ari aleseonsoarta, v-ati easatorit in acela~i timp eu spiritul ~i sufle-tul ei - soeml sau soacra. Analizand vietile anterioare se poate trage eoncluziad cine sufed in viara asta, in vieti1e anterioare a prieL.f1uitchiar el acelea~i suferinte care acum au cazut pe capullui.Cine n-a avut minte atunci, acum a aparut ca sa invete, darpe post de victima. Lectiile acestea ~i le alege chiar spiritul,adid noi in~ine. Daca vor fi invatate, suferintele lor Ince-ta. ~11lp[U din viatii o mama se plangea ca fiul ei slabe~te contimm. Fiu!era inddigostit ~i i~i irosea timpul, f0rtele ~i banii eu 0 fatacare nic1 nu voia sa auda de casatorie. Ea voia sa fie inde-pendenta. Zicea ca este 0 persoana normal a, modema. V o~ia sa ia tot ce se poate de la viara. Mama Iui 11branea, 11spala, dar nu indraznea 58.-ispun~l nimic. Chiar ~i a~a baia-tul ajunsese stors ca 0 Iamaie. Draga mama! Dumneavoastra ati preplit totdeauna,mai presus de ariee, situatia materiala. Va plae banii ~i lu-crurile frumoase. Dar nici dumneavoastra nu v-a!i iubit BO-tulin a~a feI ca el sa pOuta deveni mai bi.Jxbat.Pentru dum-neavoastra sotul insearrma un automat care va asigllra bu-nastarea $i totu$i regretati ca nu v-ali maritat ell lli1.ul~imai bogat. Fiul dumneavoastra este continuatorul vietH ta-talui sau $i nu se gande$te 1a mai mult. Baietii l~;ialeg soriadupa cum este mama lor. Fam nului dum..lleavoastra estereductia marita a persoanei dumneavoastra. Platind tribu-tul modei ziIei, ea dec1ara ca vrea sa fie independenm, :tara 28
  29. 29. Alunga raul din tinesa inteleaga ce inseamna asta. Daca v-ati fi inte1es gre~eala,baiatul dumneavoastra ar fi fost scutit de suferinte. Nu at! vorbit niciodata cu el despre viata, despre oa-meni, erati totdeauna ocupata eu treburi mai importante.Daea ati vrea sa indreptati aceasta gre~eala acum, cand s-amai adaugat $i 0 umbra de acuzatie ~i biiiatul nu vrea sa vamai asculte, sa $titi ca vremea povetelor a trecut. Acum eltrebuie sa treaca prin suferinta penlm a invata sa tragaconcluziile cuvenite. Chinul dumneavoastra sufletesc vorbe$te despre gre$e-lile pe care Ie-ati facut. Va puteti ajuta fiuI cerandu-i ierta-re ea I-ati privat de sfaturile materne ~i prin asta ati atrasasupra In! necazurile de acum. Iertati-va $i pe dumnea-voastra $1 cereti iertare trupului pentru sentimentul de vi-novatie. Acesta i-a daunat fiului dumneavoastra. Daca iertarea vine din toata inima, fiuI dumneavaastrase va schimba el singur sau durnneavoastra veti 3imti ciiacum ave!i dreptul 8a-1 povatuiti. In acest caz, fata asta ca-re a aparut in aceasta viara numai ca sa consume $1sa pla-teasea eu propr1ul imp diversele servicE, va disparea dinvia!a Iui. ~i a va face astfe1incat nimeni nu va suferi pel1-tm ca, datorita transformarii dumneavoastra, se va schim-ba ~i el. ~i asta mra chinuri suf1ete~ti. Daca el nu vrea sava asculte, InSeam.l.la di dumneavoastra inca nu v-ati 1n-dreptat gre;;elile. Daar vi s-a pamt. Nu uitati - fiui este ca dumneavoastra pentm ca i-atiobligat sa fie a$a, iar acum vre!i sa-1 fartati din nou, sa-1faceti altfel. ~i iara~i din considerente personale - pentmca gre~elile proprii sa nn doara prea tare ~i ca sa nu va ara-te 1umea ell degetul. 29
  30. 30. Lliule Viilma Despre sensul nonsensului Viata este mi~eare in viitor. Dad. omul nn ~tie sa tra- iasca, se oprqte din drum. Cata vreme omenirea s-a mi~- cat pe drumul acumuliirii de bunuri materiale,dificultatile au putut fi depa~ite prin vointa. eei care ~i-au dezvoltat forta fizica, au fost eei mai puternici. Gamenii de arta - emotionali, n-au rezistat in aeeasta cUTsiL Dar vremurile se schimba. Viata se aflii la 0 aha eotimri3 tot mai evident,. Spai- .. ma in fala necunoscutului a impEi,rtiIomenirea in d.oua ta- bere: eei care se salveaza prin spiritualitate 3,ieei condam- naIl 1a pieire. Inainte de pieire oamenii plang dupa vremu- rile de altadata ~i Ie blameaza pe eele noi. Cand au loc evenimente manmte oarnenii se vaici1resc, la evenimente importante devin ral, du~mano~i. Vaicarealase transforma totdeauna ill urlet de durere. Ca.nd se vihcarqte 0 femeie -- treburile marunte i~i in-cetinesc mersul. Cand barbatul se vaidire~te - se opre~te via~a. In vremurile de crizii, ca acum, vaicareala bi1rbatuluieste periculoas2. atilt pentru e1 insn~i, cat 9i pentru cop ii,ace9tia Hind spirituI san. Vaidireala duce tatdeauna 10.nonsens. Cand se aflii In impas, un om care nu gande~te coreetIneepe sa se vaicareasdi, In gaud sau prin cuvinte, cautilvinovati ~i nu se mai poate aprl nickum. Daca la mijloculsecolului se intampla acest lucru mai rar, acum fenomenula devenit de mas.i. Aceasta stare de inutilitate, de apatie ~idepresie a primit o denumire expreslva: 30
  31. 31. Alunga raul din tine Sindromul de extenuare. In esenta este yorba despre rautatea care il distruge su-fletqte pe om: rautatea ca " n-am realizat ce rni-arn dorit"san" nimic nu e a,~aCZlma~fi vrut", Omul este condamnatla abandon. Este teribil de trist d.nd omul incepe sa se extenuezeinca din copiIarie ~i ne mai vilzand frumuse!ea vietii, tra-iqte pentru a muri. Dar este ~i asta 0 lecrie de viata. Cinei~i alege la na~tere a situatie de criza, acela are nevoie de 0leqie critica. El ~i-a ales parintii care ii dau aceasta posibi-litate. Cine simte ca i s-a furi~at in suflet senzaria de nonsens,sa ~tie ca trebuie sa cante sensul nonsensului. Orice situatie te invata cate ceva, dar la modul dureros.Asta inseamna ca inveti eel mai lesne din situatiile extre-me. Nonsensul este senzatia de pustiire totala. Dragil omu-Ie! Riltacirea ta este sumum din tot ce era posibiL N onsensul vine sa va invete cii in spatele aparenteica uu ganditi ~i cii un gasiti 0 cale de ie~ire se ascund defapt ganduri marete. Nonsensul apare pentru a va da ~ansa sa descope-riti posibilitatile uria~e pe care viaTa vi ie ofera. Orice intreg are doi polio Polul negativ este l10nsensuLCum apare un obstacol va ~i grabiti 88.-1 numiti nonsens.Stati in fata cortinei ~i nu ~titi sa 0 trageri. In spatele ei seafta scena unde stau aliniate uriaie posibilitati pentru viatadurrmeavoastra. Veti intelege err ea exista atunci cand va veti despartide senzatia de inutilitate ce vi s-a furi~at in suilet. Cereti-i 4 .) 1
  32. 32. Litule J,iilmaiertare pentru ca, ne~tiind sa ganditi, ati 1asat-o sa ajungala dimensiuni care ameninta sa va distruga. Nu sunteticon~tient ca ea a aparut ca sa dea vietii dumneavoastrasensul eel mai inalt. Senzatia de inutilitate (nonsens) este una din formelecele mai complicate de stres. Ea nu apare bruse, nu esteinsotita de un torent de emotii, ea este tacuta pentru ca deaceea este inutilitate. Cereti-i ieliare din toata inima ca a!itinut-o captiva ~i veti descoperi sensul ei profund. In reali-tate, in spatele ei se afla insatisfactia, cauza acesteia fiindsentimentul de vinovatie. Indiferenta dumneavoastra va 11 inlocuita de bucuriade a va mi~ca, de a actiona, de a trai. Veti simti ca suntetinecesari, necesari sie ~i prin sine - necesari celorlalti. Vetisimti cum contururile corpului dLLmneavoastra vor dispa-rea ~i se va produce contopirea eu Unitatea Suprema. Esteun sentiment special, sentimentul ca ai dobandit mare tie ~idemnitate, sentimentul ca fiintezi. Iertati-va ca ati permis senzatiei de inutilitate sa seapropie de dumneavoastra. Cereti iertare trupului dumnea-voastra ca prin asta ati atras sindronml de supraardere -ceea ce inseamna moarte pentru corp - inainte de a va in-su~i lectiile de viata necesare. Cereti-i iertare ca n-ati inte-les ca atata timp cat trupul traie~te mai sunteti inca iubit.Cautati persoana care va iubqte, ea exista. Dragii mei, n-ati inteles ca daca nu exista iubire, nuexista nici trup. Aveti dej a trupul, se vor adauga ;;1eelelal-te, daca veti ac!iona eu cap. Ispititorul dumneavoastra -mintea - va face suftetul bolnav, va blocheaza calea spreiuhire pentm ca rascumpanlnd raul sa dobanditi valoarepropne. 32
  33. 33. Alunga raul din tine Mintea 11poate duce pe am la boala. Mintea are doipoli - unul spiritual ~i l.mul fizic. Echilibrullor este ratiu-nea, intelepciunea. Materialismul a umflat rolul mintii fi-zice pana Ia limita maxima ~i a incercat sa nege spiritul.Rezultatul a fost nonsensul. Nonsens inseamna sa traie~tiin bogatie ~i sa mori de inutilitate. Trece pe strada un sarantoe slabanog ~i ura~te vila lu-xoasa in care nu are acces. Din vila iese un bogatan binehranit ~i 11 invidiaza pe sarantoe pentru libertatea Iui. EItremura pentru bogaria lui. Nici unul, nici ceHUalt nu vadbine1e din spatele raului. Niciunul nu ~i-a invatat lectiilede viata. Nu au cautat sensul vietii, au cautat bogatia. Sa-nlntocului ii este mai u~or. EI trebuie sa se elibereze destresuri. Bogata~ului Ii este mai greu. EI trebuie sa se eli-bereze de jugul bogatiei sale ~i sa a faca ~i coreet. Din punct de vedere al esentei Universului, viata taraspirit inseamna nonsens, stagnare ~i pieire la mvel fizic. Sitotu~i viata nu se opre~te, pentru ca dupa fiecare moarteurmeaza rena~terea. Cine inte1ege natura erizei omului modem, va trai ~i inviltor. EI tinde spre viitar ~tiind di dupa rau vine ~i binele.Cine nu va ~ti sa scape de senzatia de inutilitate, va intra innoua galaxie pe poarta mortii. Trupul nostru este muritar,dar fiecare dintre noi este capabil sa evite 0 moarte prema-tura. Pe eel eare va gasi sensul nonsensului moartea fizicanu-l va ameninta pre a cmand. In noua galaxie, viata ome-neasca este mult mai lunga. De aceea merita sa lucram maiintens asupra gandurilor noastre. Cine crede ca acolo chinurile vor fi ~i mai mad, se in-~eaHi. Acolo nu vor mai fi suferinte fizice, deoarece, princre~terea ratiunii, corpul nostru va fi guvernat de idei. Pe 33
  34. 34. Luule Viilmamasura ce va fi necesar vom incepe sa schimbam materiacu ajutorul ideilor.Rautatea irationam , Am vorbit muIt despre rautate, cum apare ea ~i cumpoate distruge. Si totu~i se intampla destul de frecvent sami se ceara ajutorul de catre persoane care simt nevoia sainteleaga mai pro fund sensul rautatii. Sunt la fel de derutati ~i cei care traiesc sub imperiulspaimelor ~i se considera rai ~i du~mano~i, dar de teamanici nu indraznesc sa se supere, ~i cei care detesta la~itatea,inclusiv pe a lor. Numai ca nu 0 numesc rautate. Chipurile,ei vor sa educe curajul, pe allor ~i pe al altora. "Eu nu urasc, dar allii ma urasc pe mine" - spune 0persoal1a care se amesteca tot timpul in viata ahora. 0 faceprin fapte, prin cuvinte ~i prin ganduri. Nu vrea sa intelea-ga ca chiar ~i din propozitia pe care am citat-o transpare 0invinuire - ~i asta este tot rautate - ~i un ton iritat care in-seamna rautate multiplicata. Persoana respectiva poate sanege, dar esenta nu se schimba. Cauza ~i efectul vietii este iubirea. Cand omul se temeca nimeni nu-l iube~te, fluxul de energie a iubirii se lovq-te de un zid. Fara iubire viata inceteaza. Pe masura ce fricacre~te se inmultesc ~i insueeese1e, pentru dl omulle atrageprin frica lui. Pentru ca viata sa poata continua, cel ee su-fera incepe sa lupte pentru a inHltura obstacolul. Luptapresupune intotdeauna rautate. Sparge el, omul, zidul frieii,dar acesta devine tot mai gros, fiindca frica nu poate fi in-franta in felul acesta. Abia ea se intensifica rautatea. 34
  35. 35. Alunga raul din tine Rautatea este reactia incon~tienta la absen!a iubirii, indiferent ce inteiege omul prin iubire. Rautatea i~i are izvorui in frica - nimeni nu ma iube$te. Multi neaga ca s-ar teme, intrucat: - au fost foarte alintaJi inca de cand erau copii, iar ul- terior de sot sau sotie. Ei i~i ascund formele negative de stres in spatele unei bunatati aparente. 0 astfel de persoananu inte1ege ce vrea de la viata, ce Ii trebuie, de ce simte 0 greutate in cap ~i de ce 11doare capul. S-a obi~nuit ca altiisa faca tatul pentru el. Nu este con~tient de faptul ca, dacael nu depune eforturi, spiritul sau va fi ca un tovara~ dedrum care s-a oprit in loc ~i asta 11nelini~te~te In legaturaeu viitorul. Viitorul este clar pentm cine a realizat multprin forte proprii, indiferent de sex. Femeia care i~i iube~tesotul nn va ramane singura pe lume; - le-a fast foarte frica sa recunoasca aceasta spaima.Chiar daca voi suferi. tot nu recunosc. Aeeasta spaima 0au mai ales barbatii. Deoareee viata barbatilor depinde desoWle lor, cei sensibili sunt foarte vulnerabili in legaturaeu tot ce privqte soria. Nu sunt capabili uiei maear sa as-culte 0 discutie pc a tema general a, pentru ca se tern ca nucumva sa fie ranita demnitatea sotiei lor. Temerile lor s-autransformat demult 1ntr-o permanenta iritare, pe care ins aei refuza sa a numeasca rautate. Ei Bunt aparCitorii celorslabi ~i sa nu-i treaca cuiva prin cap sa caute sa Ie schim-be parerea ) mai ales la maturitate. Ei nu pricep ca atragasupra lor exact lucrul de care se tern; - la ei, frica - nimeni nu ma iube§te s-a transformatdemult in rautate ~i adevaratele sentimente au fast inmor-mantate. Poate ca la parintii lor frica aceasta a fost atat deputemica Ineat sub aparenta indiferentei s-a transformat innegarea iubirii. "N-am nevo ie de iubire, important e sa Jiu 35
  36. 36. Luule Viilmalasat fn pace. Important e ca treaba sa mearga .}ilumea sama respecte ", declara ei cu mandrie. Si-au facut fOst de untovara~ de viata dupa propriullor chip ~i in existenta lorterna se indreapta ineet, dar sigur, spre moarte, neputandsa inteleaga ce anume Ii trebuie trupului in viata lor. Este foarte greu sa descoperi esenta interioara a unorastfel de oameni. Ei sunt diritre aceia care cred ca meritaell prisosinta iubirea. Au facut fn viafa atatea lucruri bune,fndit toata lumea fi iube.}te pentru dE au jaClit aNita bine.Sau sunt iubiti de sot, sotie pentru ca am facut atata bimpentru ea (el) fncat nu se poate sa nu ma iubeasca. Ace~tioameni nu pot sa inteleaga ca a face (a munci) nu inseam-na a iubi. Iubirea este forta necesara pentm a face. Pentm ommunca este un mijloc de a lnvata. Iubirea este totul, iubirea este Dumnezeu. Munca estedoarmunca. Un astfel de om nu se va lecui de bolile lui pana candnu vaintelege acest lucru. Dar el nu este de acord - s-o fa-ea altcineva pentru el! Si, dupa 0 logica stranie, sa facataman acela pentru care el n-a facut nimie bun. Eu, deexemplu. Un astfel de om poate parea chiar echilibrat, dar pe eelcare traie~te alaturi de elll pa~te sedituirea tuturor forte lor.eu cea mai buna intentie, el conduce, el da indicatii,lipsindu-l pe eelalalt de posibilitatea de a fi el insu~i. Sotulsau sOlia supergrijulii, care se amestedi permanent unul intreaba celuilalt, pot parea la inceput, pentru un observatorstrain, 0 pereche ideala, dar dupa cateva ore eomunicareacu ei devine insuportabila pentru lill om de acliune. Ace~-tia se extenueaza reciproc, pe ei ~i pe altii. Cine ignora ro- 36
  37. 37. Alunga raul din tineIul dat lui prin apartenen~a Ia 1m sex, se condamna elinsu~ila suferintiL Trebuie sa lnvatam di in viata totul are dOl poli, chiar~i iubirea. Poate sa-~i condudi viata eel care ~tie sa gandeasca ~inu eel care a absolvit stralucit 0 facultate ~i se lauda eu as-ta. Persoana cu studii superioare care nu intelege ca via~amateriala este doar 0 particica din viata spirituala, poate samearga ani in ~ir contra curentului gandind despre sine eaeste onest ~i eu principii, hamic ~i inteligent. Dar 111tr-obuna zi picioarele Iui vor refuza sa se mai mi~te pe drumulpe care mintea Iui de materialist Ii porunce~te sa mearga.Drumul ca atare nu este grqit, dar sunt gre~ite mijloacele.Dad. va lupta eu du~manie cu greutati1e vietii, perdantulva fi propriul trup. Nu-i vor mai fi de folos nici medica-mente Ie, niei bisturiul. In viata totul trebuie facut cum tre-buie, inclusiv depa~irea dificuWitilor, altfel va suferi inain-te de toate omullnsu~j. ~mp{u din mapa A venit la cabinet un am cu prostata gray bolnava.Urinarea se mcea cu foarte mare dificultate. Medicina nu-lmai putea ajuta. Am mcercat sa vad care este cauza bolii,adica pietricica ce a provocat avaIan~a. Si am vazut ni~tehamuri vechide cal, rupte ~i pline de praf. In afara de sen-suI simbolic, tabloul era atat de clar incat parea incredibil.L-am mtrebat: "Ce poate insemna asta?" Barbatul a ro~it ~is-a apucat sa-mi explica cu patos ca aceste hamuri zac devreo douazeci de ani pe peretele magaziei ~i pe zi ce trece11enerveaza tot mai tare, dar nu se indura sa Ie arunce. 37
  38. 38. Luule Viilma Prostata (glanda) este organul paternitatii. Toate pro-blemele legate de devenirea paternitatii ~i de existenta catata se concentreaza in aceasta glanda. Devenirea ca tataare lac in cursul vietii sexuale. Teama de a fi lipsit defunctia sexuala Ie provoaca barbati10r tot feIul de restrictii.In felul acesta se imboinave~te prostata ~i sunt afectate ~iorgande din jur care simbolizeaza baza familiei. Bazinuleste familia, pmtea inferioara a bazinului este baza famili-ei. Oam.enii modemi socotesc di baza familiei inseamnabunastarea materiala, bogatia. eel care vede baza familieiin iubire, acela nu se va imbolnavi de prostata. Dupa cateva s8.ptamani omul a reapamt, de data aceas-ta cu 0 stare de spirit bun9, pentm ca Incrurile tindeau sa seindrepte. "Am scuturat tot case!. Jumatate din lucruriIe-am dat let gunoi ~i nu regret deloc" 1111i povestea el eubucurie pentfU ca intelesese 1a ce duce obiceiul de a str[m.-ge.Pilrintii visurilor noastre , Intelegandu-va problemele, En uitari di sunteti formatidin taUi ~i din mama. V -au format credintele religioase aleambilor parinti. Trupul ne dezvaluie suma moduri1or lorde gandire. Bolile trupului ne arata partile rele ale parinti~lor. Dumneavoastra ati venit pe lume ca sa coreetati acesteparti rele, dar puna aeum nu ati ~tiut s~i Ie indreptati eupropria minte. Tata este mi~carea. Mama este piedica. 38
  39. 39. Alunga raul din tine Dragi marne §i dragi copii! Pana cand omul care a ratikit drumul in viata nu vainvata prin suferinta, obstacolui va trebui sa fie chiar ma-ma lui. Obstacolul ne obliga sa ne incordam toate fort,ele §iface din noi 0 fiinta ganditoare. Numai prin depa;;irea in- dividuala ~i corecta a obstacolelor se ajunge la rezultatulce reprezinta valoarea ve§niea pentru spirit. Cu cat mamav-a pregatit mai multii suferinta, cu atat va da, potential,posibilitatea cea mai mare de a va inalta spiritual. Vor In-telege acest lueru numai cei care au iertat muIte mamei lor. Dar, eel care 0 eonsidera pe mama sa rea ~i vinovatade tot, sa tina minte ca el §i-a ales mama pe care 0 areacum. Noi in~ine ne-am propus in viata un scop atat demare! ~i acum renuntam sa mai tindem spre el. In fieeare om traiesc parintii visurilor lui. Ei sunt atatde buni ~i de frumo~i in eomparatie cu eei pe care ii are inrealitate. Contrastul este atat de izbitor incat, plilngandu-§isoarta amara, omul ar vrea sa moara. Pentru copii dorintade a muri constituie refugiul unde ei i~i varsa mai ales la-crimile amare. Prin aceasta corpul 11ajuta pe copila~ sa-~iu~ureze sufletul. Vedeti, aid a ie~it iara~i la suprafata no-tiunea de "suflet". Dar sufletul este chiar mama .. In ultima vreme am avut oeazia sa devin martorul bu-curiei multor persoane dej a in varsta. Veneau la mine lacabinet ~i imi povesteau ea, dupa ce .;;i-au iertat mama, audeseoperit dintr-o data ca toemai ea era mama visurilor lor."E chiar ea, mama mea proprie, simt lucrul acesta. Nupot sa ma fn~el!" exclamau ei eu 0 bucurie sine era. Pentruei incepuse 0 DaUa viat~i. Dragostea copilului pentru mama este cea mai ma-re iubire din lume. Copilul care, dupa ce ~i-a iertat mama, 39
  40. 40. Luule Viilmaa simtit aceasta iubire in sufletullui, a aflat cea mai marefericire. Prin mama Dumnezeu intra in copil. Copilul are a nevoie nemarginWi de parin!i pe care sa-i poata iubi. Niciun copil nu va spune vreodata atatea cu-vinte rele despre mama sau tatal sau cate spune mama de-spre copil. Cauza este aceea~i radacina a duIu! - dorintade a avea, de a dobandi. Tot mai frecvent parin!ii concepcopilul cu un anumit scop. Dar ei, copiii, lor sa apara pelume de dragul iubirii. Copilul de astazi este nevoit sa-~icroiasdi singur drumul, sa se lupte cu muIte neajunsuri.Dad!. va veti ierta parintii pentm gre~elile lor personale ~ipentru gre~elile omului modern in general, parinW vo~trise lor schimba ~i voi nu veti mai repeta acelea~i gre~eli. Aceasta bueurie a deseoperirii parintilor am avut-o ~ieu. Intr-adevar, este bucuria de a te fi dobandit pe tine in-suti, este posibilitatea de a ajunge la acel nive1 care estelini~tea sufleteasca. Gameni dragi! Toti purtam in suflet chipul marne 1adevarate, dar nu-l reeunoa~tem pentm di nu ne-ammeuttema pentru care ne-am naseut pe lume. Ne-am naseutpentm a indrepta raul facut de panntii no~tri. BuniHateamamei se ascunde in spatele rauIu! aparent, ca tot ce estemai pretios pe lumea asta. Cautati-o! Invatati-va sa intelegeti ce este binele ~i ce este raui.Unde incepe binele ~i unde se termina raui. Leetia de indrumare copilul 0 prime~te de la mama sa.Nepriceperea de a intelege sensul binelui ~i raului aducenecazuri in viata amandurora. Sa analizam doua extreme. 40
  41. 41. Alunga riiul din tine - in aparen/a mama este rea: este nervoasa, speriata,aqagoasa, autoritara, amorala, alcoolica, l~i abandoneazacopiii etc. PentrJ spirit chiar ~i moartea prematura este ne-gativa - copilul a ramas tara mama ~i :filraindrumator. Ra-utatea materna este vizibila in acest caz - acesta este raul~i pentm copil este u~or sa fad! acel lucru pentru care avenit pe lume. Copilul vine pe lume pentru a ispa~i raul parintesc sau,mai simplu, sa devina contrariul mamei. Omenirea a inva-tat incon~tient acest lucru de-a lungul veacurilor - ~i-a ex-tras forra din binele mamei §i inrelepciunea din raul tatalui.Oamenii de felul acesta (in special barbatii) spun la batra-nete eu bucu..tie: " Dacii piirintii nu m-ar fi ciomiigit in co-pilarieJ n-ar fi ie§it om din mine". Un astfel de copil a in-te1es ca pentru faptele sale merita sa fie batut. Bataia I-ainvarat, dar sufletLlllui avea nevoie de iubirea cu care i seapEca bataia. Daca i~i va ierta mama pentru ca va ifi!elegepartea instructiva a raului, mintea lui se va deschide ~i su-fletulii va fi lini~tit. - in aparenpl mama este buna: este grijulie, atenta,rabdatoare, precauta, reu~e~te ill toate, face totui. Cu 0 ast-fel de mama copilul nu are Ia ce se gandi deeat la satisfa-cerea propriiIor mterese. Drumullui in viata va fi poleit euaur, drept ~i lin. Copilul va merge filra nici 0 grija, dar mai devremesau mai tarziu, va aparea prima prapastie in care se va pra- ibu~i, nebfumind ca s-a intins 0 cursa. Incerciirile aspresunt necesare pentru el, pentm a intelege de ce a aparut pelumea aceasta. Copiii se nasc pentm a inviita ~i invata dinraui care se intarnpla. Prin urmare, partea negativii, propriemamei, se explica prin simplul fapt ca la toata lumea rauleste in oroDortie de 49% si bine1e de 51%. ..r .1 1 ~ 41
  42. 42. LuuZe "Vriilma Acest copil a aparut pentru a-~i insu~i ceo.mai grea va-rianta, dnd trebuie sa ridice valul ce ascunde adevarataesenta a bunatatii excesive a mamei Iui. Sarcina aceastadepa~e~te puterile copilului care i~i binecuvanteaza mama. Mi se pune intrebarea: ,.De ce trebuie 8-0 wid pe ma-ma intr-o lumina nefavorabila? OJSunt nevoita sa raspund:JJNu, nu trebuie, dar daca mama a devenit nwi aZbeidecatalblll numai pentru ca tata este mai negrll dedit negrul,afi putea. chiar £n interesul dumneavoastra, sa priviji ade-varul in fafa, intrucat tatal dumneavoastra este spiritul decare depinde lumea dumneavoastrd fizidi. !ii, fn afard deasta, copiii mult prea buni din punctul de vedere al mameise fmbolnavesc grav. Trupul copilului -itie asta -ii semnali-zeaza prin boala OJ. Ierta!i mamei dumneavoastra bunatatea excesiva princare eo., de fapt, i~i mascheaza partile negative, dorind sapara mai buna dedit este in realitate ~i de aceea nu v-aspus adevarul despre greutati1e vietii, care va este necesar.Iertati-va mamele ~i taW care v-au ascuns ce este rau ~i deaceea acest faU voi trebuie sa-1 invatati pe cai mult maigrele. Toate lucrurile despre care ei s-au jenat sau s-au te-mut sa va vorbeasca, socotind di nu~~i au rostul, ca nu edecent, ca nu e inte1igent sau nu s-au considerat suficientde de~tepti pentru aceasta discutie, constihlie pentm voilectii de viata mult mai grele decat ce1e care provoaca,nermanente scandaluri in familie .. Daca copilul ar auzi, macar cu 0 meche, vorbindu-i-sedespre rau, ar incepe sa invete. ~i aceasta inseamna ca.acea mama care vorbe9te mult ~i varsa tot ce are pe suflet11invata pe copil ce este viata incomparabil mai bine dedito mama rabdiltoare ~i delicata care sufera in tacere de dra- 42
  43. 43. Alunga raul din tine gul1ini~tii in familie. 0 sa ma intrebati: "De unde sa ~tiu ce anume trebuie sa iert mamei mele, daca s-a ascunsfa{a de mine?" Va raspund:"Avefi multe probleme despre ca- Jenu s-a vorbit niciodata fn casa, dar care v-au interesat.Din ne:jtiin{a v-clfi ojlat de multe ort fntr-o postwa negati-va. Cele mat complicate situalit de vta{a sunt cele pe careliU Ie pute/1lrezolva. pentru ca nu suntem capabili sa Ie fn-telegem. Acestea sunt problemele pe care parin{ii ar tre-but sa le lamureasca ell copilul, ehtal daea mintea lui estelnititica ". Mama are muite trasaturi decaracter. Partea rea se vc-de ell ochiulliber, se J:nva!a repede prin boli u~oare ?i co-pilul devine din acest punet de vedere opusul mamei. Derapt, de asia ~i apare copilnl pe lume, ca ea sa se schimbe.Dar ranI ascuns de maraa nu lese imediat la suprafata ~jcapilul orbecaie, :fiira sa il1!eleaga de ce mama ii spune: unde ai ie~Ji[tu (!~>-a?ru.iijerent Clan Q,; Jfi ell., tu e~ti Imat rau dedt mine CopiluI vea:; ~i el ca mama are drep- , - ~ t - mtr-aevar,~ este mal. rau d eea ea, " .tate ;>1 se amara~.e ea, ~ d -. ~t 11 iidaca ea face mer-eu acest repro~, copilui se va supara ~iva IDcene sa-5i ir1vinovateasca mama, Si astfel se acumu- -"-" ~ "leaza energia negativa a unei boli grave. Trebuie sa ~timea atata vreme cat EU lorn invata sa gandim coreet, necaregeneratie va 11 mai nego.tiva decat precedenta ca apoi, dupatrecerea crizei, sa devina mai inte1eapta, adica mai buna.Daca anit marna cat ~i copilul l:;;ilor corecta gre~eala, boa-Ia va trece mai repede. Daca 0 face nUinai unul dintre ei,va fi nevoie de mai mult timp. Fiecare capil vine sa Invete lectii diferite. Trasaturilede caracter ale marnei ofera suficient de rnuIte variaTii pen-tm ca pentru niciunul dintre copii viata sa nu fie plicticoa-sa. 43
  44. 44. Luule Viilma Pentru 0 mai buna inte1egere vom Iua ca exemplu tra-saturile de caracter cele mai evidente de la trei marne di-ferite - generozitate, inflexibilitate ~i falsitate - ~i vom Ln-cerca sa intelegem specificul lec!iilor pentru copii. Caretrasatura este mai buna ~i care este rea? Categoric, 0 saspuneti di generozitatea este buna, la evaluarea inflexibili-ta!ii veti incepe sa cantfu..!i parti1e bune ~i partile rele, iar ifalsitatea 0 veti numi la unison rea. Prima mama, dupa toate seITLDdeexterioare, este Ul1om darnic ~i inimos ~i de aceea, in esenta, este buna. Foar-te rar este zgarcita, ceea ce e de rapt spre bine1e familiei, ~ide aceea nu alarmeaza pe nimeni. Alte persoane, completstraine, vor aprecia eu toted altfel pc aceas!a mama, dar ellde ne intalnim rar ~i de aceea parerea lor nn este impor~tanta. Copilu! ~i-a ales aceasta mama ~i Inva!a lectiile datede ea. Spre mahnirea mallei §i a farrJliei, la copil llicep saapara semne de avaritie care se amplifica producand marisuferin!e. De ce? De ce 0 mama atat de buna a crescut uncopil atat de necinstit s>i avid, gata sa dea totul penlTu bani? Sa analizam esen!a lectiei - partea nevaZ"uta a mamei,pentru ca ceea ce nu se vede detennin3_ realitatea. Caracte-rul marnei se da in tabelul urmator: 44
  45. 45. Alunga raul din tineParteavizibila GENEROASAa marneiParteeinvizibila AVARAa mamel Vedeti ce leqie mare de avaritie se ascunde pentm co-pilil1 partea nevazuta? In decursul unei perioade mai lungide timp copilul trebuie sa acumuleze energia avari}iei ina-iute ca e,! sa devina evidenta ~i apol sa 0 creasca pfma lagradul desuferinra.. Atunci, prin avaritie, el va avea partede incercarea din care va trage conduzia ca avaritia esteun Iucru rau. De regula, lectiiIe de acela~i tip se repeta demai muIte ad, adica suferinta ere~te pas eu pas pana seatinge limita. Doar unele spidte au atata ffiinte incat sa sefriga doar 0 singura data. Partea mare buna, vizibila amamei, adica partea mare rea, nevizibiHi i-a dat intelepci-une acestui copil printr-o boala. grava. A doua mama este in aparenta. inflexibila. ~i certareati:LDin cauza caracterului ei, in farnilie izbucnesc mereu cer-turi greu de suportat In permanenta careva dintre ei seImboillave~te, apoi se face bine ~i iara~i i~i vede de drumulluL Din dnd in ca.nd mama devine de nerecunoscut: foartebuna ~i ingaduitoare, mai ales atunci cand se Imbolnave~tecareva. Copilul chiar vrea sa se Imbolnaveasca ca sa sebucure de aceasta. bunatate. Un astfel de copil i~i prime~te 45
  46. 46. Luule Viilmalectiile de viara prin imbolnaviri repetate, dar care tree re-pede ~i se eorecteaza de necare datitParteavizibilaa rn<::tmi91invizibila fngaduiloarea mamei Raul mare vizibi1 sau binele mare invizibil a1 marnei i-a ciat 1:ntelepciune primr-o boala u~oara. A treia mama este in aparenta foarte falsa. Tot cespllile este un neadevar. Partea nevazuta a falsitatii - cin-siea - poate si1 nu fie bagata de seama de ceHalti ~i nicichiar de ea. Ea chiar se poate detcstEt pentru ca de fiecaredata cand vrea sa fie cinstWi, Ii iese exact pe dos. Nici nu-~i da Sefulla di detesta poleiala - fiindca simte sub ea min-ciuna ~i vorbele ei sunt ca 0 revolta fata de acest gen defatarnicie. Ea ~tie doar sa se lupte ell minciuna,mra sa 1:n-teleaga ca lupta intensificii minciuna. Copilul ~i-a ales insa aceasta mama eu lectiile ei com-plicate. lmediat dupa na~tere copiluI a ~i devenit mai inte-lept deoarece trasatura foarte negativa de caracter a mameinu mai are nevoie sa fie amplificata, a ajuns deja 1a cotacritidi. Mama este jumatatea copilului. De~i tOIl spun dimama aceasta este rea, totu~i pentru copil ea este buna, m- 46
  47. 47. Alunga raul din tine,meat copilul ~tie sa deosebeasca binele din rau. El simterevolta materna impotriva cinstei pretacute, sensul fiind saramana cinstita fa!a de eainsa~i. Si, in felul acesta, 0 ma-ma care ura~te necinstea, devine ea insa~i demonstrativfalsa. Copilul i~i iube~te mama. Si chiar dadi tori oameniibuni se napustesc impotriva ei ~i iau copilul din casa rea ~i11duc 1a 0 casa de copii buna, copilul va fugi inapoi lamama sa. Pentm capil mama va ramane buna pana dndopinia publica ii inabu~a acest sentiment. Copilul ramas mra parin!i are 0 via!a debusolata pen-tm ea ii lipsesc lectiile pe care a venit sa Ie inve!e. Daca. i~igase~te parin!i adoptivi, ace~tia vor fi ~i ei 1a fel ca parin!iiadevaraTi, cu mid diferen!e. Parin!ii adoptivi trebuie sa~tie ca pe dinafara ei sunt 1a fel de buni cum sunt parin!iiadevarati pe dinauntm. Acqtia ar trebui sa-~i indrepteochiul interior spre rau, adica sa se elibereze de d, fiindcaun copil traumatizat este deosebit de sensibil. Grice spiritpreTuie~te cinstea, sinceritatea, adevaml. Pentm copil estemai greu sa suporte iubirea mainm!arita a parin!ilor adop-tivi decat pe cea a parintilor lui. Trebuie inteles faptul ca aavea burtica pEna, hairmte curate ~i un acoperi~ deasupracapului este bine, dar libertatea de a-ti invata lec!ia de via-fa este ~i mai buna. Fara asta viata nu are sens.Parteavizibilaa marneiParteainvizibila CINSTEAa mamei 47
  48. 48. Luule Viilma Mama foarte rea pe dinafara i-a dat copilului un bineextraordinar, copiluI nu a fost nevoit sa sufere. ExtremeIesunt Intotdeauna rele pentru ca energia extremei se Intoar-ce In urmatoarea clipa in opusul ei ~i atunci viara copiluluiva fi grea. Daca el nu spune adevarul, nu va fi crezut, dadlspune adevarul, iara~i nu va fi crezut. Problema s-ar rezol-va daca s-ar schimba opinia publica sau oamenii ar invarasa gandeasca ~i sa inteleaga ca binele ~i raul sunt valori re-lative. Dad gfmdiri: ce bine cii sunt pUfin extreme!, va In~e-Iali. Astazi omenirea traverseaza a criza in care bine1e de-vine mai bine ~i raul mai rau. Cine va inre1ege di, daca i~iva schimba modul propriu de gandire, va face lumea maibLma ~i cine va incepe sa se ~i preocupe de acest lucru, l§iva cfipata echilibrul interior. Aceasta este mareata lectie atimpurilor noastre sau valoarea crizei. Generalizand, se poate spune ca copilul seamana euparinrii, dar, intrucat el >Teasa invete, iar invatatorul esterau, el incepe sa exagereze partile negative ale parintilorparra carrd va ajunge la 0 mare suferinta prin care va ince-pe sa inteleagiL adica va ajunge la intelepciune. De aceease ~i spune de cand e lumea di tineretul e stricat. Rar se in-tampla ca leqia sa lina doar doua genera!ii. De obicei ease intinde pe trei generaW §i daca samanra data de parin!iprinde radacini bune, ea va daroade la nepo!i. A§adar,dragi parinri §i parinti ai parinrilor, lichidati cauza §i copiii§i nepotii dunmeavoastra se lor schimba. Alt mijloc deschimbare nu este eficient. Aceasta este calea aspra a vietiipentru eei care merg pe drumul suferintei. Orice intarnplare din viala 1asa urme. Cicatricile nuraman numai de Ia rani. Cicatricea este semnuJ neierHlrii.La eel care iarta, cicatricile lor disparea. Daca nu dispar, 48
  49. 49. Alunga raul din tineinseamna ea ati dorit sa aveti rezultate tara a depune niciun efort.Cea mai simplii rautate cOnlplexa Sa reeapitulam pe scurt efeetul formelor de stres: - Frica - nimeni FlU ma iube$te blocheaza ratiunea ~iomul vede totul intr-o alta lumina. - Sentimentul de vinovatie il face pe om slab, ii pro-voaca 0 avalan~a de stresuri. . - Frica atrage rauI. - Rautatea distruge. Toate acestea sunt stresuri caracteristice oricarui om,nu exista om tara ele. Pe Pamant nu existii numai oamenibuni ~i oameni rai. Un om perfect este eel care este echili-brat ~i pe dinafara ~i pe dinauntru. Toti oamenii buni as-cund ceva r2lUin interiorul lor, fiindca viseaza sa devinaideal de buni. Ce este rautatea? Rautatea este a emotie negativa care distruge. Ea arednd sem..Tle upa care poate fi recunoscuta: d 1. Durere 2. Temperatura 3. Ro~eala 4. Marire excesiva 5. Distructie Acestea sunt semnele medicale clasice ale inflamatii-lor. Daca apar impreuna, corpul ii da omului de ~tire ca "aluat foe" ~i trebuie de urgenta sa schimbe eeva pentru cafoeul este mai rau decat infraetoruI. Daca nu stingeti focul,veti pierde cate ceva pentru totdeauna. 49
  50. 50. Luule Viilma Aceste semne pot sa apara pe rand, toate sau toateodata. Bolile copiilor sunt totdeauna imaginea in oglinda avietii suf1ete~ti a parintilor. Dadi omul acumuleaza odataeu varsta un numar tot mai mare de stresuri din propria vi-ata, bolile copila~ilor sunt provocate exclusiv de stresurileparintilor. Durerea Durerea da alanna 9i informeaza eel mai bine despreruinarea sanatatii. Specificul durerii earacterizeaza felul de rautate:Durere acuta - rau- Cineva tocmai te-a suparat.tate acutaDurere surda - rau- Sentimentul de neputinta in con-tate surda eretizarea ra.utatii.Duren~ ascutWi , A9 vrea sa ma razbun dar nu pot.rautate ascutitaDurere cronidi implifiearea sau atenuarea dureriirautate de lunga du- indica excesul sau deficitul de rau-rata. tate.Durere brusca - ra-utate brusca.~i a~a mai departe. Cu ajutorul urmatorului tabel va puteti localiza dure-rea ~i puteti gasi definitia ei exacta: 50
  51. 51. Alungo.. ro..ul din tine Durere de cap rautate din cauza ca nimeni nu mo.. il{be~te, ca sunt neglijat. Rautate ca nu este totul a~a cum vreau eu. Duren~ in sto- - rautate legata de dorin!a de a domi- mac na - pe tine ~i pe altii. Acesta este obiectul sentimentului de vinovatie. Invinovatirea altuia este tot a di~ta- te. Durere in pi- rautate legata de terminarea unei ac- cioare tivitati, obtinerea sau cheltuirea ba- nilor, intr-un cuvant, probleme eco- nomlce. In ge- tot " in Durere rautate ce impiedica mersulinaintechipul Durere rautate contra a tot ce exista, fiindca nimic nu este a~a cum vreau eu Temperatura Temperatura arata cat de energic incearca corpul nos- tm sa ne ajute sa ardem sau sa distrugem negativitatea pe care am absorbit-o prin nepriceperea ~i prin prostia no astra. Temperatura rautate puternica, crunta mare Temperatura rautate veche ~i de lunga durata (NB! cronica Nu uitati de parinti!) Temperatura rautatea cea mai toxica pe care cor- septidi pul nu 0 poate arde dintr-o data pen- tm a reu~i sa supravietuiasca. Dupa cum se ~tie, peste 41 grade Celsius omul moare. ::: ..1 ;
  52. 52. Luule Viilma Daca racim ~i prin raeeala stare a no astra se inrauta-te~te, pentru mu1timea de stresuri frigul ar fi ultima pieatu-ra care ar umple paharul. Daca frigul ar :fi eauza, ne-amimbolnavi eu totii. Cine considera frigul ca un factor de cre~tere a rezis-tentei, acela se cale~te. Cine vecle in el cloar partea rea,aceluia frigul ii va ingheta nasul ca sa poata sa-1 urasdL in:ro~irea Inro§irea arata Cft rautatea se concentreaza pentru aputea ie§i afara. Pentru ca rautatea sa incapa, vasele sangu-ine se dilaHL Corpul §tie di aceasta rautate trebuie elibera-Hi.Noi vedem ro§ea!a la exterior, dar 0 astfel de inflamarese observa peste tot unde ea se acumuleaza pana dnd unuldin vase se rupe. Oamenii care urIS.de furie se J:mo§esc de rs.utate. Ei nu§tiu sa-~i elibereze inteligent rautatea §i ~i-o varsa pe altii.Cine nu ~tie sa evite acest lucru, va primi 0 lectie care gla-suie§te a~a: "Nu-ti fie frid! de eel care urlii!" Cine nu seteme de oamenii fai §i nu-i ura~te, zbieretele lor nu-l voratinge ~inu-i vor pricinui nici 0 durene. Dar ia priviti pe eel care asculta urletele §i se inro§e§te~i el. Este deja 0 situatie mai periculoasa. Acesta nu-§i eli-bereaza rautatea, ci 0 tine in el ~i se distruge. eel care urla,varsa cauza furiei, iar cd care tace, sufera ~i 0 tine in el. Acest lucru este valabil ~i pentru inro~irea cu caracterinflamator. Toate bolide de piele posibile sunt insotite deeruptii cu ro§eala. Rfulile care s-au vindecat urat, au 0 nu-anla ro§iatica. 52
  53. 53. Alunga raul din tine Sau, de exemplu, ro§eala de la inlepaturile de msecte.Ea cre~te §i cre§te §1lmeori este nevoie de intervenlie chi-rurgicala. Se pare ca nicio insecta sau reptila nu mu~ca peomul bun. in tamp fare cfin viata mea Culegeam fiucie di..1tr-oturn. Mi-am amintit deodatade 0 mica problema pe care n-o rezolvasem §i de per~oanavinovata. Eu ~tiu sa inteleg viata, dar de la mine se ceremai mult. Nu de pomana mi-a fost data mai muita intelep-ciune. Daca pentru unii care nu au invatat intelepciuneaiertarii gre~eala este mai mica, pentru mine gre§eala estemare. A apamt 0 viespe bazaind sup arata, ca sa ma convinga.M-am indepfutat de turn §i apoi m-am intors §i mi-am con-tinuat gandul. De data asta n-am mai auzit bazaitul, dar amsimtit 0 intepatura ascu}ita exact in locul unde i§i are sedi-ul frica. Pentru ca nu rezolvasem situatia, frica a crescut §ia devenit rautate. Am inteles imediat ca n-am procedat bi-ne §i, evident, am 9i inteles cum sa rezolv problema corect. Am cerut iertare tuturor fricilor mele pentru ca Ie-amlasat sa creasca parra cand, de dragul meu, viespea s-a sa-crmcat. I-am cerut 9i ei iertare. Durerea a trecut la fel derepede cum a aparut. Nici 0 r0geata, nici 0 umflatura, nicio reactie Ia veninul de viespe. Ba prin veninul ei, viespeami-a facut mai bine. Ro~eala este varsarea in afara a rautatii acumulate intr-o situalie neplacuta, jenanta 9i umilitoare, rautate ce a fostinabu9ita. Acum despre ro§eala (eritem) provocata de razele so-lare. Soarele este lumina care lumineaza necrutator esenta 53
  54. 54. Luule Viilmanoastra. Cine se Inro~qte nefiresc de tare dupa ce a statdoar putin la soare, acela trebuie sa-~i elibereze rautateaascunsa ~i in anul urmator corpullui se va bronza eu u~u-rinta. Dar cine eonfunda soarele eu 0 tigaie, acela se vasupara pe eorpul sau ~i va arde impreuna cu el. Grice dHdura face ca rautatea sa devina vizibila. li1iirire excesiva manifesta in urmEitoarele forme: 1. Umflatura (edem) 2. Acumularea de lichid in cavWiti ~i organe 3. Ingro~area excesiva a tesutLlrilor in organe, in eavi-Hili, in artieulatiL Aderente 4. Tumora 5. Cancer 6. Litiaza (pietre) 7. Obezitate (adipozitate) Indiferent de loc ~i de marime, excesul este 0 cre~tere.Orice depa~ire a limitei duce la cre~tere. Griee cre~tereanormala este legata de acumularea de rautate. Rautate mica - cre~tere mica Rautate mare - cre~tere mare Rautate ascunsa - cre~tere ee nu poate fi vazuta cuochiul Rautate vizibila - cre~tere care se vede Cu cat rautatea este mai otravitoare, eu atat boaia estemai toxica. Cu cat rautatea este mai du~manoasa, eu atat mai hai-na este boala. Cu cat rautatea este mai conereta, eu atat boala estemai clara. 54
  55. 55. Alungii riiul din tine eu cat rautatea este mai ineapatanata, eu atat mai dureste focarul de infectie, de exemplu, ea1culii. Daca pe om 11irita totul, atat situatiile personale cat ~icele generale, ~i eJ nu poate sa Ie rezolve sau ceilalti nupot sa Ie aplaneze, apare obezitatea. Distrugere 1. Raniri: - prin taiere - prin lovitura - prin strangere - prin arsura Fie ca provine de la 0 teapa, de la un ciob, de la cuti-tul de bucaHirie, bisturiul ehirurgului sau de la arma alba aunui criminal, rana este atrasa de rautatea din noi. De la 0 julitura pana la strangulari traumatiee - eu catrautatea este mai Inver~unata, cu atat rana este mai mare. Rautatea arzatoare, razbunatoare duce la raniri prin ar-sura. 2. TesuturHe nu se pot reface complet - Rani care se vindeea urat. Daca omul nu trage nicio eoncluzie din necazurile sale~i continua sa se Inraiasca, ranile nu se VOl vindeca. Dacacopilul nu se insanato~e~te, la asta contribuie rautatea pa-rintilor. Ranile de pe piele se identifica simbolie eu portileorganismului prin care iese afara rautatea omeneasca. Cese scurge din rana (secretii) earacterizeaza esenta rautatii. - Boli de pie Ie 55
  56. 56. Luule Viilma Defectele pielii sunt orificiile prin care rautatea se re-varsa in permanenta. Cand viata este tot mai suparatoare,pielea da posibilitatea ca rautatea sa iasa cat mai mult, alt-fel corpul ar pieri. - Ulcera!ii trofice indiferent de cauza initiala a bolii. Ulcerul tractului gastrointestinaL 3. Leziuni la oase: - Ruperea oaselor - Subtierea, inmuierea (decalcifierea) oaselor ~i altefenomene patologiee. - Strambarea oaselor - Luxatii, intinderi de artieulatii. Osul este tata ~i intrucl:lipeaza sexul maseulin. Osul serope numai de la 0 rautate aparuta bruse. Cu cat rautateaeste mai putemiea, eu atat distruetia este mai mare. Riluta-tea paterna - supararea pe tine lnsuti, pe altii ~i pe mama,rautatea materna - supilrarea pe tata, supanlrea copHlor petata, supararea pe tot sexul maseulin, totul se depune inoase. Aici intra toate tipurile de rautate care se reduc 10.faptul ca pe barbat nu te po!i bazu, el poate sa te paca-leasca, sa te triideze. eel mai bine rupe oasele r£lutateaunUl barbat fala de alt barbat. Cu cat rautatea este maiconcreta, eu atat fractura este mai curaI8.. Un as zdrobit es-te semnul caracteristic 0.1 rauta!ii corLfuze 10. un om eu unmod de gandire eonfuz. Totdeauna este valabila regula eal~i rupe oasele, eel ce se infurie pe altul. Rautatea navalnica duce 10. vatamarea traumaticil a oa-seloL Rautatea ascunsa mult timp duce 10. distructia patolo-gica a oaselor - osteoporozii, osteomielita. 56
  57. 57. Alungii riiul din tine ~mp{u ain viatd TataI incepe sa-~i caute iubirea in alta parte. 0 sotie nu~tie di barbatul ei umbla pe de laturi numai atunci carrdiubirea ei nu-l mai hrane§te. Tradarea este descoperita §iamandoi se dezonoreaza. Ru§inea, ascunsa fata de ceilalti,se transforma in sufletul femeii intr-o du§manie dispretui-toare cu care 11unnare§te pe biirbat, chiar dad el §i-a re-cunoscut vina. In spateie stapanirii de sine, in spatele uneivieti aparent frumoase, se ascunde neputinta de a ierta. Copilul acestor parinti va suferi de poliartrita defor-manta eu distrugerea progresiva a tesutului osos. Copilulnu are cum sa §tie de acest episod nefericit din viata lorpersonala, pe care ei I-au ascuns. Pentru ceilaIti, relatiiledintre soli erau exemplare. $i pe copill-au educat in modexemplar, dar corpul unui copil nu suporta minciuna §iseoate adevarulla suprafata. Parra carrd copilul nu va ierta mamei lui du§mania uci-gatoare impotriva tatalui sau, oasele lui nu se vor lecui.Ne§tiinta, nedorinta de a scoate 10. lu.."Ilinaatacirile parinti- rlor sau negarea acestora nu vor indrepta situatia. Suferintadelicata, politicoasa nu este niciodata treaba doar a acestuiom. In primul rand, omul care are copii asigura sanatateaaeestara §i a nepotilor. In 0.1 doilea rand, odata eu inainta-rea in varsta acest om va fi in grija altara §i Ie va ingreunaviata, mai ales copiilor Iui, §i eu toate aeestea de pe chipullui TIU va dispare zambetul neputincios de om bun. Sunt nevoita sa spun oameniIor cat mai deli cat posibildi ei nu trebuie sa caute cauza necazurilor lor numai in pa-rinti, ci :;;1ca ei In§i§i sunt continuatorii acelora~i gre§eli,dar nu am dreptul 8a-i oblig sa Ie recunoasca. Unii refuzacategoric sa recunoasca ca nu-~i pot schimba modul de i ::7 J
  58. 58. Luute Viilmagfmdire doar pentru ca vine cineva ~i Ie splme ca, totu~i,nu au gandit corect. Acest cine va sunt eu. Dar daca el nuse insanato~e~te, inseamna ca motivul bolii nu a fast acestfapt ru~inos. Inver~unarea barbatului contra femeii actioneaza prinforta lui fizica. Forta lui sufleteasdl este slabita. Daca tatal poarta in el du~mania ~i nu se debaraseazadin dnd in dnd de ea, pre cum un vulcan, copilul Fa cadea~i i~i va rupe oasele. La oamenii in varsta fracturile au loc din cauza depu-nerii in straturi, pe fondul parintesc, a propriei rautatiacumulate de-a lungul vietii. Ca totdeauna, aceasta rautateeste din cauza sexului masculin ~i impotriva sexului mas-culin. Fara exceptie, toate traumele, inc1usiv cele ca urmarea unui accident de ma~iila, se produc din rautate. Persoanade la volan aflata intr-o dispozitie proasta poate fi vinova-tul potential al accidentului. Pentru persoana care, dineconomie de timp, alege pentru c1arificarea divergentelorfamiliale un drum cu ma~ina, acest drum s-ar putea sa fieultimul. Daca sunteti nevoit sa va urcati intr-o ma~ina sau unautobuz cu un ~ofer rau, iertati-l ~i transmiteti-i acea fortamiraculoasa care transforma raul in bine - iubirea dum-neavoastra cordiala. Sa fiti convins ca veti ajunge eu binela destinatie. Cine nu are rautate in d, nu va avea accident de ma~i-na. Cine nu s-a preocupat din timp de corectarea moduluide gandire, dar imediat dupa accident incepe sa meditezeasupra gre~e1ilor proprii ~i Ii cere iertare corpului sau, act- 58
  59. 59. Alunga raul din tinela se va face bine uimitor de repede. Chiar ~i oasele saufragmentele care s-au deplasat din lac se lor mi~ca u~or lalocullor. Hemoragiile lor disparea uluitor de repede, rani-Ie se lor vindeca fmmos. Dar, daca victima accidentului ~iapropiatii lui, mai ales parintii, lor diuta vinovatul in altii~i i~i lor face planuri de razbunare, Insanato~irea va intar-zia mult, iar fenomenele reziduale pot sa ramana pentm itoata. viala. Tot eei se intampla unui am matur este, inain-te de arice, propria Iui gre~eala. Corpul a~teapta de la el 0intelegere corecta. Daca victima accidentului este rara cuno~tinta ~i nupoate gandi, eei apropiati trebuie sa-~i concentreze fortaiubirii lor pentm binele celu! drag. rubi!i, nu diutati vino-vatL Averi griji, nu va alarmati. Bucurati-va macar pentmfaptul ca este inca viu ~i prin iubire puteti s3.-1 recuceritipentm 0 /lata ae re,La va Ioare. ~ estu.1 18-sa11 mana me- . -, 1- R - pe Adicilor si nu-i deraniati. ei stiu ce au de facut "i tineti 111.in- ., ..I :;, , y, ,te, bolnavul are nevoie de lini~te, sa fie singur eu el insu~ipentru a g§,ndi. Lacrimile dumneavoastra nu-l lasa sa sefaca biller ~mp{u cfin viata De curand au avut l.oe doua accidente de m~ina la unintenfal de cateva zile. In ambele ma~ini erau pacienti de-ai mei. In prima ma~ina se aflau tatal, mama, fiul ~i fiicalor. TataJ s-a ales ell multiple fracturi pe partea anterioaraa capului ~i in paliea superioara a corpului ~i ranirea tesu-turilor mol. Fiica avea 1animari pe fata. Mama - fracturi laoasele bazinului. FiuI - nid 0 zgarietura. El i~i invatasefoarte bine lectiile de via!a. In a doua ma~ina erau mama eu cele doua fiice. 59
  60. 60. Luule f7Wma Fetele, Intelepte fiind, §i-au tacut lectia de iertare, s-aueliberat de frica de dinaintea unui drum pnmejdios. S-aueliberat ~i de rautate. Mama a suferit 0 rupere ill V a ver-tebrei dorsale, fiicele - cateva vanatai. La vremea respectiva Ie-am statuit pe mfu"1lesa seocupe de ele Insele pentru ca copilul sa se poata 1nsanato~irepede. Ambele au negat ca sunt stresate. Trebuie sa rnen-tionez ca ambele familii erau intelectuali. 4. Secretii: - Lacrimi - Transpirarie - Saliva - Mucozitati din nas -Flegma -Voma -Puroi - Secretii ale organelor sexuale - Sange - Urina - Fecale. De illdaHl.ce au aparut, secretine trebuie 5i;; iasa dincorp pe caile lor naturale. Daca nu ies san nu ies atat deabundent cat trebuie pentru scoaterea rautatii, corpul seirnbolnave~te. Ganditi-va la fiecare fel de secretie, de care .dintreemotii sunt ele provocate ill yeti Inte1ege specmcul rautatiipe care acestea Ie provoaca. eu cat fautatea este mai proaspata §i mai sangeroasa,eu atat mai sangeroasa este secreria. eu cat durata rautatii este mai mare ~i eu cat s-a sedi~mentat mai mult, ell atdt secretia va fi mai curata: lacrimi. 60

×