NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN LEGISLAŢIA RUTIERĂCIRCULAŢIE - legea nu defineşte noţiunea juridică de circulaţie pe drumurile pub...
26.conducator – persoana care determina punerea in miscare si actioneaza asupra directiei de deplasare pe drum avehiculelo...
Cînd benzile de circulaţie sînt materializate , drumul public are atîtea benzi, cîte sau materializat (marcat ), iar cîndb...
Circulaţia pe benzi la intersecţii (încadrarea pe benzi la intersecţii în zona de preselecţie )                           ...
Se interzice:a) amplasarea, in zona drumului public, de constructii, panouri sau dispozitive ce pot fi confundate cu indic...
Braþele poliţistului rutier întinse orizontal înseamnã oprire pentru toţi participanţii la trafic care, indiferentde de se...
Semnalul roşu, de forma unui pieton oprit, interzice pietonilor sã se angajeze pe partea carosabilã. Când pietonii suntsur...
fig.1a.1şi fig.1a.2                                                      Curbã la stânga şi                               ...
fig.1a.11 şi fig.1a.12 Urcare cu înclinare mare şi                                                    Coborâre periculoasã...
fig.1a.21 Lucrãri                  Se instaleazã la 20...150m înaintea sectorului de drum pe care carosabilul este afectat...
fig.1a.29 Semafoare                   Se amplaseazã la 50...200m înaintea acelor semafoare electrice a cãror prezenţã ar p...
fig.1a.36 Tunel                 Se instaleazã la 50…200 m înaintea intrãrii într-un tunel rutier. În zona sa de acţiune se...
fig.1b.5 Prioritate pentru circulaţia din sens invers                Se instaleazã la inceputul sectorului de drum cu lãţi...
fig.1c.3 Accesul interzis autovehiculelor , cu excepţia                                      motocicletelor fără ataş     ...
fig.1c.10 Accesul interzis autovehiculelor                Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care e...
fig.1c.17Accesul interzis vehiculelor avăand o înălţime mai mare de … m                   Indicatorul se amplaseazã la cap...
fig.1c.24 şi fig.1c.25                                                     Depăşirea autovehiculelor , cu excepţia        ...
fig.1c.33 Accesul interzis vehiculelor care transortă                            substanţe explozive sau uşor inflamabile ...
În cazul în care anumite autovehicule sunt exceptate indicatorul este însoţit de semnul adiţional pe care sunt înscrisecat...
Manevra se executã dupã depãşirea indicatorului. Zona sa de acţiune este valabilã doar la prima intersecţie întâlnitã,dupã...
Indicatoarele de orientare şi informare Indicatoarele de orientare şi informare au forma poligonalã, în majoritatea cazuri...
fig.1e.7                                       Direcţie obligatorie pentru vehiculele din                                 ...
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Legislatia Rutiera 2012
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Legislatia Rutiera 2012

1,414

Published on

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
1,414
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
34
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Legislatia Rutiera 2012

  1. 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN LEGISLAŢIA RUTIERĂCIRCULAŢIE - legea nu defineşte noţiunea juridică de circulaţie pe drumurile publice . În limbaj comun ,circulaţieînseamnă “mişcare , deplasare pe o cale de comunicaţie. Circulaţia pe drumurile publice presupune existenţa a treifactori : omul ( în calitate de conducător de vehicul ,pasager sau pieton), vehiculul şi drumul Fiecare dintre aceşti factori, independent sau în corelaţie cu ceilalţi , influenţeză de o manieră specifică securitatea circulaţiei rutiere , care încondiţiile societăţii moderne , constituie o necesitate a vieţii sociale.In sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile si termenii de mai jos au urmatorul inteles:1.drum public – orice cale de comunicatie terestra, destinata traficului rutier, daca este deschisa circulatiei publice.Drumurile care sunt inchise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibile;2.localitate – spatiul ce cuprinde cladiri, ale carui intrari si iesiri sunt semnalizate ca atare;3.zona rezidentiala – perimetrul dintr-o localitate unde se aplica reguli speciale de circulatie, avand intrarile si iesirilesemnalizate ca atare;4.zona pietonala – perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate circulatiei pietonilor, unde accesulvehiculelor este supus unor reguli speciale de circulatie, avand intrarile si iesirile semnalizate ca atare;5.parte carosabila – portiunea din platforma drumului destinata circulatiei vehiculelor. Un drum poate cuprinde maimulte parti carosabile complet separate una de cealalta printr-o zona despartitoare sau prin diferenta de nivel;6.acostament – fasia laterala cuprinsa intre limita partii carosabile si marginea platformei drumului;7.banda de circulatie – spatiu longitudinal al partii carosabile, materializat sau nu prin marcaje rutiere, daca are olatime corespunzatoare pentru circulatia cu usurinta a unui sir de vehicule, altele decat vehiculele care se deplaseazape doua roti;8.banda reversibila – subdiviziunea longitudinala a partii carosabile, situata langa axul drumului, destinata circulatieiautovehiculelor intr-un sens sau in altul, in functie de intensitatea traficului;9.banda pentru stationarea de urgenta – subdiviziunea longitudinala suplimentara situata la extremitatea dreapta aautostrazii, destinata exclusiv stationarii autovehiculelor in cazuri de forta majora;10.pista pentru biciclete – una dintre subdiviziunile partii carosabile sau o portiune din trotuar ori acostament,materializata prin marcaje rutiere si/sau semnalizata prin indicatoare, destinata numai circulatiei bicicletelor si ciclo-motoarelor;11.trotuar – spatiul din partea laterala a drumului, separat in mod vizibil de partea carosabila prin diferenta sau faradiferenta de nivel, destinat circulatiei pietonilor;12. intersectie – orice incrucisare, jonctiune sau bifurcare de drumuri, inclusiv spatiile formate de acestea;13.autostrada – drumul conceput si construit special pentru circulatia autovehiculelor cu sau fara remorci, care nuserveste proprietati alaturate si care:- are pentru cele doua sensuri de circulatie parti carosabile distincte, separate intre ele printr-un spatiu care nu estedestinat circulatiei sau, exceptional, prin alte modalitati, cu exceptia locurilor speciale sau cu caracter temporar;- nu intersecteaza la nivel drumuri, cai ferate sau linii de tramvai;- este prevazuta cu semnalizare speciala;14.trecere la nivel – incrucisarea la nivel dintre un drum public si o cale ferata sau linie de tramvai, care dispune de oplatforma independenta;15.vehicul – un sistem mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, utilizat in modcurent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari;16.bicicleta – vehiculul prevazut cu doua roti si pedale sau manivele, care se deplaseaza pe drum, actionat de fortamusculara a utilizatorilor;17.motocicleta – autovehiculul cu doua sau trei roti, al carui motor are o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm, cusau fara atas si/sau o viteza maxima, prin constructie, mai mare de 50 km/h, a carui masa proprie nu depaseste 400 kg;18.ciclomotor – vehiculul cu doua sau trei roti, care este prevazut cu un motor cu ardere interna, avand o capacitatecilindrica de cel mult 50 cm, care pastreaza caracteristicile generale ale bicicletei, putand fi pus in miscare si cu ajutorulpedalelor, si a carui viteza de deplasare, prin constructie, nu depaseste 50 km/h;19.autovehicul – vehiculul prevazut cu un dispozitiv mecanic propriu de propulsie; vehiculele care sedeplaseaza pe sine, denumite tramvaie, si ciclomotoarele nu sunt considerate autovehicule. Definitia include sitermenul automobil, care reprezinta oricare dintre vehiculele cu motor care servesc in mod normal transportului pedrum al persoanelor sau bunurilor ori la tractarea pe drum a vehiculelor utilizate pentru transportul de persoane saubunuri. Acest termen include troleibuzele, adica vehiculele care sunt cuplate la o retea electrica, dar care nu circula pesine. Acesta nu include vehiculele, cum ar fi tractoarele agricole, a caror utilizare pentru transportul rutier de persoanesau marfuri ori pentru tractarea unor vehicule care transporta persoane sau marfuri nu este decat ocazionala;20.tractor – autovehiculul destinat prin constructie si echipare tractarii altor vehicule sau efectuarii unor lucrarispecifice;21.remorca – vehiculul fara motor destinat a fi tractat de un autovehicul;22.semirernorca – remorca a carei masa totala maxima autorizata este preluata in parte de catre autovehiculultragator;23.remorca usoara – remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg;24.masa totala maxima autorizata – masa totala maxima a unui vehicul incarcat, declarata admisibila de catreautoritatea competenta;25.vehicul cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite – vehiculul care, datorita dimensiunilor sale ori marfurilortransportate, depaseste in lungime, latime sau in inaltime limitele maxime ori masele maxime admise prin legislatia invigoare; 1.
  2. 2. 26.conducator – persoana care determina punerea in miscare si actioneaza asupra directiei de deplasare pe drum avehiculelor si animalelor izolate sau in turma, celor de tractiune, povara ori de calarie;27.participant la trafic – conducatorul sau pietonul care circula pe drumul public;28.coloana oficiala – autovehiculul sau grupul de autovehicule insotit de cel putin un vehicul al politiei ce are infunctiune mijloacele speciale sonore si luminoase;29.vehicul in circulatie internationala sau in trafic international – vehiculul care, prin deplasarea sa, depaseste celputin o frontiera de stat.30. agent de circulaţie -calitatea de “agent de circulaţie “o pot avea numai ofiţerii şi subofiţerii de poliţie. Agentul decirculaţie este ofiţerul sau subofiţerul de poliţie însărcinat cu supravegherea , îndrumarea şi controlul circulaţiei .31. viabilitatea drumului – starea tehnică corespunzătoare a părţii carosabile, constând în practicabilitateapermanentă a acesteia potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor şi existenţa amenajărilorrutiere şi mijloacelor de semnalizare, care să asigure fluenţa şi siguranţa circulaţiei;32.amenajare rutieră – orice construcţie amplasată pe partea carosabilă sau în zona acesteia destinată reglementăriicirculaţiei rutiere;33. declivitate –înclinarea unui drum pe o porţiune uniformă faţă de axa orizontală;34. urgenţă - situaţia de criză sau de pericol potenţial major care necesită deplasarea imediată pentru prevenireaproducerii unor evenimente cu consecinţe negative, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau a integrităţii unor bunuri oripentru limitarea distrugerii mediului înconjurător.35. coloană cu regim prioritar – o grupare de două sau mai multe autovehicule, însoţite de unul sau mai multeautovehicule cu regim de circulaţie prioritar. DRUMUL PUBLICdrum public – orice cale de comunicatie terestra, destinata traficului rutier, daca este deschisa circulatiei publice.Drumurile care sunt inchise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibilePărţile constructive ale unui drum public - “partea carosabilă “se înţelege elementul principal ,partea centrală deobicei consolidată a drumului ,care serveşte în mod normal pentru circulaţia vehiculelor . - “ acostamentele”sunt fîsiile laterale ce încadrează partea carosabilă şi marginea platformei . - “şantul sau rigola “ care are rol de colectare a apei care se scurge de pe partea fig. A carosabilă. Clasificarea drumurilor publice din punct de vedere administrativ- drumuri de interes naţional , în această categorie se încadrează drumurile naţionale şi autostrăzile- drumuri de interes local , în această categorie se încadrează drumurile judeţene şi drumurile comunale.- drumuri de exploatare ( minieră , forestieră , carieră etc ).Clasificarea drumurilor după înclinare- drumuri în rampă- drumuri în palier- drumuri în pantăClasificarea drumurilor publice după sinuozitate- drumuri publice în aliniament sau drumuri drepte.- drumuri publice în curbă care fac legătura între două drumuri drepte sau aliniamente. SUBDIVIZIUNI ALE PĂRŢII CAROSABILESensul de circulaţie – este partea drumului public pe care toate vehiculele circulă în acelaşi sens , fără să fienecesară o semnalizare specifică sensurilor . Drumurile au două sensuri de circulaţie , separate între ele de axadrumului , care poate fi o linie imaginară sau materializată prin marcaj longitudinal discontinuu sau continuu , simplusau dublu.Axa drumului este deci linia care separă cele două sensuri de circulaţie indiferent dacă este materializată sauimaginară . Trebuie să amintim faptul că axa drumului nu se confundă cu axa geometrică (de simetrie ) a drumului cucare este adevărat că în majoritatea cazurilor coincide , dar sînt şi cazuri cînd sensurile de circulaţie sînt inegaleBanda de circulaţie – este oricare din subdiviziunile longitudinale ale părţii carosabile , materializate sau nu prinmarcaje cu condiţia să aibă o lăţime suficientă care să permită circulaţia cu uşurinţă a unui şir de vehicule altele decâtvehiculele care se deplasează pe două roţi .Clasificarea benzilor de circulaţie:a) benzi materializate cu ajutorul marcajelor rutiereb) benzi imaginare (rînduri) nematerializate cu marcaje rutiere 2.
  3. 3. Cînd benzile de circulaţie sînt materializate , drumul public are atîtea benzi, cîte sau materializat (marcat ), iar cîndbenzile sînt nematerializate (imaginare), un drum public oricît de lat ar fi , nu are decît două benzi în acelaşi sens (înaceastă situaţie pentru termenul de bandă se mai foloseşte denumirea de rînd) , deci circulaţia se desfăşoară pemaxim două rînduri sau două benzi imaginare .Regulamentul precizează şi locul de amplasare a rîndurilor (benzior imaginare) pe sensul de circulaţie astfel: rinduldin dreapta ( 1 ) va fi amplasat întotdeauna lîngă bordura din dreapta sau acostament , iar rindul din stînga ( 2 ) va fiamplasat intotdeauna lingă axa drumului. CIRCULAŢIA VEHICULELOR PE DRUMURI CU MAI MULTE BENZI PE SENS Conducătorii sunt obligaţi să conducă vehiculele cât mai aproape de marginea din dreapta părţii carosabile.Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părţile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din carefac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru ciclomotoare,biciclete şi celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse şi pe acostament în sensul de mers, dacă circulaţia sepoate face fără pericol. În cazul în care drumul are două sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele vor fi conduse pe bandasituată lângă acostament sau bordură. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stânga, dacăbanda de circulaţie utilizată este ocupată, cu obligaţia de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucrueste posibil. Pe părţile carosabile cu circulaţie în ambele sensuri şi care au cel puţin trei benzi, vehiculele nu trebuie să fieconduse pe banda situată la marginea din stânga părţii carosabile în sensul de mers, dacă printr-un mijloc desemnalizare nu se dispune altfel.Vehiculele grele, lente sau agabaritice ori cele care se deplasează cu viteză redusă, trebuie conduse numai pe bandade lângă acostament sau bordură, dacă în sensul de mers nu este amenajată o bandă destinată acestora.Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens şi cu o a treia bandă pe care este amplasată linia tramvaiului lângăaxul drumului, conducătorii de vehicule pot folosi această bandă, cu obligaţia să lase liberă calea tramvaiului, laapropierea acestuia.Vehiculele din serviciile de transport public de persoane se conduc pe banda rezervată acestora, dacă o astfel debandă există şi este semnalizată ca atare. Pe aceeaşi bandă pot circula şi autovehiculele P.P.S S.R.I S.P.P înmisiune de urgenţă. Reguli referitoare la manevre în timpul mersului Conducătorul de vehicul care intenţionează să pornească de pe loc sau să oprească, să întoarcă, să iasă dintr-un rvehicule staţionate sau să intre într-un asemenea rând, să vireze spre dreapta sau spre stânga pentru schimbarea bedirecţiei de deplasare sau să meargă înapoi, este obligat să efectueze aceste manevre numai după ce a semnalizat şi s-a acă o poate face fără a pune în pericol participanţii la trafic care îl urmează, îl preced ori cu care urmează să se întâlneascăseama de poziţia, direcţia şi viteza acestora.Semnalul dat trebuie menţinut pe întreaga durată a manevrei şi oprit de îndată ce aceasta a fost efectuată.În situaţiile în care există benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direcţiei de deplasare se face prin stânga, iexistă un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificaţiei acestuia.Schimbarea direcţiei de mers spre stânga, în cazul autovehiculelor care intra într-o intersecţie circulând pe acelaşi daliniament, dar din sensuri opuse, se efectuează prin stânga centrului intersecţiei, fără intersectarea traiectoriei acestora.Amenajările rutiere sau obstacolele din zona mediană a părţii carosabile, se ocolesc prin partea dreaptă.Conducătorul de vehicul care constată că vehiculele care circulă înaintea lui semnalizează intenţia de a schimbabanda de circulaţie sau direcţia de deplasare este obligat să asigure condiţiile pentru realizarea acestor manevre îndeplină siguranţă.La apropierea de o staţie de troleibuz sau autobuz prevăzută cu alveolă, din care conducătorul unui astfel de vehicul semnaintenţia de a ieşi, conducătorul de autovehicul care circulă pe banda de lângă acostament sau bordură, este obligat să reducăşi, la nevoie, să oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic. 3.
  4. 4. Circulaţia pe benzi la intersecţii (încadrarea pe benzi la intersecţii în zona de preselecţie ) Regula generală La intersecţiile fără marcaje, conducătorii vehiculelor ocupă în mers, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie următoarele poziţii: a) rândul din dreapta, cei care vor să schimbe direcţia de mers spre dreapta; b) rândul din stânga, cei care vor să schimbe ← 50m → direcţia de mers spre stânga; în localităţi sau în afara acestora c) oricare dintre rânduri, cei care vor să meargă înainte. Excepţia nr. 1: Dacă în apropierea unei intersecţii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obligă să se circule într-o anumită direcţie, vehiculele trebuie sa fie conduse numai în direcţia sau direcţiile indicate. Se interzice circulaţia participanţilor la trafic pe ← 50m → sectoarele de drum public la începutul cărora sunt instalate indicatoare cu această semnificaţie. Excepţia nr. 2 : dacă la apropierea de intersecţie una dintre benzi (sau unul dintre rînduri )este ocupată de linia tramvaiului, toate vehiculele indiferent de direcţia de mers dorită se vor încadra pe celelaltă bendă (rind) lăsînd linia tramvaiului liberă. ← 50m → . Excepţia nr. 3 : pe drumul cu sens unic ,conducătorii de vehiculele, pentru a executa virajul spre stînga, se vor încadra lîngă bordura din stînga. ← 50m →în localităţi sau în afara acestora Semnalizarea rutiera Mijloacele de semnalizare rutiera sunt: a) semnalele luminoase; b) indicatoarele; c) marcajele. Mijloacele de semnalizare rutiera se constituie intr-un sistem unitar si coerent, se realizeaza si se instaleaza astfel incat sa fie observate cu usurinta si din timp de catre cei carora li se adreseaza si trebuie sa fie in deplina concordanta intre ele si intr-o stare tehnica de functionare corespunzatoare. Mijloacele de semnalizare rutiera, precum si orice alte dispozitive speciale de acest fel se executa, se instaleaza si se intretin prin grija administratorului drumului public. Instalarea acestora se executa numai cu acordul prealabil al politiei. Semnalizarea si presemnalizarea intersectiilor dintre doua drumuri de categorii diferite se executa, se instaleaza si se intretin de catre administratorul fiecarui drum. Indicatoarele de reglementare a prioritatii de trecere si semnalele cu lumini albe si alternativ-intermitente, precum si de avertizare sonora de la trecerile la nivel cu calea ferata se instaleaza si se intretin de administratorii cailor ferate. Mijloacele de semnalizare rutiera pot fi insotite si de dispozitive speciale de avertizare. 4.
  5. 5. Se interzice:a) amplasarea, in zona drumului public, de constructii, panouri sau dispozitive ce pot fi confundate cu indicatoarele oriinstalatiile ce servesc la semnalizarea rutiera ori realizarea de amenajari, care sunt de natura sa stanjeneascaparticipantii la trafic sau sa le distraga atentia, punand in pericol siguranta circulatiei;b) lipirea de afise, inscriptii sau inscrisuri pe indicatoarele ori dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutiera, inclusivpe suporturile acestora.Ordinea de prioritate intre diferitele tipuri de mijloace de semnalizare rutiera si semnalele agentilor de circulatieeste urmatoarea:1) semnalele speciale de avertizare, luminoase si/sau sonore;2) semnalele si indicatiile agentului de politie rutiera;3) semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei;4) semnalele luminoase;5) indicatoarele;6) marcajele.1.Semnalele speciale luminoase de avertizare sunt:a) lumina rosie, care poate fi folosita numai de catre autovehiculele apartinand politiei si pompierilor;( se opreşte )b) lumina albastra, care poate fi folosita doar de catre autovehiculele apartinand politiei, jandarmeriei, politiei defrontiera, serviciului de ambulanta, protectiei civile, Ministerului Apararii Nationale si de cele destinate controluluicirculatiei vehiculelor din parcul propriu sau care insotesc coloane militare, de cele ale unitatilor speciale ale ServiciuluiRoman de Informatii si ale Serviciului de Protectie si Paza, de cele ale Ministerului Justitiei Directia Generala aPenitenciarelor, precum si de cele ale procurorilor criminalisti din Ministerul Public si ale Parchetului NationalAnticoruptie, atunci cand se deplaseaza in actiuni de interventie sau in misiuni care au caracter de urgenta;( se reduceviteza de circulaţie )c) lumina galbena, care poate fi folosita de catre autovehiculele cu gabarite sau mase depasite ori care insotescasemenea autovehicule, de cele care transporta substante periculoase, de cele destinate intretinerii, repararii sauexecutarii unor lucrari de drumuri, curateniei strazilor, deszapezirii sau tractarii autovehiculelor ramase in pana, precumsi de tractoarele sau utilajele agricole. ( atenţie sporită )2. Semnalele agentului de circulaţieSemnalele poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii:a) braţul ridicat vertical semnifica “atenţie, oprire” pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, cu excepţiaconducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţă. Daca semnalul este dat într-o intersecţie,aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajaţi în traversare;b) braţul sau braţele întinse orizontal semnifica “oprire” pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de sensul lor demers, circulă din direcţia sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse. După ce a dat acest semnal, poliţistulpoate coborî braţul sau braţele, poziţia sa însemnând, de asemenea, “oprire" pentru participanţii la trafic care vin dinfaţă ori din spate;c) balansarea cu braţul, pe verticală, a unui dispozitiv cu lumina roşie ori a bastonului reflectorizant pe timp de noapte,semnifica “oprire” pentru participanţii la trafic spre care este îndreptat;d) balansarea pe verticală a braţului semnifică reducerea vitezei;e) rotirea vioaie a braţului semnifica mărirea vitezei şi grăbirea traversării drumului de către pietoni.Poliţistul care dirijează circulaţia poate face semn cu braţul ca vehiculul să avanseze, să depăşească, să treacă prinfaţa ori prin spatele său, să-l ocolească prin partea sa stângă sau dreaptă, iar pietonii să traverseze drumul ori să seoprească.La efectuarea comenzilor prevăzute la aliniatele de mai sus poliţistul poate folosi şi fluierul.Semnalele agentului de circulaţie, au o foarte mare importanţã şi trebuie sã fie bine cunoscute de toţi participanţii latrafic deoarece acestea primeazã atât faţã de semnificaţia mijloacelor de semnalizare cât şi faţã de regulile decirculaţie. Se comandã prin ridicarea braţului, vertical. La aceastã comandã toţi participanţii la trafic care se apropie auobligaţia sã opreascã, cu excepţia acelora care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţã. Se comandã prin întinderea orizontalã a unuia dintre braţele poliţistului rutier şi se referã la conducatorii devehicule care circulã pe sensul de circulaţie care intersectează bratul întins, obligându-i sã opreascã (cu excepþiacazului în care oprirea nu s-ar face în condiţii de siguranţã). 5.
  6. 6. Braþele poliţistului rutier întinse orizontal înseamnã oprire pentru toţi participanţii la trafic care, indiferentde de sensul lor de mers, circulã din direcţiile intersectate de braþele întinse. Dupã ce a dat aceastã comandã poliţistulrutier poate sã coboare braţele, poziţia sa însemnând de asemenea oprire pentru toţi conducãtorii de vehicule care,circulã din fatã ori din spate. Pe timpul nopţii, participanţii la traficul rutier vor opri în cazul în care poliţistul rutier balanseazã pe verticalã undispozitiv cu lumina roşie ori bastonul reflectorizant, spre ei.Vor opri toţi cei care se îndreaptă spre acest semnalluminos. Aceastã comandã se dã de cãtre poliţistul rutier, prin rotirea vioaie a braţului. Conducãtorii de vehicule trebuie sãgrãbeascã trecerea iar pietonii trebuie sã grãbeascã traversarea drumului, în cazul când aceastã comandã li seadreseazã. Se comandã prin balansarea pe verticalã a braţului întins orizontal, de cãtre poliţistul rutier. La observareaacestui semnal, conducãtorii de vehicule au obligaţia de a reduce viteza.3. SEMNALIZAREA temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei; Pentru informaţii,avertizări sau reguli de circulaţie aplicabile temporar, se folosesc aceleaşi indicatoare ca în semnalizarea permanentăînsă simbolurile vor fi aplicate pe fond galben.4. SEMNALE LUMINOASESemnalele luminoase grupeazã totalitatea aparaturii electrice sau electonice cu ajutorul cãreia se dirijeazã şi secontroleazã mişcarea fluxurilor de circulaţie pe arterele rutiere. Semnalul verde permite trecerea cu excepţia cazului când, în direcþia de mers a conducãtorilor devehicule, aglomerarea de vehicule este de aşa naturã încât nu ar permite acestora sã traverseze intersecţia pânã laschimbarea semnalului.Semnalul roşu, sau roşu-galben, interzic trecerea. Vehiculele trebuie oprite înaintea marcajului pentru oprire saupentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestora în dreptul semaforului cu excepţia cazurilor în care semafoarele suntinstalate în mijlocul ori deasupra intesecţiei sau dupã aceasta, situaţii în care vehiculele trebuie oprite înainte de colţulintersecţiei.Când semnalul galben apare dupã cel de culoare verde, conducãtorii de vehicule nu trebuie sã treacã, de locurileprevãzute la alineatul precedent cu excepţia cazului în care, la apariţia semnalului, se afla atât de aproape de acelelocuri încât nu mai pot opri în condiţii de siguranţã. Deci o concluzie simplă la galben indifernet de variantă după verdesau după roşu se opreşte .Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare roşie sau verde, funcţionând corelat cu semnalele pentru dirijareacirculaţiei vehiculelor. Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoţite de semnale acustice pentru a asiguratraversarea drumului de cãtre nevãzãtori.Semnalul verde, de forma unui pieton în mers, permite trecerea. Când acesta începe sã funcţioneze intermitent,avertizeazã pietonii cã timpul alocat traversãrii drumului este în curs sã se epuizeze, şi urmeazã semnalul roşu. 6.
  7. 7. Semnalul roşu, de forma unui pieton oprit, interzice pietonilor sã se angajeze pe partea carosabilã. Când pietonii suntsurprinşi în timpul traversãrii de culoarea roşie , aceştia trebuie sã grãbeascã traversarea pânã la primul refugiu orispaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, iar în lipsa acestora, pâna la trotuarul de vis-a-vis. Se instaleazã de regulã, în locurile periculoase (ex.: treceri pentru pietoni), permiţând trecerea curespectarea regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc şi cu atenţie sporitã. Aceste dispozitive sunt lãmpi cu lumina roşie şi functionare intermitent-alternativã şi lampa cu lumina albãintermitentã. Se instaleazã atât la trecerile la nivel cu calea feratã fãrã bariere cât şi la cele prevãzute cu bariere sausemibariere (în acest ultim caz avertizând apropiata coborâre a acestora).Funcţionarea semnalului constând în douã lumini roşii care funcţioneazã intermitent alternativ, anunţã apropiereatrenurilor. Când acest semnal este stins poate functiona un semnal cu lumina albã intermitentã, având cadenţa lentã,care semnificã permisiunea de a trece. Dacã nici unul dintre semnalele luminoase nu funcţioneazã (situaţie datoratãunei eventuale defecţiuni) conducãtorii de vehicule vor opri obligatoriu, fãrã sã depãşeascã indicatorul "Trecere la nivelcu o cale feratã simplã (dublã), prevazutã cu semnalizare luminoasã" pentru a se asigura cã nu existã nici un pericol.5. INDICATOARELE RUTIEREIndicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:a) de avertizare;b) de reglementare, care pot fi:1. de prioritate;2. de interzicere sau restricţie;3. de obligare;c) de orientare şi informare. ( Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale. )Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. în cazul în care condiţiile locale împiedicăobservarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala sau repeta pepartea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, deasupra părţiicarosabile sau de cealaltă parte a intersecţiei, în loc vizibil pentru toţi participanţii la trafic.Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau simboluri care le precizează,completează ori limitează semnificaţia.Semnele adiţionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă înţelegerea semnificaţieiacestora nu este afectată.Pentru a fi vizibile pe timp de noapte, indicatoarele trebuie să fie reflectorizante, luminoase ori iluminate.Semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschisă circulaţiei conducătorilor cărora lise adresează.Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lor este valabilă numai pentrubanda ori benzile astfel semnalizate.Pentru informaţii, avertizări sau reguli de circulaţie aplicabile temporar, se folosesc aceleaşi indicatoare ca în semnapermanentă însă simbolurile vor fi aplicate pe fond galben. Indicatoarele de avertizareSemnificaţia indicatoarelor de avertizare începe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care îl semnalizează şiîncetează imediat după acesta.Au ca obiect avertizarea participanţilor la traficul rutier asupra existenţei unui pericol pe drum, indicându-le şi naturaacestuia.Indicatoarele de avertizare, de regulã, au forma unui triunghi echilateral, cu chenarul de culoare roşie în care,pe un fond alb sunt figurate diferite simboluri de culoare neagrã reprezentând natura pericolelor ce urmeazã a fiîntâlnite. Se instaleazã cu vârful în sus, de regulã, la 90...200 m înainte de locul periculos, iar zona de acţiune aacestora începe din locul în care sunt instalate şi înceteazã dupã locul periculos pe care l-au semnalizat.La întâlnireaacestor indicatoare, conducãtorii de vehicule trebuie sã-şi sporeascã atenţia şi sã circule ţinând seama de pericolulasupra cãruia au fost avertizaţi. 7.
  8. 8. fig.1a.1şi fig.1a.2 Curbã la stânga şi Curbă la dreapta Se instaleazã înainte de intrarea în curbã, în cazul când distanţa de vizibilitate în curbã este mai mica de 150m.Scopul amplasãrii acestor indicatoare este de a avertiza conducãtorii de vehicule asupra necesitãţii reducerii vitezei şicirculaţiei cât mai aproape de marcajul continuu sau discontinuu din dreapta sau, în lipsa acestora, cât mai pe dreaptadrumului, în direcţia de deplasare. În zona sa de acţiune sunt interzise oprirea sau staţionarea, iar depaşirea şiîntoarcerea sau mersul înapoi, dacã vizibilitatea este mai micã de 50 metri fig.1a.3 şi fig 1a.4 Curbã dublã sau o succesiune de mai mult de douã curbe prima la stânga şi Curbă dublã sau o succesiune de mai mult de douã curbe prima la dreapta Se amplaseazã înaintea primei curbe dacã distanţa între curbelesuccesive este mai micã de 250 m şi cel puţin una dintre curbe prezintã condiţiile menţionate la indicatorul prezentatanterior. În cazul în care lungimea sectorului periculos depãşeşte 1000 m sub aceste indicatoare se instaleazã semneadiţionale pe care se înscrie distanţa pânã la terminarea sectorului periculos (vezi "Panouri adiţionale" –1.g.4.). În zonasa de acţiune nu sunt permise manevrele menţionate la indicatorul precedent, cu excepţia cazului în care acestemanevre se executã în aliniamentul dintre douã curbe succesive. fig. 1a.5 şi fig. 1a.6 Curbã deosebit de periculoasã şi Panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoaseSe instaleazã în curbe cu raze mai mici (sau egale) decât 100 m. Poate fi precedat de unul indicatoarele din fig. 1.a.1.– 1.a.4. Vârfurile sãgeţilor indicã sensul virajului periculos. În zona de acþiune a indicatorului sunt interzise oprirea,staţionarea, depãşirea, întoarcerea şi mersul înapoi. fig.1a.7 ; fig.1a.8 şi fig. 1a.9 Drum ingustat Se instaleazã la 90...200m de punctul în care lãţimeapãrţii carosabile, inclusiv banda de încadrare incepe sã se îngusteze, atunci când micşorarea lãţimii pãrţii carosabileeste de minim 0,50m, precum şi la podurile sau podeţele cu lãţimea cãii de rulare mai micã decât lãţimea curentã adrumului. În cazul în care carosabilul se îngusteazã pe o singurã parte simbolul se alege corespunzãtor pãrţii cu lãţimeamicşoratã (vezi 1.a.8., 1.a.9.). Când pe sectorul de drum îngustat nu sunt asigurate douã benzi de circulaţie la începutulzonei de micşorare a carosabilului se instaleazã şi indicatoarele: – "Prioritate pentru circulaţia din sens invers"(1.b.5.)"Prioritate faţã de circulaţia din sens invers" (1.b.6.) În cazul în care nu existã indicatoare de reglementare a prioritãţii conducãtorii vehiculelor care circulã din direcþia încare drumul se îngusteazã, trebuie sã opreascã pânã la trecerea vehiculelor din sens opus. În zona sa de acţiune nueste permisã oprirea sau staţionarea şi depãşirea dacã lãţimea pãrţii carosabile nu permite pãstrarea unei distanţelaterale suficiente faţã de cel ce urmeazã a fi depãşit. fig. 1a.10 Drum cu denivelãri Se instaleazã la 50...200m de începutul unui sector de drum cu denivelãri repetate. Poate fi insoþit desemnul adiţional având înscrisã lungimea sectorului de drum cu denivelãri, dacã acesta depãşeşte 300m (vezi fig.1.g.2.). Scopul amplasãrii acestui tip de indicator este de a avertiza conducãtorii de vehicule asupra necesitãţii reduceriivitezei pentru prevenirea pierderii controlului asupra direcţiei 8..
  9. 9. fig.1a.11 şi fig.1a.12 Urcare cu înclinare mare şi Coborâre periculoasã Se instaleazã înainte de începutul unei rampe cu declivitate mai mare sauegalã cu 7% (7 m diferenţã de nivel pe o distanþã de 100 m). Pe indicatoare se va înscrie declivitatea maximã realã,indiferent dacã aceastã declivitate este la începutul urcãrii, la sfârşitul ei sau într-o poziţie intermediarã. În zona deacţiune a indicatorului, conducãtorii de vehicule vor schimba din timp treptele de vitezã în funcţie de înclinarea rampei.În apropierea vârfurilor de rampă/pantã este interzisã depãşirea altor vehicule precum şi staţionarea. Pe drumurilepublice cu declivitate pronunţatã, în cazul în care trecerea unul pe langã altul a doua vehicule care circula din sensuriopuse este imposibilã sau dificilã, conducatorul vehiculului care coboarã este obligat sã opreascã pentru a permitetrecerea vehiculului care urcã.(prioritatea de rampa)Indicatorul se amplaseazã în cazul când panta depãşeşte 7%. Pe indicatoare se va înscrie declivitatea maximã realã,indiferent dacã aceastã pantã este la începutul coborârii, la sfârşitul acesteia sau într-o poziţie intermediarã. fig.1a.13 şifig.1a.14 Pod mobil şi Ieşire spre un chei sau mal abrupt Indicatorul avertizeazã conducãtorii de vehicule de existenţa la 90...200m aunui pod mobil. Din locul unde este instalat se recomandã sã se circule cu vitezã redusã pâna la depãşirea podului.Seamplaseazã în apropiere de chei, de malul abrupt sau de bac, atunci când se considerã necesarã avertizarea apropieriide acestea, pentru a preveni riscul unei prãbuşiri. Se recomandã circulaţia cu atenţie şi cu vitezã redusã chiar din loculîn care se aflã instalat. fig.1a.15 ; fig.1a.16 şi fig.1a.17 Drum lunecos ; Împroşcare cu pietriş Cãderi de pietre Se instaleazã în locurile unde datoritã drumuluilunecos existã pericol de derapare. Este amplasat permanent pe sectoarele de drum unde, pe timp umed, existã pericolde derapaj (pavaje lustruite, curbe cu supraînãlţãri necorespunzãtoare) şi temporar pe sectoarele cu frecvenţa mare aformãrii poleiului. În zona sa de acţiune se va circula cu atenţie şi cu vitezã redusã evitându-se folosirea frânelor şibruscarea volanului.Se instaleazã înaintea sectorului de drum pe care sunt în curs de execuţie sau au fost executate tratamentebituminoase (criblura). Dacã sectorul de drum periculos este mare, indicatorul se repetã la fiecare 200m, însoţit desemnul adiţional cu lungimea sectorului (vezi fig. 1.g.4). Indicatoarele se menţin pânã la fixarea criblurii. De asemenea,se instaleazã pe sectoare de drum pe care se transportã frecvent materiale de balastierã. La începutul zonei asupra cãreia au fost avertizaţi conducãtorii de vehicule vor circula cu vitezã redusã pentru a evitaatât derapajele cât şi împroşcarea cu pietriş a pietonilor sau a celorlalte vehicule.Acest indicator se amplaseazã înaintea sectoarelor de drum pe care sunt posibile cãderi de pietre sau blocuri de stâncãde pe versanţi. Se instaleazã pe drumurile din zona defileelor muntoase sau în apropierea carierelor de piatrã. Înanumite locuri sunt posibile alunecãri de teren pe partea carosabilã mai ales în urma ploielor torenţiale. La întâlnireaacestui indicator, conducãtorii de vehicule vor circula cu mare atenţie evitând claxonarea sau staţionarea. fig.1a.18 ; fig.1a.19 şi fig.1a.20 Presemnalizare trecere pietoni Copii BicicliştiSe amplaseaza la 50...200m înaintea trecerii pentru pietoni semnalizatã corespunzãtor atunci când prezenţa trecerii nupoate fi observatã din timp de conducãtorii de vehicule. În afara localitãţilor se instaleazã înaintea fiecãrei treceri pentrupietoni. La întâlnirea acestui tip de indicator şoferii trebuie sã reducã viteza şi sã circule cu atenţie sporitã pentru aputea opri vehiculul în condiţii de siguranţã, în situaţia în care, pe trecerea pentru pietoni se aflã sau urmeazã sã seangajeze persoane în traversare.Se instaleazã în apropierea locurilor frecventate de copii: şcoli, grãdiniţe, terenuri de joacã etc. Terminarea zonei deacţiune a indicatorului este marcatã de indicatorul instalat pe sensul opus de circulaţie. Pe strãzile cu circulaţie în sensunic lungimea sectorului periculos se înscrie pe semnul adiţional, montat sub indicator (vezi fig. 1.g.4). La întâlnireaacestui indicator conducãtorii de vehicule vor circula cu vitezã redusã.Se instaleazã pentru a avertiza conducãtorii de vehicule cã urmeazã un sector de drum unde circulaţia bicicletelor estefrecventã. Poate fi insoţit de semnul adiţional care aratã lungimea sectorului de drum pe care acţioneazã (fig. 1.g.4). Încaz contrar îşi înceteazã valabilitatea în dreptul indicatorului instalat pentru sens opus. Se va circula cu atenţierecomandându-se reducerea vitezei. 9.
  10. 10. fig.1a.21 Lucrãri Se instaleazã la 20...150m înaintea sectorului de drum pe care carosabilul este afectat de lucrãri(alimentãri cu apã, canalizare, refacerea îmbrãcãminţii asfaltice etc.). Poate fi precedat de indicatoare de reducere avitezei sau drum îngustat. Zona de acţiune se încheie la sfârşitul sectorului de drum afectat de lucrãri. Conducãtorii devehicule vor circula cu vitezã redusã şi cu atenþie acordând prioritate vehiculelor care circulã din sens opus dacã acestlucru este semnalizat prin indicatorul prioritate pentru circulaţia din sens invers (1.b.5) sau dacã pe sectorul de drumrãmas liber nu existã loc suficient pentru circulaţia din sensuri opuse a douã vehicule. Totodatã vor proteja personalulmuncitor care desfãşoarã activitãţi de reparaţii în zona semnalizatã. fig.1a.22 şi fig.1a.23 Animale Se amplaseazã înaintea sectoarelor de drum situate în rezervaþii naturale sauunde existã riscul ca animalele sãlbatice sã traverseze carosabilul. Pentru sectoare lungi, indicatorul se repetã lafiecare 1500...2000m, fiind insoţit de adiţionalul pe care se inscrie lungimea pânã la sfârşitul sectorului. (1.g.4).Conducãtorii de vehicule trebuie sã circule cu atenţie sporitã, mai ales dupã lãsarea întunericului. fig.1a.24 Aeroport Se instaleazã în apropierea culoarelor aeriene de zbor, în special în vecinãtatea aeroporturilor, undeavioanele survoleazã drumul frecvent, la micã înãlţime. fig.1a.25 Vînt lateral Se amplaseazã la capetele sectorului de drum unde vântul bate cu intensitate mare. Silueta înscrisãpe indicator va indica direcţia predominantã a vântului. Se recomandã conducãtorilor de vehicule sã circule cu vitezãredusã, în raport cu intensitatea rafalelor de vânt, pãstrând în permanenţã controlul direcţiei vehiculului. fig.1.a.26 Intersecţie cu un drum fără prioritate Se instaleazã înaintea unei intersecţii cu un drum public fãrã prioritate (în afara localitãţilor). Înainte detraversarea intersecţiei, şoferii vor circula cu atenţie, fãrã sã mãreascã viteza de deplasare, pentru evitareaevenimentelor rutiere.Simbolul de pe indicator descrie forma intersecţiei. fig. 1.a.27 Interseţie de drumuri Se monteazã la 50...200m de intersecţiile de drumuri de aceeaşi categorie, în general cu trafic redus,în care se aplicã regula prioritãţii de dreapta. Se amplaseazã numai în afara localitãţilor. Conducãtorii de vehicule vorcircula cu o vitezã care sã le permitã oprirea, pentru a lãsa sã treacã vehiculele care circulã din dreapta. fig.1a.28 Presemnalizare intersecţie cu sens giratoriu Se instaleazã înaintea intersecþiei unde circulaţia se desfaşoarã în giraţie,fiind urmat de indicatorul "Sens giratoriu obligatoriu". 10.
  11. 11. fig.1a.29 Semafoare Se amplaseazã la 50...200m înaintea acelor semafoare electrice a cãror prezenţã ar putea surprindepe conducãtorii de vehicule. De asemenea, se instaleazã înaintea intersecţiilor nou semaforizate, menţinându-se, deregulã, 90 zile. In localitaţi, distanta fata de semafor poate fi redusa la 30m. Conducãtorii de vehicule vor reduce vitezaşi vor circula cu atenţie sporitã pentru a putea opri vehiculul în condiţii de siguranţã, în situaţia în care culoarea roşiea semaforului este aprinsã. fig.1a.30 şi fig.1a.31 Trecere la nivel cu o cale ferată cu bariere sau semibariere Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariereSe instaleazã la 150 m înainte de bariera trecerii la nivel cu calea feratã din afara oraşelor, pe acelaşi stâlp cu panoulsuplimentar cu trei benzi înclinate (fig. 1.a.30) sau la 50m de bariera trecerii la nivel cu calea feratã, în oraşe.Conducatorii de vehicule vor reduce viteza, si daca barierele sunt deschise, se vor angaja in traversare. Dacã barierelesau semibarierele sunt închise, şoferii vor opri având grijã sã nu blocheze ieşirile din drumurile laterale. În localitãţi, înzona sa de acţiune, sunt interzise oprirea, staţionarea, depãşirea, întoarcerea şi mersul înapoi.Se instaleazã la 150 m înainte de şina cea mai apropiatã a trecerii la nivel cu calea feratã fãrã bariere din afaraoraşelor, respectiv, la 50 m în oraşe. Conducãtorii de vehicule vor opri obligatoriu înainte de a se angaja în traversareacaii ferate, în locul care permite maxima vizibilitate, pentru a se asigura cã în acel moment nu se apropie, deintersecþia cu drumul, pe calea feratã, nici un mijloc rulant. În localitãţii, în zona sa de acţiune, sunt interzise oprirea,staþionarea, depãşirea, întoarcerea şi mersul înapoi. fig.1a.32 Panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea feratã Se amplaseazã, de regulã, pe acele drumuri unde viteza de circulaţie este mare, astfel: la 150 m,panoul cu 3 benzi, la 100 m panoul cu douã benzi şi la 50 m panoul cu o bandã, de la şina cea mai apropiatã atrecerilor la nivel cu calea feratã, cu bariere sau fãrã bariere, din afara oraţelor. Au scopul de a atrage din timp atenţiaconducãtorilor de vehicule cã se apropie de calea feratã. În cazul când aceste panouri sunt instalate într-o curbã,eletrebuie repetate şi pe partea stângã a drumului. În zona de acţiune a panoului cu o bandã sunt interzise oprirea,staţionarea, depãşirea, întoarcerea şi mersul înapoi. fig.1a.33 Alte pericole Se monteazã înaintea locurilor care prezintã alt gen de pericole decât cele pentru care existãindicatoare de avertizare. Aceste indicatoare se instaleazã şi înaintea trecerilor la nivel cu o cale feratã unde circulaţiaferoviarã este foarte redusã, iar circulaţia vehiculelor este dirijatã de un agent de cale feratã, fiind întotdeauna însoţit desemnul adiţional care are înscrisã silueta unei locomotive (fig. 1.g.11). fig.1a.34 Trecere la nivel cu linii de tramvai Se monteazã la 50...100m de intersecþia cu o linie de tramvai. În zona de acţiune a indicatorului,conducãtorii de vehicule trebuie sã circule cu vitezã redusã pentru a putea opri în condiţii de sigurantã şi a acordaprioritate de trecere tramvaiului aflat în mers (sunt exceptate cazurile când printr-o semnalizare se dispune altfel sautramvaiul executã virajul la stânga şi pierde prioritatea faţã de vehiculele care circulã din sens opus). fig.1a.35 Circulaţie în ambele sensuri Se amplaseazã la începutul sectorului de drum cu circulaţie în ambele sensuri, dupã ce, pe sectorul dedrum precedent, circulaţia vehiculelor s-a desfãşurat în sens unic. La întâlnirea acestui tip de indicator, conducãtorii devehicule vor ocupa obligatoriu banda (benzile) de circulaþie din dreapta pãrţii carosabile, întrucât urmeazã sã seîncrucişeze cu vehicule circulând din sens opus. 11.
  12. 12. fig.1a.36 Tunel Se instaleazã la 50…200 m înaintea intrãrii într-un tunel rutier. În zona sa de acţiune se va circula cumare atenţie şi cu vitezã redusã. Se vor aprinde obligatoriu luminile de întâlnire şi se recomandã ca înainte de a sepãtrunde în tunel sã fie fixate ştergãtoarele de parbriz pentru cã ar putea fi necesarã folosirea lor. Se interzic oprirea şistaþionarea, întoarcerea, depãşirea şi mersul înapoi. Indicatoare de prioritateDatoritã faptului cã aceste indicatoare sunt instalate în situaţiile în care siguranţa circulaţiei este pusã cel mai des înpericol, au forme geometrice specifice (triunghi amplasat cu vârful în jos, romb, octogon) pentru a se evita confuziileprivind semnificaţia lor şi a fi observate din toate direcţiile de intrare într-o intersecţie. fig.1b.1 Cedează trecerea Se instaleazã pe drumurile sau strãzile care pierd prioritatea în intersecţie, cât mai aproape de aceasta,atunci când vizibilitatea este suficientã din ambele pãrţi. În situaţia când drumul cu prioritate işi schimbã direcţia înintersecţie, sub acest indicator se monteazã panoul adiţional "diagrama intersecţiei" (fig.1.g.9) pe care drumul cuprioritate este figurat cu o linie mai groasã. La întâlnirea indicatorului, conducãtorii de vehicule vor circula cu vitezãredusã, se vor asigura cã pe drumul cu prioritate nu se apropie nici un vehicul cãruia ar putea sã-i stânjeneascãdeplasarea şi numai dupã aceea îşi vor putea continua drumul. În cazul în care pe drumul cu prioritate circulã prinintersectie ori se apropie de aceasta alte vehicule, conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sã opreascã şi sã le cedezetrecerea. Dacã, datoritã unor condiţii care împiedicã vizibilitatea, indicatorul amplasat în intersecţie nu poate fi observatdin timp de cãtre cei care trebuie sã cedeze trecerea, el poate fi precedat de altul similar, având înscrisã cu alb pelatura superioarã a chenarului de culoare roşie, distanţa, pânã la intersectie, exprimatã în metri. fig.1b.2 Oprire Indicatorul se amplaseazã pe drumurile unde se pierde prioritatea, la intersecţiile fãrã vizibilitate saucu vizibilitate redusã. Obligã conducãtorii de vehicule care îl întâlnesc sã opreascã, înainte de a pãtrunde în intersecţie,pentru a se asigura, indiferent dacã pe drumul cu prioritate circulã sau nu, în acel moment, alte vehicule. Oprirea pentruasigurare se va face în locul care oferã cea mai bunã vizibilitate asupra arterei cu prioritate, fãrã a stânjeni circulaţiavehiculelor care circulã pe drumul prioritar. Presemnalizarea acestuia se realizeazã în cazul în care nu poate fi observatdin timp, printr-un indicator de formã triunghiularã având înscris cu alb pe latura superioarã a chenarului, de culoareroşie, cuvantul "STOP" urmat de distanta (în metri) pânã la intersecţie. În cazul când drumul cu prioritate îşi schimbãdirecţia în intersecţie, sub acest indicator se monteazã semnul adiţional "diagrama intersecţiei" (fig. 1.g.9). fig.1b.3 Drum cu prioritate Se instaleazã la începutul traseelor cu prioritate din afara oraşelor, iar înaintea intersecţiilor de peaceste trasee, confirmarea prioritãţii se realizeazã prin instalarea indicatorului "Intersecţie cu un drum fãrã prioritate"(fig.1.a.26). În oraşe se instaleazã, de regulã, pe drumul cu prioritate înaintea intersecţiilor de strãzi de aceeaşicategorie, în care circulaţia este reglementatã prin indicatoare. Când drumul prioritar îşi schimbã direcţia înintersecţie,sub acest indicator se amplaseazã panoul adiţional "diagrama intersecþiei" (fig. 1.g.9) pe care drumul cuprioritate este figurat cu o linie mai groasã. fig.1b. 4 Sfîrşit de prioritate Se amplaseazã la 50...200m de locul unde înceteazã prioritatea, având şi rolul de presemnalizarepentru indicatoarele "Cedeazã trecerea" (fig.1.b.1) sau "Oprire" (fig. 1.b.2). Poate fi însoţit de semnul adiţional pe carese înscrie distanţa pânã la locul unde înceteazã prioritatea (fig.1.g.2). Dacã la prima intersecţie, precedatã de acestindicator nu sunt instalate semne de reglementare a prioritãţii, conducãtorii de vehicule vor circula dupã regula prioritãţiide dreapta. 12.
  13. 13. fig.1b.5 Prioritate pentru circulaţia din sens invers Se instaleazã la inceputul sectorului de drum cu lãţimea carosabilului mai micã de 5,50m respectiv 6m,pe sectoare mãrginite de borduri. Este precedat de indicatorul "Drum îngustat" (fig. 1.a.7, 1.a.8, 1.a.9). Când lãţimeapãrţii carosabile nu permite decât circulaţia simultanã, în sensuri opuse, numai a unor categorii de vehicule, sub acestindicator se instaleazã panoul adiţional având înscrise siluetele vehiculelor care trebuie sã acorde prioritate (fig. 1.g.7).Când întâlnesc indicatorul, conducãtorii de vehicule au obligaţia sã acorde prioritate de trecere vehiculelor care auajuns în acelaşi timp cu ei la celãlalt capãt al sectorului de drum îngustat. În zona sa de acþiune nu este permisãoprirea sau staţionarea. fig.1b.6 Prioritate faţă de circulaţia din sens invers Se amplaseazã la celalalt capãt al sectorului de drum îngustat la care este instalat indicatorul"Prioritate pentru circulaţia din sens invers". Acest indicator conferã prioritate pe sensul de mers pe care este întâlnit.Zona sa de acţiune se întinde pânã la întâlnirea pe sens opus a indicatorului prezentat anterior. Sunt interzise întrecele douã indicatoare oprirea şi staţionarea. fig.1b.7 şi fig.1b.8 Trecere la nivel cu o cale ferată simplă sau dublă , fără bariere. Se instaleazã la 6-10m de cea mai apropiatã şinã, atât în localitãţi cât şi înafara localitãţilor, la intersecţia unui drum cu o cale feratã fãrã bariere, precum şi cu o linie de tramvai pe platformaproprie (în afara oraşelor). Poate fi întâlnit şi la încrucişarea dintre un drum destinat circulaţiei pietonale şi o cale feratã.În zona sa de acţiune care începe de la locul unde este amplasat sunt interzise: depãşirea, întoarcerea şi mersulînapoi, oprirea sau staţionarea. Conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sã opreascã în ordinea sosirii, în dreptul acestuitip de indicator fãrã a trece de linia din dreptul indicatorului ori de marcajul de oprire şi sã se asigure, urmând a sepune în mişcare numai dupã ce au constatat cã nu se apropie mijloace rulante. Obligaţia (opririi şi asigurãrii) revinefiecãrui conducãtor de vehicul, în parte. Indicatoare de restrictieSemnificaţia indicatoarelor de interzicere sau restricţie începe sau este aplicabilă din dreptul acestor indicatoare. În lipsemnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţeinterdicţiei sau a restricţiei, semnificaţia acestor indicatoare încetează în intersecţia cea mai apropiată. Când indicatoainterzicere sau restricţie sunt instalate împreună cu indicatorul ce anunţă intrarea într-o localitate, semnificaţia lor este valadrumul respectiv, cu excepţia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel. fig.1c.1 Accesul interzis Se instaleazã la începutul sectorului de drum sau stradã pe care este interzis accesul oricãrei categoriide vehicule. Poate fi însoţit de panoul adiţional, atunci când anumite categorii de vehicule sunt exceptate de lainterdicţie (vehicule cu ecuson etc.). Se amplaseazã, de regulã, la capãtul opus al unui sector de drum pe carecirculaþia se desfaşoarã în sens unic. Poate fi instalat şi în cazul în care un sector de drum este înzãpezit, pe un singursens, însoţit (dacã este cazul) de semnul adiţional reprezentând exceptarea utilajelor destinate deszãpezirii. fig.1c.2 Circulaţie interzisă în ambele sensuri Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strada pe care este interzisã circulaţia vehiculelor înambele sensuri. Poate fi figurat pe un panou dreptunghiular cu fond alb, în cazul în care anumite categorii de vehiculesunt exceptate, precum şi în situaţia în care restricţia este limitatã în timp. Excepţiile sau limitarea temporalã se vorînscrie cu negru pe panoul dreptunghiular sub indicator. 13.
  14. 14. fig.1c.3 Accesul interzis autovehiculelor , cu excepţia motocicletelor fără ataş Se instaleazã la capete sectorului de drum sau stradã pe care este interzis accesul tuturor vehiculelor,cu mijloace de autopropulsare, cu excepţia motocicletelor fãrã ataş şi motoretelor. Pe aceste sectoare de drum pot, deasemenea, sã circule vehicule cu tracţiune animalã, cele trase sau împinse cu mâna şi bicicletele. fig.1c.4 Accesul interzis motocicletelor Se amplaseazã la capetele sectorului de drum pe care este interzis accesul motocicletelor, cu sau fãrãataş, şi al motoretelor. În zona sa de acþiune au acces toate celelalte tipuri de vehicule. fig.1c.5 Accesul interzis motoretelor şi bicicletelor cu motor Este instalat la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care se interzice accesul motoretelor şibicicletelor cu motor. În zona sa de acþiune este permis accesul tuturor celorlalte vehicule. fig.1c.6Accesul inetrzis vehiculelor destinate transportului de mărfuri Acest indicator se amplaseazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care este interzis accesulautovehiculelor grele, destinate transportului de mãrfuri. Dacã restricţia se referã numai la anumite categorii deautovehicule, se înscrie pe silueta autocamionului, cu culoare albã, masa totalã maximã autorizatã (masa totalãmaximã a vehiculului încãrcat, declaratã admisibilã cu prilejul omologãrii de cãtre autoritatea competentã), sau tipul deautovehicul (ex.:TIR, 5t). fig.1c.7 Accesul interzis autovehiculelor cu remorcă , cu excepţia celor cu semiremorcă sau cu remorcă cu o osie Se instaleazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care se interzice accesul ansamblurilor devehicule ( un ansamblu format dintr-un autovehicul şi una sau, dupã caz, douã remorci cuplate, ce participã la trafic cao unitate). Indicatorul nu interzice accesul autovehiculelor care tracteazã semiremorci sau remorci cu o osie. Prinsemiremorcã se înţelege o remorcã fãrã osia din faţã, cuplatã astfel încât o parte apreciabilã a greutãţii şi a încãrcãturiise sprijinã pe vehiculul motor. fig.1c.8 Accesul interzis autobuzelor Acest indicator se instaleazã, de regulã, la capetele unor sectoare de drum înguste, interzicândaccesul autobuzelor care, datoritã gabaritului lor mare, pot îngreuna circulaţia celorlalte vehicule pe astfel de drumuri. fig.1c.9 Accesul inetrzis tractoarelor şi maşinilor agricole Pe sectoarele de drum delimitate prin aceste indicatoare nu au acces tractoarele (inclusiv cele caretracteazã remorci) şi maşinile agricole (autovehicul care circulã în mod ocazional pe drum, fiind destinat executãrii unorlucrãri agricole, silvice sau altor activitãţi şi care, prin construcţie, nu poate depãşi viteza de 30km/h). Este folosit deregulã, pe drumurile importante (drumuri europene deschise traficului international) pentru a oferi circulaţiei maimultã cursivitate. 14.
  15. 15. fig.1c.10 Accesul interzis autovehiculelor Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care este interzis accesul autovehiculelor(inclusiv motociclete şi motorete). Sunt exceptate de la interdicţie: bicicletele, vehiculele cu tracţiune animalã şi celetrase sau împinse cu mâna. fig.1c.11 Accesul inetrzis autovehiculelor şi vehiculelor cu tracţiune animală Faţã de indicatorul prezentat anterior, acest indicator interzice şi accesul vehiculelor cu tracţiuneanimalã. În locurile în care este amplasat pot circula: bicicletele şi vehiculele trase sau împinse cu mâna. Pe indicatorse pot figura maximum douã siluete în afara localitãþilor şi trei în localitãþi. fig.1c.12 Accesul interzis bicicletelor Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care este interzis accesul bicicletelor. Înzona sa de acţiune se permite accesul bicicletelor cu motor, motoretelor, precum şi accesul tuturor celorlalte vehicule. fig.1c.13 Accesul interzis vehiculelor cu tracţiune animală Pe sectoare de drum la începutul cãrora este instalat acest indicator se interzice circulaţia vehiculelorcu tracţiune animalã, pentru creşterea fluenţei şi siguranţei circulaţiei pe drumurile cu trafic intens (drumuri europenedeschise traficului internaţional). În zona sa de acţiune este permis accesul tuturor celorlalte vehicule. fig.1c.14 Accesul interzis vehiculelor împinse sau trase cu braţele Se intaleazã la începutul sectoarelor de drum intens circulate, având drept scop atât creşterea fluenţeicirculaţiei celorlalte vehicule, cât şi protejarea persoanelor care trag sau împing vehicule cu mâna. În zona sa deacţiune este permis accesul tuturor celorlalte vehicule. fig.1c.15 Accesul interzis pietonilor Se instaleazã pe sectoarele de drum cu trafic rutier deosebit de intens unde viaţa şi integritateacorporalã a pietonilor ar fi pusã în pericol în cazul în care s-ar permite circulaţia pietonalã. Dacã circulaţia persoaneloreste interzisã pe ambele pãrţi ale drumului, indicatorul se amplaseazã şi pe stânga şi pe dreapta; în caz contrar semonteazã doar pe o singurã parte, indicatorul actionând doar pe partea respectivã. fig.1c.16 Accesul interzis vehiculelor avănd o lăţime mai mare de … m Se instaleazã la capetele sectorului de drum sau stradã, cu gabarit cu lãţime redusã, precum şi laprima intersecţie ce precede sectorul respectiv, însoţit de semnul adiţional cu distanţa pânã la începutul restricţie(fig.1.g.2). Acest indicator interzice accesul vehiculelor cu un gabarit în lãţime, al vehiculului sau încãrcãturii, mai maredecât cifra (în metri) înscrisã pe el. 15.
  16. 16. fig.1c.17Accesul interzis vehiculelor avăand o înălţime mai mare de … m Indicatorul se amplaseazã la capetele unor poduri, tuneluri, înaintea intrãrii pe sub reţele electrice,precum şi în alte situaţii când nu e asiguratã înãlţimea de liberã trecere a gabaritului. Interzice accesul vehiculelor acãror înãlţime, mãsuratã de la sol pânã la punctul cel mai înalt al vehiculului sau a încãrcãturii acestuia este egalã saumai mare decât cifra înscrisã pe indicator. Pentru informarea din timp a conducãtorilor de vehicule asupra restricţiei cese impune, acest sector de drum va fi presemnalizat la prima intersecţie ce precede sectorul respectiv, printr-unindicator similar (însoţit de un semn adiţional cu distanţa pânã la începutul restricţiei, vezi fig.1.g.2) pentru întoarcereasau înscrierea pe o variantã ocolitioare a vehiculelor ce depãşesc înãlţimea înscrisã pe indicator. Conducãtoriivehiculelor a cãror înãlţime totalã este cu puţin mai micã decât cea înscrisã pe indicator vor circula cu vitezã redusã,pentru a evita lovirea construcţiilor sau instalaţiilor, pe sub care urmeazã sã circule, ca urmare a eventualelor denivelãri,pe care le poate prezenta drumul şi care pot supraînãlţa vehiculul. fig.1c.18 Accesul interzis vehiculelor avănd o masă mai mare de .. t Se amplaseazã, de regulã, la capetele sectorului de drum sau strãzii, ori la capetele podurilor,pasajelor superioare, viaductelor, pe care este interzisã circulaţia vehiculelor având masa în sarcinã (masa vehicululuiastfel cum este încãrcat la un moment dat, cu conducãtorul, carburantul şi dotarea existentã precum şi cu pasageriişi/sau bunurile pe care efectiv le transportã) mai mare decât cea înscrisã pe indicator, precum şi la prima intersecţie ceprecede sectorul respectiv, însoţit de semnul adiţional (cu distanţa în metri pânã la începutul restricţiei, vezi fig. 1.g.2). fig.1c.19 Accesul interzis autovehiculelor avănd o masa mai mare de … t pe o osie Se instaleazã, de regulã, la capetele unor poduri scurte pe care în mod obişnuit un autovehicul intrãmai întâi cu roţile din faţã şi dupã ce acestea au trecut de limita podului intrã şi cu roţile din spate. De aceea, masa însarcinã a autovehiculului se împarte la numãrul osiilor. Repartizarea masei proprii pe osii este indicatã în cartea tehnicãa autovehiculului. şoferii au obligaţia sã cunoascã repartizarea masei proprii a autovehiculului şi a încãrcãturii pe fiecareosie pentru a stabili dacã este posibil sau nu, sã intre pe pod. Pot fi instalate şi la capetele pasajelor, viaductelor,sectoarelor de drum sau stradã. fig.1c.20 Accesul interzis vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule avănd o lungime mai mare de … m Se instaleazã, de regulã, la începutul sectoarelor de drum caracterizate prin curbe cu raze foarte micişi interzice accesul vehiculelor având lungimea mai mare decât cea înscrisã pe indicator, pentru evitarea blocãriitraficului rutier, datoritã imposibilitãţii de manevrare a acestor vehicule în curbe foarte strânse. fig.1c.21 ; fig.1c.22 şi fig.1c.23 Interzis a se vira la stînga Interzis a se vira la dreapta Întoarcerea interzisă Se instaleazã înainte de intersecţiile în care esteinterzisã manevra de viraj stânga (dreapta) pentru eliminarea riscului de a provoca blocaje în circulaţie sau de apãtrunde pe un sens interzis. Interzicerile instituite de aceste indicatoare sunt valabile numai pentru intersecţia înainteacãreia au fost amplasate.Se instaleazã pe drumurile cu circulaţie intensã, în locurile în care executarea manevrei de întoarcere stânjeneştedesfãşurarea în condiţii de siguranţã şi fluentã a circulaţiei vehiculelor. Zona sa de acţiune se întinde de la locul undeeste amplasat pânã la prima intersecţie ori, dupã caz, pânã la distanţa înscrisã pe panoul adiţional (vezi fig.1.g.4). 16.
  17. 17. fig.1c.24 şi fig.1c.25 Depăşirea autovehiculelor , cu excepţia motocicletelor fără ataş , interzisă Depăşirea interzisă pentru autovehiculelor destinate transportului de mărfuri Se instaleazã la începutul sectoarelor de drum unde lipsa de vizibilitate sauconfiguraţia drumului nu permit depãşirea în condiţii de siguranţã. Zona de acţiune a indicatorului începe din locul undeeste amplasat şi se extinde pânã la întâlnirea indicatorului "Sfârşitul interzicerii de a depãşi" (fig. 1.c.36). La primulindicator se interzice depãşirea vehiculelor care se deplaseazã pe drum prin propulsie proprie cu excepţiamotocicletelor fãrã ataş, motoretelor, precum şi a bicicletelor, vehiculelor cu tracþiune animalã şi a celor trase sauîmpinse cu mâna. De asemenea, se mai interzic în acest sector de drum manevrele de oprie, staţionare, întoarcere şimers înapoi.Indicatorul din fig. 1c 25 se instaleazã la capetele sectorului de drum pe care autovehiculelor destinate transportului demãrfuri le este interzis sã depãşeascã vehiculele care se deplaseazã prin propulsie proprie, cu excepţia celor cu douãroţi. În zona de acţiune a acestui indicator au voie sã efectueze depãşiri motocicletele şi autovehiculele, deoarecerestricţia se referã numai la autovehiculele destinate transportului de mãrfuri. De asemenea, se mai interzic în acestsector de drum manevrele de oprire, staţionare, întoarcere şi mers înapoi. Zona de acţiune se întinde pânã la întâlnireaindicatorului "Sfârşitul interzicerii de a depãşi" (vezi fig. 1.c.36). fig.1c.26 şi fig.1c.27 Limitare de viteză Limitare de viteză diferenţiată pe categorii de autovehicule Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care vitezade circulaţie se limiteazã. Zona de restricţie începe din locul unde este instalat indicatorul şi se terminã la întalnireaindicatorului "Sfârşitul limitãrii de vitezã" (fig. 1.c.35). Când restricţia se aplica pe lungimea întregii localitãţi indicatorulse amplaseazã cuplat cu cel cu semnificaţia "Localitate" (fig. 1.e.25). În localitãþi în conformitate cu prevederile art. 48lit. a prin acest mijloc de semnalizare se pot stabili, pentru autoturisme, pe anumite sectoare de drum, limite generalede vitezã superioare vitezei de 50 km/h, dar nu mai mult de 80 km/h.Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care viteza de circulaţie se limiteazã diferenţiat pe categoriide autovehicule. La întâlnirea acestui indicator şoferii vor circula cu o vitezã inferioarã celei înscrise în dreptulsimbolului reprezentând categoria de autovehicule pe care le conduc. Zona de restricţie începe din locul unde esteinstalat indicatorul şi se terminã la întâlnirea indicatorului "Sfârşitul limitãrii de vitezã" (fig. 1.c.35). fig.1c.28 Accesul interzis vehiculelor avînd masa pe osia dublă mai mare de .. t Se instaleazã în situaţiile mentionate la fig. 1.c.19, în cazul în care este interzisã circulaþia vehiculeloravând sarcina pe osia dublã mai mare decât cea înscrisã pe indicator. fig.1c.29 Interzis autovehiculelor de a circula fără a menţine între ele un interval de cel puţin … m Se amplaseazã la capetele sectorului de drum unde trebuie pãstrat un interval minim între vehiculele înmers, datoritã periculozitãţii create de: criblura existentã pe partea carosabilã, denivelãri, existenţa poleiului etc.. Poatefi însoţit de indicatoarele simbolizând limitarea vitezei ori interzicerea depãşirii. Se va circula cu vitezã redusãrespectandu-se distanţa înscrisã pe indicator pentru autovehiculele în mers. Zona de acţiune se extinde pânã laîntâlnirea indicatorului "Sfârşitul tuturor restricţiilor" (fig.1.c.37) sau dupã caz pânã la distanţa înscrisã pe semnuladiţional (fig. 1.g.4). fig.1c.30 ; fig.1c.31 şi fig.1c.32 Trecerea fără oprire interzisă Se instaleazã în imediata apropiere a locurilor undeeste interzisã trecerea vehiculelor fãrã a opri: în apropierea punctului vamal, în locurile pentru taxa de intrare-ieşire depe un pod, autostrada etc. şi unde existã un post de control a circulaţiei (pe perioada în care se executã acesteactivitãţi). În acest ultim caz indicatorul se va amplasa temporar de cãtre organele de control ale circulaţiei rutiere. 17.
  18. 18. fig.1c.33 Accesul interzis vehiculelor care transortă substanţe explozive sau uşor inflamabile Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care circulaţia vehiculelor care transportãproduse explozive sau uşor inflamabile, este interzisã pentru prevenirea situaţiilor deosebit de periculoase ce ar putea figenerate de explozia sau incendierea încãrcãturii. Pentru informarea din timp a conducãtorilor de vehicule asuprarestricţiei ce se impune, acest sector va fi presemnalizat printr-un indicator similar (însotit de un semn adiţional avândînscrisã distanţa pânã la începutul restricţiei fig. 1.g.2) amplasat într-un loc care sã permitã fie întoarcerea, fieînscrierea pe o variantã ocolitoare a vehiculelor care transportã astfel de produse. fig.1c.34 Claxonarea interzisă Se instaleazã la capetele sectorului de drum sau stradã pe care claxonarea este interzisã, precum şiîmpreunã cu indicatorul "Localitate" când restricţia se aplicã pe întreg teritoriul localitãţii. Zona sa de acţiune începe dinlocul în care este instalat şi se terminã la întâlnirea indicatorului "Sfârşitul tuturor restrictiilor" (fig. 1.c.37), când esteinstalat în localitate, sau în dreptul indicatorului "Sfârşit de localitate" (fig. 1.e.26) când restricţia se referã la toatãlocalitatea. fig.1c.35 Sfîrşitul limitării de viteză Se amplaseazã în locul în care se terminã restricţia impusã de indicatorul "Limitare de vitezã". Dinlocul unde este instalat conducãtorii de vehicule pot circula cu viteza maximã legalã, corespunzãtoare zonei în care seaflã (localitate, autostradã etc.). fig.1c.36 Sfîrşitul interzicerii de a depăşi Se instaleazã în locul în care se ridicã restricţia pentru depãşire a autovehiculelor, instituitã prinindicatoarele din fig. 1.c.24 ºi fig. 1.c.25. Zona sa de acţiune începe din locul în care este instalat, permiţându-se (dacãnu sunt instalate alte indicatoare de restricţionare) oprirea sau staţionarea, întoarcerea şi mersul înapoi. fig.1c.37 Sfîrşitul tuturor restricţiilor Se amplaseazã în locul unde se terminã zona de restricþie pentru care nu existã indicator specific("Claxonarea interzisã", "Interzis vehiculelor de a menţine între ele o distanţã mai micã de ....m) precum şi în cazul încare în zona respectivã au acţionat douã sau mai multe restricţii care s-au terminat în acelaşi loc şi anume:a.) Depãşirea autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fãrã ataş interzisã (fig. 1.c.24);b.) Depãşirea interzisã autovehiculelor destinate transportului de mãrfuri (fig. 1.c.25);c.) Limitare de vitezã (fig. 1.c.26);d.) Claxonarea interzisã (fig.1.c.34);e.) Interzis autovehiculelorde a circula fãrã a menţine între ele o distanţã mai micã de ..m (fig. 1.c.27). fig.1c.38Oprirea interzisă Se amplaseazã pe partea sectoarelor de drum sau stradã pe care sunt interzise oprirea şi staţionarea.Interdicţia începe din locul în care este amplasat indicatorul şi se întinde pânã la prima intersecţie. Pentru interzicereaopririi pe lungimi mai mari indicatorul se repetã fiind însoţit de semnele adiţionale simbolizând începutul (fig. 1.g.10),dupã caz confirmarea (fig. 1.g.10), şi sfârşitul (fig. 1.g.10) sectorului de drum pe care este valabilã semnificaţiaindicatorului. Aceeaşi semnificaţie (ca şi semnele adiţionale prezentate anterior) o au şi sãgeţile de culoare albãdesenate în interiorul indicatorului "Oprirea interzisã". 18.
  19. 19. În cazul în care anumite autovehicule sunt exceptate indicatorul este însoţit de semnul adiţional pe care sunt înscrisecategoriile exceptate (fig. 1.g.6).De asemenea, sub indicator se poate instala un semn adiţional cu o singurã sãgeatã deasupra cãreia este înscrisã ocifra în metri, care indicã începutul şi lungimea sectorului la care se referã indicatorul (fig. 1.g.5). fig.1c.39 Staţionarea interzisă Se instaleazã în aceleaşi condiţii ca indicatorul "Oprirea interzisã" existând posibilitatea de a fi însoţitde aceleaşi semne adiţionale şi având aceeşi zonã de acţiune. Diferenţa între indicatorul "Oprirea interzisã" şi"Staţionarea interzisã" este faptul cã în zona de acţiune a celui de al doilea indicator, oprirea este permisã pentrumaximum 5 minute. fig.1c. 40 ; fig.1c. 41 Staţionare alternantă (zile pare sau impare) Sfârşitul zonei de staţionare cu durata limitatã fig.1c. 42 Se amplaseazã pentru a permite curãţirea strãzilorşi a se evita eforturile statice de lungã duratã asupra sistemului rutier. Se interzice staţionarea în zilele pare ale luniirespective (2, 4, 6, 8...28, 30), în aceleaşi condiţii ca şi indicatorul staţionarea interzisã. Se instaleazã pentru a interzicestaţionarea în zilele impare ale lunii curente (1, 3, 5, 7... 27, 29, 31), în aceleaşi condiţii ca şi indicatorul "StationareaInterzisã".Se instaleazã la sfârşitul sectorului de drum cu staţionare cu durata limitatã al cãrui început este semnalizatprin indicatorul din fig. 1.c.42 Indicatoare de obligare fig.1d.1 Obligatoriu înainte Se instaleazã la cel mult 50m înaintea intersecţiei în care sensul de circulaţie indicat de sãgeata esteobligatoriu. Poate fi amplasat şi deasupra unei benzi de circulaţie când semnificaţia indicatorului se aplicã numai celorcare circulã pe banda respectivã. Semnificaţia indicatorului este valabilã doar pentru prima intersecţie întâlnitã deconducãtorii de vehicule, din locul în care este instalat. În aceastã intersecţie sunt interzise virajele la stânga şi ladreapta, cu excepţia cazurilor când indicatorul este amplasat deasupra unei benzi de circulaţie. fig.1d.2 Obligatoriu la dreapta Se amplaseazã înaintea intrãrii în intersecţia în care este obligatoriu virajul în sensul indicat desãgeatã, manevra efectuându-se dupã depãşirea indicatorului. În zona sa de acţiune (prima intersecţie înaintea cãreiaeste instalat) este interzisã circulaţia vehiculelor pe direcţia înainte sau la stânga. Se poate amplasa deasupra uneibenzi de circulaţie atunci când semnificaţia indicatorului se aplicã numai celor care circulã pe banda respectivã. Sensulsãgeţii poate indica, dupa caz şi la stânga. fig.1d.3 Obligatoriu la dreapta Se instaleazã pe partea opusã intrãrii în intersecţia cu drumul sau strada pe care sensul indicat desageatã este obligatoriu, manevra de viraj executandu-se fãrã a depãşi indicatorul. Sensul sãgeţii poate indica, dupãcaz şi la stânga. fig.1d.4 Obligatoriu înainte şi la dreapta Se amplaseazã înaintea de intrarea în intersecţia în care sensurile indicate de sãgeţi sunt obligatoriipentru conducãtorii de vehicule, care trebuie sã urmeze una din direcţiile indicate. 19.
  20. 20. Manevra se executã dupã depãşirea indicatorului. Zona sa de acţiune este valabilã doar la prima intersecţie întâlnitã,dupã ce indicatorul a fost depãşit. Sensurile sãgeţilor pot indica dupã caz, direcţiile înainte şi la stânga. fig.1d.5 şi fig. 1d.6 Ocolire obligatorie Se instaleazã la capetele refugiilor din staţiile de tramvai, insulelor de dirijare,spaţiilor de separare a cãilor, locurilor în care s-au produs accidente grave sau înaintea altui obstacol de pe drumul saustrada unde vehiculul trebuie sã treacã de o parte a obstacolului, sau pot trece pe ambele pãrţi, dupã sensul sausensurile indicate de sãgeatã (sãgeţi). Conform dispoziţiilor Codului Rutier conducãtorii de vehicule pot trece şi prinstânga refugiilor din staþiile de tramvai dacã indicatorul instalat la capãtul refugiului nu obligã la trecerea numai pepartea dreaptã. fig.1d.7 Sens giratoriu obligatoriu Se amplaseazã pe insula circularã din intersecţia cu sens giratoriu sau înaintea intersecţiei. Sãgeţileindicã direcţia de urmat în ocolirea insulei circulare. Conducãtorii de vehicule dupã ce se apropie de astfel de intersecţiivor acorda prioritate vehiculelor care circulã în interiorul acestora , dacã nu existã altã reglementare de circulaþie înzonã. Sunt interzise: oprirea sau staţionarea, întoarcerea vehiculului prin manevre înainte-înapoi. Acest indicator poatefi precedat de indicatorul "Intersecţie cu sens giratoriu" (fig. 1.a.28). fig.1d.8 Pistă obligatorie pentru pietoni Se instaleazã la capetele sectorului de drum sau stradã rezervat în exclusivitate pietonilor. Laîntâlnirea acestui indicator pietonii sunt obligaţi, în toate cazurile, sã circule pe pista rezervatã şi semnalizatã ca atare.Pe drumurile rezervate pietonilor este interzis accesul tuturor vehiculelor. fig.1d.9 Pistă obligatorie pentru biciclişti Se instaleazã la capetele pistelor destinate exclusiv circulaţiei bicicletelor şi mopedelor. La întalnireaacestui indicator bicicliştii şi conducãtorii de mopede sunt obligaţi, în toate cazurile, sã circule numai pe pistelerezervate şi semnalizate ca atare. Circulaţia celorlalte vehicule în aceste zone este interzisã. fig.1d.10 Lanţuri pentru zăpadă Se instaleazã la capetele sectoarelor de drumuri cu declivitãţi pronunţate sau curbe strânse, pe careeste necesar ca atunci când partea carosabilã este acoperitã cu zãpadã sau polei, vehiculele sã fie echipate cu lanţuriantiderapante pe cel putin douã roţi motoare. Poate fi insoţit de adiţionalul "Drum lunecos datoritã gheţii, poleiului sauzãpezii", fig. 1.g.17 fig.1d.11 şi fig. 1d.12 Viteză minimă obligatorie Sfîrşit de viteză minimă obligatorie La întâlnirea acestui indicator, conducãtorii vehiculelor sunt obligaţi sã circulecu o vitezã egalã sau mai mare decât cea înscrisã pe indicator, fãrã a depãşi limita maximã admisã de legislaţia rutierãpentru zonele în care se deplaseazã. Semnificaţia indicatorului are rolul de a spori fluenţa traficului rutier, de aceea pesectoarele de drum semnalizate cu acest indicator se instituie şi restricţii de acces pentru vehiculele lente (cu tracţiuneanimalã, trase sau împinse cu mâna etc.). Zona de acţiune a sa se întinde pânã la întâlnirea indicatorului "Sfârşit devitezã minimã obligatorie", fig. 1.d.12. Se amplaseazã la capetele sectoarelor de drum unde înceteazã obligativitateaimpusã de indicatorul "Viteza minimã obligatorie". Dupã întâlnirea lui este permisã circulaţia cu vitezã mai micã decâtcea înscrisã pe indicatorul prezentat anterior. 20.
  21. 21. Indicatoarele de orientare şi informare Indicatoarele de orientare şi informare au forma poligonalã, în majoritatea cazurilor pe fond albastru, pe care suntdesenate sau sunt înscrise, cu caractere de culoare albã, informaţii referitoare la direcţia ce trebuie urmatã pentru a seajunge la destinaţia doritã ori la diferitele utilitãţi publice de care pot beneficia participanţii la trafic pe traseul pe careurmeazã sã-l parcurgã. fig.1e.1 Presemnalizarea unor direcţii Se instaleazã la 90...200m în afara localitãţilor şi la 50...100m în localitãţi, înaintea intersecţiilor întredrumurile naţionale, între drumurile judeţene şi între drumurile naţionale cu drumurile judeţene. Se poate amplasa şiînaintea intersecţiilor cu drumuri ce duc spre staţiuni balneoclimaterice sau care duc spre obiective turistice deimportantã deosebitã. Au rolul de a informa conducãtorii de vehicule cã este necesar sã se înscrie pe banda decirculaţie corespunzãtoare direcţiei de mers dorite (în cazul drumurilor cu cel puţin douã benzi pe sens). În cazul în caredrumurile indicate au mai mult de o bandã de circulaţie pe sens sãgeata indicând direcţia va fi dublatã. Ecusoanelecorespunzãtoare categoriei drumurilor (A, DN, DJ etc.) se inscriptioneazã pe indicator numai dacã drumul respectivporneşte din intersecţie. fig.1e.2 Presemnalizarea direcţiilor la o intersecţie denivelată de drumuri Vezi "Presemnalizarea direcţiilor la o intersecţie de drumuri din afara localitãţilor" (fig. 1.e.1). fig.1e.3 Presemnalizarea direcţiilor de mers la o intersecţie în localităţi Se amplaseazã de regulã în localitãţi (îndeosebi în oraşe) la 50...100m de intersecţii, când trebuiepresemnalizate cel puţin douã direcţii importante. Pot fi instalate şi pe portale sau console. Sãgeţile figurate pe indicatorpot fi verticale, orizontale sau oblice. Ecusoanele corespunzãtoare categoriei drumului se folosesc în aceleaşi condiţiica la fig.1.e.1. Au rolul de a informa conducãtorii de vehicule cã este necesar sã se înscrie pe banda corespunzatoaredirecţiei de mers (în cazul drumurilor cu cel puţin douã benzi pe sens). fig.1e.4 Traseul de evitare a localităţii Se amplaseazã la 90...200 m de intersecþia cu traseul de evitare a unei localitãţi. Are rolul de a indicaconducãtorilor de vehicule ce traseu trebuie sã urmeze pentru a evita tranzitarea localitãţii. fig.1e.5 Presemnalizarea direcţiilor într-o intersecţie cu sens giratoriu Acest indicator precede cu 50...100m indicatorul "Sens giratoriu". Schema intersecţiei figuratã peindicator corespunde planului de situaþie al intersecţiei. Denumirile localitãţilor se înscriu numai în dreptul sãgeţilor ceîndrumã spre direcţii importante. Denumirile de obiective importante din localitate (centru, garã etc.) se înscriu cu negrupe un câmp alb, conturat cu negru, pe fondul albastru al indicatorului. Ecusoanele corespunzãtoare categorieidrumurilor se folosesc în aceleaşi condiþii ca la fig. 1.g.1. fig.1e.6 Traseul de deviere în cazul unei restricţii Direcþie obligatorie pentru vehiculele din categoria simbolizatã Se instaleazã la 90...200 m înaintea intersecþiei cu traseul de deviere în cazul unei restricţii de duratã.În oraşe, pe indicator, se înscriu denumirile strãzilor de pe traseul de evitare a zonei cu restricţii de circulaţie. Pentrudevieri cu caracter temporar (lucrãri de refacere a drumurilor, podurilor etc.) indicatorul este similar, având inscripţiile deculoare neagrã pe fond galben. 21.
  22. 22. fig.1e.7 Direcţie obligatorie pentru vehiculele din categoria simbolizatã Se amplaseazã înaintea intrãrii în intersecþia în care este obligatoriu de urmat direcţia inscripţionatã însensul indicat de sãgeatã, numai de cãtre vehiculele din categoria simbolizatã, manevra efectuându-se dupã depãşireaindicatorului. fig.1e.8 Traseul de urmat pentru schimbarea direcţiei de mers Indicatorul se întâlneşte în localitãţi, înaintea intersecţiei care precede o altã intersecţie în care virajulla stânga este interzis. Schema prezentatã în indicator corespunde traseului ce trebuie urmat pentru a fi executattraseul la stânga. fig.1e.9 Presemnalizarea unui loc periculos , o interzicere sau o restricţie de circulaţie pe un drum lateral Se instaleazã în localitãþi la 50...100 m şi în afara localitãţilor la 90...200 m de intersecţia cu un drumlateral pe care se aflã un punct periculos (ex. o trecere la nivel cu o cale feratã fãrã bariere) sau o restricţie de circulaţie(ex. "Accesul interzis vehiculelor destinate transportului de mãrfuri"). fig.1e.10 Selectarea circulaţiei pe benzi în funcţie de direcţia de mers la inetrsecţii Se amplaseazã pe drumurile cu mai multe benzi pe sens la 50...200 m de intersecţie, pentru selectareacirculaţiei pe benzi în funcţie de direcţiile care pot fi urmate. Conducãtorii de vehicule au obligaţia sã ocupe pentruschimbarea direcţiei de mers spre stânga sau spre dreapta, benzile speciale destinate în acest sens, la întalnireaindicatorului prezentat. fig.1e.11 Bandă rezervată circulaţiei mijloacelor de transport în comun Se instaleazã în oraşe, pe strãzile cu cel puţin douã benzi pe sens unde o bandã este rezervatã exclusivautomobilelor (autobuze, troleibuze, maxi-taxi) care deservesc liniile urbane pentru transportul public de persoane.Indicatorul se repetã dupã fiecare intersecţie. fig.1e.12 Bandã destinatã vehiculelor care circulã cu vitezã mai micã decât cea menþionatã Se instaleazã la 50...100m înainte de începutul sectorului de drum pe care existã o bandã de circulaţiespecialã pentru deplasarea vehiculelor lente, pentru a se facilita posibilitatea depãşirii acestor vehicule. La întâlnireaindicatorului, conducãtorii vehiculelor, care nu pot circula cu vitezã minimã inscripţionatã pe aceasta, au obligaţia sãfoloseascã banda special amenajatã şi sã circule cu atenţie, având în vedere îngustarea iminentã a drumului laterminarea acestei benzi. fig.1e.13 Drum fãrã ieşire Se instaleazã înaintea intersecţiei cu un drum fãrã ieşire, pentru informarea conducãtorilor de vehicule.Schema de pe indicator trebuie sã corespundã configuraţiei reale a intersecţiei 22.

×