DrNACEEA$lCOl,Flcr-[Iu                 (  t   { s ,  D I i V I I O P t : R S O .   AC l l N I r l . t i l :  l  ,         ...
D e s c r i e r e aC I P a R i b l i o t e c i i N a ( i o n a l e a R o m A n i e i                                 JIM R...
&> Cuprins                                                                     CuvAnt inainte                             ...
DoCuvAnt inainte                uccesul este - prin natura lui * uluitor Ei evaziv, reuEind                cu mAiestrie sA...
E &)                       esenlinle liatii       Cele cinci elerrrcnte       nlt,,Po{i sa ai mai mult decAt ai acum pentr...
l0   Lr)   C t , / r  t  i t r c i d r n u  r r t e t : s t  t r t i n l ttl t i , i r t i t                              ...
l2   tt)   C r , / i ,c i t t c i L , l l t r e t t t r L s o t l i t l t , n l t i , i e ! ! i                           ...
x> Capitolul 1   FnozoFrApilozofia      este piatra de temelie a celor cinci elementeI   esen{iale ale vie{ii. Un factor d...
Itr   tO   C t  l t  r  i r t ,  i r  1 ,  l l t t  l r hr : r  r ; l i r j l t r r l t  r  t t f t t                     ...
1f i t O ! ) C c / r , c i t t t  i c  l , l t t t  t r t L  r  : t  r i f i r rrlltr t i t I i i                         ...
2 0 t D r ) C i  / r  t i t r e i r l r t t r r , t t t r t , . s i  r i l i r rt lir  i , i t l i i                      ...
2 2 D & [ [ q )(  / r ,c i t t t i r l t t n o t t r              C                                           ,:rtt{inlt t...
24 &)    Cclt;irrci clttrtt,tttt slttirrlt,Ltlt                                  r               t,itlti    carfile pe car...
2fi tr)   Lt[, titrt i t]ttrrutlt cslr{ittlt alt tir,Iii                                                                  ...
l8    Lr)   ( - r , i r , . i r t r . it , l t , n r l r t t ,                            t                               ...
.l() [r)   C (  / r ,c i n t  i t l t u t t  t t l t r , : (  rli] r i 1 {t,t l t i  i t t i i                            ...
.ll   f"-)   t - i y  t , - il r r - i 1 . 1 , , 1 t 1 , , 1:,(1 , l,r i t l t                                            ...
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii

1,774

Published on

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
1,774
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
108
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Jim Rohn-Cele 5 Elemente Esentiale Ale Vietii

  1. 1. DrNACEEA$lCOl,Flcr-[Iu ( t { s , D I i V I I O P t : R S O . AC l l N I r l . t i l : l , . l r l t r t t l t t . t t t t l l , . l i r r t I , r t t L t t t l ) l r z o l . l . l l ) l R LI . t ) l l l l : L .lttlttt tNltt.tyttII l ) l ) Z O I - l Al - l l ) l r l t l I I ) l N . l L R L l - 1 i i , .lolttt Mtrrvvtll ( i r l - t rI I D I t - l r ( ; l S L ; l R I l M I i i - l : l . t t ) t : l { t ] l - L . r l A .lttltrtMttrtt tll li ilDltE, { lNll I Olerttt llltuttl Cele SE(lRlrltit-li CON4i-rNl(ARI I Ltttr.rKirt.q I I i l 4 l r C I A R E L J I l l l S C l R E AM t , l - l l l P CwcT ELEMENTE ESENTIALE Rrtltin rtrvxtl ITACTORUT- N t EINSTEIN Yin Wen,ge Ric nl Poe r, hu ale viefii PUTERE, NEMARGINITA AntltonvRoltbin.s Ghidul succesuluipersonal ATITUDINEA iNVINCATONUIUI .lohn Mo,ntell CELE 2I DE CALITATI ALE LIDERULUI 8a) John Mu-syell CELE 17 LEGI ALE MUNCII iN TCUIPA John Mu-vvell E$tl(lLlRIt-EPOT CONDUCE l-A SLrCCES JohrtMu.rttell PUTEREA CONCINtRARII .ltrtk (un.fieItI. Mtrrk Vil trtr Htrrt.sert. Iteu itI La.t iNcEpe, (;ANDE$rr sA .lrhrt Mtuvell .IOITJ I, I)IJSPRTI DI1RI.AIITUDINE, I1(I I I P,. REI-AII I I,I .loltnMtnxell Pti Ctjt-l4 Lt1 SIJCCI:S l I I til.L 7i,u, Zi,qlurF I N A L I Z A R E A ! D I S C I P I - I N E A Z A , - T E N T R L iA D t l C t i L U C R t I R I I - hL A PE BUN SFAR$IT Irtrrv IJo.ssidv, (.hurttn Rtt,ln C A L I ] A i V P I - I N I R I IP E R S O N A T - I 1 Tlxll Dtrnttur VAMPIRII ENERCL,IICI Allrcrt J. IJarn.steitt T E A M B U I L D I N G :5 0 D L ,J O C U R I$ t R O L L , L - O R i N C O N S O I - I D A R L A t ECHIPEI $erlrunDerktgeo
  2. 2. D e s c r i e r e aC I P a R i b l i o t e c i i N a ( i o n a l e a R o m A n i e i JIM ROHN Cele cinci elemente esen(ialeale vie!ii i Jinr Rohn t r a d . :I r i s M a n u e l aA n g h e l - C i t l a n-. B u c u r e ; t i : Amaltea.2006 rsuN (i0) 973-7780_59_0; I S B N ( l 3 ) 9 1 8 - 9 7 3 - 7 7 8 0 - _I s 9 - Cele l . A n g h e l - C i t l a nI,r i s M a n u c l a( t r a d . ) Cnlcr ELEMENTE ESENTTALE ale viefii Ghidul succesului personal &) Jim RohnTHE FIVE MAJOR PIECES TO THE LIFE PUZLLE JIM ROHN O l99l by Jim Rohn w w w . j i m r o hn .c o m i n f o @ ji m r o h n . c o mCELE CINCI EI,ENIENTE ESENTIALE ALF] VIETII JIM ROHN EDITURAAMALTEA ISBN (l0) 973-7780-59_01 ISBN ( I 3) 978_973_7780_59_1 www.amaltea.ro O 2006 - EDITURA A|v{ALTEA
  3. 3. &> Cuprins CuvAnt inainte 7 I n t r o d u c e r e. . . . . . . . . . . I Tatdlui meu,estestd,ncamoEtenirii qi credin(ei mele. Capitolul l. Filozofia .... 15 Capitolul 2. Aritudinea ............ . ......43 Capitolul 3. Ac{iuneo ............. . . . . . . . .G 8 . Capitolul 4. Rezultatele............ .......79 Capitolul 5. Stilul de uia{a g? ............. Concluzii:Cum sd,dezuoltdmsim[ul imperatiuutui .........107 D e s p r ea u t o r . . . . . . . . . . . . . . . . 1.2 1. . ,l rlll r , "rl1lill]]l]1llnffiffllll1llflriulilll I
  4. 4. DoCuvAnt inainte uccesul este - prin natura lui * uluitor Ei evaziv, reuEind cu mAiestrie sA-giascundd comorile din calea tuturor celor care il cautA, cu excep{ia unui numAr redus de indivizi. - - Succesul datoritA structurii sale complexe trebuie atras cu forla unui magnet, nu cautat. Obtinem rasplali qi inregis- trAm progrese nu datoritd c6utArilor noastre asidue, ci dato- rit6 evoluliei noastre, cdci ea este cea care determinA rezulta- tele finale. ,,Ca si avem mai mult, trebuie si evoluim mai mult" - este chintesen{a frlozofiei dezvoltarii personale,a succesului gi fericirii - subiecteabordate de Jim Rohn in ,,Celecinci ele- mente esenliale ale vielii". Filozofia noastr6 personaldeste cea care genereazdatitu- dinea individualA. Atitudinea este cea care determind can- titatea qi calitatea activitAlii noastre. AceastA activitate in- fluenleazd rezultatele finale qi echilibrate, iar rezultatele ge- nereazS. stilul de via{i pe care il ducem. Rezultatele gi stilul de viald sunt efectele- circumstanfele pe care le mogtenim -, dar filozofia noastrA personala,atitu- dinea qi activitatea sunt cauzelesupreme ale efectelor. Ca sd schimbdmefectele, trebuie sA schimbAmcauzele. Cu toate acestea, mai multi oameni blameazA cei efectele,dar con- tinud sd suslind cauzele. In aceastdcarte - a treia - Jim Rohn ne prezinte idei qi opinii in stilul sAu unic, dAnd glas speran[ei qi muzei inspi- raliei qi oferind rAspunsuri celor aflati in cAutareaunei vieli mai bune. Lucrarea sa reprezintAun adevAratizvor de incu- rajare pentru toli cei care imbrdliqeazAfilozofia potrivit cdreia:,l l , F,.ffi. utnritiffi4l
  5. 5. E &) esenlinle liatii Cele cinci elerrrcnte nlt,,Po{i sa ai mai mult decAt ai acum pentru cA eqti capabil saatingi stadii de dezvoltare inimaginabile". Lasali-vA cuprinqi EO Introducerede vraja binefacatoare a cuvintelor gi mesajelor filozofiei luiJim Rohnl Dupa ce veli citi qi stApAni ,,Cele cinci elementeesenliale ale vie[ii", veti descoperi un potential nemarginit, Acum nu afi crezut vreodatA cA poate exista. Jn acest mornent din viala voastra, aveli gansasa dispuneli T Ide un docrrment de o lbrla uluitoare, pe care sper ca il ve{i Kvr,nWrlsoN citi cu aceeaqiseriozitate pe care ell am depus-o in conceperea PreEedintel com e paniei qi scrierea lui. Jim Rohn International Veli crede la inceput cA este vorba despre niqte simple cuvinte aqternute pe hArtie. Dar acest,ecuvinte gi gandurile: pe care ie stArnesc au o putere unic5. Obieclivul nostru - al vostru qi al meu - este sA transform&rn aceste cuvinte in idei qi emolii, care se vor transforma in niEte instrumente extrem de puternice, destinate sa modeleze un nou stil de viatA, carac- terizat prin teluri noi, dar qi printr-o hotarAre de fier de a deveni ceea ce dorim sa fim. Menirea celor mai multe cArli este de a bucura spiritul sau de a informa. Menirea acestei carli este de a inspira. Faptr.rlcA ali intrat deja in posesia ei ne da de in{eles cA va aflafi in cdutarea unui anumit lucru. Poate ca va dorili sA schimbali ceva in viala. Poate considera[i cA meritati mai mult dccat sunteli plAtiti sau ca sunteli inzestra{i cu un talent mult niai mare, pe care activitatea curentd nu vA perrnite sA-l exploata{i la maxim. Poate ca va confruntati cu niqte dileme personale care vA tulburA existen{a. Indiferent ce v-a impins sA recurgeti la acest gest - de a analiza ideile prezente in aceastA carte - se pare cA vA aflati in cS,utareaunor rispunsuri. Face{i parte dintre norocoqii vie{ii, care sunt gata sA intreprinda cAteva schimbari in universul lor - qi acesta este subiectul cAr{ii de fa!A: trans{brmarea vielii umane din ceea ce este in prezent in ceea ce ar trebui sa fje.
  6. 6. l0 Lr) C t , / r t i t r c i d r n u r r t e t : s t t r t i n l ttl t i , i r t i t lntrorlrrcelc tc) IIInceputrtl procesului de schimbare vA rog sA acordali atenlia voastrd necondi[ionata acestei carfi Ider:a de schimbarcir api.lle din doua motive. Unr.rl dintre qi sA o duce{i la bun sfArEit, nu doar sa o incepeti. La final, :rcestemutive este r/l.r;;rc|trr.irtr. Llneori, circumstan{ele din via{a oamenii ne vor aprecia viala nu in funclie de lucrurile pe care noastra devir-rirnposibil de urntrolat, incat abandonam cduta- le-am inceput, ci de cele pe care le-am desAvArqitprin elilrturile rea rAspunsurilor pentru cA suntenr copleEi[i de intrebAri fara gi hotArArile noastre. solulie. Dar tocmai aceasta disperare covArqitoare ne deter- Am conceput aceastA carte cu fbarte multd atenlie bazAn- nrina sa cautam raspunsurile. Disperarea este rezultatul linal du-mA pe idei qi opinii care au puterea de a vA schimba viata in adevdratul sens al cuvAntului. Sunt convins ca opera mea se va Ei inevitabil al timpului indelungat in care am neglijat qi igno- rat marile provoclri ale vie{ii, incAt ajungem intr-un moment dovedi o adevAratd muzA a inspiraliei, avAnd forla de a mo in ca.e dorin{a de a gasi raspunsurilc gi solu{iile la problemele difica orice circumstanle pe care destinul vi le va presara in nuastre urgente devine imperativA. cale. Pentru ca aceste idei sA-gi reverse puterea magicl asLrpra Al doilea motiv care ne determinA sA facem schimbari in vielii voastre, trebuie si vA rezervali pulin timp in saptAmAnilevia{a noastra este inspira{ia. SA sperAm cA acesta este punctul urmdtoare qi sd vA analiza{i cu seriozitate direclia pe care (}in care va afla{i acum - vA simlitri inspirali s6 intreprinde{i urmali, s[ reflectali asupra mesajului carlii gi sA puneti in apli-schimbari majore qi dramatice in universul vostru, ca rezultat care principiile pe care le veli citi in paginile ei.al mesajului pe care vi-l voi impdrtaqi prin intermediul acestei Voi incepe prin a vA impdrtdqi cAteva idei importante qicarti. preliminare, cu ajutorul cdrora veli putea porni in marea Inspiratia poate avea nerrumdrate izvoare $i radAcini. Un aventurA a vielii voastre pentru a descoperi succesul qicAntec, o carte sau un discurs impresionant - toate acestea fericirea.pot deveni adevArate muze ale inspiraliei. povestea unei per-soane care a reuqit in vialA, in ciuda tuturor obstacoleloq ne Cheiasuccesului a fericirii Eipoate face cu uqurinta sufletul sA vibreze. Inspiralia _ indi_ Progresul nostru depinde, uneori, doar de cAteva principiiferent de muza ei - trezeqte la viald sentimer:te, care reaprind importante. Aceste principii fundamentale au o influen{i co-flacdra speranlei, ambiliei qi hotararii. Este vocea incurajdrii varqitoare asupra sandta{ii, fericirii qi conturilor noastreqi a garan{iei care ne ajutA sA ne descoperim potenlialul. intre- bancare. Nu trebuie s6 inlelegeli ca doar cdteva idei au putereaz6rim o raz6. de speran{A qi mintea incepe ,,sA scaneze,, toate de a vd schimba viala, c6ci nu este adevArat. Ce vreau sA in-posibilita{ile, copleEi{i Ei animali de promisiunea succesurui lelegeli este c6 aceastd cautare a marilor raspunsuri ale vie[iiEi a fericirii. in acest moment fulgerdtor, cAnd inspiralia ne se bazeazd pe cinci elemente de baza, pe care le vom analiza inravdqeqte sufletul, trecem la acliune sau nu facem nimic. Dacd aceasta carte. Ele vor genera rezultatele pe care le vom obtrinene mullumim doar si ne bucurAm de aceste sentimente extra- in final.ordinare, pierdem in cele din urm6 posibilitalile qi promisiunea Nu veli putea deline controlul asupra tuturutr aspectelorcare le-a stArnit. vielii. Se incercali sa realizali acest lucru, inseamni sA cddeti Indiferent unde vA aflali in acest moment, indiferent dac6 prada unui ocean de frustrdri. De aceea, este bine sa stapAniliact;iunile va sunt dictate de disperare sau de muza inspira{iei, cAteva, daca nu le puteli stapAni pe toate; pe cele care v1 vor
  7. 7. l2 tt) C r , / i ,c i t t c i L , l l t r e t t t r L s o t l i t l t , n l t i , i e ! ! i Introtirrct.rt tr) I J schimba viala in adevdratur sens ar cr-rvanturui; spectele a vostru, a$a cum au jucat gi pentru genera{iile trecr-rte.Ilin esen{iale care vor av.a cel raii .ra.e impact in determinarea to{i anii de cercetareqi experien{A,din intAlnirile cu succesul. c a l i t a l i i e x i s l e n { e iv o a s t r e . dar qi cu eqecul,din discutiilergi parLeneriatelepe citre le-anr In aceastacautare a rispusurikrr pentru o via{a mai buna, avut, rezultA fhrA umbra de indoiala ca aceste cinci pr.incipii incerca{i sa {ine{i rere. seama cle aspectele care nutresc cea Ei-au pAstrat neqtirbitA capacitatea de a genera rezultate po- mai mare influen{a, care va pot schimba realmente universur in zitive, menite sA schimbe radical via[a unui individ. care trai[i! f)aca ve{i stapani aceste noliuni fundamenta]e, vd Testul timpului este adesea cel mai brrn indiciu al valoriip.,mit cau ve{,ifi dezamagi{i de rezultatele pe care le veli obline. unui anumit lucru. De aceea, vA invit sa analizali cu aten{ie Trebuie sa stapaninr cu tolii aceste noliuni fundamentale cele cinci principii fundamentale, care par sd se afle intotder.ale vie{ii. Este vorba de aceleaqi secrete ale succesului Ei Ieri- auna la cdrma existenlei noastre.cirii pe care oamenii le-au pus in pract,icainca de la inceputurile Nu delin rAspunsurile finale qi imbatabile pentru r.rvialalumii. Nu exista reguli petru marile reahzari aie omenirii. ideala. Existd foarte mulli oameni care pretind ca stiuExista doar niqte principii de baza, in jurul carora se invart adeud.rul gi ca au descoperit ultima piesA lipsA din mozaicuitoate ac{iunile noastre. vielii. Dar nu va exista niciodata un rdspuns final pentm In incercarea de a va imbunatafi circumstanfele prezente, simplul motiv cA nu va exista niciodat6 o intrebare finala. Denu vd indepartali niciodata de aceste principii nemuritoare, aceea, vA sfAtuiesc sA acordati atentia voastrd necondilionatAcare au trecut din genera[ie in generalie, devenind adevdratepietre de temelie iprocesul de descoperire,dezvoltare acestor principii fundamentale. VA asigur cA in final veli fi si tr6ire incAntali de rezultatele pe care le veli obline - cdci acestea unei vieli ideale. principii sunt cele cinci elemente esen{iale ale vietii.CeIecinci elementeesenliale ate aie{ii Dacdtoli cei care au citit aceasta carte ar dori sd-qiconceapa propria listd de principii fundamentale, ar fi cu tolul diferitd de celeconceputede semenii lor. pdn6 intr-un anumit punct. $i toate raspunsurile ar fi corccte, deoarecefiecare dintre noi are o viziune desprevia!6 cu totul diferitd de restul rumii. Este important sd inlelegefi cd rista pe care o voi prezenta in paginile acestei carli nu anuleazd - sub nici o forma -propriile voastre liste, iar cele cinci principii enunlate de minenu sunt singurelecare trebuie luate in considerare. Nu suntnici atat de infelept gi nici atat de ingamfat incat sd pretindcA delin toate rAspunsurile, iar rdspunsurilemele nu suntsingurele pe care trebuie sa re puneli in aplicare. principiiledesprecare vom discuta in aceastdcarte sunt cinci concepteirnportante, care joaca un rol vital in oblinerea succesului
  8. 8. x> Capitolul 1 FnozoFrApilozofia este piatra de temelie a celor cinci elementeI esen{iale ale vie{ii. Un factor determinan+-al direc{ieipe care o urmdm in vialA este modul in caregc?nrlinz. GAnduriler,ideile qi informaliile - tot ceea ce ia nagtere in mintea urnanir- alcatuiesc filozofia noastrd personala. Aceasta lilozofie neinfluenteazd ulterior obiceiurile gi comportamentul qi de aiciincepe povestea noastrA.Cum se nagte filozofia noastrd personald Filozofia noastrA de viata este rezultatul cunoEtinfelornoastre gi al procesului de dobAndire a acestor cunoqtinle. De-alungul vielii, ne alimentdm izvorul cunoaEterii din foartemulte surse, precum qcoala, prietenii, partenerii, influen{eleexercitate de mass-media sau cAminul pdrintesc; din cdrlilepe care le citim, dar qi prin intermediul procesului de ascultareqi observare. Sursele de cunoaqtere qi informare care au con-tribuit la formarea filozofiei noastre sunt practic nelimitate. CAnd atingem pragul maturitAlii, toate informa{iile noicare ne parvin trec prin filtrul filozofiei noastre personale.Conceptele care se imbinA armonios cu principiile noastre suntstocate in memorie qi contribuie la realimentarea izvoruluigAndirii noastre. Ideile care sunt in contradiclie cu opiniile qiconceptiile pe care ni le-am format deja sunt adesea respinse. Pentru a accepta noile informalii, trebuie sA ne verificAm,adesea,opiniile gi concep[iile preexistente. in timp ce incercAm 15
  9. 9. Itr tO C t l t r i r t , i r 1 , l l t t l r hr : r r ; l i r j l t r r l t r t t f t t [ ] i l o z o fi a L r ) l 7sa imbinarn ideile noi t:u cele veciri, rezultatul consta lie in Am infrunt:rt cu totii vAntr-rldezamAgirii, al disperarii si alconsolidareaprincipiilor trecttte. lle in extinderea granitelor suferinlelor adAnci. Atunci, care este motivul pentru care *fiLrzoiiei prezente. navigAnd cu propria noastra corabie, pornind din acelaEi loc ,,celeaqiprincipii care alcatlriesc iilozofia Iroastradeter- qi avAnd aceeaqidestinalie in minte - sosim la slhrqitul cala-rnina si sistemtrl nostru de valori. BazAndu-ne pe aceste con- toriei in ,,porturi" complet diferite? Nu navigam pe aceleaqicepfii, am tras anurnite concluzii referitoare la valorile spiri- mari? Nu am infruntat acelagi vAnt al circumstanlelor gituiui uman. Facem ceea ce considerAm cA este ualoros. DacA o aceleaqi furtuni de tristeli qi nemullumiri?persoana se hotaraqte sd se trezeascA in fiecare zi la ora 5 Destinalia diferita la care ajungem in vialA este determinatAdimineata pentru a profita de oportunitatile ce ii vor permite de modul in care pornim in larg. Felul in care gAndim influ-sa ofere familiei sale cAt mai multe lucruri frumoase in vialA, eneazAradical aceast6destinalie. Nu circumstanlele stabilescce inseamni acest lucru? inseamna cA individul respectiv diferenla uriaqa intre destinaliile noastre, ci felul in care por-aclioneazA aEa cum ii dicteaza filozofia sa. $i reciproca este nim in larg.valabila. Daca o persoana prefera sa doarma pAna la prdnz, Destinul ne rezervd aceleaqicircumstan{e tuturor. Cu totiiaclioneaza in concordanla cu filozofia sa. Dar rezultatele celor avem parte de dezamagiri Ei provocari. Cu tolii traim momentedoua filozofii - celor doua mentalitali - sunt complet diferite. cAnd - in ciuda celor mai bune planuri qi eforturi - totul pare Ne-am conceput cu tolii anumite idei qi principii referitoare sd se destrame. Circumstanlele neprielnice nu sunt rezervatela lucrurile care ne influenteazb viala, bazAndu-ne pe infor- doar oamenilor sAraci, nevoiaqi sau needucali. $i bogatii, darmaliile pe care le-am acumulat de-a lungul anilor. Fiecare qi sAracii au copii care se confruntd cu diverse probleme. $idintre noi are o pdrere personal6 despre guvern, educatie, pa- bogalii, dar Ei saracii au probleme in casnicie. $i bogaii, dartroni qi multe alte aspecte ale existenlei noastre. Ideile referi- gl saracii intAlnesc in cale aceleaqi provocari care duc la fali-toare la aceste aspecte contribuie la formarea filozofiei noastre ment gi disperare. Aqadar, nu evenimentele in sine determindEi ne ajuta sa tragem anumite conciuzii despre univers qi mo- calitatea vielii noastre, ci hotarArile pe care le luam cAnd na-dul lui de operare. Concluziile pe care le tragem, bazate pe vigam in larg gi descoperim cA - in ciuda tuturor eforturilorsistemul de valori, ne determina modul in care actionam in noastre - vdntul Ei-a schimbat direclia.fiecare zi qi in orice imprejurare. Am luat qi vom continua sdlu6m hotarAri bazAndu-ne pe lucrurile pe care le considerdm CAnd vAntul igi schimba direclia, trebuie sa ne schimbam qi nol. Trebuie sa cArmuim cu multa grija corabia, in aga fel incdtvaloroase. Daca aceste decizii ne ajutd sa obtinem succesul sA ne indreptam in direclia dorita. Modul in care pornim insau - dimpotrivA - ne imping in prapastie, acest lucru depinde l*g - felul in caregd,ndim qi ac(iond.m- ne poate distruge vialade informaliile pe care le-am acumulat de-a lungul timpuluiqi care constituie fundamentul filozofiei noastre. cu mai multa uqurinla decAt orice alta provocare a sorlii. Modul in care reac{ionam in fata greutatilor este mult mai important decAt obstacolele in sine. in momentul in care vom infelege acestFilozofia personaldpresupune ridicaret lucru, ne vom da seama in cele din urma ca provocare cea maiancorelorgi naaigareqtn larg rnare a vielii este sa preluam controlul gAndirii noastre. Pe parcursul existen[einoastre,vAntul circumstanlelorne Arta de a ne adapta corabia in functie de vAnturile schim-loveqtefAra incetare,influenlAndu-neviala in mod dramatic. batoare, in loc sa ne lasam duqi de valuri, presupune dezvoltarea
  10. 10. 1f i t O ! ) C c / r , c i t t t i c l , l t t t t r t L r : t r i f i r rrlltr t i t I i i Filozolia IO lc)unei r-roidiscipline. Asta inseamnd cA trebtrie sa ne itrrmam si Modul in care imbinAm qi punem in practica aceste inlbr-sa ne consolidam o filozofie de vialA puternica, ce ne va influ- 6a!ii constituie lundamentul filozolrei noastre personale. Pro-en[a pozitiv toate ac[iuniler,gAndurile qi hotararile. IJacAvom blema consta in laptul ca multe dintre informatiile stocate auduce la bun slArqit aceasta misiune nobila, rezultatul pe care dus la concluzii eronate despre vialA, care ne-au impiedicat sAil vom obline va fi o schimbare dramaticd, survenita in con- ne realizam obiectivele. Singura modalitate prin care putemturile bancare, veniturile, relaliile gi stilul nostru de viala. sA eliminam aceste bariere ale minlii este sd ne revizuim, re-DacA ne putem schimba modul in care percepem, judecArn qi modelam qi redefinim filozofia individualA.privim aspectele importante ale existenlei noastre, atunci ne Ca sA realizAm acest lucru, trebuie sd ne revizuim intr-ut-tputem schimba radical viala. mod obiectiv concluziile legate de via{a. Concluziile care nu lucreaz| in fauoareo noastrA lucreazA tmpotriua noastrA. SaCum putem dezaolta o filozofie putemicd spunem, de exemplu, ca un individ considera ci patronul sar.r nu-l plateqte suficient! Sistemul lui de valori - bazAndu-se Nu circumstantele exercita cea mai puternicA influenta pe o experienla indelungata qi pe o ,,colec!ie" impresionantAasupra acliunilor noastre in fala oportunita{ilor de mAine, ci de informalii prelioase - spune: ,,Nu e cinstit!" Acestmodul nostru de a gdndi. Gdndurile qi concluziile la care am ralionament il determina sA treaca la ,,represalii". Dreptajuns in via[a reprezintA suma totaiA a lucrurilor pe care ]e-am rezultat, iqi reduce eforturile Ei igi indeplineqte doar anumiteinvatat pAnA acum. sarcini de serviciu, pe care le considera justificate, tinAnd Procesul de inv5lare joaca un rol important in determinarea seama de salariul primit. Acest mod de a gAndi nu este delocfilozofiei noastre. De-a lungul timpului, am reuqit cu tolii sA eronat... daca scopul sAu este sa ramdnA in acelaqi loc, sastrAngem un volum impresionant de cunor;tinle. Este imposibilca informaliile ce ne parwin in fiecare zi sd nu exercite o in- facA ceea ce face in prezent qi sA {ie platit tot restul vie{iifluenld puternicd asupra modului nostru de a gAndi. Mintea sale aqa cum este pletit acum.uman6 inregistreaz6 mereu imagini, sunete qi priveliqti de Conceptiile qi deciziile ineficiente pe care le luAm suntpretutindeni. Toate experienlele trdite se intipdresc in neuronii rezultatul anilor de informare greqitA. Ne-am addpat dincerebrali. Cuvintele, cAntecele,programele de televiziune, con- izvoare greEite qi am adunat informatii eronate. Deciziile peversaliile qi carlile * toate lasd o amprentd puternic6 asupra care le-am luat nu sunt greqite dacd se bazeazA pe aceste in-computerelor noastre cerebrale. Emoliile, gAndurile sau formalii; informatiile sunt cele care ne determind sA lu6mactivitdtile in care suntem implicali creeaz5 noi circuite in decizii greqite. Din pacate ins6, aceste decizii greqite ne in-creier, care se conecteazd cu cele existente deja. Tot ceea ce ne-a depdrteazi de atingerea obiectivelor noastre.influen{at sau ne-a impresionat in viala a fost inregistratpentru totdeauna, iar suma personalit5$ii noastre o constituie lmp ort an{a informa[iilor noiaceastd stocare de informalii, conectate la releaua atAt de Deoarece este practic imposibil sA identificAm Ei sd elimin6mfragilA de impulsuri chimice Ei electrice din creierul uman. toate informaliile eronate din computerul nostru cerebral,Toate experientele trAite - exterioare sau interioare - ne con- singura modalitate prin care ne putem schimba mentalitateafera acest statut unic pe care il numim personalitate indi- este sa acumulam informatii noi. Dacii nu ne schimbamvidualS.
  11. 11. 2 0 t D r ) C i / r t i t r e i r l r t t r r , t t t r t , . s i r i l i r rt lir i , i t l i i / , Iilozofia tc) 2lconcep[iile r;i principiile, vorrr cor-rtinuasir aclionarrt .in con- sd fle mai bun deciit trecutul. Irebtrie sii rellcctilur it,qupratradic{ie cu interesele noastre. trecutuh-ri,sA retrairn tnomerntele attrnci, sti cugetam asuprir de Este vital sa ob{,inetn inlirrma{iile corcr:ler, necesare do- pe care le-am invAtirt qi sri ne rernodelam cornport.a- lec{iilorbAndirii succesului gi a Iericilii. in carzcontlart vorn pluti in mentr,rl prezent, bazandu-ne pe aceste lectii din trecut. Dzrcaderiva pe mArile ignoran{ei, inqela{i de ptrtereer,prestigiul ,si am incercat sA nranipulan. :,i sd n-;uqamalizimadevArul expe-posesiunile noastre. rien{elor trecute, dacA ailr inrerc:irlsii aruncam vina pe unierii Dar de unde putem sa preh-rrim idei qi inlbnnafii noi, corecte altora, inseanrnd cd am c;1iltat,o cale de scapare din fatar;i benelice, care sd ne ajrrte sA ne depAqim condilia actuala? realitdtii, condamna{i {iind sf, repelarrr greselile din trectri siDin fericire, exista pretutindenr in jurul nostru izvoare de in- sd infmntAm greutSlile prezente.forma{ii pozitive, care aEteapta sA le pLlnem in practica.ina ii[a[i din experien{el personale! Ascultayi o uoce din exl"erior! e Cu totii arenr nevriie de pulinA pregAtire. Acesta este qi Una dintre modalitilile ideale prin care ne putem extinde scopul car{ii pe care o citili. Pentru cei afla[i in c6utarea unor granitele cunogtinlelor este sA trecem in revista experienlele i d e i q i p e r s p e c L i v r .n o i , e a r e p r e z i n t A o v o c e o b i e c t i v A E i trecute. Universul experienlelur noastre este extrem de vast. cdlduzitoare. Ne putem corer:basinguri ppeqelile, dar o voce Mintea umanA este o adevAratA bibliotecA, pe ale carei rafturi din exterior poate sd confere mai multd valoare personalitA{ii zac inEiruite cdrliie ce povestesc intAmplarile noastre din qi acliunilor noastre, influenlAndu-ne pozitiv gAndurile qi trecut. Aceste experienle ne sugereazl cd exista o laturA ne- gativa r;i o latura pozitiva pentru toate ac[iunile, deciziile gi faptele spre dobAndirea unui viitor mai bun. obstacolele pe care le intAlnim in cale. O observa{ie pertinentA riin partea unei persoane pe care o O modalitate prin care putem invAla sa infaptuim un lucru respectdm ne poate ajuta sA vedern lucruri pe care - in modcorect este sd infaptuim un Iucru grepit. invA[am din eqecuri obiqnuit - nu le-am observa. Avern tendinla de a vedea numai in aceeaqi mdsurd in care invalam din victorii. Eqecul trebuie copacii din universul nostru, in timp ce un prieten obiectiv qi sijoace rolul de profesor in viala noastrA, cAci - altfel - nu ne perspicace poate vedea intreaga padure. Un sfat inlelept qivom putea bucura de rdsplata succesului. Eqecurile qi greqelile pertinent din partea unui individ in care avem incredere Ei pedin trecut trebuie sa ne determine sd ne schimbam com- care il respectdm ne poate ajuta sa descoperim informatiiportamentul actual, pentru cA - in caz contrar - prezentul qi precise qi corecte despre noi inEine, dar qi despre procesul qiviitorul nu vor fi decAt niqte copii ale trecutului. capacitatea noastrd de a lua decizii. Ne poate impiedica sd tra- Avem cu tolii amintiri legate de acliunile trecute, de avan- gem concluzii pripite qi eronate, bazate pe familiaritatea noas-tajele sau consecintele nepldcute ale acestor acliuni. Misiunea trd cu mediul in care triim.noastrd este de a transforma aniintirile referitoare la eveni- Dam dovada de multA inlelepciune dacA ne impunem omentele trecute in niqte servitori loiali, care sa lucreze in disciplinA de fier: aceeade a asculta sfaturile qi sugestiile uneislujba noastrA, nu in defavoarea noastri. persoane care ne iubeEte - asta in cazul in care viata gi Trebuie sA ne asigurd.m cA amintirile legate de experienlele circumstanlele nu ne obligA sA urmdm sfaturile unei persoanetrecute - fie bune sau rele - sunt exacte. daca vrem ca viitorul rduuoitoare.
  12. 12. 2 2 D & [ [ q )( / r ,c i t t t i r l t t n o t t r C ,:rtt{inlt tlt lit,lri Filozoti.r tl-l 23 in lumea a{acerilor, directorii abili apereaza adesea la din gregeliletrecutuiui sunt condamnali sa le repete" - spune sra- turile consilierilr lor, care aduc un suflu nou companiei prin un invalat. Daca ignordm lec{iile t,recutului, indiferent de opinia qi vocea lor din exterior. Angajatrii unei companir sursa acestora, devenim victiurele obstacolelor gi gregelilur.. pob sa devina artabde larniliarizali cLrproblemele cotidiene DacA ignorarn lec[iile istoriei, propriile noastre experien{e ale in- stituliei lor, icAt pierd di vedere soluliile care sunt nefericite vor pune stapinire pe noi, iar greqeiile pe care le de lapt la indemAna lor. vom comite ne vor distrrrgt: f,entrli totdeauna. Trebuie sd ne asiguram un anturaj sau un grup Din pacate, cei care dau greq in via[t1 nu ne imp6rtAqesc select de parteneri, la care putem apela atunci cand vantul experien{ele lor. DacA am aveu m:ii rntrlte $anse sA inva[anr iqi schirnba direc{ia, pentru a ne indrepta pe calea cea dreapta. din experien{ele negative ale semenilor noqtri, ne-am putezr Arti indivizi ne pot ajuta si1ne analizam in mod obiectiv acliunile salva viala din calea unor tragedii. in aqa fel incat sa nu ne indepartam de principiile fundamentale are existentei. inad[a{i din succesele semenilor aogtri! inad[a[i din egecurilesemenilor ao1tri! Este vital sA investim cAt putem de mult in studiul oame- nilor care au ob{inut succesulin via{a. Adunali idei qi infor- Oamenii qi experienlelelor personalene ofera oportunitali matii din toate surselepe care le aveli la indemAna!Citili carli! neEtiute prin care putem inv6la leclii valoroaseqi di.r.ur".r" Participali la diverse conferinlel Investiti tirnp in dobAndirea putem inspira. Experienlele semenilor noqtri ne cunoqtinlelor necesare oblinerii succesuiui!Studiali cu atenlie ofera doua surseinepuizabilede informalie, doua atitudini, doua categorii obiceiurile, limbajul, stilul vestimentar qi modul de a gdndi al de experienle similare, dar cu rezultate diferite. intalnim oamenilor de succes! i fiecare zi reprezentanli ai celor douA categorii. Fiecare grup Una dintre celemai importante surse de inspiralie o consti- are propriul sdu public qi fiecare exercitd o influenld tuie cdrlile de citate aparlinAnd celor care au gustat din cupa asupra celor care qtiu sa asculte.Dar ambelesurse sunt importante. victoriei, cArli pe care le puteli gdsi in librarii. Citind replicile Una reprezintAun modeldemnd,e urmat,cealalta_ unexemplu celoralegide zei (din epocitrecute sauprezente),putem in{elege ce trebuie euitat- esteun semnalde alarma ce trebuie mai bine gAndurilecare au cAlAuzit via{a unor oamenimire{i, studiat, dar nu imitat. convingAtori Ei influenli, demni de a fi citafi. cu tolii trebuie sa studiem fenomenuleqecurui, caci 1aceparte din lumea noastrd,din experienlanoastrd de viafa. De Scoate[itn eaiden[dputereainfluen[clorce trebuie sa studiem eqecul? pentru ca in acestferputem sa pozitiae!invdfdm lucrur.ilepe care nu trebuie sA le facem, Toate experienlelese pot dovedi niqte profesori de valoare, Trebuie sA ne aflam cu tolii in ciutarea oamenilor pe care ,daca invitdr din informaliile pe care ni le ofera qi le ii putem admira qi respecta, astfel incAt sA ne putem modela aplicanrinvataturile in viala noastrd. Exista voci care suslin tiparele de comportament in funclie de aceste persoane. Perso- ., uro-cierea cu oameni care nu au reuqit sa faca nimic in nalitatea Ei evolulia noastrd de pAnA acum sunt o imbinare a via{a estenocivd.,pentru cd ne putem insuqi obiceiurile lor proaste qi influenlelor pe care le-au exercitat asupra noastrA foarte mulliputem repeta greqelilelor cumplite. f)ar oameni. CAnd eram tineri, idolii nogtri erau personajele din ,,ceicare nu inva[a
  13. 13. 24 &) Cclt;irrci clttrtt,tttt slttirrlt,Ltlt r t,itlti carfile pe care le citeanr cu nesa{, r,edeteie de cinera gi ru- zicienii celebri. Un timp, trrr. Unul dint.e m.tivele prirnordiaio pertr.. ,,.,., ,;;;,r:,r:,r1; irlclr."at sd mergenr, si. ne im_ bracam gi chiar sa vtrrbim c. eroii reugesc sa obtirla succesul in vier!i se riator-eazir [hptuliri cir oqtri. odarta cLr tr.ecerea tirnpului, pentru r:a arr.ratis praplul nu acorda inrportarr{ai dert:,rliilor zilei. lrerhrrit: oi)sgrviirrr sa <:rr nratLrritafii, iar persona- litatea noastrA rrnica a inceput aten[ie. s a r e l l e c t a n )r r s u n r i lt v t n i n r c r r t e l oc li r r j r r r r I r r o s t r . rsrr r r J ." d"ruolte, dorifa de a inrita s-a estompat, dar i11uentra sd fim vigilen{i. sii stanr nre.ell cr-r chii i pirtnr. Sa patnrndeinr e x t e r i c l a r an u a i n c e t a t cornplet. talcul mesajelor ce ne parvin in fiecare zi. ,Adese:r. rnarire rprir- Indiferent de vArsta sau circumstan{ele tunitati ale vie{ii sunt ascrrnseprintre cvenimcnteleapare.t. noastre, nu putem scapa niciodata de inflrre{ele nesemnificative.pe czre - de multt: ori -, lo iqroriirn. I)ar:anrr exterioare. Secretul consta in descoperirea unor indivizi ale acordam aten[ie acestor intamplAri, ptrLem -ra r.rrtiir-r.r usu (]u cAror personalitafi sd ne stimuleze, sA ne fascineze Ei rearizdri rinld anumite oportunitlti. gi sa ne inspire in aqa fel incAt sa luptam sd ne insuqinr calita{e lor ideale. Marile proiecte Deaeni[i nigte ascultdtori ttbili! c refae o Ti:xil:* il:::fT"l"":i::::. :;: poartA marca unor corxnqnii 1., ^- a c _ ".;J :: Sa qtii sa ascul{i in ziua d ast,:izi, rleeiril , .devarai,. dezvoltarea vielii noastre. De aceea, avem nevoie de o ,,marcd art6. Suntem inconjurali de nenurnirate vr:ci care pret,ind de prestigiu,, care sd ne asigure calea spre succes. atenlia noastrd necondiliorata, fiecare de{iand trmesa.1 im- cu totii suntem influen{afi de cineva. $i pentru ca aceastS portant sau adresandu-ne o rugaminte stamitoare. una dintre influenta determin - intr-o anumita rn.sur - direclia pe cele mai bune modalitatri prin care putem lace fala acestei pro- o urm5m in viafd, trebuie care sa alegem in mod d,eliberat per_ vocdri este sa invA{dm arta uscultarii seler:tiue. soanele cdrora le vom permite sA ne influenleze, impiJicand Ascultarea selectiva seamani cu procesul de cautare & r-iirr.ri in acest fel eventualele influenle negative. post de radio prelerat in acest pr()rr,s, irscult,irnr ci.bevasecr) r,irl gi apoi fie continuiim ciut6rile, iie ne oprim la postLrlde r;,,_li<, Deaeni{i nigte obseraatori abilit pe care l-am gAsit, in {unclie de mesiijele transnrise. Or. de Nu trebuie sa rSsamnici o zi sa cAte ori o voce ne cere sd fim atenli, nt: oprint pru{in ca si :rna- treaca fara sd descoperim raspunsurileIa o seriede intrebtrri lizam mesajul. naca acesta este lipsit de sens extrem de importante,pre- Ei consistenla, cum_: se intAmplAin industria Ce atenlia noastrA se indreapta spre altceva. ,,Radarul,, nostru noastrd?Cu ce problemese confrunta guvernul nostru? Dar iqi indreaptd ,,antenele" spre o alta voce, al carei nresaj este cclmunitateanoastra? Darsectorulnostru?Ce realizAri,oportunrtd{i, mult mai important. instrumente gi teh_ Toate informafiile pe care le auzim sunt inregistrate de com-nici noi au ieqit la luminA?Ce personalitali influe.r6"urru"u* puterul nostru cerebral qi formeazA noi conexiuni. pul;emlumea intreagA,dar opinia cellr din jur? asculta unele voci doar din simpla curiozitate, da. daca ()ceir Trebuie sa devenimniqte observatori abi ai tuturor eveni- nu ne ajutA si ne indeplinim obiectivele, nrr trebuie sa-i acor-mentelorcarene inconjoara. Toateaceste evenimente inrlu- ne ddm prea multd aten{ie. Nuurai in momentul in care sunternenteazdintr-o mAsurdmai mare sau mai micd, lasAndo am_ convingi ca am descoperit o surs6 valoroasa de informa{ii, neprenta asupra personalitafii qi univer:suluinostru. l6sam influenlali de mesajul vocii eare ni-l transmite.
  14. 14. 2fi tr) Lt[, titrt i t]ttrrutlt cslr{ittlt alt tir,Iii l:rltizolia tc) 27 unl dintre atributele .brigat,rii ale artei de a cor-rd,ceil constituie conrunici,rrea toarea:fir-rAndseama de acearsttr ctlurttarti de itrlolnrartii, clre elictenlii. Capacitatea de a !p.r/ se naqte din arta rra a uscuitr,r. rsti ce sci ie-ar putea schimba viala, destinr-ri, reltr[iiltl, satrittarleir, AceastAarta ne.I,era clcaziir cler e extincle grani[ele curr,a;terii i.r cariera, familia etc., puteli sa sptrnefi care car{i ati citii irr qi ale var,rii noastre. P.rcesul vorbirii reprezi.ti ac{iuea ultimele 90 de zile/ prin care e dezvaruinr - i.tr-o risura De ce nu citim acesLe car{i care ne-ar ptttea schinrbit raclicill ruai rnare sau rnai mica - i.va{aturire cunogtinfe]e crrba.dite. Ir.ebuie, Ei viata? De ce ne plangem de ttlt ce ne itlctlnjoara, clar nu intrc- aEadar.sa stapaninr arta de a asculta pent.u a putea coneri prindem nici o schirnbare/ De ce blamAm efectele,dar imbra- varoare cuvintelor rostite. popula[itr Calea cea rnai elicienta prin care flqam cauzele?Cum explicam faptul ca doar 3% din putem invA{a ce sa le - pertnis care nc tlletii spunem copiilor noqtri este sa ii noastrA de{ine un permis la biblioteca ascultam. Trebuie sa citin.r cargiie pe care le citesc ei qi sa accesulnelimitat la tclate rispunsurile pe care le cautArn, rele clesr,i,j-rimmesajele pe care le prirresc din surse atat de variate. ritoare la succesul gi fericirea atat de rAvnite toatir viafa/ ( )ei Aceasta arta de ascultare clescifrare a informa{iilor ce le parvin Ei care viseazA u viala mai butrA nu-gi pot permite sti ignore copior noEtri ne ajuta cdrlile care ar putea exercita o inlluenli extraordinata asupra nu doar sri ie inlelegem proce..,i a" luare u a*.i"iitor, dar ne inlesneEte comunicarea cu ei, dezaluindu-ne universuiui lor. sistemul lor de Nu trebuie sd punem problema cA aceste carli ar fi prea valori. scumpe. Daca un individ ajunge la conclttzia ca o carte este prea costisitoare, sa vedeli care va fi prelul ignoranlei lui! Cititi toate cdr(ilel Nu este o diferenlA prea mare intre o persoana care nu Eiie Avem deja la dispozi{ia noastri sd citeasca qi o persoanA care nLt.urea sa citeasca. Rezultatrrl toate cArlile care ne pot ajuta sa fim boga{i, sdndtoqi, fericili ambelor situa{ii este ignoranla. Cei care au transformat dez- Ei puternici, sorbind cu nesa{ din cupa victoriei. voltarea personala intr-o misiune nobilA trebuie sA-qi exti;rda oameni proveind din toate categoriile granitele lecturii. ExistA atAt o multitudine de conferinte ciue sociare,oameni care au trAit experien[e de via{d incredi[ile, te inva{A cum sa devii un cititor asiduu, cAt r;i nenumAiaLe oanreni .o." u., u;r.rs din pragul saraciei pe culme cdrli care aqteaptA rabclAtoare pe ralturile librAriilor sa-qi succesului - gi-au facut timp qi gi-au aqternut viala pe hartie deschida universul pentru tine. Lectura este o cclndilie sinc petru a , impdrtaqi runrii itregi Ne-au oferit inlerepciunea qua non pentru toli cei care doresc sa-qi depdqeascA limitele qi e"pe.ienla *,r pentru a ne putea inspira qi inva{a in aqa gi condilia. Nimic nu trebuie sA se interpunii intre noi qi cArlile fer incat s{ ne remoderam filozofia contribuliile lor ne permit care ne-ar putea schimba viala. sa ridicdm ancora qi sapornirn in larg, cAlau_zindu_ne CAteva pagini citite in fiecare zi vA vor dArui - intr-o dupA experien$ele trAite deNer-audaruit gandure qi idee ror ei. perioada scurt6 de timp - o comoara de inlbrmalii inestimabile. pentru a ne putea schimbaplanurile, dacAeste nevoie, qi pentrua DacA nu vom rezerva mai mult timp lecturii, dac6 nu vom lua evita greqelile.Ne putemschimba viala bazAndu_nepe - o carte de pe raftul bibliotecii, dacd nu ne vom impttne exerciliul sfaturil" lo. i.rtreleptu. Toate gAndurile, ideile qi opiniile lecturii, atunci ignoranla va pune definitiv stApAnire pe via{a de care s_ar putea sa avefirorvoie alcdtuiesc paginile valoroase noastrA. ale unor "nrt, *"uo.-dinare. intrebarea pe care trebuie Cei care iEi doresc o via!6 mai buna trebuie sa devinA niqte sd v_o pune{i este urma_ persoane mai bune. Trebuie sd-qi conceapa o filozofie de .riata
  15. 15. l8 Lr) ( - r , i r , . i r t r . it , l t , n r l r t t , t r s t , n t t i l l tr i l r , t , t t , i i , l Ijilozoli.r tc) l(r echilibrata qi trpoi sa traiasc^ rrr cr.c,rda.{ir crr aceasta zolle. obiceirrl dr:rr firo- sertaraEal min[ii noastre, LrndeiEi vor trriercie pentrtr totclcirunir citi co.s.itriie o piatra de terelie de clezvortare rrnei trr.z.rir in prrcesul valoarea. S-ar put,ea sA ne amintim utr evenirnent,,dar r.ortr . solide gi irbatabire. Est,e c l i r t r e c . d i { i i l e r e o ( s i l r e , b t i n e r i r una uita emo[iile pe care le-am simfit in clipele acelea. s t r r : c e s r r l rg i | e r i c i r i i . r Al doilea avantai pe care il prezinta un jurnll il crlstitrriu faptul ci sirnplul act al noLarii gandrrrilor pe Iiart,iee ajLrtir fine[i un junral personal! s6 ne analizam ac{iunile cu mai multa obiectivitate. scrisl in ciul.ar.eanoastra perrnunerrti incetineqte fluxul inforrnaliilor, permi{adu-ne sa reflectanr s. neipuerrr rirl* (, disciprii "rl;t:Jr,tJTff:Tfi?.lfi qi sa analizam experien{ele prin craream trecut. Vedem cu nr.r inlbrna{iile poziLivcdin jurul multa claritate sursa inlbrma{iilor noastre. faptele care lrl ost.u, in aqa {ei icdt ne buc,ra de u. viitor rnuit rnai vom rrrrirrrr:r,lrL Lrecut,l: t.ebrrie sa stat la baza deciziilor pe care le-am luat qi acliunile pe clro {inorn un .jurr.ralpersonal. le-am intreprins ca urlnare a acestur decizii. cu alte cuvinr,c_ L,^ jurnal este , co,ecfie de nu doar evenimentul este supus unei examinar.i rnjnutiri:;,r:. obsr:rverfii descoperiri despre Ei vinla Reprezita propriur ci qi propria noastra filozolie de viali. Aceasta a.aiiza m.ti nost*r scenariu scris cre propriile noastre cuvinte, mani, cu care infafiqeaza experienle, culoasa ne permite sa ne remodelam filozofia gi sa ne schimbirm rirr{e gi concluzir dcspre idei, do- ameni qi evenimente care via!a. fluenlat viafa. ne-au in- Un jurnal ne dezvoltd in acelaqi timp capacitatea de a Un jurnal ne oferd doud avantaje comunica intr-un mod mult mai eficient. imbracdndu-ne expe- remarcabile. in primul rand ne ajuta sa in.egistram rienlele in straiele cuvintelor scrise, vom putea sa ne comu- toate ispectele momentului zent pentru o viitoare pre- trecere in revista a evenimetelor nicdm cu mai multa uqurinla nu doar ideile, ci gi valoarea trecute intamplare care au noastra lAuntrica. roc in viala noastra - experienfere pe care le traim q;iclin ca.e un fapt interesant il constituie momentul asasinarii inva{arn _ trebrrie ,a fi" i;;;;strate pentru ca invAlamintele preqedintelui Kennedy, cand unii dintre cei mai influen{i lideri lor sA nu se piarda. Trecutul dovedi o calauza irleaia pentru .? prrot" ai terii au inregistrat in jurnalele lor evenimentele cumplite luu.*u clecizi,lrr cle astAzr, ne vor oferi o zi de mAine care din ziua aceea.cand Air Force one a strabatut norii, din Dallas mult mai bund. Deqi toate evernimentelepe spre Washington, aducAnd trupul preqedintelui ucis, mulli care c traim sunt stocate creierul nostru, nu putem in oameni au privit scena intr-o tdcere adAncd, marturisindu_qi intotdeauna sd accesAm detarii ale unei intAmplari. anumite gandurile doar jurnalelor intime. Acesta a fost unui ditre Adesea, amanuntele se sau chiar se pierd in negura estonrpeaza rarele evenimente cAnd istoria a fost inregistratA aqa cum s_a timpului. Este posibijamintim rezultatul, dar s-ar putea sa ne intAmplat, impiedicAndu-i pe istoricii de mai tArziu sA mai sa uitam succesiuneaeveni-mentelor. sau deciziile pe care faca speculalii inutile. Aceasta coleclie de ganduri qi iciei scrise le_am Iuat. FAri sprijinulinforma{ii precise, care sa unor au constituitbaza carlii lui william Manchester - ..The Death ne ajute sd ne reamintimexjsta pericolul sa repetam trecutul, of a President" (,,Illoartea unui preqedinte,,), unul dintre aceleaEigreEeli de nenumdrate cele Fara ajutorul unui jurnal, aceste ori. rnai obiective documente istorice scris vreodatA. .io-".rt" deosebite- acesteespericnfer Ei emofii extraordinare - Toli oamenii care au oblinut succesul in vialA qi au in- vor fi aruncate intr-un f{ptuit lucruri marele au linut gi lin un jurnal personal. Aqa
  16. 16. .l() [r) C ( / r ,c i n t i t l t u t t t t l t r , : ( rli] r i 1 {t,t l t i i t t i i lrilozoti,r tc) l l l e d i c t e a z a c o n s t i i n { a . S e p a l e c a z e i i i i i n z e s t r e a z ac u u n Nu putern deveni o na[iune gi mai puternicii dtrcA nLr ne instinct aparte, ca.e le splrne ca o via[A care merita traita e6yn indrepta aten{ia spre ospectelefttrtclanterftuLe ale vier{ii. este o vialA care trebLrie inregistrertd. Poate cii acest obicei de Capacitatea de a crea lideri cAt mai competen{i in guvern, gcoli, a [ine un.jtrrnal t:stt-trnul dintre motivele pentnr care se disting biserici, afaceri qi comunitati consta in sistemul individrrarl d e r e s t u l l u r i i q i r e L r q ; e ss a i . l h p t u i a s c i i l t r c r u r i e x t r a o r - c de valori. De aceea,este datoria noastra de a ne expkrata po- dinare. ten{ialul la maxim, de a ne impune o anumita disciplina qi de Aceste hottirari aparent rninre paveazadrumul spre succes. a adopta obiceiuri pozitive, de a citi cAt mai multe carli qi de a cand oamenii obiquili acorda aten[ie lucrurilor cu adevarat {ine jurnale intime. Numai dacA vom porni in calatrlria cu- importante, dezvoltarea lor pe.sonala nu rai este decat o noaqterii, ne vom remodela filozolia qi ne vom schimba viata chestiune de tirnp. O disciplina de fier qi o greqeolo aparent - pe a noastrA, dar Ei pe cea a semenilor noqtri. minorA au acelaEi rezultat - de acumulare a avantajelor (in primul caz) qi a dezavantajelor (in cel de al doilea). Procesulde luare a deciziilor Nici succesul,dar nici egecul nu sunt rezultatul unui singureveniment dramatic. Amandoua sunt rezultatul acumularii Ori de cAte ori mintea noastrd receplioneazd o idee noua,deciziilor aparent minore qi nesemnificative, a caror greutate ea este cAnt6ritd gi analizatd de subconqtient, care stabileqteqi valoare, adunate de-a lungul timpului, ii prezintd individului nivelul de atenlie pe care il vom acorda. Ideile consideratebilanlul realizarilor sau esecurilor sale. finerea unui jurnal importante de sistemul nostru de valori se bucurd de atenlieintim nu constituie o condilie obligatorie pentru oblinerea imediata; celor pe care le considerdm minore le acordam osuccesului, dar joaca un rol important in mozaicul vielii, pe atenlie ocazionala.care il numim filozofie. DacA il vom neglija, nu vom reugi Nivelul atenliei qi actiunilor noastre depinde de filozofianiciodata sa completAm acest mozaic. noastrS. Daca nu am reugit sd acumulAm cunoqtinle adecvate Viala inseamnd. mai mult decAt un certificat de naqtere, o sau dacA nu am reuqit sA imbinAm cunoqtinlele vechi cu celepiatrd de mormant Ei un cont bancar intre aceste doua puncte de noi, atunci deciziile pe care le luAm ne indeparleazh de succesulcotitura ale existenlei noastre. Jurnalul este un instrument im- pe care il visdm. Dacd avem tendinla sA ne irosim timpul giportant care ne ajuta sa descoperim atat cauzele unui eqec,cat qi banii pe lucruri minore, este important sA ne analiz6m cuprogresul inregistrat de-a lungul calatoriei noastre prin via{6. atenlie procesul de luare a deciziilor. Devenim rapid o nafiune de min{i pasive. Lipsa de lecturA Lumea este plin6 de indivizi ale c6ror decizii sunt menite sdqi de scris duce la formarea unei gandiri indisciplinate. Daca le distrugd orice qansd de succes. Cei care nu se bazeazl pe o filozofie solidd qi imbatabild fac lucruri pe care nu ar fi trebuitne indoim de asta, nu trebuie decAt s6 ne uitam in jur qi s6 sl le facA qi ignord ceea ce ar fi trebuit sA se bucure de atenliavedem cum cei dragi apeleazala droguri, cum semenii noqtri lor necondilionatd. Nu-qi stabilesc obiectivele qi nici prioritAlilesunt implica{i in crime violente qi cum numarul copiilor care in vialA. OscileazA intre diverse hotdrAri. $tiu cA trebuie sAabandoneaza qcoalacreqte pe zi ce trece. Acesta este un exemplu facd ceva, dar lipsa de disciplina ii impiedicA sA treacA la acliune.de gandire greqita, de decizii proaste qi de un sistem de valori IntAlnim in fiecare zi nenumdrate rAscruci in drumuleronat. Daca nu vom eradica aceastd tenciinta, vom cobori la nostru, cAnd trebuie sA luAm o decizie in privinta unei problemenivelul tarilor subdezvoltate. rninore sau majore. Nu trebuie sa uitam ca toate aceste decizii
  17. 17. .ll f"-) t - i y t , - il r r - i 1 . 1 , , 1 t 1 , , 1:,(1 , l,r i t l t t n ,tlt t,itl ti I r i l L r z o l i rL r ) . 1 . 1 I)e uarc le lr-rari.r,.rentele de ni-{cruceale vietii cntrrreazrr o il.Lrrrritirdestinatie. In irceea;ii inevitabil al acumularii deciziilor si gAr-rdulilorerontrte. (lil nrAsrrra car.esunla tobala ir in c l e t i z i i l r t , r e c i r t e d u s l : r a l l r . i f , i ac r r c u r n s t a n r e r c l r s6 vd dau o delini{,ie niai simpla, t:s,t:cttL con.secirt(tt e.slc cCttort:u a nast.e de ra(i.oncmtertt repetatt: irt fitttttttzi . greEeli p.czenlc, clr:ciziil.l)e (,arrile l,aastdzi vr ciucela bLrcuriile De ce cclmitem o greEealade rafionarnent pe care o repeterrl sarr r-egrt,t,ele rrriune. de apoi in lecare zi? rlegei Decizii. Serec{ii. Fiec.re ne or.erii sansa de a deterr- Pentru cd nu o consideram importanta. min. .trlitatea viitrrrrrrri nostru. fiecare ne cere n pregatire $i Acliunile noastre zilnice nu par fbarte importante. O decizie rninrr{i.asa irrainte, aregerilor pe care le vom ru"". i aceste proast6, un lucru minor de care arn uitat sau o clrd pe care anl rnr)mente, crrnEtinfele pe carerle-anr clobadit si filozofia da- irosit-o inutil nu genereazAun impact copleqitor asuprir trlrata acest.r ctroqtinfe ne vr)r ridica pe culmile succesului noastr6. Adesea, sc5parn uqor de consecin{ele imediate ale sarr ne. vor distruge pentru l.otdeauna. faptelor noastre. f)e ac:eea, trebrrie sa ne prL.gatirnmereu pentr. conlruntarea DacA nu ne-am batut capul sa citim o carte in ultimele 90 cu marile m,rente ale existen[ei. Numai printr-un atre- de zile, aceastAdovada de indisciplinA nu are un impact imediat nament permanent ar minlii putem sa ruam decizii corecte qi asupra vielii noastre. $i pentru cd nu ni s-a intAmplat nimrc intelepte. Gdndirea ne dete.nina conuingerile; cctnuingerile net dramatic in urmatoarele 90 de zile, repetdm greqeala aite 90 infl rren{eazd hotardril e; hotdrd.rile ne mocre reazd. personaritatea ; de zile qi aqa mai departe. De ce? Pentru cd. nu ni se pare o iar personalitatea genereaz. rezultatele problemd. importantrt. $i aici apare pericolul. Mai cumplita fi,nale. Daca nu suntem mul{umi{i de destinalia la care am ajuns dec6t lipsa lecturii este incapacitatea de a intelege ci vd con- datorita deciziilor trecute, atunci trebuie ,,sd prelucrdm,, procesul fruntali de fapt cu o problema grava. gdndirii. Cu ajutorul noilor cunoqtin{e ne vom remodela Cei care m5nAnca alimente necorespunzdtoare amplificA firozofia. i., -o- rnentul in care ne vom schimba convingerile, viitoarele probleme de sandtate, dar bucuria momentului eclip- ne vom schimbaqi hotararile. Iar hotararile bune seazd consecintele ulterioare. Acestea par sa nu aibi nici cr vor genera rezultate bune. o filozofie de via{a solida r;i imbataba importanld. Cei care fumeaz6 sau beau prea mult repetA aceste ne ajut6 sa ru6mdecizii invincibile. precum un arhitect, acliuni greqite an dupA an... pentru cd par inofensive. Dar trebuie sa vedem inmintea noastrA rezultatele pe care dorim suferinlele Ei regretele acestor erori de ralionament se vor sA le ob{inem qi apoisa ne apucam de treaba pentru a construi face simlite cAndva in viitor. Nu sim{im consecinlele imediat; o fundafie solida pecare ne vom ridica viziunea. i,-r ,,,,-e.rtul ele continud sa se adune inevitabil pAnAintr-o zi cAnd va trebui in care viziuneaeste bine definita, iar fundafia este sA platim pre{ul pentru deciziile proaste pe care le-am luat - bine ancorata, deciziile pecare va trebui sA le lu6m pentru des5vArEirea decizii care nu pdreau sa aiba prea multa importanla. structuriinoastre vor veni de la sine. Atributul cel mai periculos al eqecului este viclenia. Pe ter- men scurt, acestemici grer;elinu par sa aiba consecinle. NtnticFormula e1ecului nu ne da de inteles cd ne prAbuEim. Uneori, aceste erori de ralionament iqi fac aparitia in momente de bucurie qi prospe- Eqecul nu este rezultatul unui singur eveniment dramatic. ritate. Pentru cd nu ni se intAmpla nimic rAu, pentru ca nuNu ne prabuqim in haos peste noapte. Eqecul este rezultatul existA consecinle imediate care sa ne atraga atenlia asupra

×