c,CATALfNA   TLlD05E   r
DOMENIUL ~IINSTRUMENTELE            PSIHOPATOLOGIEI    • Definitia, obiectul §i continutul psihopatologiei  .• Raportul   ...
Florin Tudase                Catalina Tudose         leti~a DobraniciPSIHOPATOLOGIE                       ~I   PSIHIATRIPE...
~eroo          Of    Cl   Biblioredi   ~goo!e fi.ORIN, lUOOSE          ~ psihialris poolro ~h~i/Florin Piihologia         ...
CUPRINSArgument                                                                   1CapitolullOOMENIUl ~IINSfRUMENTELE PSIH...
II                 3                 :Ii ~ BOAlA(F.T~)Conceptul de sanotate                                               ...
IIITulburarile de atentie                                                                66       Cadrul conceptual; Hiper...
IVConduita motorie ;;i tulburarile ei                                                  89       Cadrul conceptual         ...
vTulburarea de stres posttraumatic                                          222Neurastenia                                ...
VI              Inregistrarea ;;i memoria de scurta durata             299              Memoria recenta                   ...
Psihoiogia $i psihiatria s-au nascut Tn acelo?i, timp co domeni! specifice de cunoa?-tere $i de acriune, adiea 10 Tnceputu...
2   Psihopaiologie ~i psihiairie   penh"v psihob9i
3                    subliniaza faorul c6 anrio5ih iatrlOJ                                      idei                      ...
4                                                  Psihopatologie    ;;i psihiatrie   pentru psihologiBiMW"~i filozofia ex...
Argument                                                                                      5   Tn ultimii ani, Tn speci...
6                                               Psihopatoiogie   ;;i psihiatrie   pentru    psihologi      o noua direcjie...
7               iaceesi bi I e~lu aHat Ie] Incepu,                    descifrare     coreda OJ orizontului suferintei psi-...
CAlPiTOlUl                          1     DOME;                                          ~~I STRU     PSIHOP A TOlOGIEi- D...
10                                                       Psihopotologie     si psihiatrie   pentru psihologi     Ca ~i in ...
Domeniul        ~i instrumentele   psihopatologiei                                               11interventia pS,ih~ierap...
12                                                                Psihopatologie                      ~i psihiatrie   pent...
Domeniul ~i instrumentele psihopatologiei                                                  13   Dupa tt~©:~©J~t~ I existo ...
14                                             Psihopatologie   ~i psihiatrie pentru psihologiza sou urmeoza comportamente...
Domeniul ~[ insirumentele psihopatologiei                                                           15     Printre contrib...
16                                                     Psihopaloiogie        ~i psihialrie   penlru   psihologi    Actualm...
Domeniui ~i insirumentele psihopatologiei                                                                                 ...
18                                                        Psihopatologie    ;;i psihiatrie   pentru psiho[ogi  Aparitia ~i...
l                                                               T~                                                        ...
20                                              Psihopatologie   ~i psihiatrie pentru psihologifi facuta decat 0 functie n...
Norma, normalitate,   comportament    normal                                               21descriere, de fapt ele se com...
22                                              Psihopatologie   ~i psihiatrie pentru psihologi   Boala psihica se obiecti...
Norma, normalitate,   comportament   normal                                             23       Introducerea modelului no...
24                                                    Psihopatologie   ~i psihiatrie   pentru psihologi       oserie de au...
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi

8,626

Published on

Published in: Education
0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
8,626
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
475
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Transcript of "FLORIN T.CĂTĂLINA_TUDOSE L.DOBRANICI-Psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi"

  1. 1. c,CATALfNA TLlD05E r
  2. 2. DOMENIUL ~IINSTRUMENTELE PSIHOPATOLOGIEI • Definitia, obiectul §i continutul psihopatologiei .• Raportul cu alte §tiinte • Modele in psihopatologie • Obiectul psihopatologieiNORMA, NORMALITATE, COMPORTA~ENT NORMAL • Conceptul de normalitate • Normalitate §i comunicare • Normalitate §i adaptareSANATATE ~I BOALA MINTALA • Conceptul de sanatate • Anormalitate §i boala • Anormalitate §i prejudecata • Comportamentele anormale • Conceptul de boala psihica • Boala psihica §i ecosistem • Dimensiuni existentiale ale bolii psihice • incercari de definire a personalitatiiBOALA ~I PERSONALITATE • Tulburari de personalitate • Cauzele medicale ale schimbarilor de personalitate • Tulburari de personalitate - delimitari conceptuale • Caractere clinice ale dizarmoniei • 0 posibila etiologie a tulburarilor de personalitate. Clasificarea tulburarilor de personalitate §i ipostaze medicale ale acestora • Tulburari de personalitate §i boala • Modalitati de abordare a pacientului cu tulburare de personalitate internatSEMIOLOGIA - L1MBAJUL NECESAR • Tulburarile perceptiei • Tulburarile de memorie • Tulburarile de gandire • Tulburarile comunicarii • Tulburarile de vointa • Tulburarile de con§tiinta • Tulburarile campului de con§tiinta • Tulburarile claritatii §i capacitatii de integrare a campului de con§tiinta • Tulburarile con§tiintei de sine • Tulburarile comjtiintei corporalitatii (somatognozia) • Tulburari ale con§tiintei propriei persoane • Conduita motorie §i tulburarile ei • Tulburari motorii induse de tratamentul cu neuroleptice • Tulburarile afectivitatii • Comportamente agresive extreme. Suicidul • Homicidul • InfanticidulREALITATEA BOlli PSIHICE - CADRU CLINIC ~IINTERVENTIE PSIHOLOGIC ~ • intarzierea mintala • Tulburari organice • Dementele • Tulburarile delirante • Subtipuri de tulburare deliranta • Schizofrenia • Forme clinice (subtipuri) de schizofrenie • Medicatia antipsihotica • Tulburarile anxioase • Tulburarea anxioasa generalizata • Tulburarea de panica • Tulburarile fobice • Fobia sociala • Fobiile simple • Tulburarea obsesiv-compulsiva • Tulburarile afective • Tulburarea afectiva bipolara • Antidepresivele • Distimia • Ciclotimia • Tulburarea de stres posttraumatic. Neurastenia • Toxicofiliile • Comportamentul adictiv • Alcoolismul • Consumul de droguri • Tulburarile factice • Sindromul MlinchausenDE LA PSIHOSOMATICA LA SOMATIZARE • Somatizare §i medicina psihosomatica • Grupa tulburari somatoforme in DSM-IV • Antropologie §i somatizareEXAMINAREA BOLNAVULUI PSIHICDEONTOLOGIE ~I ETICA iN PSIHOPATOLOGIE ~ * *o carte de psihopatologie $i psihiatrie pentru psihologi este un deziderat mai vechi a carui transpunere Inpagina am dorit sa fie facuta astfel Incat la nivelul specialistului, cu precadere al celui In formare, saajunga notiunile fundamentale cu continut teoretic $i practic care sa-I puna cu psihiatrul nu doar Intr-osituatie de comunicare reala ci $i Intr-un demers comun diagnostic $i terapeutic.intr-o vreme In care "mareea informationala" se materializeaza nu rareori In voluminoase tratate Indomeniu, ne-am orientat efortul pentru 0 carte de sinteza, un ghid accesibil celui at/at la Inceput de drum.o descifrare corecta a orizontului suferintei psihice va Imbogati nu doar perceptia profesionala a fiecaruispecialist ci $i viziunea mai larga, umanista, pe care psihologul trebuie sa 0 aiM.ISBN: 973-9394-77-9
  3. 3. Florin Tudase Catalina Tudose leti~a DobraniciPSIHOPATOLOGIE ~I PSIHIATRIPENTRU PSIHOLOGI INF~ 2002 i --------------- ~
  4. 4. ~eroo Of Cl Biblioredi ~goo!e fi.ORIN, lUOOSE ~ psihialris poolro ~h~i/Florin Piihologia Tudose, CatalinaTudose,LetitiaDobranici- Bucuresti,nfomedica,2002 I p.; em. Bibliogr. ISBN 973-9394-77-9 I. Tudose,Catalina II. Dobranici, Letitia 616.89©2002 - INFC>ai.EDlCA s.r.l.Plliholegie $I psihi©Jiri®!lJfi<Mro psih©~i " f!©liin 1l«Jdl~, Ci:imlioo T~, LmJio Dobranic:iISBN: 973-9391:-"""9Toate drepturile rezervate Editurii INIFOMEDICANici 0 parte din acest volum nu poate fi copialafaro permisiunea scrisa a Editurii INFOMEDICA.Drepturile de distributie In strainatate apartin In exclusivitate editurii.Copyright ©2002 by ~NfOMEDICA s.r.l. All rights reserved.Aparut 2002Prezentarea grafica a copertii apartine Irinei Crivat.Tehnoredactare computerizata:Ing. Nicoleta AnghelGabriela-Rodica CovrigTipar realizat de INfOMEDICA s.r.i.Editura iNfOMEDiCA Bucuresti ~os.. Panduri 35, BI. P1B, Sc. A, Ap. 33-34, sedor 5 Tel./Fax: 01/410.04.10; 410.53.08; 410.61.63
  5. 5. CUPRINSArgument 1CapitolullOOMENIUl ~IINSfRUMENTELE PSIHOPATOlOGIEI(F. Too058, C. Tudose)Definijia, obiectul ~i conjinutul psihopatologiei 9Raportul cu alte ~tiinje 10ModeleModelul ateoretic In psihopatologie 12 13 Modelul behaviorist 13 Modelul biologic 14 Modelul cognitivist 14 Modelul dezvoltarii 15 Modelul ecosistemic 15 Modelul etnopsihopatologic 15 Modelul etologic 16 Modelul existenjialist , , 16 Modelul experimental 16 Modelul fenomenologic 17 Modelul psihanalitic 17 Modelul social , .. , 17 Modelul structuralist. , 18Obiectul psihopatologiei 18Capirolul2NO~ NORMAUTATIE; COMPORT MENT NORMAl A(1=. Tud~)Conceptul de normalitate 19Normalitatea ca sanatate 21Normalitatea ca valoare medie 22Normalitatea ca utopie 23 Concepjii fundamentale despre normalitate 15 valori psihanalitice ale societatii americane contemporane 24 25Normalitatea co proces 25Normalitate ~i comunicare 26Normalitate ~i adaptare 27
  6. 6. II 3 :Ii ~ BOAlA(F.T~)Conceptul de sanotate 31Anormolitate si boola , .. , 33Anormolitate si Ereiudecol·o.ComportOirnente,eanormaie , 35 35C·· oncepllJ"I I~!rr--nICCI- !j-,L1I~, n,ii . . 37Boal6; SI ecosisrern , 37Dimensiuni 6xisentiale ale bolii psihice 38F, •. j~/iO!"IL,•• " c:PERsoNAiIrATE NORMAit~iF. T~p C. T~u lIncercari de definire a 39Boala si personalitC!re 40Tulburari de personalitate 41 Couzele medicale ale schimbarilor de oersonalitate 42Tulburari de personalitate. Delimitori cor.cep~aie 43Caradere clinice ale dizarmoniei 45o posibila ati%gie a tulburarilor de personalitate 45Clasificareorulburorilor de personalitate 5i ipostaze medicale ale acestora 47 TulbiJrarea paranoida 48 Tulburarea schizoida 48 Tulburarea schizotipaia 48 Tulburarea anjisociaki " 48 Tulburarea borderline 48 Tulburarea histrionico ,., ,. , , 49 Tulburorea narcisica , ; .. , 49 Tulburarea evitanta 49 Tulburarea dependento 49 Tulburarea obsesiv-compulsiva 49 Alte tulburari de personditate 50Tulburari de personalitate ~i boala , 54Modalitati de abordare a pacientului cu tulburare de personalitateTntimpul internorii 55Capitolul5DE LA S!NDRQM LA CADRUl OJNIC(f, T~i C. Tu~u l ~id)Tulburarile perceptiei necesarSemiologia; limbajul 59 59 Codrul conceptual 59 Clasificarea tulburarilor de pen:eptie: Hiperestezia, Hipoestezia, Sinestezia, Agnoziile, i1uzia, Halucinatii!s IHalucinatiile psiho-senzoriale, Halucinatiile psihice - pseudohalucinatiile, Sindromul de automatism mintol) 60
  7. 7. IIITulburarile de atentie 66 Cadrul conceptual; Hiperprosexia; Hipoprosexia; Aprosexia 66Tulburarile de memorie 67 Cadrul conceptual 67 Dismnezii cantitative: Hipermneziile, Hipomneziile, Amneziile (Amneziile anterograde - de fixare -, Amneziile retrograde - de evocare -) 67 Dismnezii calitative (Paramnezii): Tulburari aie sintezei mnezice imediatp. (iluzii mneziceL Criptomnezia, Falsa rec,unoa~tere,)Iuzia sosiilor", Falsa nerecunoa~tere, Paramneziile de reduplicare, Tulburari ale rememorarii trecutului (allomnezii), PseudoreminiscentelerEcmnezia, Confabulatiile .70Tulburarile de gandire , 72 Cadrul conceptual 72 Tulburari Tndiscursivitatea gandirii: Tulburari Tn ritmul gandirii (Accelerarea ritmului gandirii, Lentoarea ideativa) .72 Tulburari Tn ansamblul gandirii: Ideile mintal, Barajul ideativ Tulburari Tn fluenta gandirii: Fadingul dominante, Ideile prevalente, Ideile .72 obsesive, Ideile delirante, Structurarea deliranta .73 Tulburari operationale ale gandirii: Stationare (nedezvoltarea gondiriil, Progresive (dementele) (Sindromul demential) .74Tulburarile comunicarii 75 Tulburari ale comunicorii verbale: Tulburari ale expresiei verbale (Debitul verbal, Ritmul verbal, Intonatia, Intensitatea vorbirii, Coloratura vorbiriir Tulburarile fanetice, Tulburarile semanticii ~i sintaxel, Tulburori ale expresiei grafice -,(Hiperactivitatea - graforeea -, Inactivitatea - refuzul scrisului Tulburari ale caligrafieir Tulburari ale dispunerii textului Tn pagina, Policromatografial, Afaziile .75 Tulburari ale comunicarii nonverbale: tinuta (tinuta dezordonata, Rafinamentul vestimentar, }inuta excentrica, tinuta pervertitoL Mimica (Hipermimiile, Hipomimiile, Paramimiile), Gestica (Ticurile, Manierismul, Bizareriile gestualer Negativismul, Stereotipiile, Perseverarile) .78Tulburarile de vointa 80 Cadrul conceptual; Hipobuliile; Hiperbuliile; Parabuliile 80Tulburarile de con~tiinta 81 Cadrul conceptual 81 Tulburarile campului de con~tiinta: Tulburarile claritetii ~i capacitatii de integrare a~campului de con~tiintar Tulburari ale structurii campului de con~tiint6 (lngustarea campului de con~tiint6r Starea crepuscularo, Personalitatea multiple, Confuzia mintalo - starile confuzionale: Onirismulr Oneiroidia, Amentia (sterea amentiv6), Delirul acut) 81 Tulburarile con~tiintei de sine 85 Tulburarile de tip neurologic, Tulbur6ri de schema corpora!a de natura psihica corporala con~tiintei corporalitatii (somatognozia): Tulburari de schema (DesomatizareaL 85 Tulburorile con~tiintei realit6tii obiectuale (Derealizarea) 86 Tulburari ale con~tiintei propriei persoane: Personalitatea multipla, DepersonC!!izarear indromul de aulumatismminto! (Kandinski-Clerambault) ... 87 S
  8. 8. IVConduita motorie ;;i tulburarile ei 89 Cadrul conceptual 89 Dezorganizarea conduitelor motorii 89 Tulburari motorii induse de tratamentul cu neuroleptice: Distonia acuta, Akatisia, Diskineziile, Sindromul Parkinsonian 90Tulburarile afectivitatii 92 Cadrul conceptual 92 Tulburarile dispozitiei: Hipotimiile, Hipertimiile (Anxietatea, Depresia, Euforia), Tulburari ale dinamicii dispozitionale, Tulburari ale emotiilor elaborate (Paratimiile, Fobiile, Extazul) 93Comportamente agresive extreme 100 AgresivitateOi ca simptom. Cadru conceptual 100 Ipostaze clinice ale agresivitatii 100 Suicidul: Definitie. Cadru conceptual, Instante ale fenomenului suicidar, Suicidul Tn doi (suicidul dual), Suicidul colectiv, Conduitele pseudosuicidare (falsele suiciduri), Factori de risc pentru suicid (Factorii socio-economici, Factorii meteorologici ;;i cosmici, Factorii somatici, Ereditatea, Suicidul Tn functie de varsta), Suicidul Tn bolile psihice, Mituri ;;i false pareri despre suicid, Tipuri particulare de suicid: Sinuciderea de abandon, Sinuciderea "Samsonica" 101 Homicidul 114 Infanticidul 114OJipitolul 6 BOUI PSIHlOE.CADRUl CUN!C ~~ INTiERViENmE PSIHOlOOicARlEAUTATEAiF. Tudoss§ C. lud©~u l O©bT@lnid)Intarziereo mintala 117 Definitie 118 Scurta prezentare c1inica 118 Epidemiologie, date de evolutie ;;i pronostic 119 Factori etiopatogenici implicati In aparitia tulburarii 119 Investigatii psihologice specifice 120 Posibilitati de interventie terapeutica ale psihologului clinician 122Tulburari organ ice 123 Sindromul psihoorganic cronic 123 Sindromul deficitar (sindromul psihopatoid) 123 Dementele 123Tulburarile delirante 139Schizofren ia 144Tulburarile anxioase 167 Tulburarea de panico 175 Tulburorile fobice 178Tulburorile afective 200 Tulburare afectiva bipolara 201 Distimia 219 Ciclotimia 221
  9. 9. vTulburarea de stres posttraumatic 222Neurastenia 230Toxicomaniile si alcoolismul 236 Conceptul de Adictie -"addiction" 236 Alcoolismul 237 Toxicomania 244Bolile factice ;;i simularea 256Capitolul7DE LA PSIHOSOMATIcA. LA SOMATI.ZARE(f. Tudooe)Definitii ;;i cadru conceptual 269Somatizarea Intre psihanaliza ;;i neurobiologie 270Somatizare ;;~n:edicina psihosAomaticaGrupa tulburan somatoforme In DSM-IV 270 271Tulburari somatoforme ;;i normativitate 272Afectivitatea negativo ;;i somatizarea 273Somatizare ;;i con;;tiinta 273Somatizarea - un comportament In fata bolii 274Genetico ;;i somatizare 275Somatizare ;;i personalitate 275posibile modele ale somatizarii 275 Somatizarea ca mecanism de aparare psihologic 277 Somatizarea ca tendinto de a apela 10 Ingrijiri medicole 278 Somatizarea ca 0 consecinta a suprautilizarii asistentei medicale 278Etiologie ;;i ontologie In somatizare 280Fiziologie ;;i psihiatrie In determinarea simptomelor functionale 280Factorii psihosociali ;;i somatizarea 280Comorbiditate;;i Somatizare 281Nosografie ;;i Somatizare 281Antropologie ;;i Somatizare 282Capirolul8EXAMlNAREA OO!.NAVUlUI PSIH!C(F. Tud~§ C Tud~)Examenul psihiatric 284Examinarea starii psihice 287 Istoricul personal al pacientului 288Examenul psihic 293 Prezentare ;;i comportament 294 Reactia fato de examinator 295 Activitatea motorie 295 Tulburari de vorbire ;;i gandire 296 Functiile cognitive 297 Orientarea 298 Atentia ;;i concentrarea 298
  10. 10. VI Inregistrarea ;;i memoria de scurta durata 299 Memoria recenta 300 Memoria de lunga durata 300 Inteligenta 300 Abstractizarea 301 Tulburarile de continut ale gandirii 301 Preocupari 301 Idei patologice 302 Afectivitatea ;;i dispozitia 302 Tulburarile dispozitiei . , 303 Dispozitia subieetiva , 303 Observatia obiectiva OJ dispozitiei 303 Reactivitatea neuro-vegetativa 304 Perceptia 305 Halucinatiile 306 Critica bolii ;;i capaeitatea de apreeiere a situatiei 307 Reactia examinatorului fata de pacient 307~fo r~iOO®u Co ,Secolul XXI va fi etie sou nu va fi deloe 309Psihiatria - 0 practiea etica 310 Despre abuzul psihiatric 310 Diagnostic psihiatrie ;;i eHea 311 Terapie;;i etice 312 Confidentialitate 313 Etica, transfer ;;i eontratransfer 314 Psihofarmacologie ;;i etico 315Boala ;;i stigmatizarea 316Drepturilepacientilor 317 ............................................... 321 .............................................. 335
  11. 11. Psihoiogia $i psihiatria s-au nascut Tn acelo?i, timp co domeni! specifice de cunoa?-tere $i de acriune, adiea 10 Tnceputul secolului 01 XIX-lea. De?i sursele lor au fost com-ple~~iferit~; filosofia domenll, psiholo~iei produca 10 scurt tlmp.psihiatriei, In~alnir.ea lor,tendo penrru embele Tn eaz~! avec sa se ;;i m~di~ina 111 cei. 01 Cartea med!cululPiooi - nume emblematic In psihiairia modern6. - pub/icota In 1801, purta titlul de ,,Tra-tat medico-filosofic asupra aliendrii mintale". Eo a conturat de ia Tnceput 0 noua dirnen-siune a medicinei ~i0 coordonata indispensabiia psihiatriei, ceo filo~ofica. ISlmia comuno a devenit infinit mai densa, dar ;;i mai complicota{ odah) cu aparitialucra~ilor lui .. ;;i.Si~ilJl!"ucl ~d - me.~ic!cClr~ClUA f sport pur ;;i simplu iiporeledoetnnare ale epOCII, multiplicand demersul pSlhologlel ;;1 !mbogatind coneepiele fun-damenhJle ale acesteia. Opera de tinerete a medicuiui ~i filosofu!ui j~~ 0 dat consistenta fenome"nologica psihopatoloS;jiei, principiile metodologice elaborate de el au completat $i aucontribuit 10 Ie obrinuse ~i au oferit premise critiee de abordarii clinice pe psihana!iticakraepe!iana aprofundarea sistematica a rezultatelor raportare !a $coala care ;.coalo$i chiar 10 existentialism. De a!tfel, fenomenologia S8 va dovedi una din cele mai fertile surse de dezvoltare siTntelegere a psihopatologiei. Nodelul de boola psihica haepe/inion orientat spre biologia cerebroid, postulcmdatingerea ereierului, a test relativizat ?i Tmbogatit de viziunea dinamico a lui Aooif ~ Mcare a odaugat dimensiunea psihosociala determinisrnuiui balii.
  12. 12. 2 Psihopaiologie ~i psihiairie penh"v psihob9i
  13. 13. 3 subliniaza faorul c6 anrio5ih iatrlOJ idei !, . uneon ,I rolc!onc, f nascut in J ••• Antipsihicriria Ceit.ncel 6Y,o!icctii noi pentru boola psihicCl, etioioaia ei; ea neaOQ• ! I"rCibrourile pSlhcpatologlceI· conSleierate co )Imd ,l f" . a I O1mbiguIYa)lI I I .• ,. $1relOJ- " . -," ImOCiIJIUI ptiei oCicient-rnedic, meraand [:;&n6 ia desfiintarea norma!/bolnav psihic si afi,-, •• " ,. ,. i I. lneXiSienja tsnomenulul patoioglC pe care 1!consid""Ci ooar "dllent 1/ .. A.srrel, sc h AI "r • ,r 1- izorrerJ!c dev!ne un limn cuinvcr ae SOC19 te $1 r I , ,1/ , • ta , .. 0 slrnp!o- ncj!une socia !- ns~ 1 f· •• o. i ., ImCiginea dencriurata a psihialriei Ci fast c~eota ~i de onumi,e product!! cinemalografice prezenlondspedaculos{ iTogic{ dar evident deformat, viota din spitale; In aces! S6fiS, un Icc deasebit II detine filmullui~@mtBdf.I/~itZbor deasupra unui ,uib de cueil:, Oricine poore face;) comparat1e lnrre aC8st film $i recent~!aufoo~tul Oscar (2002) . "0 minte srraluciioare" peniTV a 5e convinoe co asiozi c!nemotografie - opinie publica -nu mei crde co psihiatria creaza boola p;ihica pentru a 0 reprima, .
  14. 14. 4 Psihopatologie ;;i psihiatrie pentru psihologiBiMW"~i filozofia existentialista co5i5i defenomenologie (I{i®rk~oomfj©l~~~, H@idsgg~Jpirata de w©li1llli&i ~), de 0 serie de reze ale scalii de Ia Frankfurt (~WJ~!A.d~@! frofilm •.b1~~@im~t antipsihiatria gaseste obscure determinari socioculturaleale bolii psihice, afirmond potentialul potogenetic 01 soeietatii co si pe eel 01 celuleifamiliale, considerate ca fiind structuri Cie violentei. Cu toota zgomotoasa contestere si negatie, antipsihiotria nu a reusit sa of ere nimicTn schimbul "modelelor" pe care Ie dorea disparute, transtormondu-se, asCi cum oratalEy prin lipsa de coerenj"iS si metoda, co si prin abordarea inadecvota a conceptiilorleoretice si stiintifice pe care psihiatria se fondeaze, Tnjr-o miscare antimedicalo, anti-institutionala 5i anticivilizatorie. Realitatee bolii psihice, corelatiile sale organice 5i tTOns-culturale, adevorurile si cu care psihiotria opereazQ eticientl dar nevoio acestuia de aiutorconstituie surerinta alienarea bolnavului psihic, precum si pe care antipsihiatria Ie-anegat cu vehemento, construindu-si un esafodai de fantasme care au transformat-o Tn"apsih iatrie". Este incitant faptul co )enomenul antipsihiatric" a ap6rut ca 0 conj-estare de stangaa modelelcr traditionale ?i nu a avut Tn perioada sa de giorie nici un efect asupra psi-hiatriei din Est, conflictul individ-societate neputond fi pus In discutie aici. Dupa madificorile sociale din 1989 au existat Tncercari timide de reluare a tezelorantipsihiatri~e Tn fastele tori comuniste intr-o globala contestare a sistemului prabu?it. Boola psihica este ereditara - ceo de-a daua mare preiudecata -I?i are radacini isto-rice impartante Tn seeo/ul al XIX-lea - vezi celebro degenerescenta - dar este si un reflexaI exagerarilor biologizante gata sa gaseasca genele fiecarui campor-tament sou simptom. Teoriile Tnvatarii ,sociale ?i datele psihoiogiei comportarnentale crediteaza cea de-aVersantu social este aiei carepe care psihica este rezultatui distorsiunilortreio pre/udecota, dupa eel boala se rostogole?te avalan~a de contuzii. din copilarie. Prezentarea bolii psihiee ca rezultat 01 unei sexualitati anormale rezulta din exagera- reaA~i v~lg~rizarea teoriei psi~.ano.lit.ice freudiene eo!portata Tntr-o .maniera folcl<;,rica. In sfar:;lt, prezentarea bolil pSlhlce co 0 consecmta a stresulul este exogenlzareamaxima a couzolitatilor. Stresul- maladia epocii informationale este, cel putin In opiniamass-media, cavza princeps a bolii psihice, putand fi gasit drepl componenta - couzain cvasitotalitatea bolilor. Este interesanto participarea entuziastCi a unor medici organici$ti 10 aceastCi teorieexplicative in care este implicat stresui - acest veritabi! flage! a! vietii contemporane nemodified acte!e noastre comportamenta!e ce se constituie In adevarati factori de riscpentru Imbolndvire (l@miJrid~tante grupuri de psihologi pentrulIB;20(2). La fel versiune simplificatasa care aceasta de pasionate par fie bolii co reactie a si unele impor-este suficient de intelectualizata pentru a capata legitimitate. Am prezentat pe larg aceste cateva prejudecati (sou poate fantasme) legate dedomeniul psihiatriei 5i psihopatologiei, Tn special "atoeul" antipsihiatric, pen1Tu co Tnciudo unor progrese metodologice, ?tiintifice si praxiologice exceotionale psihiatria 85fespecio!itotea medicaid ceo moi controversota (T~~ R, 2Obb). Aborda~ile dogmatice legate de anumite eurente de gondire care au dominat soudomina psihologia 10 un moment dati oricot de seducatoare or fi In dimensiunea lorexplicativa sou ordonatoare,limitele sale, abordarea eclectica ?i dovedit incomplete. Am preferat de aeeea cu toate s-au pragmatica recunoscand co psihiatria lIa devenit unspatiu de eonstelatie a tuturor directiilor dupa care se studiaza natura umana"(~~ 0g00~ 1993).
  15. 15. Argument 5 Tn ultimii ani, Tn special in ultimul deceniu, s-a manifestat 0 tendinta importanta dea ocorda interes unor perturbari, disfunctii sou disobi/itati aflate intr-o faza preclinica(nelini;;tea,doar 10 granita dintre patologie ~i cenu~iul unor trairi normale deosebita dinsou poate teamo, tristetea, oboseala, trico, indiferento). Preocuporea dezagreobilesocietotea moderna pentru sanatotea mintala, vazuta nu doar ca 0 com~onenta funda-mentala a sonatatii, ci ~i co 0 cheie de bolta a Jericirii perpetue" (l!ki,B~OO" P) cautato lumea occidentola, 0 extins, nu se poate extinde de interventie 0 sub acoperireade Cu toate acestea, psihiatria de osemenea, campulIa nesfar~it chiar psihiatriei.ocestui concept extrem de mediatizot numit sanatote mintala. Psihiotrul nu este un gra-nicer care paze~te 0 frontiero, care I;;i schimba permanent traseul transformandu-lintr-unSisif 01 normolitotii. o recenta sinteza orata ca, pe masura ce perspectiva solutiilor 10 problemele desanotate mintala este din ce in ce mai bogata prin tratamentele psihiatrice, graniteletraditionale ale tulburarii psihiatrice s-au largit. Problemele zilnice considerate co teri-toriu al altor sfere sociale s-au "medicalizat" prin psihiatrie. Se considera ca ingrijireasanatatii mintale poate functiono ca 0 solutie pentru multe probleme personale ;;i socialediferite. Spre exemplu, diognosticul tulburarii de deficit de atentie/hiperactivitate la copii acrescut dramatic Tn ultimii ani In torile anglo-saxone, Tn paralel cu 0 cre;;tere la fel deexplozivEi a prescrierilor de medicamente stimulante. Totu;;i, comportamentul copiilor 10care se identifico tulburarea deficitului de atentie/h iperactivitate se suprapune cu com-portamentul care opare frecvent la copii cand ace~tia se simt frustrati, anxio;;i, plictisiti,abandonati sau stresati Tnorice alt mod. Dintr-o perspectiva critica este evident ca fenomenul social de supraincarcare medi-camentoasa a copiilor nu indica 0 cre~tere reala a frecventei unei tulburari mintale, cidestrotegie ~i a mutore a accentului Recurgerea la tratament medicamentos0descuraieazQo familie de sistemelor ~colare. de la sarcina dificila de Imbunatatire calitatii vietiiinsa asumarea responsabilitotii individu/ui ;;i, deci, exacerbeaza dificultatile pe careacesta ar trebui sa Ie remedieze. Un alt exemplu este eel 01 tulburarii de stres positraumatic, oficial admisa in clasifi-cari TnStatele Unite Tn urma unor repetate interventii la nivel politic pentru a recunoo;;tesuferinta psihica a veteranilor de razboi din Vietnam care au trecut prin siluatii drama-tice. Nu dupa mull timpI diagnosticarea a inceput sa se asocieze cu experiente maiputin extreme, ceea ce a incurajot cererile de reeompensore pentru daune psihologice.Cu toate acestea, medicalizarea suferintei umane traumatice prezinta riseul reduceriiacesteia 10 nivelul unei probleme tehniee, Exemple/e pot continua cu adevarate noi capitole de parologie cum ar fi cazul anxie-totii sociale. Este deosebit de interesant ca adeptii viziunilor biologice in psihiatrie nunumai ca nu neaga noile entitati, ci gasesc modele neurochimice cu 0 suspecta u;;urintacreatoare. Mai mult, marile companii producatoare de psihotrope produc intr-un vartejametitor de innoire medicamente precis circumscrise noilor entitati. La fel de inventivilpsihoterapeutii, de eele mai diverse orienjari doctrinare, gasesc solutii rapid adaptotenoib- provocari. o ;erie de medici, sociologi, psihologi arata co psihiatria trebuie sa-;;i reduca exce-sele, in special pe cele biologizante, reintorcandu-se ;;i limitandu-se cu insistenta 10modelul biopsihosocial.
  16. 16. 6 Psihopatoiogie ;;i psihiatrie pentru psihologi o noua direcjie numita postpsihiatrie JFi *D JFig ~ rdice 0 serie problema In aceo.sta perioada Tn care societatea trace, impreuna Cll m~icina, Tnapoca fi urmatoar Je,,Intrebarile pe care reprezentcmtii acestui curent ie considera legiti-me or ~osm1~den:a, ll) Deco psihiatria asreprodusul instiMiei, care va fi capacitatea sa de a determinanatura lngriiirilor postinstitutionale? (2) Putem sa ne imoginam 0 relatis Intre medicina $i bolnavui diferit6Jde ceocare S-OJ format 111 sistemu! azibr 01 epocilor precedente? , 31 Daca ~sih~a~ia este,produsul une,iculturi p~~cupC!r6 de ra!ionalitate $i individua-hh:lte,ce fel Ciesanatate mll1]ola se potrNe$te lum!! posfTI1odemeIn care OlceSle reocu- ppari sunt In evidenta scadere?, (4) Cat adecvaio este psihiatria occidentala pentru grupurile eultumle care suntadeptele unei ordini spirituale Ci !umii, accentuarii dimensiunii atice in ceea ce prive$tefamilia ;;i comunital-ea? . am inferveni ;;i problemcJj"icaingrijirilor de scmolote mintOliade exduderea sociala ;;i coercitia 8xerci<tat6Tn ultimale daua secole Tn acest dameniu? PrQvocarile carom psihiatria posfTI1oclerna trebui sa Ie face fata sunt urmotoarele: va () IncredereOl In puterea ;;tiintei ;;i tehnolagiei de a soluj"iona problemsla socials ;;iumane este In scadsrs, PsihiatriOltrebuie sa meargo dincolo de caracterul sau "modernist" pentru a se co- liD eu propunerile guvernamenl"tJlecele mai recente ;;i eu puterea din ce Tnee mai mareOJ utilizatorilor de servidi< @ Post-psihiatria OJccentueaz6corrtextele socials $i eulturale, pune etice! Inainteatehnologiei ~i IncearciSJ reduca, cat de mut-posibil, coniToiu! medical 01 interventiilor sacoercitive. direcjie S6 dore~te 0 cole de mijloc intra excesele psihiatriei ~i or90liil6antipsihiatriei, dar sunt multi aceio care orota co psihiatria poate trece fara secuse inco $i filosofica, $i dace psihiotria estemedicilor I$i ClsumeresponsabilitoJj"ilepe care Ie-Ojepoca posfTI1odernadaca pregatirea gata sa l$i pastreaza dimensiunea .OlvutIntotdeauno< Sa demonstreaza ca afirmatia de acum un deceniu a iicolii de iOJ imi$oara - tutelata Tde spiritul profesorului ~©Eji1l~I- dupa care: ,,Psihiatrio constituie un document autentic 01 curajului, generozitaj"ii iii responsabilitatii de a Infrunto, desdfra umane, numiti5Jgeneric mai cumplite iii, Tn OJcelaiiitimp, misterioase °tragedii ale fiintei ~i asista una dintre cele boa/a psihica." ll~~!f~ Mg O~~ ~!f~3) este mai actuala co niciodata, o cmte de psihopotologie ;;i psihiafrie Rentru psihologi este un deziderat mai vechi,a ccrui <!ranspunerein pogina am dorir sa fie facuta aslfellncot 10 nivelul specialistului,cu precadere 01 calui TnformorE~,sa aiunga notiunile fundamentale cu conti nut rearetic$i practic, care sa-I puna cu psihiOltrul nu door Tntr-o situatie de comunicare reOlla,ci $ilntr-un demers comun diagnostic $i terapeuj·ic, Porcurgerea acestui manual nu va transforma In nici un CClZ psihologullntr-un psi-hiatru simplificat Reiteram pona 10 banalizare ideea eo psihiarriOJ $i psihopatologioapartin domeniului medical. A;;o cum psihologii care lucreazo In laboratoarele de neu-ropsihologie de exemplu, nu davin naurologi, nid psihologul clinician nu va substituipsibiatrul. e < Intr-o vrema In care "mareea intormatiol1C1lci"se materializeaza nu raraori in volu-minoase tratate In domeniu, ne-am orientat efortul pentru 0 carte de sintezo, un ghid
  17. 17. 7 iaceesi bi I e~lu aHat Ie] Incepu, descifrare coreda OJ orizontului suferintei psi-hies va imbogati nu pen::eptiao OJ fiecarui specialist, ci ;;i viziunea mailargo, umanisia, pe CClre psihologu! 560 aiba, ° Aeeasta carte este si Incercare de C1 In care demersul psihologului estemaxim in echipo terapeutk6 SClU sau aha, pus lei indemCina celor doritori $i instrumenrele de evolvare (chestio-nore ;;i teste) pe care, intr-o entitate sau Ie ooate pantru a subliniapregnanjo unor simpjome sou eVolujio aceSlorc! Suntem con;;tienti ca acest prim demers ar 5untemCQ orice incercare de aces) fel eSle FOiRtulco specioJii;;lul din echipo !srapeuioicci va o}VeQ] va fi ceo mai impodanta contribujie pe care 0 CJcum un0 ghid comprehensi- luerars Doclte aducs,
  18. 18. CAlPiTOlUl 1 DOME; ~~I STRU PSIHOP A TOlOGIEi- DwJ rk:~ m(,@ @ m-ji ~wmJ Mm ptiP,f~, fI~{jIl"!!i@ ~i7tOOJOOfCf~ dffJ fJJ1i tmpiJOOIi idffJilffJ. 0tJJ $i CJJm Ii ffflfllJ-.@~illlij, @f V~(;tff @f m Si§J rfff~2mJ"ffj1rn jWf"IfJ§ iiffufJJUIi if6OO£tJfJjbil f1i!J W ttXplici $0 gfjj Iii @jW& p~1fro00 fffWIfmfm v@rbiffii f:iwi~.c 1@ji elm f$fmjit mkll.c 1@ji tffHffcl!JfI fGfffhlJfli.DEFIN!TIA, OBIECTUL ~I CONTINUTUL PSIHOPATOLOGIEIRAPORTUL CU AL TE ~TIiNTEMODELE IN PSIHOPATOLOGIE Model!.!1 ateoretie Modeiui behaviorist Modelul biologic Model!.!! cognitiv!st Modelul dezvoltarii Model!.!1 ecosistemic Modelul etnopsihopatologic Modelul etologic Modelu! existentialist Modelul experimental Modelul fenomenologic Modelul psihanalitic Modelul social Modelul structuralistOSIECTUL PSIHOPATOLOGIEI
  19. 19. 10 Psihopotologie si psihiatrie pentru psihologi Ca ~i in cazul psihologiei medicalej definirea notiunii de psihopoldogie ramane incasupusa dispute!orj cu at6i mai mull cu cat folosirea unor sinonime de tipu! potopsiho!o-giei sou psihologiei potoiogice dispune la confuzia cu psihologia clinica, Astfel, dictionarul Larousseconsidera ca exista 0 sinonimie Iniie osihopotologie si psi-hologia patologica care or fi discip/ina av,cmclclrepi obiect slvcliu/ iu!.burari/or cle compor-tament; cle con?tiinja ?i cle comunicare ![~j~t:;"-riJl 1 Eo este pimata, in opinia aees-lI)i autor, Ia iumatojea drumului din/rre psihologie ~i ~i eompleteoza abordareaclinica prin merode experimentcde,tesjesi stotistico, Exish5uneori chiarrendinta de a suprapune domeniul psihopatologiei peste eel al medica!e 5i a 0 prezento pe OC8ostoco formo in care rnedieul io cunostinJ6 SI11ic8 j- I .• nu simptomele dintr-o perspectivQ organicci incerc6nd s6 ci se refero 10 desfosurarea aces/roraIn compodamenie , Ea I~i propune so patrunda In universu/ pentru a cunoaste viato psihica anormala In raporturile saie de ansornblu psihociinamica structuralista com portarnentala < Psihopato!ogie _~ explicaJiva ~ -~: L .. , l ciesc!-jptiva cognitivista observare 73 fenornenologie precizeazcl co psihoporologia in cu psihiatrica are unei surori mai mici, esre un s,tudiusistemaficcdtrolirilor cunoasrerii ?i compor- mCln ifestorilor ,] Acest auiorniClZCi direqii irnpodcmte : ceo explicativa - ln ra- cu constructiile reoreiice si ceel - care descrie si clasifica experienJele de reloi<Jre pacient sou sou.
  20. 20. Domeniul ~i instrumentele psihopatologiei 11interventia pS,ih~ierapeut!ca, otu;;ij ~xista,dei9 descrieri psihopatol?g~ce privi~d pat?l~giC1 Todaugota pnn Injerventlo terapeuhcoj fie co aceasta esje blOloglco sau pSlhoioglea, N~scuta ,In margineo practieii medicale psihio!ric8j psihopatolog,ia poate rele~alucrun esentlale despre omj despre IIlfrastructura eXlstentel con~tlente ?I aduce martuned~sp~~~ituati~e"limihJ, n,c_~:.e anrma ~ perso~na_umana con;;tieDtaaluneco sf?re,minusul,dez,?rga-nlzarll ?I anulanl spedctaJl salej P,A il~ abordand domenlul dlntr-operspectiva antropologiea, ~1ni:1;@)@gOO C ~~©:fJt}~ este tran?OIntjofirmomd ca psihopatologio studiazo fenomenuipsihie morbidj separandu-se In felul acesin aUride psihiatrie cat ;;i de psihologie saUjmai exactj siluondu-se Intre acestea, Acela?i outer araj-o ca psihopatologiaj nefiind 0 disciplino medicalclj I1U este intere-sata de bolile psihieej ci utilizeaza materia/vI psihiatriccornparandu-I cu norma/ul psihicoferit de psihologie, Evidentj aceash:5J bordare impliec! definirea fenomenului psihic amorbidj care este privit de psihopaidogie atat In dimensiunea so antropologica CGE,ai-uroa. persoaneij dar ;;i in ceo ontologicaj ca 0 modalitate de exisi-enta a acesieia,fleieasca proorie subiectuiui, De Clieior rezuli"apsihologic fiind un fopt de experiento su-In ocest rei se ofirma interioritateci morbidului 0 aiia delirnitare de psihiai"rie care anali-zeaz6 julbur6lrile din exterior considerandu-Ie obiectivate In spotiu! clinico-me-dical. Orice irnplicaj Intr-un fe! sau ali"ulj cOIl;;tiinja mora!a a subiec-jului injci ced c6 (elev6nd prezenta peni"ru 0 a generalitatii evalueaza ;;i ESre morala esie un crii"eriu In individ iudecare ce umana spil-i- ~osanctioneazoj susJinand sensul actiunii din existenta persoanei care-;;i asuma ?i-?iafirmo liber si sinietic fiintorea In lume volorizandj regenerand ;;i devenind, o exhndere dar si 0 conexiune importanla a intervenit Intl-e psihopatologie simedicineij dra decot psihiatrio, oelato cu aparitio viziunii psihosomatice, Avond in cen-iTUI preocuparilor reiojia clirectci elintre tulburari.le emotionale ;;i afediv8j tulburarileadaptare ;;i bolile somoticej psihosomotico stobile;;te legoturi Intre faptul psihopotologicsi leziunea de1 citat 3: f funcjicnalo sou oraanica, Un drept afectiuni umane intema rdentifica specialisi"in medicino specihcej ungruo suferinje In care nu se exprima dot de mult efectul fizic cat mai deqrabo pro-ble~nele de viatci ale pClcientu!ui si e?ecurile Clcesluiajofecjiuni care nu S8 Ii;t6inesc 10anirnaie decat daca CiceSlmoIi se schimba In prealabil rnediul psihosociol. EI conch ideurnon ;;1 ~if~(enjo i~U esie de eSTe bol!~gi~oopreasca 0 evolutle patologlCC1 eco daca co door PSlilOteruPIQ natura copablia so eo((eb~jie sa oi?Q sorgin~e~11;1 d Medicino actudo se indreopici InceHnceij, spre 0 orientare psihologicoj ata! invinfo aprecierii co agent e[ioioglcj facim de rise sou [(i99(;( Tntatea bolilor somdice cat si in ceo a considerarii lui CC1de sonotcle T[·ebuie
  21. 21. 12 Psihopatologie ~i psihiatrie pentru psihologiparte prin subordonarea conceptelor ;;i denumirilor diagnostice uzuale Tndemersul diag-nostic atat directiei somatologice, cat ;;i celei psihopatologice. / ... - ...•... I Persoana I normala 1 I -- I Anlropologia medicala , I Bolnavul I . psihic / •...... - - .•. / Domeniul clinicii medicale Relatiile dinfre disciplinele psihologice dupa Eniioh~ C Esteevidenta legatura psihopatologiei cu psihologia medicala careio Tiofera mijloa-cele de abordare ale unor situatii decurgcmd din cunoa;;terea topografiei ;;i dinamicii10 dinsituatii pat~109ice: ~otiuni de psihopatolc:.gie :,or carte Tntotd~auna parte s~rudura-u_no~ corpul pSlhologlel mecllcale. Credem ca once face de pSlhologle medlcala nupoate eluda problema prezentorii sumare a elementelor de semiologie psihiatrico.Aceasta pentru ca nu S8 poate vorbi de tulburori faro so se dea un conti nut psihopato-logic acestora. Cu atat mai mult cu cat pentru medici psihiatria a fost considerata doaro dexteritate, iar pentru psihologi psihopatologia ramane un tarm prea Tndepartat consi-derat adesea 01 ahora. In plus, neeesitatea aeestei prezentari este legata de eireumstan-tele diverse Tncare simptomele se regasese, circumstante care nu sunt de eele mai multeori ale bolii psihiee. 1,3. MODELE PSIHOl?Al0l0GiE In domeniul psihopatologiei termenul de "model" revin~ freevent. Fora Tndoiala, a;;acum sublinia R@u(ll!it$!IF! (1983)f "modelele sunt la modol/. In fiecare zi, Tntalnim noi mo-dele; Ie folosim ;;i apoi, mai devreme sou mai tarziu, Ie uitam, faro a fi Tncercat cu ade-vamt s6 aprofundam niei motive!e pentru care au fast 10 modo ;;i niei pe eele ale decli-nului lor.
  22. 22. Domeniul ~i instrumentele psihopatologiei 13 Dupa tt~©:~©J~t~ I existo dova tipuri de modele: H modelul-cadru, model pe care nu TI readucem Tn discutie ;;i care furnizeaza (1Ql~context peniru inierpretarea dateler eulese, Acestcl ar fi, dupa cum spunear~9~»modelul co instrument ;;tiintific; (@» modeiul-ipotetic, model pe care Tncercam a-I valida, probandu-I prin rezultateexperimentale, Ab?~orile domen,iul~i psihopatolo~iei fa,cute9in ocest~ dOlla dir~ctii au condus 10o muhipncare a unshlurdor sub care aomenlul a tost analizat, Intr-o lucrare recento a lui ~©r;.®il~;~ 0 V~5b inventori ind nu mai putin de 1,4 perspective diferite, acestea sunt ~in ordine dfabetico abordarea areoretica/ behavioristol bioiogical cognitivistol din per-spective dezvolrarii, ecosistemico, atnopsihological etoiogicol existentialistol experimen-talal fenom"mologico/ psihonalitico1 sociala si structuralista, Vom trece Tn revista acestemodele si pentrv a subiinia enarma diversilate a incercorilar de explicare a mani-festorilar psihologice patologice,creata Tn Staiele Unitel odatocareia descriereacelei de-a doua doresta aleoretical ade-a Psihopalologia, Tn cadrvl cv elaborarea tulburarilor se ;;i; ulterior, a ceiei fasttreia editii a A1anua/u/ui diogf1oslic ;;i statistic al tulbur6rilor mintalel cunoscute sub de II $i DSNIIiI, Abardarea ateoreticCl vizeaz6J depa~irea limitelor cuno;;-tin)elor nOCjstrecictuale privind eiiologia tulburarilor psihice 5i facilitarea comunicariiTnrreclinicieni cu orientari ieoretice diteril8, in cazul DSM Iff 5i DSiv1 adoptarea unui sistern rnultiaxial de diagnoslic este con-secinta oteorisrnuiui etiologic ce C! facurnecesara Tnregistrarea ansambluiui informatiilardisponibile Tn: tulburarile mintaie (Axe!e i)/ lruiburarile de personalitate ;;i intarziereaceotlblie (P;x0a ilL iul~urari!e sa_u InreleqereCiSOl)p;ezente I~ Ferso~(:a(Axa 111)/ oroble-mint~i~ de avea Imcortanto .In af;"ctiuniie fizice [mtamemu cazuiul evaluata ?i sus-rn~le psiho-soe:aie 5i d~ medi~ care or p~tea inHueniadiagnosticul, rratamentul s~u pro-nosticul!ulburerilor mintale (Axa IV);;i Tnfinel functionarea psihoiogicol socialo ~i PrO-fesionala 0 persocmei evalude (Axe Pemrua ameliora fidelitatea diagnosticol DSlvll!! ;;i DS/vl IV se bazeazo pe un sis-remoperational de critarii diaonostice, Aceste criterii sunt descriptive, definirea lor esiaprecise 5i ~nivoca, Ele au fos!~alidate empiric si poseda 0 inaita fid~litalre intre evalua-tori, Aceste criterii sa bozeaza totusi De un rationoment clinic ~i nu au fast Tncavalidatecomplet, , Trei principale directii in dezvoltarea behaviorismuiui - primele douo bClzatepe para-~i~me!e ~onditionarii sau paradigmatic - au mfiuentat nu numalayeiCiI r~prezentata, deoehavlonsmul soed ciasice s~oIe conditio~a;ii opemnte si, mterventlC!terapeutleo/dor au marcotl de asemeneol intr-o mcmiero importantol modul de Tnte1egere01 tulbu-rarilor psihopatologice, Potrivit optici i behavioriste/ comportamenlele anormale si normale sunt dobandite simentinute prin mecanisme idemice ~i Tn canformitate cu legile generale ale Tnvatarii,Behavioristii resping orice cauza interna ca 0 cauza uitirna a comporramentului si leagaaparitia oricarui comportament de mediul Tnconiurator 01 subiectului, Din acest motiv,clinicienii Tncearco sa precizeze conditiile specifice de mediu care precedl acompania-
  23. 23. 14 Psihopatologie ~i psihiatrie pentru psihologiza sou urmeoza comportamentele studiate. Estevorba de 0 analiza destinoia a precizovoriobilele de mediu care sunt Tn relotie cu comportomentele respective. Behoviorismul paradigmatic sou social ocorda 0 greutate superioora invesj·igatiilor sis·;·emelor per- desonalitate descrise de 5fiY:2r;i~j.WV?i constituite din repertorii comportamentole de baza.Aeeasta impiicQ un exarnen al fieearei sfere de "personalitate in termani de lacune com-partamentale sou de comportamente ineorecre. In cadrul acestei abordari, 0 importontaparticulara aste acordat6 istoriei perioadei de invatore a pacientului ?i a conditiilor deinvotare descrise ca laeunare sou inadecvote. M©dJui b;ifJ!f:JgHf;; Psihopotologia biologica este 0 abordare in care accentul este pus in principal peinfluenta modificarilor morfologiee sau funetionale ale sistemuiui nervos asupra genezeitulburarilor mintale. Teza conform eareia afectiunile mintale sunt substratul organic este vache ~i lucrareaI~i Krl();~iilii IEeste, in general, considerot6 ca apogeul psihiotriei organiciste. Evolutiaulterioara impliea aparitia a doua eurente: psihobiologia de.Zvoitatade A ~iorganodinamismullui Hotmond con1·de cognitivisto pnn p:ihopatol.ogiei vizeazapersoana dobande~te Informatll . AAbordarea procesele a, mtermedlul carora 0 expliearea !u~bUr6rilor mintal~despre sine ~i mediu, asimilondu-Ie pentru a-?i regia comportamentul. Doua teorii expliea aparitia depresiei. Prima, tearia lui A~rofl &©k poate fi sehematizata sub forma unei secvente ce cu-prinde urmotoarele cauze:o dlatezQ sou predlspozltlel dis:ale reprezentate d,e schema.depresogen~ (~ore co~stituie !aj cauzele cont:ibuti~: ~I de siTesulgenerar de evenlmentele de vlota negative; (b) cauzele contributive proximale reprezentare de distorsiunile cognitive (diferiteletipuri de ercri log ice comise de subiect); lc) couza suficienta proximola eonstituita din triode negativa (un punet de vederenegativ privind propria sa persoano, judecati pesimiste privind lumea exterioara ~i unpunct doua teorie,negativ reteritor la viitor). A de vedere elaborata de ~m$l)1I1 ?i T~(lle J D, este denu-mita teoria disperarii. Ea se refera la 0 seeventa care incepe prin doua cauzs contri-butive distale: laj aparitia unor evenimente de viota negative sou ne-aparitia unor evenimente po-zitive; (bj 0 diateza legato de atribuire (stil depresogen de atribuirej, care inseamna coonumitestabili ~i globali ?i de 0generala de a atribui evenimentele negative unor factoriinterni, persoane au tendinto considera aceste evenimente co fiind foarte importante.Couzo contributive proximala 0 reprezinta faptul co, pe de 0 parte, subiectul atribuieevenimentele de viata negative unor factori stabili ~i globali, iar pe de alta parte elacorda 0 mare importanta acestor evenimente. Demersul conceptual dominant· in psihopatologia cognitivista este actualmente pora-digma tratamentului informatiei. Numeroase cercetari sunt consacrate tratomentuluiincon?tient aI informatiei, prob!ematica important6 pentru psihopatolog.
  24. 24. Domeniul ~[ insirumentele psihopatologiei 15 Printre contributiiie care au ia constituirea abordorii din perspecHva dezvol-t5rii psihopatologiei, !ucrarile lui E ;;i ale coiaberatori!or sai ocupf, un lac impor-tant, Cereetoriie acesiora sunt influenjote de lIorganizationaict CI dez-voltarii propuse de ~coala i2 eonsiden5 dezvoltarec patologieodrept 0 !ipso de intearare a cornpetentelor emojionole ;;i cognitive! imoodanjepenfru adaptarea ie vun anumit nive!! de d ezvoitare, "j J • I I Printre celelalte contributii 10 constituirea unai abordari aspeciivG jeoriei dezvoltclriij dOUCi suni mal imporiante. Prima; ceo a iui , , 6 I "". f r;: . 1.1-."eOnSTl:u18 ,spla aease .Ire o,e d::Ji~~@J~ core ~-a Interes?t de pS11 ~ fPCit.eiO~ia OOUI1U:lI:- 0aboraare din perspective dezvoltanl a pSihoparoloci9i copi/ullI! ;;1 odoiescentului. Adoua eantribu)ie a razultoi din studiul sfstematic 01 de~ularii vietii diferiteior persoone cuscopul de a decela indicii privind origini!e $i dezvoiiorea tulburerilor mintale. InteraC)ionismu! - sintez6 dia!ectico intre personalism ;;i situation ism - a evoluat Spl8abordareo ecosistemica datorita a doua progrese epistemologiee: teoria generala a siste-melar ;;i ecologic umana. Ecosistemul uman, unitote de baz~ in eampul ecoiogiei umana; se sehimba perma-nent, pen1Tu eni mantine stabilitatea. !nte!egereo ocestui paradox apcrent necesita utili-zarea unul, moae. I I . I· nlvelun mUilip ef cum or fI, d e exempluj ea I CU ~ase lilve,un pro- I! r, I Ipus de J $i penrru 0 ulilizare diagnostica $i ferapeutica. Abordarea ecasfstemica are importante in1p/icatii in psihologie, Ea propune 0 inter-preiore d~ferita a notiunilor de sanotate mintola $f patologie, precu!ll $f a nojiunii desimptom. in acest cadru! simptomeie unei persoane poi fi consid.erate drept a metaforaa re/atiilor interpersonale, Spiritul abardorii ecosistemice esje iiustratintr-o sectiune a aeestui capitol, prin mode-lul interoc)ionist 01 psihopotologiei propus de NkJi1i:~!ka. Aeest model are palru compo-nente de baza: 1. persoane carej eu resursele de care dispun (biologiee; psiho!ogice sou sociolo-giceL Tncearea sa infrunte stresul; 2. mediui da unde provin factorii de stres; 3. interae)iunea foctoriior de stres cu resurse!e organismu!uir care conduce 10 stareade stres; 4, psihopatologior conceput6 drept ;jadaptativct, intrueot eo este constitvih5 din con-figuratii de raspunsuri psihologice ~i fizioiogice la stres. Rete/ele sociale constituie a doua tema utilizaro pentru a ilustra obordarea eeasis-ternica, Cu ajutorul unei metodoiogii special conceputej P~wn diferenjiaz6 treiTipuri de retele sociale - ceo a persoanei normale; cea de tip nevrotic ;;i ceC] de tip psiho-iie - tipuri dereteie care au irnplicatii practice in dezvoltarea strategiilor de interventiemupre reteielor sociale, ~ 01 f7 (; ~mgpSffn1~r;ftSf1ff() EtnoDsihopatologia reprezentant!irapor1ul dintre tulburariie Fr·pacieniului. ,~ j~~ • II ~ "" ~, sTudiaza ,, $COI!1cUI,ura Iste $1 neo- reuclene amencone! eulrum J" I I" siho.OCitologice ;;i 1,1 , pre-cum $i au adus contributii maiore Ia dezvoitarea aeestei abordari.
  25. 25. 16 Psihopaloiogie ~i psihialrie penlru psihologi Actualmente, In etnopsihopatologie seInfrunta doua marl perspective, Prima, denumita subliniaza ceea ce esjespecific unei anurnite culturi ?i poare fi ilustrata Tn special®TI:!1©~ff , ,I f , I ~,prln slnoroame Ie lieu speci [citale cuiJuraa I sou "legate d e cuIrura care nu apar o~at In 1- I -IIanumite comunitati culiurole, Printre acestesindroame por fi citate ~~,hg 1z:@j© ;;i @ji1©;l~ A doue perspediva, numita pi"ivilegiaza universalitatea tulburarilor, existentounor invarianti clinici. Programele cercei-are ale Orgcmizatiei Mondiola a SanatatiiClSUp:"? tulbur6riior depresive ;;i schizofreniei aduc argumente In favoarea ocestaiPOZ1tlL eu precodere dupa aparitia jeoriei ajo;;amen+ului,etologia - odica studiulmentebr speeiilor animcde In mediu! lor notural - c!Tneeputsa exereite 0 influen)o meto- I I " I ,[ I " " I " , .. ~ t A.dOlog!ca ;;1 conceftua a aSlJpropSlnopablogleL i"p0 riuI eboglel esre ?I euns~>IC, rucor IIIea parmiis fornlUlarea de i,oo]e2eprivind originea tuibun5rilor psihopatologice, o component6 im,oortanto C! coniributiei eto!cgibr fa intelegereo manifestarilor psi-hopatolo~ice este consiituita de descrierea minutioos6 a schemeior comportamentale.A.ceostCilaze! descriptivo este un preambui obligatoriu 01 Oi"icarei cercetari ce vizeozaridformularea e .. Iporeze ,oliVine caUzoiitotea raprelor pato I , I I· r . I oglce. Lercerarea I ~ . ooza t- ,oe ao etoiogica cuprinde trei Foze: descriptivG, expioratorie ;:,ievo/uativo. In . ,- I [osono eXiSTenr[O"STO 10 care AImprumut- eiemen,e fl luenjara oe f"1 [, ., I ,- 08 I I a I - ,eorehe;:,i0 mare parte din psihopotologia exisrentialistd, cunoscultl, are implicotii importante penrru In)eiegerea exisJentei )ulbur6~"j psihologic8! precul!; ~i a 1l.dburariJor Tn cauzGi. In acesiei orientari, iTebuie incercotojinainte de toate, 0 pereepere CI pacien-L I .IU,Ui0;;0 cum eSTe I ~ reoilTOiel 0 oescopenre a sa co r .. ,- , e in "" I IllnTO co lIinra"ln- Iums, c" ,- A;:,i nu drept 0 simolo proiectie a teoriilor noasjTe despre el. AC8osjC! bordare ne orata ac6 persoano um~na trebuie considerah5 drepl un proess ;;i nu un produs. Preocupati de vointei ;;i deciziei umane, existen)iahtii insist6 mupra faptului cd fiintOiumana ., pOQieInrluenra relotlCicu aestll1u.. Ab or d area eXlstentlo,lsta repune!l1 .Iscutle - 1;;1 . n . I I I . j - Ad"frontiera dintre "normaiitate" ;;1 "patoiogiell, faecmdu-ne so descoperim 0 psihopatolo-gie a maioritatii! !arg raspandit6 prinrre membrii socieratii noastre, care rraieseangoasaizolarii ;;i cdienarii, In 1903, nit folose;:,tepentru prima dara termenul de psihopatologie experi-mental6 ;:,isubliniazo importanta experimentelor pe animals pentru inteiegereC!poolo-giei umane, Psihopatologia experimentala este abordarea consaeratE1studiului campor"»amentului poio!ogic experimental so.ustudiului experimental c:I eompodamentuiui pata-logic. o a dova directie de cercetare este initiara de M ;:,i j.oo~ care, in anii incep 56 studieze reaiizarea !a animal, a eatatoniei, Aceste cereeior! c!vatras atentio asupra importanj"ei studiului bioehimic 0.1 psihozelor ;;i au oratot co se pOlproduce In labo;otor " eu aiuOrul bulbocapninei - perturbari psihomotorii de rip cata-iOnic, specifice schizofreniei, impoctul ocesior eercetdri in plan terapeutic nu a fast Ins6semnificativ>
  26. 26. Domeniui ~i insirumentele psihopatologiei 17 Studiui experimeniol aI tulburarrloi psihopatologice prezentate de pacienjii cu bolipsihice pode h ilustrat prin cercetariie privind viteza de traime a informajiei 10 persoa-nele cu schizofrenie, DsihopaiDioc:CI fenomenologica isi are infiloso1:ia germane, cv Clcela~inu(n3, 1:e,-,or:,,,,nolo8:s; , a conc:us Ia " I del-r:8r~;u"pnnClpa,e in pSlnopmo 0- I I I Agie, Prir;:o} care or purea fi caiificata drept descriptiyo! este cse;;a Ivicoz, psihopCifologr? 58 fOCUpa n:oi de ceeo ce lTO!eSC bolnaviirsufletesti, Incercanc! 56 Ie dezvc,lvie semnificaliile, dodeo d " " , II lerners eSle C~[ Ci _u! . mal Irnpregnot ·erer:nje fl £. ~!lO- ?! cunoscut moi ales dOl"orih5 schizofrenleil maniei Sl rnelcncoliei. /vocieiu! fenomenoloqic de eereetere,ln eKest eapiId de asupm SOI-taiizarii In psihiatrie, ar~ doua carclderistici principale: (a) nu cauta couze!e ~nei sou ole unei deviatii eare au eondus 10 internore; (b) InC80rea s6 descopere care este,Iexper!enja nebuniei" date.surse de informatii $i pornind de 10 eei care au trait-o ~i care devin astfei principalsle Abordarea are 0 importanta capitola. Acest lucru este valobil din mo-llve diferits, pen1ru partizanii ei, cat $i penlTu adversari sou pentru eel care se si-tueaZQ Intrs aceste pozitii exiTeme, In ciuda imensitatii operei psihanaiitice, uneis con1ributii ale abordorii osihana!itice Inpsihopatolooie au 0 semnificatie deosebita: importanja trecutului pers~nal, a sexuali-, a expe~ienjelor individuals ;;i faptul de CI concepe boola mintola dinir-o perspec-tivo functionala, co 0 tentativa de aiusiare, de rezolvare a unor probleme care nu auputut ti rezoivate In1r-o alta manieraf mai satistacatoare. Prima secjiune a capitolului est8 consacrato rospunsurilor privind problema caracte-rului ;;iiintific 01 psihanalizei, Punctele de vedere cuprinse In aceste raspunsuri sunt gru-pate In cinei categorii: (1) psi~analiza este 0 ~tiinta; (2) psihanalizo este parjial 0 $tiinja;(3) psihanaliza este 0 ?tiinto hermeneuticS; (4) psihanaliza nu este 0 ?tiinta; (5) psiha-naiiza este altcevQ, ~i(jji Psihooatoloqia sociai6 are dava obiecte de studiu principals: (1) rolul factorllor so-ciali In etioJogi; manireslarilor psihopatologice (sou sociogeneza acestora); (2) repercu-siunile 60lii minta!e asupra relaji!lor pacientuiui cu mediul sou social. Doua teme de cercetare ilusiTeaza preocuporile soecifice c6mpului psihopatoloaieisociale. Prima esjs cea a relatisi dintre aparijia tulbul~arilor mintals ~i apartenonta I;; 0claso sociai6. Daiele disponibile - $i In special cele obtinuie In cereetCirea lui $i f] - tind sa spriiine ipoteza ffderivei socialel/f care atinse de izofrenie (?i probabii si de tulburari mintale) 01··t-::.,- 0!::> i,-. .... n .;;;{.)"":.•..•. if""rl I;; ,-o-;a!p / rri 1e-I)lior ,,-.,,1 ,-."t...i-- -"0_ .~,-" ;-..J::J """ .,.,: ,J. II " ,." ·1 .•••.. ,=v. .••.... < "c .. , 0." .Tq_ ..i cotidiene. ter-no abordata eS~e
  27. 27. 18 Psihopatologie ;;i psihiatrie pentru psiho[ogi Aparitia ~i dezvoltarea unel abordori structuraliste a psihopatologiei sunt legate,mai Tntai, de dezvolroreo puternieo a struc!urallsmului, important curen! de gondirefi detinita drept aranjameniulexolieatii partile sun! dependente de Tntreg ;;it prin urrnare,cora propune eautarea unor T~ care prin folosirea notiunii de structura, Aeeasto poote jsolidare Tntre ele. Legat de notiunea de structural M@g~j insista pe caracterul ei detotolitate, de irransformore 5i autoleglore; adaug6nd co descoperirea unei strucluri tre-buie sa permita 0 formolizora. Ambitia psihopatologiei de 0 eueeri TnTntregime un domeniu imens nu S8 poate rea-liza Tnopinia lui 1:Q1£~r:0[( decat cu eriierii 5i limite care so 0 aiute so nu-si depaseascaorributiile. citat de Dn stabilesre criterlile de closificare a teoriilorpsihopatolooiee: coneepjia psihiotriea initialo, wre diterenliazo teoriile intrlnsecl domeniuiui psi- (1)hiatric (ca orgonicismui, orgelnodinamismul; pslhanalizo, an1ipsihiatrio) de (ele extrin-seei acestui domeniu (psihologice,o behaviorismui, sou sociologice; eaieoriile 50cio-genetice); o extensiunea domeniuiui psihiatrie a avut Tnvedere teorii care pretind eo studiazototalitatea pslhismu!ui sou numei un sedor moditicot paiologle al aeestuia. Acest criteriup~rrnite validarea teoriiior psihopatoiogice Tnfuncjie de sectoareie de parologie psihieaetectiv studiOte: :? criteriul sincronic sou diaeronic 01 abordarii explicative psihiatrice, In ceee ce prive;;ieobiectul psihopatologiei, 0;;0 eum oratom, ocesto nu este individulTnsens reslrCinsci persoona umana Tnloate ipostoizele orgcmizarii sale multinive!are, !FiEli{:S{~~~~~ ii:ITil@1~h®,,0Qll2 (dupa Personalitatea Fiinta umana I Supra Eu psihismul (soma + psyche) I Coroul + + con$tiinta umana. , I ~.Jndividui sO,cial, I Persoana umana ca institutie sOcia-I.-iu-ri-d-ic-a----1 Fiints istorica I Existents persoanei Tn sens psihobioqrafic I I Fiinla , ---- metafizica I individuala Persoana ca proiectie sau ca transsubiectivitate ,. I Desigur, descriereo faptelor psihopatologice necesita un insrrurnentor adecvai co $iun limbaj corespunzaior pentru a objine aceI continuum de nuante si delimiteri care 01-cQuiescrealilatea paldogico sou disfuncjionala a individului, A existat 5i existo tendintade 0 descrie situotii psihopatologice cu ojutorui unor teste sou ehestionare. Consideramaceastcl direcjie eafiind una extrern de lirnitah5, care nu eorespunde globaiitatil repre-zenluio de persoana aflota Tn suterinta,modele partiale, imagini palide ole tenomenuiul naturalexperimentaie vor ram one door In aceiCi~isensTncercoriie a~Ci-nurniteipsihopatologii al bolli.
  28. 28. l T~ Q61J (;%)1j~ g!J~f", ~ ~, ""_ U~ ~WlSHlilili~iiilC:ONCEPTUL DE NORMAUTATEiloRMALITATEA CA SANATATENORMALITATEA CA VALOARE MEmEi~ORMALiTATEA CA UTOPiE normaiitate 15 valor! hmdiamentaie ale sotieta~ii americane contemporaneNORMAUTATEA CA PROCESNORfv1ALlTATE $1 COMUNICARENORMALITATE ~i ADAPTARE j, U 0 Ca ~i in cite domenii de studiu ale medicinei, pare camplicot in primul rand de adefini normalul, 10 fel ?i sonatatea minra!ol aici fiirid mai adevarata co ariunde in altoparte parerea c6 acest atribut 01 omu/ui nu se poate cuantifica precis. Dictionarui de psihologie l.JROUSSE precizeoza ca normcditatea este 0 notiune rela-tiva! variabla de 10 un mediu socio-cultu~oi 10 cdtulsi, in plust face inreresanta precizareco Ir) medicina exista tendinta de a se asimila omul normal individului perfect sanatos, individ care la dreot vorbind nu exista N; ~W51, Cuvantui norm~1 provine din iatinescul11normall (unghi drept) adios ceea ce nu osci-leaza nici !a dreapta nici Ie stangat ceee ce se ofla chiar Tn mii1oc. Normalui estedeci un termen calificativ impiic6nd 0 valoare (A~ vrea sa devin normal).Normalu! este ;;i un termen descriptiv indicand 0 medie (A~ vrea sa flu normal ca ~iceilaliil co foata /umea). Anomalie provine din cuvantu! grec llama/os II care Tnseamnaegcdt regulatt neted. EI este opus regularitatii. o norma esj-e ceea ce corespunde unui model comun, unei reguli; a normaliza!nseamna a irnpune 0 exigenta unei existentet unui dot care prin varietotea lui poateparea straniu sou chiar osti!.. A fi anormal este aitceva decat a avec 0 anomalie. Anormal este un adiectivt un ter-me~ a~reciativ ~t(Qd~ca~~ 0 diferento c?iitativ? ,. _ ... _ ff®li~Fli!J i1d arata ca~In sensgenera It neVOlade normalirate denva dint S expnmotnevaia umana de ordine. Intr-un univers entropict omul sit cu prioritate inteligenta ume-
  29. 29. 20 Psihopatologie ~i psihiatrie pentru psihologifi facuta decat 0 functie neg-entropica, ordonatoare. Desigur, aceasta ordonare nu poateno, realizeazo cu anumite limite deoarece emitentul normelor este prin excelenta omul,fiinta esentialmente subiectiva. Se creeaza deci paradoxul prin care omul, co entitatesubiectiva, emite norme (obiective) aplicabile propriei subiectivitati. Normele acestea voravea obiectivitate diferita de cea care prive;;te materia vie supusa legilor naturii caresunt, in raceala lor statistica, cu adevarat obiective.social. Ea derivo arataaprecierea, este,valorizareasa, 0 conventie umana larg Tmporto;;ita Acela;;i outor din co norma din Tnesenta comuno a unor stari ;;i topte sociale.Sub raport axiologic, norma este 0 valoare (aceasta fiind, Tn fond, 0 apreciere despre"ceva", realizata Tn colectiv) transformata Tn imperativ. Introducerea Tn psihiatrie a conceptului de normalitate, a ideii de norma, pare sac1arific.eT.ntruco.tva p.roblema psihiatriei, ace~sta Hind Tnspecial Tnd~meniul ~edicin.ei,o speclalltate dlacnhca (Ey H), pentru care dlferenta normal! patologlc reprezmta prln-cipalul obiect de lucru.siv sonotate), anonnalilale, boola ce~cizat Problematica cuplului normalitate-anormali- Lazaresc:u M subliniaza ca se ;;i ", ce se Tntelege prin normalitate (~i inclu-tate este mai apropiata de "generalitatea/ legatade"concreful//cazuluidat,legilor, pe cand problematica "bolii" emai normelor, a abordarii statistice, adica de ca- a regulilor ;;izuistica. Concepte mai largi decat cale de sanatate ;;i boola, normalitateo ;;i anormali-tatea sunt teme de reflexie ;;i delimitare conceptuala ;;i pentru alte domenii ;;tiintifice careau Tn centrul preocuparilor lor omul. CRlTERlI DE NORMAUTATE (dupci Ellis ,i Diamond) 1., 2. 3. ~ ~ .2.: 7. rODriiletulburari emotionale §., ~ m 1.1 g 13. lonescu G (1995) face 0 distinctie Tntreanormalitate ;;i boala arCitand c6 anormali-tatea se refera la conduite ;;i comportamente, este un fundal, pe cand boala este un faptindividual cu 0 anumitCi procesualitate. Anormalitatea s-ar referi la structura ;;i organi-zare psihico, iar boola la procese morbide. Nu suntem de acord cu parerea unor autori, care considero co psihiatria este cen-troto pe anormalitate, aceasta imagine deformata fiind de fapt 0 rasturnare pesimistaa perspectivei medic?l~ care ~i-a. propus n~otdeau.~a 0 este una. in cadrul normalului;normalul nu pare 0 Ilmlto de;;I, dm perspectlva bolli, el revenire Patru perspective par so Tnglobeze maioritatea numeroaselor concepte c1inice$i/ souteoretice care se refera 10 normalitate dar, de;;i acestea au domenii de definitie ~i de
  30. 30. Norma, normalitate, comportament normal 21descriere, de fapt ele se completeaza una pe cealalta ~i numai sumarea lor poate daimaginea ceo mei apropiata de real. Prima perspectival cea a normalitatii ca scmatateeste una traditionala, cei mai multi medici ~i printre ace~tia ~i psihiatri echivaland nor-malitatea cu starea de sanatate careia i se atribuie caraeterul unui fenomen universal.Daca toate comportamentele ar fi inscrise pe 0 scala, normalitatea ar trebui sa cuprindaporhunea majoritara dintr-un continuum, iar anormalitatea sa reprezinte mica portiuneramasa. 2.2. NORivWITATEA CA S.ANATATE Normalitateo, adica sanatateo, in cazul nostru cea mintala pare a fi 0 vasta sinteza,o rezultanta complexa a unei multimi de parametri ai vietii organ ice ~i sociale, aHat! Inechilibru dinamic, ce se proiecteoza pe modelvl genetic 01 existentei individuale, nealte-rat functional ~i morfologic, in istoria sa vitala. Manifestarea acestei stari de sanatate arunel discipline pSlhologlce a .unei.viziuni realist-Iogice a~upra lumii,. d~blate d.~exist7~tafi e,:isten~a~nei i~decati. ~i ~I sacde, pe fundalul bucunel de a tral ~I 01 echdibrulul In-traversie-extroversi e. Desigur, limita normal-patologic este extrem de complicat< interferentele ~i imixtiu-nile celor doua domenii fiind un imprevizibillabirint. Nici un univers nu este mai greude analizat decat psihismul ~i nici 0 nebuloasa mai complicata decot individul, oriceIncercare de standardizare, a~a cum aratam, lovindu-se de un previzibil e~ec. Ne aHamin prezenta unor nisipuri mi~catoare celalalt sa-~i scada in permanenta nivelul organi-sisteme, unul cautand sa-~i creasca, pe care este schitota fragilo granito dintre douazational sau peate entropia informationela. Asertiunea lui Mar:x: K potrivit careia boala este "viojo ingradit6 in libertatea e<inte1egand prin aceosta, nu numoi ospectele strict biologice, ci ~i pe cele sociale ~i exis-tentiale, bolnavul 0 ilustrotie particulara In psihiatrie exterioara cat ~i de cea interna.arata coI;;i gase;;temintal este privat atat de libertatea magistral formulata de Ey H care Orice boola nu este decat 0 gre;;eala In organizarea terenului pe care se Inscrie textulvietii, in plus boala mintala dezorganizeaza individul In propria sa normativitate con-strangandu-I din aceasta cauza la pierderea directiei existentiale. Faptul psihopatologic este, desigur, mai greu sesizabil decat a plaga sau 0 anoma-lie biochimica, dar perceptia lui de catre specialist se vo face dupa acelea~i reguli alecunoo~terii diferentiole, impunandu-se, de asemenea, ca 0 tulburare a organizarii, ca 0descompunere. Patologic implica "patos", sentiment direet ~i concret al suferintei ~i neputintei, senti-mentul unei vieti nemultumitoare.naY ~i nebolnav, dor este totdeauna diferential marcand 0 ~i trecut. sincronica Intre bol- Semnul patologic ~i 0 ruptura diacronica intre prezent ruptura lonesc:u G conside-ra sanatatea co 0 stare ideala, co un deziderat, pe cand boola este un dezechilibru latoate nivelurile organismului .. Nu se poate vorbi door dintr-un singur punct de vedere despre boola. Nu oricesuferinta este patologica. Exista 0 tendinta care ar vrea so aboleasca orice criteriologiepsihiatrica, lasand subiectul Insu~i sa-~i defineasca normolitotea sou boola. Nu oricetulburare, orice nefericire, orice drama sau orice conflict este boala psihica, in ciudaunor opinii destul de raspandite ~i uneori adoptate chiar de psihiatri.
  31. 31. 22 Psihopatologie ~i psihiatrie pentru psihologi Boala psihica se obiectiveaza prin fizionomii tipice ale anumitor tipuri de existente,conduite, idei, credinte, ce contrasteaza cu uniformitatea ~i conformismul celor alecomunitatii, apardnd ~i celorlalti, nu numai psihiatrului, ca deosebite. Din acest fondcomun de fapte, psihiatrului Ii revine dificila sarcina de a alege pe cele apartinand sfereipsihiatriei. Facdndu-~i descifrabile semnele dezorganizarii vietii psihice, psihiatrul tre-buie so caute In paralel sa descopere gradullor ae semnificatie, profunzimea acesteidestructurari. Mai mult, boala poate aparea co 0 paradoxala organizare, In sensuIdezorganizarii, 0 reorganizare la un nivel inferior al psihismului. Ansamblul acestordezorganizari care proiecteaza fiinta dincolo de limitele normalitatii sunt realitati obiec-tive, ca oricare alte "semne patologice". 0 fiinta desprinsa de real, invadata de imaginine!ini~titoare sau inspaimantatoare, lipsita de puterea de a discerne sau prabu~it6 inabisul depresiei, lipsita de libertatea fundamentala ~i elementara a realitatii, reprezintopunctulln care conceptul de boola psihica devine realitate c1inica. 2.3. NORMAUTATEA CA VAlOARE MEDIE Normalitatea ca valoare medie esteIn mod obi~nuit folosita In studiile normative de tra-tament ~i se baz:~a~ope d~scrierea stati.st~ca fenomenelor biologice, psihologice ~i sociale aportiuneareparhtlel drept corespunzatoare normalului, c1opot. Aceasta abordare concepeconform mediana gausslene a curbel In forma de iar ambele extreme, ca deviante. DISTRIBUTIA NORMALA (Curba Gauss) 40 ~ 30 ~ 20 ~ 10 o 2 V-2c; V-]c; M M V+jc; V+2c; Conform acestei abordari un fenomen cu cat este mai frecvent cu atdt poate fi consi-deret mai "normal" iar cu cat este mai rar, mai indepartat de media statistical cu atatapare ca fiind mai anormal. De~i acest tip de norma creeaza impresia co este foarte"obiectiv", nu este suficient de operant pentru medicina. Abordarea normativa bazatape prLncipiul statistic descrie fiecare individ In termenii evaluarii genera Ie ~i al unui scortotal. In anumite contexte, fenomenele morbide pot fi frecvent Inregistrate, chiar "ende-mice" (de exemplu, caria dentara, unele infectii etc.L fara ca prin aceasta ele so poatafi considerate norma Ie, dupa cum urmand aceea~i regula a frecventelor unele fenomeneabsolut normale pot capata aspectul anormalitatii (de exemplu, persoanele care augrupa sanguinanormalitatii co tenomen natural (~i nu este greu de admis acest lucru, atat Acceptarea AB(lV), RH negativ).timp cat afirmam "cu tarie" co boala este un astfel de )enomen") are implicatii metodolo-gice ~i functionale majore. Rezulta deci co acceptarea normalului mediu, notiune cu care opereazQ intreagamedicina, este logica ~i constructiva, Tnlaturond In mare parte arbitrarul ~i /ljudecatilede valoarel
  32. 32. Norma, normalitate, comportament normal 23 Introducerea modelului normalitatii medii duce la posibilitatea comparatiilor ;;i im- bolii, la stabilirea abaterilor un model bolii. Nu se poate elabora un model aparent al plicit atat timp cat nu exista datorate al normalului. Normalul, ca norma statistical nu pare totu~i semnificativ decat partial Tncadrul psi-hopatologiei, abaterile de tip cantitativ fiind pe al doilea plan fata de cele calitative. un Dificultatea spore~te atunci cand anormalitatea, patologicul este reprezentat deamalgam complicat de abateri cantitative care, sumate, alcatuiesc un tablou clinic dis-tinct. Reiatia se complica Tn plus atunci cand intra Tn ioc planuri diverse, legate prin firenev6zute, acolo unde sanatatea (normalitatea) psihica se integreaza cu cea fizica. 0a~a cum afectiva poate genera 0 afectiune pana nu unor considerata pur somatica,tulburare or fi ulcerul, inrarctul miocardic, Tn absenta demultfactori biologici favorizantipreexistenti, deci pe terenul normalitatii fizice. Ey H s-a opus Tntotdeauna cu putere ideii unei normalitati statistice facand din nivelulmaturitatii corpului psihic 0 medie abstractg. EI considera ca norma nu este exterioara;ci TnscrisaTnarhitectonica corpului psihic. In vorful piramidei functionale a corpului psi-hic domne~te 0 activitate psihica normala care are propriile sale legi, acelea ale adap-tarii la real. Evident co nu exista 0 limita superioara a normalului.A Variabilitatea este descrisa door Tncontextul grupulu! ~j nu Tncontextul unui individ.In psihiatrie este totu;;i necesar sa se eviden,tieze modalitatile unor atitudini expresive,reactive, comportamentale ;;i convingerile cele mai frecvente Tntr-o socio-cultura istoricadata, care reprezinta un cadru de referinta pentru manifestarile psihice deviante. Cucapatot prin extensia scalelor ;;i testelor 0 utilizare totTn biologie ;;i psihoiogie, ea ;;i-ataate eel aceastci abordare a fast utilizata mai mult mai importanta Tn psihiatrie. 2,4. NORJvW.ITATEA CA UTOPiE Normalitatea ca utopie stabile~te 0 norma ideala (valorien) stabilind un ideal denorma/itate dat din punct de led ere individual, cat ~i eomunitar. Acesta poate fi exern-p!ificat prin unele ,Jipuri ideale" pe care Ie normative, prescriptive. promoveazo 0 anu-mita eultura ~i care se exprima In formulari descrie; Ie invoca ~i Ie Din perspectiva psi-hologica nu ne intereseaza numai Felul cum sunt ~i cum se manifesta mai frecventoamenii unei socio-culturi date, ci ~i modulTn care ace;;tia or dori ;;i or spera sa fie Tncazul ideal. Din aceasta perspectiva, normaiitatea este perceputa co 0 Tmbinare echili-brata, armonioasa ;;i optimala a aparotu!ui mintal, avand drept rezultanta 0 funcfionali-tate optima. Freud 5 afirma despre normalitate: un Ego norma/ 8ste ca ~i norma/itatea In general,o ficfiune idea/a. A Tncerco sa stabilim ni;;te criterii sou calita)i caracteristice individului normal - orechivala cu crearea normolului ideal, De care nu-I putem realize deceit formClI ;;i acestlucru se love;;te de un prim obstacol - ~aci or anuia elementul dinomic oj conceptului, Istoricitatea acestui normal ideal este foarte relativo; ea neavand cursivitate, criteriulaxiologic fiind inoperant de la 0 epoca 10 alto, be chier ;;i pentru intervale resrranse detimp. CkMier F atirma: conceptul de sanatate minta/a flU poate fi Tnte/es dedt prin sistemu/de valori al unei colectivitati.
  33. 33. 24 Psihopatologie ~i psihiatrie pentru psihologi oserie de autori - Schneider K, Petrilowitsch, M~! abordand critic valoareanormalu/ui ideal, au aratat mari/e lui deficiente, dar Ii faptul ca Tn cadrul analizei nor-malului statistic (cealalto posibilitate de tratare a problemei) se infiltreaza iudecdti devaloare. La limita, Willard afirma Tn 1932 co societatea este cea care hotora?te dacaun om este nebun sou sondtos. Normalul valoric imp/ico 0 mosurare procustiana in care se intrico, Tn plus ~i valo-rile personale ale fiecoruia. /,Realitatea e eeea ee maforitatea eonsidera co frebuie sa fie, nu neaporaf luaul eelmai bun $i nici macor eel mai logic, ci eeea ce s-a adapfat dorintei colective. /I afirmo seri-itorul paulo Coelho Tncercand so stabileasco limita dintre nebunie Ii normalitate. Colectivitatile umane concrete T;;i organizeazo existenta Tn raport cu idealuri comu-nitare Tn care transpar legi, modele educationa!e, legende ;;i epopei, mitoiogia Ii mistica,istoria respectivu!ui grup. Normalitatea ideala define?te felul Tn care individul ;;1 comuni-tatea considero ca persoana ar trebui sa fie. Desigur, normativitatea ideala nu este ~inici nu poate fi niciodata atinsa efecriv, cu atat mai mult cu cat ea variazo mult Tn functiede contextul socia-cultural, istoric ;;i geagrafic (etnic, comunitar, statal, religias, ;;.0.). CONCEP)1i PSIHANAlmCE DESPRE NORMALITATEIS. FreudI I Normalitatea este 0 fictiune ideala; fiecare ego este psihotic intr-un I1---K. Eissler , anumit moment intr-o masura mai mare sau mai mica. Normalitatea absoluta nu poate fi obtinuta, deoarece persoana normala trebuie sa fie pe deplin con9tienta de gandurile 91senti- mentele sale. Normalitatea este caracterlzata prin tarie de caracter, capacitateaI ivl, Klein de a face fata elllot/ilar confiictua!e, capacitatea de a trai place-I rea fara a provoca conflicte $i capacitatea de a iubi. E. Erikson Normalitatea este capacitatea de a fi stapan pe perioade!e vietii: Tncredere/neincredere; autonomielTndoiala; initiativa/vinovaiie; acti- vitate, produciie/inferioritate; identitate/confuzie de rol; creatie/stag- nare; inteqritatea eqo-ului/dlsperare. Normalitatea este capacitatea de a Tnvata din experienta, de a fiI L Kuhie f1exibil $i de ate adapta la schlmbarile din medlu.I Functiile Iibere de conflicte ale ego-ului reprezinta potentialul per-I H. Hartmann soanei pentru normalitate; masura Tn care ego-ul se poate adapta la realitate $1poate sa fie autonom sunt asociate sanatatii mintale. K. Menninger Normalitatea este capacltatea de a se adapta lumii exterloare cu multumire $1cu capacitatea de a stapani fenomenul de aculturatie.I A, Adler Capacitatea persoanei de a dezvolta sentimente sociale 9i de aI fi productiv/creativ sunt legate de sanatatea mintala; capacitateaI de a munci cr89te stima de sine 9i face persoana capabila de aI se ada ta. R. E. Money-Kryle Normalitatea este capac/tatea de a atinge deplina con9tiinia de :_sinecare de fapt nu este niciodata pe deplin obtinuta. O.RaM anxietate 9i aceea de a avea responsabilitatea propriilor actluni. Ii Normalitatea este capacitatea de a trai fara teama, vinovatie sau

×