Your SlideShare is downloading. ×
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
26 lectie demo_ghid_de_turism
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

26 lectie demo_ghid_de_turism

935

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
935
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
42
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. D EM LE NST O C RA ŢI T E IV Ă INTRODUCERE Aţi simţit, cu siguranţă, nevoia unei informări com- plete, care să corespundă nivelului dumneavoastră de înţelegere şi preocupărilor pe care le aveţi, atunci când aţi vizitat locuri noi. Sau aţi simţit dorinţa de a împărtăşi celorlalţi din ceea ce ştiaţi despre respectivele locuri. Vă plac excursiile, vă fascinează istoria şi geografia locurilor, doriţi să cunoaşteţi noi oa- meni, visaţi să puneţi semnul egal între muncă şi vacanţă? Acum aveţi posibilitatea de a vă pregăti în modul cel mai simplu şi comod cu putinţă pentru a deveni ghid de turism. Printr-o structură clară şi prin prezentări atractive, cursul de Ghid de turism elaborat de EUROCOR urmăreşte să formeze acele însuşiri ale ghidului care îl pot determina pe orice turist ce l-a însoţit să exclame cu nostalgie peste ani: „A fost cea mai frumoasă călătorie din viaţa mea!”. Cursul se adresează atât celor ce doresc să profeseze într-un astfel de domeniu, cât şi celor care desfăşoară deja o activitate de ghidare turistică, dar care resimt nevoia sistematizării şi ex- tinderii cunoştinţelor specifice domeniului. Cunoştinţele pe care acest curs vă pro- pune să le dobândiţi acoperă întreg necesarul de informaţii utile în această profesie: elemente de geografie, metod- ologia desfăşurării unei excursii şi pr- ezentarea obiectivelor turistice, particula- rităţile activităţii de transport, cazare şi alimentaţie a turiştilor, serviciile de agre- ment şi elementele de animaţie, colabo- rarea cu agenţiile de turism, instrumentele de plată folosite, precum şi aspectele ce ţin de comunicarea eficientă cu turiştii. Cursul de Ghid de turism vă oferă calea spre pregătirea de care aveţi nevoie pentru a reuşi în această profesie. Vă dorim mult succes!Ghid de turism 1
  • 2. lecţie demonstrativă Materialul cursului se compune din 12 module, prezentate sub forma unor fascicule, care se îndosariază într-o mapă specială EUROCOR. Structura sa clară facilitează semnificativ însuşirea cunoştinţelor; în ceea ce priveşte conţinutul său, cursul are un pronunţat caracter practic, menit să vă ajute în adoptarea celor mai potrivite decizii pentru activitatea de ghid de turism pe care o veţi desfăşura. Fiecare lecţie debutează cu o introducere, iar la sfârşitul principalelor capitole din modul sunt prevăzute întrebări de verificare, cu ajutorul cărora vă veţi valorifica sistematic competenţele dobândite. Fiecare modul se încheie cu un rezumat al principalelor aspecte analizate în cadrul acestuia şi cu o temă pentru acasă, ce constituie o modalitate eficientă de verificare a gradului de înţelegere a subiectelor prezentate. După rezolvare, puteţi trimite tema spre corectare pe adresa Institutului Eurocor, urmând ca profesorul personal să aprecieze corectitudinea răspunsurilor şi să vă transmită observaţiile sale pe marginea acestora. Pentru buna înţelegere a limbajului de specialitate, finalul anumitor lecţii prevede şi o secţiune de vocabular. Veţi întâlni, de asemenea, studii de caz şi scurte istorice pentru anumite fenom- ene turistice prezentate, dar şi unele teste psihologice utile pentru cunoaşterea proprie şi a celorlalţi. În plus, lecţiile cuprind nenumărate definiţii, exerciţii, ilustraţii atractive, figuri, grafice şi tabele. Pentru ca studiul dumneavoastră individual să fie cât mai uşor şi eficient, au fost introduse următoarele simboluri pe marginea lecţiilor: i – semnalează noţiunile şi definiţiile noi sau aspectele deosebit de importante ? – semnalează exerciţiile pe care vi le propunem spre rezolvare – indică faptul că tema respectivă a mai fost abordată într-o lecţie anterioară (în acest 3 (21) caz, tema a mai fost abordată în lecţia 3, la pagina 21) Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu metoda de studiu Eurocor. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu. Veţi găsi aici fragmente din structura modulelor de curs şi un exemplu de formular de temă pentru acasă.2 Ghid de turism
  • 3. lecţie demonstrativă Pentru început, vă prezentăm programa cursului. Programa cursului Ghid de turism Modulul 1 Istoricul ghidăriei, termeni uzuali în turism Definirea ghidului din punctul de vedere al legislaţiei şi al clasificării ocupaţionale Modulul 2 Psihologia grupului Psihologia turistului Modulul 3 Potenţialul turistic al României (I) Modulul 4 Potenţialul turistic al României (II) Modulul 5 Serviciile prestate de agenţia de turism Transporturile turistice Modulul 6 Serviciile prestate în unităţile de cazare turistică Serviciile prestate în unităţile de alimentaţie publică pentru turism Modulul 7 Serviciile de agrement în turism Elementele de animaţie în turism Modulul 8 Metodologia şi desfăşurarea unei excursii tip în turismul intern Metodologia şi desfăşurarea unei excursii tip în turismul internaţional Modulul 9 Metodologia prezentării itinerarelor, obiectivelor turistice şi a staţiunilor turistice Comunicarea şi relaţiile publice în turism Modulul 10 Contractele în sfera comercializării produsului turistic Modulul 11 Instrumentele şi modalităţile de plată în turism Modulul 12 Asigurările în domeniul turismuluiGhid de turism 3
  • 4. lecţie demonstrativă De o deosebită importanţă pentru direcţionarea învăţării este partea de intro- ducere, în care sunt prezentate pe scurt principalele aspecte care vor fi anali- zate în cadrul modulului. Pentru exemplificare, am selectat introducerea şi câteva observaţii referitoare la psihologia turistului din modulul 2 al cursului. Psihologia grupului şi psihologia turistului Introducere Pentru ghid, de un real interes şi o mare importanţă sunt psihologia şi dinamica grupului. Indivizii care alcătuiesc un grup, după o anumită perioadă petrecută împreună, formează car- acterul grupului şi imprimă acestuia un mod propriu de comportament. Ei pot astfel acţiona ca un grup plăcut, agreabil sau, dimpotrivă, ca un grup dificil, care ridică probleme ghidului, acestuia fiindu-i necesare, pentru rezolvarea lor adecvată, solide cunoştinţe de psihologia grupului şi a turistului. O parte importantă a activităţii ghidului constă tocmai în a crea acea senzaţie de unitate şi armonie necesară bunei derulări a acţiunilor grupului. Este, de asemenea, important ca ghidul să observe cum se înţeleg între ei membrii grupului. Trebuie acordată o mare atenţie acestui fapt, deoarece, dacă apar neînţelegeri în grup, este de datoria ghidului să îndrepte lucrurile. Cine este popular în grup, cine nu este? Cine are obiceiuri respingătoare, cine este un out- sider? Toate acestea trebuie avute în vedere atunci când se împart camerele la hotel sau când se distribuie locurile în autocar. De exemplu, fumătorii şi nefumătorii trebuie să aibă locuri separate, iar cei care sunt obişnuiţi să călătorească singuri trebuie integraţi şi ei grupului. De multe ori, oamenii merg în aceste excursii pentru a găsi companie şi a scăpa de viaţa singuratică de acasă. Pe de altă parte, există şi oameni care preferă să stea izolaţi de ceilalţi membri ai grupului sau doresc să stea singuri în cameră. Câteodată, unii turişti încearcă să acţioneze în aşa fel încât să dea impre- sia că sunt mai buni, mai cultivaţi şi mai experimentaţi decât ceilalţi. Unele grupuri îi vor accepta ca îndrumători, altele însă vor respinge oamenii de acest fel. Totodată, există indivizi care sunt permanent nemulţumiţi şi care pot provoca aceleaşi reacţii în cadrul grupului. În acest caz, atunci când nemulţumirile sunt nejustificate sau nerezonabile, un ghid trebuie să fie chiar dur, dar politicos şi atent în acelaşi timp. Psihologia turistului Psihologia descrie şi analizează caracteristicile speciale ale grupurilor de indivizi sau ale indivizilor în parte. Cunoscând aceste caracteristici, ghidul va fi în stare să anticipeze şi să înţeleagă comportamentul şi reacţiile oamenilor pe care îi întâlneşte. Comunicarea cu oamenii este „pâinea zilnică” a ghidului. Aceasta trebuie să fie extrem de elastică, turiştii fiind foarte diferiţi între ei – pot proveni din zone geografice sau din ţări diferite, pot avea diverse profesii (care determină o anumită conduită generală), pot avea un anumit statut etc.4 Ghid de turism
  • 5. lecţie demonstrativă În mare măsură, succesul activităţii ghidului depinde de reuşita în a-şi rezolva sarcinile ce-i revin într-un mod satisfăcător atât pentru el, cât şi pentru partenerii lui. În acest scop, cunoştinţele de psihologie îi vor fi foarte utile. Un ghid trebuie să aibă întotdeauna mintea limpede şi cunoştinţele necesare pentru a înţelege tipurile de caracter, atitudinile, comporta- mentul şi reacţiile de acceptare sau de respingere ale oamenilor din jurul său. Caracteristici generale Mentalitatea şi comportamentul unei persoane sunt în mare parte determinate de mediul în care trăieşte, de geografia şi climatul ţării sale de baştină. De exemplu, locuitorii regiunilor nordice sau montane vor avea preferinţă pentru locuinţele confortabile. Ei vor fi, în general, mai introvertiţi, mai puţin exuberanţi decât oamenii din zonele sudice însorite, a căror viaţă se petrece în cea mai mare parte în afara locuinţelor. Totodată, cei din sud au preferinţă pentru culorile vii, zilele calde şi însorite şi au tendinţa de a trăi în relaţii mai strânse cu vecinii. Lo- cuitorii Marii Britanii, Olandei, Germaniei şi Austriei, de exemplu, preferă să aibă grădini împrejmuite cu garduri, care-i izolează într-un fel de restul lumii. Caracteristici materiale Comportamentul şi o mare parte a vieţii unei persoane sunt influenţate de munca sa şi de mediul în care trăieşte. Turiştii din ţările puternic in- dustrializate îşi petrec aproape 11 luni pe an într-o lume închisă, de multe ori monotonă, care se află continuu sub presiunea lipsei de timp. Oraşele aglomerate, traficul intens şi staţiunile înţesate cu lume sunt tipice pen- tru aceste ţări, de aceea locuitorii acestora vor fi atraşi de locurile larg deschise şi de plajele singuratice. Oamenii din regiunile îndepărtate faţă de locul excursiei şi din ţările în curs de dezvoltare vor căuta distracţii care în ţările lor nu există, dar de care au auzit vorbindu-se. Oraşele mari şi aglomerate, cinematografele, teatrele şi activităţile tipice ale orăşenilor din zonele respective se vor număra printre preferinţele vizitatorilor. Totodată, gastronomia este un factor care are o influenţă puternică asupra turiştilor. Fără îndoială că mulţi străini vor încerca să se adapteze bucătăriei locale, dar, în acelaşi timp, vor fi foarte fericiţi să găsească meniuri cu care s-au obişnuit acasă.Ghid de turism 5
  • 6. lecţie demonstrativă Prezentările, extrem de clare şi bine structurate, conţin definiţii care marchează aspectele cele mai importante şi sunt însoţite adesea de imagini atractive. Pentru exemplificare, am ales un fragment din modulul 1, la finalul căruia veţi găsi o listă cu întrebări de verificare a modului în care v-aţi însuşit Potenţialul turistic Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic, care, prin atractivitatea sa, are menirea să incite şi să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaţie turistică în circuitele turistice interne şi internaţionale, permiţând accesul turiştilor prin amenajări co- respunzătoare. În literatura de profil, noţiunea de potenţial turistic este redată şi prin expresiile de „fond turistic” şi „patrimoniu turistic”, însă potenţialul turistic are un sens mai larg, el incluzând structurile şi dotările tehnico-edilitare, precum şi serviciile turistice oferite. Printre componentele potenţialului turistic trebuie menţionate, în primul rând, resursele naturale (de ex- emplu: frumuseţile montane şi peisagistice, plajele de pe litoral, factorii de cură din staţiunile balneoclimaterice, clima, vegetaţia, fauna, alte atracţii de interes ştiinţific, cu caracter de unicat etc.). Într-un sens determinant, valorile naturale (aşa-numita ofertă primară) constituie baza ofertei turistice potenţiale a unei zone considerate ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele turistice. Resursele (valorile) naturale sunt completate cu resursele (valorile) antropice, create de mâna omului (aşa-numita ofertă turistică secundară), menite să îmbogăţească şi să facili- teze valorificarea raţională a potenţialului turistic natural, asigurând premisele transformării acestei oferte potenţiale într-o ofertă turistică efectivă. Punerea în valoare a resurselor naturale (a ofertei primare) şi a resurselor create (oferta secundară) în- tr-o zonă, staţiune etc. de interes turistic depinde, în mare măsură, de dinamismul dezvoltării economiei naţionale a unei ţări, de politica de ansamblu pe care o promovează una sau alta dintre ţările primitoare de turişti în domeniul dezvoltării turismului, de facilităţile oferite pentru atragerea vizitatorilor. Potenţialul turistic al unei ţări, zone, staţiuni etc. ar putea fi definit ca fiind totalitatea i valorilor naturale, economice, culturale ş.a., care, ca urmare a acţiunii omului, pot deveni obiective de atracţie turistică. Prin urmare, este vorba de acele valori a căror punere în funcţiune în scopuri turistice necesită lucrări de amenajare şi echipare, investiţii de capital şi forţă de muncă specializată.6 Ghid de turism
  • 7. lecţie demonstrativă Prestaţiile turistice Din definiţia formulată anterior, reiese clar că noţiunea de potenţial turistic presupune ideea de ofertă turistică, corelându-se automat cu cea a prestaţiilor turistice. Nu se poate vorbi, deci, despre potenţial turistic fără a se face referire în mod concret la prestaţiile de servicii turistice, oferite într-o gamă tot mai diversă şi la un nivel calitativ superior, în conformitate cu preferinţele şi exigenţele vizitatorilor potenţiali. Corespunzător etapelor pe care le parcurge un turist de la reşedinţa sa permanentă până la destinaţia călătoriei şi înapoi, se desfăşoară un complex de activităţi menite să satisfacă nevoile variate de consum, în funcţie de preferinţele solicitanţilor de servicii. În mod inevitabil, aceste activităţi de prestaţii de servicii turistice se află într-o strânsă interdependenţă, iar realizarea lor presupune existenţa unor unităţi economice prestatoare (societăţi comer- ciale, agenţii de turism etc.), care se specializează pentru serviciile respective. Produsele turistice oferite de aceste unităţi sunt solicitate în contextul petrecerii plăcute a timpului liber al turiştilor şi, ca atare, ele trebuie să ofere acestora – material şi calitativ – satisfacţia deplină în urma consumului turistic. Concretizarea acestor oferte de produse turistice a necesitat crearea şi dezvoltarea unei baze materiale în toate zonele (staţiunile) turistice din ţară (reţea de unităţi de cazare, de restaurante, de unităţi specializate pentru prestaţiile de agrement, de baze de tratamente balneo- medicale ş.a.). În acest fel, volumul şi complexitatea ofertei turistice a generat dezvoltarea unei adevărate industrii a călătoriilor şi turismului. Întrebări de verificare 1. Care sunt principalele motivaţii care, de-a lungul istoriei, au determinat oamenii să călătorească? 2. Care sunt avantajele turismului organizat? 3. Care sunt şi cum pot fi definite pricipalele categorii de călătorii? 4. Cum defineşte OMT turismul naţional? 5. Care sunt categoriile de vizitatori internaţionali, conform criteriilor OMT? 6. Cum poate fi definit potenţialul turistic al unei zone? 7. Care sunt elementele care compun oferta turistică?Ghid de turism 7
  • 8. lecţie demonstrativă Cunoştinţele de geografie sunt indispensabile oricărui ghid de turism. Găsiţi în continuare un fragment din modulul 3 al cursului nostru, în care este prezentat potenţialul turistic natural al ţării noastre, pentru a vă ilustra simplitatea şi atractivitatea prezentării. Carpaţii Meridionali Au un important potenţial turistic, dat, mai ales, de varietatea şi atractivitatea peisagistică, de marea bogăţie a formelor glaciare şi carstice, de întinsele domenii alpine schiabile, de mulţimea lacurilor glaciare etc. Cu toată masivitatea lor, Carpaţii Meridionali sunt accesibili pe drumurile transcarpatice, modernizate în parte, naţionale sau internaţionale, care străbat defileele Oltului şi Jiului, culoarele Rucăr-Bran şi Timiş-Cerna, Valea Prahovei sau trec munţii la peste 2000 m, ca Transfăgărăşanul şi „Transalpina” (peste Parâng-Cindrel) sau ca magistralele feroviare ce urmăresc aceleaşi văi. O serie de drumuri forestiere sau industriale pătrund adânc în interiorul munţilor, uşurând accesul. Din acestea porneşte reţeaua de poteci turistice, în marea lor majoritate marcate, care preiau fluxurile turistice spre cele mai înalte culmi montane. Potenţialul turistic natural, foarte variat, este repr- ezentat de: – un întins domeniu alpin – cel mai dezvoltat din Carpaţii româneşti – care, prin aspectele peisagistice, relieful şi lacurile glaciare, constituie atracţia turistică de bază şi fondul drumeţiei montane; – relieful glaciar, cel mai dezvoltat din Carpaţi, cir- curi şi văi glaciare, creste alpine semeţe, stâncării, grohotişuri etc.; – relieful carstic bine dezvoltat (1600 km2, peste 400 peşteri), cu abrupturi spectaculoase, chei şi defilee, peşteri, poduri sus- pendate, doline, peisaj agro-carstic etc.; – impunătoare defilee, văi montane şi chei; – lacuri glaciare (cele mai răspândite din Carpaţi) de un pitoresc deosebit; – lacuri antropice de interes hidroenergetic, dar care sporesc, totodată, atractivitatea munţilor şi constituie destinaţii certe pentru turism; – întinse păduri de conifere şi foioase, de mare interes estetic şi cinegetic; – peisaje variate şi atractive, date de îmbinarea armonioasă a elementelor de mai sus.8 Ghid de turism
  • 9. lecţie demonstrativă În structura cursului au fost introduse, de asemenea, scurte istorice, care au rolul de a vă familiariza cu evoluţia unor importante fenomene turistice. Am ales pentru exemplificare un fragment din modulul 5 al cursului, în care sunt prezentate informaţii referitoare la istoricul serviciilor de transport prestate de agenţiile de turism. Tour-operatorii Tour-operatorii pot fi consideraţi angrosiştii industriei turistice, fiind întreprinderi de mari dimensiuni, puternic concentrate pe plan naţional, dar mai ales internaţional, atât pe orizontală, cât şi pe verticală. Produsul lor, care este mai degrabă un serviciu decât o marfă tangibilă, este pachetul de servicii (sau tour-ul „împachetat”). Tour-operatorii oferă servicii de transport, cazare şi transfer la şi de la aeroport. Turistul plăteşte un preţ mai mic pentru acest pachet decât dacă încearcă să facă toate aceste aranja- mente pe cont propriu. De asemenea, pachetul de servicii poate cuprinde şi servicii de diver- tisment, plimbări, închirieri de maşini şi alte servicii, unele dintre ele fiind opţionale. Juridic, tour-operatorii au statut de agent de turism, dar şi de asociaţie care fabrică şi comercializează produsele turistice. Scurt istoric Primul tour, în accepţiune modernă, a fost re- 1 (5) alizat de Thomas Cook în 1841. Cook a oferit pachete de servicii în întreaga lume, ideea câştigând teren foarte repede, nu numai în Anglia, dar şi în alte ţări europene şi în SUA. Firma lui Cook a rămas o putere în industria călătoriilor, în ciuda numeroaselor schimbări în structura proprietăţii. Principalul său rival a fost şi este compania „American Express”. Cele două companii funcţionează ca angrosişti de servicii şi ca agenţii de voiaj detailiste, adică vând servicii pe care le distribuie direct publicului, prin propriile filiale şi agenţii. „American Express” este implicată în multe afaceri: a fost prima companie care a emis cecurile de călătorie; este proprietara unuia dintre cele mai importante servicii de creditare a clienţilor; de asemenea, prestează servicii de asigurare şi bancare internaţionale. Primii mari tour-operatori s-au dezvoltat pentru că s-au adresat unei clientele colective, de- turnând interesul faţă de sistemele de comercializare clasice prin agenţia de turism. Această clientelă era formată din sindicate, adică din colectivitatea de muncă, şi din reţele generale de distribuţie din comerţ (mari magazine, vânzări prin corespondenţă). În contextul unei anume „democratizări” a vacanţelor, unii tour-operatori au propus şi dezvoltat produse turistice la scară industrială (pelerinaje, participări la expoziţii şi târguri internaţionale), care au contribuit la afirmarea acestui nou tip de organizare a turismului în masă.Ghid de turism 9
  • 10. lecţie demonstrativă În înţelegerea informaţiilor prezentate, o mare importanţă o au studiile de caz. Rolul acestora este de a spori aplicabilitatea cursului, fiind identificate situaţiile concrete cu care se va confrunta ghidul de turism. Iată un exemplu de analiză practică din modulul 8. Portofoliul ghidului Vom face acum o prezentare extrem de practică pentru orice ghid de turism, cuprinzând fişa tehnică a unui circuit, analiza de preţ a circuitului conform fişei tehnice, precum şi o situaţie a realizărilor efective (decontul). 1. Fişa tehnică a unui circuit Circuitul ales este: Cluj Napoca – Alba Iulia (146 km, DN 75) – Deva (135 km, DN 74) – Sibiu (122 km, DN 7) – Făgăraş (77 km, DN 1) – Braşov (66 km, DN 1) – Sighişoara (116 km, DN 15) – Mediaş (37 km, DN 14) – Târgu Mureş (84 km, DN 14A) – Cluj Napoca (107 km, E 60). Obiective turistice vizitate în traseu: – Alba Iulia: monumente arhitecturale din sec. XIV-XV, Palatul princiar, Palatul Apor, Catedrala, Castelul-fort medieval Alba Carolina, Obel- iscul ridicat în memoria lui Horea, Cloşca şi Crişan, Statuia lui Mihai Viteazul, Muzeul Unirii; – Deva: Muzeul oraşului, mănăstirea franciscană, Statuia lui Decebal, Cetatea; – Sibiu: Muzeul Brukental, fragmente ale oraşului medieval, monumente arhitecturale din sec. XV-XVIII; – Făgăraş: cetatea (sec. XIII) reconstruită în stil renascentist; Biserica Sf. Nicolae, fondată în 1697; – Braşov: Muzeul judeţean, Biserica Sf. Nicolae din Schei, Biserica Neagră, fortificaţii; – Sighişoara: Muzeul de istorie, Biserica mănăstirii, Biserica din deal; – Mediaş: Muzeul Municipal, mănăstirea franciscană Sf. Margareta; – Tg. Mureş: Muzeul judeţean, Biserica catolică, Catedrala ortodoxă, Biserica reformată, Palatul Culturii.10 Ghid de turism
  • 11. lecţie demonstrativă 2. Realizarea analizei de preţ a circuitului turistic conform fişei tehnice Tipul serviciilor turistice cuprinse în circuit: serviciul de transport (979 km), serviciul de alimentaţie publică, serviciul de cazare. Serviciul de restaurant: 1.08 – prânz – restaurant Transilvania (Alba Iulia) – cina – restaurant Bulevard (Sibiu) 2.08 – mic dejun – restaurant Bulevard (Sibiu) – prânz – restaurant Alpin (Braşov) – cina – restaurant Steaua (Sighişoara) 3.08 – mic dejun – restaurant Steaua (Sighişoara) – prânz – restaurant Grand (Tg. Mureş) Serviciul de cazare: 1.08 – cazare hotel Bulevard (Sibiu) 2.08 – cazare hotel Steaua (Sighişoara) Baremele aferente serviciilor (negociate): – serviciul de transport – autocar 40 loc. – 10.000 lei/km; – serviciul de restaurant – 75.000 pensiune completă (60 % prânz; 20% cină; 20% micul dejun); – serviciul de cazare – 100.000 lei/pers. (categoria 1 stea); – intrări obiective turistice (muzee) – 10.000 persoană/obiectiv. Notă: Preţurile stabilite sunt aleatorii, ele nu corespund cu realitatea. Studiu de caz (1): Analiză de preţ Pentru excursia din 1-3.08 pe itinerarul Cluj Napoca – Alba Iulia – Deva – Sibiu – Făgăraş – Braşov – Sighişoara – Mediaş – Tg. Mureş – Cluj Napoca, cod 1/19, număr minim de turişti – 40, număr personal însoţitor – 2 (conducător grup, şofer). Specificarea: Capitol I – cheltuieli directe din prestaţii de asigurat de terţi furnizori: 1. transport – 979 km × 10.000 lei/km = 9.790.000 lei 9.790.000 / 40 = 244.750 lei 2. cazare – 2 × 100.000 = 200.000 lei 3. restaurant – 2 pensiuni complete × 75.000 = 150.000 lei 1 prânz × 45.000 = 45.000 lei Total: 195.000 lei 4. program turistic şi diverse servicii – 8 intrări muzee x 10.000 lei = 80.000 lei 5. cheltuieli personal însoţitor: 2 pers. × 200.000 (cazare) + 195.000 (restaurant)+ 80.000 (intrare muzee) = 950.000 lei 950.000 / 40 = 23.750 lei Total Capitol I: (1+2+3+4+5) – 743.500 leiGhid de turism 11
  • 12. lecţie demonstrativă Exerciţiile reprezintă un instrument foarte util pentru a verifica înţelegerea conţinutului asimilat. Acesta este motivul pentru care cursul cuprinde numeroase şi diverse exerciţii. În următoarele fragmente din modulele 7 şi 8 veţi găsi două tipuri de exerciţii, în care se aplică informaţiile primite. Excursia la munte Muntele poate fi străbătut în toate anotimpurile, dar durata şi complexitatea traseului diferă în funcţie de acestea. Vara oferă posibilitatea unor trasee mai lungi şi dificile datorită zilelor mai lungi, posibilităţii atingerii unor puncte de creastă, dar şi timpului mai favorabil şi îmbrăcămintei mai uşoare. Iarna se merge cu atenţie numai pe trasee scurte, în nici un caz pe traseele marcate cu „Interzis iarna”. Este recomandabil să consultaţi localnicii în privinţa condiţiilor specifice ale regiunii. Excursiile se fac în grupuri care să aibă în jur de 10 persoane, iar cazarea în cort se face numai dacă turiştii au o experienţă verificată în domeniu. Exerciţiu În povestirea de mai jos excursioniştii au făcut o serie de greşeli. Semnalaţi care sunt aceste greşeli şi precizaţi cum trebuia procedat. Au pornit spre munte 2 excursionişti, unul dintre ei echipat cu un rucsac, celălalt cu o geantă de mână. Cei doi excursionişti aveau de străbătut un traseu de circa 5 ore, iar veştile meteo erau contradictorii. Cel mai rău a fost că la circa 1 oră de la începutul excursiei s-a lăsat ceaţa. Călătorul nostru cu rucsac a hotărât să continue, cel cu ? geanta ar fi vrut să se întoarcă. În curând a început şi ploaia. Au scos amândoi cuminţi o umbrelă şi au continuat. După un timp, au ajuns la un refugiu. Au vorbit cu caban- ierul, care i-a convins să rămână acolo. A doua zi de dimineaţă, timpul fiind senin, au continuat drumul, dar socotind că nu au timp suficient să se întoarcă, au luat-o pe prima scurtătură. Au început să facă un zgomot grozav ca să fie reperaţi. Ofertă de turism extern şi program de turism extern Circuit clasic Elveţia Viena – Salzburg – Zürich – Berna – Montreux – Geneva – Lausanne – Milano – Veneţia – Budapesta; perioada: 23.04. – 3.05.2003 Servicii incluse: – transport cu autocarul; – 10 nopţi cazare cu mic dejun; – croazieră pe lacul Geneva; – program turistic. Tarif: 495 Euro/pers12 Ghid de turism
  • 13. lecţie demonstrativă ? Exerciţiu Analizaţi oferta şi programul de mai jos: Circuit Italia – 13 zile autocar Cazări : 11 cazări la hoteluri de 2 şi 3 stele, cu mic dejun şi cină Plecări : 14.04, 14.06, 14.07, 14.08, 14.09 Preţ: 570 Euro Traseu: – Ziua 1: Bucureşti – Arad – Budapesta (cazare); – Ziua 2: Tur de oraş Budapesta – Lublijana – Peştera Postojna – Veneţia (cazare); – Ziua 3: Veneţia (Piaţa San Marco şi Basilica, Palatul Dogilor, opţional excursie cu vaporul în insula Murano) (cazare); – Ziua 4: Veneţia – San Marino (tur de oraş şi vizitarea palatului ) – Ancona (ca- zare); – Ziua 5: Ancona – Bologna – Florenţa (tur de oraş) (cazare); – Ziua 6: Vizitarea Florenţei (cazare); – Ziua 7: Florenţa – Roma (tur de oraş) (cazare); – Ziua 8: Vizitarea Romei (inclusiv Vaticanul) (cazare); – Ziua 9: Roma – Florenţa – Bologna – Milano (cazare); – Ziua 10: Tur de oraş Milano (se vizitează Domul, Scala, Castelul Sforza şi Galeriile Brera); – Ziua 11: Milano – Bergamo (tur de oraş) – Vicenza – Udine (cazare); – Ziua 12: Udine – Graz – Viena (tur de oraş) – Budapesta (cazare); – Ziua 13: Budapesta – Arad – Bucureşti. Completaţi apoi tabelul următor:Ghid de turism 13
  • 14. lecţie demonstrativă Prezenţa bogată a graficelor şi tabelelor constituie o parte atractivă a cursului, dar şi un suport esenţial pentru însuşirea conţinutului. Vă va convinge în acest sens următorul fragment din modulul 4. Baza tehnico-materială turistică Totalitatea mijloacelor materiale (specifice turismului, dar şi cele comune, aparţinând i altor ramuri) pe care le foloseşte turismul pentru realizarea funcţiilor sale economice şi sociale constituie baza tehnico-materială a turismului. În cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, capacităţile de cazare, alimentaţia publică, agre- mentul etc., prin numărul şi structura lor, reflectă, în cea mai mare măsură, gradul de dotare şi dezvoltare turistică în ansamblu sau la nivel teritorial. Cazarea turistică Prin numărul său important de locuri şi prin structura acestora, aflată într-o permanentă adaptare la evoluţia cererii turistice, această componentă principală a bazei tehnico-materiale reprezintă un adevărat sprijin pentru activitatea turistică din ţara noastră. În ultimii ani, spaţiile de primire s-au diminuat, din cauza scoaterii din circuitul turistic a unor unităţi de cazare considerate necorespunzătoare, datorită trecerii unora dintre ele la alte de- partamente şi schimbării destinaţiei iniţiale sau cedării proprietarilor de drept. Peste 290.000 locuri (faţă de 340.000 în 1989) – acesta era numărul locurilor disponibile în unităţile de cazare din România la sfârşitul anului 2000, ceea ce reprezintă circa 13 paturi la 1000 locuitori. Deşi nu se situează la acelaşi nivel cu cele mai dezvoltate ţări turistice europene (Spania, Austria), ţara noastră se situează printre ţările cu un turism dezvoltat, ca Elveţia şi Iugoslavia, datorită faptului că deţine peste 2500 de unităţi de cazare. Analizând ponderea fiecărui tip de unitate din totalul capacităţilor de cazare, se observă că într-o primă grupă intră hotelurile, care deţin peste jumătate din numărul locurilor (cca. 56,1%), urmate la o diferenţă destul de mare de taberele de elevi şi preşcolari (cca. 15%), de campinguri (cca. 11,8%) şi vile (cca. 10,8%), iar în cea de-a doua grupă intră unităţile cel mai puţin reprezentative: cabane (cca. 3%), hanuri (cca. 1,4%) şi moteluri (cca. 1,3%). Structura capacităţii de cazare pe forme de proprietate Structura capacităţii de cazare pe forme de proprietate (datele aparţin anului 2000) evidenţiază că, din totalul de 3.127 unităţi, ponderea cea mai mare o deţine forma publică, cu 1.655 unităţi (52,9%), apoi cea privată (27,6%) (care este într-o continuă creştere), cea cooperatistă (aproximativ 200 unităţi), cea mixtă (circa 290 unităţi) şi cea obştească (aproximativ 110 unităţi). Structura capacităţilor de cazare pe tipuri de14 Ghid de turism
  • 15. lecţie demonstrativă unităţi Pe tipuri de unităţi, structura capacităţii de cazare se prezintă astfel: Existenţa unei pon- deri mari a structurilor de primire principale (hoteluri, vile + hanuri, moteluri şi cabane), care reprezintă aproximativ 71% din total, din care circa 65% în hoteluri şi vile, constituie un element pozitiv pentru activitatea turistică din ţara noastră. Deşi au un rol important în turismul itinerant, hanurile şi motelurile sunt în număr mai mic, structurile complementare deţinând un procent mic, cu un grad de confort redus în cele mai multe cazuri. Structura capacităţilor de cazare pe forme de turism Pe forme de turism, structura capacităţii de cazare se prezintă astfel: Rezultă, deci, că în staţiunile de pe litoral se găsesc circa 42% din spaţiile de cazare ale ţării, urmate de cele situate pe principalele trasee turistice şi în centrele urbane (cca. 28%) şi de cele aflate în staţiunile balneare (cca. 17%) şi montane (cca. 13%). Pe tipuri de unităţi, se remarcă şi în acest caz ponderea hotelurilor, cu precădere pe litoral, dar şi în cazul centrelor şi traseelor turistice şi în staţiunile balneare. Structura capacităţii de instalare pe tipuri de unităţi şi zone turistice Structura capacităţii de instalare pe tipuri de unităţi şi zone turistice se prezintă în felul următor:Ghid de turism 15
  • 16. lecţie demonstrativă Pentru că vă poate fi de mare ajutor să vă evaluaţi competenţele în acest fascinant domeniu, cursul vă propune şi câteva teste. Sunteţi un bun tovarăş de drumeţie? Puteţi afla răspunsul la această întrebare rezolvând testul din modulul 7. Veţi găsi în cursul nostru şi alte exemple de teste incitante, pentru cunoaşterea proprie şi a celorlalţi. Test de animaţie (poate fi aplicat tuturor membrilor unui grup de turişti, pentru ca ghidul să-şi formeze o imagine generală): Sunteţi un bun tovarăş de drumeţie? 1. Dacă după o noapte în care aţi dormit în comun cu alţi turişti (la un motel sau o cabană) vă treziţi înaintea celorlalţi, vă găsiţi o îndeletnicire liniştită? 2. Respectaţi zilnic programul stabilit pentru întregul grup? 3. La drum, vă potriviţi pasul cu al celorlalţi, fără a vă lansa pe scurtături sau a rămâne în urmă? 4. În camping, la un foc de tabără, vă oferiţi fără zăbavă (ezitare) să contribuiţi după putere şi pricepere la pregătirea mesei? 5. Vă abţineţi să fumaţi când călătoriţi într-o maşină sau într-un compartiment de tren pentru nefumători? 6. Cereţi permisiunea celor prezenţi de a deschide radioul, iar atunci când vă interesează o emisiune anume folosiţi casca de ureche a tranzistorului? 7. Când călătoriţi cu automobilul, vă abţineţi să îi împărtăşiţi celui de la volan temerile şi sfaturile dumneavoastră? 8. Sunteţi comunicativ, gata să daţi o mână de ajutor celor din jur? 9. {tiţi să tăceţi când e cazul (când tovarăşii de drum se odihnesc sau citesc, când cineva povesteşte ceva)? 10. Renunţaţi la tabieturi şi vă adaptaţi cu voie bună la condiţiile pe care vi le oferă împre- jurarea? 11. Ascultaţi tot timpul indicaţiile ghidului sau îi comentaţi deciziile? 12. Respectaţi regimul de alimentaţie specific pentru excursiile la munte? Evaluare Notaţi cu 10 puncte răspunsurile afirmative, cu 0 puncte răspunsurile negative şi cu 5 pe cele nesigure: – Dacă aţi totalizat 90-120 puncte, vă dovediţi un bun tovarăş de drum. Sunteţi po- liticos, atent cu cei din jur, ştiţi să respectaţi codul drumeţiei şi de aceea tovărăşia dumneavoastră este căutată şi apreciată. – Dacă totalul obţinut este de 60-85 puncte, puteţi considera că stăpâniţi deprinder- ile de bază ale drumeţiei. Dar comportamentul dumneavoastră poate fi încă mult îmbunătăţit. Supravegheaţi-vă mai mult. De fiecare dată când sunteţi pe cale de a proceda într-un anume fel, gândiţi-vă în ce măsură v-ar face plăcere dacă altcineva din grupul dumneavoastră ar acţiona identic. – Un total de până la 50 de puncte e absolut nesatisfăcător. Sunteţi egoist, nepăsător faţă de ceilalţi. E absolut necesar să vă revedeţi comportamentul, astfel încât drumeţia alături de dumneavoastră să fie plăcută şi pentru cei din jur. Observaţi drumeţii experimentaţi, veţi învăţa de la ei. Urmăriţi şi întrebările acestui test, impunându-vă la început să acţionaţi în aşa fel încât fiecare răspuns să fie afirmativ. Cu timpul, o astfel de comportare dirijată se va transforma într-o bună deprindere.16 Ghid de turism
  • 17. lecţie demonstrativă Sistematizarea cunoştinţelor asimilate de-a lungul unui modul se regăseşte în partea de rezumat, care are rolul de a vă pregăti pentru rezolvarea temelor pentru acasă. Găsiţi în continuare o parte a rezumatului modulului 5. REZUMATUL MODULULUI 5 5.1 Agenţia de turism este distribuitorul produselor turistice care realizează legătura între agenţii economici cu profil de transport, cazare/alimentaţie publică şi client. Prezintă avantajul protecţiei consumatorilor de turism şi al garanţiilor financiare acordate atât turiştilor, cât şi prestatorilor. 5.2 Există mai multe criterii de clasificare a agenţiilor de turism, dar cel mai viabil este următorul: agenţii cu oferte de servicii complete, agenţii de stimulare, agenţii com- erciale, agenţii pentru croaziere, agenţii implant, agenţii organizatoare de circuite, agenţii organizatoare de voiaje prin poştă. Pe plan mondial este utilizat şi termenul de „agenţie de voiaj”, dar în România este evitat, având alte conotaţii. Agenţiile de turism din România pot fi de următoarele tipuri: agenţie de turism tour-operatoare, având ca obiect de activitate organizarea şi vânza- rea pe cont propriu a pachetelor de servicii de turism sau a componentelor acestora, direct sau prin intermediari; agenţie de turism detailistă, care vinde sau oferă spre vânzare, în contul unei agenţii de turism tour-operatoare, pachete de servicii sau componente ale acestora, contrac- tate de agenţia tour-operatoare. 5.3 Punctele de lucru (agenţiile) se grupează în reţele de agenţii şi grupuri de agenţii (când sunt mai puţin de 10 agenţii). Reţelele de agenţii sunt de mai multe tipuri: integrate, franşizate, voluntare şi protejate. Un grup de agenţii poate fi compus din mai multe puncte de vânzare şi puncte de implant. 5.4 Pentru a putea funcţiona, agenţiile de turism trebuie să solicite şi să obţină licenţe şi brevete de turism eliberate de Direcţia Generală de Autorizare şi Control în Turism, care funcţionează în cadrul Ministerului Turismului. Conducătorii agenţiilor de turism sunt şi ei brevetaţi, iar în funcţie de nivelul pregătirii profesionale, aceştia pot fi: manager în activitatea de turism; director de agenţie de turism tour-operatoare; director de agenţie de turism detailistă; director de hotel; director de restaurant; cabanier. 5.5 Contractul dintre agenţia de turism şi turist este acordul de voinţă dintre agenţia tour- operatoare sau detailistă şi turist, care are ca obiect cumpărarea unor servicii turistice de către turist şi eliberarea documentelor de plată şi a documentelor de călătorie de către agenţia de turism. În contract sunt menţionate obligatoriu o serie de elemente referi- toare la pachetul de servicii de a cărui bună îndeplinire este răspunzătoare agenţia de turism. Cumpărătorul are dreptul de a informa în scris despre neconcordanţele sesizate sau despre calitatea necorespunzătoare a unor servicii turistice. 5.6 Publicitatea agenţiilor de turism cuprinde un complex de activităţi de informare a con- sumatorilor despre componentele, calitatea şi locul unde poate fi consumat produsul firmei, în scopul stimulării vânzărilor. Modalităţile principale de comercializare a produselor turistice de către agenţiile de turism sunt:Ghid de turism 17
  • 18. lecţie demonstrativă editarea de materiale publicitare; realizarea de campanii publicitare. 5.7 În etapa actuală, o dată cu creşterea numărului de agenţii turistice şi implicit a pachetelor turistice ce sunt oferite turiştilor, agenţiile de turism aplică două strategii de comer- cializare a produselor turistice: strategia de specializare şi strategia de nediferenţiere. Specializarea se face în funcţie de temă, clientelă şi destinaţie. 5.8 Agenţia desfăşoară activităţi legate de vânzarea de bilete de transport, servicii turistice şi servicii complementare acestora. Ea vinde servicii turistice izolate (primire şi acces şi servicii) sau complexe (voiaje generice şi forfetare). O agenţie bine organizată şi care dispune de resurse financiare şi personal suficient are următoarea organigramă: biroul secretariat; biroul dezvoltare; biroul transporturi; biroul turism; biroul trafic accesoriu; oficiul tarife şi documentare; oficiul publicitate; oficiul difuzare şi fişier general. Agenţia corespondentă este acea agenţie de voiaj care asistă clientela altei agenţii de voiaj sau vinde servicii organizate de aceasta. Acolo unde au fost menţionate în material noţiuni care nu au beneficiat de explicaţii detaliate, acestea sunt cuprinse în secţiunea de vocabular, care se găseşte la sfârşitul unor module. Am ales pentru exemplificare vocabularul de la sfârşitul aceluiaşi modul 5. VOCABULAR agenţie de turism – firmă specializată în turism care se ocupă cu producerea şi co- mercializarea produselor turistice agenţie de voiaj – firmă care are ca obiect comercializarea biletelor de transport. Agenţiile de voiaj se împart în agenţii CFR, rutiere, pentru transport fluvial. brevet de turism – act care acordă posesorului (persoană fizică) dreptul de a înfiinţa şi conduce o agenţie de turism croazieră – călătorie pe mare sau ocean cu un vas special (de croazieră) licenţă de turism – act în baza căruia o agenţie de turism îşi desfăşoară activitatea rezervare – anunţarea şi reţinerea (cu sau fără un acont) a unui serviciu turistic serviciu turistic – serviciu oferit spre vânzare de un tour-operator sau de o agenţie de voiaj turistic tour-operator – fi rmă specializată în turism care se ocupă cu vânzarea en gros a aranjamentelor turistice către agenţii detailiste voiaj forfetar – pachet de produse turistice ce include transportul, cazarea şi alte servicii vândute sub titlul de vacanţă la un preţ forfetar18 Ghid de turism
  • 19. lecţie demonstrativă În finalul fiecărui modul se găseşte o temă pentru acasă, care conţine atât întrebări de tip grilă, cât şi exerciţii complexe, de tip practic. Am selectat pentru exemplificare câteva exerciţii din tema modulului 7. TEMA PENTRU ACASĂ 1. Cea mai importantă staţiune din Carpaţi în ceea ce priveşte dotările pentru spor- turi de iarnă şi transport pe cablu este: a. Predeal; b. Semenic; c. Poiana Braşov; d. Sinaia. 2. Analizaţi graficul de mai jos: a. Specificaţi staţiunea cu cea mai mare pondere a transportului pe cablu. b. Realizaţi o comparaţie între totalul pentru Valea Prahovei şi cel pentru Poiana Braşov. 3. În textul de mai jos înlocuiţi acţiunile greşite cu altele corecte: Grupul de excursionişti format din 10 turişti a plecat pe munte, în faţă fiind persoana care mergea cel mai repede, un alpinist încercat. În spatele grupului erau câteva persoane mai slabe, din care una nu mai fusese niciodată pe munte. S-a mers într-un ritm rapid, iar la primul popas s-au epuizat toate rezervele de apă, cu gândul că vor fi găsite altele mai încolo. Cu cât se urca mai mult, cu atât se mărea pasul pentru a se ajunge la un loc de campare situat dincolo de limita pădurii. Exact când s-a înnoptat, s-a ajuns pe malul unui râu, unde lângă apă s-a stabilit şi tabăra. A doua zi de dimineaţă, s-a plecat în grabă, iar echipamentul s-a împrăştiat pe la toţi turiştii prin bagaje, fiecare ce a putut să ia. La prânz, s-a ajuns la cabană, unde mai toţi turiştii s-au aşezat la o friptură şi o bere. Au pornit după aceea veseli către baza muntelui. 4. A. Pe baza tuturor cunoştinţelor din modulele anterioare şi a cunoştinţelor dobân- dite în acest modul, dezvoltaţi un traseu turistic în România (de circa 400 km), în care să atingeţi următoarele puncte: – tema; – obiectivele turistice; – itinerariul; – dotările de agrement. B. Aceleaşi cerinţe ca la 10 A, dar pentru a realiza o ofertă şi un program pentru turismul internaţional (un traseu cu durata de 5 zile).Ghid de turism 19
  • 20. lecţie demonstrativă Temele propuse se rezolvă pe formularele de temă ataşate la sfârşitul caietului şi se trimit spre corectare profesorului personal. În rubrica special dedicată observaţiilor profesorului veţi primi din partea acestuia sugestii şi recomandări pentru perfecţionarea continuă a activităţii. Aici se încheie lecţia demonstrativă a cursului de Ghid de turism. În speranţa că materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea şi atractivitatea cursului nostru, vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului nostru, înscriindu-vă la cursul de Ghid de turism!20 Ghid de turism

×