all different
equalall
1
TOTI DIFERITI-TOTI EGALI
Campania “Toti diferiti – toti egali “
Xenofobia, antisemitismul si into...
all different
equalall
2
Partea B. Partea B contine metodele si activitatile care trebuie folosite în educatia
intercultur...
all different
equalall
3
Cât de tare va ajuta campania la combaterea cauzelor discriminarii si ale
intolerantei?
Cum vedem...
all different
equalall
4
Partea A
Conceptele cheie si datele de baza ale educ. interculturale.
Cap. 1.
Provocari, probleme...
all different
equalall
5
Traim într-o lume confuza. Uneori parem ca devenim mai apropiati . Unii dintre noi care
avem acce...
all different
equalall
6
Întrebare : Ce fel de migratii au avut loc în sau din tara d-voastra între anii 1950 si
1970 ?
Cr...
all different
equalall
7
Folosind statisticile citate de Equipo Claves în 1990: din 159 de membri ai Natiunilor
Unite din ...
all different
equalall
8
Est-Vest noua cautare pentru echilibru.
Fetele schimbatoare ale Europei.
Ce este Europa? Unde înc...
all different
equalall
9
europeana? Cooperarea unor tari duce, logic, la excluderea altora. Frontierele dintre
anumite tar...
all different
equalall
10
sau în ce masura erau mascate inechitatile. Ceea ce este evident este complexitatea relatiilor
d...
all different
equalall
11
Emigranti, imigranti , refugiati
Definirea exacta a termenilor e dificila. În multe tari europen...
all different
equalall
12
Hertegovina. Conform datelor Înaltei Comisii pentru Refugiati , refugiatii au ajuns în
urmatoare...
all different
equalall
13
?? Daca între timp începeti sa lucrati înainte de a fi primit oficial permisiunea,
riscati sa fi...
all different
equalall
14
Putem sa dam un exemplu recent:ziarul La Republica din 19 mai 1995 a efectuat un raport
pentru a...
all different
equalall
15
CAPITOLUL 2
ÎNTELEGEREA DIFERENTEI SI A DISCRIMINARII
Teme:
?? Cultura
?? Eu , noi, ei
?? Limite...
all different
equalall
16
ÎNTREBARE:Ce înseamna pentru dumneavoastra cuvântul “cultura”?
Exista sute de definitii ale cult...
all different
equalall
17
tinerilor. Acesti indivizi se pot distinge prin limbaj, îmbracaminte, muzica pe care o asculta
s...
all different
equalall
18
Identitate nu înseamna doar modul în care ne percepem noi însine.
Deseori nu ne place cum ne “et...
all different
equalall
19
Prejudecatile
Prejudecata este imaginea pe care ne-o facem despre o persoana fara a o cunoaste c...
all different
equalall
20
doar “ceilalti” sunt prea inculti ca sa înteleaga acest lucru. Simplul contact cu persoanele ce
...
all different
equalall
21
Deseori aceasta frica de cel de lânga tine se transforma în respingere, ostilitate sau violenta
...
all different
equalall
22
Formele rasismului se schimba de-a lungul timpului . Cel mai periculos este conceptul de
superio...
all different
equalall
23
analitic-în comparatie cu alti termeni-si pentru ca spune ceva despre împrejursrile si
cauzele r...
all different
equalall
24
RASISM este si evident si ascuns. El ia doua forme strâns legate:rasismul individual si
rasismul...
all different
equalall
25
CAPITOLUL 3
EDUCATIA INTERCULTURALA:O APROPIERE BENEFICA DE DIFERENTA
Ne intereseaza:
?? descope...
all different
equalall
26
tarile lor de origine si observam ca asemenea lucruri nu corespund realitatii actuale. Si nu
au ...
all different
equalall
27
Se poate sa ne imaginam o societate interculturala care sa se ocupe doar de una din partile
impl...
all different
equalall
28
DOUA FELURI DE INTERCULTURALITATE
1. EDUCATIA INTERCULTURALA OFICIALA
Educatia interculturala of...
all different
equalall
29
Pt grupurile si culturile majoritare
Copiii si tinerii din grupurile majoritatii trebuie sa înve...
all different
equalall
30
european. Multi dintre ei sunt voluntari, sacrificându-si timpul liber pentru aceasta munca,
deo...
all different
equalall
31
În educatia interculturala pornim de la reflectarea asupra noastra însine si asupra realitatii
p...
all different
equalall
32
?? Cât de mult punem la îndoiala informatiile si imaginile pe care le primim prin
intermediul ma...
all different
equalall
33
?? Continutul si marimea activitatii pe care o desfasuram. Exista un proverb
spaniol care rezuma...
all different
equalall
34
PARTEA B
ACTIVITATI, METODE, SI MIJLOACE
1. CUPRINS
2. INTRODUCERE
3. ABORDAREA EDUCATIONALA
4. ...
all different
equalall
35
si mai atenta. În acelasi timp ofera o întelegere mult mai larga si mai profunda a
publicatiilor...
all different
equalall
36
muncii de grup este mijlocul prin care se asigura faptul ca tot ceea ce individul învata va
avea...
all different
equalall
37
“realitatea”. De aceea dumneavoastra, ca animator al grupului, nu trebuie sa ignorati aceasta
re...
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
All diferent   all equal
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

All diferent all equal

1,076 views
948 views

Published on

Campania “Toti diferiti – toti egali “- pachet educational.
Campania urmareste sa mobilizeze toate sectoarele societatii pentru obtinerea tolerantei, egalitatii, demnitatii, drepturilor omului si a democratiei si sa ofere un stimul pentru anii urmatori. Astfel de tinte nu pot fi atinse ; sunt mai degraba procese continue care necesita implicarea noastra a tuturor.

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,076
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
15
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

All diferent all equal

  1. 1. all different equalall 1 TOTI DIFERITI-TOTI EGALI Campania “Toti diferiti – toti egali “ Xenofobia, antisemitismul si intoleranta urmaresc sa-i uneasca pe acesti oameni si sa încurajeze lupta împotriva tuturor formelor de intoleranta. Problemele rasismului si ale intolerantei au fost în capul listei de discutii a celor 32 de lideri politici, membrii ai Consiliului Europei, care s-au întîlnit în 1993 la Summitul de la Viena. Ei au hotarît un plan comun de actiune care, împreuna cu campania, viza cooperarea membrilor de stat în domeniul legislatiei si al educatiei pentru a combate rasismul, xenofobia, anti-semitismul si intoleranta ( vezi Anexa 1 ). Campania e sprijinita în totalitate de cele 2 platforme europene pentru organizatiile non-guvernamentale de tineret : CENIC si ECB. E important faptul ca aceste teme sunt raspândite în lumea întreaga, motiv pentru care UNESCO a hotarât ca anul 1995 sa fie declarat “Anul international al tolerantei”. Campania urmareste sa mobilizeze toate sectoarele societatii pentru obtinerea tolerantei, egalitatii, demnitatii, drepturilor omului si a democratiei si sa ofere un stimul pentru anii urmatori. Astfel de tinte nu pot fi atinse ; sunt mai degraba procese continue care necesita implicarea noastra a tuturor. Acest pachet educational Tinerii nu pot întelege propria lor pozitie si astfel nici nu pot fi constienti de ea si nu o pot controla fara a întelege circumstantele internationale si nationale din lumea ce-i înconjoara. Educatia interculturala poate usura acest proces. Dorim sa asiguram materiale toaretice si practice care sa fie folosite de educatori, antrenori, tineri muncitori si profesori în educatia informala. Am reusit sa dezvoltam experienta cîstigata cu productia “Extraterestrul 93 – Organizatiile de tineret combatînd Rasismul se Xenofobia “, publicat de Directoratul de Tineret în 1993. Pachetul nu e o teza academica si am încercat s-o facem sa fie usor de citit. Profesionistii experimentati vor gasi aici idei noi, dar cel mai indicat ar fi sa fie folosit de cei care sunt la început de drum în lucrul cu tinerii în acest domeniu. Desi vorbim de tineri, acest pachet si activitatile propuse pot fi adaptate si pentru grupuri cu alte vîrste în împrejurarile educatiei neoficiale. Partea A. Partea A cuprinde o viziune generala situatiei actuale din Europa si dezbate problema introducerii educatiei intelectuale. Observam dezvoltarile istorice, politice si economice care au determinat formarea societatilor. Dupa definirea cîtorva concepte-cheie continuam cu analiza bazelor educatiei interculturale. Bibliografia de la sfîrsit va va da sugestii pentru a putea afla mai multe informatii. Întrebarile sunt puse strategic în text pentru a face ca problemele sa para mai reale si sa ofere sugestii pentru temele de dezbatere cu grupurile de tineri. Partea A pregateste contextul pentru abordarea educationala conturata în partea B.
  2. 2. all different equalall 2 Partea B. Partea B contine metodele si activitatile care trebuie folosite în educatia interculturala a tinerilor. Urmarind descrierea pe larg a metodologiei veti gasi o serie de activitati care sunt bazate în principal pe munca de grup. Bazîndu-se pe experienta, explorînd noi probleme, partea B încurajeaza tinerii sa înceapa aceasta actiune. În formarea acestui pachet s-au facut eforturi pentru a fi siguri ca îl puteti folosi în cel mai bun mod pentru munca d-voastra privind activitatile educationale. Puteti începe sa cititi de la orice capitol doriti. Va rugam sa analizati ceea ce cititi si sa-l adaptati situatiei d-voastra. Speram ca tinerii, cu ajutorul acestui pachet vor întelege mai bine cauzele rasismului si ale intolerantei si vor reusi sa cunoasca rolul existentei lor în societate. Prin procesul de educatie intercultural urmarim sa îi ajutam pe tineri sa valorifice diferentele dintre oameni, culturi si viziuni asupra vietii; aceasta ne determina sa traim si sa lucram înpreuna în spirit cooperativ, si sa construim o societate noua si linistita unde demnitatea consta în egalitate . Capitolul care se refera la realizarea scopurilor acestui pachet educational si metodele de lucru Care e scopul publicarii unui astfel de pachet educational ? Ne-am consultat cu participantii la campanie si raspunsurile lor au fost clare: activitatea educationala trebuie sa constituie baza campaniei daca se doreste sa aiba un efect de durata; în Europa e nevoie de materiale educationale accesibile care sa sprijine acest proces. Factorul care distinge acest pachet educational de altele este acela care a fost conceput si scris în cadrul acestei companii de catre o echipa multiculturala formata din oameni experimentati în lucrul cu tinerii. Credem ca e important sa descriem unele procese implicate în dezvolterea acestei actiuni pentru a pune în evidenta unele provocari si probleme pe care d-voastra le puteti gasi în încercarea de cooperare interculturala. Coordonarea unui grup atât de larg raspândit nu e deloc usoara; comunicarea prin telefon sau fax nu functioneaza totdeauna, întâlnirile generale sunt costisitoare si presiunea evidenta a timpului poate fi non-eficienta . Echipa de productie care s-a întîlnit pentru prima data în septembrie 1994 la Centrul European de Tineret din Strasbourg a fost alcatuita din: Pat Brander, Baccles, Marea Britanie – antrenor si scriitor Carmen Cardenas, Madrid, Spania – Equipo Claves Philippe Crosnier de Bellaistre, Berlin, Germania – antrenor Mohammed Dhalech, Glaucester, Marea Britanie – CEMYC, reprezentant al Grupului Conducator European al Campaniei Rui Gomes, Strasbourg, Franta – meditator, EYC Erzsebet Kovacs – Budapesta, Ungaria – antrenoare Mark Taylor , Strasbourg, Franta – antrenor si scriitor Juan de Vicente Abad , Madrid , Spania – Colectivul AMANI Toti membrii au participat la conceperea acestei publicatii. Din pacate, din cauza unor motive personale si profesionale, doua persoane din grup n-au putut participa la a doua întâlnire, sustinuta în decembrie 1994 la Cento Eurolatinamericano de Juventud în Mollina , Spania. Munca noastra a provocat conflicte constructive între membrii grupului : Cum putem corela / asocia experientele, definitiile, ideologiile si practica noastra educationaladiferita
  3. 3. all different equalall 3 Cât de tare va ajuta campania la combaterea cauzelor discriminarii si ale intolerantei? Cum vedem realitatile diferite ale tuturor culturilor si tarilor europene? Cum corelam analizele noastre diferite ale acestor cauze? De ce nu exista termen exact pentru cuvântul “intercultural “în lb. maghiara? E aceasta engleza britanica sau engleza internationala? De ce nu puteti vorbi spaniola? Cum ar trebui sa fie structurat pachetul educational? E posibil sa elaboram simplu concepte fara a fi simplisti? Si o întrebare foarte practica: cîta informatie se cere pentru descrierea unei metode sau activitati ? Gasirea raspunsurilor la aceste întrebari a necesitat un înalt grad de implicare din partea tuturor membrilor si abilitatea de a le exprima în moduri cît mai creative. Doar d-voastra puteti decide daca am ajuns sau nu la o forma de sinergie interculturala. Am decis sa folosim publicatia celor de la Equipa Claves si Cruz Roja Juventud : “ Într-o lume de diferente……o lume diferita” ca suport de baza pentru partea A. Mare parte a fost total reformulata si rescrisa, tinîndu-se seama de diversitatea realitatilor din Europa. Inventarea si adaptarea metodelor pentru partea B ne-a ajutat pe noi, ca echipa, sa întelegem mult mai bine unde vrem sa ajungem si cum sa ajungem acolo. Deseori am ajuns la definitii complet neasteptate – aceste calatorii au contribuit la formarea concluziei ca educatia interculturala e un proces infinit. Dezbaterile despre valorile pe care pachetul ar trebui sa le aiba la baza, ne-au condus la concluzia ca pachetul trebuie sa favorizeze – încurajeze: moduri de a învata si de a experimenta diferenta si discriminarea o viziune noua sau diferita asupra societatii cautarea si angajarea pentru respectul egal al tuturor membrilor societatii indicii si cai de actiune si schimbare Toti am fost constienti de faptul ca educatia interculturala e limitata si pentru a fi eficienta are nevoie de sprijinul politic si economic. În cadrul “Planului de Actiune “ de la Viena, sunt propuneri ce vin în sprijinul acestui proces. Vom putea evalua seriozitatea acestor angajamente doar în anii ce urmeaza campaniei. Terminologia – un cuvînt de avertisment Cuvintele au putere . Cuvintele reprezinta valori. În functie de context cuvintele îsi pot schimba întelesul, chiar daca fac parte din aceeasi limba. Am încercat sa explicam contextele si întelesurile cuvintelor pe care le folosim. Acest întreg domeniu al relatiilor interculturale este foarte politicizat deoarece cuvintele nu pot fi întelese ca atare în afara contextului lor socio-economic. În functie de experienta si de comprehensibilitatea d- voastra, veti observa ca nu ati fi folosit niciodata aceleasi cuvinte sau expresii într-o astfel de publicatie. Va sugeram sa renuntati la judecata pentru putin timp si sa va întrebati, dupa parerea d-voastra, de ce unele cuvinte sau fraze sunt gresite si sa cautati sa le înlocuiti. Acest pachet educational va fi tradus în mai multe limbi si în timp ce vor fi luate masurile pentru a-i asigura acuratetea, acest proces îsi schimba întelesurile / sensurile. Provocator, nu-i asa ?
  4. 4. all different equalall 4 Partea A Conceptele cheie si datele de baza ale educ. interculturale. Cap. 1. Provocari, probleme si originea lor Teme ?? valorificarea diferentei ?? lumea e împartita din punct de vedere economic în Nord si Sud ?? continentul nostru în continua schimbare ?? oamenii în continua miscare ?? reactia noastra în fata schimbarilor ?? nevoia de noi raspunsuri si noi situatii Realitatea societatii în care traim : Diferenta Oamenii sunt diferiti din mai multe puncte de vedere si pot fi deosebiti cu ajutorul mai multor criterii: dupa gen, vîrsta, trasaturi fizice, orientare sexuala, personalitete, hobby- uri, modul de viata, conceptii, etc. În cadrul acestui pachet ne concentram asupra diferentelor culturale, sociale si etnice. Suntem preocupati de interactiunea dintre oamenii diferiti, dintre culturile si modurile lor de viata si de relatiile dintre majoritatile si minoritatile din societatile în care traim. Punctele de vedere, ideile, valorile si comportamentele diferite vor fi punctele de plecare în aceasta munca, si vom încerca sa ajungem la un rezultat comun. Prin interactiunea diferentelor e posibil sa gasim noi solutii si sa stabilim noi principii de actiune. Toate acestea se bazeaza pe demnitate egala si drepturi pentru toti. Astfel de probleme sunt mai clare daca ne gîndim la cazurile oamenilor apartinînd altor societati sau tari, dar e necesar sa ne preocupam de ceea ce se întîmpla în propriul nostru spatiu geografic. Ne consideram diferiti de cei ce s-au nascut si cei ce traiesc în tara noastra si al caror stil de viata si cultura difera de ale noastre. Scopul nostru suprem e sa descoperim cum putem face ca diferentele acestea sa ne fie de folos. De-a lungul istoriei, valuri de imigranti au venit peste Europa si azi, ea este caminul multor popoare diferite. Acest lucru ne face viata mult mai interesanta si incitanta si deasemenea mai complicata. Aceasta e realitatea sec. 21: traim în societati multiculturale. Diferentele dintre oameni nu sunt vazute ca bunuri , ele conduc mai mult spre suspiciune si respingere.
  5. 5. all different equalall 5 Traim într-o lume confuza. Uneori parem ca devenim mai apropiati . Unii dintre noi care avem acces la televiziunea prin satelit sau la internet, avem posibilitatea sa contactam persoane de pe cealalta parte a planetei, în doar cateva secunde; totusi distantele dintre noi sunt foarte mari. Nu ne bucuram de aceste societati multiculturale precum ar trebui; ele sunt un fenomen care ne îmbogateste cunostintele si pe care nu ne putem permite sa-l neglijam. Din pacate , prezenta oamenilor “diferiti” într-o tara poate duce la dezinteres si indiferenta daca nu chiar la discriminare si intoleranta. Într-o societate, minoritatile sunt discriminate din toate punctele de vedere: al utilizarii serviciilor publice, angajare, al respectarii si organizarii politice, al accesului în institutiile educative, etc. Intoleranta duce deseori la violenta si în cazuri extreme la conflicte armate. Conform Departamentului de cercetare a pacii si conflictului din cadrul Universitatii Uppsala, Suedia, între 1989 si 1994 au existat cel putin 90 de conflicte armate în întreaga lume. Dintre acestea, doar 4 au fost între state, celelalte 86 au avut loc în interiorul statelor. Ele au inclus si razboie civile, conflicte etnice, politice, religioase si teritoriale. Aproape fiecare tara s-a format prin îmbinarea mai multor culturi. În Europa, numai Islanda poate fi considerata o tara mono-culturala. Si chiar si acolo lucrurile se schimba. Daca diversitatea e caracteristica societatilor în care traim, atunci de ce nu-i toleram pe cei care sunt diferiti de noi? Evident, nu exista doar un singur raspuns la aceasta întrebare si nici acest pachet educational nu poate sa ofere unul complet, luând în considerare toate aspectele care trebuie atinse. Totusi, ne poate ajuta sa clarificam unele probleme ce apar pe parcursul explorarii originii acestor “noi” societati multiculturale a caror aparitie nu a fost atît de neasteptata pe cît pare. Întrebare : Cînd ati auzit pentru prima data expresia “societate multiculturala?” Ce însemna pentru d-voastra atunci ? Ce înseamna acum ? Societatile multiculturale actuale sunt în mare parte consecinta proceselor politice si economice. În Europa, dezvoltarea societatilor multiculturale a fost mult mai evidenta dupa cel de-al doilea razboi mondial. pentru ca separarea ideologica între E si V a crescut. Au avut loc mari miscari de mase populare în cadrul Uniunii Sovietice si în afara ei. Regenerarea economica a tarilor nordice si centrale, ( mai ales Marea Britanie, Franta, Germania si Olanda ) a determinat cresterea cererilor de muncitori. În timpul anilor 50 si 60 au avut loc doua tipuri de migratii. Prima data cei care spun “suntem aici pentru ca voi ati fost acolo”. Imigrarea dinspre colonii si ex-colonii îi cuprindea pe cei care se întorceau în “tara – mama” si pe indivizii din diferite grupuri etnice, de ex. : Marea Britanie – India, Franta – Algeria, Olanda – Indonezia. În al doilea rînd tarile cele mai puternic industrializate au inceput sa recruteze oameni din sudul Europei ( Spania, Portugalia, Italia; Grecia, Iugoslavia, Turcia ) si din alte tari vecine. Ei s-au integrat în piata de munca a tarilor destinatare/primitoare ca angajati în munca manuala, si ca o regula, erau primiti în mod prietenos. Erau”necesari “ .
  6. 6. all different equalall 6 Întrebare : Ce fel de migratii au avut loc în sau din tara d-voastra între anii 1950 si 1970 ? Criza economica începuta în anii 1973 a schimbat situatia. Cresterea pretului petrolului, de neconceput pîna atunci, au determinat / ajutat la dezvoltarea noii tehnologii si a formelor de productie. În consecinta lipsa locurilor de munca era prezenta în fiecare tara industrializata. Acest lucru i-a afectat în principal pe cei mai “slabi” ai sistemului de productie, adica pe cei ce aveau meserii mai putin necesare, în special imigranti staini. Primirea prietenoasa initial s-a transformat în frica si suspiciune: “nu mai avem nevoie de voi” . Strainii erau învinuiti pentru problemele economice si pentru ca luau slujbele populatiei gazda. În anii 50, 60 multi emigranti s-au întors în tara lor natala desi acestea se confruntau cu crize economice. Unul din efectele mai putin bine cunoscute ale schimbarilor masive din cadrul Europei Centrale si de Est în ultimii ani a fost întoarcerea fortata a muncitorilor si studentilor în tari ca Vietnam, Mozambiq, Cuba. N-a mai fost “nevoie” de ei. De la sfîrsitul anilor 70 Europa a devenit o destinatie importanta pentru noul val migrator format de popoarele sud-mediteraneene, asa numitele tari din “Lumea a 3-a” . Aceasta imigrare nu a mai fost initiata de tarile europene, ca în anii 50, 60, ci de situatia sociala, economica si politica precara a majoritatii tarilor lumii. Nord-Sud, o întrebare de inechilibru. Sistemul economic international. De-a lungul istoriei lumea a fost subiectul multiplelor separari. Romanii au împartit lumea în Imperiul Roman si în Lumea Barbara; dupa calatoria lui Columb oamenii vorbeau de Lumi Noi si de Lumi Vechi ; “o perdea de fier” a fost construita pentru a împarti Europa de Vest de cea de Est la sfîrsitul celui de-al doilea razboi mondial si mai nou, auzim acum vorbindu-se de lumea de nord si lumea de sud. Întrebare : Ce alte împartiri va puteti imagina ? Aceasta diferentiere între Nord si Sud nu se refera la pozitia geografica a tarilor pe planeta ci la o situatie economica si politica mult mai complexa. Doar o mica parte din locuitorii planetei se bucura de avantajele acestei mici lumi la care ne-am referit :dezvoltarile tehnologice si nivelurile de consum, care depasesc nevoile primordiale. Termenii Nord si Sud sunt generalizari si exista de fapt multe diferente între tarile care fac parte din acelasi grup. Dar nu se poate nega faptul ca adevarata frontiera ce separa Nordul de Sud e saracia. Desi ea exista si în tarile de Nord, situatia saracilor de aici e privilegiata în camparatie cu cea a celor din Sud. Întrebare : Care e parerea d-voastra despre saracie? Cîti oameni cunoasteti care sunt în aceasta situatie ?
  7. 7. all different equalall 7 Folosind statisticile citate de Equipo Claves în 1990: din 159 de membri ai Natiunilor Unite din acea perioada, doar 16 erau considerate dezvoltate; celelalte 143 erau considerate subdezvoltate. O tara subdezvoltata înseamna o tara care nu-si poate impune propria dezvoltare; trebuie sa depinda economic si cultural de alte tari. Întrebare : Ce înseamna “dezvoltare”? Cine stabileste criteriile de dezvoltare? Situatia saraciei nu a aparut fara motiv; în multe cazuri tarile care se confrunta cu aceasta problema au mai multe resurse naturale decît celelalte si în plus, au fost prospere din punct de vedere economic în trecut. Deci, care e cauza acestei nedreptati? Se poate spune ca situatia acestor tari se datoreaza sistemului international care domina politic si mai ales economic lumea. Un inechilibru la a carui mentinere participam toti. Dupa cel de-al doilea razboi mondial actuala situatie economica internationala a fost creata de un nr. mic de tari “nordice”. Aceste tari au impus reguli si au creat structuri care reflectau interesele lor proprii ( de ex. Fondul Monetar International; Banca Mondiala, etc. ) si au folosit fonduri care nu le apartin. Pe scurt : au alcatuit un sistem conform caruia dezvoltarea celor putini era bazata pe saracirea majoritatii. Între anii 1959 si 1990 cîstigul pe persoana s-a triplat în tarile bogate, dar situatia celor sarace nu prea s-a îmbunatatit. Multe forme subtile de dependenta au devenit norme, si forma principala de expresie (exprimare) poate fi gasita în conceptul de “datorii externe”, care împovareaza cele mai multe tari aflate în curs de dezvoltare. Tarile din sud s-au vazut blocate într-un sistem ce propune exploatarea si vînzarea resurselor primare pentru a putea plati masinile si tehnologia. Întrebare: E dificil pentru o tara ca Philippine sa se dezvolte cînd trebuie sa plateasca 47% din bugetul de stat pentru datorii nationale? Cine credeti ca e responsabil pentru aceasta? Ce efect ar avea asemenea datorii în tara d-voastra? Inechitatea sistemului economic , razboaiele civile (Ruanda, El Salvador……), dezastreale naturale (cutremure), foametea si cresterea nivelului populatiei (mai ales în Africa) participa la crearea unei situatii dramatice. Cresterea numarului de locuitori a dus la luarea unei decizii dureroase si traumatizante: parasirea caminelor, emigrarea sau cererea de azil. Se face acest lucru pentru a supravietui, desi se cunosc dificultatile vietii într-o tara straina. Întrebare: Care credeti ca e diferenta între migrant, refugiat si persoana care nu mai apartine nicaieri? În decembrie 1994 Înalta Comisie pentru Refugiati a Natiunilor Unite era responsabila de un numar de 23 milioane de refugiati, (în 1974 cifra era de 2, 4 milioane) la care se adauga 25 milioane de persoane fara camin. Va puteti imagina ce înseamna aceste cifre în termenii tragediei umane?Si mai mult, atentia ne-a fost distrasa de la Nord pentru a privi spre Sud:mai exact în Europa am fost preocupati de noi însine.
  8. 8. all different equalall 8 Est-Vest noua cautare pentru echilibru. Fetele schimbatoare ale Europei. Ce este Europa? Unde începe? Unde se sfîrseste? Cîte tari cuprinde ea? Cine poate pretinde ca e european? Exista o cultura europeana? Cine e interesat? Încercarile de a raspunde la aceste întrebari au devenit mai dificile de la sfîrsitul le 1989. Uniunea Sovietica a disparut; timp de 3 ani de zile Iugoslavia s-a aflat în razboi; unificarea Germaniei; independenta Republicii Cehe si Slovace; consecintele tuturor acestor tranzitii au fost imprtante. Care au fost schimbarile cele mai importante ce au avut loc în tara d-voastra începînd cu anul 1989? Desi Strasbourgul e mai aproape din punct de vedere geografic de Praga decît de Paris va trece un timp pîna distanta sa se reduca în mintile noastre. Astfel de schimbari majore provoaca multe emotii: sperante pentru un “Camin European Comun”, cu frontierele deschise; frica valurilor masive de migranti; speranta unor noi natiuni; frica înmultiri conflictelor. Relatiile dintre state si oamenii care pareau stabilite o data, trebuie sa fie acum renegociate. (chiar si rapoartele pot fi distruse), cum s-a întîmplat de exemplu cu Cipru sau Islanda de N începînd cu anii 60. Felul în care ne privim reciproc e complicat de versiunile diferite ale “Europei” pe care o construim. E adevarat ca fortele care sunt în favoarea intergrarii europene întîmpina multe dificultati. Se observa ca tarile cuprind popoare cu diferite istorii si valori. Nu doar unitatile economice trebuie îmbinate pentru beneficiile economice. De ex. Expansiunea Uniunii Europene s-a dovedit a nu fi atît de simpla pe cît s-a crezit. Întrebare: Suedia; Austria si Finlanda au votat de curînd sa se alature Uniunii Europene. De ce credeti ca majoritatea valorilor din Norvegia au fost împotriva? Numarul membrilor Consiliului Europei a crescut de la 23 la 34 de state între 1989-1995 si înca este cel mai mare forum de cooperare între tarile Europei. Aceasta se datoreaza Organizatiei pentru Securitate si Cooperare în Europa (OSCE) care numara peste 50 de membri incluzînd SUA si Canada. Astfel de institutii au roluri diferite dar totusi au ceva în comun: cauta solutii “europene” pentru problemele ce ni se ivesc acum, la început de secol 21. Guvernele si industria nu sunt singurele care îsi maresc intensitatea si metodele cooperarii în Europa. Uniunile comerciale, organizatiile de tineret si proiectele culturale lucreaza pentru a da Europei un aspect uman Întrebare: Ce alte forme de cooperare europeana cunoasteti? Ce realizari si ce probleme aveti? Destul de interesant, nu toti locuitorii Europei se simt europeni. Vom vorbi despre identitate în capitolul 2, dar aici merita sa fie pusa întrebarea : e posibil sa avem identitate
  9. 9. all different equalall 9 europeana? Cooperarea unor tari duce, logic, la excluderea altora. Frontierele dintre anumite tari europene dispar pe cînd cele între ele si tarile din apropiere se întaresc. Un exemplu relevant este situatia Acordului Schengen: e un acord inter-guvernamental care urmareste desfiintarea controalelor vamale între tarile incluse, acordarea vizelor, sprijin în prevenirea infractiunilor, operatiuni de cercetare si schimb de informatii privind persoanele care cer azil. Acordul a fost ratificat de parlamentele Germaniei, al Luxemburgului, al Belgiei, al Frantei, al Olandei si al Spaniei pentru acceptarea Italiei, Greciei, Portugaliei, si Austriei. În ziua în care Acordul a intrat în vigoare, în 1995, la frontiera Germaniei cu Polonia erau cozi interminabile. Intrebare: Deoarece frontierele Europei sunt tot mai bine pazite s-ar putea crede ca se construieste o fortareata Europa. Cît de mult sunteti de acord cu aceasta constatare? Fiind trecute în revista cîteva din evolutiile majore de pe continentul nostru si relatiile cu alte parti ale lumii, e timpul sa analizam mai îndeaproape ce se întîmpla pe pamînt. Minoritatile în Europa Atentie! Minoritatea într-un loc poate fi foarte usor majoritate în alt loc. ÎNTREBARE: Când o minoritate nu este minoritate?Când constituie o elita puternica?Sunteti de acord? Minoritatile locale Approve în fiecare tara exista minoritati “traditionale” :grupuri etnice care traiesc acolo de secole dar care au caracteristici , obiceiuri si felul de viata diferite de ale majoritatii. Pot fi date multe exemple;am dat si noi câteva. Istoria Europei este supraîncarcata de miscari expansioniste, de conflicte religioase si militare. Toate acestea au provocat mutatii de popoare si de culturi. Cavalerii normanzi din secolul al XI-lea au reusit sa puna stapânire pe teritorii îndepartate ca Britania, Spani si Sicilia;fortele Imperiului Otoman au darâmat zidurile Vienei în 1529 si în 1683;Lituania era cel mai mare stat al Europei în secolul paisprezece. (Trebuie sa fim atenti cu asemenea “evenimente “ istorice;de exemplu, cel mai mare stat european în secolul paisprezece poate fi considerat Polonia si nu Lituania-acest fapt este si azi un motiv de disputa. ) Dupa cum observa Richard Hill , orasul Ilok , în estul Croatiei, este un exemplu al schimbarii în timp:în 1992 populatia numara 3000 de sârbi, un an mai devreme 3000 de croati, 500 de sârbi si 1900 de slovaci descendenti ai migratorilor din secolul al XIX-lea. În 1930 multi locuitori erau germani si evrei. În perioada Imperiului Otoman Ilok era o asezare musulmana. Si înainte a fost catolica. ÎNTREBARE:Cunoasteti vreun oras din apropiere cu o istorie asemanatoare? În Spania minoritatile traditionale sunt italienii si gitanos, care de altfel sunt minoritati etnice în multe alte tari, comunitatile musulmane, evreiesti si hinduse care locuiesc în Ceuta si Melilla. În Suedia minoritatea finlandeza este remarcabila. În Turcia aproximativ 17% din populatie sunt kurzi. Aproximativ 9% din populatia României sunt maghiari. Pâna în 1980 se parea ca Iugoslavia este unul din cele mai bune exemple de convietuire pasnica a mai multor popoare. In acest moment e greu sa aflam cât de adevarata era aceasta imagine
  10. 10. all different equalall 10 sau în ce masura erau mascate inechitatile. Ceea ce este evident este complexitatea relatiilor dintre sloveni, bosnieni, croati, musulmani, sârbi, macedonieni, români, bulgari, maghiari, albanieni, greci, muntenegreni si tigani-acestia fiind doar cei mentionati în census-ul din 1991. ÎNTREBARE:De câti oameni e nevoie pentru a forma un “grup minoritar”? Slovenii, care au fost minoritate în cadrul fostei Federatii Iugoslavia, sunt acum majoritari în Slovenia, cu 87, 6% din populatie. Declaratiile de independenta si împartirea teritoriilor dupa razboaie au avut un rol extraordinar în formarea “minoritatilor”. Dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice , 25 de milioane de rusi traiau înafara Federatiei Ruse-adica în Estonia , Lituania si Latvia-si au fost recunoscute ca minoritati ale statelor independente nou formate. În 1920 prin Tratatul de la Trianon doua treimi din teritoriu si o treime din populatia Ungariei au fost luate;multi dintre locuitorii satelor si oraselor respective nu s-au mutat. Descendentii lor traiesc acum în Republica Slovena, înRomânia si în fosta Iugoslavie. Hotarârea de a recunoaste sau a numi un grup “minoritate” este o problema fundamentala si un pericol. E periculos pentru ca poate duce la cresterea discriminarii si a separarii. Pe de alta parte poate duce la cresterea drepturilor si a responsabilitatilor unui anumit grup. Nu exista nici un stat european în care sa se vorbeasca aceeasi limba de catre toti locuitorii, desi este impusa o singura limba oficiala. Limba are un rol foarte mare în cultura unui popor. Din aceasta cauza , în ultimele decenii, minoritatile au cerut sa fie recunoscute în mod oficial, sa se înfiinteze scoli în limba lor si sa beneficieze de dreptul de a-si înfiinta media proprie(publicatii, radio, televiziune). ÎNTREBARE:Ce alte drepturi ar trebui sa fie acordate minoritatilor? Consiliul Europei a analizat situatia “minoritatilor nationale”înca din 1949, primul an de existenta. Desi prin acest termen se întelege referirea la acele popoare care au fost obligate sa se stabileasca în alta tara sau care s-au trezit apartinând altei tari din cauza modificarii granitelor, e greu de stabilit un consens pentru termenul “minoritate nationala”. Declaratia Summitului de la Viena din anul 1993(vezi anexa 1)a încurajat protectia minoritatilor de acest gen. În consecinta, membrii de stat au hotarât o abordare pragmatica a situatiei, în cadrul Conventiei pentru protectia minoritatilor nationale , adoptata în noiembrie 1994:conventia nu cuprinde nici o definitie a “minoritatii nationale”, oferind posibilitatea fiecarui caz sa fie tratat conform circumstantelor specifice ale statului respectiv. Statele care semneaza si ratifica aceasta conventie se obliga sa permita minoritatilor nnationale pastrarea identitatii, în special a religiei, a limbii, a obiceiurilor si a traditiei culturale. Auto-definirea e de asemenea foarte importanta si astfel ca prin Articolul 3 se acorda indivizilor dreptul de a alege între a apartine sau nu unei minoritati nationale. ÎNTREBARE:Tara în care traiti a semnat aceasta conventie?
  11. 11. all different equalall 11 Emigranti, imigranti , refugiati Definirea exacta a termenilor e dificila. În multe tari europene se vorbeste de”emigranti” ca fiind indivizi originari din alta tara;exista chiar Forumul pentru Emigranti, înfiintat de Comisia Comunitatilor Europene. În Manchester, tinerii englezi detinatori de pasapoarte, care sunt de origine jamaicana si ai caror parinti s-au nascut în Marea Britanie, sunt surprinsi sa afle ca acest Forum este pentru ei. Unii vorbesc de “imigranti”, altii de “muncitori oaspeti” iar unele rapoarte ale Consiliului Europei îi numesc”grupuri de populatii straine”. Majoritatea emigrantilor vin pentru a ramâne în tara respectiva si multi dintre ei sunt cetateni nationali ai tarii în care locuiesc. ÎNTREBARE:Daca un cuplu strain are un copil în tara dumneavoastra, e si copilul “strain”? De multe ori nu se pot compara doua situatii din tari diferite. Aproape prin definitie, ”imigrantii ilegali”sunt foarte numerosi , dar din punctul de vedere al politicienilor lipsiti de scrupule ei sunt foarte usor de estimat. (E ca si conceptul de majoritate tacita-pt ca este tacita, oricine are dreptul sa vorbeasca. )Nu oamenii sunt “ilegali” , ci sistemul legal îi numeste asa. Daca se adaoga aici si faptul ca fiecare tara are legi si ritm diferit pentru a rezolva cu bine aceasta problema, atunci se pare ca statisticile trebuie privite foarte atent. Chiar si cele câteva pe care le prezentam în acest pachet educational. ÎNTREBARE:Unde sepot gasi aceste informatii?Cine le utilizeaza? Ne-am referit mai devreme la diferite feluri de migrare în Europa. Pâna la începutul acestui deceniu cauza principala a imigratiei a fost reunificarea familiilor muncitorilor emigranti care au plecat în anii 60 si 70. Italia Portugalia si Spania au devenit de curând tari de imigrare, înainte fiind de emigrare. Franta Italia si Spania sunt destinatiile principale ale imigrantilor care vin din Africa de Nord. În cele mai multe tari populatia straina este stapânita de câteva grupuri originare:de exemplu, în 1990 în Franta 39% din populatia straina erau originari din Algeria, Maroc si Tunisia;în Elvetia 32% erau italieni;în Olanda 29% erau turci. La o conferinta a Consiliului Europei în 1991 pe tema migratiei s-a anticipat ca în decurs de trei ani aproape 20 de milioane de oameni din tarile fostei Uniuni Sovietice vor emigra spre vest. Nu s-a întâmplat acest lucru, dar astfel de preziceri au facut sa sporeasca sprijinul public în efectuarea controalelor mai riguroase privind imigrarea în Europa de Vest. ÎNTREBARE: Care este diferenta între refugiat si cei care cer azil? În ultimul deceniu a crescut numarul refugiatilor si al celor ce cer azil în întreaga lume. Conform unei statistici , acest numar a crescut în Europa cu pâna la 980% în perioada 1983- 1992:de la 70000 la 685700. Erau originari din lumea întreaga, însa majoritatea veneau din Europa de est si din Turcia. Numarul celor ce se refugiaza sau cer azil în Europa este aproape 5% din numarul total al refugiatilor din întreaga lume. Aceasta imensa miscare a refugiatilor în Europa a fost determinata în principal de conflictul dintre Croatia si Bosnia-
  12. 12. all different equalall 12 Hertegovina. Conform datelor Înaltei Comisii pentru Refugiati , refugiatii au ajuns în urmatoarele tari: Germania:309. 449 Suedia:76. 189 Austria:55, 000 Olanda:42, 253 Turcia:33, 817 Franta:15, 918 Marea Britanie:8. 027 Totusi au ramas 3 milioane de refugiati în fosta Iugoslavie. ÎNTREBARE. În 1951 Conventia Natiunilor Unite de la Geneva a elaborat legi si proceduri pentru acceptarea celor care cer azil. Cum le-a respectat tara dumneavoastra? Adresarea legala de “BUN VENIT!” celor din exterior În functie de locul în care traiesti, de nationalitate si de statutul financiar ti-e usor sau greu sa te muti si sa lucrezi într-o tara europeana. Daca ai cel putin 100000de dolari în banca nu vei întâmpina mari probleme în obtinerea vizei sau a permisului de rezident pentru majoritatea tarilor. Multe tari au renuntat la vizele acordate strainilor care se afla deja în interiorul tarii. De exemplu , cineva care îsi viziteaza familia folosind viza turistica si doreste sa ramâna;aceasta persoana trebuie sa paraseasca tara respectiva si sa ceara o noua viza. Companiilor de transport le-au fost impuse reguli stricte , pentru a avea siguranta ca transporta doar pasageri care au dreptul de a intra într-o anumita tara. Compania care nu respecta regulile risca sa fie închisa si sa suporte cheltuielile repatrierii pasagerilor în cauza. ÎNTREBARE:Care este diferenta între o viza si American Express? Daca nu lucrati într-o companie transnationala , veti întâmpina probleme destul de mari în obtinerea permisiunii de a lucra si de a trai într-una din tarile din cadrul Teritoriului Economic European (EEA). Dar locuitorii acestor tari se pot muta relativ usor dintr-o tara în alta. Regulile sunt doar formulate diferit, esenta este aceeasi. pentru a putea locui legal într-una din aceste tari sunt necesare urmatoarele: ?? Un permis de rezident. Acesta îl puteti obtine daca aveti deja un permis de lucru. ?? Un contract de munca cu o societate recunoscuta. Fara acesta nu puteti obtine permisul de munca. ?? Permisul de munca va putea fi acordat doar daca cel ce va angajeaza dovedeste ca nimeni altcineva înafara de dumneavoastra nu poate îndeplini slujba respectiva. ?? Procedurile oficiale si întârzierea acordarii permiselor de munca îi împiedica pe angajatori sa încerce sa angajeze persoane originare din tarile lumii a treia.
  13. 13. all different equalall 13 ?? Daca între timp începeti sa lucrati înainte de a fi primit oficial permisiunea, riscati sa fiti imediat expulzat din tara. ?? Unele infractiuni pot fi comise doar de straini. Legile se schimba si este responsabilitatea dumneavoastra sa va asigurati ca va conformati. ÎNTREBARE:Câti oameni vin sa locuiasca si sa lucreze în tara în care traiti? Totdeauna exista exceptii la regula. În Europa Centrala si de Est, si mai ales în Germania, migrarea permanenta din ultimii ani a fost asociata cu întoarcerea anumitor grupuri etnice într-o tara considerata drept camin , unde li s-a acordat automat dreptul de a ramâne. Câteva exemple ar fi:austriecii de nationalitate germana, turcii de nationalitate bulgara, grecii de nationalitate pontica si maghiarii de nationalitate româna. CARE ESTE RASPUNSUL NOSTRU LA TOATE ACESTEA? Am vazut câteva aspecte ale societatii în care traim. În acelasi timp suntem obligati sa convietuim si totusi sa traim “separat”. Imaginea Europei s-a schimbat dramatic în ultimele decenii si astazi în societatile multiculturale întâmpinam mult mai multe probleme decât înainte. Un model demn de urmat La simpozionul din 1993 care a pregatit Campania “toti diferiti-toti egali” a fost prezentata noua cercetare care punea într-o lumina noua provocarile pe care le întâmpinam. Aceasta cercetare a respectat sugestia Belgiei ca populatia sa fie împartita în patru grupari principale, si anume: A:oameni care sunt deja constienti de problemele provocate de rasism si care s-au implicat mai mult sau mai putin în activitatile anti-rasiste(aproximativ 10%) B:aceia care sunt toleranti, dar care nu s-au implicat(înca) în activitatile anti-rasiste(aprox. 40%) C:cei care au tendinte rasiste, dar care nu comit acte rasiste(aprox. 40%) D:rasistii care se manifesta deschis(aprox. 10%) Aceste valori reprezentative pentru Belgia nu sunt în mod obligatoriu valabile în întreaga Europa, dar activistii anti-rasisti ai altor tari confirma faptul ca aceste cifre sunt apropiate de estimarile facute de ei. Ei sunt de parere ca în categoriile A si D procentul tinerilor e mai mare. ÎNTREBARE :Credeti ca aceasta statistica e valabila pentru tara dumneavoastra? Chiar daca proportiile nu sunt la fel, este un model pentru a putea analiza situatia din tara dumneavoastra. Poate fi folositor în formarea unor strategii menite sa se adreseze anumitor grupuri în timpul mediatizarii si al alegerii metodelor educationale. Încercam oare sa infiltram toleranta între persoanele care sunt incluse în categoria B, vom lucra cu cei din gupul A pentru a ne fi confirmate unele presupuneri, etc.
  14. 14. all different equalall 14 Putem sa dam un exemplu recent:ziarul La Republica din 19 mai 1995 a efectuat un raport pentru a afla prejudecatile tinerilor italieni;au fost intervievate 2500 de persoane. Actiunea a fost condusa de Institutul pentru Cercetare Sociala din Milano;rezultatele au fost grupate astfel: A:xenofobi-12, 3% B:instabili-31;6% C:neutri-35, 2% D:antixenofobi-20, 9% Aceste rezultate pot fi comparate cu cele din Belgia, dar mai important e faptul ca terminologia e complet diferita. Rasismul, anti-semitismul, xenofobia si intoleranta au forme diferite în Europa si e posibil sa le descoperiti sub forma altor definitii sau analize de grup. Vom puncta chestiunile implicate în definirea acestor termeni în capitolul urmator. DACA……ATUNCI…… Pt a putea rezuma acest capitol, avem nevoie de raspunsuri noi la situatiile noi în care ne aflam. DACA societatile multiculturale sunt o realitate si vor ramâne asa si în viitor…. DACA exploatarea multimii se face în scopul sprijinirii societatilor privilegiate…. DACA în lumea în care traim si care este din ce în ce mai mica si mai interdependenta , foarte putine probleme pot fi controlate si ne vor afecta mai devreme sau mai târziu……. DACA tarile si/sau statele sunt constiente de faptul ca nu pot ramâne izolate…. . DACA credem în drepturi umane egale pentru toti……… ATUNCI actiunile noastre trebuie sa aduca schimbarea. ATUNCI raspunsul nostru nu poate fi de asa maniera încât sa-i neglijeze pe ceilalti. ATUNCI raspunsul nostru nu poate fi dominant sau superior. ATUNCI trebuie sa ne tratam reciproc în mod egal-chiar daca facem parte din societati sau culturi diferite, sau suntem minoritati sau majoritati într-o anumita tara. ATUNCI discriminarea din cadrul sistemului economic international trebuie eliminata, altfel saracia si marginalizarea vor continua sa existe la nivel global. ATUNCI trebuie sa ne straduim sa întelegem si sa modificam prejudecatile si stereotipurile. Pe scurt, trebuie sa gasim o modalitate de a schimba societatile multiculturale în societati interculturale.
  15. 15. all different equalall 15 CAPITOLUL 2 ÎNTELEGEREA DIFERENTEI SI A DISCRIMINARII Teme: ?? Cultura ?? Eu , noi, ei ?? Limitele noastre ?? Imagini ?? De la discriminare la rasism ?? Întrebari si raspunsuri posibile Definire, ilustrare, explicatie-încercam sa le îndeplinim pe toate trei aici. Fiti atenti la ce veti constata pe parcursul acestui capitol. Daca nu sunteti de acord cu ceva, sau considerati ca argumentul nu este destul de serios, notati parerile dumneavoastra si sugerati solutii. DE LA SOCIETATI MULTICULTURALE LA SOCIETATI INTERCULTURALE La prima vedere termenii “societate multiculturala” si “societate interculturala” par asemanatori, dar nu sunt sinonime. Deci cum îi putem diferentia?Va oferim câteva date de baza: SOCIETATILE MULTICULTURALE:grupuri cu nationalitate, religie, cultura si etnie diferite traind pe acelasi teritoriu DAR nu au tangenta în mod obligatoriu unele cu altele. O societate în care diferentele sunt deseori privite negativist iar discriminarea este bine justificata. Minoritatile sunt tolerate în mod pasiv, dar nu sunt acceptate sau luate în considerare. Chiar si în cazurile în care exista legi pentru a se evita aceasta situatie ele nu au întotdeauna puterea necesara. SOCIETATILE INTERCULTURALE:Grupuri cu nationalitati , culturi etc. diferite, convietuind în acelasi teritoriu, care îsi recunosc reciproc valorile si modurile de viata, si sunt în relatii bune unele cu altele. Vorbim aici de un proces de toleranta , si de mentinere a bunelor relatii;aici toti sunt la fel de importanti, nu exista superioritate sau inferioritate, oameni buni sau rai. ”Intercultura” este un proces si nu o tinta . SA VORBIM DESPRE CULTURA “Barbatii si femeile nu sunt doar propriile persoane;ei sunt regiunea în care s-au nascut, apartamentele din oras sau fermele unde au facut primii pasi, jocurile din copilarie, povestile pe care le-au auzit, mâncarea pe care au mâncat-o, scolile pe care le-au absolvit, sporturile pe care le-au practicat, poetii pe care i-au citit si Dumnezeul în care au crezut. ” (W. Somerset Maugham. Muchia de cutit)
  16. 16. all different equalall 16 ÎNTREBARE:Ce înseamna pentru dumneavoastra cuvântul “cultura”? Exista sute de definitii ale culturii, una mai lunga si mai complicata decât alta. ?? Primul lucru care ne vine în minte este ceea ce vedem pe paginile de cultura ale ziarelor:balet, opera , carti, muzica si alte activitati intelectuale sau artistice. ?? Noi prezentam cultura dintr-o perspectiva mult mai larga. Noi suntem preocupati de valorile si sistemele de comportament care le permite oamenilor sa se bucure de lumea înconjuratoare. A întelege ce este cultura înseamna a analiza multe aspecte ale vietii. Unele sunt evidente , dar pentru altele trebuie sa cercetati mai mult pentru a le afla. : ?? Ce înseamna “bine” si “rau”? ?? Cum sunt structurate familiile? ?? Care este relatia dintre un barbat si o femeie? ?? Cum este perceput timpul? ?? Care traditii sunt importante? ?? Care limbi sunt vorbite? ?? Ce reguli guverneaza consumatia mâncarurilor si a bauturilor? ?? Cum este distribuita informatia? ?? Cine are puterea în mâini si cum a obtinut-o? ?? Care sunt reactiile la alte culturi? ?? Ce este nostim? ?? Ce rol are religia? Lista ar putea fi si mai lunga si oricând poate fi completata. E important de mentionat ca memrii aceleiasi culturi dau aproape aceleasi raspunsuri la aceste întrebari-e normal sa fie asa. Ei se comporta în acelasi fel, au parte de aceleasi informatii si judeca lucrurile în acelasi mod. Acest lucru se poate observa mai bine când aveti tangenta cu o alta cultura sau când mergeti în strainatate. Culturile sunt schimbatoare , deci si întrebarile si raspunsurile se modifica de-a lungul timpului. ÎNTREBARE:Alegeti una din întrebarile de mai sus. Care ar fi raspunsul bunicilor dumneavoastra? Diferentele care exista între culturi arata efortul pe care fiecare societate îl face pentru a face fata unei anumite realitati. Aceasta realitate consta în:a)cadrul geografic, )cadrul social, adica celelalte grupuri de indivizi cu care intra în contact , c)cadrul “metafizic”, care cauta sensul vietii. ÎNTREBARE:Daca exista culturi diferite , înseamna ca unele sunt mai bune decât altele? Chiar si în cadrul culturilor exista unii care nu se conformeaza normelor obisnuite , si acestia constituie sub-culturile. Membrii sub-culturilor sunt adesea victimele intolerantei. De exemplu homosexualii, lesbienele, unele secte religioase si numeroasele sub-culturi ale
  17. 17. all different equalall 17 tinerilor. Acesti indivizi se pot distinge prin limbaj, îmbracaminte, muzica pe care o asculta si prin manifestarile lor. ÎNTREBARE:Din care sub-cultura faceti parte? CUNASTETI-VA PROPRIA CULTURA:UN LUCRU FOARTE NORMAL Ne nastem într-o anumita cultura , si în timpul primelor etape ale vietii o cunoastem. Despre acest proces se vorbeste de multe ori ca de o socializare. Fiecare societate le transmite membrilor sai sistemul de valori punând accent pe cultura respectiva. Copiii învata semne si simboluri ale caror semnificatii se schimba în mod arbitrar de la o cultura la alta. Fara acest proces copilul ar fi ca si inexistent într-o anumita cultura. Dam un exemplu banal:imaginati- va ce s-ar putea întâmpla în cazul în care copilul n-ar întelege semnificatia culorii rosii a semaforului. Familia, scoala, prietenii si mass-media, mai ales televiziunea-trebuie sa contribuie la socializarea copiilor, si de multe ori noi nici nu ne dam seama ca facem parte din acest proces. ÎNTREBARE:De unde au fost cele mai mari influente în socializarea dumneavoastra? Fiecare persoana este o combinatie de cultura, caracteristici individuale si experienta proprie. Acest proces evolueaza daca traiti în preajma altor culturi. De exemplu, ca imigrant din a doua generatie, puteti învata cultura dumneavoastra de origine în cadrul culturii tarii în care traiti . IDENTITATEA Cine sunt eu?Ce sunt?Identitatea este ca si cultura, are multe aspecte, unele vizibile , altele mai putin vizibile. pentru o mai buna întelegere a acestei probleme, imaginati-va ca sunteti o ceapa. Fiecarui strat îi corespunde o parte diferita a identitatii dumneavoastre. ÎNTREBARE:Care sunt cele mai importante lucruri prin care va recunoasteti identitatea?Scrieti cinci, începând cu cea mai importanta. Unele dintre ele se vor referi la: ?? Rolul pe care îl are în viata dumneavoastra fiica, prietenul, elevul de la scoala, brutarul; ?? Stilul de îmbracaminte, preferintele muzicale; ?? Locul în care v-ati nascut si cel în care locuiti acum ?? Daca apartineti sau nu unei minoritati ?? Genul ?? Religia ?? Ceea ce nu sunteti si ce nu vreti sa fiti: o femeie, un socialist, un francez, un alcoolic.
  18. 18. all different equalall 18 Identitate nu înseamna doar modul în care ne percepem noi însine. Deseori nu ne place cum ne “eticheteaza “cei din jur. Continuând analogia vegetala:ce se întâmpla daca o ceapa o numeste pe alta bulb de lalea?Sa ne amintim de unul din subietele capitolului anterior:”etichetatrea”unor indivizi ca “grup minoritar”de catre altii. Cine suntem noi?Si cine sunt ei?Identitatea noastra sociala opereaza cu valori si simboluri. Împartim oamenii în grupuri pentru ca se pare ca e nevoie sa simtim ca suntem diferiti. Avem nevoie sa ne punem în valoare grupul din care facem parte , ceea ce ne face pe noi sa credem ca suntem valorosi. Pericolul consta în nerecunoasterea calitatilor celor ce nu fac parte din grupul nostru. Oprimarea persoanelor le neaga orice posibilitate de existenta. ÎNTREBARE:Numiti doua lucruri pe care un strain le-ar asocia cu tara dumneavoastra;de exemplu:Elvetia = ceasuri si banci;Rusia = vodca si caciuli de blana. Sunt aceste lucruri importante pentru identitatea dumneavoastra? ÎNTREBARE:O natiune este o cultura? TOTI TRAIM CU IMAGINI Dupa cum am vazut identitatea unei persoane nu se poate rezuma doar la câteva caractristici, desi de multe ori tindem sa luam în considerare doar aspectele limita sau denaturate. Aceasta se datoreaza faptului ca raspunsurile diferitelor grupuri de oameni sunt rezultatul unui sistem complicat al puterii si al relatiilor sociale. pentru a putea gasi solutiile potrivite trebuie sa analizam rolul stereotipurilor, al prejudecatilor si al etnocentrismului. Stereotipurile Stereotipurile sunt de fapt credintele si modurile de gândire împartasite de un anumit grup de oameni. Stereotipul este un ansamblu de trasaturi ce caracterizeaza un grup în functie de comportament, obiceiuri etc. Scopul stereotipurilor este de a simplifica realitatea:”asa sunt ei”. Sefii sunt tirani;acesti oameni sunt lenesi, ceilalti punctuali;cei din partea aceea a orasului sunt periculosi-câtiva probabil ca sunt, dar toti?Uneori ne folosim de stereotipurile grupului caruia îi apartinem pentru a fi crezuti ca suntem mai puternici decât altii sau superiori lor. (sau poate pentru a ne scuza pentru greselile noastre-“ce pot sa fac?toti suntem asa”)Stereotipurile sunt bazate de obicei pe anumite contacte sau imagini acumulate în timpul scolii, prin mass-media sau acasa, pe care le generalizam pentru toti cei ce au legatura cu ele. ÎNTREBARE:S-a afirmat ca avem nevoie de stereotipuri pentru a supravietui. Cât de utile credeti ca sunt ele? În limbajul actual e dificil sa facem diferenta între stereotipuri si prejudecati.
  19. 19. all different equalall 19 Prejudecatile Prejudecata este imaginea pe care ne-o facem despre o persoana fara a o cunoaste cu adevarat. Prejudecatile pot fi negative sau pozitive. Prejudecatile fac parte din procesul nostru de socializare si greu pot fi modificate sau eradicate. Deci este important sa stim ca le avem. pentru a întelege mai bine acest concept, puteti încerca sa vedeti cât de bine va cunoasteti prietenii. Avem prieteni potriviti pentru diferite ocazii, cu care iesim la un film, cu care ne plimbam, care ne ajuta la teme, cu care jucam fotbal, sau cu care mergem la concerte. Stim noi ce muzica le place prietenilor nostri cu care jucam fotbal?Sau macar banuim?Sa presupunem e ceva obisnuit si usor. Daca e atât de simplu sa facem presupuneri despre prietenii nostri, atunci va închipuiti cât de usor îi putem judeca gresit pe cei pe care nu-I cunoastem. ÎNTREBARE:De ce credeti ca prejudecatile sunt greu de schimbat? Prejudecatile si stereotipurile ne ajuta sa întelegem realitatea;când realitatea nu corespunde prejudecatilor noastre e mai usor sa interpretam în alt fel realitatea decât sa ne schimbam prejudecata. Ele vin în completarea datelor pe care le detinem. Siang Be demonstreaza acest lucru punând publicul sa asculte urmatorul pasaj: “Maria a auzit masina cu înghetata venind pe strada. Si-a amintit de banii pe care îi avea de la ziua ei si a dat buzna în casa. ” Acest pasaj se poate interpreta astfel:Maria e un copil, ea îsi doreste înghetata, fuge înauntru sa ia niste bani ca sa poata cumpara înghetata. Dar de unde reiese acest lucru?Încercati sa schimbati unul din substantivele acestui pasaj(de ex. ”bani” cu “pusca”) si vedeti ce se întâmpla. Prejudecati si stereotipuri de despre alte grupuri culturale De multe ori ne formam prejudecatile si stereotipurile despre alte grupuri culturale în mod inconstient-dar ele au o origine si un scop: ?? Sa ne ajute sa ne evaluam propria cultura ?? Sa evaluam alte culturi si stiluri de viata ?? Sa stapânim modelul relatiilor pe care cultura noastra le mentine cu alte culturi. ?? Sa avem o explicatie pentru tratarea si discriminarea celor ce apartin altor culturi. ETNOCENTRISMUL Judecatile, evaluarile si explicatiile noastre sunt puternic influentate de etnocentrismul nostru. Acesta înseamna ca noi credem ca raspunsul nostru e cel corect si celelalte sunt gresite, ca valorile si stilurile noastre de viata sunt universale, propice pentru toata lumea, si
  20. 20. all different equalall 20 doar “ceilalti” sunt prea inculti ca sa înteleaga acest lucru. Simplul contact cu persoanele ce fac parte din alte culturi ne stimuleaza prejudecatile, si etnocentrismul nu ne permite sa vedem altceva decât ceea ce vrem noi sa vedem. Unii poate au pareri bune despre noi, dar de obicei suntem orbiti de prejudecatile si stereotipurile negativiste pe care le avem , si astfel îi respingem . CORELÂND IMAGINILE CU EFECTELE LOR Aceasta reactie de respingere se manifesta sub forma discriminarii, a intolerantei, a xenofobiei, a rasismului si a anti-semitismului. Puterea este un element important în relatiile dintre culturi(si subculturi), iar aceste reactii se înrautatesc când exista majoritati si minoritati. ?? discriminarea ?? xenofobia ?? intoleranta ?? anti-semitismul ?? rasismul ?? rasismul e un mit ?? rasismul e o ideologie ?? rasismul e bine fixat în istorie ?? rasismul se poate schimba Discriminarea Discriminarea este prejudecata concreta. Grupurile sunt etichetate ca fiind diferite si , în consecinta sunt discriminate. Cei ce fac parte din aceste grupuri sunt izolati, sunt lasati sa traiasca în conditii mizere, sunt lipsiti de orice drepturi, au cele mai rele slujbe sau nu le au deloc, nu au voie sa intre în localuri, sunt suspectati la controalele facute de politie. ÎNTREBARE:Puteti da si alte exemple de discriminare? În cadrul grupurilor minoritare exista persoane care au luptat împotriva discriminarii, si uneori au fost sprijiniti de membri ai majoritatii. Ei sustineau ca pentru a fi egalitate e necesara promovarea masurilor ce împiedica discriminarea negativista. ÎNTREBARE: Aceste masuri se mai numesc “actiune pozitiva”. Puteti sugera câteva actiuni pozitive necesare pentru combaterea formelor de discriminare mentionate mai sus?(Un exemplu ar putea fi oferirea unor spatii, dar tinând cont si de parerile lor, pentru tigani sau migratori, pentru a le fi si lor satisfacute nevoile. ) Xenofobia Termenul provine dintr-un cuvânt grecesc ce înseamna “teama de straini”. Avem un exemplu clar de cerc vicios:Mi-e frica de cei ce nu sunt ca mine pentru ca nu-i cunosc si nu- i cunosc pentru ca mi-e frica de ei. Xenofobia, ca si rasismul si discriminarea se datoreaza prejudecatilor si stereotipurilor, desi la baza ei stau nesiguranta si frica de cel de lânga tine.
  21. 21. all different equalall 21 Deseori aceasta frica de cel de lânga tine se transforma în respingere, ostilitate sau violenta împotriva locuitorilor altor tari sau împotriva minoritatilor. Xenofobia a fost folosita de persoane importante si puternice pentru a-si “proteja”tara de influentele din exterior, dupa cum putem observa la fostul presedinte Ceausescu, dictatorul absolut al României, caruia îi placea sa-l citeze pe poetul Mihai Eminescu: “ Cel care este apropiat strainilor sa fie mâncat de câini casa lui sa fie atinsa de risipa iar numele lui sa nu fie recunoscut. ” ÎNTREBARE:Xenofilia este dragostea pentru straini. Puteti schimba poezia în asa fel încât sa exprime acest lucru? Intoleranta Intolerantaa înseamna lipsa de respect fata de credintele si parerile altora. Aceasta se vede când cineva nu-i permite altcuiva sa se comporte într-un anume fel sau sa aiba pareri diferite de ale lui. Intoleranta înseamna ca unii sunt exclusi sau respinsi din cauza credintelor religioase, a sexului, a felului de a se îmbraca sau de a-si aranja parul. ÎNTREBARE:Cînd considerati ca e potrivit sa fii intolerant? Anti-semitismul Ansamblul de prejudecati, xenofobie si intoleranta fata de poporul evreu se numeste anti- semitism. Aceasta forma de intoleranta religioasa duce atât la discriminarea indivizilor , cât si la persecutarea evreilor ca grup. Cea mai groaznica manifestare anti-semita a fost în timpul lui Hitler si al ideologiei naziste a puritatii rasiale. Sase milioane de evrei au murit în lagarele de concentrare în timpul Holocaustului. Unii “istorici” au încercat, înfricosati, sa “dovedeasca”faptul ca lagarele de concentrare nu au existat sau ca nu au fost atât de groaznice pe cât se credea. ÎNTREBARE:Ce ati învatat despre Shoah la scoala?Ce forme anti-semite exista azi? Rasismul Întrebare:Când ati folosit sau ati auzit pe cineva folosind termenul “rasist”? Urmarile rasismului sunt terifiante, chiar si cuvântul rasism e înfricosator. Nu e usor de definit rasismul . Rasismul se bazeaza pe ideea ca anumite abilitati si trasaturi umane sunt determinate de rasa , si ca exista rase superioare si inferioare. pentru a accepta aceasta , trebuie sa credem ca exista rase umane diferite.
  22. 22. all different equalall 22 Formele rasismului se schimba de-a lungul timpului . Cel mai periculos este conceptul de superioritate –superioritatea unui grup de oameni fata de altul. Daca începem sa credem asemenea lucruri, atunci înseamna ca sprijinim activ sau tacit: ?? uciderea a 400000 de tigani din timpul regimului nazist ?? masacrarea si distrugerea a comunitati întregi din fosta Iugoslavie sub pretextul “curateniei etnice” ?? avantajul anumitor grupuri în obtinerea locurilor de munca ?? “Europa pentru europeni”, ”Franta pentru francezi”, Rusia pentru rusi” etc. ?? “Algeria e tara algerienilor-atunci de ce nu merg toti acolo”etc. ?? trimiterea scrisorilor cu bomba organizatiilor pentru azil ?? ajutorul pentru dezvoltare care mai mult blocheaza decât ajuta Acest pachet educational se bazeaza pe eliminarea tuturor acestor teorii si consideratii. Specia e cea umana. Exista o singura rasa:cea umana. Punct. ÎNTREBARE:Ati considera aceste exemple ale consecintelor acceptarii superioritatii ca fiind rasiste?Dasa nu, atunci ce sugerati? Ceea ce urmeaza sunt câteva idei si explicatii privitoare la conceptul de rasism. Rasismul e un mit “Rasa” e mai mult mit social decât fenomen biologic. Mitul “rasa” a provocat forte mari daune umane si sociale. În ultimii ani au pierit multi oameni si a existatmulta suferinta din aceasta cauza. Rasismul împiedica devenirea a milioane de oameni , din care multi ar putea fi de un real folos societatii. “Dezbatere pe tema rasei”, UNESCO, Paris, iulie 1950 Îl citam pe Julian Huxley în “Noi , europenii”, 1935, ca replica la propaganda rasista nazista :”Rasismul e un mit, si înca un mit periculos. Este o masca pentru scopurile economice egoiste . ” S-a ajuns la concluzia ca rasismul poate fi privit ca discriminare a unui grup de catre altul, discriminare ce se bazeaza pe prejudecatile referitoare la trasaturile fizice. S-a accentuat faptul ca rasismul este o încercare de a diviza în mod gresit rasa umana si ca nu are nici o baza stiintifica reala. Pe Pamânt a existat doar o singura rasa:RASA UMANA;mai mult , se poate crede ca esti de acord cu ideile grupurilor si teoreticienilor rasisti doar folosind termeni ca “discriminare rasiala” sau “relatii rasiale”. [Miscarea tinerilor si a studentilor pentru natiuni unite, ”Coexistenta multirasiala în Europa”, Sesiunea de studii, EYC, 1983] Rasismul e o ideologie În discutiile în care subiectul principal este respingerea activa a strainilor, termenul de “ostilitate fata de straini”este cel mai folosit -rar se foloseste termenul de “rasism”. Noi dorim sa folosim termenul”rasism” nu pentru ca exprima mai bine caracterul puternicei acuzatii politice si morale, ci pentru ca e mult mai clar din punct de vedere istoric si
  23. 23. all different equalall 23 analitic-în comparatie cu alti termeni-si pentru ca spune ceva despre împrejursrile si cauzele respingerii si ale urii fata de straini. Rasismul e constructie pur ideologica;e o ideologie pentru ca nu exista “rase”. Nu exista legaturi între trasaturile fizice sau morale si calitatile sau posibilitatile indivizilor care sa confirme acest lucru. Acceptarea termenului”rasa”este motivata ideologic si bine fixata cultural-este importanta pentru protejarea structurilor actuale de conducere: ?? Rasismul determina inechitatile sociale, contradictiile si excluderile sa apara în mod natural, si nu sa depinda de factorii sociali. Inechitatile sociale si nedreptatile sunt astfel acceptate din punct de vedere politic si cultural , iar cei afectati le cred ca fiind soarta. ?? Acele grupuri care sunt deosebite prin “trasaturile rasiale” sunt presupuse a fi cauza crizelor economice si sociale;ele distrag atentia de la cauzele reale ale crizelor si deci sunt suparatoare pentru societate. “Neo-rasismul nu se mai bazeaza în principal pe trasaturile fizice , el mai degraba porneste de la diferentele culturale. Discutiile pe tema superioritatii nu mai sunt de actualitate, si în locul lor se accentueaza ideea culturii unui popor sau a mai multor natiuni ca fiind absolut obligatorie pentru identitatea lor care ar putea fi pusa în pericol de amestecul social sau cultural. ” (JUSOS IN DER SPD, ”ASYL STATT ABSCHRECKUNG” ARGUMENTUL 5, BONN, 1992) Rasismul este bine fixat în istorie “E important sa distingem între manifestatiile rasiste diferite într-o tara. Tari ca Regatul Unit, Franta si Belgia , adica natiunile imperialiste cu o istorie a colonismului se subscriu ideologiei rasiste care este evident legata de exploatare si subjugare a negrilor pentru cauza dezvoltarii capitalismului de vest. Antropologii si biologii , urmati mai târziu de socio- biologi, au sugerat motive si explicatii stiintifice în problema tratarii negrilor ca specie sub- umana. S-a crezut ca indivizii de o anumita culoare au trasaturi genetice si sociale care nu pot fi schimbate. Aceasta a condus la credinta larg raspândita ca popoarele africane sunt inferioare rasei albe “caucaziene”, din punct de vedere moral, intelectual si social si astfel ca nu li s-au acordat aceleasi drepturi ca si albilor. Erau tratati ca sclavi, ca bunuri, sau ca si proprietati personale si erau folositi ca forta de munca în scopul îmbogatirii. [Conffederatia europeana a cluburilor de tineret, ”Rasismul în Europa-provocare pentru activitatea tinerilor”, Sesiunea de Studii, EYC, Octombrie 1989] Rasismul poate schimba “Rasismul nu e acelasi lucru cu prejudecata rasiala, discriminarea sau ura. RASISM înseamna a avea puterea sa îndeplinim practici discriminatorii prin intermediul institutiilor majore ale societatii în care traim. Pe când prejudecata este parerea sau sentimentul nefavorabil creat dinainte, fara cunoastere, gând sau ratiune. Rasism = Putere + Prejudecata
  24. 24. all different equalall 24 RASISM este si evident si ascuns. El ia doua forme strâns legate:rasismul individual si rasismul institutional. Primul consta în acte secrete ale indivizilor, care pot provoca moarte, ranire sau distrugerea proprietatii. Cea de-a doua forma nu este atât de evidenta. Cele mai relevante exemple pot fi gasite în modelul caselor, în separarea scolilor si a bisericilor, în angajarile discriminatorii si în cursuri/manuale care ignora rolul minoritatilor etnice. Rasismul poate fi privit si sub aspectul cultural. Rasismul cultural exista când facem tot ce se poate pentru a impune traditiile noastre culturale altora, distrugând între timp culturile lor, ceea ce duce la etnocentrism. Tendinta de a privi nefavorabil culturile straine , rezultat al sentimentului inerent de superioritate, este ETNOCENTRISMUL. Rasismul cultural = “Putere + Etnocentrism” [Federatia internationala a tineretului liberal si radical, ”Uniti-va:IFLRY împotriva rasismului si a xenofobiei”, 1986] ÎNTREBARE:Ce credeti acum? UNDE PLECAM DE AICI? Daca ar trebui sa cream realitati interculturale , am avea mult de lucrat la stimularea: ?? atitudinilor noastre personale si ?? sistemelor de control si de putere care sunt rezultate ale inechitatii Comunicarea dintre culturi cere mult timp si experienta. Apropirea interculturala nu depinde numai de sufletul deschis ale poporului, ci si de politicieni , care trebuie sa adopte o serie de masuri pentru a facilita acest proces. Fara a fi prea severi si luând lista urmatoare ca model pentru comportarea noastra, observam ca totusi e necesar sa parcurgem anumite etape, cum ar fi: 1. Sa acceptam ideea ca toti suntem la acelasi nivel;sa acceptam egalitatea drepturilor, valorilor si a abilitatilor;înlaturarea rasismului si a discriminarii. 2. Sa ne straduim sa ne cunoastem mai bine unii pe altii;Sa ne angajam în discutii unii cu ceilalti, sa cunoastem culturile altor popoare, sa fim interesati de ei, de modul lor de viata. 3. Sa lucram împreuna, sa ne ajutam reciproc. 4. Sa comparam si sa facem schimb de puncte de vedere, sa experimentam ideile altora, sa acceptam ctitica reciproca, sa ajungem sa fim de comun acord, sa luam decizii împreuna. Ce rol poate avea educatia interculturala aici?În capitolul urmator veti gasi câteva idei…
  25. 25. all different equalall 25 CAPITOLUL 3 EDUCATIA INTERCULTURALA:O APROPIERE BENEFICA DE DIFERENTA Ne intereseaza: ?? descoperirea relatiilor ?? mecanisme si resurse ?? scoala ?? înafara scolii ?? etape ale procesului intercultural ?? activitati DE UNDE PROVINE EDUCATIA INTERCULTURALA? Noi-ca autori ai acestui pachet educational-am încercat sa fim foarte atenti cu folosirea termenilor “multicultural”si “intercultural”. Nu am ales aceasta terminologie întâmplator;e chiar subversiva;noi nu ne jucam cu cuvintele. Dorim sa va stimulam ideile si actiunile si speram ca si dumneavoastra sa le stimulati pe ale noastre. Reactiile educationale la societatea multiculturala Asa cum am vazut în capitolul 1, ritmul schimbarii în societatile noastre a crescut brusc în ultimele decenii. Întrunirile diferitelor culturi constituie un factor major si este si rezultatul acestor schimbari. În acelasi timp îm observat ca si în cadrul culturilor dominante exista persoane care nu se conformeaza regulilor si care apartin sub-culturilor. Ei trebuie sa beneficieze de anumite drepturi, si impun respect si recunoasterre. Reactiile guvernamentale la aceste schimbari au fost diferite. Din anii ’60 încoace unele tari au demarat programe educationale speciale destinate copiilor minoritatilor si ai imigrantilor nou-sositi. În functie de contextul politic si cultural, sistemele educationale erau menite sa atinga mai multe scopuri, cum ar fi: ?? asigurarea ca copiii imigrantilor se pot întoarce în tara lor de origine si ca sunt capabili sa se adapteze usor sistemelor sociale si educationale de aici. ?? copiii minoritatilor sa fie inclusi în clasa dominanta a unei tari , iar identitatea lor culturala sa dispara astfel definitiv-ceea ce se numeste proces de asimilare. Mai pe scurt, vorba maximei latinesti, parafrazata:”Cînd esti la Roma, gândeste, simte , crede si fa ca un roman. ” ?? sa –i ajutam pe copiii minoritatilor sa se acomodeze în clasa predominanta dar în acelasi timp sa-si pastreze identitatea culturala proprie-ceea ce înseamna proces de integrare. ”Cînd esti în mijlocul societatii romane trebuie sa te comporti ca si romanii;dar poti gati ce doresti când esti acasa, daca îti închizi geamurile. ” Diferite forme si moduri de abordare ale educatiei au aparut prin determinare reciproca. Ele erau bazate pe credinta ca superioritatea implicita a culturii predominante , care se credea ca nu poate fi afectata de contactul cu altele. Schimbarea trebuia sa vina numai din partea “lor”. Trebuie adaugat aici si faptul ca marea majoritate a imigrantilor nu s-au întors în
  26. 26. all different equalall 26 tarile lor de origine si observam ca asemenea lucruri nu corespund realitatii actuale. Si nu au prea multe în comun cu scopurile educatiei interculturale. “Descoperirea altora înseamna descoperirea unei relatii, nu a unei piedici “(ClaudeLevi-Strauss) Perceptiile societatii multiculturale au evoluat gradat. Culturile nu stau una lânga cealalta ca într-un mozaic fara a exercita vreo influenta una asupra celeilalte, nici ca într-un amalgam în care toate se reduc la cel mai ordinar numitor. Educatia interculturala propune procese care sa permita legaturi reciproce si sa desfiinteze barierele. Exista legaturi si mai strânse cu alte filozofii educationale, cum ar fi educatia pentru drepturile omului , educatia antirasista si educatia pentru dezvoltare. Deci este normal daca gasiti aici elemente pe care le-ati mai întâlnit si în alte domenii. Am învatat multe din experientele educationalistilor multiculturali. Dar am ales folosirea termenului “intercultural” pentru ca, dupa cum observa MICHELINE REY, “în sensul complet implica obligatoriu: ?? interactiune ?? schimb ?? desfiintarea barierelor ?? recipricitate ?? solidaritate obiectiva EDUCATIA INTERCULTURALA: UN PROCES EDUCATIONAL SOCIAL pentru ca o societate sa devina cu adevarat interculturala trebuie ca fiecare grup social sa poata trai în conditii de egalitate privind cultura, modul de viata sau originea. Aceasta înseamna nu numai felul în care reactionam la interactiunea cu alte culturi , ci si cum ne comportam cu minoritati ca homosexualii sau oamenii incapabili/invalizi care sunt discriminati si intolerati prin multe feluri. Mai multe puteri-sociala, economica, politica- trebuie sa se alieze pentru formarea acestei societati. Educatia interculturala este unul din factorii principali care ne ajuta sa beneficiem de avantajele oferite de societatile multiculturale. Scopul principal al educatiei interculturale trebuie sa sprijine baza legaturilor reciproce între societatile diferite si grupurile culturale diferite. Acest scop înseamna: ?? sa fim constienti ca diversitatea se bazeaza pe egalitate si nu este o scuza pentru marginalizare ?? sa facem un efort pentru a recunoaste identitatile culturale diferite si sa promovam respectul minoritatilor ?? sa rezolvam conflictele pe cale pasnica
  27. 27. all different equalall 27 Se poate sa ne imaginam o societate interculturala care sa se ocupe doar de una din partile implicate, fie majoritatea, fie minoritatea. Nevoile majoritatilor si cele ale minoritatilor sunt diferite dar interrelationate. În cazul celor mai multe grupuri minoritare , mai ales când acestea sunt rezultatul procesului de imigrare, prima lor nevoie este promovarea unei serii de cunostinte si abilitati. Fara posibilitatea comunicarii într-o limba cumuna tuturor , de exemplu, e greu, chiar imposibil sa supravietuim în societate. În cazul grupurilor majoritare prima lor obligatie e sa priveasca dincolo de normele acceptate . pentru noi toti e necesar sa întelegem rolul pe care îl au relatiile puternice în societate si efectul lor asupra relatiilor interculturale. Aceste nevoi au obiective diferite. În cazul grupurilor sociale majoritare scopurile educatiei interculturale sunt: ?? sa asigure o mai buna întelegere a realitatii unei lumi interdependente si sa încurajeze actiunea coerenta cu aceasta realitate ?? sa depaseasca prejudecatile negative si stereotipurile etnice ?? sa favorizeze o evaluare pozitiva a diferentei si a diversitatii ?? sa caute si sa puna în evidenta asemanarile ?? sa creeze atitudini si comportamente pozitive fata de indivizi din alte societati sau culturi ?? sa puna în aplicare principiile de solidaritate si curaj civil În cazul grupurilor minoritare scopurile educatiei interculturale coincid cu cele ale majoritatii;ei , însa mai trebuie sa învete sa traiasca în mijlocul societatii majoritare fara a-si pierde identitatea culturii proprii. Tinerii:o resursa esentiala pentru educatia interculturala. Desi educatia interculturala trebuie sa se desfasoare în întreaga societate, ea este preocupata mai mult de relatiile copiilor si ale tinerilor. Justificam aceasta prioritate prin faptul ca ei vor fi, în mare parte, viitorii cetateni ai societatilor interculturale. Ei sunt si un mijloc important de comunicare cu adultii , de exemplu îi pot face sa realizeze necesitatea schimbarii. Acestea fiind spuse, e evident ca exista mesaje importante pentru adulti aici. Educatia interculturala a copiilor si a tinerilor se desfasoara în doua moduri principale: ?? îi ajuta sa dobândeasca capacitatea de a recunoaste inechitatea, nedreptatea, rasismul, stereotipurile si prejudecatile ?? sa le ofere informatiile si posibilitatile care îi pot ajuta sa stimuleze si sa încerce schimbarea acestor mecanisme, oridecâteori le întâlnesc. Educatia e la fel de necesara în scoli cât si înafara lor.
  28. 28. all different equalall 28 DOUA FELURI DE INTERCULTURALITATE 1. EDUCATIA INTERCULTURALA OFICIALA Educatia interculturala oficiala cuprinde programe academice care se dezvolta în cadrul scolii si nu numai. Dupa familie, scoala este agentul principal de socializare prin care copiii primesc educatia academica si învata despre codul lor cultural. Acest cod cultural trebuie sa fie deschis altor culturi , religii si moduri de viata. Deci, fara sprijinul activ al scolii, rezultatele efortului de a introduce educatia interculturala sunt diminuate . Din acest motiv am introdus câteva idei din acest domeniu aici, desi acest pachet educational este destinat în principal educatiei neoficiale. Educatia interculturala pretinde scolii sa desfasoare un proces de înnoire si de largire a viziunii copiilor. Principiul pe care se bazeaza scoala este egalitatea tuturor. Aacum, educatia interculturala scolii ca , mai mult de atât, sa promoveze recunoasterea si respectul pentru diferentele culturale. Scoala ar trebui sa faca eforturi pt: ?? crearea oportunitatilor sociale si educationale egale pentru copiii ce apartin grupurilor culturale minoritare ?? spijinirea ideii ca diferentele culturale trebuie sa se opuna discriminarii ?? apararea si dezvoltarea pluralismului în societate ?? a ajuta copiii sa foloseasca în mod constructiv conflictele, cautând puncte si idei comune . ?? Scoala , ca agent al educatiei interculturale, are rol dublu:atât în grupurile si culturile minoritare , cât si în cele majoritare. Pt grupurile si culturile minoritatilor Rolul scolii de a întâmpina, de a acomoda si de a include grupurile minoritare este unic. În acest caz, educatia interculturala ar trebui sa promoveze programe pentru satisfacerea necesitatilor principale ale grupurilor minoritare pentru a-si câstiga recunoasterea în cadrul societatii. Aceste programe se bazeaza pe cultura prncipala, dar accepta schimbarea si trebuie sa le permita copiilor sa înteleaga codul cultural al societatii dominante si sa-si câstige autonomia si încrederea în sine în cadrul acestei societati. Ultimul aspect trebuie sa includa: ?? Informatii despre ceea locul în care te afli si relatiile umane de aici ?? Întelegerea ideii cultural- specifice a timpului ?? Întelegerea relatiilor economice, mai ales a acelora de care depinde existenta oamenilor ?? Cunostinte despre mediul înconjurator si despre asociatiile extrascolare care ar putea fi de folos ?? Întelegerea sistemului politic si a modului în care pote fi folosit.
  29. 29. all different equalall 29 Pt grupurile si culturile majoritare Copiii si tinerii din grupurile majoritatii trebuie sa învete cum sa convietuiasca în mod placut Urmatoarele elemente interculturale trebuie introduse în programa scolara: ?? Respingerea ideii etnocentrismului si a ideii posibilitatii stabilirii unei ierarhii a culturilor ?? Sa fie luate în considerare –cu obiectivitate si respect-trasaturile culturilor diferite ce convietuiesc într-un anumit spatiu ?? Largirea viziunii asupra lumii a copiilor, mai ales acolo unde sunt putine minoritati Si scoala însasi? E evident ca scoala trebuie sa-si reconsidere pozitia. De multe ori transmite stereotipuri negativiste. Trebuie sa existe o comunicare constructiva între cei care sunt implicati în procesul de educare (profesori, copii, parinti, administratori, autoritati locale), despre cum trebuie sa functioneze scoala. Intentiile bune nu sunt de ajuns, trebuie sa existe si actiune. Dam si noi câteva recomandari: ?? Educatia interculturala trebuie sa fie unul din factorii cheie în pregatirea profesorilor;cea mai buna modalitate este petrecerea unui timp în mijlocul altei culturi ?? Manualele si celelalte materiale didactice ar trebui sa fie revizuite , sa se inspire din altele, pentru ca elevii sa învete sa accepte si sa considere normale perspectivele si punctele de vedere diferite-cum este descrisa batalia de la Waterloo în manualele mai multor tari diferite ?care tara sau regiune a lumii se afla în centrul hartilor ? Dificultatile ce trebuie depasite în acest proces al schimbarii în cadrul scolii sunt mari , dar si câstigurile sunt pe masura. Daca doriti mai multe informatii puteti consulta cartea lui Antonio Perotti:”The Case For Intercultural Education”, care ofera o imagine extraordinara a experientei din ultimii douazeci de ani ai Consiliului Europei în colaborare cu educationalistii. 2. EDUCATIA INTERCULTURALA NEOFICIALA Obiectivele educatiei interculturale neoficiale coincid cu cele ale educatiei oficiale. Diferenta consta în metodele de lucru si operatorii lor. Procesele educatiei interculturale pot fi numite “învatare interculturala”. Este o observatie importanta pentru ca se refera la unul din cele mai importante principii dupa care ne ghidam în acest proiect. Cei ce se ocupa de educatia neoficiala lucreaza cu tinerii în cluburi de tineret, în centre de informare pentru tineri, în timpul activitatilor de dupa scoala, pe strada, în timpul schimburilor internationale de experienta între tineri, de-a lungul întregului spectru
  30. 30. all different equalall 30 european. Multi dintre ei sunt voluntari, sacrificându-si timpul liber pentru aceasta munca, deoarece sunt constienti de importanta ei. Totusi, aceasta lista nu-i cuprinde pe toti cei implicati în organizarea activitatilor de educare neoficiala a tinerilor. Cei mai buni operatori sunt tinerii însisi, , educându-se reciproc. [Aceasta modalitate, cunoscuta ca educare a semenului, este descrisa mai pe larg în “Domino”, publicatie a campaniei “toti diferiti-toti egali”] Educatia neoficiala are mai multe caracteristici prin care se distinge de cea oficiala: ?? Educatia neoficiala nu este obligatorie, ca si scoala care de multe ori îi face pe elevi sa aiba o reactie de respingere fata de unele teme ?? Cei ce se ocupa de educatia neoficiala trebuie sa fie foarte creativi pentru a mentine interesul participantilor deoarece lumea comerciala ofera multe alternative atractive ?? Legaturile cu participantii sunt mult mai strânse, si de aceea comunicarea se face mai usor ?? Subiectele sunt adaptate nevoilor si realitatii participantilor ?? Exista o mai mare libertate în alegerea obiectivelor si a modalitatilor de lucru ?? Metodologia activa a educatiei neoficiale determina cresterea numarului participantilor Totusi, educatia neoficiala nu poate exista fara cea oficiala. Activitatile descrise în partea B pot fi folosite si în scoli, dar noi ne-am gândit ca ar fi mult mai potrivite pentru educatia neoficiala a tinerilor. Descriem aici mai amanuntit aceste activitati. SA LUCRAM CU TINERII-UN PROCES CONTINUU Indiferent de vârsta , oamenii care întâmpina problemele ce apar în societatea multiculturala nu pot trece brusc de la ignoranta la constiinta critica si la actiune. Aceasta se poate întâmpla printr-un proces de educatie interculturala, neoficiala de aceasta data, în timpul caruia se pot îndeplini o serie de activitati si initiative. Educatia interculturala trebuie sa le permita tinerilor sa descopere natura si modul de actiune al rasismului, al intolerantei, al xenofobiei si al anti-semitismului. Descoperirea individuala poate determina actiune colectiva;doar noi putem facilita acest proces. Actiunea sistemului politic si economic este si ea necesara. Am ales sa comparam procesul educatiei interculturale cu o cale ce are mai multe etape care sunt în acelasi timp la fel de interesante si provocatoare. Acestea sunt: i)Sa te imaginezi ca facând parte din afara ii)sa întelegi lumea din care faci parte iii)sa fii la curent cu alte realitati iv)sa percepi în mod pozitiv diferentele v)sa favorizezi atitudini, comportamente si atitudini pozitive Puteti considera oricare etapa ca fiind mai importanta decât celelalte. Aceste etape pot fi parcurse în orice ordine, doar ca trebuie tratate individual. i)sa te imaginezi ca facând parte din afara
  31. 31. all different equalall 31 În educatia interculturala pornim de la reflectarea asupra noastra însine si asupra realitatii proprii. Idei si cuprins: Realitatea noastra sociala si culturala: ?? Sa restabilim ceea ce credem ca e bine si ce e rau în cadrul realitatii noastre ?? Obiceiurile noastre, felul de a gândi, stilul de viata etc. sunt doar un raspuns posibil pentru lume:exista si altele , care nu sunt nici mai bune, nici mai rele , ci doar diferite ?? Prezentarea realitatii noastre celor care nu o cunosc ne ajuta sa dobândim o alta perspectiva. Reactiile fata de alte realitati sociale si culturale în care traim: ?? Prejudecatile se stereotipurile din cadrul societatii noastre fata în fata cu cele ale altor societati. ?? De ce apar prejudecatile si stereotipurile? ?? De ce exista prejudecati si stereotipuri negativiste si pozitiviste? ?? Influenta prejudecatilor si a stereotipurilor asupra comportamentului oamenilor. Discriminarea:un fenomen arbitrar: ?? Oricine poate fi discriminat într-un fel sau altul ?? De ce exista discriminare? ?? Cum se manifesta? ii)sa întelegem lumea în care traim Societatile, tarile diferite nu pot evolua daca sunt izolate unele de altele. Idei si cuprins: Traim într-o lume independenta: ?? Societatile au nevoie una de cealalta. ?? Europa nu este o planeta!(slogan preluat de la Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei) Responsabilitate împartita: ?? În general sistemul economic de care depindem îi determina pe multi sa-si paraseasca tara, pentru a putea supravietui. iii)sa fim la curent cu alte realitati Originea respingerii altor culturi, moduri de viata sau societati care sunt diferite de ale noastre , se afla în “frica de necunoscut”. De aceea educatia interculturala, doreste în primul rând familiarizarea si cunoasterea altor culturi. Aceasta familiarizare trebuie sa se bazeze pe întelegerea realitatilor ce difera de a noastra. Idei si cuprins: Ce stim despre alte culturi si alte moduri de viata? ?? Cum am aflat ceea ce stim despre alte culturi ?? Cît de realist gândim, si câte idei preconcepute avem.
  32. 32. all different equalall 32 ?? Cât de mult punem la îndoiala informatiile si imaginile pe care le primim prin intermediul mass-mediei_ ?? Cum putem afla cum e sa te afli în pielea altuia? Nu exista culturi superioare sau inferioare: ?? Fiecare cultura e rezultatul unei realitati diferite ?? În fiecare cultura exista aspecte pozitive din care putem învata si aspecte negative pe care le putem critica-de unde stim care sunt acestea? A fi diferit nu înseamna a fi rau , ci a nu fi la fel: ?? Ce face ca diferenta dintre oameni sa fie considerata un lucru rau? iv)sa percepem în mod pozitiv diferentele Ce ne poate determina sa privim diferenta dintr-o perspectiva pozitiva? Idei si cuprins: Propria noastra cultura e un amestec de diferente: ?? Realitatea sociala si culturala în care traim este rezultatul unui amestec al diferentelor. ?? Nu credem ca aceste diferente ne împiedica sa traim împreuna. Diferentele dintre culturi sunt un lucru pozitiv: ?? Relatiile si legaturile între culturile diferite sunt benefice atât pentru indivizi , cât si pentru societatile din care acestia fac parte. Pot fi de asemenea surse de amuzament si bucurie. ?? Fiecare societate si cultura are ceva de învatat si de oferit totodata celorlalte. ?? Cum putem evita judecarea aparentelor ? ?? Cum sa învatam sa traim cu sentimentul nesigurantei(temporare) pe care acest proces ni-l provoaca? ?? Cum folosim oportunitatile pe care ni le ofera astfel de întâlniri pentru a descoperi noi laturi ale identitatii noastre? v)sa favorizam atitudini, valori si comportamente pozitive Toate aceste etape se bazeaza pe promovarea valorilor: drepturile umane, recunoasterea, acceptarea, toleranta activa, respectul, solidaritatea si rezolvarea pe cale pasnica a conflictelor. ?? Daca ne straduim sa favorizam aceste atitudini atunci ne va fi mai usor sa avem un comportament uman fata de altii. Dar trebuie sa tinem cont de faptul ca ele trebuie sa existe în paralel cu calitati ca onestitatea, cooperarea, comunicarea si spiritul critic. TIMP DE GÂNDIRE Educatia interculturala nu este un program închis ce se repeta continuu fara modificari. Spectrul activitatilor posibile este foarte larg, si noi ne întrebam tot timpul ce facem si de ce facem. Nu exista o formula magica prin care succesul sa fie garantat. pentru a sti unde si cum sa fixam limitele activitatii educationale neoficiale interculturale trebuie sa tinem seama de urmatorii factori:
  33. 33. all different equalall 33 ?? Continutul si marimea activitatii pe care o desfasuram. Exista un proverb spaniol care rezuma foarte bine aceasta idee:”nu putem avea pretentia sa vânam un elefant cu o undita de pescuit”. ?? Împrejurarile în care vom lucra si limitele pe care acestea ni le impun. motivele participantilor difera în functie de ceea ce vor sa obtina. ?? Nivelul relatiilor si al familiarizarii cu tinerii cu care vom lucra. Daca îi cunoastem bine si stim ca putem conta pe ei pentru un timp mai îndelungat suntem avantajati în atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus. Tactica de lucru trebuie schimbata daca avem de-a face cu tineri pe care nu-i cunoastem. ?? Nivelul participarii la activitate. Daca se simt responsabili pentru rezultatele activitatii întreprinse este mult mai bine decât daca simt ca au avut doar o participare pasiva. Pe de alta parte trebuie sa tinem cont si de faptul ca: ?? Activitatile izolate au efecte limitate. Educatia interculturala e preocupata de valori, atitudini si comportament. Deci, ar fi bine daca fiecare activitate s-ar desfasura mai pe larg. ?? Temele activitatilor trebuie sa fie luate din viata de zi cu zi a participantilor. Scopul nostru este stimularea unor atitudini pozitive în propriul nostru mediu si crearea unei legaturi între el si restul lumii. Felul în care se desfasoara activitatea educationala interculturala neoficiala depinde de participanti si de posibilitatile noastre de abordare. Am sugerat aici si am elaborat unele principii referitoare la activitatile descrise în partea B, dar e imposibil sa fixam niste reguli riguroase. Ca un mic rezumat, amintim: ?? Pornind de la o metodologie activa si dinamica… ?? operam cu procese… ?? mijloace de informare, analiza si critica a realitatii… ?? prin care participantii vor afla cum sa: ?? colaboreze în viata de zi cu zi cu indivizi ce apartin altor culturi ?? si cum sa se foloseasca de relatiile pe care le au cu acestia în actiunile individuale sau colective.
  34. 34. all different equalall 34 PARTEA B ACTIVITATI, METODE, SI MIJLOACE 1. CUPRINS 2. INTRODUCERE 3. ABORDAREA EDUCATIONALA 4. REALIZAREA UNUI PROGRAM EDUCATIONAL INTERCULTURAL 5. ACTIVITATI 6. MERITE 2. INTRODUCERE Activitatile din acest capitol se adreseaza tuturor celor care lucreaza cu tineri(peste 14 ani)sau cu adulti înafara scolii sau se ocupa de educatia neoficiala abordând teme ca egalitatea, rasismul, xenofobia, anti-semitismul si intoleranta. Aceasta parte poate fi folosita în mai multe împrejurari. De exemplu, de catre o persoana care lucreaza cu tinerii, sau de un lider de grup, membru al bisericii sau profesor. Puteti lucra dupa un program stabilit sau doar ocazional, cu un grup restrâns sau mai mare în care nu toti se cunosc prea bine. Membrii grupului pot fi fie numai femei , fie numai barbati sau si una si alta , pot fi de aceeasi cultura, religie , tari sau diferiti. Oricare ar fi situatia, exista îndrumatoare care sa va ajute sa va puneti în aplicare ideile si sa adaptati activitatile pentru dumneavoastra si pentru grupul cu care lucrati. Cum sa folosim acest pachet Pachetul se poate folosi oricum doriti dumneavoastra. Fiecare activitate se poate desfasura individual, dar noi recomandam îmbinarea a doua sau mai multe în cadrul programului pentru a fi mai eficiente. Va recomandam ca înainte de a începe sa aveti o imagine generala a acestui proiect si sa vedeti cum va puteti folosi de el. Cititi partea A pentru ca sa va dati seama de scopul exercitiilor. Tot aici gasiti informatiile necesare referitoare la subiectele de dezbatere , pentru a putea raspunde la întrebarile ce se ivesc pe parcursul discutiilor. Activitatile sunt prezentate începând de la nivelul 0 pâna la 3, dupa gradul de dificultate. Cele de la nivelul 0 sunt activitati introductive scurte, foarte simple, menite sa stimuleze interesul pentru un anumit subiect, nu sa pretinda dezbaterea riguroasa a lui. Activitatile de la cel mai înalt nivel, 3, sunt mai lungi si cer munca serioasa a unui grup si multa pricepere, concentrare si cooperare a participantilor, si de asemenea o pregatire mult mai îndelungata
  35. 35. all different equalall 35 si mai atenta. În acelasi timp ofera o întelegere mult mai larga si mai profunda a publicatiilor. Am convenit sa structuram activitatile conform celor patru teme ale procesului educational: G activitati care vor favoriza o atmosfera de grup placuta si care vor consolida dinamica grupului si cumunicarea. I activitati în care vor fi folosite imaginile pe care ni le-am format despre anumite culturi, tari diferite de ale noastre. M activitati care se vor ocupa de mecanismele sociale, economice, culturale sau educationale care functioneaza în spatele situatiilor de discriminare, respingere, excludere si marginalizare. A activitati care încurajeaza schimbarea sociala bazata pe egalitate si acceptarea diferentei. Puteti începe cu activitati care se bazeaza pe imagini, apoi sa continuati cu cele referitoare la mecanismele de excludere si sa ajungeti lamodalitatile în care trebuie sa actionati. Oricum, o data ce ati început si participantii va pun întrebari, e mult mai bine sa va închipuiti activitatile ca o retea pe care o puteti folosi în orice ordine. Ideea era sa descrieti cât mai exact fiecare lucru sau idee urmatoare. Specificam ca acestea sunt doar niste date informative, iar dumneavoastra puteti adapta si folosi materialul cum doriti pentru a îndeplini cerintele. Indiferent cu ce grup ati lucra, e de preferat sa începeti cu ceva de actualitate sau cu ceva ce ar interesa pe oricare dintre participanti. Ar trebui sa va folositi de ideile din acest proiect pentru a-i ajuta pe ceilalti sa cunoasca mai bine problemele ce se discuta si pentru a câstiga empatia celor implicati. Nu e de ajuns ca numai noi, individual, sa întelegem, ci trebuie sa ajutam la construirea unei societati interculturale în care diversitatea si diferenta sunt respectate si demnitatea individului este încurajata si celebrata. Aceste aplicatii sunt un rezultat important al activitatilor acestui pachet. Doar ca stim de existenta acestor publicatii nu e îndeajuns, trebuie sa luam si noi parte la îndeplinirea lor. De aceea educatia interculturala ar trebui vazuta ca o parte a unui larg proces de educatie care are la baza “Educatia pentru cetatenie”punând accent pe solidaritate, toleranta, responsabilitate, curaj, si respect. Ea se bazeaza si contribuie la experientele Drepturilor Omului si La educatia globala si pace. 3. Abordarea educationala Activitatile acestui proiect sunt menite sa va permita sa lucrati la publicatiile educatiei interculturale din doua perspective:a participarii si a muncii de grup. Alegerea unei abordari active nu înseamna ca tinerii sunt vizati de actiunile noastre, ci ca pe ei ne bazam. Utilizarea acestui proiect înseamna mai mult a lucra cu oamenii decât a lucra pentru ei. Scopul nostru principal este de a-i încuraja pe oameni sa-si controleze actiunile , si deci sa si le însuseasca. Munca de grup e un mijloc bun de a dobândi o mai buna întelegere a experientei, a cunostintei, a atitudinilor si a abilitatilor lor si de a si le însusi mai bine. În acest fel procesul
  36. 36. all different equalall 36 muncii de grup este mijlocul prin care se asigura faptul ca tot ceea ce individul învata va avea un impact social dincolo de cel personal. Educatia interculturala(descrisa mai pe larg în partea A)e un proces social cu ajutorul caruia oamenii se familiarizeaza mai bine cu propria cultura si cu ideea interdependentei culturilor, si respecta diferenta, daca ea se datoreaza culturii, religiei, orientarii sexuale, fondului etnic, nationalitatii, statutului social, abilitatilor sau incapacitatilor. Astfel oamenii apreciaza cultura lor în contextul unei lumi mai mari într-un fel care le permite sa înteleaga , sa puna în valoare si sa pe cei care sunt diferiti, si sa colaboreze pentru o lume mai buna si mai egala. Educatia intrculturala implica folosirea unor aspecte ale naturii umane cum ar fi atitudinile, sentimentele, perceptiile si experientele. Ele nu pot fi atinse doar teoretic, ci este nevoie de experiment. De exemplu, daca vrem sa întarim solidaritatea tinerilor cu imigrantii nu ajunge doar sa îi informam despre situatia lor sau sa le prezentam statistici si exemple. Trebuie ca tânarul sa înteleaga si sa simta profund ca imigrarea nu se întâmpla în mod accidental , ca e posibil ca stilul lor de viata sa-i forteze sa imigreze si ca tarile de origine ale imigrantilor nu sunt sarace ci au fost saracite. Acelasi lucru se întâmpla si în cazul homofobiei si al discriminarii populatiei romilor:în loc sa tinem tot felul de discursuri ar trebui sa le dam oamenilor sansa de a simti cum e sa fii permanent supus prejudecatii si discriminarii. Prin aceasta însa nu se încearca diminuarea importantei datelor esentiale ce sunt necesare pentru a depasi prejudecatile si stereotipurile bine fixate , de ex. faptul ca populatia romilor nu traieste în corturi si în satre si ca are un stil informal de viata perfect normal, sau ca homosexualii au existat în toate societatile si culturile. Oamenii vor putea întelege situatia, doar daca apelam la experienta , cunostintele si sentimentele lor. De aici încolo vor putea învata sa se adapteze realitatilor culturale si personale diferite si apoi sa dobândeasca noi cunostinte si viziuni. Acesta este stilul nostru de lucru, nu numai dintr-o perspectiva teoretica ci având ca baza experienta de viata si latura sentimentala. În acelasi timp , nu trebuie sa uitam ca pentru a câstiga valorile promovate de educatia interculturala , solidaritate, respect si empatie trebuie sa contribuim la dezvoltarea unor calitati cum ar fi comunicarea, cooperarea si analiza critica. Putem sa rezumam sarcina educationala pe care o îndeplinim în trei cuvinte:Gând , Sentiment si Fapta ;vom lucra cu Capul, cu Mintea si cu Mâinile. Sa lucram cu tineri Faptul ca ne folosim de dinamica grupului care participa presupune ca munca noastra se bazeaza pe unele principii fundamentale: 1. Faptul ca pornim de la ceea ce oamenii stiu deja , de la parerile si experientele lor îi determina sa caute si sa descopere împreuna idei si experiente noi. Toti avem idei si opinii legate de viata noastra de zi cu zi pe care le-am dobândit de la familiile noastre, de la cei din jur, din proprie experienta, din ce am citit, din scoala, de la TV sau de la radio, din discutiile si schimburile punctelor de vedere cu alte persoane, si din propriile noastre reflectii. Toate acestea formeaza un filtru prin care noi percepem
  37. 37. all different equalall 37 “realitatea”. De aceea dumneavoastra, ca animator al grupului, nu trebuie sa ignorati aceasta realitate si sa o folositi ca o baza pentru noile experiente. 2. Faptul ca noi îi încurajam pe tineri sa participe la discutii si sa învete cât mai mult unii de la altii. Fiecare din noi are permanent ceva de învatat si de aratat . Munca de grup ne întareste capacitatea de a învata;ne permite sa experimentam idei noi si sa analizam datele noi pe care le primim si astfel sa promovam propria dezvoltare. Mai mult, când oamenii participa activ la ceva, ca în cazul nostru la educatia interculturala, se vor simti mult mai responsabili si se vor implica mai mult. 3. Faptul ca ne gândim tot timpul cum ar putea fi transpuse experientele concrete ale educatiei interculturale în actiuni simple dar eficiente care sa justifice refuzul procesului de marginalizare, discriminare si excludere Educatia intercuturala nu se face numai la un nivel intelectual ci implica si un proces de lucru cu persoana ca individ sau ca membru al societatii. Scopul nostru este deci accentuarea laturii “practice” a educatiei interculturale , adica sa fim siguri ca tinerii pot beneficia de ceva concret referitor la vietile lor de zi cu zi, lucru posibil doar cu ajutorul grupului. Pt a putea continua munca noastra cu tinerii (recurgând la munca în echipa si la abordarea activa)ne bazam pe instrumentul principal:activitatile. Acestea constituie mijloacele pe care le folosim pentru a facilita controlul tinerilor asupra experientei intelectuale si sentimentala/emotionala. E important sa realizam ca activitatile nu se limiteaza doar la ele însele, ci sunt un pretext , sunt cheia aflarii a ceea ce este într-adevar important , un proces obisnuit de învatare bazat pe schimbul de opinii si experiente, pe descoperirea noilor dimensiuni ale realitatii, pe crearea de alternative si pe constiinta existentei rasismului, a xenofobiei, a intolerantei si a anti-semitismului. Activitatile din acest pachet au fost create pentru a fi folosite în procesul de învatare a grupului. Felul în care le veti folosi dumneavoastra depinde de vârsta, de interesele si de capacitatile tinerilor din grup si de spatiul si timpul pe care le aveti la dispozitie;totusi ele sunt menite sa va permita o desfasurare a programului dumneavoastra în functie de ordinea etapelor procesului metodologic: G indica activitatile care ajuta la formarea si consolidarea grupului. Ele vor contribui la crearea unei atmosfere placute în grup si vor încuraja comunicarea si dinamica grupului. Presupun existenta spargatorilor de gheata. În cazul în care participantii nu vor avea discutii serioase , nu vor participa activ , nu vor face schimb de cunostinte si nu se vor implica în procesul si în dinamica muncii grupului(capacitatea de a lucra cu altii pentru un câstig comun , în spiritul respectului reciproc si al cooperarii) , unele activitati de la nivelurile superioare li se vor parea grele sau chiar imposibile. Activitatile incluse în acest pachet s-au desfasurat în cadrul Educatiei Interculturale. Se bazeaza pe respect reciproc între indivizi, pe credinta ca toti învatam din experienta si ca acest tip de învatare este amuzant, placut si benefic si favorizeaza dezvoltarea individului si cea sociala. Daca acestea nu sunt pe deplin întelese, atunci apar dificultati si conflicte pentru ca oamenii sunt provocati sa exploreze gândurile si sentimentele pe care le au fata de prejudecati, credinte si viziuni asupra lumii. O munca de grup de calitate asigura mediul sigur de cercetare a acestor probleme.

×