All diferent   all equal
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Like this? Share it with your network

Share

All diferent all equal

  • 1,116 views
Uploaded on

Campania “Toti diferiti – toti egali “- pachet educational. ...

Campania “Toti diferiti – toti egali “- pachet educational.
Campania urmareste sa mobilizeze toate sectoarele societatii pentru obtinerea tolerantei, egalitatii, demnitatii, drepturilor omului si a democratiei si sa ofere un stimul pentru anii urmatori. Astfel de tinte nu pot fi atinse ; sunt mai degraba procese continue care necesita implicarea noastra a tuturor.

More in: Education
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
1,116
On Slideshare
1,116
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
8
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. all different equalall 1 TOTI DIFERITI-TOTI EGALI Campania “Toti diferiti – toti egali “ Xenofobia, antisemitismul si intoleranta urmaresc sa-i uneasca pe acesti oameni si sa încurajeze lupta împotriva tuturor formelor de intoleranta. Problemele rasismului si ale intolerantei au fost în capul listei de discutii a celor 32 de lideri politici, membrii ai Consiliului Europei, care s-au întîlnit în 1993 la Summitul de la Viena. Ei au hotarît un plan comun de actiune care, împreuna cu campania, viza cooperarea membrilor de stat în domeniul legislatiei si al educatiei pentru a combate rasismul, xenofobia, anti-semitismul si intoleranta ( vezi Anexa 1 ). Campania e sprijinita în totalitate de cele 2 platforme europene pentru organizatiile non-guvernamentale de tineret : CENIC si ECB. E important faptul ca aceste teme sunt raspândite în lumea întreaga, motiv pentru care UNESCO a hotarât ca anul 1995 sa fie declarat “Anul international al tolerantei”. Campania urmareste sa mobilizeze toate sectoarele societatii pentru obtinerea tolerantei, egalitatii, demnitatii, drepturilor omului si a democratiei si sa ofere un stimul pentru anii urmatori. Astfel de tinte nu pot fi atinse ; sunt mai degraba procese continue care necesita implicarea noastra a tuturor. Acest pachet educational Tinerii nu pot întelege propria lor pozitie si astfel nici nu pot fi constienti de ea si nu o pot controla fara a întelege circumstantele internationale si nationale din lumea ce-i înconjoara. Educatia interculturala poate usura acest proces. Dorim sa asiguram materiale toaretice si practice care sa fie folosite de educatori, antrenori, tineri muncitori si profesori în educatia informala. Am reusit sa dezvoltam experienta cîstigata cu productia “Extraterestrul 93 – Organizatiile de tineret combatînd Rasismul se Xenofobia “, publicat de Directoratul de Tineret în 1993. Pachetul nu e o teza academica si am încercat s-o facem sa fie usor de citit. Profesionistii experimentati vor gasi aici idei noi, dar cel mai indicat ar fi sa fie folosit de cei care sunt la început de drum în lucrul cu tinerii în acest domeniu. Desi vorbim de tineri, acest pachet si activitatile propuse pot fi adaptate si pentru grupuri cu alte vîrste în împrejurarile educatiei neoficiale. Partea A. Partea A cuprinde o viziune generala situatiei actuale din Europa si dezbate problema introducerii educatiei intelectuale. Observam dezvoltarile istorice, politice si economice care au determinat formarea societatilor. Dupa definirea cîtorva concepte-cheie continuam cu analiza bazelor educatiei interculturale. Bibliografia de la sfîrsit va va da sugestii pentru a putea afla mai multe informatii. Întrebarile sunt puse strategic în text pentru a face ca problemele sa para mai reale si sa ofere sugestii pentru temele de dezbatere cu grupurile de tineri. Partea A pregateste contextul pentru abordarea educationala conturata în partea B.
  • 2. all different equalall 2 Partea B. Partea B contine metodele si activitatile care trebuie folosite în educatia interculturala a tinerilor. Urmarind descrierea pe larg a metodologiei veti gasi o serie de activitati care sunt bazate în principal pe munca de grup. Bazîndu-se pe experienta, explorînd noi probleme, partea B încurajeaza tinerii sa înceapa aceasta actiune. În formarea acestui pachet s-au facut eforturi pentru a fi siguri ca îl puteti folosi în cel mai bun mod pentru munca d-voastra privind activitatile educationale. Puteti începe sa cititi de la orice capitol doriti. Va rugam sa analizati ceea ce cititi si sa-l adaptati situatiei d-voastra. Speram ca tinerii, cu ajutorul acestui pachet vor întelege mai bine cauzele rasismului si ale intolerantei si vor reusi sa cunoasca rolul existentei lor în societate. Prin procesul de educatie intercultural urmarim sa îi ajutam pe tineri sa valorifice diferentele dintre oameni, culturi si viziuni asupra vietii; aceasta ne determina sa traim si sa lucram înpreuna în spirit cooperativ, si sa construim o societate noua si linistita unde demnitatea consta în egalitate . Capitolul care se refera la realizarea scopurilor acestui pachet educational si metodele de lucru Care e scopul publicarii unui astfel de pachet educational ? Ne-am consultat cu participantii la campanie si raspunsurile lor au fost clare: activitatea educationala trebuie sa constituie baza campaniei daca se doreste sa aiba un efect de durata; în Europa e nevoie de materiale educationale accesibile care sa sprijine acest proces. Factorul care distinge acest pachet educational de altele este acela care a fost conceput si scris în cadrul acestei companii de catre o echipa multiculturala formata din oameni experimentati în lucrul cu tinerii. Credem ca e important sa descriem unele procese implicate în dezvolterea acestei actiuni pentru a pune în evidenta unele provocari si probleme pe care d-voastra le puteti gasi în încercarea de cooperare interculturala. Coordonarea unui grup atât de larg raspândit nu e deloc usoara; comunicarea prin telefon sau fax nu functioneaza totdeauna, întâlnirile generale sunt costisitoare si presiunea evidenta a timpului poate fi non-eficienta . Echipa de productie care s-a întîlnit pentru prima data în septembrie 1994 la Centrul European de Tineret din Strasbourg a fost alcatuita din: Pat Brander, Baccles, Marea Britanie – antrenor si scriitor Carmen Cardenas, Madrid, Spania – Equipo Claves Philippe Crosnier de Bellaistre, Berlin, Germania – antrenor Mohammed Dhalech, Glaucester, Marea Britanie – CEMYC, reprezentant al Grupului Conducator European al Campaniei Rui Gomes, Strasbourg, Franta – meditator, EYC Erzsebet Kovacs – Budapesta, Ungaria – antrenoare Mark Taylor , Strasbourg, Franta – antrenor si scriitor Juan de Vicente Abad , Madrid , Spania – Colectivul AMANI Toti membrii au participat la conceperea acestei publicatii. Din pacate, din cauza unor motive personale si profesionale, doua persoane din grup n-au putut participa la a doua întâlnire, sustinuta în decembrie 1994 la Cento Eurolatinamericano de Juventud în Mollina , Spania. Munca noastra a provocat conflicte constructive între membrii grupului : Cum putem corela / asocia experientele, definitiile, ideologiile si practica noastra educationaladiferita
  • 3. all different equalall 3 Cât de tare va ajuta campania la combaterea cauzelor discriminarii si ale intolerantei? Cum vedem realitatile diferite ale tuturor culturilor si tarilor europene? Cum corelam analizele noastre diferite ale acestor cauze? De ce nu exista termen exact pentru cuvântul “intercultural “în lb. maghiara? E aceasta engleza britanica sau engleza internationala? De ce nu puteti vorbi spaniola? Cum ar trebui sa fie structurat pachetul educational? E posibil sa elaboram simplu concepte fara a fi simplisti? Si o întrebare foarte practica: cîta informatie se cere pentru descrierea unei metode sau activitati ? Gasirea raspunsurilor la aceste întrebari a necesitat un înalt grad de implicare din partea tuturor membrilor si abilitatea de a le exprima în moduri cît mai creative. Doar d-voastra puteti decide daca am ajuns sau nu la o forma de sinergie interculturala. Am decis sa folosim publicatia celor de la Equipa Claves si Cruz Roja Juventud : “ Într-o lume de diferente……o lume diferita” ca suport de baza pentru partea A. Mare parte a fost total reformulata si rescrisa, tinîndu-se seama de diversitatea realitatilor din Europa. Inventarea si adaptarea metodelor pentru partea B ne-a ajutat pe noi, ca echipa, sa întelegem mult mai bine unde vrem sa ajungem si cum sa ajungem acolo. Deseori am ajuns la definitii complet neasteptate – aceste calatorii au contribuit la formarea concluziei ca educatia interculturala e un proces infinit. Dezbaterile despre valorile pe care pachetul ar trebui sa le aiba la baza, ne-au condus la concluzia ca pachetul trebuie sa favorizeze – încurajeze: moduri de a învata si de a experimenta diferenta si discriminarea o viziune noua sau diferita asupra societatii cautarea si angajarea pentru respectul egal al tuturor membrilor societatii indicii si cai de actiune si schimbare Toti am fost constienti de faptul ca educatia interculturala e limitata si pentru a fi eficienta are nevoie de sprijinul politic si economic. În cadrul “Planului de Actiune “ de la Viena, sunt propuneri ce vin în sprijinul acestui proces. Vom putea evalua seriozitatea acestor angajamente doar în anii ce urmeaza campaniei. Terminologia – un cuvînt de avertisment Cuvintele au putere . Cuvintele reprezinta valori. În functie de context cuvintele îsi pot schimba întelesul, chiar daca fac parte din aceeasi limba. Am încercat sa explicam contextele si întelesurile cuvintelor pe care le folosim. Acest întreg domeniu al relatiilor interculturale este foarte politicizat deoarece cuvintele nu pot fi întelese ca atare în afara contextului lor socio-economic. În functie de experienta si de comprehensibilitatea d- voastra, veti observa ca nu ati fi folosit niciodata aceleasi cuvinte sau expresii într-o astfel de publicatie. Va sugeram sa renuntati la judecata pentru putin timp si sa va întrebati, dupa parerea d-voastra, de ce unele cuvinte sau fraze sunt gresite si sa cautati sa le înlocuiti. Acest pachet educational va fi tradus în mai multe limbi si în timp ce vor fi luate masurile pentru a-i asigura acuratetea, acest proces îsi schimba întelesurile / sensurile. Provocator, nu-i asa ?
  • 4. all different equalall 4 Partea A Conceptele cheie si datele de baza ale educ. interculturale. Cap. 1. Provocari, probleme si originea lor Teme ?? valorificarea diferentei ?? lumea e împartita din punct de vedere economic în Nord si Sud ?? continentul nostru în continua schimbare ?? oamenii în continua miscare ?? reactia noastra în fata schimbarilor ?? nevoia de noi raspunsuri si noi situatii Realitatea societatii în care traim : Diferenta Oamenii sunt diferiti din mai multe puncte de vedere si pot fi deosebiti cu ajutorul mai multor criterii: dupa gen, vîrsta, trasaturi fizice, orientare sexuala, personalitete, hobby- uri, modul de viata, conceptii, etc. În cadrul acestui pachet ne concentram asupra diferentelor culturale, sociale si etnice. Suntem preocupati de interactiunea dintre oamenii diferiti, dintre culturile si modurile lor de viata si de relatiile dintre majoritatile si minoritatile din societatile în care traim. Punctele de vedere, ideile, valorile si comportamentele diferite vor fi punctele de plecare în aceasta munca, si vom încerca sa ajungem la un rezultat comun. Prin interactiunea diferentelor e posibil sa gasim noi solutii si sa stabilim noi principii de actiune. Toate acestea se bazeaza pe demnitate egala si drepturi pentru toti. Astfel de probleme sunt mai clare daca ne gîndim la cazurile oamenilor apartinînd altor societati sau tari, dar e necesar sa ne preocupam de ceea ce se întîmpla în propriul nostru spatiu geografic. Ne consideram diferiti de cei ce s-au nascut si cei ce traiesc în tara noastra si al caror stil de viata si cultura difera de ale noastre. Scopul nostru suprem e sa descoperim cum putem face ca diferentele acestea sa ne fie de folos. De-a lungul istoriei, valuri de imigranti au venit peste Europa si azi, ea este caminul multor popoare diferite. Acest lucru ne face viata mult mai interesanta si incitanta si deasemenea mai complicata. Aceasta e realitatea sec. 21: traim în societati multiculturale. Diferentele dintre oameni nu sunt vazute ca bunuri , ele conduc mai mult spre suspiciune si respingere.
  • 5. all different equalall 5 Traim într-o lume confuza. Uneori parem ca devenim mai apropiati . Unii dintre noi care avem acces la televiziunea prin satelit sau la internet, avem posibilitatea sa contactam persoane de pe cealalta parte a planetei, în doar cateva secunde; totusi distantele dintre noi sunt foarte mari. Nu ne bucuram de aceste societati multiculturale precum ar trebui; ele sunt un fenomen care ne îmbogateste cunostintele si pe care nu ne putem permite sa-l neglijam. Din pacate , prezenta oamenilor “diferiti” într-o tara poate duce la dezinteres si indiferenta daca nu chiar la discriminare si intoleranta. Într-o societate, minoritatile sunt discriminate din toate punctele de vedere: al utilizarii serviciilor publice, angajare, al respectarii si organizarii politice, al accesului în institutiile educative, etc. Intoleranta duce deseori la violenta si în cazuri extreme la conflicte armate. Conform Departamentului de cercetare a pacii si conflictului din cadrul Universitatii Uppsala, Suedia, între 1989 si 1994 au existat cel putin 90 de conflicte armate în întreaga lume. Dintre acestea, doar 4 au fost între state, celelalte 86 au avut loc în interiorul statelor. Ele au inclus si razboie civile, conflicte etnice, politice, religioase si teritoriale. Aproape fiecare tara s-a format prin îmbinarea mai multor culturi. În Europa, numai Islanda poate fi considerata o tara mono-culturala. Si chiar si acolo lucrurile se schimba. Daca diversitatea e caracteristica societatilor în care traim, atunci de ce nu-i toleram pe cei care sunt diferiti de noi? Evident, nu exista doar un singur raspuns la aceasta întrebare si nici acest pachet educational nu poate sa ofere unul complet, luând în considerare toate aspectele care trebuie atinse. Totusi, ne poate ajuta sa clarificam unele probleme ce apar pe parcursul explorarii originii acestor “noi” societati multiculturale a caror aparitie nu a fost atît de neasteptata pe cît pare. Întrebare : Cînd ati auzit pentru prima data expresia “societate multiculturala?” Ce însemna pentru d-voastra atunci ? Ce înseamna acum ? Societatile multiculturale actuale sunt în mare parte consecinta proceselor politice si economice. În Europa, dezvoltarea societatilor multiculturale a fost mult mai evidenta dupa cel de-al doilea razboi mondial. pentru ca separarea ideologica între E si V a crescut. Au avut loc mari miscari de mase populare în cadrul Uniunii Sovietice si în afara ei. Regenerarea economica a tarilor nordice si centrale, ( mai ales Marea Britanie, Franta, Germania si Olanda ) a determinat cresterea cererilor de muncitori. În timpul anilor 50 si 60 au avut loc doua tipuri de migratii. Prima data cei care spun “suntem aici pentru ca voi ati fost acolo”. Imigrarea dinspre colonii si ex-colonii îi cuprindea pe cei care se întorceau în “tara – mama” si pe indivizii din diferite grupuri etnice, de ex. : Marea Britanie – India, Franta – Algeria, Olanda – Indonezia. În al doilea rînd tarile cele mai puternic industrializate au inceput sa recruteze oameni din sudul Europei ( Spania, Portugalia, Italia; Grecia, Iugoslavia, Turcia ) si din alte tari vecine. Ei s-au integrat în piata de munca a tarilor destinatare/primitoare ca angajati în munca manuala, si ca o regula, erau primiti în mod prietenos. Erau”necesari “ .
  • 6. all different equalall 6 Întrebare : Ce fel de migratii au avut loc în sau din tara d-voastra între anii 1950 si 1970 ? Criza economica începuta în anii 1973 a schimbat situatia. Cresterea pretului petrolului, de neconceput pîna atunci, au determinat / ajutat la dezvoltarea noii tehnologii si a formelor de productie. În consecinta lipsa locurilor de munca era prezenta în fiecare tara industrializata. Acest lucru i-a afectat în principal pe cei mai “slabi” ai sistemului de productie, adica pe cei ce aveau meserii mai putin necesare, în special imigranti staini. Primirea prietenoasa initial s-a transformat în frica si suspiciune: “nu mai avem nevoie de voi” . Strainii erau învinuiti pentru problemele economice si pentru ca luau slujbele populatiei gazda. În anii 50, 60 multi emigranti s-au întors în tara lor natala desi acestea se confruntau cu crize economice. Unul din efectele mai putin bine cunoscute ale schimbarilor masive din cadrul Europei Centrale si de Est în ultimii ani a fost întoarcerea fortata a muncitorilor si studentilor în tari ca Vietnam, Mozambiq, Cuba. N-a mai fost “nevoie” de ei. De la sfîrsitul anilor 70 Europa a devenit o destinatie importanta pentru noul val migrator format de popoarele sud-mediteraneene, asa numitele tari din “Lumea a 3-a” . Aceasta imigrare nu a mai fost initiata de tarile europene, ca în anii 50, 60, ci de situatia sociala, economica si politica precara a majoritatii tarilor lumii. Nord-Sud, o întrebare de inechilibru. Sistemul economic international. De-a lungul istoriei lumea a fost subiectul multiplelor separari. Romanii au împartit lumea în Imperiul Roman si în Lumea Barbara; dupa calatoria lui Columb oamenii vorbeau de Lumi Noi si de Lumi Vechi ; “o perdea de fier” a fost construita pentru a împarti Europa de Vest de cea de Est la sfîrsitul celui de-al doilea razboi mondial si mai nou, auzim acum vorbindu-se de lumea de nord si lumea de sud. Întrebare : Ce alte împartiri va puteti imagina ? Aceasta diferentiere între Nord si Sud nu se refera la pozitia geografica a tarilor pe planeta ci la o situatie economica si politica mult mai complexa. Doar o mica parte din locuitorii planetei se bucura de avantajele acestei mici lumi la care ne-am referit :dezvoltarile tehnologice si nivelurile de consum, care depasesc nevoile primordiale. Termenii Nord si Sud sunt generalizari si exista de fapt multe diferente între tarile care fac parte din acelasi grup. Dar nu se poate nega faptul ca adevarata frontiera ce separa Nordul de Sud e saracia. Desi ea exista si în tarile de Nord, situatia saracilor de aici e privilegiata în camparatie cu cea a celor din Sud. Întrebare : Care e parerea d-voastra despre saracie? Cîti oameni cunoasteti care sunt în aceasta situatie ?
  • 7. all different equalall 7 Folosind statisticile citate de Equipo Claves în 1990: din 159 de membri ai Natiunilor Unite din acea perioada, doar 16 erau considerate dezvoltate; celelalte 143 erau considerate subdezvoltate. O tara subdezvoltata înseamna o tara care nu-si poate impune propria dezvoltare; trebuie sa depinda economic si cultural de alte tari. Întrebare : Ce înseamna “dezvoltare”? Cine stabileste criteriile de dezvoltare? Situatia saraciei nu a aparut fara motiv; în multe cazuri tarile care se confrunta cu aceasta problema au mai multe resurse naturale decît celelalte si în plus, au fost prospere din punct de vedere economic în trecut. Deci, care e cauza acestei nedreptati? Se poate spune ca situatia acestor tari se datoreaza sistemului international care domina politic si mai ales economic lumea. Un inechilibru la a carui mentinere participam toti. Dupa cel de-al doilea razboi mondial actuala situatie economica internationala a fost creata de un nr. mic de tari “nordice”. Aceste tari au impus reguli si au creat structuri care reflectau interesele lor proprii ( de ex. Fondul Monetar International; Banca Mondiala, etc. ) si au folosit fonduri care nu le apartin. Pe scurt : au alcatuit un sistem conform caruia dezvoltarea celor putini era bazata pe saracirea majoritatii. Între anii 1959 si 1990 cîstigul pe persoana s-a triplat în tarile bogate, dar situatia celor sarace nu prea s-a îmbunatatit. Multe forme subtile de dependenta au devenit norme, si forma principala de expresie (exprimare) poate fi gasita în conceptul de “datorii externe”, care împovareaza cele mai multe tari aflate în curs de dezvoltare. Tarile din sud s-au vazut blocate într-un sistem ce propune exploatarea si vînzarea resurselor primare pentru a putea plati masinile si tehnologia. Întrebare: E dificil pentru o tara ca Philippine sa se dezvolte cînd trebuie sa plateasca 47% din bugetul de stat pentru datorii nationale? Cine credeti ca e responsabil pentru aceasta? Ce efect ar avea asemenea datorii în tara d-voastra? Inechitatea sistemului economic , razboaiele civile (Ruanda, El Salvador……), dezastreale naturale (cutremure), foametea si cresterea nivelului populatiei (mai ales în Africa) participa la crearea unei situatii dramatice. Cresterea numarului de locuitori a dus la luarea unei decizii dureroase si traumatizante: parasirea caminelor, emigrarea sau cererea de azil. Se face acest lucru pentru a supravietui, desi se cunosc dificultatile vietii într-o tara straina. Întrebare: Care credeti ca e diferenta între migrant, refugiat si persoana care nu mai apartine nicaieri? În decembrie 1994 Înalta Comisie pentru Refugiati a Natiunilor Unite era responsabila de un numar de 23 milioane de refugiati, (în 1974 cifra era de 2, 4 milioane) la care se adauga 25 milioane de persoane fara camin. Va puteti imagina ce înseamna aceste cifre în termenii tragediei umane?Si mai mult, atentia ne-a fost distrasa de la Nord pentru a privi spre Sud:mai exact în Europa am fost preocupati de noi însine.
  • 8. all different equalall 8 Est-Vest noua cautare pentru echilibru. Fetele schimbatoare ale Europei. Ce este Europa? Unde începe? Unde se sfîrseste? Cîte tari cuprinde ea? Cine poate pretinde ca e european? Exista o cultura europeana? Cine e interesat? Încercarile de a raspunde la aceste întrebari au devenit mai dificile de la sfîrsitul le 1989. Uniunea Sovietica a disparut; timp de 3 ani de zile Iugoslavia s-a aflat în razboi; unificarea Germaniei; independenta Republicii Cehe si Slovace; consecintele tuturor acestor tranzitii au fost imprtante. Care au fost schimbarile cele mai importante ce au avut loc în tara d-voastra începînd cu anul 1989? Desi Strasbourgul e mai aproape din punct de vedere geografic de Praga decît de Paris va trece un timp pîna distanta sa se reduca în mintile noastre. Astfel de schimbari majore provoaca multe emotii: sperante pentru un “Camin European Comun”, cu frontierele deschise; frica valurilor masive de migranti; speranta unor noi natiuni; frica înmultiri conflictelor. Relatiile dintre state si oamenii care pareau stabilite o data, trebuie sa fie acum renegociate. (chiar si rapoartele pot fi distruse), cum s-a întîmplat de exemplu cu Cipru sau Islanda de N începînd cu anii 60. Felul în care ne privim reciproc e complicat de versiunile diferite ale “Europei” pe care o construim. E adevarat ca fortele care sunt în favoarea intergrarii europene întîmpina multe dificultati. Se observa ca tarile cuprind popoare cu diferite istorii si valori. Nu doar unitatile economice trebuie îmbinate pentru beneficiile economice. De ex. Expansiunea Uniunii Europene s-a dovedit a nu fi atît de simpla pe cît s-a crezit. Întrebare: Suedia; Austria si Finlanda au votat de curînd sa se alature Uniunii Europene. De ce credeti ca majoritatea valorilor din Norvegia au fost împotriva? Numarul membrilor Consiliului Europei a crescut de la 23 la 34 de state între 1989-1995 si înca este cel mai mare forum de cooperare între tarile Europei. Aceasta se datoreaza Organizatiei pentru Securitate si Cooperare în Europa (OSCE) care numara peste 50 de membri incluzînd SUA si Canada. Astfel de institutii au roluri diferite dar totusi au ceva în comun: cauta solutii “europene” pentru problemele ce ni se ivesc acum, la început de secol 21. Guvernele si industria nu sunt singurele care îsi maresc intensitatea si metodele cooperarii în Europa. Uniunile comerciale, organizatiile de tineret si proiectele culturale lucreaza pentru a da Europei un aspect uman Întrebare: Ce alte forme de cooperare europeana cunoasteti? Ce realizari si ce probleme aveti? Destul de interesant, nu toti locuitorii Europei se simt europeni. Vom vorbi despre identitate în capitolul 2, dar aici merita sa fie pusa întrebarea : e posibil sa avem identitate
  • 9. all different equalall 9 europeana? Cooperarea unor tari duce, logic, la excluderea altora. Frontierele dintre anumite tari europene dispar pe cînd cele între ele si tarile din apropiere se întaresc. Un exemplu relevant este situatia Acordului Schengen: e un acord inter-guvernamental care urmareste desfiintarea controalelor vamale între tarile incluse, acordarea vizelor, sprijin în prevenirea infractiunilor, operatiuni de cercetare si schimb de informatii privind persoanele care cer azil. Acordul a fost ratificat de parlamentele Germaniei, al Luxemburgului, al Belgiei, al Frantei, al Olandei si al Spaniei pentru acceptarea Italiei, Greciei, Portugaliei, si Austriei. În ziua în care Acordul a intrat în vigoare, în 1995, la frontiera Germaniei cu Polonia erau cozi interminabile. Intrebare: Deoarece frontierele Europei sunt tot mai bine pazite s-ar putea crede ca se construieste o fortareata Europa. Cît de mult sunteti de acord cu aceasta constatare? Fiind trecute în revista cîteva din evolutiile majore de pe continentul nostru si relatiile cu alte parti ale lumii, e timpul sa analizam mai îndeaproape ce se întîmpla pe pamînt. Minoritatile în Europa Atentie! Minoritatea într-un loc poate fi foarte usor majoritate în alt loc. ÎNTREBARE: Când o minoritate nu este minoritate?Când constituie o elita puternica?Sunteti de acord? Minoritatile locale Approve în fiecare tara exista minoritati “traditionale” :grupuri etnice care traiesc acolo de secole dar care au caracteristici , obiceiuri si felul de viata diferite de ale majoritatii. Pot fi date multe exemple;am dat si noi câteva. Istoria Europei este supraîncarcata de miscari expansioniste, de conflicte religioase si militare. Toate acestea au provocat mutatii de popoare si de culturi. Cavalerii normanzi din secolul al XI-lea au reusit sa puna stapânire pe teritorii îndepartate ca Britania, Spani si Sicilia;fortele Imperiului Otoman au darâmat zidurile Vienei în 1529 si în 1683;Lituania era cel mai mare stat al Europei în secolul paisprezece. (Trebuie sa fim atenti cu asemenea “evenimente “ istorice;de exemplu, cel mai mare stat european în secolul paisprezece poate fi considerat Polonia si nu Lituania-acest fapt este si azi un motiv de disputa. ) Dupa cum observa Richard Hill , orasul Ilok , în estul Croatiei, este un exemplu al schimbarii în timp:în 1992 populatia numara 3000 de sârbi, un an mai devreme 3000 de croati, 500 de sârbi si 1900 de slovaci descendenti ai migratorilor din secolul al XIX-lea. În 1930 multi locuitori erau germani si evrei. În perioada Imperiului Otoman Ilok era o asezare musulmana. Si înainte a fost catolica. ÎNTREBARE:Cunoasteti vreun oras din apropiere cu o istorie asemanatoare? În Spania minoritatile traditionale sunt italienii si gitanos, care de altfel sunt minoritati etnice în multe alte tari, comunitatile musulmane, evreiesti si hinduse care locuiesc în Ceuta si Melilla. În Suedia minoritatea finlandeza este remarcabila. În Turcia aproximativ 17% din populatie sunt kurzi. Aproximativ 9% din populatia României sunt maghiari. Pâna în 1980 se parea ca Iugoslavia este unul din cele mai bune exemple de convietuire pasnica a mai multor popoare. In acest moment e greu sa aflam cât de adevarata era aceasta imagine
  • 10. all different equalall 10 sau în ce masura erau mascate inechitatile. Ceea ce este evident este complexitatea relatiilor dintre sloveni, bosnieni, croati, musulmani, sârbi, macedonieni, români, bulgari, maghiari, albanieni, greci, muntenegreni si tigani-acestia fiind doar cei mentionati în census-ul din 1991. ÎNTREBARE:De câti oameni e nevoie pentru a forma un “grup minoritar”? Slovenii, care au fost minoritate în cadrul fostei Federatii Iugoslavia, sunt acum majoritari în Slovenia, cu 87, 6% din populatie. Declaratiile de independenta si împartirea teritoriilor dupa razboaie au avut un rol extraordinar în formarea “minoritatilor”. Dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice , 25 de milioane de rusi traiau înafara Federatiei Ruse-adica în Estonia , Lituania si Latvia-si au fost recunoscute ca minoritati ale statelor independente nou formate. În 1920 prin Tratatul de la Trianon doua treimi din teritoriu si o treime din populatia Ungariei au fost luate;multi dintre locuitorii satelor si oraselor respective nu s-au mutat. Descendentii lor traiesc acum în Republica Slovena, înRomânia si în fosta Iugoslavie. Hotarârea de a recunoaste sau a numi un grup “minoritate” este o problema fundamentala si un pericol. E periculos pentru ca poate duce la cresterea discriminarii si a separarii. Pe de alta parte poate duce la cresterea drepturilor si a responsabilitatilor unui anumit grup. Nu exista nici un stat european în care sa se vorbeasca aceeasi limba de catre toti locuitorii, desi este impusa o singura limba oficiala. Limba are un rol foarte mare în cultura unui popor. Din aceasta cauza , în ultimele decenii, minoritatile au cerut sa fie recunoscute în mod oficial, sa se înfiinteze scoli în limba lor si sa beneficieze de dreptul de a-si înfiinta media proprie(publicatii, radio, televiziune). ÎNTREBARE:Ce alte drepturi ar trebui sa fie acordate minoritatilor? Consiliul Europei a analizat situatia “minoritatilor nationale”înca din 1949, primul an de existenta. Desi prin acest termen se întelege referirea la acele popoare care au fost obligate sa se stabileasca în alta tara sau care s-au trezit apartinând altei tari din cauza modificarii granitelor, e greu de stabilit un consens pentru termenul “minoritate nationala”. Declaratia Summitului de la Viena din anul 1993(vezi anexa 1)a încurajat protectia minoritatilor de acest gen. În consecinta, membrii de stat au hotarât o abordare pragmatica a situatiei, în cadrul Conventiei pentru protectia minoritatilor nationale , adoptata în noiembrie 1994:conventia nu cuprinde nici o definitie a “minoritatii nationale”, oferind posibilitatea fiecarui caz sa fie tratat conform circumstantelor specifice ale statului respectiv. Statele care semneaza si ratifica aceasta conventie se obliga sa permita minoritatilor nnationale pastrarea identitatii, în special a religiei, a limbii, a obiceiurilor si a traditiei culturale. Auto-definirea e de asemenea foarte importanta si astfel ca prin Articolul 3 se acorda indivizilor dreptul de a alege între a apartine sau nu unei minoritati nationale. ÎNTREBARE:Tara în care traiti a semnat aceasta conventie?
  • 11. all different equalall 11 Emigranti, imigranti , refugiati Definirea exacta a termenilor e dificila. În multe tari europene se vorbeste de”emigranti” ca fiind indivizi originari din alta tara;exista chiar Forumul pentru Emigranti, înfiintat de Comisia Comunitatilor Europene. În Manchester, tinerii englezi detinatori de pasapoarte, care sunt de origine jamaicana si ai caror parinti s-au nascut în Marea Britanie, sunt surprinsi sa afle ca acest Forum este pentru ei. Unii vorbesc de “imigranti”, altii de “muncitori oaspeti” iar unele rapoarte ale Consiliului Europei îi numesc”grupuri de populatii straine”. Majoritatea emigrantilor vin pentru a ramâne în tara respectiva si multi dintre ei sunt cetateni nationali ai tarii în care locuiesc. ÎNTREBARE:Daca un cuplu strain are un copil în tara dumneavoastra, e si copilul “strain”? De multe ori nu se pot compara doua situatii din tari diferite. Aproape prin definitie, ”imigrantii ilegali”sunt foarte numerosi , dar din punctul de vedere al politicienilor lipsiti de scrupule ei sunt foarte usor de estimat. (E ca si conceptul de majoritate tacita-pt ca este tacita, oricine are dreptul sa vorbeasca. )Nu oamenii sunt “ilegali” , ci sistemul legal îi numeste asa. Daca se adaoga aici si faptul ca fiecare tara are legi si ritm diferit pentru a rezolva cu bine aceasta problema, atunci se pare ca statisticile trebuie privite foarte atent. Chiar si cele câteva pe care le prezentam în acest pachet educational. ÎNTREBARE:Unde sepot gasi aceste informatii?Cine le utilizeaza? Ne-am referit mai devreme la diferite feluri de migrare în Europa. Pâna la începutul acestui deceniu cauza principala a imigratiei a fost reunificarea familiilor muncitorilor emigranti care au plecat în anii 60 si 70. Italia Portugalia si Spania au devenit de curând tari de imigrare, înainte fiind de emigrare. Franta Italia si Spania sunt destinatiile principale ale imigrantilor care vin din Africa de Nord. În cele mai multe tari populatia straina este stapânita de câteva grupuri originare:de exemplu, în 1990 în Franta 39% din populatia straina erau originari din Algeria, Maroc si Tunisia;în Elvetia 32% erau italieni;în Olanda 29% erau turci. La o conferinta a Consiliului Europei în 1991 pe tema migratiei s-a anticipat ca în decurs de trei ani aproape 20 de milioane de oameni din tarile fostei Uniuni Sovietice vor emigra spre vest. Nu s-a întâmplat acest lucru, dar astfel de preziceri au facut sa sporeasca sprijinul public în efectuarea controalelor mai riguroase privind imigrarea în Europa de Vest. ÎNTREBARE: Care este diferenta între refugiat si cei care cer azil? În ultimul deceniu a crescut numarul refugiatilor si al celor ce cer azil în întreaga lume. Conform unei statistici , acest numar a crescut în Europa cu pâna la 980% în perioada 1983- 1992:de la 70000 la 685700. Erau originari din lumea întreaga, însa majoritatea veneau din Europa de est si din Turcia. Numarul celor ce se refugiaza sau cer azil în Europa este aproape 5% din numarul total al refugiatilor din întreaga lume. Aceasta imensa miscare a refugiatilor în Europa a fost determinata în principal de conflictul dintre Croatia si Bosnia-
  • 12. all different equalall 12 Hertegovina. Conform datelor Înaltei Comisii pentru Refugiati , refugiatii au ajuns în urmatoarele tari: Germania:309. 449 Suedia:76. 189 Austria:55, 000 Olanda:42, 253 Turcia:33, 817 Franta:15, 918 Marea Britanie:8. 027 Totusi au ramas 3 milioane de refugiati în fosta Iugoslavie. ÎNTREBARE. În 1951 Conventia Natiunilor Unite de la Geneva a elaborat legi si proceduri pentru acceptarea celor care cer azil. Cum le-a respectat tara dumneavoastra? Adresarea legala de “BUN VENIT!” celor din exterior În functie de locul în care traiesti, de nationalitate si de statutul financiar ti-e usor sau greu sa te muti si sa lucrezi într-o tara europeana. Daca ai cel putin 100000de dolari în banca nu vei întâmpina mari probleme în obtinerea vizei sau a permisului de rezident pentru majoritatea tarilor. Multe tari au renuntat la vizele acordate strainilor care se afla deja în interiorul tarii. De exemplu , cineva care îsi viziteaza familia folosind viza turistica si doreste sa ramâna;aceasta persoana trebuie sa paraseasca tara respectiva si sa ceara o noua viza. Companiilor de transport le-au fost impuse reguli stricte , pentru a avea siguranta ca transporta doar pasageri care au dreptul de a intra într-o anumita tara. Compania care nu respecta regulile risca sa fie închisa si sa suporte cheltuielile repatrierii pasagerilor în cauza. ÎNTREBARE:Care este diferenta între o viza si American Express? Daca nu lucrati într-o companie transnationala , veti întâmpina probleme destul de mari în obtinerea permisiunii de a lucra si de a trai într-una din tarile din cadrul Teritoriului Economic European (EEA). Dar locuitorii acestor tari se pot muta relativ usor dintr-o tara în alta. Regulile sunt doar formulate diferit, esenta este aceeasi. pentru a putea locui legal într-una din aceste tari sunt necesare urmatoarele: ?? Un permis de rezident. Acesta îl puteti obtine daca aveti deja un permis de lucru. ?? Un contract de munca cu o societate recunoscuta. Fara acesta nu puteti obtine permisul de munca. ?? Permisul de munca va putea fi acordat doar daca cel ce va angajeaza dovedeste ca nimeni altcineva înafara de dumneavoastra nu poate îndeplini slujba respectiva. ?? Procedurile oficiale si întârzierea acordarii permiselor de munca îi împiedica pe angajatori sa încerce sa angajeze persoane originare din tarile lumii a treia.
  • 13. all different equalall 13 ?? Daca între timp începeti sa lucrati înainte de a fi primit oficial permisiunea, riscati sa fiti imediat expulzat din tara. ?? Unele infractiuni pot fi comise doar de straini. Legile se schimba si este responsabilitatea dumneavoastra sa va asigurati ca va conformati. ÎNTREBARE:Câti oameni vin sa locuiasca si sa lucreze în tara în care traiti? Totdeauna exista exceptii la regula. În Europa Centrala si de Est, si mai ales în Germania, migrarea permanenta din ultimii ani a fost asociata cu întoarcerea anumitor grupuri etnice într-o tara considerata drept camin , unde li s-a acordat automat dreptul de a ramâne. Câteva exemple ar fi:austriecii de nationalitate germana, turcii de nationalitate bulgara, grecii de nationalitate pontica si maghiarii de nationalitate româna. CARE ESTE RASPUNSUL NOSTRU LA TOATE ACESTEA? Am vazut câteva aspecte ale societatii în care traim. În acelasi timp suntem obligati sa convietuim si totusi sa traim “separat”. Imaginea Europei s-a schimbat dramatic în ultimele decenii si astazi în societatile multiculturale întâmpinam mult mai multe probleme decât înainte. Un model demn de urmat La simpozionul din 1993 care a pregatit Campania “toti diferiti-toti egali” a fost prezentata noua cercetare care punea într-o lumina noua provocarile pe care le întâmpinam. Aceasta cercetare a respectat sugestia Belgiei ca populatia sa fie împartita în patru grupari principale, si anume: A:oameni care sunt deja constienti de problemele provocate de rasism si care s-au implicat mai mult sau mai putin în activitatile anti-rasiste(aproximativ 10%) B:aceia care sunt toleranti, dar care nu s-au implicat(înca) în activitatile anti-rasiste(aprox. 40%) C:cei care au tendinte rasiste, dar care nu comit acte rasiste(aprox. 40%) D:rasistii care se manifesta deschis(aprox. 10%) Aceste valori reprezentative pentru Belgia nu sunt în mod obligatoriu valabile în întreaga Europa, dar activistii anti-rasisti ai altor tari confirma faptul ca aceste cifre sunt apropiate de estimarile facute de ei. Ei sunt de parere ca în categoriile A si D procentul tinerilor e mai mare. ÎNTREBARE :Credeti ca aceasta statistica e valabila pentru tara dumneavoastra? Chiar daca proportiile nu sunt la fel, este un model pentru a putea analiza situatia din tara dumneavoastra. Poate fi folositor în formarea unor strategii menite sa se adreseze anumitor grupuri în timpul mediatizarii si al alegerii metodelor educationale. Încercam oare sa infiltram toleranta între persoanele care sunt incluse în categoria B, vom lucra cu cei din gupul A pentru a ne fi confirmate unele presupuneri, etc.
  • 14. all different equalall 14 Putem sa dam un exemplu recent:ziarul La Republica din 19 mai 1995 a efectuat un raport pentru a afla prejudecatile tinerilor italieni;au fost intervievate 2500 de persoane. Actiunea a fost condusa de Institutul pentru Cercetare Sociala din Milano;rezultatele au fost grupate astfel: A:xenofobi-12, 3% B:instabili-31;6% C:neutri-35, 2% D:antixenofobi-20, 9% Aceste rezultate pot fi comparate cu cele din Belgia, dar mai important e faptul ca terminologia e complet diferita. Rasismul, anti-semitismul, xenofobia si intoleranta au forme diferite în Europa si e posibil sa le descoperiti sub forma altor definitii sau analize de grup. Vom puncta chestiunile implicate în definirea acestor termeni în capitolul urmator. DACA……ATUNCI…… Pt a putea rezuma acest capitol, avem nevoie de raspunsuri noi la situatiile noi în care ne aflam. DACA societatile multiculturale sunt o realitate si vor ramâne asa si în viitor…. DACA exploatarea multimii se face în scopul sprijinirii societatilor privilegiate…. DACA în lumea în care traim si care este din ce în ce mai mica si mai interdependenta , foarte putine probleme pot fi controlate si ne vor afecta mai devreme sau mai târziu……. DACA tarile si/sau statele sunt constiente de faptul ca nu pot ramâne izolate…. . DACA credem în drepturi umane egale pentru toti……… ATUNCI actiunile noastre trebuie sa aduca schimbarea. ATUNCI raspunsul nostru nu poate fi de asa maniera încât sa-i neglijeze pe ceilalti. ATUNCI raspunsul nostru nu poate fi dominant sau superior. ATUNCI trebuie sa ne tratam reciproc în mod egal-chiar daca facem parte din societati sau culturi diferite, sau suntem minoritati sau majoritati într-o anumita tara. ATUNCI discriminarea din cadrul sistemului economic international trebuie eliminata, altfel saracia si marginalizarea vor continua sa existe la nivel global. ATUNCI trebuie sa ne straduim sa întelegem si sa modificam prejudecatile si stereotipurile. Pe scurt, trebuie sa gasim o modalitate de a schimba societatile multiculturale în societati interculturale.
  • 15. all different equalall 15 CAPITOLUL 2 ÎNTELEGEREA DIFERENTEI SI A DISCRIMINARII Teme: ?? Cultura ?? Eu , noi, ei ?? Limitele noastre ?? Imagini ?? De la discriminare la rasism ?? Întrebari si raspunsuri posibile Definire, ilustrare, explicatie-încercam sa le îndeplinim pe toate trei aici. Fiti atenti la ce veti constata pe parcursul acestui capitol. Daca nu sunteti de acord cu ceva, sau considerati ca argumentul nu este destul de serios, notati parerile dumneavoastra si sugerati solutii. DE LA SOCIETATI MULTICULTURALE LA SOCIETATI INTERCULTURALE La prima vedere termenii “societate multiculturala” si “societate interculturala” par asemanatori, dar nu sunt sinonime. Deci cum îi putem diferentia?Va oferim câteva date de baza: SOCIETATILE MULTICULTURALE:grupuri cu nationalitate, religie, cultura si etnie diferite traind pe acelasi teritoriu DAR nu au tangenta în mod obligatoriu unele cu altele. O societate în care diferentele sunt deseori privite negativist iar discriminarea este bine justificata. Minoritatile sunt tolerate în mod pasiv, dar nu sunt acceptate sau luate în considerare. Chiar si în cazurile în care exista legi pentru a se evita aceasta situatie ele nu au întotdeauna puterea necesara. SOCIETATILE INTERCULTURALE:Grupuri cu nationalitati , culturi etc. diferite, convietuind în acelasi teritoriu, care îsi recunosc reciproc valorile si modurile de viata, si sunt în relatii bune unele cu altele. Vorbim aici de un proces de toleranta , si de mentinere a bunelor relatii;aici toti sunt la fel de importanti, nu exista superioritate sau inferioritate, oameni buni sau rai. ”Intercultura” este un proces si nu o tinta . SA VORBIM DESPRE CULTURA “Barbatii si femeile nu sunt doar propriile persoane;ei sunt regiunea în care s-au nascut, apartamentele din oras sau fermele unde au facut primii pasi, jocurile din copilarie, povestile pe care le-au auzit, mâncarea pe care au mâncat-o, scolile pe care le-au absolvit, sporturile pe care le-au practicat, poetii pe care i-au citit si Dumnezeul în care au crezut. ” (W. Somerset Maugham. Muchia de cutit)
  • 16. all different equalall 16 ÎNTREBARE:Ce înseamna pentru dumneavoastra cuvântul “cultura”? Exista sute de definitii ale culturii, una mai lunga si mai complicata decât alta. ?? Primul lucru care ne vine în minte este ceea ce vedem pe paginile de cultura ale ziarelor:balet, opera , carti, muzica si alte activitati intelectuale sau artistice. ?? Noi prezentam cultura dintr-o perspectiva mult mai larga. Noi suntem preocupati de valorile si sistemele de comportament care le permite oamenilor sa se bucure de lumea înconjuratoare. A întelege ce este cultura înseamna a analiza multe aspecte ale vietii. Unele sunt evidente , dar pentru altele trebuie sa cercetati mai mult pentru a le afla. : ?? Ce înseamna “bine” si “rau”? ?? Cum sunt structurate familiile? ?? Care este relatia dintre un barbat si o femeie? ?? Cum este perceput timpul? ?? Care traditii sunt importante? ?? Care limbi sunt vorbite? ?? Ce reguli guverneaza consumatia mâncarurilor si a bauturilor? ?? Cum este distribuita informatia? ?? Cine are puterea în mâini si cum a obtinut-o? ?? Care sunt reactiile la alte culturi? ?? Ce este nostim? ?? Ce rol are religia? Lista ar putea fi si mai lunga si oricând poate fi completata. E important de mentionat ca memrii aceleiasi culturi dau aproape aceleasi raspunsuri la aceste întrebari-e normal sa fie asa. Ei se comporta în acelasi fel, au parte de aceleasi informatii si judeca lucrurile în acelasi mod. Acest lucru se poate observa mai bine când aveti tangenta cu o alta cultura sau când mergeti în strainatate. Culturile sunt schimbatoare , deci si întrebarile si raspunsurile se modifica de-a lungul timpului. ÎNTREBARE:Alegeti una din întrebarile de mai sus. Care ar fi raspunsul bunicilor dumneavoastra? Diferentele care exista între culturi arata efortul pe care fiecare societate îl face pentru a face fata unei anumite realitati. Aceasta realitate consta în:a)cadrul geografic, )cadrul social, adica celelalte grupuri de indivizi cu care intra în contact , c)cadrul “metafizic”, care cauta sensul vietii. ÎNTREBARE:Daca exista culturi diferite , înseamna ca unele sunt mai bune decât altele? Chiar si în cadrul culturilor exista unii care nu se conformeaza normelor obisnuite , si acestia constituie sub-culturile. Membrii sub-culturilor sunt adesea victimele intolerantei. De exemplu homosexualii, lesbienele, unele secte religioase si numeroasele sub-culturi ale
  • 17. all different equalall 17 tinerilor. Acesti indivizi se pot distinge prin limbaj, îmbracaminte, muzica pe care o asculta si prin manifestarile lor. ÎNTREBARE:Din care sub-cultura faceti parte? CUNASTETI-VA PROPRIA CULTURA:UN LUCRU FOARTE NORMAL Ne nastem într-o anumita cultura , si în timpul primelor etape ale vietii o cunoastem. Despre acest proces se vorbeste de multe ori ca de o socializare. Fiecare societate le transmite membrilor sai sistemul de valori punând accent pe cultura respectiva. Copiii învata semne si simboluri ale caror semnificatii se schimba în mod arbitrar de la o cultura la alta. Fara acest proces copilul ar fi ca si inexistent într-o anumita cultura. Dam un exemplu banal:imaginati- va ce s-ar putea întâmpla în cazul în care copilul n-ar întelege semnificatia culorii rosii a semaforului. Familia, scoala, prietenii si mass-media, mai ales televiziunea-trebuie sa contribuie la socializarea copiilor, si de multe ori noi nici nu ne dam seama ca facem parte din acest proces. ÎNTREBARE:De unde au fost cele mai mari influente în socializarea dumneavoastra? Fiecare persoana este o combinatie de cultura, caracteristici individuale si experienta proprie. Acest proces evolueaza daca traiti în preajma altor culturi. De exemplu, ca imigrant din a doua generatie, puteti învata cultura dumneavoastra de origine în cadrul culturii tarii în care traiti . IDENTITATEA Cine sunt eu?Ce sunt?Identitatea este ca si cultura, are multe aspecte, unele vizibile , altele mai putin vizibile. pentru o mai buna întelegere a acestei probleme, imaginati-va ca sunteti o ceapa. Fiecarui strat îi corespunde o parte diferita a identitatii dumneavoastre. ÎNTREBARE:Care sunt cele mai importante lucruri prin care va recunoasteti identitatea?Scrieti cinci, începând cu cea mai importanta. Unele dintre ele se vor referi la: ?? Rolul pe care îl are în viata dumneavoastra fiica, prietenul, elevul de la scoala, brutarul; ?? Stilul de îmbracaminte, preferintele muzicale; ?? Locul în care v-ati nascut si cel în care locuiti acum ?? Daca apartineti sau nu unei minoritati ?? Genul ?? Religia ?? Ceea ce nu sunteti si ce nu vreti sa fiti: o femeie, un socialist, un francez, un alcoolic.
  • 18. all different equalall 18 Identitate nu înseamna doar modul în care ne percepem noi însine. Deseori nu ne place cum ne “eticheteaza “cei din jur. Continuând analogia vegetala:ce se întâmpla daca o ceapa o numeste pe alta bulb de lalea?Sa ne amintim de unul din subietele capitolului anterior:”etichetatrea”unor indivizi ca “grup minoritar”de catre altii. Cine suntem noi?Si cine sunt ei?Identitatea noastra sociala opereaza cu valori si simboluri. Împartim oamenii în grupuri pentru ca se pare ca e nevoie sa simtim ca suntem diferiti. Avem nevoie sa ne punem în valoare grupul din care facem parte , ceea ce ne face pe noi sa credem ca suntem valorosi. Pericolul consta în nerecunoasterea calitatilor celor ce nu fac parte din grupul nostru. Oprimarea persoanelor le neaga orice posibilitate de existenta. ÎNTREBARE:Numiti doua lucruri pe care un strain le-ar asocia cu tara dumneavoastra;de exemplu:Elvetia = ceasuri si banci;Rusia = vodca si caciuli de blana. Sunt aceste lucruri importante pentru identitatea dumneavoastra? ÎNTREBARE:O natiune este o cultura? TOTI TRAIM CU IMAGINI Dupa cum am vazut identitatea unei persoane nu se poate rezuma doar la câteva caractristici, desi de multe ori tindem sa luam în considerare doar aspectele limita sau denaturate. Aceasta se datoreaza faptului ca raspunsurile diferitelor grupuri de oameni sunt rezultatul unui sistem complicat al puterii si al relatiilor sociale. pentru a putea gasi solutiile potrivite trebuie sa analizam rolul stereotipurilor, al prejudecatilor si al etnocentrismului. Stereotipurile Stereotipurile sunt de fapt credintele si modurile de gândire împartasite de un anumit grup de oameni. Stereotipul este un ansamblu de trasaturi ce caracterizeaza un grup în functie de comportament, obiceiuri etc. Scopul stereotipurilor este de a simplifica realitatea:”asa sunt ei”. Sefii sunt tirani;acesti oameni sunt lenesi, ceilalti punctuali;cei din partea aceea a orasului sunt periculosi-câtiva probabil ca sunt, dar toti?Uneori ne folosim de stereotipurile grupului caruia îi apartinem pentru a fi crezuti ca suntem mai puternici decât altii sau superiori lor. (sau poate pentru a ne scuza pentru greselile noastre-“ce pot sa fac?toti suntem asa”)Stereotipurile sunt bazate de obicei pe anumite contacte sau imagini acumulate în timpul scolii, prin mass-media sau acasa, pe care le generalizam pentru toti cei ce au legatura cu ele. ÎNTREBARE:S-a afirmat ca avem nevoie de stereotipuri pentru a supravietui. Cât de utile credeti ca sunt ele? În limbajul actual e dificil sa facem diferenta între stereotipuri si prejudecati.
  • 19. all different equalall 19 Prejudecatile Prejudecata este imaginea pe care ne-o facem despre o persoana fara a o cunoaste cu adevarat. Prejudecatile pot fi negative sau pozitive. Prejudecatile fac parte din procesul nostru de socializare si greu pot fi modificate sau eradicate. Deci este important sa stim ca le avem. pentru a întelege mai bine acest concept, puteti încerca sa vedeti cât de bine va cunoasteti prietenii. Avem prieteni potriviti pentru diferite ocazii, cu care iesim la un film, cu care ne plimbam, care ne ajuta la teme, cu care jucam fotbal, sau cu care mergem la concerte. Stim noi ce muzica le place prietenilor nostri cu care jucam fotbal?Sau macar banuim?Sa presupunem e ceva obisnuit si usor. Daca e atât de simplu sa facem presupuneri despre prietenii nostri, atunci va închipuiti cât de usor îi putem judeca gresit pe cei pe care nu-I cunoastem. ÎNTREBARE:De ce credeti ca prejudecatile sunt greu de schimbat? Prejudecatile si stereotipurile ne ajuta sa întelegem realitatea;când realitatea nu corespunde prejudecatilor noastre e mai usor sa interpretam în alt fel realitatea decât sa ne schimbam prejudecata. Ele vin în completarea datelor pe care le detinem. Siang Be demonstreaza acest lucru punând publicul sa asculte urmatorul pasaj: “Maria a auzit masina cu înghetata venind pe strada. Si-a amintit de banii pe care îi avea de la ziua ei si a dat buzna în casa. ” Acest pasaj se poate interpreta astfel:Maria e un copil, ea îsi doreste înghetata, fuge înauntru sa ia niste bani ca sa poata cumpara înghetata. Dar de unde reiese acest lucru?Încercati sa schimbati unul din substantivele acestui pasaj(de ex. ”bani” cu “pusca”) si vedeti ce se întâmpla. Prejudecati si stereotipuri de despre alte grupuri culturale De multe ori ne formam prejudecatile si stereotipurile despre alte grupuri culturale în mod inconstient-dar ele au o origine si un scop: ?? Sa ne ajute sa ne evaluam propria cultura ?? Sa evaluam alte culturi si stiluri de viata ?? Sa stapânim modelul relatiilor pe care cultura noastra le mentine cu alte culturi. ?? Sa avem o explicatie pentru tratarea si discriminarea celor ce apartin altor culturi. ETNOCENTRISMUL Judecatile, evaluarile si explicatiile noastre sunt puternic influentate de etnocentrismul nostru. Acesta înseamna ca noi credem ca raspunsul nostru e cel corect si celelalte sunt gresite, ca valorile si stilurile noastre de viata sunt universale, propice pentru toata lumea, si
  • 20. all different equalall 20 doar “ceilalti” sunt prea inculti ca sa înteleaga acest lucru. Simplul contact cu persoanele ce fac parte din alte culturi ne stimuleaza prejudecatile, si etnocentrismul nu ne permite sa vedem altceva decât ceea ce vrem noi sa vedem. Unii poate au pareri bune despre noi, dar de obicei suntem orbiti de prejudecatile si stereotipurile negativiste pe care le avem , si astfel îi respingem . CORELÂND IMAGINILE CU EFECTELE LOR Aceasta reactie de respingere se manifesta sub forma discriminarii, a intolerantei, a xenofobiei, a rasismului si a anti-semitismului. Puterea este un element important în relatiile dintre culturi(si subculturi), iar aceste reactii se înrautatesc când exista majoritati si minoritati. ?? discriminarea ?? xenofobia ?? intoleranta ?? anti-semitismul ?? rasismul ?? rasismul e un mit ?? rasismul e o ideologie ?? rasismul e bine fixat în istorie ?? rasismul se poate schimba Discriminarea Discriminarea este prejudecata concreta. Grupurile sunt etichetate ca fiind diferite si , în consecinta sunt discriminate. Cei ce fac parte din aceste grupuri sunt izolati, sunt lasati sa traiasca în conditii mizere, sunt lipsiti de orice drepturi, au cele mai rele slujbe sau nu le au deloc, nu au voie sa intre în localuri, sunt suspectati la controalele facute de politie. ÎNTREBARE:Puteti da si alte exemple de discriminare? În cadrul grupurilor minoritare exista persoane care au luptat împotriva discriminarii, si uneori au fost sprijiniti de membri ai majoritatii. Ei sustineau ca pentru a fi egalitate e necesara promovarea masurilor ce împiedica discriminarea negativista. ÎNTREBARE: Aceste masuri se mai numesc “actiune pozitiva”. Puteti sugera câteva actiuni pozitive necesare pentru combaterea formelor de discriminare mentionate mai sus?(Un exemplu ar putea fi oferirea unor spatii, dar tinând cont si de parerile lor, pentru tigani sau migratori, pentru a le fi si lor satisfacute nevoile. ) Xenofobia Termenul provine dintr-un cuvânt grecesc ce înseamna “teama de straini”. Avem un exemplu clar de cerc vicios:Mi-e frica de cei ce nu sunt ca mine pentru ca nu-i cunosc si nu- i cunosc pentru ca mi-e frica de ei. Xenofobia, ca si rasismul si discriminarea se datoreaza prejudecatilor si stereotipurilor, desi la baza ei stau nesiguranta si frica de cel de lânga tine.
  • 21. all different equalall 21 Deseori aceasta frica de cel de lânga tine se transforma în respingere, ostilitate sau violenta împotriva locuitorilor altor tari sau împotriva minoritatilor. Xenofobia a fost folosita de persoane importante si puternice pentru a-si “proteja”tara de influentele din exterior, dupa cum putem observa la fostul presedinte Ceausescu, dictatorul absolut al României, caruia îi placea sa-l citeze pe poetul Mihai Eminescu: “ Cel care este apropiat strainilor sa fie mâncat de câini casa lui sa fie atinsa de risipa iar numele lui sa nu fie recunoscut. ” ÎNTREBARE:Xenofilia este dragostea pentru straini. Puteti schimba poezia în asa fel încât sa exprime acest lucru? Intoleranta Intolerantaa înseamna lipsa de respect fata de credintele si parerile altora. Aceasta se vede când cineva nu-i permite altcuiva sa se comporte într-un anume fel sau sa aiba pareri diferite de ale lui. Intoleranta înseamna ca unii sunt exclusi sau respinsi din cauza credintelor religioase, a sexului, a felului de a se îmbraca sau de a-si aranja parul. ÎNTREBARE:Cînd considerati ca e potrivit sa fii intolerant? Anti-semitismul Ansamblul de prejudecati, xenofobie si intoleranta fata de poporul evreu se numeste anti- semitism. Aceasta forma de intoleranta religioasa duce atât la discriminarea indivizilor , cât si la persecutarea evreilor ca grup. Cea mai groaznica manifestare anti-semita a fost în timpul lui Hitler si al ideologiei naziste a puritatii rasiale. Sase milioane de evrei au murit în lagarele de concentrare în timpul Holocaustului. Unii “istorici” au încercat, înfricosati, sa “dovedeasca”faptul ca lagarele de concentrare nu au existat sau ca nu au fost atât de groaznice pe cât se credea. ÎNTREBARE:Ce ati învatat despre Shoah la scoala?Ce forme anti-semite exista azi? Rasismul Întrebare:Când ati folosit sau ati auzit pe cineva folosind termenul “rasist”? Urmarile rasismului sunt terifiante, chiar si cuvântul rasism e înfricosator. Nu e usor de definit rasismul . Rasismul se bazeaza pe ideea ca anumite abilitati si trasaturi umane sunt determinate de rasa , si ca exista rase superioare si inferioare. pentru a accepta aceasta , trebuie sa credem ca exista rase umane diferite.
  • 22. all different equalall 22 Formele rasismului se schimba de-a lungul timpului . Cel mai periculos este conceptul de superioritate –superioritatea unui grup de oameni fata de altul. Daca începem sa credem asemenea lucruri, atunci înseamna ca sprijinim activ sau tacit: ?? uciderea a 400000 de tigani din timpul regimului nazist ?? masacrarea si distrugerea a comunitati întregi din fosta Iugoslavie sub pretextul “curateniei etnice” ?? avantajul anumitor grupuri în obtinerea locurilor de munca ?? “Europa pentru europeni”, ”Franta pentru francezi”, Rusia pentru rusi” etc. ?? “Algeria e tara algerienilor-atunci de ce nu merg toti acolo”etc. ?? trimiterea scrisorilor cu bomba organizatiilor pentru azil ?? ajutorul pentru dezvoltare care mai mult blocheaza decât ajuta Acest pachet educational se bazeaza pe eliminarea tuturor acestor teorii si consideratii. Specia e cea umana. Exista o singura rasa:cea umana. Punct. ÎNTREBARE:Ati considera aceste exemple ale consecintelor acceptarii superioritatii ca fiind rasiste?Dasa nu, atunci ce sugerati? Ceea ce urmeaza sunt câteva idei si explicatii privitoare la conceptul de rasism. Rasismul e un mit “Rasa” e mai mult mit social decât fenomen biologic. Mitul “rasa” a provocat forte mari daune umane si sociale. În ultimii ani au pierit multi oameni si a existatmulta suferinta din aceasta cauza. Rasismul împiedica devenirea a milioane de oameni , din care multi ar putea fi de un real folos societatii. “Dezbatere pe tema rasei”, UNESCO, Paris, iulie 1950 Îl citam pe Julian Huxley în “Noi , europenii”, 1935, ca replica la propaganda rasista nazista :”Rasismul e un mit, si înca un mit periculos. Este o masca pentru scopurile economice egoiste . ” S-a ajuns la concluzia ca rasismul poate fi privit ca discriminare a unui grup de catre altul, discriminare ce se bazeaza pe prejudecatile referitoare la trasaturile fizice. S-a accentuat faptul ca rasismul este o încercare de a diviza în mod gresit rasa umana si ca nu are nici o baza stiintifica reala. Pe Pamânt a existat doar o singura rasa:RASA UMANA;mai mult , se poate crede ca esti de acord cu ideile grupurilor si teoreticienilor rasisti doar folosind termeni ca “discriminare rasiala” sau “relatii rasiale”. [Miscarea tinerilor si a studentilor pentru natiuni unite, ”Coexistenta multirasiala în Europa”, Sesiunea de studii, EYC, 1983] Rasismul e o ideologie În discutiile în care subiectul principal este respingerea activa a strainilor, termenul de “ostilitate fata de straini”este cel mai folosit -rar se foloseste termenul de “rasism”. Noi dorim sa folosim termenul”rasism” nu pentru ca exprima mai bine caracterul puternicei acuzatii politice si morale, ci pentru ca e mult mai clar din punct de vedere istoric si
  • 23. all different equalall 23 analitic-în comparatie cu alti termeni-si pentru ca spune ceva despre împrejursrile si cauzele respingerii si ale urii fata de straini. Rasismul e constructie pur ideologica;e o ideologie pentru ca nu exista “rase”. Nu exista legaturi între trasaturile fizice sau morale si calitatile sau posibilitatile indivizilor care sa confirme acest lucru. Acceptarea termenului”rasa”este motivata ideologic si bine fixata cultural-este importanta pentru protejarea structurilor actuale de conducere: ?? Rasismul determina inechitatile sociale, contradictiile si excluderile sa apara în mod natural, si nu sa depinda de factorii sociali. Inechitatile sociale si nedreptatile sunt astfel acceptate din punct de vedere politic si cultural , iar cei afectati le cred ca fiind soarta. ?? Acele grupuri care sunt deosebite prin “trasaturile rasiale” sunt presupuse a fi cauza crizelor economice si sociale;ele distrag atentia de la cauzele reale ale crizelor si deci sunt suparatoare pentru societate. “Neo-rasismul nu se mai bazeaza în principal pe trasaturile fizice , el mai degraba porneste de la diferentele culturale. Discutiile pe tema superioritatii nu mai sunt de actualitate, si în locul lor se accentueaza ideea culturii unui popor sau a mai multor natiuni ca fiind absolut obligatorie pentru identitatea lor care ar putea fi pusa în pericol de amestecul social sau cultural. ” (JUSOS IN DER SPD, ”ASYL STATT ABSCHRECKUNG” ARGUMENTUL 5, BONN, 1992) Rasismul este bine fixat în istorie “E important sa distingem între manifestatiile rasiste diferite într-o tara. Tari ca Regatul Unit, Franta si Belgia , adica natiunile imperialiste cu o istorie a colonismului se subscriu ideologiei rasiste care este evident legata de exploatare si subjugare a negrilor pentru cauza dezvoltarii capitalismului de vest. Antropologii si biologii , urmati mai târziu de socio- biologi, au sugerat motive si explicatii stiintifice în problema tratarii negrilor ca specie sub- umana. S-a crezut ca indivizii de o anumita culoare au trasaturi genetice si sociale care nu pot fi schimbate. Aceasta a condus la credinta larg raspândita ca popoarele africane sunt inferioare rasei albe “caucaziene”, din punct de vedere moral, intelectual si social si astfel ca nu li s-au acordat aceleasi drepturi ca si albilor. Erau tratati ca sclavi, ca bunuri, sau ca si proprietati personale si erau folositi ca forta de munca în scopul îmbogatirii. [Conffederatia europeana a cluburilor de tineret, ”Rasismul în Europa-provocare pentru activitatea tinerilor”, Sesiunea de Studii, EYC, Octombrie 1989] Rasismul poate schimba “Rasismul nu e acelasi lucru cu prejudecata rasiala, discriminarea sau ura. RASISM înseamna a avea puterea sa îndeplinim practici discriminatorii prin intermediul institutiilor majore ale societatii în care traim. Pe când prejudecata este parerea sau sentimentul nefavorabil creat dinainte, fara cunoastere, gând sau ratiune. Rasism = Putere + Prejudecata
  • 24. all different equalall 24 RASISM este si evident si ascuns. El ia doua forme strâns legate:rasismul individual si rasismul institutional. Primul consta în acte secrete ale indivizilor, care pot provoca moarte, ranire sau distrugerea proprietatii. Cea de-a doua forma nu este atât de evidenta. Cele mai relevante exemple pot fi gasite în modelul caselor, în separarea scolilor si a bisericilor, în angajarile discriminatorii si în cursuri/manuale care ignora rolul minoritatilor etnice. Rasismul poate fi privit si sub aspectul cultural. Rasismul cultural exista când facem tot ce se poate pentru a impune traditiile noastre culturale altora, distrugând între timp culturile lor, ceea ce duce la etnocentrism. Tendinta de a privi nefavorabil culturile straine , rezultat al sentimentului inerent de superioritate, este ETNOCENTRISMUL. Rasismul cultural = “Putere + Etnocentrism” [Federatia internationala a tineretului liberal si radical, ”Uniti-va:IFLRY împotriva rasismului si a xenofobiei”, 1986] ÎNTREBARE:Ce credeti acum? UNDE PLECAM DE AICI? Daca ar trebui sa cream realitati interculturale , am avea mult de lucrat la stimularea: ?? atitudinilor noastre personale si ?? sistemelor de control si de putere care sunt rezultate ale inechitatii Comunicarea dintre culturi cere mult timp si experienta. Apropirea interculturala nu depinde numai de sufletul deschis ale poporului, ci si de politicieni , care trebuie sa adopte o serie de masuri pentru a facilita acest proces. Fara a fi prea severi si luând lista urmatoare ca model pentru comportarea noastra, observam ca totusi e necesar sa parcurgem anumite etape, cum ar fi: 1. Sa acceptam ideea ca toti suntem la acelasi nivel;sa acceptam egalitatea drepturilor, valorilor si a abilitatilor;înlaturarea rasismului si a discriminarii. 2. Sa ne straduim sa ne cunoastem mai bine unii pe altii;Sa ne angajam în discutii unii cu ceilalti, sa cunoastem culturile altor popoare, sa fim interesati de ei, de modul lor de viata. 3. Sa lucram împreuna, sa ne ajutam reciproc. 4. Sa comparam si sa facem schimb de puncte de vedere, sa experimentam ideile altora, sa acceptam ctitica reciproca, sa ajungem sa fim de comun acord, sa luam decizii împreuna. Ce rol poate avea educatia interculturala aici?În capitolul urmator veti gasi câteva idei…
  • 25. all different equalall 25 CAPITOLUL 3 EDUCATIA INTERCULTURALA:O APROPIERE BENEFICA DE DIFERENTA Ne intereseaza: ?? descoperirea relatiilor ?? mecanisme si resurse ?? scoala ?? înafara scolii ?? etape ale procesului intercultural ?? activitati DE UNDE PROVINE EDUCATIA INTERCULTURALA? Noi-ca autori ai acestui pachet educational-am încercat sa fim foarte atenti cu folosirea termenilor “multicultural”si “intercultural”. Nu am ales aceasta terminologie întâmplator;e chiar subversiva;noi nu ne jucam cu cuvintele. Dorim sa va stimulam ideile si actiunile si speram ca si dumneavoastra sa le stimulati pe ale noastre. Reactiile educationale la societatea multiculturala Asa cum am vazut în capitolul 1, ritmul schimbarii în societatile noastre a crescut brusc în ultimele decenii. Întrunirile diferitelor culturi constituie un factor major si este si rezultatul acestor schimbari. În acelasi timp îm observat ca si în cadrul culturilor dominante exista persoane care nu se conformeaza regulilor si care apartin sub-culturilor. Ei trebuie sa beneficieze de anumite drepturi, si impun respect si recunoasterre. Reactiile guvernamentale la aceste schimbari au fost diferite. Din anii ’60 încoace unele tari au demarat programe educationale speciale destinate copiilor minoritatilor si ai imigrantilor nou-sositi. În functie de contextul politic si cultural, sistemele educationale erau menite sa atinga mai multe scopuri, cum ar fi: ?? asigurarea ca copiii imigrantilor se pot întoarce în tara lor de origine si ca sunt capabili sa se adapteze usor sistemelor sociale si educationale de aici. ?? copiii minoritatilor sa fie inclusi în clasa dominanta a unei tari , iar identitatea lor culturala sa dispara astfel definitiv-ceea ce se numeste proces de asimilare. Mai pe scurt, vorba maximei latinesti, parafrazata:”Cînd esti la Roma, gândeste, simte , crede si fa ca un roman. ” ?? sa –i ajutam pe copiii minoritatilor sa se acomodeze în clasa predominanta dar în acelasi timp sa-si pastreze identitatea culturala proprie-ceea ce înseamna proces de integrare. ”Cînd esti în mijlocul societatii romane trebuie sa te comporti ca si romanii;dar poti gati ce doresti când esti acasa, daca îti închizi geamurile. ” Diferite forme si moduri de abordare ale educatiei au aparut prin determinare reciproca. Ele erau bazate pe credinta ca superioritatea implicita a culturii predominante , care se credea ca nu poate fi afectata de contactul cu altele. Schimbarea trebuia sa vina numai din partea “lor”. Trebuie adaugat aici si faptul ca marea majoritate a imigrantilor nu s-au întors în
  • 26. all different equalall 26 tarile lor de origine si observam ca asemenea lucruri nu corespund realitatii actuale. Si nu au prea multe în comun cu scopurile educatiei interculturale. “Descoperirea altora înseamna descoperirea unei relatii, nu a unei piedici “(ClaudeLevi-Strauss) Perceptiile societatii multiculturale au evoluat gradat. Culturile nu stau una lânga cealalta ca într-un mozaic fara a exercita vreo influenta una asupra celeilalte, nici ca într-un amalgam în care toate se reduc la cel mai ordinar numitor. Educatia interculturala propune procese care sa permita legaturi reciproce si sa desfiinteze barierele. Exista legaturi si mai strânse cu alte filozofii educationale, cum ar fi educatia pentru drepturile omului , educatia antirasista si educatia pentru dezvoltare. Deci este normal daca gasiti aici elemente pe care le-ati mai întâlnit si în alte domenii. Am învatat multe din experientele educationalistilor multiculturali. Dar am ales folosirea termenului “intercultural” pentru ca, dupa cum observa MICHELINE REY, “în sensul complet implica obligatoriu: ?? interactiune ?? schimb ?? desfiintarea barierelor ?? recipricitate ?? solidaritate obiectiva EDUCATIA INTERCULTURALA: UN PROCES EDUCATIONAL SOCIAL pentru ca o societate sa devina cu adevarat interculturala trebuie ca fiecare grup social sa poata trai în conditii de egalitate privind cultura, modul de viata sau originea. Aceasta înseamna nu numai felul în care reactionam la interactiunea cu alte culturi , ci si cum ne comportam cu minoritati ca homosexualii sau oamenii incapabili/invalizi care sunt discriminati si intolerati prin multe feluri. Mai multe puteri-sociala, economica, politica- trebuie sa se alieze pentru formarea acestei societati. Educatia interculturala este unul din factorii principali care ne ajuta sa beneficiem de avantajele oferite de societatile multiculturale. Scopul principal al educatiei interculturale trebuie sa sprijine baza legaturilor reciproce între societatile diferite si grupurile culturale diferite. Acest scop înseamna: ?? sa fim constienti ca diversitatea se bazeaza pe egalitate si nu este o scuza pentru marginalizare ?? sa facem un efort pentru a recunoaste identitatile culturale diferite si sa promovam respectul minoritatilor ?? sa rezolvam conflictele pe cale pasnica
  • 27. all different equalall 27 Se poate sa ne imaginam o societate interculturala care sa se ocupe doar de una din partile implicate, fie majoritatea, fie minoritatea. Nevoile majoritatilor si cele ale minoritatilor sunt diferite dar interrelationate. În cazul celor mai multe grupuri minoritare , mai ales când acestea sunt rezultatul procesului de imigrare, prima lor nevoie este promovarea unei serii de cunostinte si abilitati. Fara posibilitatea comunicarii într-o limba cumuna tuturor , de exemplu, e greu, chiar imposibil sa supravietuim în societate. În cazul grupurilor majoritare prima lor obligatie e sa priveasca dincolo de normele acceptate . pentru noi toti e necesar sa întelegem rolul pe care îl au relatiile puternice în societate si efectul lor asupra relatiilor interculturale. Aceste nevoi au obiective diferite. În cazul grupurilor sociale majoritare scopurile educatiei interculturale sunt: ?? sa asigure o mai buna întelegere a realitatii unei lumi interdependente si sa încurajeze actiunea coerenta cu aceasta realitate ?? sa depaseasca prejudecatile negative si stereotipurile etnice ?? sa favorizeze o evaluare pozitiva a diferentei si a diversitatii ?? sa caute si sa puna în evidenta asemanarile ?? sa creeze atitudini si comportamente pozitive fata de indivizi din alte societati sau culturi ?? sa puna în aplicare principiile de solidaritate si curaj civil În cazul grupurilor minoritare scopurile educatiei interculturale coincid cu cele ale majoritatii;ei , însa mai trebuie sa învete sa traiasca în mijlocul societatii majoritare fara a-si pierde identitatea culturii proprii. Tinerii:o resursa esentiala pentru educatia interculturala. Desi educatia interculturala trebuie sa se desfasoare în întreaga societate, ea este preocupata mai mult de relatiile copiilor si ale tinerilor. Justificam aceasta prioritate prin faptul ca ei vor fi, în mare parte, viitorii cetateni ai societatilor interculturale. Ei sunt si un mijloc important de comunicare cu adultii , de exemplu îi pot face sa realizeze necesitatea schimbarii. Acestea fiind spuse, e evident ca exista mesaje importante pentru adulti aici. Educatia interculturala a copiilor si a tinerilor se desfasoara în doua moduri principale: ?? îi ajuta sa dobândeasca capacitatea de a recunoaste inechitatea, nedreptatea, rasismul, stereotipurile si prejudecatile ?? sa le ofere informatiile si posibilitatile care îi pot ajuta sa stimuleze si sa încerce schimbarea acestor mecanisme, oridecâteori le întâlnesc. Educatia e la fel de necesara în scoli cât si înafara lor.
  • 28. all different equalall 28 DOUA FELURI DE INTERCULTURALITATE 1. EDUCATIA INTERCULTURALA OFICIALA Educatia interculturala oficiala cuprinde programe academice care se dezvolta în cadrul scolii si nu numai. Dupa familie, scoala este agentul principal de socializare prin care copiii primesc educatia academica si învata despre codul lor cultural. Acest cod cultural trebuie sa fie deschis altor culturi , religii si moduri de viata. Deci, fara sprijinul activ al scolii, rezultatele efortului de a introduce educatia interculturala sunt diminuate . Din acest motiv am introdus câteva idei din acest domeniu aici, desi acest pachet educational este destinat în principal educatiei neoficiale. Educatia interculturala pretinde scolii sa desfasoare un proces de înnoire si de largire a viziunii copiilor. Principiul pe care se bazeaza scoala este egalitatea tuturor. Aacum, educatia interculturala scolii ca , mai mult de atât, sa promoveze recunoasterea si respectul pentru diferentele culturale. Scoala ar trebui sa faca eforturi pt: ?? crearea oportunitatilor sociale si educationale egale pentru copiii ce apartin grupurilor culturale minoritare ?? spijinirea ideii ca diferentele culturale trebuie sa se opuna discriminarii ?? apararea si dezvoltarea pluralismului în societate ?? a ajuta copiii sa foloseasca în mod constructiv conflictele, cautând puncte si idei comune . ?? Scoala , ca agent al educatiei interculturale, are rol dublu:atât în grupurile si culturile minoritare , cât si în cele majoritare. Pt grupurile si culturile minoritatilor Rolul scolii de a întâmpina, de a acomoda si de a include grupurile minoritare este unic. În acest caz, educatia interculturala ar trebui sa promoveze programe pentru satisfacerea necesitatilor principale ale grupurilor minoritare pentru a-si câstiga recunoasterea în cadrul societatii. Aceste programe se bazeaza pe cultura prncipala, dar accepta schimbarea si trebuie sa le permita copiilor sa înteleaga codul cultural al societatii dominante si sa-si câstige autonomia si încrederea în sine în cadrul acestei societati. Ultimul aspect trebuie sa includa: ?? Informatii despre ceea locul în care te afli si relatiile umane de aici ?? Întelegerea ideii cultural- specifice a timpului ?? Întelegerea relatiilor economice, mai ales a acelora de care depinde existenta oamenilor ?? Cunostinte despre mediul înconjurator si despre asociatiile extrascolare care ar putea fi de folos ?? Întelegerea sistemului politic si a modului în care pote fi folosit.
  • 29. all different equalall 29 Pt grupurile si culturile majoritare Copiii si tinerii din grupurile majoritatii trebuie sa învete cum sa convietuiasca în mod placut Urmatoarele elemente interculturale trebuie introduse în programa scolara: ?? Respingerea ideii etnocentrismului si a ideii posibilitatii stabilirii unei ierarhii a culturilor ?? Sa fie luate în considerare –cu obiectivitate si respect-trasaturile culturilor diferite ce convietuiesc într-un anumit spatiu ?? Largirea viziunii asupra lumii a copiilor, mai ales acolo unde sunt putine minoritati Si scoala însasi? E evident ca scoala trebuie sa-si reconsidere pozitia. De multe ori transmite stereotipuri negativiste. Trebuie sa existe o comunicare constructiva între cei care sunt implicati în procesul de educare (profesori, copii, parinti, administratori, autoritati locale), despre cum trebuie sa functioneze scoala. Intentiile bune nu sunt de ajuns, trebuie sa existe si actiune. Dam si noi câteva recomandari: ?? Educatia interculturala trebuie sa fie unul din factorii cheie în pregatirea profesorilor;cea mai buna modalitate este petrecerea unui timp în mijlocul altei culturi ?? Manualele si celelalte materiale didactice ar trebui sa fie revizuite , sa se inspire din altele, pentru ca elevii sa învete sa accepte si sa considere normale perspectivele si punctele de vedere diferite-cum este descrisa batalia de la Waterloo în manualele mai multor tari diferite ?care tara sau regiune a lumii se afla în centrul hartilor ? Dificultatile ce trebuie depasite în acest proces al schimbarii în cadrul scolii sunt mari , dar si câstigurile sunt pe masura. Daca doriti mai multe informatii puteti consulta cartea lui Antonio Perotti:”The Case For Intercultural Education”, care ofera o imagine extraordinara a experientei din ultimii douazeci de ani ai Consiliului Europei în colaborare cu educationalistii. 2. EDUCATIA INTERCULTURALA NEOFICIALA Obiectivele educatiei interculturale neoficiale coincid cu cele ale educatiei oficiale. Diferenta consta în metodele de lucru si operatorii lor. Procesele educatiei interculturale pot fi numite “învatare interculturala”. Este o observatie importanta pentru ca se refera la unul din cele mai importante principii dupa care ne ghidam în acest proiect. Cei ce se ocupa de educatia neoficiala lucreaza cu tinerii în cluburi de tineret, în centre de informare pentru tineri, în timpul activitatilor de dupa scoala, pe strada, în timpul schimburilor internationale de experienta între tineri, de-a lungul întregului spectru
  • 30. all different equalall 30 european. Multi dintre ei sunt voluntari, sacrificându-si timpul liber pentru aceasta munca, deoarece sunt constienti de importanta ei. Totusi, aceasta lista nu-i cuprinde pe toti cei implicati în organizarea activitatilor de educare neoficiala a tinerilor. Cei mai buni operatori sunt tinerii însisi, , educându-se reciproc. [Aceasta modalitate, cunoscuta ca educare a semenului, este descrisa mai pe larg în “Domino”, publicatie a campaniei “toti diferiti-toti egali”] Educatia neoficiala are mai multe caracteristici prin care se distinge de cea oficiala: ?? Educatia neoficiala nu este obligatorie, ca si scoala care de multe ori îi face pe elevi sa aiba o reactie de respingere fata de unele teme ?? Cei ce se ocupa de educatia neoficiala trebuie sa fie foarte creativi pentru a mentine interesul participantilor deoarece lumea comerciala ofera multe alternative atractive ?? Legaturile cu participantii sunt mult mai strânse, si de aceea comunicarea se face mai usor ?? Subiectele sunt adaptate nevoilor si realitatii participantilor ?? Exista o mai mare libertate în alegerea obiectivelor si a modalitatilor de lucru ?? Metodologia activa a educatiei neoficiale determina cresterea numarului participantilor Totusi, educatia neoficiala nu poate exista fara cea oficiala. Activitatile descrise în partea B pot fi folosite si în scoli, dar noi ne-am gândit ca ar fi mult mai potrivite pentru educatia neoficiala a tinerilor. Descriem aici mai amanuntit aceste activitati. SA LUCRAM CU TINERII-UN PROCES CONTINUU Indiferent de vârsta , oamenii care întâmpina problemele ce apar în societatea multiculturala nu pot trece brusc de la ignoranta la constiinta critica si la actiune. Aceasta se poate întâmpla printr-un proces de educatie interculturala, neoficiala de aceasta data, în timpul caruia se pot îndeplini o serie de activitati si initiative. Educatia interculturala trebuie sa le permita tinerilor sa descopere natura si modul de actiune al rasismului, al intolerantei, al xenofobiei si al anti-semitismului. Descoperirea individuala poate determina actiune colectiva;doar noi putem facilita acest proces. Actiunea sistemului politic si economic este si ea necesara. Am ales sa comparam procesul educatiei interculturale cu o cale ce are mai multe etape care sunt în acelasi timp la fel de interesante si provocatoare. Acestea sunt: i)Sa te imaginezi ca facând parte din afara ii)sa întelegi lumea din care faci parte iii)sa fii la curent cu alte realitati iv)sa percepi în mod pozitiv diferentele v)sa favorizezi atitudini, comportamente si atitudini pozitive Puteti considera oricare etapa ca fiind mai importanta decât celelalte. Aceste etape pot fi parcurse în orice ordine, doar ca trebuie tratate individual. i)sa te imaginezi ca facând parte din afara
  • 31. all different equalall 31 În educatia interculturala pornim de la reflectarea asupra noastra însine si asupra realitatii proprii. Idei si cuprins: Realitatea noastra sociala si culturala: ?? Sa restabilim ceea ce credem ca e bine si ce e rau în cadrul realitatii noastre ?? Obiceiurile noastre, felul de a gândi, stilul de viata etc. sunt doar un raspuns posibil pentru lume:exista si altele , care nu sunt nici mai bune, nici mai rele , ci doar diferite ?? Prezentarea realitatii noastre celor care nu o cunosc ne ajuta sa dobândim o alta perspectiva. Reactiile fata de alte realitati sociale si culturale în care traim: ?? Prejudecatile se stereotipurile din cadrul societatii noastre fata în fata cu cele ale altor societati. ?? De ce apar prejudecatile si stereotipurile? ?? De ce exista prejudecati si stereotipuri negativiste si pozitiviste? ?? Influenta prejudecatilor si a stereotipurilor asupra comportamentului oamenilor. Discriminarea:un fenomen arbitrar: ?? Oricine poate fi discriminat într-un fel sau altul ?? De ce exista discriminare? ?? Cum se manifesta? ii)sa întelegem lumea în care traim Societatile, tarile diferite nu pot evolua daca sunt izolate unele de altele. Idei si cuprins: Traim într-o lume independenta: ?? Societatile au nevoie una de cealalta. ?? Europa nu este o planeta!(slogan preluat de la Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei) Responsabilitate împartita: ?? În general sistemul economic de care depindem îi determina pe multi sa-si paraseasca tara, pentru a putea supravietui. iii)sa fim la curent cu alte realitati Originea respingerii altor culturi, moduri de viata sau societati care sunt diferite de ale noastre , se afla în “frica de necunoscut”. De aceea educatia interculturala, doreste în primul rând familiarizarea si cunoasterea altor culturi. Aceasta familiarizare trebuie sa se bazeze pe întelegerea realitatilor ce difera de a noastra. Idei si cuprins: Ce stim despre alte culturi si alte moduri de viata? ?? Cum am aflat ceea ce stim despre alte culturi ?? Cît de realist gândim, si câte idei preconcepute avem.
  • 32. all different equalall 32 ?? Cât de mult punem la îndoiala informatiile si imaginile pe care le primim prin intermediul mass-mediei_ ?? Cum putem afla cum e sa te afli în pielea altuia? Nu exista culturi superioare sau inferioare: ?? Fiecare cultura e rezultatul unei realitati diferite ?? În fiecare cultura exista aspecte pozitive din care putem învata si aspecte negative pe care le putem critica-de unde stim care sunt acestea? A fi diferit nu înseamna a fi rau , ci a nu fi la fel: ?? Ce face ca diferenta dintre oameni sa fie considerata un lucru rau? iv)sa percepem în mod pozitiv diferentele Ce ne poate determina sa privim diferenta dintr-o perspectiva pozitiva? Idei si cuprins: Propria noastra cultura e un amestec de diferente: ?? Realitatea sociala si culturala în care traim este rezultatul unui amestec al diferentelor. ?? Nu credem ca aceste diferente ne împiedica sa traim împreuna. Diferentele dintre culturi sunt un lucru pozitiv: ?? Relatiile si legaturile între culturile diferite sunt benefice atât pentru indivizi , cât si pentru societatile din care acestia fac parte. Pot fi de asemenea surse de amuzament si bucurie. ?? Fiecare societate si cultura are ceva de învatat si de oferit totodata celorlalte. ?? Cum putem evita judecarea aparentelor ? ?? Cum sa învatam sa traim cu sentimentul nesigurantei(temporare) pe care acest proces ni-l provoaca? ?? Cum folosim oportunitatile pe care ni le ofera astfel de întâlniri pentru a descoperi noi laturi ale identitatii noastre? v)sa favorizam atitudini, valori si comportamente pozitive Toate aceste etape se bazeaza pe promovarea valorilor: drepturile umane, recunoasterea, acceptarea, toleranta activa, respectul, solidaritatea si rezolvarea pe cale pasnica a conflictelor. ?? Daca ne straduim sa favorizam aceste atitudini atunci ne va fi mai usor sa avem un comportament uman fata de altii. Dar trebuie sa tinem cont de faptul ca ele trebuie sa existe în paralel cu calitati ca onestitatea, cooperarea, comunicarea si spiritul critic. TIMP DE GÂNDIRE Educatia interculturala nu este un program închis ce se repeta continuu fara modificari. Spectrul activitatilor posibile este foarte larg, si noi ne întrebam tot timpul ce facem si de ce facem. Nu exista o formula magica prin care succesul sa fie garantat. pentru a sti unde si cum sa fixam limitele activitatii educationale neoficiale interculturale trebuie sa tinem seama de urmatorii factori:
  • 33. all different equalall 33 ?? Continutul si marimea activitatii pe care o desfasuram. Exista un proverb spaniol care rezuma foarte bine aceasta idee:”nu putem avea pretentia sa vânam un elefant cu o undita de pescuit”. ?? Împrejurarile în care vom lucra si limitele pe care acestea ni le impun. motivele participantilor difera în functie de ceea ce vor sa obtina. ?? Nivelul relatiilor si al familiarizarii cu tinerii cu care vom lucra. Daca îi cunoastem bine si stim ca putem conta pe ei pentru un timp mai îndelungat suntem avantajati în atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus. Tactica de lucru trebuie schimbata daca avem de-a face cu tineri pe care nu-i cunoastem. ?? Nivelul participarii la activitate. Daca se simt responsabili pentru rezultatele activitatii întreprinse este mult mai bine decât daca simt ca au avut doar o participare pasiva. Pe de alta parte trebuie sa tinem cont si de faptul ca: ?? Activitatile izolate au efecte limitate. Educatia interculturala e preocupata de valori, atitudini si comportament. Deci, ar fi bine daca fiecare activitate s-ar desfasura mai pe larg. ?? Temele activitatilor trebuie sa fie luate din viata de zi cu zi a participantilor. Scopul nostru este stimularea unor atitudini pozitive în propriul nostru mediu si crearea unei legaturi între el si restul lumii. Felul în care se desfasoara activitatea educationala interculturala neoficiala depinde de participanti si de posibilitatile noastre de abordare. Am sugerat aici si am elaborat unele principii referitoare la activitatile descrise în partea B, dar e imposibil sa fixam niste reguli riguroase. Ca un mic rezumat, amintim: ?? Pornind de la o metodologie activa si dinamica… ?? operam cu procese… ?? mijloace de informare, analiza si critica a realitatii… ?? prin care participantii vor afla cum sa: ?? colaboreze în viata de zi cu zi cu indivizi ce apartin altor culturi ?? si cum sa se foloseasca de relatiile pe care le au cu acestia în actiunile individuale sau colective.
  • 34. all different equalall 34 PARTEA B ACTIVITATI, METODE, SI MIJLOACE 1. CUPRINS 2. INTRODUCERE 3. ABORDAREA EDUCATIONALA 4. REALIZAREA UNUI PROGRAM EDUCATIONAL INTERCULTURAL 5. ACTIVITATI 6. MERITE 2. INTRODUCERE Activitatile din acest capitol se adreseaza tuturor celor care lucreaza cu tineri(peste 14 ani)sau cu adulti înafara scolii sau se ocupa de educatia neoficiala abordând teme ca egalitatea, rasismul, xenofobia, anti-semitismul si intoleranta. Aceasta parte poate fi folosita în mai multe împrejurari. De exemplu, de catre o persoana care lucreaza cu tinerii, sau de un lider de grup, membru al bisericii sau profesor. Puteti lucra dupa un program stabilit sau doar ocazional, cu un grup restrâns sau mai mare în care nu toti se cunosc prea bine. Membrii grupului pot fi fie numai femei , fie numai barbati sau si una si alta , pot fi de aceeasi cultura, religie , tari sau diferiti. Oricare ar fi situatia, exista îndrumatoare care sa va ajute sa va puneti în aplicare ideile si sa adaptati activitatile pentru dumneavoastra si pentru grupul cu care lucrati. Cum sa folosim acest pachet Pachetul se poate folosi oricum doriti dumneavoastra. Fiecare activitate se poate desfasura individual, dar noi recomandam îmbinarea a doua sau mai multe în cadrul programului pentru a fi mai eficiente. Va recomandam ca înainte de a începe sa aveti o imagine generala a acestui proiect si sa vedeti cum va puteti folosi de el. Cititi partea A pentru ca sa va dati seama de scopul exercitiilor. Tot aici gasiti informatiile necesare referitoare la subiectele de dezbatere , pentru a putea raspunde la întrebarile ce se ivesc pe parcursul discutiilor. Activitatile sunt prezentate începând de la nivelul 0 pâna la 3, dupa gradul de dificultate. Cele de la nivelul 0 sunt activitati introductive scurte, foarte simple, menite sa stimuleze interesul pentru un anumit subiect, nu sa pretinda dezbaterea riguroasa a lui. Activitatile de la cel mai înalt nivel, 3, sunt mai lungi si cer munca serioasa a unui grup si multa pricepere, concentrare si cooperare a participantilor, si de asemenea o pregatire mult mai îndelungata
  • 35. all different equalall 35 si mai atenta. În acelasi timp ofera o întelegere mult mai larga si mai profunda a publicatiilor. Am convenit sa structuram activitatile conform celor patru teme ale procesului educational: G activitati care vor favoriza o atmosfera de grup placuta si care vor consolida dinamica grupului si cumunicarea. I activitati în care vor fi folosite imaginile pe care ni le-am format despre anumite culturi, tari diferite de ale noastre. M activitati care se vor ocupa de mecanismele sociale, economice, culturale sau educationale care functioneaza în spatele situatiilor de discriminare, respingere, excludere si marginalizare. A activitati care încurajeaza schimbarea sociala bazata pe egalitate si acceptarea diferentei. Puteti începe cu activitati care se bazeaza pe imagini, apoi sa continuati cu cele referitoare la mecanismele de excludere si sa ajungeti lamodalitatile în care trebuie sa actionati. Oricum, o data ce ati început si participantii va pun întrebari, e mult mai bine sa va închipuiti activitatile ca o retea pe care o puteti folosi în orice ordine. Ideea era sa descrieti cât mai exact fiecare lucru sau idee urmatoare. Specificam ca acestea sunt doar niste date informative, iar dumneavoastra puteti adapta si folosi materialul cum doriti pentru a îndeplini cerintele. Indiferent cu ce grup ati lucra, e de preferat sa începeti cu ceva de actualitate sau cu ceva ce ar interesa pe oricare dintre participanti. Ar trebui sa va folositi de ideile din acest proiect pentru a-i ajuta pe ceilalti sa cunoasca mai bine problemele ce se discuta si pentru a câstiga empatia celor implicati. Nu e de ajuns ca numai noi, individual, sa întelegem, ci trebuie sa ajutam la construirea unei societati interculturale în care diversitatea si diferenta sunt respectate si demnitatea individului este încurajata si celebrata. Aceste aplicatii sunt un rezultat important al activitatilor acestui pachet. Doar ca stim de existenta acestor publicatii nu e îndeajuns, trebuie sa luam si noi parte la îndeplinirea lor. De aceea educatia interculturala ar trebui vazuta ca o parte a unui larg proces de educatie care are la baza “Educatia pentru cetatenie”punând accent pe solidaritate, toleranta, responsabilitate, curaj, si respect. Ea se bazeaza si contribuie la experientele Drepturilor Omului si La educatia globala si pace. 3. Abordarea educationala Activitatile acestui proiect sunt menite sa va permita sa lucrati la publicatiile educatiei interculturale din doua perspective:a participarii si a muncii de grup. Alegerea unei abordari active nu înseamna ca tinerii sunt vizati de actiunile noastre, ci ca pe ei ne bazam. Utilizarea acestui proiect înseamna mai mult a lucra cu oamenii decât a lucra pentru ei. Scopul nostru principal este de a-i încuraja pe oameni sa-si controleze actiunile , si deci sa si le însuseasca. Munca de grup e un mijloc bun de a dobândi o mai buna întelegere a experientei, a cunostintei, a atitudinilor si a abilitatilor lor si de a si le însusi mai bine. În acest fel procesul
  • 36. all different equalall 36 muncii de grup este mijlocul prin care se asigura faptul ca tot ceea ce individul învata va avea un impact social dincolo de cel personal. Educatia interculturala(descrisa mai pe larg în partea A)e un proces social cu ajutorul caruia oamenii se familiarizeaza mai bine cu propria cultura si cu ideea interdependentei culturilor, si respecta diferenta, daca ea se datoreaza culturii, religiei, orientarii sexuale, fondului etnic, nationalitatii, statutului social, abilitatilor sau incapacitatilor. Astfel oamenii apreciaza cultura lor în contextul unei lumi mai mari într-un fel care le permite sa înteleaga , sa puna în valoare si sa pe cei care sunt diferiti, si sa colaboreze pentru o lume mai buna si mai egala. Educatia intrculturala implica folosirea unor aspecte ale naturii umane cum ar fi atitudinile, sentimentele, perceptiile si experientele. Ele nu pot fi atinse doar teoretic, ci este nevoie de experiment. De exemplu, daca vrem sa întarim solidaritatea tinerilor cu imigrantii nu ajunge doar sa îi informam despre situatia lor sau sa le prezentam statistici si exemple. Trebuie ca tânarul sa înteleaga si sa simta profund ca imigrarea nu se întâmpla în mod accidental , ca e posibil ca stilul lor de viata sa-i forteze sa imigreze si ca tarile de origine ale imigrantilor nu sunt sarace ci au fost saracite. Acelasi lucru se întâmpla si în cazul homofobiei si al discriminarii populatiei romilor:în loc sa tinem tot felul de discursuri ar trebui sa le dam oamenilor sansa de a simti cum e sa fii permanent supus prejudecatii si discriminarii. Prin aceasta însa nu se încearca diminuarea importantei datelor esentiale ce sunt necesare pentru a depasi prejudecatile si stereotipurile bine fixate , de ex. faptul ca populatia romilor nu traieste în corturi si în satre si ca are un stil informal de viata perfect normal, sau ca homosexualii au existat în toate societatile si culturile. Oamenii vor putea întelege situatia, doar daca apelam la experienta , cunostintele si sentimentele lor. De aici încolo vor putea învata sa se adapteze realitatilor culturale si personale diferite si apoi sa dobândeasca noi cunostinte si viziuni. Acesta este stilul nostru de lucru, nu numai dintr-o perspectiva teoretica ci având ca baza experienta de viata si latura sentimentala. În acelasi timp , nu trebuie sa uitam ca pentru a câstiga valorile promovate de educatia interculturala , solidaritate, respect si empatie trebuie sa contribuim la dezvoltarea unor calitati cum ar fi comunicarea, cooperarea si analiza critica. Putem sa rezumam sarcina educationala pe care o îndeplinim în trei cuvinte:Gând , Sentiment si Fapta ;vom lucra cu Capul, cu Mintea si cu Mâinile. Sa lucram cu tineri Faptul ca ne folosim de dinamica grupului care participa presupune ca munca noastra se bazeaza pe unele principii fundamentale: 1. Faptul ca pornim de la ceea ce oamenii stiu deja , de la parerile si experientele lor îi determina sa caute si sa descopere împreuna idei si experiente noi. Toti avem idei si opinii legate de viata noastra de zi cu zi pe care le-am dobândit de la familiile noastre, de la cei din jur, din proprie experienta, din ce am citit, din scoala, de la TV sau de la radio, din discutiile si schimburile punctelor de vedere cu alte persoane, si din propriile noastre reflectii. Toate acestea formeaza un filtru prin care noi percepem
  • 37. all different equalall 37 “realitatea”. De aceea dumneavoastra, ca animator al grupului, nu trebuie sa ignorati aceasta realitate si sa o folositi ca o baza pentru noile experiente. 2. Faptul ca noi îi încurajam pe tineri sa participe la discutii si sa învete cât mai mult unii de la altii. Fiecare din noi are permanent ceva de învatat si de aratat . Munca de grup ne întareste capacitatea de a învata;ne permite sa experimentam idei noi si sa analizam datele noi pe care le primim si astfel sa promovam propria dezvoltare. Mai mult, când oamenii participa activ la ceva, ca în cazul nostru la educatia interculturala, se vor simti mult mai responsabili si se vor implica mai mult. 3. Faptul ca ne gândim tot timpul cum ar putea fi transpuse experientele concrete ale educatiei interculturale în actiuni simple dar eficiente care sa justifice refuzul procesului de marginalizare, discriminare si excludere Educatia intercuturala nu se face numai la un nivel intelectual ci implica si un proces de lucru cu persoana ca individ sau ca membru al societatii. Scopul nostru este deci accentuarea laturii “practice” a educatiei interculturale , adica sa fim siguri ca tinerii pot beneficia de ceva concret referitor la vietile lor de zi cu zi, lucru posibil doar cu ajutorul grupului. Pt a putea continua munca noastra cu tinerii (recurgând la munca în echipa si la abordarea activa)ne bazam pe instrumentul principal:activitatile. Acestea constituie mijloacele pe care le folosim pentru a facilita controlul tinerilor asupra experientei intelectuale si sentimentala/emotionala. E important sa realizam ca activitatile nu se limiteaza doar la ele însele, ci sunt un pretext , sunt cheia aflarii a ceea ce este într-adevar important , un proces obisnuit de învatare bazat pe schimbul de opinii si experiente, pe descoperirea noilor dimensiuni ale realitatii, pe crearea de alternative si pe constiinta existentei rasismului, a xenofobiei, a intolerantei si a anti-semitismului. Activitatile din acest pachet au fost create pentru a fi folosite în procesul de învatare a grupului. Felul în care le veti folosi dumneavoastra depinde de vârsta, de interesele si de capacitatile tinerilor din grup si de spatiul si timpul pe care le aveti la dispozitie;totusi ele sunt menite sa va permita o desfasurare a programului dumneavoastra în functie de ordinea etapelor procesului metodologic: G indica activitatile care ajuta la formarea si consolidarea grupului. Ele vor contribui la crearea unei atmosfere placute în grup si vor încuraja comunicarea si dinamica grupului. Presupun existenta spargatorilor de gheata. În cazul în care participantii nu vor avea discutii serioase , nu vor participa activ , nu vor face schimb de cunostinte si nu se vor implica în procesul si în dinamica muncii grupului(capacitatea de a lucra cu altii pentru un câstig comun , în spiritul respectului reciproc si al cooperarii) , unele activitati de la nivelurile superioare li se vor parea grele sau chiar imposibile. Activitatile incluse în acest pachet s-au desfasurat în cadrul Educatiei Interculturale. Se bazeaza pe respect reciproc între indivizi, pe credinta ca toti învatam din experienta si ca acest tip de învatare este amuzant, placut si benefic si favorizeaza dezvoltarea individului si cea sociala. Daca acestea nu sunt pe deplin întelese, atunci apar dificultati si conflicte pentru ca oamenii sunt provocati sa exploreze gândurile si sentimentele pe care le au fata de prejudecati, credinte si viziuni asupra lumii. O munca de grup de calitate asigura mediul sigur de cercetare a acestor probleme.
  • 38. all different equalall 38 I indica activitatile ne vor oferi o cunoastere a imaginii noastre despre oamenii ce apartin unor culturi, tari sau clase diferite de ale noastre. E important sa folosim aceste imagini pentru ca exista o legatura strânsa între imagini sau stereotipuri si prejudecati sau discriminare. Daca nu stim de unde provin ele si cum sa le luam nu putem sti ce influenta au asupra noastra si asupra felului în care percepem lumea. Daca vrem sa putem stârpi rasismul si intoleranta , atunci primul pas care trebuie facut este sa percepem aceste imagini ca atare-adica imagini ce au de obicei putin a face cu realitatea. M indica activitati care le permit oamenilor sa descopere si sa analizeze motivele sociale , economice , culturale sau educationale care determina discriminarea, excluderea, respingerea sau marginalizarea. Daca nu suntem capabili sa sa recunoastem cauzele care detemina excluderea si discriminarea , atunci nu vom putea niciodata sa le stârpim sau sa le schimbam. Trebuie sa avem o imagine generala a intereselor financiare, a puterii si a politicii la nivel local, national sau global , care se afla la baza conflictelor dintre oameni. Putini si-ar parasi caminurile daca nu ar fi obligati de razboi, foamete, lipsa unui loc de munca, sau de persecutarea religioasa. Lupta pentru un loc de munca, pentru o casa, pentru serviciile medicale si educatie i-a ridicat pe oameni unii împotriva celorlalti. Trebuie sa ne punem întrebarea de ce situatia globala este asa cum este si de ce este atât de greu sa o refacem. A indica activitati care ne arata cum putem actiona, individual sau în grup , pentru aschimbarea sociala bazata pe solidaritate, respect, acceptarea “diferentei” si a schimbului liber de idei. Va fi fost inutila parcurgerea/folosirea acestui pachet daca nu se vad niste schimbari ca rezultat. Schimbarea e rezultatul principal al activitatilor. Aplicarea poate sa se faca la nivel personal, de exemplu sa fim mai constienti de existenta noastra si de viziunea ce o avem asupra lumii si de importanta actiunilor noastre. Aplicatie pot fi considerate lucrurile pe care le fac la nivel local membrii unei comunitati pentru sprijinirea minoritatilor sau a celor “diferiti”;sau poate fi colaborarea în cadrul unei organizatii la nivel local, national sau international pentru o lume interculturala mai corecta si mai toleranta. Englezii au unele proverbe:”Nimeni nu a gresit mai mult ca acela care nu a facut nimic pentru ca ar fi putut face doar un pic”sau :”Pt a strabate o mila trebuie sa faci primul pas. ”Asfel de proverbe exista în toate limbile si sfatul nostru este sa va faceti o colectie proprie. Veti gasi si alte sugestii care sa va ajute sa puneti în aplicare alfabetul campaniei. 4. Dezvoltarea unui program/plan de educatie interculturala Trebuie sa fim constienti ca realitatea difera de la o tara la alta. Va recomandam sa adaptati activitatile la situatia acutala a tarii, zonei sau orasului dumneavoastra. Daca exemplele date sau întrebarile propuse în scopul evaluarii nu sunt relevante în cazul situatiei grupului cu care lucrati, trebuie sa gasiti altele potrivite. Foarte putine dintre activitati pot fi la fel de bine folosite /eficiente în mai multe tari sau chiar în grupuri. În afara de adaptarea din punctul de vedere al limbajului , al diferentelor sociale si culturale dintre grupuri sau de nivelul de familiarizare cu temele, dumneavoastra va trebui sa adaptati ideile cuprinse în acest pachet propriei situatii. Dupa cum am mentionat si mai sus, succesul abordarii noastre educationale se bazeaza pe folosirea
  • 39. all different equalall 39 propriei experiente a paricipantilor, pe sentimentele , atitudinile, capacitatile si cunostintele lor. Nu va îngrijorati!Nu va trebui sa schimbati întrega activitate!În cele mai multe cazuri va trebui sa adaptati evaluarea si discutia situatiei grupului cu care lucrati pentru a raspunde cerintelor campaniei. De exemplu, daca doriti sa dezbateti problema tolerantei religioase , în unele tari discutiile se pot rezuma la relatia dintre musulmani si crestini. În altele ar fi mai potrivit sa se discute despre anti-semitism sau despre relatiile dintre catolici si ortodocsi. Deoarece subiectele propuse spre discutie de catre aceasta campanie exista în toate tarile , desi sub forme diferite, ele ar putea fi cel mai bine adaptate daca s-ar apropia de situatiile participantilor. ”Sfaturile pentru operator/animator”cuprind câteva idei care va vor ajuta sa adaptati atât tema respectiva , cât si metoda de lucru. Sfaturi pentru operatiri /animatori Când lucram cu tinerii trebuie sa ne gândim la echilibrul dintre scopurile noastre în educatia interculturala si cele referitoare la dezvoltarea grupului însusi. Una din principalele noastre obligatii ca animatori este sa cream si sa mentinem o atmosfera placuta în grup si, pe cât posibil sa le încurajam creativitatea si aspiratiile. Acest lucru îi va ajuta pe participanti sa simta ca munca lor nu e de prisos si duce la concluzii si experiente interesante. Discutii principale/îndrumatoare Discutiile sunt elementul principal al procesului de educare. Dupa fiecare activitate trebuie sa va faceti timp , oricât de putin, pentru a face unele observatii;va sugeram câteva idei care sa va ghideze în aceste discutii. Trebuie sa va asigurati ca toti membrii grupului pot participa daca doresc De exemplu: ?? crearea unei atmosfere placute de lucru care sa permita tuturor sa se exprime liber si sa fie ascultat. Trebuie sa acordati timp oamenilor sa se cunoasca între ei, sa aiba încredere unii în altii si sa creeze conditii pentru ca toata lumea sa se simta bine. ?? Invitati-i pe participanti sa-ti prezinte parerile si sa-si relateze experientele în legatura cu problemele în discutie. ?? Folositi cuvinte, expresii si limbaj comun grupului, faceti referiri la cazuri si întâmplari recente , apropiate participantilor. Corelati-le cu vietile lor. Rezistati conflictelor Se poate sa se iveasca unele conflicte în timpul desfaturarii activitatilor. Trebuie sa fiti pregatiti. Le pretindem oamenilor sa cerceteze subiectele dificile si provocatoare , încurajându-i sa -si exprime parerile si sa gândeasca în mod critic. Aceasta face parte din procesul educatiei interculturale, dar nu e deloc usor si poate fi foarte stresant. Situatiile care pot cauza conflictele si întrerup procesul educational trebuie evitate pe cât posibil. Ca animator al grupului trebuie sa cunoasteti fiecare membru si orice emotie sentimentala ce ar putea fi declansata de o anumita activitate sau de o anumita aluzie.
  • 40. all different equalall 40 Asigurati-va ca toti stiu ca nu sunt niciodata obligati sa relateze despre ei mai mult decât vor. Dati-le timp participantilor sa se destinda înaintea oricarei activitati , si apoi sa îsi intre si, la sfârsit sa-si iasa din rol. Dati-le timp pentru discutii si concluzii Trebuie sa fiti pregatiti sa faceti fata conflictelor ce pot aparea între participanti pentru ca avem de-a face cu probleme legate de propriile noastre sentimente , experiente si valori. Nu intrati în panica!Când avem de-a face cu asemenea probleme , inevitabil ne implicam emotional. Conflictele nu sunt neaparat de natura negativa, numai sa nu pierdeti controlul asupra situatiei. Va dam câteva sfaturi care sa va ajute la rezolvarea cu bine a conflictelor, fara amplificarea tensiunilor existente sau blocarea desfasurarii actiunii: ?? Faceti-va timp pentru discutii si concluzii. Daca e cazul prelungiti-l. ?? Ajutati la clarificarea pozitiilor , parerilor si intereselor fiecaruia , domoliti tensiunea existenta în grup, de exemplu cereti-le tuturor sa ocupe loc sau sa discute timp de 3 minute în grupulete, sa analizeze discutia etc. etc. ?? Sfatuiti-i pe toti sa fie atenti la cce vorbesc ceilalti. Puneti accent pe ceea ce îi leaga pe oameni , nu pe ceea ce îi separa. Cautati consensuri. Determinati-i sa fie preocupati de probleme comune mai mult decât sa-si compromite sau sa-si schimbe situatia. ?? cautati solutii pentru rezolvarea problemei fara a “reîncepe”conflictul ?? oferiti-va sa discutati în particular câteodata cu cei implicati Daca se ivesc conflicte mai serioase care genereaza tensiuni si blocarea desfasurarii activitatii grupului, ar fi mai bine sa amânati rezolvarea ei pentru o alta ocazie. Este mult mai bine si mai util acest procedeu. Prin amânarea rezolvarii conflictului le lasati timp celor implicati sa reflecte asupra situatiei si sa vina cu noi abordari sau solutii. Oricum, trebuie sa mentionam ca niciodata nu trebuie ignorat, ascuns sau respins un conflict. Ascunderea de conflict, ca si strutul cu capul în nisip, e inutila si de multe ori constituie atitudinea cea mai nepotrivita. Evaluarea sau revizuirea Deseori nu reflectam în mod critic asupra experientelor noastre dar pur si simplu simtim ca e bine sau rau ceea ce s-a întâmplat. Evaluarea sau revizuirea sunt elemente esentiale ale procesului de învatare si insistam sa existe o perioada, dupa fiecare activitate , în care sa se discute despre ce s-a anvatat si despre cum se coreleaza cu viata , comunitatea si universul lor. Va sugeram sa parcurgeti aceasta etapa întrebându-i pe participanti: ?? ce s-a întâmplat în timpul activitatii si cum s-au simtit ?? ce au învatat despre ei însisi si ?? cu ce au ramas din problemele discutate în timpul activitatii , si în fine ?? cum pot merge mai departe folosind ceea ce au învatat. Revizuirea nu trebuie sa se faca neaparat prin discutii. Puteti folosi alte metode , ca limbajul semnelor, desene, sculpturi etc. Exista în bibliografia aferenta acestui pachet carti despre aceste metode de revizuire. Va sugeram ca dupa fiecare etapa sa va faceti timp pentru a revizui ce s-a întâmplat pe parcurs. Faceti câteva observatii despre:
  • 41. all different equalall 41 ?? cum a decurs activitatea din punctul dumneavoastra de vedere:pregatire, atingerea scopurilor etc. ?? cu ce au ramas participantii si ?? care sunt rezultatele, ce vor face ei acum, ca urmare a participarii la activitate? Procesul de evaluare si revizuire nu se termina aici!Obtinerea unei reactii a fost un factor esential în constituirea acestui pachet asa cum este în forma actuala, dar munca nu s-a terminat. Aceasta schita va fi reactualizata la sfârsitul acestei campanii si vom tine cont de observatiile dumneavoastra legate de experienta utilizarii lui. Deci, va rugam sa completati si sa înapoiati formularul de evaluare pe care îl veti gasi la sfârsitul cartii. 5. ACTIVITATI Activitatile din acest capitol au fost experimentate si aplicate mai multor grupuri din diferite tari. Oricum trebuie sa recunoastem ca rezultatele difera de la un grup la altul, asa ca putem oferi indicatii referitoare doar la timp, marimea grupului, nivelul de aptitudini necesar etc. pentru a va putea orienta putin. Daca aveti îndoieli acordati mai mult timp evaluarii si revizuirii. Activitatile au fost clasificate dupa patru teme. Activitatile sunt împartite pe niveluri, de la 0 la 3 , pentru a indica nivelul aptitudinilor conversationale, al întelegerii si al capacitatilor necesare pentru a putea participa la activitatile experimentale. Cele de la nivelul 0 sunt activitati introductive , scurte si foarte simple, menite sa stimuleze interesul pentru un anumit subiect, nu sa pretinda dezbaterea riguroasa a lui. Activitatile de la cel mai înalt nivel, 3, sunt mai lungi si cer munca serioasa a grupului, pricepere, concentrare si cooperare a participantilor si de asemenea o pregatire mult mai îndelungata si mai atenta. În acelasi timp ofera o întelegere mult mai larga si mai profunda a subiectelor. 6. MERITE Activitatile din cadrul acestui pachet au fost adunate dupa o saptamâna de munca intelectuala, de discutii si experimente la Ceulaj(Centrul Eurolatinoamerican din Juventud) din Mollina, în Spania. Am lucrat împreuna la dezvoltarea ideilor ce ne-au fost sugerate. Nu e usor sa-ti amintesti de unde ti-a venit ideea;unele le-am luat din carti, altele le-am auzit de la altii sau în timpul perioadelor de pregatire. Din acest motiv nu poti acorda întotdeauna meritele necesare surselor originale. Ne cerem scuze, deci tuturor persoanelor sau organizatiilor care merita multumirile noastre si ale caror nume le-am omis. Vom încerca sa rectificam si mai mult aceasta situatie la finalul proiectului. Meritele sunt ale urmatoarelor organizatii cu ajutorul carora autorii au dobândit experienta necesara pentru promovarea activitatilor acestui proiect: Centrul European de Tineret al Consiliului Europei, Stasbourg Colectivul AMANI, Madrid Equipo Claves, Madrid
  • 42. all different equalall 42 The Woodcraft Folk, Marea Britanie Centrul de Educare a Adultilor Norwich, Marea Britanie The Northfolk Youth and Community Service, Marea Britanie Publicatiile din care ne-am inspirat în mod special sunt: Educatia intercuturala. Analiza si rezolvare a conflictelor, Colectivo AMANI si Educatia tinerilor, Paseo de la Castellana, 101, 2. isbn:8478841296 Într-o lume a diferentelor…o lume diferita, Equipo Claves si Cruz Roja Juventus Racetracks, Serviciul Educatiei , Greenwich, Londra, Marea Britanie ISBN 1898443009 Alte merite speciale sunt acordate pe parcursul prezentarii activitatilor. Activitatea Nivelul Tema la care se refera Alfabetul actiunilor 0 A Antonio si Ali 1 I Baloanele 1 G A Cultionary 1 I Draga prietene. . 3 G M A Domino 1 G Visuri 2 G I M A Eurojoke contest 3 I M Euro-rail a la carte 2 I Fiecare imagine are o poveste 2 I M A Primele impresii 1 I Fortarea cercului 1 I M Ghici cine vine la cina 3 I M Aspectul istoric 1 G M În cartierul nostru 3 M A Insula 3 M Fa-o! 2 M Knysna albastra 1 G I Etichete 2 I M Limita 20 3 M Alcatuirea stirilor 3 I M A Si eu 1 G Prejudecatile media 3 I M A Copilaria mea 1 G I Povestea mea 1 G M Vacanta nationala 1 Cel fara pereche exclus 1 G Unu e egal cu unu 1 G Calea spre dezvoltare 2 M Eroi personali 1 I A Portrete 2 I M Refugiatii 2 I M A Regulile jocului 3 M În cautarea asemanarilor 1 G
  • 43. all different equalall 43 Facând discriminare 2 M A Povestirile lumii 1 G I Diversitatea urmelor 3 I M Copacul vietii 2 M Ce vezi? 1 I M Unde stai? 3 M A Viitorul alb 2 I M Spargatorii de gheata 0 G Modalitati de a începe lucrul 0 G I Un alfabet al actiunilor pentru aceasta campanie A este pentru actiunea anti-semitism Beste pentru a fi informat C pentru a combate opresiunile, pentru cooperare si grija D pentru diversitate si diferenta E pentru egalitate F pentru festival, familie si prietenie G pentru crestere Hpt umanitate si combaterea homofobiei I pentru ÎNVATAREA INTERCULTURALA J pentru dreptate K pentru perseverenta încercarii si nerenuntare L pentru învatarea altei limbi M pentru a va hotarî N pentru ca nimeni nu e perfect O pentru a vedea opresiunile P pentru participarea în cadrul comunitatii locale Q pentru a pune întrebari si a nu considera nimic de la sine înteles R pentru respectarea celor diferiti S pentru a începe acum T pentru toleranta U pentru a fi unic V pentru a pune în valoare diferenta W pentru formarea unei lumi mai corecte X pentru campania împotriva xenofobiei Y pentru curajul de a fi tu însuti Z pentru zebre, deoarece nu poti spune nici ca e alba , nici ca e neagra Ce înseamna pentru dumneavoastra aceasta campanie? Puteti folosi acest alfabet intercultural la începutul discutiei sau ca un ghid pentru actiunile pe care le faceti pentru a înlatura xenofobia, rasismul, intoleranta si anti-semitismul. Faceti o fotocopie mai mare , sa fie ca un poster si puteti adauga ideile proprii.
  • 44. all different equalall 44 ANTONIO SI ALI Nivelul 1-tema 1 Se spune ca pentru a-ti putea folosi creativitatea trebuie sa fii singur. Ati încercat vreodata sa compuneti o poveste cu 10 persoane sau mai multe în jur?Aveti ocazia sa încercati! Temele ?? Stereotipurile Scopuri ?? Explorarea imaginii pe care o avem despre oamenii altor culturi, grupuri sociale etc. ?? Sa vedem cum aceste imagini conditioneaza asteptarile noastre legate de oameni ce apartin altor grupuri Timpul 30 min. Numarul membrilor grupului 8-10. Nota:grupurile mai mari pot fi reîmpartite Pregatire ?? O minge ?? Foaie si pix pentru observator ?? O panoplie si marker Instructiuni 1. Oamenii trebuie sa stea în cerc. 2. Unii dintre ei sunt observatori. Ei trebuie sa stea înafara cercului si sa scrie povestea . 3. Membrii grupului vor compune împreuna o poveste. Au nevoie de o minge. 4. Spuneti:”Aceasta este povestea lui Antonio, un tânar din Madrid”si pasati mingea la un membru al grupului si puneti-l sa continue cu urmatoarele câteva propozitii, si apoi sa paseze mingea la altcineva. 5. Continuati în acest mod pentru ca povestea sa fie scrisa în mod cooperativ. 6. dupa 10 sau 12 rotatii cereti mingea si spuneti:”Antonio îl cunoaste pe Ali, un baiat marocan , care are si el o poveste”si pasati mingea înapoi în cerc pentru a se începe povestea lui Ali. 7. Desfasurati activitatea în timp de10-15 minute. Concluzii si evaluare Cereti observatorilor sa citeasca notitele pe care le-au facut despre povestiri.
  • 45. all different equalall 45 Apoi cereti membrilor grupului sa spuna cum au înteles povestea vietilor diferite ale celor doi , Antonio si Ali, si comentati legatura cu imaginile pe care noi le avem despre acesti tineri din Madrid si Maroc. Notati principalele observatii pe panoplie. Întrebati de unde provin aceste imagini. S-a gândit cineva în asa fel la Spania si Maroc?De ce?De ce nu ? Sfaturi pentru animator E cel mai bine daca povestea e creata în mod spontan si într-un ritm rapid. În acest caz observatorului îi va fi greu sa noteze tot. Atunci poate sa existe un al doilea observator sau se poate înregistra povestea pe o caseta. E important ca activitatea sa fie prezentata la început ca o simpla creatie a unei povesti cooperative. Numele personajelor îi va îndruma pe membrii grupului spre tema pe care doriti sa o abordati. De exemplu, daca doriti sa tratati problema imigrantilor, alegeti nume asociate în mod traditional cu majoritatea si imigrantii. Daca vreti sa va referiti la femei si barbati, alegeti nume feminine si masculine. Aceasta activitate se potriveste oriunde unde exista discriminare , fapt evident din prima propozitie a povestirii:”aceasta e povestea lui Frank, un tânar homosexual”sau”Aceasta este povestea Mariei, care are un handicap fizic”;comparati povestea cu cea a unei persoane din clasa principala. Alternative 1. Împartiti grupul în doua subgrupe si fiecare din ele sa lucreze la o singura poveste. Apoi, comparati-le. Acest schimb are avantajul ca participantii nu se asteapta ca povestile sa fie comparate. Trebuie ca participantii sa fie împartiti la întâmplare în subgrupe. 2. Formati doua subgrupe si fiecare din ele sa scrie o biografie sau un moment important din viata unui personaj al povestirii. Apoi comparati cele doua. Sugestii Daca va plac povestile si surprizele cititi”Povestile lumii” Daca Ali traia în Antoniois cum s-ar fi simtit ca apartinând minoritatii si cum s-ar fi simtit Antonio în aceasta ipostaza?Încercati “Forteaza cercul” BALOANE Nivelul 1 Temele G si A Pt a ne împlini visurile trebuie sa înlaturam piedicile. Împreuna putem face ca visurile noastre sa devina realitate. Temele Cele alese de grup Scopuri ?? Crearea unei atmosfere placute în grup ?? Observatii legate de modurile în care se manifesta nedreptatile, discriminarea si excluderea ?? Îndemnarea grupului sa actioneze în mod pozitiv si sa urmeze activitatile
  • 46. all different equalall 46 Timp 20-30 min Marimea grupului 10-40 persoane Pregatire ?? 2 baloane pentru fiecare participant ?? 2 bucati de ata(de 50 cm)pt fiecare ?? Instrumente de scris ?? Un set de etichete si creioane ?? Un spatiu pentru notite ?? Încaperea trebuie sa fie destul de mare pentru ca participantii sa aiba loc sa fuga în jurul ei , iar în mijloc sa nu existe scaune si mese. Instructiuni 1. Participantii trebuie sa se gândeasca în câteva clipe în ce fel de societate ar dori sa traiasca si sa prezinte una sau doua trasaturi ale acesteia 2. Sa scrie cele doua trasaturi pe o eticheta si sa le lipeasca pe peretele pentru notite. 3. Acum, fiecare sa se gândeasca la doua lucruri, ”obstacole”, care îi împiedica sa corespunda celor doua trasaturi ale societatii ideale. 4. Împartiti instrumentele de scris, câte doua baloane si doua bucati de ata fiecaruia si spuneti-le sa scrie pe baloane cele doua “obstacole” cu litere mari. 5. Fiecare trebuie sa spuna cele doua cuvinte pe care le-au scris pe baloane. 6. Spuneti-le ca acum au posibilitatea sa elimine aceste doua obstacole. Fiecare sa-si lege câte un balon la fiecare picior. Când toata lumea e gata , spuneti-le ca pentru a elimina obstacolele trebuie sa sara pe baloane pentru a le sparge. (Pt a fi si mai mult haz si spirit de competitie, sugerati-le participantilor sa încerce sa sparga baloanele celorlalti în timp ce le apara pe ale lor. ) 7. Dati semnalul pentru începerea jocului. Concluzii si evaluare Începeti prin a-i întreba pe participanti daca le-a placut activitatea si cum s-au simtit. Continuati cu întrebari ca: ?? De ce exista obstacole care sunt atât de greu de trecut?De unde provin? ?? Credeti ca exista oameni care întâmpina mai multe piedici decât altii?Cine sunt aceia? ?? Îi putem ajuta sa le depaseasca? Sfaturi pentru animator Activitatea merge foarte bine mâna în mâna cu activitatea “Visuri”, deoarece sunt interesate de subiecte asemanatoare. Jucati “Baloane”dupa ce grupul a terminat de prezentat visurile fiecaruia. Jocul “Baloanele” este interesant datorita atmosferei distractive create de placerea spargerii baloanelor . Acest element trebuie sa fie nelipsit. În loc de baloane puteti folosi prezervative. Sunt mai greu de spart si, astfel, dorinta de a le sparge e mai incitanta. În unele grupuri folosirea prezervativelor reprezinta o încurajare pentru abordarea subiectelor tabu,
  • 47. all different equalall 47 cum ar fi sexul sau SIDA. Dar, aveti grija ca în unele situatii pot fi contra-productive. O forma simpla a acestei activitati poate fi folosita pentru revigorarea grupului. Sugestii Idei pentru ce urmeaza sa faceti în mod concret va vin pe parcurs. Un rezultat posibil poate fi planuirea unei activitati specifice care le-ar placea participantilor pentru a colabora la “eliminarea piedicilor”. O alta solutie ar fi munca pentru realizarea unui anumit aspect al societatii ideale. Puteti continua cu activitatea “Draga prietene”, care va ofera posibilitatea de a analiza si mai profund parerile si sentimentele referitoare la subiectele abordate. CULTIONARY Nivelul 1 tema 1 Care este prima dumneavoastra impresie despre cineva din alta tara? Cum ati transpune-o într-un desen? Daca va place desenul atunci va va placea si mai mult “cultionary” Teme Imagini, stereotipuri si prejudecati Scopuri: ?? Sa ne folosim si sa analizam stereotipurile si prejudecatile ?? Sa ne folosim de imaginile pe care le avem despre grupurile minoritare ?? Sa întelegem cum actioneaza stereotipurile Pregatirea ?? O lista cu lucrurile pe care trebuie sa le deseneze participantii ?? O panoplie si marker pentru a nota rezultatele ?? Foi de hârtie A4 si creioane ?? Scotch sau ace de gamalie pentru expunerea desenelor Timp 45 min-2 ore(depinde de marimea grupului) Numarul participantilor Oricâti Instructiuni 1. E nevoie de echipe de trei sau patru persoane 2. Echipele sa-si ia foile de hârtie si creioanele si sa se izoleze de celelalte 3. Chemati câte un membru din fiecare echipa si dati-le câte un cuvânt 4. Ei se întorc în echipa si încep sa deseneze cuvântul, în timp ce ceilalti încearca sa-l ghiceasca. Trebuie sa faca numai desene;nu sunt permise cuvinte su numere. Nu se vorbeste, ci doar se confirma raspunsul corect.
  • 48. all different equalall 48 5. Cereti altui membru al echipei sa deseneze. Faceti în asa fel încât fiecare sa aiba ocazia sa deseneze macar o data. 6. La sfârsit grupurile trebuie sa-ti expuna desenele , si astfel interpretarile si imaginile diferite ale aceluiasi cuvânt pot fi comparate si discutate. Concluzii si evaluarea ?? Faceti asta în grupuri mici (pot fi aceleasi echipe. ) Întrebati participantii daca activitatea li s-a parut dificila si sa argumenteze. ?? Cereti-le sa se uite la desenele expuse si sa compare imaginile si modurile diferite în care cuvintele au fost interpretate. Întrebati-i daca imaginile corespund realitatii si întrebati-i pe cei ce le-au desenat de ce au ales aceste imagini. ?? Întrebati-i de unde ne vin ideile acestor imagini , daca sunt pozitive sau negative si ce efecte ar putea avea asupra relatiilor noastre cu cei implicati Sfaturi pentru animator Daca grupul este mai mic “ CULTIONARY” poate fi jucat într-un singur grup, o persoana trebuie sa deseneze si primul care ghiceste desenul este urmatorul Fiti constienti ca exista persoane care nu se considera destul de talentati si aceasta activitate li se va parea dificila. Asigutati-i ca d-voastra nu sunteti interesati de opere de arta si încurajati-i pe toti sa deseneze. Activitatea e menita sa înlature orice stereotip pe care îl avem despre alti oameni , strainii si minoritatile fiind incluse. Este foarte creativ si plin de haz. Oricum este important ca activitatea sa nu se limiteze doar la desene si sa determine grupul sa reflecte asupra riscurilor create de existenta stereotipurilor, si mai ales asupra originii imaginilor pe care ni le facem. Toata lumea are nevoie de stereotipuri pentru a putea fi în legatura cu mediul si cu oamenii din jur. Fiecare dintre noi avem stereotipuri, lucru nu numai inevitabil ci si necesar. Deci oricealuzie la participantii cu stereotupuri trebuie evitata. Trebuie sa fim constienti ca stereotipurile sunt doar imagini si presupuneri care au de multe ori putine în comun cu realitatea. Faptul ca suntem constienti de existenta stereotipurilor si a riscurilor pe care le provoaca ne ajuta sa evitam aparitia prejudecatilor ce duc la discriminare. E interesant de observat faptul ca nu ne formam o imagine stereotip despre o persoana cu care nu prea avem tangenta. De exemplu, gânditi-va la un stereotip pe care îl aveti despre cineva din Slovenia, San Marino sau Bhutan . Daca avem vreunul poate fi doar ca “sunt oameni simpatici”. Deci, sugeram sa includeti în lista de cuvinte care sa fie desenate un exemplu de o nationalitate cel putin care este minoritara în tara dumneavoastra si una care nu este si cu care grupul are mai mult sau mai putin contact direct. Cereti-le oamenilor sa mediteze la diferentele dintre stereotipuri si posibilele cauze ale acestora. O alta problema care trebuie atinsa este originea stereotipurilor. Poate fi analizat rolul educatiei scolare, al familiei, al mass-mediei si al grupului format din membri cu aceleasi drepturi. Pt CULTIONARY: Regulile si ideile pentru care echipele trebuie sa faca desenele trebuie adaptate contextului national si cultural al grupului. Cuvintele incluse în lista de mai jos sunt doar sugestii pe
  • 49. all different equalall 49 care dumneavoastra le puteti adapta. De exemplu, daca doriti sa folositi imagini ale unei anumite nationalitati nu le puteti permite jucatorilor sa deseneze steaguri sau monede-ar fi prea usor. Pe de alta parte , pentru a evita ghicirea prea rapida prin simpla asociere a ce urmeaza , alternati descrierea minoritatii cu alte cuvinte referitoare la concepte, obiecte sau oameni care nu au nimic de-a face cu aceste subiecte adica de exemplu, daca cereti descrierea unui maghiar, a unui român si a unui franceze e mai bine sa începeti cu maghiarul , urmat de “rasism” sau “minoritate” si doar apoi românul urmat de “prieten” înaintea francezului. Acest lucru va adauga varietate, va stimula competitia si va face activitatea mai hazlie. Sugestii pentru cuvintele ce sa fie desenate: Rasism, . diferenta. , educatie. , discriminare. , anti-semitism. , refugiati, . conflict, . european, . nationalist(din tara în care se desfasoara activitatea). un taran. , saracie, . un musulman. , un homosexual, . european, . egalitate, . o persoana depistata pozitiv cu HIV. , un tigan, . un japonez. , un rus. , un african, drepturile omului, media, . un turist. , solidaritate, . un nevazator. , refugiere. , iubire, un arab , un moldovean. Sugestii Încurajati membrii grupului sa afle mai multe despre felul în care sunt folosite stereotipurile în mass-media si în reclame, si despre reactiile lor fata de aceste stereotipuri. Cereti-le ca pe data urmatoare sa vina cu exemple. Ne formam imagini despre oameni si culturi nu numai din desene si scrieri, ci si din muzica. Puteti încerca “Knysna Blue” pentru a explora aceste imagini muzicale. În mod alternativ , dupa ce v-ati gândit la stereotipuri , s-ar putea sa doriti sa continuati sa explorati efectul lor si al etichetarii oamenilor. Daca e asa folositi “Etichete” DRAGA PRIETENE . Nivelul 3 Temele G, M, A Toti avem pareri, idei si sentimente pe care am vrea sa le împartasim dar uneori ne este greu sa vorbim despre ele. Scrierea unei scrisori poate fi o modalitate mai buna pentru a exprima ceea ce gândim. Teme Cele legate de tema sedintei Scopuri ?? Încurajarea participantilor în exprimarea viziunilor si a sentimentelor ?? Promovarea empatiei si a întelegerii mai multor puncte de vedere despre o anumita tema ?? Încurajarea participantilor carora le este mai greu sa vorbeasca în fata altora ?? Începerea discutiilor despre solidaritate, egalitate si respect reciproc
  • 50. all different equalall 50 Timpul Aceasta activitate ar trebui sa se desfasoare pe parcursul a unei zile sau doua, si sa fie inclusa într-un program mai larg Partea A:30 min Partea B:15 min Partea C:30min Partea D:45 min. Marimea grupului De la 5 la 30 Pregatire ?? Creioane si hârtie ?? Acces la xerox Instructiuni Partea A Alegeti doi sau trei participanti si cereti-le sa scrie o scrisoare unui alt membru al grupului despre un anumit subiect, De exemplu despre a apartine minoritatii, despre rasism, Europa, nedreptate etc. Scrisorile trebuie sa se termine cu o invitatie la pentru raspuns, de exemplu “Ce credeti despre aceasta?”, ”Ma puteti ajuta?”, ”Care e parerea dumneavoastra?” Partea B La începutul sedintei urmatoare cereti-le delor ce au scris scrisorile sa le citeasca grupului. Partea C Cereti-le celor carora le-au fost adresate scrisorile sa scrie raspunsurile. Partea D La sfârsitul sedintei sau la urmatoarea, trebuiesc citite raspunsurile date la scrisori. Concluzii si evaluare Întrebati-i pe cei care au scris scrisorile ce au învatat din aceasta activitate , si apoi pe ceilalti membri ai grupului ce au învatat ascultându-i. Apoi continuati discutia despre subiectele scrisorilor. Sfaturi pentru animator Aceasta activitate ofera posibilitatea de a se gândi în modul cel mai limpede la ceea ce simt sau ce vor sa spuna despre un subiect. Ofera de asemenea, celor care au dificultati în exprimarea orala posibilitatea de a contribui la discutiile din cadrul grupului. În acest fel activitatea ajuta la crearea unor sentimente pozitive în grup si favorizeaza întelegerea personala. E utila si în cazurile când exista conflicte în grup. Acest tip de exercitiu se potriveste oricarui fel de grup dar da rezultate bune mai ales în grupurile internationale.
  • 51. all different equalall 51 Temele scrisorilor ar trebui sa fie legate de scopurile sedintei. De exemplu. daca tema este “violenta” atunci puteti porni de la un eveniment recent , un conflict între grupurile de tineret, un atac violent asupra cuiva, un raid al politiei în tabara tiganilor sau migratorilor Partea A:Alegerea primilor care trebuie sa scrie ar trebui facuta în functie de diversitatea grupului De exemplu, o persoana minoritara si una majoritara;persoane apartinând minoritatilor diferite;un barbat si o femeie;etc. E important ca cei care scriu scrisorile sa se stie care sunt , pentru a nu-si scrie reciproc , ci sa vizeze alti membri ai grupului. Participantii trebuie sa stie ca scrisorile trebuie sa fie cât mai personale posibil , dar în acelasi timp trebuie lasati sa decida singuri în ce fel sa faca lucrul acesta. În acest caz “personal” înseamna ca participantii sa asocieze subiectele cu situatia lor , sau ca acestea li se potrivesc. /le sunt utile. . Activitatea presupune si o dificultate, aceea ca unii participanti ar putea simti ca “nu pot scrie” . Ei trebuie sa fie încurajati. E foarte folositor sa dati fiecarui membru al grupului fotocopii ale scrisorilor scrise în partea A. SUGESTII Scrieti despre ceva ce va preocupa. Trimiteti –le autoritatilor, politicienilor sau ziarelor locale corespunzatoare. Asigurati-va ca parerile dumneavoastra sunt cunoscute si ajuta la înfaptuirea schimbarii. Nu e usor sa scrii scrisori. Poate fi foarte dificil sa redai exact ceea ce vrei sa spui, trebuie sa-ti alegi cu mare grija cuvintele. Daca sunteti interesat puteti încerca”Viitorul alb”, care este o activitate prin care se exploreaza originea cuvintelor si cum, prin asocieri, li se poate schimba sensul . DOMINOURI Nivelul 1 tema G Stiti juca domino?Haideti sa jucam domino cu corpurile noastre. Teme Orice vreti dumneavoastra Scopuri ?? Încurajarea contactului fizic ?? Sa-i ajutam pe oameni sa ajunga sa se cunoasca reciproc ?? Sa îi facem constienti de faptul ca într-un grup exista diferente între indivizi tot asa cum exista lucruri comune. Timpul 10 min Marimea grupului Oricâti Pregatire ?? Nu e nevoie de materiale speciale ?? O lista cu caracteristici posibile în cazul în care jucatorii nu au idei ?? Un spatiu mare
  • 52. all different equalall 52 Instructiuni 1. O persoana din grup începe sa se gândeasca la doua trasaturi personale pe care le dezvaluie apoi celolalti, cum ar fi:”Sunt fata si am doi frati”;apoi, cine e fata o tine de mâna dreapta , de exemplu, pe prima persoana , si altcineva care are doi frati o tine de mâna stânga 2. Chemati pe altcineva din grup care sa aiba una din aceste trasaturi sa tina mâna dreapta sau stânga a primei persoane(în functie de trasatura pe care o au în comun)si apoi sa adaoge o trasatura proprie a partii ramase libere. De exemplu”Sunt fata si am ochi caprui”;iar cine are ochi caprui merge în partea respectiva etc. 3. Toti membrii trebuie sa ia parte astfel ca în final va fi un cerc în care toata lumea e legata de toata lumea. 4. Daca vreo trasatura nu mai exista la nimeni altcineva în grup si domino nu se mai potriveste, atunci alegeti alta , astfel încât lantul sa fie continuat. Sfaturi pentru animator Trasaturile date sunt doar exemple;fiecare poate alege sau începe cu orice caracteristica le place, fie ea vizibila sau nu. E important ca membrii grupului sa aiba actualmente contacte fizice, ceea ce favorizeaza existenta unui sentiment de grup mai puternic. Felul în care trebuie sa aiba loc acest contact fizic este prin atingerea mâinilor, a capului , a picioarelor etc. Jucatorii pot sta jos sau în picioare. Daca trasaturile încep sa se repete, cereti-le participantilor sa vina cu idei noi. E foarte bine daca trasaturile nu sunt prea simple. Ele pot fi vizibile(culoarea hainelor sau a parului), invizibile sau personale(hobbiuri, mâncarea favorita, cântecele favorite în timpul dusului…) sau altele legate de un anume subiect(cred…simt…. despre minoritati, barbati, femei, tigani sau migratori, evrei etc. ) Acest joc trebuie sa se desfasoare repede, pentru ca oamenii sa nu se plictiseasca asteptând sa se puna în locul potrivit. Formarea unui cerc revigoreaza sentimentul de grup. Se pot inventa si alte forme de a fi jucat. Daca activitatea se desfasoara la începutul sedintei sau are rolul de spargator de gheata, va sugeram sa va alaturati participantilor si sa jucati împreuna cu ei. Acest lucru ajuta la spargerea barierelor. SUGESTII Domino va fi demonstrat cî nu putem cunoaste întreaga personalitate a omului doar cu ajutorul vazului. Totusi, când întâlnim pentru prima data oamenii îi judecam bazându-ne pe ceea ce vedem. Folositi”Primele impresii “pt a explora ceea ce vedem si pentru a afla daca toti vedem la fel. VISURI Nivelul 2 tema G I M A
  • 53. all different equalall 53 O caracteristica pa care toti oamenii o avem este abilitatea de a visa si de a ne imagina un viitor mai bun. Aceasta activitate întareste simtul egalitatii în cadrul grupului cu ajutorul împartasirii viziunilor si a visurilor noastre. TEME ?? Egalitatea mai presus de originea etnica si culturala ?? Solidaritate si empatie între membrii grupului SCOPURI ?? Accentuarea egalitatii în cadrul grupului ?? Generarea solidaritatii si a empatiei si crearea unei atmosfere placute în grup ?? Încurajarea cooperarii ?? Cunoasterea reciproca TIMPUL 1 ora MARIMEA GRUPULUI Între 6 si 40 PREGATIRE panoplie si marker-câte un set pentru fiecare grup participant INSTRUCTIUNI 1. Organizarea acestei activitati va depinde de marimea grupului. Daca grupul e mediu(10 oameni)lucrati cu el ca întreg. Daca e mai mare faceti grupe de câte 5-6. 2. Dati-le cinci minute sa reflecteze asupra viitorului –în termenii familiei, slujbelor, hobbiurilor, dezvoltarii personale, drepturilor civile etc. 3. Apoi cereti-le sa-si dezvaluie aspiratiile si visurile si sa argumenteze. ar trebui sa scrie sau , de preferat sa deseneze , trasaturile comune pe un afisier , de exemplu faptul ca au un servici, copii, casa etc. 4. Cereti fiecarui grup sa-si prezinte desenele sau concluziile tuturor celorlalti. 5. Continuati prin a le cere sa mentioneze idividual sau pe grup , 3 lucruri care îi împiedica sa-si atinga aspiratiile si 3 care lucruri concrete pe care ei, ca si grup , le-ar putea face pentru a vedea o parte din visurile lor împlinita. Concluzii si evaluare Începeti prin a-i întreba ce au simtit în timpul activitatii si ce le-a placut. ?? Continuati cu alte întrebari: ?? V-a surprins ceva? ?? Considerati ca toata lumea are dreptul de a-si împlini aspiratiile? ?? Credeti ca unii au mai multe sanse decât altii?Cine sunt acestia si de ce sunt favorizati;este corect? ?? Cum va puteti sprijini reciproc pentru a învinge piedicile si pentru a va îndeplini visurile? SFATURI pentru ANIMATOR Activitatea ofera grupului sau individului posibilitatea de a-si exprima clar visurile sau de a gasi solutii pentru a rezolva împreuna lucrurile. Insistam sa specificam aceasta abordare colectiva pentru a depasi deficientele individuale, cum ar fi”Nu stiu sa fac asta sau asta”…”Nu am ceea ce-mi trebuie. . ”. Activitatea e mai eficienta daca viziunile sunt
  • 54. all different equalall 54 asociate în mod creativ. Daca participantii întâmpina greutati la desenat puteti folosi tehnicile colajului, folosind reviste vechi, foarfeca si lipici. În mod alternativ puteti invita persoane carora sa le prezentati viziunea dumneavoastra sub forma unei scurte piese(schita). Orice alta metoda prin care faciliteaza expresia creativa si spontana este de preferat comunicarii scrise sau orale. Daca grupul este multicultural este mai usor sa faceti referiri la rasism, xenofobie si anti semitism. De altfel, întrebarea “Credeti ca toata lumea are dreptul de a-si îndeplini visurile?”ar trebui sa contribuie la directionarea discutiei si a reflectiilor în acest sens. SUGESTII Încercati activitatea “Baloane”pt a favoriza aparitia sentimentelor pozitive în grup. Gânditi-va la ceva concret pentru a se realiza ideile participantilor facute cunoscute în timpul activitatii sau planificati o alta sedinta pentru a gasi solutiile practice. EUROJOKE CONTEST Nivelul 3 tema I M E doar un râset!Ce conteaza ca e gluma irlandeza sau belgiana? TEME ?? Stereotupurile si prejudecatile ?? Cum este folosit umorul pentru a mentine sau pentru a provoca aparitia unuei prejudecati ?? Responsabilitatea personala în fata situatiilor cu care nu suntem de acord SCOPURI ?? Explorarea bazelor umorului nostru ?? Sa fim constienti de efectul pe care îl au glumele asupra noastra si asupra celor la care se refera ?? Sa discutam despre temerile care se ascund în glumele pe care le spunem TIMPUL 45 min MARIMEA GRUPULUI Oricâti PREGATIRE Adunati mai multe glume potrivite pentru grupul dumneavoastra incluzând : ?? Cele împotriva vegetarienilor, bogatilor, evreilor, politicienilor, starurilor, strainilor, homosexualilor, oamenilor cu deficiente…. . ?? Cele despre subiectele tabu ?? Calambururi si jocuri de cuvinte ?? Farse si glume practice facute unuia dintre membri ?? Caricaturi. ?? Veti avea nevoie de o palarie ?? De o foaie mare de hârtie sau de o panoplie si de un instrument de scris pentru a marca scorurile.
  • 55. all different equalall 55 INSTRUCTIUNI 1. Scrieti glumele pe bucatele de hârtie si puneti-le în palarie. 2. Toata lumea trebuie sa stea într-un cerc;fiecare îsi ia un biletel din palarie si citeste sau mimati gluma întregului grup. 3. Ceilalti participanti evalueaza gluma acordând note de la 1 la 10 4. Când hotarâti dumneavoastra sau dupa fiecare trei glume cereti jucatorilor sa voteze prin ridicarea mâinii. 5. Marcati scorurile pe panoplie Concluzii si evaluare Discutati despre ce au simtit jucatorii în timpul jocului si apoi întrebati-I: ?? Care gluma a fost cea mai buna si de ce?care a primit cele mai putine voturi si de ce? ?? Cum va simtiti când sunteti victima unei glume sau când se refera la ceva ce va preocupa? ?? Care feluri de glume sunt cele mai bune? ?? Ce face ca o gluma sa fie inacceptabila? ?? Ce e rau în a spune glume rasiste sau despre sex? ?? Cum reactaonati când cineva spune o gluma ofensiva: Zâmbiti politicos Râdeti pentru ca si prietenii dumneavoastra râd Afirmati ca nu se cuvine Parasiti grupul fara a spune nimic? SFATURI Alegerea glumelor este importanta deoarece va permite sa aveti control asupra activitatii care v-ar putea scapa usor din mâna. Alegeti atât glume utile sau mai putin utile. Caricaturile pot fi cea mai buna sursa de glume care sa ne ajute sa Învatam ceva bun despre noi însine si despre lume. Feriti-va de glume care i-ar putea rani adânc pe unii membri ai grupului. Ar putea fi instructiv daca ati include glume, mai ales practice , împotriva membrilor grupului. SUGESTII Colectionati caricaturi si glume pe care sa le împartiti între voi. Alegeti un loc permanent în care sa le expuneti. Sau creati propriile caricaturi sau glume pe care sa le distribuiti si altor grupuri si organizatii. Încercati sa le publicati în ziarul local sau în publicatia organizatiei. Observati cum discriminam unele grupuri si apoi le consideram pe ele vinovate de acest lucru. Folositi “Fa-o!” În mod alternativ explorati metodele în care ati face fata cel mai bine situatiilor dificile, folositi “Facând discriminare”. EURO-RAIL “A LA CARTE” Nivelul 2 tema I Nimeni nu este rasist dar… Aceasta activitate se refera la perceperea prejudecatii folosind o situatie de zi cu zi:calatoria cu trenul.
  • 56. all different equalall 56 Temele: ?? Prejudecatile si limitele tolerantei ?? Imagini si stereotipuri despre minoritati diferite. SCOPURI ?? Provocarea stereotipurilor si a prejudecatilor pe care le are participantul despre alte persoane sau minoritati, si despre imaginile si asocierile pe care le propune textul. ?? Reflectarea asupra perceptiilor pe care le au diferiti participanti despre minoritati. ?? Dezvoltarea constiintei de sine privind limitele tolerantei. ?? Confruntarea evaluarilor si a stereotipurilor participantilor. TIMP 90 min-2 ore MARIMEA GRUPULUI Minin 5, maxim 40 PREGATIRE Cîte o copie a listei cu activitati fiecarui participant. Un instrument de scris pentru fiecare. INSTRUCTIUNI 1. Dati câte o copie a listei cu activitati fiecarui participant. 2. Descrieti pe scurt scenariul si rugati-i sa citeasca descrierea persoanelor care calatoresc cu trenul. 3. Acum cereti-le sa aleaga fiecare câte trei oameni cu care le-ar placea cel mai mult sa calatoreasca si trei cu care nu le-ar placea deloc. 4. Dupa ce au ales, sa se grupeze în grupuri de câte patru sau cinci pentr: ?? A-si dezvalui alegerile si motivele care i-au determinat. ?? A compara alegerile facute si argumentele si pentru a vedea daca exista asemanari. ?? A se decide prin consens asupra unei liste comune(trei favoriti si trei nefavoriti). 5. fiecare grup îsi prezinta concluziile si argumentele. Ar trebui de asemenea sa mentioneze în ce “cazuri”au fost mai multe diferente de opinie. Concluzii si evaluare Concluziile si discutia se vor baza pe lucrarile grupului. Compararea rezultatelor diferite e o metoda buna pentru a începe discutia. Puteti continua cu întrebari de genul: ?? Cât de realist sunt prezentate situatiile? ?? A avut cineva din grup o experienta asemanatoare în viata reala? ?? Care sunt factorii principali care v-au determinat sa luati deciziile individuale? ?? În cazul în care grupul nu a reusit sa ajunga la concluzii comune argumentati. Ce a fost cel mai dificil?Ce v-a împiedicat sa ajungeti la un consens? ?? Care stereotipuri sunt evocate în lista pasagerilor?Exista stereotipuri în descrierile date sau doar în mintea si imaginatia noastra?De unde provin aceste imagini? ?? Cum v-ati simti daca nimeni nu ar dori sa stea în acelasi compartiment de tren cu dumneavoastra?
  • 57. all different equalall 57 SFATURI pentru ANIMATOR Lista pasagerilor e foarte lunga si va fi dificil pentru grupuri sa formeze o lista comuna , cceea ce înseamna ca le puteti acorda mai mult timp atât indivizilor cât si grupurilor. Daca doriti puteti reduce lista la 10-14 pasageri si sa o adaptati situatiei locale sau nationale a grupului cu care lucrati. E important ca unele descrieri ale pasagerilor sa corespunda minoritatilor familiare grupului, incluzând si minoritatile “invizibile” cum ar fi homosexualii, persoanele cu deficiente, persoanele infestate cu virusul HIV etc. În cele mai multe cazuri grupurile nu vor reusi sa alatuiasca o lista comuna. Nu puneti accent pe acest aspect al activitatii , mai ales pentru ca poate duce la un consens fals. E la fel de interesant sa analizezi motivele care au facut dificila ajungerea la un consens într-o problema ca aceasta. E important ca fiecare sa respecte parerile celorlalti si sa nu îi condamne pentru viziunile personale. Daca alegerile cuiva par îndoielnice, e mult mai util sa se iscute motivele care l- au determinat sa le faca decât sa îl întrebati despre deciziile personale. De fapt si participantii si dumneavoastra, ca animator, veti fi pusi în posturi dificile:aceasta activitate poate fi usor transformata într-o sedinta de condamnare!De aceea sa nu lasati ca discutia sa devieze spre ideea “ “ci mai degraba sa insistati asupra faptului ca toti avem prejudecati. E la fel de important sa se discute si sa se exploreze faptul ca descrierile pasagerilor sunt foarte sumare , ca stim foarte putin despre personalitatea si conditia lor. Dar nu este acesta modul normal în care reactionam la informatiile din ziare si de la televiziune, din conversatii si întâlniri cu oameni pentru prima data? SUGESTII Aceasta activitate poate fi urmata de “Primele impresii” sau de “Ce vezi?”. În mod alternativ întrebati. -va pe dumneavoastra însiva cât de mult stiti despre cum e sa fii refugiat sau imigrant si sa fii supus prejudecatii si discriminarii, folosind activitatea”Refugiatul” Scenariul Urcati în trenul “Deer Vallez Express”pt a calatori timp de o saptamâna de la Lisabona spre Moscova. Aveti loc la cuseta, cu înca trei persoane. Cu care din urmatorii ati prefera sa calatoriti? 1. Un soldat sârb din Bosnia 2. Un broker financiar elvetian foarte gras 3. un DJ italian care pare sa aiba multi dolari 4. o femeie africana care vinde produse din piele 5. un tânar artist depistat pozitiv cu HIV 6. Un Roma man din Ungaria eliberat din închisoare 7. Un national basc care calatoreste regulat în Rusia 8. Un rapper german care are un stil de viata foarte schimbator 9. Un câtaret la acordeon, orb, din Austria 10. Un student ucrainian care nu vrea sa mearga acasa 11. O românca de vârsta medie, care nu are viza si are un copil de 1 an în brate 12. Un feminist olandez agresiv si tare pe pozitie 13. Un suedez chel aflat sub influenta alcoolului 14. Un luptator din Belfast care pare sa mearga la un meci de fotbal 15. O prostituata poloneza din Berlin
  • 58. all different equalall 58 16. Un fermier francez care vorbeste numai franceza si are un cos plin cu brânza puternic mirositoare 17. Un refugiat kurd care traieste în Germania si acum se întoarce din Libia INSTRUCTIUNI 1. Alegeti individual trei persoane cu care ati prefera sa calatoriti si trei cu care nu. Aveti la dispozitie 15 minute. 2. În grupuri mai mici prezentati-va alegerea si discutati cu ceilalti ce motive ati avut. Apoi încercati sa ajungeti prin consens la o lista comuna cu cei trei favoriti si cu cei trei nefavoriti. Aveti 45 de min pentru aceasta. 3. Apoi fiecare grup îsi prezinta concluziile , urmate de concluzii si de o evaluare a exercitiului. FIECARE DESEN SPUNE O POVESTE Nivelul 2 tema I M A Uneori vedem cceva care ni se pare foarte simplu. Dar uitându-ne din alt punct de vedere vedem altceva. TEME ?? Perceptiile au la baza si depind de experienta, cultura , asteptarile noastre anterioare etc. ?? Deciziile sunt deseori luate pe baza unor date limitate SCOPURI ?? Sa aratam felul în care imaginile noastre despre altii influenteaza interpretarea comportamentului lor. ?? Sa fim constienti de felul în care completam golurile cunostintei noastre. ?? Sa fim constienti de influenta si puterea pe care o au imaginile pe care ni le-am creat, asupra oamenilor. TIMPUL 30 min MARIMEA GRUPULUI Oricâti PREGATIRE ?? Alegeti un desen care se leaga de tema sedintei sau campaniei pe care o desfasuraati. ?? Taiati desenul în asa fel încât fiecare parte sa “spuna o poveste”, iar când le uniti sa fie “o poveste diferita” ?? Lipiti cele doua jumatati pe foi separate ?? Faceti copii cu fiecare jumatate pentru fiecare participant ?? Hârtie si creioane pentru fiecare participant
  • 59. all different equalall 59 INSTRUCTIUNI 1. Spuneti-le participantilor ca vor primi fiecare un desen si , individual, sa scrie despre ce cred ca e desenul respectiv, cine sunt personajele, ce se întâmpla, unde se petrece actiunea etc. 2. Dati-i fiecarui participant prima jumatate a desenului, si în decurs de 5 min sa scrie povestea 3. Acum cereti-le sa schimbe între ei povestile. Daca grupul e mare se poate împarti în grupuri de câte 6 sau 8 persoane. 4. Acum dati-le cea de-a doua jumatate a desenului si cereti-le sa treaca în revista impresiile despre ceea ce au vazut. Concluzii si evaluare Discutia ar trebui sa favorizeze o analiza a modalitatilor în care ne organizam si revizuim datele pe care le avem. Va vor ajuta urmatoarele întrebari: ?? Despre ce credeti ca a fost imaginea? ?? Cine erau persoanele din imagine? ?? Unde se aflau ei? ?? Ce faceau? ?? De ce erau acolo? ?? De ce v-ati gândit la anumite lucruri(si nu la altele)? ?? Imaginea a fost interpretata diferit de membrii grupului? ?? V-ati schimbat parerea când ati vazut întreaga imagine? În realitate, când se întâmpla ceva sau când vedem doar o parte din “imagine” încercam totusi sa-i dam un înteles. ?? Ce se întâmpla daca mai târziu privim din nou imaginea într-un context mai larg si ne schimbam punctul de vedere? ?? Va razgânditi sau ramâneti la parerea initiala? ?? De ce e greu sa recunoastem ca ne-am razgândit? SFATURI Încercati sa gasiti imagini sau desene potrivite pentru grup si relevante pentru viata lor, sau care se refera la un anumit subiect pe care doriti sa-l discutati. SUGESTII Încurajati pe toata lumea sa promita sa încerce sa fie mult mai critici si mai constienti de cea ce spun oamenii, de ceea ce citesc sau de ce vad, mai ales de imaginile stirilor si ale reclamelor. Faceti-va timp în sedinta urmatoare pentru a-i lasa pe participanti sa va spuna ce surprize au avut si cu ce au ramas. Aceasta activitate se coreleaza foarte bine cu “Ce vedeti?”, în care participantii se uita la imaginile de pe hârtie si se pretind a fi redactorii care scriu articolele PRIMELE IMPRESII Nivelul 1 tema 1
  • 60. all different equalall 60 Prima impresie poate fi foarte înselatoare. Ea este foarte importanta, si e foarte usor sa faci presupuneri gresite la adresa celor pe care nu-i cunosti. TEME ?? Identitatea personala ?? Stereotipia ?? Felul în care ne formam pareri despre oameni, dispunând de foarte putine date adevarate. SCOPURI ?? Compararea felurilor în care oamenii au prime impresii diferite ?? Explorarea faptului ca experientele anterioare nuanteaza primele noastre impresii. ?? Sa fim mai constienti de felul în care impresiile noastre ne influenteaza comportamentul fata de ceilalti. TIMPUL 30 min MARIMEA GRUPULUI 4-12 participanti PREGATIRE ?? Alegeti imagini din reviste cu oameni care au fete interesante/socante/diferite. Lipiti figurile pe o foaie de hârtie si lasati spatiu mult dedesubt. ?? Va trebui sa aveti câte o foaie pentru fiecare participant. ?? Câte un creion la fiecare INSTRUCTIUNI 1. Jucatorii trebuie sa stea în cerc;le dati tuturor câte o foaie. 2. Cereti-le sa se uite la imgine si sa noteze LA CAPATUL PAGINII prima impresie despre persoana din imagine . 3. Apoi sa îndoaie capatul paginii pentru a ascunde ceea ce au scris si sa o dea persoanei urmatoare. 4. Urmatorul scrie si el prima impresie pe care o are despre persoana din imaginea pe care a primit-o , ascunde ceea ce a scris si da mai departe foaia. 5. Acest procedeu se repeta pâna când toti participantii au vazut toate imaginile. 6. Acum desfaceti foile si lasati-i pe toti sa compare “primele impresii” diferite. Concluzii si evaluarea Discutati despre ce s-a întâmplat si cu ce ati ramas: ?? Ca grup? ?? Ce v-a surprins? ?? Pe ce v-ati bazat primele impresii? ?? Prezentati exemple de situatii în care v-ati format o prima impresie complet gresita despre cineva. ?? Care a fost rezultatul? ?? Ce ne spune aceasta activitate despre noi însine?
  • 61. all different equalall 61 SFATURI Înainte de a începe fiti siguri ca toata lumea întelege instructiunile. E bine sa aratati cum trebuie scrisa si îndoita foaia. Foile trebuie sa circule repede, nu trebuie lasat prea mult timp de gândire. Primele impresii se cer. Evitati alegerea figurilor celebritatilor sau ale persoanelor cunoscute. Încercati sa gasiti figuri cât mai variate:de vârste , culturi, etnii diferite, cu talente sau defecte etc. Sa fiti pregatiti pentru argumentari dure ale atitudinilor. În functie de marimea grupului , comentariile pot sa nu fie totdeauna anonime. ALTERNATIVE Daca grupul e mai mare ar fi bine sa folositi un retroproiector. Fiecare participant va scrie prima lui impresie pe o bucata de hârtie numerotata , iar dumneavoastra le veti aduna si le veti citi la final. SUGESTII Introduceti câteva lucruri noi în grupul sau în organizatia cu care lucrati , care sa va ofere posibilitatea aflarii mai multor chestiuni despre oamenii care sunt diferiti;de exemplu invitati un speaker, prezentati filme straine sau organizati seri culturale cu muzica din alte tari. Daca preferati sa lucrati cu imagini ale oamenilor atunci încercati”Portrete” si explorati parerile pe care le aveti despre persoane considerate ratate sau împlinite din punct de vedere social. Daca doriti sa folositi tehnica imaginilor pe care le avem despre persoanele straine “Antonio si Ali”va vine în ajutor. FORTEAZA CERCUL Nivelul 1 tema I M Doriti sa va simtiti ca apartinând unei minoritati sau majoritati?Aceasta activitate este una adecvata. TEME ?? Relatiile minoritate/majoritate ?? Mecanismele politice si sociale care determina divizarea societatii SCOPURI ?? Sa vedem cum e sa apartinem minoritatii sau majoritatii ?? Analiza strategiilor folosite pentru a fi acceptati de grupul majoritar ?? Sa realizam când ne convine sa apartinem minoritatii sau majoritatii. TIMPUL 40 MIN MARIMEA GRUPULUI 6-8 persoane într-un cerc PREGATIRE ?? Hârtie si creioane pentru observatori
  • 62. all different equalall 62 ?? Ceas sau cronometru INSTRUCTIUNI 1. Împartiti grupul în subgrupr de câte 6 sau 8 persoane. 2. Fiecare subgrupa trebuie sa-si aleaga “observatorul” si “persoana din afara/outsiderul”. 3. Ceilalti jucatori sa stea umar lânga umar în asa fel încât sa nu fie loc liber între ei. 4. Persoana din exterior trebuie sa încerce sa intre în cerc , si nu e lasat de cei care formeaza cercul. 5. Observatorul trebuie sa noteze toate strategiile pe care le folosesc cei din cerc si “outsiderul”, si sa cronometreze timpul. 6. Dupa doua sau trei minute , indiferent ca a reusit sau nu sa intre în cerc , ”outsiderul”este înlocuit. 7. Activitatea se termina când toti participantii care au dorit , au fortat cercul. Concluzii si evaluarea Discutati cu toata lumea ce s-a întâmplat si cum s-au simtit. Începeti cu întrebarile urmatoare: ?? Cum v-ati simtit când erati în cerc? ?? Cum v-ati simtit ca “outsider”? ?? Cei care au reusit sa intre în cerc se simt altfel decât cei care nu au reusit? Întrebati-i pe observatori: ?? Ce strategii au folosit “outsiderii”? ?? Ce strategii au folosit cei din cerc pentru a-i împiedica pe ceilalti sa intre? Apoi întrebati-i pe toti: ?? Când va simtiti în minoritate sau ca “outsider”în viata reala si când apreciati faptul ca faceti parte din grup sau din majoritate? ?? Care sunt cele mai puternice grupuri ale societatii noastre?Si care sunt cele mai slabe? ?? Cercul reprezinta privilegiile, banii, puterea, munca . Ce metode adopta grupurile minoritare pentru a avea acces la acestea?Cum îsi apara majoritate statutul? SFATURI Ar fi bine sa le dati indicatii concrete observatorilor, adica sa noteze: ?? ce vorbesc oamenii din cadrul cercului între ei si cu outsiderul. ?? Ce fac cei din cerc pentru a nu-l lasa pe outsider sa intre. ?? Ce spune outsiderul. ?? Ce face outsiderul. Aceasta activitate presupune multa energie din partea celor care participa. În principiu, nu ar trebui sa existe agresiune, doar daca relatiile dintre participanti nu sunt prea prietenoase. Înainte de evaluare se recomanda ca participantii sa fie lasati sa discute neoficial despre ceea ce s-a întâmplat. ALTERNATIVE Daca sunt mai multe grupuri care participa , se poate ca ficare dintre ele sa-si puna un nume. Acest lucru va revigora sentimentul identitatii grupului. Se poate ca outsiderul sa apartina altor grupuri. LA sfârsitul etapei outsiderul trebuie sa se întoarca la grupul lui, chiar daca a reusit sau nu sa rupa cercul. Acest fapt accentueaza sentimentul singuratatii pe care îl are outsiderul.
  • 63. all different equalall 63 SUGESTII Sugerati-le participantilor sa spuna cum si-ar putea controla mai bine comportamentul si când ar putea, fara sa vrea, sa –i excluda pe unii din grup. De exemplu, exista reprezentanti din toate departamentele comunitatii locale care sa faca parte din grupuri , cluburi, societati sau organizatii locale?Daca ar dori ar putea face parte?Ce îi împiedica?Ce i-ar încuraja sa se alature lor?Gasiti solutia potrivita pentru a oferi tuturor posibilitatea de a participa. Fiind trecute în revista mecanismele de excludere si motivele pentru care excludem persoanele care sunt diferite de noi, poate v-ar placea sa încercati activitatea “Domino”, , pentru a întari sentimentul de grup si pentru a explora trasaturile pe care le avem ca fiinte umane, sau încercati”Sa cautam asemanari si sa descoperim diversitatea”, pentru a explora felul în care fiecare dintre noi este un amestec de trasaturi pe care le au si alti oameni, dar nu toti, si pentru a celebra diferenta. GHICI CINE VINE LA CINA? Nivelul 3 tema I M I-ati vazut vreodata pe Spencer Tracy si pe Katherine Hepburn cinând împreuna?Probabil ati fost prea mici când a aparut filmul. Dar niciodata nu e prea tîrziu! Aceasta activitate se poate desfasura sub forma unei scenete. TEME ?? Stereotipuri, prejudecati si discriminare. ?? Transmiterea prejudecatii cu ajutorul procesului de socializare si educatie. ?? Cum sa rezolvam conflictul. SCOPURI ?? Analiza mesajelor pe care le-am primit de la familie despre oameni cu un fond cultural si social diferit de al nostru. ?? Analiza valorilor care se ascund în spatele acestor mesaje. ?? Sa fim constienti de rolul pe care îl are familia în transmiterea valorilor societatii TIMPUL 45 min MARIMEA GRUPULUI Minim8 persoane PREGATIRE ?? Copii ale role-cardurilor
  • 64. all different equalall 64 Hartie si pixuri pentru observatorii speciali. INSTRUCTIUNI 1. Explicati grupului ca acesta este un exercitiu pentru explorarea rolului familiei in transmiterea de imagini despre persoanele care apartin altor grupuri sociale sau culturale. 2. Cereti 4 voluntari pentru roluri (de preferat 2 voluntari de acelasi sex )si alti 4 care sa fie observatori speciali. Restul grupului raman observatori generali. 3. Spuneti fiecarui observator sa-l observe pe un voluntar si sa ia aminte de toate argumentele folosite. Hotarati cine poate sa observe. 4. Dati fiecarui voluntar cartea de joc si lasati-i 2-3 minute sa-si intre in rol. 5. Pregatiti scena:puneti 4 scaune in semicerc si spuneti-le ca aceasta este camera de zi a unei case si va vor asista la o discutie in familie. Dati semnalul exemplu bateti din palme, pentru a incepe exercitiul. 6. Va trebui sa va hotarati cat va dura exercitiul depinzand de cat de bine se desfasoara. 15 minute e de ajuns. Dati un semnal clar pentru a indica sfarsitul exercitiului. EVALUARE SI CHESTIONARE Incepeti examinarea intrebandu-i pe actori cum s-au simtit. Apoi fiecare observator va citi argumentele folosite de fiecare actor pentru a-i convinge pe ceilalti. Urmati o discutie generala cu toti. Puteti intreba: Au fost argumentele asemanatoare cu cele pe care le-ati auzit in familiile voastre? Ar fi existat vreo diferenta daca in loc sa fie de culoare prietenul sa fie de aceeasi rasa cu fata? Ar fi fost lucrurile diferite daca, in loc ca fata sa-si aduca prietenul acasa baiatul ar fi adus fata acasa? Ce s-ar fi intamplat daca fata ar fi spus ca are o relatie cu o alta fata? Dar daca baiatul si-ar fi prezentat iubitul? Credeti ca asemenea conflict e normal in zilele noastre, sau e ceva trecut? Vi s-a intamplat acest lucru sau cunoasteti pe cineva care s-a confruntat cu o asemenea provocare? SFATURI pentru CEL CARE FACILITEAZA LUCRURILE Daca grupul este deja familiar cu acest tip de exercitii nu mai sunt nevoie de instructiuni, dar e important de mentionat ca jocul unui rol e diferit de interpretarea lui. In jocul unui rol suntem noi insine prezentand un rol sau atitudine predeterminata; interpretarea unui rol inseamnaca intrupam un personaj diferit de persoana noastra. De aceea nu e o problema de dramatizare ci de reprezentare si explorare a unei atitudini sau a unui rol. Daca credeti ca rolurile sunt prea formative sau ca nu au nici o legatura cu realitatea pe care o prezentati puteti face singuri cartile de joc care sa contina patru atitudini normale tipice pentru familiile din cultura voastra. Daca do- riti sa adaptati ideea si sa scrieti si alte roluri o puteti face. Activitatea e adaptabila culturii si realitatii sociale a participantilor. Daca o persoana de culoare e considerata a fi exotica pentru faptul ca in zona nu exista oameni de culoare, atunci prietenul fetei poate fi musulman sau daca familia e catolica, introduceti un evreu. SUGESTII pentru URMARE/CONTINUARE Daca vreti sa explorati in continuare reactiile si atitudinile oamenilor de diferite nationalitati prestati activitatea "eurorail a la carte". Cat de intelegatori si deschisi sunteti cu oamenii car sunt diferiti?Descoperiti cat de dificil poate fi in practica sa fi atat de tolerant pe cat vrei. CARTILE DE JOC(a fi copiate pentru participanti)
  • 65. all different equalall 65 FIICA Ai hotarat sa-ti infrunti familia si spune-le ca vrei sa te muti cu prietenul tau de culoare. Situatia Incepeti exercitiul. Iti anunti familia ca vrei sa locuiesti cu prietenul tau, care e de culoare. Incearca sa-ti aperi hotararea si argumenteaza ca vrei sa iei o pozitie pentru a te opune prejudecatilor fata de relatiile dintre tinerii de origine diferita. MAMA Fiica ta are un prieten de culoare cu care are o relatie foarte apropiata. SITUATIA Va iubiti fiica foarte mult dar nu intelegeti cum a putut sa va faca un asemenea lucru. Va sprijiniti sotul in tot ce zice. Nu va amenintati fiica, mai degraba va e mila de durerea pe care v-o provoaca. Credeti ca baiatul de culoare o abandoneaza si va suferi mult. FRATELE MAI MARE Sora ta are un prieten de culoare cu care are o relatie stransa. SITUATIA In principiu nu-ti pasa daca sora ta iese cu un prieten de culoare si de fapt tu aperi dreptul oamenilor de a fi liberi. in relatiile cu alti oameni. Totusi, cand mama iti spune ca e probabil sa-ti abandoneze sora, incepi sa te gandesti sa ar putea sa se foloseasca de ea. Iti arati grija si vrei sa-ti aperi sora. TATAL Fiica d-voastra are un prieten de culoare cu care are o relatie foarte stransa. SITUATIA D-voastra reprezentati autoritatea in casa, nu sunteti de acord cu relatia fii- cei voastre. Reprezentati tendinta generala moral si va pasa de ce spun oamenii. Nu va considerati rasist, dar faptul ca fiica d-voastra se marita cu baiat de culoare e ceva diferit. Ganditi-va la un tata sever si argumentati precum el ar face. LINIA ISTORIEI NIVELUL 1 TEMA G&M Studierea si predarea/invatarea istoriei e intotdeauna inclinata spre etnocentrism, nationalism si cateodata xenofobie. In timp ce joaca un rol important in socializare si identitate istoria, datorita felului in care e predata/invatata, deseori intareste prejudecatile si stereotiopiile asupra unor popoare si tari. Educatia inter-culturala ar trebui sa promoveze o interpretare a istoriei care sa tina cont de perspective diferite. Nu exista niciodata un singur adevar, acest fapt e adevarat pentru istorie spre deosebire de alte discipline. Ascultand-o sau citind-o istoria altora ne ajuta sa ne intelegem propria istorie. PROBLEME DIVERSE DE DISCUTAT/ADRESAT ?? Citiri diferite ale istoriei si interpretari diferite ale evenimentelor istorice. ?? Etnocentrism si nationalism ?? Empatia si promovarea unei viziuni asupra lumii mai largi.
  • 66. all different equalall 66 SCOPURI ?? Explorarea diferitelor perceptii ale istoriei si ale predarii/invatarii istoriei. ?? Cautarea unor similaritati in sistemele noastre educationale ?? Cresterea curiozitatii si empatia despre istoriile si culturile altor popoare. ?? Generarea unei abordari critice asupra istoriei noastre PREGATIREA Desenati un calendar care sa dateze din 1500 pana in prezent pe o tabla mare sau pe cateva hartii Ace si banda/caseta TIMP 30 minute-1ora MARIMEA GRUPULUI Orice marime INSTRUCTIUNI Fiecare participant sa se gandeasca la 5 date istorice care sunt foarte importante pentru tara sau cultura lor si sa-si scrie numele pe calendar langa fiecare an. Dupa ce toata lumea a facut acest lucru, intrebati de ce aceste date sunt importante, ce reprezinta si de ce le-a ales. EVALUARE SI CHESTIONARE Participantii sa spuna daca au gasit date sau evenimente surprinzatoare sau daca eraufamiliare cu toate. Daca citeva evenimente nu sunt familiare pentru cativa participanti, numiti-i pe cei care le-au inregistrat sa le explice. Discutati cum si de ce invatam despre anumite evenimente din istoria noastra si nu din alte istorii. SFATURI CARE FACILITEAZA LUCRURILE E probabil ca acest tip de exercitiu sa mearga mai bine cu grupuri mai tinere decat mai in varsta. E potrivit pentru grupurile multiculturale dar poate fi bun si pentru cele monoculturale. In acest caz, e interesant de reflectat de ce ne a mintim anumite date si nu altele, ssi ce ne influenteaza. E preferabilsa scrii numele pe calendar decat sa vina fiecare sa si-l scrie. VARIATII Activitatea poate fi adaptata si folosita su un calendar pe un an. Persoanele sa marcheze sarbatorile importante serbate de anumite tari, culturi, religii diferite. SUGESTII pentru CONTINUARE Sa fi constient de faptul ca ce iti spun persoanele sa-r putea sa nu fie intreaga poveste. Dezvolta-ti o abordare critica fata de ce auzi si citesti. Pune-le intrebari! Preluam atitudini fata de altii, nu numai din ce invatam formal, de exemplu in orele de istorie, dar si ceea ce invatam neoficial, prin preluarea unor informatii din ceea ce spun sau fac anumite personaje si in special din glumele pe care le spun. Daca esti interesat sa vezi etnocentrismul perpetuat in glume foloseste "Concursul Eurojokes". IN BLOCUL NOSTRU
  • 67. all different equalall 67 NIVELUL 3 TEMA M&A Atitudinile rasiale conduc nu numai la atacuri violente asupra strainilor sau refugiatilor dar si la discriminare in adaposturi sau la locurile de munca si in alte aspecte ale vietii de zi cu zi. Aceasta activitate este un exercitiu/joc. ASPECTE DE DISCUTAT Conflictele dintre oameni de culturi diferite pot fi rezolvate intr-un mod pozitiv. Analiza conflictelor si felulin care le tratam e diferita depinzand de originea sociala si culturala a persoanelor in cauza. Interesele noastre pot deforma felul in care percepem problema si o putem agrava. SCOPURI: ?? Analiza atitudinii noastre fata de persoanele din grupuri sociale si culturale diferite. ?? Explorarea strategiilor de rezolvare a problemei. ?? Reflectarea asupra limitelor de toleranta. ?? Reflectarea asupra relatiei dintre discriminare si conflicte de interese. TIMP 1h 1/2-2 ore MARIMEA GRUPULUI -minim 10 persoane max 25 PREGATIREA copii ale cartilor de joc copii ale notitelor observatorului copii ale foii:indici pentru gasirea unei solutii pixuri si foi pentru ca observatorii sa ia notite INSTRUCTIUNI 1. Spusele grupului ca vor prezenta o situatie reala, apoi cititi urmatoarele: "Exista un bloc in apropiere . Unul dintre apartamente e inchiriat unui grup care are deseori musafiri de acasa si organizeaza frecvent petreceri. Cativa vecini, in special cei care locuiesc in apartamente apropiate de cel al studentilor sunt deranjati si se plang ca studentii si prietenii lor fac zgomot, nu-i lasa sa doarma si nu au grija de cladire. Vecinii au organizat o sedinta pentru a incerca sa rezolve aceasta problema. " 2. Voluntarii sa joace rolul vecinilor. E nevoie de minimum 6 si max 9. Restul participantilor sunt observatori. 3.Impartiti cartile de joc intre voluntari si dati observatorilor copii ale Notitelor Observatorilor. 5 minute sunt necesare pentru ca persoanele sa stie ce trebuie sa faca. 4. Reamintiti voluntarilor ca scopul e sa descopere o solutie pentru probleme apoi sa inceapa jocul. 5. Discutia sa continue 10 min si si apoi fara intrerupere fiecare participant va primi o copie a indiiilor pentru gasirea unor solutii. Jocul sa continue inca 10 min. Totusi, jocul se poate intrerupe sau prelungi dupa necesitate.
  • 68. all different equalall 68 EVALUARE SI CHESTIONARE Toti paricioantii sa se stranga intr-un grup pentru discutii care ar trebui impartit in 2 parti: 1. EXERCITUL/JOCUL Discutati ce s-a intamplat in joc folosind ca si ghid urmatoarele intrebari: a)Ce au inregistrat observatorii s care au fost impresiile lor fata de joc/exercitiu? b)care a fost parerea actorilor?Le-a fost dificil sa-si intre in rol, ce li s-a parut ca a fost mai greu si ce a fost mai simplu? Participantii u perceput vreo diferenta dintre faza I si faza a II-a, adica dupa ce actorii au primit indiciile pentru gasirea solutiei. c)Ce argumente au fost aduse si au fost bazate pe fapte, motive sau emotii? d)A fost usor sa-si gaseasca argumente pentru sau impotriva studentilor? e)De unde au adus argumente? f)S-a rezolvat problema si toata lumea a fost multumita de rezultat? g)A fost o solutie corecta sau o parte a trebuit sa cedeze mai mult decat cealalta? h)Care au fost solutiile alternative? 2. SITUATIA IN VIATA REALA Odata ce toata lumea a vorbit, grupul ar trebui ajutat in analiza si reflectarea problemelor. Poti lansa dezbaterea prin adresarea de intrebari precum: Jocul a reflectat vreo realitate?Care au fost similaritatile si care diferentele?A fost ceva exagerat? Care dintre personaje a reflectat cel mai bine atitudinile din societatea noastra? Cand facem fata unui conflict care implica persoane din medii culturale diferite, cautam o solutie care e buna pentru toti sau incercam sa ne impunem punctul de vedere si sa neglijam pe cei care gandesc altfel? Cat de mult e conflictul legat de neintelegerile din cultura decat de alte lucruri precum interese personale si economice? A trecut cineva print-un asemenea experiment?Care au fost circumstantele?Daca nu ti s-a intampalt inca, de ce nu? SFATURI pentru CEL CARE FACILITEAZA SITUATIA Fii atent cum ecurge jocul pentru ca ceea ce se intampla va afecta modul in care facilitezi, spre exemplu sa nu folosesti cartile de joc, indiciile pentru gasirea unei solutii si mai departe, cand conduci situatia sa te hotarasti cum sa balansezi discutia dintre analizarea dinamicii grupului, procesele grupului care ia decizii si raportarea problemelor la realitate. Ia nota ca exista 2 carti de joc "Indicii in gasirea solutiei", prima carte pentru "scaun " si a doua pentru cei care joaca. Cel care primeste prima carte va depinde de ceea ce s-a intamplat in joc. Daca s-a ales in mod democratic ca o anumita persoana sa prezideze sedinta, atunci acea perosoana primeste cartea I, daca nu o primeste conducatorul comitetului rezident. Gasirea solutiei pentru problema si luarea deciziilor sunt procese dificile. Persoanele trebuie sa stie sa comunice, sa fie sensibili la nevoile altora, si sa aiba imaginatie si incredere incat sa poata explora problemele in mod cinstit. E mai usor cand persoanele discuta despre interesele lor si incearca sa gaseasca un teren comun sau consens pentru castigul comun astfel incat fiecare persoana sa-si satisfaca nevoile si un castig in rezultat. Din nefericire tot mai multe persoane comenteaza de pe o pozitie pe care va trebui sa o abandoneze cu retineri, si sa faca
  • 69. all different equalall 69 compromisuri astfel incat in final toata lumea are senzatia ca a pierdut ceva in lc sa castige. E important ca in timpul evaluarii trebuie sa faci grupul sa fie constient desi sa faca diferente intre atitudinile pe care le adoptam fata de straini sau de persoanele care sunt diferite si modul in care tratam problemele de zi cu zi care implicaabilitati de comunicare si interpretare. SUGESTII pentru CONTINUARE Participantii sa ia in considerare, in lumina a ceea ce au invatat din aceasta activitate, care sunt pasii pe care-i pot face pentru a imbunatati relatiile dintre diferite grupuri care locuiesc in comunitati locale. Pune planul in actiune. Daca vrei sa continui problema despre identitatea nationala poti folosi activitatea SARBATOARE NATIONALA. In mod alternativ, daca esti interesat in explorarea prejudecatilor si a conflictului din familii incearca GHICI CINE VINE LA CINA. Cartile de joc(a fi copiate pentru participanti) TINERII STRAINI Vorbesti si intelegi limba tarii in care te afli foarte bine, dar nu intelegi de ce vecinii sunt suparati. In opinia ta, tu si prietenii tai studenti va comportati normal. Nu vrei sa-ti parasesti apartamentul sub nici o forma. CONDUCATORUL COMITETULUI REZIDENTILOR Apartamentul tau e departe de cel in care traiesc studentii straini. Personal nu te deranjeaza. Dar nu-ti plac strainii si nu vrei ca ei sa locuiasca in blocul in care stai. TANARA(25-30 ani) Traiesti singura si ti-e teama de studenti pentru ca par a fi ciudati si diferiti fata de tine. O PERSOANA TANARA Esti si tu student. Nu cunosti bine problema, dar vrei sa te muti in apartamentul in care stau studentii. REFUGIAT Esti si tu strain, desi esti dintr-o alta tara decat cea din care sunt ceilalti. Tu si cu familia ta nu prea aveti de-a face cu alte persoane din bloc. Nu ai avut nicio problema cu nimeni in ciuda faptului ca te simti cam izolat. CUPLU MAI IN VARSTA(acest rol trebuie jucat de 2 oameni) Amandoi suntei constienti de probleme datorita carora multi oameni isi parasesc tara si incep o alta viata altundeva. Sprijiniti o organizatie care ajuta tarile in curs de dezvoltare. VECHIUL SOMER Nu esti de acord cu politicile care permit strainilor sa vina si sa lucreze in tarata. Esti de parere ca strainii care vin in tara sa aiba statut de turisti. PROPRIETARUL CLADIRII Strainii si-au platit chiria la timp si nu vrei sa pierzi venitul din acel apartament. Dar nu itiprea plac strainii si vezi acest conflict ca o posibilitate de a mari chiria pentru studentii straini. Pe de alta parte, ai posibilitatea de a le inchiria alt apartament la periferia orasului. NOTELE OBSERVATORILOR Slujba ta ca si observator e sa privesti foarte atent ce se intampla si sa iei note pentru discutia de la sfarsitul jocului. LUCRURILE DE NOTAT SUNT:
  • 70. all different equalall 70 Isi respecta jucatorul randul la vorbit sau se baga altii sau toti incearca sa vorbeasca deodata, sau 1 sau 2 persoane incearca sa impuna parerea? Incearca cineva sa se impuna si sa faciliteza intalnirea? Ce fel de argumente folosesc jucatorii? S-a schmbat atitudinea jucatorilor si comportamentul lor dupa ce au primit "Indicii pentru gasirea unei solutii"? PRIMA CARTE-INDICII pentru GASIREA UNEI SOLUTII Aceasta carte e pentru persoanele care prezideaza intalnirea Nota:Daca pana acum in joc nu a fost aleasa in mod democratic o persoana atunci Conducatorul Comitetului Rezidentilor 1. Prezidarea:Ai fost ales in mod democratic sa prezidezi sedinta/intalnirea, continua sa faci lucrul acesta. Urmeaza mai jos indiciile. 2. CONDUCATORUL COMITETULUI REZIDENTILOR Pana acum intr-un joc nimeni n-a fost ales sa prezideze intalnirea, deci sugereaza ca intalnirea are nevoie de un presedinte si ca acesta ar trebui ales in mod democratic. Propune ca tu sa fi acesta datorita pozitiei tale de leader la Comitetul Rezidentilor. Daca ceilalti sunt de acord pastreaza cartea si foloseste indiciile pentru presedinte de mai in jos. Daca altcineva e ales da-i cartea lui si ia-i cartea acestuia in schimb. INDICII pentru PRESEDINTELE INTALNIRII E datoria ta sa pastrez ordinea si sa facilitezi intalnirea. Trebuie sa te asiguri ca: -toata lumea are sansa de a vorbi; -persoanele isi respecta dreptul sa vorbeasca; -daca e necesar, stabiliti olimita de timp pentru fiecare contributie si nu-i lasati sa depaseasca limita; -nu permiteti limbajul abuziv si asigurati-va ca nu deviaza de la subiect; -incercati sa limitati discutia sau sa o mentineti pe o linie pozitiva; -tineti-i pe pozitii, scopul e sa gasiti solutia la problema; CARTEA A DOUA-INDICII pentru GASIREA SOLUTIILOR Fiecare jucator sa primeasca aceasta carte, cu exceptia Presedintelui. Gandeste-te ce poti face cu rolul tu, pentru a putea gasi o solutie. Ascultati im mod activ si respectati dreptul fiecaruia de a vorbi. Incearca sa legi ceea ce spui cu ceea ce s-a spus. Cand e randul tau sa vorbesti incepe cu un rezumat a ceea ce s-a spus inainte. Fa deosebire intre fapte si opiniile tale. Nu devia de la subiect, concentreaza-te asupra problemei studentilor si asupra necesitatii de a gasi o solutie, nu aduce alte argumente, opinii sau idei pe care le-ai avea. INSULA NIVELUL 3-TEMA M De-a lungul istoriei toate socitetatile au imprumutat si adoptat anumite lucruri unele de la celelalte. Cand se intalnesc diferite culturi exista mari posibilitati pentru profitul comun. Am putea recunoaste acest fapt daca ne-ar fi usor sa vedem dincolo de prejudecati si etnocentrism. SUBIECTE DE DISCUTAT Intelegerea "diferentei" e un pas necesar pentru a-l respecta si recunoaste. Profitul tolerantei si a adaptabilitatii.
  • 71. all different equalall 71 Celebrarea diversitatii. SCOPURI ?? Cresterea informarii felului in care cultura ne afecteaza viata si atitudinile ?? Stimularea discutiei despre felul in care oamenii care au culturi diferite ?? comunica si interactioneaza. ?? Explorarea tabu-urilor culturale si a limitelor tolerantei. ?? Stimularea discutiei despre posibilitatile care ni se deschid ca rezultat al ?? cooperarii interculturale. TIMP 2 ore MARIMEA GRUPULUI 10-16 persoane A JOCULUI Exista o insula unde traiesc 2 triburi. Tribul "y" traieste in regiunile montane si tribul "z" traieste langa coasta. Coexista unii langa altii si rareori iau contact unii cu ceilalti. Cele 2 triburi au limba si culturi diferite, chiar daca pentru fiecare trib balonul are o semnificatie speciala. In tribul "y" considera valoroase diversele tipuri de baloane pentru scopuri religioase si incearca sa gaseasca cat mai multe tipuri, forme si culori posibile. Tribul "z" foloseste, in special cel rotund si rosu pentru scoprui medicale. Recent, cei din tribul "z" sufera de o boala ciudata pentru care, dupa cum spune o legenda, exista un leac, un tip rar de balon care poate fi gasit intr-un loc necunoscut de pe insula. Din fericire pentru ei exista o harta care a fost lasata mostenire, si ei sunt siguri ca ii vor conduce spre balonul de care au nevoie. Din nefericire, harta a fost distrusa intr-un razboi, tribul "z" are numai o parte, legenda spune ca tribul "y" are cealalta parte. Scopul jocului e ca tribul "y" trebuie sa-si apere balonul si tribul "z" sa gaseasca medicamentul de care au nevoie. Totusi, ca siin viata reala, partici- pantii isi vor da seama ca existe rezultate neasteptate. PREGATIREA A. pentru CREAREA CULTURII GRUPULUI -pixuri si hartii; -fotocopii cu notele pentru trib; B. pentru SEDINTA/INTALNIRE -bauturi, cesti si biscuiti destui pentru toata lumea C. pentru CAUTARE -harta care sa arate locul unde este ascuns balonul sa fie taiata in 4 buc. -5 baloane rotunde rosii; -alte 3 baloane de marimi si culori diferite. ex:unul galben rotund, unul lung si verde, altul lung si albastru. -alte 2 baloane similare, dar diferite de celelalte (posibil prezervative) ascunse intr-un loc secret -ata pentru legarea baloanelor. Banda pentru a lipi baloanele pe perete o cutie cu "echipament" cere sa contina ace, foarfece, ruj rosu, banda
  • 72. all different equalall 72 INSTRUCTIUNI Jocul are 3 etape. In partea A cele 2 triburi invata despre cultura lor. In partea B cele 2 triburi se intalnesc si invata sa comunice in limbile lor si in partea C triburile cauta baloanele. 1. Asigurati-va ca totul e pregatit. 2. Imparte grupul in 2 si citeste tabelele jocului si fa o privire de ansamblu asupra jocului PARTEA A. CELE DOUA TRIBURI INVATA DE CULTURA LOR SI ASEAZA LIMBAJUL PROPRIU. 3. Trimite cele grupuri la locuri opuse din camera(reprezentand dealurile si coasta) 4. Inmaneaza copiile rolurilor fiecarui trib si pixuri cu hartii pentru a lua notite. 5. Spine-le ca trebuie sa se hotarasca asupra unui nume pentru trib, sa invete regulile culturii lor si sa creeze un limbaj special PARTEA B. CELE DOUA GRUPURI SE INTALNESC. ACEASTA E O OPORTUNITATE pentru EI DE A INVATA CUM SA COMUNICE SI SA COOPEREZE UNII CU ALTII PRIN IMPARTIREA HRANEI SI A BAUTURII. 7. Dati tribului A biscuitii si tribului B bautura cu cestile. 8. Cele doua grupuri sa vina in centrul camerei(reprezentand terenul neutru) 9. Spuneti-le ca simularea incepe acum. De acum toata lumea trebuie sa-si intre in rol, adica sa foloseasca limbajul si cultura tribului lor PARTEA C. CAUTAREA BALOANELOR. 10. Spuneti-le grupurilor ca acum au 45 de min. Tribul "z"poate incepe negocierile pentru partea de harta care lipseste si sa incerce sa gaseasca baloanele ascunse. EVALUARE SI CHESTIONARE Discutati despre ce s-a intamplat si treceti apoi la ceea ce s-a invatat oamenii si felul in care simularea se apropie de viata reala. A fost greu sa folosesti si sa intelegi limbile? Cum ati comunicat in timpul cautarii? Ati folosit una sau ambele limbi? Ati folosit semne? Ce neintelegeri au fost? Cum ati rezolvat problema deschiderii baloanelor tribului "y"? Cine a facut-o? Ce parere aveti despre inlaturarea tabuurilor culturale? Care sunt triburile culturale din societatea noastra? Ce functii au? Care sunt lucrurile pe care le folosim in viata de zi cu zi care se trag din alte tari sau continente? Va puteti imagina sa traiti numai din ce provine din tara si cultura noastra? De ce e importanta cultura pentru noi? E importanta cultura pentru tine? De ce? Ce ne impiedica sa intelegem alte culturi? Puteti sa dati un exemplu din trecut sau din prezent in care doua culturi s-au adaptat una cu cealalta si au avut vreun castig? In ziua de azi exista multe exemplede conflicte intre culturi. Hotarati-va asupra unui exemplu pe care sa-l discutati: Ce aduce culturile in conflict? Cine castiga si cine pierde in conflict? Ce pierd oamenii prin faptul ca isi deschid cultura? Ce au de castigat? INDICII pentru CEL CARE USUREAZA LUCRURILE Inainte de a incepe, citeste toate instructiunile pentru ca sa sti ce au de facut jucatorii. Timpul jocului trebuie stabilit de tine
  • 73. all different equalall 73 Puteti folosi prezervative care sa reprezinte baloanele ascunse in primul rand pentru ca au forma diferite fata de cele traditionale si in al doilea rand pentru ca prezervativele reprezinta pentru anumite persoane un subiect tabu. Folosirea przervativelor poate duce la testarea limitelor de toleranta a unor participanti. Mai mult, in timpul discutiei se poate ridica problema SIDA si a discriminarii fata de persoanele care au virusul HIV. Gaseste un loc potrivit pentru a ascunde baloanele deosebite(prezervative) dar nu le umflati. Desenati o harta pentru a identifica locul dar asigurati-va ca locul nu poate fi identificat numai pe o jumatate de harta sau 1/3 din ea. Impartiti foaia in 4 buc. Tribul "z" va primi 2 parti. Impartiti celelalte 2 buc. si puneti cate o buc. in fiecare din cele 2 baloane pe care tribul "y" le va primi. Umfla cele 8 baloane colorate si leaga-le cu o sfoara astfel incat sa fie dezumflate fara a pati ceva. Lipeste cele 4 baloane rotunde pe perete la un capat al holului(coasta unde traieste tribul "z"), lipeste celelate 4 baloane pe perete la celalalt capat(dealurile unde traieste tribul "y"). Lasa cele 2 jumatati ale hartii pentru tribul "z" intr-un plic la capatul camerei. Aseaza cutia cu echipament im mijlocul camerei. Nu specifica pentru ce ar putea fi folosite obiectele. S-ar putea sa fie sau nu folosite in joc, participantii sa decida cum isi inventeaza cultura si regulile. Adaugati alte obiecte daca credeti ca sunt folositoare ex:lupa daca harta prea mica, o torta daca aceasta e ascunsa intr-un loc intunecos, o cheie cu care sa se deschida cutia in care se afla harta. Ajutand tribul s invete o limba si sa-si dezvolte cultura: -Acesta e o ocazie pentru participanti sa fie creativi; -Daca grupul se gaseste ca e dificil sugerati ca ei sa inlocuiasca consoanele cu o singura litera ex:in engleza "l" si "r"sunt bune. Alte sugesti:sa spuna cuvinte invers sau sa inceapa fiecare cuv cu o anumita litera. -Asigurati-va ca toti membrii vorbesc limba fluent si ca grupul isi cunoaste cultura. INTALNIREA Prin faptul ca un trib primeste biscuiti si celalalt bautura vei crea o oportunitate pentru participanti sa invete limba celuilalt. Jucatorii trebuie sa comunicE daca trebuie sa-si rezolve problemele intr-un mod comun si satisfacator. CAUTAREA Exista mai multe rezultate posibile care depind de capacitatea de a negocia de temperament si de importanta valorilor culturale a participantilor Daca jocul se intrerupe, poti interveni cu unul sau mai multe replici. Scenariul poate fi urmat: -jucatorii trebuie observe bucatile de hartie din baloanele tribului "y"; -trebuie sa vada daca e posibil sa retraga bucatile de harta dar sa respecte baloanele tribului "y"; -o alta observatie atenta poate arata ca baloanele nu pot fi taiate, dezumflate sau umflate din nou. Totusi, membrii tribului B trebuie sa negocieze atent pentru a-i convinge pe cei din tribul "y" sa incalce tabuurile culturale adica atingerea baloanelor si tribul "y" poate hotari ca cel care va face trea ba aceasta va purta un nas rosu si trebuie sa fie calificat sa "umble in cerc". Acesta este un alt tabu de invins.
  • 74. all different equalall 74 -nu pare sa existe un avantaj, pentru tribul "y" daca-iajuta pe cei din tribul "z" deoarece tribul "z" are doar baloane rosii si tribul "y" are deja unul din ele. Totusi, se va dovedi in final ca tribul "y" poate castiga pentru ca exista 2 baloane ascunse si tribul "z" le poate imparti. SUGESTII pentru CONTINUARE Invatarea si cresterea sunt parti ale procesului continuu de educare interculturala. Dar nu vom culege recolta numai daca muncim la acest proces. ceea ce poti face e sa organizezi un festival intercultural si sa inviti oameni din comunitatile locale. Sa vina si sa imparta hrana, bautura, muzica, dans, jocuri, etc. Nu e intotdeauna asa de usor pe cat vrem noi sa fie sau sa acceptam felul oamenilor care sunt diferiti. Daca vrei sa experimentezi cum te-ai simti daca a-i calatori cu trenul impreuna cu alti oameni care au obiceiuri si traditii diferite de ale tale, incearca "Euro-Rail a la Carte" CARTILE DE JOC(copiate pentru participanti) CARTEA DE JOC pentru TRIBUL Y Locuiesti pe o insula pe care traieste alt trib. Cele doua triburi coexista dar au 2 culturil care rareori se intalnesc. LIMBA TA Trebuie sa inventezi un limbaj simplu pe care sa-l folosesti de-alungul jocului Asigura-te ca tot grupul o foloseste cu eficienta. CULTURA TA Pretuiesti diversitatea baloanelor din motive religioase si incearca sa gasesti cat mai multe forme , culori si tipuri. Baloanele sunt considerate sacre si nimeni nu trebuie sa le atinga, daca o fac sunt pedepsiti. Cei care le pot atinge sunt cei care au fost antrenati pentru a face ritualul umblarii in cerc. In acest ritual persoana aleasa trebuie sa poarte nasul rosu si sa balanseze un balon de nas in timp ce umbla in cerc. Trebuie sa ainventezi si alte aspecte ale culturii inclusiv un nume pentru trib, un un fel de a saluta si reguli pentru organizare sociala de exemplu cine ia decizii si cine vorbeste in numele grupului. CARTEA DE JOC pentru TRIBUL Z Locuiesti pe o insula care e ocupata de un alt trib. Cele 2 triburi coexista dar au 2 limbi si culturi diferite si rareori se intalnesc. LIMBA TA Trebuie sa inventezi un limbaj special pe care sa-l folosesti de-alungul jocului. Asigura-te ca tot grupul il foloseste cu eficienta. CULTURA TA Sunteti o comunitate sociabila si pacifista. Cand va salutati va frecati nasurile. Din acest motiv daca nu ai nasul curat acest fapt e considerat un fapt antisocial. Pretuiesti baloanele rosii si rotunde pe care le folosesti in medicina. Baloanele rosii sunt rare. Trebuie sa inventezi alte aspecte ale culturii tale inclusiv un nume pentru trib si reguli pentru organizarea sociala de ex cine ia decizii si cine vorbeste in numele grupului FA-O
  • 75. all different equalall 75 NIVELUL 2 TEMA M Cateodata altor persoana le plac parintii, sefii, adultii si sunt limitati. . . dar nu suntem si noi? Aceasta activitate e o simulare. SUBIECTE DE DISCUTAT ?? Discriminarea fata de oamenii diferiti ?? Mecanismele care mentin minoritatile intr-o pozitie subprivilegiata SCOPURI ?? Sa experimentezi discriminarea ?? Sa analizezi cum facem discriminari fata de anumite grupuri sociale si in ace- ?? lasi timp le invinovatim pentru pozitia in care se afla ?? Sa vezi cum sa ajuti la pastrarea structurilor sociale nedrepte. TIMP 60 min MARIMEA GRUPULUI max40 Trebuie sa imparti participantii in subgrupe PREGATIREA 4 bucati hartie mari 4 reviste vechi 4 foarfeci 4 pachete de pixuri cu pasta colorata 4 tuburi de lipici optional, 4 setrui de bucati:ata , lana, nasturi, agrafe pentru hartie pixuri si hartie pentru observatori ceas INSTRUCTIUNI 1)Imparte jucatorii in 4 grupe si roaga fiecare grup sa stea intr-un colt al camerei unde pot lucra 2)Fiecare grup sa numeasca un observator pentru a nota ce fac sau spun membrii grupului. 3)Spune ca vei da fiecarui grup materialesi instructiuni despre ce vor face. 4)Du-te la prima grupa, da-le un set de materiale si spune-le:"Aveti o buc. de hartie, o revista, foarfece si lipici. Trebuie sa faceti un colaj care sa reprezinte Primavara. Aveti 20 de minute. Puteti incepe cand vreti. " 5)Du-te la grupa a doua, da-le un set de materiale si spune:"Aveti o buc. de hartie, o revista, foarfece si lipici. Trebuie sa faceti un colaj care sa reprezinte Vara. Aveti 20 de min. Puteti incepe cand vreti. 6)Du-te la grupa a treia, da-le un set de materiale si spune-le:"Aveti o buc de hartie, o revista, foarfece si lipici. Trebuie sa faceti un colaj care sa reprezinte Toamna. Aveti 20 de min. Incepeti cand vreti. 7)Du-te la ultimul grup, da-le un set de materiale si spune-le:"Mso flosamd loerabtbz losnise bauqvxa poyeks seioamanas snjundo laverza losifalitone. Aveti 20 de min. Incepeti cand vreti. "
  • 76. all different equalall 76 8)In timp ce grupurile lucreaza, du-te in jurul lor, incurajeaza-i pe primul, pe al doilea si pe al treilea, dar dezaproba al patrulea grup pentru ca nu fac ceea ce lea-i spus. 9)Dupa 20de min, opreste activitatea si spune-le grupurilor sa inmaneze colajele daca primul grupul nu a terminat mai lasa-i 3, 4 min. EVALUARE SI CHESTIONARE Incepe cu o runda cu cei care au jucat. Intreaba-i ce parere au despre cum au lucrat impreuna, au participat toti? Continua cu observatorii. Intreaba-i ce s-a intamplat in fiecare grup. Implica pe toti, intr-o discutie despre legaturile cu realitatea. Vedeti vreo legatura cu realitatea? Cine e in al patrulea grup din societatea noastra? Cum tindem sa invinovatim victimele injustitiei sociale? Cum reactioneaza cei care se considera victime ale injustitiei sociale? Reactioneaza ca cei din al patrulea grup? INDICII pentru CEL CARE FACILITEAZA LUCRURILE Daca lucrezi cu cativa oameni, adapteaza jocul si creeaza 2 subiecte, primul grup cu instructiuni clare, al doilea cu instructiuni confuze. O alternanta in folosirea prop. fara sens e sa le dai instructiuni potrivite rostite foarte repede sau in alta limba. Fii constient ca aceasta activitate poate genera reactii puternice din partea membrilor grupului IV din cauza frustrarii sau a neintelegerii instructunilor. Uneori se supara pe cel care inlesneste lucrurile, si pleaca, alteori isi indreapta frustrarea spre alte grupuri si ii impiedica sa-si termine lucrul;alteori isi retin sentimentele si isi pasteaza agresiunea pentru mai tarziu. De aceea sugeram unrmatoarele: -asigurati-va ca grupurile sunt formate la intamplare pentru a evitaca cineva din grup sa se simta victima; -inainte de a incepe evaluarea spune-le clar ca aceasta este o simulare si nu tebuie sa ne iesim din roluri. -e important sa lasi timp in timpul evaluarii pentru ca fiecare sa-si exprime sentimentele inainte de a analiza ce s-a intamplat. Daca sentimentele nu sunt exprimate ele vor iesi la iveala mai tarziu si evaluarea va fi dificila. VARIATII Daca vrei sa fie mai provocator sau daca nu ai materialele pune grupurile sa faca o scurta schema. Acest lucru e mai stresant pentru grupul IV care va trebui sa joace si sa nu para stupid. SUGESTII pentru CONTINUARE Uita-te la grupul din societatea noastra cum ii vezi pe cei care i-ai descrie ca ratati, din punct de vedre social. si pe cei care sunt invingatori din punct de vedere social? Explora acest lucru prin "Portrete". Alternativ poti trece la jocul "Drumul spre dezvoltare", care scoate la iveala multe mecanisme prin care sistemul economic prezent face discriminari fata de majoritatea oamenilor care traiesc in sud pentru a pastra pozitia privilegiata a celor din nord. KNYSNA BLUE
  • 77. all different equalall 77 NIVELUL INTAI. TEMA G&I Muzica reprezinta un mijloc excelent pentru a ne apropia de celelalte culturi, dar poate fi purtatoarea unor stereotipi si partiniri. Aceasta activitate permite o patrundere in stereotipiile culturale prin folosirea muzicii intr-un mod mai simplu si relaxant. SUBIECTE DE DISCUTAT -stereotipuri si imagini pe care le avem despre muzica altor tari; -dominatia culturala si influenta produselor masei culturale cosmopolitane asupra gesturilor noastre muzicale; SCOPURI -cresterea curiozitatii despre muzica altor tari si popoare; -provocarea stereotipilor si prejudecatilor despre muzica din surse non-europene; -cresterea curiiozitatii despre alte popoare, culturi, muzica, si limba; -provocarea etnocentrismului in muzica si in alte produse culturale; -intrigarea participantilor si introducerea unei atitudini placute in grup; TIMP -5+10 min. MARIMEA GRUPULUI -oricare PREGATIREA -selecteaza o bucata muzicala sa un cantec dintr-un album dintr-o cultura minoritara sau din alt continent; -daca poti tradu cuvintele(daca se poate), fa copii pentru participanti; -ai nevoie de un casetofon; INSTRUCTIUNI 1. Gaseste timp potrivit pentru aceasta activitate, de ex. la inceputul sesiunii sau dupa o pauza 2. Spune-le grupului ca vei pune muzica si ei vor incerca sa ghiceasca de unde este. 3. Daca muzica contine cuvinte, spune grupului sa-si imagineze ce se spune. 4. Pune muzica pentru 3-4 minute. 5. Spune-le participantilor ca pot discuta despre muzica cu un prieten daca vor, dar sa nu spuna ce au ghicit. Le pot nota daca vor. 6. La sfarsitul sesiunii, pune muzica din nou si invita participantii sa spuna ce au ghicit. 7. Spune-le raspunsul. 8. Daca aicuvintele, da-le o copie si pune muzica din nou. Spune-le sa urmareasca cuvintele. Pot canta daca vor. 9. Continua cu evaluarea si la sfarsitul sesiunii incheie cu alte melodii. EVALUARE Daca consideri ca e bine, poarta alte discutii. Participantii sa spuna daca au fost surprinsi de originea muzicii, daca le-a placut, daca a fost dificil sa ghiceasca de unde se trage si de ce, etc. Daca participantii spun ca muzica nu le-a fost cunoascuta, dar le-a placut, intreaba-i de ce nu au ascultat acest gende muzica pana acum. pentru ca nu se asculta la adio?Dece nu se asculta la radio?
  • 78. all different equalall 78 INDICII pentru CEL CARE FACILITEAZA SITUATIA Alegerea muzicii e foarte importanta pentru succesul activitatii. Functioneaza mai bine daca se asculta o parte a muzicii unde exista cuvinte si mai incolo pune toata piesa, inclusiv cuvintele. In acest fel, participantii nu se concentreazaasupra cuvintelor imediat. Muzica aleasa trebuiesa emane o atitudine pozitiva in camera si asupra grupului indiferent de origine. Fii pregatit sa furnizezi informatii despre muizca ascultata, despr dimensiunea culturala si cat de populara e in tara de origine. O asemenea activitate merge bine cand muzica aleasa nu e evident straina:deseori asociem muzica clasica cu jazzul din America de Nord siEuropa, in timp ce o buna parte este cautata de artisti din medii diferite. Muzica si alte forme de expresie culturala precum dansul sau arta e un mod excelent de apropiere de alte culturi dar fii atent ca poate sa aiba stereotipuri si partiniri. "Knysna Blue", titlul acestei activitati, e de asemenea titlul unui album si cantec sud-african Abdulah Ibsahim. Daca nu sti cu ce muzica sa incepi acesta este un bun inceput, "Knysna Blue" a lui Abdulah Ibsahim. Enja Records SUGESTII pentru CONTINUARE Aceasta activitate, atata timp cat introduce muzica din alte medii culturale, poate fi urmat de faptul ca participantii pot aduce muzica de alta origine pentru grupuri. Totusi, fii atent ca acest lucru sa nu se transforme intr-o competitie despre muzica preferata. Muzica traditionala, dansul, arta si poveatitul, sunt forme de arta cu radacini in cultura lor.Cateodat eliminam povestitul si povestea din folclor pentru ca le consideram ca fiind pentru copii. Totusi, poti intreba multe depsre cultura din ele. Incearca! Incearca sa ghicesti de unde se trag povesti din POVESTI ALE LUMII. O sa fii surprins! ETICHETE NIVELUL 2-TEMA H I&M Conteaza ce spun si ce gandesc altii de tine? SUBIECTE DE DISCUTAT Efectele stereotipizarii SCOPURI -exploararea relatiei dintre ceea ce astepata de la noi si cum ne comportam -cresterea informarii efectului comportamentului nostru asupra altora. -discutarea efecteor stereotipizarii oamenilor TIMP -45 min. MARIMEA GRUPULUI 10 persoane PREGATIREA -etichete simple si albe care se lipesc de 5 cm/2cm 1/ persoana din grup.
  • 79. all different equalall 79 -scrie o caracteristica a fiecarei etichete ex:iresponsabili, spiritual, prost, destept, neindemanatic. -hotaraste o munca pentru grup ex. sa deseneze un poster impreuna, sa organizeze un eveniment, sa mute mobila sau sa aiba o discutie, de ex. intreaba:Daca ar veni in orasul nostru o trupa frumoasa ai vrea sa mergi sa-i vezi? INSTRUCTIUNI 1)Pune o eticheta pe fruntea fiecarui jucator dar ei nu trebuie savada ce scrie pe ele. 2)Explica munca grupului:Spune-le clar ca dupa ce intreprind munca trebuie sa-i trateze pe fiecare dupa eticheta. De ex. :daca cineva are eticheta"lenes" pe fruntea lui, toata lumea trebuie sa-l trateze ca si cum ar fi lenes(dar fara a rosti cuvantul de pe eticheta)(a nu se permite acest lucru). Jucatorii trebuie sa faca eforturi pentru a-si continua activitatea si sa-i trateze pe ceilalti dupa cum spune eticheta 4. La sfarsit jucatorii pot ghici, dar nu acesta este scopul principal al jocului EVALUARE E important ca jucatorii sa aiba timp sa spuna ce au de zis. Incepe prin a intreba daca au putut ghici eticheta si apoi treci la alte aspecte ale activitatii Cum s-au simtit fiecare persoana in timpul activitatii? A fost greu sa-i tratezi dupa eticheta? S-a cumportat cineva dupa eticheta, adica cel care era etichetat ca si "spiritual" a spus glume si s-a comportat mai increzator?S-au persoana lenesa s-a comportat ca atare si nu si-a ajutat participantii? Cum ii etichetam pe oameni in viata reala?Cum ii afecteaza si cum ne afecteaza felul in care ii consideram? In viata de zi cu zi pe cine numim dupa eticheta? Sunt valide? INDICII pentru CEL CARE FACILITEZA SITUATIA Ai grija cum grupezi oamenii cu caracteristici. De ex, daca un membru al grupului e mai lenes nu e bine sa-i dai aceasta eticheta. Scopul jocului nu e sa descoperim pareri personale despre ceilalti din grup. Acest lucru poate fi destructiv si trebuie evitat. Sa fii constient ca acset joc poate genera emotii puternice. SUGESTII pentru CONTINUARE Fii atent la cine ce face, incearca sa rotesti rolurile si responsabilitatile si presupune si e bun la un anumit punct? Poate vrei sa mergi mai departe la activitatea IN BLOCUL NOSTRU si sa examinezi o problema comuna cauzata de etichetare si stereotipizare si incearca sa explorezi cai de gasire a unei solutii fericite. Altenativ, daca ati discutat despre etichetarile pe care le facem asupra imigrantilor care vin sa traiasca in comunitatea noastra poate veni sa folosesti. REFUGIATII pentru a afla mai multedespre realitatea situatiei. Aceasta activitatea e bazata pentru ideea fondata in Pachetul Resurselor Curiculare:culturi si moduri de viata, serviciul educational Dorset, Dorset, Anglia. LIMITA 20 NIVELUL 3 TEMA M
  • 80. all different equalall 80 Limita 20 este o activitate care ajuta participantii sa exploreze discriminarea si excluderea. E distractiv de jucat, dar cere o pregatire buna. 3 echipe trec prin runde diferite a jocului competitiv. SUBIECTE DE DISCUTAT -inegalitatea sanselor in viata, putere, discriminare si excludere -solidaritate, competitie, injustitie -relatia majoritate-minoritate SCOPURI -expresivitatea injustitiei si a discrminarii -descoperirea si toleranta -reflectarea asupra excluderii, relatia majoritate-minoritate, handicapuri sociale si competitie. TIMP 2h 1/2-3 ore MARIMEA GRUPULUI minimum 5 max 35 CONTINUTURI -Pregatire -Privire de ansamblu asupra jocului -Instructiuni -Jocul propriu-zis -runda 1-Vanarea cozii dragonului -runda 2-Sarpele cu clopotei -runda 3-Spargerea balonului -runda 4-sarpele cu clopotei -runda 5-sansa -runda 6-sarpele cu clopotei -runda 7-soapte chinezesti -runda 8-sarpele cu clopotei EVALUARE SI CHESTIONARE Etape ale evaluarii Instructiuni pentru juriu Regulule pentru participanti Sugestii pentru cel care faciliteaza lucrurile Sugestii pentru continuare PREGATIREA Aceasta activitate trebuie pregatita cu atentie. Studiaza instructiunile si descrierea rolului juriului pentru ca sa sti exact cum sa joci Trebuie sa pregatesti: Un pachet de carti de joc pe care sa le folosesti pentru a imparti persoanele in grupuri. Pregateste pachetul pentru ca fiecare jucator sa aiba cate o carte, foloseste doar inimi, diamante si spade. daca ai un numar impar de jucator atunci inimile sa fie in grupul cel mai mare.
  • 81. all different equalall 81 tabele cu o grila desenata pentru a inregistrarea scorurilor dupa fiecare runda tabelele sa fie pregatite cu regulule jocului 3 copii cu instructiunile pentru juriu 1 persoana cu fiecare membru etichete adezive cu semne pentru fiecare membru al echipei(spade, inimi si diamante) 3 batiste pentru coada dragonilor 2 seturi de chei pentru runda sarpele cu clopotei 2 batiste sau ceva similar pentru a lega la ochi participantii in runda sarpele cu clopotei vopsea rosie pentru fata(daca nu este rujul este bun) lungimea sforilor pentru legarea bratelor drepte a celor care vor fi handicapati. 5baloane umflate 3bucati de hartie si creioane(pt soapte chinezesti) un desen a formei soaptei chinezesti pentru juriu un clopotel pentru juriu ceas sau cronometru spatiu larg pentru ca echipele sa se desfasoare PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA JOCULUI Jucatorii sunt impartiti in 3 echipe pentru a concura in rundele jocurilor scurte Juriul apreciaza performantele echiopelor si tine scorul. Scopul e ca fiecare echipa sa castige 20 de puncte-LIMITA 20- la sfarsitul rundei 8 daca nu vor iesi din joc. jucatorii nu stiu dar de fapt exista 8 runde(+una cu handicap)si competitia e aranjata/masluita. Totusi ei afla la sfarsit ca regulile nu au fost corecte si ca 1 echipa are sanse mari si ca au fost favorizati de catre juriu. Rundele 1, 2, si 3 sunt proiectate sa dea o impresie asupra oportunitatilor egale si a competitiei corecte in timpul construirii identitatii de grup si a spiritului echipei. Dupa runda 3 exista o runda cu handicap in timpul careia participantii experimenteaza injustitia pentru prima data. Runda 4 da din nou impresia corectitudinii. Runda 5 se pare ca ofera echipelor sansa imbunatatirii scorului, daca acest lucru e o iluzie. De fapt invinsii vor ramanr tot mai in spate si ivingatorii tot mai in fata. Rundele6, 7, 8 sunt jjucate asa incat la sfarsitul rundei 8 sa existe o mare diferentaintre scorulgrupurilor. 1 sau 2 grupe vor ajunge la limita de scor 20, ceea ce inseamna ca sunt in afara jocului. pentru a sprijini procesul jocului, jucatorii nu trebuie sa stie ca jocul se termina dupa runda 8, altfel se pot retrage. Rundele 2, 4, 6, 8 sunt rundele sarpele cu clopotei. Aceste runde le da jucatorilor senzatia de oportuonitati egale pentru ca sunt runde unde scorurile sunt obiective si cinstite. Totusi sunt in intregime cinstite pentru ca grupul care pierde va avea un dezavantaj pentru ca nu va avea posibilitatea sa vaneze si daca va reusi sa inscrie, va pierde un jucator. Dupa aceasta, in timpul evaluarii trebuie sa existe timp suficient pentru discutarea emotiilor si a comportamentului jucatorilor in timpul jocului si legaturile cu realitatea. INSTRUCTIUNI Nu spune ca LIMITA 20 e un joc despre discriminare si excludere, ca jocul e mani pulat si ca va dura 8 runde. 1. Spuneti-le ca e un joc competitiv si ca grupurile trebuie sa aiba cel putin 20 de puncte la sfarsitul rundei 8 daca nu, vor iesi din competitie.
  • 82. all different equalall 82 2. Alege 2 oameni care vor fi in juriu(alege persoane care sunt buni actori si sunt respectati de ceilalti membrii). Da-le foaia cu instructiunile si trimite-i sa citeasca in alta camera. 3. Imparte-i pe ceilalti in 3 grupe, fiecare persoana trebuie sa-si aleaga o carte de joc 4. Spune-le jucatorilor sa-si ia eticheta care se lipeste , care sa contina logo-ul grupului si pune-o pe tricourile lor ca sa se poata vedea cu usurinta 5. Spune fiecarui grup sa-si gaseasca un loc din camera care sa fie baza lor. Da-le 5 minute sa-si gaseasca un nume pentru echipa lor si sa-si gaseasca un slogan sau un motto. Le poti spune sa-si aleaga un cantec pentru echipa(scopul principal e sa creezi un spirit de echipa si sa ridici entuziasmul jocului) 6. Explica regulamentul cu tabelul 7. Pune in tema juriul si asigura-te ca inteleg ce trebuie sa faca apoi cheama-i in -l explice camer 8. Incepe competitia. PREZENTAREA JOCULUI RUNDA 1 VANAREA COZII DRAGONULUI 1. Spune-le jucatorilor din fiecare echipa sa stea in linie, fiecare sa tina talia celeilalte persoane din fata 2. Ultimul jucator din linie isi baga coada dragonului(batista)in pantaloni sau fusta(fig. 1) 3. Spune fiecarui grup ca trebuie sa prinda cat mai multe cozi de dragon. Numai persoana din fata dragonului poate prinde cozile 4. Cand grupul e gata, dati semnalul de plecare-Porniti!-. Dupa un minut striga ti Stop! 5. Cere-ti juriului sa dea scorul si sa-l explice. Da-le timp suficient pentru a scrie scorul in tabel INDICII Juirul va da scorul:spase 3, inimi2, diamante1 RUNDA 2:SARPELE CU CLOPOTEI 1. Toti jucatorii inclusiv juriul sa stea in cerc 2. Spune-le ca fiecare grup va juca impotriva altui grup. Cineva din grupul care va conduce(cel care cel mai mare scor)vaneaza pe cineva din grupul cu al doilea scor mare. Apoi cineva din al doilea grup cu scor mare vaneaza pe cineva din ultimul grup si in sfarsit, cineva din primul grup vaneaza pe cineva din ultimul grup. 3. Leaga la ochi si pe vanator si pe victima si da-i fiecaruia un set de chei. 4. Spune ca atunci cand vanatorul zornaie cheile, victima trebuie sa raspunda prin zornaitul cheii lui 5. Fiecare vanatoare dureaza 45 de secunde si ambii participanti pot zornai cheile doar de 3 ori 6. Imediat ce participantii sunt gata, da semnalul de incepere. Opreste actiunea dupa 45 de secunde 7. Dupa fiecare vanatoare spune cu voce tare cine e invingatorul. Asigura-te ca juriul noteaza scorul. Daca victima e atinsa de vanator, atunci grupul vanatorului are un punct. Daca victima scapa dupa 45 de secunde, atunci grupul lor are 1 punct si jucatorul pleaca din grupul sau in cel al vanatorului. 8. E important sa se pastreze linistea in timpul jocului. INDICII
  • 83. all different equalall 83 NOTA:In timpul rundei: 1 jucator din grupul spadelor il vaneaza pe unul din cel al inimii 1 jucator din grupul inimii il vaneaza pe cel din grupul diamantelor 1 jucator din grupul spadelor il vaneaza pe 1 din grupul diamantelor Grupul diamantelor e in dezavantaj pentru ca nu au ocazia sa vaneze E important sa-i rotesti pe cei legati la ochi inainte de a incepe jocul pentru a-i dezorienta si astfel sa le ingreuneze munca. Daca grupul e mic asigura-te ca cercul e destul de mare pentru spatiu si sa permita jucatorii sa se miste. RUNDA 3:SPARGEREA BALOANELOR 1. Spune-le jucatorilor din fiecare echipa sa se intinda pe burta, unul langa altul intr-o linie inchisa de atingerea umerilor. Grupul trebuie pozitionat asa in cat fiecare grup sa formeza o parte a unui triunghisi capul fiecarui participant sa fie pe partea imaginata a triunghiului 2. Explica-le ca fiecare echipa trebuie sa tina baloanele in centrul triunghiului si departe de ei. 3. Cand grupurile sunt gata pune baloanele in mijloc(de la 3 la 5 baloane)si da semnalul de incepere tare si clar. 4. Jocul sa tina exact un minut. 5. Juriul sa-si justifice decizia si sa dea scorurile. Asigura-te ca scorurile sunt inregistrate pe tabel. 6. Juriul sa adune scorul fiecarei echipe si sa-l anunte fiecaruia. INDICII pentru CEL CARE FACILITEAZA LUCRURILE Scorul acestei runde:spade5, inimi1, diamante0 RUNDA CU HANDICAP 1. Spune-le ca grupul cu cel mai mare scor(spadele!)trebuie sa distribuie handicapuri grupului celuilalt. 1 grup sa aiba nasurile vopsite in rosu, celalalt sa aiba mana dreapta legata a spate. 2. Spune-le celor din grupul spade sa decida cine sa primeasca handicapul si sa anunte decizia motivand-o 3. Da-le vopseaua si sforile si spune-le sa-si indeplineasca sarcina. 4. Explica-le ca handicapurile vor ramane pana la sfarsitul jocului. RUNDA 4. SARPELE CU CLOPOTEI 1. Da-ti instructiunile de mai sus cu exceptia faptului sa castigatorul fiecarei vanatori are 2 puncte. 2. Dupa runda juriul sa anunte scorul. RUNDA 5 SANSA 1Explica ca cel care va castiga runda i se va tripla scorul pe care il are, a doua echipa va primi scorul dublu si scorul echpei a treia va fi inmultit cu 1, adica ramane acelasi. 2. Fiecarea grup sa argumenteze de ce merita sa i se tripleze sau dubleze scorul 3. Fiecarea grup sa primeasca 2 minute pentru a-si pregati argumentele 4. Fiecare echipa are un minut pentru a-si prezenta argumentele, la inceput cei din grupa spade, apoi cei din inimi, la urma cei din grupul diamantelor. 5. Juriul sa aiba timp sa justifice decizia si sa anunte scorul. INDICII
  • 84. all different equalall 84 Scorurile acestei runde:x3spade, inimix2, diamantex1 RUNDA 6. SARPELE CU CLOPOTEI 1. Instructiunile sa fie ca cele de mai sus cu exceptia faptului ca in aceasta runda castigatorul fiecarei vanatori are 3 puncte 2. Dupa runda juriul sa anunte scorul RUNDA 7. SOAPTE CHINEZESTI 1. Spune-le jucatorilor sa stea in echipe unul in spatele celuilalt pe podea. 2. Pune in tema juriul. Spune-le ca vor arata un desen simplu(ex fig. 3)unui membru din grupul diamante. 3. Rand pe rand, invita fiecare jucator din fiecare rand sa ia instructiunile de la juriu si apoi sa se reintoarca la echipa. 4. Spune-le sa foloseasca un deget pentru ca sa refaca desenul pe spatele jucatorului care sta in fata lui. Acesta la randul lui va reface ceea ce a simtit pe spatele persoanei din fata lui si asa mai departe pana la punctul in care s-a ajuns la persoana de la capatul randului care va desena pe o hartie care va ajunge la juriu. 5. E important sa fie liniste in timpul acestei runde. 6. Juriul sa anunte scorul. INDICII Scorul acestei runde:spade3, inimi2, si amante1. RUNDA8. SARPELE CU CLOPOTEI. Instructiunile sa fie ca cele de mai sus cu exceptia faptului ca in aceasta runda castigatorul fiecarei vanatori are 4 puncte. Spune-le participantilor ca aceasta e ultima sansa sa schimbe echipele si sa se mute intr-un grup mai bun daca vor sa continue jocul si daca sunt intr-un grup care nu a atins inca limita 20. Dupa runda juriul trebuie sa anunte scorul. Va mai anunta ca echipele care nu au atins limita de 20 de puncte trebuie sa iasa din joc. Juriul sa felicite cele mai bune echipe JOCUL SE TERMINA Da-le cateva minute pentru ca sa se vada reactia participantilor si anunta ca de fapt jocul sa terminat. EVALUARE SI CHESTIONARE Evaluarea e partea vitala a jocului LIMITA 20. E absolut esential sa reflectezi asupra comparatiilor care pot fi facute cu discriminarea si injustitia care au loc in viata reala. Evaluarea grupurilor mai mari e mai dificila. Daca mai mult de un facilitator e prezent, evaluarea trebuie facuta in grupuri mici si la final aduna-i pe toti pentru comentarii. ETAPELE EVALUARII 1. Aspecte emotionale 2. Transparenta jocului 3. Aspecte ale dinamicii grupului 4. Legatura cu realitatea 1. ASPECTE EMOTIONALE Adu-ti aminte de pasii principali ai jocului si pune-le participantilor urmatoarele intrebari: Cum va-ti simtit in joc?Cum vi s-au schimbat emotiile? A avut cineva sentimente negative?Ce le-a cauzat? Cum s-au simtit cei din grupul spadecand au distribuit handicapurile?
  • 85. all different equalall 85 Cum s-au simtit cei din simtit cei din grupurile inimi si diamante cand erau handicapati? Cum s-a simtit juriul cand era atat de puternic? 2. TRANSPARENTA Explicati regulule ascunse ale jocului. 3. DINAMICA GRUPULUI Vorbiti despre ce s-a intamplat: Te-ai simtit solidar cu ceilalti jucatori? Cineva care a schimbat grupul in timpul rundelor Sarpele cu clopotei :Ce inseamna sa fi un outsider intr-un grup nou?Si ce inseamna sa-ti parasesti grupul initial? Ce inseamna pentru tine cand te apuci de ceva ce nu-ti place? In ce situatii ti s-a parut usor sau greu sa te aperi, sa-ti aperi sentimen tele sau actiunile? Te-ai opus sau ai pus in discutie cadrul jocului?Daca nu, de ce nu? 4. LEGATURA CU REALITATEA Vezi aspecte ale jocului care se leaga de realitate? De exemplu aspecte ale puterii, competitiei, transparentei, oportunitatii egale handicapurilor, minoritatilor, injustitiei, adaptarii situatiei? Care grup, din tara sau orasul tau, se afla intr-o pozitie care poate fi comparata cu ceea a celor din grupul dinamite sau inimi? In care situatie sunt victimele invinovatite pentru situatia lor? Ce trebuie facut ca regulile jocului sa se schimbe? Ce trebuie facut sa imbunatatesti sau sa sprijini minoritatile din societatea noastra? INSTRUCTIUNI pentru JURIU(sa fie copiate pentru membrii juriului) Nu spune numanui despre aceste instructiuni Limita 20 e un joc manipulant, deci e clar de la inceput cine va fi Treaba ta e sa dai impresia grupului ca ei sunt intr-o competitie reala, cu o sansa reala de a castiga, si ca vei distribui scorul dupa criterii obiective si corecte. Jucatorii cred ca competitia va dura pana va exista un castigator, si ca sa nu fie descalificati trebuie sa aiba 20 de puncte la sfarsitul rundei 8. Participan tii nu stiu acest lucru dar jocul se termina oricum dupa runda 8. Datoria ta e sa motivezi grupurile sa continue si sa capete puncte. Foloseste un clopotel pentru ca sa atragi atentia cand trebuie sa anunti ceva si justifica-ti deciziile RUNDA1:VANATOAREA COZII DE DRAGON Observa grupul in timpul jocului La sfarsitul rundei anunta scorul:spade3, inimi2, diamante1. Inregistreaza scorurile Iti poti justifica motivele pentru decizia ta dupa modul in care a evoluat jocul: "grupul spade a jucat cel mai dur, grupul diamante nu a luat in serios jocul, grupul spade a fost mai elegant, un grup a fost mai galagios, a existat sau nu spiritul grupului". In general si acesta e cazul rundelor impare, vei tinde sa--i invinovatesti pe cei din grupul diamante pentru punctajul slab de exemplu, sunt lenesi, nu loaca corect sau nu respecta regulile, nu sunt politicosi sau ca sunt intr-un grup mai mic. RUNDA2. SARPELE CU CLOPOTEI
  • 86. all different equalall 86 Distibutia jocului in aceste runde nu e manipulata. Datoria ta e sa inregistrezi punctele anuntate. Castigatorul vanatorii are un punct. RUNDA 3. SPARGEREA BALOANELOR Nu te grabi sa deliberezi si sa justifici scorul argumentand cu motive similare, cum ai facut in runda 1. Te poti preface ca judecata iti e bazata pe criterii obiective de exemplu grupul spade au spart baloanele de mai multe ori, nimeni nu a numarat si nu vei putea argumenta!Da urmatoarele scoruri:spade5, inimi1, diamante0. RUNDA CU HANDICAPURI Ajuta-l re facilitator daca are nevoie. RUNDA 4. SARPELE CU CLOPOTEI In aceasta runda castigatorul fiecarei vanatori are 2 puncte. Inregistreaza scorurile anuntate. RUNDA 5. SANSA Fiecare echipa va primi un minut pentru ca sa te convinga, sa convinga juriul ca trebuie sa li se dubleze sau tripleze scorul. Prima data asculta toate apelurile apoi anunta scorul. pentru a mentine suspansul ar fi bine ca in totalul pe care il faci daca ai face comentarii despre toate discursurile si apoi sa anunti scoru rile. Tipul argumentelor poate fi ca pentru celelalte runde dar sa cuprinda referin te pentru prezentarea indemnarilor de exemplu:neconvingerea, daca nu e bine imbracat discursul nu a fost structurat, sau s-au facut greseli gramaticale. Trupleaza scorul celor din grupul spade, dubleaza-lpe cel din grupul inimi si in multeste-lpe cel al grupului diamante cu 1 adica sa aiba acelasi scor. RUNDA 6. SARPELE CU CLOPOTEI In aceasta runda, castigatorul fiecarei echipe are 3 puncte. RUNDA7. SOAPTE CHINEZESTI Facilitatorul iti va da o bucata de hartie cu un desen simplu Arata-l membrului din grupul spade si din grupul inimi, dar nu-l arata celui din grupul diamante, descrie-l in cuvinte. Fa- o discret asa incat jucatorii sa nu observe ca sunt tratati diferit. Asigura-te ca nici un alt jucator sa nu vada desenul. Observa grupurile in timpul jocului La sfarsitul rundei anunta scorurule rundei:spade3, inimi2, diamante1. Noteaza scorul in tabel. Din nou motiveaza scorul. De exemplu spade a descris desenul cu acuratete, la grupul diamante a durat mult, 1 grup nu a tacut. RUNDA8. SARPELE CU CLOPOTEI Castigatorul fiecarei vanatori are 4 puncte. Nu uita sa aduni totalul Foarte important:Adu-ti aminte ca participantii nu stiu ca jocul se termina dupa runda!Revizuieste progresul in competitie La sfarsitul rundei 8 1 sau 2 grupe care nu au limita de scor 20 va fi desca lificata. Felicita-i pe cei din grupul spade pentru efortul lor si pentru scorul excelent si pe ceilalti pentru energie si efort. Facilitatorul va anunta ca jocul a ajuns la final REGULI pentru PARTICIPANTI Copiaza urmatoarele reguli pe tabel si citeste-le participantilor inainte de a incepe jocul LIMITA 20 UN JOC DE COMPETITIE SI FAIR-PLAY Rundele impare:juriul va distribui un total de 6 puncte Rundele pare(sarpele cu clopotei): in a doua runda echipa castigatoare primeste 1 punct
  • 87. all different equalall 87 in a patra runda echipa castigatoare primeste 2 puncte in a sasea runda echipa castigatoare primeste 3 puncte in a opta runda echipa castigatoare primeste 4 puncte Runda 5 e runda sansei!Iti poti dubla sau tripla scorul!Pana la runda 8 grupele care nu au 20 de puncte sut descalificate. Joaca cu fair-play, spirit de echipa, distractie! Cel mai bun sa castige! SUGESTII pentru FACILITATOR Incurajeaza juriul tot timpul si sprijina-le deciziile in special daca jucatorii se indoiesc de judecata. E posibil ca 1 sau mai multe grupe sa opreasca jocul dupa cateva runde pentru ca li se pare incorect. Incurajeaza-i sa joace dar nu-i forta. Daca jocul se intrerupe acest lucru e bun pentru evaluare. Te poti concentra a supra unor intrebari precum "de ce ai oprit jocul?Cine a vrut sa continue?" Poti sa schimbi unele reguli daca grupurile insista, asigura-te ca e o grija colectiva si nu o cerere individuala. Consulta-te cu juriul in aceasta problema. Jocul functioneaza bine daca regulile sunt schimbate incet, ca exemple dati posibilitatea celor din grupul diamantesa vaneze in rundele Sarpele cu clopotei pe ici pe colo. Nu schimba justitia structurata, dar echipele pot avea senzatia ca lucru rile se imbunatatesc. Acesta e un punct bun pentru chestionare. Munca facuta de echipa poate fi schimbatadaca gasesti inlocuitor. Dar adu-ti aminte ca rundele Sarpele cu clopotei sunt corecte(sunt incorecte in sensul ca grupul diamante nu vaneaza niciodata, dar acest lucru poate fi schimbat). Rundele impare se joaca cu viteza, confuzia si nerabdarea din joc pentru a preveni ca un rezultat ca un rezul tat clar sa fie vizibil si rezultatele pot fi prezentate ambiguu. Ceea ce contea za sunt rundele impare. Unele dintre activitatile propuse pentru competitie nu sunt potrivite pentru anumite persoane cu incapacitati. Munca trebuie adaptata in acest sens. SUGESTII pentru CONTINUARE Viata nu e corecta, dar pot s-o faci putin corecta. De ce poti cumpara produse care sunt comercializate si pentru care producatorii primesc un salariu. Ceaiul si cafeaua sunt disponibilie precum si hainele si produsele din hartie. Inrinda sarpele cui clopotei participantii se pot muta dintr-un grup in altul care e invingator. De asemenea si in viata reala unii se muta din tara de origine pentru a-si face o viata mai buna, intr-alta mai buna si cu multe oportunitati. E xista multe motive pentru care imigrantii si refugiatii trebuie sa-si paraseasca tara, acest lucru fiind dificil pentru ei. Dar ce stii tu cum e sa fi refugiat? Daca vrei sa afli , incearca REFUGIATUL LIMITA 20 e tradusa si adaptata dintr-un original german creat de Anamaria Fridli din "Brot fur alles", Elvetia. E folosit aici cu permisiunea lor. Brot fur alles alte jocuri educationale in franceza si germana. (Brot fur alles, str. Mission nr. 21, CH-4003 BASEL) REALIZAREA INFORMATIEI/STIRII NIVELUL 3, TEMA I, M, A.
  • 88. all different equalall 88 Cat de bun e un reporter? Aceasta e o activitate cu exercitiu de interpretare SUBIECTE DE DISCUTAT ?? Cum sunt interpretate diferit aceleasi evenimente de diferiti oameni ?? Promovarea unei viziuni mai largi asupra vietii SCOPURI ?? experienta prezentarii unui eveniment ?? dezvoltarea si intelegerea felului in care prezentarea devine partinitoare ?? constienta asupra modului in care perceptiile noastre pot deveni deformate TIMP 90 de minute MARIMEA GRUPULUI 10 PREGATIREA tabele si pixuri banda pentru inregistrarea tabelelor INSTRUCTIUNI 1. Imparte grupul in doua 2. Un grup sa lucreze impreuna pentru a dezvolta un exemplu de 5 minute bazat pe un incident sau eveniment. Poate fi un eveniment real sau unul inventat care sa implice conflictul dintre 2 grupuri cu culturi si vieti diferite. 3. Cand sunt gata, primul grup sa prezinte schita grupului 2 care joaca rolul de reporteri tv care prezinta un eveniment. 4. Imediat ce schita e gata, cere reporterilor sa paraseasca camera. Da-le 5 minute sa se gandeasca la ceea ce au vazut si sa-si prezinte raportul ca si cum ar face-o la stiri. Nu au voie sa ia notite sau sa comunice unii cu altii. 5. Cheama reporterii in camera pe rand. Fiecare are 3 minute pentru a face reportajul 6. Inregistreaza fiecare reportaj pe tabel separat 7. Odata ce si-au spus reportajul, reporterii pot sta sa asculte si celelalte reportaje, dar sa nu faca nici un comentariu. 8. In final, dupa ce toti au terminat, pune-i sa asculte banda 9. 9. Particpantii sa compare reportejele si sa discute despre ce au invatat. EVALUARE SI CHESTIONARE Incepe prin a intreba reporterii: Ce ti s-a parut mai usor de tinut minte?Ce a fost cel mai greu? Ce ai face daca nu ti-ai aduce aminte de ceva? Intreaba actorii: Au fost omisiuni semnificante in reporteje? Au prezentat reporterii rapoarte concrete despre evenimente? Deschide-ti discutia cu toata lumea: Ce astepti la stiri?Doar un reportaj despre evenimente sau si comentarii sipareri? Spun cu exactitate reporterii ceea ce e comentariu si ceea ce e fapt? Cat de increzatoare sunt stirile de la tv?
  • 89. all different equalall 89 SUGESTII pentru FACILITATOR Fii pregatit sa oferi informatii si exemple de evenimente care fost partinitoare Optional:Mentine activitatea prin folosirea unui cadru care sa reprezinte tv-ul si ceva care sa reprezinte microfonul reporterilor VARIATII Reporterii repezinta jurnalisti de la ziare diferite, de exemplu un ziar de aripa dreapta, unul de stanga, un ziar de scandal, un corespondent strain din alta ta ra care sa reprezinte evenimentul/stirea. In timpul discutiei vorbiti despre diferenta dintre reportaje si daca diferitele puncte de vedere au influentat reportajul PUNE INTREBAREA Ce influenta au proprietarii, cei care fac reclama, legaturile cu partidele politice, asupra a ceea ce se transmite si intelegerea stirilor? SUGESTII pentru CONTINUARE In urmatoarea sesiune uita-te la ziarul local si uita-te la stirile de la tv si discuta cat de concret e reportajul, care evenimente au fost musamalizate si care lasate pe dinafara?Daca crezi ca exista vreo lipsa de informare scrie o scrisoare editorului. Daca oamenii vor sa exploreze subiectul partinirii din media du-te la activitatea PARTINIRI IN MEDIA. Fii constient ca nu numai informatiile din presa si tv sunt partinitoare;istoria invatata de noi la scoala e de asemenea partinitoare, nationalista si etnocentrista. Uitati-va la LINIA ISTORIEI SI EU NIVELUL 1 TEMA G Toti suntem fiinte unice si de neinlocuit, neori unicitatea noastra ne face sa ne simtim mandrii, cateodata timizi, rusinati. Totusi, toti suntem fiinte omenesti acest lucru ne apropie unul de celalalt. SUBIECTE DE DISCUTAT Diferentele dintre oameni si lucrurie pe care le au in comun SCOPURI Sa te cunosti unul cu celalalt in grup Sa aratam ca toti suntem difreiti Sa aratam ca totusi suntem egali TIMP 30 de minute MARIMEA GRUPULUI 10-12 PREGATIREA Acelasi numar de scaune ca si participantii INSTRUCTIUNI 1. Formati un cerc in care fiecare sta pe scaun
  • 90. all different equalall 90 2. Fiecare participant sa se gandeasca la un fapt special sau o caracteristica pe care o considera unica si nu au impartit-o cu nimeni din grup 3. Alege o persoana care sa inceapa. Ei spun trasatura unica de exemplu"Am vizitat Turcia de 3 ori" 4. Daca nimeni nu impartaseste aceasta caracteristica, atunci persoana urmatoare isi spune trasatura unica. 5. Daca cineva impartaseste aceasta trasatura trebuie sa strige"Si eu"si sa stea in poala celui care si-a spus trasatura. Daca mai multi oameni impartasesc aceasta trasatura, stau unul in poala celuilalt. Apoi toata lumea se duce la loc si cel care spune trasatura trebuie sa incerce sa spuna o caracteristica unica pentru ei. Cand reusesc, urmeaza cealalta persoana din cerc sa spuna. 6. Prima runda se termina cand toata lumea a spus ceva care sa-i diferentieze de ceilalti. 7. Acum incepe runda a doua. Aceasta runda implica cautarea unor caracteristici impartasite de toti din grup. 8. Ia un scaun si spune celui care va zice sa stea in mijlocul cercului. Terbuie sa se gandeasca la ceva care e impartasit de toata lumea din cerc. Spune-le sa rosteasca ce este, de exemplu "Imi place muzica" 9. Toti cei care impartasesc acest lucru trebuie sa se ridice si sa se mute pe un alt scaun in timp ce striga"Si eu". Persoana din mijloc trebuie sa gaseascaun scaun, si altcineva va ramane in mijloc care va spune mai departe. EVALUARE SI CHESTIONARE Vorbiti despre joc si felul in care s-au simtit, apoi puneti intrebari: Ce a fost mai usor, gasirea lucrurilor care ne separa de altii, sau gasirea lucrurilor pe care le impartasim? In viata reala cand ne place sa ne simtim unici si diferiti si cand ne place sa ne simtim la fel cu ceilalti? Gandeste-te la caracteristicile pe care le-ai ales;lucrurile care te-au separat de grup, le poti avea in comun cu altii din alte grupuri? Lucrurile care au fost comune pentru toti, pot fi comune pentru toata lumea? In cazul in care prea multe caracteristici au fost mentionate, poti intreba "Ce inseamna faptul ca toti avem ochi, inima si stomac? INDICII pentru FACILITATOR Aceasta activitate tebuie jucata repede. Le poti spune participantilor ca au 10 secunde sa se gandeasca. pentru a mentine jocul e important ca numarul participanti lor sa nu depaseasca 10-12. Daca lucrezi cu un numar mai mare poti crea 2, 3 sub grupe. In timpul celei de-a doua runde e posibil ca afirmatii ca" e si brate"sa fie spuse de mai multe ori. Le poti spune participantilor sa se gandeas ca la caracteristici, sau poti vorbi despre acest lucru in evaluare. Activitatea se poate desfasura si fara scaune, oamenii pot sta pe jos dar nu e asa de confortabil. E recomandabil sa faci parte din grup ca orice participant. SUGESTII pentru CONTINUARE Cine si ce suntem e dat(a) de experienta noastra de viata. Diferite experiente formeaza oameni in moduri diferite dar credem ca experientele comune afecteaza sau influenteaza oamenii in mod diferit. Poti explora felul in care evenimentele au format membrii grupului tau folosind POVESTEA MEA.
  • 91. all different equalall 91 PARTINIRI IN MEDIA NIVELUL 3 TEMELE I, M, A. O activitate interesanta si larga pentru ca grupul sa lucreze la rolul mediei in raspandirea stereotipiei, prejudecatilor si partinirii. SUBIECTE DE DISCUTAT Stereotipuri si prejudecati:cum sunt multiplicate si raspandite in societate Calitatea, cantitatea si informatia:manipulare, idei, abuz si lipsa de informare Imagini despre oameni si grupuri "diferite"datorita stereotipiei si generalizarii Dificultatile de care ne lovim in schimbarea imaginii si a perceptiilor Mecanismul "tap ispasitor"social. Tendinta de a invinovati pe altii pentru probleme le sociale fara a analiza toate cauzele. SCOPURI A da posibilitatea participantilor sa exploreze imaginile pe care majoritatea societatii o are asupra oamenilor din culturi, origini, minoritati diferite. A observa ca nu toate culturile diferite de a noastra au o imagine sociala negativa. A analiza rolul mass mediei in crearea si dezvoltarea stereotipiilor si prejudecatilor sociale. TIMP PARTEA A 2 1/2 ORE PARTEA B O SAPTAMANA PARTEA C 2 1/2 ORE MARIMEA GRUPULUI minim 10 , maxim 25 de persoane, participantii sa fie de peste 13, 14 ani PREGATIREA PARTEA A:tabel, marker PARTEA B:depinde de resursele disponibile. Materialele care pot fi folosite in acest tip de activitate sunt variate:ziare, reviste, inregistrari video a programelor tv, radio. E posibil sa faci aceasta activitate doar cu ziare, reviste pe care le pot aduce participantii. PARTEA C:Pt plenar:tabel sau o tabla mare, markere sau creta. INSTRUCTIUNI Aceasta activitate e impartita in 3 etape: PARTEA A:PREGATIREA 1. Imparte participantii in grupuri de 4-6 oameni 2. Explica-le ca in timpul cursului de saptamana viitoare, vor analiza diferite elemente din mass media:tv, radio, si in special, presa scrisa pentru a afla cum strainii sau persoanale diferite sunt descrise
  • 92. all different equalall 92 3. Discuta exact ce trebuie sa caute participantii si de ce trebuie se fie consitenti:de exemplu limba folosita(sunt ei luptatori pentru libertate sau teroristi)timpul sau spatiul alocat acestor stiri, prioritatea pe care o au, adica e cap de afis sau nota in subsolul paginii si verifica cum sunt tratati sau descrisi oa menii dupa originea lor. Ce fel de fotografii sau alte imagini sunt folosite. 4. Fa o lista cu tipurile de media cu care vei lucra ai da-le grupului. In functie de membrii grupului si de cuostintele tale , poti opta intre faptul ca poti da grupurilor toata sarcina sau ca poti cere fiecarui grup sa trateze un mediu adica o echipa lucreaza cu ziarele care apar zilnic, alta echipa cu revistele saptamanale, alta cu tv-ul, alta cu radioul. PARTEA B:MUNCA IN DOMENIU Grupurile sa primeasca o saptamana pentru a-si indeplini cercetarea si sarcinile. PARTEA C:CONCLUZII 1. In plenar fiecare grup sa-si prezinte rezultatele cercetarii si documentarii Da-ti-le fiecarui grup 20 de minute. 2. Noteaza principalele descoperiri ale fiecarui grup in tabel sau pe tabla. EVALUARE SI CHESTIONARE Odata ce rezultatele sau stabilit, fa un rezumat despre informatia raportata de de fiecare grup. Incearca sa punctezi informatiile cel mai comune precum si cele care pot fi contradictorii. Discutia poate continua cu intrebari precum: Care sunt trasaturile principale prin care minoritatile se grupeaza in jurul nostru si sunt trasate in media? Exista minoritati sau grupuri de straini care sunt descrisi in mod pozitiv? Exista altele care sunt descrise in mod negativ? Imaginile prezentate sunt bazate pe fapte si date, sau pe presupuneri si prejudecati? Cum sunt construite imaginile, din cunostintele reale despre acele grupuri si minoritati, sau prin stereotipuri sau manipularea informatiei? SUGESTII pentru FACILITATOR PARTEA A:Exista avantaje si dezavantaje in ambele optiuni. Cerinta ca grupul sa acopere raza va cere un efort mai mare si organizare a muncii, cerand fiecarei echipe sa se ocupe de 1 mediu va limita viziunea globala a fiecarui grup, dar va fi mai usor sa organizezi si sa permiti oamenilor sa abordeze subiectul cu o mai mare adancime. Din moment ca o mare parte din aceasta activitate se face intr-o saptamana, introdu activitatea(partea A)la sfarsitul unei sesiuni, dar rezerva o intreaga sesiune pentru adunarea rezultatelor(partea C). E recomandabil sa faci aceasta activitate cu participantii care se cunosc si au experienta cu lucrul in grup de exemplu membrii unui grup de tineret sau organizatii. Depinzand de cat de bine te cunosti cu participantii si cu situatia, popti schimba timpul indicat pentru activitate. De exemplu daca activitatea are loc in timpul vacantelor scolare, timpul necesar pentru lucrul pe camp poate fi redus la trei zile, similar poate fi extins daca circumstantele o cer. SUGESTII pentru CONTINUARE Potrivit muncii prestate de echipe poti propune sa organizezi un grup care "sa pazeasca"pt a revizui media pentru exemple de reportajsau distorsiuni rele. Se pot scrie scrisori colective la ziare, tv sau radio, oricand se gasesc exemple de discriminare impotriva cuiva sau impotriva unor minoritati. Daca vrei sa explotezi in continuare relatiile dintre idei, cuvinte si imagini, un mod distractiv de a o face este "cultionary". In mod alternativ, s-ar putea sa-ti
  • 93. all different equalall 93 placa "DRUMUL SPRE DEZVOLTARE", care ridica multe probleme sociale, economice si politice in media. COPILARIA MEA NIVELUL1 TEME G SI M Exista un copil in fiecare dintre noi si bineinteles ca toti am avut o copilarie. Cum a fost? Privind la copilaria cuiva e un mod interesant de a-i intelege si respecta pe ceilalti. SUBIECTE DE DISCUTAT Egalitate si diversitate Similaritati culturale si diferentele intre oameni Asa-zisele "diferente culturale" nu sunt numai culturale dar si economice, politice SCOPURI -sa invatam despre felul in care fiecare din noi a crescut -sa intelegem diferentele sociale si economice care sustin fiecare fiecare persoana si societate -sa generam empatia si intelegerea intre membrii grupului TIMP 45 min MARIMEA GRUPULUI Oricare PREGATIREA Nici o pregatire specialadoar grupul sa mai fi lucrat impreuna. INSTRUCTIUNI 1. Expune scopurile si telurile activitatii 2. Spune-le oamenilor sa se grupeze in 4 sau 6 si sa discute de ce au facut in copilaria lor. Intrebari sugerate: La ce varsta te-ai dus la scoala? Cine mai traia in familia ta? Te- ai dus duminica la scoala sau ai avut alt tip de educatie religioasa? Ai muncit cand ai fost copil? Ce jocuri iti placeau si ce povesti ascultai? Care erau preferatle tale? A trebuit sa ai grija de fratii si surorile tale? EVALUARE SI CHESTIONARE Participantii sa spuna ce au considerat ca a fost interesant si sa compare diferitele copilarii, influentele relative si mediul social sau politic are a prelevat asupra lor. Persoanele sa reflecte asupra copilariei lor si sa spuna daca copii din vecinatatea lor au avut aceleasi experiente? INDICII pentru FACILITATOR Scopul principal al acestei activitati e ca participantii sa-si dea seama ca nu toata lumea are aceleasi sanse in viata, si chiar daca sunt vecini, au crescut in conditii diferite. Mai mult. Mai mult, se sustine faptul ca diferenta nu vine din culoarea pielii sau religie. Fii
  • 94. all different equalall 94 atent!Acest exemplu nu trebuie sa se transforme intr-o sesiune pentru analiza psihologica falsa. Scopul e sa se observe ca, datorita mediului familiilor noastre, conditiilor sociale si economice, locului in care ne-am nascut sau am crescut, avem experiente si perceptii diferite ale vietii si a lumii din jurul nostru. Aceste conditii pot influenta diferenta asa cum o face cultura. De fapt fac parte din cultura noastra, la fel ca si religia, limba sau cu loarea pielii. Tipul de intrebari puse in evaluare trebuie adaptate felului de oameni din grup, de exemplu nu are rost sa intrebi cum e sa ai culoarea pielii diferita daca toata lumea e alba?Nimeni nu trebuie sa se simta tensionat cand dezvaluie ceva care i-ar face sa se simta incomozi. Aceasta activitate e mai interesanta daca participantii isi ilustreaza comentariile cu fotografii sau desene. SUGESTII pentru CONTINUARE "COPILARIA MEA" se combina bine cu "Povestea Mea"care implica identificarea evenimentelor publice si aflarea ce ai facut, sau unde ai locuit cand aceasta s-a intamplat?Daca vrei sa vezi relatiile din familie si cum atitudinile pot varia dupa rol si varsta, incearca "Ghici cine a venit la cina?" POVESTEA MEA NIVELUL 1 TEMA G&M Viata noastra e formata din experiente. Totusi suntem marcati de anumite evenimente mai mult decat altii. Aceasta activitate compara experientele si exploreaza diversitatea si similaritatile din grup SUBIECTE DE DISCUTAT Povesti despre viata Diversitate culturala Lucruri care influenteaza viata participantilor legate de tara, cultura, religie sau familie. SCOPURI Cresterea curiozitatii si empatiei despre cultura altor participanti. Generarea unor abordari culturale a istoriei noastre Crearea constiintei diversitatii asupra istoriei europene. PREGATIREA Un calendar pe o tabla sau pe o bucata mare de hartie. Trebuie marcata in ani si sa inceapa su anul nasterii celui mai in varsta participant, si sa se termine cu anul curent. TIMP 30 de minute -1ora MARIMEA GRUPULUI -oricare INSTRUCTIUNI 1. Fiecare participant sa se gandeasca la 3 evenimente publice care le-au marcat viata, si sa- si scrie numele in dreptul anului in care au avut loc evenimen tele. Acestea pot fi politice, istorice, sportive sau muzicale. 2. Persoanele sa spuna de ce le considera importante, ce reprezinta si de ce le-au ales.
  • 95. all different equalall 95 DISCUTARE SI CHESTIONARE Participantii sa spuna daca au fost surprinsi sau socati de oricare evenimente sau date si daca au fost familiari cu toate. E interesant de discutat cum si de ce le dam importanta anumitor evenimente mai mult decat altora. INDICII pentru FACILITATOR Aceasta activitate se poate desfasura cu orice grup si poate sa inceapa referindu-se la domiciliu. Daca lucrezi cu un grup local aceasta activitate ii ajuta pe participanti sa-si dea seama, chiar daca locuiesc pe aceeasi strada, oamenii le da importanta acelorasi evenimente. Einteresant de observat ca un anumit eveniment a marcat o majoritate de participanti indiferent de originea lor sau educa tia lor -"toti suntem egali". Intr-un grup multicultural e bine sa ridici curiozitatea asupra trecutului recent si influentelor culturale si sa-i incurajezi sa-si respecte mai mult crezurile si convingerile. Calendarul poate fi mai colorat daca participantii adauga poze(o poza polaroid e buna)sau un desen in dreptul anului nasterii lor. Intr-un seminar sau curs, agata calendarul undeva unde poate sta pe toata durata si fa referiri la el. Aceasta activitate se poate continua cu "Copilaria Mea" SUGESTII pentru CONTINUARE Suntem formati nu numai unde locuim, dar si de evenimente, si de familiile noastre si istoria lor. Cat de multe stii de unde sa trag parintii si bunicii tai?. Poate esti ungur sau spaniol, dar poti sa tragi din mai multe nationalitati. Descopera mai mult folosind "copacul vietii". SARBATOAREA NATIONALA NIVELUL 1 TEMA I&M Prin schimbul de informatii despre eroii lor nationali, participantii ajung sa se cunoasca mai bine si sa observe diferentele culturale si istorice SUBIECTE DE DISCUTAT Eroii ca elemente si simboluri ale socialismului sa a culturii nationale Interpretari diferite ale istoriei Diferente si legaturi dintre oameni din culturi diferite si medii etnice SCOPURI Participantii sa devina constienti de persperctvele diferite a evenimentelor istorice impartasite si a eroilor asociate cu ele. Cresterea curiozitatii participantilor despre istorie si eroii din alte culturi Sa fie critici cu istoria lor nationala Sa lucreze la o viziune universala a istoriei Sa reflecteze asupra predarii/invatarii istoriei si a rolului eroilor TIMP 90 DE MINUTE MARIMEA GRUPULUI
  • 96. all different equalall 96 Orice marime intre 10-40 participanti PREGATIREA tabele si markere hartie si creion pentru participanti INSTRUCTIUNI 1. Daca grupul e mare, imparte participantii in grupuri de 5-6 2. Spune-le sa se gandeasca fiecare la eroii nationali, in specia la cei pe care ii apreciaza sau de care sunt mandri. E important sa se precizeze in special daca grupul e multi-cultural, faptul ca eroii nu trebuie sa faca parte din istoria tarii in care locuiesc, ei pot fi atat din tara de origine cat si din tara parintilor lor. Da-le 5 minute. 3. Fiecare membru al grupului sa-si spuna alegerea, si sa spuna de ce sunt sau au fost importanti acei eroi pentru tara lor. Da-le timp suficient pentru schimbul de informatii si de interogare. 4. Fiecare grup sa scrie pe tabel numele eroilor, nationalitatea lor si care a fost realizarea lor. In plenar, fiecare grup sa-si prezinte tabelul celuilalt gr. EVALUARE SI CHESTIONARE Trebuie notat care eroi, daca sunt, sunt mentionati de mai mult de o data. Intreaba-i daca le- a placut aceasta activitate si apoi discuta, punand urmatoarele intrebari: A fost cineva surprins de eroii mentionati?De ce? Toata lumea a auzit de eroii mentionati? pentru ce sunt faimosi eroii nationali?Ce valori umane reprezinta? De ce ii apreciem mai mult pe altii?Unde am invatat sa-i respectam, si de ce? Credeti ca daca ar trai azi valorile si actiunile lor i-ar face eroi? INDICII pentru FACILITATOR Daca grupul e multi-cultural e interesant sa compui grupurile in functie de ori ginea participantilor. In al doilea rand, daca timpulsi atmosfera sunt potrivite, grupul poate face o schita despre un eveniment istoric care a facut pe cineva faimos. Poate fi adaugat un element de competitie intrebandu-i pe ceilalti despre identitatea eroului. Principiul din spatele activitatii, ca eroii traiesc in tr-un cadru cultural si specific national functioneaza mai bine daca grupul e multi-cultural. Diferentele de sex si varsta sunt intersante de asemenea. Poti contribui la activitate prin cautarea unor nou notiuni. Daca multi eroi nationali sunt asociati cu un razboi sau o lupta, atunci e interesant sa prezinte imagini ale eroului din punctul de vedere al celeilalte parti. Se poate intampla ca toti eroii sa fie barbati. Daca e asa e interesant sa intrebi de ce si sa legi evaluarea cu subiecte despre sexism sau discriminare. VARIATII O variatie interesanta ar fi sa impartasesti sarbatorile nationale diferite in diferite culturi si tari. De ce e o anumita zi considerata sarbatoare nationala? SUGESTII pentru CONTINUARE Alte activitati care exploreaza subiecte relationatesunt "Linia istoriei"si "Povestea Mea". Daca lucrezi cu "Eroi Personali"poti compara eroii din ziua de azi cu cei din trecut. Daca vrei o alta activitate incearca"Drumul spre Dezvoltare" si exploreaza fortele economice si politice care fac istorie in prezent.
  • 97. all different equalall 97 EXCEPTIA NIVELUL1-TEMA G Cine vrea sa fie in grupul lui? SUBIECTE DE DISCUTAT ?? Relatia majoritate-minoritate ?? Discriminare SCOPURI ?? Sa discuti despre diferite grupuri din societate ?? Cresterea constiintei despre prejudecati si discriminare ?? Incurajarea empatiei cu experinta nesupuneii si excluderii TIMP 10 minute MARIMEA GRUPULUI 16+ PREGATIREA Adezive colorate. De exemplu, pentru un grup de 16 pers vei avea de 4 albastre, 4 rosii, 4 galbene, 3 verzi si unul alb. INSTRUCTIUNI 1. Lipeste un abtibild pe fruntea jucatorului. Jucatorul trebuie sa stie ce culoare este. 2. Spune-le jucatorilor sa intre intr-un grup cu ceilalti care au acelasi adeziv colorat 3. Nimeni nu trebuie sa vorbeasca, pot comunica nonverbal. EVALUARE SI CHESTIONARE Ajuta-i sa-si exploreze sentimentele despre ce au facut si ce au invatat: Ce-ai simtit in momentul in care te-ai intalnit cu cel care are aceeasi culoare ca tine? Ce a simtit persoana cu adeziv impar? I-ai ajutat sa se organizeze in grupuri? Carui grup apartii de exemplu:ehipei de fotbal, scoala sau biserica? Poate oricine sa se alature grupului? In societatea noastra cine sunt cei ramasi afara? INDICII pentru FACILITATOR Fii atent la cine primeste adezivul alb. Poti manipula compozitia grupului ultim, dar sa nu fie evident. Lasa-i sa creada ca adezivele au fost intamplare. Aceasta activitate poate fi folosita ca si spargator de gheata si sa-i faci pe oamnei sa se grupeze pentru alta activitate.
  • 98. all different equalall 98 VARIATII 1. Foloseste adezive colorate dar nu-l lasa pe cel care va fi exceptia, toti vor fi in grup. 2. Pregatirea ca si pentru variatia 1. Spune-le sa se organizeze, dar in grup sa nu fie decat o persoana cu o culoare, adica vei ajunge cu un "multi-grup". 3. Foloseste puzzle facut din poze care va stimula discutia. INDICII Lipeste foile pe card inainte de a le taia. SUGESTII pentru CONTINUARE Revizuieste politica membrilor grupului sau organizatiei. Se poate inscrie oricine?Ce poti face ca organizatia ta sa fie deschisa oricui?Fiind exceptia nu inseamna ca am fost exclusi, uneori alegem sa stam deoparte si sa fim diferiti. Daca vrei sa vezi ce inseamna sa fi individ poti folosi "1=1" 1 EGAL CU 1 NIVELUL 1 TEMA G Toti suntem diferiti, uneori suntem mandri ca suntem diferiti si ne place s-o aratam. Alteori preferam sa ascundem acest lucru pentru ne temem de respingere sau pentru ca vrem sa fim ca ceilalti. SUBIECTE DE DISCUTAT -identitatea personala -calitatile fiintei umane -toti suntem diferiti, dar suntem egali SCOPURI -sa-i cunoastem si sa-i acceptam pe toti din grup -sa aratam ca suntem diferiti -sa aratam ca suntem egali -sa reflectam asupra felului in care ne formam identitatea TIMP Partea A:30 min Partea B:30 min Partea C:20 min Discutia:20 min MARIMEA GRUPULUI -oricare PREGATIREA -creta si o lista cu trasaturi caracteristice pentru Partea A -hartii si creioane colorate si ace sau banda pentru Partea B INSTRUCTIUNI Aceasta activitate constain 3 mini-activitati care au fos legate pentru a-i face pe particpanti sa exploreze diferentele dintre ei, sa ne gandim ce ne face pe fiecare unici si sa impartasim unele lucruri pe care le avem in comun.
  • 99. all different equalall 99 PARTEA A:DIFERENTE 1. Asigura-te ca ai destul spatiu si ca camera e destul de goala. 2. Spune-le participantilor ca trebuie sa-si imagineze o linie in mijlocul camerei impartind-o in 2 jumatati. Stati pe linie. 3. Spunele sa stea la un capat al camerei si spune"Trece peste linie cel care poarta pantaloni". 4. Dupa ce au trecut linia spune alta caracteristica "Trec linia cei carora le place sa gateasca". 5. Odata ce s-au incalzit, poti include multe caracteristici "Trec linia cei care au prieteni homosexuali sau lesbiene". PARTEA B. UNICITATEA 6. Spune grupurilor sa se gandeasca la tricourile pe care le poarta, in special cei care au inscrise sloganuri legate de subiect. Le poarta pentru ca le place desenul, sau vor sa arate ca sprijina o anumita cauza? 7. Spune-le ca fiecare persoana va desena un slogan pentru tricoul lor, un slogan ca re-i dezvaluie si care spune cine sunt. 8. Imparte hartie si creioane grupurilor si da-le 15 minute sa deseneze sloganul. 9. Cand au terminat, spune-le sa lipeasca sau sa prinda cu ace sloganul de tricoul lor, si sa se plimbe prin camera pentru ca sa se vada ceea ce au desenat. PARTEA C. CAUTAREA LUCRURILOR PE CARE LE AU IN COMUN. 10. Spune-le jucatorilor sa-si gaseasca un partener si sa identifice 3 lucruri pe care le au in comun, un lusru pe care il fac intotdeauna, il simt sau il gandesc, al doilea, un lucru pe care il fac cateodata, il simt sau gandesc, al treilea un lucru pe care nu-l fac, simt sau gandesc niciodata. 11. Spune-le perechilor sa-si gaseasca alta pereche care are aceleasi caracteristici. Daca nu- si gasesc vreo pereche, atunci vor forma un grup de 4 si vor cauta noi caracteristici pe care le impartasesc. 12. Cere echipelor din 4 sa formeze altele din 8 si sa repete negocierile. Activitatea e terminata cand toti participantii formeaza un singur grup si au gasit 3 lucruri pe care le au in comun. 13. Daca grupul e foarte mare, verifica daca impartasesc aceleasi caracteristici, cerandu-le sa stea in cerc, si odata ce caracteristica e mentionata, cei care o au se ridica in picioare. Daca cineva nu "se potriveste", incearca cu alte caracteristici. EVALUARE SI CHESTIONARE Intreaba-i daca le-a placut activitatea si discutati despre ceea ce au invatat. Cum te-ai simtit cand ai trecut linia de unul singur? Cum te-ai simtit cand ai aratat ca esti o persoana unica? Cum a fost cand ai vazut ca ai atatea caracteristici ca si restul echipei? In viata de zi cu zi, cand ne place sa fim unici si diferiti, si cand ne place sa fim la fel sau egali cu ceilalti? Spune-le participantilor sa impartaseasca experienta lor: A trebuit sa-ti ascunzi identitatea pentru a fi acceptat? Ai simtit ca sa facut discriminare daca erai deosebit sau ca erai asociat cu altcineva? Cand a trebuit sa renunti la o parte din identitatea ta pentru a fi acceptat in grup?
  • 100. all different equalall 100 INDICII pentru FACILITATOR In partea A incearca sa gasesti calitati personale care nu sunt impartasite de restul grupului, dart care nu sunt prea intime. Pot fi curiozitati personalede e xemplu:felul in care iti speli dintii, sau canti sub dus. Cand grupul s-a incalzit, treci la experiente personale, intreaba daca cineva s-a simtit discriminat, cine are un prieten imigrant(tigan sau calator), sau daca au prieteni homosexuali, care au trait in alta tara, daca au relatii cu emigranti sau cu persoane imobilizatein scaunul cu rotile. Treci mai departe la placeri personale, dorinte, sentimente. Din moment ce caracteristicile din prima parte trebuie sa fie speciale, trebuie sa pregatesti o lista inaintea i nceperii activitatii. Alege caracteristici potrivite grupului si in functie de ceea ce sti despre praticipanti. Alternativ roaga membrii grupului sa sugereze caracteristicile, dar fii atent ca grupul se cunoaste si nimeni nu va incerca asa rusineze pe nimeni. In timpul partii a doua si a treia depinde de fiecare persoana sa identifice caracteristicile. Sugeram sa te alaturi grupului asa incat sa urmaresti mai bine procesul. SUGESTII pentru CONTINUARE Organizeaza o sesiune in care persoanele pot picta sau sa-si imprime tricourile Poti folosi desene proprii sau sa creezi desen pentru campanie sau pentru oricare alt subiect. Alte activitati la care ai putea trece :"Copilaria Mea", sa vezi diferi tele experiente pe care le-au avut fiecar, in copilarie, cine suntem azi, sau "E roii Personali", sa vezi de ce ne admiram eroii. DRUMUL SPRE DEZVOLTARE NIVELUL 2 TEMA M De-alungul istoriei au existat miscari/migrari ale popoarelor in toata Europa , avand o constantaamestecare a diferitelor grupuri, rase sau culturi. De aceea dimensiunea multi- culturala a societatilor de azi nu e un fenomen recent. Totusi, azi ne lovim de rasism, xenofobie, antisemitism, intoleranta. Victimele rasismului si a xenofobiei sunt de obicei imigrantii si refugiatii, si de asemenea e subliniata ideea ca cresterea rasismului si a xenofobiei e rezultatul crizei economice globale, si ca problema e prin urmare economica. Aceasta poate fi o parte din argumentare dar nu e singura. Exista legaturi clare intre modelul dominant al dezvoltarii economice si miscarile imigrantilor si a refugiatilor dar etnocentrismul si nationalismul agresiv poate fi o cauza a imigrarii. Aceasta activitate ii ajuta pe participanti sa inteleaga cum relatiile economice dintre nord si sud ii forteaza pe oameni sa-si paraseasca tara de origine, si felul in care tarile europene bogate contribuie la deplasarea oamenilor, prin perpetuarea echilibrului dintre relatiile dintre nord si sud. SUBIECTE DE DISCUTAT ?? Relatiile dintre N si S si dezechilibrul care-i guverneaza ?? Interdependenta dintre oameni si tari si dintre N si S ?? Modele de dezvoltare si consecinta lor ?? Relatiile economice si un factor care contribuie la dezvoltarea rasismului si a xenofobiei
  • 101. all different equalall 101 ?? Solidalitate, egalitate si istoria lumii SCOPURI ?? Dezvoltarea intelegerii ca dezechilibrul dintre N si S e unul din factorii care-i forteaza pe oameni sa caute conditii mai bune in alte tari. ?? Intelegerea interdependentei dintre popoare si tari ?? Intelegerea rasismului si a xenofobiei ca parte a problemei globale TIMP 2 ore in total, 75 de minute pentru joc, 45 pentru evaluare. MARIMEA GRUPULUI minim 4, maxim 40 PREGATIREA Echipament necesar pentru fiecare echipa: tabla pentru joc(o fotografie marita e buna) 4 jetoane mari(facute din carton, 2 cm in diametru), 1 galben si 3 de diferite cu lori:maro, albastru, verde. 1 zar fotocopiaza si taie bucata de carton. Daca e posibil pune-le intr-o cutiuta. 70 de boabe de fasole uscata, bucati de macaroane pentru a servi ca simbol(sa reprezinte resursele) INSTRUCTIUNI 1. Imparte participantii in 4 grupe. pot juca individual daca grupul e mic. 2. Imparte jetoanele intre grupe :pune jetoanele intr-o caciula si pune pe cine va din fiecare grupa sa ia unul. In acest fel fiecare va avea o culoare aleasa la intamplare 3. Imparte pastaii de fasole. Da echpei cu culoarea galbena 7, ehipelor care au culoarea maro, verde si albastru 21 de pastai de fasole fiecareia(aceste distributii corespund cu distributia resurselor naturale intre tarile din N si S) 4. Fiecare membru al echipei va arunca zarul sa vada cine incepe 5. Citeste regulamentul jocului 6. Asigura-te ca toata lumea stie ce sa faca, apoi sa inceapa jocul. EVALUARE SI CHESTIONARE La sfarsit spune fiecarei echipe sa priveasca inapoi la drumul parcurs, la patratele la care s- au oprit si sa vada ce s-a intamplat acolo. Daca exista vreun patrat la care nu s-a oprit nici o echipa, citeste cartonasul sa le spui ce s-ar fi intamplat. Continua cu o discutie despre cum s-au simtit jucatorii si ce au invatat: Cum ti s-a parut sa fi"galben"? Cum ti s-a parut sa fi"verde", "maro"sau "albastru"? Exista similaritati intre acest joc si realitate? Pe cine reprezinta jetonul galben?Si pe ceilalti?Putem spune ca cei reprezen tati de jetonul galben sunt prezenti numai in N? Cei care reprezinta celelalte jetoane se gasesc numai in S? Cine beneficiaza atat in N cat si in Sde sistemul din lume? Putem vorbi de un "model de dezvoltare dominant", care poate servi ca cel mai bun in toate situatiile, tarile sau popoarele? Care sunt caracteristicile in functie de acest joc, modelului de dezvoltare prezent? E acesta un model realizabil in sensul ca ii serveste in practica pe toti barbatii si femeile, si pe toatte popoarele din lume?I n viitor ar putea fi posibil un model de dezvoltare care ar putea fi aprobat?cum ar fi acesta? Care sunt legaturile dintre aceasta situatie si
  • 102. all different equalall 102 atitudinile rasismului si a discriminarii?E cinstit sa spui, de exemplu ca imigrantii vin in tara noastra pentru a ne lua banii si resursele? INDICII pentru FACILITATOR Cand se joaca in grup, e mai bine sa existe grupuri de 4 oameni si un maxim de 8 pe grupa. La patratul 49 grupul cu culoarea galbena poate schimba regulile ori cum vor ei. E de presupus ca vor sa schimbe regulile pentru avantajul lor. Le pot face pe celelalte echipe sa se intoarca la start, sa le ia toti pastaii de fasole si sa faca celelalte echipe sa rateze urmatoarele 3 ture. Daca schimba regulile pentru a face ca lucrurile sa fie cinstite, subliniaza ca acest lucru e greu de realizat din punct de vedere politic, pentru ca vor trebui sa convinga electoratul. Va fi o politica nepopulara si vor trebui sa explice cum vor intentiona sa o aplice evitand tensiunile sociale. SUGESTII pentru CONTINUARE Fa o lista cu lucrurile pe care le poti face pentru a imbunatati situatia economica din sud Fa o lista cu lucrurile pe care le face pentru a imbunatati situatia de acasa, de exparticipa la dezvoltarea proiectelor locale, sprijina afacerile locale, boicoteaza firmele care se comporta imoral. Ia aminte cat sti de problema din acest joc. Gasesti ca e greu sa obtii informatii independente si ca stirile nu sunt intreaga poveste? Poti explora aceste lucruri in "Partiniri media" si "Realizarea stirlor" REGULILE pentru JOC Explica-le ca exista jocuri in care regulile nu sunt la fel pentru toata lumea. Aceasta se intampla si in acest joc. Avantajele si dezavantajele drumului spre dezvoltare sunt diferite pentru echipe diferite. Poate parea nedrept, dar nu noi am inventat regulile, noi le-am copiat, cat de corect posibil din realitate. Sansa hotaraste cine cu ce culoare joaca. In realitate, acest lucru nu e determinat de sansa ci de factori geografici, economici sau culturali care au stabilit ostacolele si posbilitatile ca fiecare tara si popor se vor intalni pe drumul spre dezvoltare. 1. Acest joc se joaca ca oricare altul care are nevoie de tabla de joc. 2. Spune-le echipelor sa arunce zarul pe rand si apoi sa mute atatea patrate cate numere arata pe zar. 3. Spune-le ca instructiunile scrise in caseta cu litere sunt instructiunile pentru echipele care joaca cu simbolul galben si cele scrise cursiv sunt pentru echipele care joaca cu simboluri maro, verde si albastru. 4. Daca ajungi pe un patrat de actiune ia cartonul cu actiunea corespunzatoare si urmeaza instructiunile. 5. Prima data cand o echipa ajunge pe un patrat cere-le sa citeasca instructiunile de pe cartonas. ei trebuie sa citeasca instructiunile care sunt relevante pentru ei. 6. Spune-le jucatorilor ca trebuie sa urmeze instructiunile sa mute sau/si sa plateasca precum e dictat. 7. Daca o echipa nu are pastai de fasole pentru ca le-au dat trebuie sa imprumute de la echipa care are mai multe si cat mai repede sa le dea inapoi. 8. Regulamentul jocului nu poate fi schimbat numai cu acordul tuturor grupurilor sau daca exista un ordin special pentru a fi oprit pe unul din cartoanele de actiune. CARTOANE pentru ACTIUNE Patratul 3-"Colonizatorii si cei colonizati"
  • 103. all different equalall 103 Patratul 7-"Sanatate pentru dezvoltare" Patratul 10-"Explozia populatei" Patratul 12-"Razboi si violenta" Patratul 16-"Revolutia urbana" Patratul 18-"Barbati, Femei si Foamea" Patratul 21-"Economia neoficiala si somajul ascuns" Patratul 24-"Educatia pentru dezvoltare" Patratul 27-"O gaura in atmosfera" Patratul 30-"Revolutia tehnologica" Patratul 34-"Sfarsitul ideologiei" Patratul 37-"La sfarsit exista intotdeauna FMI" Patratul 40-"Ajutorul dezvoltarii internationale " Patratul 42-"O cultura de educatie globala " Patratul 44-"Noi migratii, noi segregatii" Patratul 46-"Taierea padurilor si extinctia speciilor" Patratul 49-"Un nou ordin. . . pentru cel care vrei sa ordoni " Patratul 52-"Moartea" Patratul 54-"Dezvoltarea" PATRATUL 3-COLONIZATORII SI CEI COLONIZATI In trecut(si poate si in prezent, dar sub alte forme)tara ta i-a colonizat pe altii de la care ai bogatii si materiale brute. Poti inainta un patrat si sa culegi un pastati de fasole de la fiecare echipa. In trecut(si poate si in prezent dar sub alte forme), tara ta a fost colonizata de altii. Ti-au luat bogatiile si materialele brute. Echipa ta e mai departe de telul dezvoltarii si trebuie sa dai un pastai de fasole echipei cu simbolul galben. PATRATUL 7-SANATATE SI DEZVOLTARE Ai adus un nivel de dezvoltare care iti da posibilitate sa ai un nivel de sanatate, o rata a mortalitaii copiilor redusa, putine epidemii, durata de viata lunga Poti inainta pe un alt patrat. Nivelul de intretinere a sanatatii e redus sau nu exista. Holera, SIDA si alte boli impreuna cu o rata a mortalitaii copiilor ridicata si durata de viata redusa, afecteaza o proportie ridicata a populatiei care te impiedica sa-ti indeplinesti telul dezvoltarii. Da inapoi doua patrate. PATRATUL 10-EXPLOZIA POPULATIEI Ai reusit sa controlezi rata nasterilor, astfel pastrand rata cresterii populatiei stabila sau la un nivel descrescator. De aceea te bucuri de un nivel bun de standard al vietii. Du-te 2 patratele inainte. Ai nivele ridicate de crestere a populatiei si nivele scazute de crestere economica si de aceea, intampini probleme mai mari in necesitatile de baza a mai multor oameni. Du-te inapoi 2 patrate, indepartandu-te de dezvoltare. PATRATUL 12-RAZBOI SI VIOLENTA Ai o puternica industrie a armelor. Vanzarea armelor altor tari inseamna ca devii bogat. Fiecare echipa iti da 3 pastai de fasole si te muti cu un patrat. Tensiunile sociale interne si abuzul drepturilor omului si represiunea cu care merge mana in mana duce la razboi de gherile, razboi civil, razboiul cu tarile vecine. Un nr mare de oameni au cautat refugiu in
  • 104. all different equalall 104 alta parte. Datorita problemelor de securitate trwbuie sa ai o armata mare si un buget militar ridicat. Da 2 pastai de fasole echipei cu culoare galbena si nu avansezi 2 ture. PATRATUL 16. REVOLUTIA URBANA Orasele mari au devenit centre industriale si financiare de importanta majora cu profituri mari si speculatii financiare. Muta-te 3 patrate. Saracirea satelor a fortat pe multi fermieri sa migreze la oras crescand astfel arii intinse de mizerie in cocioabele din orase. Lipsa de oportunitati inseamna ca-ti pierzi muncitorii cei mai buni si oamenii de stiinta care emigreaza in tari unde munca, salariul, si conditiile de viata sunt mai bune. Da inapoi 2 patrate. PATRATUL 18. BARBATI, FEMEI SI FOAME Imbunatatirile in productia de hrana va asigura multa. Desi efectele pe termen lung a colorantilor folositi in producerea hranei sunt necunoscuti, e adevarat ca hrana e intotodeauna disponibila. De aceea te poti duce mai departe cu un patrat. Totusi, daca trebuie sa faci fata surplusurilor, dintre care trebuie sa distrugi pentru a nu ruina piata, stai pe loc. Seceta, folosirea abuziva a solului, proasta folosirea a mijloacelor de cultivare a pamantului, si faptul ca trebuie sa vinzi aproape tot ce produci pentru a plati datoria tarii, face ca pastrarea hranei sa fie acuta si creste astfel foametea. Ramai pe loc o tura. PATRATUL 21. ECONOMIA NEOFICIALA SI SOMAJUL ASCUNS Automatizarea si restructurarea industriei mareste nivelul somajului. Trebuie sa consacri resursele pentru subdivizarea somajului. Din acest motiv du-te cu un patrat inapoi, pentru ca beneficiile globale ale comertului cresc, stai pe loc. absenta, imbatranirea sau distrugerea bazei industriale si criza din productia agricola inseamna ca populatia fara slujba si economia ilegala creste. Du-te inapoi 2 patrate. PATRATUL 24. EDUCATIA pentru DEVOLTARE Un sector mare a populatiei are acces la educatia de nivel superior si secundar care favorizeaza dezvoltarea. De asemenea beneficiezi din oferirea de locuri in Institutiile de Educatie Superioara studentilor straini carora le ceri taxe mari. Vin cauza lipsei de oportunitati de acasa si deseori raman pentru a contribui la economie. Muta-te inainte un patrat si ia un pastai de fasole de la fiecare echipa. Analfabetismul si lipsa educatiei pentru majoritatea populatiei inseamna ca te duci inapoi 4 patrate. PATRATUL 27. GAURA IN ATMOSFERA Industriile polueaza mediul, de ex prin extragerea materialelor brute, prin poluare cauzata in timpul procesului si prin depozitarea deseurilor. Ca rezultat, stratul de ozon e distrus are loc schimbul de clima si alte catastrofe ca o consecinta a dezvoltarii. Vrei sa protejezi mediul si gasesti ca costurile extractiei sunt prea mari sau procesele prea poluante. Iti transferi uzinele industriale in tari slab dezvoltate si ii explorezi resursele naturale. Da inainte doua patrate. Faci fata dezastrelor naturale ca o consecinta a distrugerii mediului. Ceata e mai deasa si mai lunga. Industriile poluante se instaleaza in tara ta, resursele naturale sunt exportate in alte tari. Muta-te cu un patrat inapoi. PATRATUL 30. REVOLUTIA TEHNOLOGICA Revolutia tehnologica iti da posibilitatea pentru dezvoltare. Piata de export pentru noile tehnologii sunt profitabile. Fiecare echipa iti da 2 pastai de fasole si inainteaza 1 patrat. Revolutia tehnologica trece pe langa tine. Da inapoi 3 patrate sau poti cumpara noi
  • 105. all different equalall 105 tehnologii de la fiecare echipa care joaa cu jetonul galben. Orice vrei sa cumperi te va costa 3 pastai de fasole. PATRATUL 37. LA FINAL EXISTA INTOTDEAUNA FONDUL MONETAR INTERNATIONAL FMI iti acopera politicile economice si iti sprijina politicile de investitie de cumparare de intreprinderi publice si serviciile tarilor straine ca o contributie la "dezvoltarea" lor. Aceste masuri iti ofera profituri substantiale. Fiecare echipa iti da 2 pastai ca raspalta a investitiei tale. Da inainte 2 patrate. FMI impune o politica economica de ajustare structurala. Trebuie sa-ti vinzi intreprinderile si serviciile publice. Somajul creste si sectoare mari ale populatiei cad sub linia saraciei. Da-i echipei cu jeton galben 2 pastai ca rasplata pentru interesul fata de datoria straina a ta. Da inapoi 2 patrate. PATRATUL 40. AJUTORUL DE DEZVOLTARE INTERNATIONALA Trebuie sa imparti im mod egal 1% din pastaii de fasole(daca trebuie sa le tai fa-o) alatura- te organizarii de ajutor de dezvoltare internationala pentru a discuta situatia globala si da inainte 1 patrat. Ai primit niste pastai de fasole de la echipa cu jeton galben ca si un imprumut dezinteresat pentru dezvoltare. Trebuie sa te hoatrasti sa-i cheltui pe bunuri si echipament cumparat de ei. Da inainte 1 patrat, daca din moment ce va trebui sa platesti 2 pastai ca dobanda pe datoria ta echipei cu jetonul galben, stai pe loc. Nu uita sa platesti 2 pastai de fasole. PATRATUL 42. O CULTURA DE COMUNICARE GLOBALA Revolutia cumpararii si dezvoltarea industriei audio-vizualului permit valorilor sociale si culturale sa se extinda in lume. Simultan bursa creste astronomic. Da-i inainte 2 patrate si primeste de la fiecare echipa 1 pastai pentru a plati produsele si serviciile informationale. Revolutia comunicarii inseamna ca cultura occidentala si valorile devin "pervasive". . . . Iti pierzi identitatea culturala in timp ce modelele de dezvoltare si comunicare care nu au de-a face cu cultura si istoria devin acce pentru ati. Stai pe locul tau, satnd in fata TV si stai o tura. PATRATUL 44. NOI MIGRARI, NI SEGREGARI Imigrarea crescandaa oamenilor saraci din tarile din sud care cauta o viata mai buna te forteaza sa aloci noi resurse pentru a trata cu imigrantii care ajung in tara voastra. Daca vrei sa te muti cu un patrat, trebuie sa-i dai fiecarei echipe 1 pastai de fasole "ca ajutor". Cresterea emigrarii spre tarile nordice inchide"golirea creierului" a celor care sunt inzestrati si calificati academic. Da inapoi 3 patrate. PATRATUL 46. TAIEREA PADURII SI EXTINDEREA SPECIILOR Nivelele ridicate de consumatie te forteaza sa explorezi in alte regiuni ale planetei. Acest lucru contribuie la disparitia unor arii extinse de paduri si numeroase specii de animale sau plante. Daca ai jucat in interesul tuturor echipelor si nu numai in interesul tau, da inapoi cateva patrate, imparte banii pentru a corecta greseli anterioare si schimba regula jocului. Dar, din moment ce nu e asa se fac lucrurile intr-o lume competitiva, si pentru ca inca mai ai timp si ocazie da inainte cu un patrat. Resursele naturale sunt exploatate si nu primesti nici un profit care sa-ti permita sa te dezvolti. Se intinde despadurirea, clima se schimba si creste foametea Incerci sa faci tot ce poti pentru ca sa-ti protejezi mediul, dar institutiile internationale iti critica politicile legate de mediu. Da inapoi 1 patrat si da un pastai de fasole echipei cu jeton galben.
  • 106. all different equalall 106 PATRATUL 49. O NOUA ORDINE. . . pentru CARE VREI SA O ORDONI Poti schimba regulile jocului cum vrei pentru a-ti da posibilitatea sa-ti ajungi telul cat mai repede posibil. daca orice alt jucator sau echipa protesteaza sau vrea sa se bage in noua ordine a lucrurilor, trebuie sa-ti dea pastaii de fasole Da- inainte 2 patrate. Incearca sa te adaptezi noii ordini si nupune rezistenta, cu putin noroc noua ordine creata nu se va indrepta prea mult de drumul spre dezvoltare. Ca precautie stai o tura. PATRATUL 52. MOARTEA Riscul unei regresii economice e o amenintare serioasa fata de modelul tau de dezvoltare. Daca nu vrei sa incepi jocul din nou de la 0, singura obtiune e sa storci ultima picatura din echipa si sa iei 2 pastai de fasole de la fiecare, si nimeni nu poate spune ca ai avantaj, da inapoi cu un patrat. Caderea pretului materialelor brute si cresterea dobanzii ratelor pe datoria ta, provoaca o regresi une economica severa. Da inapoi cu o decada, sau incepe de la inceputul drumului spre dezvoltare. PATRATUL 54. DEZVOLTAREA Esti norocos ca ai jetonul galben. Ai atins telul dezvoltarii. Poti fi sigur ca toate celelalte echipe sunt departe de acest tel si ca orice ai face, nimeni nu va putea sa-l ajunga. E sigur ca tu detii si controlezi banii si resursele si ca nu a mai ramas mai nimic de la ceilalti. Viata e placuta pentru tine. Totusi exista a menintari pentru tine in viitor:resursele naturale se degradeaza, aerul e poluat la fel si apa;iar pamantul se transforma in desert. Foametea si disperarea cresc in multe locuri din lume. Cativa imigranti incearca sa scape de mizerie pentru a ajunge intr-un loc confortabil, dezvoltat. Dar bucura-te de dezvoltare pana mai poti. Daca ai un simbol altul decat cel galben, ori ai avut un noroc incredibil, sau ai trisat. Altfel, e imposibil pentru cineva care nu are jetonul galben sa atinga acest nivel al jocului pentru ca dezvoltarea e pastrata doar pentru cei privilegiati. Daca multi ar ajunge la acest nivel, ar fi necesar sa imparta resursele limitate si cei care se bucura de beneficii ar renunta la ele. Acest lucru ar fi putin probabil pentru ca ei, cei putini, stabilesc regulile jocului. EROI PERSONALI NIVELUL 1-TEMA I&A Toti ii respectam si ii admiram pe cei care ne inspira. Uneori ei sunt niste modele pentru noi. Prin schimbul de pareri, daca eroii personali, chiar daca traiesc sau au murit, participantii pot ajunge sa se cunoasca mai bine si sa cunoasca mai bine diferitele culturi. SUBIECTE DE DISCUTAT -eroi ca elemente si simboluri a socializarii si culturii; -interpretari diferite ale istoriei si preferinte si gusturi personale diferite; -diferentele si lucrurile in comun intre oamenii cu culturi diferite si medii etnice diferite; SCOPURI -participanti sa fie constienti de diferentele si similaritatile din grup; -cresterea curiozitatii participantilor despre eroii altor persoane;
  • 107. all different equalall 107 -sa se cunoasca mai bine in grup; -sa fie critici cu etnocentrismul(intelegerea modelului cultural dominant vs. acela al minoritatii); -sa reflecte asupra rolului predarii/invatarii istoriei si asupra mediei ca semne; TIMP 90 min MARIMEA GRUPULUI oricare intre 10-40 participanti PREGATIREA -tabele si markere -hartie si creioane pentru participanti INSTRUCTIUNI 1. Daca grupul e mare imparte participantii in grupuri de 5, 6 oameni. 2. Pune-i sa se gandeasca la 3 oameni pe care ii considera eroi personali. 3. Dupa 5 min pune-i sa-si spuna parerile si sa spuna pentru ce-i admira. Sa fie timp suficient si pentru intrebari. 4. Pune-i sa scrie pe tabel numele eroilor, nationalitatea lor si, daca se poate, domeniul in care au devenit faimosi, ex:sport, muzica, cultura, politica. 5. In plenar, pune-i sa-si prezinte tabelul fiecarei echipe. EVALUARE SI CHESTIONARE Noteaza care eori, daca sunt, sunt mentionati mai mult de 1 data. Participantii sa spuna daca le-a placut aceasta activitate si sa discute urmatoarele intrebari: Au existat eroi necunoscuti? Spune de ce. A existat un curent in termeni nationali sau de sex?Daca da, de ce toti eroii sunt de aceeasi nationalitate, mediu cultural sau gen?Sunt eori nationali sau straini? De ce ii apreciem pe unii mai mult ca pe ceilalti? Crezi ca eroii tai sunt universali? De ce sau de ce nu? INDICII pentru FACILITATOR Aceasta activitate poate fi mai interesanta, daca participantii sunt pusi in tema inainte astfel incat sa aduca fotografii, albume sau extrase din ziare. Ca si alterantiva, colecteaza ziare sau reviste, in special cele pentru tineri si lasa-le pentru participanti in camera. Principiul, in spatele activitatii, precum alegerea eroilor e relativa si depinde de cultura noastra, functioneaza mai bine daca grupul e multi-cultural. Se dovedesc interesante si diferentele de varsta si sex. Aceasta activitate pare similara cu "Sarbatoare Nationala", dar la o privire atenta vei vedea diferente significante in felul in care sunt abordate scopurile SUGESTII pentru CONTINUARE Identifica un erou, fie local, fie national sau international care crezi ca ar trebui sarbatorit. Pregateste o sarbatorire si invita-i pe ceilalti. Eroul poate fi cineva care a dat dovada de tarie de caracter sau a realizat ceva special combatand rasismul, xenofbia, antisemitismul, sau poate cineva care a contribuit la lupta impotriva altor probleme precum intoleranta fata de persoanele care au SIDA. Persoanele care s-au purtat eroic fata de prejudecati si discriminare au aratat curaj fata de ceea ce au avut de spus. Ai curajul sa spui ce crezi?Ce parere ai despre lucruri?Ai vreo parere?Incearca "Cum stai".
  • 108. all different equalall 108 PORTRETE NIVELUL 2 TEMA I&M Poti suntem egali, dar unii sunt mai egali ca altii. Toti suntem diferiti, dar unii sunt mai diferiti de altii. De ce? SUBIECTE DE DISCUTAT -identificarea succesului social cu cel economic -felul in care factorii economici si sociali au miscorat sau au ridicat posibilitatea succesului social. SCOPURI -identificarea si analiza bazei de discrminare TIMP Aprox. 2 ore MARIMEA GRUPULUI -min 10 oameni-max 24 PREGATIREA -bucati mari de hartie si markere colorate; -pixuri si bucati de hartie(A4) pentru notite; -banda pentru lipirea pozelor pe perete; INSTRUCTIUNI 1. Imparte participantii in grupuri de lucru de min 6/grup. Daca e posibil sa fie un numar par de grupe si nu mai multe de 4. 2. Spune-le jumatatii de grup ca trebuie sa produca"poze identikit"despre cineva pe care-l considera "castigator social" in societatea lor. Spune celorlalte grupe sa faca "poze identikit" despre cineva pe care-l considera "invins social". 3. Fiecare sa inceapa facand o lista a caracteristicilor personale de ex:nivelul social- economic, educatia, profesia sau ocupatia, sexul, grupul etnic, obiceiuri, activitati din timpul liber si hobby-urile, felul de a se imbraca, pareri, idei si valori, mediul familial, felul de viata, tipul de casa, zona de interes. 4. Spune grupurilor sa deseneze o poza identikit a persoanei sale pe o coala de hartie. Acest desen trebuie sa includa toate caracteristicile pe care le-au inclus pe lista. E important ca poza/desenul sa fie reprezentatie grafica si sa nu se foloseasca cuvinte. pentru aceasta activitate-40 min.
  • 109. all different equalall 109 5. Grupurile sa-si schimbe desenele, astfel incat grupul care a trebuit sa deseneze "un castigator" sa schimbe cu cei care au desenat un "invins" si sa le interpreteze. pentru aceasta activitate 15 min. 6. Pune pozele pe perete astfel incat sa le vada toata lumea. 7. In plenar, fiecare grup trebuie sa-si prezinte interpretarea desenului primit. Grupul care a facut desenul original nu trebuie sa faca comentarii la acest nivel. 8. Odata ce toate grupurile sia-u facut interpretarea, grupul care si-a realizat desenul poate face comentarii daca vor sa adauge ceva. pentru aceasta activitate 30 min. EVALUARE SI CHESTIONARE Pt discutie sa existe 30 min. Grupurile sa identifice si sa discute criteriile prin care societatea atribuie succesul si esecul social. Urmatoarele intrebari pot face discutia mai usoara: Care sunt trasaturile principale a succesului? Si care sunt acelea ale esecului? Care sunt cauzele, "radacinile"succesului si esecului? Ce factori deter mina diferenta? Sunt persoane care reprezinta in "poza identikit" mai prezente in anumite grupuri sociale, straturi sau clase decat in altele? Au oamenii aceleasi oprtunitati in toate grupurile si sectoarele sociale de a avea succes? Cine sunt in pozitii mai favorizate si cine in mai putin favorizate? INDICII pentru FACILITATOR Unii participanti vor gasi dificila desenarea "pozei identikit" pentru ca vor spune ca nu sunt bunila desen. Ii poti incuraja si spune-le ca nimeni nu caita capodopere ci doar o forma de comunicare alta decat vorbirea. Trebuie sa le dai indicii cine sa fie reprezentate corect grafic sau vizual. In discutii, subliniaza ideea ca daca indentificam succesul social cu cel economic trebuie sa ne dam ca persoana care are succes nu e neaparat aceea care atinge dezvoltarea personala sau experienta cea mai inalta, ci doar aceea care reuseste sa acumuleze sau sa castige avutiile. Exista o zicala in Anglia:"Banii nu inseamna tot". Ia in vedere ce poate face societatea in legatura cu factorii sociali si economici care micsoreaza posibilitatea "succesului social" precum lipsa de educatie sau marginalizarea datorita factorilor precum culoarea pielii sau apartenenta la o minoritate. pentru a continua poti identifica si analiza baza discriminarii si excluderii oamenilor sau grupurilor diferite datorita culturii, originii, orientarii sexuale, limbii, ceea ce insemna ca de la inceput cateva grupuri sociale sunt dezavantajate in comparatie cu altele. SUGESTII pentru CONTINUARE Castigatorii sociali pot avea succes in anumiti termeni, dar ii consideram eroi oamenii pe care ii admiram?Care sunt eroii tai si care sunt calitatile pe care le admiri la ei?Te poti uita la "Eroi Personali". Daca ti-a placut sa interpretezi "poza identikit"poti interpreta si altele in "Ce Vedem?" REFUGIATII NIVELUL 2-TEMELE I, M, A Un refugiat ar vrea sa aiba problemele tale. Ce stim noi despre problemele care i-au fortat altii sa-si paraseasca tara, familia casa si slujba pentru ca sa traiasca intr-o tara unde nu sunt doriti?
  • 110. all different equalall 110 PROBLEME DE DISCUTAT ?? Problema refugatilor si a celor care cauta aziluri; ?? Empatia fata de oamenii fara casa; ?? Stereotipuri, prejudecati si xenofobie fata de straini; SCOPURI ?? Intelegerea realitatii cu care fac fata refugiatii si imigrantii; ?? Generarea curiozitatii problemelor pe care le au in tara gazda; ?? Promovarea empatiei si solidaritatii fata de situatia refugiatilor si imigrantilor; ?? Analizarea problemelor excluderii si integrarii si perceptiile noastre despre oamenii si tarile diferite; ?? Introducerea discutiei despre dezechilibrul dintre nord si sud si relatiiile lor cu problemele zilnice ale oamenilor; PREGATIREA Facilitatorul trebuie sa aiba intelegere fata de motivul care i-au impins pe oameni sa imigreze sau sa caute azil. Vei gasi informatii in partea A. Fa copii la inceputul povestii sau fi pregatit sa le spui participantilor(numele, originea refugiatilor sau a imigrantilor ar trebui sa se potriveasca cu circumstantele). Ia contactul cu cineva care e refugiat sau imigrant, daca nu e posibil, cu un NGO care lucreaza cu ei. Tabel si pixuri. INSTRUCTIUNI 1. Citeste tare sau da-le copii ale urmatoarei povestiri: "Miriam e refugiata in orasul tau. A ajuns acum 2 zile din tara sa unde s-a temut pentru viata sa datorita circumstantelor economice(sau crezurilor politice)" 2. Sa se formeze grupuri de 4 sau 6 persoane si sa scrie o poveste scurta sau un articol despre cum Miriam si-a parasit tara si cum e sa traiasca aici. Ganditiva: -Cum e viata lui Miriam aici? -Ce dificultati intampina? -Cum e suportata(sau nu)? -Cum invata limba? -Poate lucra si ce fel de slujba? -Crezi ca e usor pentru ea? -Ce parere are despre noi? -Ce crezi ca a trebuit sa faca pentru ca sa ajunga in oras? -Cum a calatorit? -Unde a gasit bani? -Care au fost procedurile administrative? -Ce a lasat in urma? 3. Fiecare grup sa-si prezinte povestea sau raspunsul la intrebari. Noteaza principalele puncte facute de fiecare echipa.
  • 111. all different equalall 111 EVALUARE SI CHESTIONARE Incepe discutia invitand fiecare grup sa reflecteza asupra concuziilor lor, in special intreband care au fost presupunerile "reale" sau "ireale". Daca discutia se impotmoleste potipune intrebari ca "Crezi ca a fost corect?"Cunosti pe cineva care a trecut sau trece prin experiente similare?Ti-ai inchipuit ca ti se poate intampla? Grupurile sa se gandeasca ce pot face sa-isprijine pe refugiati sau imigranti din orasul lor, sau de ce alt sprijin au nevoie pentru a se integra in societate. INDICII pentru FACILITATOR Aceasta activitatea e potrivita pentru grupurile locale pentru ca poate genera solidaritate si actiune. Dar functioneaza si cu un grup international daca accentul e pus pe cresterea constiintei comparand diferite structuri legale. Continua bine cu "Etichete" e esential sa fi bine informat si sa ai informatii relevante si actuale. Daca rolul tau de facilitator poti oferi anumite informatii despre refugiatii din tara/orasul tau. In acest caz e util sa le dai copii sau figuri grafice sau tabele despre refugiatii din diferite tari pentru a face comparatie. Date si informatii despre refugiati pot fi obtinute cu usurinta de la Comitetul Campaniei Nationale sau birourile nationale sau sa se ia contactul cu Comisarul Inalt al Natiunilor Unite de Refugiati(CINUR) sau UNICEF precum si de la NGO umanitare, ex;Crucea Rosie, Amnesty International. VARIATII 1. Decat sa se scrie stiri, grupurile mai bine sa "dramatizeze" sau sa se faca o scurta schita despre un episod in timpul plecarii lui Miriam din tara sa sau sosirea ei in oras. 2. Cheama un refugiat sau imigrant in discutia ta. Daca e posibil cheama pe cineva din orasul tau. Invita-i sa le spuna grupurilor de ce si-a parasit tara de origine cum au calatorit si ce li s-a intamplat pe drum. Continua cu intrebarile si raspunsurile. Aveti nevoie de mai mult timp pentru aceasta optiune. 3. Citeste o poveste. Daca nu e usor sa gasesti un refugiat sau un imigrant care le-ar putea ajuta, o alternativa e sa citesti sau sa distribui o poveste despre un refugiat real. SUGESTII pentru CONTINUARE Programeaza timpul pentru o sesiune urmatoare pentru lucrarea la ideile dezvoltarii in aceasta activitate si decide ce atitudine practica si reala poate lua grupurile pentru a-i sprijine pe imigrantii locali. Fii activ in promovarea bunelor relatii din tara ta. Uneori e dificil sa sti cum sa reactionezi intr-o situatie cand vezi ca se face discriminare. Se intampla tot timpul, in autobuse, in magazine, pe strada-dar cum reactionezi? Exploreaza acest lucru in "Impartirea Discriminarii". In mod alter- nativ daca vrei sa vezi cum e bazata cunostiinta noastra despre alte persoane pe informatii partiale foloseste "Fiecare poza spune o poveste".
  • 112. all different equalall 112 REGULILE JOCULUI NIVELUL 3-TEMA M Toate organizatiile trebuie sa aiba reguli si membrii trebuie sa tina unul la altul. Dar, tot timpul sunt corecti unii cu ceilalti?Sunt corecti fata de minoritate? SUBIECTE DE DISCUTAT ?? Relatiile majoritate-minoritate ?? Putere si autoritate ?? Excluderea minoritatilor de la accesul la resurse si oportunitati SCOPURI ?? Inceperea discutiei despre regulile din societate si situatia majoritatilor si minoritatilor ?? Experimentarea discriminarii ?? Experimentarea puterii si lipsei de putere TIMP 2 ore, o sesiune. Stabileste limita. MARIMEA GRUPULUI oricare PREGATIREA -etichete de hartie colorate cu 2 culori diferite ex, galben si verde; -banda si ace; -scrie o lista cu 6-8 reguli potrivite pe o bucata de hartie, de ex. PERSOANE CU ETICHETE VERZI -nu trebuie sa stea pe scaun -sa nu stea impreuna cu mai mult de o persoana -nu trebuie sa vorbeasca cu "un galben" numai daca acesta i se adreseaza -nu trebuie sa aiba acces la echipament fara permisiune speciala PERSOANELE CU ETICHETE GALBENE -au prioritate la tabel si la alte jocuri cu tabele -au prioritate in alegerea muzicii -au acces liber la orice echipament de care au nevoie -au dreptul la bautura gratuita sau ciocolata la sfarsitul sesiunii daca tin la reguli INSTRUCTIUNI 1. Imparte etichetele la intamplare si spune-le sa le poarte tot timpul. Toti din grup trebuie sa aiba una. 2. Pune regulamentul pe un loc proeminent si spune-le ca trebuie sa fie observate fara exceptie. Aceasta sesiune trebuie sa fie cat se poate de normala.
  • 113. all different equalall 113 EVALUARE SI CHESTIONARE Asigura-te ca au timp destul pentru chestionare. Intreaba ce parere au despre joc si ce au invatat. Intreaba: Cum te-ai simtit ca "galben" sau "verde"? Care a fost cel mai bun/rau lucru cand ai fost "galben" sau "verde"? A incercat cineva sa-si schimbe eticheta? Ce tipuri de discriminare se intampla in viata de zi cu zi? Cine are puterea sa faca reguli? Cat de democratica e organizarea organizatia ta? Ce poti face ca sa promovezi democratia in organizatia ta, in comunitatea locala, in societatea ta la nivel regional sau national? INDICII pentru FACILITATOR Pregateste regulile cu grija inainte pentru a pastra controlul asupra jocului. Fii atent cine e in care grup. Poate vrei sa manipulezi conducerea fiecarui grup dar jucatorii nu trebuie sa sti acest lucru. Aceasta activitate poate genera emotii puternice. Acest tip de activitate se potriveste in cursuri si seminarii. E important sa aiba o limita bine definita de ex 2 ore sau o sesiune si ca inainte de evaluare participantii sa-si iasa din rol. Daca vrei sa adancesti problema minoritatemajoritate poti aranja astfel incat sa existe o majoritate de oameni cu etichete galbene si minoritate cu altele verzi. SUGESTII pentru CONTINUARE Revizuie regulile grupului sau organizatiei. Sunt corecte pentru fiecare membru? Sunt potrivite pentru fiecare care vrea sa intre in organizatie sau grup?Uita-te la cine regulile si cine detine puterea si vezi daca pot fi impartasite. Poti intreba cum ar fi o societate mai corecta sau cum ar fi o societate ideala si gandeste-te ce ne opreste sa o realizam. O poti asocia cu "BALOANE" CAUTAREA SIMILARITATILOR SI DESCOPERIREA DIVERSITATII NIVELUL 1-TEMA G Cat de usor e sa gasesti pe cineva care gandeste si are sentimente similare cu ale tale? SUBIECTE DE DISCUTAT -identitatea personala; -acceptarea si celebrarea activitatii; -toti suntem diferiti si egali; SCOPURI Descoperirea diversitatii din grup. Dezvoltarea capacitatii de comunicare. Sa ajungi sa-i cunosti pe toti si sa dezvolti un sentiment pozitiv in grup TIMP: 20 minute
  • 114. all different equalall 114 PREGATIREA -copii ale hartiei si pixuri 1 pe persoana INSTRUCTIUNI Fiecare jucator sa completeze intrebarile. Si sa gaseasca pe cineva cu aceleasi raspunsuri la toate intrebarile. Daca nu gasesti pe nimeni, spune-le sa incerce sa gaseasca pe cineva cu care sa imparta 4 caracteristici, daca nu pot atunci pe cineva cu 3 sau 2. EVALUARE SI CHESTIONARE Intreaba-i daca le-a placut aceasta activitate si de ce?Intreaba-i apoi ce au invatat. Apoi intreaba: Cati au gasit pe cineva cu 5, 4, 3, 2, 1 trasaturi in comun? Cate diversitati de religie , gusturi in muzica sau cui nu-i plac animalele, sau au bautura favorita sunt in grup? Daca sunteti un grup atat de divers cum veti lucra impreuna? SUGESTII pentru CONTINUARE Oamenii care sunt diferiti sunt deseori discriminati. Daca vrei sa vezi cum e sa faci parte din majoritate incearca "CEL IMPAR AFARA" sau "KNYSNA BLUE" pentru a te relaxa si sa asculti muzica sa afli mai multe despre gusturile muzicale ale altora din grup si sa exploreze imaginea culturala pe care o castigi prin muzica. CAUTAREA SIMILARITATILOR SI DESCOPERIREA DIVERSITATII Scrie raspunsurile la raspunsurile de mai jos si incearca sa gasesti pe cineva din grup care are aceste raspunsuri. Daca nu reusesti gaseste pe cineva cu care ai 4, 3, 2 caracteristici in comun, sau esti unic? M-am nascut in Religia mea e Sunt alergica la Nu-mi place Muzica favorita e IMPARTASIREA DISCRIMINARII NIVELUL 2-TEMA M&A A fost ingrozitor, a fost o situatie jenanta, n-am stiut ce sa fac. SUBIECTE DE DISCUTAT -Manifestarea prejudecatii si a discriminarii din societate; -Cum sa tratezi anumite situatii? SCOPUL -Sa fii mai constient de discriminarea din zilele noastre; -Promovarea empatiei cu cei care sunt discriminati -Sa-i ajute pe oameni sa devina mai "assertive" TIMP 45 de minute
  • 115. all different equalall 115 MARIMEA GRUPULUI Oricare. Daca grupul e mare imparte-l pentru discutie in sase, opt, grupuri. PREGATIRE tabel si marker INSTRUCTIUNI 1. Fiecare persoana sa se gandeasca la o situatie cand au fost discriminati sau o situatie in care au vazut acest caz. 2. Fiecare persoana sa-si descrie situatia grupului. 3. Scrie toate situatiile pe tabel si spune grupului sa aleaga o situatie pentru discutie. 4. Spune persoanei a carei situatii a fost aleasa sa descrie in detaliu ce s-a intamplat. 5. Apoi vorbiti despre: -Cum s-a ivit situatia si ce s-a intamplat de fapt; -Cum s-a simtit persoana discriminata; -Cum s-a simtit persoana care a facut discrminarea; -Cum au raspuns si ce s-a intamplat dupa incident; 7. La final intreaba grupul ce ar fi putut face in aceeasi situatie si sa gaseasca alte cai de raspundere. EVALUARE SI CHESTIONARE Vorbiti despre discriminare in general. Care sunt cel mai comune motive pentru care oamenii fac discriminare?Datorita varstei, culorii pielii sau datorita hainelor pe care le porti? De ce altii fac discriminare fata de persoane diferite? Unde au invatat acest comportament? Cat de important e sa provoci discriminarea? INDICII pentru FACILITATOR Persoanele sa se gandeasca la situatia reala dar trebuie sa le spui ca nimeni nu trebuie sa se simta tensionat daca spun ceva care-i fac sa se simta disconfortant. De obicei, persoanele discuta despre discriminarea negativa dar pot fi ridicate si problemele discriminarii negative. VARIATII 1. Foloseste jocul pentru a explora situatia. Cere o pereche sau un grup sa interpreteze situatia la timp ce altii vorbesc. Cere apoi observatorilor sa sugereze raspunsuri alternative la situatii. 2. Cere tuturor sa scrie un rezumat al situatiei pe hartie. Pune hartiile in palarie. Fiecare persoana apoi sa-si aleaga o bucata de hartie. Fiecare persoana sa citeasca ce au pe hartie. Fiecare sa incerce sa ghiceasca sentimentele celorimplicati. SUGESTII pentru CONTINUARE Organizeaza un antrenament 'aasertivness 'pt a te ajuta sa dezvolti indemnarile pentru tratarea situatiilor dificile. Oamneii fac discriminari fata de altii care sunt diferiti cand e in interesul lor, dar in acest timp le place multe din lucrurile aduse de straini precum pizza. , kebabul sau muzica jazz sau reggae. Daca vrei sa descoperi "amprente" straine du-te la 'Trailing diversity'. In mod alternativ incearca "Limita 20" pentru distractie.
  • 116. all different equalall 116 POVESTIRI ALE LUMII NIVELUL 1-TEMA G&I Povestirile sunt cele mai interesante si mai relevante expresii ale culturii. Ancorate in istorie, transmise verbal, sunt purtatoarele morale ale culturii. Aceasta activitate foloseste povestirile pentru a explora perceptiile(si stereotipurile)pe care le-am putea avea despre culturi diferite. SUBIECTE DE DISCUTAT -perceptii si imagini pe care le avem despre alte culturi si despre cultura noastra. -etnocentrism si stereotipie. SCOPURI -cresterea curiozitatii despre povestea altor culturi si popoare -provocarea stereotipurlor si prejudecatilor despre valorile altor culturi -cresterea curozitatii despre alte popoare, culturi, muzica sau limba -intrigarea participantilor si introducerea unei atitudini pozitive ingrup TIMP 60-90 de minute PREGARTIREA Alegeti toate sau cateva povestiri si o copie a "versiunii A" pentru fiecare participant. Pregateste copii a povestirii intregi pentru a fi impartite la final, inclusiv daca vrei, copii ale celor originale in limba originala. MISTRETUL CEL SALBATIC SI ORB VERSIUNEA A VERSIUNEA COMPLETA POVESTEA LUI W. X. CARE A PRINS PESTE pentru MAMA SA VITREGA IARNA VERSIUNEA A VERSIUNEA COMPLETA PORUMBEII SI PLASA CELUI CARE PRINDE PASARI VERSIUNEA A VERSIUNEA COMPLETA CUM SI-A CAPATAT IEPURELE COADA? VERSIUNEA A VERSIUNEA COMPLETA INSTRUCTIUNI 1. Fiecare participant sa primeasca o copie a povestilor(versiune A) si da-le 15 minute pentru a le citi. 2. Fiecare participant sa incerce sa ghiceasca de unde vin povestile. Ar fi mai bine sa le dai participantilor o raza din care sa citeasca precum Europa de sud , Europa de nord, Europa centrala, Europa de est, Africa, Orientul Mijlociu, America de sud, Asia, America de nord. 3. Persoanele sa se grupeze in grupuri de 4-6 pentru ca sa-si schimbe parerile si sa discute motivele.
  • 117. all different equalall 117 4. Fiecare grup sa gaseasca o decizie comuna despre originea fiecarei povesti. Da-le 30-45 de minute pentru acesta discutie. 5. In plenar fiecare grup sa-si prezinte concluziile si motivele. Acest lucru va duce la alte discutii dupa cum oamenii reevalueaza incercarile si alte grupuri aduc alte idei sau sugestii. 6. Trebuie sa te decizi cand sa pui punct discutiei apoi da intreaga versiune a povestii(inclusiv in limba originara)sau citesti intreaga versiune si spune de unde e versiunea. EVALUARE SI CHESTIONARE Daca crezi ca e bine, incepe discutia intreband participantii daca le-au placut povestea si daca au fost surprinsi de origini, daca li s-a parut dificil si daca s-au simtit bine. INDICII PENRTU FACILITATOR Povestile exprima valori fundamentale si aceeasi poveste poate fi in versiuni diferite din alte tari datorita variatiilor in conditii geografice si climatice in religie sau in valori. Activitatea merge mai bine daca participantii trec peste circumstantele practice stricte(precum climatul sau daca exista un anumit animal intr-o regiune data)si sa vada anumite valori transmise de poveste. SUGESTII pentru CONTINUARE O activitate in continuare, in special intr-un grup multicultural, e sa le spui anumitor participanti sa aduca povesti din tara lor intr-o sesiune viitoare. Ar fi un mod interesant sa apropii diferite generatii. Daca iti place sa citesti povesti, poate iti place sa te si joci "Limita 20". Daca iti place sa faci colaje poti incerca portrete. POVESTIRI-VERSIUNEA A(copiata si impartita) MISTRETUL SALBATIC SI ORB A fost odata un vanator care a plecat in padure cu pusca sa. Acolo a zarit doi pui de mistret mergand unul in spatele celuilalt. Vanatorul a ochit si-a impuscat cel de al doilea mistret dar s-a intamplat ceva care l-a surprins. Conducatorul a fugit iar ce de al doilea nu stia ce sa faca. A fost abandonat stand cu ceva ce parea sa fie o nuia uscata in gura. Vanatorul s-a apropiat cu grija, crezand ca mistretul salbatic il va ataca observat ca sta unde s-a oprit fara sa-si urmeze prietenul. vanatorul s-a apropiat pentru a vedea mai bine. A observat ca ceea ce parea a fi o nuia uscata era de fapt coada mistretului care fugise. Acum vanatorul a inteles ca mistretul era orb si ca glontul atinse coada conducatorului sau si o taiase. A luat mistretul salbatic, l-a dus acasa si tot timpul tinand in gura coada. Acasa, vanatorul l-a hranit si l-a ingrijit foarte bine. E ciudat chiar si animalele arata consideratie pentru creaturile din neamul lor. N-ar trebui si noi, cei inzestrati cu inteligenta sa avem grija de parintii nostri si prietenii care au nevoie de ajutor? POVESTEA LUI W. X. CARE A PRINS PESTE IARNA pentru MAMA LUI VITREGA. W. X. era un barbat care a trait mai demult. Mama sa adevarata a murit si tatal sau s-a recasatorit cu o femeie a sarui nume de familie era Z. Prin urmare ea a devenit mama lui WX. Mama vitrega era rea si nu-l placea pe WX, si obisnuia sa-l defaimeze pe WX in fata tatalui sau. Cu timpul tatal a inceput si el sa-si displaca fiul. WX era bun si recunoscator parintilor. Intr-o iarna, vremea era foarte
  • 118. all different equalall 118 rea, ningea puternic, de multe ori ningea toata ziua. Era atat de rece, incat dupa ce ningea, raul din apropiere, care curgea atat de cristalin, era acum tacut si inghetat. Oamenii stateau acasa din pricina frigului, la fel si animalele, rareori ieseau afara. Pamantul era acoperit in intregime cu zapada. Intr-o zi mama vitrega a lui WX s-a hotarat ca vrea peste proaspat si i- a spus fiului sau vitreg S-a gandit:-De unde pot face rost de peste proaspat daca ninge toata ziua si raul a inghetat?Cum s-a spus inainte, WX era un fiu recunoscator si a icsit in imensitatea alba sa gaseasca peste. WX a cautat timp indelungat, dar cum sa gaseasca peste proaspat?Intr-un final s-a dus in aval. Pamantul era tare si vantul batea. Era atata de frig incat tremura Acum WX statea acolo uitandu-se la rul inghetat si s-a gandit: -Nu ma pot duce acasa cu mana goala cand mama mea vrea peste. Ce sa faca? WX s-a gandit si tot gandit, dar nu a gasit o solutie. In final a izbucnit in lacrimi e disperare. Cu cat plangea mai mult cu atat ii curgea lacrimile. In final s-a format o gaura in gheata care acoperea raul. Au inviat datorita caldurii lacrimilor lui WX. Foarte bucuros, Wx a ridicat pestii si l-a dus acasa la mama lui. Ca si WX, nu trebuie sa renuntam la speranta. PORUMBEII SI PLASA CELUI CARE PRINDE PASARILE A fost odata un stejar batran in care traiau multi porumbei. toata ziua zburau sa-si caute mancare , dar seara se intorceau sa-si petreaca seara in stejar. Intr-o zi porumbeii erau plecati, ca de obicei. Dintr-o data, un porumbel mic a spus: -Uite, uite cate seminte!Cat de multa mancare este pe pamant! Celalalt porumbel i-a dat dreptate si a zburat sa se stabileasca acolo, dar un porumbel batran a spus: -Stop!Nu zbura acolo!Cum de acolo exista asa multe seminte? -N-are importanta!a spus alt porumbel:Hai sa mergem sa mancam impreuna! Intregul stol a zburat cu exceptia porumbelului batran. Au inceput sa sarbatoreasca, in timp ce le urmarea miscarile de la distanta. Dupa ce s-au saturat, au vrut sa plece de acolo, dar n-au putut. Au fost prinsi in plasa celui care prin de pasari si au strigat in disperare: -Ajutor!Am fost prinsi!Ajutor! Porumbelul batran a spus: -Linistiti-va! Dar unul din porumbei a spus: -Priviti, cineva se indreapta spre noi. E cel care prinde pasari si vine sa ne prinda. Porumbelul batran a spus: -Calmati-va. Ridicati-va de la pamant deodata si puteti ridica si plasa. Intreg stolul a ridicat putin plasa. Apoi porumbelul cel batran a spus, in timp ce le arata copacul: -Va puteti stabili aici. Un prieten de-al meu sta aici, un soricel. A chemat soricelul care a facut o gaura in plasa asa ca porumbeii au fost liberi. Intreg stolul a multumit soricelului. CUM SI-A CAPATAT IEPURELE DE CAMP COADA CEA SCURTA. In vie lupul sapa si planta vita de vie. Le-a cerut vulpii si iepurelui sa-l a jute. Le-a pregatit o masa gustoasa-o oala de miere. Toti au muncit, dar vulpea era tentata sa guste din miere inainte de masa, asa ca s-a dus langa vita de vie cea mai apropiata si a tipat:-Helo!Helo!-Ce se intampla?a intrebat lupul. -Sunt invitata la o petrecere, a mintit vulpea. -Fugi, a spus lupul. -Si intoarce-te repede, a spus iepurele. Dar vulpea s-a dus direct la tufisul unde lupul ascunsese oala cu miere. A mancat pe saturate si apoi s-a intors la lup si la iepure. -Cum a fost la petrecere?a intrebat lupul. -Am fost ocupata, a zambit vulpea cu gura pana la urechi. -Cum a fost mancarea?a intrebat iepurele. -Dulce si gustoasa, a raspuns cu viclenie vulpea. Apoi au continuat sa sape. Curand, vulpea s-a intors si a tipat:-Helo!Helo!-Ce e acum?a intrebat lupul si iepurele. -Sunt invitata la o alta petrecere, a raspuns vulpea. -Du-te atunci, a
  • 119. all different equalall 119 raspuns lupul. vulpea s-a dus din nou. Cand s-a intors, iepurele si lupul a intrebat daca i-a placut. -Nici pe jumatete ca data trecuta. Cand vulpea s-a furisat pentru a treia oara, a terminat mierea din oala, iepurele si lupul au adormit pentru ca erau obositi. Cand vicleana vulpe s-a intors, aceasta i-a uns nasul iepurelui care dormea, cu restul de miere. apoi a strigat: -Treziti-va somnorosilor! -Oh, te-ai intors deja?Cum a fost la petrecere?a intrebat lupul, apoi a cascat. -S-a terminat, a zambit vulpea. -Ai mancat bine?a intrebat iepurele si si-a plecat ochii. -Bine si gustos, a spus vulpea lingandu-si gura. -Frate lupule, nu ne inviti sa mancam acum?-Ba da, desigur, a dat din cap lupul, imediat se face vremea pentru dejun. A aratat spre tufisul unde ascunsese oala cu miere. Dar s-a intors cu oala goala si a strigat:-Cineva a mancat toata mierea!Daca as stii sine e hotul, i-as suci gatul!Vulpea a raspuns ingratios:-Iepurele a mancat toata mierea in timp ce dormeai! -Nu e adevarat!Nu eu am fost!a protestat iepurele. Lupul, furios, a sarit pe iepure sa-i suceasca gatul. Iepurele a luat-o la sanatoasa. Dupa un timp, lupul aproapa ca l-a prins si a reusit sa-i muste coada. Dar din fericire pentru iepure, lupul nu a reusit sa-l prinda din urma ca sa-i suceasca gatul. De atunci, iepurele are o coada scurta. POVESTIRILE-VERSIUNEA COMPLETA MISTRETUL CEL SALBATIC SI ORB A fost odata un vanator care a plecat in padure cu pusca sa. Acolo, a zarit 2 mistreti salbatici, unul in fata celuilalt. Vanatorul a ochit si l-a impuscat pe cel de-al doilea, dar s-a intamplat ceva care l-a uimit:cel din fata a fugit, in timp ce celalalt nu stia ce sa faca. statea acolo cu ceva care parea a fi o nuia uscata in gura. Vanatorul s-a apropiat cu grija, crezand ca mistretul il va ataca. Aobservat ca statea unde se oprise, fara a-si urma prietenul. Vanatorul s-a apropiat pentru a se uita mai bine. A observat ca, ceea ce parea o nuia uscata, era de fapt coada mistretului care fugise. Acum vanatorul a inteles ca mistretul era orb si ca glontul atinsese coada celui din fata taindu-i-o. A luat mistretul orb si l-a dus acasa tot timpul purtandin gura coada taiata. In casa lui, vanatorul l-a hranit si a avut grija de el. E ciudat. Chiar si animalele manifesta respect pentru creaturi. N-ar trebui ca noi, cei inzestrati cu ratiune, sa avem grija de parintii nostri, prietenii nostri care au nevoie de ajutor? (Aceasta poveste e din Tigrea-Etiopia, Africa) POVESTEA LUI WANG XIANG CARE A PRINS PESTE IARNA pentru MAMA SA VITREGA. Wang Xiang era un om care a trait in timpul dinastiei Jin. Mama s-a murit si tatal sau s-a recasatorit cu o femeie a carei nume era Zhu. Prin urmare, a devenit mama vitrega a lui Wang Xiang. Mama vitrega era rea si nu-l placea pe Wang Xiang, obisnuia sa-l defaimeze in fata tatalui sau. Timpul trecea si tatal incepuse sa-l displaca si el. Fiul era bun si recunoscator parintilor in ciuda acestui fapt Intr-o iarna, vremea era foarte rea, ningea puternic zile in sir. Era atat de frig incat dupa ninsoare, raul din apropiere care era atat de cristalin, era inghetat Oamenii stateau in casa, la fel si animalele. Pamantul era tot acoperit cu zapada Intr-o zi mama vitrega a lui Wang Xiang s-a hotarat ca vrea crap proaspat la cina si i-a spus fiului vitreg. El s-a gandit:-De unde pot aduce crap proaspat daca ninge tot timpul si raul e inghetat? Dupa cum s-a spus, Wang Xiang era un fiu recunoscator, asa ca s-a dus repede sa caute peste. Wang Xiang a cautat mult, dar unde sa gaseasca peste?S-a dus in aval. Pamantul era tare si rece, vantul batea puternic. era atat de frig incat tremura. Acum
  • 120. all different equalall 120 Wang Xiang statea holbandu-se la raul inghetat gandindu-se: -Nu ma pot duce acasa cu mana goala, daca mama vrea peste. Ce sa faca?Wang Xiang s-a gandit si s-a tot gandit, dar nu a gasit o solutie. Intr-un final a izbucnit in lacrimi de disperare, curgandu-i pe obraz. Cu cat palngea mai mult cu atat erau mai multe lacrimi. Intr-un final a observat o groapa in gheata care acoperea raul. Dintr-o data doi crapi au zburat pe gheata langa gaura. Au inviat datorita caldurii din lacrimile lui Wang Xiang. Foarte entuziasmat Wang Xiang a luat pestii si i-a dus acasa la mama lui vitrega. Acesta minune a fost explicata mai tarziu. A fost un rezultat al simtului datoriei lui Wang Xiang. (Poveste originala chineza) PORUMBEII SI PLASA CELUI CARE PRINDE PASARI Intr-o jungla a existat un stejar in care traiau mai multi porumbei. Toata ziua acestia zburau sa caute hrana dar seara se intorceau in stejar. Intr-o zi porumbeii zburau dupa hrana ca de obicei. Dintr-o data un porumbel mic a zis: -Uite cate seminte!Cat de multa mancare se afla pe pamant. Ceilalti porumbei i-au dat dreptate si au zburat intr-acolo dar porumbelul batran a spus: -Stati!Nu zburati acolo. Cum se face ca exista seminte in mijlocul junglei? -Nu conteaza, a spus alt porumbel. Haideti sa mancam impreuna. Tot stolul a plecat cu exceptia porumbelului batran. Au inceput sa sarbatoreasca. Dupa aceasta porumbeii au vrut sa zboare dar nu au putut. Au fost prinsi in plasa celui care prinde pasari, si zbierau cu disperare: -Ajutor!Am fost prinsi! Porumbelul batran a raspuns: -Linistiti-va! Dar un alt porumbel a strigat: -Priviti!Cineva se indreapta spre noi. E cel care prinde pasari. Porumbelul intelept a spus: -Linistiti-va. Ridicati-va de la pamant, astfel ridicati si plasa. Stolul a ridicat putin plasa. Acum porumbeii au incercat si au reusit sa ridice plasa astfel incat sa zboare. Porumbelul intelept a zburat primul si ceilalti l-au urmat. Au zburat mult, pana au ajuns la un copac. Porumbelul intelept le-a spus in timp ce le arata copacul: -Va puteti aseza aici. Un prieten bun de-al meu sta aici, un soricel. A chemat soricelul care a facut o gaura in plasa, astfel porumbeii s-au eliberat Tot stolul i-a multumit soricelului. (aceasta poveste e din India) CUM SI-A CAPATAT IEPURELE COADA SCURTA In vie lupul sapa si planta vita de vie. Le-a cerut vulpii si iepurelui sa-l ajute. Le-a pregatit o masa gustoasa-o oala de miere. Toti au muncit, dar vulpea e ra tentata sa guste din miere inainte de masa, asa ca s-a dus langa vita de vie cea mai apropiata si a tipat: -Helo!Helo! -Ce se intampla?a intrebat lupul. -Sunt invitata la o petrecere, a mintit vulpea. -Fugi, a spus lupul. -Si intoarce-te repede, a spus iepurele. Dar vulpea s-a dus direct la tufisul unde lupul ascunsese oala cu miere. A mancat pe saturate si apoi s-a intors la lup si la iepure. -Cum a fost la petrecere?a intrebat lupul. -Am fost ocupata, a zambit vulpea cu gura pana la urechi. -Cum a fost mancarea?a intrebat iepurele. -Dulce si gustoasa, a raspuns cu viclenie vulpea. Apoi au continuat sa sape. Curand, vulpea s-a intors si a tipat: -Helo!Helo!-Ce e acum?a intrebat lupul si iepurele. -Sunt invitata la o alta petrecere, a raspuns vulpea. -Du-te atunci, a raspuns lupul. vulpea s-a dus din nou. Cand s-a intors, iepurele si lupul a intrebat daca i-a placut. -Nici pe jumatete ca data trecuta. Cand vulpea s-a furisat pentru a treia oara, a terminat mierea din oala, iepurele si lupul au adormit pentru ca erau obositi. Cand vicleana vulpe s-a intors, aceasta i-a uns nasul iepurelui care dormea, cu restul de miere. apoi a strigat: -Treziti-va somnorosilor! -Oh, te-ai intors deja?Cum a fost la petrecere?a intrebat lupul, apoi a cascat. -S-a terminat, a zambit vulpea. -Ai mancat bine?a intrebat iepurele si
  • 121. all different equalall 121 si-a plecat ochii. -Bine si gustos, a spus vulpea lingandu-si gura. -Frate lupule, nu ne inviti sa mancam acum?-Ba da, desigur, a dat din cap lupul, imediat se face vremea pentru dejun. A aratat spre tufisul unde ascunsese oala cu miere. Dar s-a intors cu oala goala si a strigat: -Cineva a mancat toata mierea!Daca as stii sine e hotul, i-as suci gatul!Vulpea a raspuns ingratios: -Iepurele a mancat toata mierea in timp ce dormeai! -Nu e adevarat!Nu eu am fost!a protestat iepurele. Lupul, furios, a sarit pe iepure sa-i suceasca gatul. Iepurele a luat-o la sanatoasa. Dupa un timp, lupul aproapa ca l-a prins si a reusit sa-i muste coada. Dar din fericire pentru iepure, lupul nu a reusit sa-l prinda din urma ca sa-i suceasca gatul. De atunci, iepurele are o coada scurta. DIVERSITATEA URMELOR NIVELUL 3 TEMA I&M Dimensiunea multiculturala a societatilor noastre e exprimata in multe forme. Amprentele altor culturi sunt peste tot, astfel incat nicimacar nu le observam cateodata. AceasTa activitate permite participantilor sa urmareasca semnele fenomenului multi-culturalsi sa observe mediul social din jurul lor. SUBIECTE DE DISCUTAT -traim intr-o lume interdependenta;tarile noastre depind una de cealalta. -in fiecare societate gasim indicii ale prezentei diferitelor culturi. -relatia dintre culturile diferite si recunostiinta ca influenta comuna asupra fiecaruia ne imbogateste. SCOPURI -Participantii sa aiba posibilitatea sa identifice influenta asupra altor culturi in societatea lor si contributiile facute. -Sa pretuiasca valorilein mod pozitiv. TIMP Partea A:planificarea activitatii:30 min; Partea B:urmarirea:2-2h 1/2 Partea C:raportul-1 h Partea D:expunerea (optional);daca poti colecta poze, filme, inregistrari, trebuie sa acorzi mai mult timp pregatirii si expunerii. MARIMEA GRUPULUI :min 10-max25 oameni PREGATIREA -pt partea A ai nevoie de hartie, pixuri si table si markere de diferite culori; -pt partea B materialele cerute depind de resursele disponibile. Pot fi folosite camere video, casetofoane. Daca nu se prinde, participantii sa fac o lista de "amprente" pe care le-ar putea intalni. -pt partea D daca participantii pot face fotografii sau inregistrari aranjeaza spatiu si timp pentru ca acestea sa fie auzite. INSTRUCTIUNI PARTEA A:PLANIFICAREA
  • 122. all different equalall 122 1. Imparte participantii in grup cu max 6 persoane/grup. 2. Spune-le ca trebuie sa exploreze mediul local(sate, resedinte de judet, orase) si sa caute "amprente" de la alte tari si culturi si sa faca o lista si sa le docementeze cu poze, inregistrari audio-video(sau sa faca o lista daca grupul nu prea are resurse). 3. Cauta unele zone unde oamenii ar putea gasi "amprente". Gastronomic:mancaruri, conidmente, din alte culturi care nu sunt folosite in mancarea lor, restaurantele din strainatate, bauturi. Imbracaminte si moda:haine care se trag din alte tari si culturi, pantofi sau haine facute in strainatate si importate. Muzica:uita-te la programele muzicale la statiile de radio locale. Asculta muzica din alte tari in locuri publice precum cafenele, baruri sau discoteci. Cauta locuri specializate in muzica din anumite zone sau tari. Mass- media:cumpara diferite canale TV din programe straine incorporate in programele lor. Limba:cuvinte din alte tari pe care le folosesti in viata de zi cu zi. PARTEA B-URMARIREA 1. Cere grupului sa planifice un moment in timpul saptamanii viitoare cand pot petrece 2 ore explorand mediul(sate, resedinte de judet, orase)si sa caute "amprente" din alte tari si culturi. PARTEA C:PREZENTAREA 1. Fiecare grup sa-si prezinte concluziile cercetarii lor si sa faca un rezumat a lucrarilor gasite. 2. Ajuta-i sa-si gaseasca un logo cu documentarea"amprentelor". Acest lucru ii va ajuta sa obtina o viziune globala a muncii colorate facute in timpul partii B EVALUARE SI CHESTIONARE Prezentarile trebuie sa se termine cu o discutie. Poti facilita evaluarea cu intrebari precum: Au fost surprize? Ce inseamna faptul ca exista atat de multe "amprente" din alte tari si culturi in jocul nostru? Cum pretuim faptul ca exista o cunoastere crescanda despre alte culturi si societati cand aceasta cunoastere e partiala si superficiala? Ce ne aduce aceasta cunoastere?Care ii sunt limitele? Ar fi folositor sa o marim?Cum am putea face acest lucru? Poti descoperi anumite modle sau curente in "amprente"?Vin mai mult din anumite tari decat din altele?De ce? INDICII pentru FACILITATOR E important sa motivezi grupurle astfel incat sa le placa activitatea?De ce poti stimula oamenii comparand cercetarile cu o poveste cu detectivi, o calatorie de descoperire sau de aventuri. E important sa subliniezi ca cercetarile trebuie sa fie un efort colectiv. In discutii incearca sa punctezi: -ca traim intr-o lume interdependenta si ca tarile depind una de cealalta. In fiecare societate exista dovezi ale prezentei altor culturi. -revolutia tehnologica si de comunicare ne ofera posibilitati enorme pentru schimbul si de cunostiinte pentru schimbul cultural si de cunostiinte. -relatia dintre diferite culturi si influenta comuna ne imbogateste -contributiile fiecarei culturi ar trebuui apreciate ca atare si nu in contextul tarii sau societatii din care se trag.
  • 123. all different equalall 123 Daca e posibil si daca participantii vor, poti chema oamenidin alte tari sau culturi(relationate cu descoperirile)sa vada logourile, de ex un DJ de la o statie de radio locala, cineva din asociatia minoritatii locale, cineva care lucreaza intr-un magazin. SUGESTII pentru CONTINUARE Poate vrei sa-ti impartasesti logo-urile cu altii. Invita persoane din grupurile locale sau organizatii. E usor sa acceptam lucrurile care ne plac din alte culturi precum mancarea, Sau bautura, dar deseori oamenii care vin nu sunt atat de ospitalieri. Ce se intampla cand vecinii tai au obiceiuri diferite si nu e usor sa te intelegi cu ei? Poti explora cateva probleme "In Blocul nostru". In mod alternativ, daca esti interesat de ce s-ar putea intampla cand se intalnesc cu 2 culturi, incearca jocul "Insula" COPACUL VIETII NIVELUL 2-TEMA M De un de venim? De vin parintii si bunicii nostri? In aceasta activitate participantii isi exploreaza arborele genealogic si daca rudele au fost straini. SUBIECTE DE DISCUTAT -nationalismul si puritate etnica; -empatia fata de straini, imigranti si refugiati; -identitatea personala si nationala; SCOPURI -participantii sa fie constienti de mediul cultural si real al lor; -intelegerea relatiei dintre noi si lume; -generarea empatiei fata de alti oameni care au calatorit sau emigrat in alte tari si fata de minoritati; -lucrul la identitatea participantilor si perceptiilor asupra lumii -cresterea curiozitatii despre cultura noastra si a lor -observarea prejudecatilor si partinirilor sociale si culturale; TIMP Partea A:planificarea activitatii:30 min; Partea B:cercetarea-o zi sau o saptamana depinde de timpul disponibil; Partea C:impartasirea copacului familiei:30-60 min, depinde de marimea grupului Evaluarea:30 min; MARIMEA GRUPULUI :3-20 persoane PREGATIREA un exemplu de copac al familiei;
  • 124. all different equalall 124 INSTRUCTIUNI Partea A 1. Explica grupului conceptul de arbore genealogic. 2. Intreaba-i daca s-au gandit vreodata sa-si faca arborele genealogic sau daca cineva din familie are unul. 3. Spune-le participantilor sa mearga acasa si sa discute cu parintii lor si sa incerce sa-si deseneze copacul. 4. Discutati despre ce fel de lucruri ar trebui sa-si intrebi familia, de ex daca au existat: -rude au emigrat in alta tara sau s-au mutat in alt oras; -rude care au venit din alta tara ca si emigranti sau refugiati sau refugiati sau s-au casatorit in familie; -rude care sunt membrii unei minoritati(rasiale, religioase, sexuale) sau daca s-au casatorit cu cineva care face parte din minoritate; PARTEA B 1. Da participantilor timp(de la 1 zi->1 saptamana, depinde de cat timp ai, sa-si faca copacul) PARTEA C Spune-le participantilor sa-si impartaseasca descoperirile, cu restul grupului. Acest lucru poate fi facut in diverse moduri: 1. Participantii sa-si arate copacul, punctand pana unde in timp se intinde. Daca vor, pot spune care rude s-au mutat in strainatate sau au venit din alta tara. E important ca participantii sa dezvaluie numai ce vor(nimeni nu trebuie sa se simta presat in dezvaluirea faptelor) sau, 2. Participantii nu-si arata copacul, dar discuta despre lucrurile gasite despre familia lor pe care nu le-au stiut. EVALUARE SI CHESTIONARE Depinzand de marimea grupului, aceasta activitate poate fi facuta prima data in grupuri mai mici. Fiecare grup soune lucruri comune pe care le-au descoperit. Spune-le sa raspunda la intrebari precum: De ce s-au mutat rudele tale in alta tara?(sau au imigrat) Crezi ca e normal sa ridici bariere fata de nevoile oamenilor de a gasi alte oportunitati in alte tari? Te-ai gandit sa te muti in alta tara? Daca da, cum ai vrea sa fi tratat la sosire? Cum te-ai simti daca nu ai putea sa:iti practici religia, sa vorbesti limba ta, sau sa ai drepturi mai putine decat alte persoane? INDICII pentru FACILITATOR Cateva intrebari sau descoperiri pot fi personale, sau se poate intampla ca rude le participantilor sa nu vrea sa le spuna copiilor lor lucruri pe care le considera neplacute sau dezonorante, de ex:cineva care e homosexual, sau a fost in inchisoare. Din acest motiv trebuie sa te asiguri ca nimeni nu e presat sa spuna mai mult decat trebuie. De asemenea, trebuie sa existe o atmosfera de incredere in interiorul grupurilor, care permite distantei sa fie pusa deoparte. Altfel, participantii pot fi retinuti in impartasirea anumitor lucruri despre familiile lor care ar putea duce la excludere. trebuie sa fi pregatit sa le dai idei in alcatuirea
  • 125. all different equalall 125 copacului genealogic. Daca vrei sa fie competitie, spune-le ca, cu cat mai departe se duce arborele, cu atat e mai bine. Aceasta activitate e potrivita pentru ca participantii sa fie constienti de faptul ca, de-alungul istoriei, oamenii s-au mutat intotdeauna in alta tara. Cele mai bune exemple sunt miscarile de colonizare, dar si in europa oamenii s-au mutat tot timpul:evreii si romanii au fost nevoiti sa-si paraseasca tara, razboaiele au cauzat mutari ale oamenilor pentru ca sa se mute si granitele. Spre deosebire de mutari, nu trebuie sa uitam mutarile de sezon ale oamenilor de ex:plecarea in vacantele de vara in alte tari, sau plecatul la munca in timpul recoltei. Se intampla deseori ca tinerii nu sunt constienti de mediul familiei lor. Putem fi mandrii de trecutul nostru ca natiune, dar nu suntem constienti de faptul ca stramosii nostri au venit din alta tara, sau au emigrat in alte continente. daca aceasta mutare a oamenilor e normala, atunci de ce miscarile si existenta altor persoane in tara noastra e ceva negativ si trebuie prevenit? SUGESTII pentru CONTINUARE Daca ti-a placut aceasta activitate, uita-te la istoria tarii tale in"Linia Istoriei". E interesant pentru ca ceea ce invatam in scoli e aproape intotdeauna bazat pe punctele de vedere nationaliste si etnocentriste ale majoritatii. CE VEZI? NIVELUL 1 TEMA G&M Se spune ca o poza buna valoreaza cat 1000 de cuvinte. SUBIECTE DE DISCUTAT Perpetuarea stereotipurilor si prejudecatilor prin media. Folosirea si utilizarea proasta a imaginilor pentru a da informatii si pentru a evoca raspunsuri emotive SCOPURI Sa explorezi felul in care sunt folosite pozele in presa. Sa-ti dezvolti capacitatile de analiza critica. TIMP 45 de minute MARIMEA GRUPULUI 6+ PREGATIREA Aduna 5 sau 6 poze din reviste si ziare si pune-le pe o bucata mare de hartie. Hartie, pixuri si lipici. Ace sau banda pentru a atasa pozele pe perete. INSTRUCTIUNI 1. Pune pozele pe perete. 2. Da-le participantilor bucati de hartie simpla si spune-le sa se uite la fiecare poza pe rand si sa scrie 2 titluri, unul pozitiv, altul negativ. 3. Cand toata lumea e gata, lipeste titlurile sub poze. 4. compara titlurile. CHESTIONARE SI EVALUARE Discutati despre ceea ce s-a intamplat in activitate si ce au invatat oamenii. Cate interpretari au existat pentru fiecare poza?
  • 126. all different equalall 126 Au existat persoane diferite care au vazut lucruri diferite in aceeasi poza? Cand citesti ziare si reviste, la ce te uiti prima data, la poze sau la titlul de articol? In ce proportie arata pozele adevarul a ceea ce s-a intamplat intr-o situatie? Cum folosesc editorii pozele pentru a transmite o informatie, pentru a starni vreo emotie, sau pentru a provoca simpatii? INDICII pentru FACILITATOR Incearca sa gasesti poze care pot fi interpretate in moduri diferite. De ex:o poza a site-ului calatorului cu 10 nivele. O persoana poate "vedea"numai gunoaie le lasate in urma la 2 nivele in timp ce alta persoana poate vedea 8 parti curate. SUGESTII pentru CONTINUARE Fii mia constient de felul in care sunt folosite pozele din ziare, in reclame sau in caritate. Provoaca grupurile sa vada cine poate gasi poza care a fost folosita in modul cel mai poiztiv, si alta care a fost folosita in modul cel mai inselator. Dupa ce s-au uitat la pozele din presa, poti explora felul in care jurnalistii prezinta sitrile, incercand singuri "Realizarea stirilor" CUM/UNDE STAI? NIVELUL 3 TEMA M&A Ce credem noi despre rasism si discriminare?Cat de capabili suntem noi sa ne a apram punctul de vedere si sa-i intelegem pe ceilalti? SUBIECTE DE DISCUTAT Rasism, antisemitism, xenofobie, intoleranta. Responsibilitatea propriilor actiuni. SCOPURI Provocarea vederilor participantilor si a opiniilor lor despre rasism, antisemitism, xenofobie, intoleranta. Cresterea constiintei rolului pe care participantii il joaca ca membrii ai socitatii Participantii sa-si impartaseasca gandurile si opiniile Distrugerea barierelor comunicarii si incurajarea tuturor in exprimarea opinii lor. Participantii trebuie sa fie constienti cat de rapiiz trebuie sa fim in luarea unor decizii si apoi cat de mult ii luam apararea. MARIMEA GRUPULUI 10-40 de oameni TIMP 1 ORA PREGATIREA Tabel si markere, sau un proiector O lista cu constatari Inaintea inceperii activitatii scrie constatarile pe tabel.
  • 127. all different equalall 127 INSTRUCTIUNI 1. Spune-le participantilor sa isi imagineze ca intr-o parte a camerei exista un minus(-), si ca in partea opusa exista un plus(+) 2. Spune-le ca vei citi constatarile si ca cei care nu sunt de acord cu aceasta sa se mute in partea unde se afla (-). Aceia care sunt de acord sa se mute in partea cu (+). Cei care nu au pareri sau sunt indecisi sa stea la mijloc, dar nu vor putea vorbi. 3. Citeste prima constatare 4. Odata ce toata lumea sta in pozitia aleasa, spune-le celor de la perete, pe rand, sa le explice celorlalti de ce si-au ales pozitia respectiva. Ei trebuie sa convinga si restul grupului ca au dreptate, si prin urmare, ceilalti sa li se alature. Da-le intre 5 si 8 minute. 5. Dupa ce toata lumea a vorbit spune-le celor care vor sa-si schimbe pozitia, sa o faca daca vor. 5. Citeste apoi cealalta constatare si repeta procesul. 6. Odata ce toate constata rile s-au discutat, treci la evaluare. EVALUARE SI CHESTIONARE Incepe cu urmatoarele intrebari: Cum te-ai simtit in timpul exercitiului? A fost dificil sa alegi?De ce? A fost greu sa stai in mijlocul camerei si sa nu poti vorbi? Ce fel de argumente au fost folosite, cele bazate pe un fapt, sau acelea care au declansat emotii? Care au fost mai eficiente? Exista comparatii intre ceea ce au facut oamenii si au spus in timpul acestui exercitiu, si intre realitate? Sunt valide constatarile? A fost util exercitiul? INDICII pentru FACILITATOR Pt a facilita participarea, poti invita membrii care sunt retinuti in a-si spune opinia. In acelasi mod spune celui care intervine prea des, sa aiba rabdare. Constatarile sunt neaparat controversate. E important sa explice acest lucru la sfarsitul evaluarii. Poti dezvolta discutia pe diferite punct: In ciuda ambiguitatii exista un anumit adevar in constatari. Explica faptul ca in comunicare, oameni diferiti inteleg lucruri diferite in acelasi context. E normal ca oamenii sa gandeasca in mod diferit. Nu e neaparat o atitudine pozitiva sau negativa. ceea ce e mai important e sa stii si sa intelegi cauzele care au motivat pozitia. Incearca sa punctezi legatura cu realitatea vietii. Deseori ne gandim numai la un aspect al problemei. Se intampla ca deseori sa fim rugati sa sprijinim o problema, dar nu avem intotdeauna sansa sa ne gandim de ce sa facem acest lucru. Poti spune grupului sa se gandeasca cum afecteaza acest lucru democratia. Cat de mult ascultam argumentele altora?Cat de bine ne spunem punctul de vedere Cu cat de vagi suntem sca atat suntem mai ambigui si riscam sa nu fim intelesi. Cat de consistenti suntem in parerile is opiniile noastre? SUGESTII pentru CONTINUARE Nu e usor sa te impui si sa fi ascultat, cateodata e chiar periculos. Dar nu trebuie sa te simti singur, sunt si altii care vor o lume mai buna. Exista intotdea una ceva ce poti face.
  • 128. all different equalall 128 Gandeste-te cum poti imbunatati vietile minoritatilor din comunitatea ta si cum poti sprijini drepturile oamenilor din tara ta, sau din strainatate, si ia o atitudine indiferent cat e de mica. Daca vrei sa grabesti activitatea care ii imparte pe oameni in grupuri si in acelasi timp care ridica probleme despre izolare, incearca"Exceptia". Te poti gandi mai mult de ce nu se fac oamenii auziti. Cine are puterea si de ce nu asculta? "regulile jocului" EXEMPLE DE CONSTATARI MUSULMANII NU PREA SE POT INTEGRA IN SOCIETATILE EUROPENE. NATIONALISM INSEAMA RAZBOI. BARBATII SUNT MAI RASISTI DECAT FEMEILE. E MAI BINE SA FII DE CULOARE DECAT HOMOSEXUAL. ROMANII(TIGANII) SUNT SINGURII EUROPENI ADEVARATI. TINERII SUNT pentru FRONTUL ATACURILOR RASISTE. IMIGRANTII FURA CASELE SI SLUJBELE. IUBIREA REZOLVA ORICE PROBLEMA. VIITORUL ALB NIVELUL 2 TEMA M. Ce imagini asociezi sintagmei"viitor alb"? Ce imagini asociezi sintagmei"viitor negru"? Daca spunem ca viitorul e negru inseamna ca nu e de bine. In scoala v-au spus profesorii "ca veti primi o nota proasta pentru acest lucru"?Ceea ce au vrut sa spuna e ca nu era o nota buna!E negru asociat cu lucruri proaste-si prin asociere oamenii de culoare sunt rai? SUBIECTE DE DISCUTAT Felul in care sunt transmisa valorile prin limba. Stereotipuri si prejudecati Pericolul utilizarii limbii intr-un mod critic. SCOPURI Sa fii constient ca limba nu e lipsita de valori. Sa fii constient de felul in care limba poate reflecta discriminarea impotriva minoritatilor. Sa stii sa apreciezi importanta folosirii limbajului non-discriminant. TIMP 45 de minute MARIMEA GRUPULUI orice numar care poate fi impartit in grupe de 6-8 persoane. PREGATIREA o bucata mare de hartie si markere pentru grupuri o copie marita a tabelului agatat unde toti il pot vedea. INSTRUCTIUNI 1. Imparte grupurile in subgrupe de 6-8 presoane 2. Spune fiecarui grup sa gaseasca loc in camera pentru ca sa poata lucra. 3. Da o bucata de hartie si un marker fiecarui grup si spune-le sa copieze urmatorul tabel: + 0 - 4. Explica-le ca aceasta activitate e despre limba pe care o folosesc, si ca trebuie sa se gandeasca la expresii care cuprind cuvinte precum:alb, negru, indian, romani(tigani), evreu, arab, rus. In timp ce ei se gandesc la expresii, gandeste-te cum sunt folosite aceste cuvinte. Daca sintagma are sonotatie pozitiva, scrie-o in prima coloana, daca are conotatie neutra, sscrie-o in a doua, si daca are conotatie negativa, in a treia. De
  • 129. all different equalall 129 exemplu expresia"viitorul e"negru", se refera la un viitor nesigur si tulburat, deci pune-l in a treia coloana. In Anglia se vorbeste despre "vara indiana", cand vremea e buna la inceputul toamnei. Indian se pune in coloana intai. pentru aceasta activitate e nevoie de 15 minute. 5. Grupele sa se uite la sintagmele din coloana a treia, cele cu conotatii negati ve, si sa sugereze expresii alternative. Scrieti-le in coloana a patra, care se poate intitula"limba alternativa" 6. Daca grupurile au terminat, spune fiecarui grup sa citeasca expresiile pe care le-au gasit. EVALUARE SI CHESTIONARE Evaluarea trebuie centrata in jurul expresiilor gasite: Care a fost coloana cea mai plina? Ce fel de cuvinte gasim in coloanele 1, 2, 3? Daca limba nu e neutra, ce valori reflecta limba noastra despre cultura noastra si a altora? E important sa folosesti limbajul care nu are conotatii negative despre alte culturi?De ce?Daca da, ar trebui sa schimbam limba? INDICII pentru FACILITATOR Daca grupul e international, e interesant sa imparti participantii in grupe dupa limba natala, pentru a face o analiza comparativa. Cateodata, dezbaterea care are loc dupa activitate, se transforma intr-una despre "limba corecta din punct de vedere politic". Nu acesta e scopul activitatii, ci sa se reflecteze de ce e mai comun sa dai conotatii pozitive cuvantului "alb" dacat cuvantului "negru", sau "tigan", si vice-versa. Totusi daca se pune intreba rea, mai bine o tratezi decat sa o ignori. Unii participanti spun ca atunci cand spun "E intr-o dispozitie neagra", adica intr-o dispozitie proasta, nu se gandesc la persoane de culoare si nu fac discriminari. In acest caz e bine sa diferentiezi atitudinile personale de valorile transmise de limba. Foarte des folosim sintagme fara sa fim constienti de originea lor si prin urmare de valorile pe care le implica. Aceasta e o dezbatere si milara discutiei despre limbajul sexist din multe expresii. SUGESTII pentru CONTINUARE Spune tuturor sa fie constienti de felul in care folosesc limba si de felul in care il folosesc altii, cand vorbesc, in media sau in publicitate. Fa o competitie pentru a gasi exemple de sintagme care sunt folosite in mod intentionat pentru a face discriminari, sau pentru a gasi originea sintagmelor folosite normal. Poti sa te uiti la rolul mediei in transmiterea sau perpetuarea prejudecatii in "Partiniri Media"sau daca iti plac cuvintele sau calambururile, uita-te la "Concursul Eurojoke"pt a explora implicatiile zicerii de glume, atat cui le spunem, cat si impotriva cui le zicem. SPARGATORI DE GHEATA NIVELUL 0 TEMA G Urmatoarele secvente sunt activitati scurte si distractive pentru energizarea grupului. Sunt utile atunci cand incepi sa lucrezi cu un grup nou pentru a dezvolta o atmosfera buna interiorul grupului, si la inceputul unei sesiuni pentru a "incalzi" oamenii. Activitatile au fost impartite in 2 sectiuni. Prima e o colectie de activitati menite a incalzi atmosfera, si a
  • 130. all different equalall 130 dezvolta o atmosfera pozitiva in interiorul grupului, iar a doua contine altele, care la fel ca incalzirea, ii ajuta sa se cunoasca intre ei, si sa inceapa sa lucreze la problemele campaniei. Trebuie subliniat faptul ca toti au intentionat sa fie veseli pentru ai face pe oameni sa lucreze impreuna inainte de a trece mai departe. Acestea sunt doar sugestii. Daca cunosti altele le poti folosi. Daca incepi activitatea cu un grup nou, sugeram ca dupa 1 sau 2 spargatori de gheata, sa incerci activitati care ajuta la construirea grupului si la munca cu imagini de exemplu:"Visuri", Exceptia", "Si eu", Cautarea similaritatilor si descoperirea diversitatii", sau "1Egal cu 1". LISTA ACTIVITATILOR ADUC O SCRISOARE pentru . . ITI FAC SEMN CU OCHIUL PODUL CINE A INCEPUT? 4 SUS BINGO-UL UMAN SALUTURI SECTIUNEA 1 Scopurile urmatoarelor activitati sunt: incurajarea interactiunii incalzirea grupului dezvoltarea capacitatilor de comunicare incurajarea oamenilor pentru a lucra cooperant distractia Cand grupul e incalzit, treci la unul din spargatorii de gheata, sau la una din activitatile listate mai sus. ADUC O SCRISOARE pentru . . PREGATIREA Scaune mai putine decat numarul participantilor TIMP 5-10 minute MARIMEA GRUPULUI 20-30 INSTRUCTIUNI 1. Aranjeaza scaunele in forma de cerc. 2. participantii sa stea pe scaune iar cei care nu au unul, sa stea in mijloc. 3. Persoana din mijloc sa spuna ceva de genul:"Aduc o scrisoare pentru aceia ce . . . poata ochelari(. . . au facut un dus in dimineata aceea. . . , poarta pantaloni. . . , pentru aceia care poarta ceas, sau orice, in functie de imaginatia lor. ) 4. Toti cei care poarta ochelari trebuie sa schimbe scaunele, in timp ce persoana din mijloc foloseste aceasta oportunitate ca sa aduca un scaun pe care sa stea. 5. Persoana care e in mijloc sa aduca alta scrisoare. 6. Opreste jocul dupa 5, 10 minute sau cand toata lumea a vorbit si cand toata lumea a schimbat locul.
  • 131. all different equalall 131 ITI FAC SEMN CU OCHIUL TIMP 10-15 minute MARIMEA GRUPULUI 5-15. Enevoie de un numar impar pentru acest joc PREGATIREA Scaune, acestea sa fie jumatate+1 din numarul participantilor. INSTRUCTIUNI 1. Aranjeaza scaunele in forma de cerc. 2. Imparte partiicpantii in 2 grupe. 3. Persoanele din grupul mai mic sa stea pe scaune(unul din scaue sa fie gol) 4. Persoanele din al doilea grup sa stea in spatele fiecarui scaun(si in spatele scaunului gol va sta cineva) 5. Spune-le ca persoana care sta in spatele scaunului gol trebuie sa incerce sa cheme o persoana care sta joc, facandu-i cu ochiul. Persoana caruia semnul e adresat trebuie sa incerce sa se mute pe scaunul gol fara sa fie atins de persoana care sta in spatele lui. Daca e atins, atunsi se reintoarcs la loc, iar cel care face semnul cu ochiul sa incerce sa faca semn altcuiva. 6. Daca reuseste sa se mute, atunci persoana care sta acum in spatele scaunului gol va fi urmatorul care va face semn. 7. Explica-le inca o regula:persoana caruia ii este adresat semnul, nu trebuie sa-l ignore, ei trebuie sa incerce sa sa mute. INDICII pentru FACILITATOR Aceasta activitate e distractiva daca e jucata repede. PODUL TIMP aprox. 15 minute MARIMEA GRUPULUI 10-20(e nevoie de un numar par de jucatori) PREGATIREA Un loc gol Acelasi numar de scaune ca si participantii+2 INSTRUCTIUNI 1. Imparte jucatorii in grupuri egale. 2. Aranjeaza scaunele in 2 randuei fata in fata, la distanta de 1 sau 2 metri. Fiecare rand trebuie sa aiba atatea scaune cati participanti sunt intr-o echipa plus unu. liniile trebuie sa aiba aceeasi lungime. 3. Fixeaza un punct in camera care sa fie punctul termimal, la egala distanta de cele doua linii de scaune. Ultimul scaun, care e cel mai departe de linia finala trebuie sa fie gol. 5Explica-le cum se joaca:persoana care sta cel mai aproape de scaunul gol trebuie sa-l ridice si sa-l dea persoanei urmatoare din echipa care-l da la urmatorul, si asa mai departe pana la sfarsitul liniei. Scaunele trebuie date in mana Cand scaunul ajunge la ultimul membru al echipei, acesta il pune jos, sta pe el, si ceilalti membrii ai echipei muta inainte un scaun. Incep prin mutarea scaunului urmator pana la capat si se repeta pana cand intrecerea e castigata deprima echipa care ajunge la final cu scaunul gol. 6. Da semnalul de inceput de joc.
  • 132. all different equalall 132 INDICII pentru FACILITATOR. Jucatorii trebuie sa stea pe scaun tot timpul. Daca cineva cade, iese din joc, si echipa lui trebuie sa paseze 2 scaune. CINE A INCEPUT? TIMP 10-15 MINUTE MARIMEA GRUPULUI 10-20 PREGATIREA spatiu gol ceas sau un cronometru INSTRUCTIUNI 1. Cere ca un voluntar sa paraseasca camera. 2. Spune restului de grup sa stea in cerc. 3. Hotareste cine va fi conducatorul. Spune-le sa inceapa o actiune(sa-si scarpine burtile, sa faca din mana, sa-si miste capul, sa simuleze cantatul la un instrument. . . )si spune celorlalti sa faca la fel. 4. Spune conducatorului sa schimbe actiune des, si toata lumea trebuie sa faca la fel. 5. Cheama inapoi voluntarul si spune-le sa stea in mijlocul cercului si sa ghiceasca cine e conducatorul. Au 3 minute si 3 incercari. Daca nu reusesc, trebuie sa faca ceva distractiv. 6. Daca persoana ghiceste, persoana care a fost conducatorul paraseste camera si grupul cauta un nou conducator. Si tot asa pana la sfarsitul jocului. INDICII pentru FACILITATOR Din moment ce timpul e un factor presant, e important sa-l folosesti pentru a grabi dinamica jocului, spunand lucruri precum:"A trecut deja un minut si prietenul nostru e confuz", "vor reusi sa ghiceasca? 4 SUS MARIMEA GRUPULUI 10+ TIMP 5-10 minute PREGATIREA scaune, unul pentru fiecare persoana. INSTRUCTIUNI 1. Spune tuturor sa stea in cerc. 2. Explica-le ca regula jocului e ca 4 oameni trebuie sa stea la oricine, si ca nici un jucator nu trebuie sa stea mai mult de 10 secunde, desi pot sta mai putin daca vor. 3. Jucatorii nu trebuie sa comunice intre ei, ci ca toti din grup trebuie sa vada ce se intampla si sa-si imparta responsabilitatea ca sa se asigure ca 4 oameni nici mai mult, nici mai putin, stau la oricine. INDICII pentru FACILITATOR Va dura catva pana cand persoanele sa-si intre in ritm, dar odata ce se intampla acest lucru, vor avea un ritm bun in statul in picioare sau sezutul si vor lucra bine impreuna. Ii poti intreba pe jucatori cand au stiut sa stea jos?
  • 133. all different equalall 133 SECTIUNEA 2 Scopul acestor spargatori de gheata e sa: sa incalzeasca grupul sa se cunoasca unul cu altul sa-i incurajezi sa lucreze cooperant sa introduci cateva idei despre campanie sa incurajezi interactiunea sa se simta bine BINGO-UL UMAN TIMP 20 de minute MARIMEA GRUPULUI 8+ PREGATIREA Fa copii a chestionarului de mai jos, una pe persoana creioane-unul pe persoane INSTRUCTIUNI Explica-le ca scopul e ca fiecare persoana sa vorbeasca cu cat mai multe persoane diferite, pentru a afla ceva despre fiecare persoana si sa scrie un nume diferit in fiecare cutiuta. BINGO-UL UMAN Gaseste pe cineva din grup care sa intrebe:"Esti cineva care. . . ?" Incearca sa gasesti un nume diferit pentru fiecare cutiuta: si-a vopsit sau si-a decorat recent casa ii place sa gateasca a calatorit intr-o alta tara europeana traieste impreuna cu alti membrii ai familiei citeste in mod regulat ziarele isi face singur(a) hainele are animale canta la un instrument muzical are parinti sau bunici carec s-au nascut intr-o alta tara poate vorbi orice limba esperanto a calatorit in afara Europei INDICII pentru FACILITATOR Daca vrei sa ai o discutie despre ce au gasit, incepe prin a-i intreba daca le-a placut. Apoi discuta despre diversitatea aptitudinilor si intereselor din grup, si ce interese culturale pot detecta in felul in care oamenii au raspuns. De ex:Exista un numar egal de barbati si femei care gstesc si fac haine?Dar nu o fa prea dificila-treci la alta activitate care ii va da oamenilor posibilitatea sa vada similaritatile si diferentele de ex:"1 Egal cu 1 " SALUTURI TIMP 15 minute
  • 134. all different equalall 134 MARIMEA GRUPULUI 10+ PREGATIREA Fa copii ale foilor, taie cutiile rotund si pune bucatile de hartie intr-o caciula. Vei avea nevoie de un "salut"pe persoana. INSTRUCTIUNI Spune participantilor ca fiecare sa ia o bucata de hartie si sa ae amestece in cercul din camera si sa se salute cu altul spunandu-si numele si folosind actiunea descrisa pe foaie. Saluta cealalta persoana imbratisand-o sau sarutand-o de 3 ori alternativ pe obrajii Saluta cealalta persoana imbratisand-o si sarutand-o de 2 ori pe fiecare obraz Saluta cealalta persoana imbratisand-o si sarutand-o de 4 ori pe obraji alternativ. Saluta cealalta persoana tinandu-ti mainile in pozitie de rugaciune si apleaca-te in fata. Saluta cealalta persoana frecandu-va nasurile Saluta cealalta persoana printr-o imbratisare calda. Saluta cealalta persoana printr-o strangere de mana foarte ferma. In timp ce saluti cealalta persoana, pastreaza o distanta de 2 picioare intre voi si dati-va mana, dar cu o strangegr usoara. INDICII pentru FACILITATOR Acesta e menit sa fie un spargator de gheata vesel si il poti folosi cu un grup de oameni care nu se cunosc prea bine. Punem accent pe faptul ca nu incurajam stereotipia. O discutie scurta despre reactiile oamenilor trebuie sa se opuna oricarei tendinte de stereotipie si poate fi un pas folositor pentru activitatea urmatoare. Poti intreba: Puteti ghici de unde sunt diferitele saluturi? Pana la ce punct sunt ele stereotipuri?De ex:Toti germanii isi strang mana puternic? Cu care salut te-ai simtit comfortabil/necomfortabil si de ce? Te-ai aflat intr0o situatie jenanta cand in alta tara, cineva te-a salutat cu caldura sarutandu-te de 3 ori si te-ai comportat neindemanatic si ai dat inapoi pentru ca nu ai stiut codul social? Treci la alta activitate care exploreaza stereotipuri precum"Primele Impresii" Nota:Jucatorii vor intreba de unde sunt obiceiurile. Spune-le sa ghiceasca, daca nu raspunsurile sugerate sunt:Cand saluti cealalta persoana pastreaza o distanta de 2 picioare intre voi si dati-va mainile, dar numai cu o strangere usoara(Anglia) Saluta caelalta persoana imbratisand-o si sarutand-o de 3 ori pe obraz alternativ(Olanda/Belgia) Saluta persoana imbratisand-o si sarutand-o de 2 ori pe obraz alternativ(Portugalia/Spania) Saluta cealalta persoana imbratisand-o si sarutand-o se 4 ori pe obraz alternativ(Parizienii) Saluta cealalta persoana tinandu-ti mainile in pozitie de rugaciunesi apleaca-te inainte(Japonia) Saluta cealalta persoana frecandu-va nasurile(inuit) Saluta cealalta persoana imbratisand-o cu caldura(Rusia/Palestina) Saluta cealalta persoana printr-o strangere de mana puternica(Germania) FELURI IN CARE INCEPE MUNCA LA TEMA CAMPANIEI NIVELUL0 TEMA G
  • 135. all different equalall 135 Aceasta activitate a fost scrisa pentru oamenii din toata Europa care se intalnesc intr-o diversitate de locuri. Anumiti oameni vor lucra cu grupuri care s-ar putea sa aiba nevoie de activitati simple care nu cer aptitudini de discutie. Urmatoarele activitati pot fi puncte de inceput utile pentru a ajuta la stimualrea intrebarilor si la inceperea discutiei despre problemele campaniei. Odata ce persoanele din grup se arata interesati, treci la activitatile mai simple din sectiunea 1, de ex:ceva la nivelul 1 pentru a incepe munca la asemenea imagini precum"1 Egal cu 1", "Primele impresii"sau "Cultionary" SCOPURI sa se furnizeze informatii sa se incurajeze interactiunea si cooperarea sa se stimuleze interesul pentru probleme TIMP variabil MARIMEA GRUPULUI oricare INDICII pentru FACILITATOR Foloseste si adapteaza ideile de mai jos pentru a se potrivi oamenilor din grup In orice discutie incearca sa discuti despre: ce au spus oamenii si ce au facut ce au invatat de la exercitiu si felul in care ceea ce au invatat are de lega tura cu viata lor, cu comunitatea si cu lumea. 1.POSTERE Gaseste poze ale oamenilor care sunt diferiti intr-un anumit fel, lipeste-le pe bucati mari de hartie si scrie sub ea o propozitie neterminata. Alege acea propozitie pentru ai face pe participanti sa se gandeasca la problema pe care vrei sa o ridici, de ex:"Sunt din. . . ". "Mancarea mea favorita e . . . ". "Muzica mea preferata e. . . ". "Numele meu e. . . ". Spune- le sa termine propozitia. In mod alternativ spune le sa-si scrie sugestiile pe postere. O alternativa e sa aduni poze cu persoane care sunt faimoase pe plan local, national sau international care se impotrivesc rasismului, care lupta impotriva vi olentei, care promoveaza libertatea si spune persoanelor sa-si spuna numele si pentru ce sunt faimosi. 2. MANCARURI DIFERITE-GUSTURI DIFERITE Daca vinzi snacksuri in clubul tau, cumpara o varietate care vin din alte culturi. Vinde sucuri cu embleme in alte limbi. Incearca sa-i faci pe oameni sa incerce diferite mancaruri. 3. REVISTE NOI-LIMBAJE NOI Adu reviste de tineret in alte limbi. Lasa-le imprejur pentru ca tinerii sa le ia, fadin aceasta o oportunitate pentru ca ei sa-si dea seama de oamenii care sunt diferiti. 4. JOCURI Adu mai multe jocuri din alte tari. Din nou, intrebarile sensibile, vor face sa creasca curiozitatea despre alte culturi. 5. INTREBARI SI CHESTIONARE 1. Proiecteaza si fotocopiaza cercetarile cuvintelor, de ex gasirea numelor diferitelor festivaluri culturale raspandirea
  • 136. all different equalall 136 2. Cat de mult vrei?chestionare despre persoane faimoase care au promovat toleranta, de ex Mahatma Ghandi a fost faimos pentru ca a)a fost un fotbalist, b)a fost conducatorul luptei de independenta indiene si c)a fost prim-ministrul Pakistanului(raspuns b). Olaf Palme a fost a)primul prim-ministru de culoare suedez, b)un om de stiinta care a dovedit ca toti suntem o rasa umana si c)a castigat Premiul Nobel pentru pace(raspuns c). Intrebari in care sa potrivesti propozitia: Fa liste cu mancaruri traditionale si cu tara lor de origine. Spune-le sa deseneze o linie intre mancare si tara de unde vine. ex. spaghetti. . . . . . Spania paella. . . . . . . . . Scotia.