Your SlideShare is downloading. ×
0
Soluţii pentru revenirea la un învăţământ superior performant în România This presentation draws on ideas from Dr. Pleter’...
<ul><li>Semnificaţia diplomei de studii universitare </li></ul><ul><li>Diploma  atestă absolventului faptul că a reuşit să...
<ul><li>Probleme cu conceptul de competenţe  (B) </li></ul><ul><li>trebuie oameni meta-competenţi să judece şi să decidă c...
<ul><li>Avantajele conceptului de exigenţe  (A) </li></ul><ul><li>ridicarea exigenţelor profesorilor faţă de studenţi are ...
<ul><li>Pornind de la  conceptul de exigenţe  (A), calitatea se reflectă în următoarele trei componente: </li></ul><ul><li...
Factorii de calitate şi indicatorii cheie Factor Indicatori cheie nivelul exigenţelor  <ul><li>filtrarea  studenţilor (de ...
<ul><li>Funcţia de filtrare a învăţământului superior </li></ul><ul><li>trebuie să se facă distincţia faţă învăţământul ob...
<ul><li>Raportul numeric studenţi-profesori </li></ul><ul><li>cel mai important criteriu obiectiv de asigurarea calităţii ...
<ul><li>Mediul academic concurenţial </li></ul><ul><li>Se poate asigura prin: </li></ul><ul><li>angajarea profesorilor pe ...
<ul><li>Mediul academic concurenţial  (continuare) </li></ul><ul><li>evaluarea  sistematică a  profesorilor de către stude...
<ul><li>Numărul total de ore de studiu </li></ul><ul><li>“ O facultate bună este o facultate grea”  – la “greutate” s-a re...
<ul><li>Numărul total de ore de studiu  (continuare) </li></ul><ul><li>Dificultatea şi nivelul de complexitate </li></ul><...
Corupţia şi percepţia de corupţie Vicierea rezultatelor studenţilor, cu implicarea activă şi interesată a profesorilor şi/...
<ul><li>Atenuarea corupţiei şi a percepţiei de corupţie </li></ul><ul><li>examene scrise, pe caiete de examen înseriate şi...
<ul><li>Atenuarea corupţiei şi a percepţiei de corupţie </li></ul><ul><li>(continuare) </li></ul><ul><li>cataloagele şi fi...
<ul><li>Atenuarea fraudării examenelor şi a lucrărilor </li></ul><ul><li>Promovarea examenelor prin fraudă poate fi limita...
<ul><li>Plagiatul – un mecanism de fraudare a lucrărilor la scară naţională </li></ul><ul><li>profesorii plagiază; plagiat...
Clasamentul de trafic Internet site-uri educaţionale în România Luna octombrie 2009 (sursa: www.trafic.ro) Notă: cel mai b...
<ul><li>Concluzii   </li></ul><ul><li>Pentru readucerea învăţământului superior românesc la un nivel de vârf pe plan inter...
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Invsup

1,470

Published on

Solutii pentru revenirea la un invatamant superior performant in Romania

Published in: Education, Business
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
1,470
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
3
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Transcript of "Invsup"

  1. 1. Soluţii pentru revenirea la un învăţământ superior performant în România This presentation draws on ideas from Dr. Pleter’s articles, books, and unpublished manuscripts. No part of this publication may be reproduced, stored in a retrieval system or transmitted by any means or in any form - electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise - without written consent from Octavian Thor Pleter or the Brainbond consultancy firm, www.brainbond.ro Version 2.0 dated 19 November 2009 © O. T. Pleter and Brainbond Conf. dr. dr. ing. Octavian Thor Pleter , MBA (MBS)
  2. 2. <ul><li>Semnificaţia diplomei de studii universitare </li></ul><ul><li>Diploma atestă absolventului faptul că a reuşit să satisfacă exigenţele unor profesori în cadrul unui proces de formare </li></ul><ul><li>Diploma atestă absolventului dobândirea unor competenţe şi deprinderi utile angajatorilor în cadrul unui proces de formare </li></ul>
  3. 3. <ul><li>Probleme cu conceptul de competenţe (B) </li></ul><ul><li>trebuie oameni meta-competenţi să judece şi să decidă competenţele în diversele specializări şi discipline </li></ul><ul><li>competenţele sunt adeseori abstracte şi greu de evaluat </li></ul><ul><li>angajatorii au păreri divergente despre competenţele utile lor </li></ul><ul><li>de ce să pornim de la ideea că pregătim viitori angajaţi şi nu viitori întreprinzători? </li></ul><ul><li>într-o echipă, orice competenţă este utilă, deci trebuie o diversitate de competenţe şi nu o uniformitate de competenţe </li></ul><ul><li>învăţământul superior furnizează profesionişti pentru viitor, când competenţele necesare vor fi probabil altele </li></ul>
  4. 4. <ul><li>Avantajele conceptului de exigenţe (A) </li></ul><ul><li>ridicarea exigenţelor profesorilor faţă de studenţi are un efect implicit şi de ridicare a exigenţelor profesorilor faţă de ei înşişi; într-un sistem atât de greu controlabil, în care fiecare profesor este un lider şi un specialist de vârf în domeniul lui, aceste metode de autocontrol sunt cele mai eficace; conceptul de exigenţe ridică prestigiul profesorilor foarte buni </li></ul><ul><li>exigenţele pot fi făcute cunoscute studenţilor de la bun început şi implicit pot fi asumate de aceştia; la începerea studiilor, prin broşura programului de studii, sau la începutul fiecărui modul, de profesor </li></ul><ul><li>exigenţele şi competenţele nu se exclud; dacă exigenţele sunt corect direcţionate, ele vor determina efortul studenţilor, iar munca acestora sub o îndrumare corectă conduce la crearea şi dezvoltarea de competenţe </li></ul><ul><li>exigenţele sunt singurele declanşatoare şi catalizatoare ale volumului de muncă depus de studenţi în decursul propriei formări; competenţele mai puţin, fiindcă studenţii nu vor avea încredere într-o listă de competenţe stabilită de nu se ştie cine </li></ul>
  5. 5. <ul><li>Pornind de la conceptul de exigenţe (A), calitatea se reflectă în următoarele trei componente: </li></ul><ul><li>nivelul exigenţelor </li></ul><ul><li>prestaţia profesorilor </li></ul><ul><li>calitatea procesului de formare </li></ul>
  6. 6. Factorii de calitate şi indicatorii cheie Factor Indicatori cheie nivelul exigenţelor <ul><li>filtrarea studenţilor (de la admitere la absolvire) </li></ul>prestaţia profesorilor <ul><li>raportul numeric studenţi/profesori </li></ul><ul><li>concurenţialitatea în mediul academic </li></ul>calitatea procesului de formare <ul><li>numărul total de ore de studiu (în clasă + în echipă + individual) </li></ul><ul><li>dificultatea cerinţelor de studiu şi nivelul de complexitate abordat </li></ul><ul><li>nivelul de corupţie şi percepţia de corupţie din mediul universitar şi nivelul de fraudare a examenelor şi a lucrărilor </li></ul>
  7. 7. <ul><li>Funcţia de filtrare a învăţământului superior </li></ul><ul><li>trebuie să se facă distincţia faţă învăţământul obligatoriu </li></ul><ul><li>filtrarea la admitere a dispărut prin eliminarea sau aruncarea în derizoriu a concursului de admitere (multe universităţi şi-au făcut o politică de a absorbi toţi candidaţii la admitere, redistribuindu-i la alte programe de studii pe candidaţii supranumerici) </li></ul><ul><li>nivelul de filtrare pe parcursul facultăţii este practic zero, aproape orice student ajunge să absolve (97% este cifra publicată într-un raport al Consiliului Britanic asupra învăţământului superior din România) </li></ul><ul><li>cauza principală este finanţarea învăţământului de stat şi privat pe baza numărului de studenţi (la învăţământul de stat s-ar putea introduce o finanţare bazată pe performanţele măsurabile ale absolvenţilor) </li></ul>
  8. 8. <ul><li>Raportul numeric studenţi-profesori </li></ul><ul><li>cel mai important criteriu obiectiv de asigurarea calităţii în orice tip de servicii </li></ul><ul><li>raportul numeric studenţi-profesori este ignorat total: nu este măsurat, nu este publicat şi nu este reglementat; nu apare nicăieri în normele ARACIS! </li></ul>*) acest nivel a apărut tocmai din lipsa reglementării, fapt care permite unei universităţi reducerea ponderii costurilor cu salariile profesorilor oricât de mult Universităţi Raportul numeric studenţi-profesori Finanţare Oxford, Cambridge (Marea Britanie) 2:1 Universitatea Româno-Britanică (România) 5:1 Taxe de €750 / an + subvenţii private de €2000 / student Nivelul mediu (România) 50:1 Nivelul extrem* (România) 1000:1
  9. 9. <ul><li>Mediul academic concurenţial </li></ul><ul><li>Se poate asigura prin: </li></ul><ul><li>angajarea profesorilor pe an universitar şi nu pe viaţă (pe baza unei convenţii academice anuale); angajarea actuală prin concurs pe post a generat o selecţie inversă </li></ul><ul><li>prin concurs ar trebui obţinut gradul didactic şi nu postul; acesta ar trebui să fie valabil în orice universitate, nu ca acum, doar în universitatea respectivă </li></ul><ul><li>garantarea libertăţii de mişcare a profesorilor (de a colabora cu orice altă universitate); pe lângă ideea că gradul didactic este valabil doar în universitatea unde s-a ţinut concursul, acum senatele multor universităţi au interzis colaborarea cadrelor didactice cu orice altă universitate </li></ul>
  10. 10. <ul><li>Mediul academic concurenţial (continuare) </li></ul><ul><li>evaluarea sistematică a profesorilor de către studenţi, cu publicarea şi analizarea rezultatelor </li></ul><ul><li>raţionalizarea disciplinelor, pe modelul raţionalizării specializărilor (evitarea ca fiecare profesor să-şi ocupe o nişă individuală pentru a scăpa de concurenţă) </li></ul><ul><li>renunţarea la condiţia absurdă a cetăţeniei române pentru un cadru didactic (transformată acum în condiţia cetăţeniei UE); practic un premiant Nobel din Statele Unite nu poate să se angajeze pe niciun post didactic în România </li></ul>
  11. 11. <ul><li>Numărul total de ore de studiu </li></ul><ul><li>“ O facultate bună este o facultate grea” – la “greutate” s-a renunţat odată cu finanţarea învăţământului pe baza numărului de studenţi </li></ul><ul><li>Ce se poate face? </li></ul><ul><li>revenirea la un număr de ore normal pe săptămână (în ultimii 20 de ani numărul de ore pe săptămână s-a redus de la 36 la 20 de ore; prima competenţă pe care ar trebui să o formăm studenţilor este munca , iar 20 de ore pe săptămână reprezintă un ritm de muncă total insuficient; finanţarea pe număr de studenţi şi-a arătat şi aici limitele) </li></ul><ul><li>obligarea studenţilor la prezenţă (nu poţi fi educat dacă eşti absent; dinamica de grup are o mare importanţă în procesul de formare, atât pentru student, cât şi pentru profesor) </li></ul><ul><li>obligarea studenţilor la lucru în echipă prin teme de lucru în echipă (de ex. seminariile L şi E de la Universitatea Româno-Britanică) </li></ul><ul><li>obligarea studenţilor la lucru individual </li></ul>
  12. 12. <ul><li>Numărul total de ore de studiu (continuare) </li></ul><ul><li>Dificultatea şi nivelul de complexitate </li></ul><ul><li>Cum pot fi studenţii obligaţi să participe la propria lor formare? </li></ul><ul><li>prin sporirea exigenţei la examene şi mărirea volumului şi a complexităţii materiei cerute </li></ul><ul><li>prin renunţarea la finanţarea pe baza numărului de studenţi </li></ul><ul><li>prin reinstaurarea funcţiei de filtrare; nu orice student este obligatoriu să absolve; dacă vrea să stea acasă sau să-şi ia un serviciu, înseamnă că a decis să-şi asume riscul de a nu reuşi să satisfacă exigenţele profesorilor </li></ul>
  13. 13. Corupţia şi percepţia de corupţie Vicierea rezultatelor studenţilor, cu implicarea activă şi interesată a profesorilor şi/sau a secretariatelor Fraudarea examenelor şi a lucrărilor Vicierea rezultatelor studenţilor, din neglijenţa profesorilor şi/sau a secretariatelor Ambele conduc la acelaşi efect: vicierea gravă a încrederii studenţilor în sistemul universitar şi distrugerea calităţii actului de educaţie. Atenuarea lor reprezintă priorităţi absolute ale comunităţii academice româneşti. În continuare, menţionăm câteva dintre soluţiile pe care le-am experimentat la Universitatea Româno-Britanică din Bucureşti.
  14. 14. <ul><li>Atenuarea corupţiei şi a percepţiei de corupţie </li></ul><ul><li>examene scrise, pe caiete de examen înseriate şi secretizate </li></ul><ul><li>profesorul pregăteşte mai multe subiecte în plicuri sigilate şi una din variante se trage la sorţi în fiecare sesiune de examene sau de restanţe şi se desigilează în faţa studenţilor </li></ul><ul><li>profesorul nu participă la examen; directorul de examen şi asistenţii acestuia trebuie să aibă altă specialitate decât materia de examen </li></ul><ul><li>lucrările sunt zetate de directorul de examen, predate pe bază de proces-verbal către secretariat, apoi către profesor </li></ul><ul><li>probitate a morală şi integritate a angajaţilor din secretariate este controlată periodic, prin diferite mijloace </li></ul>
  15. 15. <ul><li>Atenuarea corupţiei şi a percepţiei de corupţie </li></ul><ul><li>(continuare) </li></ul><ul><li>cataloagele şi fişele de note ţinute în paralel într-un software adecvat, precum şi în registre (pe hârtie) </li></ul><ul><li>practica de a afişa prompt toate notele acordate la fiecare examen sau lucrare </li></ul><ul><li>încurajarea studenţilor să sesizeze anomalii în procesul de evaluare şi de corectare a lucrărilor </li></ul><ul><li>rezolvarea contestaţiilor prin comisii formate din profesori de la alte universităţi (pe bază de reciprocitate) </li></ul><ul><li>analiza statistică a notelor, verificarea distribuţiei normale a acestora (de exemplu fraudarea examenelor de admitere la Universitatea de Medicină cu complicitatea profesorilor în anii 1990 a putut fi depistată prin analiza spectrală a notelor) </li></ul>
  16. 16. <ul><li>Atenuarea fraudării examenelor şi a lucrărilor </li></ul><ul><li>Promovarea examenelor prin fraudă poate fi limitată prin: </li></ul><ul><li>împuternicirea prin regulament a directorului de examen de a exclude studenţii care copiază, folosesc telefoane mobile sau alte dispozitive electronice, vorbesc între ei sau îşi schimbă bilete sau foi etc. </li></ul><ul><li>înregistrarea audio şi video a sălii de examen </li></ul><ul><li>declaraţie anti-plagiat inclusă în orice lucrare, sub sancţiunea exmatriculării </li></ul><ul><li>controlul inopinat asupra desfăşurării examenelor </li></ul><ul><li>directorii de examen sunt recrutaţi dintre cadrele didactice şi sunt plătiţi pentru această activitate; cei care se dovedesc permisivi trebuie să-şi piardă dreptul de a mai fi director de examen </li></ul>
  17. 17. <ul><li>Plagiatul – un mecanism de fraudare a lucrărilor la scară naţională </li></ul><ul><li>profesorii plagiază; plagiatul este o cutumă (spre exemplu la puţine facultăţi din România mai există cursurile profesorilor decedaţi şi asta pentru că ele sunt însuşite de profesorii actuali) </li></ul><ul><li>articolele sunt în mare măsură plagiate, de aceea ele nu prea sunt publicabile în reviste ISI şi chiar dacă ajung să fie publicate, ele nu vor fi niciodată citate (România este printre ţările cu cele mai mici clasamente Shanghai, tocmai datorită foarte slabelor citări ISI) </li></ul><ul><li>studenţii şi elevii îşi rezolvă temele, lucrările, referatele, dizertaţiile copiind de pe Internet (cele mai frecventate site-uri “educaţionale” din România sunt cele care conţin astfel de materiale destinate plagiatului, denumite “referate”) </li></ul><ul><li>plagiatul nu este tratat ca un furt intelectual şi nu este pedepsit (site-urile Internet respective nu sunt scoase în afara legii, profesorii universitari cu plagiate repetate demonstrate nu au fost scoşi din sistem) </li></ul>
  18. 18. Clasamentul de trafic Internet site-uri educaţionale în România Luna octombrie 2009 (sursa: www.trafic.ro) Notă: cel mai bine clasat site al unei universităţi este cel al ASE-ului pe locul 24 cu 0,1 mil. vizitatori unici. Loc Site Conţinut Nr. vizitatori unici 1 regielive.ro studenţie, “referate” 1,3 mil. 2 referat.ro “ referate” 1,0 mil. 3 dexonline.ro dicţionar 0,9 mil. 4 studentie.ro studenţie, “referate” 0,7 mil. 5 referate.educativ.ro “ referate” 0,7 mil. 6 calificativ.ro calificative date profesorilor 0,6 mil. 7 e-referate.ro “ referate” 0,6 mil.
  19. 19. <ul><li>Concluzii </li></ul><ul><li>Pentru readucerea învăţământului superior românesc la un nivel de vârf pe plan internaţional, acolo unde merită să revină, există soluţii, unele fiind prezentate în această lucrare. </li></ul><ul><li>Soluţiile pleacă de la conceptul de exigenţe şi se grupează în trei direcţii: </li></ul><ul><li>nivelul exigenţelor </li></ul><ul><li>prestaţia profesorilor </li></ul><ul><li>calitatea procesului de formare </li></ul><ul><li>Unele dintre soluţiile propuse au fost experimentate cu succes timp de 9 ani la Universitatea Româno-Britanică din Bucureşti. </li></ul>
  1. A particular slide catching your eye?

    Clipping is a handy way to collect important slides you want to go back to later.

×