2001 ti -brosura foia--adf
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

2001 ti -brosura foia--adf

on

  • 400 views

2001. Adrian Baboi Stroe și alții. Accesul la informația de interes public în România. Transparency International România

2001. Adrian Baboi Stroe și alții. Accesul la informația de interes public în România. Transparency International România

Statistics

Views

Total Views
400
Views on SlideShare
368
Embed Views
32

Actions

Likes
0
Downloads
1
Comments
0

1 Embed 32

http://blog.nuvasuparati.info 32

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

2001 ti -brosura foia--adf 2001 ti -brosura foia--adf Document Transcript

  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA SUMARI. Introducere …………………………………………………….……..…………….... 2II. Accesul la informaţia de interes public în dezbaterea publică din România …….... .2IV. Instrumente legislative ale accesului liber la informaţia de interes public ……...… 4V. Evaluare a proiectului de lege privind liberul accesla informaţiile de interes public ……………………………………………..…...…….. 6IV. Accesul la informaţia de interes public în România în absenţa unei legi cadru ………………………………………………………...…… 9ANEXAPrezentarea şi analiza rezultatelor experimentului de solicitare a informaţiilor de interes public………………………………………...…………………….......................………….. 14
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIAI. Introducere Accesul la informaţia de interes public poate fi definit drept posibilitatea oricărei persoane de a obţineinformaţii aflate în posesia instituţiilor statului. Accesul la informaţia de interes public a devenit în ultimii ani unuldin criteriile cele mai importante în funcţie de care o societate este sau nu considerată democratică. Indiferent devariantele terminologice diverse prin care este exprimat (“libertate de informare”, “transparenţă administrativă”,“guvernare deschisă”), accesul la informaţia de interes public este acum parte dintr-un acquis democratic pe careorice ţară care pretinde că deţine o guvernare responsabilă îl aplică într-o măsură cât mai mare. Instituţiile publice, în ansamblul lor, generează, administrează şi stochează o cantitate impresionantă deinformaţii. Aceste informaţii pot privi fundamentarea unor decizii (statistici, studii de fezabilitate etc), procesul deluare a deciziilor, conţinutul însuşi al deciziilor, implementarea şi efectele actului decizional. În mod tradiţional,instituţiile publice au avut şi încă mai au tendinţa de a ascunde o bună parte a acestui corp masiv de informaţii,invocând raţiuni de stat şi, cel mai adesea, raţiuni de siguranţă naţională. În pofida faptului că în zilele noastredreptul publicului de a fi informat cu privire la funcţionarea instituţiilor publice este din ce în ce mai larg acceptatşi este consfinţit în constituţiile şi legislaţia unui număr crescând de ţări, recunoaşterea şi respectarea acestui drepteste mai degrabă de dată recentă, fiind departe de a constitui o evidenţă de la sine înţeleasă. Există importante raţiuni de principiu pentru care accesul la informaţie este important într-o societate. - Informaţia este un prim element pe care îl presupune cunoaşterea. - Informaţia este un ingredient esenţial al formării atitudinilor care susţin sau inhibă schimbarea într-o societate. - Informaţia este necesară grupurilor active pentru a le permite să se angajeze în dezbateri deschise cu autorităţile publice pe teme care afectează interesele lor sau ale unor categorii mai largi. - Accesul la informaţie reduce dezechilibrul de putere dintre guvernanţi şi guvernaţi. - Accesul la informaţie impune constrângeri asupra comportamentului birocratic, descurajând, într-o anumită măsură, ineficienţa, abuzurile şi corupţia din instituţiile publice.II. Accesul la informaţia de interes public în dezbaterea publică din România Accesul la informaţia de interes public s-a detaşat relativ târziu ca o temă distinctă în dezbaterea publicăasupra democratizării României. În primii ani ai tranziţiei, accesul la informaţie a fost prezent indirect, ca unsubiect subordonat unor preocupări precum accesul la dosarele Securităţii şi înfiinţarea unor mijloace independentede informare în masă, cu un accent deosebit pus pe existenţa unei televiziuni independente (a se vedea “bătălia”pentru SOTI, un post de televiziune efemer, al cărui impact a fost departe de aşteptările suporterilor săi). Aceste priorităţi iniţiale au subsumat problematica accesului la informaţie nevoii de clarificare a trecutuluitotalitar, pe de o parte, şi au accentuat importanţa presei libere ca vehicul mediator de informaţie între stat şisocietate, pe de altă parte. În acelaşi timp, ele au întârziat pentru un timp generalizarea dezbaterii publice asupraaccesului la informaţie ca o problemă a democratizării societăţii româneşti, oferind adversarilor transparenţeiinstituţionale pretextul “acaparării” acestei teme de către grupuri considerate radicale sau adversare politic. Fără afi formulată explicit, exigenţa accesului la informaţie a rămas în primii doi ani ai tranziţiei (1990-1991) în umbraintenselor confruntări ce vizau îndepărtarea spectrului poliţiei politice şi exercitarea dreptului la liberă exprimare. În acest context marcat de neclaritate, noua Constituţie din 1991 aducea, prin articolul 31, o formularesurprinzător de liberală a dreptului de acces la informaţie: “Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie deinteres public nu poate fi îngrădit. (…) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate săasigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal”.Totuşi, din dezbaterile Adunării Constituante nu putem reţine nici un argument semnificativ legat de adoptareaacestui articol, acesta fiind mai curând indiciul unui import constituţional într-o arie considerată secundară, decâtsemnul unui consens generalizat asupra importanţei transparenţei instituţiilor publice.
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA Dezangajarea politică va deveni evidentă în anii următori, când legislativul avea să fie mai preocupat delegiferarea secretului decât de concretizarea dreptului constituţional de acces la informaţia de interes public. În1993, patru senatori ai coaliţiei majoritare iniţiau un proiect de lege privind protejarea secretului de stat, care urmasă înlocuiască vechea lege 23/1971. În pofida reacţiei extrem de critice a organizaţiilor de apărare a drepturiloromului, acest proiect de lege primea avizul favorabil al Comisiei Juridice şi era transmis Comisiei pentru Apărare aSenatului. În raportul său anual din 1993, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – ComitetulHelsinki (APADOR-CH) avea să caracterizeze acest proiect de lege drept “cea mai gravă ameninţare la adresadrepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de după căderea regimului comunist1”. Departe de a fi o tendinţă izolată, încercarea de adoptare a unui cadru legislativ care impunea secretul dreptregulă era perfect coerentă cu alte iniţiative similare, precum acele amendamente la Codul Penal şi Codul deProcedură Penală care, începând cu anul 1993, când au fost prima oară înaintate spre dezbatere SenatuluiRomâniei, au ameninţat grav libertatea de expresie a jurnaliştilor. Pe acest fond, într-un deceniu marcat de un proces legislativ şi de politici publice ostile transparenţeiinstituţionale, tema accesului la informaţia de interes public, după ce a apărut în spaţiul dezbaterii civice ca unelement colateral, a devenit treptat un reper important în discursul organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului.Paralel cu legitimarea sa ca temă favorită a militantismului civic, liberul acces la informaţie şi-a făcut mult maigreu loc în discursul politic şi administrativ, fiind perceput de majoritatea demnitarilor şi funcţionarilor publici,indiferent de orientarea lor politică, drept un instrument de presiune al presei şi al societăţii civile, atunci când nuera considerat o ameninţare directă la adresa instituţiilor statului. Accesul la informaţie era o temă “exotică” atât pentru politicieni cât şi pentru cetăţeni în anul 1996, cândNicolae Manolescu, candidat la Preşedinţia României, îşi construia discursul de la finalul dezbaterii televizate înjurul acestui drept fundamental. Tema nu a părut să intereseze prea mult nici pe contracandidaţi şi nici electoratul2. Schimbarea de atitudine a clasei politice avea să se producă abia peste patru ani, când senatorul EugenVasiliu va iniţia şi va promova prin intermediul presei un proiect de lege privind accesul la informaţia de interespublic. Deşi criticat în mod justificat de analişti ai politicilor publice3, proiectul Vasiliu (asumat după alegerile din2000 de către deputata Mona Muscă), a marcat în premieră un angajament politic public4 şi explicit faţă deprincipiul conform căruia accesul la informaţie trebuie să devină regula. Anul 2001 a marcat, într-o succesiune rapidă de evenimente, convergenţa între agenda grupurilorindependente de analiză şi acţiune civică şi cea a unei părţi a clasei politice. Ambele Camere ale Parlamentului auadoptat un proiect de lege privind liberul acces la informaţiile publice care sintetizează compromisul între proiectulguvernamental, iniţiat de Ministrul Informaţiilor Publice, Vasile Dîncu, şi vechiul proiect liberal, încorporând înacelaşi timp observaţiile organizaţiilor neguvernamentale şi ale reprezentanţilor presei. Deşi considerată finalmente o “poveste de succes” a consultării societăţii civile în procesul legislativ,istoria adoptării legii liberului acces la informaţia de interes public în Parlamentul României ascunde, totuşi, totatâtea avertismente pe câte motive de satisfacţie. În fapt, ceea ce a declanşat mobilizarea fără precedent agrupurilor independente interesate în promovarea legii accesului a fost rapida adoptare, la începutul anului 2001, decătre aceleaşi Camere ale Parlamentului, a proiectului de lege privind protecţia informaţiilor clasificate, ale căruiprevederi consfinţeau preeminenţa secretului definit discreţionar asupra dreptului constituţional de acces lainformaţia de interes public5. Această împrejurare nu face decât să relativizeze angajamentul politic real faţăstandardele unei guvernări transparente.şi să îndemne la prudenţă în evaluarea şanselor de aplicare satisfăcătoare alegii accesului. Există şanse ca Legea privind liberul acces la informaţiile de interes public să fie promulgată până lasfârşitul anului 2001. Pe măsură ce acest moment se apropie, accentul dezbaterii publice se va muta de pe textulpropriu-zis al actului normativ asupra calităţii normelor de aplicare şi a evaluărilor capacităţii administrative deimplementare a legii. Nevoia de resurse financiare şi umane, de instruire şi asistenţă tehnică a instituţiilor publicecare vor aplica legea accesului nu poate fi subestimată. În acelaşi timp, există o disponibilitate remarcabilă asectorului neguvernamental de a acţiona ca partener al efortului de construcţie instituţională a transparenţei.1 APADOR-CH, Raport Anual, 19932 Interviu cu Nicolae Manolescu3 Ciprian Fartuşnic, Romaniţa Elena Iordache, Liberalizarea accesului la informaţie. Comentarii şi propuneri pe margineaproiectului liberal privind liberul acces al cetăţenilor la informaţia publică, Societatea Academică din România, 2001.4 A mai existat un proiect de lege privind accesul la informaţie redactat de Secretariatul General al Guvernului în legislatura 1996-2000, rămas fără urmări în plan legislativ.5 Curtea Constituţională, sesizată asupra neconstituţionalităţii legii informaţiilor clasificate, a pronunţat un aviz negativ pe temiuriprocedurale; în luna septembrie 2001 ambele Camere ale Parlamentului au admis decizia Curţii, urmând ca un nou proiect de lege săfie redactat.
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA De această dată, însă, este vital ca întâlnirea agendelor publice şi private să fie mai puţin rezultatulconjuncturii şi al reacţiei la maniera imprevizibilă de legiferare, atât de obişnuită în România.III. Instrumente legislative ale accesului liber la informaţia de interes publicDreptul oricărei persoane de acces la informaţiile de interes public este prevăzut de Constituţia României prin Art.31, care stipulează: (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. (2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal. (3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau siguranţa naţională. (4) Mijloacele de informare în masa, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. (5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.În plus, Constituţia României prevede la Art. 20 principiul priorităţii reglementărilor internaţionale în materiadrepturilor omului: (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţnilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale.Art. 19 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului adoptată de Naţiunile Unite în decembrie 1946 conţine oformulare a dreptului la informaţie ca un drept corelativ libertăţii de exprimare: Orice persoană are dreptul la libertatea opiniei şi a expresiei; acest drept include libertatea de susţine opinii fără nici o interferenţă şi de a căuta, primi şi răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace, indiferent de frontiere.Art. 19 al Pactului Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice (1966) reia şi precizează aceastăformulare: Orice persoană va avea dreptul de a susţine opinii fără nici o interferenţă din partea autorităţilor publice. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub formă orală, scrisă, tipărită ori artistică, sau prin orice alt mijloc la alegerea sa. Exercitarea drepturilor prevăzute în paragraful 2 al acestui articol comportă datorii şi răspunderi speciale. În consecinţă, ea poate fi supusă anumitor limitări, care trebuie însă stabilite în mod expres prin lege şi care sunt necesare: a) respectării drepturilor sau reputaţiei altora; b) apărării securităţii naţionale, ordinii publice, sănătăţii sau moralităţii publice.
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIARomânia mai este parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi, în calitate de membră a ConsiliuluiEuropei, este obligată să respecte documentele adoptate de această organizaţie, inclusiv în materia dreptului lainformaţie şi a libertăţii de expresie.Exemple de reglementare a accesului liber la informaţia de interes public în legislaţiile naţionaleTot mai multe ţări au adoptat sau sunt pe cale de a adopta acte normative menite să asigure exercitarea efectivă adreptului la informaţie. Deşi majoritatea acestor ţări dispun de prevederi constituţionale care garantează accesulliber la informaţia de interes public, s-a constatat că respectarea acestui drept este problematică în absenţa uneilegislaţii speciale, care să trateze într-o manieră uniformă şi coerentă accesul la informaţiile aflate în posesiainstituţiilor publice. Suedia Suedia este prima ţară din lume al cărei Parlament a adoptat o lege a accesului la informaţia de interespublic (Legea Libertăţii Presei, 1766). Legea prevedea că documentele oficiale trebuie “la cerere, puse la dispoziţiaoricărei persoane”, fără perceperea vreunei taxe. Deciziile autorităţilor de a refuza accesul la documente oficialepoate fi atacată la tribunalele administrative generale şi, în ultimă instanţă, la Curtea Supremă Administrativă.Avocatul Poporului (Ombudsman) care funcţionează pe lângă Parlament deţine anumite funcţii de supraveghere îndomeniul liberului acces la informaţie6. Ungaria În Ungaria sunt reglementate în cadrul aceluiaşi act normativ (Legea 63/1992) atât accesul liber lainformaţiile de interes public cât şi protecţia datelor personale7. Comisarul Parlamentului pentru Protecţia Datelorşi Accesul la Informaţie supervizează aplicarea Legii 63/1992, acţionând în acelaşi timp ca un Ombudsman pentruprotecţia datelor personale şi pentru liberul acces la informaţia de interes public. El este responsabil pentruîntocmirea şi întreţinerea Registrului pentru Protecţia Datelor Personale şi pentru pronunaţarea unor opinii juridiceprivind legislaţia relevantă şi asupra fiecărei categorii de secrete de stat. În conformitate cu Legea Secretului de Statdin 1995, Comisarului Parlamentului i s-a mai conferit şi prerogativa de a schimba încadrarea unor documenteclasificate drept secrete de stat. Republica Cehă Parlamentul Republicii Cehe a adoptat în 1999 o lege a accesului liber la informaţie inspirată după modelullegii similare din Statele Unite. Legea garantează accesul cetăţenilor la toate documentele instituţiilor publice, aleadministraţiilor locale şi ale altor instituţii precum Camera Avocaţilor şi Camera Medicilor, fiind exceptateinformaţiile clasificate, secretele comerciale şi datele personale. Franţa Legea cadru care reglementează accesul la informaţie este Legea nr. 78-753/17.05.1978 privind libertateaaccesului la documentele administrative, care garantează dreptul de acces la documentele instituţiilor publice.Conform legii, toate documentele sunt publice, cu excepţia datelor ce conţin deliberări ale instituţiilorguvernamentale, a datelor privind siguranţa naţională, a informaţiilor protejate prin legea protecţiei datelorpersonale şi a altor documente protejate prin lege. Comisia pentru accesul la documentele administrative are funcţiade a superviza aplicarea legii. Statele Unite ale Americii Legea Libertăţii Informaţiei (Freedom of Information Act- FOIA) a fost adoptată în anul 1966, în urma uneiintense dezbateri publice care a pus în evidenţă carenţele Legii privind Procedurile Administrative în materie deasigurare a accesului public la informaţia aflată în posesia agenţiilor guvernamentale.6 http://www.riksdagen.se/arbetar/grundbok_en/FPA02.htm#E11E277 http://www.obh.hu
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA În anul 1996, Congresul a îmbunătăţit cadrul legislativ al accesului la informaţie prin adoptarea unoramendamente cunoscute sub denumirea Electronic Freedom of Information Act Ammendments. Ceea ce conferăspecificul legislaţiei americane în domeniu este adaptarea continuă la exigenţele dezbaterilor publice vizând liberulacces la informaţia de interes public.V. Evaluare a proiectului de lege privind liberul acces la informaţiile de interes public La data redactării acestui raport (septembrie 2001), proiectul legii privind liberul acces la informaţiile deinteres public se află într-un stadiu avansat al procedurii de adoptare în Parlamentul României, fiind deja depăşităfaza dezbaterii sale în Comisia de mediere. Evaluarea care urmează se bazează pe textul proiectului lege rezultat înurma procedurii de mediere. Pentru evaluarea proiectului de lege ne vom folosi de un set de criterii şi standarde larg acceptate pe planinternaţional, elaborate de organizaţia neguvernamentală Article 19 în lucrarea The Public’s Right to Know:Principles on Freedom of Information Legislation. În cele ce urmează, vom încerca să analizăm măsura în careproiectul de lege privind accesul la informaţie adoptat de Parlamentul României satisface aceste criterii. În lucrarea menţionată, organizaţia Article 19 defineşte următoarele principii care ar trebui să stea la bazaunei legi a accesului la informaţie: 1. principiul accesului maxim la informaţie - orice informaţie deţinută de o instituţie publică trebuie să fie accesibilă publicului iar excepţiile trebuie precis definite. 2. obligaţia publicării informaţiei - instituţiile publice nu trebuie doar să facă accesibile informaţiile la cerere, ci şi să dea publicităţii documente de interes public, în limita capacităţii şi resurselor de care dispun. 3. promovarea transparenţei administrative - guvernul şi instituţiile publice trebuie să încurajeze o cultură civică şi instituţională a transparenţei şi să asigure resursele necesare pentru promovarea publică a următoarelor obiective: • campanii de informare publică privind dreptul de acces la informaţie • programe de educaţie publică privind exercitarea acestui drept • diminuarea culturii secretului în instituţiile publice prin programe de instruire a funcţionarilor pentru aplicarea legislaţiei privind accesul la informaţie 4. definirea limitativă a excepţiilor – informaţiile exceptate de la accesul public trebuie să fie strict definite de la caz la caz, refuzul de a permite accesul la informaţie trebuie să satisfacă un test cu trei dimensiuni: (a) informaţia respectivă este legată de un scop legitim menţionat prin lege (b) accesul la informaţia respectivă periclitează protejarea acelui scop (c) periclitarea acelui scop este mai importantă decât interesul public de a avea acces la informaţia respectivă 5. introducerea unor proceduri de facilitare a accesului la informaţie – solicitările de acces la informaţie trebuie procesate rapid, de compartimente specializate şi existenţa sancţiunilor şi a posibilităţilor de apel împotriva refuzării accesului trebuie asigurată. 6. nivelul rezonabil al costurilor accesului la informaţie – accesul la informaţie nu trebuie descurajat printr-un nivel excesiv al taxelor percepute solicitanţilor. 7. caracterul public al şedinţelor instituţiilor publice – şedinţele instituţiilor publice trebuie anunţate în prealabil şi să fie deschise publicului, excepţiile de la această regulă trebuie să fie definite precis şi limitativ. 8. prioritatea accesului la informaţie – legea privind accesul la informaţie trebuie să stipuleze că orice alt act normativ va fi interpretat în conformitate cu prevederile sale şi să prevină riscul ca regimul excepţiilor să fie extins în mod arbitrar prin alte reglamentări. 9. protecţia “avertizorilor” (a persoanelor care avertizează asupra comiterii unei ilegalităţi) – persoanele care semnalează public comiterea unor ilegalităţi trebuie protejate de sancţiuni penale,
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA administrative sau disciplinare, chiar dacă în acest fel dau publicităţii informaţii exceptate de la accesul public.Nr. Criteriu de De ce depinde satisfacereaCrt. Satisfacerea criteriului de către proiectul de lege evaluare criteriului1. ART. 1 prevede accesul liber şi neîngrădit al Accesul persoanelor la informaţiile de interes public maxim deţinute de autorităţile publice.2. ART. 5 (2) prevede obligaţia instituţiilor publice - Alocarea fondurilor necesare prin Obligaţia de a publica şi actualiza anual un buletin legea bugetului publicării informativ al cărui conţinut este indicat în lege.3. Legea nu conţine prevederi relevante. - Normele metodologice de aplicare - Alocarea fondurilor necesare pentru Promovarea instruire şi campanii publice prin transparenţei legea bugetului - Reglementari privind anunţurile de utilitate publică4. ART. 12 (1) enumeră limitativ categoriile de - Normele metodologice de aplicare informaţii care sunt exceptate de la accesul liber. - regulile de clasificare şi Definirea Nu este eliminat riscul ca, în practică, excepţiile declasificare ce vor fi prevăzute de limitativă a de la acces să fie stabilite prin definirea unor viitoarea lege a informaţiilor excepţiilor categorii largi de informaţii şi nu prin decizii de la clasificate caz la caz. - prevederile legii privind protecţia datelor personale5. ART. 4 prevede obligaţia instituţiilor publice de a - Normele metodologice de aplicare organiza compartimente specializate de informare - Actualizarea procedurilor şi şi relaţii publice sau de a desemna persoane cu regulamentelor interne ale aceste atribuţii. instituţiilor publice ART. 7 stabileşte termene precise de răspuns la - Independenţa puterii judecătoreşti Procedurile solicitările de informaţii. de facilitare a accesului ART. 21 prevede aplicarea unor sancţiuni disciplinare împotriva funcţionarilor care refuză în mod nejustificat accesul la informaţii. ART. 22 prevede recursul la justiţie pentru contestarea unei decizii de refuz al accesului la informaţie.6. ART. 9 prevede că solicitantul va suporta costul - Normele metodologice de aplicare serviciilor de copiere, dacă solicitarea de - Proceduri şi regulamente interne informaţii implică realizarea de copii ale unor Nivelul documente. rezonabil al Legea nu ia în considerare alte tipuri de costuri costurilor decât cele de multiplicare (de ex. costuri legate de documentare, prelucrarea datelor etc), ceea ce poate conduce la imposibilitatea instituţiilor publice de a onora cereri complexe de informaţie.
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA 7. - Legea administraţiei publice locale – legislaţia şi reglementările specifice altor tipuri de instituţii publice (Parlament, instanţe judecătoreşti, Guvern, agenţii guvernamentale etc) Şedinţe Legea nu conţine prevederi relevante. publice - formalizarea mecanismelor de consultare publică a grupurilor de interese (audieri publice, lobby etc) - regulamente şi proceduri interne ale instituţiilor publice 8. ART. 25 prevede abrogarea oricărei reglementări - prevederile legii privind Prioritatea contrare dispoziţiilor legii accesului. informaţiile clasificate nu trebuie să accesului dea posibilitatea restrângerii arbitrare a dreptului de acces 9. ART. 13 prevede că informaţiile care favorizează - Independenţa puterii judecătoreşti sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau instituţie publică constituie informaţii de Protecţia interes public şi nu pot fi clasificate. Implicit, “averizorilor” persoanele care avertizează asupra comiterii unor asemenea ilegalităţi sunt protejate de consecinţele divulgării unor astfel de informaţii. Concluzii: Proiectul de lege privind accesul liber la informaţiile de interes public satisface formal cea mai mare parte acriteriilor inspirate de cele nouă principii elaborate de organizaţia Article 19. Din păcate proiectul de lege nureuşeşte să impună aplicarea consecventă a testului cu trei dimesiuni (invocarea scopului legitim, demonstrareaefectului negativ şi a insuficienţei interesului public) ca temei pentru a decide asupra informaţiilor exceptate de laaccesul public. Există două criterii în raport cu care textul actului normativ nu conţine prevederi relevante şianume cele privind promovarea unei culturi a transparenţei instituţionale şi accesul public la şedinţele instituţiilorpublice. În legătură cu ultimul aspect nu trebuie pierdut însă din vedere faptul că există alte acte normative careprevăd caracterul public al şedinţelor instituţiilor publice (cum ar fi legea administraţiei publice locale). În acelaşitimp, accesul public la şedinţele altor instituţii publice ridică încă probleme (a se vedea cazul comisiilor Senatului),fapt care atrage atenţia asupra nevoii de a defini o practică uniformă în acest domeniu. Raţiunea pentru careproblema accesului la şedinţele instituţiilor publice trebuie discutată în contextul dreptului la informare este aceeacă accesul la informaţie nu priveşte doar documentele aflate în posesia unor instituţii ci şi procesul însuşi de luare adeciziilor, în măsura în care publicitatea acestuia nu este în mod legitim restricţionată. Într-o ţară cu serioase constrângeri bugetare cum este România, realizarea unor campanii de informare şieducare publică, pe de o parte, şi dezvoltarea unor programe cuprinzătoare de instruire a funcţionarilor publicipoate părea o sarcină extrem de dificilă. Chiar dacă legea nu se referă la asemenea programe, proiectarea lor vatrebui să se regăsească în normele metodologice de aplicare. Mobilizarea fondurilor necesare se poate realiza nunumai din surse bugetare, ci şi prin parteneriate public – privat, în special cu organizaţiile neguvernamentaleinteresate de o bună aplicare a legii.
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA Deşi proiectul de lege respectă formal cea mai mare parte a criteriilor enumerate, riscurile unei aplicăridefectuoase nu sunt cu totul eliminate. Aceste riscuri sunt în mod deosebit legate de forma pe care o va avea legeainformaţiilor clasificate. Dacă legislativul nu va rezista presiunii grupurilor interesate de promovarea fără măsurăa secretului şi “confidenţialităţii” în sectorul public, blocarea aplicării legii accesului la informaţie poate deveni unfapt împlinit.IV. Accesul la informaţia de interes public în România în absenţa unei legi cadru Asociaţia Română pentru Transparenţă a dezvoltat un instrument de evaluare a accesului la informaţia deinteres public în condiţiile în care acest drept nu este reglementat printr-o lege cadru corespunzătoare. Acesta aconstat în realizarea unui experiment de solicitare de informaţii unei diversităţi de instituţii publice. Am urmăritatât evaluarea disponibilităţii de răspuns a instituţiilor publice cât şi a calităţii răspunsurilor oferite. Cererile de informaţii au fost adresate de diferite categorii de solicitanţi: - persoane fizice - organizaţii neguvernamentale - instituţii de presă - firme private În cadrul primei etape a experimentului s-a realizat o evaluare a calităţii interacţiunii cu instituţiile întermeni de relaţii publice pe parcursul primului contact telefonic, rezultatele fiind prezentate în Tabelul 1 (notelesunt acordate pe o scară de la 1 – calitate minimă - la 6 – calitate maximă). Detaliile privind elementele luate înconsiderare pentru determinarea acestor scoruri pot fi consultate în Anexă. Este important de reţinut că scorurile obţinute pentru calitatea relaţiilor publice nu anticipează în modnecesar performanţa instituţiilor în ceea ce priveşte furnizarea informaţiilor solicitate; aceste scoruri trebuie privitemai curând ca nişte note acordate pentru “stilistica” interacţiunii iniţiale. Există totuşi un element luat înconsiderare în această fază, care priveşte într-un mod mai direct problema accesului la informaţie: tendinţafuncţionarilor de a cere solicitanţilor o justificare a cererii lor. Reprezentanţii a 9 instituţii publice abordate,dintr-un total de 17, au considerat potrivit să îi chestioneze pe solicitanţi cu privire la motivaţia cererii deinformaţie, chiar în situaţia în care erau cerute doar datele de contact ale instituţiei.
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA Tabelul 1 Nota Instituţia Interacţiune şi relaţii cu publicul Parlamentul României, Camera Deputaţilor 6 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii 5 Parlamentul României, Senat 5 Prefectura Judeţului Olt 5 Prefectura Judeţului Timiş 5 Instituţia Avocatul Poporului 5 Primăria Generală a Capitalei 5 Direcţia Generala a Penitenciarelor, Min. Justiţiei 4 Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţii 4 Ministerul Dezvoltării şi Prognozei 4 Ministerul Finanţelor 4 Administraţia financiară a sectorului 4 Curtea de Conturi 4 Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale 3 Ministerul Tineretului şi Sportului 3 Prefectur Judeţului Harghita 3 Ministerul de Interne 2 Direcţia Generală de Evidenţiere şi Informatizare a Persoanei Ministerul Finanţelor Direcţia Reglementarea Achiziţiilor Publice şi Prioritizarea 1 InvestiţiilorTabelul 2 Solicitant: (ONG, persoana fizică, firma privată, instituţie Instituţia presă) Nota Informaţia solicitate Scrisori trimise în 25 iunie 2001 Ministerul pentru Întreprinderi PERSOANĂ FIZICĂ – investigare privind Mici şi Mijlocii şi Cooperaţii stadiul şi textul ordonanţei prin care se simplifică formalităţile administrative pentru 6 înregistrarea şi autorizarea funcţionării firmelor private (a comercianţilor) Ministerul Dezvoltării şi FIRMĂ PRIVATĂ – informaţii cu privire la Prognozei programe de finanţare derulate de minister în 6 2001 şi în care ar putea participa şi societăţi
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA comerciale.Consiliul Naţional pentru ONG – statistici pentru cercetători legate deStudierea Arhivelor Securităţii activitatea CNSAS 6Consiliul Naţional pentru PERSOANĂ FIZICĂ – informaţii cu privire laStudierea Arhivelor Securităţii posibilitatea accesului unei persoane fizice la 6 propriul dosar de SecuritateCurtea de Conturi PRESĂ – procedura prin care un reprezentant al presei poate accesa informaţii cu privire la activitatea Curţii de Conturi. Ce tip de informaţii 6 şi cum pot fi ele accesate?Parlamentul României, Camera ONG – posibilitatea unui ONG de a participa laDeputaţilor dezbaterile de legi din Camera Deputaţilor pe domeniile de interes ale organizaţiei 5Parlamentul României PERSOANĂ FIZICĂ- modalitatea de a obţine oSenat audienţă la senatorul Petre Roman 5Ministerul Finanţelor, PRESĂ – posibilitatea de a intra în posesia unorDirecţia Reglementarea statistici legate de achiziţii efectuate de instituţiiAchiziţiilor Publice şi guvernametale în anul 2000. Cîte firme au fost admise la licitaţii, cîte dintre acestea au avut 5Prioritizarea Investiţiilor datorii la buget, cîte au cîştigat dintre cele cu datorii la buget?Curtea de Conturi PERSOANĂ FIZICĂ - procedura de sesizare a unui caz de politici preferenţiale promovate de o 5 instituţie de statParlamentul României, Camera PRESĂ – modalitatea de acreditare a unui ziaristDeputaţilor pe lîngă Camera Deputaţilor 4Parlamentul României, Camera FIRMĂ PRIVATĂ – programul de achiziţiiDeputaţilor publice al Camerei Deputaţilor pe anul 2001 4Ministerul Justiţiei, ONG – posibilitatea unei organizaţiiDirecţia Generala a neguvernamentale de a se implica in programele 4Penitenciarelor de re-socializare organizate de DGPMinisterul Finanţelor, PRESĂ – statistici ale Administraţiei FinanciareAdministraţia financiară sector 1 sector 1 privind cauzele de evaziune fiscală 4 sesizate de aceasta în 2000.Ministerul de Interne PRESĂ – statistici ale instituţiei cu privire laDirecţia Generală de Evidenţiere numărul de flotanţi în municipiul Bucureşti, 4şi Informatizare a Persoanei înregistraţi în 2000.Instituţia Avocatul Poporului PERSOANĂ FIZICĂ - procedura de sesizare a unor încălcări a drepturilor cetăţeanului de către 4 o instituţie de stat.Ministerul Finanţelor, PERSOANĂ FIZICĂ - solicitare informaţii deAdministraţie financiară centrală obţinere a formularului pentru declaraţia de impozit pe venitul global 3 Trimisă: 15 iunie 2001
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIAMinisterul Muncii şi Protecţiei ONG – statistici cu sumele acordate de MMSSSociale în 2000 unor organizaţii din domeniul asistenţei 3 sociale, conform prevederii din 1999.Curtea de Conturi ONG - investigare cu privire la activitatea Curţii de Conturi - dacă desfăşoară un audit al proiectelor finanţate de instituţii guvernametale 1 şi derulate prin ONG-uri.Ministerul Finanţelor, ONG – revenire în cazul solicitării de informaţiiAdministraţie financiară sector 4 trimisă în 27 aprilie 2001, privind obligaţia de a plăti fondul special pentru handicapaţi şi fondul 0 pentru susţinerea învăţămîntului de către o organizaţie cu descrierea ataşată.Ministerul Finanţelor, PERSOANĂ FIZICĂ – procedura de achitare aAdministraţie financiară sectorul diferenţei de impozit pe venitul global sau de 03 recuperare a acestei diferenţeMinisterul Tineretului şi ONG- statistici cu programele şi sumeleSportului acordate de MTS în 2000 unor organizaţii 0 neguv. De tineret şi sport din ţară.Prefectura Judeţului Harghita FIRMĂ PRIVATĂ - informaţii cu privire la stadiul aplicării Legii "Lupu". 0Prefectura Judeţului Olt FIRMĂ PRIVATĂ - informaţii cu privire la stadiul aplicării Legii "Lupu". 0Prefectura Judeţului Timiş FIRMĂ PRIVATĂ - informaţii cu privire la stadiul aplicării Legii "Lupu". 0Consiliul Naţional pentru PRESĂ – procedura prin care o instituţie massStudierea Arhivelor Securităţii media poate accesa dosarele unor personalităţi 0 publiceCurtea de Conturi FIRMĂ PRIVATĂ - procedura de verificare sau control a Curţii de Conturi în cazul procesului de 0 achiziţii publice şi al licitaţiilor publice.Instituţia Avocatul Poporului ONG – statistică legată de tipul şi numărul de sesizări depuse la Avocatul Poporului în 2000 de către ONG-uri, vizînd ilegalităţi comise de 0 autorităţi publice afectînd drepturile cetăţenilor.Instituţia Avocatul Poporului PRESĂ – statistică din care să reiasă cîte solicitări au fost depuse la Avocatul Poporului în primul semestru al acestui an, 2001, ce tip de 0 sesizări sau solicitări şi în ce stadiu se află acestea?Primăria Generală a ONG - stadiul dezbaterii în Consiliul General alMunicipiului Bucureşti – Primăriei Generale a Capitalei a propuneriiCabinetul dlui Viceprimar Radu viceprimarului legată de publicarea pe Internet a 0Dumbrăveanu anunţurilor de organizare a licitaţiilor pentru achiziţii publice efectuate de primărie.Primăria Generală a PERSOANĂ FIZICĂ – procedura de sesizare a 0Municipiului Bucureşti unor deficienţe în carosabilul de pe strada proprie.
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA Scorurile prezentate în tabelul 2 evaluează pe o scală de la 1 la 6 performanţa instituţiilor publice în ceea cepriveşte răspunsurile propriu-zise la cele 30 de solicitări de informaţii. Un număr de 12 cereri au rămas fărărăspuns. Se remarcă slaba performanţă a unor instituţii publice de la nivel local şi ponderea mare a solicitanţilorpersoane juridice (firme private şi ONG-uri) care nu primesc răspuns. Mai mult, unii reprezentanţi ai instituţiilorpublice de la nivel local au manifestat o suspiciune aparte faţă de solicitările de informaţii ale firmelor private,mergând până la chestionarea acestora cu privire la detalii despre afacerile pe care le derulează. Detalii suplimentare privind desfăşurarea şi rezultatele experimentului pot fi găsite în Anexă, care maiconţine şi o evaluare a paginilor de Internet ale instituţiilor publice cărora li s-au solicitat informaţii pe parcursuldesfăşurării proiectului. Principalele concluzii ce pot fi trase din acest sumar exerciţiu de evaluare sunt următoarele: - există o mare doză de arbitrar în modul în care instituţiile publice răspund solicitărilor de informaţii; - calitatea informaţiei pe care o pun la dispoziţie unele instituţii publice este deficitară; - legitimitatea acţiunii de a solicita o informaţie nu este încă un lucru de la sine înţeles de către mulţi funcţionari publici; - există cazuri în care una şi aceeaşi instituţie răspunde extrem de inegal solicitărilor de informaţii, lăsând impresia unor reacţii idiosincratice faţă de anumite categorii de solicitanţi, fie pur şi simplu de reacţie aleatoare; - solicitarea unei informaţii “sensibile din punct de vedere politic” (cum ar fi de exemplu situaţia retrocedărilor de terenuri în baza legii 1/2000) riscă să provoace reacţii adverse într-o măsură mai mare decât solicitările “neutre” ideologic;. - există cazuri când instituţiile publice renunţă să mai răspundă atunci când nu pot satisface solicitarea de informaţii din diverse motive (fie nu deţin acea informaţie, fie informaţia cerută este prea complexă etc.); - lipseşte un standard cu privire la documentele pe care o instituţie publică trebuie să le producă din oficiu; - posibilitatea de a avea acces la documente în scopuri de cercetare depinde în cea mai mare măsură de bunăvoinţa conducătorilor instituţiilor publice.
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIAANEXAPrezentarea şi analiza rezultatelor experimentuluide solicitare a informaţiilor de interes public Experimentul de faţă a plecat de la convingerea echipei de lucru implicată în proiectul Responsabilitateprin transparenţă – Accesul la informaţia de interes public în România şi Iugoslavia că dincolo de analiza unorcercetători ai fenomenului, dincolo de contribuţiile iniţiatorilor legii vizate, dincolo de părerile unor lideri deopinie, există o relevantă experienţă cotidiană a relaţiei cetăţean – instituţie publică, uşor de sondat, care arată înmulte cazuri o perpetuare a modelelor comuniste de opacitate şi susţin nevoia aplicării cît mai urgente a unei legi aaccesului la informaţia publică. Instituţiile de stat trebuie să dezvolte conştiinţa importanţei unei relaţii de colaborare cu cetăţenii solictanţiai unor informaţii de interes public. Doar aşa vor dovedi că înţeleg şi susţin principiile transparenţei instituţionale şinormalitatea ideii de accountability (de socoteala firească pe care cei plătiţi din banii publici sunt obligaţi s-o deapentru acţiunile lor contribuabililor) pe care se bazează Legea accesului la informaţia de interes public. Ideea simulării de faţă şi importanţa rezultatelor sale ca argument al unei analize instituţionale ne-a fostsugerată de o iniţiativă similară a Societăţii Academice Române publicată în martie 2001 în cadrul studiuluiLiberalizarea accesului la informaţie. Comentarii şi propuneri pe marginea proiectului liberal privind liberulacces al cetăţenilor la informaţia publică. Rezultatele experimentului Asociaţiei Române pentru Transparenţă suntgrăitoare şi atrag atenţia asupra stării critice a accesului la informaţie în România. E adevărat, au existat şi surprizeplăcute şi sperăm ca făcînd publice aceste modele pozitive, ele să fie multiplicate. Dorim să subliniem căexperimentul de faţă nu este un sondaj, el necuprinzînd un număr suficient de mare de subiecţi. Astfel, concluziilepe care le tragem nu pot fi generalizate şi nu reprezintă cazul tuturor instituţiilor de stat existente. În demersulnostru ne-am concentrat doar pe cazuri singulare, alese arbitrar, urmărind caracterul simptomatic al reacţiiloracestora. Am dorit să descoperim anumite idiosincrasii şi practici instituţionale pentru a evalua măsura în carediferite instituţii publice deţin sau nu capacitatea necesară implementării noii legi a accesului la informaţia deinteres public. De asemenea, simularea ne-a ajutat în găsirea unor idei de eficientizare a implementării legii, pe carele propunem în acest raport şi care vor face subiectul unei viitoare campanii de lobby pe lîngă MinisterulInformaţiilor Publice şi mai ales pe lîngă grupul de lucru miniisterial care se va ocupa de normele de aplicare alelegii. Simularea s-a derulat în două etape. În primul rînd a avut loc o simplă investigare telefonică asuprainformaţiilor de contact (adresă, fax, email, pagină Internet), a numelui persoanei de contact şi a directoruluiinstituţiei, a tipului de departament care se ocupă de relaţiile cu publicul şi a modalităţii de soluţionare a cererilorscrise. Evaluarea a avut în vedere următoarele criterii punctate: tonul pe care s-a desfăşurat interacţiunea (suspicios– 0, neutru –1, amabil – 2), funcţia persoanei care răspunde la telefon (portar – 0, centralista – 1, secretara,funcţionar birou Relaţii cu publicul – 2), dacă această persoană se prezintă (NU – 0, DA – 1) şi dacă pentru a oferinişte informaţii banale, solicitantul este chestionat cu privire la motivaţia investigării sale (DA – 0, NU –1). Toateinformaţiile au fost obţinute de la fiecare dintre instituţii. Trebuie adăugat că solicitările s-au făcut în numeleAsociaţiei Române pentru Transparenţă şi că atunci cînd se cerea motivul, era invocată crearea unei baze de date.Notarea a fost făcută pornind de la principiul unei anumite normalităţi a relaţiilor cu publicul, care presupun un tonamabil, prezentarea persoanei care răspunde la telefon, importanţa existenţei unui personal specializat în acest tip
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIAde relaţii şi oferirea, fără a cere motivul, a unor informaţii cît se poate de publice. Rezultatele acestui primexperiment se găsesc în Tabelul 1. Punctajul este pe o scară de la 0 la 6. Tabelul 1 Tonul folosit Cine răspunde Se prezintă Se solicită Nr. telefoanelor Nota în interacţiune la telefon? persoana motivaţia în date până Interacţiu de către care se baza căreia reuşeşti să ne şi relaţii Instituţia funcţionarul ocupă de se face vorbeşti cu cu publicul public relaţiile cu cererea responsabilul publicul? informaţiilor de relaţii cu ? publicul Direcţia Amabil Secretara NU DA 2 4 Generala a 2 2 0 0 Penitenciarelor, Min. Justiţiei Consiliul Amabil, Secretara DA DA 1 5 Naţional pentru 2 1 0 profesional Studierea Arhivelor 2 Securităţii Parlamentul Amabil Funcţionar DA NU 2 6 României, 2 Biroul pentru 1 1 Camera Informaţii Deputaţilor Publice şi Raporturile cu Societatea Civilă 2 Parlamentul Neutru Funcţionar DA NU 1 5 României, Biroul pentru 1 1 Senat 1 Relaţii cu Publicul al Senatului 2 Ministerul Amabil Centralista, DA DA 1 4 pentru legătura la 1 0 Întreprinderi 2 Purtătorul de Mici şi Mijlocii cuvînt al şi Cooperaţii Ministerului 1 Ministerul Amabil Centralista, DA DA 2 4 Dezvoltării şi legătura la 1 0 Prognozei 2 Departamentul Purtătorului de cuvînt al Ministerului 1 Ministerul Neutru Centralista, DA NU 3 4 Finanţelor legătura şef 1 1 1 SRJC (?) (la Administraţia financiară a secţia persoane fizice,
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIAsectorului 4 funcţionara informaţii) 1Ministerul Suspicios Centralista, NU DA 4 1Finanţelor legătura Birou 0 0Direcţia 0 Relaţii cuReglementarea PubliculAchiziţiilor 1Publice şiPrioritizareaInvestiţiilorMinisterul Neutru Poarta, legătura DA NU 5 3Muncii şi Direcţia 1 1Protecţiei 1 Purtătorului deSociale cuvînt, Relaţii cu Mass Media şi Relaţii cu Publicul 0Ministerul Neutru Secretara NU DA 2 3Tineretului şi 1 2 0 0SportuluiPrefectura Neutru Secretara NU DA 2 3Judeţului 1 2 0 0HarghitaPrefectura Amabil Funcţionar BRP NU NU 2 5Judeţului Olt 2 2 0 1Prefectura Amabil Centralista, DA NU 1 5Judeţului Timiş 2 legătura 1 1 Departament RP 1Curtea de Neutru Secretara NU NU 1 4Conturi 1 2 0 1Instituţia Amabil Funcţionară DA DA 1 5Avocatul 2 Relaţii cu 1 0Poporului Publicul 2Primăria Amabil Centralista DA NU 1 5Generală a 2 1 1 1CapitaleiMinisterul de Neutru Dispecerat NU DA 4 2Interne 1 1 0 0DirecţiaGenerală deEvidenţiere şiInformatizare aPersoanei
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA În afara Camerei Deputaţilor, care pare să acorde o atenţie mai mare relaţiei cu cetăţenii şi, aşa cum va reieşi şidin următoarele etape ale experimentului, întregului proces al transparenţei instituţionale, nici una din instituţii nuatinge scorul maxim în acest prim experiment. Totuşi, cel mai slab punctaj îl obţine, paradoxal, una din instituţiileMinisterului Finanţelor - Direcţia Reglementarea Achiziţiilor Publice şi Prioritizarea Investiţiilor, al cărei numeconţine tocmai cuvîntul “publice”. Toate suspiciunile pe care tema achiziţiilor publice le suscită, după scandalurile decorupţie iscate în jurul acestui subiect, sunt potenţate inutil de accesul extrem de dificil al persoanelor din exterior lainformaţii dintre cele mai banale. E vorba totuşi de achiziţii şi investiţii făcute din banul public, inclusiv dincontribuţia cetăţeanului căruia i se refuză orice informaţie. Această atitudine nu face decât să perpetueze obsesiaopacităţii treburilor “interne”. Funcţionarii şi conducerea Direcţiei se dovedesc incapabili să vadă legătura întrecomportamentul lor şi suspiciunea generală care pluteşte deasupra tuturor celor care desfăşoară activităţi în acestdomeniu. A doua parte a simulării a constat în expedierea unui set de scrisori prin care se solicitau diverse informaţii deinteres public unui număr de instituţii ale statului. Acest exerciţiu testa capacitatea subiecţilor vizaţi de a reacţionaprompt şi eficient, în acord cu principiile stipulate de încă nepromulgata Lege a accesului la informaţia de interes public.Pentru a evalua eventuale reacţii idiosincratice faţă de anumite tipuri de solicitanţi, am derulat experimentul folosindpatru categorii de expeditori: persoană fizică, firmă privată, organizaţie neguveramentală şi o instituţie de presă.Principalii destinatari ai cererilor de informaţii au fost Parlamentul României, diverse ministere şi instituţii subordonateacestora, Prefecturi, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, Curtea de Conturi, Instituţia AvocatulPoporului şi Primăria Generală a Capitalei. În cerere nu era menţionat faptul că solicitarea face parte dintr-unexperiment, deoarece am considerat că această informaţie ar fi modificat ritmul normal de reacţie. Evaluarea şi punctajul acestei etape din simulare au vizat următoarele categorii de informaţie: a. Dacă s-a răspuns sau nu (DA – 1, NU – 0); b. Dacă răspunsul a fost trimis în timp util – aici am folosit grila care va fi impusă de Legea accesului la informaţia de interes public: 10 zile pentru un răspuns. Dacă soluţionarea cererii a fost extrem de rapidă, sub 5 zile pentru o scrisoare a cărui expeditor nu a fost presa, am acordat un punctaj suplimentar. (sub 5 zile – 2, sub 10 zile – 1, peste 10 zile – 0); c. Forma răspunsului – evaluarea informaţiilor din antetul folosit de instituţie (dacă antetul conţinea informaţiile de contact – adresă, telefon, fax – 1, antet fără informaţii de contact – 0) d. Conţinutul răspunsului – (răspuns VALID, respectînd acurateţea şi completitudinea informaţilor solicitate – 2, răspuns SATISFĂCĂTOR, care nu răspunde la întreaga solicitare sau face trimitere la alte departamente din interiorul aceleiaşi instituţii deşi ar fi putut să predea ei mai departe scrisoarea – 1, NESATISFĂCĂTOR, răspunsul care face, de exemplu, trimiteri la texte de lege şi regulamente de funcţionare pentru a argumenta refuzul de a oferi datele cerute, fără a da detalii despre subiectul acestor prevederi şi ce altă modalitate de obţinere a acelor informaţii există – 0) Rezultatele acestei a doua părţi sunt prezentate în Tabelul II. Punctajele sunt pe o scară de la 0 la 6.
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA Tabelul 2Nr. Solicitant: Data Ce tip de Dacă s-a primit un NotCrt (ONG, persoană răspun- suport răpuns valid? a. fizică, firmă Răspuns sului a fost folosit? Au sugerat o alta institutie privată, instituţie ? (nr. zile) Comentarii+ în cazul în care solicitarea Instituţia presă) nu facea obiectul lor de Informaţie activitate? solicitată Comentarii+ Scrisori trimise în 25 iunie 20011 Parlamentul ONG – DA 28.06.200 Fax antet, VALID 5 României, posibilitatea unui 1 1 secretariatul - trimitere la Camera ONG de a (3 zile) general, semnat Regulamentul de Deputaţilor participa la 2 sef birou funcţionare al Camerei dezbaterile de legi Mircea Deputaţilor, art. 50, din Camera Dunărinţu “şedinţele comisiilor de Deputaţilor pe + antet fără date specialitate nu sunt domeniile de contact publice şi art. 52, interes ale 0 comisiile pot invita la organizaţiei şedinţe persoane interesate, reprezentanţi ai ONG şi specialişti. Persoanele fizice şi juridice interesate pot solicita participarea printr- o cerere, care se aprobă de către comisie. Persoanele a căror prezenţă se acceptă, pot fi ascultate, neavînd însă drept de vot. -22 Parlamentul PRESĂ – DA 28.06.200 Fax antet, SATISFĂCĂTOR 4 României, modalitatea de 1 1 secretariatul - trimitere către Camera acreditare a unui (3 zile) general, semnat departamentul de Deputaţilor ziarist pe lîngă 2 consultant specialitate care se ocupă Camera Adriana Dogaru cu acreditarea ziariştilor şi Deputaţilor + antet fără date nr. de telefon al acestuia. contact -1 03 Parlamentul FIRMĂ PRIVATĂ DA 28.06.200 Fax antet, SATISFĂCĂTOR 4 României, – programul de 1 1 secretariatul - trimitere către Direcţia Camera achiziţii publice al (3 zile) general, semnat Comercială a Camerei Deputaţilor Camerei 2 sef birou Deputaţilor şi nr.de Deputaţilor pe anul Mircea telefon al acesteia. 2001 Dunărinţu -1 + antet fără date contact 04 Parlamentul PERSOANĂ DA 26.06.200 Scrisoare antet, VALID 5 României FIZICĂ- 1 1 semnată şef - expunerea procedurii de Senat modalitatea de a (1 zi) birou senatorial înscriere la audieneţe. Se obţine o audienţă 2 Ozana Strâmbei menţionează nr. de telefon la senatorul Petre +antet fără date şi adresa de contact pentru Roman contact informaţii suplimentare. 0 -2
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA5 Ministerul ONG – DA 02.07.200 Scrisoare antet, VALID 4 Justiţiei, posibilitatea unei 1 1 Cabinetul - expune interesul DGP Direcţia organizaţii (7 zile) directorului pentru colaborarea cu Generala a neguvernamentale 1 general, semnatONG-uri în vederea Penitenciarel de a se implica in Dir. Gen dezvoltării unor programe or programele de re- Magistrat de re-socializare. socializare Emilian Informează asupra organizate de DGP Stănişor faptului că în primele 6 + antete fără luni ale acestui an un date contact număr de 3000 de 0 persoane din org. neguvernamentale au avut acces în locuri de detenţie pentru astfel de programe. Sugerează ideea unui contact direct cu DGP pentru a sonda posibilitate unor proiecte comune. Oferă datele de contact. -26 Ministerul PERSOANĂ DA 28.06.200 Scrisoare antet, VALID 6 pentru FIZICĂ - 1 1 semnată - dă numărul Ordonanţei Întreprinderiinvestigare privind (3 zile) secretar general de Guvern vizate şi data în Mici şi stadiul şi textul 2 Eugen Popel care ea a fost publicată în Mijlocii şi ordonanţei prin + antet cu date Monitorul Oficial. Cooperaţii care se simplifică contact Ataşează textul legii! formalităţile 1 -2 administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării firmelor private (a comercianţilor)7 Ministerul FIRMĂ PRIVATĂ DA 28.06.200 Fax antet, VALID 6 Dezvoltării – informaţii cu 1 1 semnat purtător - referinţă directă la şi Prognozei privire la programe (3 zile) de cuvînt Oana programul Phare 2000, de finanţare 2 Grigore Componeneta de derulate de + antet cu date Coeziune Economică şi minister în 2001 şi contact Financiară, care vizează în care ar putea 1 direct iniţiativele private participa şi sub 249 angajaţi. societăţi Trimiterea pentru mai comerciale. multe detalii la pagina de Internet a MDP sau la Departamentul Purtătorului de Cuvînt, nr. telefon şi fax. -28 Ministerul ONG – revenire în NU 0 Finanţelor, cazul solicitării de 0 Administraţi informaţii trimisă e financiară în 27 aprilie 2001, sector 4 privind obligaţia de a plăti fondul special pentru
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA handicapaţi şi fondul pentru susţinerea învăţămîntului de către o organizaţie cu descrierea ataşată.9 Ministerul PERSOANĂ NU 0 Finanţelor, FIZICĂ - 0 Administraţi procedura de e financiară achitare a sectorul 3 diferenţei de impozit pe venitul global sau de recuperare a acestei diferenţe10 Ministerul PERSOANĂ DA 22.06.200 Mail - SATISFĂCĂTOR 3 Finanţelor, FIZICĂ - solicitare 1 1 Fara numele - se specifică posibilitatea Administraţi informaţii de (7 zile) persoanei care de a procura formularul de e financiară obţinere a 1 răspunde, la orice Admin. Financiară centrală formularului sender: de sector. (Nu se dau pentru declaraţia Asistenţa, există adresele) de impozit pe număr de -1 venitul global înregistrare Trimisă: 15 iunie 0 200111 Ministerul PRESĂ – DA 02.07.200 Fax antet VALID 5 Finanţelor, posibilitatea de a 1 1 Direcţia de - conţine prevederile intra (7 zile) Relaţii Publice legate de achiziţiile Direcţia publice, trimiteri şi text Reglementar în posesia unor 1 şi Comunicare, din Ordonanţa de Guvern ea statistici legate de semnat şef 12/1993. Specifică faptul Achiziţiilor achiziţii efectuate Serviciu Relaţii că doar persoana juridică Publice şi de instituţii cu Mass Media, care achiziţionează e Prioritizarea guvernametale în Dorin Ţigănaş obligată să ceară şi să Investiţiilor anul 2000. Cîte + antet cu date verifice documentaţia cu firme au fost contact privire la plata taxelor şi admise la licitaţii, 1 impozitelor celor care cîte dintre acestea doresc să participe la au avut datorii la licitaţie. Se face de buget, cîte au asemenea trimitere la noua cîştigat dintre cele Ordonanţă de urgenţă a cu datorii la buget? Guvernului nr.60/2001 privind achiziţiile publice, care prevede aceleaşi reglementări. Din răspuns reiese că Ministerul Finanţelor nu deţine statistici ale datelor solicitate. -212 Ministerul PRESĂ – statistici DA 02.07.200 Fax antet SATISFĂCĂTOR 4 Finanţelor, ale Administraţiei 1 1 Direcţia de - deşi răspunsul conţine Administraţi Financiare sector 1 (7 zile) Relaţii Publice impresionante date şi a financiară privind cauzele de 1 şi Comunicare, statistici, dovedind faptul
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA sector 1 evaziune fiscală semnat şef că au o evidenţă foarte Serviciu Relaţii bună a sesizate de aceasta cu Mass Media, în 2000. Dorin Ţigănaş cazurilor soluţionate, pe + antet cu date rol, contact înregistrate etc, nu se 1 înţelege dacă sumele vehiculate, au fost recuperate. E vorba de mii de miliarde lei şi întrebarea dacă au fost recuperate sau pierdute este chiar relevantă. -113 Ministerul ONG – statistici cu DA 26.07.200 Scrisoare antet, VALID 3 Muncii şi sumele acordate de 1 1 semnată - invocă principiul Protecţiei MMSS în 2000 (31 zile) Director general transparenţei respectat de Sociale unor organizaţii 0 Dumitru MMPS, conform legii 34/ din domeniul Călinoiu, 1998 (prevederea la care asistenţei sociale, +antet fără date se făcea eronat trimiterea conform contact în solicitare) şi ataşează prevederii din 0 listele cerute, publicate în 1999. Monitorul Oficial cu numele instituţiilor, judeţul şi sumele primite. -214 Ministerul dePRESĂ – statistici DA 13.07.200 Scrisoare antet VALID 4 Interne ale instituţiei cu 1 1 semnată Şeful - răspuns studiu de caz: Direcţia privire la numărul (18 zile) Direcţiei potrivit HG 113/1997 Generală de de flotanţi în 0 Generale, col. "beneficiarii datelor din municipiul Nicolae Ionel Evidenţiere Bucureşti, şi înregistraţi în + antet cu date Registrul permanent de Informatizar 2000. contact evidenţă a populaţiei pot fi e 1 agenţii economici şi alte persoane fizice, în a Persoanei situaţiile în care prezintă dovada unui temei legal justificat". Scrisoarea răspuns solicită prezentarea temeiului legal justificat pentru a da curs cererii. Rămîne de văzut dacă această HG va fi anulată în momentul intrării în vigoare a Legii accesului la informaţia de interes public. -215 Ministerul ONG- statistici cu NU 0 Tineretului şi programele şi 0 Sportului sumele acordate de MTS în 2000 unor organizaţii neguv. De tineret şi sport din ţară.
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA16 Prefectura FIRMĂ PRIVATĂ NU 0 Judeţului - informaţii cu 0 Harghita privire la stadiul aplicării Legii "Lupu".17 Prefectura FIRMĂ PRIVATĂ NU 0 Judeţului Olt - informaţii cu 0 privire la stadiul aplicării Legii "Lupu".18 Prefectura FIRMĂ PRIVATĂ NU 0 Judeţului - informaţii cu 0 Timiş privire la stadiul aplicării Legii "Lupu".19 Consiliul ONG – statistici DA 29.06.200 Scrisoare antet, VALID 6 Naţional pentru cercetători 1 1 semnata de - apreciază interesul pentru legate de (4 zile) preşedinte Gh. organizaţiei faţă de Studierea activitatea CNSAS 2 Onişoru activitatea CNSAS. Arhivelor + antet cu dateSolicită delegarea unei Securităţii de contact persoane acreditate de 1 organizaţie pentru a discuta cu reprezentanţii CNSAS în vederea stabilirii posibilităţilor de satisfacere a cererii. - 220 Consiliul PERSOANĂ DA 29.06.200 Scrisoare antet, VALID 6 Naţional FIZICĂ – 1 1 direcţia de - se cere lista de pentru informaţii cu (4 zile) comunicare, informaţii şi documente Studierea privire la 2 semnată necesare pentru accesarea posibilitatea Director dosarului personal Arhivelor accesului unei Securităţii Comunicare N. + o a doua scrisoare, persoane fizice la Popescu 20.07.2001 prin care se propriul dosar de + antet cu date anunţă declanşarea Securitate contact procesului de solicitare a 1 dosarului de la SIE, SRI şi MapN. Se solicită din nou informaţiile personale pentru satisfacerea cererii (2 scrisori!) -221 Consiliul PRESĂ – NU 0 Naţional procedura prin 0 pentru care o instituţie Studierea mass media poate Arhivelor accesa dosarele Securităţii unor personalităţi publice22 Curtea de PERSOANĂ DA 27.06.200 Scrisoare antet SATISFĂCĂTOR 5 Conturi FIZICĂ - 1 1 – semnata - invocă insuficienţa procedura de (2 zile) preşedintele datelor furnizate de sesizare a unui caz 2 Curţii de solicitant. Face trimitere de politici Conturi, Ioan către Consiliul
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA preferenţiale Condor Concurenţei pentru promovate de o +antet cu date soluţionarea unor astfel d instituţie de stat contact cazuri. 1 -123 Curtea de FIRMĂ PRIVATĂ NU 0 Conturi – procedura 0 de verificare sau control a Curţii de Conturi în cazul procesului de achiziţii publice şi al licitaţiilor publice.24 Curtea de ONG - investigare DA 11.07.200 Scrisoare antet NESATISFĂCĂTOR 1 Conturi cu privire la 1 1 – Direcţia de - face trimitere la legea de activitatea Curţii (16 zile) Control Ulterior funcţionare a Curţii de de Conturi - dacă 0 II, Divizia a IV- Conturi, 94/1992 şi la desfăşoară un audit a de capitolul III, Secţiunea 1 a al proiectelor metodologie de actului menţionat. Nu finanţate de control-audit, explică prevederile acestui instituţii raportare şi act şi ale secţiunii guvernametale şi perfecţionare a invocate. Nu se înţelege derulate prin pregătirii legătura cu solicitarea de ONG-uri. profesionale, informaţii. semnată -0 consilier de conturi, Marin Ţole + antet fără date contact (s-a primit un telefon anterior, pe 4.07 prin care se solicitau date suplimentare) 025 Curtea de PRESĂ – DA 26.06.200 Scrisoare antet VALID 6 Conturi procedura prin 1 1 – semnata - trimitere la pagina care un (1 zi) preşedintele Internet. Pentru informaţii reprezentant al 2 Curţii de suplimentare, e necesar ca presei poate accesa Conturi, Ioan instituţia de presă să informaţii cu Condor solicite prin cerere privire la +antet cu date acreditarea unei persoane activitatea Curţii contact care să poată contacta de Conturi. Ce tip 1 direct conducerea Curţii de informaţii şi de Conturi. cum pot fi ele -2 accesate?
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA26 Instituţia ONG – statistică NU 0 Avocatul legată de tipul şi 0 Poporului numărul de sesizări depuse la Avocatul Poporului în 2000 de către ONG-uri, vizînd ilegalităţi comise de autorităţi publice afectînd drepturile cetăţenilor.27 Instituţia PERSOANĂ DA 26.07.200 Scrisoare antet VALID 4 Avocatul FIZICĂ - 1 1 – semnată - trimitere la Legea Poporului procedura de (31 zile) Avocatul 35/1997 sesizare a unor 0 Poporului, Paul de funcţionare a instituţiei încălcări a Mitroi Avocatului Poporului. drepturilor +antet cu date Explicitarea modalităţii de cetăţeanului de contact sesizare a încălcărilor către o instituţie de 1 drepturilor sau libertăţilor stat. cetăţeneşti ale persoanelor fizice de către autorităţile administraţiei publice. Programul de audienţe. Ataşată o broşură despre rolul şi competenţele Avocatului Poporului. -228 Instituţia PRESĂ – statistică NU 0 Avocatul din care să reiasă 0 Poporului cîte solicitări au fost depuse la Avocatul Poporului în primul semestru al acestui an, 2001, ce tip de sesizări sau solicitări şi în ce stadiu se află acestea?29 Primăria ONG - stadiul NU 0 Generală a dezbaterii în 0 Municipiului Consiliul General Bucureşti – al Primăriei Cabinetul Generale a dlui Capitalei a Viceprimar propunerii Radu viceprimarului Dumbrăvean legată de u publicarea pe Internet a anunţurilor de organizare a licitaţiilor pentru achiziţii publice efectuate de primărie.
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA30 Primăria PERSOANĂ NU 0 Generală a FIZICĂ - 0 Municipiului procedura de Bucureşti sesizare a unor deficienţe în carosabilul de pe strada proprie. Din 30 de cereri de acces la informaţie de interes public, am primit răspuns la 18, adică la 60%. Printre celecare nu au răspuns se numără Prefecturile judeţelor Harghita, Timiş şi Olt şi Primăria Generală a MunicipiuluiBucureşti. Instituţia Avocatului Poporului a dat un răspuns întîrziat, deşi foarte bine documentat. Totuşi faptularuncă o lumină defavorabilă asupra eficienţei activităţii acestei instituţii a cărei raţiune de a exista constă tocmai înrelaţia cu cetăţeanul. Toate instituţiile cotate cu 0 puncte în Tabelul II, în care sunt prezentate rezultatele prezenteisimulări, ar trebui să-şi înfiinţeze sau să-şi îmbunătăţească birourile de relaţii cu publicul, pentru a putea face faţănoilor reglementări ale Legii accesului la informaţia de interes public. Punctaj maxim au obţinut instituţii ca Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţii,Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi Curtea deConturi. Acesteau au răspuns într-un timp extrem de scurt, pe un suport cu antet avînd datele de contact şi oferindinformaţia solicitată. Acolo unde aceasta presupunea un text de lege, documentele erau ataşate. Scoruri de 5 şi 6,adică punctaje care indică o anumită prestaţie conformă cu performaneţele cerute de la instituţiile publice de Legeaaccesului la informaţia de interes public, au avut doar 8 răspunsuri din 17, adică doar 47,05%. De remarcat ar fifaptul că aceleaşi instituţii fac punctaje diferite pentru solicitanţi diferiţi: CNSAS atinge scorul 6 în două din treicazuri – răspunzînd doar organizaţiei neguvernamentale şi persoanei fizice, nu şi reprezentantului presei. Curtea deConturi atinge de asemenea 5 şi 6 puncte în două cazuri, în celelalte două unde e vorba de firma privată şi deorganizaţie neguvernamentală are doar 0 şi 1 punct. Acestea sunt reacţii idiosincratice şi probabil revelă maidegrabă anumite relaţii ale respectivei instituţii cu categoria din care provine solicitantul, decît incapacitatea lui dea răspunde conform normelor accesului la informaţia de interes public. A treia parte a evaluării instituţionale întreprinse din perpectiva prevederilor Legii accesului la informaţiade interes public este o trecere în revistă a calităţilor şi defectelor paginii de Internet a respectivelor instituţii. Amfolosit pentru aceasta o parte din criteriile din art. 5, al.1 al legii mai sus numite, care stipulează că fiecare instituţieare obligaţia de a comunica din oficiu următoarele informaţii: a. actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiei b. structura şi organizarea instituţiei, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare şi programul de audienţe c. numele şi prenumele persoanelor din conducere, numele şi prenumele funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor de interes public d. coordonatele de contact ale instituţiei, denumire, adresă, telefon, fax, email, pagină Internet e. sursele financiare, bugetul, bilanţul contabil f. programul şi strategiile proprii g. lista documentelor de interes public pe care le deţin
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA h. lista categoriilor de documente produse şi/sau gestionate potrivit legii (inclusiv cele secrete) i. modalităţile de contestare a deciziilor autorităţii pentru persoane ce se consideră vătămate în privinţa dreptului de acces la informaţie. Avînd în vedere că ultimele două puncte ţin mai degrabă de consecinţele implementării legii, fiind nerealistsă ne aşteptăm ca ele să fi existat anterior, şi pentru că multe din paragrafe conţin o întreagă serie de criterii deevaluare, am acordat atenţie doar unora dintre aceste prevederi. Am urmărit în primul rînd dacă instituţiile dinTabelul II au sau nu pagină de Internet. Apoi s-au evaluat date precum informaţiile de contact; prezenţaprogramului de audienţe şi al datelor legate de persoana de contact; dacă au sau nu o adresă de email pe care se pottrimite cereri, plîngeri ect.; dacă există publicată electronic legislaţia sau regulamentele de funcţionare aleinstituţiei; dacă există documentaţie online; organigrama; bugetul instituţiei; anunţul licitaţiilor publice programatede instituţie; dacă pagina este actualizată; dacă site-ul are şi versiune engleză. Fiecare dintre aceste categorii deinformaţii au fost cotate cu 1 punct dacă îndeplineau condiţiile şi cu 0 dacă ele lipseau. Punctajele sunt pe o scarăde la 0 la 10, nici una din instituţii neatingînd scorul de 10. Cea mai bună pagină de Internet, la o distanţă calitativădestul de mare de celelalte o are Camera Deputaţilor a Parlamentului României.
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA Tabelul 3Nr Instituţie Pg. Info Progra E- Legisl Documen Orga Buge- Anun- Act Versi Not . Interne con- m mail a-ţie / -taţie - tul ţul u- -une aCt t tact audienţ Regul online nigra- instit licita- ali- engler. e şi a- specifică mă u-ţiei ţiilor za- -ză a numele ment activităţii public re pagi- persoan de instituţiei e pg. nii ei de funcţi contact o-nare1 Parlamentul www. DA DA DA DA DA DA+ NU NU DA DA+ 8 României, cdep.ro -doar 1 1 1 + text legi memb 0 0 1 franc Camera e- votate rii e-ză Deputaţilor mail 1 1 1 12 Parlamentul www. DA DA DA DA NU DA NU NU DA DA+ 7 României senat.ro 1 1 1 1 + o listă a 1 0 0 1 franc Senat proiectelo e-ză r votate 1 03 Ministerul www. DA NU DA DA DA DA NU NU DA DA 7 Justiţiei, anp.ro 1 0 +listă + 1 neno 0 0 1 1 Direcţia email norme mi- Generala a 1 nală Penitenciarelo europe 1 r ne 14 Ministerul www. DA DA DA DA DA NU NU NU DA NU 6 pentru mimmc. 1 1 1 1 + legi, secret 0 0 1 0 Întreprinderi ro consultan ari de Mici şi ţă stat Mijlocii şi 1 0 Cooperaţii5 Ministerul nu 0 Dezvoltării şi există Prognozei6 Ministerul www. DA NU NU NU DA NU NU DA DA DA 5 Finanţelor mfinant 1 0 0 0 + 0 0 1 1 + (nu există e.ro consultan franc pagini de ţă e-ză Internet ale contribua 1 Administraţiil bil or Financiare 1 sau ale altor direcţii)7 Ministerul nu 0 Muncii şi există Protecţiei Sociale8 Ministerul de nu 0 Interne, există Direcţia Generală de Evidenţiere şi Informatizare
  • ACCESUL LA INFORMAŢIA DE INTERES PUBLIC ÎN ROMÂNIA a Persoanei9 Ministerul www. DA NU NU DA DA DA NU NU DA DA 6 Tineretului şi mts.ro 1 0 0 1 + 1 0 0 1 1 Sportului legislaţie 110 Prefectura nu Judeţului există Harghita11 Prefectura nu Judeţului Olt există Prefectura www. NU NU DA NU NU DA NU NU DA NU 3 Judeţului banat.ro 0 0 1 0 0 condu 0 0 1 0 Timiş prefectu -cerea ra 113 Consiliul nu 0 Naţional există pentru Studierea Arhivelor Securităţii14 Curtea de nu 0 Conturi există15 Instituţia www. DA NU DA DA DA NU NU NU DA DA 6 Avocatul avp.ro 1 0 1 1 1 0 0 0 1 1 Poporului16 Primăria www. NU NU DA NU NU DA NU NU DA NU 3 Generală a pmb.ro 0 0 1 0 0 condu 0 0 1 0 Municipiului -cerea Bucureşti 1