1. INFORMATICĂ. CLASA A IX A
Ghid Metodologic de Utilizare
Titlul Lecţiei: Interfeţe
Autor: VanByte SRL
Data: 15 Mai 2003
VanByte, 2003 1

2. A. Cuprins
A. Identificatori pagina 3
A.01. Identificatori Generali pagina 3
A.02. Identificatori Educaţionali pagina 3
B. Terminologie pagina 4
B.01. Obiect de conţinut pagina 4
B.02. Moment de studiu individual Pagina 4
B.03. Moment de verificare a cunostinţelor pagina 4
B.04. Ferestre de detaliu pagina 4
B.05. Identificatori pagina 4
B.06. Butoane de navigare secvenţială pagina 4
C. Structură Generală pagina 5
C.01. Obiective didactice pagina 5
C.02. Conţinut pagina 6
C.03. Recomandări de structurare şi prezentare pagina 9
D. Structură Detaliată pagina 9
D.01. Arhitectura unui sistem de calcul pagina 9
D.02. Cuplarea dispozitivelor periferice.Tipuri de interfeţe pagina 10
D.03. Cuplarea dispozitivelor periferice. Tipuri de interfeţe – pagina 11
Verificarea cunoştinţelor
D.04. Cuplarea interfeţelor şi dispozitivelor de memorie externă pagina 12
D.05. Cuplarea interfeţelor şi dispozitivelor de memorie externă –pagina 12
Verificarea cunoştinţelor
D.06. Temă pentru acasă pagina 12
D.07. Material pentru bibliotecă pagina 12
E. Bibliografie pagina 13
F. Echipa de realizare pagina 14
VanByte, 2003 2

3. A. Identificatori
A.01. Identificatori Generali
Titlu: Interfeţe
Descriere: Prezentarea interfeţelor hardware şi a poziţiei pe care acestea
le ocupă în arhitectura unui sistem de calcul. Prezentarea
modului de cuplare a dispozitivelor periferice la
interfeţe şi a interfeţelor pe placa de bază.
Cuvinte cheie: Dispozitiv periferic, dispozitiv de memorie externă, interfaţă,
magistrală, microprocesor, memorie internă, chip-set.
A.02. Identificatori Educaţionali
Tip resursă: INFORMATICĂ – Manual Informatică - cls. A IX-a
Obiective: Reactualizarea cunoştinţelor privitoare la arhitectura unui sistem
de calcul.
Rolul pe care-l are interfaţa în cuplarea la Unitatea Centrală a
mediilor de stocare (unitaţilor de memorie externă) şi
dispozitivelor periferice.
Caracteristicile diferitelor tipuri de interfeţe.
Prezentarea conectorilor specifici pentru cuplarea perifericelor.
Familiarizarea cu modul de conectare internă a dispozitivelor de
memorie externă şi a diverselor interfeţe, la placa de bază.
VanByte, 2003 3

4. B.Terminologie
B.01. Obiect de conţinut
Un fişier independent care prezintă informaţii grupate din punct de vedere tematic,
care nu pot fi prezentate separat. Poate fi format din mai multe pagini de conţinut. În cadrul
acestui ghid va fi folosită şi noţiunea de componentă atunci când se face referire la un obiect
de conţinut.
Fiecărui obiect de conţinut îi corespunde o temă de studiu lansată de profesor.
B.02. Moment de studiu individual
Reprezintă un obiect de conţinut în cadrul căruia utilizatorul poate studia un proces sau
un element informatic (componentă hardware, interdependenţa dintre componente şi
funcţionarea în ansamblu, etc.), alegându-şi singur elementele asupra cărora va insista.
Aceste momente apar ca urmare a lansării în execuţie de către profesor a unui obiect de
conţinut ce conţine informaţii descriptive sau experimente virtuale ale unui mediu informatic.
B.03. Moment de verificare a cunoştinţelor (teste)
Reprezintă un obiect de conţinut în cadrul căruia utilizatorului îi sunt evaluate
cunoştinţele acumulate pe parcursul lecţiei. De obicei, aceste momente (teste) sunt formate
din 5 întrebări. Utilizatorul este obligat să răspundă la toate întrebările, iar după rezolvarea
testului are acces la rezultatele obţinute şi îi sunt prezentate răspunsurile corecte.
B.04. Ferestre de detaliu
Sunt ferestre care oferă informaţii suplimentare sau detalii despre un anumit element
(termen, imagine, concept, proces, etc.).
Se întâlnesc ferestre de tipul:
a. obiective – cuprind informaţii privind obiectivele ce trebuie urmărite în cadrul
obiectului de conţinut curent sau acţiunile pe care trebuie să le întreprindă elevul (este
afişată în momentul în care este lansat un obiect de conţinut sau se apasă pe butonul
cu eticheta “obiective”).
b. de reţinut – cuprind descrieri ale procesului sau obiectului activat pe ecran.
c. ajutor - cuprind informaţii generale privitoare la modul de utilizare al
componentei (navigare, obţinere informaţii, atingerea obiectivelor, etc.) Este afişat
atunci când se apasă pe butonul cu eticheta “ajutor”.
B.05. Identificatori
Reprezintă informaţii generale pe baza cărora poate fi înţeles la nivel general
conţinutul unui obiect de conţinut.
B.06. Butoane de navigare secvenţială şi control
B.06.1. Butoane de navigare secvenţială
Sunt amplasate în partea dreaptă jos a ecranului sau în cadrul unei ferestre (tot în
dreapta-jos) şi au funcţia de încărcare a paginii următoare a obiectului de conţinut curent,
respectiv închiderea ferestrei curente şi trecerea la pagina următoare.
B.06.2. Butoane pentru comanda movie-clip-urilor
Sunt amplasate în fereastra de rulare a acestora şi au funcţiile:
-“play” (rulare) a clip-ului;
-pauză-opreşte clip-ul pe un cadru.
VanByte, 2003 4

5. B.06.3. Butoane pentru activarea ferestrelor de “obiective”, “ajutor”, “test
rapid” (localizate în partea dreaptă sus a interfeţei generale)
-afişarea obiectivelor obiectului de conţinut curent;
-afişarea ferestrei de ajutor;
-activarea ferestrei pentru test rapid.
C. Structură Generală
Materialul are ca scop prezentarea rolului pe care îl au interfeţele în cuplarea la
Unitatea Centrală a mediilor de stocare şi a dispozitivelor periferice, precum şi a modului de
realizare fizică a acestei cuplări.
Paragraful C.01. prezintă detaliat obiectivele care pot fi atinse utilizând acest material,
iar paragraful C.02. este destinat prezentării succinte a acestui material.
Materialul are o structură modularizată, permiţând folosirea în mai multe feluri a
instrumentelor puse la dispoziţie. Paragraful C.03. prezintă detaliat diferite posibilităţi
(recomandări) de folosire a componentelor materialului.
C.01. Obiective didactice
Obiectiv Detaliere
Obiective strategice
O1 Recunoaşterea şi definirea termenilor, componentelor şi proceselor
specifice secţiunii hardware din informatică.
O2 Familiarizarea şi intuirea caracteristicilor unor componente ale unui
sistem de calcul şi interpretarea corectă a datelor obţinute prin
utilizarea informaţiilor oferite de suporturile intuitive.
O3 Simularea unor operaţiuni de bază în scopul identificării unor
componente sau a modului de funcţionare al sistemelor de calcul.
O4 Stabilirea interdependenţei dintre elementele unui sistem de calcul.
O5 Deprinderea unor îndemânări practice privitoare la “up-grade-ul”
unui sistem de calcul.
06 Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând limbajul specific
informaticii.
O7 Transpunerea şi aplicarea cunoştinţelor din domeniul informaticii în
contexte variate.
Obiective operaţionale
o1 Identificarea locului ocupat de dispozitivele periferice şi de unităţile
de memorie externă în arhitectura unui sistem de calcul.
o2 Verificarea cunoştinţelor legate de arhitectura unui sistem de calcul
VanByte, 2003 5

6. Obiectiv Detaliere
în scopul înţelegerii cuplării dispozitivelor periferice şi unităţilor de
memorie externă cu ajutorul interfeţelor.
o3 Prezentarea diferitelor tipuri de interfeţe şi a cuplelor specifice
pentru conectarea la Unitatea Centrală a dispozitivelor periferice.
o4 Simularea cuplării perifericelor la un sistem de calcul virtual.
o5 Verificarea cunoştinţelor acumulate de elev în timpul studiului
tipurilor specifice de interfeţe pentru dispozitivele periferice.
o6 Identificarea şi prezentarea diferitelor tipuri de conectoare utilizate
pentru cuplarea pe placa de bază a unităţilor de memorie externă
şi a interfeţelor (prin mijloace specifice multi-media).
07 Asocierea corectă între o interfaţă sau o unitate de memorie
externă şi conectorul specific acesteia, prin mijloace interactive.
O8 Verificarea cunoştinţelor acumulate de elev în timpul studiului
cuplării interne a unităţilor de memorie externă şi a interfeţelor.
C.02. Conţinut
În acest capitol se prezintă lista obiectelor de conţinut (notate cu T) şi
informaţii generale despre fiecare dintre acestea.
T1 – Arhitectura unui Sistem de calcul. Revenire
Obiective didactice acoperite: o1, o2
Timp predare: 5 minute
Tip interacţiune Interactivă. Se lansează obiectul de conţinut lăsându-se la
cu elevul:
latitudinea elevului să îşi aleagă ritmul şi ordinea în care va
studia elementele prezentate. Testul va fi efectuat de către elev
în momentul în care acesta va considera că este pregătit.
Descriere: Arhitectura unui sistem de calcul, rolul şi locul dispozitivelor
periferice şi mediilor de stocare într-un sistem de calcul.
Cuvinte cheie: (Dispozitive) periferice de intrare/ieşire, unităţi de memorie
externă, tastatură, mouse, joysick, scanner, microfon, camera
video, monitor, imprimantă, boxe.
VanByte, 2003 6

7. T2 – Cuplarea dispozitivelor periferice. Tipuri de interfeţe.
Obiective didactice acoperite: o3, o4
Timp predare: 10 minute
Tip interacţiune Interactiv. Obiectul de conţinut este lansat de către profesor.
cu elevul:
Elevul va urma paşii stabiliţi, executând diverse operaţii descrise
în mesajele pe care le va primi. Astfel, elevul asimilează gradual
noţiunile ce descriu tipurile de interfeţe, experimentând diferitele
moduri de cuplare a dispozitivelor periferice.
Descriere: Prezentarea diferitelor tipuri de interfeţe. Asocierea perifericului
cu fotografia cuplei adecvate pentru interfaţa care-l deserveşte.
Stabilirea corespondenţei dintre cuplele dispozitivelor periferice şi
omoloagele lor de pe partea din spate a calculatorului .
Cuvinte cheie: Interfaţa serială, interfaţa tastatură, interfaţa USB, interfaţa
MIDI, placa sunet, placa video, interfaţa paralelă,cupla, conector,
microprocesor, chipset, memorie internă, magistrală.
T3 – Cuplarea dispozitivelor periferice. Tipuri de interfeţe – Test de
verificare a cunoştinţelor.
Obiective didactice acoperite: o5
Timp predare: 10 minute
Tip interacţiune Interactiv. Testul este lansat de către profesor. Elevul răspunde
cu elevul:
la întrbări în mod secvenţial, în ordinea în care sunt afişate,
conform instrucţiunilor primite.
Descriere: Tipuri de interfeţe. Testarea noţiunilor asimilate de către elev pe
parcursul obiectului de conţinut anterior.
Cuvinte cheie: Interfaţa serială, interfaţa tastatură, interfaţa USB, interfaţa
MIDI, placa sunet, placa video, interfaţa paralelă.
VanByte, 2003 7

8. T4 – Cuplarea interfeţelor şi unităţilor de memorie externă
Obiective didactice acoperite: o6, 07
Timp predare: 10 minute
Tip interacţiune Interactiv. Obiectul de conţinut este lansat de către profesor.
cu elevul:
Elevul va urma paşii stabiliţi, executând diverse operaţii descrise
în mesajele pe care le va primi. Astfel, elevul asimilează gradual
noţiunile ce descriu cuplarea internă a interfeţelor,
familiarizându-se în acelaşi timp cu diversele tipuri de sloturi şi
conectori.
Descriere: Elevului i se prezintă poza unei placi de bază, cu localizarea
diverselor sloturi şi conectoare. Acesta le vizualizează şi obţine
informaţii despre ele. Se prezintă apoi clipuri cuprinzând modul
practic de conectare a câtorva interfeţe şi unităţi de memorie
externă şi se solicită elevului să localizeze unde s-a făcut
cuplarea pe placa de bază.
Cuvinte cheie: Slot AGP, slot PCI, slot ISA, conector IDE, conector FDD, mufe
sunet, conector LPT, conector USB, mufă PS/2.
T5 – Cuplarea interfeţelor şi unităţilor de memorie externă – Test de
verificare a cunoştinţelor.
Obiective didactice acoperite: o8
Timp predare: 10 minute
Tip interacţiune Interactiv. Testul este lansat de către profesor. Elevul răspunde
cu elevul:
la întrebări în mod secvenţial în ordinea în care sunt afişate,
conform instrucţiunilor primite.
Descriere: Cuplarea interfeţelor şi unităţilor de memorie externă. Testarea
noţiunilor asimilate de către elev pe parcursul obiectului de
conţinut anterior (T4).
Cuvinte cheie: Slot AGP, slot PCI, slot ISA, conector IDE, conector FDD
T6, T7, T8, T9 – Temă pentru acasă
Obiective didactice acoperite: o1, o2, o3, o4, o5, o6, o7, o8
Timp predare: 5 minute
Tip interacţiune Conversaţie, analiză, explicaţie.
cu elevul:
Descriere: Temă pentru acasă. Se alege una dintre temele prezente.
Răspunsul la întrebări se face în scris.
Cuvinte cheie: Slot, conector, port MIDI, medii de stocare externă, interfaţă,
conector IDE, interfaţă serială, interfaţă paralelă, controller de
discuri, slot AGP, placa video, slot PCI, port USB, port PS/2
VanByte, 2003 8

9. C.03. Recomandări de structurare şi prezentare
Plan lecţie
(ordinea de predare a obiectelor de conţinut este aceeaşi cu cea de mai jos)
Obiect de Timp
Indicaţii metodologice
conţinut (min)
T1 5 Arhitectura unui Sistem de calcul. Revenire. Se
prezintă principalele componente ale unui sistem
de calcul.
T2 10 Cuplarea dispozitivelor periferice. Tipuri de
interfeţe. Prezentarea rolului şi locului
interfeţelor în arhitectura unui sistem de calcul.
T3 10 Cuplarea dispozitivelor periferice. Tipuri de
interfeţe – Test de verificare a cunoştinţelor.
T4 10 Cuplarea interfeţelor şi unităţilor de memorie
externă. Prezentarea tipurilor de cuple şi sloturi
interne.
T5 10 Cuplarea interfeţelor şi unităţilor de memorie
externă – Test de verificare a cunoştinţelor.
T6 sau T7 sau 5 Teme pentru acasă. Se alege una din cele 4
T8 sau T9 disponibile. Se dau indicaţii de rezolvare.
D. Structură detaliată
D.01. Arhitectura unui sistem de calcul (revenire)
Acesta este un moment de studiu individual (vezi secţiunea B.02.). Este lansat în
execuţie de către profesor, iar elevii studiază singuri elementele prezentate în acest obiect de
conţinut.
Se prezintă elevului un flash în care arhitectura calculatorului este completată,
secvenţial, cu unităţile de memorie externă si dispozitivele periferice de intrare şi de ieşire.
Elevul are posibilitatea să facă clic pe un dispozitiv şi să obţină informaţii condensate despre
acesta.
În momentul în care se consideră reintrodus în mediul de lucru, poate trece la
rezolvarea minitestului asociat, dând clic pe butonul “Test”, poziţionat în colţul dreapta-sus a
ecranului. Acest test este opţional, rămânând la latitudinea elevului dacă răspunde la întrebări
sau nu.
Componenta este lăsată la dispoziţia elevului atât timp cât este prevăzut în planul de
desfăşurare a lecţiei (vezi punctul C.03.).
VanByte, 2003 9

10. D.02. Cuplarea dispozitivelor periferice. Tipuri de interfeţe.
La lansarea în execuţie a componentei elevul primeşte un mesaj ce conţine obiectivele
pe care trebuie să le atingă pe parcursul utilizării componentei. În prima fază a componentei
elevii observă cum se completează arhitectura unui sistem de calcul cu magistralele de
comunicaţie şi interfeţele. Profesorul explică caracteristicile diverselor tipuri de interfeţe,
elevul având posibilitatea să asocieze vizual aceste interfeţe cu dispozitivele periferice şi să
revină asupra informaţiilor dând clic-stânga pe simbolul asociat interfeţei de interes. După
parcurgerea informaţiei de interes, prin apăsarea unui buton “continuă” aflat în colţul dreapta-
jos, elevul trece la următorul moment al componentei, într-o fereastră activată automat
primind informaţii referitoare la acţiunile care i se solicită. După poziţionarea corectă a
dispozitivelor periferice într-o ordine dictată de calculator (prin încadrarea dispozitivului
periferic activat într-un chenar albastru), elevul explorează tipurile de conexiuni specifice
fiecărui cuplu periferic-interfaţă, dând clic pe simbolul perifericului.
Urmează un nou moment de interactivitate în care elevul trebuie să cupleze corect toate
perifericele din arhitectura prezentată, la un calculator virtual. “Cuplarea” se produce în ordine
şi secvenţial, începând din colţul stânga-sus.
Cuplarea incorectă nu este permisă. Când toate perifericele au fost cuplate corect,
calculatoarul lansează un mesaj corespunzător.
VanByte, 2003 10

11. D.03. Cuplarea dispozitivelor periferice. Tipuri de interfeţe –
Verificarea cunoştinţelor
Răspunsul la întrebările conţinute de test (5 întrebări) se face în mod secvenţial. Elevul
primeşte informaţii ce îi prezintă modul de acţiune în vederea rezolvării testului.
Concret, elevului i se cere să aleagă un tip de interfaţă care poate deservi un anume
periferic. Unele dintre întrebări au mai multe variante de răspuns corecte, selecţia oricărei
dintre ele fiind considerată răspuns corect.
După ce a răspuns la întrebări, elevul are acces la informaţii privind rezultatele obţinute
(punctaj obţinut, răspunsul corect pentru fiecare întrebare în parte).
Dacă majoritatea elevilor nu au un procentaj mai mare de 50%, se recomandă reluarea
componentei D.02., pentru un timp foarte scurt.
D.04. Cuplarea interfeţelor şi unităţilor de memorie externă
Componenta prezintă în centru imaginea unei plăci de bază reale, iar în colţul stânga-
sus o fereastră în care rulează o serie de clipuri. Elevul urmăreşte cu atenţie derularea
secvenţială a clipurilor şi trebuie să recunoască pe ce conector sau slot de pe placa de bază
s-a făcut cuplarea exemplificată în clipuri. Alegerea slotului sau conectorului se face din lista
derulantă aflată în dreapta-sus. În timpul rulării clipurilor care prezintă cuplarea unităţii FDD
şi a unităţii HDD, profesorul dă detalii privind poziţionarea corectă a cuplei, funcţie de cheiţa
acesteia sau, în lipsa ei, respectând alăturarea conductorilor electrici de culoare roşie din
cablul de date al unităţilor şi cel de alimentare.
VanByte, 2003 11

12. Apăsând butonul “trimite” (localizat tot în dreapta sus), elevul primeşte un răspuns din
partea calculatorului privind acţiunea sa, însoţit de informaţii referitoare la slotul sau
conectorul pe care l-a selectat.
După identificarea corectă a tuturor tipurilor de cuplări prezentate în clipuri,
calculatorul lansează un mesaj corespunzător.
D.05. Cuplarea interfeţelor şi unităţilor de memorie externă -
Verificarea cunoştinţelor
Răspunsul la întrebările conţinute de test (5 întrebări) se face în mod secvenţial. Elevul
primeşte informaţii ce îi prezintă modul de acţiune în vederea rezolvării testului.
Concret, elevului i se cere să cupleze corect două unităţi de memorie externă şi 3 plăci
de interfaţă.
După ce a răspuns la întrebări, elevul are acces la informaţii privind rezultatele obţinute
(punctaj obţinut, răspunsul corect pentru fiecare întrebare în parte).
Dacă majoritatea elevilor nu au un procentaj mai mare de 50% se recomandă reluarea
componentei D.04.
D.06. T1/T2/T3/T4/ Temă pentru acasă
Lecţia conţine 4 teme pentru acasă. Temele sunt în format tipăribil la imprimantă, şi pot
conţine diverse imagini care pot ajuta la rezolvarea exerciţiilor. Toate exerciţiile
necesită un efort mai mare din partea elevului decât testele de efectuat în clasă. Pentru
rezolvarea lor profesorul trebuie să recomande studierea materialului din bibliotecă şi a
manualelor şcolare.
Se alege doar o temă din cele 4 conţinute de lecţie.
D.07. Material bibliotecă
Materialul de biliotecă nu este o parte integrată în lecţie, ci este un material indepedent
ce se integrează în biblioteca AEL. Materialul de bibliotecă are aceeaşi structură ca şi
structura lecţiei. Studierea acestuia duce la lămurirea unor aspecte care nu au putut fi
lămurite în cadrul lecţiei, prezentarea fenomenelor facându-se mai pe larg. Practic,
rezolvarea exerciţilor cuprinse în tema pentru acasă are la bază studierea acestui
material. Se pot folosi şi alte surse care descriu arhitectura unui sistem de calcul.
VanByte, 2003 12

13. E. Bibliografie
1 Rosh, Winn Totul despre Hardware, ed. Teora, 1997
2 Mueller, Scott PC – Depanare şi Modernizare, ed. Teora,1997
3 Oprescu, D. şi colaboratorii Informatică – Manual cls. a IX-a, ed. Niculescu,
2000
4 Toacşe, Ghe. Introducere în microprocesoare, ed. Ştiinţifică,
1985
5 Dumitru, Fl. Şi colaboratorii CD “Magic Land- Incursiune pe tărâmul PC-urilor,
2000
6 Cerchez, Em. şi Şerban, M. PC pas cu pas, ed. Polirom, 2001
7 Lica D. şi colaboratorii Informatică – Manual cls. a IX-a, ed. EL&S
Infomat, 1999
8 Tudor, S. Informatică – Manual cls. a IX-a, ed. EL&S
Infomat, 2000
VanByte, 2003 13

14. F. Echipa de realizare
Proiectare lecţii: prof. Roxana PĂUN, ing. Florin DUMITRU
Scenariu de realizare: ing. Florin DUMITRU
Coordonare tehnică: Mircea GHEORGHIU
Coordonare didactică: prof. Roxana PĂUN
Echipa de dezvoltare conţinut:
- redactare conţinut ştiinţific: prof. Roxana PĂUN
- scheme arhitecturale: Ştefan DUMITRU
- editare video: Florin DUMITRU, Ştefan DUMITRU
- programare Flash/ActionScript: Ionuţ- Alin ILIE, Traian CIOSSU, Marius IONIŢĂ
- programare JavaScript, HTML: Ştefan DUMITRU
- integrare SCORM/AEL: ing. Florin DUMITRU, Mircea GHEORGHIU
Redactare manual profesor: prof. Roxana PĂUN, ing. Florin DUMITRU
VanByte, 2003 14