coloranti-proiectfinal2

COLORANTI

ALIMENTARI

Cenan Alina Raluca
Borzasi Izabela

Coloranti alimentari
 Coloranţii sunt substanţe organice naturale sau
sintetice colorate, care absorb lumina in domeniul
vizibil al spectrului.
 Coloranţii sunt cei mai importanţi aditivi de aspect
 Colorantii sunt orice substante care redau sau
intensifica culoarea produselor alimentare

 Culoarea este o însuşire a calităţii senzoriale a
unui produs alimentar, percepută vizual.
 Prin culoare se intelege interactiunea colorant-
substrat de colorat, in urma careia substratului i
se confera culoare. Prin aceasta interactiune
colorantul se fixeaza de substrat.

Conditii pe care trebuie sa
le indeplineasca un colorant

 să nu fie toxic şi să nu fie cancerigen la diferite
niveluri de utilizare;
 să nu conţină impurităţi toxice;
 să aibă solubilitate adaptata la încorporarea sa în
faza apoasă şi/sau în faza lipidică din produsul
alimentar;
 să nu imprime gust şi miros particular produsului
alimentar în care se introduce;
 să fie stabil la lumină atunci când este introdus în
produs

 să nu fie afectat de temperaturile la care se
face tratamentul termic (pasteurizare, fierbere,
sterilizare);
 să fie stabil în timpul depozitării produsului
alimentar în care s-a introdus;
 să nu reacţioneze cu urmele de metale şi nici cu
agenţii oxidanţi sau reducători;
 să poată fi pus în evidenţă în produsul alimentar
prin tehnici analitice adecvate;
 să fie disponibil şi relativ economic sub aspectul
preţului;
 să fie aprobat prin legislaţia sanitară în vigoare

Clasificarea colorantilor
Colorantii se clasifica tinand cont de doua criterii
 după natura lor:
 naturali
 sintetici
 după proprietăţile tinctoriale:

 galbeni  albaştri
 oranj  verzi
 roşii  bruni
 negri, cu nuanţe diverse

I.Coloranti naturali:

 Sunt substanţe colorate, prezente în mod natural în
produse comestibile, din care se obţin prin
extracţie.

 Aditivi sunt considerate şi sursele naturale, care nu
sunt consumate ca produse alimentare şi care nu
sunt folosite ca ingrediente.

Proprietăţile tehnologic-
funcţionale ale coloranţilor naturali:
 SOLUBILITATEA , mai precis dacă sunt solubili în
apă, soluţii alcoolice sau solvenţi nepolari, pentru
alegerea corectă în funcţie de destinaţie.
 STABILITATEA LA pH: pH-ul influenţează
solubilitatea, tenta culorii şi stabilitatea.
 STABILITATEA TERMICĂ:
unii coloranţi naturali necesită utilizarea unor
antioxidanţi, aşa cum este cazul carotenilor,
deoarece creşterea temperaturii accelerează
procesele de oxidare.

Limitele folosirii coloranţilor
naturali:
 de regulă, sunt mai scumpi
 puterea colorantă poate varia cu lotul şi este mai
redusă decât cea a coloranţilor sintetici
 sunt neeconomici comparativ cu cei sintetici,
deoarece pentru realizarea aceleiaşi nuanţe este
necesară o cantitate mai mare
 frecvent, posedă gust şi/sau miros
 sunt instabili la căldură şi lumină
 cei solubili în apă sunt higroscopici
 sunt compatibili numai cu anumite sisteme de
producţie.

Metode de obtinere :
 Prin extractie:
 din pielita strugurilor si tescovina,
sfecla rosie si varza rosie, afine,
coacăze negre, vişine, cireşe, mure,
zmeura (antociani)
 din ardei rosu(capsantina)
 din tomate (licopina)
 Prin macinarea copului uscat al
insectei femelă Dactylopius coccus/
Coccus cacti(rosu cosenila).

Clasificarea colorantilor
naturali
 antociani
 betaciani
 carotenoide
 coloranţi porfirinici(clorofila şi pigmenţii
sângelui)
 coloranţi chalconici (curcumina)
 coloranţi antrachinonici (roşu de coşenilă)
 coloranţi flavinici (riboflavin-5’-fosfat
monosodic)
 alţi coloranţi (caramel)

1.Antocianii(E163)
 Antocianinele şi antocianidinele reprezintă o
grupă largă de coloranţi naturali
 Pigmenti naturali care apar în multe flori,
frunze sau fructe şi au culoare roşie, violetă
sau albastră
 Sunt solubili în apă, dau săruri solubile cu
acizii şi îşi schimbă culoarea în funcţie de
reacţia mediului
 Antocianinele întotdeuna conţin o grupare
carbohidrat.

 Antocianii sunt:
 E163a cianidina : roşu
 E163b delfinidina : albastru
 E163c malvidina : mov
 E164d pelargonidina : oranj
 E164e peonidina : roşu-brun
 E165f petunidina : roşu închis

 Au structura de baza:

R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7
Aurantinidin -H -OH -H -OH -OH -OH -OH
Cyanidin -OH -OH -H -OH -OH -H -OH
Delphinidin -OH -OH -OH -OH -OH -H -OH
Europinidin OCH3 -OH -H -OH OCH3 -H -OH
Petunidin -OH -OH OCH3 -OH -OH -H -OH
Rosinidin OCH3 -OH -H -OH -OH -H -OH
Pelargonidin -H -OH -H -OH -OH -H -OH

 Sursele industriale sunt:
 pieliţa strugurilor şi tescovina,
 varza roşie şi sfecla roşie
 afinele, coacăzele negre, cireşele, vişinele,
zmeura.
 Doza maxima zilnică pentru E163 este de
2.5 mg/kg corp.
 Efecte secundare: Nu se cunosc.

 Restricţii dietetice:
Nici una, toţi compuşii pot fi consumaţi de
către toate grupările religioase, vegani şi
vegetarieni.

 Utilizari:
Se folosesc la colorarea băuturilor alcoolice
şi nealcoolice, a sucurilor de fructe şi a
îngheţatei (limitat din cauza pH-ului).

2.Betacianii
 Sunt pigmenţi de culoare roşie, formaţi în
proporţie de 75-95% din betanină (E162).
 Din această categorie face parte colorantul
roşu de sfeclă

Betanina (E162)

 Obţinuta prin extragerea cu apă acidulată
(pH = 5) a tăiţeilor de sfeclă roşie, extractul
fiind apoi concentrat şi uscat prin
pulverizare.
 Este un colorant instabil în timpul
procesului de fabricare şi poate da un
gust neplăcut.
 Doza maximă zilnică pentru E162 (Rosu
sfecla, betanina) este nelimitată.
 Efecte secundare: momentan nu se
cunosc efecte secundare pentru E162

 Restricţii dietetice: nici una, E162 poate fi
consumat de catre toate gruparile
religioase, vegani si vegetarieni.
 Se utilizează la fabricarea băuturilor
nealcoolice, a produselor de patiserie şi
panificaţie, a deserturilor pe bază de
gelatină, budincilor, supelor, în carnea
tocată (în amestec cu derivate proteice).
 Se recomandă să fie evitat în alimentaţia
copiilor.

3.Carotenoidele
 Familia carotenoidelor cuprinde peste 600
de compusi naturali întâlniţi în fructe şi
legume, mulţi din ei antioxidanţi.
 Sunt coloranţi naturali, galbeni, portocalii
sau roşii, răspândiţi atât în mediul vegetal
cât şi în cel animal.
 Culoarea se datorează numărului mare de
legături duble conjugate.
 Au în jur de 40 atomi de carbon.

a. alfa, beta şi gama carotenul
(E160a)
 Derivaţi din plante, în special din morcovi, frunzele
verzi ale legumelor, tomate, de unde se extrag cu
ajutorul hexanului;
 In organism converg la vitamina A.
 Se folosesc pentru colorarea untului, a margarinei, în
prăjituri cu cafea, băuturi dulci şi preparate din lapte
 Sunt inofensivi.

ß-caroten (E160a)
 Are formula:

 Colorant natural izolat din morcovi.
 Colorant alimentar, insolubil în apă ale cărui nuanţe
variază de la galben la oranj, depinzând de solventul
utilizat pentru extracţie.

 Doza zilnică oficială: Pâna la 5 mg/kg corp
 Efecte secundare: Nu se cunosc încă efecte
secundare.
 Concentraţii mai mari duc la o culaore galbenă
a pielii.
 Restricţii dietetice: Nici una, E160a poate fi
consumat de către toate grupările religioase
 Utilizări în industria alimentară: margarina, unt,
brânzeturi, înghetata, macaroane, chipsuri,
uleiuri vegetale, dressinguri,creme, sucuri de
fructe,bomboane.

b.annato,bixina şi norbixina
(E160b)
 Se obţin din seminţele fructelor Bixa orellana.

 Prin procedee mecanice, folosind uleiuri
vegetale se obţine Annato care este
liposolubil.
 Bixina se poate extrage folosind unul din
solvenţii: acetona, metanol sau hexanol.
 Norbixina se obţine folosind soluţii de alcali.

 Sunt folosite în produse lactate, ciocolată, cereale,
creme, condimente, snacks-uri, dulciuri, unt, brânză,
salate asortate, plăcinte, preparate din peşte afumat,
 Doza zilnică oficială: Până la max. 2,5 mg/kg corp
pentru annatto, şi 0,065 mg/kg corp pentru bixină.
 Efecte secundare: Annatto produce alergii şi eczeme.
Componentul din amestec ce cauzează efectele
secundare nu este deocamdată bine cunoscut.
 Restricţii dietetice: Nici una, E160b poate fi consumat
de către toate grupările religioase, vegani şi
vegetarieni.

c.capsantina şi capsorubina
(E160c)
 Sunt coloranţi cu culoare roşie sau
portocalie, extraşi din ardei roşii (Capsicum
annum), utilizati în egală măsură ca
aromatizant.

 Sunt folosiţi la specialităţile din pui sau din
brânză.
 Doza zilnică oficială:
Nu a fost încă determinată, se experimentează.
 Efecte secundare:
Până acum nici unul cunoscut.
Nici una, E160c poate fi consumat de către
toate grupările religioase, vegani şi vegetarieni

d. licopenul
(E160d)
 Are formula

 Colorant alimentar roşu închis.
 Colorant natural, prezent în multe plante şi
fructe galbene şi roşii. Pentru uz
comercial este izolat din tomate.
 Este greu solubil în alcool etilic dar solubil
în uleiuri şi grăsimi.

 Se utilizeaza la colorarea bauturilor
racoritoare, a bauturilor alcoolice, ketchup,
dulciuri, bomboane
Nu a fost încă determinată, se
experimentează.
Nu se cunosc.
Nici una, E160d poate fi consumat de către
toate grupările religioase, vegani şi
vegetarieni.

e. 8-beta-apo-caroten
(E160e)
 Are formula:

 Colorant portocaliu-roşiatic, natural solubil numai
în ulei, se găseşte în mandarine şi portocale, dar se
preferă obţinerea pe cale sintetică.
 Este folosit în preparatele din brânză.
Până la max. 2,5 mg/kg corp.
 Efecte secundare: Nu se cunosc efecte secundare
 Concentraţii mai mari generează apariţia unei
coloraţii galbene a pielii.
 Restricţii dietetice: Nici una.

f. Esterul etilic al acidului
8-beta-apo-carotenic (E160f)
 Este un colorant galben – portocaliu, obţinut pe
cale sintetică, care este puţin solubil în apă.
 Doza zilnică oficială: Max. 5 mg/kg corp.
 Efecte secundare: Nu se cunosc încă
 Restricţii dietetice: Nici una, E160f poate fi
consumat de către toate grupările religioase,
vegani şi vegetarieni.

4.Coloranţi porfirinici
Clorofila (E140)
 Colorant natural verde,
 Prezent în toate plantele şi în alge.
 Are în structură un atom de magneziu legat de
două nuclee pirolice, şi două grupări carboxilice
esterificate.
 Obţinerea în stare pură este dificilă

 Uzual se obţine din urzici sau spanac prin extracţie cu
ajutorul acetonei, etanolului, metilcetonei şi a
diclormetanului.
 Se foloseşte în uleiuri, ceară, gumă de mestecat, supe
instant, dulciuri.
Nu a fost încă determinată
Nu se cunosc încă efecte secundare.
Nici una, E140 poate fi consumat de către toate
grupările religioase, vegani şi vegetarieni.

5.Coloranţi chalconici
Curcumina(E100)
 Are formula:

1,7-bis-(4-hidroxi-3-metoxifenil)-1,6-heptadien-3,5-diona

 Este un colorant galben – portocaliu, obţinut
din radacina de Curcuma longa (sofranul
indian), insolubil în apă, dar solubil în alcool
etilic şi acid acetic. Se poate obţine şi sintetic

 Se foloseşte sub formă de polisorbat de curcumină sau
pudră de curcumină dizolvată în alcool.
Până la max. 1 mg/kg corp pentru curcumină, şi 0,3
mg/kg corp pentru turmeric.
 Efecte secundare: In doze mici este inofensiv, dar in
doze mari nu se recomandă persoanelor cu probleme
biliare sau hepatice.
 Restricţii dietetice: Nici una
 Se utilizeaza în murături, muştar, brânză, margarină,
dulciuri şi produse derivate din peşte, preparatelor din
carne ,gemuri, marmelade

6.Coloranţi antrachinonici
Roşu de coşenilă (E120)
 Carminul de cochenilla este un colorant natural rosu
care se obţine prin extracţia apoasă a corpului uscat
al insectei femelă Dactylopius coccus Costa.
 Principiul de colorare se datoreaza
acidului carminic, sub forma unui chelat
hidratat de aluminiu, de culoare roşie
 Are formula

 La pH 4,8 este galben, iar la pH 6,2 este violet.
Pâna la max. 5 mg/kg corp.
Nu se cunosc încă efecte secundare în
concentraţiile utilizate în alimente. Provoaca
alergia daca este utilizata în produse cosmetice.
Deoarece este extras din insecte, E 120 nu poate
fi consumat de către vegani, vegetarieni şi nici de
unele grupări religioase.
 Se utilizează la fabricarea preparatelor din carne,
peşte, pentru colorarea membranelor, la
colorarea cerealelor pentru micul dejun.

7.Coloranţi flavinici
Riboflavina (E101)
 Colorant galben sau galben-portocaliu
 Este prezent în mod natural în ficat,
rinichi, produse vegetale, ouă şi lapte;
 In industria alimentară se preferă obţinerea
prin modificarea genetică a lui Bacillus subtilis.
 Datorita solubilitatii scazute pentru colorarea produse-
lor lichide se utilizeaza riboflavin-5’-fosfatul de sodiu

Nu se cunosc încă efecte secundare în
concentraţiile utilizate în alimente.
Nici o restricţie, E101 poate fi consumat de către
toate grupările religioase,
 Se utilizeaza în produse ca: derivate din brânză,
margarină, produse lactate îmbogăţite cu
vitamine, alimente pentru copii, cereale pentru
micul dejun, sosuri, sucuri din fructe şi
suplimente de vitamine

8.Caramel (E150)
 Se prezintă sub formă lichidă sau solidă, de culoare
brun-închis, solubil în apă.
 Se obţine prin acţiunea controlată a căldurii asupra
zaharurilor, în prezenţa unor agenţi promotori de
caramelizare: carbonat de Na (clasa I, culoare brună),
sulfit de sodiu (clasa II, culoare galben-oranj), NH3
(clasa III, culoare brună), sulfit de amoniu (clasa IV,
culoare brun-gri).
 Pentru obţinerea unor nuanţe de caramel diferite, se
practică diluarea cu apă.
Efectele secundare manifestate în cazul utilizării
E150c şi E150d, au fost probleme intestinale

 Utilizările celor 4 clase de coloranţi caramel :
 Clasa I, E150a, Caramel alcalin : extracte de
cafea
 Clasa II, E150b, Alcali-sulfit caramel : lichior,
rom, cognac, aperitive pe bază de vin
 Clasa III, E150c, Caramel amoniu : sosuri,
bere, oţet
 Clasa IV, E150d, Caramel sulfit-amoniu :
produse de patiserie, snack-suri, băuturi
carbonatate.

Efectele secundare manifestate în cazul
utilizării E150c şi E150d, au fost probleme
intestinale
 Doza zilnică:
- Până la 200 mg/kg corp pentru E150c şi E150d
- nu există ADI pentru E150a şi/sau E150b.
grupările religioase, vegani şi vegetarieni.

II.Coloranti sintetici:

 Sunt numiţi şi coloranti artificiali
 Nu există ca atare în natură sau sunt
prezenţi în produse necomestibile, se obţin
prin sinteză chimică.
 Solubilitatea în apă se datorează prezenţei:
 unei grupări acide: coloranţii anionici
 unei grupări aminate: coloranţii cationici

Clasificare coloranti sintetici
 Colorantii sinteici sunt clasificati in :
 azoici ( –N=N– ): (rosu congo, galben de
metil, sunset yellow; tartrazina)
 grupa triarilmetanului: (albastru briliant,
verde briliant)
 xantenici: (eritrozina)
 quinoleinici: (galben de quinolina)
 grupa indigoului :(indigotina, indigoul)

1. Colorantii azoici
 Azocolorantii sunt acei coloranti care contin in
molecula lor cel putin una sau mai multe grupe azo
(-N=N-) legate de atomi de carbon hibridizati sp2,
atomi care fac parte ambii sau cel putin unul, din
sisteme aromatice sau heteroatomice.
 Azocolorantii reprezinta cea mai numeroasa clasa de
coloranti organici,le revine peste 50% din productia
mondiala de coloranti organici desii pana in prezent
nu s–a gasit nici un azoderivat in natura.
 Azocolorantii acopera intreg spectrul de culori din
vizibil si satisfac necesitatiile de colorare practic al
oricarui substrat, avand reprezentanti in toate
clasele aplicatorii.

 Azocoloranti se obtin prin
azocuplare care implica de fapt
doua procese
- diazotarea
- azocuplarea
1. Diazotarea:

2.Azocuplarea

 R sunt grupe puternic elecronodonoare si
anume grupe amino sau hidroxil.

a.Rosu congo
 Roşu Congo face parte din clasa coloranţilor
azoici, fiind obţinut prin diazotarea benzidinei
şi cuplarea acesteia cu acidul naftionic
 Se mai numeste si Rosu direct

 Este un indicator acido bazic, având utilizări
şi în domeniul medicinii, pentru colorarea
citoplasmei celulare şi a eritrocitelor, iar
combinat cu metoda luminii polarizate este
folosit pentru colorarea fibrelor amiloidice

 Este un colorant insolubil în apă , uşor
solubil în etanol.
 Folosit iniţial pentru bumbac, abandonat în
prezent datorită toxicităţii sale.

b.Ponceau 4R(E124)
 Este un colorant azoic de culoare roşie,
hidrosolubil
 Se obtine prin diazotarea acidului 1-naftilamino
-4-sulfonic si cuplarea acestuia cu acidul G

Sarea trisodica a acidului
1-(4-sulfo-1-naftilazo)- 2-naftol- 6,8-disulfonic

 Doza zilnică admisa: Pâna la max. 4 mg/kg
corp.
 Efecte secundare: Deoarece este un colorant
azoic, cauzeaza probleme la persoanele
intolerante la salicilaţi, fiind un eliberator de
histamină, intensifică simptomele astmului.
 Este utilizat la : deserturi, jeleuri, salam,
specialităţi marine, prăjituri asortate, plăcintă
cu brânză, supe instant.

c.Sunset yellow(E110)
 Colorant artificial azoic,de culoare portocaliu
 Se obtine prin diazotarea acidului sulfanilic si
cuplarea acestuia cu acidul 2-hidroxi-1-naftalin-6-
sulfonat HO

NaO 3 S N N

Sare disodică a acidului SO 3 Na
2-hidroxi-1(4 sulfonato fenilază)naftalin 6 sulfonat

 Este un colorant solubil in apa
 Testele efectuate pe animale au evidenţiat apariţia
tumorilor renale.

 Este redus de bacteriile intestinale la
aminofenoli aromatici sulfonaţi şi acizi amino-
sulfonici; se elimină prin fecale şi urină.
 Doza zilnică admisă este de 0-5 mg/kg corp.
 Prezintă risc de reacţii alergice, congestie
nazală, bronhoconstricţie, tumori renale, reacţii
anafilactice, senzaţii de vomă, dureri
abdominale, pierderea gustului, hiperactivitate.
 Este folosit în cereale, snacks-uri, îngheţată,
dulciuri, marţipan, gemuri,, ciocolată, brânză,
pâine, supe instant, băuturi, peşte conservat.

d.Tartrazina (E 102)
 Colorant azoic, pulbere de culoare galben
oranj, solubilă în apă

 Se obtine prin diazotarea acidului
sulfanilic si cuplarea acestuia cu acidul 1-
(4’-sulfofenil)-5-pirazolon-3-carboxilic

 Doza zilnică admisă este de 0-7,5 mg/kg corp
 Prezintă risc de reacţii alergice şi astmatice,
migrene, tulburări vizuale, hiperactivitate;
suspect de producerea de tumori tiroidiene,
modificări cromozomiale
 Este folosit în mod frecvent în sucuri, dulciuri,
fructe, gumă de mestecat, marţipan, jeleuri,
gemuri, marmeladă, muştar, iaurt, murături,
cereale pentru micul dejun, supe instant,
snacks-uri, peşte conservat.

2. Grupa trialilmetanului

 Coloranti din aceasta grupa sunt in
general verzi si albastri.
 Cei mai importanti sunt:
 Albastru patent
 Albastru briliant
 Verde briliant
 Toti acesti coloranti sunt hidrosolubili

 Toate sintezele de coloranti trialilmetanici au loc prin
reactii de condensare, inclusiv ciclocondensari.
 Cel mai adesea condensarile sunt urmate de oxidari.

a.Albastru briliant(E133)
 Colorant alimentar albastru sintetic foarte
solubil in apa
 Se mai numeste si Albastru Acid 9, Albastru
Xilen

 Doza zilnică admisa:

Efectele secundare apar uneori la
concentraţiile utilizate. Au fost raportate
reacţii alergice.
Nici una, E133 poate fi consumat de către
vegetarieni
 Produse:
Îngheţată şi alte produse alimentare, dar în
special în produsele cosmetice

b.Verde briliant( E142)
 Colorant alimentar verde foarte solubil in apa
dar insolubil în soluţii acide sau alcaline
 Cunoscut si numele de verde malachit, verde
diamant, anilina verde, benzaldehida verde

4-[(4-dimetilaminofenil)-fenil-metil]-N,N-dimetil-anilină).

 Este un indicator de culoare:
Verde malachit, prima tranziţie (indicator pH)

sub pH 0,2 ↔ peste pH 1,8

Verde malachit, a doua tranziţie (indicator pH)

sub pH 11,5 ↔ peste pH 13,2 (incolor)

 Doza zilnică admisa: Până la 5 mg/kg corp.
 Efecte secundare: Se cunosc foarte puţine
efecte secundare. În câteva cazuri au fost
raportate alergii şi anemii.

Nici una, E142 poate fi consumat de către
vegetarieni
 Se utilizeaza:
In multe produse.

3.Grupa quinolinei
 Gruparea cromofora este quinoftalona, de
culore oranj
 Reprezentantul grupei este galbenul de
quinolina

Galben de quinolina
(E104)

 Este un colorant alimentar galben foarte
solubil in apa
 Se mai numeste Food Yellow 13, Quinidine
Yellow KT, Lemon Yellow ZN 3

 Doza zilnica admisa: Până la 10 mg / kg corp.
 Efecte secundare: Nu există reacţii adverse
cunoscute în concentraţiile utilizate, cu toate
că E104 poate acţiona ca un eliberator de
histamină. In concentratii mari poate provoca
alergii, astm, dermatite. Este interzis celor cu
sensibilitate la aspirină.
 Se găseste în sucuri, croisant, produse de
cofetărie, dulciuri etc.

4.Coloranti xantenici
 Se obtin prin reactii de condensare.
 Obtinerea eritrozinei:

Eritrozina (E127)
 Colorant rosu xantenic, solubil în apă, alcool
etilic.

 Doza zilnică admisa: Până la max 0,1mg/kg corp
 Efecte secundare:Determina o creştere a
hiperactivtiăţii la copii.Eritrozina duce la creşterea
fotosensibilităţii la persoanele sensibile la lumina
solară. În concentraţii mari eritrozina interferează cu
metabolismul iodului.
 Este folosita: în biscuiţi, creme asortate, cireşe
glazurate, fructe conservate, dulciuri, snacks-uri,
cocktail-uri, ciocolată, sos de usturoi, specialităţi din
crab, pateu de somon, măsline umplute, tarte cu fructe

5.Grupa indigoului
 Cuprinde coloranti albastri si violet.
 Pentru sinteza colorantilor indigotici s-au
elaborat peste 40 de sinteze ,dar la scara
industriala se utilizeaza doar sinteza Pfleger
inca din 1901.

Indigotina (E132)
 Face parte din grupa indigoului solubilă în
apă şi alcool, cu stabilitate termică foarte
bună.

2,2’-Bis(2,3-dihidro-3- oxoindoliden)

 Se poate obţine şi pe cale naturală din
Isatis tinctoria sau Indigofera, culoare
albastru intens, un colorant solubil in apa,
reprezintă de fapt un amestec de săruri de
sodiu al acizilor indigotinsulfonici,
solubile în apă.

 Doza zilnică admisa: Până la max. 5 mg/kg corp.
 Efecte secundare: Apar în unele concentraţii utilizate
în alimente. Au fost descrise reacţii alergice, datorită
cuplării colorantului cu proteinele (din corp).
Funcţionează deasemenea ca eliberator de histamină,
provoacă greata, voma, hipertensiune arteriala,
urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice.
grupările religioase, vegani şi vegetarieni
 Se foloseşte în biscuiţi, îngheţată, prăjituri, rahat,
produse de patiserie

Bibliografie:
 http://www.referat.ro
 http://www.en.wikipedia.ro
 http://www.ro.wikipedia.ro
 http://www.RegieLive.ro
 http://www.organic chemistry.com
 http://www.scribd.com
 http://facultate.regielive.ro/cursuri/industria_
alimentara/coloranti_alimentari-69841.html
 http://www.food-info.net/ro/e/e163.htm

 Ioan Panea-“Coloranti Organici,Presa
Universitara Clujeana, 2007
 H. Sanielevici, F.Urseanu – sinteze de
coloranti azoici, volumul I , Editura
Tehnica, Bucuresti, 1987
 H. Sanielevici, F.Urseanu – sinteze de
coloranti azoici, volumul II , Editura
Tehnica, Bucuresti,1987

coloranti-proiectfinal2

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

coloranti-proiectfinal2