SlideShare a Scribd company logo
1 of 14
Download to read offline
s. TARA RoMANEASCA gr MoLDovA ixrnn rREMTSELE
nAznorul.ul cRrMEIr $I DoMNTA LUI ALExANDRU IoAN
cuz{ (184e-1866)
5.1. Urmirile Revolufiei gi impactul rlzboiului Crimeii asupra
Principatelor
Dupd infrdngerea miqcdrii revolujionare, din toamna anului 1848, in
f,ara RomAneasc5, Rusia l-a instalat caimacam pe Constantin Cantacuzino
(in septembrie) in vreme ce, in Moldova, Mihail Sturdza a rdmas pe tron.
Prin Convenlia de la Balta Liman, din 19 aprilie 1849, Rusia stabilea
noi condilii pentru cele doud Principate:
- numirea domnilor pe un matdat de 7 anl Numirea se fbcea de
cdtre sultan (Regulamentul Organic prevedea alegerea
domnitorului qi conducerea pe viafd);
- Adunarea Obqteascd era inlocuitd de Divanuri ad-hoc, constituite
doar cu boieri;
- menlinerea trupelor de ocupalie (cca. 60.000 de soidali rugi qi
otomani);
- constituirea unei armate formate qi conduse din/de rom6ni.
in iunie 1849, sultanul numea, pe'/ ani, noi domnitori: Barbu $tirbey
(in Jara Rom6neasce) gi Grigore Alexandru Ghica (in Moldova).
tn Moldova, Grigore Alexandru a permis revenirea exilalilor din
1848, unii dintre ei fiind numili chiar miniqtri (M.Kog6lniceanu, Costache
Negri).
30
Convingi de N.Bdlcescu, Avram Iancu ii scria lui Kossuth,la 22 iulie 1849,
cd rom6nii nutresc o'sentimente
fald de nafiunea maghiard" qi c5, in
consecinld conflictul militar se putea fi considerat incheiat.
Era, eviderx, prea tdrziu. Trupele imperiale austriece impuneau la 1
august 1849, capitularea armater maghiare, la $iria, liderii militari (18
generali) fiind executafi.
29
in lara Romflneasc[, Barbu $tirbey s-a dovedit foarte conservator,
refuzdnd reintoarcerea exilatilor qi menlindnd legdturi foarte strdnse cu
Rusia.
Ambele domnii se caractetizeazd printr-o excelentd administrare a
problemelor interne gi, in acelaqi timp, prin impunerea unor reforme in sens
politic qi nafional.
Una dintre cele mai importante reforme priveqte reglementatea
raporturilor economice qi sociale din agriculturS. Legiuirea penttu
reciprocele drepturi Si tndatoriri ale proprietarilor Si ale lucrdtorilor
pdmdntulai, din fara RomAneascd, promova libera invoiald. Legea acorda
fdranilor, in folosinfd, locul de casd, curte, gtddind,, din care nu se percepea
dijma. Proprietarii primeau dreptul de a converti clacain bani. tn Moldova,
aceeagi lege, aveain linii mari aceleagi prevederi, cu amendamentul cd, aici,
suprafala de pdmAnt acordatd" era mai mare. Ambele legi au fost promulgate
de cltre cei doi domnitori in 1851.
Erau reorganizate serviciul militar, sanitar, infrastructura urban6,
sistemul de poqtd, telegraf gi de transport. La Bucureqti apdreau qcoli noi
precum $coala de poduri Si Sosele (1850); $coala de arte Si meserii de la
Pantelimon (1851-1852), $coala de chirurgie de la Collea (1853). Au fost
construite Teatrul Na{ional, Palatul Domnesc gi s-a introdus iluminatul
strizilor cLL gaz.
Declanqarea intempestivi a rdzboiului Crimeii a determinat trupele
!6rii sd treacd Prutul, la 2I iunie 1853. Cei doi domnitori se retrdgeau la
Viena unde au rdmas pdnd in septembrie 1854, cdnd principatele au trecut
sub ocupafie austriacd (a durat p6nd in 1857).
Rdzboiul din Crimeea dar, mai ales, incheierea lui qi tratativele pdcii
au pus Principatele pe principala agendd de disculii ale Puterilor europene,
31
in special datoritd insistenlelor Franlei lui l.{apoleon al III-lea, interesatd
acum de gurile Dundrii gi de Marea NeagrS.
Congresul de pace de la Paris (februarie-martie 1856), desfEqurat sub
preqedinlia contelui Walewski, ministrul de Externe al Franfei, a reunit
reprezerfianlit. Marii Britanii, Sardiniei, Imperiului otoman, Austriei qi
Rusiei. Congresul avea drept menire esenlial5 stabilirea condiliilor de pace
cu Rusia, stat infr6ntinrdzboi. in ceea ce priveqte Principatele, Congresul de
pace stabilea:
- Rusia ceda Moldovei cele trei judele din Sudul Basarabiei (Chilia,
Ismail qi Bolgrad), principatul oblinand ieqire la Marlea NeagrS.
Judelele vor r6m6ne in ocupalia MoldoveiRomAniei p6n6la 1878;
- desfiinlarea protecto,ratului Rusiei asupra Principatelor. Acesta era
inlocuit d" g&ffi{fthi*or Puterilor europene;
- se menlinea suzeranitatea otomand, dar se garanta administralia
independentd qi nafionald;
- se garatta libertatea comerlulu i, navigaliei, cultelor, legislaliei ;
- zofia Dundrii cuprinsd intre Isaccea gi Marea Neagrd trecea sub
controlul Comisiei Europene u Dundrii, investitd cu rolul tehnic
de a asigura buna desfrgurare anavigfiier;
- convocarea unor Adunari ad-hoc investite cu dreptul de a se
pronunla in problema Unirii Principatelor;
- evacuarea trupelor austriece din Principate.
Condiliile externe favorabile qi prevederile generoase ale tratatului de
pace de la Paris au dat o amploare deosebitS actiunilor unioniste din
Principate.
32
La finalul mandatului de 7 ani al celor doi domnitori, sultanul a numit
in iulie 1856, caimacani pe Teodor BalS, antiunionist, in Moldova $i pe
fostul domnitor Alexan dra Gh ica in f aru Romdneascd.
Abia retragerca trupelor austriece din Principate, in martie 1857, a
putut limpezi gi mai mult situalia intern6, in condifiile in care partidele
nafionale unioniste din cele doud principate activau tot mai viguros, inclusiv
in strlinitate. Tot in martie 1857, in Moldova era instalat un nou caimacan,
tot antiunionist, N.Vogoride. Firmanul electoral otoman - elaborat imediat
dupl aceste schimbdri - asigura desfEqurarea primelor alegeri generale in
cele doud Principate, pentru Adundrile ad-hoc. La alegeri participau
proprietarii de pdm6nt, origenii cu propriet5{i imobiliare, lSrinimea clEcagd
(trimitea c6te un deputat pentru fiecare jude!).
Falsificarea alegerrlor de cdtre caimacanul N.Vogoride a declangat un
scandal intern qi internalional fEri precedent. Franta gi Rusia au cerut
anularea alegerilor. Imperiul otoman - suslinut de Austria gi Marea Britanie
- arefuzat in consecinld,Franla, Rusia, Sardinia gi Prusia au rupt relafiile
diplomatice cu Poarta gi a ameninlat cu reizbucnirea confluctului militar. in
unna tnlelegerii nescrise de la Osborne, din 25 iulie 1857, dintre Franfa qi
Marea Britanie, starea de tensiune a fost dezamorsatd prin acceptarea
anuldrii alegeriior in schimbul renun!6rii, de cdtre Franla, la ideea unirii
Principatelor.
in alegerile din septembrie 1857, atdtin f,ara Romdneasci c0t gi in
Moldova at cdqtigat partizanii Unirii, din cadrul Partidei Nalionale. La
sfhrqitul aceleiaqi luni, la Bucureqti gi Iagi erau convocate cele doud Adundri
ad-hoc recent alese.
Adundrile ad-hoc votau cdte o rezolulie cu un confinut aproape
identic :
33
- autonomia cu gararfiarea materialitdlii qi a vechilor drepturi ale
Principatelor;
- unirea Principatelor intr-un singur stat;
- constituirea unei Adunari legiuitoare rcprezentative;
- guvern constitulional rcprezentativ.
Rezolu[ia a fost votatd in unanimitate la Bucureqti qi cu 81 voturi (2
contra) la Iaqi. Aceastd rezolulie - practic, este vorba despre un singur text -
a frort obiectul unui raport ce a fost inaintat Conferinlei de la Paris a
Puterilor europene garante, reuniune ce s-a desfdqurat in perioada mai-
august 1858. Hotiririle Conferin{ei de la Paris, finAnd seama de
documentele adundrilor de la Bucuregti qi Iagi erau:
- se acceptd constituirea statului Principatele Unite ale Moldovei qi
flrii Rominel
- viitorul stat se afla sub suzeranitatea sultanului gi garanlia colectivi
a Puterilor europene;
- puterea executivd era incredin[atd celor doi domnitori iar puterea
legislativd uffna sd fie impSrfita intre domnitor, Adunare qi
Comisia Central[ de la Focqani;
- in justilie se organiza inalta Curte de Justilie qi Casalie qi se
accepta introducerea progresivd a principiului inamovibilitefi;
- domnitorul era ales pe viai'5 de o Adunare Electivd, dintre rom6nii
cu un venit de cel pulin 3000 de galbeni gi cu cel pufin 10 ani ?n
funclii publice;
- Domnitorui avea dreptul de a numi miniqtrii, de a sancliona legile,
de a dizoLva Adunarea;
34
- Comisia Centrald de la FocSani, insdrcinatd cu alcdtuirea legilor
de interes comun, era compusd din 8 moldoveni qi 8 munteni, cdte
4 alegi de domni iar alta cdte 4 alegi de fiecare Adunare;
- fixarea cifrei tributului cdtre sultan;
- egalitatea tuturor infa[a legilor;
- Principatele cdpitau dreptul de a avea reprezentan[i diplomatici la
Poart6;
- Tratatele Porlii cu Puterile europene se aplicau in Principate, in
mdsura in care nu atingeau imunitSlile acestora;
- Principatele urmau sd fie conduse, pdnd la alegerea noilor domni,
de ciimdc[nii din trei persoane, investite qi cu pregdtirea alegerilor
pentru Adunarea Electivd (in a doua jumdtate a lunii octombrie
18s8).
in Jara Romdneasci, cei trei caimacani erau I.A.Filipescu (unionist),
Emanoil B5leanu (antiunionist) qi Ion Manu (neutru). in Moldova, raporful
era sensibil schimbat: A. Panu qi V.Sturdza erau unionigti, in vreme ce doar
$tefan Catargiu se declarase deschis impotriva Unirii.
5.2. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza
in Moldova, cdimdcdmia a introdus libertSlile politice qi civice cerute
de Conven{ia de la Paris din 1858 gi a respins deschis ingerinlele lui Afif-
bey, reprezentarrtul Imperiului otoman la Iagi, in problemele administraliei
inteme. $tefan Catargiu a trecut la boicotarea votului, ceea ce a provocat o
gravd crizd,politici.
Adunarea Electivd de la IaSi, deschisd la 28 decembrie 1858, rcaftma
principiile unirii, sub conducerea unui prin{ strdin; aici, Partida Na{ionalS
dispunea de o confo rtabild maj oritate.
35
La 5 ianuarie 1859, cu unanimitate de voturi (inclusiv din partea
contracandidalilor, Mihail Sturdza qi fiul acestuia, Grigore Sturdza) a fost
oles domn al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza.
Adunarea Electivd de la Bucureqti avea inscriqi nu mai pulin de 11
cundidali la domnie. La presiunile mulfimii - cca. 10.000 de oameni care au
inconjurat permanent dealul Mitropoliei - qi ale Partidei Nalionale, la 24
ianuarie 1859, cu unanimitate de voturi, Alexandru loanCuza era ales domn
al Jdrii Romdneqti.
5.3. Domnia lui Alexandru foan Cuza (1859-1866).
Debutul domniei - ca, de aitfel, intregul ei proces - s-a desfrqurat pe
fondul unor complicate probleme externe (Marile Puteri qi ,indeosebi,
Imperiul otoman trebuia s5 recunoascd dubla alegere) qi inteme (in primii
trei ani dupd 1859 s-au succedat nu mai pulin de 20 de guverne, in vreme ce
Al.Ioan Cuza era lipsit de o grupare politici pe care sd se bazeze sau care s6-
1 reprezinte).
Reforma - a fost conceptul fundamental al politicii primilor ani de
domnie. in do*eniut administrativ, chiar din primele luni ale anului 1859,
au fost unificate serviciile vamale, de telegraf, s-a reorganizat apatatul
funcfionarilor publici. Armata a fost reorganrzatd qi unificatd.La Focqani, in
vara anului 1859, s-a organizat tabdra militard unitd, constituindu-se, in
1860, un Minister unic de Rdzboi, sub conducerea generalului loan Emanuel
Florescu.
Au fost reorganizate $i uniformizate legislalia gi instituliile
judecitoreqti.
Totodatd, in 1860 QaEil qi 1864 (BucureSti) s-au deschis primele
univ ers it dli mo der n e r o mdneg ti.
36
in acelaqi timp, o preocupare constantd qi importantd a fost aeeea a
recunoagterii dublei alegeri. AlJCuza a trimis in capitale europene pe cd[iva
dintre cei mai capabili lideri politici, pentru a convinge de justelea cauzei
rom6negti Costache Negri la Constantinopol; Vasile Alecsandri la Paris,
Londra gi Torino; Ludovic Stege la Viena gi Berlin; $tefan Golescu Si
Dumitru Brdtianu la Paris.
La I aprilie 1859, Puterile europene (mai pu{in Austria qi Imperiul
otoman) recunoqteau dubla alegere. in august 1859 qi cele din urmi doud
Puteri recunoqteau pe Al.I.Cuza drept domnitor al Principatelor Unite.
La 28 ianuurie 1862 igi incepea activitatea primul guvern unic al
Romdniei condus de cdtre Barbu Catargiu iar la 30 ianuorie 1862, la
Bucureqti, se intruneaprimaAdunare a Deputafilor unic5.
in 1863, in plind crizd politicb deja, determinatd de accesele tot mai
frecvente de autoritarism ale domnitorului, a fost adoptatd Legea privind
secularizarea averilor mdndstireSti, prin care pimdnturi intinse (25Yo din
teritoriul statului) erau expropriate de la Biserica greacd sau de la
Patriarhia constantinopolitand (intinse terenuri delineau, de asemenea, gi
mdnistirile inchinate de la Athos).
in 1864 s-au votat, in Adunarea Deputafilor, legi definitorii pentru
evolufia modernd a statului:
- legeacontabilitdfii;
- legea organizdrii comunale qi a consiliilor judefene;
- Codul Penal;
- Legeainstrucliunii de stat.
in aprilie 1864 s-au deschis, tn Adunare, dezbaterile cu privire la
problema agrard. Guvernul qi Al.I.Cuza propuneau desfiin[area clicii prin
despigubire qi improprietdrirea fogtilor clScaqi cu p6m6ntul legiuit, in
37
conformitate cu numdrul de vite (7 vite la 1,5 pogoane). Despdgubirea
trebuia sd fie achitatd in 20 de ani cu o dob6ndd de Soh. Liberalii radicali
conduqi de l.C.Brdtianu, nemullumili de practica politici discrefionard,
attoritard a domnitorului qi a guvernuiui M.KogSlniceanu, auinaittat un alt
proiect, foarte pulin diferit de cel guvemamental. Cu toate acestea, liberalii
qi conservatorii au depus o moliune de cenzurd impotriva guvernului: cu 63
voturi contra 38, guvernul KogSlniceanu a pierdut increderea Adundrii qi ar
fi trebuit si demisioneze.
La 2 mai 1864, in condiliile in care Adunarea a cerut din nou demisia
guvemului, Al.I.Cuza a dizolvat institulia legislativi cu ajutorul armatei.
Prin lovituru de stat, Cuza a gribit sf6rqitul domniei sale.
in mai 1864 a fost promulgatd qi aprobatd pttn plebiscit noua lege
fundamentald a statului - Statutul dezvoltdtor al Convenliei de la Paris.
Astfel:
- se instaura principiul politic al domniei autoritare;
- domnitorul ini{ia legile, cu ajutorul unui Consiliu de Stat;
- adunarea devenea bicameralS, apdrfind Corpul ponderator
(Senatul), compus din senatori de drept (mitropolitul,episcopii,
preqedintele tnaltei Curli de Justifie qi Casalie, cel mai vechi
general in grad, rectorii celor dou6 universitSli gi din algi 64, din
care 32 trimiqi direct de domn gi alli 32 alesi de domn prin listele
pr ezerrtate de consiliile j udefene) ;
- preqedintele Camerei Deputa{ilor era ales de domnitor;
- se majora substanlial numSrul alegdtorilor, in condiliile menlinerii
votului cenzitar (de la cca. 5000 1a754.000 votanfi);
- erau restrdnse grav libert6li1e presei, de asociere, de g6ndire.
38
ln ,rr-a loviturii de stat, la 15 august 1864 era promulgatd Legea
agrard care prevedea:
- desfiinlarea cldcii;
- erau expropriate 213 din mogie, frr6 pdduri, gi erau impdrlite aceste
pdmdnturi laranilor, funclie de numdrul de vite delinut;
- proprietatea[drdneasci era asiguratdpe 30 de ani, legea interzicAnd
v dnzarea qi ipotecarea;
- obligaliile ldranilor cdtre proprietari (claca, dijmele etc) erau
desfiinlate prin rdscumpdrare, pldtitd timp de 15 ani de zile.
Prin lege erau improprietdrite 463.554 familii cu 1,8 milioane hectare.
5.4. Principii qi acliuni de politici externi ale lui Alexandru Ioan
Cuza
Activitatea lui Al.LCuza in plan extern a urmdrit, cu prioritate,
recunoagterea de cdtre toate Puterile europene a dublei alegeri, promovarea
titlului qi insemnelor nalionale (inclusiv prin secularizare gi oblinerea
autocefaliei Bisericii Ortodoxe romAnegti, le fel, cregterea autonomiei
interne.
Deqi nu era independent, noul stat a deschis la insistenlele
domnitorului reprezentanle diplomutice, in afara celei de la Constantinopol
(care a fost unificatd), la Paris (1860) Si la Belgrad (1863) - (Serbia iqi
deschisese o agenlie diplomaticS la Bucureqti inc6 din 1859). La
Constantinopol gi Paris activau doi dintre cei mai capabili oameni politici gi
diplomali ai wemii, Costache Negri qi Vasile Alecsandri, care suslineau
necondi{ionat principiile de politicd extemd ale domnitorului.
in politica balcanicd, Principatele Unite au dus o evidentd strategie de
intdrire gi aprofundare a relafiilor cu Serbia prinfului Milos Obrenovici,
39
permitand chiar ca un convoi de arme qi munilie, venind din Rusia, sd
tranziteze teritoriul rom6nesc in drumul lui spre Belgrad. P6ni la un punct,
acolo unde a fost periciitate interesele nalionale, Cuza a sprijinit revolufia
polon[ din 1863, numeroqi militari qi civili refugiindu-se in Principate.
Posibilitatea unei riposte dure din partea Rusiei l-a silit pe domnitor sd ceard'
trupelor refugiate in Moldova sd.treacd, Dundrea, in Dobrogea.
Relaliile cu Franla au devenit o dogmd a diplomaliei lui Cuza, mai
ales dupd lovitura de stat din 1864 cdnd Napoleon al III-lea a devenit,
practic, modelul politic incontestabil al domnitorului. Franfa a sprijinit
politic Principatele gi, de asemenea, a negociat contracte privind vdnzarea de
armament qi munilie pentru utllizarcanoii armate romAne.
Principatele Unite au deschis , totodate, negocieri bilaterale cu Austria
pentru definitivarea qi trasarea pe teren a frontierei, in Carpafi. La fel, cu
Rusia au fost purtate disculii pentru u$urarea legdturilor de frontierd, in
Basarabia de Sud qi peste Prut.
Al.I.Cuza gi guvernele sale au impus recunoaqterea pagapoartelor
rom6negti, care consemnau existenla noului stat. Codul penal (1865) qi
Codul Civil (1564) intSreau autoritatea statului rom6n in dauna suzeranitdlii
Imperiului otoman.
Dupd lovitura de stat din 1864, aldturi de izolarea intern6, domnitorul
a fost inconjurat gi de izolarca pe plan extern, Puterile europene fiind
profund nemullumite de creqterea autoritSlii puterii executive qi de anularea
Convenliei de lu Puris din 1858 in dauna noir legi constitulionale (din
1864).
40
5.5. Sfflrgitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
incd din ianuarie 1863 s-a inchegat o majoritate politicd ostili
domnitorului gi practicilor impuse de cdtre acesta; Cezar Bolliac a denumit
aceasti grupare drept monstruoasa coaliyie. Liderii liberali gi conservatori,
reuni{i, doreau aducerea pe tron a unui principe striin, introducerea
principiului monarhiei ereditare gi constitufionale, separarea puterilor in stat
gi limitarea prerogativelor domnitorului. La aceasti atitudine politicd a
contribuit, nemijlocit, gi scandaloasa viald, personald alui Cuza. nesocotirea
flagrantd, a principiilor morale ale familiei qi cdsdtoriei qi a reguliior impuse
de cdtre societate. intr-un moment in care Puterile europene agteptau
prilejuri pentru a desface Unirea, la Bucureqti devenise de notorietate
legdtura amoroasi a domnitorului cu Maria Obrenovici, a Serbiei; lucrurile
au fost avansate pAnd intr-acolo inc6t principesa s6rbd s-a mutat in Palatul
Domnesc, acolo unde locuia gi Elena Cuza, sofia lui Al.I.Cuza.
Lovitura de stat din 1864 a anulat toate speranlele privind
democratizarea qi modernizarcapoliticd a Principatelor. La criticile violente
ale liderilor liberali gi conservatori, Al.I.Cuza a rdspuns, in august 1865, cu
arestarea lui C.A.Rosetti, I. C.Br[toanu, Eugeniu Carada.
Enormul deficit financiar qi proasta gestiune a bugetului, comenzile
oneroase frcute pentru armatd" sau pentru infrastructura civild, venalitatea
camarilei din jurul domnitorului au dus la un blocaj financiar fird ieqire gi, la
fel, la o izolare aproape totald a Palatului fa[d de viafa politicd responsabili.
Deja in mesajul de deschidere a Parlamentului, din decembrie 1865,
domnitorul amintea de solulia abdicdrii pentru a rezolva criza internd fiarlr
precedent o'Eu yoiesc sd /ie bine Stiut cd niciodatd persoana mea nu va Ji
nici o tmpiedicare, la orice eveniment care ar permite de a consolida
edificiul politic, la a cdrai a$ezare am fost fericit a contribut'.
41
In noaptea de 10 spre 11 februarie 1866,la indemnul liderilor politici
liberali qi conservatori (aqa-numita "monstruoasd coalilie"), domnitorul
Alexandru loan Cuza a fost detronat, cu concursul armatei qi chiar a gdrzii
personale . in ziua de 11 februarie 1866, Cuza a semnat actul de abdicare
dupd care, la 13 februarie, a fost obligat sd pdrdsea scd lara pentru totdeauna.
in ziuaabdicdrii, 11 februarie 1866, conducerealirii a fost preluatd de cdtre
o Locotenenld Domneascd, compusd din Nicolae Golescu, LascSr Catargiu
gi Nicolae Haralambie.
in aceeagi zi, 11 februarie 1866, Adunarea gi Senatul, convocate in
sesiune extraordinard, au aclamat ca principe al RomAniei pe Philippe I,
conte de Flandra, fratele regelui Belgiei, Leopold al Il-lea.
Alexandru Ioan Cuza, in exil, a locuit alSturi de solia sa, Elena qi de
cei doi copii naturali, la Milano, Paris, Viena, Varqovia gi Heidelberg. Aici
in cea din urmd localitate, a gi incetat din via!6, la 2 mai 1873,
tn mai multe momente, Al,.I.Cuza a refuzat orice oferte de a se
reintoarce pe tron sau in via{a politici: in 1868, rispundea unui trimis discret
al lui Napoleon al III-lea cd nu doreqte sd redevind conducdtor iar in
alegerile parlamentare din 1867 qi 1870 a fost ales deputat de Mehedinfi,
fdri s5 doreascd acest lucru gi sa faca eforturi pentru a reveni in fard.
42

More Related Content

What's hot

Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza  prez.pp.docAlexandru ioan cuza  prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza prez.pp.doccr1stina
 
Unirea principatelor romane
Unirea principatelor romaneUnirea principatelor romane
Unirea principatelor romanebalada65
 
"153 de ani de la Unirea Principatelor l!" aniversam la 24 ianuarie 2012
"153 de ani de la Unirea Principatelor l!" aniversam la 24 ianuarie 2012"153 de ani de la Unirea Principatelor l!" aniversam la 24 ianuarie 2012
"153 de ani de la Unirea Principatelor l!" aniversam la 24 ianuarie 2012Ionelia Serban
 
24 ianuarie - Unirea Principatelor Române
24 ianuarie -  Unirea Principatelor Române24 ianuarie -  Unirea Principatelor Române
24 ianuarie - Unirea Principatelor RomâneRodica B
 
Unirea principatelor - 155 de ani
Unirea principatelor - 155 de aniUnirea principatelor - 155 de ani
Unirea principatelor - 155 de aniBatis Mihaela
 
Referat.clopotel.ro constitutiile romanesti si importanta lor
Referat.clopotel.ro constitutiile romanesti si importanta lorReferat.clopotel.ro constitutiile romanesti si importanta lor
Referat.clopotel.ro constitutiile romanesti si importanta lorFlorin Lucian
 
Al II- lea Imperiu Francez
Al II- lea Imperiu FrancezAl II- lea Imperiu Francez
Al II- lea Imperiu FrancezMariaChitul
 

What's hot (10)

Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza  prez.pp.docAlexandru ioan cuza  prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
 
Unirea principatelor romane
Unirea principatelor romaneUnirea principatelor romane
Unirea principatelor romane
 
"153 de ani de la Unirea Principatelor l!" aniversam la 24 ianuarie 2012
"153 de ani de la Unirea Principatelor l!" aniversam la 24 ianuarie 2012"153 de ani de la Unirea Principatelor l!" aniversam la 24 ianuarie 2012
"153 de ani de la Unirea Principatelor l!" aniversam la 24 ianuarie 2012
 
24 ianuarie - Unirea Principatelor Române
24 ianuarie -  Unirea Principatelor Române24 ianuarie -  Unirea Principatelor Române
24 ianuarie - Unirea Principatelor Române
 
Unirea principatelor - 155 de ani
Unirea principatelor - 155 de aniUnirea principatelor - 155 de ani
Unirea principatelor - 155 de ani
 
Tara romaneasca 2
Tara romaneasca 2Tara romaneasca 2
Tara romaneasca 2
 
I.m.u 3
I.m.u 3I.m.u 3
I.m.u 3
 
Referat.clopotel.ro constitutiile romanesti si importanta lor
Referat.clopotel.ro constitutiile romanesti si importanta lorReferat.clopotel.ro constitutiile romanesti si importanta lor
Referat.clopotel.ro constitutiile romanesti si importanta lor
 
Al II- lea Imperiu Francez
Al II- lea Imperiu FrancezAl II- lea Imperiu Francez
Al II- lea Imperiu Francez
 
Revolutia franceza1789
Revolutia franceza1789Revolutia franceza1789
Revolutia franceza1789
 

Viewers also liked

Non riesco a dimagrire. Aiutoooo
Non riesco a dimagrire. AiutooooNon riesco a dimagrire. Aiutoooo
Non riesco a dimagrire. Aiutoooosite
 
Examination kiuchishiki
Examination kiuchishikiExamination kiuchishiki
Examination kiuchishikiAtsuko Ogura
 
միլենա թորոսյան տյուսո
միլենա թորոսյան տյուսոմիլենա թորոսյան տյուսո
միլենա թորոսյան տյուսոLiana Margaryan
 
GRUPPO CREVAL E GRUPPO CERVED SOTTOSCRIVONO UN ACCORDO PER LO SVILUPPO DI UN’...
GRUPPO CREVAL E GRUPPO CERVED SOTTOSCRIVONO UN ACCORDO PER LO SVILUPPO DI UN’...GRUPPO CREVAL E GRUPPO CERVED SOTTOSCRIVONO UN ACCORDO PER LO SVILUPPO DI UN’...
GRUPPO CREVAL E GRUPPO CERVED SOTTOSCRIVONO UN ACCORDO PER LO SVILUPPO DI UN’...Roberto Di Domenico
 
Aeroporto de congonhas painel de parede 10.02
Aeroporto de congonhas   painel de parede 10.02Aeroporto de congonhas   painel de parede 10.02
Aeroporto de congonhas painel de parede 10.02Meio & Mensagem
 
Positive Passes
Positive PassesPositive Passes
Positive Passesrrrromelie
 
Free video lecture for b.tech
Free video lecture for b.techFree video lecture for b.tech
Free video lecture for b.techCss Founder
 
onze china brochure
onze china brochureonze china brochure
onze china brochureArnaud Veere
 
Kelompok 7 semester 3
Kelompok 7 semester 3Kelompok 7 semester 3
Kelompok 7 semester 3uswaroy
 
Система документооборота аппарата правительства
Система документооборота аппарата правительстваСистема документооборота аппарата правительства
Система документооборота аппарата правительстваДмитрий Силаев
 
Top schools in india
Top schools in indiaTop schools in india
Top schools in indiaCss Founder
 
หลักปรัชญาเศรษฐกิจพอเพียง
หลักปรัชญาเศรษฐกิจพอเพียงหลักปรัชญาเศรษฐกิจพอเพียง
หลักปรัชญาเศรษฐกิจพอเพียงRice Development
 
Modernism in American Prose
Modernism in American ProseModernism in American Prose
Modernism in American ProseMecnun Genç
 
Diálogos capitais saúde 04.02
Diálogos capitais   saúde 04.02Diálogos capitais   saúde 04.02
Diálogos capitais saúde 04.02Meio & Mensagem
 
Mm premiações br 123456
Mm premiações br 123456Mm premiações br 123456
Mm premiações br 123456Meio & Mensagem
 

Viewers also liked (20)

Non riesco a dimagrire. Aiutoooo
Non riesco a dimagrire. AiutooooNon riesco a dimagrire. Aiutoooo
Non riesco a dimagrire. Aiutoooo
 
Examination kiuchishiki
Examination kiuchishikiExamination kiuchishiki
Examination kiuchishiki
 
միլենա թորոսյան տյուսո
միլենա թորոսյան տյուսոմիլենա թորոսյան տյուսո
միլենա թորոսյան տյուսո
 
GRUPPO CREVAL E GRUPPO CERVED SOTTOSCRIVONO UN ACCORDO PER LO SVILUPPO DI UN’...
GRUPPO CREVAL E GRUPPO CERVED SOTTOSCRIVONO UN ACCORDO PER LO SVILUPPO DI UN’...GRUPPO CREVAL E GRUPPO CERVED SOTTOSCRIVONO UN ACCORDO PER LO SVILUPPO DI UN’...
GRUPPO CREVAL E GRUPPO CERVED SOTTOSCRIVONO UN ACCORDO PER LO SVILUPPO DI UN’...
 
Adotada 2 14.01
Adotada 2 14.01Adotada 2 14.01
Adotada 2 14.01
 
Aeroporto de congonhas painel de parede 10.02
Aeroporto de congonhas   painel de parede 10.02Aeroporto de congonhas   painel de parede 10.02
Aeroporto de congonhas painel de parede 10.02
 
Positive Passes
Positive PassesPositive Passes
Positive Passes
 
Free video lecture for b.tech
Free video lecture for b.techFree video lecture for b.tech
Free video lecture for b.tech
 
onze china brochure
onze china brochureonze china brochure
onze china brochure
 
Kelompok 7 semester 3
Kelompok 7 semester 3Kelompok 7 semester 3
Kelompok 7 semester 3
 
Система документооборота аппарата правительства
Система документооборота аппарата правительстваСистема документооборота аппарата правительства
Система документооборота аппарата правительства
 
Top schools in india
Top schools in indiaTop schools in india
Top schools in india
 
หลักปรัชญาเศรษฐกิจพอเพียง
หลักปรัชญาเศรษฐกิจพอเพียงหลักปรัชญาเศรษฐกิจพอเพียง
หลักปรัชญาเศรษฐกิจพอเพียง
 
Modernism in American Prose
Modernism in American ProseModernism in American Prose
Modernism in American Prose
 
Diálogos capitais saúde 04.02
Diálogos capitais   saúde 04.02Diálogos capitais   saúde 04.02
Diálogos capitais saúde 04.02
 
Arq220745ast
Arq220745astArq220745ast
Arq220745ast
 
work 4
work 4work 4
work 4
 
Areyou
AreyouAreyou
Areyou
 
Mm premiações br 123456
Mm premiações br 123456Mm premiações br 123456
Mm premiações br 123456
 
work 3
work 3work 3
work 3
 

Similar to Tara romaneasca 1

STATUL ROMÂN MODERN.docx
STATUL ROMÂN MODERN.docxSTATUL ROMÂN MODERN.docx
STATUL ROMÂN MODERN.docxLiviuMirea2
 
Constituția de la 1866
Constituția de la 1866Constituția de la 1866
Constituția de la 1866monicabilba
 
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondialIzolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondialSima Sorin
 
E c istorie_2020_test_03
E c istorie_2020_test_03E c istorie_2020_test_03
E c istorie_2020_test_03catalinschi
 
istorie_epoca_moderna_al._i._cuza_carol_i.docx
istorie_epoca_moderna_al._i._cuza_carol_i.docxistorie_epoca_moderna_al._i._cuza_carol_i.docx
istorie_epoca_moderna_al._i._cuza_carol_i.docxAlexVasile9
 
Prezentare Istorie Bercaru Georgiana
Prezentare Istorie Bercaru GeorgianaPrezentare Istorie Bercaru Georgiana
Prezentare Istorie Bercaru GeorgianaGeorgiana93
 
Condillac - Tratatul despre senzatii
Condillac - Tratatul despre senzatiiCondillac - Tratatul despre senzatii
Condillac - Tratatul despre senzatiiGeorge Cazan
 
Istoria premoderna Romaniei- secolul fanariot
Istoria premoderna Romaniei- secolul fanariotIstoria premoderna Romaniei- secolul fanariot
Istoria premoderna Romaniei- secolul fanariotArtenePaula2
 

Similar to Tara romaneasca 1 (20)

STATUL ROMÂN MODERN.docx
STATUL ROMÂN MODERN.docxSTATUL ROMÂN MODERN.docx
STATUL ROMÂN MODERN.docx
 
Micauniree
MicaunireeMicauniree
Micauniree
 
Constituția de la 1866
Constituția de la 1866Constituția de la 1866
Constituția de la 1866
 
Calendar istoric PNTCD 2015
Calendar istoric PNTCD 2015 Calendar istoric PNTCD 2015
Calendar istoric PNTCD 2015
 
Tara romaneasca 3
Tara romaneasca 3Tara romaneasca 3
Tara romaneasca 3
 
Memorandum
MemorandumMemorandum
Memorandum
 
Proiect istorie
Proiect istorieProiect istorie
Proiect istorie
 
Stat roman
Stat romanStat roman
Stat roman
 
Unirea
UnireaUnirea
Unirea
 
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondialIzolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
 
REVOLUTIA 1848.ppt
REVOLUTIA 1848.pptREVOLUTIA 1848.ppt
REVOLUTIA 1848.ppt
 
E c istorie_2020_test_03
E c istorie_2020_test_03E c istorie_2020_test_03
E c istorie_2020_test_03
 
istorie_epoca_moderna_al._i._cuza_carol_i.docx
istorie_epoca_moderna_al._i._cuza_carol_i.docxistorie_epoca_moderna_al._i._cuza_carol_i.docx
istorie_epoca_moderna_al._i._cuza_carol_i.docx
 
2 unirea
2 unirea2 unirea
2 unirea
 
1dec lc
1dec lc1dec lc
1dec lc
 
Prezentare Istorie Bercaru Georgiana
Prezentare Istorie Bercaru GeorgianaPrezentare Istorie Bercaru Georgiana
Prezentare Istorie Bercaru Georgiana
 
Condillac - Tratatul despre senzatii
Condillac - Tratatul despre senzatiiCondillac - Tratatul despre senzatii
Condillac - Tratatul despre senzatii
 
reformeleluial.i.cuza.ppt
reformeleluial.i.cuza.pptreformeleluial.i.cuza.ppt
reformeleluial.i.cuza.ppt
 
Reformele lui alicuza
Reformele lui alicuzaReformele lui alicuza
Reformele lui alicuza
 
Istoria premoderna Romaniei- secolul fanariot
Istoria premoderna Romaniei- secolul fanariotIstoria premoderna Romaniei- secolul fanariot
Istoria premoderna Romaniei- secolul fanariot
 

More from Moldoveanu Sorin-Andrei (20)

Drept canonic ortodox vol 2 ioan floca
Drept canonic ortodox vol 2 ioan flocaDrept canonic ortodox vol 2 ioan floca
Drept canonic ortodox vol 2 ioan floca
 
Arta crestina 4
Arta crestina 4Arta crestina 4
Arta crestina 4
 
Arta crestina 3
Arta crestina 3Arta crestina 3
Arta crestina 3
 
Arta crestina 2
Arta crestina 2Arta crestina 2
Arta crestina 2
 
Arta crestina 1
Arta crestina 1Arta crestina 1
Arta crestina 1
 
Ibu sem I
Ibu sem IIbu sem I
Ibu sem I
 
Ebraica
EbraicaEbraica
Ebraica
 
Tara romaneasca 6
Tara romaneasca 6Tara romaneasca 6
Tara romaneasca 6
 
Tara romaneasca 5
Tara romaneasca 5Tara romaneasca 5
Tara romaneasca 5
 
Tara romaneasca 4
Tara romaneasca 4Tara romaneasca 4
Tara romaneasca 4
 
I.m.u
I.m.uI.m.u
I.m.u
 
I.m.u.4
I.m.u.4I.m.u.4
I.m.u.4
 
I.m.u 5
I.m.u 5I.m.u 5
I.m.u 5
 
I.m.u 2
I.m.u 2I.m.u 2
I.m.u 2
 
Istoriografie universala 3
Istoriografie universala 3Istoriografie universala 3
Istoriografie universala 3
 
Istoriografie universala 1
Istoriografie universala 1Istoriografie universala 1
Istoriografie universala 1
 
Istoriografie universala 4
Istoriografie universala 4Istoriografie universala 4
Istoriografie universala 4
 
Istoriografie universala 2
Istoriografie universala 2Istoriografie universala 2
Istoriografie universala 2
 
Istoriografie universala 3
Istoriografie universala 3Istoriografie universala 3
Istoriografie universala 3
 
Religiile sincretiste eleniste - I.F.R
Religiile sincretiste eleniste - I.F.RReligiile sincretiste eleniste - I.F.R
Religiile sincretiste eleniste - I.F.R
 

Tara romaneasca 1

  • 1. s. TARA RoMANEASCA gr MoLDovA ixrnn rREMTSELE nAznorul.ul cRrMEIr $I DoMNTA LUI ALExANDRU IoAN cuz{ (184e-1866) 5.1. Urmirile Revolufiei gi impactul rlzboiului Crimeii asupra Principatelor Dupd infrdngerea miqcdrii revolujionare, din toamna anului 1848, in f,ara RomAneasc5, Rusia l-a instalat caimacam pe Constantin Cantacuzino (in septembrie) in vreme ce, in Moldova, Mihail Sturdza a rdmas pe tron. Prin Convenlia de la Balta Liman, din 19 aprilie 1849, Rusia stabilea noi condilii pentru cele doud Principate: - numirea domnilor pe un matdat de 7 anl Numirea se fbcea de cdtre sultan (Regulamentul Organic prevedea alegerea domnitorului qi conducerea pe viafd); - Adunarea Obqteascd era inlocuitd de Divanuri ad-hoc, constituite doar cu boieri; - menlinerea trupelor de ocupalie (cca. 60.000 de soidali rugi qi otomani); - constituirea unei armate formate qi conduse din/de rom6ni. in iunie 1849, sultanul numea, pe'/ ani, noi domnitori: Barbu $tirbey (in Jara Rom6neasce) gi Grigore Alexandru Ghica (in Moldova). tn Moldova, Grigore Alexandru a permis revenirea exilalilor din 1848, unii dintre ei fiind numili chiar miniqtri (M.Kog6lniceanu, Costache Negri). 30
  • 2. Convingi de N.Bdlcescu, Avram Iancu ii scria lui Kossuth,la 22 iulie 1849, cd rom6nii nutresc o'sentimente fald de nafiunea maghiard" qi c5, in consecinld conflictul militar se putea fi considerat incheiat. Era, eviderx, prea tdrziu. Trupele imperiale austriece impuneau la 1 august 1849, capitularea armater maghiare, la $iria, liderii militari (18 generali) fiind executafi. 29
  • 3. in lara Romflneasc[, Barbu $tirbey s-a dovedit foarte conservator, refuzdnd reintoarcerea exilatilor qi menlindnd legdturi foarte strdnse cu Rusia. Ambele domnii se caractetizeazd printr-o excelentd administrare a problemelor interne gi, in acelaqi timp, prin impunerea unor reforme in sens politic qi nafional. Una dintre cele mai importante reforme priveqte reglementatea raporturilor economice qi sociale din agriculturS. Legiuirea penttu reciprocele drepturi Si tndatoriri ale proprietarilor Si ale lucrdtorilor pdmdntulai, din fara RomAneascd, promova libera invoiald. Legea acorda fdranilor, in folosinfd, locul de casd, curte, gtddind,, din care nu se percepea dijma. Proprietarii primeau dreptul de a converti clacain bani. tn Moldova, aceeagi lege, aveain linii mari aceleagi prevederi, cu amendamentul cd, aici, suprafala de pdmAnt acordatd" era mai mare. Ambele legi au fost promulgate de cltre cei doi domnitori in 1851. Erau reorganizate serviciul militar, sanitar, infrastructura urban6, sistemul de poqtd, telegraf gi de transport. La Bucureqti apdreau qcoli noi precum $coala de poduri Si Sosele (1850); $coala de arte Si meserii de la Pantelimon (1851-1852), $coala de chirurgie de la Collea (1853). Au fost construite Teatrul Na{ional, Palatul Domnesc gi s-a introdus iluminatul strizilor cLL gaz. Declanqarea intempestivi a rdzboiului Crimeii a determinat trupele !6rii sd treacd Prutul, la 2I iunie 1853. Cei doi domnitori se retrdgeau la Viena unde au rdmas pdnd in septembrie 1854, cdnd principatele au trecut sub ocupafie austriacd (a durat p6nd in 1857). Rdzboiul din Crimeea dar, mai ales, incheierea lui qi tratativele pdcii au pus Principatele pe principala agendd de disculii ale Puterilor europene, 31
  • 4. in special datoritd insistenlelor Franlei lui l.{apoleon al III-lea, interesatd acum de gurile Dundrii gi de Marea NeagrS. Congresul de pace de la Paris (februarie-martie 1856), desfEqurat sub preqedinlia contelui Walewski, ministrul de Externe al Franfei, a reunit reprezerfianlit. Marii Britanii, Sardiniei, Imperiului otoman, Austriei qi Rusiei. Congresul avea drept menire esenlial5 stabilirea condiliilor de pace cu Rusia, stat infr6ntinrdzboi. in ceea ce priveqte Principatele, Congresul de pace stabilea: - Rusia ceda Moldovei cele trei judele din Sudul Basarabiei (Chilia, Ismail qi Bolgrad), principatul oblinand ieqire la Marlea NeagrS. Judelele vor r6m6ne in ocupalia MoldoveiRomAniei p6n6la 1878; - desfiinlarea protecto,ratului Rusiei asupra Principatelor. Acesta era inlocuit d" g&ffi{fthi*or Puterilor europene; - se menlinea suzeranitatea otomand, dar se garanta administralia independentd qi nafionald; - se garatta libertatea comerlulu i, navigaliei, cultelor, legislaliei ; - zofia Dundrii cuprinsd intre Isaccea gi Marea Neagrd trecea sub controlul Comisiei Europene u Dundrii, investitd cu rolul tehnic de a asigura buna desfrgurare anavigfiier; - convocarea unor Adunari ad-hoc investite cu dreptul de a se pronunla in problema Unirii Principatelor; - evacuarea trupelor austriece din Principate. Condiliile externe favorabile qi prevederile generoase ale tratatului de pace de la Paris au dat o amploare deosebitS actiunilor unioniste din Principate. 32
  • 5. La finalul mandatului de 7 ani al celor doi domnitori, sultanul a numit in iulie 1856, caimacani pe Teodor BalS, antiunionist, in Moldova $i pe fostul domnitor Alexan dra Gh ica in f aru Romdneascd. Abia retragerca trupelor austriece din Principate, in martie 1857, a putut limpezi gi mai mult situalia intern6, in condifiile in care partidele nafionale unioniste din cele doud principate activau tot mai viguros, inclusiv in strlinitate. Tot in martie 1857, in Moldova era instalat un nou caimacan, tot antiunionist, N.Vogoride. Firmanul electoral otoman - elaborat imediat dupl aceste schimbdri - asigura desfEqurarea primelor alegeri generale in cele doud Principate, pentru Adundrile ad-hoc. La alegeri participau proprietarii de pdm6nt, origenii cu propriet5{i imobiliare, lSrinimea clEcagd (trimitea c6te un deputat pentru fiecare jude!). Falsificarea alegerrlor de cdtre caimacanul N.Vogoride a declangat un scandal intern qi internalional fEri precedent. Franta gi Rusia au cerut anularea alegerilor. Imperiul otoman - suslinut de Austria gi Marea Britanie - arefuzat in consecinld,Franla, Rusia, Sardinia gi Prusia au rupt relafiile diplomatice cu Poarta gi a ameninlat cu reizbucnirea confluctului militar. in unna tnlelegerii nescrise de la Osborne, din 25 iulie 1857, dintre Franfa qi Marea Britanie, starea de tensiune a fost dezamorsatd prin acceptarea anuldrii alegeriior in schimbul renun!6rii, de cdtre Franla, la ideea unirii Principatelor. in alegerile din septembrie 1857, atdtin f,ara Romdneasci c0t gi in Moldova at cdqtigat partizanii Unirii, din cadrul Partidei Nalionale. La sfhrqitul aceleiaqi luni, la Bucureqti gi Iagi erau convocate cele doud Adundri ad-hoc recent alese. Adundrile ad-hoc votau cdte o rezolulie cu un confinut aproape identic : 33
  • 6. - autonomia cu gararfiarea materialitdlii qi a vechilor drepturi ale Principatelor; - unirea Principatelor intr-un singur stat; - constituirea unei Adunari legiuitoare rcprezentative; - guvern constitulional rcprezentativ. Rezolu[ia a fost votatd in unanimitate la Bucureqti qi cu 81 voturi (2 contra) la Iaqi. Aceastd rezolulie - practic, este vorba despre un singur text - a frort obiectul unui raport ce a fost inaintat Conferinlei de la Paris a Puterilor europene garante, reuniune ce s-a desfdqurat in perioada mai- august 1858. Hotiririle Conferin{ei de la Paris, finAnd seama de documentele adundrilor de la Bucuregti qi Iagi erau: - se acceptd constituirea statului Principatele Unite ale Moldovei qi flrii Rominel - viitorul stat se afla sub suzeranitatea sultanului gi garanlia colectivi a Puterilor europene; - puterea executivd era incredin[atd celor doi domnitori iar puterea legislativd uffna sd fie impSrfita intre domnitor, Adunare qi Comisia Central[ de la Focqani; - in justilie se organiza inalta Curte de Justilie qi Casalie qi se accepta introducerea progresivd a principiului inamovibilitefi; - domnitorul era ales pe viai'5 de o Adunare Electivd, dintre rom6nii cu un venit de cel pulin 3000 de galbeni gi cu cel pufin 10 ani ?n funclii publice; - Domnitorui avea dreptul de a numi miniqtrii, de a sancliona legile, de a dizoLva Adunarea; 34
  • 7. - Comisia Centrald de la FocSani, insdrcinatd cu alcdtuirea legilor de interes comun, era compusd din 8 moldoveni qi 8 munteni, cdte 4 alegi de domni iar alta cdte 4 alegi de fiecare Adunare; - fixarea cifrei tributului cdtre sultan; - egalitatea tuturor infa[a legilor; - Principatele cdpitau dreptul de a avea reprezentan[i diplomatici la Poart6; - Tratatele Porlii cu Puterile europene se aplicau in Principate, in mdsura in care nu atingeau imunitSlile acestora; - Principatele urmau sd fie conduse, pdnd la alegerea noilor domni, de ciimdc[nii din trei persoane, investite qi cu pregdtirea alegerilor pentru Adunarea Electivd (in a doua jumdtate a lunii octombrie 18s8). in Jara Romdneasci, cei trei caimacani erau I.A.Filipescu (unionist), Emanoil B5leanu (antiunionist) qi Ion Manu (neutru). in Moldova, raporful era sensibil schimbat: A. Panu qi V.Sturdza erau unionigti, in vreme ce doar $tefan Catargiu se declarase deschis impotriva Unirii. 5.2. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza in Moldova, cdimdcdmia a introdus libertSlile politice qi civice cerute de Conven{ia de la Paris din 1858 gi a respins deschis ingerinlele lui Afif- bey, reprezentarrtul Imperiului otoman la Iagi, in problemele administraliei inteme. $tefan Catargiu a trecut la boicotarea votului, ceea ce a provocat o gravd crizd,politici. Adunarea Electivd de la IaSi, deschisd la 28 decembrie 1858, rcaftma principiile unirii, sub conducerea unui prin{ strdin; aici, Partida Na{ionalS dispunea de o confo rtabild maj oritate. 35
  • 8. La 5 ianuarie 1859, cu unanimitate de voturi (inclusiv din partea contracandidalilor, Mihail Sturdza qi fiul acestuia, Grigore Sturdza) a fost oles domn al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza. Adunarea Electivd de la Bucureqti avea inscriqi nu mai pulin de 11 cundidali la domnie. La presiunile mulfimii - cca. 10.000 de oameni care au inconjurat permanent dealul Mitropoliei - qi ale Partidei Nalionale, la 24 ianuarie 1859, cu unanimitate de voturi, Alexandru loanCuza era ales domn al Jdrii Romdneqti. 5.3. Domnia lui Alexandru foan Cuza (1859-1866). Debutul domniei - ca, de aitfel, intregul ei proces - s-a desfrqurat pe fondul unor complicate probleme externe (Marile Puteri qi ,indeosebi, Imperiul otoman trebuia s5 recunoascd dubla alegere) qi inteme (in primii trei ani dupd 1859 s-au succedat nu mai pulin de 20 de guverne, in vreme ce Al.Ioan Cuza era lipsit de o grupare politici pe care sd se bazeze sau care s6- 1 reprezinte). Reforma - a fost conceptul fundamental al politicii primilor ani de domnie. in do*eniut administrativ, chiar din primele luni ale anului 1859, au fost unificate serviciile vamale, de telegraf, s-a reorganizat apatatul funcfionarilor publici. Armata a fost reorganrzatd qi unificatd.La Focqani, in vara anului 1859, s-a organizat tabdra militard unitd, constituindu-se, in 1860, un Minister unic de Rdzboi, sub conducerea generalului loan Emanuel Florescu. Au fost reorganizate $i uniformizate legislalia gi instituliile judecitoreqti. Totodatd, in 1860 QaEil qi 1864 (BucureSti) s-au deschis primele univ ers it dli mo der n e r o mdneg ti. 36
  • 9. in acelaqi timp, o preocupare constantd qi importantd a fost aeeea a recunoagterii dublei alegeri. AlJCuza a trimis in capitale europene pe cd[iva dintre cei mai capabili lideri politici, pentru a convinge de justelea cauzei rom6negti Costache Negri la Constantinopol; Vasile Alecsandri la Paris, Londra gi Torino; Ludovic Stege la Viena gi Berlin; $tefan Golescu Si Dumitru Brdtianu la Paris. La I aprilie 1859, Puterile europene (mai pu{in Austria qi Imperiul otoman) recunoqteau dubla alegere. in august 1859 qi cele din urmi doud Puteri recunoqteau pe Al.I.Cuza drept domnitor al Principatelor Unite. La 28 ianuurie 1862 igi incepea activitatea primul guvern unic al Romdniei condus de cdtre Barbu Catargiu iar la 30 ianuorie 1862, la Bucureqti, se intruneaprimaAdunare a Deputafilor unic5. in 1863, in plind crizd politicb deja, determinatd de accesele tot mai frecvente de autoritarism ale domnitorului, a fost adoptatd Legea privind secularizarea averilor mdndstireSti, prin care pimdnturi intinse (25Yo din teritoriul statului) erau expropriate de la Biserica greacd sau de la Patriarhia constantinopolitand (intinse terenuri delineau, de asemenea, gi mdnistirile inchinate de la Athos). in 1864 s-au votat, in Adunarea Deputafilor, legi definitorii pentru evolufia modernd a statului: - legeacontabilitdfii; - legea organizdrii comunale qi a consiliilor judefene; - Codul Penal; - Legeainstrucliunii de stat. in aprilie 1864 s-au deschis, tn Adunare, dezbaterile cu privire la problema agrard. Guvernul qi Al.I.Cuza propuneau desfiin[area clicii prin despigubire qi improprietdrirea fogtilor clScaqi cu p6m6ntul legiuit, in 37
  • 10. conformitate cu numdrul de vite (7 vite la 1,5 pogoane). Despdgubirea trebuia sd fie achitatd in 20 de ani cu o dob6ndd de Soh. Liberalii radicali conduqi de l.C.Brdtianu, nemullumili de practica politici discrefionard, attoritard a domnitorului qi a guvernuiui M.KogSlniceanu, auinaittat un alt proiect, foarte pulin diferit de cel guvemamental. Cu toate acestea, liberalii qi conservatorii au depus o moliune de cenzurd impotriva guvernului: cu 63 voturi contra 38, guvernul KogSlniceanu a pierdut increderea Adundrii qi ar fi trebuit si demisioneze. La 2 mai 1864, in condiliile in care Adunarea a cerut din nou demisia guvemului, Al.I.Cuza a dizolvat institulia legislativi cu ajutorul armatei. Prin lovituru de stat, Cuza a gribit sf6rqitul domniei sale. in mai 1864 a fost promulgatd qi aprobatd pttn plebiscit noua lege fundamentald a statului - Statutul dezvoltdtor al Convenliei de la Paris. Astfel: - se instaura principiul politic al domniei autoritare; - domnitorul ini{ia legile, cu ajutorul unui Consiliu de Stat; - adunarea devenea bicameralS, apdrfind Corpul ponderator (Senatul), compus din senatori de drept (mitropolitul,episcopii, preqedintele tnaltei Curli de Justifie qi Casalie, cel mai vechi general in grad, rectorii celor dou6 universitSli gi din algi 64, din care 32 trimiqi direct de domn gi alli 32 alesi de domn prin listele pr ezerrtate de consiliile j udefene) ; - preqedintele Camerei Deputa{ilor era ales de domnitor; - se majora substanlial numSrul alegdtorilor, in condiliile menlinerii votului cenzitar (de la cca. 5000 1a754.000 votanfi); - erau restrdnse grav libert6li1e presei, de asociere, de g6ndire. 38
  • 11. ln ,rr-a loviturii de stat, la 15 august 1864 era promulgatd Legea agrard care prevedea: - desfiinlarea cldcii; - erau expropriate 213 din mogie, frr6 pdduri, gi erau impdrlite aceste pdmdnturi laranilor, funclie de numdrul de vite delinut; - proprietatea[drdneasci era asiguratdpe 30 de ani, legea interzicAnd v dnzarea qi ipotecarea; - obligaliile ldranilor cdtre proprietari (claca, dijmele etc) erau desfiinlate prin rdscumpdrare, pldtitd timp de 15 ani de zile. Prin lege erau improprietdrite 463.554 familii cu 1,8 milioane hectare. 5.4. Principii qi acliuni de politici externi ale lui Alexandru Ioan Cuza Activitatea lui Al.LCuza in plan extern a urmdrit, cu prioritate, recunoagterea de cdtre toate Puterile europene a dublei alegeri, promovarea titlului qi insemnelor nalionale (inclusiv prin secularizare gi oblinerea autocefaliei Bisericii Ortodoxe romAnegti, le fel, cregterea autonomiei interne. Deqi nu era independent, noul stat a deschis la insistenlele domnitorului reprezentanle diplomutice, in afara celei de la Constantinopol (care a fost unificatd), la Paris (1860) Si la Belgrad (1863) - (Serbia iqi deschisese o agenlie diplomaticS la Bucureqti inc6 din 1859). La Constantinopol gi Paris activau doi dintre cei mai capabili oameni politici gi diplomali ai wemii, Costache Negri qi Vasile Alecsandri, care suslineau necondi{ionat principiile de politicd extemd ale domnitorului. in politica balcanicd, Principatele Unite au dus o evidentd strategie de intdrire gi aprofundare a relafiilor cu Serbia prinfului Milos Obrenovici, 39
  • 12. permitand chiar ca un convoi de arme qi munilie, venind din Rusia, sd tranziteze teritoriul rom6nesc in drumul lui spre Belgrad. P6ni la un punct, acolo unde a fost periciitate interesele nalionale, Cuza a sprijinit revolufia polon[ din 1863, numeroqi militari qi civili refugiindu-se in Principate. Posibilitatea unei riposte dure din partea Rusiei l-a silit pe domnitor sd ceard' trupelor refugiate in Moldova sd.treacd, Dundrea, in Dobrogea. Relaliile cu Franla au devenit o dogmd a diplomaliei lui Cuza, mai ales dupd lovitura de stat din 1864 cdnd Napoleon al III-lea a devenit, practic, modelul politic incontestabil al domnitorului. Franfa a sprijinit politic Principatele gi, de asemenea, a negociat contracte privind vdnzarea de armament qi munilie pentru utllizarcanoii armate romAne. Principatele Unite au deschis , totodate, negocieri bilaterale cu Austria pentru definitivarea qi trasarea pe teren a frontierei, in Carpafi. La fel, cu Rusia au fost purtate disculii pentru u$urarea legdturilor de frontierd, in Basarabia de Sud qi peste Prut. Al.I.Cuza gi guvernele sale au impus recunoaqterea pagapoartelor rom6negti, care consemnau existenla noului stat. Codul penal (1865) qi Codul Civil (1564) intSreau autoritatea statului rom6n in dauna suzeranitdlii Imperiului otoman. Dupd lovitura de stat din 1864, aldturi de izolarea intern6, domnitorul a fost inconjurat gi de izolarca pe plan extern, Puterile europene fiind profund nemullumite de creqterea autoritSlii puterii executive qi de anularea Convenliei de lu Puris din 1858 in dauna noir legi constitulionale (din 1864). 40
  • 13. 5.5. Sfflrgitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. incd din ianuarie 1863 s-a inchegat o majoritate politicd ostili domnitorului gi practicilor impuse de cdtre acesta; Cezar Bolliac a denumit aceasti grupare drept monstruoasa coaliyie. Liderii liberali gi conservatori, reuni{i, doreau aducerea pe tron a unui principe striin, introducerea principiului monarhiei ereditare gi constitufionale, separarea puterilor in stat gi limitarea prerogativelor domnitorului. La aceasti atitudine politicd a contribuit, nemijlocit, gi scandaloasa viald, personald alui Cuza. nesocotirea flagrantd, a principiilor morale ale familiei qi cdsdtoriei qi a reguliior impuse de cdtre societate. intr-un moment in care Puterile europene agteptau prilejuri pentru a desface Unirea, la Bucureqti devenise de notorietate legdtura amoroasi a domnitorului cu Maria Obrenovici, a Serbiei; lucrurile au fost avansate pAnd intr-acolo inc6t principesa s6rbd s-a mutat in Palatul Domnesc, acolo unde locuia gi Elena Cuza, sofia lui Al.I.Cuza. Lovitura de stat din 1864 a anulat toate speranlele privind democratizarea qi modernizarcapoliticd a Principatelor. La criticile violente ale liderilor liberali gi conservatori, Al.I.Cuza a rdspuns, in august 1865, cu arestarea lui C.A.Rosetti, I. C.Br[toanu, Eugeniu Carada. Enormul deficit financiar qi proasta gestiune a bugetului, comenzile oneroase frcute pentru armatd" sau pentru infrastructura civild, venalitatea camarilei din jurul domnitorului au dus la un blocaj financiar fird ieqire gi, la fel, la o izolare aproape totald a Palatului fa[d de viafa politicd responsabili. Deja in mesajul de deschidere a Parlamentului, din decembrie 1865, domnitorul amintea de solulia abdicdrii pentru a rezolva criza internd fiarlr precedent o'Eu yoiesc sd /ie bine Stiut cd niciodatd persoana mea nu va Ji nici o tmpiedicare, la orice eveniment care ar permite de a consolida edificiul politic, la a cdrai a$ezare am fost fericit a contribut'. 41
  • 14. In noaptea de 10 spre 11 februarie 1866,la indemnul liderilor politici liberali qi conservatori (aqa-numita "monstruoasd coalilie"), domnitorul Alexandru loan Cuza a fost detronat, cu concursul armatei qi chiar a gdrzii personale . in ziua de 11 februarie 1866, Cuza a semnat actul de abdicare dupd care, la 13 februarie, a fost obligat sd pdrdsea scd lara pentru totdeauna. in ziuaabdicdrii, 11 februarie 1866, conducerealirii a fost preluatd de cdtre o Locotenenld Domneascd, compusd din Nicolae Golescu, LascSr Catargiu gi Nicolae Haralambie. in aceeagi zi, 11 februarie 1866, Adunarea gi Senatul, convocate in sesiune extraordinard, au aclamat ca principe al RomAniei pe Philippe I, conte de Flandra, fratele regelui Belgiei, Leopold al Il-lea. Alexandru Ioan Cuza, in exil, a locuit alSturi de solia sa, Elena qi de cei doi copii naturali, la Milano, Paris, Viena, Varqovia gi Heidelberg. Aici in cea din urmd localitate, a gi incetat din via!6, la 2 mai 1873, tn mai multe momente, Al,.I.Cuza a refuzat orice oferte de a se reintoarce pe tron sau in via{a politici: in 1868, rispundea unui trimis discret al lui Napoleon al III-lea cd nu doreqte sd redevind conducdtor iar in alegerile parlamentare din 1867 qi 1870 a fost ales deputat de Mehedinfi, fdri s5 doreascd acest lucru gi sa faca eforturi pentru a reveni in fard. 42