Din Istoria Culturii geto-dacilor

1,078 views
984 views

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
1,078
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
44
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Din Istoria Culturii geto-dacilor

  1. 1. I Silviu Sanie DrN rsroRrA cuLTURll $l RELIGIEI GETO-DACICE Edilia a ll-a (revdzut5 9i ad5ugit5) EDrruRA uNrvEnstrAln,,A1. rA$r 19e9 l. C UZA'
  2. 2. INTRODUCERE lntr-o istorie a geto-dacilor prezerrlarea crrlturii lor spirituale trebuie si ocupe un loc coresputrzltor insenrnitittiidorneniulLricare ilustreazd stadiul dezvoltarii culturii, a gtiintei. cultelor gi creclinfelor dar;i a rnspiindirii superstiliilor, a nragiei. a celorlalte elemente care ajuti la reconstituirea acelei ..tbrnra nrentis" a poporrrlui care a itrfruntat ?rt cursLtl existentei salc valtrri de nriqratt)ri ;;i trei cl intre rlarile irnperi i ale antichitAri i. Din ansamblul culturii spirituale cercctarea de lati are ca principal. dar nLr unic obiectiv. rel i gia geto-daci lor. Perioada investigata acoperi aproapc un nrilc'nirr, fiind cuprirrsi intre secolcle VII-VI i.e.n. gi secolele II-lll e.n. Daci gtirile litcrarc alestu existenta gt:tilor in secolul VI i.e.n. este inclreptatiti ascrlirinea privincl cristalizarea. dc'linritarea cr.rltrrrii getice, cu uttelc elcrnente distincte. dc alte rrniuni clc tribrrri din ruarca lantrrrii a lracilor intr-o perioada cu ntult anterioariil. Inlormatii literare antice despre rcligia geto ciacilor. prinrelc aicele rnai prctioase din secolul al V-lea i.c.n. sunt ateslats gi in epoca elerrislici;i rontanii cu interssante ecouri 5i in epoca rontano-bizantini. Se inrpune estinrare-a aportului llcciiLri text la inlelegerea problentelor ese'rt!iale precunr ;i la stabilirea unor arnirrrunte- a rnobilurilor urror afirtna(ii gi a lirnitei irrplicatie i lcrr irr dcscill'area ultor aspcctc ale religiei geto-dacice. Insemnate contribuIii la cunoa$tL'rea religiei gc-to-dacice au venit dc tirnpLrrirr de laerudi{iidin diferite (Sriale Europeiz. Lirrelc lucrari din secolLrlal XVIII-lea ntai sunt incl citate, adnrise ca puncte de plecare pentrul sustinerea unor ipoteze actuale. Confuzia de etnonime geli-grtli gi apoi duci-tlutri, intAlrrita in lrrcriiri dirr arrtichitatea tArzie gi Evul mediu, a avut cle aserneni urrnltri fericite. irnbogalind uncori qi inforrnaliile asupra cultLrrii spirituale dacicel, dcgi porrrirea a avut prerrrise fhlse. Investigarea din interior a culturiidacice a intArziat din cauz.1 ca teoria purismului latin a fost aproape doui veacuri preponclere'ntd irr cadrul istoriografiei rom6negtigiea poate fi int6lnita de la cei rlai prestigio;i cronicarigi istorici la Dirni1 Al.Vulpe . Geto-tlacii ca unittttc etnt>islr.tt'ic'ti in luntco lrricri. SCIVz. 3 l. l. 1980. p.5- I l: S.Morintz. lnceputurile istorieigelo-tlttcilorirt opero lui l'osila l'it't'urt (dc, lu intlo-eru'ol)cili ld gctodacii tlin a doua epocti o.fierului)" SC-lVA" 33.3, 1982. p.269--i02: V.Durnitrescu. Al. Vulpe. 1)rrc'rzr tnointe de Dromihete, Bucuregti" l9tl8. r Relaliv rccent a tbst descopcritd 5i lucrarca Ztnrol.tis. Prinus Oeturutn legislator. Acadcnrica dissertalione luci publicac restitulus - auctorc Carolo Lunrlio. IJpsala,:. cxcuclil Ile nricus Kc],scr 1687,212 p.. operd care urt.ncazf, a li publicati-r cu traduccrc 5i conrcnlarii. af latu in prezcnt in colcc!iile bibliotecii Muzcului de istorie al municiyriulrri ilucure;ti. rV.Spinei. Semnificatiuelnctnirnelororltoi:ontedociSi geti ini:t,rnrt'lehi:ontine tlinsct'olele X-.'l',in Rontonii in istoria universulti. III (cct. I.A,erigoroaic" (ih.lluzatu. V.(lristiln). Ia5i. 1988p.101-127.
  3. 3. r DtN tsToRtA cuLTURlt €l HELIGIE| GETO-DACICE trie Cantemir, cu rare excep{ii, stolnicul C.Cantacuzitro, la reprezentall!ii $c'r.riii Arclelene. Demonstrarea originii corrrune a ronrAnilor din cele trei provirrcii istorice de pe teritoriul (6rii noastre avea o insemnf,tate excep{ionalS iar prezentarea procesulr.ri de etnogenezdflrd prima sa cotrponentd se datora ttrai ales ideilor dorninante in qcolile strline unde au dob6ndit instrucfiunea acei istoricica gi fhpttrltri ci vestigiile geto-dace erau la acea datd foarle ptrlirr culloscLrte. Secolul al XIX-lea a fost prin inten{ii, rnetodologie gi realizari. epoca in care s-au pus bazele cercetdrii gtiintifice na(ionale a cultLrrii materiale gi spirituale a geto-dacilod. in prima istorie a Daciei preromane datorati lui Gr.C.Tocilescu au fost inntdnunchiate inforrnaliile istorice, lingvistice, arheologice cunoscute pAna la inceputul decen iu lui al rtoualea al secoltr ltr i lrecut5. Scrierile romAnegti qi strline asllprazeului sLlprem dacic sau despre religia geto-dacilor in general sunt foarte nurreroase flrd a conduce itrsd cittre o cre$te re echivalentl a nurndrului elementelor care contribuie la aprofundarca trnor problerne. Pot fi int6lnite adeseori scrieri nefunclarnentate. cltiar farrteziste. dtrpf, ctrrlr reputafi cercetltori au puncte de vedere divergentc, ireconciliabile. in chestiLrni esenIiale precum: caracterulhtonic sau uranic al principaltrluizeLt getic ti fbrrna corectd a numelui siu; aspectele nenruririi; caractr: rutl religiei clacice etc. Altcori. alaturi de izbutite reconstituiri gi sugcstiiapar;i ipoteze aberantc. Eltrdarea satr igtlorarea total5 a unei lucrdri este in puf irre cazLrSi .itrstificataintocmirea unei bibliografii critice exhaustive a acestci aburtdente literattrri rimAne un deziderat. dar poate fi totugi propusl o periodizare a rezttltatelor in cercetarea rel igie i geto-dac ice. I. Primei perioade ii aparlin scrierile rnedievale gi tnodente itttocrnite pani in anul 1880 cfind Cr.G.Tocilescu a acordat r.rn spa(iu insetnnat culturii spirituale in cartea sa Dacia tnainle de romani, carte intocmitl la indernrttrl lui Al.OdohescLr6. Sistematiz6nd indeosebiinformatiile literare antice gi ipotezele asupra divinitalii supreme pebazaetimologiei numeluiei, Gr.G.Tocilescu inclina sI recunoascd caracterul htonic al zeului Zalmoxis. Cercetarea religiei dacice ia un nou avdnt incepdrrd din anul 1926 cAnd a fost bine cunoscutd originala viziune pArvaniand asupra religiei dacice expusi in paginile monumentalei lucrdri Geticu1. Vasile P6rvatt a adus argtllttelttc in sprijinul valen(elor uranice ale unor culte gi credinle getice gi in l-inal a considerat ci poate susfine caracterul henoteist al religiei dacice. II. Pentru bibliografia selectiv[ a lucrdrilor privitoarc la traco-geto-daci pot fi consultate: R.Vul'Ihraco-Dacica, l. 1976. p. l3-52; M.Ilabc$. pe, Hisloire de recheiches tracologiques en Roumunie, "Le recherches sur la cullure gdlo-duce a son dpoque de ddveloppentL'ttl ntdxitnilnt slade actuel des a ' de n.i1- Dacia. N.S., XXlll. 1979. p.5-19. Gr.G.Tocilescu, Dacia inainte de romani, []ucuregti, 1880. p. 68-69. 6 lbident. 7 '/.Pdrvan, Getica,p.9l (150) 99 ( 169). (111",," 5 sicb ay.n.i. - I"'siicle INTRODUCERE In acest inten'al. Docia prei,storicil t doveditd qi admisa p scrisd cu talent. datr tinud sd exercite o ot I II. Dupd scriere dacice este marcat d, cul I.l.Russu in anul ternaticd a credinteli de a da rispuns la in getice in contextul c clarifica esenla credi ;.a., menIin lucrarea In Iucrarea luil.l aprec iat ca ,,foarte n.r lntre contribuliile lui I.l.RLrssu, se irnp Iosof Lucian BIaga" dispunenr r.lu puterri : religiozititii", ci a ar getic6 in cadrul unei Perioada 1949-1910 IV. Cea de a patr; Zalmoxis la Gengis-. mai multe despre nat cetarea esenlei relig principalele qtiri ant eludat vreunul dintrt referitoare la zeu. ' evolufia religiei daci Periodizarea prol cunoaqterii religiei g care uneori au redire, Probleme in susp fiecare din arnintitel 8 N.Densugianu. Da era lui A. D. Xe nopol - in t Al.Zub Bucurepti. I 972 masiv Docia preistorica i e I.l.R.ussu, Re I igitt. to Ibidem,p.63. rrL.Blaga, Getica.p I2 M.Eliade. De la Zt
  4. 4. INTRODUCERE in acest interval, 18B0-1926, de men{ionat aparif ia scrierii ltriN.Densttgianu Dacia preistctricds o lucrare in care fantezia nesocote$te adeseori interpretarea dovediil giadmisl pentru multe infornralii literare sau arheologice. Masiva lucrare scrisd cu talent, datoratd unui erudit cu frur.noase rezultate in alte domenii. continud sa exercite o oarecare influentd asupra unei categorii de itrbitori ai istoriei. III. Dupi scrierea lui V.PArvan Lur r.r.lonrent insemnat in studierea spirittlalitalii dacice este marcat de aparilia sintezei elaborate de lingvistLrl, epigraf istul qi istoricul I.l.Russu in anul 1949e. Bibliografia inrpresionantn. degi selectiva. analiza sistematicd a credin{elor, a practicilor, a naturiigi substanlei divinit5lilor, itlcercarea de a da rdspuns Ia intrebdrile privind nurlSrulqi originea zeilor, a loctrluireligiei getice in contextul celorlalte religii ale popoarelor indo-europene, iltcercarea de a ilarifica esenta credinfei getice despre destinul oatrenilor dincolo de hotarLrl vietii q.a., men(in lucrarea profesorului clujean intre contributiile de valoare. in lucrarea lui I.l.RussLr aportularheologiei la reconstituirea religiei dacice era apreciat ca,,foarte modest, dacl nu chiar nul"l(1. intre contribLr{iile post p6rvarriene deosebite. care au irrfluenfat itt prrte ;i scrierea lr-ri [.l.Rrrssu, se impur.r considera{iile din eseurile;;i din trnelc cdr{i ale poettrlLri filosof Lucian Blaga. in 1943 acesta aprecia cf,.....in tenteitrl irtfbrrratiilor de care dispunem nu putem aspira la reconstituirca continutttrilor ca alare ale mittllogiei 5i religiozitAlii", cia ardta cel pulin ..loculcare-l ocuph acea tnitologie 5i religiozitate getIa in cadrul unei topogt:u/ii stili:;tit'e care ar intbra{iga toate rarnttrile arietre"ll. Perioa<.la 1949-1970 este agadar dorrilati de ceicloierLrdilitransilvarri. IV. Cea de a patra perioada ar incepc din anul I 97O calrd a apirtrt lr"tcrarea De /rr Zalmoris la Gengis-Han datorati lLri lvlircea Eliadelr. lttcercarea de a cttnoa;te cit mai multe despre natura gi atribLrtele lui Zalrnoxis coirrcide pAnd la un ptlllct ctl cercetarea esen{ei religiei dacice iar in lucrarea lLri M.Eliade stlnt reanalizate critic principalele gtiri antice, este utilizat comparatismul, folclorul, arheologia; ntt este eludat vreunul dintre principalele aspecte exprinrate direct sau sugerate in textele referitoare la zeu. M.Eliade a relevat sensul iniliatic al ocultaliei gi epifaniei 9i evolufia religiei dacice. Periodizarea propusd mai sus a avut in vedere lucrarile care jalorteazd drumul cunoaqteri i rel igiei geto-dac ice, momentele de referinta fi ind corelate cu real izlri care uneori au redireclionat gi revitalizat ce rcetarea. Probleme in suspensie, nerezolvate, mlrturisite sau elttdate, au rdmas 9i dupa fiecare din arnintitele lucrdri. intre ceicare au propus interesante irrterpretari ale 8N.Densugianu, Dacia preistoricd. llucurcgti. I9l3; R.Vulpe. lstoriaveclu o Romanieiin op' erctluiA.D.Xenopol-involumul: ..l.D.Xenopol.Studii privitoorelaviolttSi tt;terasa(ed.L.[]oicuSi Al.Zub), Bucureiti, 1972, p.25:,.Enorrna eroarc de conccptie ;i dc metocld care rcprczinti voltrntul masiv Dacia pre istoricd a isloricului transilvan N icolac Densugianu ( I tl16- I 9l I )". e l.l.Russu. Religia. p.6l - 139. to lbidem,p.63. | [-.Blaga, Get ica, p.13. I2 M.Eliadc, De la Zalmo.ris. p.38-86. I
  5. 5. DtN tsToRtA CULTURil $t RELtctEt 1ET)-DAC:CE textelor antice releritoare la religia geto-dacica sunt: c.Daicoviciu, D.M.pippidi. LComan, c.Poghirc, M.Nasta g.a. Complexe qi rnaleriale arheologi." 1.rn.iror". necropole. gropi de cult, produse ale toreuticii. nuntismatica, plastica, etc.) mentionate gi ca surse de cttnoagtere a cultelor gi credintelor dacice au fost prezenrate irr sinteze, studiisau note datorate lui: c.DaicoviciLr. R.vulpe. D.Berciu, N.Gostar. tl.Daicoviciu, LH.crigan. Al.vulpe. C.precla. I).Alexanclrescu, R.F lorescu. M.cramatopol, I.clodariu, S.Sanie. N.conovici, F.preda. v.Dupoi, M.Gurnd, A.RLrsu. M.lgnat, V.Sirbu q.a. .Dintre contribLrfiile relativ recetrte cle rlare Lrtilitate ale unor cercetltori striini se impun a fi arnintite cele datorate lui G.Lacherraudl-1, cu rnultilaterale analize ale texlului herodotean, M.Detiennel4, cu o anrdrruntitl analizd,a..daimonului..in Illosofia oitagoreici 9i. lu.st bul not leasl, F.Hartogi-5. Sttl rnoxi,t al acestuia dirr rrrrni, scris in stil eseistic cu miiestria Lrnui filolog qi filoso1, oferi o lectrrrd interesantd. incitanta, care poate h rodnicS. I s-ar putea irriputa cloar I'aptr-rl cd nu a copsultat irrs5 vreltna dintre cirtile recente asupra lumii geto-clacice. perrtru a incerca si cunoasci mai birre ambianta in care s-aLr desfr;Lrrat evenirneniele analizate. Ce arjustilica o noud abordare a ternei? Singura sintezl care cuprind e intreagu problerr-raticii. a fost scrisd de I.l.Russu. Meritele ei atr fost relevate illct te mpore. precunr gi irr puginile arrlerigare. Lucrarea lui I.l-RLrssu Iru cuprinde descoperirile arlieologice utile cupoagterii culte_lor 9i credin{elor geto-d.acice. Se inrpune cercetarca gi clisificareu.o,.,.rpi.r"Ior 9i materialelor arheologice, de la sanctuare Ia rnicile sirnLrlacrc'cle lut, opera{iune care, departe de a se solda cu o sirrpld enulrr-rare, cLr ulr pozitivisrl naiv, trebuie sa fie succedata de indicarea argttnrentatl a dornt-niLrlrri in care aceslc surse imbog5lesc informati i le. Deaset.trerti, studiile de istorie a religiilor. de linsvisticl yi filosofie, elaborate irr ultimele patru decenii pot aduce noielemente LrtilJunei interpretiri rnai veridice a textelor antice. . . Pe cat a fost posibilam ocolit polernici inutile. atdt cu cei care nu mai pot o_ biecta, c6t 9i cu cei care profeseazd polernica cu oarecari satislactii. in paginile lLrcrdriisunt expuse unele acutnuldri, stadiul in{erpretirii lor, punctele vulnerabile ale propriilor ipoteze sau ale altora. Privitd a$a cum se pare ca a gAndit gi Herodot Istrn iile sale despre spafiul gi lumea getica ca ,,o ancheta fdra prejudecati", lucrarea va aborda pe parcrirsul recon_ stituirii unui domeniu atdt de complex, aspecte de o nrare diversitate,.o 1pasd de elemente ale istoriei" care trebuie asarnblaie tinAnd seanra de specificitatea faptelor religioase cu menfionarea elelnel]telor irt general, indoeuroperrc-, tracice gi a celor specifice geto-dacice. I I G.Lachenaud ra r5 . ll,l.,-t ho I og i e. M.Detienne. Lo notion r/e Ao[;u,.rv Sal mo.xts.p. I 5-:l I. F.l lartog. cul Inforrnaliile lite unele echivoce gi ir: ligieigeto-dacice. I rel igi i lor in fi losot-I, mene comparabile r Materialele supr his tor iae re I i gi ott i -, Scripta. Dacd documentt anrdnun(ite exegez pufind vreme in ate ceptibile a fi inclus, fi in primul rAnd cla dezvlluie sau la a c mila a unor gtiri cun paratd. Aceastd despi4r meniu are nlijloace A. Complere. a) Sanctuare r b) Temple cu c) Gropi de c d) Vetre de ct e) Puluri ritui I Alte compl g) Necropole B. Materiale l. Piese de lur a) Figurine {a b) Medalioan c) Tablete d) Vase ar int incizate. ir e) "Caqei de fl Vase de l lbr
  6. 6. CAPlTOLUL 1 FONTES ARCHAEOLOGICI Sursele arheologice utile cunoagterii cultelor qi credinlelor geto-dacice. Repertoriu lnforrnatiile literare antice despre religia geto-dacilor, relativ reduse nunreric, unele echivoce gi inconsistente, rdmAn totugi sursele principale de cunoaqtere a religiei geto-dacice. Exegezele periodice bazate pe progresele inregistrate de istoria religiilor in filosofie, in metodologie sau in definirea unor culte gi credinte cu fenomene comparabile celor din religia geto-dacicd pot adduga noi semrrificalii. Materialele supuse investigirii le-am reunit intr-un corpu, cuprinzAnd Fontes historicte religionis geto-dacicae cu doud capitole: I * Fontes archaeologici gi II - Scripta. DacI documentele literare antice formeazd de cel pugin trei secole obiectul unor amf,nunlite exegeze, doar sanctuarele ;i alte cAteva materiale au intrat de relativ pufina vrelrle in atenlia cercetdtorilor. Cornplexele gi materialele arheologice susceptibile a fi incluse intr-un astfel de C'orpu.s sunt insd de o mare varietate. Ele vor fi in prirnul r6nd clasificate gi inventariate, iar analiza aspectelor cultr.rale pe care le dezvlluie sau la a cdror reconstituire contribuie, inclusiv interpretarea mai verosimild a unor qtiri cunoscute din sursele literare, vor fi mentionate la str-rdierea lor separatd. Aceastd despirlire in scopuri analitice se impune gi pentru faptul cd fiecare domeniu are nlijloace specifice de prezentare gi investigare. I. FONTES ABCHAEOLOGICI A. Complexe: a) Sanctuare cu tamburi (a, - sanctuare circulare, a, - sanctuare rectangulare) b) Temple cu absidS; b, - alte tipuri de ldcaquri de cult c) Cropi de cult d) Vetre de cult e) Pu[uri rituale f) Alte complexe de cult g) Necropole B. Materiale l. Piese de lut a) Figurine (a, - antropomorfe ; a2 - zoomorfe) b) Medalioane c) Tablete d) Vase avAnd diferite simboluri sau reprezentdri antropomorfe qi zoornorfe, incizate, in relief sau oblinute prin lustruire. e) "Cdtei de vatr5" f) Vase de formi special5 utilizate foarle probabilirr cult.
  7. 7. r DtN tsToRtA cuLTuRtt $t REL|GtEt GETO-DACtCE piese de piatrd a) Columna lui Traian 2. Monumente Capitolul Cetdluia dacici, bista, p.205-2itS 10 c) Rhyta cu irnagini cultuale d) Fibule (d I - cu figuri umane; BrIfIri - cu figuri zoornorfe) Thracologie. Co' so. Un 12 - Sanctuare cu tamburi (a, - circulare; a2 - rectangulare) - Temple cu absid5; b, - alte tipuri de lacaguri de cult 13 Pecica (ud.Hunedoara)-Tip a2. M.Macrea, Oct.Floca, N.Lupu. I.Berciu, Cetiili dacice din "'udul TiunsilvLtniei. p.27: II.Daicoviciu, Dacia de la Bttrebista, p.211. (PiatraNeam[)-Tip a2. N.Gostar, Cetatea dacicd de la Piatra NeamtlJdtca Doamnei,in Omagiu lui P.Constartlinescu-laSi, Bucuregti, 1965. p.8l-86;idem,Cetdti dacice, p.l8 9i urrr.; S.Sanie, Din religia, All Al, Xxlllz, I 985, p;3 83. 4 Blidaru (com.Or6gtioara de Sus, jud.Flunedoara) - Tip a2. C.Daicoviciu, Isezdrile dacice,p.48l. tl.Daicoviciu. Dacia de Ia Burebista.p.207. - Tip a2 Si b. 6 Cdpdlna (com.Sdsciori, jud.Alba) - Tip b. M.Macrea,Oct.Floca,N.t-upu,|.Bcrciu, Celdti dacicedinsudulTrttnsil'tcrniei. dariu, V.Moga, Ce t ctte a dac i c a de la C ii pii I na. Bucure;ti. I 989" p. 56-60. 15 Piltrq Ro,sia ( C.Daicor iciu. P: l6 Popesti (cont. R.Vulpe. $a;r;;. VII, 1961. P.-114 77 Pttstiosu (con C.Daicoviciu. I9; l.Clo- 18. Rudele (com. C.Daicor iciu. 1959, p.3.11-3-i6 l9 Sarmizegetu-r TiP a1+ s^- C.Daicor iciu 5i ' urm.: SCIV. Iil. Dacia de la Bun cureqti. l98tt: S Bucure;ti. l9Sr-t: de la Sarnri:eg:r Tip b. lpe:dri dacice, p.3tl; M.Turcu. Geto-dacii, p.167. dr I om dneqli (co m. Verneqt i, j ud. B uzdtr) i/.Babeg, Statuetele, p.340 9i urm. C p. M.Macrea- Ocl.I coviciu. Dati; i, Materiale. III. i9 V.Ljrsachi, Sanctuarul de la Zargidava argument al cttllurii gelo-dcu'ice, Magazin istoric. nr.3 (204), 1984, p.l0-l I; idem, Sanctucrrttl din cetatea dacicd de la Brad. conr.Ncgri. -l'hracojud.Bac[u, MemAnt, XII-xlV 1986, p' 102-104; idcm, Cetatea ducicd de la l]rod' Dacica, VIII, l-2, 1987, p.105-106; idem. Zargitlavtt -cetateo dacicd de la Bratl.Ilucurcqti. 1995,p.62-11. 8 ti I [)6- li l4 Piatt"a Crairi; P.48-49 2 Bdni;a - fiud.A I.H.Cri;an. 5o';r N.Gostar, l.T.Dragomir, S.Sanie, $.Sanie. Caslellum Si ccr"^lrul romttn de ltt Barhosi. Sesitrnea de comuniciri a muzeelor de istorie. l, Bucure;ti. 1970. p.4 18. tig.2; N.Gostar, Cetdli dacice,p.33; S.Sanie, Cetiiluiageto-dacicitde la BorboSi(ll). Arh Mold, XI. l9li7. p.62-64. Brad (com.Negri, jud.Bacdu) Meleia (com.( C.Daicor iciu. ;i 1959, p.346: idcr Repertoriu I Barbosi (Galafi) - Tip a2" 7 Cetdleni (ud.Argeg) conplet, 1973.p.69-71 l.' a,bgib, R.Vulpe, I H.Daicoviciu. I. h) "Cdfei de vatr5" 5 Albe ls H.Daicoviciu. f) Aplice 3 Bdtco Doamnei -t ra)-Tipa1. g) Phiale b a- 21,3,1976. p.3r-t 11 Felele d2 . Dolinean (rait G.l.Smirnor a) Mdgticu figuri umane b) Coifuri cu reprezentlri cultuale a (con. D.M.Teodorescrt c) Alte reprezentlri 3. Piese din metal IA FONTES A 9 CosteSti Si b) Capete e) l. - Tip b. 20 RacoS (ud.Br I.Glodariu. p.Zt-40. F.Co
  8. 8. Capitolut l. FONTES ARCHAEOLOGTCT 9 CosteSti (com.Ordgtioara de Srrs, jud.Hunedoara) D.M.Teodore s cu, Cetatea dacicd de lu CosteSti. ACM IT' -Tip a2. ll, 1929, p.281'287 C.Daicoviciu, CetdluiadacicddelaCostesti.Materiale.Vll. 1961,p.302; tl.Daicovtciu,Daciadelollure' bista, p.205-206. l0 Dolineon (raion Flotin, reg.Cerndu{i, Ucraina) -Tipcr1. G.l.Smirnova, Sanctrnntl de ldngd sarul Dolinean din regiuneu Nistrului l'liilociu. SCIVA, 27.3. 1976. p.309-3 I 2. l1 FeSele Albe (satGrddigtea de Murrte, com.Ord$tioara de Sus, jud.Hunedoara)-Tipa1. H.Daicoviciu. Lln sanctttar circulor dacic la Feyele Albe. Apulum, Ix. 1971, p.251-262; H.Daicgviciu, I.Glodariu, L'habitat dace de Felele Albe,in l"' Congris International de 7'hracologie. Contribtiions roumaines, Sofia 1972. p.8"1-87; II.Daicoviciu".l.Glodariu, I.Piso. un complex de construclii in terase din aSe:area dacicti de la Fetrele l/be, ActaMN. X' 197 3. 12 p.69-7 I : I.C lodariu, L' o r i g i ne, p.25 0-252. jr"rcl. Hr-rrledoara) - Tip a 1. C.Daicoviciu, qi colab., $antierul arheologic Gradistea ltltncelului-CosteSti. Matcrialc. VI, 1959,p.346 idem, Materiale, VII, 1961. p 3 I l: I'Glodariu. L'origine . p.255-256' Meleia (com.Ordgtioara de Sus, - Tip a 1. 13 Pecica fiud.Arad) I.FI.Cri$an, Sanctuorul docic de la Pecic1, ActaMN. III. 1966, p"9l-l0l ;idem. Ziridavo. p.48-49 si I 06- I 08. l4 Piatra Craivii (sat Craiva, com.CricALr, jud.AIba) -Tip a2. M.Macrea. Oct.Floca, N.Lupu, I.Bcrciu. Cetilti dacice din sudul Trunsilvaniei. p.5l; Ll.Daicoviciu, Dacia de la Burebista,p.2ll. 15 PicttraRopie (com.Bogorod, jud.Hunedoara) C.Daicoviciu, l'iatra Rosie, p.55 5i urm. - urgitr}- Tip b. 1 6 P o pe S t i (com. M ihii legti, j ud.G i Tip a2qi b. R.Vulpe. jaitrierul arheologic Popesti. Malerrialc. vl. 1959. p.307-3 l0; idem, Matcrialc. Vll, 1961, p.324,327-328:idem,ASe:iiri getice.p.32-33; M.Turcu. Geto-dacii,p'167' 17 Pustiosu (com.Oraqtioara de Sus, jud.Hr'rnedoara) -Tip a 1. C.Daicoviciu, N.Gostar, I.tl.Crigan. $antierul arheologic Griidistea A'lttncelului-BlidaruMateriale, I I I, I 957. p.27 0-27 6; I.Glodariu. L' or i gi ne, p.25 5-257 18. Rudele (com.Ordgtioara, jud.Hunedoara) -Tip a1. C.Daicoviciu. N.Gostar, [-l.Daicoviciu, Lucrdrile de la Griidi;tea ]lluncelului, Materiale. Vl, 1959, p.344-346, fi g. I I ; I.G lodariu, L' or ig i ne, p.255-257 . 19 Sarmizegerasa Tip a,+ ar. C.baifoviciu (Dealul Grldiqtii, com.OrA$tioara de Sus, jud.[lunedoara) - $antierul arheologic Griiclistea lt'luncelului, SCIV ll. 195 l, p. ll3 9i 1953. l-2. p.153 ti urm.; FI.Daicoviciu, Dacia de la Burebista. p.207 gi urm.; I.Rodean . Graitrl pietrelor de la Sarmi:egetusa,l.I)tr' curegti, 1980; S.uobancu, c.Samoila, E.Pocnaru, Calenclorul de la sarmi:egetusa Regio. Ei colab., urm.; SCIV 1i, 1952, p.Ztl-2tt,292-296;SCIY IV Bucureqti, I 980; M.Strdrnbu, LGlodariu. O noud trtropunere tle reconslituire a.sanctuarului ,l ,l981. p.377-386; D.Antoncscu. lntroducere, p.39-93 de la sarmizegelr.rsa. ActaMN. XVlll, 20 Racos (ud.Bragov) - Tip a 1. I.Glo<lariu. F.Cos1ea, Sancnarul circular al cetdtii dtrcice de la llaco;. EphNap. I. p.2l-40. 1991.
  9. 9. l- DtN lsToRtA cuLTURil $t RELtGtEt GETO-DAC|CE Capitolul l. FONTES Al I A. COMPLEXE I A a. Sanctuare cu tamburi Amploarea cercetlrilor arheologice din Lrltimele decenii s-a soldat qi cu o sporire considerabild a numdrului de sanctuare geto-dacice descoperite. In scrierile consacrate civilizafiei geto-dacice in ansamblul sau unor aspecte speciale ale ei2, problemei arhitecturii sacre i se acordd un spafiu relativ insenrnat. De la multiplele ipoteze de acum cinci-gase decenii s-a ajuns la recunoagterea cvasi unanimd a destina{iei de sanctuare pentru urr numdr insemnat de conrplexe, in primul rdnd dar nu exclusiv, a acelora cu aliniamente de tarnburi.,Pentru altele atribuirea func{iei de lScaquri de cult mai este pusd inca sub semnul irrtreblrii. Au fost repertoriate un'numdr de -J0 sanctuare descoperitein 20localit51i3. De peste doud decenii, sanctuarele, inclusiv cele cu tamburi de piatra au fost descoperite gi in afara arcului carpatic. Dezvelirea sanctuarelor de la Batca Doamnei (Rep. 3) Si BarboSi (Rep. l), de la Brad (Rep. 5) 9i de la Dolinenrz (Rep. I 0) a deplasat mult spre est prezenta acestor complexe de cult tipic dacice. De presupus cI in toate agezirile gi cetdlile geto-dacice cu intreaga suprafalS explorabilS, sanctuarele vor figura in continuare printre cele mai insemnate descoperiri. Clasificarea pe care am adoptat-o in repertoriu este situatd intre aceea rnen[ionata de regretatul Hadrian Daicoviciu gi aceea din cartea relativ recent publicatl a lui Dinu Antonescu4. Dac[ aspectele privind construc{ia, destinalia, cronologia pot fi corrsiderate indeajuns de bine cunoscute, oricum acumulSrile fiind cu totuldeosebite, cor-rtribulia lor la reconstituirea unor elemente ale religiei geto-dacice este deocamdatl restrAnsS. Datarea sanctuarelor in perioada cuprinsE intre sfArgitul secolului al II-lea i.e.n. admisi. Se constatd astfel cd lipsesc in prezent informa{ii privind existenla ldcagurilor de cult din secolele anterioare perioadei amintite ilustratd prin produse de excep[ie in toreuticd. Dacd aceastd schirnbare se datoregte unei noi fazein viafa cultua16 sau este o ilustrare a progresului arhitecturii sacre in noua etapd superioard din organizarea statald este mai greu de apreciat. Forma circulard a mormintelor tumulare, sistenrul de construcfie a altora, poate constitui un indiciu al existenfei unor altare circulare, cu mai multe ganse dec6t poate fi dovedit6 o sursA locald anterioard pentru sanctuarele rectangulare. Dacd am lua in consideralie influenfele grecegti gi sud-tracice ele fac posibila existenfa ambelor forme, incd intr-o etapd anterioard secolului ll i.e.n. qi epoca romanl este cvaSi-unanim ' '. .. " -:.... .'t ', .' '.' .,. ., ' I I H.Daicoviciu, Dacia de la Burebista, p.205-2 18. 2l.H.Crigan, ing. M.Modovan. lnJluenle greceSli in arltitecturo sacrd a geto-dacilor,'[ibiscus. lV, 1975, p.9l-106; I.Glodariu, L'origine,p.249-258; D.Antonescu. lntroducere. p.40-95. ] Cl. supra.p.6-7. a D.Antonescu, I ntroducere. p.42. Localitltile irt care '* 1,.- ). tjrad: O. Lilplllra. . I leia: 13. [)e cica: l-1. l. Sarmizegetusa: lt). R:cr
  10. 10. Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI >Z ;. _____ q'"'-/ / ,./ .( ) -'f rll t./ f /' ' .' r " ).-v.' .t [:(. ) l. i :r:J, /:,,i t ( :i ( . {. itr' / '.'"ii'i t,..'1..' .....'' , r ...' i.- i'. ) . "/ ' . YI "':'--^J /-:*. * .' LI 1r 'r .. _€ )' r. '. ..'... -il ': ' . ....:i.: . .'. ...,','r . .). .'.it.'i' ') ', ' '.-) t.,.l.ijl I "l ..:.1 Localitltileincareaufostdcscoperitesancluarc: l.llarbo5i:2.[]dnita:3.I}itca[)oanrnei:.l.Rlidaru: 5. Ilrad: 6. Cipdlna; 7. Cletiteni: 8. Cirlonrirnc5li: 9. Cosle$ti: 10. I)olincan: I l. Fetelc Albc: 12. Mcleia: 13. Pecical 14. l'}iatra Craivii; 15. Piatra IloSic: l(r. [,opc5ri; 17. Pustir'rsu: 18. i{udels: i9. Sarmizcgetusa; 20. Racog.
  11. 11. DtN tsToRtA cuLTURil 10 lA b. Temple cu $t RELIGtEt GETO-DACtCE Capitolul l. FONTES At absidi Au fost formulate unele obiec{ii privitoare la caracterul de templu al construcliilorcu absidd (tip b) ca celde la Popegtis o clddire cu dimensiunile de 17,00 x 7,50 m orientati NNV-SSE, irnpirlita printr-un perete in doui irrcdperi avAnd latura dinspre NNV curbatd convex. Regretatul profesor Radu Vulpe a considerat cd edificiul este asemlndtor unui templu clasic cu cella - incdpere cu absidd Si naos. in cella se aflau doud vetre fEluite, una dintre ele ornamentatS6 qi in naos o altd vatrd pdtratd, neornamentatd gi o consolS triunghiulari de lut, suport pentru un vas ritual, utilizat probabil pentru libalii. Pe latura sudica nuos-ul suprapune o parte dintr-o alti construcfie de acelagi tip. Fard a contesta unele asenrdndri cu construcliile de la Sarmizegetusa gi Piatra Rogie, men{ionate de R.Vulpe7, H.Daicoviciu se ardta mai pulin convins de caracterul sacru al construcliei, cdci nu admitea funcfia de sanctuar pentru clddirea rectangulard de la Piatra Rogie dupd cutn vatra ornamentatS, cu unele analogii in descoperirile de la Fefele Albe, nu o considera concludentl in sprijinul atribuirii. In ceea ce ne privegte, admitem o pluralitate de forme a sanctuarelor at6t in interiorul c6t gi in exteriorul arcului carpatic. Vetrele ornamentate, nu puf ine la numdr, sunt pe burrd dreptate considerate vetre altars. Propuneri le pentru expl icarea sinr bo l u ri lor irrc izate sprij i nd aceastA aser{ i une. Construclia care le addpostegte, prin form5, materialele descoperite, trebuie sd acceptdm cd nu putea fi decdt un sanctuar (Pl. I). Din harta cu rdspindirea ldcagurilor de cult geto-dacice se remarcd faptul cI doar in sud gi sud-est nu au fost incd descoperite sarrctuare cu aliniamente de tanrburi ci doar tipul b -temple cu absid6. Frecvenfa lor, fhr6 a exclude posibilitatea descoperirii in viitor a unor sanctuare cu aliniarnente de tamburi circulare (a,) sau rectangulare (a2), poate fi privitd ca o nrdrturie a unei irrfluenfe sud-tracice mai puternice. Argumentele in favoarea unei astfel de atribuiri atAt pentru construcfia de la Popegti cdt qi pentru celelalte similare sau asemdndtoare nu pot fi excluse, mai ales c5, deocamdatd, rdspdndirea lor geograficl este irnportant6: Brad (Rep. 5), Cdpalna (Rep. 6), Cetdleni (Rep. 7), CarlomdneSri (Rep. 8), Piatra Roqie (Rep. 15), Pope,sti (Rep. l6). Influen{a greceasc6 a putut modifica dar nu anula, in spa(iul sudic gi sud-estic, unele aspecte specifice ale viefii religioase a geto-dacilor. Elemerrtele relevate de ritul gi ritualul inmormAntdrilor sunt edificatoare in aceastd privin15. Produsele plasticii sunt mai restrdnse ca nunrdr gi diversitate, in compara{ie cu alte zone ale spaliului geto-dacic dar aceastd situa{ie poate fi justificatS. De altfel, respingerea atestei aser{iuni de cdtre Hadrian Daicoviciu nu a fost calegoric5e. 1t tl tl lloo .?l . - ll Oi l o l' ll a a H.Daicoviciu. Dacia de la Burebista, p.212-213. 6Cf. infra,p.29-30. 7 R.Vulpe, lge zdr i ge t ice, p.32-33. I Cf . infra. p.31. e H.Daicoviciu, Dacia de la Burebista, p.214 ..Nalural. aceste sanctuarc pot prezcnta (,si prczintd) elemente diverse, inclusiv incinta cu absida;i. de altnrintcri. recunoaflcm cf, nu vedcnt nici utr motiv p,:ntru care dacii ar fl fost obligafi sd se limile zc lir cclc doud catc-s.orii dc sancluarc anrintite". 5 t o a PLAN$A I:PoPe
  12. 12. Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOiICI lr tr I I I 1 I I I ll 1 I ll I lt I I I a a. a a I rI I oo rl oo'aooo il lt tl I I a I a I I a a a a a a o a ) o12m PLAN$A l: Popeqti (com.Mihiilegti, jud.Giurgiu): planul sanctuarului (apud R.Vulpe).
  13. 13. F7 't2 DtN tsroRtA cuLTURil $t RELIGIEI GETO-DACtCE Sanctuarele circulare (a') sunt cLlnoscute prin descoperirile de la Bracl (Rep. 5), Dolinean (Rep. I 0), Fe{ele Albe (Rep.ll), Meleiet (Rep. l2). Pecicct (Rep. l3), Pustiosu (Rep. l7), Racos (Rep.20), Rudele (Rep. l8) 9i prin nlonunlerltalele contplexe de la Sarmizegelasrr (Rep. l9) (Pl. IIi 1,2.3). Caracterul sacru al tuturor construc!iilor circulare din Murrlii Sebegului nu este unanim admis, in primul rAnd de cei care au cercetat cornplerele. Dcci ar putea fi incluse in aceastd categorie doar cele anrirrtite in Rep. la nunterele I I , | 3 9i 19. iar la Sarmizegetusa ,,sanctuarul rnic",,.rrarele sattctuar" la care ar fi de adlugat 9i ,,soarele de andezit". Celelalte (Rep. 12 qi 17) ar putea fi. dupl opinia lui H.Daicoviciul0 gi I.Glodariull, mai curAnd st6ne, prototipul laic al satrctuarelor circulare. Argumentele finale in sprijinulexclusivei atribuiri a functiei de stdnel2 nu sunt absolut concludente, iar unele rezerve, fortnttlate de arheologi (recent gi de D.Antonescu) care propun includerea lor intre constructiile sacre trebuie avute in vedere cel pu{in ca alternativSll. Sanctuarul mare de la Sarntizegetusa a captat de nrultd vrenre aten{ia unui tlare numdrde specialigti, istorici, arheologi sau din alte dorneniil4 intr-o incercare de a-i L Caoitolul I I -41,)V l l1 I pjg; i.l il ) n * !! -! 1 descifra destinaliile. FuncIia de calendar, rezultati din ritrnicitatea tipLrrilor de tamburi s-a impus tot mai mult ctr toate cd problerna in itttreginte nu a printit incd rezolvarea (Pl. III/l ). Pentru tipurile de sanctuare simple, cu r.u.)a sau nrai ntulte incinte circttlare saLt absidate au fost propllse diverse reconstitrriri. Elementele de rit gi ritLtal petttrtr divinitdtile venerate in aceste ldcaguri ca gi nurrele zeilor rdtnAtr ipotetice" Vetrele pastrate in unele sanctuare au servit probabil gi ca loc de depunere a ofrandelor, par[ial qi pentru sacrificii. In ce rndsurhtoate aceste edificii erau locuri de cLrlt, adlpost pentru sirlulacrele zeilor, pentru mobilierul cultual giofrarrde este greu de precizat. mai ales cd trneori dimensiunile qi construcfia le fac impropriipentru una sau ntai ntulte dintre functiile arnintite. Pentru perioada care o cercetln.r. construirea unui ternplu circular satt rectatrgular, nu poate fi pusd doar pe searra materialelor pe care le aveau la dispozilie. astfel cd este indreptdfitl ipoteza cI fiecare dintre temple era consacrat ttnei attttrnite divinitrti. La Roma, cel mai vestit gi vechi telnplu circLrlar era al zeitei I/estu. l)ar accasti forrni o puteau avea gi l5ca;urile inchinate altor divirritdli Dianu, IJerctrle.s. Merctrrius, Magna ll4aler etc.)" O asociere a forrnei ternplulLricu vetrelc descoperite iu turele sanctuare gi locul care-lde{ine cultulfoculLriintre celclalte culte ale religieigeto-dacice poate spriii- FONTES e ,r Z ;i { E ; niatribuirea uneidiviuitatieshivalente zcului(sau zeilei) fbcLrlui. Conlorttt texttrlLri lui Diodor Siculusis, z.eitaHestitt a avut la ge'to-claciatrihute diferite cle cele care-i to lhident. p. 154-161. l.Clodariu. l.' origine, p.255-25tt. I2 [ I.Daicoviciu. Doc ia de I a B trre b ist tt p.1 6( " I I D.Antoncscu. I nl roduc'ere, p.tt7-8tt. ta C.l'. supro, p.7 I I . t5 Cf . infru,p.2i4. r-: tl :=
  14. 14. Capitolut l. // FONTES ARCHAEOLOGICT 13 - c-:-..-,.$:o, /aC) rffi , l[ t llm - .1- - ?2.50m T :[ ;U&i{ t, ! lF 'o.so.--{.J*---rz.sor a .: ?',', rg lr t, ! lf -] I h f--.) H ! " H i. t f h 11 ,fl m!r_,rr ) r *r-{.{r=rr i L.eur=.-L,.:.=tr=1l ri.' _ !*:* t/ l--' =-=iTl:.=-=:-'. 3 r:=--:- Z--J: iy G-t-, " 1v.-_oo oaddP "4t -frrr'**-'t.'o t o,o- ,/ { *S /r' s*/ { '://rf jf, { u $g 3 o, a . ," .? o(Fut< l+ *=*o n (*/'i i' ; ? .J o* ; l:j f ^ ,,"1oryU_- r "". ^... .J (?.i *'J d.,' tr*o-o.,f B $ s --D *..t Oo-rd " ,f ,4 /1/ ,/ )' ,,,;), / ,/J $+=* ---<1 - {_-lJ--C -f.l!-,.- i.'' o?' Gdlr l:'lz l@: iFl"Fi:r€1s - 5. ll: l-2 I'ittra Rogie (cottt.llriirlr,rrl,.rttti.liLrrrcriol:l"ir): pllinLrrill rrnor etirlicii cu uir:riti:j -.'..1 c.Dilicovie iu): 3 Racog (.iud.lirirlor): plu,irl !ilircluxrulL!i r,rcLrllrr (lrl-.r,il i.(ii,,tluii:r. lr.( o:-
  15. 15. DIN tsToRtA cuLTURil $l REL|GtEt GETO-DAC|CE ():r i:l i /a I io /c ', t3 c I i .1 a I lo ir> f'c r) 1'1 : l) J,-!rr - 0/. PLAN$n lll: I gi 3 Gridiqtea Nluncelului (.jutl.llunccloara): salrcltlar circular. cctatea ll - Pecica (-irrd.Arar.l): sarrctuar circular (apud l.ll.Crilrn). cra (aprd ll.DaicoriciLr): 2 z()na sa-
  16. 16. Capitolul L FONTES ARCHAEOLOGICI 15 erau conferite in religia greaci. De la ea ar fi primit Zalmoxis legile aga cum le-ar fi prirnit Moise de la lahve. Pentru unele sanctuare circulare destina{ia de loc de venerare a unor divinitali solare pare mai plauzibild. in sfdrgit, sanctuarele rectangulare (a2) forrnate din aliniamente de tarnburi, de lemn sau de piatrd sunt bine cunoscute prin descoperirile de la BurboSi(Rep. l), Biini{a (Rep. 2), Bdtca Doamnei (Rep. 3). Bliclaru (Rep. 4), CosteSti(Rep. 9). &rrmizegetusa (Rep. l9), unde au fost descoperite cdte unul sau rnai rnulte sarrctuare. In cele mai rnulte cazuri, at6t in complexele bine pdstrate. la care restaurarea nu pune probleme, cAt gi la cele cu restaurare ipoteticd nu au fost gasite explicaf ii pe deplin convingltoare ?n leglturi cu nurndrul tarrburilor (ex: 60 t. - 4r x l5 42 t. 7r x 6;36 t. * 6r x 6;21 t. - 3r x 7 etc). Pentru situalia de la Bdtca Doar.nuei cu 28 t - 4r x 7 am considerat posibilS gi o fLrnclie calendaristicl intr-ulr calendar probabil - luni-solarr6 (Pl. IV/l -3). Au rdmas incd neclarificate cauzele arnplaslrii sanctuarelor atAt in interiorul c6t, mai ales, in exteriorulfortificafiilor principale pentru zeititi la care nu intrd in disculie problema admiterii lorin poruoeriunt ca Ia Rorna, ci posibil sI f-i fost considerate Ei protectoare ale cetdtii. In privinfa vechimii tipului de sanctuar circular sau rectangular trebuie si reInarcdrn contemporaneitatea lor aga cum a lost qi situalia cu locuirrtele circulare qi cele rectangulare cunoscute din cele mai vechitirnpuri. Pozitia slratigrafica a celor doud ldcaguri de cult de la Brocl (Rep. 5), unde un sar.lctuar circular (tip u ,) supra- pune un sanctuar tip b,aratd o situa!ie locali nu o succesiune care are o raspandire generali in lumea geticd. Sanctuarele, oglindl a performanlelor geto-dacice in dorrreniul constnrctiilor urmare a prosperitigii economice care au permis inlllarea zonei sacre cje la Sarrnizegetusa qi prin comparatie a ansarnblurilor de cult din cetitile intra gi extrncarpatice, sunt;i o mdrturie a locului de{inul cle religie in caclrul societatiigeto-clacice. mai ales in perioada secolelor II i.e.n. - I e.n. Sanctuarele din spatiul estcarpatic, in general rnai modeste ca dintensiuni ;i arhitecturd, doar unul singur cu tanrburi de piatrd, nu au beneficiat de o prezentare detaliatd in recentele sinteze consacrate istoriei dacilor. arhitecturii lor sau lscagLrrilor de cult. in urmd cu peste trei decenii colectivulcondus de profesorul Nicolae Gostar a descoperit un sanctuar pe terasa sud-estic[ a cetatii Bcitcu Doamnei - Piatra Neam{. A fost prima descoperire a unui licag de cult, de forrrl rectangulari, cr-r tamburi de piatri in afara arcului carpatic. [n camparr iile arheo logice d in an ii I 961 1962 Si 1964 au fost descoperite vestigiile unui complex asemfu.rdtor considerat a fi al doilea sanctuarlT. Primul, in ordinea dezvelirii, era siluat - conlorrl concluziilor de la acea data in fafa zidului cet6fii, cel de al doilea in zona intramurani. La sanctuarul l, cel mai sudic, a fbst gasit un gir dc 5 tarnburi orierrta(i nordsr.rd, pe o por(iune din estulterasei gi la 6,50 m spre vest dc acest aliniarrcnt alti2 t6Cl. infro.p.l9. |7 N.Goslar. Ce tdli doc' ic'e. p.19.
  17. 17. DtN lsToRtA cuLTURil €t RELIGIEI GETO-DAC|CE 23 PI,ANSA IV: Bf,tca Doamnei (l)iatrur Ncarrt): I aspcctc alc siipaturilor arhcolt,gicc tuarului l',2-3 * aliniamentut cu 7 lanrburi dcscope rit in sanctLtarui l. z()na sanc- tamburi. Distan{a dintre tarnburiiaceluiagi gir. nriisurrtr-r de la cclrtrLrl sttpralctci hazei cilindrLrluiera dt: 1,90 m, ceea ce indreptilleu af irrnatia ca cci cloitanlhuri aLl 1?cut parte din cel mai vestic grup al sancli.larului care avea / 5iruri a cete j tanlburi. Sanctuarul se afl5 la drcaptrr,.intrirrii'' irr celaic. irr fata il ccea ce a filsi coltsiderat zidul sec cLt o grosilne de 1"5() nr a carui pariin-icllt exlcrior era ascitriin,-t1or cLt cel al r-nr.riziel Iucral in tehuica otrtu.s cluttlruttrnt,qi a c.'rrLri latli irrlerioarl urrrta sit
  18. 18. )! Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOcICI 17 fie gdsitdls. in ceea ce s-a presupus a fi enrplectonul zidulr,ri au fost gdsite fragmente de tamburi. La nord de primul sanctuar au fost gdsili 3 tamburi orienta!i est-vcst gi apoi incl I la 1,90 m, de cei trei. NoLra descoperire a fost consid eratd sanctuurul t,echi. dez.afectat peste care s-ar fi construit tenteliile unui turn de piatrdle. Principalele dit-icult5ti in cercetarea sarrctuarelor de la BAtca Doamnei erau generate indeosebi de lipsa posibilitAtii de a dezveli sr-rprafeqe mai nrari prin delrigarea unei zone mai intinse. Rdddcinile copacilor anr:lau adeseori elbrturile de a stabili o stratigrafie lird echivoc. In zona sud-esticd a cetalii locuirea leudalS a distrus insemnate suprafe{e din nivelurile de locuire dacica;ideranjanrentele erau frecvente. Se mai adduga un fapt care poate pdrea bizar. Marclc prestigiu al qcoliiclufene ilt cercetareea cotlplexelor dacicc ctr constrrrctii de piatra deterrrina gi cirutarea unor identit5!i care sd olere certitLrdini asupra propriilor ccrceliri. DoLril cxcrnple: a) incercarea de a descoperi paratnentul intcrior la 3.50 in era obsesivi gi grosintea presupusului zid era menf ionatd in publicatii cu anrintita dimerrsiunr: cu toate ci situatia nu era foarte clarS; b) Descopcrirca unorcantititi r.narr cle- oase de aniinale (ovi-caprine , porcitre - mai pr.r{in bov'ine) in zonit sanctuaruliii irnpLrnea in ntod logic eorelarea eide eventuale banchete ritual,j. S-a riclicat ohiectiunca cd in sanctuarele dilr MLrn{iiOragtiei nu fuscsrrri gisile rnateriale osteologice astlel ci s-a apreciat cI ele ar apartinc rnai curAnd epocii fleudalc. Stitttenr pirtagi qi la acea viziune inllrrrrati pilltial cle cercctarile din anii 1980I 982 pi I 988. O sec!iune de conlrola dovedit ci presLri'rr.rsulzicl al {rclriiiic'ste doar urr zid ile sustinerc. pafie a unei vastc anrcuajiri r:are acoperi o iltare supralhta a lerasei sudestice. Pe latura ve-niicir aceastd platfbruri-r a sanctuarelor esle clar lirlitirta piin Iespezi paralelipipedice pdstraie irtcii pe o tlistan{i cle circr l0 m. I)c latura cslicir i-rrrdc substrttctiile in vecierea orizontalizirii. a nuirir ii sirprrl'etci irlilizai:il* irerrtru conslructiiau fost substantiale. panta llinil rr-tai rnare. acc:ile botitu'i nrr s-art ritli plistrat. Pc strprafala acestuizid dc susiinere. pitrte cornporicirtir a platlolrnei l)e crlrr- se inalli ceea ce am nurnit sanctuarul cloi - au fbsl r:onsturalc 3 ni5e (ii I -. Nr N-.) cle dinrensiurri inegale dispuse la M - 3, i 0 6" 1 0 ;i 9.60 pc zicl cie la vest spre cst. Nii:i utta dintre ele nu coincide ctr directia vrcunui gir cle tarlburi. ci sc at'li intre ele (N, gi Nr) sau dupl ultimul gir (N,). Initial a planat ;i presrrpLrrrerea ci ar fi fost locul urror radacirride copaci. ipotczi elirniriati <lc ccrcctlrilc acttnlc (1'}1. V). {-in alt t.t.'rotnetrtittscrnnat al acestor noi erploriri l-l corrstituil rlescopcrirca sirulLti cotrplet de Ttarnburi la crtrenritatca rrordici a piailbrrtrriintr-o r'ee Iirurr c;lrr. iil;cse lrasatl pentru cLlnoa$terea ntoclrrlLr iin carc cstc scparati 1tlu1li:rrnl silr)ctuarcior cle platoul cetltii. Stabiiirc-a llplir lrri cri Lrn riiirrl cornprlL-1 criprin,.lca 7 gi nlr -: titnrL.rtrri a fLirnizat elentt--ntc irnltci'lirrrle 1rcnll'u iccon5tilLrir-cl iritrcgLr lrr! crrnrpicr. Modtrlde pozare a tanthurilorei'a trinl;itorrrl: starrca crlr irctcz-iil'i;i Lrror atiiirciti iar tarltiuiul agezat pe stAnci era apoi l-ir:at ctr piutni ric rnurinri r,'uriabilr-;i lLri. Cpcr' ibirfurr. p. I 3. !hitlen. p.7. In nlanul scl-tcral irl cclartiislrrclr:irurl (Ll rii)ual ijrtrri il l.irlrir llrililrui $i uil ttrrrhLrr iztrllt cstc inerxact nrcrrlionat. iar terlLri nL! o1]liir(i(:ta r)]l1c iirr1tli',.loirriu rrli1c | :r iliillr iiiiircrl ili i I Licr'rrii te
  19. 19. v7 DtN tsToRlA cuLTURll la o 0 a a I I o €t RELIGIEI GETO-DACICE o o o a o o 3a 0 ,1, 0 0 0 0 PLAN$A V: BAtca Doamnei (Piatra l-eam(): pianul zonci sacrc. ratiunea era executatd cu ingriiire $i era succedatii de tifuirca intregii suprafetc a complexului. Recentele descoperiri n-ar.l elimiirat ittci unele iltcertiltrdiiti. Astlel, cel nrai vestic tambur al ginulr.ri de 7 tanibrrri sc alla in afara lrordtrriivesticc. [)e asemenistratigrafia mai necesitE precizari. In raport cu lata zidultri" pritniitatnbitri sunt la 1,1 0 rn in sanctuarul I gi 1,60 nr ilt sanctttarttl Itr. RAndurilr: ambelor nil'elLrri ilrma.i.r:;i o c'lireciir.: conliituS irt cele dotti ansalt.tbluri. in sIpEturi, atetiil ceeace nLrnriur Sarrctriarul I. cAt gi itt *Sanctuarlrl Il carrlitatea de chirpic cdzut era nruit nrai mare in :;patiile di* aproirier:r":a zi'jultti. Un perete despdr{itor exista deci cu sigurant:i intre comple.r*ie dcocatndati norttitlalizale separat. Posihil si ne aflin-r in fata unuii;anctrrar ela.iat cu cite 28 talttburi. Nlaleria- lele descoperite, destulcie nulnerorrse" nu perrlit o sL-parare cronologici. Dac;l ctie doud complexe formarr un silrgur sanctuar ce le doui incirtte au fbst sigLrr parlial Separ;11e.
  20. 20. :Ei"iSlUI I. FONTES ARCHAEOLOGICI 19 Ipoteza care va fi acceptatd in privin{a destinafiei nigelor: a) loc alexpunerii srmulacrelor unor divinitafi - o trinitate; b) locul unde se aflau scdrile de lernrr dintne cele doud incinte are desigur insemndtatea ei in proiectul de reconstituire a an>arnblului. Intrdrile puteau fi at6t pe latura sudica cdt gi pe cea vesticd. Unele clariI-rc6.ri putem spera cd vor fi ob{inute prin continuarea cercetdrilor in zona nordicd a plartormei. De asemeni, gruparea de 2B tamburi, cu / qiruri a 7 tamburi, poate fi corelatd 9i ,Je un posibil calendar luni-solar. Orientarea qi dubla funclie ne determind de asemeni sd remarcdm cd rela(ia TElPLVM-TEMPVS relevati de H.Usener gi apoi cu argumentarea mult arnplificata de Mircea Eliade igi gSseqte o ilustrare gi la sanctuarul(le) petrodavense. intre cele mai importante rezultate din carnpania arheologicd a anului 1963 de a BttrboSi s-a inscris descoperirea unui sanctuar. Pe latura de sud a Casetei I, la ad6ncimea de 1,80 m, pe suprafa6a unei podele de lut ars,de culoare rogieticd au fost observate $ase pete galbene circulare. Prezenla lor era o dovadd cd pe locurile respective s-au aflat 6 tarnburi de lernn (baze Je coloane). Dupd incendierea complexului in care se aflau, in gropile slpate pen:ru firarea tamburilor a intrat pdmAntul galben al nivelLri.Cele 6 amprente de stilpi lirnneazd doua mici aliniamente orientate pe direclia nord-vest-sud-est. Cele de pe :anrra sudicd au dimensiunile: de 0,50, 0,40 gi 0,35 m cLl o distan!5 intre ele de 0,30 rn respectiv 0,15 m, iar cele de pe latura nordic5, ceva mai mici intre 0.30-0,26 rn 9i sunt situate la distan{a de 0,60 nt qi respectiv 0,20 m una de alta. Tamburii se afld intr-o oarecare aliniere. Pe {iluiala din apropierea tamburilor au fost glsi(i cdrbuni de lemn. Chirpicul masiv din partea de nord provenea de la nivelarea ronland" Tot din cel mai vechi nivel roman coborau trei gropi de par cu diarnetrui de 8 crn. Irt rir elul dacic sunt doui gropi rottlnde cu diametrul de 12 crn 9i alta patrata (Il. Vl si rll). Pe suprafala cAtorva amprente de tarnburi a fost gasita cenuqd. Croapa.tarnrurului ultim de pe linia nordicd are adAncimea de 0,05 m gi locul tamburttlui este ;lar irnprirnat in lut. intregul grup de tamburi pare sd fi fost ridicat cu apro-rimativ 0"10 rn fatd de restul locuinfelor. In apropierea zidLrlui din nivelr,rl de la adinsirtrea de I,80 rn (Dr) apar: chirpic cu urme de nuiele gi de pleava. fragmente de atnlore dirl sec.Ii.e.n.9i dln vase dacice. Sub chirpic, la addnciruea de 2.1 0 tn, apare o parte din podeaLra 9i r atra unei locuin(e dacice gi unnele a doud b6rne cu diantetrLrl de 0, i 6 rn. ln colf ul nord-vestic, la adAncimea de I ,80 m poate fi observat un strat de chirpic ars crr grosimea de l0 cm sub care apare un stral de pdrnAlrf negrLl ars ;i ttlttrlde panrAnt galben amestecat cu cenug5, toate indicdttd ptrternicltl illce ncliu. intre zidurile A gi B (vezi Planr"rl) nivelul dacic a lbst stirprins la - 1.70 nr prirttr-un strat de chirpic gros de 0,30-0,40 rn gi apoi la addncirrca de 2,10 nr podeatta locuin{ei dacice de culoare roqietic-certtrgie. Pe'latr,rra de est nivelul dacic incepe ia aclAncitnea de I,60 tn prirttr-urt strat de chirpic gros de 0,30 m, care suprapr-rne podeaua de iut, ajtnts la cttloare rogie. itl aceasta ion1tafost gasita alnprerrta urriri tarnbur cLt rjiatrtetrtrlde 0..10 ltt adlitlcinlea gropii fiind de 0.10 m. ln colltrl sucl-estic I tbst exploraia groapa Ci6l. O parte din iuprafala ei este intersectatd de o groap.-r de lorntd rectangularl dirl rrivclurile roITI ane.
  21. 21. DtN 20 lsToqtA cuLTURll €l RELIGtEI GETO-DAC|CE Cacitolu! / FONfES Ar : Y/) ' :=':j- .TT;R -t,1;, a ---- ; i, &'ri .,-^r5' J*li El trt:tL,r r,ltiriJ'iqi'iF -:!c ll -ll -l .I LJ .: l. :':: -- ":: tii J(L1v N r;-:r'y]o{"i,fr l-' l"; "o " ,]ac i'17 3;t *& =%*Td% $Ji -r^ - q ,l^il', .%(- 'cDui a - i(--'l'j 'n6l ;lh'i' -- - -. ' -Iol' i i#i Yta,t {#, .I all, lf, .; !r$' iti(;.'- - % 'r l l, rr ;;1, 'i: r-rl i.fj*.Aj u:-J tI ,;l Dtli - $, s, l' ,d, 4; ,D .' "n1,, q[: [#,H, l#:bt:, IEY' / ,' /'-ir, N ..1. 1.1 L-.C-, ,A.v7g. ' l]1 3 a- L a ,{h 5a- ^t' ' b, - i-f I I I Iitl s Li!, rf' fl^' ff , P|,AN$A Vl: Barbor;i -Galati. planul Casclci [-a. I erolpd dacicii. f ltlr'd:.3 podcr srlr:ctrrar. 4 zid scc.5 zid o'rr mofiar,5 pielrc:7 tiglc rnici. S pavaj de cirr-irnizi" 9 poclct locLrirrlrl daciuil l0 argilii: 1l gloapl ror.naniit 12 allf rclttc trrlburi lcr:rn" l-l groap.i prtt. Lipsa totali a Pi Dcscoperirca sancfuarului a lost mcn{ionatI succillt itrl.r-uit rapot1 colcciiv astrpra dcscopcririlor de la Barboqi20" apoi [hri o ilcscricre arnpla $i ilu:itrarc in ltrirarca profcsomlui N.Gostar nsuprfi uror cctili dacicc troldar.'cll Si. rccrcrlt- itt studiul asupra cctaiuicidc Ia [3arbo5rrl :0N.(los1iir. I.-l'.1)tagortrir. S.Sanie. $.Slnic. ('t.vlt'llrrtrt .yi g1cudeconnoticiriyliinlificcanuzL:elortlt:isttria.dccetnbtis :1 r1 (- N. !' S.Sanic. (' c Goslar. e c<tslrttl rrtnrtttt dt lt llrrrlrt.vi-irl S.'.vi19(rJ. l^l3trcLttc;1i. 197 l.p.'118. litl.l. triti dcc'i,: a. p.33. t iT ui u ge t o:,l,tL i t' ;t tiL' l,t li t r h,,; t rl i t., rJlMoirl 19138. p 6l-6J .-lin.':ai ales ci ia:rt :tetre de rau =.i :':r--" Faprul ci si le ce ::i iar ;clcana li.: 13 senctuar ai r J.:-i
  22. 22. Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOctCt 21 l' ;t €)G) a PLAN$A-VII: Barboqi - GalaJi: sanctuarul din Caseta I-a. I -, arrprente tarnburi lenrn: 2 cdrbune delemn;3-gropi.depari dinnivel roman; 4-piatrddcstAncrl 5-pomostealil 6-lui bitutqi ars: 7 - sol cu depuncri arheologice; 8 - bdrni 5i urme de bArni. LipsS.totala pietrei ar . . mai ales cI Iaamulte.vetrefi putut crea inceflitudini lui cuptoare si asupra destinatiei colnplexudin locuin{ele ceiatuii clacice au fost gasite pietre de r6u giconcrefiunicalcaroase de dirnensiunirnijlocii(unele peste 30Im). Faptul ca gi la cele mai multe sanctuare de piatrl tloar baza (tambuiul) era de pia_ trd iar coloana propritt zisa de lernn arnplifici verosirnilitatea atribuirii. Destinatia de sanctttar al contplexului a fost de altfel imediat olnologatd22 fara a c1-,nougl" deocarndatd vreo contestare. r2l l. Daicovici u, Dacict de lo Burebista. p.212.
  23. 23. DtN tsroRtA cuLTuRlt $l RELIGIEI GETO-DAC|?E circularl2i' La Pecica a fost gasit un sanctuar ctt tambttri de temn insd de forrnd la Dolinea, - Hotin2a 9i Brad25, astfel cd sanctttarul de la uu *uiJescoperirfloJe B;;b;ti r-u rarnas izolat intre descoperirile de acest tip cu-noscute in lumea dacicd' dacd va fi Un inllr"runt complex din cetatea de la Btrtuceni (r.Orhei, R.Moldova), intre cele rnai estice ldcaguri de cult omologat ca sanctuar, se va inscrie ntl ntlmai getice ci qi ca cel mai timPuriu date fiind diFdrS a surprinde toate gropile stalpilor care sus{ineau acoperigttl, doar interdic{ia presrrpusd.pentru sanctuamensiunile restrdnse ale complexului, ;;i; ;;;r divinitali urano-solaie ar fi irnpiedicat acoper.ireaqisa. P.roblerna acope.rrr ,un1i*r.to, ca gi relaliile intre locul, fortla satrctuarelor atributele zeilor venerali rimdne incd nerezol vatd26. Faptul c5 se afla in interiorul cetatii, ca o ,,capeld", un fel de sctcellunt,.fctnum, de.restul dimensiunile modeste, plasarea intr-o zond cu complexe nediferenliate determina sa consider5rn cf, era doar u,rpr"r"t.r"r cetatii, cu'locuinfe qi grgpi ne ;;i ;i,_, iacagurile de cult ale dacilor din agezarea de la Barbogi. de cele cttlroscute Este posibil ca sanctuarul - cu dimensiuui normale, apropiate ,i-ari - sd fi oirtrt pe latura nordicd 9i vesticd aindllimii Tirighina satr irr i, ulterioare. nulreroase $l "ft" ufuru fortiR"a{iei cetd!ii, daimormintele rotnane, terasdri nrofunde. fac putin probabila descoperirea lui' ' "in .urrul cerceta;ilor arheologice din anul 1982, in Caseta lV situata la est itttr-o -antropotnorll, la data descoperirii prinla intr-o locuinfS, a fost gdsitd o figurind asezare in care era cunoscut un sancluar''' -'"i;;; ;.1; ,""i i*p"rtante complexe de cult recent descoperite la est de Carpa!i unlocdeosebitesteocupatdesanctuareledela Bratl,roda[ cercet5rilorefectuate arheolog rolna$can Vasile Ursachi2s. st6lpi de Lmn este sittrat in zona nord-vesticd a cetitii la Sanctuarul circulircu incheierea lucrdrilor de ad6ncimea de 1,55 m Je la nivelul actual de cdlcare. Dupa de la o cotrstruc{ie dezvelire sanctuarul apare astfel: o platforrnl de chirpic rdmasd noului edificiu 9i intregita in anterioard distrusd prii fo. a fost nivelatd la ridicarea galben. de porliunile unde era distrus chirpicul, prin aplicarea unui strat de ltrt de cunoscutul *u."ogr#gi p.u,oiqgipdmArrtnegrucenu$os.peintregulperirnetrulpentrua-9irecdp5-ta.onl.], acoper'd cea mal iut circuiai. Diametru"l platformei era de 10 rn. O crttstf, calcaroasd mare parte a suPrafe{ei Podelei. platforma d"limitatd de un rdnd de 16 stalpi, coloane de lemn cu grosrmea "ite m' Autorul sdplturilor conde 0,25-0,40 m, ingropafi la adAncimeade 0,65-0,70 cd ei sttsf ineau tttr ,iA.ia, tin6nd s.u*i de adancimea gropilor 9i grosimea stalpilor, acoperiq (Pl.Vlll/1). I.H.Criqan, Ziridava, Arad- 1976' p.98 5i urm' istrtrlui ntij locia. SCIVA. 7' G.l.Smirnov u, sonriu*ui'a" targ'o totit Dolinectn tlin regiunea N 3,1976. p. 309-3 12. 2sV.Ursachi. SanctuarulclincelateadacicadelaBrad,com.i'egri,jttd.lJaclia-N4errAnt'XIl2r 2a XIV, I 986, p. I 02- I 04. 26 I.H.Cri$an. Burebista^p.387 9i urm cunoscutc $l (loui sanctuarc. 27 in prezent au mai fost descoperite_tigurirre la Brad undc sunt 'l'hraco-Dacica, VIlt, I -2, I 9t17. p.105- 106. 2s ! t.]rsachi. ()eraka io, ira )n ta Britl. . :r-'. i-, Brr,j
  24. 24. Capitolut l. FONTES ARCHAEOLOGTCT 23 --2- o1 )12 6 s/ I 2. I -:l ' /z /. a1 ..e g 6783 o-- . .i..4 u'i;e -3 -;)-- s (_J l"' PLAN$A VIII: Brad (com.Negri, jud.Baciu): pJanurile sanctuarelor. I - circular: 2 rectaneular. 1-profilerdmase; 2-zondculutuialalE(uitdi3-dcranjamentel 4-urrredepari:5 zonncuicnupu tlnE: 6 - ginfuiri de perete (apud V.Ursachi).
  25. 25. r I l DtN tsToRtA cuLTURil $t BELtctEt GETO-DACCE _ . Acest ldcag de cult circular igi gasegte analogii in spaliul intracarpatic gi in afara lui. : ---_ ...-?.....- Sanctuarul rectangular. Deosebit de interesant este faptul ca sub aceastd construcfie la 0,65 m a fost descoperitd o platfornrd dreptunghiulard cu latura lurrgd de l4 m qi cea scurt$ de B m, orientatd ssE-NNV. Platforma este constrlrita din pim6nt galben bine bdtut qi ars pdnd Ia roqu. (Pl. Vtll/2). Sdpdturile au dus, de asemenea, la constatarea cd edificiul rectangular a avpt doud faze de utilizare. In cea de a doua fazd construcfia absidatd folosegte numai o parte a platformei de lut. Absida are punctul curburii maxime pe latura NV.gi arheologul care a cercetat-o considerd cd a fost confecfionatl numai din lernn. Aceast[ construc[ie cu absidd estE un sanctuar rectangular. Descoperirile din arnbele complexe sunt nesemnificative sub raportulobiectelor cu posibild destinalie & :1", fE t't r-?- cultuald. Desigur, succesiunea sanctuar rectangular - sanctuar circular nu poate constitui o bazd pentru generalizdri de ordin cronologic pentru evoluf ia Idcaqurilor de cult geto-dacice. Ele pot fi contemporane in spalii apropiate sau chiar in perimetrr.rl a- celeiaqicetdfi. Inaintea exploririlor arheologice, cel care avea sd intre in circuitul qtiintific ca cel mai nordic sanctuar geto-dacic, situat la locul numit ,,Pomirea", satul Dolinean (r.Hotin, Ucraina)2e ardta ca o mdgurd aplatisatd cu diametru I de 22-23 m qi cu indlliminedepdqind 0,35 m. (Pl. IX). Pietrele descoperite la suprafal5 gi in apropierea mdgurii au determinat-o inilial pe Galina LSmirnova s5 considere ridicatura de pdmdnt un tumul, pe care l-a cercetat prinindepdrtarea pimdntuluipe sectoare. In stratul superficial au fost gasite bucdfele de cdrbune, arsurd gi cioburi corodate. in uneie por{iuni, deasupra argilei au putut fi observate mici ingrfunddiri de pietre. De-a lungul marginii exterioare a ineiului de argilS au fost clescoperite gropi. dispuse reguXat, cu resturile unor st6lpi care au format c6ndva o colonadd circular5. In afara cercului de stdlpi a fost descoperitd qi o irnprejmLrire ,Je iespezi cle piatrd cu lalimea de aproximativ 1,40 m. In sectorul sud-vestic imprejmuirea este mai putin deterioratd decAt itr sectorul estic unde au rdmas doar pietre izolate. Au fost grsite pietre qi cdtre interiorulconstruc{iei. o parte a pavajuluia fost distrus cu ocazia inmonnAntirilor, dintr-o epocd ce nu poate fi precizatd din cauza lipsei inventarului, oricum insd ulterioard functiondrii sanctuarnlui. Conturul gropilor a putut fi stabilit cu destulS claritate. Numirul total al gropilor de stdlpi, notate pe plan de cercetrtoare cu numere latine este de 36. G.l.Smirnova a constatat cd unele gropi ar-r fost placate ctr pietre pentru a fixa mai bine st6lpii. Inelul de culoare gal[en deschis este intrerupt pe latura esticd 9i vestica. Diametrul suprafelei circulare de argild este de 2-2,8 m cu o grosirne maximd de I 015 cm. cu pdm6ntul adus din altd parte gi cel scos din groapa centralr a fost amenajata o platforrnd in interiorulirnpre.imuirii cu piatrd gi a colonadelor cu stAlpi de lemn. 2 ) tl.l.smirnov a, op. c it. )- D
  26. 26. ffi 3acitolul L FONTES ARCHAEOLOGICI -t G ol ,rs ,t- " ..*P st O'" ,fit, : = 'Ss E I{l L:l E 72 i l.? 'N:-' i-_ w r'.A ; E u li;1 llrl ; u PLAN$A IX: Dolinean (r.FIotin. [Jcraintr): planul sanctuarului (apud (i.Smirnova). I - cernoziom: pdmdnt adus: 3 - pamAnt viu; 4 umplutura gropii 5 - argili galbcni; 6 pdrndnt ars: 7,- cf,rbune; 8 - ceramic[; 9 - marginile sdpitLrrii. 2 Groapa centrald este indiscutabil contemporand cu irrprejmuirea gi gropile de st6lpi. ln inelul de argild au fost rezervate clouti inlrcrrrpvt'i pt'rttrtr inlrarao in incintii. C.l.Srnirnova a remarcat, de asemeni, o coborAre in tbrrnl de trepte in partea de vest a gropiinr.l situatd la intrarea de vest. Forma gi con{inutul nu i-au pcrn.ris cercetAtoarei sd determine destinaf ia gropii nr.l de dinrensiLrni nrari (2.8 x 1.75 m). Au fost gasite lragrnente ceramice getice.
  27. 27. DtN tsToRtA cuLTURil Sl REL|GIEI GETO-DACICE Aceastd construcf ie de aproximativ 20 m in diarnetru reprezinti una din ntarile desboperiri ale ultimului deceniu. Este pAna in prezent cel mai ttord-estic sanctuar geto-dacic de forrnS circulard a$a cum sunt Bele de la Pecica (iud.Arad) sau cele din Muntii Ordqtiei 9i la fel cu sauctuarul recent descoperit la Brad (corn.Negri. jud.Bac[u). O fiqA asupra unui ldcag de cult, pentru a rdspunde ncccsitiililor investigarii trebuie sa cuprindd rdspunsurile Ia cel pu(in cele22 puncte, altcumva urtele aspecte rdmAn in sfera ipotezelorlo. I A c. Gropi de cult intre complexele din agezarile geto-dacice a clror destinalie a fost cLt dificultate gitreptat clarificata se numdrd gigropile de cult, delimitate de gropile de provizii sau de cele cu resturi menajere. cult sunt sernnalate in cercetari rnai vechi gi trai recentell in rna-ioritatea agezdrilor dar rnen{ionarea lor n-a fbst sricccdati de incercarea de a le stabili caracteristicile. Accepfia termenttlui ,.groapa de cult" este foarte largi. ea inglobAnd gropi cu ramagilele unor ritLraluri sacrificiale, gropi in care sttnt deptrse obiecte de cult devenite inutilizabile datoritl uzurii. pdrfi ale unor arnena-iiri cu caracter sacru deteriorate ir.r urrna f,ur-rctionarii gi nit rareori gropi cu destirtaIie incertd. Situafia cunoagte bune analogii in antichitatea orientali gi crccidentala cAt 9i in unele religii actuale mdrturie fiind gropile din prea.irna unor sanctuare. depoziGropile - DreaJIna cdrora :. -, ::iaciate ca aseil',i: , retenberg. 1c I -::,. r;.ropole;i le;:-" Fari a subs;i-,: ; , nplerelor ant::'' :i :,:;13te doar in : Gropile -,,. si prin contii.,.: , :rDleele Prezenta r0 l. Locul in carc a lbst descopcrit: a) nurnclc cetiifii; b) satul. punctul: c) comuna: cl) ora5Lrl; e ) judeful. 2. Forma: a) circulard; b) rcctangular6: c) I'. cu ahsid[. 3. Supralala totald a sanctuarului. :1. Numarul de aliniamente. 5. Orientarca aliniarnenlelor. 6. Distanfa dintrc alinialnente. 7. Nurnirui de tamburi. 8. Dimensiunea tamburilor. 9. Niveiul arheologic in care a tbst dcscope rit. 10. Lldiflcat in perimetrul cetltii. I l. Edificat in afara perimctrului cetifii. 12. Rcconstruiri in nivcluri succcsive. I 3. ileconstruiri prinextinderi (inace:lagi nivel). l4.Complexcinspatiul sancttrarului:a)gropi:b)vctre. 15. Materialc descoperite in perimetrul sanctuarului: a) cerarnicit: b) obiccte cle mctal: c) altc nlateriale. 16. Modul de delimitare a perimetrului sanctuarului" 17. Amena.iarea cf,ilor dc acccs. 18. Clomplcxeinconjuritoare. 19. Cronolo-eie.20. t,ocul publiclrii.2l. Alte rncn{iuni.22. Incercdri clc recon- stituire. 3rR.Vulpe gi colab., Raport suntar despre aclivitolea Santierului urlteologic l'oiano-Tecuci 19J9. SCIV, l, 1950, p. 30: ..Concluzia spre care inclin este cd avca scop ritual. rcligios. in lcgaltrra e u sacritlciile la zile inari, fie cu cultul focr-rlui 5i vetre i. atat dc comun in antichitale lir toate popoarcle": idem. Activitatea Santierului arheologic Poiano-Tecuci 19Jr..SCIV. II. l. 195 l. p. 196- 197; ide m$antierul arheologic Poiana-l-ecuci.in SCIV, III. 1952, p.194; S.Sanie. $.Sanie. Cercetdrile arheologice de la Dumbriva (com.Citrrea,iud.lu;i).cerlst, lv, 1973.69-70: I.ll.Cri;an. Ziritlo,-tt" p.1t0-83. 32 R.S..Stroud. The Sanctuari of Demeter and Kore on lcrocLtrinlh. Prelinitturv l?eport, l : 1961-1962, Hespcria. XXXIV, l, 1965. p.6 5i urm. r3 M.lgnat, L'estigiile geto-dacice de la Zvord;lea Si semniJicotio /or, Suceirva. X. 402. cLl i;.. ir-r :: : : Radu Vu.r; - ' -.1:l'i Cl.Ltee ei:ll ' ' , ,Ll -' ..:rr =-'.i - .. lrar e it'rtl- i ltlso!ili.. .:: so - : ':= : lare' ' A d Vetre de ct in agezdrile dacice numdrul acestor gropi nr-r poate fi considerat e.rag:erat de rnare in raport cu cel al gropilor cu restttri mena.iere, a celor pentrtl provizii ;i a incercdnd si gdseascl o explicalie plauzibila in legatura ctr destinatia gropilor cuprilejtrl sipdturilor de la Zvordgtea (ud. Suceava)i-l ' -. -::ziillt''. tare ale sacrului pdnl nu demult venerat32. de epoca dacicd d=-escoperite .. La Dumbrai t "'* Tr -l- ' : '.:zarii S I1 de c'--,: cle gropilor de vatr6. p;:.:' :-rr a locuintelc r tiit/iilr-a 1, -atrl a:i3 a ). ; iL,. Ea Pill..L ;- ) ' j:l: 3 SllllPl=:-- . a P-ste utl SiI-: ' -.::: tlcea tl.'; '.. :- .: cit reprez::.i: se l, Cele m3: :-:, J: potcc':r 1 I - !.
  28. 28. Czpitolul l. 27 FONTES ARCHAEOLOGICI :n preajma cdrora nu au fost semnalate gi locuinle , M.lgnat mentioneaz5 complexe 3preciate ca asemAnAtoare (Sf.Gheorghe-Bed ellaza, Orlea, Bratei. Sighiqoara ietenberg, Moigrad, Oradea-Salca etc.), cdrora le contestl parfial caractertll de n.cropole gi le catalogheazl drept.,cAmpttri de gropi rituale"' Fara a subscrie la concluziile sale sau a adduga noi ipoteze asupra destina(iei ;opplexelor amintite, precizdrn ci noi avem in vedere gropile cle cult (satr riltrale) situate doar in perimetrul aqez[rilor, indiferent daca ele se afl5 irr irnediata apropiere a locuinfelor sau sunt la oarecare distan{a de ele. La Dumbrava am relevat doar existen{a gi grLrparea lor pe latura sttd-vesticd a a;ezarii S II Tr 70, cum se poate observa 9i pe planul pr-rblicatra. Cropile de cult se deosebesc de pLrlurile rituale atAt prin modul de amenajare ;it gi piin con{inutul lor, ofrandele suge16nd mesajels cdtre alte dornenii. l-a fel 9i c.-,ripiexele cu destinalie rnagicd din alara locuinlelor, aflate in dil-erite puncte ale i;ezari i16. Prezenla in gropile de cult a rlmSgilelor de vetre a fost retrarcatd incd de profe:,-rrul Radu Vulpe. Considerdrn cd aceste corlplexe erati destinate ir: prirnul rAnd. n-ar1 putea afirma, deocamdatd, cd in exclusivitate acestor fragrnente clc vatrd. La Durlbrava intr-urr caz bucdlile de vatrl erau depuse pe dotra rAnduri cll oarecare grija insolite qi de alte of,rande de la ccrenroniile inclrirtatc foarte probabil Lrnor ;u lte solarelT. A d. Vetre de cult I 1 . Vetre.2. Formii $i tlestinalie;3. Rusptintlire;4. Ornantente, sentnific'ctlii, denunrire. l. Vatra este o sllprafaldneacoperitd. uneori special arnena.jatd. pe care se face lbcul. Ea putea fi situatl sub cerul liber sau inclusd in peritnetrttl urrei cottstructii. Vetrele simple sunt atestate inc[ din epoca paleoliticl iar acele complexe._din treolitic. Peste un strat de pietrig gi fragmenle cerarnice era aplicati lipitLrra fhtuita pe care se {icea focul. Multe vetre aveau gi gardinS. St-tt.tt cttnosctrte de timpltritt 9i vetrele cu reprezentdri plastice, yetrele alter.ir't agezarile epocii bronzului au lost gIsite qi vetre pe suprafa{a cdrora era incizat utr decor forrnat din cercuri cu volute cu clari semnifica{ie solard38. Se poate constata agadar, cd pAna ilt epoca dacic6, vetrele, atfit sub aspect utilitar cdt qi de cult. trecuseri gi in spa{iul getic printr-o evolutie multimilenara. 2. Cele mai numeroase vetre din locuin{e au o fonnd circulara. de elipsi satl nuntai de potcoavd qi rectangulard. Sub crusta lortnati de lipitLrra arsd gi pietrele de ra S.Sanie, $.Sanie, op. c it., P.69. Un cult al apei sau un caractcr lunerar. 16Gh.Bichir,'Manifestations de caractire ntogitlue et cultutl che: les corpes,l)acttt-;r-S.. XVII. 1973.p.246-253; S.Sanie, $.Sanie, ,Senni/'icutin unui nic conrple.r urhaologic din ttse:trreo tlacicti tle la Dumbrava (com.Ciurea, jud.tasi). Cerlst. XIV-XV. l9ll3-1984. p. l3l-136. 17 A.Audin, Les/ites solctit"es. Essai sur lu re ligion prinzrtil. Paris. l9'15. p.2 5i urnr. 38 K.Horedt, Die Ll.ietenbergkulmr,Dacia. N.S., IV. 1960. p. 107-131 35 .
  29. 29. DIN ISTORIA CULTURII QI RELIGIEI GETO-DACICE 2A rall care all scrvit drept temelie rrctrclor sau doar la confcclionarca garditrclor atr fost gasitc adeseori vase sparte ritual la londarca locuinlelor- al ciror sttflct cralt considerate l'etrcle. Tot pe vetre crau depuse olrandc. Vetre au mai fost gasitc qi in afara locuinlclor in incinta sanctttarclorie dupa cum un tip de vetrc arplltea fi consideratc 9i acclc tt.slrino din nccropole. ,., ,-:'.. r-<.". ,l ' t :--- 'I..:?. :, r,'1: ' " .'',i :;l . ",, ,,, :.1' ;,:i" i-l 1 '1 ,:i't .' t:.1 j''1't'l' ,ri ,.'./,, ,.t'/ lA ';//' '1 PI-AN$A X: 1 Gritliqtea Muncelului: sculptLrrd in pialrd rcprezentirld un cap de pasirre (aptrj 3 Vlirdict'asca (jud.IIlbv): vattd oru:, FAntAnele (corn.Suhaia. jud.Telcornran): Botogana (Lrd.Sucear,a): liagrncnl de vatrit ottlanrcntali:t (apLrd. S.Te.' mentald (apud G.Trohani); dor). C.Daicoviciu);2 ,l reLILCri$an.'Ziritlat,u. p.100. fig.38 la Pe cico; ]Jtitco l)ctuntnci. Piatra Ncanrt. la Satrctuartti s[pitr-ri arheologice clcctuatein anul ]980 d(j S.Sanio qi V.Mihr'iile scu-llirliba. L. l;1.:. : -r ': , ii. 1) -- 1 -. .. 11. ". ,l .. ' -'. ::. i-
  30. 30. T Capitolul l. 29 FONTES ARCHAEOLOGICI 3. Vetre gi mai ales fragmente de f5tuiald gi crLrstd paslrdnd o interesanti ornaj.ud.GiLtrgiuaO, BucureStimentaf ie au fost descoperite la Popesli(corn.Mihaileqti, (llfov)a3, Poiunu (iud.Galagi)44, qi Popes'ti-Leorclenia2, Vlciclicectsca lit "i'iia+t Botos ana (f ud. Suceava;45 1el. X l'3.4). Descoperirile existente ar putea indica o rdspAndire tnai illsemllati irr Cirllpia RornAnd gi sudLrl Moldovei. f6rd a lipsi insi din alte zotte. 4. Asemanarea partialS posibil aparentl. a tlllor motive clccoratil'e de pe tttt tnozaic callatian cu cel al vetrei rituale de la PopcSti (-iud.Argi:;) a constittr it pLtnctttl de plecare gi materialulde baza al unui articol carc-gi propllllea sI reliel-ezc trrl asp.it ut influentelor elenistice in cultura geto-clacictia6Schimburile comerciale, apoi vecinltatca. conflictele. relatiile pagnice. acliirtiile cle protejare retnLinerittri irlpotriva urtt-.r itratnicriaicoioiriiklr grr:ce;ti etc. atl avtlt drept urrnire mLrltiple colltacte 9i inlltte nlc'47. Desenui cunosclt al ornanrentuILri velrci r.1e la f']opegii rttl 1"loati: f i sigur l'cliii'ac'" cr-: ".i.lt<-:tiv ilc r';,ilLrri"+'l tat cu reprezentarea,"rnotivuiui grecesc li tliaz:ilril,tl''"-ii; ()!"nament atAt cJe frccvcnt irrtAlnit pe nrozticuri. I)e cottll;i".ll ri:clatlgtiiltr al v*trei ilc ia popegti apar..cir!igcie". segrnenl* ale, ..spir;tiei alr:r'gitoare"'. fiirl I crciLtcie lotal ". posittiliiatea ca ele sii iiLrstreze seriide *counl. r.lc Lrertice ."iliirligcic'" ilpar ca orlanlent frecvepI pe e;crainica coriuticir-t(' cotttiltLlilltd .tl fi; 3[c.:tiitc;i pc r:eratllica din sccolelc urmitoare. Agaclar. itu eril absolut trece:;rtl'ii r;ttllol$tcrea itt.itattrcttlttlLti de pe inozaicurile greeegti. cacispirala tr ibnnat /re rnurr in spafiulgelic (I'}1. Xll2)" lre rie rrrilelrii tlll orilitlrellt co- Foarte probabil ca reprezenfarea de ilc vatra de la Popcgti sii aiba in cctrtiu ideogramapetrtru an ctr cele zl attotimptlri ;i tic o parle 9i cealalta" soarelc 9i ittna' seiniiitjcend eternitatea. unul riinlre crlrcruri Ireccsitind a fi cornplctat ctl razc. Celc patru serlne centrale pot sernnifica de asel.nenicele 4 eletrcnte ca 9i cii'ra ctl llLlir-;ere egalc pare qi impare, a cdror surnl este 10, eSenla trttitror ntltnerelol'stlcccsive. Avansam aceastl ipoteza cleoarece constatdnt cI tbrrna 9i dirnensittniie fbarte a0 I{..Vulpc. glntiertLl arheologicPopeSti.Maleriale. III"1957.p.23:};i fig. l8/2.p.238. S.Morlntz qi D.V.Rosetti.lltrcureStii de oclinioard- Buctire ;1i" 1959, p.29. a2M.Turcu, Notc orlteologice pe;antierele cle conslnrtlie iin []ut'ureSli. BucurcSti. VIil- 197 l. p.89: eadem, Geto-docii, P.86. 1r G.'froh ani, Raport asu;tra s[tpdturilor arlreologiL'e t.f e('lt!ote in a,se:creu ge tt>doci'-a cle lcr ar t.ldcliceasco,jud.Ilfot,inanull973,Cercctau'iarhcologicc.l.197i.p.175.fig.2. p. 194-195. lig.3' +1 R.Vulpe qi colab., $antierul arhe!ogic i'oiorur!ccrrri. SCiV. Ill. i952. a5 S.l eodor, A;ezorea de epocci La Tdne tle la llotosttrtLt. jtrd..Sucea,-ct SCIVA. l1- 2. 1980. p"207,frg.|6114 qi p.20s. ilg.1713. Prcsupunem ci poatc 1l cruslai cle la o vatrd ornamerllirtd. 16C. Iconomu, llnasTiictal in/luenteielenistiteittlttmeageto-tlacicci.Clerlsi.Xl, 1980.p.229247. 47 D.M.pippidi. DlD, I, Geti ;i grec'i l0 l)tLn[tretr tle ,JoS rlin c'ele moi t'cChi lintpuri cucerirea romanri. Bucure;ti" I 965- p. I 39- I 87. a8 R.Vulpe, $antierul orheologic Popesti" N4atcrialc' lll' p 231' ae C.lconomu, op.c il., p.23(). pittir soW.W.Rudolph"llPi3 l0: ALttkonittkl'li.r.fi'ontllaliois.llcspcria.'15.3. 1976.p.2'i-l-lig.2a' lu
  31. 31. J_ DIN ISTORIA CLJLTURII €I RELIGIEI GETO-DACICE apropiate de un pdtrat al vetrei. irrpar{irea supraltlei sunt elenretrte apropiate de ilustrarea georneirica a aritnteticii gi misticii trtttnerelor la pitagoricieni5l. O altn pr''r .::,: : : ;.,1I)sa'.t alter:-. i-': :: -:i.,de poati il ']..r - - : . ; -. j:stinaiia ;it ".,"-: -: : :Liie ia perne:--::.: j . ; i-stin.1tii ca'r1.,":-a :' :-::-.i:'rl a.lrila::l--.- : -. :-" A e Puturi rituale Repertoriu . PL,AN$A XI: I bucati dc vatrii 5r [r.Enriciucs;i (i. dc Santillana. l'r'thugoricicn:; (.t l';ledts.l'aris. 19J6. p.22. 1i 2(r-30. Itcptc(-arc'cldri urlrcrtlrigii.a yi sitpitltrri tlt cle la'Finiinclc-Zirnrricea (ll.N.'lalccscLr. 1,l.llabc;. zcntirile sulvgre lo F-antanelc. SCIV. 2" 1968, p.2lJ3-29 Stuc.lii. l) gi Zirnnicca (1. Ncstor. .irltittrrilt le lu Ltntnici',tqi lig.7). Vclrs ascntinl-rtoarc cu ccailc la II, 1949. l. p.l l6-125; It.Vulpc. .1Se:ari gctite" p.25 Vladice rsca au titsl dcscoperile in contplcrc flnerarc. ,1, ,, -.: ( ; a :- ''. =l
  32. 32. Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI 31 O alta problernd ridicata este cea ref-eritoare la denumirea de vatra ritualS (de cult) sau altars2. Orice loc in care sunt depuse plrti din anirralele sacrificate sau ofrande poate fi un loc sacnr qi nu in rnod obligatoriu altar. Incertitudinea in lcgirtr-rrI cu destinafia cultualS a vetrei poatc constituiun elerlent care. alSttrri de uz. si contribuie la perpetuarea numelui de vatri cle cult sau vatrd-altar chiar daci are qi urreIe destina{iicomLlne cu altarele. Fonna patratl constituie un argunrent suplirrentar pentru caracterul cultual al vetrei. I A e. Puluri rituale Repertoriu . I Brttd (com.Negri, j Lrd. Bacdu). V.Ursachi. Cercetiirile orheologice de lo llrod. Scsiunca ;;tiintilicir a N4uzculLri cle arhcoiogic Pialra Neam!. decembrie I 982: idenr. 7-urg i da,- u.... p.80-83. f i-u.2.1. 2 CioldneStii din Deal (jud.-feleorrran). M.Pctrcscu-Dimborita;;i Silviu Sanic. (?rcetriri urlteolr.tgict"in d.l(:ur(Li st,lo-dacit'[r de ltr Cioldnestii din Deol {-'jud.'l.eleormon./. ,rhN4old. VII. 1972" p.2-57: M.l)ctrcscu-[)irrbovita. l)escoperireu de yose docice de la Ciolirne.slii din Deu! (jud.'lblcortrtttrt).it'r ltt ntanrrtritutt C.Doico,-iciu. Clui 1974. p.286: S.Sanic.l)in religia (lll). p. 127-l2lt 3 G hernt iine,s/i (com.Banca. j ud.Vaslu i). V.l'alade.Unpul dinsetoltrl ol ll'-lecte.n. la()ltt,rnttitt(Sti.cont.P,(tncu,.jud.lir.v/url.SClVA. 29,3, t978. p.401-422. 4 StrLlu IeSt i (Bucureqti). M.Con::tantincscu. [,'n put din secolele V . 3l. l. 1980,p.119-151. tl-ttt ,'.n. JL.tt,,1',1'11 l,t .rr,irtl,)ti (Btrtrtrt;tit.SCl- Sipiturile arheologice desfhgurate la Ciolanegtii din Deal in anii 196.+- 1965 au altele, Ia descoperirea Llnui tip dc conrpler arheologic care nu nrai firsese ce rcetat pdnd atunc i it.ttr'-o agezare geto-dac ic d, - y t ul3'; Cornuna CiolSnegtiidin Deal.(ud.Teleonnan) se atlii situati pe cursul mi-ilociu al p6r6ului Ciinelui, in cAmpia dintre Olt qi Argeg clrnoscuti suh nurnele de Gavanu Burdea. Agezarea geto-dacicd, cLr o sLlprafa!5 de apro.rirnativ doui hectare, se afla pe o formd de teren pu{in ridicati (circa 7 m) fiind rnarginitii spre sud gi sudclus ?ntre Lr 1 . vest de p6r6ul Cdinelui gi Valea CliinelLri gi spre nord-est de pArdul Ududuia. Sapd- l9l0,privitoare tnrilearheologiceauduslaconl'irr.nareaunorinfonira{iidinanul la existernta unui pu( in care au fbst descoperite mai nrirlte rinduri de vase suprapuse, a$ezate deci, nu scdpate sau aruncate. Pululsolid construit, de formd rectangulari (Pl. XII gi Xlll) cu desclriderea interioard de 1,54 1,61 nr se lrai pdslra, pe o inal{imc de ap'roxirrativ I ,20 rn. pornind de la adAncirneade 4,70 rn lata de nivelul actualcle cdlcare. Datelc qi Inateria- - s] C.lconomu. oit.c' il.. p.243. M.Pctrcscu-Dimhovita,si Silviu Sanic. C'erc'ctriti urlieologit't in Lt;a:oreu gtlrt-tluc'it't'i de lo CiolaneStii din Deal Qud.'l'eleorntan.). ArhN{olc!" VIi. 1972. p.2J l-258. 53
  33. 33. DIN 32 tsToRlA cuLTURtt €t RELtGtEI GETO'DAC|OE ale interesanlele cunoscutoprin sdpdturi au permis infdligarea multiplelor.aspecte tului complex, precum;l-prUti"ut", lotulrri d. rut. descoperit intArnplstorsa' Capitolul l. FONTES it lnvc:rtantl Pu!u1u fragmente ccramic.- ; sidcralii asupra ac.si I)l,AS,^' XIIl Cillinr i clin ghizd 5i vasc dcscoPLAN$A XII: Ciolinegtii tlin Deal (iud.Tcleorman): putul votiv: scandtrra perite in interiorul Pu{ului. ii *nrrrirmC.onslantini Doicovicitt'Clu.i dcschrs. - Vasclc aparitrt::l lustrui llc!Iru s;-l'ri i.J its!- bitrotlcClll;1 ... ini cr-r tttai -tIt^':-, :-, dLil cii-cprt silil llla.,'.:. c 5a M. petrescu-Dimbovi{a, Descoperirea de yose docice tle ltt CiotdneStii man),ir ic>i . h 1.,. '- strl eaictriLt nrli 1974' p 285-299' din Dettl (iud'7-eleor- s:til lrlcltr. asJ a.-:
  34. 34. l1 Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGICI lnvcntarul pufului din carc cunoa$tcnr 2ll lasc lucratc cu n.telta gi la roata. 250 fragmente ccranlice gi o bralara dc argint cu capctclc inhquratc pcrrnitc ulrclc considcralii asupra acestui tip de complcr (Pl. Xlll). [Tilo Viilt' I-lo flffc YX{ l-v ln :n ffii o-*]cm SHa / /: {. 1 ' i,, ,:, ' 2 -l i (. i Irl-AN$A XIII: Ciollne;tii din Deal: prolilLrl scc!iLurii crr putul voliv. a hlrnrtts: b sol calcrtirtsol caicniudeschis(dcraljarnclt):d rrisip.e sol culstriupictril. 1' nisippictri;.ir. soi calcrritr r: nlti dcschis; h hunti: i lcrnn. l-8 vaso;i vcrigii dc utgittt dirr rrtlcrroltrl lirrtrinii. Vascle aparlindnd unci catcgorii lucratc cu ingri-iirc. au ca clcrucltt caractcristic lustrul ltcgm sau ltcgnl-cclluqiLr la cxtcrior. Au lost rcrttarcate ltrntitoarclc lbrntc: r asc bitrouconice iu fonnii dc umi. cu nrarginca rislrirrl.ii qi f;rlctata gi ltrnd ittclar: cini cu urarginca raslranta oblic. crr toartii din bancia rcctartstrlari itt scclittrtc. ltrnduldrcpt sair inelar- cinicu gatulcilindric inalt- corpLrl bitrortcot:rc. ltrrtdtrldrcpt sau inciar: rasc bitronconicc cutlsui lorti- trtal'uirtca rnslianti obirc. ltrrlelLrl c'lrcpt
  35. 35. t DIN ISTORIA CULTURII SI RELIGIEI GETO-DACICE sau inelar. Noile descoperiri adaugi la rnullirnea vaselor cu litnduri cu turtbo ttccentuat, vasul lucrat la roatd cu partea inl'erioara emisl-ericI gi firnd inelar 5i ulr vas miniatu16. Modulde construire a pulLrlrri. arnplasarea irt cuprinsula;eziirii. calitatea qi unilormitatea coloristica a vaselor, veriga de argint. laptulca au lirst depttse toate laolaltS, conferd Lln caractcr cleosebit conrplexulLri de la Ciolanegti. Pulul (7rlr/err.r:) nu pare a fi doar o obignuitl arlenajare a unui izvor (frn.s), desltrl de rarc'gi acestea in acea epoc5, ci un putr r,o/i r'. Absen{a restttrilor Llnor crel.natii gi a oaselor in gerreral ne-a determinal sd consiclerinr inrprobabil caracterttl tirnc-rar al contplexului, asenrdnitor in parte cu nurneroaseprtturi.filnerurc gi ritualc din Callia55. Pugulca loc care reuneite trei din importanlele eletrente cottstittttivc ale ltrrrtii (parrAnt. ap5. aer) ocr,rpd un loc irrsenrnat in cultul Irultor popoare gi c1e el este corelatd o bogatd rnitologie. in cazul complexului de la Ciolanegti. apropierea de api, chiar posibila trtiliz-are practicd iniliala, face plauzibill ipoteza ci ol'randele clepuse aveatt in vedere o divinitate a apei. Complexulde la CiolSnegtiidin Deal. datat intre slargitulsecoluluial II-lea gi inceputulsecolului Ii.e.n.56 este cel rnai tinrpuriu intre cele cttnoscLrle (gi ptrblicate)inspatiulgetic. Cele delalJrod (11cp. l),Striule.;ri (lfep.4) Si(ihcrrtttittc.yti (Rep.3) flind diferite ca aspect, dir.nensiuni, invcntar. clatare, posibil qiclr de-stina{ie a ofiandelor. Un cult al izvoarelor. al apei, al rArrrilor au avLlt toatL' popoarelc' inclo-etrr'opetle qi vor 1i avut gi dacii. Daca existrerrta la geto-claci a uneicl ivinitirti cchivalente ltr i Foir.r qi a unei sdrbltori ca Frmtinuliu sunt dcocantdatlt ipoteze. fbarte probabil ca nurnele rAurilor sau a izvoarelor unor rALrri si li lbst nurnele unor cl ir,'initiiti alc apei, aqa cunr inl6lnim in lumea celticii satt rotttani'i7. Capitolul l. FONTES gi cel ntic de 8.5 nt era ia. la adancirtrca rttcd;l mare d ivers itate : t-'a-<e sticlS qi o moneda de A f. Alte complexe de cult intre descoperirile arheologice care eventual ar putea fttrniza noi elentenlc asttpra unorculte gi credinle ale geto-dacilor un loc deosebit prin ditnensitrne;i inrctrtar il clcline cea de la Conlegti (corn.Davidegti. -iud.Argeq) Lrnde. la locttl trtttt.tit ,.Lacul lui BArci" a fost cercetat in anul 1973 un interesant conrplex5s. C) suprathlS de forrnl oval5, cu aspectul unei rnari pcte de cenugi. cu dianrctrul ntare clc 13.,5 In s5 N4arv l-arrien-l)ulcr. Le puits.fiutcroires tle Let'tour"e (Gers)- N'lS,N'l tlc ll I]rattce. XXXVlll. f 973.p. l9-6tl:.1.1).l,ctit.l'uitsetJbssasrittrclst'nOotrlcl us,risl'a-ren4tla,le Blit:sbruck(,lrtstlle). Mosclle. l9lltl. 5b ,lcntincm propunerca prilind datrrca in linritclc cronologicc arnitrlitc a ccratrricii tlc lip L-iolnnc5ti.[)rol.M.l'etrescu-[)irnhovita. rt1t.r-it..p.294 ..nrti curiittdinaclottaiLrntl-tlatcasecolLrlrri II i.e .n.". [).Baatz. i,rl. Bruilnen- l?eollexic'on dt,r ecrntonist'lu:rt,lltt'rtuttrsArtrrrlrr (cd. Il.t]cck. II ..la n kulrp.K.Ranke.R.wenskus).[]crlin-N*r,York. l9lll.lv.p. l-ll:.l.dcVrrcs"1-zrrcligirtn.lt I2.l: M.(irecn. St'nthol antl lntuge in ('eltit lleligious.lrl. [-otrrlra-Nc* York. p.39--10: ('.Vaillat. /-t' 57 'l'ihrt .f lctrve tlL l?,trttc rlrtrts I des sotrrces dtrns lc Outrle anlirltrc.l'aris. 1932: .lotl lc (lall. l.e r1aitl ([)rclircc dc Ch.[)icard). I'}aris" 1953. p.VI. 36. '15. pass. 58 Al.Vulpc. [;.1)op':scu. Iinc corttribuliou urchiologiquc i l'ituLla dc lu rtligion tles (iato1)acr:s. !'hraoo-Daci ca. 197 6 " p.2 l'7 -226, :r Materialele eerlmi, unor vase lttcratc ctt t:i. intregirii vaselor. La est de aceasti FJ gdsite rnai mult.- obie; pinteni, 5 fibtrle de fier sticli etc.. iar irr apr.'pi Iui Meniskos Filotas. I cerant icit dttpi cttrtt t::. a,.1-r rrlt.r; 1., 'irrccputttl dorrrrrici li' : " racleristice seco lc- l.'r I I Carc poltle ll:ill:'-. rilc. , l.Vulpc >i E. P,'r. rnult de 3 000 dr- rrare . ipolezlr crtrlclerttl ti i :'.:: avansatc a (3 Ill J j j rnagitclor ttttei c:r:':: tbst irtcirterale itt rii ','. locLr I descoPeriri i tri: l Dralttn pantl intre caracterjsi i.e.n. de geto-daci. Se poate I A;- prcsrlFtiili dc dcputterea o lirrr J -'i vate. Deocatttdata Iltt 3 a doua parte a tttii.-niul Suhl irr i irrd ele g::'-' Ii.Popesctt gdsesj un. Gullico. VI. l6) ;i Strr cd. Ei presupun ca sacl rnen{ioneazi ce ilelliril tirnp. ei considera ci s Moigrad. Sighiqoara. S [.a Con{egti au tc.t asociate cr-r piesele de justificat a se.i-tl ..stipat)i a attitnalelrrrVro 0r1i-itJv)6' '. tol c; l: pare 5e 60 , '. ': lbitlenr. p.213. D galo-duc'c de ('ortteStt Wernicke. ..1 y1; i,;., _ 1
  36. 36. Capitolul L FONTES ARCHAEOLOGICI gi cel rnic de 8.5 nr era succedala de o lerrlila de plrrrint ccnu$os ilr crrprinsLrl cl-ireia, Ia addncimea lnedic de 0,2-5 0,i0 rn. au lbst gisite nratcrialc arlreologice dc o mare diversitate: oase calcinalc. f ragrnente ucranr ie e . picsc rrrctllice. obiectc dc :ticia 5i tl rnoneda de arg irrr. Nlaterialele ceratnice. liagtnenlale. cu rrnlre dc arcie re sccundari. aLr apartinLrt Llnor vase Iucratc cu tnAna gi la roalii. E":istil posi'nilitatca statriliriilbrrnclor nu;i a intregiriivaselor. La est dc ac-c-asta patd cenugoasii. pc o srrpra[rlii clc apnrrirnlrliv l-5 rn.1.:r. aLr fbsl rrrai multe obiecte intre carc: -15 vijrfirri dc sirs.catii: l2 rtrici crrtitc clc llcr. 5 -easile piltteni. 5 fibulc de fier. I I cr.ric dc [lcr, Lrn incl de brorrz. un l}agnrcnt cic briturir dc sticlit etc.. iar irr apropierca lor. o drahniir cle I)vrrhacliiLrnr. ctr icgcnda nragistratLrItri Meniskos Filotas. Accsle pic'se nu prezintu irrnru alc arricr-iisrcirrrriarc prccutrl ceratrica dupi cunt llu pol ll cunstatatc urnrclc l'rcurrr:i ardcri pe locirl rle ptrrrcrii. Drahnr:r dvrrhachiani are o clatarc clesttr liJc largli crr lirnilu inlcriolrra i-rin,i 1. irreelltttrrld0rrtrrici ltri,rr::uslrrs. ['rrcle liir..nrrule Letlrr1)iec e|:r|lilr rrrr0r ,1:e e itracteristice secolclor I I-l i.e.lr. Carc poalc fi scmrrificatia acesluiobiectiv? Arheolosiicarc au ct-cctrurt shpitLlrilt. Al.Vtrlpc si l:.Popesctt- sLtbliniazii cli dr.rpi analiza riralcrialri luiostcologic (rnai rtrLrh de -l 000 de oase calcinatc). cilrd a losl rc'rnlrcatri lipsli lotrlir a oas,,:lorulnlne. ipoteza caraclcrtrlui firrrcrar alconrplerulrr i a ii,st lliiniirlrl;1;''. [ ]rlr ilirrfrc ipotezelc ilvansatc avca in vederc ca obicctivrrl prczcnlat s;i l-i rczLr lltil ri in lritrttrrlrrca riirttilite lor urrci ccrcrnoniicle -cacril'iciLr si a urrci oll'untle colective. Anirnulclc;rrr lirst irtcincrate in al1 loc. vasele sparte in cursul incine ratriei" apoi. o plrric. clepuse in locuidescopeririiodatii ctr enrirrtilcle obir'cle'dc sticli. [:.risla o sirnilitudine ll'apanti itttre caractcristie iie constalutc 1i ritualul llrncrirr practicrrt din scc. VI-lil i.c.rt. tle !clo-tllrr'i. Sc poale presupullc cii ccrctnt-.rtia conla inlr-rin banchet pc locLrl rLrgulrri. Lrrrnlll de cie puncrr:a oflatttlei irtlr-un loc :;pecial ales" urrrlc sc rlcsliyrrr.arr r ilrraltrri adet:vatc. [)cocartrdati nLr au fbst clcscoperite in apropicre vc.ctigiilc r,;'cLrnr,--ilr;eziili din dotiu pilr'te a rniic-nir-rlui I.i"e:.n. Strbliniind alegcrea locLtlui de deg.rutrerc. in pritlLrrc linsu rrrr lac. Al.Vrrlpe ;i [:.1]opescu gdscsc uneic situa{iiapropiatc dc e:cie rJcsclise clc ('uc'sar (D,., l}t, llo i-iullico. /1. 16) gi Strabo (Gcogruiiit.lV:1. ,5) asupra sacrillciilor tlin iLrnri"a ceiiica. [:i presupun ci sacritlciilc pi otianricle ar fi ptrlrrl li pcrrlrLr ..lrtcmi.s-l]olrlr.r. clai Inen{ioncazil cI irentru monrent. aceaslti ipotezli este insLrficicnt fi:rrrlatI. irr acciatri tirnp. ei consideri cA s-ar irnprrnc rcanalizarca unor conrplcre ;rscniirrri'itoarc cle !l a Si gh goara" Snago.r colts itlcralc nt onrr i n te. Contegti au lost glsite oasc dc or,'iclipr'inc. polcirre. hovinc. cabalinc e1c.. asociate cu;riesele de ofiandi. in prilrrrrl nirrtl cclc.l-5 r,'allirli cic si'igcatii. lrstttleu parc jLrstilicat a se corrsiclera ca ccrcnro;ria sacrillcillll cru ai-ilcsati'i zcitci.-Jlr.,lri.t" ".stipAnii a anitnalelor", in prirnul rind" c|ir nu e-xcltrsir'" cl in nrurrti ;i pitirrri llldrvrcr 0rlpdv)60, to1 ea fiind ;;i zeilir a vinr.rtorii. Mo i gracl. i 1,a 5') lbttlt,nt. p.223: I).Nicolacscu-l'lopStrt-- ('ott.;i,lLirtitittts ttrttltrrltltf qryi1| rr.s.r'rr'l t'n.t'ntf)f galo-dat'e tle ('orttcsti /corn.l)oritle.yli..luil..lrgtlt.lhrlrcr,-l)ue ielr. i97(r. p.?17-i.i(i. "o 'crnickc. ..l i'! c t rt i s. I{t:. I l.- lituttpurt 895. r:oi. l.l.l.l. 1 L' t'itu(l
  37. 37. DIN ISTORIA CULTURII SI BELIGIEI GETO-DACICE Dar Arteruis era o divinitate cu loarte rnrrltc atribirtc: zeiti a crc-Sterii platttelor. apdrdtoare a.copiilor gi tinerilor. zeili a mortii. a rizboiului. a calatoriilor. a izvoarelor termale, tdmddLritoare. zei15 a Ltrrtii etc.6l. De la Ilcrodot (V. 7) cttnoagterrl 'lot pozilia deosebitl care o aveau la traci divirritltile lre.s, Dion.'.to.t 5i lrlcrni.s6l. Herodot (V 7) identifici pe Arterui.s cu Bendis6i. T-eita tracicd nu avea probahil mullimea atributelor A rtern idei. irr situalia in care, s-a dovedit ca obiectivul arlrcolo-eic cle la Cotttr';ti. ccrcelirl exenrplar, nu are caracter funerar, inventarul indreptilegle alribttirea. Prin innttrlfirea unor astfel de complexe reconstituirile vor putea fi nrai sigtrrc'gi contribtrliile cu terttelii rnai solide. Unele aspecte comune cu obiectivul de la Contegti le reilrtilnint la utr alt cotrtplex, de ntai rnicidimensiuni, rnodest gi ca inventar. aflat la Duntbrava (cotn. Ciurea, jud.la:;i) (v. Pl. XI/l). intr-o secliune din zonacentrali a agezirrii. S lll L-70. trtt clepartc de o locirirr!ii de suprafala (L2S-70) gi un bordei (lld.l-70). la adancirnea de 0.80^rr. a apalrtrt conturul aproape circular al unei gropi cu diametrul la bazii cle 0.96 trt. Itt groapir atr fbst gdsite: fragntente de chirpic. cerarnici lucratd ctt llitta gi la roltii. ptrtine forme intregibile gi rlai ales pe.iurnirtatca veslici. oase. dottlt clirltre ele aratt-iatc in forma litereiX Acest mic cornplex ar fi rautas irrtre dcscoperirilc re lativ cor)tultL'. cle tiptrl gropitor de cult, daca, cel care a flcut analiza l'aunei ditr agcz-area dacica cle la Dtrrnbrava (ud.lagi). profesortll SergiLr I Iairnclvici. nu ne-ar fi antrntat prezL'ttla strrprirlzdtoare in Gr. l-70 a oaselor de oltr gi de cal. Cele patru oase untane surrt: un peroneu drept. un pcroltetl ,stang.Lttl fcttrttr stling qi o tibie drcapta gi provin de la doi indivizi clc slattrrit niici. Casele dc citl. ntetapodale gi falanga III, extrenritlili ale nrclnbrelor poslcrioare aLl ltpartinttt trrltri cal tdnar6a. Oasele ttu prezinti ttnlta Ltnei arcleri. P6na in prezent erau cunoscute din ageziri sau necropolc geto-clacice cittttple xe in care au fost gisili cai intregi6s sau par!i din cai('('in gropi ilrir alt irtr,'erttart pir{i de cai depuse impreuni cu lragrnerrtc cerarnice('7. Cai, intrcgi saLt plirti din cal. ot-e- riti ca o ofrandd tunerard, sultt adeseori atestali la geto-daci 5i la nttrlte popoarc ditt Capitolul l. I FONTES Ce se urmdregte seimpunafireami Iui.Ele sunt deosebit bolism alunui anim purtAtor al vielii ;i a Calului. inclleca rat animal al tenebre siei Centrale. i se an calului defunctului t de foarte multi vrer decAt cel funerar.Fil Mater, iar in cortegi taru'i etc.lnilial htoni retrag,,carul Soarel De la civilizatiri, grupuri qi cuiori d ire fiin1d. Multiplele se, ropene, in general. ; ,:alului in plastica ;i to-danubiana (Car al Faptulci la Durn nr6na, forme tipice. Errobabilitate. elem3r Aceastl alEturart scop nii;gic pe care-l pufin ai unor siruatii F-imAn ipotetice r nieri saLi iocalnici? [ le pdr{i a membrelor nunil ?And ?n prezel [ine restuii ale creme Aceastd asociere nor pa4i din membr alte zone ale lumii68. ce-ramicl apar{in ind 6t Ibidem. col. l3.l.l- 135,1. 6r G.Kazargu,. 'l'hr1ke (lleligioir;. 63 I{ll. Stutlgarl. 1936^ 6 A. col.J7-1. lbiclem" col. 505-506. S.lIaim<ivici , Observalii tu privire lo rt'sttrrilc o.!.)(r.sc,J(ir1/{' ittlr-urt crtrttltli'. ( tt t1l(tit't i(tlL' (l(t' l()lJl-19ltl.p. ll6cic,e(sec.t-tte.n.)delaDumbrotu(t'ont.(-itrreu,.luLl.ltr.;i1.Cr:rlst"S.N..XlV-XV. 6a 143 . 65 A.t).Alcxandrcscu. 7i:)arhcs de chat'uu.r L't ltil <es tltt lttrrttttis l(uL l(t ttt'Lr(4)ttle yitt' la Zirttrtt- ccrr. Dacia. t".S.^ l-2. l9til. p.67-71J. lbidcnr. "6 (,7C.Stclica. Obsert'olirttts sttrtLt'tLtins l)t Ltli.1tr.: t ttttt'lit'.t L'ott.lLll(;L'.r tltrtt.: I'ttlthlis.tltltt'ttl l( (';t- ttrnu (dip.de Dinthovita ).'l lrraco-[)acicrr. V" I 9l{-1. p I 38- l'1J. 6sL.Nlalten. l)as l'lirt! inr'l otenglutrhett..ll),1. XXIX. l9l{. 1. p. 179-2-56: AI.Vtrlpc. [:.1'o|csctt. o1 .t it..p.2l7-226. seimpuneafistabili fica qi focul, intdlnit atelaj al Soarelui. ap Putenr doar sI cir dificdrii incercate pr; le agrare. Dacd operi fbst necesara gi alatu Avea aceastd ma colectivitdlii a fo(ei fletele ambilor detu gicS qamanul sa-;i fi
  38. 38. Capitolul l. FONTES ARCHAEOLOGTCT Ce se urmdregte prin asocierea om-cal? Pentru a da un rdspuns acestei intreb6ri se impun a fi reamintite cel pufin cdteva din semnificatiile simbolice ale calului.Ele sunt deosebit de numeioase astfel cd, doar garpele poate concura acest sim- bolism alunuianimalconsideral a fi prezent in toate cele treimediiale naturiica purtetor al vietii gi al mortii. Calului. incdlecat gi vehicolul. nava gi deslinul. cleci inseparabil de om,considerat animal al tenebrelor gi puterilor magice, mai ales, dar nu exclusil,, in stepele Asiei Centrale, i se atribuiau ?ntre altele gi funclie psichopornpS. Ciindva, sacrificiul calultri defunctului era obignuit, caracteristic civilizafiiior piimitive ale Asiei. Dar, de foarte multd vreme, a fost remarcatl o rdsp6ndire insemnatd gi in alte domenii decdt cel funerar.Figurile hipomorfe abundd in anturajul Iui Dionl,sos, al Magnei Mater, ial in cortegiile dionisiace intdlnim de asenienea asocieri oameni-cai. ientauri etc.lnifial htonian, calul a devenit treptat uranian, caii fiind considerafi cei care trag,,carul Soarel ui'", an imale consacrate Soare lu i. f)e la cii,iliza{iile strdvechi la cele apropiate fantezia umand a asociat caii, in g-rupuri gi cuiori diferite, celor rnai importaute momente ale viefii gi a trece rii in nefiin!5" Multiplele semnifica{ii ale calului in magia gi religiile popbarelor ipdo-europene, in general. qi in cea a tracilor'este confirmatd gi de prezenfa remarcatiill a ,:alului in piastica gi toreutica geticr, mai apoi, in cr,rltele cle sorginte carpato-ponto-danuhiand (Cavalerul trac, Cavalerii danLrbieni), in d6inuiri. Faptul c6 la Dumbrava ali iosi g5site qi materiale sarmatice, ceramir;a lLrcr.atd cu nrina, fcrme tipice, nu indrept6legte agadar atribuirea acestui complex cu mare prirbabi litate, elemente lor sarmat ice. Aceastd aldturare a unot pirrli din picir:arele de cal gi de oameni are de:rigur un scr-rp nr.':gic pe care-l putem doar presupune in lipsa uiror comple>le identice sau cel pufin ai unor situafii asemlndtoar.e. F-im6ri ipotetice aspectele iel.,ritoare la persoanele sacrificate . ,'ru iLi,r t: prizonieri sau localnici? Decedali din care, inainte de incinc:raie, au fost tiiare aminritele par(i a membrelor inferioare gi depiise in groapd iar restul corpului rlr:s la 7.ytrrrt.utri| ?And, ?n prezent mortrrirrteie celcetaie sunt roate de incineialie cu iirarte pufine restr:ri iile crema{iei gi inventar modesr. Aceastd asociere a_unor pdrli din membrele inferioare de la doi incii.zizi gi a unor p[rfi din membrele posterioare ale unui cal, impreunS cu bucdtile de ,atra pi ceramici ?.pa(in indiscutabil unui complex, cu destinatie magis6, a c6riri finaliiaic se impune a fi stabilitS. Aldturarea bucdfilor de vatrii pentru rin animal care semnifica gi focul, intilnit in ornamentica ,,cdfeilor de vatrd", imaginat a purta marele atelaj al Soarelui, apare normald. Putenl doar sd circumscriem prin tatonare, sd incercdm sd stabilim obiectul modificdrii incercate prin practicile magice. Calul a pdtruns din cLrltele htoniene in cele agrare. Dacd operaliunea ar fi avut in vedere doar fecunditatea recoltelor n-ar fi fost necesarl gi aldturarea segmentelor umane. Avga aceastd magie, simpateticd se pare, ca scop dobAndirea pentru nrembrii colectivitSlii a forlei de a parcurge distanfele precum caii? Calul urma sd poarte sufletele ambilor defunc{i? Este posibild de asemenea ca prin aceastd practicd magicd qamanul s5-si fi propus apdrareaagezdrii impotriva unor caldre{i.'
  39. 39. DtN tsToRtA cuLTURil $l REL|GIEI GETO-DACICE Prudenfa gtiin{ificd ne deterrnind sd nu rnultipliclm excesiv numdrul ipotezelor, sperand cd alte descoperiri asemlndtoare vor fi mai Lrtile pentru determinarea finalitatii unor astfel de practici similare celei atestate la Durnbrava in secolul ll e.n. I - rituri gi ritualuri funerare A g. Necropole De la tlerodot ia Pomponius Mela gi Iulianus Apostata sunt frecvetrte insemndrile despre.,netnurirea geticd". Oricum, aceastd credirrl5, pe nldsura propagarii ei in lumea geto-dacicd, a putut deplasa axul nloral al societ5lii geto-dacice. Credinfele despre nemurire, evolufia lor aqa cum ne slurt cunosclrte din sttrsele literare antice fac obiectul unei analize separate6e astfel ca, in acest cadru, vor fi consetnnate unele date oferite de sapdturile arheologice in obiective de o mare diversitate a cAror cronologie acoper[ un mileniu, de la traco-daci la daco-romani. Riturile gi ritualurile funerare ale geto-dacilor au fost analizate detaliat intr-o imporlantd sintezd datorata lui D.ProtaseTo gi parlial, intr-o lucrare cu caracter pluridisciplinarTl, aspecte ale acestor interesante probleme nelipsind din consideraiiile prilejuite de publicarea unor morminte izolate sau al unor necropole cercetate exhaustiv. in lucrarea sa, D.Protase a catalogat 53 descoperiri perrtru secolele V-l i.e.n.: /5, in Dacia rot.nali, alte 17, pentru secolele III-Vl 21, in teritoriile neocupate de romani (sec. ll-lV). Numlrul descoperirilor a sporit in ultinrii l5 ani. Numai irt cursul editdrii, autorul, cu probitatea-i cunosctttd adaugd, irt lt,/oto adilionalii alte 20 descopeririT2. Pentru unele necropole aflate atunci la inceputul cercetirii au apdrut substarr{iale studiiT3 sau mouograliiTa dupd cu-tl au fost semnalate alte compiexe funerare izolate de insemndtate considerabildTs' on lrfro. p.203-207 70 D. . Protase, Riturile funerctre. pass. 7r D.Nicolaescu-Plop;or. W.Wolski. Elemente de demogro.fie Si rituttl.filnerar ltt pttpulu;iilc vechi clin Romania" Bucure;ti, 1975. 72 D.Protase. l?iturilefunerare, pass; l)escoperirile uhcrioare de ntorntinte gi necropolc sunl dcstul de.numeroase, mai ales cele daco-carpicc gi daco-rontane. Nlcntionirtn cdteva din lucrdrilc ce sc re l'erd la teritorii rnai intinse: II.Daicoviciu. Dac'ia de la Burehisltt. p.220-223; Gh.llichir, Oulturu carpicd.p.29-41; M.Turcu, Geto-dacii. adaugi altc 29 descoperiri Catalogului inlocnrit dc I).Prota- se:'S.Sadie, Civili:atia romand, p.8 I -84; I.lonila. Din istoria Si c it ili:olia docilor liberi. laSi. l9t2. p.62-69; V.Sirbu, Creclinle Si practicifunerare, religioase Ei mttgic'e in lumeu geto-dacilor,Gttlali1993. p.2 l-38. ,iCL M.Bab.g, Necropola daco-romttntide lo f.nisalu, SCIV.22. 197 1.l. p.l9-45: [).l]erciu. Buriclctva,p.120-127; M.lrimia. Date noi privind necropolele din [)ctbrogeo in-a dura epocd o/ie ru/ui. Pontica, |6, 1983. p.69-140; M. Babeg..Descoperirilefunerore Si senmi.ficatio lor in conte.xtul culturii geto-dacice clasice, SCIVA. 39. l. lgtl8. p.3-30 ctc. Tad.Protase. LJncimitirtlacicdinepocarornandlasoporude('dmpie,Contribulii laproblemo cle la Loc'uslenr. Craiova. 1980. 75 E.Moscalu. P.Voivozeanu - l,o tombe et !e trdsor print'iers thraco-gdticlue de Perettr (d[p. de Teleornrun).Apulum. XVtl" 1979. p. 103 5i urm. E,.Moscalu, l)os throko-getische Ftirstengrubvon peretu in Runtinien,in BRGK. 70. 1989. p. 129- 190. I.t I.Cri;an. Necropola dac'ica de la Cr.r.qrr. Apulum. )''lll. 1980. p.87 9i urm. continuitdlii tn Dacia- 13ucuregti. 1976: G.Popilian, Necropolu dctc'o-romund Caoitolut L FONTES t' Procentual insi. ; ie situalia men{i.n:l iacice at And in c::--: ;ele mai sirace in:::l in Dacia liPses; : -l int6lnite in iurne, ' :,tualuri. Doar un<.. bral..lr:, lonumentelc..: r;-3anga de z nta infbrmalii r:i :; De altlel isti ::: :.,1,&r1e. Cat era C; :: ::i If 1 lt2 C3 t1 3;;-; . --,.tat unala as.:'.i: -.. Herodot. tl,:':1-- :r.nit.lteazf, ... :- " -- a - :: -:-, -t-i- o:F'!Lt!i! itet-lind !- ! in;i':,:,- Eistenia ui a. ,i-f,', u!utr!! - -li!lll - r'_r Lr1 I =- : - _ 1', '-.i:-turii ale as;:-i =lLl ltrI- 1{l'r.trtle ina :. :..ri:i: l=: ctr! 3IS i.

×