Referat

2,064 views
1,876 views

Published on

0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
2,064
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Referat

  1. 1. COALA I FAMILIA –Ș ȘCOALA I FAMILIA –Ș ȘPARTENERI ÎNPARTENERI ÎNEDUCA IEȚEDUCA IEȚMotto:Motto:"Şcoala, pentru a da roade, are nevoie de sprijinul"Şcoala, pentru a da roade, are nevoie de sprijinulconştient şi de colaborarea părinţilor. Educaţia dată înconştient şi de colaborarea părinţilor. Educaţia dată înşcoală se dovedeşte a fi muncă irosită şi ineficace, dacăşcoală se dovedeşte a fi muncă irosită şi ineficace, dacăfamilia e ostilă şi indiferentă"familia e ostilă şi indiferentă"H. H. Stern - Educaţia părinţilor în lumeH. H. Stern - Educaţia părinţilor în lume
  2. 2. Principalii factori care ajută copilul în desăvârşireaPrincipalii factori care ajută copilul în desăvârşireapropriei educaţii sunt şcoala şi familia.propriei educaţii sunt şcoala şi familia.coala reprezintă principala institu ie de educare aȘ țcoala reprezintă principala institu ie de educare aȘ țtinerei genera ii, dar, alături de acesta, un rol foartețtinerei genera ii, dar, alături de acesta, un rol foartețimportant îl are familia, care reprezintă primul mediuimportant îl are familia, care reprezintă primul mediueduca ional i, totodată, acel mediu fără de care ac iuneaț ș țeduca ional i, totodată, acel mediu fără de care ac iuneaț ș țcolii nu ar avea succes.școlii nu ar avea succes.șFamilia reprezintă primul loc unde începe educa ia. ÎnțFamilia reprezintă primul loc unde începe educa ia. Înțfamilie, copilul începe să- i formeze vocabularul i modulș șfamilie, copilul începe să- i formeze vocabularul i modulș șde a se comporta cu cei din apropierea sa, aici înva ățde a se comporta cu cei din apropierea sa, aici înva ățacele expresii i moduri de manifestare care îi vor servi înșacele expresii i moduri de manifestare care îi vor servi înședuca ia ulterioară sau, dimpotrivă, acelea de care vațeduca ia ulterioară sau, dimpotrivă, acelea de care vațputea scăpa cu greu sau deloc.putea scăpa cu greu sau deloc. Meritul familiei îlMeritul familiei îlreprezintă formarea temeliei individualităţii copilului, încăreprezintă formarea temeliei individualităţii copilului, încăde la vârstă fragedă. Mediul familial oferă primele ocaziide la vârstă fragedă. Mediul familial oferă primele ocaziide stabilire a unor relaţii sociale, de comunicare afectivăde stabilire a unor relaţii sociale, de comunicare afectivăşi verbală.şi verbală.
  3. 3. Climatul familial îşi pune amprenta pe personalitateaClimatul familial îşi pune amprenta pe personalitateasa. În primii ani de viaţă, în care sunt aşezate bazelesa. În primii ani de viaţă, în care sunt aşezate bazelepersonalităţii umane, familia reprezintă întreaga „societate”personalităţii umane, familia reprezintă întreaga „societate”a copilului.a copilului.Dupa cei şase ani, educaţia este preluată şi de şcoalăDupa cei şase ani, educaţia este preluată şi de şcoală- instiuţie specializată a statului ce are ca principal scop- instiuţie specializată a statului ce are ca principal scopactivitatea instructiv-educativă. O bună colaborare începeactivitatea instructiv-educativă. O bună colaborare începedin primul an de şcoala atunci când familia cunoaşte şidin primul an de şcoala atunci când familia cunoaşte şiîntelege menirea şcolii iar şcoala înţelege că familia esteîntelege menirea şcolii iar şcoala înţelege că familia esteun aliat sincer şi permanent al procesului instructiv-un aliat sincer şi permanent al procesului instructiv-educativ.educativ.Odată cu intrarea copilului în şcoală, funcţiile educativeOdată cu intrarea copilului în şcoală, funcţiile educativeale familiei nu încetează, ci se amplifică, în sprijinireaale familiei nu încetează, ci se amplifică, în sprijinirearolului de elev. Profesorii trebuie să colaboreze cu familia,rolului de elev. Profesorii trebuie să colaboreze cu familia,să facă în aşa fel încât să-l facă un aliat şi să se sprijinesă facă în aşa fel încât să-l facă un aliat şi să se sprijinereciproc în munca de educa ie.țreciproc în munca de educa ie.ț
  4. 4. Tranziţia de la un sistem totalitar, în care libertateaTranziţia de la un sistem totalitar, în care libertateaindividului era la cote minime, la un sistem democratic,individului era la cote minime, la un sistem democratic,bazat pe economia de piaţă, creează de multe ori confuzii labazat pe economia de piaţă, creează de multe ori confuzii lanivel familial, individual, social. Aceste schimbări survenitenivel familial, individual, social. Aceste schimbări surveniteîn societate au conferit şcolii dreptul, răspunderea majorăîn societate au conferit şcolii dreptul, răspunderea majorăpentru educaţia copiilor, îndatoriri de a corecta greşelile înpentru educaţia copiilor, îndatoriri de a corecta greşelile îneducaţie primite în familie şi mai ales de a suplini uneleeducaţie primite în familie şi mai ales de a suplini uneledintre funcţiile acesteia.dintre funcţiile acesteia.E adevărat: rolul familiei nu poate fi preluat total de niciE adevărat: rolul familiei nu poate fi preluat total de nicio altă instituţie, mă refer în special de aspectul afectiv. Şio altă instituţie, mă refer în special de aspectul afectiv. Şitotuşi şcoala, a doua instanţă de socializare după familie,totuşi şcoala, a doua instanţă de socializare după familie,preia multe din sarcinile acesteia.preia multe din sarcinile acesteia.
  5. 5. Dascălul, în calitatea sa nouă de manager, care esteDascălul, în calitatea sa nouă de manager, care estetot mai mult promovată de învăţământul modern, trebuietot mai mult promovată de învăţământul modern, trebuiesă conducă cu maximă eficienţă relaţiile cu părinţii,să conducă cu maximă eficienţă relaţiile cu părinţii,transformându-şi-i în aliaţi şi colaboratori. El e verigatransformându-şi-i în aliaţi şi colaboratori. El e verigaîntre şcoală şi familie, e educator şi partener al educaţiei,între şcoală şi familie, e educator şi partener al educaţiei,e consultant al părinţilor, este "o făclie care se stingee consultant al părinţilor, este "o făclie care se stingeluminând pe alţii". Se ştie că nici o şcoală nu-şi poateluminând pe alţii". Se ştie că nici o şcoală nu-şi poaterealiza conţinutul, sarcinile şi scopul final dacă nu arerealiza conţinutul, sarcinile şi scopul final dacă nu aresprijinul familiei. Modul cum interrelaţionează părinţii şisprijinul familiei. Modul cum interrelaţionează părinţii şidascălii îşi pune amprenta pe formarea şi instruireadascălii îşi pune amprenta pe formarea şi instruireacopilului. Colaborarea dintre familie şi şcoală presupunecopilului. Colaborarea dintre familie şi şcoală presupuneo comunicare efectivă şi eficientă, o unitate de cerinţe şio comunicare efectivă şi eficientă, o unitate de cerinţe şio unitate de acţiuni, urmărind acelaşi ţel: binele copilului.o unitate de acţiuni, urmărind acelaşi ţel: binele copilului.
  6. 6. Nu trebuie niciodată să uităm că a educa este maiNu trebuie niciodată să uităm că a educa este maigreu decât a instrui. Tocmai în acest sens este nevoiegreu decât a instrui. Tocmai în acest sens este nevoiede colaborarea dintre familie şi şcoală.de colaborarea dintre familie şi şcoală.O comunicare optimă învăţător/diriginte - familie areO comunicare optimă învăţător/diriginte - familie arerolul de a acţiona în mod pozitiv asupra copilului şi de arolul de a acţiona în mod pozitiv asupra copilului şi de astopa comportamente negative. De multe ori aparstopa comportamente negative. De multe ori apardificultăţi de comunicare şi dezvoltare a relaţiei şcoală-dificultăţi de comunicare şi dezvoltare a relaţiei şcoală-familie. De aceea trebuie cunoscuţi factorii carefamilie. De aceea trebuie cunoscuţi factorii carefavorizează, dar şi blochează o comunicare eficientă.favorizează, dar şi blochează o comunicare eficientă.Lipsa de comunicare din partea uneia dintre eleLipsa de comunicare din partea uneia dintre eleafectează evoluţia elevului, rezultatele şcolare şi naturaafectează evoluţia elevului, rezultatele şcolare şi naturacomportamentului.comportamentului.
  7. 7. Ansamblul strategiilor, ac iunilor i resurselor peț șAnsamblul strategiilor, ac iunilor i resurselor peț șcare părin ii le folosesc, în perioada colarizării copiilor,ț șcare părin ii le folosesc, în perioada colarizării copiilor,ț șpentru a le spori ansele de succes colar i social, înș ș șpentru a le spori ansele de succes colar i social, înș ș șcompeti ia colară i, apoi, în competi ia de pe pia aț ș ș ț țcompeti ia colară i, apoi, în competi ia de pe pia aț ș ș ț țmuncii a fost denumit management parental.muncii a fost denumit management parental.Termenul "management parental" a apărut necesarTermenul "management parental" a apărut necesarpentru a pune în eviden ă caracterul activ al ac iuniiț țpentru a pune în eviden ă caracterul activ al ac iuniiț țeducative a familiei, care nu mai ramâne un receptoreducative a familiei, care nu mai ramâne un receptorpasiv al efectelor ac iunii educative a colii asupraț șpasiv al efectelor ac iunii educative a colii asupraț școpiilor lor.copiilor lor.Managementul parental cuprinde două categorii deManagementul parental cuprinde două categorii deactivită i: activită i casnice - întrebările privind temeleț țactivită i: activită i casnice - întrebările privind temeleț țcolare, ajutorul la rezolvarea temelor, discutareașcolare, ajutorul la rezolvarea temelor, discutareașalegerii cursurilor (alegerea disciplinelor op ionale) cuțalegerii cursurilor (alegerea disciplinelor op ionale) cuțcopilul, angajarea de meditatori; activită i colare -ț școpilul, angajarea de meditatori; activită i colare -ț șparticiparea la edintele cu părin ii, discu iile cuș ț țparticiparea la edintele cu părin ii, discu iile cuș ț țprofesorii, de inerea de func ii în consiliile colare.ț ț șprofesorii, de inerea de func ii în consiliile colare.ț ț ș
  8. 8. COLABORAREACOLABORAREA ŞŞCOLII CU FAMILIACOLII CU FAMILIA1. Acţiuni pedagogice cu1. Acţiuni pedagogice cu caracter colectivcaracter colectiv :: adunările cu părinţii (cea mai directă modalitate deadunările cu părinţii (cea mai directă modalitate decunoaştere reciprocă : învăţător-părinţi, părinţi-părinţi);cunoaştere reciprocă : învăţător-părinţi, părinţi-părinţi); consultaţii pentru părinţi;consultaţii pentru părinţi; chestionare;chestionare; lectorate cu părinţii, susţinute de specialişti de valoare pelectorate cu părinţii, susţinute de specialişti de valoare peo tematică diversă ce priveşte creşterea şi educareao tematică diversă ce priveşte creşterea şi educareacopiilor, comportarea civilizată, educaţia rutieră, educaţiacopiilor, comportarea civilizată, educaţia rutieră, educaţiasanitară etc.;sanitară etc.; activităţi cu Comitetul cetăţenesc de părinţi;activităţi cu Comitetul cetăţenesc de părinţi; antrenarea părinţilor în activităţile şcolii;antrenarea părinţilor în activităţile şcolii;
  9. 9. 2. Acţiuni pedagogice cu caracter individual:2. Acţiuni pedagogice cu caracter individual: vizite la domiciliul elevilor;vizite la domiciliul elevilor; vizita părinţilor la şcoală;vizita părinţilor la şcoală; corespondenţa cu părinţii;corespondenţa cu părinţii; discuţii telefonice;discuţii telefonice; realizarea unui portofoliu cu toate lucrările elevului;realizarea unui portofoliu cu toate lucrările elevului; cercetări de cazuri;cercetări de cazuri; convorbiri spontane;convorbiri spontane; consultaţii individuale.consultaţii individuale.
  10. 10. Dascălii trebuie să dea dovadă de profesionalism şiDascălii trebuie să dea dovadă de profesionalism şicompetenţă în munca ce o desfăşoară cu acest darcompetenţă în munca ce o desfăşoară cu acest darfrumos al omenirii – COPILUL, pentru a putea duce lafrumos al omenirii – COPILUL, pentru a putea duce labun sfârşit realizarea obiectivului prioritar, parteneriatulbun sfârşit realizarea obiectivului prioritar, parteneriatulşcoală -familie în vederea prevenirii şi înlăturării eşeculuişcoală -familie în vederea prevenirii şi înlăturării eşeculuişcolar şi atingerea scopului, formarea omului societăţiişcolar şi atingerea scopului, formarea omului societăţiide mâine. Aşa cum spunea Tom Bodett că ”diferenţade mâine. Aşa cum spunea Tom Bodett că ”diferenţadintre şcoală şi viaţă constă în faptul că la şcoala înveţi odintre şcoală şi viaţă constă în faptul că la şcoala înveţi olecţie apoi dai un test, iar în viaţă dai testul ce te învaţă olecţie apoi dai un test, iar în viaţă dai testul ce te învaţă olec ie”. Noi, cadrele didactice, trebuie să lucrăm eficientțlec ie”. Noi, cadrele didactice, trebuie să lucrăm eficientțastfel încât testul vieţii să nu fie o necunoscută pentruastfel încât testul vieţii să nu fie o necunoscută pentrucopiii no tri ci o izbândă.școpiii no tri ci o izbândă.ș
  11. 11. În acest sens, cele două instituţii, şcoală – familie,În acest sens, cele două instituţii, şcoală – familie,au de rezolvat câteva probleme majore:au de rezolvat câteva probleme majore: dezvoltarea fizică armonioasă a acestuia;dezvoltarea fizică armonioasă a acestuia; sprijinirea dezvoltării intelectuale a copilului prin mijloacesprijinirea dezvoltării intelectuale a copilului prin mijloacespecifice;specifice; însuşirea la nivelul specific vârstei a valorilor şi normelorînsuşirea la nivelul specific vârstei a valorilor şi normelormorale şi estetice;morale şi estetice; dezvoltarea unor componente adecvate acestor normedezvoltarea unor componente adecvate acestor normeîn conformitate cu particularităţilor vârstei;în conformitate cu particularităţilor vârstei; depistarea ultimilor premise aptitudinale şi formedepistarea ultimilor premise aptitudinale şi formeincipiente de manifestare a aptitudinilor cu stimulareaincipiente de manifestare a aptitudinilor cu stimulareaacestora, prin dezvoltarea unei imagini obiective despreacestora, prin dezvoltarea unei imagini obiective despreposibilităţile reale a fiecărui copil.posibilităţile reale a fiecărui copil.
  12. 12. Drumul dezvoltării copilului spre maturizare, este lung;Drumul dezvoltării copilului spre maturizare, este lung;uneori, acesta petrece la coală i în compania colegilor săi maiș șuneori, acesta petrece la coală i în compania colegilor săi maiș șmult timp decât alături de părin i. De aceea, ceea ce sețmult timp decât alături de părin i. De aceea, ceea ce sețîntâmplă zilnic cu el poate fi important pentru modul în care elîntâmplă zilnic cu el poate fi important pentru modul în care else construie te. Un raport asupra rela iilor dintre coală iș ț ș șse construie te. Un raport asupra rela iilor dintre coală iș ț ș șfamilie în ările Comunită ii Europene, bazat pe cercetăriț țfamilie în ările Comunită ii Europene, bazat pe cercetăriț țcomparative, documentare i studii empirice (prin anchetă deșcomparative, documentare i studii empirice (prin anchetă deșopinie cu chestionare) enumeră patru motive pentru care coalașopinie cu chestionare) enumeră patru motive pentru care coalași familia se străduiesc să stabilească legături între ele:și familia se străduiesc să stabilească legături între ele:ș Părin ii sunt juridic responsabili de educa ia copiilor lorț țPărin ii sunt juridic responsabili de educa ia copiilor lorț ț(legisla ia reflectă astfel libertatea părin ilor de a- i cre te copiiiț ț ș ș(legisla ia reflectă astfel libertatea părin ilor de a- i cre te copiiiț ț ș șa a cum doresc);șa a cum doresc);ș Învă ământul nu este decât o parte din educa ia copilului, oț țÎnvă ământul nu este decât o parte din educa ia copilului, oț țbună parte a educa iei petrecându-se în afara colii. Cercetărileț șbună parte a educa iei petrecându-se în afara colii. Cercetărileț șpun în eviden ă influen a atitudinii parentale asupra rezultatelorț țpun în eviden ă influen a atitudinii parentale asupra rezultatelorț țcolare ale elevilor, în special asupra motiva iilor învă ării,ș ț țcolare ale elevilor, în special asupra motiva iilor învă ării,ș ț țprecum i faptul că unele comportamente ale părin ilor pot fiș țprecum i faptul că unele comportamente ale părin ilor pot fiș țfavorizate datorită dialogului cu coala;șfavorizate datorită dialogului cu coala;ș Grupurile sociale implicate în institu ia colară (în specialț șGrupurile sociale implicate în institu ia colară (în specialț șpărin ii i cadrele didactice) au dreptul să influen eze gestiuneaț ș țpărin ii i cadrele didactice) au dreptul să influen eze gestiuneaț ș țcolară.școlară.ș
  13. 13. Repro urile care li se fac părin ilor privind colaborarea cuș țRepro urile care li se fac părin ilor privind colaborarea cuș țcoala sunt:școala sunt:ș Apatia (nu vin la edin ele cu părin ii);ș ț țApatia (nu vin la edin ele cu părin ii);ș ț ț Lipsa de resposabilitate (a teaptă să fie invita i laș țLipsa de resposabilitate (a teaptă să fie invita i laș țcoală);școală);ș Timiditate (lipsa de încredere în drepturile pe care le au);Timiditate (lipsa de încredere în drepturile pe care le au); Criticarea excesivă i nonparticipativă la activită ileș țCriticarea excesivă i nonparticipativă la activită ileș țcolii;școlii;ș Preocupări excesive (exclusive) pentru randamentulPreocupări excesive (exclusive) pentru randamentulcolar (notele copilului);școlar (notele copilului);ș Rolul parental rău definit (nu în eleg corect func iile iț ț șRolul parental rău definit (nu în eleg corect func iile iț ț șrolurile în educa ia propriului copil);țrolurile în educa ia propriului copil);ț Contacte limitate cu coala (numai în situa iiș țContacte limitate cu coala (numai în situa iiș țexcep ionale, de criză în comportarea copilului);țexcep ionale, de criză în comportarea copilului);ț Conservatorism (reac ii negative la idei noi);țConservatorism (reac ii negative la idei noi);ț
  14. 14. Repro urile care li se fac profesorilor privindșRepro urile care li se fac profesorilor privindșcolaborarea cu familiile elevilor sunt similare dar nucolaborarea cu familiile elevilor sunt similare dar nuidentice, inclusiv privind:identice, inclusiv privind: Dificultă i de a stabili rela ia cu părin ii (îi tratează ca peț ț țDificultă i de a stabili rela ia cu părin ii (îi tratează ca peț ț țcopii i nu ca parteneri în educa ia copilului, decăzândș țcopii i nu ca parteneri în educa ia copilului, decăzândș țautoritar la edin ele cu părin ii);ș ț țautoritar la edin ele cu părin ii);ș ț ț Definirea ambiguă a rolului de cadru didactic (oscileazăDefinirea ambiguă a rolului de cadru didactic (oscileazăîntre autonomie i perspectivele parteneriatului cușîntre autonomie i perspectivele parteneriatului cușpărintele);părintele); Lipsa pregătirii privind rela ia coală – familieț șLipsa pregătirii privind rela ia coală – familieț ș
  15. 15. Sfat pentru părinte:Sfat pentru părinte: Încerca i să nu uita i drumul spre coală. Ave i incredereț ț ș țÎncerca i să nu uita i drumul spre coală. Ave i incredereț ț ș țîn profesor i întreba i tot ce vă nelini te te. i spune i-iș ț ș ș Ș țîn profesor i întreba i tot ce vă nelini te te. i spune i-iș ț ș ș Ș țtot ce vă bucură.tot ce vă bucură.Sfat pentru profesori:Sfat pentru profesori: Încerca i să nu uita i numărul de telefon al părintelui. iț ț ȘÎncerca i să nu uita i numărul de telefon al părintelui. iț ț Șatunci când vorbi i cu acesta, găsi i întotdeauna cevaț țatunci când vorbi i cu acesta, găsi i întotdeauna cevaț țpozitiv în comportamentul copilului sau de povestit înpozitiv în comportamentul copilului sau de povestit înparticular i în public.șparticular i în public.ș
  16. 16. Scopul final al parteneriatului şcoală – familie esteScopul final al parteneriatului şcoală – familie estepe de o parte adaptarea copilului/viitorului adult la oricepe de o parte adaptarea copilului/viitorului adult la oricesituaţie nou creată, iar pe de altă parte învăţătorul aresituaţie nou creată, iar pe de altă parte învăţătorul areşansa de a se informa permanent teoretic şi practic.şansa de a se informa permanent teoretic şi practic.Astfel funcţia educativă a familiei se împleteşteAstfel funcţia educativă a familiei se împleteşteconcret cu funcţia şi îndatoririle şcolii, ambele instituţiiconcret cu funcţia şi îndatoririle şcolii, ambele instituţiicompletându-se reciproc în educarea şi creştereacompletându-se reciproc în educarea şi creştereaarmonioasă a elevului.armonioasă a elevului.
  17. 17. CUGETĂRICUGETĂRI „„Să nu credeţi că educaţi copilul numai atunci cândSă nu credeţi că educaţi copilul numai atunci cândvorbiţi cu el, când îl povăţuiţi sau îi porunciţi. Îl educaţi învorbiţi cu el, când îl povăţuiţi sau îi porunciţi. Îl educaţi înfiecare moment al vieţii voastre, chiar şi atunci când nufiecare moment al vieţii voastre, chiar şi atunci când nusunteţi acasă. Felul cum vă îmbrăcaţi, cum vorbiţi cu alţisunteţi acasă. Felul cum vă îmbrăcaţi, cum vorbiţi cu alţioameni, cum vă purtaţi cu duşmanii, cum râdeţi, cumoameni, cum vă purtaţi cu duşmanii, cum râdeţi, cumcitiţi ziarul – toate acestea au pentru copil o marecitiţi ziarul – toate acestea au pentru copil o mareînsemnătate.” A. S. Makarenkoînsemnătate.” A. S. Makarenko „„La naştere copilul e un candidat la umanitate” (Pieron )La naştere copilul e un candidat la umanitate” (Pieron ) „„Ceasul naşterii copilului este ceasul începutuluiCeasul naşterii copilului este ceasul începutuluieducaţiei” (Pestalozzi)educaţiei” (Pestalozzi) „„Unele lucruri probabil se schimbă, dar noi începem şiUnele lucruri probabil se schimbă, dar noi începem şisfârşim cu familia” (Anthony Brandt)sfârşim cu familia” (Anthony Brandt) Sf. Ioan Gură de Aur rostea: „Nu există artă maiSf. Ioan Gură de Aur rostea: „Nu există artă maifrumoasă decât arta educaţiei. Pictorul şi sculptorul facfrumoasă decât arta educaţiei. Pictorul şi sculptorul facdoar figuri, fără viaţă, dar educatorul creează un chip viu;doar figuri, fără viaţă, dar educatorul creează un chip viu;uitându-se la el, se bucură şi oamenii şi Dumnezeu.”uitându-se la el, se bucură şi oamenii şi Dumnezeu.”
  18. 18.  „„Omul este rodul educaţiei pe care o primeşte “Omul este rodul educaţiei pe care o primeşte “(Helveţius )(Helveţius ) „„Copiii noştri înfloresc pe trunchiul viu al vieţii noastre. EiCopiii noştri înfloresc pe trunchiul viu al vieţii noastre. Einu sunt un buchet, ci o minunată grădină de meri. Şinu sunt un buchet, ci o minunată grădină de meri. Şiaceastă grădină e a noastră.”(A. S. Makarenko )această grădină e a noastră.”(A. S. Makarenko ) „„Consideră elevul o făclie pe care să o aprinzi astfelConsideră elevul o făclie pe care să o aprinzi astfelîncât mai târziu să lumineze cu o lumină proprie.”încât mai târziu să lumineze cu o lumină proprie.”(Plutarh )(Plutarh ) „„Părinţii tăi nu au fost întotdeauna plictisitori. Au ajunsPărinţii tăi nu au fost întotdeauna plictisitori. Au ajunsaşa pentru că au fost nevoiţi să te hrănească, să-ţi speleaşa pentru că au fost nevoiţi să te hrănească, să-ţi spelehainele şi să-ţi plătească partea la cheltuieli.” (Bill Gates)hainele şi să-ţi plătească partea la cheltuieli.” (Bill Gates) „„Crezi că profesorii au fost nişte duri? Aşteaptă până veiCrezi că profesorii au fost nişte duri? Aşteaptă până veiavea un şef! Viaţa nu e cinstită – obişnuieşte-te cu asta!”avea un şef! Viaţa nu e cinstită – obişnuieşte-te cu asta!”(Bill Gates)(Bill Gates)

×