Your SlideShare is downloading. ×
Carte Co2nnect Web
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Saving this for later?

Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime - even offline.

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Carte Co2nnect Web

7,390
views

Published on

Carte editata in noiembrie 2009, pentru implementarea Campaniei CO2nnect in Romania, in cadrul proiectului ,,CO2nnect Romania", de catre Organizatia Regionala pentru Sanatatea Mediului ,,Hero" din …

Carte editata in noiembrie 2009, pentru implementarea Campaniei CO2nnect in Romania, in cadrul proiectului ,,CO2nnect Romania", de catre Organizatia Regionala pentru Sanatatea Mediului ,,Hero" din Cluj-Napoca si Focus Eco Center din Targu-Mures

Published in: Education, Travel, Business

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
7,390
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
4
Actions
Shares
0
Downloads
63
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. CO2nnect, CO2 în drum spre școală Stúdium
  • 2. Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „CO2nnect ROMANIA”, proiect finanțat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein și Norvegiei, prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European. www.eeagrants.org Prin proiectul „CO2nnect Romania” se implementează Campania CO2nnect, activitate a rețelei europene LLL Comenius SUPPORT. Instituția responsabilă pentru SUPPORT, The Norwegian Directorate for Education and Training este partener extern al proiectului CO2nnect, implementat în România, „CO2nnect Romania”.
  • 3. Viitorul planetei este opera noastră CUPRINS Prefață 7 Foreword 11 Capitolul1DespreCampaniaCO2nnect 15 1. Scopul și obiectivele campaniei CO2nnect 1 2. Obiectivele propuse ale învățării 16 3. Activități propuse. Etapele de parcurs în campania CO2nnect 18 3.1 Cei 10 pași ai campaniei 18 3.2 Fișa pentru date 19 3.3 Rezultatele 20 4. Idei pentru realizarea de proiecte 2 4.1 Fișe ajutor în sprijinul realizării de proiecte 2 4.2 CO2 din transport și din alte surse 26 4.3 Explicarea termenilor și ale unităților utilizate 26 4.4 Exemplu de activități propuse de CO2nnect, proiecte în campanie 31 4.5 Întrebări propuse pentru discuții 34 4.6 Cooperarea dintre școală și comunitatea locală 39 4.7 Cooperarea între școli 41 4.8 Dezvoltarea școlii 42 4.9 Despre rezultatele învățării 44 4.10 Alte activități 47 5. Cine este organizatorul CO2nnect 48 6. Recunoașterea campaniei CO2nnect 48 Capitolul 2 Prezentarea proiectelor derulate în şcolile din România 51 1. Viitorul planetei este opera noastră 1 2. Pământul suferă... lasă-l să respire! 63 3. „INFO” versus emisia de CO2 71
  • 4. Viitorul planetei este opera noastră 4. Gândeşte global, acționează local 79 5. Suntem conştienți de problemele mediului, deci ne pasă 89 6. CO2 în drum spre școală 97 7. Hai la plimbare! 103 8. CO2nnectează-te și acționează! 113 9. Mai puțin CO2 – aer mai curat 121 10. Salvați-l pe Fram 129 11. Împreună împotriva schimbărilor climatice 137 12. Proiect de colaborare pentru inițierea elevilor în cercetarea ecologică „Şi Nouă Ne Pasă!” 149 13. Împreună pentru o lume curată şi sănătoasă 161 14. Apără natura! 171 15. Fructele, legumele şi... CO2 181 16. Comunitatea dejeană și schimbările climatice 187 17. Zilele mele nepoluante 197 18. Mai multe plante – mai puțin CO2 203 19. Să ajutăm lumea verde să rămână verde 211 20. Transportul rutier şi emisiile de dioxid de carbon 219 21. Mai puțin CO2 – mai mult aer curat 229 22. Comoditatea și snobismul progresului contemporan 237 Capitolul3Înlocdeconcluzii 247 1. Despre autorii proiectelor 247 2. Despre activitățile realizate și proiectele publicate 249 3. Proiectele noastre și proiectul internațional 28 Mulțumiri 263 Linkuri şi bibliografie oferite de CO2nnect participanților la campanie26 6
  • 5. Prefață Prefaţă Din luna februarie 2009, școlile din lumea întreagă sunt solicitate prin căi multiple, să participe la o campanie pe internet: CampaniaCO2nnect. Campania implică elevii: – să investigheze emisiile de carbon produse în timpul deplasării lor zilnice la școală; – să cunoască mai mult despre schimbări climatice și să dezvolte idei proprii, despre cum să fie reduse emisiile de CO2 cauzate de transport; – să utilizeze aceste informații, pentru a coopera cu factorii de decizie locali pentru a fi reduse emisiile locale de CO2. Activitățile propuse au loc în clasă și în afara clasei, în cadrul școlii și în afara ei, în cadrul comunității. Datele despre emisiile datorate transportului și ideile despre cum să reducem emisiile de CO2 sunt publicate pe website, iar rezultatele proprii pot fi comparate cu rezultatele altor școli, din propria țară și din alte țări ale lumii. Adresa acestui website este www.co2nnect.org Educăm în campanie, în timp ce problematica lumii contemporane se adeverește a fi abordabilă în profunzime prin educație permanentă? Este aceasta posibil? Răspunsul îl veți afla, citind această publicație. În prima parte a publicației CO2nnect, CO2 în drum spre școală veți găsi descrierea detaliată a pașilor campaniei internaționale CO2nnect. A doua parte a broșurii prezintă proiecte ale școlilor din România, cadrele didactice autoare fiind în același timp şi coordonatorii proiectelor realizate. Ultima parte conține idei ce se despind în urma proiectului și sunt formulate de redactor, coordonator al proiectului CO2nnect Romania. Autorii proiectelor din această carte sunt dascălii care s-au dovedit nu numai promotori ai introducerii inovației în școală, implicându-și elevii în schimbul internațional al informațiilor pe internet, în problematica relației dintre transport și schimbări climatice, dar au și menținut legătura 7
  • 6. Prefață cu semenii lor din țară. Au elaborat și prezentat activitățile proprii în cadrul a două mese rotunde organizate, ambele la Cluj-Napoca și au încărcat pe internet detalii ale actvităților inițiate și defășurate în decursul participării lor la concursul internațional al proiectelor. Mesele rotunde au oferit un bun cadru de învățare pentru participanți. Rezultatele dorim să le oferim tuturor școlilor din țară, prin editarea acestui material. Dorim să oferim idei mai ales celor 110 școli, cu cele 524 clase din țară, înscrise în campanie până la data de 20 noiembrie 2009. Prin proiectele derulate, s-au evidențiat 22 de școli care au formulat, conform planului stabilit în comun, în scris, proiectele realizate în contextul campaniei pentru climă, într-o formă publicabilă, oferind puncte de plecare pentru colegii care vor să inițieze activități similare în viitor. Majoritatea proiectelor se pot urmări și pe site-ul organizației HERO www.herocluj.ro la „CO2nnect”/Proiectele CO2nnect sau o parte din acestea și în limba engleză, pe situl CO2nnect, la Rezultate/Project Reports. La sfârșitul cărții, alături de formularea ideilor care rezultă din desfășurarea proiectului, am inclus repere pentru continuarea unor activități similare. Veți găsi resurse bibliografice și lincuri pentru școli și cadre didactice, pe care le-am găsit utile, cu privire la educația pentru dezvoltare durabilă. Pe acestea le-am considerat necesare pentru a fi publicate, scopul principal al proiectului SUPPORT, organizator al campaniei internaționale, fiind dezvoltarea EDD prin acțiuni ale școlilor participante. Organizația Regională pentru sănătatea Mediului „HERO” din Cluj-Napoca www.herocluj.ro, în parteneriat cu organizația Focus Eco Center, www.focuseco.ro din Târgu-Mureș, și-au asumat răspunderea în anul 2009, de a transpune materialul campaniei în limba română și de a realiza diseminarea rezultatelor prin diverse căi, una fiind această carte, în cadrul proiectului „CO2nnect ROMANIA” finanțat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein și Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European1, EEA. 1. Pentru informaţii oficiale despre Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European (SEE), accesaţi: http://www.eeagrants.org 8
  • 7. Prefață Ambele organizații sunt partenerii rețelei europene, Comenius 3, SUPPORT, Parteneriat şi Participare pentru un Viitor Durabil. Campania internațională care se desfăşoară pe internet, www.co2nnect.org este realizată de partenerii proiectului SUPPORT – Parteneriat şi Participare pentru un Viitor Durabil, finanțat între 2007-2010 de UE, Programul de învățare pe Tot Parcursul Vieții, Comenius 3. SUPPORT îşi propune promovarea educației pentru dezvoltarea durabilă în sistemele educaționale din Europa și din întreaga lume. Prin promovarea şi îmbunătățirea calității educației pentru dezvoltarea durabilă (EDD), prin comunicarea între şcoli, institute de cercetare şi comunitate printr-o rețea pe web, SUPPORT îşi propune creşterea numărului celor care participă la studiul ştiințelor, contribuind la o mai mare atractivitate a acestora, prin promovarea inițiativei, a spiritului inovativ, a calităților anterprenoriale, prin susținerea atmosferei inovative şi a responsabilității în şcoală. Ideea pentru proiectul SUPPORT, inițial a fost dezvoltată de rețeaua „http://www.ensi.org/” Environment and School Initiatives (ENSI), organizație internațională care promovează cercetarea educațională și dezvoltarea politicilor în educația pentru mediu și educația pentru dezvoltarea durabilă din 1986. Vor fi create materiale şi activități pe calculator pentru a oferi posibilități de experimentare şi de învățare participativă, astfel stimulând şi oferind sprijin elevilor cu intenția ca ei să reflecte critic rolul lor în crearea unui viitor durabil. Prin cunoştințe, deprinderi, valori, înțelegerea unor teme compexe, aceştia vor continua să învețe pe tot parcursul vieții, devenind cetățeni activi, în măsură să-şi asume răspunderi. SUPPORT va genera şi răspândi cunoştințe despre patru căi principale ale îmbunătățirii educației pentru dezvoltarea durabilă: • colaborarea între şcoli; • colaborarea între şcoli şi comunitatea locală; • colaborarea între şcoli şi institute de cercetare; • colaborări inovative facilitate de calculatoare; Participanții se întâlnesc cu ocazia numeroaselor evenimente, astfel interacționând, cooperând, schimbând bunele practici. Evenimentele 9
  • 8. Prefață includ: conferințe tematice, ateliere, seminarii contact Comenius, vizite de studiu, CampaniaCO2nnect, şi altele. În urma activităților SUPPORT vor rezulta: studii comparative trans-naționale, îndreptar pentru activități de colaborare între şcoli, instituții de cercetare şi comunitatea locală, raporturi asupra activităților şi rezultatelor rețelei,materiale didactice şi abordări pedagogice inovative, dezvoltarea paginii web actuale www.sustain.no, criterii de calitate ale utilizării calculatorului în EDD, pagină web pentru rețeaua SUPPORT www.support-edu.org Coordonator: Astrid Sandås, The Norwegian Directorate for Education and Training asa@udir.no; Secretariat: Faye Benedict, The Norwegian University of Life Sciences eu-suppport@umb.no Instituția responsabilă pentru SUPPORT, The Norwegian Directorate for Education and Training este partener extern al proiectului CO2nnect, implementat în România, „CO2nnect Romania”. Contact parteneri din România: – Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu”, Târgu-Mureş, FOCUS ECO CENTER, Coord. Program – HAJDU Erzsébet, e-mail: e.hajdu@yahoo.com – Organizația Regională pentru Sănătatea Mediului „HERO”, Cluj-Napoca, e-mail: herototh@cluj.astral.ro, Coord. Program CO2nnect ROMANIA – TÓTH Mária Redactor Tóth Mária 10
  • 9. Foreword Foreword Starting February 2009, schools from around the world are invited to participate at the CO2nnectCampaign, aninternational school campaign involving: • School pupils investigating carbon emissions resulting from transportation to school. • Learning more about climate change and developing ideas on how to reduce transportation-related CO2 emissions. • Using this information to cooperate with local politicians and public figures to reduce CO2 emissions in local communities. Proposed activities will be taking place inside and outside the classroom in schools and local communities. Transportation emission data and ideas on how to reduce emissions are shared on the website. Local results may be compared to those of other schools both nationally and internationally. Would it be possible to teach in campaign? Would this be possible? Due to the complexity of the modern world, it seems that it would only make sense to learn throughout one’s life rather than just for the time a campaign lasts. That is why the EU is paying the Comenius Program under the title of “Life Long Learning”. In the first part of this publication we included detailed steps of the CO2nnect Campaign as described on the website, we translated it in Romanian, giving ideas on how to plan and carry out the Campaign in schools. This section was inspired by the Teachers’ guide to the “CO2nnect on the way to school” activity booklet edited by Astrid Sandås, The Norwegian Directorate for Education and Training and Faye Benedict, The Norwegian University of Life Sciences. In the second part of this book, we present 22 school projects from Romania. Authors of the case studies are the project coordinators in each school. These people are promoting innovation in schools by 11
  • 10. Foreword involving their students in the international data exchange regarding transportation and climate change. These teachers were also keeping in touch with the other interested Romanian colleagues presenting their projects, participated at two meetings in Cluj-Napoca, and uploaded their projects at the international website in English and/or at www. herocluj.ro in Romanian. These case studies show how to organise projects we offer for the 110 schools and 524 classes from Romania registered at the CO2nnect campaign. 22 Romanian projects at 22 schools have documented their projects so that colleagues can glean ideas in order to start their own projects. These projects are detailed in Romanian at www.herocluj.ro. Twelve of them were translated into English and are available at the CO2nnect site at Results/Project Reports. Two projects, participating at the CO2nnect competition, were considered by the international jury: 2nd price: Colegiul Național de Arte – “Regina Maria” Constanța, Romania and Liceul “Ady Endre” Elméleti Liceum, Bucharest, Romania, was considered one of the “Highly commended projects“. The third part of this book compares the project results, the campaign scope and objectives, including comments and conclusions for follow up. At the end of the book, there are useful links offered by the CO2nnect team on ESD for teachers. Healthy Environment Regional Organization “HERO” from Cluj- Napoca, www.herocluj.ro and Focus Eco Center from Târgu-Mureş www.focuseco.ro are project partners in implementing the CO2 nnect Campaign in Romania in 2009, by the project “CO2 nnect ROMANIA”. The project is supported by the Government of Iceland, Liechtenstein, and Norway by the European Economic Area Financial Mechanism. www.eeagrants.org 12
  • 11. Foreword Both organisations are partners in the EU Comenius Lifelong Learning project SUPPORT, “Partnership and Participation for a Sustainable Tomorrow” financed by EU 2007-2010. The international campaign website is: www.Co2nnect.org The goal of SUPPORT, “Partnership and Participation for a Sustainable Tomorrow” is to promote and enhance the quality of education for sustainable development by linking schools, research institutions and communities through a web-based network. www.support-edu.org Specific objectives of SUPPORT are to increase participation in science studies by making the subject more attractive, reduce the gender imbalance in science education, and promote entrepreneurship by supporting a school culture of innovation and responsibility. Outcomes of SUPPORT will include • Trans-national comparative studies • Development of new teaching material and pedagogical approaches. • Reports on network activities • Development of www.co2nnect.org and the existing educational website www.sustain.no • Quality criteria for use of ICT in ESD Coordinator: Astrid Sandås, The Norwegian Directorate for Education and Training, asa@udir.no; Secretariat: Faye Benedict, The Norwegian University of Life Sciences, eu-suppport@umb.no The Norwegian Directorate for Education and Training become partner institution of the CO2nnect project, implemented în Romania, ”CO2nnect Romania”. 13
  • 12. Foreword Romanian contacts: – Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu”, Târgu-Mureş, FOCUS ECO CENTER, www.focuseco.ro, Program coordinator – HAJDU Erzsébet, e-mail: e.hajdu@yahoo.com – Organizația Regională pentru Sănătatea Mediului ”HERO”, Healthy Environment Regional Organization, www.herocluj.ro, Cluj-Napoca, e-mail: herototh@cluj.astral.ro, Program coordinator ”CO2nnect ROMANIA” – TÓTH Mária Editor Tóth Mária 14
  • 13. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect Despre Campania CO2nnect În condițiile în care Panelul Internațional pentru Schimbări Climatice al Organizației Națiunilor Unite (IPCC) stabilește, în rapoartele sale, că planeta Pământ se încălzește, datorită activităților umane, școala nu poate neglija să ofere elevilor competențe pentru a face față provocărilor dezvoltării durabile, deci și schimbărilor climatice. Activitățile CO2nnect au fost destinate să sprijine învățarea, formând atât abilități, deprinderi, atitudini, cunoștințe cât și înțelegerea fenomenelor, conștientizând participanții despre probleme actuale ale mediului și dezvoltării. Activitățile, ușor adaptabile diverselor grupe de vârstă, pot fi cuplate cu majoritatea ariilor curriculare. 1. Scopul și obiectivele campaniei CO2nnect Scopul pe termen lung al campaniei a constituit îmbunătățirea teoriei și practicii educației pentru dezvoltarea durabilă. Pentru ca aceasta să se realizeze, școlilor din lume li s-au oferit posibilități de participare la activități școlare, pe bază de internet în care școlile, cercetătorii și factorii decizionali locali cooperează pe tema emisiilor de CO2, datorate transportului local. Alăturându-se campaniei, o școală participă efectiv la activitățile de învățare ale rețelei SUPPORT despre educația pentru dezvoltarea durabilă. Obiectivele campaniei CO2nnect Obiectivele concrete ale campaniei: – să mobilizeze un număr mare de școli, elevi, părinți și comunități ale Europei, să se implice în dezvoltarea durabilă, în domeniul climei și transporturilor; – să crească competențele elevilor, în sensul descris în obiectivele învățării; – să mărească competența școlilor, în a oferi EDD de înaltă calitate; – să ofere instrumente bazate pe TIC, inclusiv instrucțiuni, linkuri, un calculator al emisiilor CO2 , datorate transporturilor și oportunități pentru parteneriate; 1
  • 14. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect – să genereze informații utile cercetării și manegementului despre transporturi și climă, incluzând o bază de date internaționale despre emisiile CO2, rezultate din datele elevilor privind transporturile spre școală; – să creeze idei inovatorii pentru un transport sustenabil. Participanții în cadrul proiectului au fost solicitați: • Să investigheze emisiile de CO2 în timpul unei deplasări de acasă la şcoală; • Să schimbe cu alții datele obținute, utilizând o bază de date internaționale; • Să compare şi să discute despre emisiile de CO2 ; • Să formuleze întrebări adresate unui expert al relației dintre climă şi transport; • Să formeze parteneriate cu alte şcoli; • Să organizeze întâlniri cu oameni ai comunității, pentru a discuta despre emisiile datorate transportului; • Să formuleze şi să schimbe idei despre cum să fie reduse emisiile CO2; • Să ia parte la Competiția şcolară CO2nnect, organizată în contextul Conferinței Schimbărilor Climatice în 2009, la Copenhaga. 2. Obiectivele propuse ale învățării Activitățile, ușor adaptabile, propuse diverselor grupe de vârstă, pot fi cuplate cu majoritatea ariilor curriculare. Educația pentru dezvoltare durabilă (EDD) își propune o mai bună înțelegere a ideilor sustenabilității, dezvoltarea deprinderilor și abilităților, conștientizarea, dezvoltarea atitudinilor și valorilor. Rezultatele propuse ale activităților CO2nnect constituie: – înțelegerea interconexiunii temelor de mobilitate cu schimbările climatice; – înțelegerea cauzelor și consecințelor schimbărilor climatice; – a emisiilor de gaze cu efect de seră datorate transportului și mobilitățiilor; – să sesizeze interacțiunile dintre aspectele sociale, de mediu, culturale și economice ale sistemului de transport local; 16
  • 15. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect – decizia personală și participarea la asigurarea unui mediu mai sustenabil. Deprinderi și abilități: – de a participa activ în procesele democratice locale; – de a interacționa cu factori de decizie locali; – de a colabora cu cercetători și de a furniza informații de încredere; – de a crea propuneri inovative și sugestii alternative pentru o societate mai sustenabilă; – de a utiliza interactiv TIC și internetul pentru parteneriate și analiza datelor: – de a acționa și de a gândi autonom. Conștientizare: – sensibilizarea și conștientizarea privind efectele transporturilor asupra schimbărilor climatice și cu privire la problemele de sustenabilitate cauzate de schimbarea climatică; – recunoașterea faptului că fiecare individ are rol în schimbările climatice, inclusiv în emisiile de CO2 datorate transporturilor. Atitudini și valori: – dezvoltarea grijii privind schimbările climatice, cauze și impacte; – dezvoltarea motivației pentru a participa la luarea deciziilor pentru o societate mai sustenabilă; – să-și dea seama că au oportunitatea de a contribui la crearea unei societăți mai sustenabile, atât ca indivizi, cât și prin acțiuni comune. Structural: Pentru fiecare școală se înregistrează mai multe cadre didactice cu un responsabil, persoana de contact pentru școală. Cadrul didactic, ca persoană de contact pentru școală, are rolul de a distribui codul login pentru ca elevii să poată introduce date, individual. Pentru introducerea datelor, pentru a fi încărcate fotografii și idei propuse pentru climă, responsabilitatea aparține cadrului didactic coordonator. O clasă dispune de un login. Un cadru didactic poate participa cu mai multe clase. 17
  • 16. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect Elevii au un login pentru a raporta personal, rezultatele despre distanța la școală, modalitățI de transport și răspunsurile la chestionare. Pe site, cei interesați fac cunoștință cu cei 10 pași ai campaniei. Pașii sunt redați mai jos, pentru a înțelege cum aceste 10 idei au reușit să pună în mișcare, începând din luna martie, până în luna noiembrie 2009, aproximativ 57837 raportori, din care 56195 elevi și 1642 membri ai personalului școlilor implicate. 3. Activități propuse. Etapele de parcurs în campania CO2nnect Participanții sunt îndrumați să realizeze; 3.1 Cei 10 pași ai campaniei 1. Planificați  în  prealabil și  pregătiți campania  (preferabil  cadrele  didactice împreună cu elevii). Familiarizați-vă cu abordarea și activitățile  de pe pagina web. Realizați planificarea activităților din timpul campaniei  pentru clasă/școală  Participanții sunt îndrumați să consulte niște „Fișe ajutor” (Help) care conțin sugestii pentru metode de lucru, ei fiind solicitați să găsească parteneri locali sau școli partenere și să-și planifice modul de cooperare. 2. Pentru a putea participa, școlile se înregistrează din 15 februarie 2009, la „http://www.co2nnect.org/signup/” 3. Întroduceți  în activități  elemente  de  conținut, despre  schimbări  climatice, CO2 și transport.  4. Colectați date despre distanța parcursă zilnic de la locuință la școală,  modalități  de  transport  și  întroduceți-le  în  baza  de  date  oferite  de  campanie.  5. Completați  un  scurt  chestionar  on-line  despre  climă  și  transport,  utilizând datele colectate.  18
  • 17. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect 6. Analizați și discutați despre rezultatele obținute „http://www.co2nnect. org/results/”, comparați-vă emisiile CO2 din transport, cu rezultatele altor  școli și țări (vedeți și sugestiile de la www.co2nnect.org/help_sheets/) 7. Vă  încurajăm  ca,  în  timpul  proiectului,  să  lucrați  cu  autorități  locale,  părinți,  întreprinzători,  organizații  sau  alți  factori  decizionali.  Puteți  prezenta  și  discuta  rezultatele  obținute. Încercați  să  găsiți  împreună, propuneri de soluții, pentru un sistem de transport local, mai  sustenabil decât cel actual. Ce politici sau programe are până în prezent  școala sau comunitatea pentru transport și emisii de gaze?  8. Căutați idei pentru reducerea emisiilor datorate transporturilor. Încărcați  pe site ideile găsite și fotografii ce reflectă munca dumneavoastră.  9. Înscrieți-vă  proiectul  într-o  competiție  școlară  internațională  (opțional)  10, Evaluați campania, devenind școală SUPPORT (opțional)    3.2 Fișa pentru date Cadrele didactice sunt solicitate să tipărească și să înmâneze elevilor o fișă. Tipăriți această fișă, dați fiecărui copil un exemplar pentru a o completa.  Completați  o  fișă  pentru  dumneavoastră.  Dați  fișe  și  altor  angajați  ai  școlii, dacă vor să participe. Un exemplar la fiecare raportor. Având o versiune electronică la „Introducere fișa pentru date”, unde se pot încărca rezultatele? Se pot încărca rezultatele fișelor pentru date ale tuturor raportorilor pentru o școală, prin contul de utilizator propriu al cadrului didactic, sau se poate recurge la un cod login pentru elevi, pentru ca ei să-și încarce rezultatele proprii, individual, utilizând codul respectiv. Rezultatele sunt publicate numai după acordul cadrului didactic. 19
  • 18. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect Estimarea distanței parcurse zilnic până la școală se poate realiza în diverse moduri, de exemplu: – Utilizând instrumente ale internetului, precum Hărțile Google, „http://maps.google.com/” Google Maps; – Însemnând drumul respectiv pe o hartă, pe hârtie și utilizând scara hărții; – Utilizați contorul de kilometraj al unei mașini sau al unei biciclete; – Utilizând un GPS – Numărând pașii sau utilizând un aparat pentru numărarea pașilor/ pedometru apoi multiplicând cu aceasta lungimea pașilor. Participanții sunt solicitați să introducă distanța de la locuință până la școală, pe fișa pentru date, lângă km, la modul de transport utilizat. În cazul utilizării consecutive a mai multor moduri de transport, trebuiau înșirați numărul de km. pentru fiecare categorie de transport utilizat. Apoi, se cere completarea întregul chestionar. Alăturat, prezentăm structura chesionarului care are o primă parte (I.), obligatorie de completat și o a doua parte (II), pentru elevii mai mari. 3.3 Rezultatele Chestionarul cuprinde: Nume, Anul naşterii, Masculin, Feminin, Elev, Personal al școlii: Ce modalitate (modalități) de transport ați utilizat venind la școală? Distanța la școală în km Sunt înșirate: pe jos, bicicletă, transport cu animale, ricșă, moped, motocicletă, ricșă cu motor, snowmobile, mașină electrică, autoturism mic, autoturism mediu, autoturism mare, autoturism hibrid, taxi, autobuz, microbuz, tren diesel, tren electric, metrou, tramvai/troleibuz, ferry, barcă express, alte modalități (vă rugăm, specificați)   Formatul chestionarului utilizat ParteaI. Vă rugăm, arătați în ce măsură aprobați sau dezaprobați afirmațiile. 1 = dezacord total, 5 = acord total (N/A = nu e cazul sau nu am părere) 20
  • 19. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect Mă ingrijorează faptul că transportul contribuie la schimbări climatice: 1 2 3 4 N/A Pot decide cum să ajung la școală: 1 2 3 4 5 N/A Școala și administrația locală trebuie să facă mai mult pentru a asigura ca deplasarea mea la școală să afecteze mai puțin clima. 1 2 3 4 5 N/A Mă simt în siguranță în drum spre școală. 1 2 3 4 5 N/A Partea a II.-a (opțional) Ce schimbări sunt necesare pentru a fi reduse emisiile CO2 datorate transportului? Selectați acele trei domenii din lista de mai jos, unde simțiți că îmbunătățirile ar fi cele mai necesare: • Planuri naționale pentru transport • Educație • Obiceiuri de transport • Transportul bunurilor • Procese democratice • Susținere economică/reglementări • Tehnologia de transport • Cercetare • Structura comunității locale • Condiții de viață/venit • Prioritățile populației • Informație/sensibilizare a opiniei publice • Implicarea grupurilor în societate • Legi și regulamente Emisiile CO2 calculate din datele întroduse de clasa, școala dumneavoastră sau de ceilalți participanți, le puteți vedea sub formă de grafice. Cum se reflectă răspunsurile în „Rezultate”? 21
  • 20. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect Emisii CO2 arată rezultatul „total” al tuturor raportorilor CO2 după moduri de transport arată emisiile pentru diverse moduri de transport arată numărul de raportori care au utilizat un anumit mod de Practici de transport transport afișează distanțele parcurse mergând la școală și figura emisiilor CO2 CO2 pe țară cu lista școlilor pe țară afișează distanța parcursă mergând la școală și emisiile CO2 pentru CO2 pe școală școlile participante Chestionar partea I arată rezultatele pentru prima parte a chestionarului aici poate fi investigat cum nivelul emisiilor CO2 (CO2/km), variază CO2 după chestionarul I în răspunsul la chestionare, în funcție de modalitatea de transport utilizată, de sex, de vârstă Chestionar, partea a II-a arată rezultatele pentru a doua parte a chestionarului poate fi investigat ulterior cum nivelul emisiilor CO2 (CO2/km), variază CO2 după chestionarul al II-lea în răspunsul la chestionare, în funcție de modalitatea de transport utilizat, sexul, vârsta Harta celor care participă arată școlile care au încărcat rezultate aici puteți găsi sugestiile școlilor participante pentru reducerea Ideea pentru climă emisiilor CO2 , rezultate din transport Galeria foto aici găsiți imagini încărcate de școlile participante Elevii pot încărca pe site, propuneri la: Încarcă idee pentru climă Se cere ca elevii să formuleze idei creative. O clasă poate încărca și trimite ideea sugerată pentru ceilalți, pentru reducerea emisiilor de CO2, datorate transportului în comunitatea proprie. Trebuie să se pornească de la rezultatele campaniei, de la discuții cu clasa. Aici se cere creativitate! Cum s-ar putea reduce în comunitate emisiile, fără a reduce mobilitatea sau a micșora calitatea vieții? Ce alternative avem? Cine este răspunzător? Cadrelor didactice li se oferă idei, pentru a formula întrebări pentru discuții cu elevii, pentru a găsi modalități de a cunoaște mai mult despre sistemul local de transport. 22
  • 21. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect Participanții sunt încurajați să lucreze în strânsă colaborare cu alte școli, autorități locale, părinți și alți factori de răspundere pentru a găsi idei, eventual posibile și de realizat, pentru a avea un impact! Ideile pentru climă se cer a fi încărcate pe site în limba engleză, pentru ca acestea să poată fi citite de toate celelalte școli. Aceste idei pot fi citite, revăzute pe site. Elevii sunt încurajați să încarce fotografii, documente utilizate în timpul desfășurării campaniei. În final, școlile sunt încurajate să-și încarceproiectele realizate în cadrul campaniei și să participe la COMPETIȚIA ȘCOLARĂ INTERNAȚIONALĂ DESPRE CLIMĂ ȘI TRANSPORT 2009 Sunt invitate școli cu clase I-IV, V-VIII și licee, să formuleze proiecte în contextul relațiilor dintre climă și transport. Cele mai bune proiecte vor fi prezentate la Conferința SUPPORT, în aprilie la Bergen, Norvegia. PremiulI este anunțat ca find călătoria la Bergen a echipei formate din trei elevi și un cadru didactic, pentru a prezenta proiectul câștigător. Primul termen pentru trimiterea referatelor pe cale electronică: 1 octombrie, 2009. La data realizării acestui material, au fost publicate rezultatele primei runde a concursului. Rezultatele pot fi urmărite la pagina 260 sau pe website-ul www.co2nnect.org. Înafara celor distinși, noi oricum, avem câștigători, luând în considerare că numărul maxim de clase participante dintre toate țările, până la 6 noiembrie, de 516, este din România. Înseamnă că în aceste clase s-a discutat problema relației dintre climă și transport, s-au completat chestionarele campaniei CO2nnect,deci am reușit să implicăm elevii în problemele actuale ale mediului. În ce măsură școlile înscrise și-au încărcat proiectele relaționate cu campania, ne dă de gândit. Numărul total de proiecte încărcate pentru concurs în limba engleză a fost relativ redus în prima rundă, față de numărul participanților la 23
  • 22. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect campanie. La 10 octombrie au fost încărcate aproximativ 38 proiecte, din care 15 proiecte din România. Proiectele au fost evaluate de un grup de experți, Rezultatele au fost publicate pe site-ul campaniei. Pentru cea de-a doua rundă a concursului de proiecte: • Termenul pentru trimiterea referatelor pe cale electronică este: 15 februarie, 2010 • Proiectele vor fi evaluate, iar câștigătorii anunțați până la 1 martie, 2010 • Câștigătorii vor călători la Bergen, în aprilie 2010 împreună cu câștigătorii primei runde. Participanții la concursul proiectelor pot fi școlile care au parcurs campania „CO2nnectCO2 în drum spre școală” Forma referatului/raportului se cere a fi realizat electronic, cum urmează: cu titlu, scurt abstract și cu raportul de proiect care se va încărca sub formă de document pdf. Puteau încărca linkuri la materiale relevante realizate (exemplu video încărcat pe You Tube sau foto galerii reprezentate pe alte websituri). Referatele se cer în limba engleză, pentru a se putea evalua de o comisie internațională. Evaluarea Cum se evaluează proiectele? Proiectele elaborate se evaluează în două categorii: categoria I-IV/V-VIII și licee de câtre un grup de experți educaționali din rețeaua EU Comenius SUPPORT, www.support-edu.org. Criteriile comunicate pentru evaluare: – Școala sau clasa a participat la toate activitățile CO2nnect (a înregistrat date în baza de date, a trimis idee pentru climă și a completat chestionarele pentru cercetare). – Școala sau clasa a desfășurat cu succes un proiect local despre climă, despre legătura dintre emisii și transport, în colaborare cu actori locali în care inițiativele și activitățile elevilor să fie preponderente. 24
  • 23. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect – Proiectul demonstrează înalte calități inovative ale copiilor și acțiuni pentru transport sustenabil și reducerea emisiilor care periclitează clima. – Proiectul dovedește reflecții de înalt grad ale copiilor despre ceea ce au învățat în timpul desfășurării proiectului. Contribuțiile se publică la sectorul cu Rezultate ale sitului CO2nnect și toate școlile sau clasele care formulează proiecte eligibile primesc diplomă pentru participare. Cele mai reușite proiecte din România sunt publicate și în limba română în cadrul proiectului CO2nnect ROMANIA în această carte, chiar dacă nu toate proiectele au fost traduse în limba engleză și introduse în prima etapă a concursului. Detalii despre proiectul CO2nnect ROMANIA, veți găsi pe www.herocluj.ro Publicăm în această carte Fișele de ajutor care au fost oferite de proiectul SUPPORT participanților la proiect, pentru ca cei interesați să înțeleagă mai bine proiectele publicate de participanții la CO2nnect și să poată iniția la rândul lor proiecte cu teme similare. 4.Ideipentrurealizareadeproiecte 4.1Fișe ajutor în sprijinul realizării de proiecte În această parte, veți găsi o serie de fișecu informații în ajutorul celor care doresc pe viitor să realizeze proiecte similare, dând idei la planificarea și desfășurarea unor proiecte similare. Fișele au fost publicate pe site-ul CO2nnect și în limba română, dând idei participanților să realizeze proiecte educaționale, în contextul temei acestui proiect. Conținutul acestora va permite înțelegerea proiectelor care se referă la analizarea graficelor rezultate pe site în timpul campaniei. Scopul acestor fișe este să sugereze idei cadrelor didactice, pentru a desfășura activitățI educaționale cu copiii, pentru a ajunge la situații care ar putea îmbunătăți managementul local și global al mediului. Aici veți găsi informația de fond, specifică, în legătură cu emisiile de CO2 2
  • 24. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect datorate transportului, idei privind planificarea activităților și întrebări pentru a fi discutate. Aceste întrebări pot contribui la concentrarea atenției pentru lărgirea temelor discutate în legătură cu emisiile de CO2 rezultate din transport. Veți găsi sugestii despre modul de cooperare cu alte școli, cu factori decizionali locali și cu alte sectoare ale comunității locale. Veți găsi înșirate idei pentru dezvoltarea instituțională și idei despre ce au putut învăța elevii din CO2nnect. 4.2CO2 din transport și din alte surse Schimbările climatice constituie una dintre cele mai mari provocări ale zilelor noastre. Primul pas în abordarea problemei este înțelegerea exactă a ceea ce înseamnă această provocare și înțelegerea faptului că schimbările climatice depind de acțiunile oamenilor. Media CO2 emisă pe cap de locuitor, într-o țară tipică europeană este în jur de 7 tone - sau 7000 kilograme. Bineînțeles, emisia medie pe țară variază. Mai ales în țările în dezvoltare, emisia de carbon pe cap de locuitor este mai joasă, decât valoarea medie caracteristică Europei. Emisiile de CO2 în drumul spre școală, par a fi numai o mică parte a totalului de CO2 cauzat de o persoană. Oricum, cunoașterea mărimii nivelului de emisii poate fi în sprijinul noii generații, în încercarea de a evalua cât înseamă 7 tone de CO2 și să aibă un punct de referință, punând problema în perspectivă. În majoritatea țărilor europene, transportul constituie aproximativ 20-25 %, din amprenta de carbon. Transportul la școală face parte din acești 20-25 %, restul fiind cauzat de transportul la și de la locurile de muncă, la cumpărături și din timpul concediului sau vacanței. 4.3 Explicarea termenilor și ale unităților utilizate Multe comparații interesante și analize se pot face pe baza datelor de pe paginile cu rezultate. Luați în considerare că rezultatele campaniei s-au calculat pe diverse căi. 26
  • 25. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect Aici găsiți explicațiile pentru termenii utilizați, explicații despre cum s-au calculat rezultatele, despre unitățile de măsură utilizate și semnificația rezultatelor cu privire la emisiile cauzate în timpul deplasării la școală. Pentru orice rezultat de acest fel, puteți alege în a le prezenta, la diferite nivele: – pentru toate școlile din campanie; – pentru toate școlile dintr-o țară; – pentru o anumită școală. IntensitateaemisiilorCO2 Această figură indică intensitatea, din punct de vedere al carbonului, a modalității mixte de transport utilizat de raportori. De exemplu, dacă cei mai mulți kilometri spre școală sunt parcurși cu mașina, intensitatea emisiilor va fi mai ridicată, decât în cazul când majoritatea drumului se parcurge pe jos. Unitatea de măsură: grame/kilometru/raportor. Cum se calculează: Emisia de CO2 estimată în timpul deplasărilor se însumează pentru toți raportorii, se împarte la numărul kilometrilor parcurși, apoi se împarte la numărul persoanelor care au raportat. Număr de raportori Figura ne arată câți raportori au transmis date în timpul campaniei. Unitatea de măsură: raportor. Cum se calculează: Programul însumează numărul de raportori care întroduc date. Distanța medie față de școală: Figura ne arată, în medie, ce distanță trebuie să parcurgă raportorii pentru a ajunge la școală. Unitatea de măsură: kilometru/raportor Cum se calculează: Programul găsește, însumează toate distanțele înregistrate, parcurse în drum spre școală, care apoi se împarte la numărul raportorilor Totalul de CO2emis Figura estimează cât dioxid de carbon este pus în atmosferă într-o zi, datorită unei singure deplasări la școală, de către toți participanții care 27
  • 26. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect au introdus date. Unitatea de măsură: kg Cum este calculat: Programul găsește totalul de CO2 estimat ca fiind emis în timpul deplasării spre școală a totalității raportorilor. Media anuală de CO2emis Figura estimează cât CO2 este emis în medie de un raportor în atmosferă, într-un an, în timpul transportului la școală și înapoi. Unitatea de măsură: kg/raportor/an Cum se calculează: Se înmulțește cu 380, emisia de CO2, înregistrată la un singur drum (pentru a avea 190 de drumuri duble), rezultatul estimând emisia de CO2 a acelui raportor pe an. Emisiile anuale ale tuturor raportorilor este adunat apoi, iar suma este împărțită la numărul raportorilor, pentru a ajunge la o valoare medie pentru un raportor. Calculareaemisiilor Calcularea de CO2 al CO2nnect funcționează prin multiplicarea distanțelor parcurse cu un „multiplicator”. Multiplicatorul definește cantitatea de CO2 emis, ce revine pe kilometru fiecărui pasager în cazul unui anumit mod de transport. Fiecare mod de transport (pe jos, cu bicicleta, cu mașina, cu trenul etc.) va avea un multiplicator diferit. Multiplicatorul se programează în calculatorul CO2nnect, iar calculul se realizeză automat pentru participanți. Rețineți că multiplicatorii CO2nnect: – includ numai CO2. Alte tipuri de calculatoare includ și alte tipuri de „gaze de seră”, exprimate cu „echivalentul de CO2” – include numai CO2 creat de transportul la și de la școală. Alte calculatoare includ și CO2 creat indirect, de exemplu cel produs în timpul punerii în mișcare a mașinii. Aveți lista multiplicatorilor care s-au selectat pentru a fi utilizati în CO2nnect. Figurile reprezintă Kg CO2pekmpentruunpasager: pe jos: 0 cu bicicleta: 0 28
  • 27. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect transport cu animale 0 ricşă 0 moped: 0,073 motocicletă: 0,094 ricșă cu motor: 0,061 snowmobil: 0,094 mașină cu motor electric: 0,043 mașină mică: 0,11 mașină medie: 0,133 mașină mare: 0,183 mașină hybrid: 0,084 taxi: 0,17 autobus: 0,069 microbus: 0,055 tren diesel: 0,06 tren electric: 0,065 metrou: 0,065 tramvai/troleibuz: 0,042 ferry: 0,115 barcă rapidă/express: 0,53 Organizatorii s-au străduit să includă mijloacele de transport cele mai utilizate pe glob, dar nu este exclus să fi omis unele! Majoritatea multiplicatorilor utilizați în CO2nnect au fost luați de la UK Department of Environment (Defra). Sursa: „http://www.defra.gov.uk/environment/business/envrp/pdf/passenger- transport.pdf“ 2008 Guidelines to Defra‘s GHG Conversion Factors: Methodology Paper for Transport Emission Factors Acolo unde documentul nu dă date privind un anumit mod de transport, s-au utilizat alte surse. La selectarea multiplicatorilor CO2nnect s-au consultat experți ai calculului de carbon. Aceștia au confirmat că multiplicatorii corespund, în suficientă măsură, necesităților campaniei. Cât de exacți sunt multiplicatorii și rezultatele CO2nnect? Multiplicatorii în CO2nnect rezultă din surse foarte credibile şi se bazează pe date din 2008, confirmate de experți ai calculatorului de carbon. 29
  • 28. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect Organizatorii s-au asigurat că rezultatele vor fi suficient de exacte pentru scopul educațional al CO2nnect. Cantitatea de CO2 emisă de o mașină, care utilizează benzină, va depinde de mulți factori: – de dimensiunea motorului și de greutatea mașinii (motoarele mai puternice, mașinile mai mari emit mai mult CO2); – de tipul de combustibil utilizat și eficiența combustibilului; – de vârsta mașinii (o mașină mai veche emite mai mult CO2, decât una nouă cu dimensiuni identice); – de starea de întreținere a mașinii (în special al motorului, starea cauciucurilor și presiunea din anvelope); – de modul cum este condusă mașina (viteza, funcționarea motorului în relantină, pornirea, oprirea, accelerarea, frânarea); Același lucru ar putea fi valabil pentru alte mijloace de transport motorizat. Multiplicatorii presupun prezența sigură a unui număr mediu de pasageri pe fiecare mijloc de transport, ceea ce vom numi «încărcare medie cu pasageri.» Aceasta poate prezenta diferențe față de încărcarea reală cu pasageri. De exemplu, în cazul în care un elev călătorește cu un autobuz mare, aproape gol sau exagerat de plin, multiplicatorul poate să nu corespundă situației din timpul transportului real spre școală. Se pune întrebarea dacă multiplicatorul ar putea să varieze de la o țară la alta. Răspunsul este da! Un motiv ar fi producerea electricității pe căi diverse. Modul preponderent de producere a energiei electrice într- o țară (folosirea energiei apei, a cărbunilor, a energiei nucleare, altor modalități) ar putea influența şi să producă mari diferențe în cantitatea de CO2 emis de trenuri, tramvaie sau alte mijloace de transport care utilizează electricitatea, față de țări în care se utilizează un alt mod preponderent de obținere a energiei. Fiecare țară are economie proprie, sisteme de transport diferite, legi pentru poluare care pot avea, de asemenea, efect asupra numărului de pasageri și asupra emisiilor de carbon, chiar pentru același tip de mijloc 30
  • 29. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect de transport. Acest aspect poate deveni temă relevantă la discuții, atunci când comparați rezultatele diverselor țări. Teoretic, s-ar putea realiza un calculator care să ia în considerare toate aceste considerații. Oricum, azi nu avem toate datele necesare pentru a găsi asemenea multiplicatoare detaliate și exacte. Un asemenea calculator ar fi foarte complicat și ar solicita mult efort din partea copiilor în timpul colectării datelor. S-a ales pentru CO2nnect, un calculator relativ simplu, astfel ca elevii să dedice mai mult timp cunoașterii sistemului de transport local și să comunice cu alții pentru a găsi soluții sustenabile. Există câteva alte surse de erori, de care trebuie să fim conștienți. Elevii vor măsura și introduce distanța la școală și modul de transport. Vor exista întotdeauna erori în măsurare, în funcție de metoda utilizată, distanțele se rotunjesc, în jos sau în sus, la kilometrul întreg mai apropiat. Greșeli pot apărea, de asemenea, la calcularea distanței sau la introducerea datelor. Informația cu privire la numărul și proporția de indivizi care utilizează variate moduri de transport, trebuie să fie destul de exactă. Nu există multiplicatori, aici, deci erori ar putea să apară când se decide modul de transport și înregistrarea datelor. Luând în considerare toate aceste surse posibile de erori, suntem încă siguri că rezultatele campaniei CO2nnect sunt destul de exacte, pentru ca rezultatele școlii să le puteți folosi la discutarea emisiilor CO2 și pentru a acționa în vederea reducerii emisiilor școlii și ale emisiilor comunitătii locale. Concluziile sunt suficient de exacte, pentru ca rezultatele școlii să se poată compara cu rezultatele altor școli din țara dumneavostră și cu rezultatele școlilor din alte țări. 4.4 Exemplu de activități propuse de CO2nnect, proiecte în campanie La stabilirea planului activității pentru școală, pentru participanți se recomandă «Cei 10 pași ai campaniei», sugerând participanților să-și planifice, în prealabil, realizarea pașilor campaniei. Să-și noteze pe hârtie activitățile pe care le vor desfășura cu copiii, ce 31
  • 30. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect discipline și ce cadre didactice vor fi implicate, cu cine vor colabora, cum vor să-și prezinte rezultatele. Să studieze, în prealabil, fișele în ajutorul participanților, de exemplu cea care descrie modul de realizare a proiectelor și cea cu alte activități, pentru a găsi cât mai multe idei! Proiectele în timpul activităților campaniei Cei 10 pași și activitățile propuse pentru campanie de organizatori vor fi descrise pentru ca să vă puteți imagina noi proiecte și aprecia proiectele realizate. 1. Pregătirea și planificarea campaniei – Cadrele didactice și personalul școlii se întâlnesc pentru a decide participarea, pentru a planifica în prealabil și a stabili încadrarea în timp; – Cadrele didactice discută cu elevii claselor participante. Elevii și cadrele didactice discută despre ceea ce vor să realizeze și vor planifica activitățile în timp, de la început până la sfârșit; – Cadrele didactice și elevii se familiarizează cu website-ul CO2nnect, cu modul de abordare și cu activitățile propuse; – Decid ce teme ar dori să abordeze local. Pentru idei vezi „Întrebări pentru discuții” – Găsesc parteneri locali sau școli partenere și își planifică modul de colaborare. 2. Cadrele didactice au înregistrat școala și clasele Aceasta poate fi realizată în clasă sau în afara clasei de câtre cadrul didactic 3. Elevii au făcut cunoștință cu temele pentru schimbări climatice, CO2, transportul la școală, despre sustenabilitate! Metode variate pot fi utilizate pentru a-i face activi pe copii, a-i implica în temă ca, de exemplu, munca în grup, excursii, drama, discuții, dezbateri, citind și raportând linkuri corespunzătoare de pe internet, sau invitând experți din sectorul de transport sau energetic la școală. 32
  • 31. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect 4.Colectareadatelor:s-a evaluat de fiecare participant distanța de acasă la școală, s-au notat mijloacele de transport utilizate și s-au introdus în baza de date internaționale. Pentru a decide cum să fie măsurată distanța de parcurs până la școală pe hartă sau prin alte metode și introducerea în baza de date CO2nnect, s-a utilizat timp de o oră sau mai mult, în funcție de grupul de vârstă. 5. Completarea chestionarului online în legătură cu climă și transport Completarea chestionarului a durat, în mod normal, doar câteva minute. După completarea chestionarului s-au putut formula câteva întrebări, discutând și dezbătând cu elevii despre temă. 6. Analizarea și discutarea rezultatelor; compararea emisiilor de CO2 rezultate din transport cu cele ale altor școli și țări. Rezultatele instrumentului de analiză de pe website s-au putut utiliza analizând cu elevii rezultatele. A fost propusă extinderea în timp de câteva săptămâni a studiului temei, dând elevilor mai mult timp de lucru sau făcând un proiect local. 7. Parte importantă a campaniei CO2nnect constituie formularea unor schimbări propuse în sistem pentru reducerea CO2. Participanții au fost încurajați și sunt încurajați să lucreze alături de autorități locale, părinți, sectorul business, organizații, factori decizionali. În această parte a campaniei, copiii sunt implicați să reflecteze asupra cauzelor pentru care transportul lor este în situația în care este și în discutarea a ceea ce se poate face pentru a îmbunătăți sustenabilitatea transportului. Stabilirea unei întâlniri sau vizite la factori decizionali locali, de exemplu autorități școlare sau autorități locale ale municipalității, părinți, sectorul busines, alte școli sau orice alt factor de răspundere interesat în cooperare, s-a realizat la unele școli, la altele mai puțin. Prezentarea rezultatelor campaniei și concluziile copiilor pot servi ca punct de pornire pentru discuțiile despre ceea ce s-ar putea face local pentru a îmbunătăți sustenabilitatea transportului și a reduce emisiile de gaze care periclitează clima. 33
  • 32. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect 8. Formularea de idei pentru reducerea emisiilor care periclitează clima, datorită transportului. Au fost încărcate și se încarcă pe website ideile găsite pentru climă și fotografiile realizate în timpul activităților. Organizatorii au considerat că, pentru a putea formula idei despre cum să fie reduse emisiile gazelor care pericliteză clima, elevii vor avea nevoie de timp și să se consulte cu adulții. Împreună cu autoritățile locale, părinții sau alte personalități din comunitate, pot să ajungă la idei sau activități reușite pentru climă! Dacă clasa găsește și se decide asupra unei „idei pentru climă”, aceasta se încarcă pe website pentru a putea fi citit și comentat de celelalte școli din campanie. Munca depusă este documentată cu fotografii, producții scurte video, modele, etc sau prin compuneri și reportaje scrise. 9. Înscrierea proiectului în competiția școlară internațională este opțională. Aceste proiecte sunt vizibile în limba engleză pe site-ul CO2nnect. 10. Cadrele didactice care evaluează campania, obțin pentru școala lor, denumirea de școală SUPPORT (opțional, pentru dascăli). O întâlnire a dascălilor implicați, constituie o bună modalitate pentru a realiza evaluarea în comun. Este important pentru dezvoltarea școlii, să reflectăm asupra a ceea ce a avut loc, să primim feedback despre ceea ce au învățat elevii, despre ceea ce a câștigat școala. Cadrele didactice care au completat modulul pentru evaluare, au contribuit considerabil la cercetarea internațională a domeniului EDD. 4.5 Întrebări propuse pentru discuții Aceste întrebări pot fi utilizate pentru a stimula formularea ideilor și a discuțiilor despre schimbări climatice și transport. Se pot alege una sau mai multe întrebări care credeți că ar fi interesante și apropiate de nivelul copiilor, utilizându-le în discuții, dezbateri, ca puncte de pornire 34
  • 33. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect ale proiectului sau la investigații sau la întâlnirile cu localnicii și cu factorii de decizie. Astfel, activitățile se dinamizează. Cei care au găsit să formuleze o întrebare reușită pentru discuții sau pentru reflecții, au fost încurajați să o trimită la „Întrebați un expert/ask an expert!” Întrebări despre participare și parteneriat – Ce înseamnă pentru voi să participați la o campanie internațională cu alte școli? – Cum vi s-a părut să discutați cu localnicii, politicienii sau factorii decizionali? – Oamenii cu care ați lucrat local erau interesați de ceea ce ați găsit? Întrebări despre climă și transport – De ce emisiile „gazelor de seră” ce rezultă din transport este o problemă? Aveți sugestii despre cum emisiile de gaze de seră pot fi reduse? – Ce autorități sau organizații au poziția de a acționa astfel încât emisiile gazelor de seră să fie reduse? – Cine este responsabil pentru sistemul de transport acolo unde locuiți? Întrebări despre înțelegerea, analiza și compararea rezultatelor – Cum se prezintă școala comparativ cu media pe țară și în comparație internațională? – Care ar fi motivele pentru care școala este peste sau sub rezultatele cu valoare medie? – De ce mergi la școală cu mijloacele de transport pe care le utilizezi? – Cum distanța de acasă până la școală are influență asupra emisiilor? – Cum au ajuns bunicii tăi la școală? Cum crezi că vor ajunge copiii tăi la școală? – Care sunt țările care emit o cantitate foarte mare sau scăzută de CO2 pe elev pe kilometru? Care ar fi motivul acestor deosebiri? – Cât de exacte, credeți că sunt figurile pe care le-ați obținut pentru propriile emisii de CO2? Ce surse de erori găsiți? 3
  • 34. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect Întrebări despre găsirea de soluții – Există alte modalități prin care în localitate s-ar putea organiza transportul școlarilor? Ar fi o problemă siguranța? – Există cultura circulării cu bicicleta și utilizarea în comun a mijloacelor de transport personale în zona în care locuiți? De ce da sau de ce nu? Ce credeți? – Ce surse alternative de combustibil sau mijloace de transport există care ar putea reduce emisiile? – Municipalitatea are o politică proprie pentru climă sau pentru transport? Dacă da, este aceasta una bună care va reduce în viitor emisiile de gaze de seră? – Ce pot face serviciile publice din comunitatea locală pentru a reduce emisiile datorate transporturilor? – Ce pot face cetățenii comunității pentru reducerea emisiilor din transport? – Ce pot face politicienii comunității pentru reducerea emisiilor din transport? – Ce poate face sectorul business pentru reducerea emisiilor din transport? Întrebări pentru cercetare – Cum pot fi cetățenii implicați pentru a face sistemul de transport mai sustenabil comunității? Ce proceduri democratice ar putea fi implicate pentru ca aceasta să se producă? – Cum ar putea fi organizate comunitățile, în alt mod, pentru a reduce distanțele pe care le avem de parcurs zilnic? – În ce măsură emisiile CO2 realizate provin din transport? (Pentru a răspunde, elevii au nevoie de informații adiționale, deci trebuie să consulte adulții.) – Cum pot fi reduse emisiile CO2 rezultate din alte surse, decât transporturile? Întrebări pentru a provoca cadrele didactice să discute între ele: – Următoarele întrebări sunt exemple de teme care pot fi discutate între dascăli, ori înainte, ori în timpul, ori după campanie. Întrebări despre experiența dumneavoastră cu privire la campania CO2nnect 36
  • 35. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect – În ce măsură acest mod de lucru diferă de metodele „tradiționale”, precum învățarea lecțiilor și instruirea în clasă? – Cum influențează abordarea prin această campanie a ceea ce învață copiii, dar motivația lor? De exemplu, să ne referim la efectele utilizării TIC, a bazei de date care se referă la situații reale, la contactul cu cercetătorii, colaborarea cu alte școli sau la întâlniri cu oamenii comunității. – Ați avut probleme particulare în timpul desfășurării campaniei? Cum ați rezolva aceste probleme data viitoare, încercând un nou proiect asemănător? – Întrebări despre educația pentru dezvoltarea durabilă din școală: Ce înseamnă pentru dumneavoastră „educația pentru dezvoltarea durabilă”? – Ar fi interesată școala dumneavoastră să intensifice educația pentru dezvoltarea durabilă? – Cum pot școlile să contribuie la societăți mai sustenabile? – Cum poate școala să continue să lucreze cu localnicii și cu factorii decizionali în probleme de sustenabilitate? – Cum pot dascălii și întreaga școală să fie modele pozitive referitoare la dezvoltarea durabilă? Realizarea de proiecte Etapele de parcurs în realizarea unui proiect școlar, în contextul ampaniei pentru Climă Orientare – Familiarizarea grupului de lucru cu etapele proiectului Definiți proiectul. Încercați să răspundeți cu colegii cu care veți lucra, la întrebările: – Dorim să ne concentrăm asupra unei teme particulare a climei/ transporturilor? – Ce zonă locală ne alegem? – Vom colabora cu alte școli? – Avem deja parteneri dornici să colaboreze în Campania pentru Climă? – Trebuie utilizat „E-twinning” și alte instrumente internet EU Comenius pentru găsirea de parteneri? – La ce temă comună, idee sau activitate am putea coopera? 37
  • 36. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect – Cu ce parteneri locali vom colabora? Parteneri locali posibili: autorități municipale sau județene, politicieni, părinți sau alți membri ai comunității, ONG-uri (Organizații nonguvernamentale) instituții educaționale, instituții de cercetare sau localnici. Întâlnirea cu acești oameni, discutarea temelor posibile, colectarea de informații, deciderea modului cum să lucrați împreună, va ridica valoarea proiectului. Realizați un plan al proiectului – Care sunt pașii de urmat? – Avem nevoie de echipament? Cum îl vom obține? – Cum vom organiza munca? Desfășurați activitățile proiectului, de exemplu: – Activități întroductive: cunoașteți-vă și faceți schimb de experiență; – Măsurați CO2 în drum spre școală, introduceți datele în baza de date: – Utilizați instrumentele campaniei pentru a vă analiza și a vă compara rezultatele cu alții; – Întrebați părerea cercetătorilor despre rezultate; – Utilizați întrebările propuse de noi, pentru reflecții, pentru a vă orienta munca sau a dirija discuțiile; – Întâlniți-vă și lucrați împreună cu un partener local; – Dezvoltați idei pentru îmbunătățirea sistemului de transport și pentru reducerea emisiilor care periclitează clima; – Desfășurați activități pentru a reduce emisiile datorate transporturilor. – Realizați un produs final cu mijloace media (text, grafice, hărți, figuri, modele, fotografii, video/film) „Rezultatele noastre de CO2 în drum spre școală” „Ideea proprie pentru climă”: ideea pentru a reduce emisiile din timpul transporturilor care periclitează clima. – Prezentați-vă rezultatele şi altora – Realizați expoziție, video/film, poster, articole, reportaje, alte prezentări; – Utilizați media locală (ziar, radio, TV etc.); – Afișați/încărcați pe internet - pe websitul campaniei sau în alt loc; – Trimiteți informațiile local, prin poștă; – Întâlniți-vă din nou cu partenerii, prezentați-vă munca, rezultatele, 38
  • 37. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect ideile pentru reducerea emisiei de CO2, acțiuni pentru climă. Numărul relativ mic de proiecte publicate pe site-ul CO2nnect, ne-a motivat să întroducem detalii în plus, ceva mai mult despre proiecte. 4.6 Cooperarea dintre școală și comunitatea locală Una dintre scopurile educației pentru dezvoltarea durabilă este ca elevii să devină cetățeni activi care au grijă și se implică în comunitate/ în societatea în care trăiesc și au grijă de mediu. Parte importantă a procesului de învățare este de a câștiga experiență în interacțiune cu comunitatea. Practică de educație civică Interacțiunea cu factori locali/organizații/grupuri/rețele (ca autorități locale, asociații ale părinților, întreprinderi locale și ONG-uri) constituie oportunitate excelentă pentru a câștiga experiență practică civică și de a forma deprinderi ca cele de comunicare verbală și comunicarea în scris. Este, de asemenea, o bună posibilitate pentru înțelegerea valorilor în societatea actuală. Utilizarea interdisciplinară a cunoștințelor În funcție de temele cu care vă decideți să lucrați, o mare varietate de discipline școlare pot fi implicate în proiect. În cazul de față, urmărind pe hartă căile diverse de a ajunge la școală, calculând distanțe, comparând situația elevilor cu situația din alte regiuni sau țări, – ceea ce implică interacțiune cu alte școli, creând modele, postere, schițe, realizând interviuri, studiind efectele traficului asupra mediului, cercetând cine răspunde pentru autobuzul școlar, cine planifică traficul local, de ce situația traficului este așa cum se prezintă, ce s-a făcut în alte locuri pe lume, pentru a rezolva probleme similare, toate aceste teme și întrebări pot implica, în principiu, toate materiile în funcție de cum decide să lucreze fiecare cadru didactic. La planificarea activităților EDD, luați în considerare că perspectiva interdisciplinară poate oferi o mai profundă pătrundere în temele materiilor curriculare. EDD este, întradevăr, transsectorială și poate fi tot atât de atractivă 39
  • 38. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect pentru cineva care este preocupat de creșterea economică sustenabilă, cât și pentru aceia, pentru care principala problemă o constituie temele mediului sau cele socio-culturale. Aceasta înseamnă că veți putea găsi parteneri din ambele părți. Cooperarea locală necesită planificare locală Acțiunile celor care decid să lucreze cu comunitatea locală, vor fi determinate de acea societate și de obiceiurile locale. În țări cu politicieni caracterizați printr-o abordare mai informală, se poate ușor găsi un membru al administrației locale care să fie invitat la școală sau clasa să fie invitată la primărie. În societăți mai puțin deschise, aceasta s-ar putea realiza mai dificil și s-ar preta mai bine invitarea unui reprezentant al societății civile de la organizații care lucrează în domeniu. Sugerăm în calitate de invitați, următoarele categorii: – Politicieni locali - eventual președintele consiliului municipal local, responsabilul cu planificarea transportului local sau cel al oficiului de urbanism; – Organizații locale, care se ocupă cu mediul local sau teme de sustenabilitate; – Comitete Agenda 21; – Comitete de dezvoltare rurală; – Oficii locale ale unor ONG-uri care lucrează în domeniu; – Poliția; – Asociații ale părinților; – Intreprinderea de autobuze. Invitații, persoanele cu care cooperați, depind de tema la care vă concentrați și de metodele asupra cărora vă hotărâți să le aplicați. Doriți să prezentați ceva unui politicean local sau să lucrați cu un grup local de bicicliști? Vă gândiți la o singură întâlnire sau la un proiect mai lung? De voi depinde să decideți. Există un număr nesfârșit de posibilități, în funcție de vârsta grupului și de interesele voastre. – Pregătiți întrebări în clasă și încurajați câțiva elevi să realizeze interviuri cu persoanele invitate/trimiteți copiii să realizeze interviuri cu oamenii. Unii elevi pot avea sarcina de a scrie cele relatate la interviu, iar alții să realizeze fotografii în timpul interviului. Produceți articol pentru ziar sau 40
  • 39. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect sub formă de poster, chiar pentru ziarul local! – Invitați în școală factori decizionali și întrebați-i să explice cum, de exemplu, se realizează planificarea transporturilor, de ce lucrurile stau așa cum stau, ce planuri de îmbunătățire există? – Dacă pregătiți propuneri, idei pentru a îmbunătăți transportul copiilor la școală, invitați la întrunire părinți, politicieni, alte persoane relevante sau realizați o expoziție cu postere/modele ale școlii sau ale unor clădiri publice. – Invitați alte școli din zonă/municipiu/localitate pentru a face propuneri pentru îmbunătățirea transporturilor. Cooperați cu alte școli pentru a realiza o propunere finală, apoi prezentați-o la autoritatea locală/invitați-i să vină, să vă vadă propunerea. 4.7 Cooperarea între școli Școala dumneavoastră poate colabora cu alte școli din localitate, din țară sau dinafara granițelor, atunci când participă la Campania pentru Climă. Participarea poate fi interesantă, pasionantă pentru copii și le poate da perspective noi cu privire la alternativele propriului sistem de transport. În caz de cooperare, este important să definim tema pentru parteneriatul școală – școală și modul în care veți lucra împreună. Încercați să clarificați ceea ce fiecare va face singur, ceea ce veți face împreună și, dacă veți produce împreună ceva sau veți realiza fiecare ceva, și apoi va fi comparat. De exemplu, puteți coopera cu o altă școală în campanie prin: – Compararea rezultatelor campaniei, căutarea cauzelor, a diferențelor. Puteți compara emisiile gazelor de seră, modul de deplasare la școală, căi alternative de transport la școli, ce face municipalitatea în domeniul climei și transporturilor sau alte rezultate. Selectarea de întrebări identice pentru reflecții, pentru ambele școli și, după discuții, să vă împărtășiți ideile. Dezvoltarea unei idei pentru un sistem de transport mai sustenabil. Publicația rețelei Comenius SEED, „http://www.ensi.org/Publications/ENSI_related_publications/” 41
  • 40. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect Tools for ESD-Schools – Reflective methods for School Partnerships of Education for Sustainable Development este un instrument practic cu idei concrete, practice și propuneri pentru cooperarea între școli. Există mai multe modalități pentru a găsi o școală parteneră: – Utilizați un parteneriat deja existent; – Contactați inspectoratul școlar pentru a vă propune o școală din județ; – Căutați o școală parteneră din afara granițelor. E-twinning ca instrument este extrem de util pentru a găsi școli partenere de peste hotare. Pe siteul „http://www.etwinning.net/ww/en/pub/ etwinning/index2006.htm” înregistrați-vă și utilizați baza de date pentru a găsi școală parteneră cu interese similare. Programul EU Comenius oferă numeroase oportunități pentru stabilirea de rețele de școli și parteneriate. Seminariile Contact Comenius constituie un loc de găsire a potențialilor parteneri pentru a realiza împreună aplicații ce permit vizitarea școlilor partenere și de a participa la evenimente pentru formare de competențe. Pe pagina web al agentiilor Comenius „http://ec.europa.eu/education/ programmes/llp/comenius/activities/comenius1_en.html” găsiți sau contactați Agenția Națională Comenius www.anpcdefp.ro pentru a găsi diversele oportunități de finanțare pentru parteneriate și mobilități. 4.8 Dezvoltarea școlii Campania pentru Climă este o oportunitate pentru școli pentru a se alătura pe de o parte, unei activități inovative internaționale, pe de altă parte, poate face parte dintr-un proces de o durată mai îndelungată, de reînnoire pedagogică și dezvoltare de capacități – de dezvoltare a școlii. Dorim să discutăm idei despre modul în care abordarea educației pentru dezvoltare durabilă (EDD) într-o școală ar putea fi pusă în legătură cu un proces mai larg de dezvoltare a școlii și de conducere a școlii. Cât de puternic penetrează sustenabilitatea, educația pentru o dezvoltare durabilă, valorile și misiunea școlii dumneavoastră? Unele școli au ajuns mult mai departe în această privință și și-au dezvoltat o viziune 42
  • 41. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect și o stategie pentru a deveni „școală a dezvoltării durabile” sau „școală sustenabilă”. Aceasta numim abordarea prin școala întreagă a EDD. În aceste școli, în general, găsim un director puternic și angajat care este interesat de sustenabilitate și de dezvoltare pedagogică. Pentru unele dintre aceste școli, sustenabilitatea înseamnă în esență operațiuni care au grija mediului. Alte școli merg mai departe și integrează ideea sustenabilității și responsabilității globale direct în curriculum și în procesul de învățare. Multe școli nu au abordarea prin școala întreagă a EDD. Cadrele didactice se organizează în echipe pentru a realiza învățarea de acest tip sau există dascăli individuali care își integrează EDD în disciplina proprie la ore. Oricare ar fi situația și abordarea particulară a școlii, Campania pentru Climă poate fi utilizată pentru a învăța despre EDD și pentru a clădi competența școlii și a dascălilor pentru a realiza o asemenea educație. Campania fiind flexibilă, poate fi adaptată la situații diverse. Beneficiile participării în formarea de competențe ale campaniei constituie o gamă largă de scopuri și acestea sunt relevante în general pentru dezvoltarea organizatorică și pedagogică a școlii. Activitățile campaniei pot oferi școlii dumneavoastă o platformă de experiențe practice și înțelegerea a ceea ce înseamnă: – munca, având în prealabil stabilite rezultatele așteptate ale învățării; – clădind educația prin mai multe discipline de studiu; – munca prin proiecte; – învățare în contextul realității; – parteneriat cu autorități, părinți, întreprinderi și alți membri ai comunității; – cooperare cu cercetarea; – utilizare interactivă a TIC; – cooperare internațională; – investigare de teme complexe ale sustenabilității; – participarea copiilor în procese democratice; – contribuție activă la dezvoltarea durabilă; – inovația. 43
  • 42. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect EDD de înaltă calitate implică relații de tip nou între școală și societate și se concentrează pe dezvoltarea potențialului copiilor de a gândi și acționa independent și critic. Participând în campanie, conducerea și personalul școlii va avea posibilitatea de a vedea cum aceasta se realizează în practică. Învățarea organizațională și dezvoltarea școlii sunt procese de durată și necesită conducere și planificare strategică solidă la nivelul școlii. Acestea sunt valabile și pentru integrarea EDD. Există o serie de puncte comune între educația pentru dezvoltare durabilă și dezvoltarea școlii și poate fi foarte productiv ca acestea să fie integrate în viziunea și strategia școlii. Multe țări au programe sau centre de competență de unde se poate primi ajutor și informație despre dezvoltarea școlii și conducerea școlii. Legături cu aceste centre ar putea constitui un bun început. O lucrare recentă în Marea Britanie stabilește legături între conducerea școlii, dezvoltarea școlii și abordarea prin perspectiva întregii școli a educației pentru dezvoltarea durabilă: „http://www.ncsl.org.uk/ sustainableschools-index”, The National College for School Leadership (www.ncsl.org.uk) lucrează pentru a schimba viața elevilor printr-o conducere excelentă a școlii (lb. engleză). NCSL descrie ce înseamnă școala dezvoltării durabile. (pdf) (lb. engleză) „Leading sustainable schools” poate fi descărcat de pe websitul NCSL de la Publicații. „Buiding capacity and empowerment through ESD”, editată de rețeaua SEED, Comenius oferă discuții despre relația dintre EDD, conducerea școlii și dezvoltarea școlii. (http://seed.schule.at) 4.9 Despre rezultatele învățării Ca dascăli, noi trebuie să încercăm întotdeauna să fim conștienți de ceea ce intenționăm să învețe copiii din orice activitate particulară pe care o desfășurăm. Selectarea conținutului, modul de organizare a învățării și modalitatea de evaluare trebuie să fie în strânsă legătură cu rezultatele 44
  • 43. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect așteptate ale învățării. Formulând în scris, în prealabil, rezultatele așteptate ale învățării, ne reamintește că este vorba de ceea ce învață copiii și ne ajută să gândim mai clar, de ce îi învățăm ceva anume, într-un anumit mod. Rezultatele învățării pot fi descrise ca niște competențe. Competență se consideră ceea ce copilul va fi mult mai capabil să facă în urma activității de învățare. Competențele se formulează întotdeauna ca verbe, încât se consideră ca abilități de a face ceva. Cunoștințele de exemplu nu constituie competențe, dar abilitatea de a construi cunoștințe din informații sau din experiențe ar putea fi considerată competență. În formularea rezultatelor învățării campaniei pentru climă, nu am reușit să găsim cadru standard sau formulă pentru descrierea rezultatelor așteptate ale învățării în educația pentru dezvoltarea durabilă (EDD). UNESCO furnizează descriptori pentru EDD în legătură cu Decada Națiunilor Unite destinată Educației pentru Dezvoltare Durabilă dar aceștia descriu caracteristicile ofertei educaționale (input) mai degrabă, decât rezultatele pentru copii (output). „http://portal.unesco.org/ education/en/ev.php-URL_ID=27234URL_DO=DO_TOPICURL_ SECTION=201.html” Într-o lucrare anterioară, sub auspiciile UNESCO, s-a stabilit un set de obiective ale educației pentru mediu care se apropie mai mult de o formulare a rezultatelor învățării. Conferința Interguvernamentală UNESCO Tbilisi, Octombrie 1977 „http://unesdoc.unesco.org/images/0003/000327/032763eo.pdf” Obiectivele învățării se grupează sub denumiri de: conștientizare, cunoștințe, deprinderi, atitudini și participare. Am utilizat acest cadru mai cunoscut, ca punct de pornire și l-am adaptat într-o perspectivă mai largă a EDD și a conținuturilor Campaniei pentru Climă. Deoarece obținerea rezultatelor învățării este un proces de durată, care nu poate fi realizat printr-o singură activitate, obiectivele nu sunt absolute și mai mult „stimulează” obținerea rezultatelor sau „contribuie” la rezultate. Așteptăm ca elevii să facă progrese pozitive în direcția obiectivelor, dar ar fi ireal să așteptăm să atingă obiectivele în intregime, imediat. 4
  • 44. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect Școala dumneavoastră poate să modifice la început rezultatele așteptate ale învățării din această campanie, pentru a se potrivi cu modul în care veți lucra în campanie. Care din rezultate le credeți mai importante de realizat și care nu le așteptați să le atingeți? De asemenea, poate că doriți să faceți legătura rezultatelor așteptate din campanie cu curriculumul actual. Copiii pot fi întrebați să spună ce ar dori să învețe din campanie. Cu siguranță, există alte modalități de a putea fi descrise rezultatele învățării. EDD se presupune că pregătește elevii pentru rolul lor de cetățeni care creează o societate mai sustenabilă. Acest rol de cetățean activ ar cere de exemplu: – abilitatea de a găsi, construi, evalua și a aplica cunoștințe; – abilitatea de a stabili conexiune între evenimente izolate și contextul mai larg al cauzelor și consecvențelor („văzând imaginea mai generală”) – abilitatea de a gândi și acționa independent și inovativ. Peter Senge de la Massachutes Insitute of Technology a scris o nouă carte fascinantă intitulată: „The Necessary Revolution: How Individuals and Organizations Are Working Together to Create a Sustainable World”. Cartea vorbește despre învățarea organizațională pentru dezvoltarea durabilă. Senge afirmă că dezvoltarea durabilă se realizează de diverse organizații care realizează modificări profunde și procese de învățare pentru a deveni sustenabile. Senge descrie 3 competențe cheie care necesită asemenea învățare organizațională și transformare pentru sustenabilitate: de a vedea în întregime/gândire sistemică, de a putea colabora și de a crea viitorul. Provocarea nu este atât de mult de „a găsi soluții” sau „a avea spiritul critic” Senge afirmă că, mai degrabă, e bine să înțelegem total situațiile sau problemele și să avem deprinderi, atitudini și dinamica organizațională pentru a putea realiza schimbarea. Citând exemple ale unui număr mare de organizații, unde transformări profunde au avut loc, Senge dă o imagine optimistă a unei lumi pline de oportunități pentru schimbări pozitive, în caz că dispunem de competențele necesare. 46
  • 45. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect OECD descrie trei grupe de competențe cheie pentru educație „http://www.oecd.org/dataoecd/47/61/35070367.pdf”, se referă la competențe cheie pentru educație (nu numai pentru EDD). Proiectul DeSeCo al OECD descrie trei grupe de competențe: de a utiliza instrumentele interactiv, interacționarea cu grupuri heterogene și de a acționa autonom. Este interesant că aceste competențe descrise de Senge, poartă semne izbitoare ale unei asemănări! Atât cartea lui Senge cât și rezultatele OECD prin proiectul DeSeCo sunt interesante de citit, garanteză stimularea gândirii despre competențele cheie de care tinerii au nevoie pentru a putea face față provocărilor sustenabilității. Multe din ideile lui Senge și proiectul OECD DeSeCo au fost integrate în rezultatele propuse pentru învățare ale Campaniei pentru Climă. 4.10 Alte activități O carte excelentă de resurse despre metodele EDD este „Handbook on methods used in environmental education and education for sustainable development” de M. Scoullos și V. Malotidi (2004). Puteți găsi această carte online la „http://www.mio-ecsde.org/”, înregistrâdu-vă ca user/ utilizator al websitului Greek Medias. Veți primi o parolă, apoi descărcați cartea și alte materiale EDD în lb.engleză. Cartea, în mod particular, se ocupă de felul în care obiectivele învățării ale EDD se pot realiza prin utilizarea variatelor metode pentru discuții, hartă de concepte, cercetări bibliografice, experimente, modele, instruirea în contextul valorilor, metode pe teren ca și rezolvarea de probleme și metoda proiectelor. Fiți creativi! Dumneavoastră și elevii dumnevoastră veți alege metodele utilizate în timpul campaniei. Mai jos, vă sugerăm doar câteva idei! – Cercetați ce găsiți în media despre tema climei și transporturi; – Monitorizați diversitatea biologică sau alte fenomene naturale în legătură cu clima; – Cercetați prețul și emisiile în cazul combustibililor și transporturilor alternative; 47
  • 46. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect – Explorați valorile și interesele prin jocul de rol, dezbateri etc.; – Conduceți o cercetare de opinii; – Intervievați politicieni locali, aflând părerea lor despre relația climă-transporturi; – Cercetați sistemul transportului local; – Investigați siguranța drumului la școală; – Încercați și evaluați ce înseamnă transport alternativ; – Realizați un „Plan pentru climă”, pentru școală sau comunitatea dumneavoastră. 5.CineesteorganizatorulCO2nnect CO2nnect este dezvoltat de partenerii proiectului SUPPORT – Parteneriat şi Participare pentru un Viitor Durabil, finantat de Programul Comenius Lifelong Learning al UE. SUPPORT îşi propune promovarea educației pentru dezvoltarea durabilă. Cu cei peste 50 de parteneri, majoritatea reprezentând experți intenaționali ai domeniului, cooperează pentru dezvoltarea domeniului educației pentru dezvoltare durabilă. Pentru mai multe informații vezi „www.support-edu.org” Websiteul CO2nnect, soluția tehnică și funcțiile bazei de date au fost dezvoltate de Norwegian Directorate of Education and the Centre of Schools’ Science Education, University of Bergen, Norvegia ca parte a platformului educațional „http://sustain.no/” În cadrul SUPPORT grupul dezvoltator de TIC care a lucrat pentru implementarea CO2nnect este format din: Reiner Mathar (Coordonator grup), Astrid Sandås, Faye Benedict, James Hindson, Karin Ulbrich, Ole Edvard Grov, Åsa Renman, and Gaute Grønstøl. CO2nnect a primit sprijin financiar de la Ministerul Mediului Norvegian. Doamna Catherine Bottril a asistat selectarea multiplicatorilor CO2 și domnul Prof. Dr. Christian-Dietrich Schönwiese a contribuit la coloana „Întreabă un specialist”. 6. Recunoașterea campaniei CO2nnect Organizatorii Conferinței Mondiale a Educației pentru Dezvoltare Durabilă Bonn, Germania în primăvara anului 2009, au selectat CO2nnect 48
  • 47. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect printre cele 25 proiecte internaționale de EDD, pentru a fi prezentate la evenimentul organizat pentru a marca trecerea primei jumătăți a Decadei Națiunilor Unite destinate Educației pentru Dezvoltarea Durabilă. „Campania internațională CO2nnect: CO2 în drum spre școală oferă școlilor ocazie unică pentru a oferi educație pentru dezvoltare durabilă de înaltă calitate.” Bård Vegar Solhjell, Ministrul Educației al Norvegiei „Viitorul este periclitat de produsul omniprezent al civilizației umane mondiale: dioxidul de carbon. Una din soluțiile problemei ar fi, să încurajăm acțiunile locale”. Din acest motiv CO2nnect are rol important în trecerea omenirii la o dezvoltare durabilă”. Dr. Thomas Schauer, Director, The Club of Rome – European Support Centre „http://clubofrome.at/”. Tabelele și graficele întroduse în publicație au fost descărcate de pe site-ul campaniei, majoritatea în luna noiembrie 2009 și au fost încluse în publicație pentru a oferi o mai bună înțelegere a posibilităților multiple oferite de instrumentul educațional creat de CO2nnect. 49
  • 48. Capitolul 1. Despre Campania CO2nnect Practici ale transportului global și pe țară Acest tabel arată numărul raportorilor care au utilizat modalități de transport variate (în paranteze cu valori) și în procente. Modalități de transport pe jos 24.4% (14179) bicicletă 10.4% (6021) transport cu animale 0.1% (51) ricșă 0.1% (33) moped 0.9% (500) motocicletă 14.7% (8562) ricșă cu motor 0.1% (55) snowmobile 0.0% (16) mașină electrică 0.1% (45) autoturism mic 8.1% (4700) autoturism mediu 16.9% (9815) autoturism mare 3.6% (2112) autoturism hibrid 0.1% (67) taxi 0.9% (532) autobuz 18.6% (10810) microbuz 3.9% (2275) tren diesel 0.2% (136) tren electric 0.5% (293) metrou 0.2% (140) tramvai/trolibuz 1.1% (663) ferry 0.0% (23) barcă express 0.0% (17) alte modalități (vă rugăm, specificați) 1.6% (952) Total: 58066 raportori 18 noiembrie 2009 wwww.co2nnect.org 50
  • 49. Viitorul planetei este opera noastră Profesori coordonatori: Ţîrău Maria, Nagy Borbála Colaboratori: Instit. Ricean Teodora, prof. Komives Şoimița Şcoala „Nicolae Titulescu”, Cluj-Napoca
  • 50. Capitolul 2. Viitorul planetei este opera noastră Abstract „Dacă dorim să trăim pe această planetă, este nevoie de o schimbare de atitudine” spunea Albert Einstein. Pornind de la această cugetare, am demarat, la nivelul şcolii, o campanie menită să sensibilizeze elevii în problematica degradării continue a mediului, datorită utilizării abuzive şi excesive a mijloacelor de transport poluante. Formarea unei atitudini responsabile față de viitorul planetei, construirea unor comportamente, prin implicarea directă în acțiuni pentru diminuarea poluării, constituie obiective ale acestei campanii de educație pentru dezvoltare durabilă. “If we want to live on this planet, we need a change of attitude” said Albert Einstein. With this thought, we have initiated a school campaign aimed at making the students aware of issues regarding the continuous environmental degradation, due to abuse and excessive use of polluting vehicles. Developing a responsible attitude towards the future of the planet, building behaviours through direct involvement in actions to reduce pollution are the objectives of this campaign of education for sustainable development. Misiunea şcolii de azi, de a forma la elevi o conştiință europeană, de a-i responsabiliza şi implica în creşterea calității vieții, începe la cele mai mici vârste. Proiectul nostru s-a adresat deopotrivă, atât elevilor din ciclul primar, cât și celor din cel gimnazial. Au luat parte la activitățile realizate, elevi din clasele: I-a A, V-a A, VI-a D, VII-a A, (din celelalte clase, numai la etapa completării chestionarelor şi la activitățile mai ample), 4 cadre didactice şi colaboratori de la Institutul de Fizică Atomică. Şcoala „Nicolae Titulescu”, din Cluj-Napoca este situată în cartierul Gheorgheni şi datează din anul 1965. Este o şcoală bilingvă, încă de la înființare, debutând cu un efectiv de peste 1500 elevi. Astăzi, populația şcolară însumează doar 600 de elevi, dar continuă să fie o şcoală căutată şi apreciată, deopotrivă de elevi şi părinți, pentru munca de calitate care se desfăşoară în şcoală. Lansarea şcolii noastre în campania mondială despre transport şi schimbări climatice „CO2 în drum spre şcoală”, a vizat analiza poluării în municipiu, prin mijloacele de transport, (mai ales în relația şcoală-casă), propuneri pentru reducerea acesteia şi implicarea elevilor în acțiuni posibile de remediere ale efectelor nedorite ale poluării. 2
  • 51. Capitolul 2. Viitorul planetei este opera noastră Obiective Pentru o mai bună înțelegere a legăturii dintre climă şi transport, ne-am propus analizarea surselor de gaze poluante cu elevii, cu accent pe cele rezultate din transport, responsabile pentru schimbări climatice; • Formarea la elevi a unei atitudini active față de problemele lumii contemporane; • Dezvoltarea personalității tinerilor, prin formarea unor competențe sociale ale acestora, cum ar fi: să știe să comunice, să știe să lucreze în echipă, să se integreze în echipă, să-și asume un rol în echipă; • Valorificarea și dezvoltarea în continuare a competențelor elevilor în utilizarea calculatorului, a mijloacelor multi-media prin solicitarea punerii în aplicare a deprinderilor existente în timpul participării la Campania internațională desfășurată pe internet. 3
  • 52. Capitolul 2. Viitorul planetei este opera noastră CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR DERULATE ÎN CADRUL PROIECTULUI Nr.crt Data Activitatea Responsabil I ACTIVITĂȚI DE DOCUMENT./INFORM 1 februarie Formarea echipei profesori-elevi Direcțiunea Informare şi popularizare 2 febr.-martie Toate cadrele didactice (abordare transdisciplinară) II ACTIVITĂȚI INTRODUCTIVE Aplicarea chestionarelor 1 10-17 febr. Echipa de proiect Postarea chestionarelor pe site III DERULAREA PROIECTULUI 1 februarie CO2 Bank-performance Komives. 2 februarie Personalizarea echipamentului Nagy B. 3 februarie Concurs de redactare postere T. Ricean/ Nagy „O zi fără maşini”- declararea zilei de vineri ca zi de 4 februarie Echipa de proiect transport eco martie Concurs de biciclete Nagy B. Să ne cunoaştem mai bine „inamicul” vizita la T. Ricean 6 13 aprilie Inst. De Fizică Atomică M. Ţîrău. „O lecție de democrație”-elaborarea unei legi 7 aprilie Echipa de proiect referitoare la transport nepoluant. Determinarea calității aerului din Cluj-Napoca, prin 8 aprilie Echipa de proiect măsurători IV MONITORIZARE ŞI EVALUARE Discuții la nivelul comitetelor de părinți din şcoală, 1 martie Echipa de proiect pentru popularizarea proiectului 2 februarie Lansarea proiectului în mass-media Echipa de proiect 3 16 aprilie Diseminare la Festivalul Ştiinței Echipa de proiect 4 perman. Postarea pe site a unor imagini/idei Echipa de proiect 5-6 iunie Întâlnirea şcolilor din țară, pentru valorificarea M. Tîrău 2-3 oct. activităților desfăşurate Nagy B. Conceperea şi realizarea unei machete a oraşului, 6 Septembrie Echipa de proiect cu un transport sustenabil, dar nepoluant 4
  • 53. Capitolul 2. Viitorul planetei este opera noastră Derulareaproiectului Viitorul este opera noastră – personalizarea echipamentului folosit în activități (tricouri, şepcuțe) Am realizat echipamente personalizate cu sigla campaniei şi deviza şcolii, pentru popularizarea campaniei la nivelul comunității locale şi am realizat un poster care să sugereze legătura dintre viitorul planetei (schimbările climatice) şi transporturi. „O zi fără maşini”, declararea zilei de vineri ca zi de transport eco Am inițiat împotriva poluării prin mijloacele de transport, ca vinerea din luna februarie să fie declarată la școala noastră o zi de transport eco. Elevii sunt invitați să-şi modifice atitudinea față de mediu şi să conştientizeze că, fiecare dintre ei, poate contribui la salvarea planetei, prin gesturi simple. Concurs de biciclete, pentru popularizarea, în rândul elevilor, a acestui mijloc de transport. Am popularizat un mijloc de transport nepoluant care asigură și mişcarea zilnică necesară dezvoltării fizice armonioase a copiilor. Să ne cunoaştem mai bine „inamicul” – vizită la Institutul de Fizică Atomică Scopul: realizarea unei dezbateri pentru a afla ce este CO2, care sunt sursele de producere ale acestuia, efectele nocive asupra mediului şi metodele de stocare actuale. Elevii au asistat și participat la măsurători cu ajutorul spectrografului de masă, pentru determinarea concentrației în aer liber, în spații închise şi în gazele de eşapament, la diferite tipuri de maşini. Am determinat calitatea aerului din Cluj-Napoca, prin măsurători efectuate în diferite zone de poluare (cu ajutorul aparatului digital şi în prezența unui cercetător de la I.F.A) Numărul de participanți: cadre didactice 2; elevi 20; cercetători 3; Mijloace: spectograf coordonat de calculator, spectrograf digital, materiale informative, aparat foto, echipament personalizat Modalități de evaluare:compararea rezultatelor obținute la măsurători, interpretarea chestionarelor aplicate elevilor, după vizita la Institut. „O lecție de democrație” – joc de rol, elaborarea unei legi referitoare la asigurarea unui transport sustenabil şi nepoluant în municipiul Cluj-Napoca (urmare a vizitei efectuate la Palatul Parlamentului) Scopul: simularea metodologiei elaborării unor legi, pentru protecția mediului, pe baza observațiilor legate de modul de funcționare a
  • 54. Capitolul 2. Viitorul planetei este opera noastră Senatului şi Camerei Deputaților, cu ocazia vizitei la Palatul Parlamentului din luna august. Numărul de participanți: cadre didactice 3; elevi 30 Mijloace: materiale documentare furnizate de Departamentul Educațional al Camerei Deputaților, privind metodologia elaborării legilor, legi elaborate de elevi Modalități de evaluare: concurs cu tema elaborării unor legi referitoare la asigurarea unui transport sustenabil şi nepoluant în municipiul Cluj-Napoca Descrierea activităților: În urma lărgirii cunoştințelor teoretice referitoare la rolul şi atribuțiile Instituțiilor statului în elaborarea cadrului legislativ, am simulat cu elevii elaborarea unei legi referitoare la transportul eco în oraşul Cluj-Napoca, sub formă de concurs, pe grupe de elevi. A avut loc prezentarea proiectelor legislative, argumentarea fiecărui articol de lege de către propunător, combaterea, dacă este cazul, de către echipa concurentă. Modalități de evaluare: analiza propunerilor legislative Analiza comparativă a emisiilor de CO2 între şcoala noastră şi celelalte şcoli, pentru a stabili dependența dintre poluare şi distanța până la şcoală. Analiza rezultatelor obținute prin aplicarea chestionarelor, arată nivelul scăzut al emisiilor de CO2 în şcoala noastră, explicabil prin faptul că, majoritatea elevilor, cadrelor didactice şi personalul auxiliar locuiesc în apropierea şcolii. Inițiative ale elevilor și modul de participare Majoritatea activităților propuse au fost rodul consultărilor cu elevii sau au fost chiar propuneri ale acestora. Astfel, copiii au fost foarte interesați de completarea chestionarului, urmărind distanța de acasă la şcoală şi fiind surprinşi de cantitățile mari de emisii, de către mijloacele de transportuzuale. Ei şi-au calculat emisiile datorate utilizării diferitelor vehicule şi au găsit măsura în care, fiecare poluează mediul. Copiii au venit cu propuneri inedite, la capitolul confecționării unor echipamente personificate, pentru a reduce cheltuielile, au propus vopsirea cu spray-uri şi şabloane a unor tricouri simple. Pentru crearea posterelor, am apelat la elevii cu competențe mai largi în utilizarea calculatorului, le-am 6
  • 55. Capitolul 2. Viitorul planetei este opera noastră stimulat creativitatea şi imaginația şi am ales, pentru reprezentare, două dintre acestea. Elevii au participat, în număr mare, la activitățile care popularizau mersul pe jos sau utilizarea mijloacelor de transport eco, aupropus crearea unui locdeparcare pentru cei care vin cu bicicleta la şcoală. Elevii din ciclul gimnazial au fost foarte inventivi în realizareaunor afişe/panouri/desene, care statutau ziua de vineri ca o zi cu transport eco. În derularea proiectului, au fost utilizate și dezvoltate abilitățile unor elevi în utilizarea calculatorului, prelucrarea imaginilor digitale, și competențele de limba engleză. Au fost situații în care unii elevi au dorit să intre singuri pe site, pentru a posta diferite materiale. Dezbaterile de la Institutul de Fizică Atomică despre gazele cu efect de seră, au relevat faptul că unii elevi stăpânesc multe cunoştințe în acest domeniu, dar dau dovadă şi de multă ingeniozitate, când propun metodede reducere (stocare) a CO2-ului rezultat din transporturi, prin optarea formelor eco. Grupele de elevi care au participat la „Lecția de democrație” au dat dovadă de multă originalitate şi seriozitate, în încercarea de a elabora legi care să reglementeze transportul în municipiu şi să implementeze un transport performant, dar cât mai puțin poluant (unii dintre ei au participat la un joc de rol, elaborarea unei legi cu ocazia vizitei la Palatul Parlamentului). Implicarea comunității locale Din dorința de a face un studiu asupra parcului de maşini auto din municipiu, dar şi al celor care tranzitează oraşul, în vederea stabilirii emisiilor anuale de dioxid datorate transporturilor, am încercat să obținem datele respective de la Poliție sau de la Registrul Auto, dar ni s-a comunicat că nu dețin astfel de date. De la Primărie, am putut obține doar o evaluare mai veche, neactualizată, a autoturismelor din municipiu. Corelând cu cantitatea de CO2 consumată anual de un arbore conifer, am dorit să estimăm suprafața împădurită, limitrofă municipiului, necesară pentru scăderea concentrației de CO2, şi realizarea echilibrului firesc. De asemenea, am solicitat, de la RATUC, date privind structura transportului în comun şi caracteristicile mijloacelor de transport, în conformitate cu normele europene de poluare, dar nu ni s-au furnizat, pe motiv că sunt secrete. Am dorit ca, folosind aceste date, să aflăm politica RATUC-ului, referitoare la înnoirea parcului auto cu maşini performante, dar nepoluante. Elevii şcolii au întocmit adrese 7
  • 56. Capitolul 2. Viitorul planetei este opera noastră oficiale către primăria locală, în care semnalează degradarea continuă a mediului prin creşterea parcului auto şi a tranzitului şi solicită luarea unor măsuri pentru diminuarea poluării. Scrisorile vor fi depuse la secretariat şi ei vor urmări soluționarea, în timp, a problemelor semnalate. O bună colaborare am avut cu Institutul de Fizică Atomică care ne-a asigurat condiții şi pentru activități de tipul „dezbatere”, dar şi pentru determinări experimentale, prezentându-ne atât un spectrograf vechi, de circa 40 de ani, cât şi unul de ultimă generație, coordonat de un calculator. Cu ajutorul unui aparat digital, copiii au măsurat concentrația CO2 în aer liber, (~400ppb), într-o încăpere neaerisită (~800ppb) şi în gazele de eşapament (~20000ppb). Prin amabilitatea celor de la Institut, am putut face astfel de determinări şi la Festivalul Ştiinței în fața locuitorilor interesați din oraș. Deşi am primit o diplomă pentru participarea la campanie, având în vedere actualitatea şi gravitatea problematicii abordate în proiect, am hotărât să continuăm, la nivel de şcoală, acest demers. Intenționăm, după analiza impactului asupra elevilor, a locuitorilor şi a comunității locale, să găsim parteneri, pentru inițierea şi derularea unui proiect nou. Pentru moment, clasele implicate, sunt tot cele enumerate la început, dar, dorim ca în noul proiect, să lărgim sfera participanților. Ce au învățat nou elevii în decursul proiectului În perioada de documentare şi informare, dar şi din unele activități la care au luat parte, elevii au dobândit cunoştințe noi, legate de mediu şi poluare, au stabilit corelația dintre schimbările climatice şi gazele cu efect de seră, au înțeles gravitatea situației în care se găseşte azi planeta, au înțeles că o atitudine pasivă, nepăsătoare, va accentua rapid degradarea mediului. Înțelegând mecanismele de producere a acestor gaze şi cauzele creşterii concentrațiilor în atmosferă, pot găsi metode de reducere a lor şi de diminuare a poluării. Prin implicarea în acțiuni simple, de tipul renunțării la utilizarea mijloacelor de transport poluante, elevii conştientizează că remediul la bolile Planetei este în mâinile noastre, ale tuturor. Faptul că ei înşişi pot lua măsuri pentru diminuarea poluării, le crează o responsabilizare, dar le arată şi faptul că reprezintă o forță. Exemplul copiilor, arată că prin acțiunea concertată, a noastră, a tuturor, se va putea restabili echilibrul natural. Trebuie să arătăm însă, că nouă ne pasă. Creşterea nivelului de trai nu trebuie să concureze cu degradarea 8
  • 57. Capitolul 2. Viitorul planetei este opera noastră mediului. Datorită măsurătorilor efectuate, copiii au înțeles necesitatea unor gesturi simple, de tipul aerisirii sălilor de clasă, protejarea spațiilor verzi, mersul pe jos, utilizarea transportului eco. Jocul de rol care i-a pus în situația unui parlamentar, le-a arătat că elaborarea unei legi şi promovarea ei sunt munci laborioase, de mare responsabilitate. De acea, comportamentul protectiv asupra mediului trebuie să preceadă sau, uneori, să determine apariția unor prevederi legislative. În toate activitățile desfăşurate, elevilor li s-a respectat dreptul la opinie, au putut să facă propuneri constructive şi bine argumentate (părerea mea contează). Mulți dintre elevii participanți nu aveau abilități de muncă practică dar, implicarea lor în activități simple, de măsurare, producere şi colectare de CO2, a permis formarea unor deprinderi elementare aplicative. Deoarece, pentru anul şcolar 2008/2009, în şcoala noastră s-au derulat opționale de tipul: „Mediul şi poluarea”, „Educație ecologică asistată de calculator”, am putut realiza o implementare în orele de opțional, a unor tematici dezbătute în cadrul campaniei CO2nnect sau am folosit pentru proiect, materiale realizate în cursurile opționale. De asemenea, în etapa popularizării campaniei, prin abordarea transdisciplinară a subiectului CO2, am arătat că se poate adapta curriculum-ul fiecărei discipline la cerințele de moment. Noutăți aduse de proiect față de alte activități de învățare Exersarea unor metode şi tehnici de lucru moderne (joc de rol, simulare, dezvoltarea gândirii creative, mese rotunde); Promovarea unei atitudini comunicative; Îmbunătățirea abilităților de muncă prin cooperare, interrelaționare în rândul elevilor, dar şi al cadrelor didactice; Stabilirea asemănărilor şi deosebirilor de opinie dintre elevii din diferite şcoli şi țări, în abordarea aceleiaşi probleme; Dezvoltarea abilităților lingvistice ale elevilor şi a celor de utilizare a tehnologiei informaționale şi de comunicare; Responsabilizarea părinților, prin implicarea în proiect. Realizări ale elevilor Elevii, instruiți pe teme de mediu, conştienți de consecințele pe care le are utilizarea unor tehnologii poluante şi a unui sistem de transporturi poluant, dobândesc competențe în vederea protejării mediului. Pentru realizarea unui impact pozitiv asupra 9
  • 58. Capitolul 2. Viitorul planetei este opera noastră celorlalți, rezultatele activităților derulate de-a lungul campaniei, au fost popularizate şi diseminate, atât la nivelul şcolii, cât şi la nivel municipal sau național. Cele mai importante realizări ale elevilor au fost: Realizarea a 2 postere; Elaborarea, cu ajutorul calculatorului, a unor desene, referate care să sugereze degradarea Pământului, datorită transporturilor; Realizarea echipamentului personalizat, pentru promovarea campaniei CO2nnect; Lansarea programului „O zi fără maşini”, prin afişarea de desene, planşe, postere;Completarea chestionarelor şi introducerea în baza de date pe site; Realizarea fotografiilor şi postarea imaginilor şi a ideilor despre climă pe site;Realizarea unei machete care să reprezinte repartiția zonelor verzi în municipiu şi variante de transport eco, sustenabil, dar nepoluant, la nivelul municipiului. Dificultăți întâmpinate Colaborarea cu autoritățile locale sau cu unele instituții, mai ales pentru culegerea de date, a fost dificilă; Unii părinți s-au arătat reticenți față de unele dintre acțiunile noastre, (ex: o zi fără maşini), invocând pericolul la care se expun copiii biciclişti pe drumurile publice, iar alții au invocat utilizarea autoturismelor personale, pentru a transporta elevii în siguranță la şcoală; Realizarea unei machete (o hartă a municipiului, cu amplasarea unor mijloace moderne de transport eco: metrou, tren electric rapid, biciclete, cu zone pietonale, spații verzi limitrofe) a fost mai greu de realizat, deoarece a necesitat un studiu asupra configurației municipiului, a necesităților populației, dar şi competențe mai mari în utilizarea calculatorului de către elevi. Propuneri Programul de învățare pe tot parcursul vieții asigură o educație pentru un Viitor Durabil. În acest context, campania CO2nnect poate continua, prin stabilirea unor parteneriate între diferite şcoli (pe baza unor particularități sau interese), cu un program unitar de acțiune, sau cu diferite Instituții. Elevii despre proiect „Până la implicarea în acest proiect, am crezut că problema sănătății mediului este responsabilitatea oamenilor mari. Prin activitățile la care am participat, am înțeles că, fiecare dintre noi, poate contribui, într-un mod sau altul, la rezolvarea acestei probleme. Cea mai mare realizare a mea a fost faptul că, am reusit, în vacanța petrecută pe Valea Prahovei, 60
  • 59. Capitolul 2. Viitorul planetei este opera noastră să conving părinții să folosim cât mai puțin mașina, și să ne deplasăm mai mult pe jos.” Stănică Andreea a V-a A „A fost pentru prima dată când am participat la un proiect de o asemenea amploare. M-a impresionat numărul mare de participanți, faptul că oameni din cele mai diverse locuri de pe planetă s-au mobilizat, că fiecare dintre noi a încercat să vină cu soluții. A fost ca o conversație la nivel planetar, am urmărit și apreciat materialele prezentate de alții, ne-au dat idei pentru activități noi, sperăm că și materialele noastre au fost sursă de inspirație pentru alții.” Pálfi Arnold Péter a VI-a D „Ni s-a vorbit mult despre efectul dăunător al utilizării mașinilor, s-a propus chiar declararea zilei de vineri « o zi fără mașini ». Ce nu am înțeles, este de ce oamenii mari, chiar şi profesori, nu au respectat acest lucru? elev clasa a I-a „Mie îmi plac mult romanele lui Jules Verne. Pentru că multe din mijloacele de transport din cărțile lui au fost create de oameni ulterior, mi-am propus, ca, atunci când voi fi mare, să realizez mașini, avioane, elicoptere ecologice. Dacă s-au creat deja mașini eco, eu de ce nu aș reuși?” Soporan Septimiu a V-a A „Foarte important mi s-a părut faptul că am învățat să folosim aparatura pentru a face măsurători de concentrații de CO2, ceea ce ne-a permis să punem singuri diagnosticul privind sănătatea planetei. Am înteles astfel, pentru a ne bucura de natură, trebuie să ne schimbăm atitudinea față de ea, dar și să-i atenționăm pe cei din jur să procedeze la fel.” Mirel Mihaela a VII-a C „Participarea la proiect ne-a făcut mai uniti, ne-a permis să ne cunoaștem mai bine, să ne respectăm opiniile, să realizăm că în fiecare dintre noi se poate ascunde un viitor ecologist.” Pașcariu Cosmina a VII-a A Adresedecontact Maria TIRĂU, e-mail: tiraumaria@yahoo.com, tel: 0264 433 009. NAGY Borbála, e-mail: borbala_nagy@yahoo.com, tel: 0264 554 919 61
  • 60. Pământul suferă... lasă-l să respire! Profesori coordonatori: Adriana Timofte, Doinița Pindic, Ioana Rîcă, Cornelia Bujin Colegiul Național de Arte „Regina Maria”, Constanța
  • 61. Capitolul 2. Pământul suferă...lasă-l să respire! Abstract Şcoala noastră, Colegiul Național de Arte „Regina Maria”, Constanța, în efortul ei de aderare şi sincronizare cu modelul european, încearcă să-şi centreze toate activitățile pe elev, să îl formeze în calitate de viitor cetățean al Europei. Implicați în proiectul CO2nnect, ne-am propus să atragem atenția asupra problemelor de mediu, activitățile noastre constând în împărțirea de fluturași, plantarea de pomi, realizarea de videoclipuri. Activitățile au fost mediatizate la radio şi în presa locală. Our school, the National College of Arts „Queen Mary”, in its effort to join and synchronize with the European model, is constantly trying to focus all the activities on the student, to form him as a future European citizen. Being involved in the CO2nnect Project, we have decided to draw attention to the environmental problems of the contemporary world. Our activities, consisting in the delivery of flyers, planting of trees, the creation of video clips, have been intense by promoted on the radio as well as in the local newspapers. Colegiul nostru este vocațional (muzică, arte vizuale, coregrafie), dar elevii sunt preocupați şi de activități din alte domenii. Proiectul CO2nnect le-a atras atenția, mai ales pentru că le oferea posibilitatea să se implice în viața comunității. Am început proiectul cu un număr de patruzeci de elevi, ajungând în luna mai să lucrăm cu o echipă destul de stabilă şi motivată de douăzeci şi cinci de copii din clasele gimnaziale. În afară de activitățile sugerate de organizatori (completări de chestionare, idei pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon) am organizat diverse şi interesante acțiuni care efectiv au captivat elevii: promovarea evenimentului „Earth Hour” (Ora Pământului), plantarea de pomi, interviu la emisiunea Planeta Verde, împărțirea de fluturași pentru şoferi şi întâlnirile cu elevii Şcolii Generale nr. 1, Valu lui Traian, cu scopul de a-i coopta în proiect. Descriereaproiectului Scopul nostru a fost să-i solicităm pe elevi să participe activ la viața comunității. Am reuşit cu uşurință să captăm interesul acestora, să le oferim o altfel de învățătură care să le satisfacă, astfel, curiozitatea ştiințifică, o cale de cunoaştere activă a lumii înconjurătoare, venind ca o completare a programei şcolare. Am urmărit, totodată, asigurarea dezvoltării competențelor şi a personalității elevilor. Am găsit astfel 63
  • 62. Capitolul 2. Pământul suferă...lasă-l să respire! metoda ideală de a-i face pe copii să asimileze o multitudine de cunoştințe într-un mod plăcut, în ritmul lor propriu şi creativ. Înscrierea colegiului în această campanie a fost pentru noi punctul de plecare pentru o serie de activități. Prima dintre ele a fost promovarea evenimentului „Earth Hour” (Ora Pământului, 28 martie, 2009) în oraşul nostru. Am scris un text scurt, mobilizator în vederea distribuirii de fluturaşi în şcoală şi în centrul oraşului. Cetățenii ne-au ascultat şi majoritatea a promis că va stinge lumina. S-au realizat un afiş cu simbolurile acestui eveniment şi un videoclip în care am îndemnat cetățenii să stingă lumina timp de o oră, în seara zilei de 28 martie, 2009. Videoclipul a fost postat pe site-ul www. orapamantului.ro de la care am primit acest mesaj: „Pe lângă distribuirea de fluturaşi, aceşti minunați copii au mai făcut şi un clip video pe care l-am găsit pe Youtube şi pe care l-am adoptat. Concepția, filmarea şi montarea le aparțin! Laura, Georgiana, Elisei, Florin, Francesca, Andreea, Andrei, Flori, Raluca, Ioana, Virgil, Coralia, Iulia, Ştefania, Titiana, felicitări! Ați dat tuturor un exemplu fantastic de inițiativă, de implicare, de responsabilitate!” Activitățile noastre au inclus şi legături pe internet cu susținători ai evenimentului şi, în final, am devenit şi noi susținători oficiali, alături de Opera Română şi Filarmonica George Enescu . Ziarul local „Cuget Liber” a scris despre acțiunile noastre, iar apoi a urmat un interviu cu elevii la postul local de radio, emisiunea „Planeta Verde” (aprilie, 2009). Comoara Verde (3 mai, 2009) a fost următoarea activitate. Ne-a prilejuit întâlnirea cu reprezentanții autorităților locale din Eforie Nord, Primăria şi Poliția Comunitară care ne-au sprijinit, oferindu-ne pomii pe care i-am plantat. Elevul Andrei Toma a adresat câteva întrebări legate de viitoarele proiecte de mediu viceprimarului oraşului. O altă acțiune care vizează direct volumul emisiilor de dioxid de carbon a fost împărțirea de fluturaşi şoferilor din Constanța şi Eforie Nord. Textul fluturaşilor a fost scris de elevi, împreună cu părinții lor, fără ajutorul profesorilor. Am dorit să oferim câteva soluții, făcând recomandări de rutină şoferilor. Elevii au distribuit aceşti fluturaşi taximetriştilor din 64
  • 63. Capitolul 2. Pământul suferă...lasă-l să respire! centrul Constanței (mai, 2009), care au fost deschişi față de inițiativa noastră, înțelegând importanța rezolvării problemelor actuale de mediu. Pentru că circulația rutieră din jurul şcolii este una intensă, elevii au propus continuarea distribuirii acestor materiale şi şoferilor din această zonă (iunie, 2009). Unii ne-au ascultat, ne-au lăudat pentru ceea ce facem, iar alții nici măcar nu au oprit, rămânând indiferenți. De asemenea, s-a realizat un videoclip „Take action!” prin care elevii au recomandat folosirea mijloacelor de transport în comun, cât de mult posibil. Toate aceste activități i-au ajutat pe elevi să conştientizeze rolul lor în cadrul comunității şi să fie pregătiți pentru a lua în considerare, în viitor, aspecte ale dezvoltării durabile. Acest lucru i-a făcut să se implice activ, propunând chiar ei unele dintre acțiunile întreprinse: realizarea şi împărțirea fluturaşilor pentru şoferi, scenariul videoclipului „Ora Pământului”, ideea videoclipului „Take action!”, realizarea de afişe, fotografii şi filme ale tuturor activităților, blogul campaniei. Elevii Izet Ersun şi Flavius Bei au construit un vehicul ecologic din două biciclete uzate, în ideea de a-i încuraja şi pe colegii lor să folosească un mijloc de transport care să nu dăuneze mediului. În cursul acestei campanii, am constatat, din nefericire, că autoritățile locale şi chiar presa nu sunt întotdeauna dispuse să colaboreze cu şcoala. Am primit sprijin pe toată durata campaniei de la postul Radio Constanța, prin intermediul doamnei Liliana Moldoveanu. Dumneaei a realizat două reportaje care au fost prezentate la emisiunile de dimineață şi emisiunea „Planeta Verde”. De asemenea, ne-au susținut reprezentanții Primăriei şi Poliției Comunitare din oraşul Eforie Nord. Elevii au descoperit faptul că rolul şcolii a devenit tot mai complex în societatea actuală, de fapt, a devenit motorul societății! Întrebându-i cum întreținem acest motor, ei au răspuns că totul depinde numai de noi şi de conştiința noastră. Sunt conştienți că, în ciuda vârstei lor, pot face lucruri importante în comunitatea în care trăiesc. Pot influența familia, prietenii, cunoscuții să-şi schimbe comportamentul față de mediu, să adopte un stil de viață rațional, înlăturând risipa şi nepăsarea. Au realizat că natura este prietena lor şi, numai în acord cu ea, se vor dezvolta armonios. Cei mai timizi au încercat să-şi depăşească temerile şi s-au alăturat în final echipei, mobilizându-se destul de rapid cu ajutorul colegilor mai îndrăzneți. 6
  • 64. Capitolul 2. Pământul suferă...lasă-l să respire! Activitățile noastre au fost „încărcate” de entuziasm, responsabilitate, spirit civic! Tot ce am realizat (fluturaşi, afişe, videoclip, apariție ziar, interviuri) au fost lucruri noi pentru copii. Toate provocările i-au responsabilizat! Chiar ei au afirmat că se simt mai importanți de când iau parte la activități în cadrul comunității în care trăiesc, că vor să fie din ce în ce mai implicați în viața socială şi să ia atitudine față de alte probleme ce vizează lumea şi viitorul lor. Prin asumarea diferitelor roluri, elevii trebuie să îndeplinească sarcini pline de semnificație, demonstrându-şi cunoştințele şi abilitățile prin intermediul produselor ce sunt publicate, prezentate sau afişate. Prin activitățile CO2nnect, am putut face legătura cu Curriculum-ul Național. Coeficienții furnizați de site-ul CO2nnect au constituit elementele unor probleme rezolvate la ora de matematică, în cadrul capitolului „Operații cu numere raționale pozitive”. Sub îndrumarea profesorilor de limba română, Crângașu Georgiana și Doinița Pindic, creațiile elevilor, având tematica mediului, au fost trimise la concursuri literare, unele dintre ele obținând şi premii, la concursul național „Păstrați Pământul Sănătos”, organizat ca parte a programului Comenius „Să facem ceva pentru planeta noastră”. La orele de grafică, sub îndrumarea d-nei profesor Băluță Loretta, elevii au realizat afişe referitoare la poluare care au fost expuse apoi în holul colegiului. În cadrul orelor de sport, d-na profesor Cornelia Bujin a realizat un program de dezvoltare armonioasă, filmat în aer liber, fiind o invitație la sport şi mişcare. Propuneri Educația pentru mediu ar trebui să fie parte integrantă a curriculei şcolare. Este total greşită poziționarea educației pentru mediu ca o activitate extraşcolară. Toate şcolile ar trebui să dezvolte programe şi proiecte care să țină cont de necesitățile reale ale elevilor, transformându-i pe aceştia în parteneri autentici ai celor implicați în dezvoltarea durabilă a societății. „Învățând prin proiecte” elevii îşi pot dezvolta aptitudini reale, precum: spiritul de echipă, capacitatea de a lua decizii, inițiativa, comunicarea eficientă, capacitatea de a rezolva probleme complexe, capacitatea de auto-direcționare. Pregătirea proiectelor, discuțiile purtate pe marginea 66
  • 65. Capitolul 2. Pământul suferă...lasă-l să respire! temelor propuse şi a activităților ce s-ar putea realiza, constituie un adevărat exercițiu democratic, o experiență de viață care îi marchează puternic pe elevi. Dimensiunea educațională se suprapune peste dimensiunea întregii existențe a omului. Elevii despre proiect: „A planta pomi este ca şi când a-i aduce viață pe Pământ!” Oana Ţugui, 12 ani, Constanța „A vorbi cu cetățenii, când eşti aşa de tânăr, este foarte important, pentru că adulții încep să se gândească, să-şi schimbe obiceiurile nonecologice, pentru o lume mai bună şi mai curată.” Monica Ariton, 13 ani, Constanța „Să ne salvăm planeta înseamnă să ne salvăm viața! Asta am învățat din proiectul CO2nnect.” Veronica Popa, 13 ani, Constanța „Proiectul CO2nnect a fost o experiență minunată. Este atât de frumos să vezi copiii şi profesorii făcând ceva pentru a salva Pământul.” Ingrid Leu, 14 ani, Constanța „Împărțirea fluturaşilor a fost o experiență specială. Aş vrea să mai repet această activitate pentru că îmi place foarte mult să informez oamenii.” Andrei Toma, 14 ani, Constanța „Am fost surprinsă cât de mulți şoferi nu sunt interesați de problema schimbării climei.” Cătălina Agapie, 14 ani, Constanța „A desena postere este una dintre cele mai sugestive metode de a-ți arăta gândurile despre mediu. Îmi place foarte mult posterul desenat de Monica. Data viitoare, eu voi face posterul campaniei!” Erdal Ali, 13 ani, Constanța 67
  • 66. Capitolul 2. Pământul suferă...lasă-l să respire! „Am invățat să fac fotografii şi am fost uimită că una dintre fotografiile mele a fost publicată in ziarul local, articolul despre evenimentul „Ora Pământului”. Andreea Grumeza, 14 ani, Constanța „Filmul “Earth Hour” a fost comentat pe www.YouTube.com şi vizionat de mai mult de 800 persoane. Suntem foarte mândri că l-am realizat impreună cu profesoara noastră, Adriana Timofte.” Francesca Munteanu, 14 ani, Constanța „Sunt fericit că i-am cunoscut pe copiii de la Şcoala Generală nr. 1 din satul Valu lui Traian. Acum ei sunt prietenii mei. Împreună, am făcut un eco-banner fiind inspirați de excursia noastră la pădure. Îmi plac copacii şi sunt un tree-lover!” Evelin Şuteu, 12 ani, Constanța Mulțumiri Membrilor proiectului Învățare pe toată durata vieții, Comenius, „SUPPORT: Parteneriat şi Participare pentru un Viitor Sustenabil“, pentru realizarea acestui proiect. Organizațiilor Eco Focus Center, Târgu-Mureş şi Hero, Cluj-Napoca, pentru sprijinul acordat pe tot parcursul campaniei. Primăriei oraşului Eforie Nord. Poliției comunitare Eforie Nord. Doamnei jurnalist Liliana Moldoveanu, Radio Constanța, pentru susținerea întregii noastre activități. Adresedecontact Adriana TIMOFTE, profesor de matematică Doinița PINDIC, profesor de limba română Ioana RÎCĂ, profesor de religie Cornelia BUJIN, profesor de educație fizică Colegiul Național de Arte „Regina Maria”, Constanța, B-dul. Alexandru Lăpuşneanu nr. 11, tel: 004 0241 636 859; tel/fax: 0341 405 829 e-mail: licarta@isjcta.ro 68
  • 67. „INFO” versus emisia de CO2 Profesor coordonator: dr. Corina Toma Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu”, Cluj-Napoca
  • 68. Capitolul 2. „INFO” versus emisia de Co2 Abstract În urma participării noastre la competiția „CO2nnect – În drum spre şcoală” ne-am propus şi am realizat acest proiect cu o parte dintre raportori. Elevii au comparat rezultatele liceului nostru cu rezultatele altora; au elaborat grafice, le-au interpretat; au studiat posibilitatea echipării noilor vehicule cu motoare ecologice şi au propus soluții pentru diminuarea emisiei de CO2în atmosferă. Following our participation in the CO2nnect,in16-27MarchCampaignperiod “CO2nnect – on the way to school” we accomplished this project with the help of some of our reporters. The students compared our results with the results of other schools; they designed graphics and discussed them; they studied the possibility of replacing the old-fashioned vehicle’s engine with an ecological one and last but not least came with solutions for diminishing the CO2emissionintheatmosphere. Liceul de Informtică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca este un liceu cu tradiție în pregătirea elevilor în domeniul IT, asigurând în acelaşi timp un mediu optim pentru derularea unor proiecte de protejare a mediului ambiant, pentru dezvoltarea abilităților artistice şi antreprenoriale ale elevilor. Participarea noastră la campania internațională CO2nnect s-a desfăşurat în primăvara anului 2009, cu 68 de elevi (clasele a VII-a A, a VIII-a A, a X-a B, având ca profesori coordonatori: Corina Toma (profesoară de fizică) şi Ionela Zifceac (profesoară de chimie). După explicarea fişelor date elevilor pentru o completare corectă, introducerea datelor obținute în baza de date internaționale, ne-am întrebat cum putem continua ceea ce am început? Răspunsul a venit de la elevii clasei a X-a B: să comparăm rezultatele noastre cu cele ale altor licee din Cluj-Napoca şi cele ale țărilor vecine, să le interpretăm, să propunem soluții pentru diminuarea emisiei de CO2 în atmosferă. Elevii din clasa a X-a B sunt deosebit de receptivi la nou, sunt interesați să afle şi să caute „curiozități” ştiințifice şi sunt dispuşi să muncească în plus. Astfel s-a născut ideea acestui proiect – „INFO” VERSUS EMISIA DE CO2. De ce acest titlu? Pentru că „INFO” este prescurtarea îndrăgită de elevi relativ la liceul lor, „INFO” este materia lor de bază, cea pentru care se 70
  • 69. Capitolul 2. „INFO” versus emisia de Co2 pregătesc cel mai mult, cea care îi ajută să facă „minuni” şi la celelalte materii, cea care le va deschide multe porți în viitor şi „INFO” înseamnă să fii conenctat tot timpul la fluxul informațional. Scopulproiectului îl constituie sensibilizarea elevilor din liceu în ceea ce priveşte necesitatea diminuării emisiei de CO2, datorat transportului cu autovehicule la şcoală, găsirea şi aplicarea modalităților de diminuare a acestei emisii. Pentru a atinge acest scop, ne-am propus următoarele: formularea obiectivelor proiectului, formarea echipei de proiect, realizarea activităților şi prezentarea rezultatelor. Echipa de proiect Este colectivul clasei a X-a B, care în anul şcolar 2009-2010 a devenit clasa a XI-a B, colectiv format din 30 de elevi, coordonați de profesoara de fizică. Elevii au avut la dispoziție două săptămâni, în luna mai, pentru a se gândi şi a face propuneri. Împreună, am stabilit obiectivele proiectului: interpretarea rezultatelor din baza de date internaționale prin compararea rezultatelor noastre cu cele ale altor licee din Cluj-Napoca, cu cele din Ungaria şi Bulgaria, propunerea unor modalități de transport alternative, prezentarea soluțiilor găsite elevilor din liceu şi monitorizarea impactului proiectului asupra lor, până la sfârşitul anului şcolar 2009-2010. Echipa de proiect a realizat mai multe tipuri de grafice comparative, dar prezint doar două exemple cu interpretările date de către elevi. 71
  • 70. Capitolul 2. „INFO” versus emisia de Co2 Fig. 1 Comparație între 5 licee în funcție de valorile intensității emisiilor de CO2 şi emisiei/raportor (pentru elevi) În acest grafic, valorile intensității emisiilor de CO2 (coloanele negre) se încadrează în cele raportate la nivelul României (65 g/kg) şi sunt mai mici decât cele raportate la nivel mondial în această campanie (84 g/kg) pentru patru licee. Problemele mari apar la Liceul „Báthory István” şi Grupul Şcolar de Chimie Industrială „Terapia”, în ceea ce priveşte cantitatea de CO2/raportor în 190 de zile (coloanele gri), care la nivelul României este de 137 kg, iar la nivel mondial, de 141 kg. Elevii au interpretat ca eroare de raportare rezultatul pentru primul liceu (sunt doar doi elevi raportori - cum să faci o statistică cu doar două date?), iar în cazul Grupului Şcolar „Terapia” au considerat că foarte mulți elevi sunt navetişti. 72
  • 71. Capitolul 2. „INFO” versus emisia de Co2 Fig. 2 Comparație între 3 țări şi liceul nostru în funcție de valorile intensității emisiilor de CO2 şi emisiei/raportor (pentru elevi) Elevii au sesizat că Bulgaria trebuie scoasă din această comparație, având doar 20 de raportori. Pentru Ungaria, care prezintă o emisie de CO2/ raportor mai mare, ei au afirmat că aceasta s-ar putea datora faptului că mai mulți elevi sunt transportați la şcoală cu automobilele decât în România. A urmat studierea mai temeinică a motoarelor cu care s-ar putea echipa autovehiculele în viitorul apropiat, precum şi a avantajelor şi dezavantajelor utilizării combustibililor nepoluanți. Cei 30 de elevi s-au împărțit în 6 grupe şi au strâns informații despre motorul cu apă al lui Mihai Ruşețel, motorul Stirling, motorul cu hidrogen prin tehnologia Fuell Cell, motoare electrice. În ceea ce priveşte combustibili posibili, au găsit biocombustibili ca: etanolul obținut din pepenele roşu, uleiul de rapiță, biogazul. Stabilirea avantajelor şi dezavantajelor care apar la schimbare tehnologiei în transportul rutier, atât pe plan social cât şi economic, a creat controverse între elevi la recapitularea finală, în cadrul orelor de fizică. Anul acesta şcolar, am colaborat cu reprezentații Secției de Poliție nr. 6, la care suntem arondați. La ora de dirigenție, elevii au propus polițiştilor 73
  • 72. Capitolul 2. „INFO” versus emisia de Co2 mărirea cuantumului amenzilor pentru autovehiculele cu defecțiuni la emisia de gaze şi, de asemenea, creşterea numărului de amenzi contravenționale pentru „marii poluatori” rutieri. Liceul este pe Calea Turzii, aşa că vedem şi simțim „urmele” trecerii autovehiculelor. Norocul nostru este că şcoala este construită în interiorul curții şi există o „perdea verde” (plantație de tuia) între şosea şi clădirea principală. Pe de altă parte, în 25 septembrie, am participat la „Noaptea cercetătorilor” la Facultatea de Ştiința Mediului şi elevii (C. Bălan, A. Brumaru, C. Bonda, P. Colcer, G. Mircean, C. Onuțu, D. Perşa şi S. Sotoc) au avut surpriza de a vizita un laborator de cercetare pentru motorul Stirling. Au privit, au întrebat şi au fost mulțumiți să „vadă la lucru” un altfel de motor decât cele uzuale (Otto şi Diesel). Echipa de proiect doreşte să colaboreze în continuare cu echipa proiectului „Impact” din liceu pentru a demara o acțiune amplă de: curățire a curții şcolii, montare a stativelor pentru parcarea bicicletelor, determinare a unui număr cât mai mare de elevi să meargă pe jos spre şi de la şcoală, diseminare la clasele gimnaziale a experiențelor lor de până acum. Continuarea proiectului înseamnă totodată atragerea elevilor din clasele a IX-a B şi a IX-a C în campaniile următoare CO2nnect. Elevii au observat din baza de date internaționale că profesorii poluează mai mult atmosfera cu CO2, majoritatea folosind automobilul pentru a ajunge la şcoală. Au propus ca profesorii să vină o dată pe săptămână cu transportul în comun, iar elevii din clasele a XII-a să nu utilizeze automobilele atunci când pot să aleagă altă alternativă, chiar dacă dorința lor arzătoare este de a deveni conducători auto. Proiectul „Info versus emisia de CO2” a însemnat şi va însemna pentru elevii din liceul nostru: exersarea muncii în grup, găsirea de soluții viabile pentru micşorarea emisiei de CO2 (răspunzătoare în mare parte pentru încălzirea globală), creşterea responsabilizării tinerilor pentru rezolvarea unei probleme importante a Pământului, realizarea de diagrame sau grafice atipice pentru orele de fizică şi matematică, utlizarea unei baze de date internaționale la care au fost şi furnizori de date, descoperirea existenței unor mijloace de transport ingenioase, utilizarea calculatorului pentru formare şi informare, realizarea de conexiuni între cunoştințele de la fizică, chimie şi biologie, aplicarea 74
  • 73. Capitolul 2. „INFO” versus emisia de Co2 cunoştințelor de limba engleză în munca de informare, dezvoltarea unei gândiri critice atât de necesare pentru rezolvarea problemelor viitoare. În ceea ce mă priveşte, acestproiect înseamnă o integrare a problematicii lui în tematica orelor de fizică (Energii alternative, Efectul de seră, Motoare termice, Combustibili etc.) şi o bucurie, datorată creşterii interesului elevilor pentru mediu. În comparație cu alte proiecte la care am participat (ENO Tree Planting Day sau European Schoolnet – proiectul Futurenergia), CO2nnect - În drum spre Şcoală şi „INFO” VERSUS EMISIA DE CO2 obligă elevii să răspundă corect, nu să bifeze la întâmplare răspunsurile, să creeze, nu să ia totul de-a gata, să apeleze la internet, nu pentru a copia fragmente în referatele lor, ci pentru a le interpreta. De asemenea, proiectul demonstrează utilitatea calculatorului în realizarea concomitentă a unui proiect local, național şi internațional. Am întâmpinat şi dificultăți, ca în orice proiect: inerția de la început a elevilor (De ce să continuăm? La ce ne ajută?), inerția colegilor (N-avem cu ce face analize. Cei de la Garda de Mediu sau Agenția de Mediu nu ne vor ajuta.), consumul mare de „timp pierdut”, considerat de unii esențial. Păreri ale elevilor din clasa a XI-a B: Georgiana Mircean: „Proiectul m-a ajutat să aflu cum pot influența diminuarea emisiei de CO2 a autovehiculelor şi cât de important este să fim „împreună” în acest demers”. Cătălin Bălan: „Un proiect simplu, drăguț, interesant, antrenant.” Înlocdeconcluzie: Fiecare e dator să încerce să găsească o punte între generații, o conectare la problemele unei atmosfere curate prin intermediul CO2nnect. Adresedecontact Corina Lavinia TOMA, profesor de fizică, e-mail: corlavtoma@yahoo.com, Liceul de Informatică „Tiberiu Popovici”, 400495 Cluj-Napoca, Calea Turzii, nr. 140, România 7
  • 74. Gândeşte global, acţionează local Profesor coordonator: David Anna Grup Școlar „Traian Vuia” Târgu-Mureş, Jud. Mureș Motto: „Natura este singura carte în care fiecare filă păstrează un adevăr!”         – Goethe
  • 75. Capitolul 2. Gândeşte global, acționează local Abstract Proiectul de față a avut menirea de a forma sentimente, convingeri, atitudini. Prin implicarea elevilor în proiect, am demonstrat că problemele de mediu sunt globale în scop, dar sunt abordate, cel mai efectiv, la un nivel local sau individual. Proiectul a fost destinat elevilor de liceu. Elevii sunt un public important, deoarece sunt gestionarii și consumatorii de mâine ai resurselor. Ei își pot influența părinții și alți membri ai comunității. Pe baza informațiilor primite, tinerii au fost îndrumați să ia decizii corecte cu privire la protecția mediului. In proiect, au fost implicați simultan: ȘCOALA, FAMILIA, COMUNITATEA. Iar mass-media s-a implicat pentru informarea comunității despre activitățiile organizate. This project was meant to form feelings, beliefs and behaviours. By involving students in the project, they were shown that environmental problems have global effects, but are addressed most effectively on a local level. The project is addressed to high school students. Students are an important target group because they are the managers and consumers of tomorrow’s resources. They can influence parents and other community members. On the basis of the received information, young people were advised to take proper decisions regarding their environment protection. The project simultaneously involved the SCHOOL, the FAMILY and the COMMUNITY. The media was also involved, informing the community about the organized activities. Grupul Şcolar „Traian Vuia” din Târgu-Mureş a luat ființă în anul 1966, fiind primul şi singurul liceu industrial existent atunci, din municipiu. În şcoală există 32 de clase, cu un număr total de 866 de elevi, şcolarizați în formele de învățământ liceal, şcoală de artă şi meserii şi învățământ cu frecvență redusă. Instruirea şi educația elevilor este asigurată de un număr de 62 cadre didactice. De asemenea, în şcoală mai lucrează un număr de 20 de angajați pentru asigurarea bunei desfăşurări ale activităților zilnice. Școala dispune de un număr suficient de spații de instruire, cabinete şi laboratoare, ateliere şi autoturisme pentru conducerea auto, baza materială fiind la un nivel acceptabil şi în continuă dezvoltare şi modernizare. Elevii care participă la acest proiect (un număr de 128) provin din clase cu profil de tehnician în telecomunicații și au vârsta cuprinsă între 14-18 ani. 77
  • 76. Capitolul 2. Gândeşte global, acționează local Scopul general al campaniei CO2nnect a fost îmbunătățirea teoriei și practicii educației pentru dezvoltarea durabilă; implicarea elevilor în găsirea de soluții la provocările impuse de dezvoltarea durabilă a mediului; informarea populației despre situația globală a mediului și sensibilizarea în acest sens; educarea elevilor în spiritul toleranței, al implicării și responsabilizării la nivelul comunității locale. Obiectivelepe care le-am urmărit pentru atingerea scopurilor au fost: – Implicarea unui număr mare de elevi, părinti, profesori în proiect, conștientizându-i în privința relației dintre climă și transport; – Generarea informațiilor utile despre emisiile CO2, rezultate din transportul zilnic la școală; – Educarea elevilor în spiritul respectului pentru adevăr, prin reflectarea obiectivă a realității; – Formarea capacității elevilor de a lucra în echipă; Implicarea în acțiunile de protecția mediului organizate de elevi, a oamenilor de știință din comunitate, a oamenilor care chiar participă direct la organizarea transportului în oraș sau a celor din conducerea orașului, a oamenilor de rând de pe stradă; – Realizarea de parteneriate; – Accesarea diverselor surse de informare în scopul investigării mediului; – Dezvoltarea colaborării şcoală - familie - comunitate; – Participanții fiind în mod direct - elevii care au participat la proiect din clasele a IX-A, a IX-a B, a X-a A, a XI-a A, a XII-a A, profesori ai acestor clase, preșcolarii de la Grădinița Nr. 9, invitați. – Indirect: părinții, colegii de școală, prietenii și vecinii acestora și comunitatea locală. Durataproiectului:a fost perioada : 15 martie - 25 martie 2009. Resurse folosite: – umane: – elevi, profesori, părinți, reprezentanți ai comunitătii, publicul larg. – materiale: – ecusoane, pliante publicitare, postere, camere video, 78
  • 77. Capitolul 2. Gândeşte global, acționează local retroproiector, computer, aparat de fotografiat, truse, internet. – financiare: – sponsori locali, părinți. Parteneri: Parteneriinterni: Organizația Non-guvernamentală FOCUS ECO CENTER din Târgu-Mureş și Organizația HERO din Cluj-Napoca Primăria din Târgu-Mureş Comitetul Cetățenesc de părinți Liceul „Mihai Eminescu” din Târgu-Mureş Universitatea „Sapientia” din Târgu-Mureş Parteneri externi: Membrii proiectului: Rețeaua Comenius 3, Învățare pe toată durata vieții „SUPPORT”, Parteneriat și Participare pentru un Viitor Durabil. Mass media: Posturi de TV locale, Ziare Locale. Acest proiect a dat putere elevilor – prin inițiativele proprii să-și îmbunătățească calitatea vieții lor și a celorlalți oameni din jurul lor. Au observat că acțiunile lor contează. Invitați ai comunității locale au arătat elevilor cum calitatea mediului influențează în mod direct viața lor și a familiilor lor. Elevii au înțeles astfel, de ce trebuie să-și cunoască drepturile cetățenești, au simțit că ei contează, au conștientizat că, participând la un proiect al comunității, ei înșiși se ajută, ajutând în același timp și pe alții. Activități interdisciplinare organizate în timpul proiectului: 1. Ca primă activitate, pentru cea de informare-documentare, am utilizat atât metodele tradiționale de informare (discuția liberă, cărți, reviste) cât şi cele moderne cum este internetul; 2. Am realizat un Jurnal de zi-pentru notarea activităților, programelor; 3. Am organizat echipe de activități; 4. Am adunat datele și a avut loc introducerea lor în calculator; 5. Am organizat o discuție liberă cu elevii claselor a IX-a despre: Cum au venit bunicii la școală? Cum vor veni nepoții lor la scoală? 6. „Stupul”: Intâlnire cu preșcolarii de la Grădinița nr. 9 (Educatoarea Ambrus Gyöngyi). Discuții despre obținerea mierii, importanța aerului curat pentru albine, rolul omului în asigurarea condițiilor necesare 79
  • 78. Capitolul 2. Gândeşte global, acționează local albinelor şi ce înseamnă poluarea aerului cu CO2. 7. În cadrul unei excursii tematice, elevii au admirat și au comparatfauna din zonele montane cu cele ale zonei industriale din Târgu-Mureş, aflate în apropierea Combinatului Azomureş. 8. Au fost realizate colaje si afișe. 9. Am participat la un miting organizat în centrul oraşului cu alte 15 şcoli din oraş şi județ. 11. Elevii au realizat interviuri cu politicieni locali și oameni de știintă adresându-le întrebările: În ce măsură emisiile de CO2 realizate în oraşul nostru provin din transport? (adresată viceprimarului oraşului Csegzi Sándor) Cum pot fi reduse emisiile CO2 rezultate din alte surse decât transporturile? (adresată fizicianului Biró Tiberiu, Universitatea „Sapientia” din Târgu-Mureş) Ce pot face serviciile publice în comunitatea locală pentru a reduce emisiile datorate transporturilor? (adresată intreprinderii Siletina S.A, d-lui Bakkos Levente, consilier local) Ce surse alternative de combustibil sau mijloace de transport propuneți pentru a putea reduce emisiile de gaze CO2? (Dávid László, rectorul Universității „Sapientia”, Târgu-Mureş). 12. Am realizat un chestionar, care a fost adresat elevilor, cadrelor didactice, părinților, politicienilor. 13. Am organizat Concurs pentru Sigla grupului Eco. În decursul proiectului, elevii au învățat că este foarte important ca prin comportament, la nivelul grupelor de elevi și al comunității să protejăm mediul . Legătura cu Curriculum-ul Național l-am realizat prin folosirea cunoștințelor de informatică, dezvoltând competențe în acest sens; s-au format și s-au aprofundat deprinderi de „lucru în echipă”. În vederea cercetării, am utilizat noțiuni de informatică, de geografie, cunoștiințe generale de fizică, chimie și biologie. A fost nevoie, de asemenea, de o înțelegere a economiei, a eticii, a politicii și a altor obiecte de studii. A fost stimulată creativitatea, imaginația în activitatea de descoperire și cercetare. 80
  • 79. Capitolul 2. Gândeşte global, acționează local Noutăți aduse de proiect față de alte activități de învățare: Mediul înconjurător a constituit sala de clasă pentru activități, astfel am adus elevii mai aproape de mediu și natură, pentru că nimic nu poate înlocui propriile experiențe. Contactul nemijlocit cu mediul dat, ajută elevii să înteleagă și să cunoască mai bine, atât propria comunitate, cât și sistemele naturale și, în mod firesc, problemele mediului. Prin intermediul proiectului, am facilitat comunității locale să-și formuleze unele probleme proprii, în contextul mediului, școala devenind astfel, „un centru comunitar”, „miez al centrului social” . Pentru elevi, acest proiect a însemnat mult, au învățat: că democrația se bazează pe ideea că împreună ne construim viitorul pe care ni-l dorim, indiferent de naționalitate sau etnie, și că în această societate părerea lor contează. Ei sunt importanți. Dificultăți întâmpinate: Perioada foarte scurtă a campaniei. Propuneri pentru viitor: Rezultatele obținute în școală și în comunitate trebuie păstrate, menținute. Vrem ca școala noastră să devină o importantă promotoare în planificarea dezvoltării durabile locale. Am realizat evaluarea proiectului prin: 1. Chestionare inițiale, finale. 2. Analiza sondajelor de opinie. 3. Analiza procesului de formare a elevilor, dezvoltarea gândirii acestora, a trăsăturilor de personalitate vizibile, concrete. 4. Portofoliu, analiza unor produse realizate de elevi. Chestionarul aplicat: 1. După părerea dumneavoastră, mediul înconjurător are vreo influență asupra sănătății personale? a) Da b) Nu 81
  • 80. Capitolul 2. Gândeşte global, acționează local 2. Care sunt, pentru d-voastră, sursele de informare cu privire la poluarea mediului? a) Ziarele b) Revistele c) Cărțile d) Televiziunea e) Radioul f) Internetul g) Prietenii, vecinii 3. Care este părerea d-voastră despre poluarea aerului oraşului Târgu- Mureş? a) apreciați că este bun, nu este poluat b) medie c) foarte poluat 4. Care din următoarele surse de poluare caracterizează cel mai mult conflictele care apar în oraşul nostru legate de poluare? a) poluarea aerului b) poluarea mediului c) starea apei 5. După părerea d-voastră, locuitorii oraşului Târgu-Mureş au sarcina/ posibilitatea să facă ceva pentru îmbunătățirea calității aerului din oraș ? a) Da b) Nu Dacă da, atunci enumerați căteva dintre ele Monitorizare: Prin mass-media Colțul ecologic din școală Punctetarialecampaniei: • A dezvoltat la elevi abilitățiile de lucru în echipă; • A dezvoltat capacitatea de asumare a responsabilităților; 82
  • 81. Capitolul 2. Gândeşte global, acționează local • A necesitat accesarea de informații din surse variate: reviste, cărți, internet, vizite pe teren, vizionarea de filme; • A abordat problemele interdisciplinar; • A utilizat reprezentări prin arte; • A solicitat participare necondiționată, cu materiale proprii; • A implicat și a realizat participarea cadrelor didactice diriginți de clasă; • A implicat elevii, părinții și o considerabilă parte a comunității locale. Puncte slabe: • Perioada foarte scurtă a campaniei; • Cadrele didactice, părinții, oamenii politici, elevii trebuie să înțeleagă că, oricâtă matematică, fizică, chimie ar şti un absolvent, toate devin inutile dacă trăim o viață într-un mediu în care ne sufocăm progresiv, într-un mediu căruia nu mai avem ce-i face. • Am avut două săptămâni foarte frumoase de lucru, – în timpul campaniei cu activități multiple. Mulțumim organizatorilor pentru șansa de a participa, de a face parte din campanie. Felicitări organizatorilor. Ne bucură faptul că am făcut și noi cu elevii noștri ceva, pentru a atenționa oamenii din comunitatea noastră despre relația dintre poluarea cu CO2 , clima și transportul. Adresedecontact DÁVID Anna, e-mail: annadavid@rsdlink.ro 83
  • 82. Capitolul 2. Gândeşte global, acționează local Emisii de CO2 pe total și pe țară Toate rezultatele Romania GRUP SCOLAR TRAIAN VUIA Tabelul arată estimarea emisiilor CO2 datorate transportului și distanțele de transport pe baza datelor încărcate de școli. Toate GRUP SCOLAR Rezumat al rezultatelor Romania școlile TRAIAN VUIA Intensitatea emisiilor (g/km) 85.9 65.8 65 Nr. raportorilor 58066 6986 131 Distanța medie la școală (km) 4.7 5.6 8.7 CO2 emis pentru distanțe raportate ca 23618.1 2574.3 74.5 fiind parcurse în grup (kg) CO2 pe raportor pe an (190 zile, kg) 155 140 216 Comparație dintre elevi și personalul școlii Figura arată estimativ intensitatea emisiilor CO2 și estimativ cantitatea CO2 emis pe an pe persoană la deplasarea de acasă la școală de elevi și de personal. Intensitatea emisiilor de CO2 pe raportor g/km kg CO2 (190 zile, kg) Toate școlile 83 Elevi (56408) 142 Personal al 116 (1658) 593 școlii Romania 65 Elevi (6614) 139 Personal al 82 (372) 155 școlii GRUP SCOLAR TRAIAN VUIA 65 Elevi (128) 218 Personal al 81 (3) 124 școlii 18 noiembrie 2009 , de pe www.co2nnect.org 84
  • 83. Suntem conştienţi de problemele mediului, deci ne pasă Profesori coordonatori: Vörös Alpár, Fehér Judit, Pilbák Enikő, Colaborator: prof. Bárdos László Liceul Teoretic „Apáczai Csere János”, Cluj-Napoca
  • 84. Capitolul 2. Suntem conştienți de problemele mediului, deci ne pasă Abstract Proiectul „Suntem conştienți de problemele mediului, deci ne pasă” s-a desfăşurat în perioada martie-octombrie, 2009. S-au completat chestionare cu cetățenii asupra siguranței transportului. Câteva grupuri de elevi s-au implicat în teme de cercetare asupra poluării. Cu ocazia zilelor şcolii, s-au organizat activități pentru elevii de gimnaziu (concurs de cunoaştere a mediului) şi de la clasele elementare (concurs de desen). The project entitled „We are aware of the environmental problems, so we care” took place between March and October, 2009. The project involved the filling in of questionnaires on transportation safety by a number of citizens. A few groups of students were involved in research on pollution. Within the School’s Days an environmental competition was organised for the lower secondary students and a drawing competition for the elementary students. În cadrul proiectului, au participat elevi din 6 clase liceale, sub conducerea unei echipe de profesori de fizică, de biologie şi de geografie. În cadrul Liceului Teoretic „Apáczai”, la ciclul liceal, funcționează câte trei clase paralele (o clasă cu profil real – de matematică-informatică, una cu profil uman – de filologie şi o clasă destinată pentru servicii și profil economic). În cadrul liceului, funcționează din 1999 un grup educațional pentru mediu, (cercul pentru mediu „Eucalipt”), care desfăşoară activități diverse: organizând prezentări, diaporame, concursuri de cunoaștere a mediului pentru clasele gimnaziale şi elementare, excursii. Elevii talentați sunt îndrumați pentru a dezvolta proiecte de cercetare sub îndrumarea profesorilor de fizică, biologie şi geografie, respectiv a unor profesori universitari. Având un grup țintă pentru acest proiect activ în domeniul activităților pentru mediu, a fost uşor implementarea ei la mai multe clase. În mod direct, au participat 150 de elevi; în mod activ, s-au implicat un număr de 15 elevi, iar prin concursurile organizate pentru colegii mai tineri din clasele gimnaziale, au fost implicați în jur de 100 de elevi. Scopul proiectului a fost de a responsabiliza elevii față de problemele de mediu ale zilelor noastre și de cele ale viitorului. 86
  • 85. Capitolul 2. Suntem conştienți de problemele mediului, deci ne pasă Obiectivele principale Au fost conştientizarea elevilor cu privire la problemele de mediu generate de transport, implicarea unui număr mai ridicat de participanți în activități concrete de mediu, în cazul elevilor talentați şi interesați de a le direcționa către teme de cercetare ştiințifică, prin care să însuşească metode de cercetare, de gândire euristică, respectiv să dobândească calități de prezentator. Derulareaproiectului Etapele realizării Prima parte a proiectului s-a desfăşurat în cadrul orelor de specialitate, luând în considerare caracterul claselor şi interesul elevilor. Astfel, clasele a XI-a au putut dezbate problemele legate de transport în cadrul orelor de geografie, legate de curriculum-ul bazat pe geografia mediului. În clasele a X-a programul CO2nnect a fost pus în legătură cu motoarele termice, la sfârşitul studierii capitolului termodinamică şi fizică moleculară, iar la clasa a XII-a s-a făcut o dezbatere asupra resurselor de energie în contextul lecției despre centrale nucleare (fizică) şi deteriorarea ecosistemelor naturale, prin supraexploatarea resurselor biologice şi prin poluare (biologie). La clasa a IX-a, elevii au dezbătut problemele emisiei de CO2 şi efectele acestuia asupra florei şi faunei în cadrul orelor despre biodiversitate. Elevii din clasele de real s-au implicat în mici proiecte de cercetare axate pe poluarea mediului. Elevii de la clasele de economic au făcut calcule asupra costurilor datorate unor defecțiuni ale mijloacelor de transport. Toate aceste teme au fost abordate în conexiune cu curricula celor trei materii, acest fapt constituind unul dintre punctele tari ale proiectului nostru. Elevii au completat chestionare cu cetățeni ai oraşului (părinți, prieteni, colegi) asupra diferitelor aspecte a poluării generate de deplasarea cu diferite mijloace de transport. Pentru chestionare ne-am folosit de CD-rom-ul Practical Environmental Projects, dezvoltat de firma Volvo şi editat în 1999. Am început prin a trece în revistă şi a compara problemele de transport în oraş a individului, a grupului, respectiv a comunității, după care am evaluat procentul persoanelor care îndeplinesc acțiunile pentru a micşora emisiile de gaze cu efect de seră, după cum arată tabelul 1. 87
  • 86. Capitolul 2. Suntem conştienți de problemele mediului, deci ne pasă Acțiuni Profesori/părinți Transport elevi la şcoală 1. Controlul săptămânal al presiunii în roți 2. Control tehnic periodic 3. Dispunerea în siguranță a uleiului folosit 4. Dispunerea în siguranță a bateriilor maşinii 5. Folosirea de combustibil fără plumb sau diesel cu conținut mic de sulf 6. Existența unui convertor catalitic S-au dezbătut cu elevii condițiile de care depinde consumul mediu pe un kilometru parcurs şi, astfel, s-a luat în considerare distanța parcursă şi numărul de persoane, datele trecându-se în tabelul 2. Numărul de persoane 20km 25km 30km 35km 40km 45km 1 0.142 0.114 0.094 0.081 0.071 0.063 2 0.071 0.057 0.047 0.041 0.036 0.032 3 0.047 0.038 0.031 0.027 0.024 0.021 4 0.036 0.029 0.024 0.02 0.018 0.016 Cu ajutorul tabelului 2, fiecare elev din clasă a evaluat consumul de combustibil pe o perioadă de o săptămână, completând tabelul 3. Cantitate de Nr. de Distanța combustibil Consum persoane luni marți miercuri joi vineri totală/km pe total/l în maşină persoană perkm 1 2 3 4 88
  • 87. Capitolul 2. Suntem conştienți de problemele mediului, deci ne pasă S-a făcut aceeaşi evaluare considerând alte mijloace de transport, ca autobuzul (transport urban – 0,027 l/km – și interurban – 0,015 l/km), trenul (0,018 l/km), tramvaiul, motocicleta (0,054 l/km) și bicicleta (0 l/km). Datele astfel rezultate au fost comparate cu cele din proiectul CO2nnect, respectiv s-a făcut o evaluare pe perioada unui an întreg, considerând valorile medii la nivel de clasă. Aceste rezultate sunt în curs de evaluare şi elevii pregătesc o comunicare pentru sesiunea de comunicări ale elevilor. Etapa a doua a proiectului a constat în elaborarea de proiecte de cercetare şi lucrări ştiințifice legate de poluarea datorită transportului urban. Un grup de eleve din clasa a XI-a (Kacsó Timea şi Horváth Timea) au lucrat la proiectul Parcul  Central,  plămânii  oraşului. Au măsurat cantitatea de praf ce se depune pe frunzele copacilor, observând variații semnificative, în funcție de distanța de la arterele principale. Au studiat şi încolțirea semințelor în atmosferă cu diferite gaze de eşapament. Elevele din clasa a XI-a au continuat studiul, măsurând cantitatea de praf din terenurile de joacă din cartiere şi grădinițe, respectiv, ale şcolii. În cadrul proiectului, elevele au făcut legătura între intensitatea circulației din zonă şi poluarea aerului. Un alt studiu a doi elevi din clasa a XII-a (Deritei Dávid, Fodor Norbert) s-a axat pe poluarea fonică, care se datoreşte în mare parte transportului rutier şi consecințele acestuia asupra auzului. Au studiat punctele cu poluare fonică ridicată din oraş şi au demonstrat că agenții de circulație au auzul mai slab decât media vârstei. La geografie s-au elaborat lucrări cu efectele defrişărilor de pădure şi efectele poluării asupra vegetației. Lucrările prezentate în cele de mai sus, au fost prezentate la diferite sesiuni de comunicări ştiințifice ale elevilor la nivel județean şi național, respectiv cu ocazia Zilelor Apáczai, conferința desfăşurându-se în trei secțiuni. La conferință au participat ca invitați foşti elevi ai liceului, specialişti în domeniu, respectiv în audiența numeroasă au fost părinți, respectiv elevi şi profesori de la şcolile partenere din Ungaria şi din Aiud (jud. Alba). A treia activitate a fost o acțiune de plantare de pomi, care s-a derulat în perioada 8-10 mai, în parteneriat cu Fundația Ars Pedagogica din Cluj. 89
  • 88. Capitolul 2. Suntem conştienți de problemele mediului, deci ne pasă Acțiunea a fost condusă de 2 profesori, cu 10 elevi, care, în comuna Plopi din Munții Gilăului, au plantat pe o suprafață de 1 ha, 500 de puieți de brad. Etapa a patra a proiectului a constat în organizarea unui concurs tematic de cunoaştere a mediului pentru clasele gimnaziale, respectiv de concurs de desene pe asfalt, pentru clasele elementare. Aceste concursuri au fost organizate de un grup de elevi liceeni, membri ai cercului de educație pentru mediu, Eucalipt, al şcolii. Activitățile organizate în cadrul zilelor şcolii (28-30 mai) au avut mare succes, participând peste 100 de copii, acțiunea fiind mediatizată prin mass-media locală, astfel venind ca oaspeți, peste 50 de copii de la alte şcoli şi grădinițe ale oraşului. În timpul derulării proiectului, elevii au avut diverse inițiative: două acțiuni de colectare a hârtiei (în iunie, respectiv septembrie) şi un grup a proiectat un depozit pentru biciclete pentru curtea şcolii, pe care sperăm să îl realizăm din sponsorizări. Rezultate În cadrul proiectului „Suntem  conştienți  de  problemele  mediului,  deci  ne  pasă”,  elevii participanți activ  au înțeles legătura dintre schimbările de climă şi traficul rutier, au dezvoltat motivația pentru a asuma un rol activ în societate. Pe parcursul proiectului, folosind diferite metode de cercetare, au dezvoltat deprinderi de comunicare şi de cooperare, lucrul în echipă şi au avut ocazia de a-și îmbunătăți competențele de utilizare a calculatorului şi a limbajului ştiințific. Elevii participanți la proiect au înțeles importanța reducerii emisiilor de CO2, exprimând mai multe idei proprii în acest sens. Ei s-au străduit să-și împărtăşească ideile proprii, eventualele soluții propuse de ei colegilor din clasă, din școală, din municipiu, din țară și din lume prin intermediul proiectului CO2nnect. Elevii au avut diferite inițiative, dintre care unele s-au realizat cu succes: două acțiuni de colectare a hârtiei şi proiectarea unui depozit pentru biciclete pentru curtea şcolii, altele,din păcate, rămânând numai în faza de proiect. O astfel de inițiativă a fost prezentarea unor probleme datorate impactului omului asupra mediului, cu ocazia Zilei Pământului, printre locuitorii oraşului, activitate proiectată cu implicarea pietonilor, 90
  • 89. Capitolul 2. Suntem conştienți de problemele mediului, deci ne pasă pe una din pasajele pietonale din centrul oraşului, pe Bulevardul Eroilor. Demersurile pentru aprobarea acestei activități de către autoritățile locale au fost asumate de către Inspectoratul Şcolar Județean Cluj, acesta din urmă retrăgându-se din activitate în ultima clipă, făcând imposibilă realizarea activității. Adresedecontact VÖRÖS Alpár, director, profesor de fizică,e-mail: apaczaicj@gmail.com, 400079 Cluj-Napoca, str. I.C. Brătianu nr. 26, România. Emisii de CO2 pe total și pe țară Comparație dintre elevi și personalul școlii Figura arată estimativ intensitatea emisiilor CO2 și estimativ cantitatea CO2 emis pe an pe persoană la deplasarea de acasă la școală de elevi și de personal. Intensitatea emisiilor de CO2 pe raportor g/km kg CO2 (190 zile, kg) Toate școlile 83 Elevi (56408) 142 Personal al 116 (1658) 593 școlii Romania 65 Elevi (6614) 139 Personal al 82 (372) 155 școlii Liceul Teoretic Apáczai Csere János 54 Elevi (68) 112 Personal al 0 (0) 0 școlii 18 noiembrie 2009 de pe www.co2nnect.org 91
  • 90. CO2 în drum spre școală Profesor coordonator: Wiland Anna-Maria Colegiul Tehnic „Dr. Ioan Rațiu”, Turda
  • 91. Capitolul 2. CO2 în drum spre școală Abstract Cu ajutorul proiectului „CO2 în drum spre școală” am încercat să atragem atenția celor din jurul nostru asupra legăturii dintre climă și transport dar și să conștientizeze efectele transporturilor asupra schimbărilor climatice. With the project „CO2 on the way to school” we tried to draw attention to those around us on the link between climate and transportation and to realize the effects of transport on climate change. COLEGIUL TEHNIC „DR. IOAN RAȚIU” TURDA are profil tehnologic cu următoarele domenii de pregătire: construcții și lucrări publice, turism și alimentație, protecția mediului, estetica și igiena corpului uman: prin liceu tehnologic învățământ de zi, seral, S.A.M. și cursuri de formare adulți. Elevii, în număr de 15 care au participat la acest proiect sunt din clasele: a X-a A, a X-a B, a XII-a A, a XII-a B, cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani. Descriereaproiectului Scop: Conștientizarea și sensibilizarea celor din jurul nostru privind efectele transportului asupra schimbărilor climatice. Obiective (ce ne-am propus să realizăm pentru a atinge scopul): 1. Informarea elevilor, părinților și a cadrelor didactice cu privire la emisiile de CO2 și sensibilizarea acestora de a utiliza mijloace de transport în comun, bicicletele și/sau mersul pe jos). 2. Identificarea zonelor și a surselor de poluare cu CO2 din oras, în drum spre școală. Derularea proiectului, etapele realizării Momente importante în desfășurarea proiectului: completarea chestionarelor de către elevi și a personalului din școala noastră și introducerea acestora în baza de date; astfel s-au obținut următoarele rezultate: Tabelul arată estimarea emisiilor de CO2, datorate transportului și distanțelor de transport pe baza datelor încărcate de școli. 93
  • 92. Capitolul 2. CO2 în drum spre școală Colegiul Rezumat al rezultatelor Toate școlile România Tehnic „Dr. Ioan Rațiu” Intensitatea emisiilor (g/km) 86.3 65.9 64.8 Nr. raportorilor 7261 6840 112 Distanța medie la școală (km) 4.7 5.5 6.2 CO2 emis pentru distanțe raportate ca fiind 23204.9 2490.8 45.2 parcurse în grup (kg) CO2 pe raportor pe an (190 zile, kg) 14 138 13 Comparație dintre elevi și personalul școlii Figura arată estimativ intensitatea emisiilor CO2 și estimativ cantitatea CO2 emis pe an, pe persoană, la deplasarea de acasă la școală de elevi și de personal. Intensitateaemisiilorde CO2peraportor g/km kg CO2 (190 zile, kg) România Elevi (6474) 6 137 Personal al școlii (366) 83 18 Colegiul Tehnic „Dr. Ioan Rațiu” Elevi (102) 64 1 Personal al școlii (10) 74 132 Surprinderea în imagini a surselor de poluare cu CO2 în drum spre școală. Realizarea și afișarea unui jurnal ecologic. Inițiative ale elevilor și modul de participare Elevii s-au dovedit foarte receptivi și activi, antrenând și pe ceilalti colegi ai lor din școală. Ei s-au ocupat de distribuirea, completarea și introducerea chestionarelor în baza de date; au realizat pozele și jurnalul ecologic. 94
  • 93. Capitolul 2. CO2 în drum spre școală Activități și acțiuni ale elevilor care au avut loc sau vor avea loc S-au organizat excursii în Cheile Turzii – Ciucaș și la Lacurile Sărate – Durgău. Antrenarea elevilor de clasa a IX-a în acest proiect a constituit o nouă provocare. Ce au învățat nou în decursul proiectului Elevii au învățat despre efectele transporturilor asupra schimbărilor climatice și problemele de sustenabilitate cauzate de schimbarea climatică. Au oportunitatea de a contribui la crearea unei societăți mai sustenabile, atât ca indivizi, cât și prin acțiuni comune. Legătura cu Curiculum-ul Național prin activitățile CO2nnect s-a realizat prin următoarele discipline: Dezastre naturale, Conservarea biodiversității, Gestionarea deșeurilor și Supravegherea și controlul calității aerului. Ce este nou în acest proiect, față de alte activități de învățare? Considerăm faptul că proiectul se adresează tuturor elevilor, și nu numai unei anumite categorii de interese. Există posilibitatea parteneriatelor cu alte școli. Ce a însemnat pentru elevi acest proiect? Au recunoscut faptul că fiecare individ are rol în schimbările climatice, inclusiv în emisiile de CO2 datorate transporturilor. Au realizat un album de poze virtual. Dificultățile întâmpinate sunt legate de faptul că am constatat, nu de puține ori, în decursul derulării proiectului, indiferența unor oameni, cu privire la acest proiect. Propuneri care se desprind pentru viitor pentru munca educațională din școli. Am dori să participăm cu bucurie la proiecte pentru protejarea resurselor de apă, la implementarea unor programe, privind colectarea selectivă a deșeurilor și la proiecte pentru valorificarea energiei solare și a energiei eoliene. Adresedecontact WILAND Anna-Maria, profesor discipline tehnice, e-mail: anawiland@yahoo.com 9
  • 94. Capitolul 2. CO2 în drum spre școală Practici ale transportului global și pe țară Toate rezultatele România Colegiul Tehnic Dr. Ioan Raţiu Acest tabel arată numărul raportorilor care au utilizat modalităţi de transport variate cu valori în procente. Modalități de transport pe jos 25.9% (29) moped 0.9% (1) autoturism mic 5.4% (6) autoturism mediu 1.8% (2) taxi 1.8% (2) autobuz 59.8% (67) microbuz 11.6% (13) tren diesel 0.9% (1) tren electric 1.8% (2) Total: 112 raportori Emisii de CO2 după modalități de transport Toate rezultatele România Colegiul Tehnic Dr. Ioan Raţiu Acest tabel arată distanţele parcurse raportate cu diverse modalităţi de transport și emisiile de CO2 asociate estimate. Modalități de transport Distanța (km) CO2 (kg) pe jos 41.8 0 moped 3.3 0.2 autoturism mic 27.3 3 autoturism mediu 8 1.1 taxi 4 0.7 autobuz 447.3 30.9 microbuz 140.5 7.7 tren diesel 5 0.3 tren electric 20 1.3 Total 697.2 45.2 18 noiembrie 2009 www.co2nnect.org 96
  • 95. Hai la plimbare! Coordonator proiect: institutor Molnár-Kovács Emese Liceul Teoretic „Ady Endre”, București
  • 96. Capitolul 2. Hai la plimbare! Abstract: Proiectul clasei a III.-a din Liceul Teoretic „Ady Endre”, din București, s-a născut din dorința comună a elevilor și a profesorului coordonator de a demara ceva util pentru protecția mediului.Trăind într-un mediu intens poluat, față de alte orașe din țară, școala fiind situată în centrul vechi al Bucureștiului, una dintre cele mai intens circulate zone din capitală, este prioritatea noastră să asigurăm elevilor noștri educație pentru mediu. Prin aceasta, vor putea ajunge adulți implicați în conservarea mediului. We started our project with the III – form from the “Ady Endre” High School in Bucharest intending to do something for our environment. Our school is situated in a big, polluted city, more polluted than any other location in our country. Our school is situated in the old centre of the country capital Bucharest, an area with very intense circulation and very crowded streets, so environmental education has become our priority in education. Instituția noastră de învățământ, Liceul Teoretic „Ady Endre”, este singurul liceu cu predare în limba maghiară din București. În cadrul școlii, funcționează o grădiniță cu trei grupe de vârstă, ciclul primar, cel gimnazial și clasele de liceu (clasele IX.-XII.) În jur de 100-150 de copii frecventează cursurile noastre. Majoritatea copiilor ajung să parcurgă toate etapele educaționale în această instituție, începând din grădiniță, până la absolvirea liceului. Totodată, anual primim elevi care au studiat în alte țări sau alte județe în anii anteriori. Elevii clasei a III-a cuprinși în proiect, au vârstele cuprinse între 7-9 ani, acest interval cronologic fiind motivat de condițiile speciale de lucru: la înființarea clasei, în anul școlar 2006, au fost înscriși copiii care s-au născut în 1998-1999 și 2000. Particularitățile de vârstă ale elevilor, diferențele evidente în atenția dirijată și bagajul psiho-motor al elevilor a adus și nevoia unei abordări speciale a procesului educațional. Educația pentru mediu, încă din clasa I., a contribuit la reducerea acestor diferențe și canalizarea intereselor elevilor către subiecte de interes internațional ca și sortarea deșeurilor menajere în mod selectiv, întreținerea zonelor verzi, poluarea atmosferică și sonică, încălzirea globală și metodele de diminuare a 98
  • 97. Capitolul 2. Hai la plimbare! efectelor de seră. Elevii cl.a III.-a au luat parte la mai multe proiecte, în decursul celor trei ani petrecuți în ciclul primar, abordând subiecte din domeniul educației pentru mediu, domeniul etnografic, istoric și de limbă maternă. Am participat la două proiecte tip „Școala din pădure” (Erdei iskola), cuprinzând intervale de 3-5 zile, în zona Sf.Gheorghe și Miercurea-Ciuc. Pozele încărcate ca anexă la acest proiect au fost făcute de noi, în timpul acestor excursii. La proiectul CO2nnect a participat întregul colectiv al clasei, în total 12 elevi. Descriereaproiectului Scopul: Scopurile proiectului nostru au fost stabilite în convergență cu ceea ce s-a propus prin proiectul internațional CO2nnect, dar am personalizat acestea, prin formularea unor ținte proprii, specifice țării și zonei de habitat: – Conștientizarea problemelor de mediu, prezentarea acestora la nivelul de cunoștințe ale elevilor de clasa.a III-a. – Descoperirea specificităților zonei în care trăim, în legătură cu obiceiurile de a călători în zonă urbană. – Analizarea situației de trafic intravilan în zona de centru a capitalei și consecințele de poluare aduse de nivelul de trafic. – Realizarea unui scenariu de îmbunătățire a nivelului de emisii din aer, rezultate din noxele de trafic. – Colaborarea cu diverse instituții și grupuri locale pentru creșterea impactului proiectului. – Exploatarea posibilităților educaționale generate de particularitățile proiectului, ca formă de educație activă. Obiective: Specificitatea proiectului construit și realizat de noi (clasa.a III.-a) constă în primul rând în fixarea obiectivelor proprii în cadrul activităților derulate. Pe lângă obiectivele principale cuprinse în proiectul internațional (alcătuirea grupului de lucru, familiarizarea cu tematica și subiectul abordat, colectarea datelor despre poluare în orașul nostru, completarea chestionarelor și transmiterea informațiilor în baza de dată internațională) am adăugat obiective specifice zonei de oraș-capitală, din estul Europei. 99
  • 98. Capitolul 2. Hai la plimbare! Ne-am propus: • Să concepem și să realizăm un chestionar „personalizat” despre obiceiurile de a călători ale elevilor, adaptat ciclului primar; • să adunăm date amănunțite despre traficul care se desfăsoară în zona școlii noastre; • să folosim în realizarea proiectului numai metode și mijloace care sunt firești la vârsta de 8-9 ani, fără „exagerări” științifice, care să depășească nivelul de cunoștințe și cerințele curriculare; • să reușim prin proiectul nostru să schimbăm atitudinea a cât mai mulți oameni față de problema poluării. Derularea proiectului „HAI LA PLIMBARE” s-a derulat în mai multe etape, pe parcursul a patru săptămâni neconsecutive. Prima etapă s-a desfășurat în luna martie, 2009, iar a doua etapă a fost derulată pe parcursul lunii mai, 2009. Etapele realizării: Prima săptămână de proiect (luna martie) • formarea grupului de lucru, familiarizarea cu subiectul propus; • crearea grupurilor de lucru mixte, susținerea unor momente de „brainstorming” pentru stabilirea obiectivelor pentru proiect. A doua săptămână de lucru (luna martie) • adunarea informațiilor privind traficul, completarea chestionarelor introducerea datelor în baza de date internaționale; • conceperea și efectuarea chestionarelor personalizate (vezi anexa proiectului); • redactarea unui portfoliu personal având mediul ca tematică. A treia săptămână de lucru (luna mai) • susținerea unor mese rotunde pe tematica proiectului; • stabilirea ideii de climat, dezvoltarea strategiei de lucru pentru adunarea datelor personalizate despre traficul din zona școlii. A patra săptămână de lucru (luna mai) • munca pe echipe pentru realizarea bazei de date pentru analiza traficului zonal; • formularea concluziilor asupra informațiilor rezultate; • construirea modelului de zonă urbană la scară redusă, care să reprezinte procentajul de autovehicole din apropierea școlii; 100
  • 99. Capitolul 2. Hai la plimbare! • Remodelarea machetei pentru reprezentarea variantei ideale de trafic urban, bazat pe transportul în comun și forme de trafic non-poluante. Inițiative ale elevilor și modul de participare Pe parcursul derulării proiectului, elevii au contribuit în mod activ, prin numeroase discuții la îmbunătățirea și personalizarea proiectului nostru, au inițiat construcția machetei de trafic și a numeroaselor desene pe tematica studiată prin proiect. La încheierea proiectului, au realizat posterul care, ulterior a devenit afișul nostru și au prezentat rezultatele obținute în cadrul unei întâlniri cu părinții, colegii și câteva organizații non-guvernamentale. Implicarea comunității locale Am invitat la întălnirea noastră cu părinții, colegii, școlarii și membri ai comunității locale, reprezentanți ai anumitor organizații non-guvernamentale. Cei care ne-au onorat invitația, ne-au promis ajutorul lor în promovarea campaniei de conștientizare a opțiunilor individuale în protejarea mediului. Sperăm la o colaborare și în continuare, în proiectul nostru, cu organizații locale și cu un grup de părinți care ne vor ajuta cu multiplicarea posterelor noastre proprii. Campania de conștientizare pe care dorim să o demarăm în continuare, se va finaliza prin afișarea posterelor realizate în diverse locații publice (străzi, școli, clădiri cu destinație publică). Această etapă a proiectului se va desfășura cu acordul și ajutorul primăriei de sector. În urma derulării activităților, am concluzionat: „Cheia schimbării constă în primul rând într-o campanie de conștientizare. după părerea noastră, majoritatea bucureștenilor nu consideră principiul ecologic un factor în deciziile cotidiene de abordare a deplasării urbane și nu realizează consecințele deciziilor individuale bazate pe comoditate sau necunoștință, asupra mediului.” Noi dorim să continuăm campania noastră de conștientizare, ca un răspuns la întrebarea „Cum pot opțiunile individuale și implicarea ecologică să reducă poluarea atmosferică?” cu ajutorul comunității locale și a primăriei de sector, prin multiplicarea și afișarea posterului 101
  • 100. Capitolul 2. Hai la plimbare! proiectului nostru în locuri publice. Ce au învățat nou elevii în decursul proiectului? Lucrând la realizarea acestui proiect, elevii au avut posibilitatea să se implice în mod activ în conștientizarea problemelor legate de poluare. Au acumulat experiențe extracurriculare, și-au perfecționat cunoștințele de bază legate de e-learning, dobândind totodată prima lor experiență internațională. Legătura cu curriculum-ul național Din punctul de vedere al cadrului didactic din ciclul primar, pot afirma că metodele și procedeele extracurriculare sugerate de grupul de lucru internațional sau cele inițiate de noi pe plan local, completează competențele programei școlare, contribuind la formarea deciziilor individuale și comune pentru crearea unui mediu mai curat și mai ecologic. Programa școlară la științe nr. 5198/01.11.2004, cuprinde numeroase conținuturi, cu privire la realizarea educației pentru mediu la ciclul primar. Noutăți aduse de proiect, față de alte activități de învățare Obișnuiți cu această formă de lucru, bazată pe decizii individuale și munca în echipă, elevii clasei a III-a au întâmpinat cu curiozitate și bucurie varianta de lucru e-learning, online, prin internet, precum și experiența internațională adusă de proiect. Ce a însemnat pentru elevi acest proiect? • „Această experiență ne-a făcut mai conştienți despre problemele mediului, dar în același timp, ne-a arătat și ce e de făcut...” Cherecheș A., clasa.a III.-a • „Am lucrat împreună cu colegii mei într-o atmosferă foarte plăcută, ne- au venit foarte multe idei discutând...” Magyarosi B., clasa.a III.-a • „Mi-a plăcut să realizăm macheta traficului din zona școlii noastre. Nici nu mi-am dat seama cât de multe mașini trec prin fața școlii, până nu le- am numărat. Acum îmi doresc ca numărul lor să scadă pe viitor...” Nyiri P., clasa. a III-a 102
  • 101. Capitolul 2. Hai la plimbare! Principala dificultate întâmpinată, o consider a fi circumstanțele care au dus la situația de a lucra singur, fără colaborare cu alte școli din București. Sper ca, în viitor, aceste circumstanțe vor putea fi înlăturate, printr-o mai bună comunicare. Propuneri 1. Realizarea unui yahoo-group/bază de date națională al școlilor interesate și implicate în activități de ocrotire a mediului, educație pentru mediu pentru a înlesni inițierea unor contacte și colaborări cu ele. 2. Inițierea unor proiecte naționale și/sau internaționale, având ca tematică mediul, cu ajutorul programului e-twinning. Chestionar personalizat CO2nnect Grup de lucru: cl.a III.-a Liceul Teoretic „Ady Endre” București Coordonator: inst. Molnár-Kovács Emese 1. Care este distanța parcursă de tine de acasă până la școală? 2. Cât timp durează drumul tău spre școală de acasă? 3. La ce oră pornești de acasă, de obicei, să ajungi în timp la școală? 4. La ce oră ajungi de obicei la școală? 5. Măsoară lungimea pasului tău, trece rezultatul obținut în chestionar! 6. Numără câți pași faci până la școală/până să te urci într-un mijloc de transport care te duce la școală! 7. Cât timp petreci zilnic mergând pe jos? 8. Cât timp petreci zilnic mergând cu mijloace de transport? 9. Cu ce fel de mijloc de transport ajungi la școală: • Cel mai frecvent: • Câteodată: • În mod excepțional: 10. În opinia ta, care este modalitatea cea mai ecologică de a călători? 11. Tu folosești această modalitate de călătorie? 12. Când vei deveni adult, cum crezi că vei călători ? 13. Din ce cauză vei opta pentru acest mod de călătorie? 14. Îți dorești să ai mașină personală când vei deveni adult? 15. Cât de mare va fi mașina pe care ți-o dorești? 103
  • 102. Capitolul 2. Hai la plimbare! Adresedecontact Inst. MOLNÁR-KOVÁCS Emese, învățător, Liceul Teoretic „Ady Endre” București, e-mail: emese_molnarkovacs@yahoo.co.uk Emisii de CO2 după modalități de transport Acest tabel arată distanțele parcurse raportate cu diverse modalități de transport și emisiile de CO2 asociate estimate. Modalități de transport Distanța (km) CO2 (kg) pe jos 19543.9 0 bicicletă 12868.2 0 transport cu animale 217.6 0 ricșă 158 0 moped 1854.7 135.4 motocicletă 33935.8 3190 ricșă cu motor 220 13.4 snowmobile 100.9 9.5 mașină electrică 470.6 20.2 autoturism mic 26120.8 2873.3 autoturism mediu 58262.8 7749 autoturism mare 12228.5 2237.8 autoturism hibrid 512.1 43 taxi 3883 660.1 autobuz 75697.4 5223.1 microbuz 12879.1 708.3 tren diesel 2468.5 148.1 tren electric 5139.2 334 metrou 1154.7 75.1 tramvai/trolibuz 3131.7 131.5 ferry 141 16.2 barcă express 94.3 50 alte modalități (vă rugăm, specificați) 3804.7 0 Total 274887.5 23618.1 18 noiembrie 2009 www.co2nnect.org 104
  • 103. Capitolul 2. Hai la plimbare! Emisii de CO2 pe țară Tabelul arată afișarea distanței la școală și emisiile CO2 pe toată țara. Tabelul e sortat după intensitatea emisiilor (grame CO2 emis pe km) Lungimea Nr. Nr. drumului la CO2 CO2 CO2 Țara școlilor raportorilor școală (kg) kg/an/raportor g/km km Bulgaria 1 21 5.3 13.9 250.6 124 United 5 380 2.8 125.6 125.6 116 Kingdom Spain 4 365 2.7 106.8 111.2 109 Bahrain 2 136 7.5 105 293.4 103 Malaysia 138 41793 4.2 16413.8 149.2 93 Greece 11 321 6.8 200.8 237.7 92 Italy 8 203 6.6 115.7 216.6 86 Jordan 51 2588 5.6 1236.4 181.5 86 Slovenia 2 208 2.4 41.8 76.3 84 Estonia 2 64 6.9 35.6 211.5 80 Austria 3 102 19.7 155 577.4 77 Germany 11 1055 10.2 827 297.9 77 Korea 3 110 5.6 46.5 160.5 76 Republic Thailand 2 177 12.1 162.8 349.6 76 India 1 193 8.3 116.1 228.6 73 Norway 16 454 6.1 197.9 165.7 72 Portugal 1 16 6 6.8 161.7 71 Romania 74 6988 5.6 2574.5 140 66 Turkey 2 42 12.8 35.1 318 66 Hungary 8 864 7.3 413.4 181.8 65 Slovakia 1 29 3.2 6 78.9 65 Finland 25 1667 5.4 579.5 132.1 64 Sweden 2 15 10.3 9.4 237.2 61 Denmark 5 126 7.6 58.5 176.5 61 Belgium 4 98 6.3 32.4 125.4 52 Cyprus 1 13 0.8 0.5 15.8 52 continuă... 105
  • 104. CO2nnectează-te și acţionează! Profesori coordonatori: Alina Brăban, Laura Mag Profesori colaboratori: Víg Judit, Alin Guler Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu”, Şimleu Silvaniei
  • 105. Capitolul 2. CO2nnectează-te și acționează! Abstract Proiectul are ca scop conștientizarea elevilor în sensul dezvoltării unui comportament protector față de mediul în care trăim, pentru a-l păstra curat, sănătos şi sigur. Mai multe acțiuni au fost făcute în acest sens: plantare de arbori, curățirea unor zone geografice din împrejurimile orașului, organizarea unui tur al bicicletelor pe străzile orașului, în scopul promovării acestui mijloc de locomoție, distribuire de „fluturași” conținând mesaje pentru protecția mediului, aplicare de chestionare pentru identificarea unor aspecte legate de transportul local precum şi acțiuni de informare cu privire la CO2 şi efectele acestuigazasupramediului. Project dealing with raising awareness among pupils for an ecological approach for our environment leading to a better life in a clean, safe and green environment. Several actions were taken like: planting trees, cleaning a geographical area around the town, bicycle tour for everybody in the town, flyer distribution to different target groups promoting green behaviour and questionnaires applied in order to evaluate the CO2 emissions during the way to and from work. Descriereaproiectului Inițiativa de a lua parte la campania mondială „CO2nnect” a fost luată în urma participării responsabilului Comenius al şcolii la seminarul de contact cu tema „Energie şi climat” de la Nyborg, Danemarca din octombrie 2008. Cu ocazia acestui seminar, am intrat pentru prima dată în posesia informațiilor despre campania „CO2nnect” prin intermediul lectorilor din partea rețelei Comenius „Support”. Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu” este o școală în care învață aproximativ 700 de elevi, proveniți atât din oraşul Şimleu Silvaniei, cât și din satele și comunele din jur. Dintre elevi, 12% sunt de naționalitate maghiară. Domeniile în care sunt pregătiți elevii noştri sunt următoarele: matematică-informatică, mecanică, electrotehnică, economic, transporturi, prelucrarea lemnului și textile (croitorie). Din 2007, colegiul nostru a primit titlul de „Școală Europeană” – din partea Ministerului Educației și Cercetării, pentru intensa activitate de cooperare internațională pe care școala a avut-o în ultimii ani. Coordonatoare a două proiecte Comenius, având la activ în total șase astfel de parteneriate, școala noastră a oferit elevilor și profesorilor săi prilejul de a întâlni 107
  • 106. Capitolul 2. CO2nnectează-te și acționează! de-a lungul anilor numeroși colegi de-ai lor din alte școli europene și de a desfășura o întreagă pleiadă de activități educative interesante. Mai multe detalii despre școala noastră puteți găsi pe site-ul www.colim.ro. Grupul de elevi participanți în cadrul campaniei CO2nnect este format din 78 de elevi, cu vârste cuprinse între 15 si 17 ani, din trei clase diferite, acestea fiind, în acest an școlar: a X-a B, a XI-a D si a XI-a F. Proiectul nostru „CO2nnectează-te și acționează!”, derulat în cadrul campaniei CO2nnect, are ca scop conștientizarea elevilor în sensul dezvoltării unui comportament protector față de mediul în care trăim, pentru a-l păstra curat, sănătos și sigur. Principalele obiective ale proiectului sunt promovarea și formarea aptitudinilor și atitudinilor necesare pentru a întelege importanta unui mediu curat pentru o viață sănătoasă, precum și realizarea unor acțiuni de informare și educare a tinerilor cu privire la protejarea mediului. Imediat după înscrierea școlii în baza de date CO2nnect, elevii participanți s-au conectat pentru a completa fișa pentru date. Luând contact cu site-ul www.co2nnect.org. elevii au fost deosebit de interesați de tema abordată aici și dornici de a desfășura și alte activități în cadrul campaniei CO2nnect. Una dintre inițiativele elevilor a fost conceperea şi aplicarea unui chestionar destinat populației adulte din oraş și imprejurimi. Acesta conține 10 întrebări care vizează gradul de popularitate a bicicletei în rândul mijloacelor de transport utilizate şi cât de mult este acest mijloc de locomoție folosit de către cetățeni. Chestionar 1. Vârsta........Profesia................Localitatea de domiciliu..................... 2. Ce distanță parcurgeți zilnic până la locul de muncă/școală?........... 3. Care este mijlocul de deplasare pe care îl utilizați pentru a ajunge la locul de muncă?  Pe jos  cu bicicleta  autovehicul (specificați tipul...........................................................) 4. Dețineți un autoturism?  Da  Nu 5. Autoturismul d-voastră este echipat cu catalizator?  Da  Nu 6. Câți kilometri parcurgeți în medie pe lună cu autoturismul propriu?........ 108
  • 107. Capitolul 2. CO2nnectează-te și acționează! 7. Dețineți o bicicletă?  Da  Nu 8. Cât de mult folosiți bicicleta pentru deplasarea d-voastră?  Zilnic  ocazional (foarte rar)  pentru a mă deplasa la serviciu/scoală  pentru agrement 9. Care credeți că sunt motivele pentru care bicicleta este destul de puțin utilizată ca mijloc de deplasare în rândul populației din zona noastră?  Lipsa zonelor special amenajate pentru bicicletă  Calitatea drumurilor  Lipsa unei tradiții în acest sens  Teama de ridicol  Fluența relativ bună a traficului de mașini  Comoditate 10. Ştiați că CO2-ul emis în gazele de eșapament contribui substanțial la poluarea atmosferei?  Da  Nu Chestionarul a fost aplicat unui eșantion de 60 persoane cu vârste cuprinse între 25 și 60 de ani. În urma prelucrării datelor și interpretării rezultatelor, elevii au ajuns la concluzia că numărul posesorilor de autovehicule este mai mai mare în mediul urban, fată de mediul rural, autovehiculul fiind preferat de majoritatea, ca mijloc de deplasare spre locul de muncă, chiar dacă distanța parcursă nu este mare. Deși cele mai multe dintre persoanele chestionate posedă o bicicletă, nu o folosesc prea des, principalele motive menționate fiind lipsa zonelor special amenajate pentru biciclete și comoditatea. Toți respondenții chestionarului au răspuns pozitiv la întrebarea „Stiați că CO2-ul emis în gazele de eșapament contribuie substanțial la poluarea atmosferei?”. 109
  • 108. Capitolul 2. CO2nnectează-te și acționează! Elevii uneia dintre clasele înscrise în proiect, clasa a XI-a F, alături de diriginta lor, profesor Luminița Pop, au avut inițiativa plantării unor puieți de arbori în spațiul verde al școlii. Această activitate s-a desfășurat în parteneriat cu Ocolul Silvic Șimleu, care a furnizat materialul săditor. O altă clasă implicată în proiect, clasa a XI-a D, însoțiți de diriginta lor, prof. Alina Braban și profesorul de geografie, prof. Alin Guler, au avut inițiativa unei acțiuni de curățire a dealului Măgura Șimleului, deal la poalele căruia se află orașul Șimleu Silvaniei. Participanții la această acțiune au avut sprijinul Primăriei orașului, care a asigurat preluarea de la baza dealului a sacilor de gunoaie adunate. Elevii clasei a X-a B, coordonați de diriginta lor, profesoara Laura Mag, au realizat o serie de activități de informare a colegilor lor mai mici, elevi ai școlii gimnaziale despre semnificația amprentei de CO2, despre modul de calcul al acesteia și despre modalitățile de reducere a emisiilor de CO2, în activitatea zilnică. Expunerile și exercițiile de pe site-uri dedicate acestei teme au fost urmărite cu mult interes de către cei mici, spre satisfacția elevilor nostri, care, pentru scurt timp, s-au simțit adevărați educatori. Cea mai recentă acțiune din cadrul proiectului nostru, derulată la începutul acestui an școlar, a fost campania intitulată „Bicicleta salvează  planeta!”. Profesorii coordonatori au lansat, cu această ocazie, un apel pentru crearea unui logo al campaniei. Dintre propunerile elevilor, au fost selectate trei dintre cele mai sugestive logo-uri, acestea utilizându-se pe diverse materiale elaborate. În cadrul campaniei, un grup de elevi din școală, coordonați de cadrele didactice Alina Braban, Laura Mag și Alin Guler, și-au propus să promoveze acest mijloc de transport în rândul populației șimleuane, prin organizarea unui „tur  al  bicicletelor” pe străzile oraşului Șimleu Silvaniei. Elevii au distribuit atât pietonilor cât şi conducătorilor auto „fluturaşi” cu mesaje destinate protecției mediului, cu scopul de a sensibiliza populația la problemele actuale de mediu, promovând, în acelaşi timp, acest mijloc de locomoție. Acțiunea s-a derulat în parteneriat cu Poliția Oraşului Şimleu și cu Primăria Orasului Şimleu, aceștia asigurând deplasarea grupului de aproximativ 25 de bicicliști, pe traseul stabilit de comun acord, în deplină siguranță. Activitatea s-a bucurat de un real succes, elevii 110
  • 109. Capitolul 2. CO2nnectează-te și acționează! antrenându-se cu mult entuziasm în această campanie şi desfăşurând cu eficiență activitatea de promovare propusă în cadrul acestui tur. La nivel local, elevii consideră că amenajarea unor zone speciale pentru biciclete ar încuraja folosirea acestui mijloc de transport nepoluant si sănătos în acelasi timp, de către mai mulți tineri și nu numai. Una dintre activitățile propuse pentru perioada următoare, este un studiu asupra emisiilor de CO2 provenite din transportul local. Astfel, se va înregistra numărul și categoria de autovehicule care tranzitează anumite zone din oraș, la final vizându-se o estimare cantitativă a emisiilor de CO2 pe care acestea le emană în atmosferă. În urma realizării a diferite activități în cadrul campaniei CO2nnect, elevii participanți au înteles că educația este principalul mijloc de luptă împotriva poluării mediului; un om bine informat asupra consecințelor nefaste pe care le pot avea anumite activități umane, generatoare de agenți poluanți, asupra planetei noastre comune și, în final, asupra celor care o locuiesc, nu poate rămâne indiferent și va acționa în sensul controlului și diminuării acestor activități. Considerăm că ceea ce aduce nou acest proiect față de alte activităti de învățare este faptul că, în cadrul său, elevii iau atitudine față de problemele de mediu despre care învată la școală la diferite discipline, acționând practic pentru ameliorarea lor. Ideea proiectului „Bicicleta salvează planeta” a fost una genială, dupa părerea mea, a prins foarte bine în localitatea noastră. Oamenii din orașul nostru nu sunt obişnuiți cu acest fel de acțiuni, de aceea, cei care ne-au văzut au fost impresionați și foarte atenți la ceea ce s-a petrecut. Părerea mea este că astfel de acțiuni trebuie să mai aibă loc și, astfel, vom reuși să ne sensibilizăm semenii asupra problemelor actuale de mediu. Pop Dana Roxana, clasa a XI-a D Adresedecontact MAG Laura, Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu”, Șimleu Silvaniei, e-mail: laura_rmag@yahoo.com 111
  • 110. Capitolul 2. CO2nnectează-te și acționează! Emisii de CO2 pe total și pe țară Toate rezultatele România COLEGIUL TEHNIC IULIU MANIU Tabelul arată estimarea emisiilor CO2 datorate transportului și distanțele de transport pe baza datelor încărcate de școli. Toate COLEGIUL TEHNIC Rezumat al rezultatelor România școlile IULIU MANIU Intensitatea emisiilor (g/km) 85.9 65.8 60.6 Nr. raportorilor 58066 6986 51 Distanța medie la școală (km) 4.7 5.6 12.4 CO2 emis pentru distanțe raportate ca 23618.1 2574.3 38.4 fiind parcurse în grup (kg) CO2 pe raportor pe an (190 zile, kg) 155 140 286 Comparație dintre elevi și personalul școlii Figura arată estimativ intensitatea emisiilor CO2 și estimativ cantitatea CO2 emis pe an pe persoană la deplasarea de acasă la școală de elevi și de personal. Intensitatea emisiilor de CO2 pe raportor g/km kg CO2 (190 zile, kg) Toate școlile 83 Elevi (56408) 142 Personal al 116 (1658) 593 școlii Romania 65 Elevi (6614) 139 Personal al 82 (372) 155 școlii COLEGIUL TEHNIC IULIU MANIU 60 Elevi (50) 289 Personal al 133 (1) 136 școlii 18 noiembrie 2009 www.co2nnect.org 112
  • 111. Mai puţin CO2 – aer mai curat Profesori coordonatori: Hajdu Erzsébet, Simona Gherman Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu”, Târgu-Mureș
  • 112. Capitolul 2. Mai puțin Co2 – aer mai curat Abstract: Liceul Pedagogic a avut oportunitatea de a organiza şi coordona campania CO2nnect în Târgu-Mureş şi în județul Mureş, implicând mai mult de 6 licee, 20 de şcoli primare şi gimnaziale. După documentare şi instruirea profesorilor, s-a completat chestionarul de pe website. În colaborare cu Inspectoratul Şcolar Județean Mureş şi Primăria Târgu-Mureş, am reuşit să organizăm o acțiune comună cu aceste şcoli: un marş al elevilor cu afişele, machetele proprii şi un tur cu biciclete în centrul oraşului Târgu-Mureş. S-a cerut realizarea de piste pentru biciclişti, elevii au întrebat părerea trecătorilor despre traficul sustenabil din oraş. A fost organizată o întâlnire cu reprezentanți ai autorităților locale. Viceprimarul Târgu-Mureşului a răspuns intrebărilor adresate de către elevi cu privire la securitatea lor în drum spre școală și la alte întrebări. În ziua următoare, s-a vizionat filmul „Inconvenient truth” al lui Al Gore urmând apoi discuții cu invitatul nostru, dr. Makkay Gergely, specialist în meteorologie, despre schimbările climatice. Celelalte activități interesante organizate în cadrul acestei campanii, au permis elevilor să înțeleagă importanța deciziilor luate când organizează excursii sau participă în acțiuni comunitare. Aceste activități au avut un impact important în media. Liceul Pedagogic had the opportunity to organize and coordinate the CO2nnect campaign in Târgu-Mureș and Mureș County, involving more than 6 high schools, and 20 primary schools. After the documentation and the teachers’ training the questionnaire it was submitted to the website. We succeeded to organize a common action with these schools: a bicycle tour in the centre of the city, demanding bike routes, we questioned people about sustainable traffic in the region. A meeting was organized with the representative of the local authority. The students asked the vice mayor of Târgu-Mureș questions about their security on their way to school, etc. The next day we watched the “Inconvenient truth” of Al Gore and after that we discussed about climate changes with our guest dr. Makkay Gergely, specialist in meteorology. Other interesting activities were organized during the campaign. These activities hadagreatimpactuponthemedia. Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu” este o şcoală centrată pe promovarea valorilor fundamentale ale educației din România şi din Europa: pluralismul educațional, respectarea tradiției şi identității naționale, toleranța, libertatea de opinie, demnitatea, patriotismul, independența gândirii. 114
  • 113. Capitolul 2. Mai puțin Co2 – aer mai curat Liceul Pedagogic are o ofertă educațională adecvată la diagnoza contextului socio-economic şi cultural în care funcționează şcoala, la proiectul de dezvoltare, la planul operațional, la dotarea existentă şi la personalul prognozat. Este un liceu care are clase cu profil vocațional: de educatoare şi de instructor animator, activități extrașcolare cât şi clase cu profil teoretic: filologie şi ştiințe sociale. Elevii liceului nostru au vârsta între 15 şi 19 ani şi provin din diferite medii socio-culturale ale județului Mureş. Descriereaproiectului Scop Conştientizarea elevilor, cadrelor didactice şi a comunității locale asupra necesității protejării mediului natural, ei fiind primii şi principalii beneficiari ai atitudinii protectoare față de darurile pe care natura ni le-a pus în mod generos la dispoziție. Obiective • conştientizarea relației dintre om şi mediu, interdependența dintre calitatea aerului şi calitatea vieții; • dezvoltarea unei atitudini pozitive față de mediu; • organizarea de acțiuni de informare, educare şi conştientizare a populației şi, în special, a tinerei generații, cu privire la protecția mediului; • implicarea elevilor în acțiuni extracurriculare de cunoaştere, înțelegere a fenomenelor cu repercusiuni asupra mediului, în identificarea şi rezolvarea problemelor de mediu, în formarea unor convingeri şi deprinderi de conservare şi protecție a mediului; Grupul țintă: elevii, profesorii şi părinții iar beneficiari: întreaga comunitate locală; Parteneri: Inspectoratul Şcolar Județean Mureş, ONG Focus Eco Center, Muzeul de Ştiințele Naturii, licee şi şcoli din județul Mureş Derularea proiectului, activități desfășurate 1. Programe de informare a elevilor despre emisiile de CO2 În cadrul orelor de chimie, fizică sau educație ecologică, elevii au obținut 11
  • 114. Capitolul 2. Mai puțin Co2 – aer mai curat informații legate de CO2 , folosind internetul, reviste şi cărți. Au avut loc discuții despre impactul emisiilor de CO2 asupra mediului, sugestii şi păreri proprii pentru ameliorarea situației în oraşul nostru. Profesorii şi elevii s-au înscris pe site-ul campaniei CO2nnect şi au completat chestionarul. Această activitate a fost realizată în perioada februarie – martie 2009 2. Mai puțin CO2– aer mai curat Această activitate s-a desfăşurat în 23 martie 2009 şi a fost una dintre acțiunile cele mai importante desfăşurate în cadrul campaniei CO2nnect, deoarece s-au implicat un număr foarte mare de elevi şi profesori din şcolile şi liceele din Târgu-Mureş şi alte localități ale județului Mureş. În cadrul acestei acțiuni, s-a realizat o expoziție de desene şi afişe în centrul oraşului, scurte conversații cu persoanele întâlnite despre emisiile de CO2 şi traficul în Târgu-Mureş, aplicarea unor chestionare trecătorilor şi un tur cu bicicleta prin centrul orașului. 3. CO2nnect – în atenția primăriei Târgu-Mureş În data de 25 martie, 2009, elevii din clasele a IX-a-a şi a X-a, precum şi profesorii liceului au avut ocazia să participe la o discuție despre emisiile de CO2, traficul în Târgu-Mureş, realizarea de piste pentru biciclişti şi alte teme. La această discuție a participat viceprimarul Cegezi Sandor. 4.CO2 = Schimbări climatice În 25 martie, elevi ai liceului, împreună cu elevi de la grupul Şcolar „Traian Vuia” au vizionat filmului „Inconvenient Truth”, urmând o discuție despre schimbările climatice cu domnul dr. Makkay Gergely, specialist în meteorologie. 5. Îngrijeşte-ți copacul A fost o acțiune desfăşurată la începutul lunii aprilie, de amenajare a curții scolii, ocazie cu care s-au plantat puieți şi flori în curtea liceului. 6. Igienizarea pădurii de la Platoul Corneşti Acțiunea s-a desfășurat la data de 16 aprilie, în colaborare cu Primăria Târgu-Mureş şi Colegiul Economic „Transilvania”. Aproximativ 200 de elevi din cele două licee mureşene au adunat din pădurea de la Platoul Corneşti, 100 de saci de gunoi. Toți participanții la această acțiune au fost răsplătiți de către primărie cu o vizită gratuită la Grădina Zoologică. 7. Să ocrotim plantele – Bujorul de stepă La începutul lunii mai,am organizat o excursie la rezervația de bujori de 116
  • 115. Capitolul 2. Mai puțin Co2 – aer mai curat la Zău de Câmpie. Activitatea s-a desfăşurat în parteneriat cu Muzeul de Ştiințe ale Naturii 8. Realizările noastre - seminar de diseminare În cadrul acestui seminar, au fost prezentate rapoartele de monitorizare şi diferite materialele realizate, s-a realizat în şcoală o expoziție de desene şi afişe ale elevilor. Elevii, împreună cu profesorii care au participat la completarea chestionarului online, s-au întâlnit pentru ca să compare rezultatele obținute de şcoala noastră şi celelate şcoli din România şi chiar din lume. La toate activitățile desfăşurate în cadrul acestul proiect, au fost invitați reprezentanți ai mass-media locale pentru ca toate acțiunile noastre să fie cunoscute la nivel local. Rezultate Prin participarea la acestă campanie am dorit conştientizarea unui număr cât mai mare de elevi, cadre didactice şi chiar părinți asupra importanței educației pentru mediu. Cu toții trebuie să cunoaștem şi să fim conştienți de efectele activităților umane asupra mediului. Elevii au participat cu mare plăcere la toate activitățile desfăşurate în această campanie care le-a permis să lucreze în echipe, să stabilească prietenii, parteneriate şi să colaboreze cu alte şcoli din țară şi din străinătate . Adresedecontact HAJDU Erzsébet, e-mail: e.hajdu@yahoo.com Simona GHERMAN, e-mail: cmonagherman@yahoo.com 117
  • 116. Capitolul 2. Mai puțin Co2 – aer mai curat Emisii de CO2 pe total și pe țară Toate rezultatele Romania Liceul Pedagogic Mihai Eminescu Tabelul arată estimarea emisiilor CO2 datorate transportului și distanțele de transport pe baza datelor încărcate de școli. Toate Liceul Pedagogic Rezumat al rezultatelor Romania școlile Mihai Eminescu Intensitatea emisiilor (g/km) 85.9 65.7 71.4 Nr. raportorilor 58160 7080 461 Distanța medie la școală (km) 4.7 5.5 9.4 CO2 emis pentru distanțe raportate ca 23619.5 2575.7 310.1 fiind parcurse în grup (kg) CO2 pe raportor pe an (190 zile, kg) 154 138 256 Comparație dintre elevi și personalul școlii Figura arată estimativ intensitatea emisiilor CO2 și estimativ cantitatea CO2 emis pe an pe persoană la deplasarea de acasă la școală de elevi și de personal. Intensitatea emisiilor de CO2 pe raportor g/km kg CO2 (190 zile, kg) Toate școlile 83 Elevi (56501) 141 Personal al 116 (1659) 593 școlii Romania 65 Elevi (6707) 137 Personal al 82 (373) 155 școlii Liceul Pedagogic Mihai Eminescu 71 Elevi (428) 261 Personal al 83 (33) 188 școlii 19 noiembrie 2009 de pe wwww.co2nnect.org 118
  • 117. Capitolul 2. Mai puțin Co2 – aer mai curat Emisii de CO2 după modalități de transport Toate rezultatele Romania Liceul Pedagogic Mihai Eminescu Acest tabel arată distanțele parcurse raportate cu diverse modalități de transport și emisiile de CO2 asociate estimate. Modalități de transport Distanța (km) CO2 (kg) pe jos 404.4 0 bicicletă 10 0 mașină electrică 10 0.4 autoturism mic 591.5 65.1 autoturism mediu 255.4 34 autoturism mare 53 9.7 taxi 94 16 autobuz 1457.7 100.6 microbuz 874 48.1 tren diesel 376 22.6 tren electric 201 13.1 tramvai/trolibuz 16 0.7 Total 4343 310.1 Practici ale transportului global și pe țară Toate rezultatele Romania Liceul Pedagogic Mihai Eminescu Acest tabel arată numărul raportorilor care au utilizat modalități de transport variate cu valori în procente. Modalități de transport pe jos 45.6% (210) bicicletă 0.4% (2) mașină electrică 0.2% (1) autoturism mic 13.2% (61) autoturism mediu 6.7% (31) autoturism mare 0.9% (4) taxi 6.7% (31) autobuz 33.8% (156) microbuz 11.3% (52) tren diesel 4.6% (21) tren electric 0.4% (2) tramvai/trolibuz 0.2% (1) Total: 461 raportori 18 noiembrie 2009 www.co2nnect.org 119
  • 118. Salvaţi-l pe Fram Profesori coordonatori: Nagy Csilla, Maria Rus Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, Cluj-Napoca
  • 119. Capitolul 2. Salvați-l pe Fram Abstract Ziua de 1 aprilie nu a fost una cu glumă în şcoala noastră, deşi buna dispoziție nu a lipsit. După două săptămâni de informare și pregătire, un grup însuflețit de liceeni a organizat „Ziua fără maşini”. Toți profesorii şi elevii şcolii au fost îndemnați să se deplaseze la școală, astfel încât să polueze cât mai puțin mediul, adică să circule cu biciclete, pe jos, sau eventual cu transportul în comun. Acestă acțiune s-a desfășurat ca parte din proiectul educațional „Salvați-l pe Fram”, proiect pe care l-am derulat în contextul campaniei Co2nnect. În dimineața respectivă, am împărțit bilete de tombolă pentru cei care au reușit să respecte îndemnul și au venit în acest mod la școală şi s-a tras câte un bilet câştigător, atât pentru elevi cât şi pentru profesori. În data de 8 aprilie, am organizat un marş pentru aerul curat, la care au participat 8 clase de liceu, pe un traseu de la şcoală la Parcul Central. Un grup de elevi a introdus în baza de date răspunsul a 232 elevi şi 19 profesori, prin care am obținut informații privind emiterea CO2 prin deplasarea noastră la şcoală. Rezultatele ne-au arătat că, la nivelul țării noastre, ocupăm un loc fruntaş în emisie de CO2, probabil datorită faptului că suntem un liceu mare cu în jur de 1400 elevi dintr-un oraş foarte aglomerat. The first of April was not a joke in our school, although there was a lot of fun. For two weeks both students and teachers were informed and on the first of April a group of enthusiastic students organized the “Day without Cars”. Students and teachers were encouraged to come to school by bicycle, on foot or by use the public transportation. The activity was part of the educational project “Save Fram the Polar Bear”, a project in the CO2nnect campaign. We gave raffle tickets to both students and teachers, with one winning ticket for eachgroup. OntheeighthofApril250studentsand10teachersfromourschoolmarched intheopenairfromtheschooltotheCentralPark. The students introduced the answers given by 232 students and 19 teachers in the data base, and so we obtained information about the emission of CO2 resulting from the fact that we use cars for coming to school daily. The obtained results proved that in our country we occupy a top position intheemissionofCO2; and that is due to the fact that we have over 1400 students in our school and we live in a crowded city. Autorii proiectului au fost elevii clasei a X-a de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Cluj-Napoca, participând astfel la campania mondială pentru schimbări climatice CO2nnect. 121
  • 120. Capitolul 2. Salvați-l pe Fram Şcoala noastră a fost inființată în anul 1963 şi, de-a lungul deceniilor, era cunoscută şi apreciată de clujeni ca Liceul de Ştiințe ale Naturii, atrăgând tineri interesați de chimie şi biologie. În prezent, datorită tradiției în cultivarea la nivel înalt a ştiințelor naturii, a devenit un cadru potrivit pentru activități educaționale şi de cercetare în  domeniul  protecției  mediului. La nivel liceal, funcționează clase de informatică, de ştiințe ale naturii (secția maghiară şi română) precum şi clase de ştiințe sociale. O echipă însuflețită de profesori de biologie şi fizică încearcă să trezească interesul elevilor față de procesele globale şi locale ce amenință integritatea şi sănătatea medului, să conştientizeze ideile dezvoltării  sustenabile. Acest lucru se realizează prin diferite activități, precum: excursii la rezervații naturale, cercetări şi lucrări ştiințifice în domeniul protecției mediului, participări la sesiuni de comunicări. Elevii din nivelul liceal se implică în organizarea unor concursuri şi jocuri pentru cei mici, cu ocazia Zilei Pământului, Ziua Mondială a Apei . La nivelul gimnazial, funcționează un cerc Prietenii  mediului, care şi-a propus în fiecare lună câte o acțiune concretă, prin care se urmăreşte efectul civilizației moderne asupra mediului natural. Echipa de bază a campaniei este formată din 20 de elevi, provenind din clasele a X-a de informatică şi de ştiințele naturii, secția română şi maghiară. Această echipă a conceput proiectul şi a luat parte la desfăşurarea acestuia de la început până la sfârşit. Ei au împărțit chestionarele CO2nnect, au întrodus datele în calculator, au desenat afişe şi au inventat reclame pentru promovarea acțiunilor în cadrul campaniei CO2nnect, au organizat evenimentele marcante ale proiectului. Ideea titlului provine de la un afiş de promovare a campaniei, desenat de un elev, care prezintă un urs polar stând pe un ghețar în curs de topire. Am considerat că acest apel sugerează plastic ideea „gândeşte global,  acționează local”. Dacă prin acțiunile noastre am contribui la reducerea emiterii gazului CO2, deja am diminua efectul de seră deci, implicit şi încălzirea globală, şi astfel, am salva habitatul urşilor polari. Grupul țintă sunt elevii, profesorii şi toți lucrătorii din şcoala noastră, dar beneficiari au devenit atât părinții cât şi locuitorii cartierului Grigorescu (Donat) din Cluj. Scopulproiectului este formarea unei colectivități de elevi şi profesori 122
  • 121. Capitolul 2. Salvați-l pe Fram care gândesc, acționează şi trăiesc conştient față de mediu, pentru un viitor sustenabil. Am urmărit sensibilizarea celor din jurul nostru, prin recunoaşterea faptului că, unul dintre motivele schimbării climatice este emiterea CO2 de către maşinile familiilor noastre. Pentru atingerea acestui scop, am precizat următoarele obiective: 1. Implicarea a unui număr considerabil de elevi şi profesori în organizarea unei zile fără maşini şi organizarea unui marş pentru aer curat. 2. Găsirea celei mai eficiente modalități pentru a populariza campania în şcoala noastră, pe întreaga perioadă a desfăşurării sale. Proiectul a fost realizat pe durata a trei săptămâni, de la 16 martie până 8 aprilie, a anului 2009. Proiectuls-aderulatîntreietape: Prima etapă a proiectului: informare despre campania CO2nnect, adunarea datelor prin completarea chestionarelor, introducerea datelor în calculator, prelucrarea şi discutarea rezultatelor. Un grup de elevi a introdus în baza de date, răspunsul a 232 elevi şi 19 profesori, prin care am obținut informații privind emiterea C02 prin deplasarea noastră la şcoală. Rezultatele ne-au arătat că, la nivelul țării noastre, ocupăm un loc fruntaş în emisie de CO2, probabil datorită faptului că suntem un liceu mare dintr-un oraş foarte aglomerat. A doua etapă a proiectului: Ziua fără maşini Scopul activității era reducerea emisiei de CO2, măcar pentru o singură zi, prin convingerea profesorilor, să-şi lase maşina acasă, iar elevii să vină cu biciclete sau pe jos. Ca răsplată, dimineața vor respira aer mai curat în jurul şcolii. Am ales o zi potrivită, am obținut aprobare de la direcțiune, am căutat sponsori pentru premii, am ales premiile, am creat şi expus afişe atractive pentru a face cunoscută campania şi scopurile noastre. În dimineața zilei de 1 aprilie, ,am împărțit bilete de tombolă printre cei care au dovedit că au venit pe jos, cu bicicleta sau cu un mijloc de transport comun. În pauza mare am tras numărul câştigător şi am împărțit premii atât profesorilor cât şi elevilor. Putem trage concluzia că acțiunea a avut un mare succes în rândul elevilor care au participat cu entuziasm şi seriozitate. Din păcate, profesorii nu 123
  • 122. Capitolul 2. Salvați-l pe Fram au dat o importanță prea mare acțiunii. La sfârşitul zilei, am notat câteva scuze, motive pentru care nu s-au putut despărți de maşina lor. Mulți au înțeles la sfârşitul zilei că cel  mai  bine  putem  educa  prin  exemplul  personal. Din cauza lipsei de timp, nu am reuşit să implicăm părinții. Nu am stabilit dacă vom continua acțiunea sau va rămâne o încercare solitară în multitudinea de activități desfăşurate în şcoală. A treia etapă a proiectului: Marşul pentru aer curat Marşul s-a organizat cu scopul de a sensibiliza oamenii străzii printr-o acțiune inedită față de poluarea aerului, cauzată de traficul rutier. Marşul a avut loc în ziua de 8 aprilie, după multe pregătiri preliminare. Am cerut aprobare de la şcoală şi de la primărie, am ales data şi ora potrivită, am ales clasele de liceu care vor participa sub îndrumarea celor doi profesori coordonatori. Am pregătit pancarte cu sloganuri, am umflat zeci de baloane. În ziua respectivă, îmbrăcați în albastru şi verde, formând coloane, ne-am deplasat de la şcoală, până-n Parcul Central. Acolo am fost întâmpinați de poliție şi, pentru că ne-a lipsit o aprobare, politicos, dar ferm, ne-au trimis acasă. Concluzia este că activitățile cu implicații mai largi trebuie organizate cu mai multă atenție, cu o pregătire mai riguroasă, după o planificare concretă. Este absolut necesară cunoaşterea unor legi sau reguli, ca să nu expunem participanții la situații neplăcute sau periculoase. Rezultate Ca urmare a acestui proiect, ,mulți copii şi unii dintre profesori au înțeles că este nevoie de o schimbare radicală a modului de viață, dacă vrem să limităm efectul poluării şi a încălzirii globale. Grupul țintă a conştientizat faptul că fiecare acțiune individuală contează şi contribuie la fenomene globale. Numai prin mici sacrificii individuale putem contribui la formarea unei societăți sustenabile. În timpul perioadei de informare, documentare, pregătire pentru proiect, participanții s-au întâlnit cu noțiuni ca: dezvoltare sustenabilă, gaze cu efecte de seră, emisie de CO2 pe cap de locuitor, proiect ecologic sau proiect de educație pentru mediu, noțiuni ce realizau legătura dintre cele învățate în cadrul curriculei şcolare şi cunoştințele oferite de programele 124
  • 123. Capitolul 2. Salvați-l pe Fram EDD (educație pentru dezvoltare durabilă). Elevii au experimentat metode noi de învățare, precum cea a proiectului sau interpretarea unor date statistice pe calculator, compararea rezultatelor unor investigații reale. În acest demers, au colaborat clasele de informatică cu cele de ştiințe, copiii români cu cei maghiari, elevii cu profesorii, contribuind astfel la o atmosferă de toleranță şi bună dispoziție. Propuneri Vom prelucra rezultatele campaniei CO2nnect în cadrul Zilelor Şcolii, pentru a informa pe elevi şi pe profesori despre emisiile de CO2 datorate transporturilor între şcoală şi casă. Grupul a decis să continue activitatea şi să organizeze alte proiecte de educație pentru mediu: colectarea selectivă a deşeurilor în incinta şcolii, amenajarea spațiului verde în curte. Se doreşte organizarea de jocuri şi concursuri pentru cei mici, pentru a le trezi interesul față de problemele actuale ale mediului. În viitor ne vom orienta activitățile şi în afara şcolii şi vom încerca colaborarea cu autoritățile locale, pentru a avea un impact cât mai mare asupra comunității. Mulțumiri pentru următorii elevi pentru ideile şi munca lor desfăşurată pentru succesul proiectului: Borgovan Ana, Jeler Denisa, Nicoară Cristian, Oprea Andreea, Ursut Mădălia (a X-a informatică), Cornea Răzvan, Pop Paula, Şimon Carla, Şoit Andreea (a X-a ştiințe ale naturii), precum şi Bartha Brigitta, Salantai Norbert, Felházi Zoltán, Simon Tamás, Nagy Anita, Irsai Botond, Horváth Gabriella, Veres Tünde, Farkas Zsolt, Jánosi Brigitta, Kun Laura (a X-a, secția maghiară). „Colegii mei au fost deschişi la această acțiune şi dornici să afle mai multe, iar pe noi, care am lucrat la acest proiect, ne-a făcut să colaborăm, indiferent de vârstă, pentru un mediu mai sănătos. Sper ca munca depusă de noi să fie primul pas din multe acțiuni ce vor urma pentru combaterea efectului de seră.” Ana Borgovan, clasa a X-a, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, Cluj-Napoca Adresedecontact NAGY Csilla, profesor fizică, e-mail: csillako@yahoo.com 12
  • 124. Capitolul 2. Salvați-l pe Fram Emisii de CO2 după modalități de transport Practici ale transportului global și pe țară Toate rezultatele România Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu Acest tabel arată numărul raportorilor care au utilizat modalități de transport variate cu valori în procente. Modalități de transport pe jos 65.7% (165) bicicletă 3.2% (8) transport cu animale 0.4% (1) motocicletă 0.4% (1) mașină electrică 0.4% (1) autoturism mic 10.4% (26) autoturism mediu 7.2% (18) autoturism mare 1.2% (3) taxi 4.0% (10) autobuz 33.9% (85) microbuz 2.4% (6) tramvai/trolibuz 10.8% (27) alte modalități (vă rugăm, specificați) 0.8% (2) Total: 251 raportori 18 noiembrie 2009 wwww.co2nnect.org 126
  • 125. Împreună împotriva schimbărilor climatice Profesor coordonator: Bajkó Ildikó Colegiul Tehnic „Batthyány Ignác”, Gheorgheni Motto: „Dreptul la dezvoltare trebuie realizat în aşa fel, încât să indeplinească în mod echitabil necesitățile de dezvoltare și cele de a avea un mediu sănătos, ale generațiilor prezente și viitoare.” (Declarație de la Rio pentru mediu şi dezvoltare, 1992, art.3)
  • 126. Capitolul 2. Împreună împotriva schimbărilor climatice Abstract Având în vedere că traficul urban generează 40% din emisiile de CO2 şi 70% din celelalte emisii poluante produse de autovehicule, în cadrul proiectului ne-am propus implicarea unui număr cât mai mare de elevi pentru analizarea legăturii schimbărilor climatice cu modalitățile de transport şi găsirea soluțiilor pentru reducerea gazelor cu efect de seră provenite din transport. Pentru atingerea acestui obiectiv, elevii au investigat emisiile de CO2 în timpul unei deplasări de acasă la şcoală, au comparat rezultatele şi au discutat despre emisiile deCO2, au formulat idei despre cum să fie reduse emisiile CO2, au pregătit postere, lucrări pe tema schimbărilor climatice care au fost prezentate în şcoală, au vizionat filme documentare legate de tema schimbărilor climatice. Cu ocazia Zilei Pământului am organizat o demonstrație în parteneriat cu Amoeba Eco Center în centrul oraşului. Elevii au solicitat de la direcțiunea şcolii amenajarea unui loc de parcare pentru biciclete. Given that urban traffic generates 40% of CO2 and 70% of other pollutants from vehicle emissions in the project – we proposed the involvement of many students to analyze the connection between climate change and the mode of transportation, and finding solutions to reduce greenhouse gas emissions resulting from transportation. For achieving this goal students have done research on CO2 emissions during a journey from home to school, they compared the results and discussed the CO2 emissions and brought ideas about how to reduce CO2 emissions, they prepared posters, papers on climate change which were presented in school, watched documentaries about the theme of climate change. On Earth Day we organized a demonstration in partnership with Amoeba Eco Centre downtown. Some ideas were suggested for creating a parking place for bikes which has been submitted to the managementoftheschool. Colegiul Tehnic „Batthyány Ignác”, din Gheorgheni, şcolarizează în medie 700 elevi la cursuri de zi în următoarele domenii de interes: servicii, resurse naturale şi protecția mediului, tehnic, respectiv turism şi alimentație, comerț. Pentru stabilirea ofertei educaționale, se ține cont în primul rând de corelarea acesteia cu cererea de pe piața forței de muncă, având în vedere că piața muncii se află într-o continuă schimbare, iar adaptabilitatea şi flexibilitatea sunt condiții esențiale de integrare socio-profesională a absolvenților noştri. Misiunea şcolii: Şcoala urmăreşte să asigure premisele necesare dezvoltării unui sistem de 128
  • 127. Capitolul 2. Împreună împotriva schimbărilor climatice învățământ profesional, modern, de calitate, deschis, devenind astfel partener social responsabil pentru comunitatea locală şi furnizor de servicii educaționale de calitate, în care tânărul va fi permanent şi direct implicat în construirea propriului traseu de dezvoltare profesională. În şcoala noastră, încă din anul, din 1995, desfăşurăm activități educaționale pentru protecția mediului, care au ca scop sensibilizarea elevilor cu privire la poluarea mediului, dezvoltarea responsabilității etice privind protecția şi îmbunătățirea calității mediului şi formarea unui atitudini pozitive față de viitorul Planetei noastre. Din anul 2005, punem un accent deosebit pe educația pentru mediu, în contextul schimbărilor climatice, domeniu în care am derulat mai multe proiecte în parteneriat cu Asociația Amoeba Eco Center şi Rețeaua de Acțiuni pentru Clima - România (RAC - RO). Derulareaproiectului Scopul participării la CampaniaCO2nnect a fost îmbunătățirea teoriei și practicii educației pentru dezvoltarea durabilă. Activitățile desfăşurate în cadrul campaniei organizate în şcoală au contribuit atât la sensibilizarea elevilor față de problemele mediului, cât şi la formarea unor abilități, atitudini şi deprinderi. Având în vedere că traficul urban generează 40% din emisiile de CO2 şi 70% din celelalte emisii poluante produse de autovehicule, în cadrul proiectului ne-am propus implicarea unui număr cât mai mare de elevi pentru analizarea legăturii schimbărilor climatice cu modalitățile de transport şi găsirea soluțiilor pentru reducerea gazelor cu efect de seră provenite din transport. Pentru atingerea acestui obiectiv, elevii au investigat emisiile de CO2 în timpul unei deplasări de acasă la şcoală, au comparat rezultatele şi au discutat despre emisiile de CO2, au formulat idei despre cum să fie reduse emisiile CO2, au pregătit postere, lucrări pe tema schimbărilor climatice care au fost prezentate în şcoală, au vizionat filme documentare legate de tema schimbărilor climatice. Cu ocazia Zilei Pământului, am organizat o demonstrație în parteneriat cu Amoeba Eco Center în centrul oraşului. Elevii au solicitat de la direcțiunea şcolii amenajarea unui loc de parcare pentru biciclete. 129
  • 128. Capitolul 2. Împreună împotriva schimbărilor climatice Durataproiectului: 15. 02. 2009 – 30. 09. 2009 Participanți: 367 de elevi din clasele IX – XII Cadre didactice: Farkas Zoltán – director Bajkó Ildikó – profesoară de biologie Biró Tibor – profesor de geografie Gáll Enikő – profesoară de chimie Lukács Mihály – profesor de informatică Szabó Zsolt – profesor de limba română Colaborator: Asociația Amoeba Eco Center Activități derulate în cadrul proiectului Perioada de pregătire: 15 – 20 februarie 2009: • Prezentarea proiectului pentru colectivul profesoral şi pentru elevi; • Înregistrare pe site-ul proiectului. Perioada de documentare şi culegerea informațiilor: 20 februarie – 15 martie 2009: • Observații directe asupra modului de transport, şi efectuarea unor fotografii de către elevi cu privire la activitățile prin care contribuim la emisia gazelor cu efect de seră; • Colectarea datelor despre distanța parcursă zilnic de la locuință la şcoală şi modalități de transport; • Pregătirea şi prezentarea lucrărilor despre cauzele şi efectele schimbărilor climatice; • Postarea unor fotografii privind modalitățile de transport şi idei pentru clima pe site-ul proiectului. Perioda de desfăşurare a campaniei : 16 martie – 30 septembrie 2009: • Aplicarea chestionarelor la elevi şi personal didactic; • Organizarea unei expoziții pe coridorul şcolii din afişele pregătite de elevi; 130
  • 129. Capitolul 2. Împreună împotriva schimbărilor climatice • Prezentarea ideilor pentru climă; • Dezbatere cu tema „Transportul şi schimbarea climatică”; • Lucru pe grupe: „Câți km consumi într-o zi?”; • Calcularea emisiilor de CO2 provenite din transport; • Prezentarea power point a rezultatelor sondajului de opinie cu privire la atitudinea locuitoilor față de problema schimbării climatice realizat de două eleve; • Monitorizarea traficului într-un punct al oraşului; • Organizarea unei intâlniri cu membrii asociației Amoeba Eco Center; • Postarea unor fotografii din activitațile derulate si a unor idei despre clima pe site-ul proiectului. 23 aprilie 2009: • Organizarea unui program interactiv în parteneriat cu Amoeba Eco Center de Ziua Pământului, în centrul oraşului. La acest program au participat şi alte şcoli din oraş: Şcoala Generală „Fogarassy Mihály”, Şcoala Generală „Vaskertes”, Şcoala Generală „Kós Károly” precum şi reprezentanții autorităților locale. Activități organizate: expoziție de desen şi fotografii, împărțire de fluturaşi, interviuri cu locuitorii privind propunerile acestora pentru îmbunătățirea calității mediului, diminuarea efectelor schimbărilor climatice, iar pentru cei mici, desen pe trotuar şi confecționarea de morişcă din hârtie. Propunerile locuitorilor au fost strânse pe vederi desenate de elevii din şcolile participante şi au fost înaintate către Primăria oraşului. 15 mai 2009: • Organizarea vizionării filmului documentar de Al Gore: „Adevărul inconvenient” cu ocazia Zilei Schimbărilor Climatice, urmată de un dialog deschis în vederea schimbării de păreri despre diminuarea efectelor schimbării climatice. 15 septembrie – 30 septembrie 2009: • Dintre ideile pentru climă, crearea unui loc de parcare pentru biciclete a fost înaintată către direcțiunea şcolii. Analiza şi compararea rezultatelor cu alte şcoli la nivel național şi internațional. 131
  • 130. Capitolul 2. Împreună împotriva schimbărilor climatice 25 martie – 25 mai 2009: • Analiza şi compararea modalităților de transport şi a emisiilor de CO2 cu alte şcoli din țară şi de peste hotare, pentru stabilirea unei corelații dintre distanța de la şcoală, modul de transport şi cantitatea de CO2 emis; • Analiza fotografiilor şi a ideilor de climă postate pe site-ul proiectului de alte şcoli; Evaluarea campaniei şi diseminarea informațiilor. 15 – 30 mai 2009: • Prezentarea proiectului şi a concluziilor în mass-media (presa locală); • Prezentarea proiectului în cadrul cercului metodic al profesorilor de biologie din zona Gheorgheni; • Prezentarea rezultatelor la întâlnirea şcolilor participante în Campania CO2nnect la Cluj-Napoca; 15 septembrie – 30 septembrie 2009: • Prezentarea activităților organizate în revista şcolii. Continuitatea proiectului: 1 – 30 octombrie 2009: • Direcțiunea şcolii va amenaja un loc de parcare pentru biciclete; • Datorită faptului că educația pentru dezvoltarea durabilă trebuie să fie un proces permanent şi în viitor, dorim să derulăm proiecte în care elevii vor fi implicați în descoperirea şi soluționarea unor probleme fie de mediu, fie sociale sau economice. Inițiative ale elevilor şi participarea lor în cadrul proiectului Proiectarea activităților organizate s-a făcut pe baza consultării elevilor din diferitele clase. Pentru atragerea atenției asupra efectelor schimbării climatice şi asupra legăturii dintre transport şi schimbarea climatică şi pentru a contribui în mod activ la reducerea cantității de CO2, elevii au venit cu mai multe propuneri care au fost realizate în perioada de desfăşurare a proiectului; • Organizarea expoziției de afişe pe coridorul şcolii pentru atragerea atenției asupra problemei; • Alăturarea la „Ora Pământului” prin stingerea luminii pentru o oră în 28. martie 2009; 132
  • 131. Capitolul 2. Împreună împotriva schimbărilor climatice • Folosirea bicicletei ca mijloc de transport către şcoală; • Solicitarea de la direcțiunea şcolii pentru amenajarea unui loc de parcare pentru biciclete. Cererea a fost semnată de 105 elevi. Un număr de 367 de elevi au completat chestionarul de pe site-ul proiectului CO2nnect, ceea ce demonstrează că mulți elevi au prezentat interes față de proiect. Elevii participanți au evaluat cantitatea CO2 emis pe distanța de la locuință până la şcoală, în funcție de mijlocul de transport folosit; – Două eleve au efectuat un sondaj de opinie cu privire la atitudinea locuitorilor față de problema schimbării climatice; – Doi elevi au monitorizat traficul într-un cartier din oraş; – La programul interactiv organizat de Ziua Pământului, mulți elevi au fost interesați în realizarea interviurilor cu locuitorii orașului privind propunerile acestora pentru îmbunătățirea calității mediului, diminuarea efectelor schimbărilor climatice; – Formularea ideilor pentru climă în unele clase s-a făcut prin metoda brain storming, iar în altele, prin discuții în grupe mici, urmată de prezentarea celor discutate. Câteva din ideile pentru climă formulate de elevi: • promovarea automobilelor hibride; • pentru distanțele scurte, în loc de maşină, să folosim biciclete sau să ne deplasăm pe jos; • în loc de maşini să circulăm cu ajutorul transportului public; • să se creeze infrastructura necesară pentru circulația cu biciclete; • să se amenajeze locuri pentru parcarea bicicletelor; • să nu se circule cu maşina în centrul oraşului; • să se organizeze „Ziua fără maşini”; • să se elimine din trafic maşinile cu deficiențe ale sistemului de evacuare a gazelor; • să se prezinte în mass-media legătura dintre transport şi schimbarea climatică; • să se organize activități de conştientizare asupra efectelor negative ale transportului asupra mediului; • să se planteze mai mulți copaci în oraş. 133
  • 132. Capitolul 2. Împreună împotriva schimbărilor climatice În cadrul activității „Câți km consumi într-o zi?” elevii, împărțiți în grupe mici, au fost rugați să analizeze un meniu obişnuit, să calculeze cantitatea de CO2 produs în timpul călătoriei diferitelor alimente, până ajung pe masa lor şi să discute cum pot contribui la scăderea emisiei CO2 prin schimbarea obiceiurilor de nutriție. În urma discuțiilor, elevii au propus meniuri „de distanță mică” în care alimentele provin din mediul în care trăiesc şi au fost surprinşi de diferența mare de cantitatea de CO2 , provenită numai prin schimbarea modului de nutriție. Implicarea comunității locale În sondajul de opinii, 100 de persoane întrebate au răspuns la următoarele întrebări: • Ce părere aveți despre schimbarea climatică? • Care sunt efectele schimbărilor climatice? • Care este soluția pentru scăderea emisiei de CO2? • Cu ce contribuiți la scăderea emisiei de CO2? De Ziua Pământului, au fost întrebate 116 persoane cu privire la propunerile lor pentru îmbunătățirea calității mediului şi la diminuarea efectelor schimbărilor climatice. Propunerile locuitorilor au fost strânse pe vederi desenate de elevii din şcolile participante şi au fost înaintate către Primăria oraşului. Această activitate a fost organizată în parteneriat cu asociația Amoeba Eco Center şi cu alte şcoli din oraş. Proiectul a fost spijinit de către Amoeba Eco Center cu materiale informative, cărți, manuale de aplicații cu tema schimbării climatice. Legătura activităților Co2nnect cu Curriculum-ul Național Am putut implementa proiectul CO2nnect în cadrul orelor opționale „Efectele majore ale poluării”, „Educație pentru sănătate”, la ora de biologie la studierea lichenilor, la orele de dirigenție, dar se poate trata și la alte ore, datorită caracterului interdisciplinar al subiectului. Realizările elevilor • Completarea chestionarelor şi introducerea datelor pe site-ul proiectului; • Lucrări cu tema „Cauzele şi efectele schimbării climatice”; 134
  • 133. Capitolul 2. Împreună împotriva schimbărilor climatice • Afişe pentru atragerea atenției asupra legăturii dintre modalitățile de transport şi schimbarea climatică; • Fotografii şi idei despre climă şi postarea acestora pe site-ul proiectului; • Vederi cu desene pe o parte, iar pe partea cealaltă cu propunerea locuitorilor; • Implicarea directă în culegerea şi prelucrarea informațiilor; • Prezentare power point cu rezultatele sondajului de opinii în rândul locuitorilor; • Tabele, grafice cu compararea rezultatelor şcolii cu alte şcoli la nivel național şi internațional; • Meniuri de „distanță scurtă”; • O cerere înaintată la direcțiunea şcolii pentru amenajarea unui loc de parcare cu biciclete. Materialele realizate de elevi au fost diseminate atât la nivel de şcoală, cât şi la nivel național şi internațional prin intermediul internetului. Noutățile aduse de proiect față de alte activități de învățare Noutatea proiectului constă în activitățile axate pe schimb de rezultate pe Internet. În cursul proiectului, elevii au avut posibilitatea să utilizeze Internetul în mod folositor pentru căutarea unor informații, completarea chestionarelor, postarea informațiilor pe site-ul proiectului, analiza şi compararea rezultatelor. Prin analiza şi compararea rezultatelor şcolii, cu alte şcoli la nivel național şi internațional, elevii au avut posibilitatea de a înțelege caracterul global al problemei schimbărilor climatice şi să conştientizeze că, prin gesturi mici, prin schimbarea stilului de viață, fiecare cetățean poate contribui la scăderea emisiilor gazelor cu efect de seră. Activitățile din proiect au fost destinate să sprijine formarea unor deprinderi vaste, cum ar fi: dezvoltarea gândirii creative, a gândirii critice, a capacității de colaborare, a capacității de recunoaştere şi de rezolvare a problemelor. 13
  • 134. Capitolul 2. Împreună împotriva schimbărilor climatice Dificultățile întâmpinate Datorită faptului că majoritatea elevilor fac navetă din localitățile învecinate, a fost mai greu cu organizarea activităților extracurriculare. O altă problemă se referă la faptul că şcoala dispune de un număr limitat de calculatoare care se află în dotarea cabinetelor de informatică, iar numărul elevilor participanți a fost destul de mare şi, din această cauză, o parte din elevi au completat chestionarele tipărite, iar datele au fost introduse pe site ulterior, de către profesori. Pentru analiza datelor şi compararea rezultatelor cu alte şcoli, elevii din unele clase au folosit calculatarele de acasă şi au pregătit afişe pentru prezentarea rezultatelor. Observații şi propuneri pentru organizatori Datorită faptului că dezvoltarea durabilă necesită cetățeni activi, cu spirit critic şi inovativ, capabili să intervină în prevenirea şi soluționarea problemelor de mediu, considerăm că este foarte importantă şi în viitor implicarea elevilor în activități de protecția mediului şi conştientizarea lor că au un rol important în dezvoltarea sustenabilă. Faptul că prin activitățile CO2nnect am reuşit să mobilizăm un număr mare de elevi, arată că elevii, manifestă interes față de problemele de mediu şi sunt capabili să se implice în mod direct în ameliorarea/soluționarea acestora. Propunem în viitor dezvoltarea altor proiecte de dezvoltare durabilă la nivel internațional care să ofere posibilitatea înțelegerii faptului că poluarea mediului este o problemă globală care depăşeşte granițele, deci fiecare cetățean este responsabil pentru menținerea condițiilor de viață pe Planeta noastră. Adresedecontact BAJKÓ Ildikó profesor de biologie, Colegiul Tehnic „Batthyány Ignác”, Gheorgheni; e-mail: ildiko.bajko@yahoo.com 136
  • 135. Capitolul 2. Împreună împotriva schimbărilor climatice Emisii de CO2 pe total și pe țară Toate rezultatele România Batthyany Ignac Technical College Tabelul arată estimarea emisiilor CO2 datorate transportului și distanțele de transport pe baza datelor încărcate de școli. Toate Batthyany Ignac Rezumat al rezultatelor România școlile Technical College Intensitatea emisiilor (g/km) 85.9 65.8 64.2 Nr. raportorilor 58066 6986 377 Distanța medie la școală (km) 4.7 5.6 9.7 CO2 emis pentru distanțe raportate ca 23618.1 2574.3 235.4 fiind parcurse în grup (kg) CO2 pe raportor pe an (190 zile, kg) 155 140 237 Comparație dintre elevi și personalul școlii Figura arată estimativ intensitatea emisiilor CO2 și estimativ cantitatea CO2 emis pe an pe persoană la deplasarea de acasă la școală de elevi și de personal. Intensitatea emisiilor de CO2 pe raportor g/km kg CO2 (190 zile, kg) Toate școlile 83 Elevi (56408) 142 Personal al 116 (1658) 593 școlii Romania 65 Elevi (6614) 139 Personal al 82 (372) 155 școlii Batthyany Ignac Technical College 64 Elevi (367) 240 Personal al 90 (10) 147 școlii 18 noiembrie 2009 www.co2nnect.org 137
  • 136. Proiect de colaborare pentru iniţierea elevilor în cercetarea ecologică „Şi Nouă Ne Pasă!” Profesori coordonatori: Domokos Erzsébet, Gimnaziul „Al. I. Cuza”, Domokos Elisabeta, Gimnaziul „Liviu Rebreanu” şi Liceul „Szász Adalbert”, Szentgyörgyi Etelka, Gimnaziul „Liviu Rebreanu”, Csíki Edit, Gimnaziul „Nicolae Bălcescu”, din Târgu-Mureș
  • 137. Capitolul 2. Proiect de colaborare pentru inițierea elevilor în cercetarea ecologică „Şi Nouă Ne Pasă!” Abstract Proiectul este o colaborare dintre cinci şcoli primare şi gimnaziale din oraşul Târgu-Mureş, România. În realizarea proiectului s-au implicat, de asemenea, organizațiile nonguvernamentale din Târgu-Mureş, Focus Eco Center şi Clubul Rotaract Téka. Şcolile implicate au efectuat activitățile extracurriculare, menținând o strânsă legătură cu Centrul de Meteorologie şi Hidrologie din Târgu-Mureş şi cu Inspectoratul Şcolar Județean, Mureş. Experimentele şi analizele au fost duse la bun sfârşit în cadrul Centrului de Mediu şi Sănătate din Cluj-Napoca. Primary and lower secondary schools from Târgu-Mureş collaborated in several extracurricular activities involving nongovernmental organizations working in the field of environmental protection, the Meteorological and Hydrological Centre from Târgu-Mureş, the Mureş County School Inspectorate and the Environmental Health Center from Cluj-Napoca. Şcolile din cadrul proiectului sunt situate în diferite zone (cartiere) ale oraşului Târgu-Mureș. Patru dintre ele sunt şcoli generale cu clase primare şi gimnaziale. Liceul cu Program Sportiv „Szász Adalbert” este o unitate şcolară care se înscrie în cadrul învățământului preuniversitar cu filieră vocațională şi profil integrat-sportiv. Liceul cuprinde clase primare, gimnaziale şi liceale. Predarea materiilor în şcoli se realizează atât în limba română, cât şi în limba maghiară. Elevii care au contribuit la realizarea proiectului se pot încadra în clase primare şi gimnaziale, având vârstele între 9 și 14 ani. Scopul proiectului a fost unul inovativ, investigând colaborarea mai multor şcoli pentru a realiza educație la un nivel superior în domeniul biologiei şi a construi o punte între teorie şi practică. Ideea proiectului s-a născut în luna februarie a anului 2009, atunci când mai multe cadre didactice din şcoli diferite au decis să colaboreze pe parcursul activităților extracurriculare. Obiectivele principale ale proiectului au fost următoarele: implicarea unui număr cât mai mare de elevi activi, organizarea activităților cu implementări practice, schimbarea opiniilor şi atitudinilor față de natură 139
  • 138. Capitolul 2. Proiect de colaborare pentru inițierea elevilor în cercetarea ecologică „Şi Nouă Ne Pasă!” şi mediu şi sensibilizarea elevilor cu privire la efectele poluării asupra ecosistemelor. Şcolile care au participat în proiect, Gimnaziul „Alexandru Ioan Cuza”, Gimnaziul „Liviu Rebreanu”, Liceul Sportiv „Szász Adalbert”, Gimnaziul „Nicolae Bălcescu” şi Gimnaziul „Romulus Guga”, toate fiind din oraşul Târgu-Mureș, au reuşit să mobilizeze un număr de 458 de elevi. Proiectul de colaborare nu s-a oprit la nivelul şcolilor, astfel că am menținut legături strânse cu organizațiile nonguvernamentale Focus Eco Center şi Clubul Rotaract Téka, din Târgu-Mureş, cu Organizația Regională pentru Sănătatea Mediului şi Centrul de Mediu şi Sănătate din Cluj-Napoca. Toate activitățile noastre au fost susținute de Inspectoratul Şcolar Județean Mureş, iar Centrul de Meteorologie şi Hidrologie din Târgu-Mureş ne-a oferit informații legate de condițiile de vreme utilizate în cadrul programului „Evaluarea gradului de poluare în oraşul Târgu-Mureş cu ajutorul bioindicatorilor şi al solului”. Derulareaproiectului În programul proiectului, apar 7 activități mai importante, pe parcursul cărora am folosit materiale şi metode diverse. „Sănătatea Pământului e în mâinile noastre” Prima activitate din acest proiect s-a desfăşurat la începutul lunii februarie 2009. La inițiativa elevilor, s-a organizat pentru clasele V-VIII o sesiune de prezentări în Power Point. Sesiunea a avut 2 categorii: întocmirea de referate şi de portofolii. Elevii din diferite şcoli au dezbătut teme precum schimbările climatice, poluarea cu metale grele şi pesticide, poluanți emişi din transport, gazele cu efect de seră şi substanțe cu rol în distrugerea stratului de ozon din atmosferă. Temele alese se înscriu în cerințele Curriculumului Național pentru ştiințe, acestea fiind abordate în clasă la orele de biologie şi geografie. Din fiecare categorie de prezentări, au fost premiați prin diplome elevii care au reuşit să elaboreze şi să prezinte cele mai bune lucrări. Juriul a fost format din elevi şi cadre didactice. 140
  • 139. Capitolul 2. Proiect de colaborare pentru inițierea elevilor în cercetarea ecologică „Şi Nouă Ne Pasă!” „S.O.S. Natura!” Activitatea din luna februarie s-a bazat pe realizarea şi prezentarea unor postere şi afişe având ca temă „Efectele încălzirii globale asupra biodiversității”, „Efectele defrişărilor de pădure asupra organismelor vii”, „Specii pe cale de dispariție în urma defrişărilor pădurilor tropicale-2009, Anul Gorilei!”. Un moment important al activității, cu rolul de a destinde atmosfera, a fost vizionarea filmului documentar, regizat de Sir David Attenborough-„Viața Gorilelor” (The Gorillas). Efortul depus de elevi a fost recompensat prin diplome. Această activitate este o extindere a cunoştințelor însuşite la orele de biologie. „CO2nnect-CO2 în drum spre şcoală” Focus Eco Center este o organizație nonguvernamentală de protecția mediului care promovează principiile dezvoltării durabile. În cadrul unei şedințe dedicate cadrelor didactice, reprezentanții organizației ne-au informat despre campania mondială şcolară, în legătură cu transportul şi schimbările climatice. După această şedință, şcolile din proiect s-au înregistrat şi s-au alăturat campaniei. Profesorii au prezentat obiectivele CO2nnect la nivelul claselor şi am început să lucrăm într-un nou context. Elevii au completat un scurt chestionar despre climă şi transport. Una dintre cele mai ample activități a fost manifestarea din centrul oraşului nostru sub genericul „Mai puţin CO2! Vrem aer mai curat!”. Un număr mare de elevi şi cadre didactice din diferite şcoli au sosit cu pancarte, afişe şi postere, cu mesaje împotriva CO2 provenit din transport. Voluntarii au împărțit chestionare localnicilor, pentru a afla cu ce mijloc de transport preferă să circule în oraş. Elevii veniți cu biciclete într-un număr mare, au atras atenția asupra faptului că există variate modalități de deplasare, care nu emit gaze poluante. Această manifestare s-a realizat în colaborare cu Focus Eco Center, Inspectoratul Şcolar Județean Mureş şi Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu” din Târgu-Mureş. La această activitate au participat elevi din clasele primare, gimnaziale şi din liceu. Cei mici au avut posibilitatea de a prezenta desenele pe trotuar. La finalul manifestării, organizatorii au eliberat baloane colorate, simbolizând faptul că am „scăpat” pentru o zi de gazul cu efect nociv, dioxidul de carbon. Evenimentul a fost mediatizat prin televiziune, pe Internet şi în ziarul județean: 141
  • 140. Capitolul 2. Proiect de colaborare pentru inițierea elevilor în cercetarea ecologică „Şi Nouă Ne Pasă!” http://www.herocluj.ro/detaliu.aspx?t=NoutatieID=57 Népújság, an curent LXI, nr. 68 (17155.), 24 martie, 2009 „Stratul de ozon-Cancerul din cer” Ozonul, gazul esențial în protejarea suprafeței pământului, a început nu numai să se subțieze, ci pe alocuri, chiar să prezinte spărturi, cea mai mare dintre acestea fiind deasupra Antarcticii. Proiectarea filmului documentar „Stratul de ozon-Cancerul din cer” a avut loc în luna martie, având un rol informativ. Elevii şi cadrele didactice prezente la eveniment au purtat un dialog deschis, realizând un schimb de păreri despre reducerea emisiilor de gaze cu efect devastator asupra stratului de ozon din jurul Pământului. „Păstrați Planeta curată!” „Pentru un mal al Mureşului mai curat!” se numeşte activitatea de igienizare a spațiilor verzi din jurul râului Mureş, desfăşurată în luna mai în 2009. Având o relație strânsă cu organizația nonguvernamentală Clubul Rotaract din Târgu-Mureș, la ideea elevilor am organizat o activitate la sfârşit de săptămână, în urma căreia am îngrijit copacii de pe malul Mureşului, am adunat deşeurile, am schimbat coşurile de gunoaie şi băncile avariate. Organizația Clubul Rotaract este cunoscută în întreaga lume. Pune accent pe problemele globale cum ar fi: pacea, buna înțelegere între națiuni, sănătatea şi mediul. Importanța ocrotirii spațiilor verzi, menținerea igienei mediului sunt idei pe care elevii le conştientizează prin astfel de activități practice. Toți voluntarii care s-au adunat spre reuşita noastră, într-un număr mare (peste 120 de elevi), au realizat că plantele, spațiile verzi şi, în special, copacii joacă un rol fundamental în menținerea compoziției chimice a atmosferei. Doar protejându-le putem îmbunătăți condițiile de viață ale oraşului şi putem împrospăta aerul pe care îl respirăm. Am îmbinat utilul cu plăcutul, astfel că sponsorii acestui eveniment ne-au oferit o masă în aer liber. Voioşia şi starea de veselie au fost menținute prin jocuri de socializare în aer liber. Activitatea a fost mediatizată prin televiziune, în presa scrisă (ziar județean) şi Internet: Népújság, an curent LXI, nr. 103 (17190), 9 mai, 2009 http://www.rotaract-teka.ro/?lang=enpage=projectidproject=28 142
  • 141. Capitolul 2. Proiect de colaborare pentru inițierea elevilor în cercetarea ecologică „Şi Nouă Ne Pasă!” http://www.acvila.info/doku.php?id=jurnal:2009_05_buteo_igienizare_mures „Evaluarea gradului de poluare în oraşul Târgu-Mureș cu ajutorul bioindicatorilor şi al solului” Activitatea are implementări practice, aşa cum prevede Curriculumul Național şi planul cadru pentru ştiințe. Analizele au fost realizate de elevi, atât în anul 2006 cât şi în 2009. Pregătirea grupelor de lucru pentru cercetare ecologică a început în luna februarie, a anului 2006 şi a continuat în anul 2009. În martie au fost colectate solurile, lichenii şi muşchii, realizându-se prepararea acestora pentru analiza de laborator. Prelucrarea rezultatelor şi interpretarea acestora a urmat în luna aprilie din anii 2006 şi 2009. La finalul cercetării, am avut la dispoziție o vastă bază de date, astfel am putut compara rezultatele din 2006 cu cele din anul 2009. În primele etape de pregătire, elevii s-au familiarizat cu locul studiat, la orele de geografie realizând descrierea municipiului Târgu-Mureş. Concentrațiile de poluanți din aer, sol şi apă sunt determinate şi de factorii abiotici printre care se numără condițiile de vreme. Astfel, Centrul de Meteorologie şi Hidrologie din Târgu-Mureş ne-a furnizat informații importante legate de temperatura aerului, precipitații căzute, intensitatea şi direcția curenților de aer. Un factor important în determinarea punctelor de colectare a fost felul în care sunt situate şcolile participante în proiect. Cele cinci şcoli se află în cinci cartiere diferite din Târgu-Mureș. Astfel, am format cinci grupe de lucru, fiecare grupă realizând munca de teren în zonele apropiate şcolii de care aparțin. Punctele de colectare au fost stabilite în aşa fel încât să acopere toată suprafața oraşului şi printre acestea să existe zone cu trafic mare, redus, spații verzi şi parcuri. Colectarea materialelor pentru analiză s-a efectuat din 33 zone ale oraşului. După stabilirea punctelor de colectare, elevii, în grupe de câte 4 persoane, au ieşit în zonele prestabilite şi timp de 2 ore, au notat într-un carnet de observații numărul maşinilor mici, medii şi mari (autobuz sau camion) care au trecut prin zonă. Numărătoarea s-a realizat în trei intervale diferite ale zilei, dimineața la amiază şi după-amiază, în ziua de luni (14. 03; 16. 03), miercuri (16. 03; 18. 03) şi sâmbătă (19. 03; 21. 03) ale lunii martie, în 2006 şi 2009. Din fiecare punct de colectare elevii au adunat pentru analiză solul de 143
  • 142. Capitolul 2. Proiect de colaborare pentru inițierea elevilor în cercetarea ecologică „Şi Nouă Ne Pasă!” la adâncimea de 15 cm. În afara solului, în anul 2006 au fost colectate 3 specii de muşchi (Brachythecium  salebrosum, Eurhynchium  hians şi Hylocomium  proliferum) şi o specie de licheni (Xanthoria  parietina) pentru a determina concentrațiile de metale grele din zonele studiate. Lichenii şi muşchii sunt bioindicatorii metalelor grele. CalcululemisiilordeCO2 provenite din transport Multiplicatorul defineşte cantitatea de CO2 emis ce revine pe kilometru fiecărui pasager în cazul unui anumit mod de transport. Multiplicatorul diferă de la un mijloc de transport la altul, de exemplu: maşină mică: 0,11, maşină medie: 0,133, autobuz: 0,069, camion: 0,183. Pregătirea materialelor colectate Plantele native au fost uscate, după care s-a curățat substratul de scoarță a copacului, la licheni şi substratul de sol, în cazul muşchilor. Materialele au fost spălate cu apă distilată şi puse la uscare timp de 15 ore la temperatura de 100 °C. După acest proces plantele au fost pulverizate în mojar de agat, apoi cernute într-o sită specială DIN-ISO, cu diametrul porilor de 125 μm. Solurile au fost curățate de resturile de rădăcină şi de pietriş. A urmat procesul de uscare şi pulverizare. Ca şi în cazul plantelor, solul a fost cernut prin sita DIN-ISO cu diametrul porilor de 125 μm. Analiza cu aparatul NITON XL 700 Este un aparat portabil, cu fluorescență în raze X. Este utilizat pentru determinarea metalelor grele cu o mare precizie din sol, nisip, apă, materii vegetale şi aer. Analizele materialelor preparate s-au efectuat în laboratorul Centrului de Mediu şi Sănătate din Cluj-Napoca. Elevii au introdus datele în calculatoare şi cu ajutorul programelor statistice Excel şi SPSS, au prelucrat informațiile. Din rezultatele obținute, au conceput grafice şi tabele, au comparat datele obținute despre poluare cu valorile admisibile publicate în Monitorul Oficial al României. În urma rezultatelor obținute s-a realizat evaluarea gradului de poluare al oraşului Târgu-Mureș. Elevii au realizat harta oraşului pe care au marcat spațiile nepoluate şi cele care trec pragul de poluare admisibil. Au constatat 144
  • 143. Capitolul 2. Proiect de colaborare pentru inițierea elevilor în cercetarea ecologică „Şi Nouă Ne Pasă!” mai multe lucruri, precum: un profesor poluează mai mult decât o clasă întreagă de elevi în drum spre şcoală, deoarece nu foloseşte o modalitate de transport nepoluant. Proiectul a angrenat un număr mare de elevi din diferite categorii de vârstă, având un impact asupra comunității locale, datorită discuțiilor dintre copii şi părinții lor, părinți şi prietenii de familie. Totodată, activitățile au fost mediatizate prin presa scrisă (ziar) şi emisiuni TV, dar şi prin acțiuni de interrelaționare cu localnicii: „Mai puțin CO2! Vrem aer mai curat!”. În cadrul proiectului elevii şi-au prezentat ideile despre climă: • fabricarea combustibilului pentru maşini din îngrăşăminte naturale; • invenția şi fabricarea unor maşini electrice; • reducerea CO2 din atmosferă se poate realiza, dacă utilizăm mijloace de transport care nu poluează mediul: bicicletele, căruțele, mersul pe jos; • fiecare om posesor de maşină, să planteze un copac; • în oraşe să circulăm cu ajutorul transportului public, pentru a evita aglomerația şi emiterea unei cantități mari de CO2; • introducerea troleibuzelor în circulația publică; • invenția autovehiculelor care funcționează cu energia vântului; • reintroducerea căruțelor trase de cai; • interzicerea accesului cu maşini în centrul oraşului; • construirea drumurilor pentru biciclete în oraş; • consolidarea rolului şcolilor în educația pentru mediu; • mediatizarea efectelor negative ale transportului asupra naturii și asupra întregului mediu Proiectul promovează colaborarea, munca în colectiv şi munca bazată pe grupe de lucru. Elevii au fost stimulați să îşi formuleze şi să îşi exprime singuri ideile. Prin participarea activă la diferite evenimente şi-au format deprinderi noi, au conştientizat starea mediului şi au căpătat încredere în sine, deoarece prin munca şi ideile lor au schimbat atitudinea oamenilor sau chiar starea mediului. Pe parcursul proiectului elevii au aflat căi de rezolvare ale unor probleme de mediu prin munca de cercetare şi investigare. Lucrând în echipe, au socializat cu elevi din alte şcoli, legând noi prietenii. Elevii au dobândit cunoştințe noi nu numai la biologie, ci şi la alte materii ca: geografia, chimia, fizica, matematica, informatica 14
  • 144. Capitolul 2. Proiect de colaborare pentru inițierea elevilor în cercetarea ecologică „Şi Nouă Ne Pasă!” şi engleza. Proiectul se bazează pe ideea interdisciplinarității. Utilizarea calculatorul în mod folositor, căutarea şi selectarea unor informații pe Internet, introducerea datelor obținute în calculator, prelucrarea statistică pentru aflarea rezultatelor sunt toate lucruri noi însuşite de elevi. Munca de cercetare pe teren a fost îngreunată de programul de studiu al elevilor de după-amiază (de la ora 12 până la 18). O altă problemă a constituit cabinetul de informatică din şcoli. Există un număr limitat de calculatoare şi accesarea Internetului nu este întotdeauna posibilă în şcoală, astfel că elevii au fost nevoiți să lucreze acasă, pe calculatorul personal. Întâmpinând aceste dificultăți, totuşi proiectul poate fi considerat unul de succes, atât în cadrul elevilor, cât şi pe plan local. Acest succes se datorează mediatizării şi popularizării activităților din cadrul proiectului. Cadrele didactice care au coordonat activitățile la sfârşitul proiectului, au hotărât să continue colaborarea şi în următorii ani. Mulțumiri Autorii mulțumesc următoarelor organizații/persoane: HERO-Cluj-Napoca, Focus Eco Center-Târgu-Mureș şi celorlalte organizații colaboratoare, Kemenes Hajnal, Bíro Ileana şi Kádár Noémi de la Gimnaziul „Liviu Rebreanu”, Dóczy Melinda Tünde de la Liceul Sportiv „Szász Adalbert”, Mátyási Emőke, Szakács Aranka şi Cseke Tünde de la Gimnaziul „Alexandru Ioan Cuza”, Német Gyöngyvér de la Gimnaziul „Romulus Guga” şi tuturor participanților care au lucrat pentru acest proiect. Elevii susțin ideea „Şi Nouă Ne Pasă!” „Proiectul care studiază emisiile de CO2 mi se pare un proiect ambițios, care ne ajută să înțelegem cât de mult rău putem face mediului, chiar fără să ne dăm seama” (Şandor Bianca Laura a VII-a C, Gimnaziul „Alexandru I. Cuza”) „Am înțeles de ce înseamnă curată sănătate să mergi pe jos” (Horváth Boglárka, a VIII-a D, Gimnaziul „Liviu Rebreanu”) „Am înțeles că tânăra generație trebuie să aibă o mai mare responsabilitate față de mediu” (Radu Vultur a VIII-a. A, Gimnaziul „Liviu Rebreanu”) 146
  • 145. Capitolul 2. Proiect de colaborare pentru inițierea elevilor în cercetarea ecologică „Şi Nouă Ne Pasă!” Adresedecontact DOMOKOS Erzsébet, profesor de biologie, tel. 0746 219 727, Gimnaziul „Al. I. Cuza”, str. Decebal, 2B, Târgu-Mureş, e-mail: gomba@email.ro DOMOKOS Elisabeta profesor de biologie la Gimnaziul „Liviu Rebreanu” e-mail: domokos_elisabeta@yahoo.com SZENTGYÖRGYI Etelka profesor de biologie la Gimnaziul „Liviu Rebreanu”, str. I. Şureanu nr. 3, Târgu-Mureş CSÍKI Edit profesor de biologie la Gimnaziul „Nicolae Bălcescu”, str. Ialomiței nr. 12, Târgu-Mureş 147
  • 146. Capitolul 2. Proiect de colaborare pentru inițierea elevilor în cercetarea ecologică „Şi Nouă Ne Pasă!” Emisii de CO2 după modalități de transport Toate rezultatele România Gimnaziul Liviu Rebreanu Acest tabel arată distanțele parcurse raportate cu diverse modalități de transport și emisiile de CO2 asociate estimate. Modalități de transport Distanța (km) CO2 (kg) pe jos 99.3 0 bicicletă 1.4 0 mașină electrică 1 0 autoturism mic 34.9 3.8 autoturism mediu 12.7 1.7 autoturism mare 5.2 1 taxi 7 1.2 autobuz 32.8 2.3 microbuz 25 1.4 Total 219.2 11.3 Emisii de CO2 după modalități de transport Toate rezultatele România Gimnaziul Alexandru Ioan Cuza Acest tabel arată distanțele parcurse raportate cu diverse modalități de transport și emisiile de CO2 asociate estimate. Modalități de transport Distanța (km) CO2 (kg) pe jos 132.6 0 bicicletă 11.3 0 ricșă cu motor 1 0.1 autoturism mic 40.7 4.5 autoturism mediu 66.1 8.8 autoturism mare 8 1.5 taxi 19 3.2 autobuz 102.1 7 microbuz 21 1.2 barcă express 1 0.5 Total 402.8 26.8 18 noiembrie 2009 www.co2nnect.org 148
  • 147. Împreună pentru o lume curată şi sănătoasă Profesori coordonatori: Lenuța Zănoagă, Eugenia Marcu Şcoala „Constantin Brâncuşi”, Cluj-Napoca
  • 148. Capitolul 2. Împreună pentru o lume curată şi sănătoasă Abstract Proiectul„Împreună pentru o lume curată şi sănătoasă” desfăşurat în şcoala noastră în perioada februarie-octombrie 2009, este parte a „Campaniei mondiale şcolare CO2nnect – CO2 în drum spre şcoală” şi a cuprins o diversitate de actvități curriculare şi extracurriculare, adaptate elevilor cu vârste între 11-15 ani. Aceste activități au urmărit a dezvolta la elevi competențele necesare asumării unui rol activ al omului în îmbunătățirea calității mediului, în stoparea degradării acestuia, a reducerii efectelor schimbărilor climatice datorate intervenției omului în natură, inclusiv transportului, sursă de poluarecuCO2 The project “Together for a clean and healthy world” is part of “The Global Educational Campaign CO2nnect-CO2 on the way to school” and it was going on in our school in the period between February and October 2009. It contained a variety of curricular and extra-curricular activities, adapted to students aged 11 to 15; these activities aimed at developing in students the necessary skills to understand man’s active role in improving the quality of the environment, in putting an end to its degrading and reducing the effects of climate changes caused by human intervention in nature, including transportation, a source ofCO2 pollution. Şcoala „Constantin Brâncuşi” este situată în Cluj-Napoca, în cartierul Gheorgheni, funcționând cu ciclul de învățământ primar şi secundar; are 545 de elevi, cu vârsta cuprinsă între 7-15 ani, care provin din toate mediile sociale. Sunt integrate, de asemenea, şi minorități, cum este cea maghiară (8%) care învață în limba lor maternă. Ca urmare a calității actului didactic desfăşurat, a rezultatelor deosebite obținute de către elevi şi profesori în cadrul activităților curriculare şi extracurriculare, Şcoala „Constantin Brâncuşi”, din Cluj-Napoca a obținut statutul de ŞCOALĂ EUROPEANĂ, în anul 2008 şi cel de ECO-ŞCOALĂ, în anul 2009. Prin activitățile practice, variate care au fost oferite de acest proiect, ca parte a campaniei mondiale CO2nnect – CO2 în drum spre şcoală, până în prezent, un număr de 192 elevi, (clasele V-VIII, cu vârsta între 11-15 ani) au fost implicați ca participanți activi; de asemenea, prin derularea activităților, şcoala a avut ocazia să atragă atât elevi, cadre didactice, cât şi părinți, autorități locale, membri ai comunității, cu scopul formării unui 150
  • 149. Capitolul 2. Împreună pentru o lume curată şi sănătoasă profil moral în care respectul față de mediu, responsabilitatea pentru îmbunătățirea calității mediului (prin reducerea poluării cu CO2 cauzat de transport), să fie atribute principale. Scopul: – implicarea elevilor în luarea de decizii, identificarea, găsirea şi punerea în practică de soluții la provocările impuse de dezvoltarea durabilă, cum sunt şi cele privitoare la schimbările climatice, cauzate inclusiv de transport, prin poluarea cu CO2. – formarea la elevi a unui comportament atent şi corect față de mediu. Obiective: a) imediate: – antrenarea elevilor în activități practice variate care îi stimulează şi îi motivează; – transformarea elevilor din spectatori, în actori care îşi asumă responsabilități şi iau decizii în cunoştință de cauză; – exersarea activităților în echipă şi a colaborării pentru perceperea problemelor de mediu şi crearea unui mediu sănătos; – realizarea unor corelații inter şi transdisciplinare, începând cu transmiterea informațiilor, până la desfăşurarea activităților pentru îmbunătățirea calității mediului; b) pe termen mediu: – dezvoltarea competențelor de cercetare, explorare, investigare a mediului; – promovarea ideilor originale privind educația; – înțelegerea corectă a relațiilor om-mediu şi evidențierea strânsei legături dintre calitatea mediului şi calitatea vieții, dintre transport- poluare cu CO2 – schimbări climatice; c) pe termen lung: – formarea unui comportament eco-civic activ, pozitiv; – creşterea calității actului educațional şi diversificarea modalităților de atingere a scopurilor; – integrarea şcolii în strategiile comunitare referitoare la dezvoltatea durabilă; 11
  • 150. Capitolul 2. Împreună pentru o lume curată şi sănătoasă Derulareaproiectului Perioada de desfăşurare: februarie 2009 – octombrie 2009 Etape: 1) Înregistrarea şcolii în luna februarie în Campania mondială şcolară despre transport şi schimbări climatice CO2nnect – CO2 în drum spre şcoală. 2) Stabilirea scopului, obiectivelor şi activităților proiectului. 3) Selectarea elevilor/claselor participante la proiect; realizarea echipelor de elevi şi stabilirea responsabilităților, sarcinilor de lucru. 4) Popularizarea proiectului şi a obiectivelor sale în cadrul: – şcolii (Consiliul elevilor, consiliu profesoral, şedințe cu părinții) prin prezentări power-point, postere şi panouri informative, realizate de către elevi. – a comunității locale (postere, flyere). 5) Completarea chestionarelor de pe site-ul www.co2nnect.org de către elevi, cadre didactice, alți angajați ai şcolii, colaboratori ai instituției noastre; Calcularea şi compararea emisiilor de CO2 datorate transporturilor de către elevi: între cei care se deplasează spre şcoală cu un mijloc auto de transport şi cei care se deplasează pe jos sau cu bicicleta; între elevi şi profesori; între elevii şcolii noastre şi elevi din alte şcoli clujene, alte şcoli româneşti şi şcoli din alte țări. Sesizarea fapului că deplasarea pe jos sau cu bicicleta nu produce emisii de CO2, iar deplasările cu mijloacele de transport auto produc CO2, deci provoacă poluarea aerului, paricipând la schimbările climatice. 6) Vizionarea de către elevii claselor a VIII-a a documentarului referitor la „Schimbările climatice şi factorii generatori”: descriere, cazuistică, modele, implicații socio-umane. Activitatea a fost urmată de o dezbatere ce a generat un schimb de idei, opinii cu privire la reducerea poluării cu CO2 produs de transporturi, luarea unor măsuri imediate în acest sens care sunt la îndemâna tuturor, cum ar fi: „folosirea bicicletei sau a mersului pe jos pentru a ajunge la şcoală sau la cumpărături, a mijloacelor de transport în comun în locul autoturismului personal şi în plus, menținerea în formă, și economisirea de bani”. 7) Participarea în luna aprilie a elevilor din clasele VI-VIII la acțiunea de plantare de puieți pe dealul din zona CUG, organizată în parteneriat cu Ocolul Silvic Cluj şi Primăria Cluj-Napoca, cu scopul de a participa activ 12
  • 151. Capitolul 2. Împreună pentru o lume curată şi sănătoasă la îmbunătățirea calității aerului din oraşul nostru, prin îmbogățirea suprafețelor ocupate de spațiile verzi. 8) Plantarea florilor în ghivece şi amplasarea lor în propriile săli de clase, în vederea îmbunătățirii calității aerului, dar şi a înfrumusețării lor. 9) Organizarea şi desfăşurarea Concursului de imaginație şi desene „Maşina viitorului – maşina care nu poluează”, cu elevii claselor a V-a şi a VI-a şi premierea celor mai ingenioase şi reuşite desene; maşinile desenate au fost însoțite de explicațiile referitoare la modul de funcționare, la sursa de energie utilizată. Realizarea desenelor a fost precedată de activități de documentare din diferite surse de informare despre resursele de energie nepoluante, dar şi stimularea la elevi a unor idei proprii referitoare la acest subiect. Această activitate a urmărit să dezvolte la elevi creativitatea, originalitatea, necesare omului viitorului, care să coexiste în bune raporturi cu natura. 10) Acțiuni de investigare pe teren (în jurul şcolii, în cartier, în oraş), localizare şi fotografiere a zonelor celor mai poluate; sesizarea de către elevi a legăturii strânse dintre transport şi poluare, a faptului că zonele cele mai poluate sunt zonele cu traficul rutier cel mai intens, aici incluzându-se şi vecinătatea şcolii noastre, aflată în apropierea şoselei de tranzit prin oraş. Elevii au remarcat că o soluție pentru îmbunătățirea calității aerului din cartierul Gheorgheni, unde este amplasată şcoala noastră, este construirea şoselei de centură Vâlcele-Apahida, care să preia tot traficul rutier de tranzit spre nordul țării. Pe site-ul Co2nnect. org au fost postate fotografiile realizate de către elevi, idei, referitoare la modalități de reducere a poluării cu CO2, cauzat de transport 11) Acțiuni de dialog social, distribuirea de broşuri sugestive realizate de elevi, în şcoală, pe stradă, în bloc, în cartier, în centrul oraşului, în vederea sensibilizării comunității locale la problema schimbăriilor climatice provocate de transport prin poluarea cu CO2. Aceste acțiuni au informat locuitorii oraşului asupra avantajelor pe care le oferă utilizarea mijloacelor de deplasare prietenoase față de mediu, precum şi importanța spațiilor verzi în menținerea unui aer curat, sănătos. 12) Întâlnirea elevilor cu un reprezentant al Agenției de Protecție a Mediului Cluj, având ca temă „Impactul traficului asupra mediului şi a sănătății umane”, în cadrul căreia s-a discutat pe baza informațiilor concrete furnizate de către Agenția de Protecție a Mediului Cluj despre 13
  • 152. Capitolul 2. Împreună pentru o lume curată şi sănătoasă emisiile datorate transportului în municipiul Cluj-Napoca; în discuțiile purtate s-a pus accentul pe nevoia îmbunătățirii calității aerului la nivel local. S-a pledat pentru reîmpărțirea spațiului stradal de către autoritățile locale prin alocarea de spațiu urbanistic mijloacelor de transport non-motorizate (pista pentru biciclişti). Pe parcursul derulării proiectului, elevii (cu participare voluntară), au avut numeroase inițiative (realizarea prezentării power-point, a posterelor, materialelor informative (broşuri, fluturași, etc.) şi răspândirea lor pe teritoriul oraşului, investigarea zonelor poluate şi fotografierea acestora, plantare de copaci, de flori, dialogul cu comunitatea, dialogul cu autorități locale, găsirea unor soluții la problema poluării cu CO2, deplasarea pe jos sau cu bicicleta în detrimentul mijloacelor de transport poluante, atât a lor cât şi a propriilor familii, dovedind interes în implementarea activităților în şcoală şi în afara acesteia. Pe parcursul derulării activităților, elevii şi-au asumat responsabilități şi au luat decizii în cunoştință de cauză; au exersat munca în echipă şi colaborarea, pentru perceperea problemelor ridicate de transport, poluarea cu CO2 , schimbări climatice şi crearea unui mediu sănătos, curat. Acțiunile lor au avut un impact pozitiv asupra mediului educațional şi a comunității locale. Elevii au fost încântați de interferența cu comunitatea locală, de feed-backul pozitiv pe care l-au primit de la aceasta; s-au simțit importanți prin conştientizarea faptului că ceea ce fac este luat în seamă de alți oameni, că este necesar să luăm atitudine atunci când calitatea vieții noastre este în pericol; au devenit conştienți de rolul pe care îl dețin în dinamica relației om-om şi om-mediu. Comunitatea locală a fost implicată în cadrul acestui proiect, prin faptul că a devenit un partener deschis spre dialog care, atunci când este atenționat, sesizează importanța problemei expuse de către elevi, poluarea cu CO2 cauzată de transport. Clujenii care au dialogat cu elevii şi-au arătat disponibilitatea în luarea unor măsuri care sunt la îndemâna tuturor, cum ar fi: reducerea deplasărilor cu mijloace de transport, poluatoare. 14
  • 153. Capitolul 2. Împreună pentru o lume curată şi sănătoasă Astfel, prin implicarea directă, împreună cu şcoala în acțiuni de protejare a mediului, se produce o schimbare a atitudinii comunității locale Rezultate ale învățării: – înțelegerea interdependenței dintre schimbările climatice şi transporturi; – însuşirea unor competențe de comunicare, colaborare şi muncă în echipă; – dezvoltarea competențelor de utilizare a computerului prin accesarea site-ului CO2nnect.org, completarea chestionarelor, postarea fotografiilor, ideilor pentru climă, compararea rezultatelor, informare, realizarea broşurilor, flyerelor, prezentarea power-point; – asumarea unui rol activ în societate; – formarea unui comportament pozitiv față de mediu, de protejare şi bună conviețuire cu mediul; – dezvoltarea competențelor de cercetare, explorare, investigare a mediului. În cadrul activităților derulate, prin competențele dobândite, informațiile transmise şi dezvoltate, s-a realizat legătura cu Curriculumul obligatoriu al următoarelor discipline: fizică, geografie, informatică, limbă şi comunicare, educație civică, limba engleză, educație pentru sănătate, biologie, educație plastică. De asemenea, s-au realizat corelații inter şi transdisciplinare, începând cu desfăşurarea practică a activităților, până la transmiterea informațiilor. Participarea la acest proiect a permis: – promovarea ideilor originale privind educația; – creşterea calității actului educațional şi diversificarea modalităților de atingere a scopurilor; – promovarea unor modele de bune practici în educație Pe parcursul acestui proiect, şcoala şi-a deplasat preocupările de la aspectul informativ spre cel formativ, antrenând elevii în activități practice, diverse care i-a stimulat şi i-a motivat, transformându-i astfel din spectatori în perceperea mediului, în actori care îşi asumă responsabilități şi iau decizii pentru găsirea de soluții care să amelioreze calitatea mediului şi a vieții. 1
  • 154. Capitolul 2. Împreună pentru o lume curată şi sănătoasă Formarea omului viitorului în bune raporturi cu natura – aceasta constituie idealul educației pentru mediu în dezvoltarea durabilă a comunității locale. Relevante pentru întreaga activitate la proiectul „Împreună pentru o lume curată şi sănătoasă” sunt impresiile unor elevi participanți; „Mi s-a părut extrem de interesant şi de educativ să particip la acest proiect. Pe lângă multitudinea de cunoştințe acumulate, am dobândit şi experiență în comunicare cu alte persoane din jurul meu. Mi-am pus la încercare creativitatea şi am aprofundat capacitatea de muncă în echipă şi am reuşit să fac un mic pas spre salvarea planetei. Am învățat cât de importantă este activitatea fiecărei persoane în parte, pentru a opri poluarea şi chiar simt nevoia să fac acest lucru; am observat că unii oameni nu cunosc efectele poluării şi cât de greu ne poate afecta viața”. Pop Anca, clasa a VIII-a B „Această activitate la care am partcipat mi-a dezvoltat spiritul de muncă în echipă şi am reuşit să aflu mai multe despre mediu. Mă bucură faptul că am putut da o mână de ajutor planetei. De asemenea, a fost important să-i facem conştienți pe oameni de dezastrul care ne aşteaptă, dacă vom continua cu intoxicarea mediului cu CO2 Sper că şi în viitor voi lua parte la astfel de activități”. Grindeanu Diana, clasa a VIII-a B „Pe mine, proiectul m-a ajutat să mă gândesc la noi surse de energie şi cum să reducem poluarea cu CO2”. Podariu Dragoş, clasa a-VII-a D „Am înțeles mai bine ce efecte are dioxidul de carbon asupra stratului de ozon, cît de rău şi de dăunător este dacă depăşeşte 0,03%”. Babotă Paula, clasa a-VII-a B „Am învățat să le explicăm oamenilor despre nocivitatea creşterii procentului de doxid de carbon din atmosferă, ne-am dezvoltat 16
  • 155. Capitolul 2. Împreună pentru o lume curată şi sănătoasă dexteritatea de a scrie pe calculator, făcând proiectul şi am fost foarte mulțumiți văzând că mulți oameni s-au dovedit interesați de ceea ce le-am spus, unii chiar s-au bucurat când au văzut că mai sunt oameni care îngrijesc planeta. Mi s-a părut o acțiune foarte importantă, care sper să aibă efecte în viitor”. Pop Ruxandra, clasa a VII-a B „Acest proiect ne-a ajutat să descoperim problemele planetei. Maşina viitorului, ar fi o maşină care nu poluează, care funcționează cu energie solară”. Rus Ioana Alina, clasa a-VI-a D „Pe mine, proiectul m-a inspirat în protejarea mediului”. Borşan Radu, clasa a VI-a Mulțumiri pentru sprijinul acordat desfăşurării acestui proiect Organizației Regionale Pentru Sănătatea Mediului HERO – Cluj-Napoca, mulțumiri D-nei Toth Maria, coordonator CO2nnect Romania Agenției pentru Protecția Mediului Cluj Ocolului Silvic Cluj Primăriei municipiului Cluj-Napoca Adresedecontact MARCU Eugenia Victoria, director, profesor de fizică, e-mail: marcugina@yahoo.com, Cod 400470, Cluj-Napoca, str. Lăcramioarelor nr. 4, ap. 33 ZĂNOAGA Lenuța, responsabil programe și proiecte, profesor de geografie, e-mail: ena_zanoaga@yahoo.com Cod 400305, Cluj-Napoca, str. Traian Grozavescu nr. 4-6, ap. 9 17
  • 156. Apără natura! Profesori coordonatori: Nagy Réka, Péter Rozália Liceul Teologic Unitarian „János Zsigmond”, Cluj-Napoca Motto: „Singura apărare în fața lumii înconjurătoare este cunoaşterea ei temeinică.” John Locke
  • 157. Capitolul 2. Apără natura! Abstract Proiectul implementat de Liceul Teologic Unitarian „János Zsigmond” din Cluj-Napoca se concentrează asupra cunoaşterii problemelor cauzate de emisia CO2 provenit din transport şi asupra încercării de a schimba mentalitatea față de mediu, nu numai la elevii care participă la proiect, ci şi la alți elevi din colegiu, respectiv şi la oamenii din țară care ne-au urmărit şi ne pot urmări în expedițiile pe biciclete din timpul vacanței de vară. The project implemented by the ”János Zsigmond” Unitarian High school in Cluj-Napoca focuses on the pupils’ knowledge of the side effects caused by theemissionofCO2, in order to be able to try to change people’s mentality, not only of those studying and working at school but everyone’s in the country. Many people could and can follow us during the summer holidays on our expeditions on bike around the country. Liceul Unitarian este un liceu teologic cu clase elementare, gimnaziale şi liceale, cu profil real şi uman. În educația elevilor, accentul cade pe abordarea prin prizma religiei, pentru a oferi copiilor nu numai cunoştințe, ci şi virtute pe durata anilor şcolari, totodată a-i obişnui pe elevi cu ideea că în viața lor credința va ocupa un rol important. Marea majoritate a elevilor din liceu sunt copii, ca oricare alții ar dori ca orele să treacă repede, să-şi petreacă din ce în ce mai mult timp cu prietenii sau doar jucându-se acasă, în fața calculatorului. În ultimii ani, sportul a devenit o pasiune pentru mulți dintre ei, din cauză că anual, se organizează o expediție pe biciclete în timpul vacanței de vară. Cu prilejul acestei expediții, copiii şi-au dat seama cât de neprotejată este natura în țara noastră şi totodată, au realizat că şi ei pot ajuta într-un fel la schimbarea mentalității, ca oamenii să nu mai fie atât de nepăsători. Cu acest scop, ne-am alăturat şi noi proiectului CO2nnect, pentru că am dorit să atragem atenția locuitorilor din Cluj-Napoca asupra problemelor cauzate de emisia de CO2 , provenit din arderea combustibililor. În realizarea propriului nostru proiect, la început s-au implicat elevii din clasa a X-a, apoi ni s-au mai alăturat cei din clasa a VI-a, liceenii din clasele a IX-a și a XII-a şi patru profesori. Scopul proiectului: de a obişnui pe copii cu o viață mai sănătoasă, să fie mai conştienți față de mediu. Am avut şi avem speranțe mari în a putea schimba mentalitatea elevilor noştri şi treptat, a cetățenilor, să 19
  • 158. Capitolul 2. Apără natura! învingem nepăsarea față de problemele sesizate care afectează natura, ca de exemplu, emisia de CO2 provenită din trafic în oraşul nostru. Ca să ajungem la un rezultat pozitiv, am construit pas cu pas un proiect, în care să includem cât mai mulți adulți, nu numai elevi, ci şi comunitatea locală, părinți, profesori şi mai ales media, care are o influență enormă asupra oamenilor. Derulareaproiectului Ne-am documentat, apoi am explicat copiilor în ce constă acest proiect, am făcut o planificare a activităților propuse, am completat formularele de pe site-ul CO2nnect, am organizat dezbateri şi brainstorming, ca să adunăm ideile despre posibilitățile de ameliorare a situației din România şi modalitățile în care am putea schimba atitudinea locuitorilor. Deşi suntem conştienți asupra faptului că în țară situația încă nu este critică, totuşi, trebuie să luăm măsuri. Cum a afirmat, fostul ministru al mediului, Attila Korodi, într-un comunicat de presă din 05.07.2007, „față de nivelul european, unde transportul este responsabil pentru 21% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (care generează schimbările climatice), în România emisiile care provin din transport sunt de trei ori mai reduse (8%)”. Scopul nostru este ca acest nivel să nu se mărească ci, dacă se poate, chiar să fie redus. Ideea măsurătorilor provine din faptul că, mai nou, în reclamele maşinilor noi se arată şi cantitatea de CO2 emis/km. Pentru a ilustra cantitatea de CO2 care provine din transport, elevii s-au deplasat în diferite puncte ale oraşului, au estimat numărul şi tipul maşinilor care au trecut în acel loc în interval de o oră, iar, la sfârşit, au calculat şi au comparat cantitatea de CO2 emis. De exemplu, într-o oră, pe strada Maramureşului, din cartierul Iris au obținut acest rezultat: Brand nr. maşini CO2 g/km sumaCO2 g/km Dacia Logan 37 160 1300-1310 24 220 Audi A4 3 17 2 A3 2 190 380 160
  • 159. Capitolul 2. Apără natura! A6 1 233 233 Citroen C2 3 120 360 C3 2 160 320 C4 2 170 340 C 2 230 460 Daewoo Matiz 13 13 17 Cielo 3 160 480 Tico 2 130 260 VW Sharan 2 230 460 Golf2 6 16 990 Golf3 3 150 450 Bora 2 200 400 Golf5 6 140 840 Passat 180 900 Touareg 2 270 540 Polo 6 140 840 Lupo 3 140 420 Ford Focus 8 170 1360 Fiesta 3 150 450 Mondeo 4 160 640 Transit 3 172 16 Opel Vectra 4 192 768 Astra 12 16 1980 Zafira 2 230 460 Mercedes Sprinter 2 230 460 Renault Megan 3 16 49 Skoda Oktavia 4 190 760 Fabia 2 144 288 Fiat 161
  • 160. Capitolul 2. Apără natura! Ducato 2 190 380 Hyundai Tucson 3 190 570 Alte maşini 27 200 5400 36 680 g/km Diagramele de mai jos, realizate de elevi, arată tipurile de maşini cele mai uzuale şi contribuția lor la cantitatea de CO2 emis. 162
  • 161. Capitolul 2. Apără natura! Ca să sensibilizeze colegii de şcoală, elevii participanți la proiect au realizat postere şi afişe despre efectele gazelor de seră în natură şi posibilitățile de reducere a emisiei de CO2, iar rezultatul a fost faptul că din ce în ce mai mulți elevi au venit cu bicicleta la şcoală sau pe jos şi au înțeles importanța plantării florilor, copacilor pentru a reduce cantitatea de CO2 din aer. Cea mai importantă fază a proiectului a fost implicarea elevilor în expediția pe biciclete. În timpul vacanței de vară, participanții proiectului au luat parte la organizarea acestei excursii deja tradiționale şcolii. Expediția „Bicatúra” are ca scop învățarea copiilor că pot călători şi altfel, de a-i scoate la aer, de a-i scăpa de capcana calculatorului în fața căruia petrec ore în şir cu diverse jocuri virtuale, de a-i obişnui cu un mod de viață sănătos. În fiecare an, elevii noștri parcurg cu bicicleta diferite trasee din România, adună informații despre țară, tradiții, locuri şi persoane celebre, totodată învață să aprecieze natura. Parcurgerea traseului este şi o manifestare, încercând să dovedească faptul că putem călători şi fără maşină, putem staționa în diferite locuri, fără a lăsa mizerie în urma noastră şi că putem ocroti natura, igienizând teritoriile afectate de neatenția şi nepăsarea oamenilor. La sfârşitul anului şcolar 2008-2009, 35 de elevi din colegiu au parcurs pe biciclete aproximativ 800 de kilometri, din Cluj-Napoca până în Deltă. Excursioniştii au pornit la drum la 19 iulie, parcurgând pe bicicletă, timp de două săptămâni distanța propusă. Au trecut prin localitățile Sovata, Odorheiu Secuiesc, Întorsura Buzăului, Vulcanii Noroioşi, Brăila şi Tulcea. Caravana a fost însoțită de două maşini, pentru a asigura asistență și sprijin în caz de nevoie. Mașinile au intervenit în locurile aglomerate, totodată ele au transportat alimentele necesare, corturile, bicicletele de rezervă etc. Pe tot parcursul traseului, copiii au fost responsabili cu pregătirea mâncării, au învățat să-şi amenajeze locul de tabără, să-și igienizeze terenurile de campare, câteodată pline de gunoi. Ei au găsit timp şi pentru distracție, relaxare. În fiecare an, ei se întorc acasă plini de energie şi cu o experiență de neuitat. Părerile lor despre expediție şi întâmplările de zi cu zi se pot citi pe un blog, realizat chiar de către ei. Ei nu au uitat să mediatizeze efortul depus în media locală. În diferite oraşe, ei au luat legătura cu autoritățile locale şi au informat media despre scopul şi rezultatele expediției manifestative. Se pot găsi diferite articole 163
  • 162. Capitolul 2. Apără natura! în „Ziua de Cluj”, „The Epoch Times”, siteul Antena 1 Cluj, „Szabadság”, „Foaia Transilvană”, „Obiectivul de Tulcea”, „Adevărul de Seară” şi un interviu pe Paprika Rádió. Rezultate Elevii, şi nu numai ei, au învățat că CO2 nu este un gaz toxic, nu este un poluant, ci este un gaz cu efect de seră pe lângă metan şi vaporii de apă. Au înțeles că excesul de CO2 reduce permeabilitatea atmosferei şi produce efectul de seră, deci se impune reducerea cantității de CO2 din aer. Prin proiect, am reuşit să ilustrăm ce cantitate mare de CO2 provine din transport şi am reuşit să sensibilizăm şi să conştientizăm necesitatea reducerii urgente a emisiei gazelor cu efect de seră. Brainstorming-ul după finalizarea proiectului ne-a condus la următoarele rezultate: – să nu folosim maşini la distanțe mici, ci să mergem pe jos, sau cu biciclete; – să schimbăm maşinile vechi, care produc mai multe gaze cu efect de seră şi dacă avem posibilitatea, să plantăm cât mai mulți copaci. Onoutate absolută a fost pentru elevi inițierea lor în metodele statisticii matematice. Au înțeles necesitatea şi avantajele eşantionării. Au învățat cum să aleagă şi să selecteze eşantionul de lucru care trebuie să răspundă cerințelor statisticii privitoare la reprezantivitate şi mărimea eşantionului şi cum se pot extinde datele obținute, respectiv cum se pot obține concluzii prin generalizare statistică. Proiectul i-a ajutat să înțeleagă cum se pot prelucra datele cu ajutorul calculatorului şi cum se pot vizualiza rezultatele prin tabele, diagrame şi grafice. Pe parcursul expediției pe biciclete, elevii au putut utiliza cunoştințele lor din diferite arii curriculare, iar studiul efectelor gazelor de seră a necesitat corelarea noțiunilor de biologie, chimie, geografie, fizică, matematică şi informatică. Cea mai mare realizare a proiectului, a expediției, a fost formulat succint, aproape ca o ecuație de membrii expediției: „Bicatúra” = 2 săptămâni + 35 de elevi + 1600 km = o echipă. Dificultatea cea mai mare, sesizată de toți participanții la proiect, a fost problema timpului: am avut probleme în stabilirea unei perioade de timp convenabil pentru toți membrii grupului la efectuarea măsurătorilor, interpretarea rezultatelor, organizarea expediției. 164
  • 163. Capitolul 2. Apără natura! Propuneri Proiectele care ne ajută să fim mai receptivi la ocrotirea naturii, ar trebui continuate şi în viitor, pentru că, anual, vin generații noi de tineri în şcoală şi fiindcă, fiecare dintre noi poate şi trebuie să facă ceva pentru mediu, precum afirmă George Eliot: „Nimic  nu-mi  poate  aduce o  mulțumire  mai  mare  decât  credința  că  datoria  mea  este  să  contribui,  pe  măsura  puterilor  mele,  la  scăderea  nivelului  de  ignoranță,  de  degradare  şi  de  mizerie de pe fața acestui pământ minunat”.  Părerea elevilor despre proiect „Proiectul CO2nnect mi-a plăcut foarte mult, deoarece întotdeauna am vrut să arăt lumii cât de nesănătos şi poluant este, în cantitate mare, dioxidul de carbon. Am observat că maşinile din ziua de azi scot mult fum care conține dioxid de carbon, care este foarte nesănătos, nu numai pentru noi, ci pentru întregul mediu. Aş dori ca oamenii să inventeze un nou model de mașină, care nu dăunează sănătății naturii”. Nyitrai Zsolt „Mă bucur foarte mult că am luat parte la acest proiect, pentru că am câştigat experiență şi am învățat multe despre oraşul în care locuiesc. Am înțeles cât de important este ca mediul să fie cât mai curat, ca aerul pe care îl inspirăm să conțină cât mai puțin CO2. Sper că, prin munca noastră şi prin proiectul nostru, am transmis un mesaj care a fost înțeles de majoritatea oamenilor”. Kun Noémi „Mi-a plăcut foarte mult participarea la acest proiect şi faptul că am încercat să stârnim interesul oamenilor şi atenția lor asupra poluării aerului. Dorim ca ei să poată preveni aceste fenomene. Sper că munca noastră nu a fost inutilă”. Horváth Annabella Júlia Adresedecontact NAGY Réka, profesoară de știinte socio-umane, e-mail: nagy.a.reka@ gmail.com, 400105 Cluj-Napoca, str. B-dul 21 Decembrie nr. 9 România PÉTER Rozália, profesoară de chimie, e-mail: rozi_peter@yahoo.com, 400105 Cluj-Napoca, str. B-dul 21 Decembrie nr. 9, România 16
  • 164. Capitolul 2. Apără natura! Emisii de CO2 pe total și pe țară Toate rezultatele România János Zsigmond Unitárius Kollégium Tabelul arată estimarea emisiilor CO2 datorate transportului și distanțele de transport pe baza datelor încărcate de școli. Toate János Zsigmond Rezumat al rezultatelor România școlile Unitárius Kollégium Intensitatea emisiilor (g/km) 85.9 65.8 65.5 Nr. raportorilor 58066 6986 6 Distanța medie la școală (km) 4.7 5.6 38.5 CO2 emis pentru distanțe raportate ca 23618.1 2574.3 15.1 fiind parcurse în grup (kg) CO2 pe raportor pe an (190 zile, kg) 155 140 958 Comparație dintre elevi și personalul școlii Figura arată estimativ intensitatea emisiilor CO2 și estimativ cantitatea CO2 emis pe an pe persoană la deplasarea de acasă la școală de elevi și de personal. Intensitatea emisiilor de CO2 pe raportor g/km kg CO2 (190 zile, kg) Toate școlile 83 Elevi (56408) 142 Personal al 116 (1658) 593 școlii Romania 65 Elevi (6614) 139 Personal al 82 (372) 155 școlii János Zsigmond Unitárius Kollégium 66 Elevi (6) 958 Personal al 0 (0) 0 școlii 18 noiembrie 2009 www.co2nnect.org 166
  • 165. Fructele, legumele şi... C02 Profesor coordonator: Iudita-Mirela Bâlc Şcoala „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca
  • 166. Capitolul 2. Fructele, legumele şi...C02 Abstract Alimentația sănătoasă presupune consumul de legume şi fructe. Producerea acestora se face în ferme specializate, aflate la distanțe mari față de magazinele de desfacere, de multe ori într-o altă țară, uneori chiar pe un alt continent. Transportul acestor produse se face cu diverse mijloace de transport, de cele mai multe ori cu autocamioane de diverse mărimi, ale căror motoare emit CO2. În cadrul acestui proiect ne-am propus să determinăm cantitatea de CO2 emisă în timpul transportului legumelor şi fructelor şi să identificăm câteva metodedereducereaacestoremisii. A healthy diet requires consumption of fruit and vegetables. They are producted in specialized farms, located at long distances from the stores, even in other countries or continents. The transport of such products is made through various means of transportation, but frequently with trucks of various types, whose engines emit carbon dioxide. In this project, we have proposed to determine the quantity of carbon dioxide emitted during the transport of fruit and vegetables and to identify specific methods to reduce theseemissions. Şcoala „Iuliu Hațieganu” se află în cartierul Mănăştur al municipiului Cluj-Napoca şi are un efectiv de 695 de elevi. Elevii şcolii sunt educați în spiritul protejării mediului. Mulți dintre ei participă în fiecare an şcolar la activități de curățare a mediului apropiat şcolii. Primăria oraşului organizează activități prin care elevii sunt sensibilizați în legătură cu păstrarea curată a mediului. Şcoala are un parteneriat cu Facultatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Hațieganu”, în cadrul căruia se realizează periodic colectarea hârtiei din şcoală. Grupul este format din 26 de elevi cu vârsta între 12-13 ani, din clasa a VI-a. Descriereaproiectului Scopulproiectului a fost studierea emisiilor de CO2 în timpul transportului legumelor şi fructelor. Obiective • elevii să înțeleagă că transportul produselor alimentare implică un consum de combustibili, ceea ce determină emisie de CO2; 168
  • 167. Capitolul 2. Fructele, legumele şi...C02 • să înregistreze date privind emisiile de CO2 în timpul transportului produselor alimentare; • să coopereze în stabilirea unor rezultate şi concluzii; • să utilizeze noțiunile specifice, relațiile matematice, mijloacele moderne de documentare – Internetul; • să-şi asume rezultatele studiului lor, să-l comunice şi să-l susțină în diverse ocazii. Derulareaproiectului Proiectul s-a desfăşurat în perioada mai-iunie şi septembrie-octombrie 2009, în cadrul opționalului „Incursiune în lumea fizicii”. Subiectul a fost propus de elevi în urma derulării Campaniei CO2nnect. Principalele etape ale derulării proiectului au fost următoarele: a) stabilirea scopului, obiectivelor, etapelor şi modului de lucru; b) culegerea informațiilor privind proveniența legumelor şi fructelor comercializate în hipermarket-uri; c) identificarea mijloacelor de transport utilizate şi culegerea datelor privind emisiile de dioxid de carbon, în funcție de încărcătura utilă a fiecăruia; d) realizarea unor foi de calcul pentru determinarea emisiilor de dioxid de carbon, folosind datele culese; e) formularea concluziilor şi diseminarea rezultatelor, respectiv prezentarea produselor proiectului. Activități şi acțiuni ale elevilor • Vizitarea hipermarket-urilor din cartier (două), din apropierea lui (două) şi a piețelor agroalimentare (două) şi înregistrarea într-o fişă de lucru a numelui produsului (fructe şi legume) şi a țărilor de proveniență; • Obținerea informațiilor privind distanțele rutiere efective parcurse de mijloacele de transport, a încărcăturii utile a fiecăruia şi a consumului de combustibil. Aceste informații le-am primit de la firma S.C. „EMRE” S.R.L. care are ca obiect de activitate depozitarea, transportul şi distribuirea fructelor şi legumelor; • Documentarea pe Internet privind emisiile de CO2 ale motoarelor mijloacelor de transport; • Stabilirea formulei pentru calcularea cantității de CO2 , emise în timpul transportului legumelor şi fructelor, de la locul în care sunt produse, până la magazinul de desfacere, pe baza informațiilor obținute anterior.; • Implementarea formulelor de calcul în cadrul unei foi Excel. 169
  • 168. Capitolul 2. Fructele, legumele şi...C02 Rezultate Produsul principal al proiectului este o foaie de calcul Excel cu ajutorul căreia se poate determina cantitatea de CO2 emisă în timpul transportului legumelor şi fructelor, dacă se introduce țara de proveniență şi tipul vehiculului folosit. Figura 1. Foaia Excel cu emisiile de CO2 pe diverse rute Elevii au fost inițiați în utilizarea foilor de calcul. Ei au conştientizat că se emite CO2 în timpul transportului legumelor şi fructelor, cu atât mai mult cu cât distanța este mai mare şi vehiculul are încărcătura mai mică. Subliniem necesitatea consumului produselor locale care sunt mai avantajoase şi sub aspectul emisiilor de CO2. Figura 2. Foaia Excel cu emisiile de CO2 în timpul transportului 170
  • 169. Capitolul 2. Fructele, legumele şi...C02 Proiectul este integrat în Curriculum, deoarece prelucrarea datelor s-a realizat în cadrul unei discipline opționale, iar elevii au aplicat cunoştințe din matematică şi geografie. Culegerea datelor s-a realizat cu precădere în timpul liber al elevilor şi au fost implicați şi părinții. Proiectul va fi diseminat la nivelul şcolii, în cadrul manifestărilor tradiționale, și la nivelul întâlnirilor cu şcolile partenere din cartier, cât şi prin publicare în revista şcolii. Elevii au fost încântați, au lucrat cu plăcere, perseverență şi seriozitate, determinându-mă să consider proiectul o reuşită. În cadrul studiul de impact realizat, elevii şi-au exprimat părerile, dintre care menționez următoarele: „Proiectul acesta a fost diferit de celelalte, prin faptul că am lucrat mai mult. Mi-a plăcut să lucrez şi să aflu multe lucruri interesante”, „...Ar trebui să mergem la mai multe şcoli, să prezentăm acest proiect”, „În primul rând, mi-a plăcut faptul că ne-am implicat în acest proiect. În al doilea rând, am aflat cât dioxid de carbon se emană pentru ca noi să mâncăm fructe”, „Mie mi-a plăcut că am aflat cât dioxid de carbon se emană pentru ca eu să pot cumpăra o portocală din supermarket”, „Mie mi-a plăcut cel mai mult când am făcut poze cu fructele şi când am căutat pe calculator imagini cu fructe şi apoi am făcut un document”. Propuneri care se desprind pentru viitor referitor la munca educațională din şcoli implică extinderea studiului cu privire la alte produse comercializate in hipermaketuri. O a doua propunere, este implicarea în studiu a altor persoane cu putere de decizie (agenți comerciali, transportatori), în vederea reducerii emisiilor de dioxid de carbon. Mulțumim firmei S.C. „EMRE” S.R.L. pentru sprijinul acordat în realizarea proiectului. Adresedecontact BÂLC Iudita-Mirela, profesor de fizică, e-mail: ihatieganu@yahoo.com, 400560 Cluj-Napoca, str. Grigore Alexandrescu nr. 16 171
  • 170. Comunitatea dejeană și schimbările climatice Profesori coordonatori: Floarea Fărcaș, Silvia Fărcaș Liceul Teoretic „Al. Papiu Ilarian”, Dej
  • 171. Capitolul 2. Comunitatea dejeană și schimbările climatice Abstract: Idea proiectului este atenționarea reprezentanților comunității locale din orașul Dej asupra pericolului poluării cu emisii de CO2. Surpriza oferită acestora e faptul că problema e adusă atenției lor de către cei mici, de la mic la mare, de jos în sus și nu invers cum se obișnuiește. The project idea is to warn the representatives of the local community in the city of Dej on the hazard of CO2 pollution. The surprise offered to them is that the issue is brought to their attention by the young ones, from the little ones toward the grown up, bottom up, and not vice versa as it is customary. Liceul Teoretic „Alexandru Papiu Ilarian”, Dej cu profil teoretic și vocational sportiv a participat la proiectul international CO2nnect prin elevii claselor a X-a, a XI-a şi a XII-a, având profile diferite, real și uman. – Proiectul „Comunitatea dejeană și schimbările climatice” a cuprins mai multe proiecte realizate de grupuri a câte 3-5 elevi pe nivele diferite de vârstă. – Elevii au urmărit să responsabilizeze reprezentanții comunității locale față de problema emisiilor de CO2 în atmosfera orașului Dej. Descriereaproiectului Scopul: dezvoltarea, la elevii participanți la proiect, a competențelor necesare pentru a face față provocărilor vieții și cerințelor noii societăți moderne. Obiectivele: – să realizeze care este relația dintre schimbările climatice și transportul rutier; – să se dezvolte abilitățile de colaborare, de comunicare, de responsabilizare; – să se motiveze pentru implicarea activă în viața socială a comunității; – să se dezvolte competențe de utilizare a calculatorului. 173
  • 172. Capitolul 2. Comunitatea dejeană și schimbările climatice Derulareaproiectului ÎnscriereaînprogramulCo2nnectprin aplicarea chestionarelor tuturor elevilor și cadrelor didactice, chiar și părinților elevilor din Liceul Teoretic „Alexandru Papiu Ilarian”, în număr de aproximativ 500 raportori. – Introducerea datelor în program s-a realizat în laboratoarele de informatică din liceu. – Această operațiune a fost realizată de elevii claselor a X-a A, a XI-a A şi a XII-a A îndrumați de profesoarele Floarea Fărcas și Silvia Fărcaș. Inițiativele pe care le-au avut elevii în cadrul desfășurării proiectuluiaufost – Culegerea de informații privind poluarea din orașul Dej, datorată emisiilor de CO2 , prin vizită la Combinatul de celuloză și hârtie, prin observații în teren a malurilor Someșului, a parcurilor și a zonelor verzi în zona Dej, Pădurea Bungăr, Pădurea din Zona Gării; Pe baza observațiilor la fața locului, au estimat la diferite ore din zi pe diferite artere rutiere amploarea poluării datorate gazelor de eșapament produse de traficul rutier. Implicarea comunității locale în sprijinirea proiectului – Unii reprezentanți ai comunității locale au răspuns pozitiv solicităriilor elevilor participanți la proiect, în timp ce alții au refuzat colaborarea, afirmând că problema poluării cu CO2 nu ține de departamentul lor. Activități ale elevilor – În luna martie, profesorii de geografie, biologie și engleză, au coordonat proiecte vizând poluarea municipiului Dej. – În luna aprilie, grupe de elevi au realizat interviuri la: • Combinatul de Celuloză și Hârtie Dej • Societatea de transport în comun „Transurb” Dej • Registrul Auto Dej • Societăți care comercializează biciclete • Departamentul de Protecția Mediului din Primăria Dej 174
  • 173. Capitolul 2. Comunitatea dejeană și schimbările climatice • Poliția Rutieră Dej În continuare, prezentăm detalii ale unor interviuri, realizate de către elevi: Interviu aplicat reprezentanților orașului Dej 1. Instituția pe care dumneavoastră o reprezentați are competența în această problemă? 2. Există un departament care se ocupă de acest domeniu? 3. Ce măsuri au fost luate pentru diminuarea efectelor schimbărilor climatice? 4. Ce măsuri v-ați propus pentru viitor? 5. Cu ce alte instituții/organizații colaborați? 6. Ce propuneri aveți pentru: organizațiile locale; organizațiile centrale; comunitatea locală; politicieni; Răspunsuri la interviul realizat la Poliția Rutieră: 1. Poliția are competența de constatare a infracțiunilor la regimul mediului și la nivel contravențional impreună cu garda de mediu și alte structuri abilitate în acest scop. 2. Nu există un departament, fiecare lucrător de poliție fiind abilitat de lege în a constata și sancționa fapte penale și contravenționale la regimul mediului. 3. Împreună cu formațiuni specializate, se acționează zilnic pe linia combaterii poluării excesive, de exemplu: la nivelul poliției rutiere se acționează împreună cu RAR pentru stoparea circulației auto cu emisii de noxe excesive. 4. Colaborarea cu unitățile specializate, acordat ajutor la cerere și constatare directă a faptelor ce contravin legii mediului. Propuneri – pentru organizațiile locale să se implice în proiecte naționale și realizarea de proiecte locale; – pentru organizațiile centrale o lege mai bună în domeniu; – pentru comunitatea locală să respecte legislația în vigoare și protejarea mediului prin implicarea tuturor în acțiuni de protecție și reciclare; – pentru politicieni, să sprijine organele locale și centrale în lupta pentru protejarea naturii. Legi mai bune în domeniu. 17
  • 174. Capitolul 2. Comunitatea dejeană și schimbările climatice Interviu aplicat la Agenția pentru Protecția Mediului Botezan Alice – reprezentant agenție Mihuț Flavia Andreea – elev clasa a XI-a B Șuteu Dan Lucian – elev clasa a XI-a B 1. Instituția pe care dumneavoastră o reprezentați are competență în această problemă? Nu, nu are competență pentru reducerea CO2 pentru că: • la nivelul APM Cluj există puncte de emisii în atmosferă pe diferite compartimente, astfel o stație de captare și de monitorizare a emisiilor este montată și în Dej în Piața 20 Decembrie. • nu avem dotarea necesară pentru inființarea unui laborator de monotorizare a emisiilor în aer, determinările fiind făcute prin laboratoarele din cadrul APM Cluj. 2. Există un departament care se ocupă de acest domeniu? Da, în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Cluj (APM) serviciul de monitorizare 3. Ce măsuri au fost luate pentru diminuarea efectelor schimbărilor climatice? Există o Comisie Județeană pentru urmărirea emisiilor și înlăturarea pe cât posibil a efectelor pe diferite încărcături (chimice, pulberi, etc.) 4. Ce măsuri v-ați propus pentru viitor? Implementarea măsurilor din programa emisiilor județene. 5. Cu ce alte instituții/organizații colaborați? Cu Consiliul Județean, APM Cluj, ARTM, Primăria Municipiului Cluj, DSP, ONG-uri. 176
  • 175. Capitolul 2. Comunitatea dejeană și schimbările climatice 6. Ce propuneri aveți pentru: organizațiile locale? • organizațiile centrale; • comunitatea locală; • politicieni; Sprijin pentru realizarea măsurilor cuprinse în programul comisiei județene, conștientizarea populației. 7. Sunteți dispusi să colaborați la acest proiect în calitate de parteneri? Da. 8. Ce părere aveti despre implicarea eleviilor Liceului Teoretic „Alexandru Papiu Ilarian” din Dej în acest proiect? Implicarea elevilor în acest proiect mi se pare lăudabilă. În cadrul activităților de prezentare a proiectelor realizate, desfășurate cuocaziazilelorliceului „Alexandru Papiu Ilarian” Dej, Grupuri de elevi din clasele a X-a A, a XI-a A, a XI-a B si a XII-a A au propus soluții la problema emisiilor de CO2 prin proiecte, printre care se numără: – Funcționarea motorului Diesel; – Determinarea cantitativă a CO2 din emisiile gazelor de eșapament; – Mașina nepoluantă La aceste proiecte au lucrat un număr de aproximativ 20 de elevi, au fost implicați în calitate de coordonatori, profesori de diverse specialități. Liantul care a stabilit corelația între aceste discipline: geografie, biologie, fizică, informatică, engleză a fost angrenarea reprezentanților comunităților locale, care au participat efectiv la simpozioane, dezbateri, prezentări de proiecte din cadrul zilelor liceului. Toți participanții au felicitat prestația elevilor, seriozitatea și dăruirea cu care au abordat problema poluării. Imaginea următoare ilustrează unul din proiectele mai sus amintite. Proiectele au fost coordonate de catedra de fizică a liceului, de profesorii Floarea Fărcas și Silvia Fărcas. 177
  • 176. Capitolul 2. Comunitatea dejeană și schimbările climatice Un grup de elevi au conceput și propus un automobil hibrid, capabil să funcționeze cu: benzină. etanol, gaz, electricitate Ce au realizat elevii? În ciuda lipsei de cooperare din partea unor reprezentanți ai comunității locale, rezultatele au fost îmbucurătoare, elevii au câștigat experiență în domeniul lucrului în echipă. Elevii au interacționat cu lideri ai comunității locale, reprezentând cu succes liceul „Papiu Ilarian”, dând dovadă de seriozitate, consecvență și responsabilitate. Au învățat să se implice în problemele comunității și să-și asigure astfel un viitor mai curat, mai sănătos. Propuneri ale elevilor În vederea reducerii emisilor de CO2 elevii au avut propuneri concrete pentru instituțiile pe care le-au vizitat: • Primăria Dej să se implice în intreținerea și repararea arterelor rutiere ale orașului și să asigure o bandă pentru bicicliști. • Poliția rutieră să asigure fluidizarea traficului rutier în intersecții. • Protecția mediului să ia măsuri reale împotriva societăților care sunt responsabile cu poluarea. Concluzii Concluziile elevilor au fost sintetizate în afișele și sloganele care au fost realizate în cadrul proiectului. Acestea au ca scop atenționarea celorlalți 178
  • 177. Capitolul 2. Comunitatea dejeană și schimbările climatice membri ai comunității, cu privire la ceea ce privește problemele noastre comune. Impresii ale elevilor „Omul este singura specie care distruge mediul în care trăiește” (Corujan Andrada, Frentiu Irina, Ciupe Daniel, Marian Cătălin, Pop Andreea, profil real a X-a A) „Amintiți-vă de copilărie și îngrijiți natura – Cum va fi Crăciunul fără zăpada?” (Cordea Ioana, Covalcic Vinicius, Câmpean Lea, Todean Ligia, Petruț Cristina, Pop Ana-Maria a XI-a C, profil științele naturii) Propuneripentruorganizatori: Pentru încurajarea elevilor participanți la proiect, să fie atribuite premii sau diplome pentru participare tuturor celor implicați în proiect. Pentru dezvoltarea viitoare a proiectului, propunem impărțirea pe secțiuni a temei. Adresedecontact FĂRCAȘ Floarea: Tel. 0264 223 313, 0766 358 668, e-mail: farcasfl@yahoo.com FĂRCAȘ Silvia: Tel. 0745 482 846, 0264 214 735, e-mail: silviafarcas92@yahoo.com 179
  • 178. Capitolul 2. Comunitatea dejeană și schimbările climatice Rezultatele chestionarului prima parte Mă ingrijorează faptul că, transportul contribuie la schimbări climatice. 1 (dezacord total) 10% (30) 2 3% (10) 3 18% (57) 4 12% (38) 5 (acord total) 39% (119) N/A 18% (55) Pot decide cum să ajung la școală 1 (dezacord total) 6% (17) 2 2% (6) 3 8% (25) 4 11% (33) 5 (acord total) 68% (209) N/A 6% (19) Școala și administrația locală trebuie să facă mai mult pentru a asigura ca deplasarea mea la școală să afecteze mai puțin clima. 1 (dezacord total) 17% (51) 2 4% (13) 3 15% (45) 4 11% (33) 5 (acord total) 34% (106) N/A 20% (61) Mă simt în siguranță în drum spre școală. 1 (dezacord total) 14% (44) 2 8% (24) 3 12% (38) 4 13% (40) 5 (acord total) 46% (143) N/A 6% (20) 18 noiembrie 2009 www.co2nnect.org 180
  • 179. Zilele mele nepoluante Coordonatori: Dóczy Melinda Tünde şi Barabási Hajnal Institutori la Liceul cu Program Sportiv „Szász Adalbert”, Târgu-Mureş
  • 180. Capitolul 2. Zilele mele nepoluante Abstract Proiectul „Zilele mele nepoluante” se bazează pe campania „CO2nnect” şi este structurat în aşa fel, încât să corespundă nivelului de înțelegere şi să prezinte interes pentru grupa de vârstă căreia i se adresează. Activitățile relativ simple, dar variate sunt menite să stârnească interesul elevilor, să-i îndemne la activități de observare şi cercetare, precum să atragă atenția elevilor şi a părinților asupra problematicii emisiei de CO2. Considerăm că schimarea de atitudine față de mediu, oricât de mică ar fi această schimbare, contribuie la construirea unui viitor sustenabil. The project ”My Unpolluting Days” is based on the ”Co2nnect” campaign and is made up so as to suit the level of understanding and field of interst of the age group which is aimed at. The relatively simple but interesting activities have the purpose of arousing the students’ interest, of encouraging them to take part in observant and research work/activities, as well as of drawing other students’ and their parents’ attention to the issue of CO2emission. We think that changing the attitude towards environment, no matter how little this change is, is going to contribute to create a more sustainable future. La proiect au luat parte 30 de elevi ai claselor a II-a B şi a III-a B din L.P.S. „Szász Adalbert”. Liceul cu Program Sportiv „Szász Adalbert” este un liceu cu caracter vocațional, elevii şcolii practicând diverse ramuri sportive. Copiii participanți la proiectul CO2nnect iau parte la antrenamente de: gimnastică artistică şi ritmică, fotbal şi atletism. Elevii celor două clase au participat la mai multe activități în contextul educației pentru mediu: concursuri la Ziua Păsărilor şi a Copacilor, drumeții pe Drumul Sării, activități organizate de Ziua Apei etc. Perioada de desfăşurare: aprilie – septembrie, 2009 Scopulproiectului • cunoaşterea aspectelor fundamentale ale crizei contemporane în domenul mediului, ale implicațiilor sale asupra condițiilor necesare vieții pe Terra, premisă a formării conştiinței față de mediu a copiilor; • implicarea copiilor în căutarea şi implemetarea unor măsuri eficiente cu scopul reducerii emisiilor de CO2. 182
  • 181. Capitolul 2. Zilele mele nepoluante Obiectivele proiectului – educarea copiilor pentru păstrarea sănătății mediului; – implicarea activă, motivată a copiilor, pe tot parcursul programului; – implicarea părinților în formarea şi dezvoltarea conduitei copiilor în spiritul ideilor proiectului; – dezvoltarea creativității prin artă; – valorificarea aptitudinilor elevilor la realizarea obiectivelor proiectului. Etapele de realizare Studierea efectelor pe plan global a emisiilor de CO2 Pe baza unor imagini şi prezentări powerpoint, elevii s-au familiarizat cu problematica efectelor emisiilor de CO2 şi s-au purtat discuții adecvate nivelului lor de vârstă şi de cunoaştere. Studiul individual al acestei teme În mod individual, fiecare elev s-a documentat asupra acestei tematici din reviste ştiințifice destinate copiilor şi din enciclopedia „Félezer miért?” destinată, de asemenea, acestei grupe de vârstă. Unii elevi au descoperit cu interes că internetul poate fi folosit şi pentru a se documenta. Realizarea şi prezentarea desenelor, afişelor în şcoală Pe baza celor învățate şi a celor văzute, au realizat cu diverse metode, lucrări, desene, colaje. Activitatea creativă s-a desfăşurat atât individual, cât şi în grup. Grupele de lucru s-au constituit după preferințele elevilor. Prezentarea lucrărilor în cadrul manifestării organizate în centrul oraşului. La manifestarea organizată de Focus Eco Center în centrul oraşului, împreună cu mai multe şcoli, şi elevii din L.P.S. şi-au prezentat lucrările. Realizarea unui studiu individual privind modalitățile de deplasare în cadrulfamiliei,între15iunie-15iulie Elevii au primit şi au completat un tabel privind mijloacele de transport folosite în fiecare zi. Luând în considerare vârsta elevilor, s-a ales un mod special pentru consemnarea datelor: lipirea unor desene ale mijloacelor de transport folosite în ziua respectivă. Zilele în care au folosit mijloace de transport fără emisie de CO2, adică s-au deplasat numai cu bicicleta, trotineta, patine cu role sau pe jos, au 183
  • 182. Capitolul 2. Zilele mele nepoluante fost însemnate şi cu „fețe zâmbitoare” Compararea rezultatelor şi premierea celor care au folosit cel mai puțin mijloacele de transport poluante, perioada 17-18-19 iulie În fiecare an, cele două clase participă la mai multe excursii, printre care cea mai importantă şi cea mai aşteptată de către copii este cea efectuată în munți şi pe o durată mai lungă. În acest an, în cadrul unei astfel de excursii în M-ții Călimani, participanții au prezentat rezultatele obținute în decursul lunii trecute. Au avut, de asemenea, ocazia de a trăi câteva zile în care mijloacele de transport motorizate şi-au pierdut importanța: toate deplasările s-au făcut pe jos, într-o atmosferă plăcută, nepoluată, în mijlocul naturii. Elevii cu cele mai multe zile nepoluante din perioda consemnării, au fost răsplătiți. Elevii au fost de părere că acest proiect a fost unul interesant, au avut ocazia să învețe lucruri noi, într-un mod diferit de cel obişnuit. Cel mai mult s-au bucurat, desigur, de ocazia de a participa la excursia organizată în Munții Călimani. Includerea în programul săptămânal a câte unei „zile nepoluante”, adică fără folosirea mijloacelor de transport poluant, între 1-31 august. Completarea în continuare a tabelelor s-a făcut în aceeaşi manieră, ca şi anterior. Singura excepție a fost cerința, ca fiecare să introducă în programul săptămânal o zi, în care să evite folosirea mijloacelor de transport poluante. Compararea rezultatelor şi premierea celor care au reuşit includerea în programul săptămânal a unei zile fără utilizarea mijloacelor de transport poluante, la 20 septembrie. Prezentarea tabelelor Deoarece includerea unei „zile nepoluante” în programul săptămânal a fost influențată de modul de viață al întregii familii, unii elevi au întâmpinat greutăți în rezolvarea acestei probleme. Alții, datorită programului liber, de vacanță, şi a obiceiurilor familiei, au putut evita folosirea acestor mijloace de transport, timp de mai multe zile. De menționat este atitudinea pozitivă atât a elevilor, cât şi a părinților față de această cerință. Cu toții au considerat că este realizabilă, cel puțin pe perioada vacanței. Imortalizarea amintirilor legate de „zilele nepoluante”, prin desene, colaje. 184
  • 183. Capitolul 2. Zilele mele nepoluante Rezultate – Am reușit să conştientizăm problematica emisiei de CO2, şi evidențierea posibilității de ameliorare a acestora prin schimbarea obiceiurilor privind deplasarea; – A avut loc influențarea obiceiurilor şi comportamentelor unor familii întregi, de către copiii lor proprii; – Am reușit o schimbare a comportamentului față de mediu a celor implicați şi acceptarea schimbărilor propuse de proiect, cu accent pe utilizarea mijlocelor de transport; – Am abordat schimbarea atitudinii față de problemele cu care se confruntă omenirea printr-o implicare activă şi durabilă, prin asumarea unui rol activ în societate. Legătura proiectului şi a campaniei CO2nnect cu cerințele Curriculumul Național s-a realizat prin completarea fişelor de observație, a folosirii tehnicii de calcul (PC), a activității de investigare şi studiu individual şi în grup. Activitățile realizate în cadrul proiectului au fost în concordanță cu obiectivele cadru ale obiectului de studiu Ştiințe din clasele primare: „Formarea şi dezvoltarea capacităților şi abilităților de experimentare şi explorare/investigare a realității, folosind instrumente şi procedee specifice” şi „Dezvoltarea interesului şi a responsabilității pentru menținerea unui mediu natural echilibrat, propice vieții”, precum şi a obiectivelor de referință ca „identificarea unor factori de risc: expunerea la variații de temperatură, umiditate, soare, aglomerări umane, zgomote, atmosferă poluată etc.” Atitudinea elevilor a fost una pozitivă față de proiect, au participat în mod activ, s-au implicat cu plăcere în activitățile organizate, desigur, au fost încântați de excursia organizată în Munții Călimani. Dificultatea întâmpinată în realizarea acestui proiect a constat în faptul că, deşi campania CO2nnect a recomandat implicarea comunității locale, aceasta s-a realizat numai cu un grup restrâns al comunității, respectiv numai cu un grup de părinți. Propuneri:organizarea cu regularitate a altor campanii de acest gen pentru popularizarea educației pentru dezvoltare durabilă. Adresedecontact DÓCZY Melinda, BARABÁSI Hajnal; insitutoare, Liceul cu Program Sportiv „Szász Adalbert”, Târgu-Mureş, e-mail: melindatunde@freemail.hu 18
  • 184. Mai multe plante – mai puţin CO2 Profesor coordonator: Vulkán Zita Gimnaziul „Dacia”, Târgu-Mureş
  • 185. Capitolul 2. Mai multe plante – mai puțin CO2 Abstract Tema abordată va ajuta la o mai bună întelegere și conștientizare a rolurilor plantelor la micșorarea cantitătii bioxidului de carbon în aer. Proiectul cuprinde mai multe momente: Programe de informare a elevilor despreemisiile de CO2. Realizarea expoziției de desene şi afişe în centrul oraşului; Activitate pe teren. Joc de orientare în natură; Activități de plantare a plantelor ornamentale în interiorul şi în curtea şcolii. The title of the project is: ”More plants – less CO2”. The topic will help the better understanding and developing awareness of the role that plants have indiminishingtheamountofCO2 in the air. The project parts are: 1. Informing the students about CO2 emissions; 2. A drawing and poster exhibition in the city centre; 3. Field of activity – Outdoor orientation game; 4. Planting ornamental plants in the school yard and indoors Grupul țintă; elevii claselor a VI-a şi a VII-a de 12-14 ani, cca 40 elevi implicați, elevii, profesorii şi părinții copiilor; Beneficiar: întreaga comunitate locală; Parteneri: Inspectoratul Şcolar Judetean Mureş, ONG Focus Eco Center, Gimnaziul Dacia Târgu-Mureş, Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu” Scopul: dezvoltarea în rândul elevilor a priceperilor și deprinderilor în vederea formării unei gândiri și atitudini pozitive fată de mediu; conştientizarea relațiilor dintre om şi mediu, interdependența dintre calitatea aerului şi calitatea vieții. Implicarea elevilor, a cadrelor didactice, a comunității locale în diverse activități de protejarea mediului natural Obiective − Răspândirea cunoştiințelor privind starea actuală a mediului cu accent asupra încălzirii globale; − Realizarea contactelor între elevi din diferite şcoli europene prin rețeaua internet, având ca scop cooperarea şi atingerea țelurilor comune şi înțelegerea reciprocă; − Înțelegerea fenomenelor nedorite asupra mediului a excesului de CO2, formarea unor convingeri pentru conservarea mediului; – Consolidarea unui nou sistem de valori; 187
  • 186. Capitolul 2. Mai multe plante – mai puțin CO2 Etapele realizării 1.Programedeinformare a elevilor despre emisiile de CO2 – folosirea internetului, revistelor şi cărților pentru obținerea de informații legate de CO2; – prezentarea programului la elevii claselor a VI-a şi a VII-a – aplicarea chestionarului, conectare pe internet, introducerea datelor privind modul de deplasare la şcoală 2. Realizarea expoziției de desene şi afişe în centrul oraşului – scurte conversații cu comunitatea locală – un tur cu bicicleta prin centrul orașului. 3. Activitate pe teren – Joc de orientare în natură Locul desfăşurării: Parcul din cartierul Tudor Vladimirescu, Târgu-Mureş, zona magazinului Super Data: 06. mai, 2009, Durata: 2 ore, Organizare: grupe de câte 4 elevi Material didactic: − Mapă cu material auxiliar, determinator de plante − Clip bord cu fişă de lucru pentru fiecare grupă − Instrumente pentru observare, măsurare, mape şi cutii pentru colectare − Foarfecă, ață, lipici − Plicuri ce conțin descrierea exercițiilor, observațiilor − Harta, traseul efectuat Organizare, desfăşurare: 1. organizarea grupelor de elevi 2. fiecare grupă va alege un nume de plantă specifică zonei deluroase 3. despărțirea plicurilor, materialelor necesare şi explicarea modului de lucru 4. pe traseul marcat, grupele pornesc din 5 în 5 minute 5. rezolvarea sarcinilor, observațiilor, măsurătorilor, efectuarea colectării şi notarea pe fişa lor de lucru 6. aşteptarea grupelor la linia de sosire 7. evaluarea activității – pe teren – în sala de clasă 188
  • 187. Capitolul 2. Mai multe plante – mai puțin CO2 4. Reînprospătarea colțului viu – plantarea şi înmulțirea plantelor ornamentale în interiorul şi în curtea şcolii. Elevii au inițiat ideea de a avea fiecare grupă un trandafir propriu. Rezultate − am reușit să direcționăm modul de gândire asupra problemelor globale ale mediului care au devenit problemele întregii omeniri; − elevii au început să facă corelație între fapte şi consecințe; − pe elevi i-a interesat mai mult posibilitatea de a se conecta prin internet, de a ajunge la informații online; − a fost un prilej pentru a ne gândi mai în profunzime la problemele globale de conservare ale naturii. Propuneri − comunitatea locală, primăria şi organele abilitate să se implice în mod mai sever în problemele locale concrete de poluare a mediului, prin aplicarea de amenzi, în mod consecvent la cei care nu respectă natura; − să organizăm mai frecvent activități de acest gen. Fişă de observație pentru activitatea pe teren realizată în cadrulproiectului 1. În mapă găsiți desenele diferitelor specii de arbori. Căutați să le găsiți și identificați-le în jurul vostru. Pe care ați reuşit să-l identificați? Desenați locul acestuia pe harta primită! Anexa nr. 1 2. Alegeți o specie de copac, determinați vârsta şi estimați înălțimea înmetri. Pe hârtia milimetrică aşezați o frunză, desenați conturul şi faceți un calcul al numărului ostiolelor, ştiind că pe un mm2 există cca. 300 de ostiole. Anexa nr. 2 3. Alcătuiți din frunze de diferite nuanțe o scală de culori! 4. Căutați din mediu obiecte naturale cu următoarele caracteristici: ceva drept ceva cald ceva subțire ceva rece 189
  • 188. Capitolul 2. Mai multe plante – mai puțin CO2 ceva urât ceva colorat ceva interesant ceva colțuros ceva strâmb ceva țepos ceva frumos ceva moale 5. Căutați şi colectați diferite tipuri de fructe, din care să confecționați o marionetă! Expl. Anexa nr. 3 6. Povestiți de ce este trist copacul? Cum ați remedia situația? (imaginea este atașată Anexa nr. 4) Anexa nr 1. Anexa nr. 2 190
  • 189. Capitolul 2. Mai multe plante – mai puțin CO2 Anexa nr. 3 Anexa nr. 4 Adresedecontact Prof VULKAN Zita, prof. de biologie, gimnaziul Dacia și Liceul Pedagogic, Târgu-Mureș zvulkan@yahoo.com, tel. 0746 528 344 191
  • 190. Capitolul 2. Mai multe plante – mai puțin CO2 Emisii de CO2 pe total și pe țară Toate rezultatele România Gimnaziul Dacia Tabelul arată estimarea emisiilor CO2 datorate transportului și distanțele de transport pe baza datelor încărcate de școli. Toate Gimnaziul Rezumat al rezultatelor România școlile Dacia Intensitatea emisiilor (g/km) 85.9 65.7 41.7 Nr. raportorilor 58151 7071 41 Distanța medie la școală (km) 4.7 5.5 1.3 CO2 emis pentru distanțe raportate ca fiind 23618.7 2574.9 2.3 parcurse în grup (kg) CO2 pe raportor pe an (190 zile, kg) 154 138 21 Comparație dintre elevi și personalul școlii Figura arată estimativ intensitatea emisiilor CO2 și estimativ cantitatea CO2 emis pe an pe persoană la deplasarea de acasă la școală de elevi și de personal. Intensitatea emisiilor de CO2 pe raportor g/km kg CO2 (190 zile, kg) Toate școlile 83 Elevi (56492) 141 Personal al 116 (1659) 593 școlii Romania 65 Elevi (6698) 137 Personal al 82 (373) 155 școlii Gimnaziul Dacia 43 Elevi (40) 22 Personal al 0 (1) 0 școlii 18 noiembrie 2009 www.co2nnect.org 192
  • 191. Să ajutăm lumea verde să rămână verde Profesor coordonator: Daciana Irimieş; Institutori: Lidia Culcuş, Mărginean Lenke, Adelina Stieger Şcoala „Ioan Opriş” Turda, Județul Cluj.
  • 192. Capitolul 2. Să ajutăm lumea verde să rămână verde Abstract „Întotdeauna pădurea a întins omului ramura de măslin, dar acesta, spre nefericirea sa, n-a ştiut să o primească şi să o păstreze. Şi întotdeauna, pedeapsa a fost amară.” Prof. Marin Drăcea CampaniaCO2nnect, pentru noi, a fost un punct de plecare pentru diversele activități legate de protejarea mediului. Prin rândurile următoare încercăm să vă aducem pe voi, cititorii, mai aproape de „ramura de măslin”. The forest has always given man the olive branch, but he, to his unhappiness, didn’t know how to get it and keep it. The punishment has always been bitter.” Marin Drăcea The campaign CO2nnect has always been a starting point for the diversity of activities concerning the protection of the environment. By the following we are trying to bring you, the readers, closer to “the olive branch”. Şcoala „Ioan Opriş” este situată în Turda, cartierul Oprişani – Micro II, într-o zonă cu populație şcolară mare. Chiar dacă vârsta şcolii nu se numără în secole, ci în decenii, ea a câştigat prin munca neobosită a dascălilor săi şi prin împlinirile în timp ale elevilor, un loc distinct în lumea şcolii turdene. În iunie 1993, Şcoala nr. 8 s-a înscris în procesul general de redobândire a identității şcolii româneşti, schimbându-şi denumirea în Şcoala „Ioan Opriş” – după numele preotului şi eroului local. 1998-1999 – se înființează cabinetul de informatică, cu 14 calculatoare conectate la internet; 1998-1999 – şcoala devine unitate reprezentativă a învățământului românesc; 1999-2000 – introducerea rețelei de internet şi îmbogățirea bazei materiale la laboratorul de informatică; 2005-2006 – se înființează programul de semiinternat; se înființează cabinetul de informatică cu 10 calculatoare, în sistem AeL; se înființează cabinetul de consiliere psihopedagogică; participarea la proiectul Comenius „Sportul mijloc de integrare”; 2008-2009 – participarea la proiectul CO2nnect, E-twinning, Thinkquest. Se înființează laboratorul TIC; se reamenajează laboratorul de fizică, chimie şi biologie; 2009 – certificarea şcolii ca Şcoală Europeană; – se reamenajează cabinetul de istorie; Grup țintă pentru proiect: elevii claselor I-VIII, elevi între 7-15 ani 194
  • 193. Capitolul 2. Să ajutăm lumea verde să rămână verde – cadre didactice; – părinți; – comunitatea locală; Colaboratori: Primăria Municipiului Turda, școlile generale din municipiul Turda, Grădinița „Prichindelul Isteț”, Compania Apelor Române Descriereaproiectului Scop: Să formăm la elevi competențe necesare pentru a face față provocărilor dezvoltării durabile, inclusiv schimbărilor climatice. Obiective: Învestigarea emisiilor de CO2 în timpul unei deplasări de acasă la școală, completarea formularelor campaniei; Încurajarea muncii în echipă şi a colaborării dintre elevi şi cadre didactice; Dezvoltarea competențelor de utilizare a calculatorului în particular pentru obținerea de informații prin internet, comunicarea cu alte școli. Momenteimportante: – Prezentarea de către coordonatorii proiectului a scopului şi obiectivelor acestuia; – Alegerea unui comitet de monitorizare a proiectului; – Stabilirea activităților pe durata proiectului, de către coordonatoarea proiectului şi întocmirea unui calendar orientativ al activităților; – Popularizarea proiectului la nivel de şcoală, familie, comunitate; – Stabilirea locului de desfăşurare al activităților din proiect; – Stabilirea modalităților de evaluare a activităților proiectului; – Colectarea datelor despre distanța parcursă zilnic de la locuință la şcoală, modalități de transport şi introducera în baza de date oferită de campanie. – Completarea unui scurt chestionar on-line despre climă şi transport, utilizând datele colectate. Inițiative ale elevilor Activitățile propuse au avut ca punct de pornire sugestii şi propuneri ale elevilor. – Elevii au fost interesați de emisiile de CO2 pe distanța parcursă de ei până la şcoală în comparație cu elevi din alte şcoli; – În urma evaluării rezultatelor chestionarelor aplicate în Campania CO2nnect, elevii au propus acțiuni de protajare a mediului la nivel de 19
  • 194. Capitolul 2. Să ajutăm lumea verde să rămână verde municipiu. În acest an, acțiunea s-a numit „Să ajutăm lumea verde să rămână verde” – acțiune concretizată prin colectare de deşeuri de hârtie şi PET-uri; – Elevii au propus realizarea şi distribuirea de fluturaşi, afişe, postere pentru protejarea mediului, în vederea creşterii responsabilității față de generațiile viitoare, prin utilizarea unui transport cât mai puțin poluant; În continuarea Campaniei CO2nnect, în școală s-au inițiat activități educative și cu alte teme, decât riguros cele ale campaniei, astfel; – Preocuparea permanentă a cadrelor didactice a fost aceea de a le insufla elevilor un comportament adecvat, de aceea în drumețiile organizate elevii au dat dovadă de inițiativă, ei au făcut curățenie în zona Băilor Sărate Turda; – Pentru a îmbina utilul cu plăcutul, elevii claselor I-IV au avut inițiativa de a organiza o expoziție de jucării confecționate din materiale reciclabile, iar elevii claselor V-VIII au organizat o Paradă ECO cu ținute vestimentare din materiale refolosibile. Implicarea comunității locale Proiectul a avut sprijinul comunității locale, începând de la părinți până la autorități. Primăria Municipiului Turda a fost colaboratorul principal în acțiunea de colectare a deşeurilor de hârtie şi PET-uri, prin asigurarea transportului deşeurilor la centrele de colectare. Compania Apelor Române Turda a dat răspuns întrebărilor elevilor care au realizat activitatea experimentală „Influența unor poluanți asupra intensității fotosintezei la plantele acvatice”. Părinții au răspuns pozitiv inițiativelor elevilor şi cadrelor didactice sprijinindu-i în toate activitățile desfăşurate. Derulareaproiectului Completarea chestionarelor on-line Data: luna martie, 2009 Locul de desfăşurare: cabinetul de informatică Descrierepescurt: – în cadrul activității, au fost implicati un număr de 308 elevi din clasele V-VIII; – completarea chestionarelor s-a realizat on-line; – tabelul arată estimarea emisiilor CO2 datorate transportului şi distanțele de transport pe baza datelor încărcate de școli: 196
  • 195. Capitolul 2. Să ajutăm lumea verde să rămână verde Rezumat al rezultatelor Toate școlile România „Ioan Opriş” School Intensitatea emisiilor (g/km) 86.4 66 44.7 Nr. raportorilor 7132 6798 309 Distanța medie la școală (km) 4.7 5.5 1.1 CO2 emis pentru distanțe raportate ca 23160.5 2472.6 14.8 fiind parcurse în grup (kg) CO2 pe raportor pe an (190 zile, kg) 14 138 18 Rezultatele chestionarului prima parte: Mă ingrijorează faptul că, transportul contribuie la schimbări climatice. 1 (dezacord total) 10% (30) 2 3% (10) 3 18% (57) 4 12% (38) 5 (acord total) 39% (119) N/A 18% (55) Pot decide cum să ajung la școală 1 (dezacord total) 6% (17) 2 2% (6) 3 8% (25) 4 11% (33) 5 (acord total) 68% (209) N/A 6% (19) Școala și administrația locală trebuie să facă mai mult pentru a asigura ca deplasarea mea la școală să afecteze mai puțin clima. 1 (dezacord total) 17% (51) 2 4% (13) 3 15% (45) 4 11% (33) 5 (acord total) 34% (106) N/A 20% (61) Mă simt în siguranță în drum spre școală. 1 (dezacord total) 14% (44) 2 8% (24) 3 12% (38) 4 13% (40) 5 (acord total) 46% (143) N/A 197
  • 196. Capitolul 2. Să ajutăm lumea verde să rămână verde Ce au învățat elevii Încă de la primele chestionare completate, elevii au cerut lămuri în legătură cu interpretarea chestinarelor şi despre modalitatea de calcul a emisiilor de CO2. În cadrul orelor de opțional din aria Educație Tehnologică şi Fizică, elevii au luat contactul cu tabelele care estimau emisiile CO2 datorate transportului în drum spre şcoală. Elevii au fost plăcut impresionați de ierarhiile care apăreau pe site şi pe care le puteau face cunoscute prietenilor, familiei, accesând chiar de acasă site-ul. În urma discuțiilor pe baza rezultatelor chestionarelor, elevii au conştientizat faptul că transportul contribuie la modificările climatice şi folosirea transportului în comun în drum spre şcoală ar putea fi o modalitate de reducere a emisilor de CO2. Legătura cu Curriculum-ul Național al activităților desfășurate în cadrul campaniei în cadrul proiectului, au fost implicați profesori de diferite discipline cum ar fi: fizică, chimie, educatie tehnologică, biologie care au explicat elevilor influența transportului asupra schimbărilor climatice. Ce consideră elevii, nou în acest proiect Completarea chestionarelor on-line a fost o noutate pentru elevi, mulți dintre ei fiind curioşi de modul de transmitere, interpretare şi evaluare a datelor. Acțiunile nu au fost impuse, elevii putând să opteze pentru diferite activități legate de protejarea mediului. Au putut fi implicați un număr mare de elevi şi cadre didactice. Ce au realizat elevii, ce a însemnat pentru ei acest proiect În cadrul activităților desfăşurate, elevii au completat chestionare, au vizualizat rapoartele date pe site, au discutat despre emisiile de CO2. Din dorința de a face ceva util pentru protejarea mediului, au organizat şi activități în care au colectat materiale refolosibile, au confecționat jucării şi vestimentații, au curățat zone turistice şi au desfăşurat activități de cercetare legate de influența factorilor poluanți asupra mediului. 198
  • 197. Capitolul 2. Să ajutăm lumea verde să rămână verde Dificultăți Considerăm că o mai mare popularizare a campaniei ar fi implicat un număr mai mare de şcoli şi ar fi condus la o mai bună colaborare între participanți pentru schimburi de idei. Propunem derularea în continuare a proiectului. Adresadecontact Daciana IRIMIEȘ, profesor fizică, Școala „Ioan Opriș” Turda, e-mail: daciiri@yahoo.com 199
  • 198. Transportul rutier şi emisiile de dioxid de carbon Profesor coordonator: Ing. Silvia Corina Turean Proiect realizat de clasa a XI-a A Grupul Şcolar de Chimie Ind. „Terapia”, Cluj-Napoca
  • 199. Capitolul 2. Transportul rutier şi emisiile de dioxid de carbon Abstract Acest proiect cuprinde rezultatele unei activității de monitorizare a traficului rutier şi de cercetare a impactului emisiilor gazelor de eşapament asupra mediului; investigație realizată de autorii proiectului, elevi şi cadre didactice de la Grupul Şcolar de Chimie Industrială „Terapia” în municipiul Cluj-Napoca. Proiectul este însoțit de grafice şi imagini relevante pentru rezultatele monitorizării şi pentru activitățile educative desfăşurate. This project includes the results of road traffic monitoring and of the research activities on exhaust emissions on the environment, the investigation was conducted by the authors of the project, pupils and teachers from the School of the Industrial Chemistry group “Therapia” in Cluj-Napoca. The project is accompanied by graphics and images relevant of the results of monitoring and educational activities conducted. Grupul țintă îl constituie elevii şi cadrele didactice din şcoala noastră, părinții, prietenii şi vecinii de domiciliu ai elevilor (comunitatea locală). Proiectul s-a desfăşurat în laboratoarele de tehnologie chimică ale Grupului Şcolar de Chimie Industrială „Terapia”, la S.C. Willy CO S.A. şi pe teren, în diferite puncte din centrul oraşului şi din cartiere, acolo unde s-a făcut monitorizarea traficului rutier. Scopulproiectului este de a conştientiza elevii asupra efectelor la care poate duce poluarea atmosferei cu dioxid de carbon şi de a găsi soluții pentru reducerea nivelului poluării şi, implicit, pentru reducerea traficului rutier.Pentru a atinge scopul urmărit, au fost propuse următoarele Obiective: – Analiza impactului dioxidului de carbon din gazele de eşapament asupra mediului şi asupra organismului; –Monitorizarea concomitentă a traficului rutier în diferite locații din municipiul Cluj-Napoca şi identificarea unor măsuri pentru reducerea traficului rutier; – Determinarea concentrației de CO2 din gazele de eşapament, cu ajutorul analizorului de gaze, pentru diferite tipuri de autovehicule. 201
  • 200. Capitolul 2. Transportul rutier şi emisiile de dioxid de carbon Activități şi acțiuni ale elevilor Elevii clasei a XI-a A, profilul protecția mediului, de la Grupul Şcolar de Chimie industrială „Terapia”, sub îndrumarea doamnei profesoare Turean Silvia, au făcut un studiu în vederea determinării contribuției la emisia de CO a traficului rutier într-o oră de vârf în principalele intersecții ale municipiului Cluj-Napoca, România. Astfel, în data de 17 iunie, 2009, a fost monitorizat traficul rutier între orele 14°°-15°° în următoarele locații din Cluj-Napoca: • Intersecția de la Gară • Intersecția Centru • Sensul giratoriu Mărăşti • Sensul giratoriu Mănăştur • Sensul giratoriu Zorilor Pentru a urmări operațiunea de determinare a concentrației de CO din gazele de eşapament, cu ajutorul analizorului de gaze, elevii clasei a XI-a A, au efectuat în data de 10.06.2009 o vizită la S.C. Willy CO S.A., unde domnul inginer Herman le-a prezentat modul de determinare. În urma studiului efectuat în data de 17 iunie 2009, în cele cinci intersecții din municipiul Cluj-Napoca, cu privire la monitorizarea traficului rutier, elevii au obținut următoarele rezultate: Pe locații rezultatele studiului se observă din graficul următor: 202
  • 201. Capitolul 2. Transportul rutier şi emisiile de dioxid de carbon În urma efectuării studiului, elevii au aflat că –Traficul urban generează 40% din emisiile de dioxid de carbon şi 70% din celelalte emisii poluante. –Emisiile de poluanți ai autovehiculelor prezintă două mari particularități: în primul rând eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentrații ridicate la înălțimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mică şi mare capacitate de difuziune în atmosferă. În al doilea rând, emisiile se fac pe întreaga suprafață a localității, diferențele de concentrații depinzând de intensitatea traficului şi posibilitățile de ventilație a străzii. Volumul, natura, şi concentrația poluanților emişi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului şi de condițiile tehnice de funcționare. Printre aceste substanțe poluante sunt: particulele în suspensie, CO, CO2, NOx, SO2, NH3 , plumbul, hidrocarburile poliaromatice, compuşii organici volatili (benzenul), azbestul, metanul şi altele, substanțe care au efecte negative asupra sănătății şi asupra mediului. –Folosirea autoturismelor personale a crescut mult în detrimentul utilizării transportului public. Sunt necesare programe de încurajare a transportului public, în special a vehiculelor nepoluante (tramvaiele şi troleibuzele), pentru a deveni mai accesibil şi mai atrăgător decât mijloacele de transport individual. –Prețurile continuă să favorizeze folosirea autovehiculelor personale în locul transportului public. Costul total al transportului cu automobilul, care acoperă atât achiziția, cât şi costurile de menținere şi operaționale, a rămas stabil, în timp ce costurile pentru alte mijloace de transport au crescut. Acest lucru implică şi reducerea capacității de mişcare pentru persoanele care nu au acces la un automobil. –În vederea reducerii poluării, autovehiculele grele, în special cele de transport marfă, ar trebui direcționate pe străzile periferice şi pe viitoarea centură ocolitoare a municipiului aflată în construcție. –Se impune necesitatea unui program susținut de inspecții tehnice periodice şi verificări efectuate în trafic, de către reprezentanții Poliției Rutiere şi a Registrului Auto Român, pentru controlarea etanşeității evacuării gazelor arse, şi sacționarea drastică a celor care depăşesc limitele admise. 203
  • 202. Capitolul 2. Transportul rutier şi emisiile de dioxid de carbon În urma vizitei la S.C. Willy CO S.A., elevii au aflat că pentru autovehiculele EURO 2, concentrația de CO la ralantiul motorului nu trebuie să depăşească 0,% din volumul de gaze arse, iar pentru autovehiculele echipate, cu EURO 3 şi 4 procentul nu trebuie să depăşească 0,3%. În regim de accelerație a motorului la cel puțin 2000 de rotații pe minut, pentru autovehiculele cu EURO 2, conținutul de CO nu trebuie să depășească 0,3 % din volumul de gaze arse, iar pentru autovehiculele cu EURO 3 şi 4 procentul nu trebuie să fie mai mare de 0,2 %. Pentru autovehiculele destinate transportului public de persoane şi pentru cele de marfă, cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,t, emisiile poluante nu trebuie să depăşească limitele corespunzătoare treptei EURO 4, începând de la 1 ianuarie 2007. Au aflat despre ce înseamnă conceptul de transport durabil, acel sistem complex care să satisfacă necesitatea de mobilitate a generațiilor actuale, fără a deteriora factorii de mediu şi sănătatea şi care să eficientizeze consumurile energetice, astfel încât să fie posibilă satisfacerea necesității de mobilitate a generațiilor viitoare. Obiectivul general al politicii europene de transport este stabilirea unui echilibru între dezvoltarea economică pe de o parte şi cerințele de calitate şi siguranță ale societății pe de cealaltă parte, pentru a dezvolta un sistem de transport modern, durabil cât mai puțin poluant. S-au formulat măsurile specifice dezvoltării unui sistem de transport durabil în marile oraşe : •introducerea unor taxe pe carburanți, parcare, impozite anuale pentru deținerea unor autovehicule etc; •interzicerea traficului auto în anumite zone istorice sau centrale; •dezvoltarea unor rețele infrastructurale pentru ciclişti şi pietoni; •încurajarea transportului public şi delimitarea utilizării anumitor trasee; •proiectarea unor automobile nepoluante; •realizarea maşinilor electrice care merg cu baterii şi a maşinile alimentate cu celule solare; •constrângerea scoaterii din uz a autovehiculelor vechi; 204
  • 203. Capitolul 2. Transportul rutier şi emisiile de dioxid de carbon •constrângerea întreținerii periodice a vehiculelor; •limitarea vitezelor; •încurajarea amenajării unor spații de parcare (parcaje etajate); •folosirea unor carburanți nepoluanți (biocarburanți); •pentru a filtra agenții poluanți dăunători, folosirea pe scară largă a convertizoarelor catalitice, în acest caz fiind necesară benzina uşoară. Căutarea de câtre specialişti a unor soluții potrivite continuă. Însă şi noi putem contribui într-o măsură importantă la combaterea poluării. Au formulat câteva sugestii în acest sens: – Mergeți pe jos sau cu bicicleta ori de cate ori este posibil! – Folosiți în comun un parc de maşini! – Întrețineți-vă şi mergeți regulat cu maşina la reparat! – Căutați si folosiți un combustibil mai puțin poluant! – Evitați călătoriile inutile! – Conduceți cu viteze mai mici, dar constante! – Folosiți transportul în comun, ori de câte ori este posibil şi accesibil! –Opriți motorul, nelăsându-l să meargă în gol, indiferent de durata staționării! Rezultatele studiului efectuat de elevii clasei a XI-a au fost prezentate colegilor din clasele paralele şi colegilor mai mici în cadrul activităților „Zilele Şcolii”, şi afișate la panoul ,,Monitorul de Mediu” în vederea popularizării activităților efectuate şi a măsurilor care se impun. Cu această ocazie, elevii care s-au implicat în realizarea acestui proiect au adus mulțumiri reprezentanților: primăriei, poliției rutiere, reprezentanților de la garda de mediu şi celor de la S.C. Willy CO S.A, pentru susținerea lor şi ajutorul dat. Prin activitățile CO2nnect s-a realizat şi Legătura cu Curriculum-ul Național aplicând în practică noțiunile însuşite la disciplinele: Poluarea şi protecția mediului, Educație ecologică, Conservarea biodiversității, Igiena şi protecția muncii în domeniul protecției mediului, Managementul calității în domeniul protecției mediului, Supravegherea şi controlul calității aerului, Supravegherea şi controlul calității mediului în ecosistemele antropizate şi altele. 205
  • 204. Capitolul 2. Transportul rutier şi emisiile de dioxid de carbon A avut loc întâlnirea elevilor de la protecția mediului, clasa a XII-a, cu invitați de la Agenția de Protecție a Mediului Cluj şi Inspectoratul de Protecție a Mediului Cluj, pe tema monitorizării factorilor poluanți ai aerului în Cluj-Napoca şi pe tema legislației de mediu. Înscrierea în Proiectul Co2nnect, care a oferit elevilor oportunitatea de a compara şi discuta despre emisiile de CO2, de a-şi face cunoscute acțiunile, de a impărtăşi opinii şi soluții, de a simți că, împreună, se poate schimba ceva în atitudinea şi conduita tinerilor din toată lumea față de mediu. Planuri de viitor Ne propunem să continuăm acțiunile de monitorizare deja începute, să participăm şi la alte activități şi proiecte cu teme referitoare la protecția mediului. Vom continua monitorizarea interdisciplinară a factorilor de mediu în Cluj-Napoca, orientându-ne atenția spre cercetarea aerului şi solului, respectiv, poluării sonore şi consecințelor acestora asupra mediului. În anul şcolar 2009-2010, fiind în clasa a XII-a, elevii participanți la acest proiect îşi propun să aplice în practică noțiunile studiate la disciplina Gestionarea deşeurilor şi să participle ca voluntari de mediu la un program de popularizare a necesității colectării selective a deşeurilor, bazându-se şi pe implicarea comunitățior locale Primăria, Garda de Mediu. Dificultăți întâmpinate –lipsa fondurilor materiale pentru desfăşurarea activităților practice; –refuzul reprezentanților diverselor societăți pentru sponsorizarea activităților şi premierea elevilor implicați în proiect; –timpul limitat al elevilor, ținând cont că toate activitățile s-au desfăsurat în afara programului şcolar, program supraîncărcat, luând din timpul liber al elevilor; –activitățile au avut un caracter benevol, însă nu toți elevii au conştientizat necesitatea şi importanța implicării lor în acest proiect. 206
  • 205. Capitolul 2. Transportul rutier şi emisiile de dioxid de carbon Ce a însemnat pentru elevi acest proiect (din mărturisirile elevilor): –,,mijlocul prin care am aplicat în practică noțiunile teoretice însuşite la orele de curs” –„prin implicarea în acest proiect, am conştientizat impactul gazelor de eşapament asupra mediului şi necesitatea reducerii traficului rutier” –„în urma implicării în acest proiect, am luat hotărârea de a urma o facultate de profil şi de a deveni inspector de mediu” –„hotărârea de a deveni voluntar de mediu” –„în urma participării la acest proiect, pornesc mai devreme la şcoală şi evit pe cât posibil traficul rutier” –„este singurul lucru pe care l-am făcut dezinteresat pentru mine şi pentru cei din jur; am avut sentimentul că am făcut un mic studiu pentru comunitate” –„m-am simțit important, fiindcă făceam ceva pentru prezent şi pentru viitor, ceva la care nu s-au gândit părinții şi bunicii noştri” –„proiectul mi-a trezit interesul pentru combustibilii nepoluanți şi sursele de energie alternative; mi-ar plăcea să lucrez într-un institut de cercetare, să proiectez un autovehicul care să folosească aceste surse de energie şi care să revoluționeze întreg traficul rutier” Adresadecontact Ing. Silvia Corina TUREAN e-mail: siatur@yahoo.com Grupul Şcolar de Chimie Ind. „Terapia” Cluj-Napoca 207
  • 206. Capitolul 2. Transportul rutier şi emisiile de dioxid de carbon Emisii de CO2 pe total și pe țară Toate rezultatele România Grupul Şcolar de Chimie Industriala Terapia Tabelul arată estimarea emisiilor CO2 datorate transportului și distanțele de transport pe baza datelor încărcate de școli. Toate Grupul Scolar de Chimie Rezumat al rezultatelor România școlile Industriala Terapia Intensitatea emisiilor (g/km) 85.9 65.8 68.2 Nr. raportorilor 58066 6986 314 Distanța medie la școală (km) 4.7 5.6 9.2 CO2 emis pentru distanțe raportate 23618.1 2574.3 196.9 ca fiind parcurse în grup (kg) CO2 pe raportor pe an (190 zile, kg) 155 140 238 Comparație dintre elevi și personalul școlii Figura arată estimativ intensitatea emisiilor CO2 și estimativ cantitatea CO2 emis pe an pe persoană la deplasarea de acasă la școală de elevi și de personal. Intensitatea emisiilor de CO2 pe raportor g/km kg CO2 (190 zile, kg) Toate școlile 83 Elevi (56408) 142 Personal al 116 (1658) 593 școlii România 65 Elevi (6614) 139 Personal al 82 (372) 155 școlii Grupul Şcolar de Chimie Industrială Terapia 68 Elevi (291) 242 Personal al 65 (23) 185 școlii 18 noiembrie 2009 www.co2nnect.org 208
  • 207. Mai puţin CO2 – mai mult aer curat Coordonatori de proiect: Institutor: Peres Ágota-Zita Învățător: Andone Olivia-Maria, Institutor: Veres Emese Institutor: Nagy Ferenc, Profesor: Loghin-Rad Noémi Bibliotecar: Molinari Delia Școala Generală Batoș-Structura Goreni, jud. Mureş
  • 208. Capitolul 2. Mai puțin Co2 – mai mult aer curat Abstract Proiectul nostru educațional este un prilej de aducere în atenția elevilor și a comunității locale a problemelor legate de emisiile de CO2, precum și de modificările climatice provocate de acestea. Prin acțiunile derulate, copilul devine „agent al schimbării”, va constitui un factor de modificare a atitudinilor, comportamentelor adulților. Întreaga comunitate este sensibilizată şi acționează pentru reducerea transportului în exces şi folosirea mijloacelor detransportnepoluante. Our project is an opportunity to make pupils and the local community aware of the problems connected to CO2 emission as well as of the climate changes resulting from it. Through the activities performed the child becomes an ”agent of change” it will become a factor in the change of attitude and behaviour of the adults. All the community is sensitized and will do something to reduce excessive transportation and to use non-polluting means of transportation. Grupul țintă face parte dintr-o şcoală din mediul rural: Şcoala Generală Batoş – Structura Goreni. Ea se află la o distanță de 45 km de municipiul Târgu-Mureş. Preocupările noastre extracurriculare, de la începutul anului şcolar 2008-2009, au fost incluse în proiectul educațional „SĂ DĂRUIM UN STROP DE BUCURIE ÎN INIMILE TUTUROR!”. Pe parcursul derulării proiectului, ne-am alăturat campaniei CO2nnect, participând la inițiativa „MAI PUŢIN CO2 – MAI MULT AER CURAT”. Participanții sunt cei 31 de preşcolari şi şcolari, cu vârste cuprinse între 3 şi 10 ani, de la grupa combinată Grădinița Goreni, elevii de la clasele simultane-secția română şi maghiară-Şcoala Goreni, în colaborare cu elevii de la clasele simultane ale Şcolii Batoş. Copiii de vârsta celor cu care lucrăm pot fi educați cel mai bine, împreună cu părinții lor. Astfel, am organizat activități culturale atractive, pentru a se obișnui să colaboreze cu noi, „dăruind un strop de bucurie în inimile tuturor”. Din acest motiv, activitățile noastre par a nu fi direct în temă, par a fi departe de tema transporturilor și schimbărilor climatice. Vă asigurăm că, în condițiile specifice mediului rural, putem să atragem părinții copiilor, deci și pe copiii pe care-i educăm, să ne asculte ideile legate de transport și climă, organizând în primul rând activități culturale atractive. Scopul nostru a fost educarea copiilor și a comunității locale pentru păstrarea unui mediu mai curat și mai sănătos, prin reducerea emisiilor de CO2, în vederea conservării naturii, pentru generațiile următoare. 210
  • 209. Capitolul 2. Mai puțin Co2 – mai mult aer curat Obiective • Dezvoltarea conștiinței și a responsabilității față de mediu și de problemele acestuia şi prin reducerea deplasărilor excesive cu mijloace de transport; • Folosirea informațiilor dobândite la orele de cunoaștere a mediului în acțiuni concrete de reducere a poluării; • Formarea unor deprinderi de conservare a naturii prin adoptarea unui comportament civic adecvat; • Cultivarea dorinței de a se implica emotiv și activ, colaborând cu alții pentru rezolvarea problemelor de mediu; • Inițierea și integrarea în echipe de lucru ce „rezolvă probleme de mediu” specifice vârstei între 3 și 10 ani. Activități în cadrul Campaniei CO2nnect Studiind site-ul CO2nnect, am ajuns la concluzia că fiecare dintre noi este responsabil pentru mediul în care trăieşte. Pornind de la această idee, am discutat cu copiii, la nivelul lor de înțelegere al temei și i-am îndemnat să realizeze afişe. Prin aceste lucrări, am dorit să atragem atenția celor din jur că Pământul suferă din cauza nepăsării noastre față de emisiile de CO2. Am adunat cele mai bune lucrări, ne-am deplasat cu elevii la Târgu-Mureş şi le-am expus în centrul municipiului, cu ocazia evenimentului din 22 Martie organizat pentru școli. Prin această acțiune, am demonstrat cât de important poate fi ca, de la cea mai fragedă vârstă, să dezvoltăm un simț al răspunderii pentru mediul apropiat. Am încărcat fotografii despre activitățile noastre pe site-ul CO2nnect și am participat la concursul internațional al proiectelor. Descrierea activităților Cu aceste programe am antrenat părinții și locuitorii satului în activități în contextul mediului și am putut face astfel legătura să putem discuta cu sătenii despre emisiile de CO2 și transport. „Mărțișoare pentru toți” După reactualizarea cunoștințelor despre mediu și problemele actuale, prin vizionarea unor documentare și lecturări de articole de specialitate, am sensibilizat participanții. Scopul nostru principal a fost conştientizarea faptului că putem refolosi 211
  • 210. Capitolul 2. Mai puțin Co2 – mai mult aer curat obiectele, materialele, ambalajele, resturile pe care alții le aruncă. Astfel, am adunat buchete de flori artificiale, ambalaje de cadouri, coperți de caiete şi resturi de materiale textile, din care am confecționat mărțişoare inedite, unicate. Am demonstrat că şi din „nimic” se poate crea „ceva”. Cu puțină fantezie şi simț estetic, am reuşit să dăm o altă valoare acestor obiecte. „Am întâmpinat primăvara cu o expoziție de mărțișoare confecționate de mânuțele copiilor, din diferite materiale pe care mulți nu le mai folosesc şi le aruncă peste tot. Lucrările noastre au fost foarte frumoase și multă lume s-a minunat de ele.” Demeter Andreea, clasa a II-a Domnul primar ne-a dat drept exemplu în toată comuna, deoarece, de atunci s-a diminuat cantitatea deşeurilor şi astfel, s-aredus numărul de transporturi ale gunoiului menajer în localitate. „Apă mai curată pentru sănătatea noastră ” Tema aceasta ne-a ajutat să înțelegem cât de important este să avem grijă de curățenia apelor şi a împrejurimilor râurilor, lacurilor. Prin experimente simple, am comparat calitatea apei din pârâul de lângă şcoală, cu cel al Luțului. Am gustat apă din diferite fântâni din sat şi de la izvorul din deal. Am demonstrat că izvoarele din localitate au apă potabilă care poate fi consumată, în locul celei de la magazin care trebuie transportată de la mare distanță și implică emisie de CO2. Toate cunoştințele dobândite în această perioadă le-am valorificat în cadrul concursului „Apă mai curată pentru sănătatea noastră”. Am ajutat sătenii să curețe malul pârâului de lângă şcoală. Prin aceste acțiuni am învățat că trebuie să prețuim şi să îngrijim resursele naturale de apă. „Precum a înviat Hristos, a înviat și natura” Continuând ideea refolosirii resturilor de hârtie, textile, precum şi a unor deşeuri din plastic, am organizat un târg de ornamente pentru Paști după modele elaborate de copii. Participanții la târg şi-au dat seama cum se pot refolosi materialele, fără a le mai cumpăra, deci fără a mai fi nevoie de fabricarea lor, prin care se face economie la consum de energie, transport etc. Toate acestea ne-au înveselit, întrucât am simțit că şi sufletele nostre reînvie împreună cu natura. „Planeta vieții – Pământul” „Pământul este darnic cu noi. El ne oferă de toate. Noi trebuie doar să avem grijă de el.” Feier Cosmin, clasa a II-a Am admirat natura reînviată printr-o drumeție pe câmpul plin de flori. 212
  • 211. Capitolul 2. Mai puțin Co2 – mai mult aer curat Ne-am jucat în iarbă, ne-am bucurat de razele soarelui, am învățat să avem grijă de plantele din jurul nostru. Ziua a fost încoronată cu vizitarea Eurofermei de bovine de la Goreni. La această fermă, animalele trăiesc într-un mediu pur natural, departe de poluările din oraş. Aici se produce laptele ecologic care se vinde la cele mai mari piețe din Târgu-Mureş. Copiii au înțeles că omul, prin munca sa, poate construi un viitor mai sănătos pentru sine. „Drag mi-e cuibul părintesc, unde-mi place să trăiesc!” Am organizat o masă rotundă cu părinții cu ocazia aniversării Zilei Familiei, unde am evidențiat familiile de gospodari din localitate, am prezentat unele obiceiuri specifice zonei. Tot atunci am organizat un concurs de rețete și mâncăruri tradiționale locale, din ingrediente pur naturale cu titlul: „Mâncare, ca la mama acasă”. Cu această ocazie, am elaborat o bază de date ale familiilor de gospodari, pentru a evidenția importanța bio-agriculturii în viața de zi cu zi a satului. „Într-o zi de duminică, cu autobuzul școlii plin de copii și părinți am pornit spre Gurghiu. Am vizitat rezervația naturală Mociar, muzeul de vânătoare, parcul dendrologic și cetatea de la Gurghiu, parcurgând traseul pe jos. La întoarcere, ne-am oprit pe platoul unde se organizează Târgul Fetelor. Acolo ne-am distrat bine: ne-am jucat cu mingea, am mâncat cu mare poftă în aer curat. Soarele a ținut cu noi toată ziua.” Gheorghiță  Sebastian, 4 ani, Cîmpean Marius, 4 ani, Berecki Bianca, clasa II-a „Împreună pentru o viață sănătoasă” La finalul proiectului, am organizat o masă rotundă la Căminul Cultural, unde au fost prezenți copii, părinți, reprezentanți ai comunității locale şi a celor mai importante instituții din comună. S-au evaluat rezultatele obținute şi s-au înmânat diplome de participare. Rezultate Elevii noştri au învățat că, prin atragerea mai multor colaboratori, se ajunge la rezultate mai bune, iar mesajele celori mici au ecou mai puternic în schimbarea atitudinilor. Am constatat că părinții se implică mai mult şi au inițiativă în activități de acest gen și astfel se creează legătura necesară cu ei, prin care îi putem mobiliza și atunci când este vorba despre mediu. Perioada de derulare a proiectului a fost destul de scurtă, dar, considerăm 213
  • 212. Capitolul 2. Mai puțin Co2 – mai mult aer curat că am obținut rezultate semnificative. Prin demersul nostru, am reuşit să sensibilizăm copiii preşcolari, elevii, părinții, întreaga comunitate, inclusiv pe reprezentanții principalelor instituții din comună. Ideea de a trăi sănătos şi a reduce poluarea a dat roade şi în mediul rural, deşi aici nu se întâlnesc probleme grave de acest gen: Mai nou, am observat destul de frecvent că oamenii renunță la maşina proprie pentru deplasări scurte. Adeseori, am constatat că oamenii au învățat să selecteze deşeurile, refolosind o parte din ele. Spre uimirea noastră, părinții copiilor implicați în proiect au venit cu ideea de a continua aceste activități, la care să fie şi ei participanți direcți. Considerăm că, ceea ce ne-am propus la începutul proiectului, am reușit să realizăm în totalitate. Mulțumim tuturor celor care cu bună intenție, ne-au sprijinit pe tot parcursul derulării acestui program, în special reprenzentanților primăriei. Propuneri Datorită rezultatelor pe care le-am obținut pe parcursul derulării acestui proiect, dorim să continuăm colaborarea cu toți cei impicați în campania CO2nnect în vederea organizării altor activități asemănătoare. Propunem ca aceste acțiuni să fie extinse şi la nivelul claselor gimnaziale din şcoala noastră. Adresedecontact PERES Agota-Zita, Institutor, e-mail: peresagota@yahoo.com, 545300 Reghin, Str. Iernuteni 49, jud.Mureş Olivia-Maria ANDONE, Învățător, e-mail: scoalagoreni@yahoo.com, 547087 Goreni, str. Principală 83, jud. Mureş, NAGY Francisc, Învățător, e-mail: yituka77@yahoo.com, 545300 Reghin, Str. Mihai Viteazu nr. 72, jud. Mureş, VERES Emese, Institutor, e-mail: veresemese2005@yahoo.com Delia MOLINARI, Documentarist, e-mail: deliamolinari@yahoo.com, 547086 Dedrad 153, jud. Mureş, LOGHIN-RAD Noemi, profesor de limba germană-engleză, e-mail: noi_sport2@yahoo.com, 545300 Reghin, Str. Porumbei nr. 1, jud. Mureş 214
  • 213. Capitolul 2. Mai puțin Co2 – mai mult aer curat Emisii de CO2 pe total și pe țară Toate rezultatele România Şcoala Generală Goreni Tabelul arată estimarea emisiilor CO2 datorate transportului și distanțele de transport pe baza datelor încărcate de școli. Toate Scoala Generala Rezumat al rezultatelor Romania școlile Goreni Intensitatea emisiilor (g/km) 85.9 65.8 44 Nr. raportorilor 58066 6986 7 Distanța medie la școală (km) 4.7 5.6 2.3 CO2 emis pentru distanțe raportate ca fiind 23618.1 2574.3 0.9 parcurse în grup (kg) CO2 pe raportor pe an (190 zile, kg) 155 140 48 Comparație dintre elevi și personalul școlii Figura arată estimativ intensitatea emisiilor CO2 și estimativ cantitatea CO2 emis pe an pe persoană la deplasarea de acasă la școală de elevi și de personal. Intensitatea emisiilor de CO2 pe raportor g/km kg CO2 (190 zile, kg) Toate școlile 83 Elevi (56408) 142 Personal al 116 (1658) 593 școlii Romania 65 Elevi (6614) 139 Personal al 82 (372) 155 școlii Scoala Generala Goreni 0 Elevi (4) 0 Personal al 55 (3) 111 școlii 18 noiembrie 2009 wwww.co2nnect.org 21
  • 214. Comoditatea și snobismul progresului contemporan Profesor coordonator: Maria Lovin, Profesori participanți: Aurora Şerban, Alisa Lăcătuş, Nicoleta Cercel, Mihaela Niță, Cristina Melania Boncu, Adina Gogotă, Mirela Stroe, Paula Apostol, Ana Ţepeluş, Florentina Căciuloiu Grup Şcolar CCF Feteşti, în parteneriat cu Agenția de Protecția Mediului, Ialomița și Grup Şcolar de Industrie Alimentară, Fetești
  • 215. Capitolul 2. Comoditatea și snobismul progresului contemporan Abstract Program educațional realizat în etape, prin șapte subproiecte descrise mai jos, activități ca rod al muncii unui grup de cadre didactice din Fetești, în parteneriat cu Agenția de Protecția Mediului, Ialomița. Proiect înscris în concursul internațional al proiectelor CO2nnect. It is an educational program. The title of the campaign in our school, is “Convenience and snobbery contemporary progress”. Seven educational projects are described realised by a group of teachers at Fetești in partnership with the Regional Environment Protection Agency Ialomita, as composed the alllocalschoolcampaign. Descriereaproiectului Desfășurarea, etapele realizării, momente importante în desfășurarea proiectului. Activitățile desfășurate pot fi consultate pe http://ecoteam.eublog.ro 1. Transmiterea noilor informații despre proiect şi idei de climă prin intermediul internetului cu elevii din alte şcoli: profesor Maria Lovin, Ana Ţepeluş, Alisa Lăcătuş, http://co2nnect.org/results/?vis=land=642 2. Monitorizarea transportului Fluvial pe brațul Borcea în perioada 23-27 martie, 2009-clasa a IX-a A SAM – profesor Aurora Şerban 3. Lecție demonstrativă „Sursele naturale şi atropice de CO2 din natură”- prezentare de portofolii plus vizionare documentar-clasa IX C Liceu – profesor Adina Gogotă 4. Excursie pe bicicletă-temă-Promovarea transportului nepoluant – clasa a IX-a C, Liceu – profesor Adina Gogotă 5. Plimbarea cu rolele-tema – Promovarea transportului nepoluant – clasa X B, Liceu –profesor Lovin Maria 6. „Nu! becurilor electrice incandescente” – acțiune de măsurare a consumului de energie electrică a unui bec electric cu incandescență şi unul cu halogen. Avantaje şi dezavantaje în folosirea acestor becuri – clasa a XI-a B, Liceu – profesor Paula Apostol 7. Întrecere pe biciclete, Săptămâna mersului pe bicicletă – 03-07 mai, 2009 – clasele: a IX-a A, a XI-a A , a XI-a B, a X-a C – profesori – Alisa Lăcătuş, Nicoleta Cercel, Mihaela Niță 8. Determinarea emisiilor de CO2 de acasă la şcoală (Borduşani-Feteşti), 217
  • 216. Capitolul 2. Comoditatea și snobismul progresului contemporan transportul se face cu autobuzul – profesor Cristina Melania Boncu 9. Maşina o necesitate sau o problemă a zilelor noastre – profesor Maria Lovin, Ana Ţepeluş, Alisa Lăcătuş http://ro.fotoalbum.eu/mimlov/a346220 Activități în colaborare cu GSIA Feteşti: – Excursie cu bicicleta până la Podurile dunărene; – Practic şi sănătos – Plimbare cu rolele – Competiție sportivă cu rolele între şcoli; – Mersul pe jos de acasă la şcoală împreună. Profesor Maria Lovin şi Profesor Florentina Căciuloiu http://co2nnect.org/results/?vis=photo_galleryland=642 1. „Întrecere de biciclete”, Grup Şcolar Construcții Căi Ferate a participat prin mai multe acțiuni în cadrul programului european de educație şi cultură : „CO2nnect – CO2 on the way to school”, program, care educă tinerii pentru păstratea unei atmosfere cât mai curate, cu mai puțin dioxid de carbon. Una dintre aceste acțiuni a fost încurajarea elevilor de a folosi, timp de o săptămână, bicicletele, ca mijloc de transport în locul mijloacelor de transport în comun, pentru a veni la şcoală. Au fost mulți adepți din clasele a IX-a A, a IX-a B, a X-a A, a X-a B, a XI-a A, a XI-a B. Unul dintre neajunsuri a fost acela că şcoala nu are o parcare pentru biciclete. La şfârşitul acțiunii, s-au ținut două concursuri „Bicicleta întreținută cel mai bine” şi „Întrecere de biciclete”. Primul concurs „Bicicleta întreținută cel mai bine” a fost câştigat de GHEORGHE ALEXANDRU, clasa a XI-a B, elev a cărui bicicletă s-a evidențiat şi printr-un design deosebit. Celălalt concurs, „Întrecere de biciclete”, a fost câştigat de ŞERBAN ALEXANDRU clasa a IX-a A, elevul a dovedit că are antrenament, deci foloseşte des bicicleta. http://ro.fotoalbum.eu/mimlov/a348313 De această acțiune s-au ocupat şi i-au încurajat pe elevi , doamnele profesoare: Maria Lovin, Alisa Lăcătuş, Nicoleta Cercel. 2.DeterminareemisiilorCO2 de acasă la şcoală În perioada 01.04.2009 – 15.04.2009, împreună cu clasa mea, m-am deplasat pe ruta Borduşani-Feteşti, la diferite intervale orare, cu scopul 218
  • 217. Capitolul 2. Comoditatea și snobismul progresului contemporan de a estima emisiile de CO2 produse de către autovehiculele ce s-au deplasat pe această rută. Pentru calcularea emisiilor de CO2, trebuie să stabilim următoarele trei detalii: 1. Ce carburant foloseşte maşina: benzină sau motorină? 2. Care este consumul mixt (mediu între urban şi extraurban) al maşinii? Benzină: consumul în litri/100 km x 23.8=emisii CO2 în gram/km Diesel: consumul în litri/100km x 26.5=emisii CO2 în gram/km 3. Distanța dintre localitățile Borduşani – Feteşti este de 15 km http://co2nnect.org/result/?vis=d-id=11912 În perioada analizată, am constatat că valorile de trafic sunt ridicate în zilele de luni şi vineri, fapt ce arată o creştere a concentrațiilor emisiilor de CO2 , iar zilele cu un coeficient redus al valorilor de trafic sunt în zilele de sâmbătă şi duminică, rezultând o concentrație mai mică a emisiilor de CO2. http://co2nnect.org/result/ profesor Cristina Melania Boncu 3.CO2 în drum spre şcoală Lecția s-a desfăşurat pe data de 4 martie 2009. Au participat elevii clasei a IX a C. S-a desfăşurat în laboratorul de informatică şi am folosit ca materiale didactice calculatorul, videoproiectorul, hărți şi atlase, cărți de specialitate, etc. S-au prezentat principalele surse de CO2 din natură precum şi cele artificiale. S-a urmărit un documentar („Vulcanii”) despre cantitatea mare de CO2 emanată de vulcani în natură. S-a discutat cu elevii pe tema modificărilor climatice produse de cantitatea mare de CO2 din natură. S-au identificat componentele mediului care suferă cel mai mult în urma poluării cu CO2 (atmosfera, pedosfera, biosfera). În final, elevii au prezentat câteva modalități prin care se poate reduce poluarea artificială cu CO2. http://ro.fotoalbum.eu/mimlov/a346216 Realizat de profesor Adina Gogotă 4. Activități CO2 în drum spre şcoală „Mersul pe jos de acasă la şcoală împreună” În data de 30 aprilie, 2009, s-a desfăşurat la Grupul Şcolar CCF Feteşti, jud. Ialomița, o acțiune prilejuită de înscrierea la concursul internațional „CO2 în drum spre şcoală” la care au participat elevi din şcoala noastră şi din Grupul Şcolar de Industrie Alimentară, precum şi doamna de la Agenția de protecția Mediului Ialomița. Am prelucrat un material prin 219
  • 218. Capitolul 2. Comoditatea și snobismul progresului contemporan care le-am prezentat: – avantajele practicării unui sport, a mersului pe jos sau cu bicicleta , a drumețiilor la sfârşit de săptămână. – pentru cei care vor să circule cu bicicleta, am prezentat regulile de circulație în general, şi pentru biciclişti, în special. – am hotărât să dăm un caracter permanent (întâlniri periodice) pentru a atrage cât mai mulți participanți. Partea a doua a acțiunii a constat în prezentarea de materiale poluante de către doamna de la Agenția de protecție a Mediului şi, la sfârşit, au avut loc discuții şi comentarii. http://ro.fotoalbum.eu/mimlov/a346216 http://ro.fotoalbum.eu/mimlov/a348215. Au participat la această acțiune elevii ambelor şcoli şi profesorii Maria Lovin, Ana Ţepeluş, Florentina Căciuloiu 5. „Maşina – o necesitate sau o problemă a zilelor noastre?” Ştim cu toții că una dintre principalele surse de poluare este reprezentată de emisiile toxice ale maşinilor. Acum, chiar dacă ne dorim să ne schimbăm maşina veche sau poluantă, cu una care se încadrează în tendințele ecologice, posibilitatea de a dispune de finanțele necesare este destul de limitată pentru mulți dintre noi. Prin urmare, în timp ce norocoşii şi conştienții îşi cumpără maşini eco, noi ceilalți, putem contribui altfel: reducând consumul de combustibil. Revista Consumer Report a elaborat o scurtă listă care conține câteva sfaturi despre cum să economiseşti bani şi combustibil, dedicată celor care vor să facă ceva în sensul reducerilor emisiilor de gaze. Ca şi în natură, această schemă implică un cerc, nevicios de această dată: dacă vei utiliza mai puțin gaz, vor fi mai puține emisii de carbon, iar în acest caz, ceea ce e bun pentru mediu se arată a fi bun şi pentru portofelul tău. Din urma discuțiilor avute pe această temă în cadrul cercului de ecologie s-a ajuns la următoarele concluzii: 1. Condu cu viteză moderată. Nici prea repede, nici prea încet. Asta înseamnă că va trebui să circuli pe autostradă cu 80 de km/h, timp în care vei fi „pomenit” de şoferii grăbiți. Nu-ți face probleme, aceştia îşi vor plăti graba la pompă! 2. Condu-ți automobilul cu grijă. Nu accelara brusc şi nu frâna brusc. Aceste manevre se traduc în consum rapid de combustibil. Cel mai bine este să accelerezi gradual şi să frânezi încet. 3. Ține-ți motorul cald. Dacă poposeşti undeva pentru scurt timp sau aştepti pe cineva în maşină, este recomandat să nu opreşti motorul. Motoarele reci poluează mai mult pentru că ard mai mult. 220
  • 219. Capitolul 2. Comoditatea și snobismul progresului contemporan Contrar opiniei generale, în felul acesta vei reuşi să economiseşti. 4. Nu cumpăra combustibil premium. În cazul în care instrucțiunile maşinii prevăd acest lucru, se chemă că nu prea ai de ales. Altfel, treci de această barieră psihologică şi alimentează cu combustibil normal, care este şi mai ieftin decât cel premium. Studiile comparative între cele două tipuri au arătat că diferențele sunt imperceptibile. 5. Evită greutățile şi bagajele inutile. Dacă este iarnă, poți să scoți din portbagaj barca de pescuit, iar dacă a venit vara, uită de echipamentul de schi pe care l-ai depozitat în maşină. Pentru fiecare greutate în plus, motorul tău „mănâncă” cu până la 50% mai mult combustibil, după cum relevă unele studii. 6. Nu uita să îți umfli cauciucurile. Când te afli în benzinărie, treci şi pe la pompa de aer. Această activitate nu îți va lua mai mult de cinci minute, în schimb, te va ajuta să economiseşti, deoarece maşina ta va merge mai bine, deci va consuma mai puțin, – profesor Maria Lovin, Alisa Lăcătuş 6.„Nu, becurilor electrice incandescente!” Acțiune de măsurare a consumului de energie electrică a unui bec cu incandescență şi unul cu halogen. Avantaje şi dezavantaje în folosirea acestor becuri. Acțiunea s-a desfăsurat în cadrul laboratorului de fizică, folosindu-se materialele didactice din dotare. Clasa a XI-a B a fost împărțită în şase grupe, trei având la dispoziție montaje de măsurare a consumului de energie electrică a unui bec cu incandescență timp de 30 minute, iar trei grupe au avut câte un montaj ce permitea măsurarea consumului de energie electrică a unui bec cu halogen, tot în timp de 30 minute. După efectuarea măsurătorilor, fiecare grupă a prezentat rezultatele obținute, calculându-se totodată şi costul acestui consum, enunțându- se următoarele concluzii: – Becurile cu incandescență au avut un consum de energie electrică net superior celor cu halogeni; – Costul consumului de energie electrică în cazul becurilor cu incandescență este mai mare decât în cazul becurilor cu halogen; – S-a constatat, de asemenea, creşterea temperaturii mediului ambiant, în cazul becurilor cu incandescență, față de cele cu halogen, unde 221
  • 220. Capitolul 2. Comoditatea și snobismul progresului contemporan temperatura mediului ambiant nu a suferit modificări ale temperaturii. În urma acestui experiment, elevii au ajuns la concluzia că este mai eficient să folosească becuri cu halogen, decât cele clasice, deşi costul primelor este mai mare, dar, în final, folosirea acestora este mult mai ieftină, mai ales că acestea au un timp de viață mult mai lung. Prof. coordonator, Paula Apostol 7. Monitorizarea transportului Fluvial pe brațul Borcea în perioada 23-27 martie, 2009 - clasa a IX-a A SAM – profesor Aurora Şerban Elevii claselor a IX-a SAM au monitorizat, de-a lungul a trei zile, traficul fluvial pe brațul Borcea, în dreptul localităților Borduşani şi Făcăeni. Astfel, elevii au văzut şase barje: una în ziua de 30 aprilie, 2009 care era în aval, în 01 mai 2009 au trecut patru barje (două în aval şi două în amonte), iar în ziua de 02 mai, 2009, au trecut în dreptul localităților menționate o barjă şi două nave de pasageri. http://ro.fotoalbum.eu/mimlov/a347828/slideshow Tot în aceste trei zile, cei nouă elevi s-au deplasat numai cu mijloace de transport nepoluante (căruță, bicicletă). Alți şapte elevi de la aceleaşi clase nu au folosit mijloacele de transport în comun de acasă până la şcoală, ei deplasându-se cu bicicletele sau pe jos, timp de 5 zile. http://ro.fotoalbum. eu/mimlov/a347827/slideshow Concluzia: orice mijloc de transport fluvial poluează atmosfera, deci şi mediul. http://ro.fotoalbum.eu/mimlov/a347826 – clasa a IX-a A SAM – profesor Aurora Şerban Rezultate: Formularea pentru website-ul CO2nnect a ideilor pentru climă: Crearea creşterii economice bazate pe energiile regenerabile; crearea de politici şi fonduri comunitare, în scopul de a stimula dezvoltarea/creşterea industriei de energie regenerabilă; stabilirea obiectivelor măsurabile şi un cadru stabil pentru dezvoltarea pe termen lung a energiilor regenerabile din industrie – acordarea de credite preferențiale pentru energia regenerabilă din industrie – acordarea de credite preferențiale pentru populație precum şi organizațiile pentru instalarea de tehnologii de energie regenerabilă (cum ar fi panouri solare, de exemplu) precum şi pentru punerea în aplicare a acestei energii, măsuri de îmbunătățire a eficienței – subvenționarea prețului de putere generate din surse regenerabile. http://co2nnect.org/results/?vis=climate_ideasland=642 222
  • 221. Capitolul 2. Comoditatea și snobismul progresului contemporan Beneficiile ideii: – creează o creştere economică durabilă; –reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi ajută la lupta împotriva încălzirii globale; – conduce la crearea locurilor de muncă; – ajută la reducerea dependenței de petrol. Ce au învățat nou elevii în decursul proiectului –Participarea la Concurs a urmărit dobândirea de către elevi a competențelor civice şi schimbarea comportamentului în sensul schimbărilor climatice; – Elevii au avut ocazia de a dobândi şi de a-şi consolida deprinderile de căutare, clasificare, categorisire şi rezumare a informațiilor; – Au învățat că educația pentru mediu face parte din viața lor şi a familiilor şi că de noi depinde să ne schimbăm modul de viață, ca să ne bucurăm de ceea ce bogățiile naturale ne oferă zi de zi; – Au învățat să se implice în viața comunității în care trăiesc; – Au învățat că pot influența familia, prietenii, cunoscuții, să-şi schimbe comportamentul față de mediu, să adopte un stil de viață rațional, înlăturând risipa şi nepăsarea. – Au realizat că natura este prietena lor şi numai în acord cu ea se vor dezvolta armonios. Elevii au învătat să găsească soluții potrivite situațiilor din viața reală, axate pe teme precum: eficiența energetică, protejarea climei şi eficiența resurselor. Dificultăți întâmpinate: – Este destul de greu să fii susținut de instituții sau personalități – Unii elevi nu au fost lăsați de părinți să participe, cu toate că îşi doreau acest lucru . Adresedecontact Maria LOVIN Grup Scolar CCF din Fetesti, Grup şcolar CCF Feteşti, Str. Călăraşi nr. 496, telefon/fax 0243 362 905 e-mail: gs_cf_fetesti@yahoo.com Florentina CĂCULOIU, e-mail: delia0599@yahoo.com, Grup Şcolar Ind. Alimentară, Fetești 223
  • 222. Capitolul 2. Comoditatea și snobismul progresului contemporan Rezultatele chestionarului prima parte Mă ingrijorează faptul că, transportul contribuie la schimbări climatice. 1 (dezacord total) 0% (0) 2 0% (0) 3 2% (6) 4 9% (22) 5 (acord total) 88% (214) N/A 0% (0) Pot decide cum să ajung la școală 1 (dezacord total) 1% (3) 2 5% (12) 3 12% (30) 4 30% (72) 5 (acord total) 52% (125) N/A 0% (0) Școala și administrația locală trebuie să facă mai mult pentru a asigura ca deplasarea mea la școală să afecteze mai puțin clima. 1 (dezacord total) 0% (0) 2 1% (3) 3 20% (48) 4 55% (134) 5 (acord total) 24% (57) N/A 0% (0) Mă simt în siguranță în drum spre școală. 1 (dezacord total) 0% (0) 2 2% (4) 3 26% (64) 4 57% (138) 5 (acord total) 15% (36) N/A 0% (0) 18 noiembrie 2009 wwww.co2nnect.org 224
  • 223. Capitolul 3. În loc de concluzii În loc de concluzii Despre autori, despre proiectele realizate și cele care se vor realiza în viitor 1.Despreautoriiproiectelor Cele 22 de proiecte educaționale prezentate, semnate de cadrele didactice care au derulat activitățile, au fost realizate cu clase liceale în 12 școli, cu clase gimnaziale în 7 școli, cu clase primare în 3 școli. Deoarece majoritatea proiectelor sunt realizate în parteneriat, numărul de școli implicate este mai mare decât numărul proiectelor prezentate. Cât de reprezentative sunt proiectele pentru totalitatea școlilor din țară care au participat într-o formă sau alta în Campania CO2 nnect, ne putem da seama urmărind site-ul campaniei. De pe acest site a rezultat că, până la 14 noiembrie, 2009, din România s-au implicat 110 școli cu 524 clase. Dintre aceste școli, 79 apar ca școli active, reprezentând pe cei 6909 de înregistrați din România, din totalul de 798 raportori CO2 nnect. Numărul de raportori ai școlilor incluse în cele 22 proiecte este de 4666. Acest număr înseamnă ceva mai mult decât două treimi din participanții la campanie din România. Aproximativ două treimi din numărul celor înregistrați din țară au reușit să se mobilizeze și astfel, să participe și la dialogul intern inițiat de organizațiile Focus Eco Center din Târgu-Mureș și HERO din Cluj-Napoca. În cadrul proiectului CO2 nnect România, au avut loc două mese rotunde cu cadrele didactice și organizațiile de mediu participante. La cele două mese rotunde, cadrele didactice s-au implicat într-un dialog intern cu privire la activitățile realizate, la rezultatele obținute și s-au formulat idei călăuzitoare pentru activități proprii în viitor. Mobilizarea a mai mult de două treimi dintre participanții din țară la CO2nnect, la acest dialog intern al școlilor, ne permite să afirmăm că publicarea proiectelor constituie un reper în evaluarea mișcării generate de campania internațională din țară. 22
  • 224. Capitolul 3. În loc de concluzii Dorim ca prezenta lucrare să contribuie la continuarea activităților atât pentru cei care au parcurs această primă etapă, cât și pentru cei care doresc să înceapă proiecte în runda a doua a Concursului de proiecte. Concursul proiectelor continuă, data limită a încărcării proiectelor fiind 15 februarie 2010. Mai jos, poate fi urmărit numărul de raportori de la școlile incluse în această publicație. Ordinea în listă nu înseamnă neapărat întotdeauna o riguroasă clasificare a participanților. Numărul de lângă numele școlii ne informează despre capacitatea celor care au inițiat participarea unei școli să mențină antrenarea școlii lor în abordarea educativă a relației dintre climă și transport și să dinamizeze proiectul. Acest număr este determinat în mod cert de condițiile concrete ale școlii, de numărul de elevi, zona în care aceasta este situată, condițiile accesului la internet, gradul de implicare, fantezia inițiatorilor și de multe alte detalii locale. Liceul de Arte „Regina Maria” din Constanța, 568 Liceul Teoretic „Alexandru Papiu Ilarian” din Dej, 533 Liceul „Mihai Eminescu”, din Târgu-Mureș, 461 Colegiul Tehnic „Batthyány Ignác ” din Gheorgeni, 377 Grup Școlar Ind Chimie „Terapia” din Cluj-Napoca, 314 Școala „Ioan Opriș” din Turda, 309 Liceul „Onisifor Ghibu”, din Cluj-Napoca, 251 Grup Școlar Construcții Căi Ferate din Fetești, 242 Gimnaziul „Al. Ioan Cuza” din Târgu-Mureș, I./,182 Gimnaziul „Al. Ioan Cuza” din Târgu-Mureș, II/ 58 Grup Școlar Industrie Alimentară din Fetești, 158 Liceul „Liviu Rebreanu” din Târgu-Mureș, 158 Liceul ”Traian Vuia” din Târgu-Mureș, 131 Școala „Iuliu. Hațieganu” din Cluj-Napoca, 130 Liceul „Ioan Rațiu” din Turda, 112 Școala „Constantin Brâncuși” din Cluj-Napoca, 109 Liceul de Informatică „Tiberiu Popovici”, 72 Liceul „Szász Adalbert” din Târgu-Mureș, 70 Liceul „Apáczai Csere János” din Cluj-Napoca, 68 Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu” Şimleu Silvaniei, 51 Gimnaziul „Dacia” din Târgu-Mureș, 41 226
  • 225. Capitolul 3. În loc de concluzii Restul școlilor au mai puțini participanți activi și nu au fost incluse pe acestă listă. 2. Despre activitățile realizate și proiectele publicate Majoritatea școlilor, ale căror proiecte sunt descrise în această carte, participă din martie 2009, de la declanșarea campaniei, cu un număr crescând de elevi în campanie. Campania, inițial a fost anunțată ca având loc în perioada 16-27 martie, 2009. Motiv pentru care, unii consideră un punct slab al campaniei, perioada ei fiind prea scurtă. Campania a fost prelungită de organizatori și continuă, se va continua și în anul 2010. Ce au făcut participanții în campanie până la această dată? Cadrele didactice participante la campanie au discutat în școală, într-un fel sau altul, despre legătura dintre climă și transport. Apoi, au inițiat un proiect educațional în școală, iar în lucarea publicată au încercat să contureze proiectul realizat, inspirat de campanie. Școlile au încărcat pe site fotografii, de obicei în prezenta unui cadru didactic, despre activitățile desfășurate, au completat chestionarele oferite de campanie și au încărcat idee sau idei despre climă. Proiectele sunt solicitate de inițiatorii campaniei internaționale. Ele pot participa la un concurs al proiectelor. Câștigătorii vor participa la Conferința SUPPORT din aprilie, în Bergen, Norvegia. Cadrele didactice care au completat chestionarul de evaluare a campaniei CO2 nnect, au obținut o diplomă nominalizată despre participare. Este foarte dificil să fie descrise toate activitățile în detalii, în câteva pagini. Munca realizată în cadrul campaniei prezintă aspecte variate iar ideile care se desprind, pot servi ca și puncte de plecare, pentru activități viitoare pentru alți colegi. Un număr considerabil de școli s-au înregistrat pe site-ul CO2nnect, dar nu au reușit să se descurce în arta realizării proiectelor. Din acest motiv, la sfârșitul lucrărilor am inclus adresa de contact a colegilor autori. Detaliile proiectelor desfășurate pot fi aflate prin contact direct cu coordonatorii de proiecte. Se pune întrebarea: Cum putem descrie proiectele într-o publicație, în 227
  • 226. Capitolul 3. În loc de concluzii condițiile în care, toate școlile participante sunt solicitate să realizeze aceeiași 10 pași ai campaniei? Nu va fi plictisitor pentru cititori? Am formulat o structură comună pentru lucrări, pentru ca proiectele să poată fi evaluate în comparație cu obiectivele campaniei. Motiv pentru care, la majoritatea studiilor de caz, al proiectelor realizate, anumite elemente considerate de noi esențiale, inspirate din scopul și obiectivele campaniei și cele ale proiectului SUPPORT, pot fi reîntâlnite în structura lucrărilor. Lucrările respectă, unele mai mult, altele mai puțin, cerințele formulate. Suntem convinși că, înşiși autorii își vor reevalua în timp propriile proiecte și vor avea posibilitatea să valorifice, atât experianța proprie, cât și experiența colegilor . Evaluarea rezultatelor chestionarelor încărcate de o clasă, de o școală, compararea acestora cu rezultatele similare ale altor școli din țară și de peste hotare, s-a realizat mai mult sau mai puțin în majoritatea școlilor numite în această publicație. Este evident că, pentru clasele cu elevi mai mari, este mai simplă evaluarea unor rezultate pe bază de grafice. Motiv pentru care, valorificarea acestui instrument este descris și comentat în lucrările de la Liceul de Informatică „Gheorge Popovici” din Cluj, Liceul „Mihai Eminescu” din Târgu-Mureș, Liceul „Ioan Rațiu” din Turda. Abordarea prin grafice este posibilă, totuși și cu elevii mai mici, cum au dovedit colegii care lucrează cu clasele gimnaziale de la Școala „Ioan Opriș” din Turda, sau Școala „Nicolae Titulescu” din Cluj-Napoca. Autorii au fost solicitați să formuleze: Descrierea grupului și a școlii, vârsta, clasa, interese, activități, câți participă până în prezent. Descriereaproiectului: Scop, Obiective (ce ați propus să realizați pentru a atinge scopul) Desfășurarea, Etapele realizării: • Momente importante în desfășurarea proiectului – Ce inițiativă au avut elevii în cadrul proiectului și cum au participat • Activități și acțiuni ale elevilor care au avut loc sau vor avea loc – În ce a constat implicarea comunității locale 228
  • 227. Capitolul 3. În loc de concluzii Rezultate: •Ce au învățat nou elevii în decursul proiectului? •Legătura cu Curiculum-ul Național prin activitățile Co2nnect; •Ce consideră cadrele didactice ca noutate în abordarea învățării, în acest proiect, față de alte tipuri de activități de învățare? •Ce au realizat elevii, Ce a însemnat pentru elevi acest proiect (s-a recomandat includerea de rânduri scrise de elevi despre participarea lor) Ce dificultăți au întâmpinat? Propuneri care se desprind pentru viitor pentru munca educațională din școli; Pe baza celor 22 de studii de caz, din capitolul precedent, vom realiza o succintă fixare a principalelor concluzii: Activitățile educaționale realizate, inițiativele elevilor în cadrul proiectelor pot fi urmărite în lucrări. Implicarea comunității locale Din practica descrisă în proiecte a rezultat că implicarea comunității locale, nu în puține cazuri, este un element relativ abstract încă. Cadrele didactice implicate, au recurs la comunitate, în mod firesc, așa cum erau propunerile campaniei. Din păcate însă nu în toate cazurile au primit sprijinul așteptat. Am găsit, în mai multe rapoarte (patru – cinci la număr), afirmația că părinții au fost reticenți în privința participării copiilor lor la activitățile propuse, care erau, probabil deosebite față de cele obișnuite. Din 22 de proiecte, numai la trei proiecte nu apare nici o legătură stabilită cu factori de decizie locali. Colaborare cu cercetarea apare direct, doar la câteva proiecte. În realitate însă toate proiectele au realizat această colaborare, prin intermediul site-ului campaniei, ei furnizând date într-o bază de date internaționale. Îmbucurător este faptul că, majoritatea școlilor au descris exemple pozitive încurajatoare în acest capitol, începând cu Târgu-Mureș 229
  • 228. Capitolul 3. În loc de concluzii şi continuind cu Constanța și Cluj-Napoca. Amintim pe cei care au răspuns la solicitarea școlilor: Primăria din Târgu-Mureș, Radio Constanța, Reprezentanții Primăriei și Poliției Comunitare din orașul Eforie Nord, Fundația Ars Pedagogica din Cluj-Napoca, Inspectoratul Școlar Județean Târgu-Mureș, Inspectoratul Școlar Județean Cluj, organizații nonguvernamentale Focus Eco Center, Clubul Rotaract Téka, Amoeba din Gheorgheni, Centrul de Meteorologie și Hidrologie din Târgu-Mureș, Centrul de Mediu și Sănătate din Cluj-Napoca, Agenția de Protecția Mediului Cluj, Inspectoratul de Protecție a Mediului Cluj, Ocolul Silvic Cluj, Primăria municipiului Cluj-Napoca, Primăria Dej, Poliția Rutieră din Dej, Firma „EMRE” srl din Cluj, Agenția de Protecția Mediului, Ialomița. Mulțumiri tuturor și ne cerem scuze dacă unii au fost omiși de pe această listă. Considerăm deosebit de important faptul că școlile au reușit să implice în campanie autorități locale: primării, autorități de protecția mediului și înainte de toate, în majoritatea cazurilor pe părinții elevilor. Institute de cercetare au fost implicate în mod direct doar în câteva școli, pentru a avea sprijinul experților, mai mult pentru determinarea emisiilor de CO2. Ce s-a învățat nou, în decursul proiectului? Conform relatării autorilor de proiecte, prin introducerea temei schimbărilor climatice și a relației transportului cu emisiile de CO2, elevii au reușit să stabilească corelația dintre schimbări climatice și gazele cu efect de seră, au învățat cum să introducă chestionarele completate în baza de date, au înțeles că o atitudine pasivă va accentua degradarea mediului. Au învățat că, prin implicarea în acțiuni simple, de tipul renunțării la utilizarea mijloacelor de transport poluante, ei pot produce schimbări. Elevii au exersat munca în grup, a avut loc creșterea responsabilizării lor pentru rezolvarea unor probleme de mediu, au realizat grafice atipice pentru orele de fizică, matematică, au devenit furnizori de date într- o bază de date internaționale, au utilizat limba engleză în munca de informare, și-au dezvoltat şi gândirea critică. 230
  • 229. Capitolul 3. În loc de concluzii Elevii au reușit să-și împărtășească ideile proprii, soluții propuse de ei colegilor din clasă, din școală, din municipiu, din țară și din lume, chiar să se formeze parteneriate între școli; La acele școli care au reușit să valorizeze posibilitățile oferite de colaborarea dintre mai multe școli, chiar și locale, elevii au socializat cu elevi din alte școli legând noi prietenii. Bun exemplu este cel al școlilor din Târgu-Mureș. Campania a fost orientată în direcția dobândirii de către elevi a competențelor civice. În plus elevii au avut ocazia de a-şi consolida deprinderile de căutare, clasificare, categorisire şi rezumare a informațiilor. Ei au învățat să se implice în viața comunității în care trăiesc. Au învățat că pot influența familia, prietenii, cunoscuții, să-şi schimbe comportamentul față de mediu, să adopte un stil de viață rațional, înlăturând risipa şi nepăsarea. Legătura cu Curiculum-ul Național a activităților realizate Dacă majoritatea cadrelor didactice a căutat să facă legătura cu curriculumul diverselor discipline, făcând loc în cadrul orelor unor elemente ale campaniei, altele au găsit să integreze activitățile campaniei, mai ales sub formă de activități extracurriculare. Altele au combinat atât posibilitățile oferite de curriculum, cât și cele ale activităților extracurriculare posibile. Din punct de vedere al ciclului primar, procedeele inițiate în cadrul proiectului au completat cerințele privind competențele programei școlare. Acest fapt ni se relatează din București, de la clasele primare ale Liceului „Ady Endre”. Activitățile realizate la clasa II-a și a III-a de la Liceul cu program Sportiv „Szász Adalbert” au fost considerate ca fiind în concordanță cu obiectivele cadru ale obiectului de studiu Științe din clasele primare. Fiecare școală a găsit noi modalități de a realiza legătura cu curriculum-ul. La Școala „Titulescu” din Cluj-Napoca s-a adeverit că toate disciplinele pot fi implicate cu succes, iar legătura cu curriculum-ul se poate face la toate disciplinele. 231
  • 230. Capitolul 3. În loc de concluzii La Constanța, la Liceul de Arte, la clasele gimnaziale: coeficienții furnizați de site-ul CO2nnect au constituit baza penru unele probleme rezolvate la matematică. Creațiile literare ale elevilor au participat cu succes la concursuri. La orele de grafică sau la desen, elevii au realizat afișe pentru campanie care apoi au fost expuse în școală. La Școala „Constantin Brâncuși” din Cluj-Napoca, s-a realizat legătura cu Curriculum-ul obligatoriu al disciplinelor: fizică, geografie, informatică, Limbă și comunicare, Educație civică, Limba engleză, Educație pentru sănătate, biologie, Educație plastică. La Târgu-Mureș, la Liceul „Traian Vuia”, legătura cu curriculumul s- a realizat prin folosirea cunoștințelor de informatică, dezvoltând competențe în acest sens; s-au format deprinderi de „lucru în echipă”, utilizând în vederea cercetării noțiuni de informatică, de geografie, cunoștințe generale de fizică, chimie și biologie și a fost nevoie de înțelegerea și a altor obiecte de studiu: a economiei, a eticii, a politicii. A fost stimulată creativitatea, imaginația în activitatea de descoperire și cercetare. La Liceul „Apáczai Csere Janos” din Cluj-Napoca s-a accentuat legătura cu curriculumul materiilor de geografie, fizică, biologie, iar pentru clasele de economic, cu cea de matematică, ei făcând calcule asupra costurilor datorate unor defecțiuni ale mijloacelor de transport. La Colegiul Tehnic „Ioan Rațiu” din Turda discipline de specialitate au oferit în mod direct legătura cu curriculum-ul, prin disciplinele: Dezastre naturale, Conservarea biodiversității, Gestionarea deșeurilor, Supravegherea și controlul calității aerului. La Liceul „Batthyány Ignác”, atât orele opționale au oferit atât un cadru pentru a face legătura cu curriculumul, cât și diverse alte discipline, datorită caracterului interdisciplinar al subiectului. La Liceul „Terapia” din Cluj-Napoca disciplinele de specialitate au permis legătura cu curriculum-ul disciplinelor Poluarea și protecția mediului, Educație ecologică, Conservarea biodiversității, Igiena și protecția muncii în domeniul protecției mediului, Managementul calității în domeniul protecției mediului, Supravegherea și controlul calității aerului, Supravegherea și controlul calității mediului în ecosistemele antropozate și altele. 232
  • 231. Capitolul 3. În loc de concluzii Ce au considerat cadrele didactice ca fiind nou, în abordarea învățării la aceste activități de învățare? Noutățile aduse de proiect în școală, față de alte activități de învățare, rezultă din descrierea proiectelor. Se consideră nou: Exersarea unor strategii ca: jocul de rol, simularea, îmbunătățirea abilităților de muncă prin cooperare; Elevii au putut stabili asemănări și deosebiri de opinie între elevii din diferite școli și țări, în abordarea aceleiași probleme; Responsabilizarea părinților, prin implicarea în proiect. A trebuit ca elevii să utilizeze internetul, nu să copieze texte, ci să interpreteze rezultatele. Proiectul a permis să vadă utilitatea calculatorului în realizarea concomitentă a unui proiect local, național și internațional. Elevii au fost apropiați de mediu prin strategii interactive. Contactul nemijlocit cu mediul, în majoritatea situațiilor, ajută elevii să înțeleagă mai bine, atât propria comunitate, cât și sistemele naturale sau cele create de om. Ei au învățat prin exerciții că democrația se bazează pe ideea că, împreună, ne construim viitorul pe care ni-l dorim, indiferent de naționalitate și că în această societate, părerea lor contează. Elevii au putut recunoaște pe această cale faptul că fiecare dintre ei poate avea rol în schimbări climatice, inclusiv în emisiile CO2 datorate transporturilor. Pentru clasele primare, dar și cele gimnaziale și liceale, elevii au întâmpinat cu curiozitate și bucurie variantele de e-learning, online prin internet, precum şi experiența internațională adusă de proiect. La Liceul „Onisifor Ghibu”, Liceul de Informatică Popovici, Liceul „Terapia”, la Liceul „Apáczai Csere János”, Liceul Unitarian „János Zsigmond” și la alte licee, elevii au experimentat strategii noi de învățare, precum cea a proiectului, interpretarea unor date statistice pe calculator, compararea unor rezultate reale, pe baza graficelor realizate. O noutate absolută este considerată pentru Liceul Unitarian „János Zsigmond”, inițierea elevilor în metodele statisticii matematice. Ei au înțeles cum să aleagă și să selecteze eșantionul de lucru care să corespundă cerințelor statisticii privitoare la reprezentativitate și 233
  • 232. Capitolul 3. În loc de concluzii mărimea eșantionului, cum se pot extinte datele obținute, cum se pot obține concluzii prin generalizare statistică. Elevii au învățat cum pot fi prelucrate datele, cum pot fi vizualizate rezultatele prin tabele, diagrame sau grafice. Ei au avut posibilitatea de a înțelege caracterul global al problemei schimbărilor climatice și să conștientizeze că, prin gesturi mici, fiecare dintre noi poate contribui la scăderea emisiilor gazelor cu efect de seră,participând la un dialog internațional pe internet. La toate școlile, elevii au fost impresionați de ierahiile care apăreau pe site. Completarea chestionarelor pe site a constituit o noutate pentru ei. Ce a însemnat pentru elevi acest proiect? Redăm câteva rânduri, care nu necesită comentarii. „Până la implicarea în acest proiect, am crezut că problema sănătății mediului este responsabilitatea oamenilor mari. Prin activitățile la care am participat, am înțeles că, fiecare dintre noi, poate contribui, într-un mod sau altul, la rezolvarea acestei probleme. Cea mai mare realizare a mea a fost faptul că am reusit, în vacanța petrecută pe Valea Prahovei, să-mi conving părinții să folosim cât mai puțin mașina și să ne deplasăm mai mult pe jos.” Stănică Andreea, a V-a A, Cluj-Napoca „Când am încercat să intru singur pe site-ul CO2nnect pentru a mă informa mai mult asupra proiectului şi pentru a posta diferite materiale, d-na profesoară s-a supărat pe mine. Mai târziu, și-a dat seama că problema poluării prin transporturi mă preocupă în mod deosebit, ca și cea a încălzirii globale, iar materialele create de mine (macheta privind amplasarea mijloacelor de transport nepoluante în Cluj, posterul sau prezentarea unor soluții pentru refacerea sănătătii planetei) au fost foarte apreciate.” Protopopescu George, a VII-a C, Cluj-Napoca „Ni s-a vorbit mult despre efectul dăunător al utilizării mașinilor, s-a propus chiar declararea zilei de vineri ca «o zi fără mașini». Ce nu am înțeles, este de ce oamenii mari, chiar şi profesorii, nu au respectat acest lucru?” elev clasa a I-a, Cluj 234
  • 233. Capitolul 3. În loc de concluzii „A fost pentru prima dată când am participat la un proiect de o asemenea amploare. M-a impresionat numărul mare de participanți, faptul că oamenii din cele mai diverse locuri de pe planetă s-au mobilizat, că fiecare dintre noi a încercat să vină cu soluții. A fost ca o conversație la nivel planetar, am urmărit și apreciat materialele prezentate de alții, ne- au dat idei pentru activități noi, sperăm că și materialele noastre au fost sursă de inspirație pentru alții.” Pálfi Arnold Péter, a VI-a D, Cluj-Napoca „Activitățile la care am participat m-au ajutat să mă transform din observator, într-o persoană activă, care încearcă, prin propria activitate, să contribuie la conservarea naturii.” Szász Norbert, a VI-a D, Cluj-Napoca „A vorbi cu cetățenii, când eşti aşa de tânăr, este foarte important, pentru că adulții încep să se gândească, să-şi schimbe obiceiurile nonecologice, pentru o lume mai bună şi mai curată.” Monica Ariton, 13 ani, Constanța „Împărțirea fluturaşilor a fost o experiență specială. Aş vrea să mai repet această activitate, pentru că îmi place foarte mult să informez oamenii.” Andrei Toma, 14 ani, Constanța „Am fost surprinsă cât de mulți şoferi nu sunt interesați de problema schimbării climei.” Cătălina Agapie, 14 ani, Constanța „Am învățat să fac fotografii şi am fost uimită că una dintre fotografiile mele a fost publicată în ziarul local, articolul despre evenimentul „Ora Pământului.” Andreea Grumeza, 14 ani, Constanța „Filmul „Earth Hour” a fost comentat pe www.YouTube.com şi vizionat de mai mult de 800 persoane. Suntem foarte mândri că l-am realizat împreună cu profesoara noastră, Adriana Timofte.” Francesca Munteanu, 14 ani, Constanța 23
  • 234. Capitolul 3. În loc de concluzii „Sunt fericit că i-am cunoscut pe copiii de la Şcoala Generală nr. 1 din satul Valu lui Traian. Acum ei sunt prietenii mei. Împreună am făcut un eco-banner, fiind inspirați de excursia noastră la pădure. Îmi plac copacii şi sunt un tree-lover!” Evelin Şuteu, 12 ani, Constanța „Ideea proiectului Bicicleta  salvează  planeta a fost una genială, după părerea mea, a prins foarte bine în localitatea noastră. Oamenii din orașul nostru nu sunt obişnuiți cu acest fel de acțiuni, de aceea, cei care ne-au văzut au fost impresionați și foarte atenți la ceea ce s-a petrecut. Părerea mea este că, astfel de acțiuni, trebuie să mai aibă loc și, astfel, vom reuși să ne sensibilizăm semenii asupra problemelor actuale de mediu.” Pop Dana Roxana, clasa a XI-a D, Şimleu Silvaniei Dificultățile și propunerile pot fi urmărite în cadrul fiecărei prezentări de proiect. 3. Proiectele noastre și proiectul internațional Scopul proiectului internațional de a îmbunătăți înțelegerea dezvoltării durabile, oferind posibilități pentru practicarea educației pentru dezvoltare durabilă prin cooperarea între școli, cooperarea între școli și factorii de decizie locali. Cooperarea între școli și institutele de cercetare nu este foarte ușor de realizat. Necesită perseverență, imaginație, din partea cadrelor didactice. Proiectul sugerează posibilitatea unor cooperări locale și internaționale bazate de internet, participanții devenind verigi ale unei rețele internaționale. În ce măsură am atins obiectivele propuse de campania internațională prin proiectele realizate? Reamintind obiectivele campaniei, să regândim, ce reflectă proiectele din această publicație? •Implicarea unui număr considerabil de școli, elevi, părinți, comunități în aprofundarea relației care există între climă și transport: Din datele numărului de participanți care au completat chestionarul campaniei din țară, rezultă o primă implicare în aprofundarea relației dintre climă și transport. Cei 6909 de înregistrați din România, din totalul de 798 raportori CO2 nnect, reprezintă 11,9%. Dintre cele 40 de țări 236
  • 235. Capitolul 3. În loc de concluzii din lume, o implicare de peste 10% înseamnă deja o realizare considerabilă pentru școlile din România. Din acest procent, două treimi ca număr de participanți sunt reprezentați în proiectele descrise în această publicație. •Imbunătăţirea competenţelor de a deveni cetăţeni într-o societate mai sustenabilă (abiliatea de a dobândi, construi, evalua de a pune în  aplicație cunoștințe; abilitatea de a stabili relații între evenimente izolate  și contextul mai general al cauzelor și consecințelor; abilitatea de a gândi  autonom și de a acționa independent și inovativ); Proiectele realizate nu analizează în mod expres atingerea obiectivelor învățării, competențele îmbunătățite, dar reflectă tendințele pentru îmbunătățirea compețențelor cheie la nivelul: – înțelegerii interconexiunilor dintre transporturi și schimbările climatice, sesizarea interacțiunilor dintre mediu și aspecte sociale, culturale, economice, ale sistemului de transport local. Întâlnirile cu experții, formularea de chestionare pentru cetățeni, inițierea cercetării, realizarea de lucrări sub formă de comunicări sub formă de desene, fotografii încărcate pe siteul campaniei, reflectă progresul în acest domeniu; – deprinderilor și abilităților de a participa activ la procesele democratice locale. Acestea sunt reflectate de interacțiunea elevilor cu factori de decizie locali și la nivel înalt, crearea de propuneri inovative, sugestii alternative, formulate prin acțiuni sau uneori, prin creații. Elevii au desfășurat activități prin care abilitățile de participare activă sunt exprimate prin desene, realizarea de machete, lucrări literare sau de cercetare, începând de la cercetarea dioxidului datorat transportului de legume și fructe, continuând cu cercetarea opiniei locuitorilor sau cercetarea poluării datorate transportului urban, cercetarea opiniei factorilor decizionali și altele care se desprind din cele 22 studii de caz. – conștientizării, sensibilizarea realizându-se mai întâi la nivelul școlii iar, apoi, de cele mai multe ori și în interacțiune cu locuitorii din zona școlii. Recunoașterea faptului că fiecare individ are rol în schimbări climatice, inclusiv în emisiile de CO2 datorate transporturilor a avut loc la nivelul elevilor, transmițând aceste idei prin numeroase chestionare proprii, fluturașe răspândite în școală și pentru locuitori. Școlile din Constanța, 237
  • 236. Capitolul 3. În loc de concluzii Târgu-Mureș, Dej, Cluj-Napoca, Şimleu Silvaniei, fiecare și-au creat instrumente proprii pentru sensibilizare, alături de instrumentele oferite de campania internațională. – atitudinilor și valorilor, dezvoltându-se prin proiectele descrise, grija față de schimbări climatice, motivația pentru participarea la decizii pentru o societate sustenabilă, atât ca indivizi, cât și prin acțiuni comune care se desprind din aceste proiecte. • Îmbunătăţirea competenţei școlilor de a realiza EDD la un nivel ridicat; Școlile care au inițiat acțiunile descrise se încadrează în aceste tendințe. Nu se poate aștepta, de pe o zi, pe alta, să se dezvolte competența școlii la cel mai înalt nivel în acest sens, dar prin exercițiile realizate, acestea se îmbunătățesc continuu. • Oferirea unor instrumente bazate pe TIC cu privire la indicații, linkuri, calculatorul de emisii CO2 și oportunități de parteneriate; Campania oferă pe internet o gamă largă de activități posibile. Fiecare școală a ales și își poate alege ceea care-i este mai potrivită condițiilor proprii și să o realizeze apoi. În acest domeniu, nu există capitole rigide de parcurs. Necesitățile și posibilitățile locale au cuvânt decisiv, iar măiestria dascălilor va decide ce au valorificat pănă la această dată și ce vor putea valorifica, local în continuare, în sprijinul educației pentru dezvoltarea durabilă. Parteneriatele se realizează, cum am mai specificat, la nivel de școli, la nivel de țară și sunt dezvoltate și la nivel internațional în cadrul proiectelor fiind bazate pe internet. • Generarea de informaţii utile cercetării și managementului despre climă și transport; Datele primei etape a campaniei sunt în curs de prelucrare şi toate școlile care au completat chestionarul de evaluare a campaniei au contribuit la dezvoltarea cercetării educației pentru dezvoltare durabilă. Din proiectele descrise nu am identificat în mod expres, pănă la această dată, informații utile oferite cercetătorilor locali. • Generarea de idei inovative despre transportul sustenabil. Generarea ideilor inovative despre transportul sustenabil va avea loc în timp. Elevii aceștia vor crește și fiecare poartă sămânța unor asemenea 238
  • 237. Capitolul 3. În loc de concluzii idei. În prima etapă a campaniei elevii au propus să fie redusă utilizarea excesivă a mașinilor, să se circule mai mult pe jos și cu bicicletele. Au construit o bicicletă dublă în Constanța, așa cum este descrisă în proiectul liceului de artă. La Școala „Constantin Brâncuși” ideile propuse sunt deocamdată, sub forma unor desene pline de fantezie. Continuarea? Din România, pe site-ul internațional CO2nnect în prima treaptă a concursului de proiecte au fost încărcate 15 proiecte în limba engleză. Din aceste proiecte, regăsiți 12 în această publicație. Din studiul mai atent al proiectelor încărcate pe www.connect.org, rezultă necesitatea de a oferi mai multe informații cadrelor didactice cu privire la ceea ce însemnă realizarea de proiecte educaționale, respectiv proiectele de cercetare. Oferirea de oportunități în acest sens va spori numărul proiectelor de succes în viitor. Am editat această lucrare în speranța ca școlile din România să continue să realizeze activități educaționale în sensul în care s-a lucrat în proiectele prezentate. Dorim ca proiecte educaționale cu obiective clare și activități axate pe îndeplinirea obiectivelor corespunzătoare să faciliteze în viitor ca educația din școli să corespundă într-o măsură crescândă atât cerințelor prezentului cât și viitorului. Astfel, implicarea comunității în educația școlară va deveni treptat o necesitate dinamizatoare și o practică curentă și va sprijini sustenabilitatea școlilor într-o societate sustenabilă. Editarea cărții se realizează în cadrul proiectului „CO2nnect Romania” și este finanțată de Guvernele Islandei, Prinipatului Liechtenstein și Norvegiei, prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European. Mulțumiri partenerilor din „SUPPORT” pentru oferirea materialului original în limba engleză care a servit drept suport al activităților realizate în cadrul proiectului. Mulțumiri echipei norvegiene: doamnelor Astrid Sandås, Faye Benedict, Åsa Renman și domnului Gaute Gønstøl pentru asistența tehnică pe site-ul internațional. Coordonator de proiect, redactor Tóth Mária 239
  • 238. Capitolul 3. În loc de concluzii În 17 noiembrie s-au comunicat rezultatele primei runde a concursului internațional al proiectelor Au fost încărcate15 proiecte din România, din care 12 proiecte erau dintre cele publicate în această carte. Evaluarea proiectelor încărcate în limba engleză s-a realizat după următoarele criterii: 1. Școala sau clasa a participat la toate activitățile CO2nnect (a înregistrat date în baza de date, a trimis idee pentru climă și a completat chestionarele pentru cercetare). 2. Școala sau clasa a desfășurat cu succes un proiect local despre climă, despre legătura dintre emisii și transport în colaborare cu actori locali în care inițiativele și activitățile elevilor să fie preponderente. 3. Proiectul demonstrează înalte calități inovative ale copiilor și acțiuni pentru transport sustenabil și reducerea emisiilor care periclitează clima. 4. Proiectul dovedește reflecții de înalt grad ale copiilor despre ce au învățat în timpul desfășurării proiectului. Juriul a desemnat la școli cu clase primare și gimnaziale: • Premiul 1: Pärnu-Jaagupi Gümnaasium in Pärnu County, Estonia • Premiul 2: Colegiul Național de Arte „Regina Maria”, Constanța, România Școli cu clase liceale • Premiul 1: Lykeio Agiou Ioanni, Lemesos, Cyprus • Premiul 2: Sekolah Menengah Kebangsaan Serdang, Kedah Darulaman, Malaysia – și – Sekolah Menengah Kebangsaan Perempuan St. George, Penang, Malaysia Proiectemultapreciate • Liceul Teoretic „Ady Endre” Elméleti Liceum, București, România • Základná škola, Dr. Janského č.2, Ziar nad Hronom, Slovakia • Sekolah Menengah Kebangsaa Bukit Jambul, Gelugor, Malaysia Pe site (www.co2nnect.ro) pot fi citite comentariile juriului internațional și pot fi urmărite proiectele câștigătoare. 240
  • 239. Capitol 3. Mulțumiri Mulţumiri Tuturor persoanelor, instituțiilor, firmelor, organizațiilor care au sprijinit realizarea proiectelor și apariția prezentei publicații • Cadrele didactice care au condus activitățile, colegii din școlile implicate • Conducerea școlilor • Părinții colaboratori • Primăria din Târgu-Mureș • Radio Constanța • Reprezentanții Primăriei și Poliției Comunitare din orașul Eforie Nord • Fundația Ars Pedagogica din Cluj-Napoca • Inspectoratul Școlar Județen Târgu-Mureș • Inspectoratul Școlar Județean Cluj •Organizații nonguvernamentale Focus Eco Center, Clubul Rotaract Téka, Amoeba din Gheorgheni • Centrul de Meteorologie și Hidrologie din Târgu-Mureș • Centrul de Mediu și Sănătate din Cluj-Napoca • Agenția de Protecția Mediului Cluj • Inspectoratul de Protecție a Mediului Cluj • Ocolul Silvic Cluj • Primăria municipiului Cluj-Napoca • Primăria Dej • Poliția Rutieră din Dej 241
  • 240. Capitol 3. Mulțumiri • Firma „EMRE” srl din Cluj-Napoca • Agenția de Protecția Mediului Ialomița • Agenția de Protecția Mediului Dej • Primăria Şimleu Silvaniei •D-na inspectoare de fizică, Luminița Chicinaș, Inspectoratul Şcolar Județean Cluj •D-na inspectoare generală Alina Moisescu, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării Partenerii SUPPORT, cu oferirea instrumentului educațional original în limba engleză pe internet, echipa norvegiană: •doamna Astrid Sandås, the Norwegian Directorate for Education and Training and Faye Benedict, The Norwegian University of Life Sciences, •Åsa Renman și domnului Gaute Gønstøl, pentru asistența tehnică pe site-ul internațional Guvernele Islandei, Principatului Liechteinstein și Norvegiei, Mecanismului Spațiului Economic European, www.eeagrants.org Fundatia pentru Parteneriat, Miercurea Ciuc, doamna Csilla Daniel, pentru asistența acordată în timpul desfășurării întregului proiect. 242
  • 241. Capitol 3. Linkuri şi bibliografie oferite de CO2nnect participanților la campanie Linkuri şi bibliografie oferite de CO2nnect participanţilor la campanie Transport sustenabil Kiotointhehome (http://www.kyotoinhome.info/Ro/sustainable_energy. htm) Ecomagazin (http://www.ecomagazin.ro/tag/schimbari-climatice/) Managementul mediului urban: Transport sustenabil (http://www.gdrc. org/uem/sustran/sustran.html) Acest site in limba engleză, este realizat de UEM – Urban Environment Management – un grup (GDRC) – Global Development Research Center și constituie o resursă cuprinzătoare despre cum poate fi menținută mobilitatea și calitatea vieții în același timp, astfel încât să aibe impact minimal asupra climei. Agenția Europeană de Mediu – The European Environmental Agency (EEA): transportul (http://www.eea.europa.eu/themes/transport) AEM dispune de numeroase materiale referitoare la transportul sustenabil în Europa. Raportul recent, „Climă pentru schimbarea transportului” (http://www.eea.europa.eu/publications/eea_report_2008_1) prezintă tendințele actuale și se concentrează asupra sustenibilității sistemelor Europene de transport. Schimbări climatice WWF (http://www.panda.org/ro/get_involved/campanii/schimbari_ climatice/) ONU (http://www.onuinfo.ro/resurse/schimbari_climatice/) APM – Agenția Regională pentru Protecția Mediului – Regiunea 7 (http://www.arpm7c.ro/Schimbari-climatice-52) APM-Neamț (http://www.apmnt.ro/schimbari_climatice.html) Ambasada Marii Britanii (http://ukinromania.fco.gov.uk/ro/working- with-romania/climate-change) 243
  • 242. Capitol 3. Linkuri şi bibliografie oferite de CO2nnect participanților la campanie Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPPC) – The Intergovernmental Panel on Climate Change (http://www.ipcc.ch/index. htm) Format de un grup de experți internaționali ai Organizației Națiunilor Unite, IPPC formulează recomandări științifice politicienilor de frunte despre schimbări climatice. Dacă doriți să aflați mai mult despre schimbări climatice, pe lângă imensul material, care poate fi studiat aici, Vă recomandăm pagina22,rezumatulceluimairecentraport(http:// www.ipcc.ch/pdf/assessment-report/ar4/syr/ar4_syr_spm.pdf) Agenția Europeană de Mediu - The European Environmental Agency (EEA): schimbări climatice (http://www.eea.europa.eu/themes/climate) Acest site EEA conține informații la zi și rapoarte cu privire la cercetarea schimbărilor climatice și informații cu privire la activități și politici Europene în contextul schimbărilor climatice. CHANGE – Campania pentru Climă a Uniunii Europene (http://ec.europa. eu/environment/climat/campaign/index_en.htm) Acesta este website-ul campaniei “You Control Climate Change” – „Tu controlezi clima” a Comisiei Europene cu informații și activități pentru toate vârstele descriind ce putem noi face pentru a avea controlul asupra schimbărilor climatice. Centrul Pew: Elemente de bază ale Încălzirii Globale (http://www. pewclimate.org/global-warming-basics) Centru Pew este think tank apreciat la nivel înalt în domeniul schimbărilor climatice. Aici puteți găsi o gamă largă de materiale în legătură cu schimbările climatice. Pew se concentrează asupra politicii și asupra economiei: cum putem simultan cu provocările schimbărilor climatice să susținem economia? Dezvoltare durabilă Agenția Națională pentru Protecția Mediului (http://www.anpm.ro/ content.aspx?id=26) Activitatea Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă (http://www.un-documents.net/k-001303.htm) Aici veți putea găsi cele mai importante documente ONU despre dezvoltarea durabilă datate începând din anii 1980. Vă recomandăm: 244
  • 243. Capitol 3. Linkuri şi bibliografie oferite de CO2nnect participanților la campanie Viitorul nostru comun/OurCommonFuture(http://www.un-documents. net/wced-ocf.htm) Agenda 21 – Declarația de la Rio de Janeiro/ Agenda 21 (http://www.un-documents.net/agenda21.htm) the Rio Declaration (http://www.un-documents.net/rio-dec.htm), Declarația de la Johannesburg/ the Johannesburg Declaration (http://www.un-documents.net/jburgdec.htm) și Scopurile Dezvoltării Milleneumului/the Millenium Development Goals (http://www.un- documents.net/mdg.htm) Charta Pământului (http://www.earthcharterinaction.org/content/) Charta Pământului/Earth Charter conține principii fundamentale pentru clădirea unei societăți globale drepte, sustenabile, pașnice a secolului 21. Include etici și activități care promovează dezvoltare globală echitabilă, având un mediu sănătos. Educația pentru dezvoltare durabilă Good practices in Education for Sustainable Development: Teacher Education Institutions – Practici reușite ale educației pentru dezvoltare durabilă: instituții pentru pregătirea cadrelor didactice (http://unesdoc. unesco.org/images/0015/001524/152452eo.pdf) Acest document UNESCO colecție a 8 studii de caz care reflectă eforturi individuale și instituționale de reorientare de curriculum, programe, practici și politici în contextul sustenabilității institutelor pentru pregătirea cadrelor didactice. Definiție și selecție a competențelor cheie OECD (http://www.oecd.org/ dataoecd/47/61/35070367.pdf) Acest proiect (DeSeCo) identifică competențele cheie ale educației. Deși nu se adresează în mod specific educației pentru dezvoltare durabilă, accentuează necesitatea educării elevilor pentru a participa ca cetățeni activi, care gândesc critic, ceea ce este în concordanță cu ideile educației pentru dezvoltarea durabilă. Breiting, Soren; Mayer, Michela; Morgensen, Finnn, Criterii de calitate ale școlilor dezvoltării durabile Ghid pentru îmbunătățirea calității educației în sprijinul dezvoltării durabile, versiunea în limba română ediția din 2008 www.ensi.org sau 24
  • 244. Capitol 3. Linkuri şi bibliografie oferite de CO2nnect participanților la campanie www.herocluj.ro Mayer, Michela and Tschapka, Johannes; Engaging youth in sustainable development Learning and Teaching sustainable Development in Lower secondary Schools, 2008, ed ENSI Tools for ESD – Schools. Reflective Methods for School Partnerschips on Education for Sustainable Development, Espinet, Mariona; Mayer, Michela; Rauch, Franz; Tschapka, Johannes. 2005, collab. ENSI „Ghid educațional al Școlilor din Carpați” pe pagina web www.herocluj. ro conține în ultimul capitol informații despre proiecte educaționale și proiecte de cercetare ale elevilor. 246