Your SlideShare is downloading. ×
  • Like
Asepsia si antisepsia
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Now you can save presentations on your phone or tablet

Available for both IPhone and Android

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Asepsia si antisepsia

  • 17,937 views
Published

 

Published in Health & Medicine
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
No Downloads

Views

Total Views
17,937
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
187
Comments
0
Likes
3

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. ASEPSIA SI ANTISEPSIAINTRODUCEREOrganismul uman se gaseste permanent intr-un mediu ambient in care isi duc existenta omultitudine de microorganisme. Pentru mentinerea starii de sanatate, organismul umaneste intr-o continua lupta cu aceste microorganisme, lupta care, in majoritatea cazurilor,nu este sesizata (ca expresie a sistemului imun de aparare), ajungandu-se astfel la unechilibru. Acest echilibru poate fi perturbat fie prin scaderea mecanismelor de aparare alemorganismului, fie prin cresterea agresivitatii microorganismelor, in ambele cazuriajungandu-se in final la starea de sepsa (de infectie) a organismului.In conditiile unui act medical (in special interventii chirurgicale) suntem nevoiti saaplicam o serie de masuri menite sa intareasca bariera dintre mediul inconjurataor siorganismul uman. Acest lucru se poate realiza prin aplicarea metodelor de asepsie siantisepsie, ce fac parte din grupa metodelor prin care se realizeaza dezinfectia. I. CURĂŢENIA este metoda de decontaminare care asigură îndepărtarea microorganismelor de pe suprafeţe, obiecte sau tegumente, odată cu îndepărtarea prafului şi a substanţelor organice.Aplicarea corectă a metodelor de curăţenie a suprafeţelor, obiectelor şi echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95-98%, foarte apropiată de cea obţinută prin dezinfecţie. Prin activitatea de curăţenie se acţionează asupra tuturor microorganismelor. Nu înlocuieşte dezinfecţia ci o completează crescând nivelul de decontaminare până la 99,9%. II. DEZINFECTIA este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate microorganismele patogene (în proporţie de 99,99%) cu excepţia sporilor bacterieni,. de pe obiectele din mediul inert.Dezinfecţia se aplică în cazurile în care curăţenia nu elimină riscurile de răspândire a infecţiei, iar sterilizarea nu este necesară. III. ANTISEPSIA reprezinta totalitatea mijloacelor prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni prezenti intr-o plaga, in mediu sau tegumente, fiind o metoda CURATIVA. IV. ASEPSIA reprezinta ansamblul de masuri prin care se impiedica contactul germenilor cu plaga operatorie; este o metoda PROFILACTICA, fiind definita cel mai bine prin STERILIZARE. I. CURATENIA - METODE GENERALE DE EFECTUARE. Cuprinde:1. Spălarea,2. Ştergerea,3. Aspirarea,4. Perierea.
  • 2. 1. Prin spălare sunt îndepărtate, prin udare, concomitent cu procedurile mecanice,pulberile şi substanţele organice. Puterea de spălare depinde de capacitatea deudare. Spălarea se realizează prin folosirea de apă caldă şi substanţe tensioactive.Apa caldă, la 35 – 45 °C, are o putere de spălare superioară apei reci, deoarece areo putere mai mare de emulsionare şi dizolvare.2. Prin ştergerea umedă a suprafeţelor (ex.: lambriuri, mobilier) se realizeazăîndepărtarea microorganismelor. Se practică pentru întreţinerea curăţeniei înintervalele dintre spălări.3. Aspirarea. Curăţenia prin aspirare este recomandabilă numai cu aspiratoare cuproces umed, a căror construcţie permite curăţarea şi dezinfecţia lor şi menţinereauscată după utilizare.4. Metode combinate. Pentru curăţenia pavimentelor şi a mochetelor (esterecomandată limitarea utilizării lor în spaţiile unităţilor sanitare) pot fi utilizateaparate care realizează spălarea şi aspirarea umedă.5. Alte metode de curăţenie. În anumite cazuri se pot utiliza măturatul sauperiatul umed, metode care au eficacitate redusă. Nu se recomandă măturatuluscat, sau scuturatul, în încăperi, locuri circulate sau aglomerate.6. Curăţenia şi dezinfecţia în încăperi trebuie întotdeauna asociate cu aerisirea. Curăţenia se practică în mod obişnuit ca metodă de decontaminare profilactică;în bolile infecţioase cu transmitere aeriană (ex.: rubeolă, rujeolă, varicelă etc.)aerisirea este singura metodă de decontaminare necesară în focar.Produse utilizate în procesul de efectuare a curăţeniei1. SĂPUNURI Săpun tare: întreţinerea suprafeţelor cu ceramică, ulei, oţel inoxidabil. Săpun moale (săpun negru): curăţare grosieră (ex.: paviment mozaicat,gresie).2 DETERGENŢI Detergenţi neutri sau detergenţi lichizi universali pentru: mobilier, paviment,veselă şi spălarea manuală a textilelor. Detergenţi alcalini sau “decapanţi”. În funcţie de diluţie: spălarea zilnică apavimentelor sau / şi decaparea pavimentului placat (întreţinere de fond), înaintede aplicarea unui nou tratament. Detergenţi acizi sau “detartranţi”: curăţarea materialelor cu depuneri depiatră: ceramică, pavimente placate cu materiale care suportă acizi, sticlărie delaborator, bazine, bazinete, urinare. Dacă produsul este avizat pentru sectorul alimentar, se spală veselă şi ustensilede bucătărie.
  • 3. Detartranţi “tamponaţi “ utilizaţi pentru: robinete, baterii, chiuvete inox, alte articole inox. Detergenti-dezinfectantii sau detergentii cationici sunt produse a caror proprietate pricipala este cea de curatare si secundar dezinfectanta.II. DEZINFECŢIA2. DEZINFECŢIA PRIN MIJLOACE FIZICEDezinfecţia prin căldură- Căldura uscată: flambarea şi incinerarea. 1 Flambarea este utilizată în laborator; flambarea instrumentelor medico-chirurgicale în recipiente cu alcool este interzisă - fiind ineficace! 2. Incinerarea se utilizează pentru obiecte contaminate, fără valoare şi pentru deşeuricu potenţial contaminant, septice, de la săli de operaţie şi săli de tratamente, pentru pieseanatomice rezultate din intervenţii chirurgicale, pentru cadavrele animalelor de laborator.- Căldura umedă: pasteurizare şi fierbere 3. Pasteurizarea: este o metodă de dezinfecţie a lichidelor, la temperaturi cuprinseîntre 55 - 95°C. După expunere, de durată variabilă în funcţie de rezistenţa germenilor,sunt distruse 90 – 95% din microorganismele patogene. 4. Dezinfecţia prin spălare la temperatura de 60 - 95° C (dezinfecţie termică) este unproces complex la care, pe lângă acţiunea căldurii umede, se adaugă şi acţiuneadetergenţilor sau a altor substanţe, cât şi acţiunea mecanică de spălare. Acest procedeu sefoloseşte la spălarea şi dezinfecţia lenjeriei, veselei, sticlăriei de laborator,instrumentarului. 5. Fierberea în apă la temperatura de 100°C sau utilizarea aburului de 100°Crealizează distrugerea în decurs de 10-20 minute a formelor vegetative alemicroorganismelor patogene, precum şi a unor forme sporulate mai puţin rezistente latemperaturi ridicate. Fierberea alimentelor este una din metodele curente de prevenire a bolilortransmisibile cu poartă de intrare digestivă. În anumite cazuri, pentru prevenirea acestorboli, apa de băut se consumă fiartă, răcită şi aerată. Fierberea la temperaturi între 100 - 110°C se poate obţine prin adaosul unor substanţecare ridică punctul de fierbere (ex. adaosul de carbonat de sodiu, pentru fierberealenjeriei). Dezinfecţia prin căldură umedă, cu fierul de călcat, completează decontaminarealenjeriei, distrugerea formelor vegetative a bacteriilor, în 5 - 10 secunde şi a sporilor, în50 secunde.
  • 4. Dezinfecţia cu raze ultraviolete Indicaţii: dezinfecţia suprafeţelor netede şi aerului în boxe de laborator, săli deoperaţii, alte spaţii închise, pentru completarea măsurilor de curăţenie şi dezinfecţiechimică. Condiţii de eficacitate: 1. Condiţii generale: utilizarea doar a lămpilor destinate dezinfecţiei; lămpile destinatedezinfecţiei pot fi fixe sau mobile, cu tuburi de UV între 15 şi 30 W, prevăzute săfuncţioneze în absenţa omului (cu radiaţie directă) sau în prezenţa omului (cu radiaţieindirectă, ecranată şi fără emisie de ozon). 2. Condiţii speciale, pentru dezinfecţia suprafeţelor: - se utilizează aparate cu radiaţie directă; - dezinfecţia se efectuează în absenţa omului; - durata de expunere se calculează ţinând seama de gradientul energetic al radiaţiei bactericide dat de distanţa dintre sursă şi suprafaţa tratată şi de cantitatea de energie necesară pentru distrugerea în proporţie de 99,90 – 99,99% a germenului test tratat.Dezinfecţia prin mijloace chimice În unităţile medicale dezinfecţia se realizează, în principal, prin utilizarea unorsubstanţe dezinfectante chimice. Un produs etichetat ca detergent dezinfectant nu este similar cu un produs etichetat cadezinfectant. Detergentii-dezinfectanti, in concentratiile de utilizare recomandate deproducator, sunt produse a caror principala actiune este cea de curatare. Dezinfectia serealizeaza cu produse etichetate ca dezinfectanti. . Clasificarea dezinfecţiei (adaptată după CDC). Această clasificare se bazează pe tipul de microorganisme patogene distruse şi are învedere timpul de contact necesar substanţelor dezinfectante pentru a distrugemicroorganismele. După aceste criterii, dezinfecţiei se clasifică pe patru nivele: - Sterilizare chimică - Dezinfecţie de nivel înalt - Dezinfecţie de nivel intermediar - Dezinfecţie de nivel scăzut 1. STERILIZARE CHIMICĂ Realizează distrugerea tuturor microorganismelor şi a unui număr mare de sporibacterieni. Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este de câteva ore. Este obligatorie respectarea recomandărilor producătorului referitoare la timpul decontact şi condiţiile de realizare. Substanţele chimice care realizează sterilizarea chimică sunt: - Glutaraldehida (2%) - Peroxid de hidrogen stabilizat (6%) - Acidul peracetic (diferite concentraţii)
  • 5. 2. DEZINFECŢIA DE NIVEL ÎNALT Realizează distrugerea tuturor microorganismelor, cu excepţia unui număr mare despori bacterieni. Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat trebuie să fie decel puţin 20 minute. Este obligatorie respectarea recomandărilor producătorului. Substanţele chimice şi mijloacele prin care se poate realiza dezinfecţia de nivel înaltsunt: - Glutaraldehida (2%) - Peroxidul de hidrogen stabilizat (6%) - Acidul peracetic (diferite concentraţii) - Hipocloritul de sodiu (5,25%) . 3. DEZINFECŢIA DE NIVEL INTERMEDIAR (MEDIU) Realizează distrugerea Mycobacterium tuberculosis, a bacteriilor în formă vegetativă,a celor mai multe virusuri şi fungi, dar nu şi a sporilor bacterieni. Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este de 10 minute. Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel intermediar sunt: - Fenoli - Iodofori - Alcooli - Compuşi pe bază de clor 4. DEZINFECŢIA DE NIVEL SCĂZUT Poate distruge cele mai multe bacterii în forma vegetativă, unele virusuri, unii fungi,dar NU distruge microorganisme rezistente, cum sunt Mycobacterium tuberculosis, sausporii bacterieni. Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este de sub 10minute. Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel scăzut sunt: - Dezinfectante care conţin fenoli, iodofori, substanţe cuaternare de amoniu şi agenţi de spumare; - Alcooli (70°C, 90°C); - Hipoclorit de sodiu (5,25%)CLASE CHIMICE DE SUBSTANŢE DEZINFECTANTE ŞI DEZINFECŢIACHIMICĂ 1. FENOLII Fenolul şi derivaţii fenolici (fenoli) Fenolul a fost prima substanţă întrebuinţată în dezinfecţie. Actualmente nu se maiutilizează ca atare, ci sub forma de derivaţi fenolici, care au proprietăţi antibacterienesuperioare fenolului. În comparaţie cu alte substanţe dezinfectante, fenolii sunt mai ieftini şi stabili însoluţie. Pentru a le creşte solubilitatea în apă se aditivează cu un detergent sau un săpuncompatibil. Fenolii au acţiune bactericidă, inclusiv pentru Pseudomonas aeruginosa, fungicidă şituberculicidă; nu au acţiune sporicidă. Prezenţa materialului organic nu influenţează
  • 6. activitatea biocidă. Deoarece au activitate virulicidă slabă sau nulă, ştiut fiind că pentruun dezinfectant este importantă prezenţa activităţii virulicide (îndeosebi împotrivavirusurilor transmise prin sânge: virusurile hepatitice B, C, virusul imuno-deficienţeiumane - HIV, etc.), dezinfectantele pe bază de fenol au o utilizare din ce în ce mailimitată. Folosirea fenolilor este limitată doar pentru dezinfecţia mediului (suprafeţe, aer). NU este recomandată utilizarea lor pentru dezinfecţia instrumentarului, datorităcorozivităţii şi nici utilizarea ca antiseptice, datorită toxicităţii. NU este recomandată utilizarea fenolilor în ariile de preparare a mâncării, în ariile decazare a bolnavilor, pentru dezinfecţia echipamentelor care vin în contact cu mucoasele,precum şi în secţiile de pediatrie şi nou-născuţi. Este un iritant puternic pentru piele. Este un iritant puternic pentru ochi. Inhalarea sub formă de vapori, în doze cronice, duce la iritarea căilor respiratorii şidetermină scleroza vaselor sanguine. În caz de ingestie, produce efecte caustice asupra tubului digestiv, tulburărineurologice, cardiovasculare, hepatice, renale. Doza letală pentru om este de 10 g fenol. 2. HALOGENII: compuşi care eliberează clor, brom sau iod Substanţe chimice care eliberează clor: Se utilizează pe scară largă, ca agenţi eliberatori de clor, în special: dicloroizocianuratul de sodiu (NaDCC) şi hipocloriţii, fiind de preferat altor compuşi eliberatori de clor, cum ar fi: cloraminele B şi T şi varul cloros. Aceste dezinfectante, care acţionează prin eliberarea clorului, sunt ieftine şi eficiente, nu sunt toxice la concentraţii mici şi au un spectru larg de utilizare, atât în mediul spitalicesc, cât şi pentru uz gospodăresc. Sunt folosite pentru: - tratarea apei, - curăţarea biberoanelor, - dezinfecţia zonelor de preparare a mâncării. Agenţii care eliberează clor nu sunt compatibili cu unii detergenţi; din această cauză trebuie să se aibă în vedere compatibilitatea detergentului utilizat la curăţenie. Înainte de aplicarea soluţiilor clorigene, suprafeţele trebuie clătite pentru a se îndepărta urmele de detergent. Nu trebuie amestecaţi cu acizi - inclusiv fluide acide ale organismului, (ex.: urină), deoarece clorul eliberat poate fi periculos, mai ales în spaţiu închis. Soluţiile pot fi stabilizate cu substanţe alcaline sau clorură de sodiu. Dicloroizocianuratul de sodiu Dezinfectantele pe bază de NaDCC sub formă de tablete, pulbere, granule; prezintă siguranţă şi uşurinţă în preparare, chiar şi pentru persoanele neexperimentate. Sunt stabile pe perioada stocării şi sunt mai eficiente şi mai puţin corozive decât soluţiile de
  • 7. hipoclorit. Prezintă avantajul că se pot folosi pentru dezinfecţia instrumentarului din metal inoxidabil. Soluţiile sunt instabile, de aceea, în practică se recomandă utilizarea soluţiilor imediat după preparare. Dezinfectantele pe bază de NaDCC au activitate: bactericidă, fungicidă, virulicidă şituberculicidă şi sunt recomandate în special în cazurile în care există riscul unorcontaminări virale. Sunt rapid inactivate de către materia organică (ex. puroi, murdărie, sânge, etc.).2. Hipocloriţii Hipocloriţii sunt cei mai vechi dintre compuşii cu conţinut de clor activ utilizaţi îndomeniul dezinfecţiei chimice. Au proprietăţi dezodorizante, nu sunt substanţeotrăvitoare pentru om, chiar în concentraţii ridicate, sunt coloraţi, dar nu pătează şi suntuşor de manipulat. Se comercializează sub formă de soluţii, dintre care, cel mai mult se utilizeazăhipocloritul de sodiu, sub denumirea de Extract de Javel şi Apă de Javel. Hipocloritul de sodiu: conţine 12,5% clor activ (150g Cl/l) - soluţia 4% conţine 0,5% clor activ - soluţia 10% conţine 1,25% clor activ Concentraţii recomandate: • Suprafeţe (pereţi, pavimente): soluţie 4% • Lenjerie, echipament de protecţie: soluţie 2% • Vesela: soluţie 0,5% - 1% • Sticlărie de laborator folosită: soluţie 10% Hipocloriţii nu sunt produse periculoase în condiţiile manipulării corecte. Studiileexperimentale au demonstrat că soluţiile au o causticitate descrescândă, în funcţie deconcentraţie.3. Cloraminele Cele mai cunoscute cloramine folosite în dezinfecţie sunt cloraminele organice, cumar fi: cloramina B şi cloramina T. Se prezintă sub formă de pulberi albe cristaline, sau subformă de comprimate. . Cloraminele prezintă activitate bactericidă (cu spectru larg de acţiune faţă de floraGram negativă şi Gram pozitivă, iar în concentraţii crescute distrug Mycobacteriumtuberculosis), fungicidă, virulicidă. Cloramina B: conţine 25 - 29% clor activ Concentraţii recomandate: • Suprafeţe (pereţi, pavimente): soluţie 2 g % • Lenjerie, echipamente de protecţie: soluţie 1 - 1,5 g % • Obiecte (sticlă, porţelan, plastic, jucării, termometre): sol. 1% • Veselă: soluţie 0,5 g % - 1 g % • Sticlărie de laborator folosită: soluţie 2 g %
  • 8. Toxicitatea Cloraminelor Efectul expunerii pe termen scurt: irită tractul respirator. Inhalarea vaporilor poatecauza reacţii de tip astmatiform. Atenţie! Persoanele cu afecţiuni astmatice nu trebuie săvină în contact cu cloraminele.4. Iodul şi iodoforii. Iodul se caracterizează prin acţiune bactericidă şi virulicidă şi se utilizează sub formade soluţii apoase, hidroalcoolice sau iodofori. Dintre acestea menţionăm: Lugolul -soluţie apoasă de iod, tinctura de iod - soluţie hidroalcoolică de iod. Sub aceste forme,iodul este folosit ca antiseptic al pielii şi ca dezinfectant al unor instrumente medicale,mai ales din sticlă (termometre orale şi rectale), iar în cazuri de urgenţă, chiar alinstrumentelor din metal. Utilizarea soluţiei hidroalcoolice (tinctura) ca antiseptic al plăgilor prezintă uneledezavantaje: evaporarea rapidă a solventului lasă un reziduu de iod şi iodură de potasiu,care sunt caustice pentru piele şi nu permite realizarea timpului de contact necesar.Iodoforii Soluţiile de iod tensioactiv neionic au fost denumite “iodofori”, definind prin aceastarolul de purtător al iodului (phoros) pe care îl îndeplineşte substanţa tensioactivă.Iodoforii nu au miros şi nu pătează. Sunt practic fără toxicitate şi neiritanţi. Activitateagermicidă este mai ridicată decât a soluţiilor apoase sau alcoolice de iod – ioduri. Aceastase explică prin faptul că puterea de pătrundere a iodului sub formă de iodofor este multmai mare, datorită substanţei modificatoare de tensiune superficială. Iodoforii au activitate bactericidă, virulicidă şi micobactericidă; activitatea sporicidăeste slabă, iar activitatea fungicidă este variabilă. Iodoforii reunesc în aceeaşi formă două proprietăţi esenţiale în dezinfecţie: activitateadetergentă (datorită substanţei tensioactive) şi puterea germicidă (datorită iodului).5. COMPUŞI CUATERNARI DE AMONIU  CLORURA DE BENZALKONIUM,  CLORURA DE DIDECILDIMETILAMONIU,  CETRIMIDE Sărurile cuaternare de amoniu (SCA) sunt tensioactivi cationici şi prezintă următoareleproprietăţi: sunt detergenţi şi emulsionanţi, netoxici la concentraţiile de utilizare, solubiliîn apă şi alcool, prezintă stabilitate, nu au miros şi nu pătează. Sărurile cuaternare de amoniu prezintă activitate bactericidă, selectiv fungicidă şivirulicidă pe virusurile lipofilice. În general, nu prezintă activitate tuberculocidă sausporicidă .
  • 9. 6. CLORHEXIDINA Clorhexidina face parte din clasa biguanidelor şi se prezintă sub formă de săruri. Celemai folosite săruri de clorhexidină sunt acetatul de clorhexidină sau gluconatul declorhexidină. Este recomandată în antisepsie şi în dezinfecţie, dar este folosită în special pentrudezinfecţia igienică şi chirurgicală a mâinilor, deoarece prezintă o activitate rezidualădupă aplicare. Se foloseşte şi pentru dezinfecţia preoperatorie a pielii. Dezinfectantele pe bază de clorhexidină prezintă activitate: bactericidă, fungicidă şivirulicidă asupra virusurilor lipofilice. Clorhexidina nu are activitate tuberculocidă şisporicidă. Activitatea bactericidă este mai mare asupra germenilor Gram-pozitivi, decâtasupra celor Gram-negativi. Gluconatul de clorhexidină în concentraţie de 0,5% în soluţiealcoolică (70%) se foloseşte pentru dezinfecţia preoperatorie a pielii, iar în concentraţiede 0,05% în soluţie apoasă se foloseşte pentru dezinfecţia rănilor.7. ALCOOLII Cei mai uzuali alcooli utilizaţi în dezinfecţie şi antisepsie sunt: alcoolul etilic şialcoolul izopropilic. Aceştia nu trebuie utilizaţi în stare pură, ci în soluţie apoasă,deoarece: apa este necesară pentru ca alcoolul să poată fi absorbit de suprafaţa celuleimicrobiene, iar alcoolul pur sau concentraţiile foarte înalte determină fenomene decoagulare la nivelul celulei, formând astfel o barieră de protecţie. Concentraţiile optime cu efect biocid sunt de 30-50% pentru alcoolul izopropilic şi 50-70% pentru alcoolul etilic. Alcoolul izopropilic se poate folosi şi în concentraţiimai mari, fiind uşor mai activ decât alcoolul etilic şi mai puţin coroziv pentru obiectelemetalice. Alcoolii prezintă activitate: bactericidă, tuberculocidă, fungicidă, virulicidă.Activitatea antivirală este variabilă, iar la virusurile fără înveliş (ex. virusul polio) apare otendinţă de rezistenţă, mai ales la izopropanol. Nu au activitate sporicidă. Alcoolii se folosesc în dezinfecţie şi antisepsie. Ca dezinfectant, se utilizează pentrudezinfecţia suprafeţelor, instrumentelor, cum ar fi: termometre orale şi rectale,stetoscoape, laringoscoape, iar în combinaţie cu alte substanţe active, se pot folosi pentrudecontaminarea instrumentarului chirurgical. Dacă obiectele sunt contaminate cu sângesau secreţii, se recomandă o curăţare prealabilă. Se pot utiliza ca antiseptice pentru piele (mâini), înainte de efectuarea injecţiilor(alcool etilic 70%, alcool izopropilic 60%), iar în combinaţie cu clorhexidina, povidone-iodine, triclosan se utilizează pentru dezinfecţia mâinilor, având o acţiune reziduală pepiele.8. ALDEHIDE Aldehidele sunt utilizate în mediul spitalicesc pentru dezinfecţia de nivel înalt şi casterilizante.
  • 10. 1. Formaldehida se utilizează ca dezinfectant şi sterilizant, în ambele forme: lichidă şigazoasă. Formaldehida este agentul antimicrobian cu cel mai larg spectru de acţiune biocidă:bactericid, tuberculocid, fungicid, virulicid şi sporicid. Prezenţa materialului organic nuinfluenţează activitatea biocidă. Formaldehida se poate folosi în spitale pentru dezinfecţia suprafeţelor,instrumentarului chirurgical, lenjeriei, excreţiilor şi la formolizarea încăperilor.2. Glutaraldehida este utilizată pe scară largă în unităţile sanitare, ca dezinfectant denivel înalt şi ca sterilizant chimic, sub forma de soluţii apoase. Glutaraldehida prezintă un spectru larg de acţiune biocidă: bactericid, fungicid,tuberculocid, virulicid şi lent sporicid. Deoarece activitatea sporicidă se instalează lent,este necesar un timp de contact de cel puţin 3 ore. Activitatea biocidă nu este influenţatăde prezenţa materialului organic. Dezinfectantele comercializate fi numai pe bază de glutaraldehidă, sau combinaţii deglutaraldehidă cu alte substanţe active, care se folosesc ca dezinfectante de nivel înalt,sau ca sterilizanţi chimici, în funcţie de concentraţie şi timpul de acţiune. Glutaraldehida în concentraţie de 2% este folosită pentru sterilizarea chimică aarticolelor, obiectelor şi echipamentelor medicale care sunt sensibile la căldură şi nu potfi sterilizate prin autoclavare. Ca dezinfectant de nivel înalt se foloseşte pentru echipamentul medical termosensibil,cum ar fi: endoscoape flexibile, echipament de terapie respiratorie, dializoare,echipament de anestezie. Toxicitatea glutaraldehidei Contactul cu pielea:. Singurul efect semnalat în caz de expunere repetată este apariţiaeczemelor alergice. Determină sensibilizarea pielii, provocând dermatita alergică decontact. În caz de contact accidental cu ochii, substanţa poate produce conjunctivită. . Vaporii sunt iritanţi pentru tractul respirator, cauzând senzaţii de usturime ale nasuluişi gâtului. Glutaraldehida are potenţial mutagen, cancerigen, teratogen. 9. PEROXIDUL DE HIDROGEN ŞI COMPUŞII ÎNRUDIŢI Peroxidul de hidrogen se poate folosi în unităţile sanitare ca dezinfectant şi antiseptic,în diferite concentraţii. În concentraţie de 3%, se foloseşte ca antiseptic şi pentrudezinfecţia de rutină. Peroxidul de hidrogen stabilizat, în concentraţie de 6%, este considerat ca dezinfectantde nivel înalt. Se poate utiliza pentru dezinfecţia aparatelor pentru măsurarea tensiunii,lentilelor de contact, ventilatoarelor şi endoscoapelor. Peroxidul de hidrogen prezintă un larg spectru de acţiune biocidă: bactericidă,tuberculocidă, fungicidă, virulicidă, sporicidă. Contactul de scurtă durată poate produce prurit, cu înroşire locală, de la uşoară laseveră, în funcţie de concentraţia substanţei. Soluţiile concentrate pot produce flictene alepielii.
  • 11. ANTISEPTICE Antisepticele sunt preparate ce deţin proprietăţi antimicrobiene limitate, sau care distrug microorganismele, sau inactivează virusurile de pe ţesuturile vii (piele sănătoasă, mucoase, plăgi). Antisepticele nu sunt sterilizante, dar reduc temporar de pe piele şi mucoase numărul de microorganisme. Antisepticele se deosebesc de dezinfectante prin: - concentraţia de utilizare a substanţei chimice - timpul de contact. Utilizarea antisepticelor pentru a elimina, distruge sau inactiva microorganismele prezente pe piele sau mucoase permite: - realizarea îngrijirilor aseptice, - reducerea transmiterii germenilor, de la bolnav la bolnav, prin intermediul mâinilor, - tratarea infecţiilor locale cutanate si mucoase. Concentraţii de utilizare. Exemple. • Alcooli: - alcool etilic (50-70%); - alcool izopropilic (30-50%) • Clorura de benzalkonium: - piele intactă: soluţie alcoolică 0,1-0,2% - pe răni: soluţie apoasă 0,1-0,2% - în obstetrică: 0,05-0,10% - soluţii oftalmice: 0,01% - instilaţii vezică urinară şi uretră: 0,005% • Clorhexidina: - dezinfecţia pielii: 0,05% + cetrimide 0,5% - dezinfecţia preoperatorie a pielii: 0,5% în alcool 70% - dezinfecţia rănilor: soluţie apoasă 0,05% - dezinfecţia uretrei şi lubrefiant: 0,05% în glicerol - spalături vezicale: 0,02% - obstetrică: 1% sub formă de cremă • Iod: soluţie 1% în etanol 70% • Povidone-iodine: 7,5-10% • Tinctura de iod 5% • Apă oxigenată: 3%IV.STERILIZAREA este forma cea mai completa de dezinfectie Sterilizarea este operaţiunea prin care sunt eliminate sau omorâte microorganismele, inclusiv cele aflate în stare vegetativă, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei operaţiuni fiind starea de sterilitate (conform EN 556 = starea unui produs liber de microorganisme viabile). Probabilitatea teoretică a existenţei microorganismelor ≤ 10‾6.
  • 12. Dispozitivele şi materialele de unică folosinţă nu vor fi niciodată reprocesate învederea reutilizării. Termenii “ produs sterilizant” sau “sterilizare chimică” sunt utilizaţi pentru o gamărestrânsă de compuşi chimici (formaldehida, glutaraldehida) care, în condiţii controlate,pot distruge sporii bacterieni. Toate dispozitivele medicale şi materialele care urmează a fi sterilizate trebuie curăţateprin metode fizice şi dezinfectate chimic înainte de a fi supuse unui proces de sterilizarestandardizat. Toate instrumentele chirurgicale, materialele textile şi alte obiecte sau soluţii carepătrund în ţesuturile sterile sau sistemul vascular, inclusiv instrumentele stomatologice,trebuie să fie sterile (instrumente / obiecte critice). În unităţile de asistenţă medicală sterilizarea se poate realiza prin :metode fizice- abursub presiune (sau abur la temperatură şi presiune ridicată/scazută), căldură uscată, metodechimice- oxid de etilenă, “sterilizanţi”chimici: formaldehidă si abur la temperaturi joasesi presiune subatmosferică. În stadiul actual al datelor ştiinţifice, sterilizarea cu vapori de apă saturaţi sub presiunetrebuie să fie metoda de elecţie, dacă dispozitivul medical suportă această procedurăASEPSIA, ca metoda profilactica, include urmatorii timpi ai unei interventii chirurgicale: a. -spalarea mainilor chirurgilor b. -protejarea acestora cu manusi sterile c. -dezinfectia campului operator d. -sterilizarea instrumentarului, campurilor si materialelor necesare in momentul operatiei e. -pastrarea sterila a plagii operatoriiAsepsia se realizeaza printr-o serie de mijloace fizice si chimice: • Mijloace fizice o Mecanice o Caldura  Umeda  Uscata o Radiatii • Mijloace chimice o Formol o Glutaldehida o EtilenoxidulMECANIC se actioneaza pentru pregatirea materialelor si instrumentarului in vedereasterilizarii. Se utilizeaza spalarea si curatarea mecanica (perii, apa, sapun, detergenti inconcentratii 1-2%, solutii dezinfectante).
  • 13. CALDURA este utilizata sub doua forme: - uscata - umedaMecanismul de actiune este reprezentat de coagularea proteinelor, ce apare la temperaturide peste 500C fiind proportionala si cu cantitatea de apa inmagazinata de microorganism.In cazul aceluiasi germene, forma vegetanta nu rezista mai mult de cateva minute la55-700C, pe cand forma sporulata (saraca in apa) rezista si cateva ore la 1000C.CALDURA USCATA este reprezentata prin : • flambare • incinerare • sterilizarea prin aer caldFLAMBAREA utilizeaza caldura produsa de flacara.Se realizeaza prin trecerea unor obiecte (sticla, metal), sau expunerea unor suprafete lanivelul flacarii.Aceasata metoda este intalnita cel mai des in laboratoarele de microbiologie pentrusterilizarea anselor, baghetelor, pipetelor si a eprubetelor.In chirurgie este utilizata doar in cazuri exceptionale (izolare) pentru instrumentelemetalice, dejavantazul constand in deteriorarea acestora si sterilizarea incompleta prinneincalzire neuniforma.INCINERAREA se efectueaza in crematorii unde se ard materialele folosite pentrupansamente, fragmente si piese anatomice, in general tot ce prezinta risc biologic decontaminare. Legislatia in vigoare obliga cabinetele medicale si spitalele sa aplicenormative standardizate pentru manipularea si distrugerea acestor produse rezultate inurma activitatii medicale.STERILIZAREA PRIN CALDURA USCATA este metoda cea mai utilizata pentrusterilizarea instrumentarului metalic.Aparatul utilizat se numeste pupinel sau etuva cu aer cald.Pupinelul este o cutie metalica cu pereti dubli, lateral fiind montate rezistente electrice ceau rol in ridicarea temperaturii, uniformizarea aerului cald realizandu-se cu ajutorul unuiventilator. Prezinta un sistem de reglare a temperaturii si duratei de sterilizare, precum siun termometru ce prezinta temperatura din interiorul acesteia.Parametriii de sterilizare la pupinel: - 160-1800C - Durata normala intre 30 de minute si 2 ore in functie de materialele utilizate si germenii potential prezenti.Etapele necesare in realizarea sterilizarii cu ajutorul pupinelului sunt:-instrumentele curatate mecanic si chimic (cloramina, detergenti) sunt asezate in cutiimetalice-asezarea cutiilor metalice cu capacul ½ deschis in interiorul acestuia-reglarea parametrilor de lucru ( cel mai adesea 1800C peste 40 minute)
  • 14. -dupa oprirea aparatului se asteapta ca temperatura in interior sa coboare la 30-400C-cand se deschide pupinelul se verifica realizarea sterilizarii prin indicatorii utilizati(caramelizarea celulozei din hartie).Se inchid cutiile metalice si se banderoleaza, mentionandu-se data de realizare asterilizarii.Instrumentele astfel sterilizate pot fi utilizate in conditii optime in urmatoarele 24 de ore,nu mai mult.STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA se poate realiza in functie de prsiuneastfel: - fierbere (presiune atmosferica) - caldura umeda sub presiune-AUTOCLAVAREFIERBEREA este o metoda care s-a utilizat mult timp pentru sterilizarea seringilor,instrumentelor, tuburilor de cauciuc. Astazi este utilizata in conditii deosebite, unde unpot fi utilizate alte mijloace.Aparitia seringilor de unica folosinta, incompleta sterilizare a germenilor la 1000C a dusla utilizarea cat mai restransa a acestora.Sterilizarea prin fierbere se realizeaza cu ajutorul fierbatoarelor ITM care sunt cuvemetalice in care se aseaza instrumentarul, se inunda cu apa, aceasta fiin incalzita cuajutorul unei rezistente electrice. Se considera sterilizat la aproximativ 30-40 de minutedupa ce apa a atins temperatura de fierbere. Pe parcursul fierberii un se ridica capaculfierbatorului, Instrumentele se pot utiliza 8 ore dupa incetarea procesului de sterilizare.Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune,Aceasta metoda este cel mai des utilizare in spital. Aparatul se numeste AUTOCLAV,metoda purtand denumirea de autoclavare. Aceasta metoda de sterilizare este cea maieficienta si se bazeaza pe punctul de fierbere a apei direct proportional cu presiunea.Astfel vom avea:  la nivelul marii, cota 0, punctul de fierbere este de 1000C  la 900 m punctul de fierbere este de 960C  o atmosfera duce de punct de fierbere 1200C  cresterea cu 2 atm punct de fierbere 1360C  cresterea cu 3 atm punct de fierbere 1440CIn functie de ceea ce dorim sa sterilizam si parametrii sunt diferiti:  inventar moale (campuri, halate, comprese etc.) se sterilizeaza la 2,5 atm 30-40 min  apa sterila, sonde, ata chirurgicala se sterilizeaza la 1,5 atm 30-40 minAutoclavul este un cazan cu perete dublu. Cazanul interior este in contact cu spatiuldintre cei 2 pereti prin mai multe orificii si cu exteriorul printr-un numar de robineti.Exista 2 tipuri de autoclav:
  • 15.  Chamberland care isi produce aburul in cazanul de sterilizare (de interes istoric)  Autoclavul cu pereti dublii cu sursa exterioara de abur; acest tip este utilizat in spitale avand avantajul volumului mare de lucru cat si a posibilitatii de uscare a materialelor in finalul sterilizarii; sursa exterioara de produs aburi poate fi centrala termica a spitalului (cel mai des folosit) sau generatoare proprii cu rezistenta electrica situate in apropierea autoclavului,STERILIZAREA PRIN RAZE ULTRAVIOLETE (RUV)Razele ultraviolete in sterilizare au ca mijloc de actiune efectul germicid manifestat prinincetinirea sintezei ARN a microorganismului precum si aproteinelor exterioare,actionand in acelasi timp prin inhibitia totala temporara a sintezei ADN. RUV actioneazaasupra bacteriilor si virusurilor. Nu au putere de penetrare, de aceea spatiile dedezinfectat trebuiesc in prealabil spalate.RUV se utilizeaza pentru sterilizarea suprafetelor si microaeroflorei din salile de operatiisau din incaperile carte necesita un grad ridicat de asepsie. Eficacitatea este de pana la1-1,5 m fata de sursa. Este total contraindicata folosirea sterilizarii cu RUV in prezentapersonalului medical.STERILIZAREA PRIN RADIATII IONIZANTECele mai utilizate sunt radiatiile gamma. Acestea sunt utlizate pe larg pe scara industrialapentru sterilizarea tuturor materialelor medicale de unica folosinta (seringi, manusi,campuri, instrumente, halate, fire de sutura etc.). Mecanismul de distrugere a germenilorare la baza capacitatea de ionizare si excitare a atomilor acestora.Actiunea razelor gamma este direct proportionala cu doza aplicata.Avantajul sterilizarii cu radiatii gamma consta in faptul ca nu produce crestereatemperaturii obiectului sterilizat fiind posibila iradierea produselor ambalate, avand oputere de penetrare ridicata.STERILIZAREA CU ULTRASUNETEEste o metoda moderna de sterilizare, ultrasunetele fiind vibratii cu peste 9000 deciclii/sec. In functie de ordinul de marime a frecventei, microoragnismele pot suferialterari fizice si chimice. La frecvente foarte inalte se produce ruperea membranei si lizacelulara a microorganismului. La ora actuala pregatirea materialelor prin sterilizare prinautoclavare sau etilen-oxid prezinta o faza initiala reprezentata de sterilizarea prinultrasunete ce vine sa completeze pregatirea materialelor prin metodele amintite anterior.MIJLOACE CHIMICE  formol  etilen oxid  glutaraldehida
  • 16. FORMOLSe utilizeaza sub forma de vapori la rece sau la caldOXID DE ETILENEste o metoda fizico-chimica. Se bazeaza pe efectul bactericid asupra tututrormicroroganismelor atat in forma vegetativa cat si sporulata. Oxietilena este un gazincolor, cu miros dulceag cu capacitate ridicata de penetratie prin textile, hartie, cauciuc,mase plastice. Este inflamabil. In amestec cu freonul devine stabil. Temperatura de lucrueste de 50-600C, presiune de 1-1,5 atm, cu o durata intre 1 si 5 ore.Avantajele sunt multiple. Dezavantajele-nu pot fi sterilizate materialele puternic acidesau alcaline, nu pot fi resterilizate materiale care initial au fost sterilizate prin radiatiigamma deoarece se formeaza etilenclorhidrin, o substanta iritanta pentru tesuturi.Indicatii: materiale si instrumente termosensibile:  instrumente si materiale chirurgicale metalice sau mase plastice  tuburi cauciuc sau PVC  materiale ce urmeaza a fi implantate in tesuturi (proteze)  canule si materiale folosite in anestezieControlul sterilizarii se realizeaza prin benzi indicatoare din hartie, precum si prinverificarea directa a echipamentului de control (termometre, manometre).STERILIZAREA PRIN SUBMERSIE IN SUBSTANTE GERMICIDEAceasta metoda este utilizata frecvent pentru toata gama endoscopiei, laparoscopiei, siechipamente termosensibile.Sunt utilizate glutaraldehida 2% - se prepara extemporaneu, solutia fiind activa 14-21zile; durata de sterilizare 20-30 minute pana la 2 ore (pentru distrugerea formelorsporulate).CONTROLUL STERILIZARIISe realizeaza prin mijloace fizice, chimice si biologiceFizice-manometre, termometre cu sau fara sistem de inregistrare graficaChimice-substante sub forma de pulberi cu punct de fuziune cunoscut, benzi de hartieimpregnate cu diverse substante (testul Bowie &Dick), lichide aşezate în tuburi care la oanumită temperatura îşi schimbă culoarea. Dintre pulberi, sulful cu punct de topire 118 0C, acidul picric la 1300 C.Biologice – cu Bacillus stearothermophylus comercializat sub formă de Sterotest 120(fiole, conţinut limpede, culoare violet), care este un indicator pentru controlul sterilizăriicu autoclav la 1200C pe o durată de 30 de minute, fiind puse în incubator la 560C.Mentinerea aspectului, culoare, transparenta, arata o sterilizare corectă, virajul la galbenşi o uşoară opalescenţă, arată o sterilizare sub parametrii de eficienţă.
  • 17. PREGATIREA INSTRUMENTARULUI CHIRURGICALDupa utilizare, instrumentarul se lasa in apa cu un antiseptic (bromocet), se spala cusolutie de amoniac 2-3 %, se limpezeste cu apa si se usuca. Se verifica instrumentarul dinpunct de vedere functional. Se poate apela la o presterilizare cu ultrasunete inainteasterilizarii la pupinel sau inainte de autoclavare. Se aseaza in cutii metalice pentru diferitetipuri de interventii si se sterilizeaza la pupinel sau autoclav.Pregatirea instrumentarului pentru chirurgia celioscopica.Instrumentarul utilizat in celioscopie are dezavantajul de a fi delicat, sensibil lamanipulare. Dupa utilizare instrumentele se lasa 30 min in solutie antiseptica, apoi partiledemontabile se desfac si se curata cu mare grija de sange si parti organice cu periute , seusuca cu aer. Se verifica functionarea si se sterilizeaza.Sterilizarea se face prin:  glutaraldehida 2-3% 15-30 min, se spala cu apa sterila si se sterg (mai putin camera)  autoclavare – cu exceptia celor care contin parti termosensibile  la oxid de etilenPregatirea inventarului moaleCampurile pentru operatii, mese, comprese, halate, masti, se sterilizeaza in casoletemetalice de diverse dimensiuni prin autoclavare 2,5 atm 40 min. Dupa ce au fost utilizatecu exceptia celor de unica folosinta (comprese) se triaza, se spala cu detergenti specificice indeparteaza petele de natura biologica, se usuca si apoi se resterilizeaza.Pregatirea personalului pentru interventia chirurgicalaLa nivelul blocului operator, personalul medico-chirurgical este obligat sa poarteechipament specific blocului operator (bluza/pantalon), avand posibilitatea sa se schimbede echipamentul purtat in restul spitalului intr-o zona de filtru. Acest echipament estefolosit in ziua respectiva, apoi se recicleaza.Chirurgul trebuie sa-si pregateasca tinuta, constand in bluza/pantalon, boneta, saboti siprotectii pentru acestia din materiale plastice sau hartie speciala.Dezinfectia mainilor se realizeaza in mod clasic prin spalare cu apa sterila si sapun timpde 15 minute, fragmentat in 3 etape cu clatirea si indepartarea sapunului intre acesteadupa cum urmeaza: 5 min mana plus antebrat, 5 min mana plus 2/3 distale antebrat, si 5min numai mana, pe toata aceasta perioada mainile trebuie sa stea intr-un plan superior(vertical) fata de planul articulatiei cotului (folosind curgerea progravitationala a apei dela nivelul mainilor si antebratelor).
  • 18. Odata cu perfectionarea compozitiei detergentilor, spalarea mainilor operatorului se facecu solutii antiseptice care realizeaza sterilizarea in circa 3-5 min, fara sa iritetegumentele. Dupa terminarea spalarii, chirurgil isi usuca mainile cu ajutorul unui campsteril, apoi se scoate din casoleta masca, care este fixata de catre asistenta, fara sa atingamainile chirurgului. Halatul steril nu trebuie sa atinga hainele decat pe interiorul sau.Dupa imbracarea halatului urmeaza imbracarea manusilor sterile asa incat mana nutrebuie sa atinga fata exterioara a acestora.Pregatirea campului operatorInaintea oricarei interventii chirugicale tegumentele trebuie curatate, apoi dezinfectate cuajutorul unui antiseptic bactericid.Curatarea mecanica a tegumentelor incepe in seara dinaintea interventiei, printr-o baiegenerala si imbracarea in lenjerie curata. Dupa baie regiunea unde urmeaza sa se facaincizia se dezinfecteaza cu tinctura de iod sau septozol si se panseaza steril. Dupa cepacientul este asezat pe masa de operatie si anesteziat, se pregateste campul operator: sedezinfecteaza tegumentele, apoi se izoleaza regiunea cu campuri sterile, lasand la vederedoar locul inciziei.In ultimii ani campul operator este acoperit cu o folie de plastic, care se incizeaza odatacu tegumentul.STERILIZAREA APEI PENTRU SPĂLAREA CHIRURGICALA -la o presiune desterilizare de 1,5 bari şi un timp de sterilizare de 30 minute. Conductele pentru aducerea apei sterile de la autoclave la spălătoare trebuie săîndeplinească următoarele condiţii: a) distanţa maximă de la autoclav la punctul de distribuţie nu va depăşi 20 m b) sunt admise numai conducte fără mufe c) eliminarea oricărei posibilităţi de contaminare a apei sterile prin stagnarea în sistemul de distribuţie (cu interzicerea coturilor în “U” sub nivelul conductei) d) apa sterilă pentru spălarea chirurgicală se prepară în ziua utilizării ei.