Your SlideShare is downloading. ×
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Prinerea invelitorilor din table cutate
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Prinerea invelitorilor din table cutate

241

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
241
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
7
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PRINDEREA  ŞI MONTAJUL TABLELOR METALICE  PROFILATE LA EXECUTAREA INVELITORILOR  ŞI PEREŢILOR  INDICATIV C 172—88  Elaborate de:  INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR  ­  INCERC  Director adj. ştiinţific  Şef secţie U.M.C.  Responsabil de temă  Responsabil din partea ICCPDC  Dr.  ing.  F.  Tomşa  Dr. ing. V. Goran  Ing. I. Giulescu  Ing. E. Radu  Ing. C. Popa
  • 2. INTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PRINDEREA  ŞI MONTATUL TABLELOR METALICE PROFITATE  LA EXECUTAREA ÎNVELITORILOR PEREŢILOR  Indicativ C 172­88  Înlocuiesc C 172­85  1. PREVEDERI GENERALE  1.1.    Prezentele  instrucţiuni  tehnice  se  referă  la  mijloacele  de      prindere      şi    la  procedeele      tehnologice    pentru prinderea  şi  montajul  tablelor  metalice  profilate  la  executarea  învelitorilor şi pereţilor.  1.2.  Prin mijloace de prindere, în cadrul acestor instrucţiuni, se înţeleg atât organele de  asamblare (şuruburi, nituri), cât şi uneltele cu care se execută operaţiile de montare  (maşini de  găurit, maşini de  înşurubat,  unelte  de nituit  etc.)  1.3.    Aceste  instrucţiuni  se  aplică  la  executarea  elementelor  de  închidere­învelitori  şi  pereţi ale  construcţiilor  metalice  din  profile  cu  pereţi  subţiri.  La  prinderea şi  montajul  tablelor  metalice profilate, se va ţine seama de soluţiile de alcătuire şi de detaliile de execuţie prevăzute  în proiectele tip precum şi în „Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii  (Indicativ C 37­88).  1.4.  Organele de prindere prevăzute în aceste instrucţiuni (şuruburi autofiletante pentru  tablă  şi  cele  pentru  metal,  precum  şi  şuruburile  obişnuite  cu  piuliţe)  pot  fi  folosite  şi  pentru  prinderea  panourilor  ROMPAN,  la  realizarea    închiderilor,    conform    detaliilor  cuprinse    în  instrucţiunile specifice.  2. MATERIALE  2.1.    Pentru    executarea    învelitorilor    şi    pereţilor    din  tabla  metalice    profilate    se  folosesc  table cutate sau table ondulate.  2.2.   Tablele  cutate,  la care se  referă  prezentele  instrucţiuni  sunt    de  tipul  celor  care  se  execută la I.L.T.  Galaţi, conform N.T.R. 98­78 şi S.T.R.  540­86,  la  Întreprinderea Metalurgica  :  Iaşi,    conform    caietului    de    sarcini      16­78,  şi  la      Întreprinderea  de  tâmplărie  metalică  şi  produse pentru construcţii din materiale plastice Buzău, conform caietului de sarcini nr. 5­81.  2.3.  Tablele ondulate sunt de tipul celor cu înălţimea ondulei de 30 mm sau mai mare  (STAS 2029­80).  3. ORGANE DE ASAMBLARE  3.1.    Pentru   prinderea    tablelor,    la    executarea    închiderilor  cu  tablă  profilată,  se  pot  folosi: şuruburi autofiletante pentru tablă, nituri oarbe (P.O.P.), şuruburi autofiletante pentru me­  tal,  agrafe,  şuruburi obişnuite fără piuliţe, bolţuri  împuşcate sau  şuruburi  obişnuite  cu  piuliţe.  3.2.    Organele  de  prindere  se  stabilesc  de  proiectantul  construcţiei,  în  funcţie  de  solicitările  la  care  vor  fi  supuse,  ţinând  seama  şi  de    dotarea  executantului  cu  mijloace  de  asamblare.  Elaborate de:  Aprobate de:  CENTRAL  DE  INSTITUTUL DE CERCETĂRI   ÎN CONSTRUCŢII  INSTITUTUL  CERCETARE,  PROIECTARE  ŞI  ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­  DIRECTIVARE   ÎN   CONSTRUCŢII  cu decizia nr. 26 din 4.IV.1988
  • 3. 3.3.  Şuruburile  autofiletante  pentru  tabla  pot  fi  folosite  atât  la  prinderea  foilor  de  tablă între ele, cât şi la prinderea acestora pe pane sau pe elementele de rezistenţă din profile de  oţel cu pereţi subţiri.  Duritatea elementului de construcţie în care urmează să se formeze filetul  conjugat  trebuie  să  fie  mai  mică  decât  duritatea  şurubului  autofiletant  pentru  tablă,  în  zona  filetului.  Se pot folosi şuruburi autofiletante pentru tablă cu cap hexagonal (STAS 9344/5­80), cu  cap înecat şi locaş cruciform (STAS 9344/6­80), cu cap înecat crestat (STAS 9344/2­86) sau cu  cap bombat cu locaş cruciform (STAS 9344/8­80), care se fabrică de Intr. Mecanică Mediaş.  3.4.  Niturile oarbe (P.O.P.), pot fi folosite atât pentru prinderea foilor de tablă între ele,  cât şi pentru prinderea acestora pe elementele   de  rezistenţă   din  profile  cu  pereţi   subţiri  (de până la 4 mm).  Se  pot  folosi  niturile  oarbe  care  se  fabrică  la  întreprinderea  Mecanică  Mediaş,  sub  denumirea de nituri combinate, conform N.I.F. 1181/2­80, N.I.F. 1181/3­80 şi N.I.F. 1181/4­80.  Asigurarea etanşeităţii, în zona de prindere, se poate realiza cu nituri de tipul celor prevăzute în  N.I.F. 1181/4­80, forma B.  3.5.  Şuruburile  autofiletante  pentru  metal  pot  fi  folosite numai pentru prinderea  tablelor  pe  pane  sau  pe  elementele  de  rezistenţă  din  profile  de  oţel  şi  numai  dacă  duritatea  elementului de construcţie  în care urmează  să se formeze filetul  conjugat este  mai  mică  decât  duritatea   şurubului   autofiletant   pentru tablă, în  zona  filetului.  Se pot folosi şuruburi autofiletante pentru metal  cu cap hexagonal  sau cu cap înecat cu  locaş cruciform (STAS 11161­80) care  se fabrică  la   întreprinderea  Mecanică  Bacău.  Pentru montarea şuruburilor autofiletante pentru metal este suficient accesul pe o singură  faţă a elementului de închidere perete sau învelitoare.  3.6.  Agrafele se folosesc pentru prinderea tablelor profilate pe elemente  de rezistenţă de  tip  I, L, T, U orientate în aşa  fel încât agrafele respective  să se poată sprijini pe una din mar­  ginile acestora.  Agrafele se execută din oţel lat OL 37 de 30 x 3 mm şi au forma celor care se prezintă în  „Normativ pentru alcătuirea şi   executarea   învelitorilor  la   construcţii   (Indicativ   C 37­88).  Întrucât  tabla  prinsă  cu  agrafe  nu  participă  la  preluarea  solicitărilor  din  planul  elementului de închidere, adică  nu se realizează efectul de şaibă, agrafele se  folosesc  numai  la  executarea construcţiilor provizorii sau ca organ de prindere provizoriu pentru montaj.  3.7.  Şuruburile obişnuite fără piuliţă pot fi folosite numai pentru prinderea tablelor pe  pane sau pe elementele de rezistenţă din profile de oţel.  Se folosesc şuruburi cu cap hexagonal filetate până sub cap (STAS 2117­85).  La folosirea şuruburilor obişnuite  fără piuliţe este suficient accesul pe o singură parte a  elementului de închidere.  3.8.  Bolţurile  împuşcate  pot fi folosite numai pentru prinderea tablelor pe elementele de  rezistenţă  din  profile  de  oţel  care  au  grosimea  pereţilor,  iar  zona  pe  care  se  face  prinderea,  cuprinsă între 4 mm şi 11 mm.  Bolţurile  M6x  10x30,  care  se  fabrică  la  IMSadu  conform  NID  2867­78,  pot  fi  folosite  pentru prinderea tablei profilate la executarea pereţilor despărţitori, pentru executarea prinderilor  ajutătoare în cazul în care prinderea definitivă se face cu alte organe, precum şi pentru executarea  închiderilor în cazul construcţiilor provizorii.  Duritatea  elementelor  de  oţel  pe  care  se  face  prinderea  trebuie  să  fie  mai  mică  decât  duritatea  bolţurilor  care  se  împuşcă  adică,  bolţurile  trebuie  să  poată  să  zgârie  locul  în  care  se  împuşcă.  3.9.    Şuruburile  obişnuite  cu  piuliţe  pot  fi  folosite  atât  pentru  prinderea  foilor  de  tablă  între ele, cât şi pentru prinderea tablelor pe elementele de rezistenţă ale închiderii.
  • 4. Pentru prinderea  tablelor  între  ele  se  folosesc  şuruburi obişnuite  filetate  până  sub  capăt  (STAS 2117­85) cu piuliţe obişnuite (STAS 922­76) sau cu piuliţe cu autoblocare (STAS 9851­  76) iar pentru prinderea tablelor pe elementele de rezistenţă, în funcţie de grosimea elementelor  respective,  pot  fi  folosite  şi  şuruburi  obişnuite  la  care  filetul  nu  ajunge  până sub  capăt  (STAS  920­69) cu piuliţe obişnuite sau cu piuliţe cu autoblocare.  3.10.    La      prinderea    tablelor    ondulate,      atât      între      ele,      cât  şi  pe  elementele  de  rezistenţă,  este  necesar  ca  sub  capătul  organului  de  prindere,  pe  fundul  ondulei,  să  se  pună  o  şaibă cu faţa de aşezare cilindrică de tipul celor care se prezintă în anexa 1.  3.11.    La  prinderea  tablelor  cutate,  atât  între  ele  cât  şi  pe  elementele  de  rezistenţă,  cu  oricare dintre organele de prindere, în afara niturilor oarbe (P.O.P.)  este necesar să se folosească  şaibe plate pentru metal (STAS 5200­80), ale căror tipodimensiuni se prezintă în tabelul.  11.  Şaiba se va aşeza între retezătura capătului organului de prindere şi tabla care se prinde.  4. PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ  4.1.  Tabla  profilată  se  protejează  anticorosiv,   în funcţie de natura şi de agresivitatea  mediului în care se află construcţia respectivă, conform prescripţiilor tehnice în vigoare ­ Instruc­  ţiuni  tehnice  privind  protecţia  anticorosivă a    elementelor de construcţii metalice  C 139­87  STAS   10166/1­77,  STAS   10702/1­83, STAS  10702/2­80, STAS 7221­82, STAS 7222­84 şi  STAS 10128­86.  4.2.  Tabla profilată neagră se protejează anticorosiv prin vopsire.  4.3.    Tabla      profilată      zincată,      folosită      în    medii      puternic  agresive,  poate  să  fie  protejată suplimentar prin vopsire.  4.4.    Protecţia  anticorosivă  prin  vopsire  se  execută  parţial  sau  complet    în  ateliere  specializate.  4.5.  Protecţia anticorosivă prin vopsire a zonelor de contact permanent dintre elementele  care  se  suprapun,  la  montaj,  trebuie    definitivată    pe    şantier    imediat    înainte    de    executarea  prinderii.  4.6.    După  prinderea    şi  montajul  tablei  profilate,    se  controlează    starea    protecţiei  anticorosive,   se   delimitează  zonele cu protecţia deteriorată şi se remediază.  4.7.    Curăţirea  suprafeţelor  cu  protecţia  deteriorată  se  face  manual,  folosind  perii  de  sârmă,  diluanţi  corespunzători    şi  deşeuri  textile  dacă  suprafaţa  este  redusă,  sau  mecanizat,  folosind unelte portabile de curăţat, acţionate electric sau pneumatic, dacă suprafaţa este mare.  4.8.  Aplicarea   sistemului   de   protecţie   prin   vopsire,   pe suprafaţa curăţată la gradul  stabilit, se face manual, folosind pensule  sau role  corespunzătoare,  dacă  suprafaţa este redusă,  sau mecanizat,  folosind  instalaţii  de  vopsit  de  joasă  sau de înaltă presiune,  dacă suprafaţa  este mare. 4.9.  Dacă tabla profilată ajunge pe şantier protejată parţial (numai cu straturile primare  ale sistemului de protecţie prin vopsire), remedierea deteriorărilor şi definitivarea protecţiei an­  ticorosive prin vopsire se face mecanizat.  4.10.  Organele  de  prindere  executate  din  oţel  trebuie  să  fi  protejate,  din  fabricaţie,  împotriva coroziunii prin zincare sau prin cadmiere electronică.  5. UNELTE, SCULE, DISPOZITIVE, UTILAJE PENTRU EXECUTAREA  LUCRĂRILOR DE ÎNCHIDERE CU TABLA PROFILATĂ  5.1. Pentru   executarea   lucrărilor   de   închidere   cu   tablă profilată se folosesc:  ­ unelte şi scule pentru găurit;  ­ unelte şi scule pentru înşurubat;  ­ unelte pentru nituit cu nituri oarbe;
  • 5. ­ pistoale pentru împlântat bolţuri;  ­ unelte şi scule pentru tăiat tabla si pentru polizat metale;  ­ unelte pentru completarea şi remedierea protecţiei anticorozive prin vopsire;  ­ utilaje   şi   dispozitive   pentru   ridicarea   şi   transportul tablei profilate;  ­ utilaje de ridicare şi de susţinere pentru lucru la înălţime;  ­ aparate şi dispozitive pentru verificare şi control.  5.2.  Caracteristicile  tehnice  principale  ale  acestora,  precum  şi  întreprinderile  producătoare se prezintă în anexa 2.  6. TEHNOLOGIA DE MONTARE A TABLELOR PROFILATE PE ELEMENTELE DE  REZISTENŢĂ  Generalităţi  6.1.  La  realizarea  învelitorilor, precum  şi  la  realizarea  pereţilor,  tablele  se  prind  atât pe  elementele de rezistenţă, cât şi între ele.  La  prinderea  tablelor  profilate  pe  pane,  cuta  sau  ondula  care  se  suprapune  în  zona  de  margine a tablelor alăturate se prinde, de o parte şi de alta, cel puţin cu câte un organ de prindere  pe fiecare  pană.  Pentru a evita suprapunerea a patru table, în zona de margine şi de capăt a foilor de tablă,  montarea trebuie să se facă conform anexei 3 sau 4; varianta optimă se  va  stabili în funcţie de  lungimea foilor de tablă, de posibilitatea de tăiere a foilor de tablă, pe direcţie longitudinală sau  transversală, precum şi de dimensiunile suprafeţei care trebuie închisă.  Dimensiunile  găurilor  de  trecere  în  table,  precum  şi  dimensiunile  găurilor  pentru  formarea  filetului  conjugat  în  pane,  la  executarea  învelitorilor  sau  în elementele  scheletului  de  rezistenţă,  la  executarea  pereţilor,  se  prezintă  în  anexa  5,  dacă  prinderea  se  face  cu  şuruburi  autofiletante pentru metal şi în anexa 7 dacă prinderea se face cu şuruburi pentru tablă.  Se recomandă ca prinderea dintre foile de tablă, cutată respectiv ondulată, să se execute,  pe cât posibil, la sol.  Executarea învelitorilor  6.2.    Procedeele  tehnologice  prin  care  se  realizează  montarea  tablelor  pe  pane,  la  executarea învelitorilor, sînt determinate de felul organelor de asamblare, de sculele, de uneltele  şi de dispozitivele care se folosesc, precum şi de felul asamblărilor care trebuie să se obţină.  6.3.    Înainte  de  a  se începe montarea  propriu­zisă  a  tablelor pe pane  este  necesar  să  se  execute următoarele operaţii comune tuturor acestor procedee tehnologice:  a)   Se  verifică  dacă panele  satisfac  următoarele  condiţii:  ­ pe suprafaţa de rezemare să nu fie corpuri ieşite în relief {capete de nituri sau şuruburi,  gusee, cordoane de sudură etc);  ­ distanţa dintre reazeme, precum şi lăţimea acestora să corespundă proiectului;  ­ protecţia anticorozivă a panelor să fie asigurată.  b)  Se controlează tablele pentru ca:  ­ lungimea  tablelor  şi  dimensiunile  profilului  să  corespundă proiectului;  ­ să nu prezinte deformaţii ca urmare a transportului şi manipulării necorespunzătoare ;  ­ să nu prezinte pete de rugină, zgârieturi sau discontinuităţi ale peliculei protectoare.  c) În cazul în care se prevede o protecţie anticorosivă suplimentară a tablei, suprafeţele de  contact  dintre  tablă  şi  pane  precum  şi  suprafeţele  marginilor  care  se  suprapun  se  vor  proteja  înainte de montare. Între tablele care se suprapun se va aplica cordonul de chit prevăzut pentru  etanşare.
  • 6. d) Se vor ridica pachetele de tablă pe acoperiş şi se vor aşeza pe pane, cât mai aproape de  locul  de  montare,  respectând  sarcina  admisă  pe  acoperiş.  Greutatea  pachetului  şi  modul  de  aşezare a acestuia pe pane se va stabili de comun acord cu proiectantul.  Pentru  ridicarea  pachetelor  de  tablă  pe  acoperiş  se  pot  folosi  macaralele  cu  care  s­au  montat panele sau macarale mai uşoare care sunt mai economice.  Agăţarea pachetelor de tablă în cârligul macaralei se va face cu grinzi cu cabluri, fie cu  cabluri cu ocheţi, fie cu furci.  La folosirea cablurilor, zonele de contact cu colţurile pachetelor se vor proteja cu ajutorul  colţarelor.  e) Transportul pe acoperiş, de la locul de aşezare a pachetelor până la locul de montare,  precum şi aşezarea tablelor pe pane pe locul de montare se va executa manual de doi muncitori  dotaţi cu cleşti pentru tablă şi cu palmare.  f)  Deplasarea muncitorilor,   care   fac  transportul   tablelor] pe acoperiş, se va face pe  scări sau pe podine de lemn.  g)  Dacă foile de tablă au masa netă egală sau mai mare de 40 kg/buc, tabla se va ridica  pe acoperiş bucată cu bucată şi se va aşeza pe locul de montare cu ajutorul unei furci agăţate în  cârligul unei macarale uşoare.  6.4.  Montarea foilor de tablă pe pane se va începe de la poala acoperişului   din   partea  opusă      vânturilor      dominante,      conform  anexei  6  şi  prevederilor  din  „Normativ  pentru  alcătuirea şi executarea învelitorilor  la   construcţii   (indicativ  C  37—88)"  6.5.  Foile de tablă profilată vor fi dispuse cu generatoarea pe linia de cea mai mare pantă  a acoperişului, faţă de care, abaterea totală, raportată la lungimea pantei, nu va depăşi 3 mm/m.  6.6.  Foile de tablă se vor petrece atât la capete cât şi pe lateral.  La  foile  de  tablă  ondulată,  petrecerea  se  va  face  pe  o  jumătate  de  ondulă,  pe  creasta  ondulei,  iar  la  foile  de  tablă  cutată  dimensiunile  petrecerii  laterale  sunt  funcţie  de  profilul  tablelor, iar prinderea se va face, de regulă, pe partea inferioară a profilului.  6.7.  Montarea tablei pe acoperiş se va face pe vreme bună. Se va evita să se lucreze pe  timp de intemperii şi nu se va  începe lucrul  dacă viteza vântului  depăşeşte  7 m/s.  6.8.  Numărul de organe de asamblare pentru prinderea unei foi de tablă pe pane sau pe  scheletul de rezistenţă, precum şi cel pentru prinderea tablelor între ele se va stabili prin calcul,  în funcţie de solicitarea asamblării respective.  În principiu, foaia de tablă ondulată se va prinde cu cel puţin trei organe de asamblare pe  panele de la capete şi cu cel puţin două organe de asamblare pe panele intermediare (Normativ C  37­88), iar foaia de tablă cutată se va prinde pe pane cu câte un organ de asamblare pe fiecare  cută (anexa 6). Se va ţine seama şi de prevederile pct. 6.1.  După prinderea unei foi de tablă pe pane, se execută imediat prinderea ei laterală cu tabla  montată anterior şi numai după aceea se va trece la montarea unei noi foi de tablă.  6.9.  În cazul în care, pentru asamblare se folosesc şuruburi pentru tablă, se vor executa  găurile  filetului  conjugat  şi  găurile  de  trecere,  atât  pentru  prinderea  pe  pane,  cât  şi  pentru  prinderea laterală şi apoi se va trece la montarea organelor de asamblare.  6.10.  Distanţa   dintre  organele  de  asamblare  pentru  prinderea tablelor între ele va fi  de maximum 300 mm.  6.11.  La terminarea zilei de lucru se va avea grijă să nu rămână pachete sau foi de tablă  libere pe acoperiş, iar tablele montate trebuie să fie definitiv asamblate. În zonele în care nu este  posibil să se facă asamblarea definitivă (capetele foilor de tablă de pe ultima pană), se va face o  asamblare provizorie pentru ca toate foile de tablă să fie asigurate împotriva vântului.  6.12.    Prinderea  tablelor  profilate  pe  pane  se  va  realiza  prin  folosirea  unuia  dintre  organele de prindere prezentate la pct. 3.1.  6.13.  Prinderea tablei profilate pe pane, cu ajutorul agrafelor, se va executa în două faze.
  • 7. În prima fază se va executa prinderea agrafelor cu foile de tablă, iar în faza a doua se va  executa montarea foilor de tablă pe pane şi se vor prinde tablele între ele.  6.14.    Operaţiile      principale      pentru      prinderea      agrafelor      pe  foile  de  tablă  se  vor  executa la sol astfel:  ­ trasarea  găurilor   din  table  pentru  prinderea   agrafelor (se va ţine seama de poziţia  reală a panelor);  ­ executarea găurilor din table;  ­ prinderea agrafelor pe table.  Fiecare agrafă se va prinde cu două organe de asamblare.  Agrafele  folosite  la  prinderea  tablei  ondulate  vor  avea  aripa  superioară  curbată  la  raza  fundului ondulei respective.  6.15.  În faza a doua, se vor ridica tablele pe acoperiş, bucată cu bucată, folosind o furcă  agăţată în cârligul macaralei şi se va aşeza pe pane în aşa fel încât să se asigure petrecerea late­  rală şi petrecerea de capăt, iar agrafele să se sprijine, cu partea de mijloc,  pe pane.  După ce se  va  verifica aşezarea corectă a foii de tablă pe pane, se  va trece la prinderea  laterală a acesteia cu tabla montată anterior.  6.16.  Prinderea tablei profilate pe pane cu ajutorul şuruburilor pentru tablă se va face pe  fundul profilului.  Echipa de muncitori va lucra pe acoperiş, fără a avea nevoie de schelă suspendată sau de  platformă telescopică.  Operaţiile principale sunt următoarele:  ­ aşezarea foii de tablă pe pane;  ­ trasarea găurilor;  ­ găurirea;  ­ montarea şuruburilor pentru tablă.  Găurirea se va executa în două faze: în prima fază se vor executa găurile având diametrul  filetului  conjugat,  care  în  anexele  7  şi  8  este  notat  cu  „d b”  şi  care  este  în  funcţie  de  grosimea  panei  „g”  şi  de  diametrul  şurubului  folosit  „d”.  După  ce  s­au  executat  toate  găurile  pentru  prinderea tablei pe pane, având diametrul "db", se va trece la faza a doua; se va deplasa foaia de  tablă în sus sau în jos, astfel încât găurile din tablă să nu fie deasupra penelor, după care se vor  lărgi  găurile  din  tablă  de  la  diametrul  „dt”  la  diametrul  „d t”  care  este  funcţie  de    diametrul  şurubului folosit „d” şi a cărui valoare se prezintă în anexa 7.  Pentru montarea şuruburilor pentru tablă se va aşeza foaia de tablă pe locul de montare,  urmărindu­se ca găurile din tablă să fie coaxiale cu găurile din pană şi se vor înşuruba şuruburile.  6.17. Pentru realizarea unei bune etanşeităţi,  înaintea  asamblării, şurubul pentru tablă va  fi  introdus  cu  tija  în  miniu  de  plumb,  în  grund  reactiv  G  404­50  sau  într­un  alt  material  anticoroziv, iar între faţa de aşezare a   şaibei şi  tablă  se   va aşterne un strat din acelaşi material  de protecţie.  La prinderea tablelor ondulate se vor folosi şaibe cu faţa de aşezare cilindrică (anexa 1).  6.18.  Pentru  prinderea  tablelor  între  ele  cu  şuruburi  pentru  tablă  în  găuri  burghiate,  găurirea se va executa tot în două faze. În acest caz, fazele se vor executa concomitent, adică se  va  executa  faza  întâi  pentru  prinderea  pe  pane  şi  faza  întâi  pentru  prinderea  tablelor  între  ele,  apoi  se  va  deplasa  foaia  de  tablă  şi  se  va  trece  la  faza  a doua  la  lărgire,  atât  a  găurilor pentru  prinderea pe pane, cât şi a găurilor pentru prinderea tablelor între ele.  Executarea găurilor pentru prinderea a trei table pe pane se va face conform anexei  8.  6.19. Prinderea tablelor profilate pe pane cu ajutorul şuruburilor obişnuite fără piuliţe se  poate face numai dacă grosimea aripii sau a adaosului sudat de aceasta pe care se face prinderea  este mai mare de 50% din diametrul nominal al şurubului care se foloseşte.  Echipa de muncitori va lucra pe acoperiş, executând următoarele operaţii:  ­ aşezarea foii de tablă pe pane;
  • 8. ­ trasarea găurilor;  ­ găurirea.  Se  vor  executa  găurile  pentru  formarea  filetului  normal;  pentru  şuruburi  M  6  se  vor  executa găuri de Φ5 mm atât prin tablă, cât şi prin pane, după care se va da tabla la o parte pentru  a  avea  acces la  găurile  din  pane;  ­ filetarea găurilor din pane, cu unealta electrică portabilă de filetat;  ­ lărgirea  găurilor cir tablă, pentru a se ajunge     la metrul   găurii  de  trecere  conform  STAS  3336­81.   La folosire şuruburilor M 6, găurile din tablă se vor lărgi de la Φ 5 mm la  Φ  6,6  mm.  Apoi  se  va  aşeza  tabla  pe  locul  de  montare  urmărind  ca  găurile  din  tablă  să  fie  coaxiale cu găurile din pane;  ­ montarea şuruburilor.  Se va monta şaiba corespunzătoare pe tija şurubului şi se va  introduce  şurubul  în  gaura  filetată.   La  prinderea  tablelor ondulate se va folosi şaiba cu faţa de aşezare cilindrică (anexa 1)  iar la prinderea tablelor cutate se va folosi o şaibă elastică (STAS 11013­78), sau o şaibă plată  pentru metal (STAS 5200­80).  Pentru realizarea etanşeităţii se va proceda ca la pct. 6.17.  6.20.    La  folosirea  şuruburilor  obţinute  cu  piuliţe  obişnuite  pentru  prinderea  tablelor  profilate pe pane este necesară o schelă suspendată   sau   o   platformă  autoridicătoare.  Operaţiile principale sunt următoarele:  ­ aşezarea foii de tablă pe pane;  ­ trasarea găurilor;  ­ găurirea; se vor executa de pe acoperiş, găuri de trecere STAS 3336­81 atât în tablă cât  şi în pană;  ­ montarea   şuruburilor   şi   piuliţelor;   muncitorul   de   pe acoperiş va monta pe şurub  şaiba  corespunzătoare şi  va  introduce  şurubul  în  gaură,  aplicând  în  prealabil  protecţii  conform  pct. 6.17.  Muncitorul  de  pe  schela  suspendată  sau  autoridicătoare  va  monta  piuliţa  pe  şurub  cu  mâna liberă şi o va ţine, să nu se rotească, cu ajutorul unei chei fixe sau cu o cheie tubulară; în  timp  ce  muncitorul  de  pe  acoperiş  va  executa  înşurubarea  completă  cu  o  maşină  electrică  de  înşurubat sau cu o coarbă.  6.21.   Procedeul  de  lucru,   sculele  şi  dispozitivele la  folosirea şuruburilor obişnuite  cu piuliţe cu autoblocare sunt cele de la pct. 6.20, cu deosebirea că în locul piuliţelor obişnuite se  montează piuliţe cu autoblocare.  6.22. Bolţurile împuşcate se folosesc  la prinderea tablelor pe pane  numai provizoriu, în  câteva  locuri, până  la  prinderea definitivă  cu  alte  tipuri  de organe  de  prindere prevăzute  în  in­  strucţiunile tehnice.  Echipa de muncitori va lucra pe acoperiş, executând următoarele operaţii principale:  ­ aşezarea foii de tablă pe pane;  ­ trasarea găurilor;  ­ împuşcarea bolţurilor;   dacă se folosesc bolţuri filetate care se împuşcă cu pistolul tip  PIB­6 este necesar ca pe fundul cutiei,  pe locul  în care se face împuşcarea, să se aşeze o şaibă  din tablă zincată de 1...1,5 mm grosime.  Pătrunderea  bolţului  este  corectă  dacă  zona  de  racordare  a  filetului  cu  tija  pătrunde  în  şaibă, fără ca spira inferioară a filetului să o strivească în zona de contact.  Reglarea  pătrunderii  bolţului  împuşcat  cu  pistolul  PIB—6  se  va  face  prin  încercări,  modificând poziţia bolţului în ţeava pistolului.  La  folosirea  bolţurilor  împuşcate  este  necesar  ca  profilul  de  oţel  în  care  se  face  împlântarea să aibă grosimea cuprinsă între 4 mm şi 11 mm.  De  asemenea,  este  necesar  ca  în  momentul  împuşcării  bolţului,  să  se  asigure  contactul  între elementele care se asamblează.
  • 9. Realizarea contactului se va face cu o prizmă de lemn, având profilul corespunzător, care  se va bate cu un ciocan de 3...4 kg; se vor lua măsurile corespunzătoare ca la executarea acestei  operaţii să nu se producă deformarea elementului (panei) pe care se face prinderea.  Pentru prinderea tablelor profilate pe elementele de rezistenţă se vor folosi numai bolţuri  zincate sau cadmiate.  6.23.  Prinderea  tablelor  profilate  pe  pane  cu  ajutorul  şuruburilor  autofiletante  pentru  metal se poate face dacă grosimea aripii panei, de care se face prinderea, este mai mare de 50 %  din diametrul nominal al şurubului care se foloseşte (vezi anexa 5).  Operaţiile se vor executa pe acoperiş în următoarea ordine:  ­ aşezarea foii de tablă pe pane;  ­ trasarea găurilor;  ­ găurirea:   se  vor  executa   găuri   pentru  formarea   filetului conjugat, atât în tablă cât  şi în pane, conform anexei 5, al căror diametre este în funcţie de adâncimea părţii găurii în care  se formează filetul conjugat şi de diametrul nominal al şurubului autofiletant  care se foloseşte;  ­  deplasarea  foii  de  tablă  de  pe  poziţie  astfel  încât  găurile  din  tablă  să  nu  fie  deasupra  panelor;  ­  lărgirea  găurilor din  tablă  pentru  a  se  ajunge  la  diametrul  găurilor  de trecere  conform  STAS 3336­81 şi anexei 5;  ­  aşezarea  tablei  pe  poziţie  astfel  încât  găurile  din  tablă  să  fie  coaxiale  cu  găurile  din  pană.  ­ montarea şuruburilor autofiletante pentru metal; se va monta şaiba corespunzătoare pe  tija şurubului şi se va introduce şurubul în gaură folosind o şurubelniţă, o coarbă sau o maşină de  înşurubat. La prinderea tablelor ondulate se  va folosi şaiba cu faţa de aşezare cilindrică (anexa 1),  iar la prinderea tablelor cutate se va folosi o şaibă plată.  Pentru realizarea etanşeităţii se va proceda ca la pct. 6.17.  6.24.    Prinderea    tablelor  profilate    între  ele,    pe  marginile  laterale,  la  executarea  învelitorilor se va face prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare:  ­ şuruburi pentru tablă;  ­ nituri oarbe (P.O.P.);  ­ şuruburi obişnuite cu piuliţe obişnuite;  ­ şuruburi obişnuite cu piuliţe cu autoblocare.  6.25.  La executarea învelitorilor, prinderea tablelor ondulate între ele se  va  face numai  pa creasta ondulei (Normativ C 37—88), iar prinderea tablelor cutate între ele se va face, de re­  gală, pe fundul cutei (anexa  6).  6.26.  Operaţiile   pentru   prinderea   tablelor   între   ele,   cu şuruburi pentru tablă, se  vor executa de pe acoperiş, corelându­se cu operaţiile pentru prinderea tablelor pe pane. Se vor  executa următoarele operaţii principale:  ­ trasarea găurilor;  ­ găurirea; în funcţie de modul de montare a şuruburilor pentru tablă se vor executa găuri  burghiate, conform anexei 10 sau găuri dornuite (adâncite) conform anexei 11.  Dacă  tabla  profilată  are  grosimea  mai  mare  decât  pasul  filetului,  găurile  în  care  se  va  realiza filetul conjugat al şurubului folosit se vor executa prin burghiere.  În acest caz, se vor găuri cele două table suprapuse cu găuri având diametrul „d b” după  care  se  va  da  tabla  exterioară  la  o  parte,  iar  găurile  din  aceasta  se  vor  lărgi  la  diametrul  „dt”  (anexa 10); se va reaşeza tabla pe locul de montare, urmărind ca găurile din cele două table să fie  coaxiale şi se vor monta şuruburile pentru tablă.  Dacă cele două table profilate, care se prind una de cealaltă, au împreună grosimea mai  mică  decât  pasul  filetului  şurubului  folosit  şi  dacă  prin  apăsarea  pe  tabla  exterioară  se  poate  realiza un contact bun cu tabla interioară, atunci găurile de prindere se vor executa prin dornuire
  • 10. în  ambele  table.  Astfel,  apăsând  pe  tabla  exterioară  pentru  a  o  aduce  în  contact  cu  tabla  interioară, folosind un dorn cu vârful ascuţit, se va executa în ambele table o gaură de diametrul  „dd”  (anexa  11)  după  care  se  va  monta  şurubul  pentru  tablă.  Numai  după  montarea  şurubului  respectiv se va trece la executarea unei noi găuri folosind acelaşi procedeu.  Dacă  tabla  profilată  are  grosimea  mai  mică  decât  pasul  filetului,  dar  mai  mare  decât  jumătatea acestuia, gaura pentru filetul conjugat  se  va executa prin dornuire numai în tabla in­  terioară, iar în tabla exterioară gaura de trecere se va executa prin burghiere.  În acest caz, folosind un dorn ascuţit se va marca centrul găurilor perforând ambele table.  Se va da tabla exterioară la o parte şi se  vor executa găurile de trecere la diametrul „dt”, iar în  tabla interioara se vor executa găurile pentru filetul conjugat „d d” (anexa 10). Se va reaşeza tabla  exterioară peste tabla interioară astfel încât  găurile din cele două table să fie coaxiale şi  se vor  monta şuruburile pentru tablă:  ­ montarea şuruburilor pentru tablă; se va introduce şurubul în gaură şi se va înşuruba cu  o  maşină  de  înşurubat;  înainte  de  montarea  şurubului  se  va  asigura  etanşeitatea  conform  pct.  6.17.  6.27.  Pentru  folosirea  niturilor  oarbe,  operaţiile  principale  se  execută  de  pe  acoperiş,  astfel:  ­ găurirea; găurile se vor executa la diametrul prevăzut în anexa 9;  ­ nituirea; se va executa folosind nituri P.O.P. cu capătul tijei reţinut, a căror lungime este  în funcţie de grosimea tablelor care se prind şi este prevăzută în anexa 9.  Înainte de a începe, atât operaţia de găurire, cât şi operaţia de nituire, este necesar să se  asigure contactul între elementele care se prind. Totodată, este necesar ca operaţia de găurire să  se execute în paralel cu operaţia de nituire, adică, după executarea unei găuri, se va monta nitul  P.O.P., şi numai după aceea se va trece la executarea găurii următoare.  6.28.  Pentru folosirea  şuruburilor  obişnuite  cu  piuliţe  obişnuite este necesară o schelă  suspendată  sau  o  platformă  autoridicătoare;      se      vor      executa      următoarele      operaţii  principale:  ­ trasarea găurilor;  ­ găurirea; se va executa de pe acoperiş cu o maşină de găurit, prin ambele table, găuri de  trecere;  ­ montarea   şuruburilor   şi   piuliţelor;   muncitorul   de   pe acoperiş va monta pe şurub  şaiba  corespunzătoare  şi  va  introduce  şurubul    în  gaură,    asigurând  în    prealabil    etanşeitatea  conform pct. 6.17.  Muncitorul  de  pe  schela  suspendată  sau  autoridicătoare  va  monta  piuliţa  pe  şurub  cu  mâna liberă şi apoi o va ţine să nu se rotească, cu ajutorul vinei chei fie sau tubulare, în timp ce  muncitorul  de pe  acoperiş  va  executa  înşurubarea  completă  cu o maşină  de  înşurubat  sau  cu o  coarbă.  6.29.  Procedeul   de   lucru,   sculele   şi   dispozitivele   pentru folosirea   şuruburilor  obişnuite  cu  piuliţe  cu  autoblocare   sunt cele de la pct. 6.28.  Executarea pereţilor  6.30.    Montarea  tablelor  profilate  pentru  executarea  pereţilor  se  va  face  prin  acelaşi  procedeu tehnologic ca la montarea tablelor profilate pentru executarea  învelitorilor,  avându­se  în vedere următoarele:  a)  Se  va  verifica  dacă  scheletul  de  rezistenţă,  pe  care  urmează  să    se  monteze    tabla  profilată,   satisface următoarele condiţii:  ­ tălpile  tuturor  profilelor unui perete să fie  în   acelaşi plan;  ­  pe  suprafaţa  de  rezemare  să  nu  se  afle  corpuri  ieşite  în  relief  (capete  de  nituri  sau  şuruburi, gusee, cordoane de sudură etc.);
  • 11. ­ forma şi dimensiunile profilelor pe care urmează să se prindă tabla, precum şi distanţa  dintre aceste profile să corespundă celor prevăzute în proiect;  ­ protecţia   anticorozivă   a   scheletului   de   rezistenţă   să fie asigurată.  b)  Se vor controla tablele profilate pentru ca:  ­ ferma şi dimensiunile foilor de tablă profilată să corespundă proiectului;  ­ să nu prezinte pete de rugină, zgârieturi sau discontinuităţi ale peliculei de protecţie;  ­ să nu fie deformate.  c)  În cazul în care se prevede o protecţie anticorozivă suplimentară a tablei, suprafeţele  de  contact  dintre  table  şi  scheletul  de  rezistenţă,  precum  şi  suprafeţele  marginilor  care  se  su­  prapun, se vor proteja înainte de montare.  d)    Se  vor  aduce  pachetele  de  tablă  la    baza  obiectului,  cât  mai  aproape  de  verticala  locului de montare.  6.31.  Montarea  foilor   de   tablă  pe  scheletul   de  rezistenţă se începe de jos în sus,  astfel încât foaia superioară să se petreacă peste foaia inferioară.  6.32.  La executarea pereţilor exteriori, montarea tablelor se va începe de pe latura opusă  vânturilor dominante, conform anexei 12.  6.33.  Prinderea   tablelor,   atât   pe   scheletul   de   rezistenţă, cât şi între ele (petrecerile  laturilor), se va executa pe fundul profilului.  6.34.  Numărul   de   organe   de  asamblare   pentru  prinderea foilor de tablă între ele,  precum  şi  pentru  prinderea  acestora  pe  elementele  de  rezistenţă  se  va  stabili  prin  calcul,  în  funcţie de solicitarea asamblării respective.  În principiu foaia de tablă ondulată se va prinde cu cel puţin trei organe de asamblare pe  elementele de rezistenţă de la capete şi cu cel puţin două organe de asamblare pe elementele de  rezistenţă intermediare, iar foaia de tablă cutată se va prinde pe elementele de rezistenţă cu cate  un organ de asamblare pe fiecare cută.  Distanţa dintre organele de asamblare pentru prinderea tablelor între ele va fi de  maximum 600 mm la pereţii exteriori şi de maximum 1200 mm la pereţii interiori (anexa 12).  6.35.  În funcţie de organele de asamblare care se folosesc, montarea tablelor profilate pe  scheletul de rezistenţă se poate face fie de pe două schele, una montată în faţa peretelui şi cea­  laltă în spatele peretelui, fie de pe o singură schelă montată în faţa peretelui.  6.36.  Prinderea  tablelor  de  pe  o  singură  schelă montată în faţa peretelui, se va face  prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare:  ­ agrafe;  ­ şuruburi pentru tablă;  ­ şuruburi obişnuite fără piuliţe;  ­ bolţuri împuşcate;  ­ nituri oarbe (P.O.P.);  ­ şuruburi autofiletante pentru metal.  6.37.  Prinderea  tablelor  de  pe  două  schele,  montate  cate una pe fiecare parte a  peretelui, se va face prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare;  ­ şuruburi obişnuite cu piuliţe obişnuite;  ­ şuruburi obişnuite cu piuliţe cu autoblocare.  Procedeele tehnologice, sculele şi dispozitivele care se folosesc la prinderea tablelor pe  scheletul de rezistenţă pentru executarea pereţilor, sunt similare cu cele prevăzute la prinderea  tablelor pe pane pentru executarea învelitorilor, cu deosebirea că la executarea pereţilor,  manipularea foilor de tablă, se va executa cu un graifer.  6.38.  Prinderea tablelor între ele se poate realiza de pe o singură schelă montată în faţa  peretelui sau de pe două schele, una montată în faţa peretelui şi cealaltă montată în spatele pe­  retelui,   în funcţie de organele de asamblare care se folosesc.
  • 12. 6.39.  Prinderea tablelor între ele de pe o singură   schelă, montată în faţa peretelui, se va  face prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare:  —  şuruburi pentru tablă;  ­ nituri oarbe (P.O.P.).  6.40.  Prinderea tablelor între ele de pe două schele, montate de o parte şi de alta a  peretelui, se va face  prin  folosirea unuia din următoarele organe de asamblare:  ­ şuruburi obişnuite cu piuliţe obişnuite;  ­ şuruburi obişnuite cu piuliţe cu autoblocare.  6.41.  Procedeele  tehnologice,  sculele  şi  dispozitivele  care se folosesc la prinderea  tablelor între ele pentru executarea pereţilor sunt similare cu cele prevăzute la prinderea tablelor  între ele pentru executarea învelitorilor.  6.42.  Tablele executate din oţel RC 37 se pot prinde între ele şi prin sudare, după ce s­au  fixat pe pane, respectiv pe scheletul de rezistenţă, folosind electrozi bazici RC 37 cu adaos de Cu  şi Ni, în condiţiile prevăzute de NID 191­73 elaborată de MIM ­ Centrala Siderurgică Galaţi.  7. ELEMENTE PENTRU PROIECTARE  7.1.  Pentru stabilirea organelor de asamblare, atât ca număr, cât şi ca tipodimensiune, se  vor lua în considerare solicitările date de interperii (vânt, zăpadă etc.) şi de procesul tehnologic  pentru care este destinată construcţia respectivă (vibraţii, presiune,  temperaturi  etc),  precum  şi  natura  şi  concentraţia agenţilor corozivi.  7.2.  Sarcinile   admisibile,   la  principalele   solicitări  pentru fiecare dintre organele de  asamblare prevăzute a se folosi, se prezintă în tabelele 1...11.  Tabelul   1  SARCINILE  ADMISIBILE  LA  ŞURUBURILE  OBIŞNUITE  Grup de caracteristici mecanice  Diametrul  Solicitarea daN/buc  şurubului  4.6.  5.6.  6.6.  M4  Tracţiune  Forfecare  105  73  135  92  158  111  M5  Tracţiune  Forfecare  170  119  213  149  256  179  Tracţiune  241  301  362  Forfecare  159  210  253  NOTA: Sarcinile admisibile s­au stabilit pentru solicitări constante, rezistenţa admisibilă (σa) fiind egală cu  jumătate din rezistenţa la curgere (σc).În cazul in care, pe timpul exploatării, şuruburile sunt supuse la sar­  cini variabile sau alternative, precum şi la acţiunea  agenţilor corosivi, sarcinile admisibile date în tabel  se  vor micşora cu până la de două ori.  M6  Tabelul 2  CUPLUL NECESAR PENTRU ÎNŞURUBAREA ŞURUBURILOR OBIŞNUITE  Cuplul necesar la înşurubarea, daN.cm  Diametrul  Grupa de caracteristici mecanice  şurubului  4.6.  5.6.  6.6.  M4  3,5 ­ 4,5  4,4 ­5,6  5,4 ­ 6,7  M5  7 ­ 8.5  8,4 ­ 10,6  10,2 ­ 12,7  M6  11 ­ 13,5  13,3 ­ 18,0  16 ­ 21,6
  • 13. Tabelul 3  SARCINILE ADMISIBILE*   LA  ŞURUBURILE PENTRU TABLA*  (Caracteristicile mecanice conform  STAS  9344/1­86)  Diametrul  şurubului pentru  tablă,  mm  Solicitarea daN/buc.  4.2  4,8  5.5  6,3  Tracţiune  Forfecare  114  79  153  107  207  144  286  200  *)  vezi  nota   de  sub  tabelul   1  Tabelul   4  CUPLUL CARE TREBUIE APLICAT ŞURUBURILOR PENTRU TABLA  PENTRU FORMAREA FILETULUI CONJUGAT  Diametrul nominal al  şurubului pentru tablă,  mm  Cuplul necesar pentru  formarea filetului conjugat —  daN cm  4,2  4,8  5,5  6,3  14­24  20­35  30­54  40­75  7.3.  După  formarea  filetului  conjugat,  şurubul  pentru  tablă  trebuie  rotit  în  continuare  pentru a strânge clementele care se asamblează, tablele între ele sau tablele pe pane.  Dacă formarea filetului conjugat al şurubului pentru tablă  se face în acelaşi timp cu  strângerea  clementelor  care  se  asamblează, solicitarea care apare în tija şurubului poate să  depăşească sarcina admisibilă.  Ca  urmare,  pentru  ca  formarea  filetului  conjugat  să  nu  se  iacă  în  acelaşi  timp  cu  strângerea elementelor  care  se  asamblează,  este  necesar  ca  lungimea  şurubului  să  fie  mai  mare decât grosimea elementelor care se asamblează.  Pentru  ca  forţa  de  strângere  a  elementelor  care  se  asamblează  cu  un  şurub  pentru  tablă  să  nu  depăşească  sarcina  admisibilă  a  acestuia  la  tracţiune,  cuplul  pentru  strângerea şurubului trebuie să se încadreze în valorile date în tabelul 5.  Tabelul   5  CUPLUL CARE TREBUIE  APLICAT ŞURUBURILOR PENTRU TABLA  PENTRU  STRÎNGEREA ELEMENTELOR CARE  SE ASAMBLEAZĂ  Diametrul nominal al şurubului  pentru  tablă,  mm  Cuplul  necesar pentru  strângerea elementelor care se  asamblează, daN cm  4,2  4,8  5,5  6,3  5­8  7­12  11­18  15­25  Tabelul 6  SARCINILE ADMISIBILE* LA ŞURUBURILE AUTOFILETANT  PENTRU METAL*)  (Caracteristicile   mecanice  conform   STAS  9344/1­86)  Solicitarea daN/buc.  Diametrul şurubului autofiletant pentru  metal  M4          |       M5        |          M6  Tracţiunea Forfecare  *) vezi nota de sub tabelul  1 130  90  213  149  300  210 
  • 14. Tabelul 7  CUPLUL CARE POATE FI APLICAT ŞURUBULUI AUTOFILETANT PENTRU  METAL, LA FORMAREA FILETULUI ÎN PANĂ  Diametrul şurubului autofiletant pentru metal  M4  M5  M6  Cuplul necesar pentru formarea filetului în  pană, daN cm  12­20  22­39  38­70  Tabelul 8  CUPLUL CARE POATE FI APLICAT ŞURUBULUI AUTOFILETAT  PENTRU METAL, LA STRÂNGEREA ELEMENTELOR  CARE SE ASAMBLEAZĂ  Diametrul şurubului autofiletant pentru metal  M4  M5  M6  Cuplul necesar pentru strângerea elementelor  care se asamblează daN cm  4­7  8­13  14­23  Tabelul 9  SARCINILE ADMISIBILE LA NITURILE OARBE (P.O.P)  Diametrul  Tracţiune  nitului  (daN/buc)  (POP) (mm)  4,8  6,4  50­55  85­93  Forfecare  (daN/buc)  Observaţii  65­71  110­120  Datele se referă la niturile cu capul  tijei reţinut executate din aluminiu  NO  TA  :  Pentru  construcţiile  mai  puţin  importante  se  iau  în  considerare  valorile  superioare  ale  sarcinilor  admisibile,  iar  în  cazul  în  care  construcţia  respectivă  are  durata  de  serviciu  redusă  (de  exemplu  în  cadrul  or­  ganizării de şantier), se amplifică valorile maxime din tabel cu 1,10 ... 1,15.  Tabelul 10  SARCINILE ADMISIBILE LA BOLŢURILE ÎMPUŞCATE  Diametrul tijei  bolţului, mm  Tracţiune  daN/buc.  Forfecare  daN/buc.  Observaţii  3,7  67­80  85­98  Tija randalinată
  • 15. .  Tabelul  11  SARCINILE ADMISIBILE PE GURA  ÎN TABLĂ CU GROSIMEA DE  1 mm  (SARCINILE   ADMISIBILE   LA   STRIVIREA   PERETELUI   GĂURII)  Diametrul tijei  Sarcinile admisibile pe gaura,  organelor de  daN/buc.  asamblare  Tipodimensiunea  Tabla de otel  şaibei  Tabla RC 37  Ol 37  (STAS 5200­80)  OL 34  1  2  3  4  M 4 (ş.a.m.)/A4  50­56  55­62  55­2  M 5 (ş.a.m.)/B5  M 6 (ş.a.m.)/B6  63­72  75­86  70­79  83­94  70­79  83­94  şt 4,2/A4  46­52  51­58  51­58  şt 4,8/A5  53­60  59­67  59­67  şt 5,5/A6  62­70  68­77  68­77  şt 6,3/B6  70­79  77­87  77­87  n. P.O.P. 4,8  n. P.O.P. 6,4  b.i. 3,7  72­81  79­89  96­108  105­120  52­59  57­65  79­89  150­120  57­65  Observaţii  5  Şurub obişnuit  (şurub  autofiletant  pentru metal)  Şurub obişnuit  Şurub obişnuit  Şurub pentru  tabla  Şurub pentru  tabla  Şurub pentru  tabla  Şurub pentru  tabla  nit P.O.P.  nit P.O.P.  Bolţ împuşcat  NOTĂ:  Pentru  determinarea  sarcinii  admisibile  pe  gaură,  la  table  cu  grosimi  diferite  de  1  mm,  se  înmulţeşte  valoarea din tabel cu grosimea tablei respective. De exemplu, sarcina admisibilă pe gaură la o tablă din OL  34 groasă de 0,75 mm care se prinde cu nituri P.O.P. cu diametrul de 6,4 mm este de 72 daN...81 daN  (96  x 0,75... 108x0,75).  8. CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR  8.1.  Controlul  se  execută atât  la  începerea  lucrărilor,  cât şi  pe parcursul lor,  ţinându­  se seama şi  de prescripţiile STAS 767/0­88.  8.2.   La   începerea  lucrărilor  de  asamblare  a  tablelor  profilate pe elementele de  rezistenţă se verifică:  ­ profilul şi dimensiunile elementelor de rezistenţă pe care se face montarea tablelor,  profilul şi dimensiunile tablelor, distanţa dintre reazeme, pantele, dimensiunile organelor de  asamblare,  precum   şi  calitatea  materialelor  care  intră în operă să corespundă proiectului;  ­ dacă   suprafeţele   elementelor   de   rezistenţă   pe   care   se montează tablele sunt  în  aceiaşi plan şi au asigurată  protecţia anticorozivă;  ­  dacă  tablele  profilate  nu  sunt  deformate,  tablele    zincate  nu  au  zgârieturi  sau  discontinuităţi ale peliculei protectoare de zinc.  8.3.   În cazul în care pentru asamblare se prevede folosirea şuruburilor pentru tablă, se  verifică formarea filetului conjugat şi la  nevoie se iau măsurile corespunzătoare.  Astfel,  dacă  pentru  formarea  filetului  conjugat  se  constată  că  este  nevoia  să  se  aplice  şurubului pentru tablă un cuplu mai mic decât cel indicat în tabelul 4, rezultă că diametrul găurii  în care se formează filetul conjugat (db  din anexele 7 şi 10 sau d d  din anexa 11) este prea mare şi  deci se reduce diametrul găurii  în care se formează filetul  conjugat.
  • 16. Dacă pentru formarea filetului conjugat se constată că este nevoie să se aplice şurubului  pentru tablă un cuplu mai mare decât cel indicat în tabelul 4, (calitatea şuruburilor pentru tablă şi  a elementelor de rezistenţă pe care se face prinderea fiind verificate), rezultă că diametrul găurii  în care se formează filetul conjugat este prea mic şi deci se vor folosi burghie cu diametrul mai  mare.  8.4.  După  ce se  stabileşte  prin  încercări  diametrul  găurilor  filetului  conjugat  se  verifică  rezistenţa de smulgere a şurubului pentru tablă. Şurubul nu trebuie să se smulgă din gaură dacă  valoarea forţei de tracţiune este mai mică sau egală cu valoarea maximă a sarcinii admisibile la  tracţiune (tabelul 3) înmulţită cu 2.  8.5.  În  cazul  folosirii  bolţurilor  împuşcate  se  verifică  dacă  grosimea      elementului    de  care  se face prinderea  tablei  şi deci în  care  se face  împlântarea  bolţului   este  mai  mare de 4  mm  şi  mai  mică  de    11  mm,  se  verifică  împlântarea  şi  la  nevoie  se  corectează.    Astfel,    dacă  bolţul    nu    intră    suficient    se  modifică  poziţia    acestuia    în    ţeava    pistonului    P.I.B.  —  6,  împingându­l spre camera de încărcare.  8.6.    Împlântarea    bolţului    este  corectă    dacă  retezătura    de  sub  capătul  său  ajunge  în  contact cu şaiba,  pe tot conturul, fără să o strivească, iar forţa de smulgere este cel puţin egală cu  cea dată în tabelul 10 înmulţită cu 2.  8.7.    În  cazul    în    care  pentru  prinderea    tablelor      pe  pane  la  executarea  pereţilor,  se  folosesc şuruburi autofiletante pentru metal, se verifică cuplul necesar pentru formarea filetului  în elementul pe care se face prinderea şi se compară cu cel dat în tabelul 7.  8.8.  Dacă   cuplul   pentru   formarea  filetului   conjugat,   în elementul pe care se face  prinderea,  este  diferit  de  cel  dat  în  tabelul  7,  se  modifică  corespunzător  spre  limitele  date  în  anexa 5 dimensiunile  găurii  în care  se montează  şurubul  autofiletant pentru metal.  8.9.    Şurubul  autofiletant  pentru  metal  montat  corect,    nu  trebuie  să  se  smulgă  din  elementul de închidere, la o forţă mai mică decât cea dată în tabelul 6 înmulţită cu 2.  8.10.  La folosirea şuruburilor autofiletante, atât pentru tablă, cât  şi pentru metal,  se va  asigura  ca  axul  găurii  pentru  formarea    filetului  conjugat    să    fie    perpendicular   pe    suprafaţa  elementului  pe  care  se  face  prinderea.  Se  va  controla  ca  diferenţa  dintre  diametrul  maxim  şi  diametrul  minim,  la  aceeaşi  gaură,  la  folosirea  şuruburilor  pentru   tablă   de     4,2   şi    de      4,8  precum  şi  a  şuruburilor  pentru  metal  M  4  şi  M  5,  să  nu  depăşească  0,l  mm,  iar  la  folosirea  şuruburilor pentru tablă de 5,5 şi de    6,3 precum şi a şurubului pentru metal M 6, să nu depă­  şească 0,13 mm.  8.11.    În  cazul  în  care  pentru  închidere,  se  foloseşte  tablă  profilată    neagră    protejată  împotriva   coroziunii  prin  vopsire, precum şi în cazul în care se foloseşte tablă profilată zincată  protejată  suplimentar  prin  vopsire,  se  controlează  calitatea  protecţiei    anticorosive    conform  prescripţiilor  tehnice   în vigoare.  8.12.  În   cadrul   recepţiei   se  verifică   dacă   s­au  executat toate  lucrările  prevăzute  şi  se  controlează, prin sondaj, dacă s­au respectat toate prevederile din proiect.  9. MĂSURI PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII  9.1.  La executarea învelitorilor şi pereţilor din tablă profilată se vor respecta prevederile  din:  ­ Normele republicane de protecţie a muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul  Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi nr. 60/1975.  ­ Normele de protecţie a muncii în activitatea de construcţii­montaj aprobate de M.C. Ind.  cu ordinul nr. 1233/D 1980.  9.2.  La executarea învelitorilor, muncitorii trebuie să folosească  centuri  de siguranţă  şi  să poarte  încălţăminte  care să nu alunece.
  • 17. 9.3.  Sub  traveea   în  montaj,   se  va   suspenda de ferme şi pane o plasă de siguranţă  care să reziste la eventuala cădere a unui om.  9.4.    Deplasarea  muncitorilor  pe  acoperiş  se  va  face  pe  podine  de  lemn  bine  ancorate,  pentru evitarea alunecărilor.  9.5.  Maşinile  electrice  portabile  de  găurit,   de  filetat, de înşurubat cu care se lucrează  vor fi prevăzute cu dublă izolare pentru  asigurarea  protecţiei  împotriva  electrocutării.  9.6.  Cablurile  de  alimentare  cu  energie   electrică   vor  fi controlate   periodic   pentru  a   se   verifica   starea   izolaţiei, iar cablurile defecte vor fi înlocuite.  9.7.  La folosirea  bolţurilor   împuşcate,   se  vor  respecta    cu  stricteţe    instrucţiunile    de  manipulare,      transport    şi      depozitare  a  pistoalelor  şi  capselor  cu  care  se  lucrează.  Pe  timpul  lucrului, înainte de implantarea bolţului, se va asigura ca ţeava pistolului să fie perpendiculară pe  elementele care se prind.
  • 18. 4 – c. 1024  ANEXA 1  ŞAIBE CU FAŢA  DE  AŞEZARE CILINDRICĂ FOLOSITE LA PRINDEREA  TABLELOR  ONDULATE  CU  AJUTORUL  ŞURUBURILOR  SAU NITURILOR  Dimensiuni în mm  Tablă ond ulată cu raza  ondulei de 23 mm  Diametrul  nominal al  şurubului  (nitului folosit)  R  L  4,8  23  5,0  23  6,0  Tablă ondulată cu raza  ondulei de 36 mm  g  R  L  1  18  12  5,1  2  36  18  12  5,1  1,6  2  36  18  12  5,3  1,6  23  18  12  21  14  6,4  2,5  36  21  14  6,1  2  6,3  23  21  14  6,7  2,5  36  21  14  6,7  2  8,0  23  27  18  8,4  36  27  18  8,4  2.5 1  Ø  5,3  3  Ø  g 
  • 19. ANEXA 2  UNELTE, SCULE, DISPOZITIVE, UTILAJE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE  ÎNCHIDERE CU TABLA PROFILATĂ  Nr. crt.  Denumire  Caracteristici tehnice  Producător  0  1  2  3  1  2  3  4  5  6  7  8  9  10  11  12  13  14  UNELTE ŞI SCULE PENTRU GĂ URIT  220 V, 50 Hz, 450 W (absorbit); 720  rot/min  (în  sarcină),  2,5 kg (masa  proprie);  Ø  13 mm (diametrul găurii în  oţel)  Maşina electrică de găurit, tip  220 V;  50 Hz; 250 W  (absorbit); 1350  M 6 ­ 4  rot/min  (în sarcină); 2,5  kg (masa  proprie); Ø 6 mm (diametrul găurii în  oţel)  Maşină electrică de găurit, tip MG  220   V;  50  Hz;   450   W   (absorbit);  3/2 T  620/1400 rot/min (în sarcină); 2,4 kg  (masa proprie); Ø 13/  Ø 6 mm (diametrul  găurii în oţel)  3  Maşină pneumatică de găurit,  0,5  N  m  /min.  (consum   de   aer);  formă pistol, seria 5  4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 1700  rot/min.  Ø  8 mm (diametrul  burghiului);    1,65   kg   (masa   netă)  3  Maşina pneumatică de  găurit,  0,5 N m  /min.  (consum de aer) ; 4 ­ 6  unghiulară, scria 5  bar   (presiunea   de      lucru); 1500  rot/min.  Ø 8 (diametrul burghiului);  1,50 kg (masa netă)  Maşina pneumatică de găurit, MG­  Ø 6 mm (diametrul maxim de găurire);  60  2500 rot/min.  Burghiu  elicoidal  scurt,     din oţel  STAS 573­80  rapid,   cu   coadă   cilindrică  Burghiu elicoidal lung din oţel  STAS 574­79  rapid, cu coadă cilindrică  UNELTE ŞI SCULE PENTRU ÎNŞURUBAT  Maşina electrică de înşurubat, tip  220  V;  50  Hz;   350 W  (absorbit); 470  MI/4­6  rot/min (în sarcină); M 6  (diametrul  maxim al şurubului)  3  Maşină pneumatică de înşurubat,  0,5 Nm  /min (consum de aer); 4 ­ 6 bar  formă  dreaptă  seria   4  (presiunea de lucru); 400 rot/min; M 6  (diametrul maxim al şurubului); 1,5 kg  (masa netă)  3  Maşină pneumatică de înşurubat,  0,8 N m  /min (consum de aer); 4 ­ 6 bar  formă pistol, seria 5  (presiune de aer); 4 ­ 6 bar (presiunea de  lucru); 400 rot/min M 8 (diametrul  maxim al şurubului) 2,0 kg (masa netă)  Şurubelniţe,   chei   pentru   maşini  cap crestat; locaş cruciform; cap  de înşurubat  hexagonal  UNELTE ŞI SCULE PENTRU FILETAT  Maşină electrică de filetat, tip  220  V;  50  Hz;   450 W  (absorbit);  MF 10  400/860   rot/min   (filetare/retragere) M  10 (filetul maxim); 2,7 kg (masa netă)  3  Maşină pneumatică de filetat,  0,5 Nm  /min (consuni de aer); 4 —6 bar  dreaptă, tip MD 4­4­9,5/ /14  Q 4  (presiune de lucru); 400/950 rot/min  (filetare/retragere);   M   8   (filetul  maxim);   1,8  kg  (masa netă)  Maşina electrică de găurit,  tip MG 3  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de  Argeş  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de  Argeş  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de  Argeş  Întreprinderea de maşini unelte,  accesorii şi scule Baia Mare  Întreprinderea    de    maşini  unelte, accesorii şi scule Baia  Mare  Întreprinderea Independenţa  Sibiu  Întreprinderea de Scule Râşnov  Întreprinderea de Scule Râşnov  I.P.E. Electroargeş Curtea de  Argeş  Întreprinderea    de    maşini  unelte,  accesorii şi scule Baia  Mare  Întreprinderea  de     maşini  unelte,  accesorii şi scule Baia  Mare  I.U.S. Braşov  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de  Argeş  Întreprinderea de maşini unelte,  accesorii şi scule Baia Mare
  • 20. ANEXA 2 (urmare)  0  15  1  Maşină pneumatică de filetat,  pistol, tip MP 4­4/9,5/ 14 Q 4  16  Maşină pneumatică de filetat,  pistol, tip MP 5­2,6 R/14 Q 5­CR  17  Tarozi scurţi pentru filet metric  2  3  0,5 Nm  /min (consum de aer); 4 — 6 bar  (presiune de lucru); 400/900 rot/min ; M  8 (filetul maxim); 1,85 kg (masa netă)  3  0,8 N m  /min (consum de aer); 4 — 6 bar  (presiune de lucru); 260 rot/min; M 10  (filetul maxim); 2,4 kg (masa netă)  STAS  1112/7­75  18  Tarozi lungi pentru filet metric  STAS  1112/8­75  19  20  21  22  23  24  25  26  27  28  29  30  31  32  33  34  3  Întreprinderea de maşini unelte,  accesorii şi scule Baia Mare  Întreprinderea de maşini unelte,  accesorii şi scule Baia Mare  I.U.S.  Braşov  I.U.S. Braşov  UNELTE PENTRU NITUIT CU NITURI OARBE (P.O.P.)  Nituitor manual, tip armonică,  980/365 mm (lungime maximă/lungime  Întreprinderea ,,6 Martie"  pentru nituit cu nituri oarbe  minimă);  Timişoara  (P.O.P.)  190/105 mm (lăţimea maximă/lăţimea  minimă);  55 mm (grosime); 2,8 kg (masa netă) ;  8... 14 daN (forţa de acţionare)  PISTOALE PENTRU ÎMPLÂNTAT BOLŢURI  Pistol de împlântat bolţuri,  Calibru 6,35 mm  Întreprinderea mecanică Cugir  tip PIB­6  Capse pirotehnice pentru  pistolul  Calibru 6,35 mm, tari  Întreprinderea mecanică Sadu  PIB­6  Gorj  UNELTE ŞI SCULE PENTRU TĂIAT TABLA ŞI PENTRU POLIZAT METALE  Foarfecă electrică pentru tăiat tablă  220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); 6,0 kg  I.P.E.E.   Electroargeş  (masa netă); 2,5 mm (grosimea maximă  Curtea de Argeş  de tăiere)  Maşină pneumatică de tăiat tablă  0,4 Nm    (consum de aer);  4—6  bar  Întreprinderea  de  maşini  tip MD 4­17/19 L 4  (presiunea de lucru);   1,2 mm (grosimea  unelte, accesorii şi scule Baia  de tăiere la bar); 1,5 kg (masa netă)  Mare  Unealtă electrică de şlefuit  220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); 2300  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de  U.S.­160  rot/min  Argeş  Polizor electric drept, PD 100  220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); 6500  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de  rot/min  Argeş  Unealtă electrică de şlefuit U.S.  220 V; 50 Hz;  1400 W (absorbit); 2200  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de  1,4 kW  rot/min  Argeş  Polizor electric special, drept  220 V; 30 Hz;  1300 W (absorbit); 3800  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de  P.S.D.  1,4 kW  rot/min  Argeş  Polizor electric de colţ, P.U.  220 V; 50 Hz;   1400 W (absorbit); 6500  I.P.E.E. Electroargeş Curtea de  1,4 kW  rot/min  Argeş  Polizor pneumatic, PPR­150  4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 150 mm  Întreprinderea Independenţa  (diametrul discului abraziv); 6000  Sibiu  rot/min.   (turaţia   axului   de lucru)  Polizor pneumatic PPR­200  4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 200 mm  întreprinderea Independenţa  (diametrul discului abraziv); 4300  Sibiu  rot/min.   (turaţia   axului   de lucru)  Polizor pneumatic cu ax vertical  4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 180 mm  întreprinderea Independenţa  PPV 180  (diametrul discului abraziv); 8500  Sibiu  rot/min.   (turaţia   axului   de lucru)  Polizor pneumatic cu ax vertical  4 ­ 5 bar (presiunea de lucru); 230 mm  Întreprinderea Independenţa  PPV 230  (diametrul discului abraziv); 6500  Sibiu  rot/min.    (turaţia   axului   de lucru)  180 mm ­ diametrul exterior; 22 mm ­  Întreprinderea Carbochim Cluj  Disc abraziv de  Ø 180 mm, (cu  diametrul  interior;   2.5  mm  ­ grosime;  liant de bachelită şi inserţie de  Electrocorindon 80/24  sticlă)  230 mm ­ diametrul exterior; 22 mm ­  Întreprinderea Carbochim Cluj Disc abraziv de  Ø 230 mm (cu  diametrul   interior;   2,5 ­ 3   mm ­  liant de bachelită şi inserţie de  grosime; Electrocorindon 80/24  sticlă) 
  • 21. ANEXA 2 (urmare)  0  1  2  3  UNELTE ŞI SCULE PENTRU COM PLETAREA SI REMEDIEREA PROTECŢIEI ANTICOROSIVE PRIN  VOPSIRE  A. Unelte şi scule pentru curăţirea şi pregătirea suprafeţelor  Unelte electrice rotative portabile  V. nr. crt. 23; 24; 25; 26 şi 27  V.  nr.  crt. 23; 24;  25; 26  35  de tipul celor de la   nr. crt. 23; 24;  şi 27  25; 26 şi 27  Unelte pneumatice rotative por­  V. nr. crt.   28; 29; 30 şi  31  V. nr. crt.: 28; 29; 30 şi 31  36  tabile de tipul celor de la  nr. crt.:  28; 29; 30 şi  31  Discuri   lamelare   abrazive   cu  Ø   30... 100 mm PE s 31 J  Întreprinderea judeţeană  37  tijă  Maramureş Baia Mare Secţia  de  abrazive   Seini  Discuri   lamelare   abrazive    cu  Ø  100...250 mm  PEs  31  J  întreprinderea judeţeană  38  flanşe  Maramureş  Baia Mare Secţia  de abrazive  Seini  Perii de sârmă circulare  Ø  60... 150 mm, sârmă oţel arc  Cooperativa Tehnometalica  39  Bucureşti  Ø 0,3...0,6  Perie de sârmă,  tip oală  Ø   90 mm,  sârmă oţel arc  Întreprinderea ,,6 Martie"  40  Ø   0,3 ­  io,6  Timişoara  Abrazivi  pe  suport   textil  sau din  Carbură de siliciu  Întreprinderea Carbochim Cluj  41  hârtie  B. Unelte şi scule pentru aplicarea sistemului de protecţie prin vopsire  Omogenizator  de  lacuri,   vopsele  220 V;  50 Hz  Întreprinderea „6 Martie"  42  şi chituri  Timişoara  Maşină  pneumatică de   găurit,  4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 650  Întreprinderea „Independenţa"  MG 200 (se foloseşte cu   dis­  rot /min  (turaţia axului de lucru)  Sibiu  43  pozitivele   de   agitare   de    la  omogenizator nr.  crt.  42)  Maşină  pneumatică de   găurit,  4 — 6 bar (presiunea de lucru); 420  Întreprinderea (Independenţa"  MG 320 (se foloseşte cu dis­  rot /min  (turaţia axului de lucru)  Sibiu  44  pozitivele  de  agitare  de   la  omogenizator nr. crt. 42)  Dispozitiv   de   agitare   (de   la  Un set constituit din trei tipuri de  Întreprinderea „6 Martie"  45  omogenizatorul de lacuri, vopsele  agitatoare  Timişoara  şi chituri nr.  crt.  42)  Instalaţie de vopsit de   înaltă  2,0 1/min. (debit de vopsea); 230 bar  Întreprinderea „6 Martie"  46  presiune acţionată    electric, tip „6  (presiunea vopselei); 53 kg (masa netă)  Timişoara  Martie" Timişoara  Pistol de vopsit de înaltă presiune,  Diametrul duzelor  Ø  0,23...0,88  mm  Întreprinderea „6 Martie"  47  tip „6 Martie"  Timişoara  Timişoara  Instalaţie de vopsit de  înaltă  2,4 l/min. (debit de vopsea); 192 bar  I.C.T.C.M.   (Institutul     de  presiune acţionată pneumatic, tip  (presiunea vopselei); 30 kg (masa netă)  cercetări pentru   tehnologia  48  VIP­3  construcţiilor de maşini  Bucureşti)  Instalaţie de vopsit de înaltă  1,2 l/min (debit de vopsea); 240 bar  I.C.C.T.M.  49  presiune acţionată pneumatic, tip  (presiunea vopselei); 20 kg (masa netă)  VIP­5  Pistol de vopsit, tip MH 5 cu cap  G   1/4"  (ştuţul de intrare  vopsea);  I.C.C.T.M.  50  rotativ  0,500 kg (masa netă)  51  52  53  Compresor de aer pentru vopsitorii  220 V; 1,1 kW (absorbit); 250 1/min  (debit de aer); 7 bar (presiunea maximă)  Compresor de aer pentru zugrăveli  220/380 V; 4,6 mc/min. (debit); 7 bar  ­ vopsitorii  (presiunea maximă)  Pistol de vopsit cu aer  comprimat  Presiunea de lucru până la 8 bar  Întreprinderea „6 Martie"  Timişoara  Întreprinderea „Timpuri Noi"  Bucureşti  Cooperativa „Electrometalica"  Ploieşti
  • 22. ANEXA 2 (urmare)  0  54  55  56  57  58  59  60  61  62  63  64  65  66  67  68  69  1  2  3  UTILAJE ŞI DISPOZITIVE PENTRU RIDICAREA PACHETELOR DE TABLĂ PROFILATĂ  Macara uşoară  pentru  lucrări de  250 daN (viteza nominală); 30 m/min  Întreprinderea „6 Martie"  finisaj  (viteza de ridicare); 35 m (înălţimea  Timişoara  maximă de ridicare)  Macara  universală  de  şantier de  150 daN (sarcina maximă de ridicare)  Întreprinderea „6 Martie"  150 daN  17­20 m/min. (viteza de ridicare) 30 m  Timişoara  (înălţimea maximă de ridicare  UTILAJE DE RIDICARE ŞI DE SUSŢINERE PENTRU LUCRU LA ÎNĂLŢIME  2  Schela de faţadă S 200 M  250 daN/m  (sarcina pe podina de lucru);  I.C.M.P. ­ (Întreprinderea de  32 m (înălţimea maximă)  construcţii metalice de  prefabricate Popeşti Leordeni  2  Schela de faţadă S 200 G  350 daN/m  (sarcina pe podina de  lucru);  I.C.M.P.  32 m (înălţimea maximă)  Platforma telescopică H 6 m  320 daN (sarcina de ridicare);  6,1   m  Întreprinderea „6 Martie"  (înălţimea maximă)  Timişoara  Platforma telescopică H  12 m  320 daN (sarcina de ridicare);  12,6 m  Întreprinderea „6 Martie"  (înălţimea maximă)  Timişoara  Platforma telescopică II  16 m  320 daN (sarcina de ridicare);  15,55 m  Întreprinderea „6 Martie"  (înălţimea maximă)  Timişoara  Schelă metalică cu platforma  450 daN (sarcina de ridicare); 31 m  Întreprinderea „6 Martie"  autoridicătoare  (înălţimea maximă); 6 m; 9 m; 12 m  Timişoara  (deschiderea între castele)  Platforma ridicătoare  250 daN  (sarcina de ridicare;   17 m  I.R.  Ploieşti  autodeplasabilă (Telelift)  (înălţimea maximă)  APARATE ŞI DISPOZITIVE PENTRU VERIFICARE ŞI CONTROL  Dispozitiv pentru încercarea la  1600 daN (sarcina maximă)  Întreprinderea Mecanică Fină  smulgere a diblurilor M 6  Bucureşti  Chei dinamometrice  5Nm; 10 N m; 15 N m (cuplu maxim)  Întreprinderea Mecanică Fină  Bucureşti  Dispozitiv tip roată calibrată pentru  Până la 0,6 nun (domeniul de măsurare)  I.A.U.C. (întreprinderea de  măsurarea grosimii peliculei de  conform STAS 10219­75 metoda A)  aparate şi utilaje   pentru  vopsea  cercetare Bucureşti)  Dispozitiv tip pieptene calibrat  Până la 0,6 mm (diametrul de măsurare  I.A.U.C.  pentru măsurarea grosimii peliculei  conform   STAS    10219­75   metoda B)  de vopsea  Dispozitiv cu lamele paralele  1 mm sau 2 mm (distanţa dintre două  I.A.U.C.  pentru executarea tăieturilor la  lamele paralele conform STAS 3661­65  măsurarea aderenţei peliculei de  vopsea  Micrometru pentru tablă  STAS 6466­71 ­ metoda C  Întreprinderea Mecanică Fină  Bucureşti  Comparator cu cadran  STAS 6466­71 ­ metoda D  întreprinderea Mecanică Fină  Bucureşti  NOTA :   Întrucât, la aceeaşi energie utilă aerul comprimat este de 5... 10 ori mai scump decât energia electrică,  uneltele acţionate pneumatic se vor folosi numai în cazurile în care locul de lucru nu permite folosirea  uneltelor acţionate electric     (pericol de explozie, de incendiu etc).
  • 23. ANEXA 3  MONTAREA  TABLELOR  PROFILATE PE PANE  Perpendicular pe pantă (pentru a se evita suprapunerea a patru table)  Montarea se face pe rânduri:  rândul  1:    1.1; 1.2; 1.3 ......  1 m  rândul  2:    2.1; 2.2; 2.3 ......  2 m  rândul 3:    3.1; 3.2; 3.3 ...... 3 m  rândul n:    n.l; n.2; n.3 ...... n.m
  • 24. ANEXA 4  MONTAREA TABLELOR PROFILATE PE PANE  În sensul pantei (pentru a se evita suprapunerea a  patru table)  Montarea se face pe coloane:  ­ coloana 1   1.1;  2.1;   3.1 ...... n1  ­ coloana 2   1.2;  2.2;   3.2 ...... n2  ­ coloana 3   1.3;  2.3;   3.3 ...... n3  ­ coloana m  1m;  2m;   3m ......nm
  • 25. ANEXA 5  Prinderea tablelor profilate pe pane, la executarea învelitorilor sau pe elementele  scheletului de rezistenţa, la executarea pereţilor, cu ajutorul  ŞURUBURILOR  AUTOFILETANTE PENTRU METAL  1 ­ pană;  2 ­ table profilate;  3 ­ şuruburi autofiletante pentru metal;  n* ­ numărul tablelor suprapuse care se prind
  • 26. Diametrul găurilor in elementele care se prind  la  folosirea şuruburilor autofiletante  pentru metal  Diametrul  şurubului  autofile­  tant,  pentru  metal,  d. mm  Adâncimea găurii pentru formarea filetului conjugat,  în  elemente de oţel cu  grosimea:  Diametrul  găurii de  trecere, dt,  mm  Diametrul găurii  pentru formarea  filetului conjugat,  d   , mm  b 0,5d < g    < 2d  p g    > 2d  p gp  , mm  h, mm  minimă  maximă  minimă  maximă  +  .  0 1  +  .  0 1  2,5  8,0  4,0  6,0  +  .  0 1  +  .  0 1  3,0  10,0  5,0  7,5  +  .  0 1  +  .  0 1  3,5  12,0  6,0  9,0  M4  4,5  3,1 0 M5  5,5  4,0 0 M6  6,6  4,9 0 ...3,5 0 ...4,4 0 ...5,4 0 NOTĂ : Şuruburile autofiletante pentru metal, tipurile B, C şi D, respectiv cu cap cilindric bombat, cu cap  înecat şi cu cap semiînecat (toate cu locaş cruciform), se află în fabricaţie curentă la întreprinderea  de şuruburi Bacău, iar tipul A, cu cap hexagonal, se execută la comandă.
  • 27. ANEXA 6  ÎNVELITOARE DIN TABLĂ CUTATĂ NEIZOLATĂ TERMIC
  • 28. ANEXA 7  PRINDEREA TABLELOR PE PANE SAU PE   SCHELETUL DE REZISTENŢĂ CU  AJUTORUL ŞURUBURILOR PENTRU TABLĂ,  ÎN GĂURI BURGHIATE  1) şurub pentru tablă; 2) şaibă;  3) tablă; 4) pană (element al scheletului de rezistenţă în care se face autofiletarea)  DIAMETRUL GĂURILOR BURGHIATE ÎN CARE SE FACE AUTOFILETAREA  Diametrul  şurubului  pentru tablă,  d, mm  Diametrul  găurii de  trecere,  dt, mm  4,2  Grosimea elementului în care se  Diametrul găurii  burghiate, în  face autofiletarea,  elementul de oţel,  g,  mm  în care se face  autofiletarea,  peste  până la  d   , mm  b 4,4  +  ,  0 1  2,5  3,9 0 3,0  4,0 0 3,0  3,5  4,1 0 3,5  4,0  4,2 0 4,0  4,75  4,3 0 2,5  3,0  4,6 0 3,0  3,5  4,7 0 3,5  4,0  4,8 0 4,0  4,75  4,9 0 2,0  6,3  3,5  2,5  5,5  3,8 0 3,0  4,8  3,0  3,0  5,1 0 3,0  4,0  5,3 0 4,0  4,75  5,4 0 5,0  6,0  7,1  +  .  0 1  +  .  0 1  +  .  0 1  +  .  0 1  +  .  0 1  +  .  0 1  +  .  0 1  +  .  0 1  +  .  0 1  +  .  0 1  +  .  0 1  +0 1  . 
  • 29. ANEXA 8  EXECUTAREA  GĂURILOR PENTRU PRINDEREA TABLELOR PE PANE CU  ŞURUBURI AUTOFILETANTE PENTRU TABLA  (montarea făcându­se pe rânduri conf. anexei 3 ­ nodul B)  A­A  p ­ pana profil U;  1.2 şi 1.3 ­ tablele 2 şi 3 din rândul 1; 2.3 ­ tabla 3 din rândul 2;  dt  ­ diametrul  găurii de  trecere;  db  ­ diametrul  găurii   burghiate   pentru formarea  filetului  conjugat;  g ­ grosimea panei  în care se formează filetul conjugat.
  • 30. ANEXA 9  EXECUTAREA OPERAŢIEI DE NITUIRE CU AJUTORUL NITURILOR OARBE  (P.O.P.)  CU CAPUL TIJEI NEREŢINUT  a  b  c  a) începerea nituirii; b) formarea nitului şi ruperea tijei; c) asamblarea realizată  d ­ diametrul nitului  l ­ lungimea nitului  N ­ capul  uneltei  de nituit  cu  nituri  oarbe   (P.O.P)
  • 31. ANEXA 9 (continuare)  b  c  a ­ începerea nituirii;  b — formarea capului nitului şi ruperea tijei;  c ­ asamblarea realizată  d ­ diametrul  nitului;  1 ­ lungimea nitului;  N ­ capul  uneltei de nituit cu nituri  oarbe  (P.O.P )
  • 32. ANEXA 9 (continuare)  DIMENSIUNILE NITURILOR OARBE  (P.O.P.)  ŞI  GROSIMEA TABLELOR CARE  SE ASAMBLEAZĂ  Dia­  metrul  nitului  (mm)  1  Nituri cu cap bombat  Nituri cu cap înecat  Dia­  metrul  Capul nitului reţinut  Capul nitului nereţinut  Capul nitului reţinut  Capul nitului nereţinut  găurii  Grosimea  Grosimea  Grosimea  Grosimea  în care  lungimea  totală  Lungimea  totală  Lungimea  totală  Lungimea  totală  se  nitului  a tablelor  nitului  a tablelor  nitului  a tablelor  nitului  a tablelor  mont.  sub cap  care se  sub cap  care se  sub cap  care se  sub cap  care se  Nitul  (mm)  asamblează  (mm)  asamblează  (mm)  asamblează  (mm)  asamblează  (mm)  (mm)  (mm)  (mm)  (mm)  2  3  4  5  6  7  8  9  10  4,0  4,10  4,8  4,9  6,4  6,5  4,83  6,10  7,62  9,40  10,16  11,43  0,5... 1,3  1,3...2,6  2,6...4,1  4,1...5,9  5,9...6,6  6,6...7,9  4,8  6,10  7,62  9,40  10,16  11,43  0,3...2,0  2,0...3,6  3,6...5,1  5,1...6,4  6,4...7,4  7,4...8,7  5,82  7,09  8,61  10,39  11,15  12,42  1,0...2,0  2,0...3,3  3,3...4,8  4,8...6,6  6,6...7,4  7,4. ..8,7  5,82  7,09  8,61  10,39  11,15  12,42  0,3...2,8  2,8...4,3  4,3...5,9  5,9...7,2  7,2...8,2  8,2...9,4  6,10  7,62  9,14  9,91  12,70  16,51  19,05  0,5...2,3  2,3...3,8  3,8...5,1  5,1...5,9  5,9...8,7  8,7... 12,5  12,5... 15,0  6,10  7,62  9,14  9,91  12,70  16,51  19,50  0,3...3,1  3, l...4,3  4,3...5,9  5,9...6,4  6,4...9,2  9,2...13,0  13,0...15,5  7,24  8,76  10,28  11,05  13,84  17,65  20,19  1,3. ..3,1  3,1...4,6  4,6...5,9  5,9...6,6  6,6...9,4  9,4... 13,2  13,2... 15,8  7,42  8,76  10,28  11,05  13,84  17,65  20,19  0,3...3,8  3,8...5,1  5,1...6,6  6,6...7,2  7,2... 10,0  10,0... 13,8  13,8... 16,3  12,07  17,78  3,8...7,6  7,6... 12,7  13,57  19,28  4,6...8,4  8,4... 13,5
  • 33. ANEXA 10  PRINDEREA TABLELOR ÎNTRE ELE CU AJUTORUL ŞURUBURILOR PENTRU  TABLA  ÎN  GĂURI BURGHIATE  1  ­ şurub  pentru tablă  2  ­ şaibă  3  ­ table (exterioare) cu gaura de trecere  4  ­ tablă (interioară) cu gaură burghiată pentru autofiletare  DIAMETRUL GĂURILOR BURGHIATE ÎN TABLĂ DE OŢEL ÎN CARE SE FACE  AUTOFILETAREA  Diametrul  şurubului  pentru tablă,  d, mm  Diametrul  găurii de  trecere,  dt,  mm  Grosimea tablei găurite prin  burghiere, în care se face  autofiletarea,  g, mm  peste  0,50  0,63  0,88  4,2  4,6  1,13  1,38  0,50  0,75  4,8  5,3  1,13  1,75  0,50  0,75  5,5  6,7  1,13  1,75  ­ 6,3  7,1  1,38  1,75  * Valoarea toleranţelor la diametrul găurii burghiate este:   +8,1 până la  0,63  0,88  1,13  1,38  2,5  0,75  1,13  1,75  2,50  0,75  1,13  1,75  2,50  1,38  1,75  2,5  Diametrul găurii  burghiate*, în  tabla de oţel, în  care se face  autofiletarea,  db, mm  3,0  3,1  3,2  3,3  3,5  3,7  3,8  3,9  4,0  4,3  4,4  4,5  4,6  4,9  5,0  5,1 
  • 34. ANEXA 11  PRINDEREA TABLELOR ÎNTRE ELE CU AJUTORUL ŞURUBURILOR PENTRU  TABLA ÎN GĂURI DORNUITE  1 ­ şurub pentru tablă”  2 ­ şaibă;  3 ­ table  (interioare)  cu găuri dornuite;  4 ­ table (exterioare) cu găuri de trecere.  DIAMETRUL   GĂURILOR   DORNUITE,  ÎN TABLE DE OŢEL,   ÎN CARE SE FACE  AUTOFILETAREA  Diametrul  şurubului  pentru tablă,  d, mm  Diametrul  găurii de  trecere,  d  ,  mm  t 4,2  Grosimea totală a tablelor găurite  Diametrul găurii  prin dornuire, în care se face  dornuite*, în  autofiletarea,  tablele de oţel, în  g,   mm  care se face  autofiletarea,  peste  până la  dd, mm  4,6  ­  3,5  0,50  3,7  0,50  0,75  3,8  0,75  1,13  3,9  1,13  1,38  4,0  ­  0,50  4,3  0,50  0,75  4,4  0,75  1,13  4,5  1,13  6,3  1,38  ­  5,5  3,4  0,50  4,8  0,50  1,38  4,6  ­  1,38  5,3  5,3  5,7  6,5  +0 1  .  * Valoarea  toleranţelor  la  diametrul  găurii  burghiate este:  0
  • 35. ANEXA 12  PEREŢI DIN TABLĂ CUTATĂ
  • 36. CUPRINS  1.   Prevederi generale  2.   Materiale  3.   Organe de asamblare  4.   Protecţia anticorosivă  5.   Unelte,  scule,  dispozitive,  utilaje pentru  executarea    lucrărilor   de închidere cu tabla  profilată  6.   Tehnologia de montare a tablelor profilate pe elementele de rezistenţă  7.   Elemente pentru proiectare  8.   Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor  9.   Măsuri privind tehnica securităţii muncii  ANEXE:   1...12

×