Your SlideShare is downloading. ×
Portofoliul ASIRYS 2013
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Portofoliul ASIRYS 2013

569
views

Published on

Vă invităm să consultaţi portofoliul Asociaţiei ASIRYS! Anul 2013 a fost pentru SUPER TINERI anul proiectelor internaţionale.

Vă invităm să consultaţi portofoliul Asociaţiei ASIRYS! Anul 2013 a fost pentru SUPER TINERI anul proiectelor internaţionale.

Published in: Education

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
569
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
8
Actions
Shares
0
Downloads
6
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Portofoliul ASIRYS Principalii finanţatori:
  • 2. III. SUPER TINERI – de la 0 la 250 de voluntari! "Prin voluntariat fiecare are ceva de câştigat, câştigurile variind de la satisfacţia personală la experienţa acumulată, de la prietenii la contacte profesionale utile. Dar principalul câştig este o comunitate mai sănătoasă, mai unită, mai armonioasă, mai caldă şi mai încrezătoare în propriile forţe şi, deci, mai puternică." (declaraţia de voluntariat a Asociaţiei ASIRYS) Asociaţia non-guvernamentală SUPER TINERI (ASIRYS) este constituită juridic în februarie 2009. Asociaţia este prezentă prin proiectele derulate pentru comunitate din iunie 2008, iniţial activând ca şi grup informal de tineri. De ce SUPER TINERI? Pentru că „super” este un cuvânt specific tinerilor atunci când li se întâmplă lucruri bune, iar tineri pentru că asociaţia este formată din tineri. De unde ASIRYS? ASIRYS este un acronim format din iniţialele valorilor cheie pe care le promovează organizaţia: Atitudine, Solidaritate, Implicare, Responsabilitate, Youth (Tinereţe), Succes.
  • 3. ASIRYS e o organizaţie nonprofit care se bazează pe voluntariat şi promovează educaţia nonformală. “Dansez cu Implicare”, “Mesageri împotriva discriminării”, “Şcoala Nonformală de Antreprenori Sociali”, “Ţara lui Ştefan cel Mare”, “New-Media & Dance Camp”, “Unconventional Ways in Traditional Arts”, “Primăria Voluntară”, “Journey in my special world” sunt câteva din proiectele organizaţiei, ce au abordat teme diferite, prin care peste 250 de voluntari s-au dezvoltat personal şi profesional, asumându-şi în mod voluntar misiunea de a dezvolta comunitatea. În acest moment în cadrul asociaţiei activează în jur de 48 de voluntari, însă Asociaţia SUPER TINERI este mereu în contact cu tinerii prin proiectele derulate şi continuă să atragă tineri spre voluntariat şi educaţie nonformală. Constituirea asociaţiei s-a realizat ca răspuns la problemele sociale şi economice pe care le întâmpină oraşul Tîrgu Frumos, probleme care îi afectează în mod direct şi pe tineri. Din acest motiv, scopul şi obiectivele asociaţiei nu se axează doar pe o singură problemă, fiind vizată dezvoltarea durabilă a întregii comunităţi. Pe termen lung se vizează extinderea organizaţiei pe plan naţional şi internaţional. Până atunci se doreşte ca prin intermediul SUPER TINERI să se creeze un model de bună practică astfel încât Tîrgu Frumos să fie cunoscut ca fiind oraşul transformat într-o comunitate de succes, de către tineri, prin voluntariat. “Când spui ASIRYS, te gândeşti în primul rând la libertatea de a experimenta! În 3 ani, am experimentat atât de multe teme şi domenii, mi-am dezvoltat atât de mult spiritul antreprenorial şi creativitatea, încât pot să spun ferm, că pentru mine a fost adevărata şcoală!” (Andreea, voluntar)
  • 4. Cum am evoluat de la o idee la sute de activităţi, de la un voluntar la 250 într-un oraş mic, unde ONG era iniţial perceput ca fiind OMG scris greşit? Dacă o să citeşti acest material o să găseşti un model pe care să-l preiei, să-l adaptezi şi să faci ceea ce nimeni nu a mai făcut vreodată pentru comunitatea ta! Noi îţi spunem doar că SE POATE! E nevoie doar SĂ VREI şi SĂ FACI, chiar dacă la început eşti singur... Şi apelează cu încredere la Tineret în Acţiune! Dansez cu Implicare, Mesageri împotriva discriminării, Şcoala Nonformală de Antreprenori Sociali, Ţara lui Ştefan cel Mare, Unconventional Ways in Traditional Arts, Primăria Voluntară, Journey in my special world, participarea la ONG Fest şi mai mult de douăzeci şi cinci de traininguri de formare pentru voluntarii ASIRYS, au fost posibile prin Programul Tineret în Acţiune, cu sprijinul Comisiei Europene (www.tinact.ro). Mulţumim Tineret în Acţiune pentru şansele de a (ne) schimba în bine!!!
  • 5. Portofoliul ASIRYS 2008-2013 ASIRYS şi-a început activitatea în mai 2008, ca grup informal. Deşi iniţial ideea de a dezvolta proiecte de voluntariat a fost a unui singur om, care a pornit la drum cu o foaie, un pix şi dorinţa de a schimba, ulterior „microbul” numit educaţie nonformală a motivat tinerii unui oraş mic: Tîrgu Frumos, să îşi dorească să creeze o comunitate puternică, care să le ofere oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională şi o viaţă activă! Cu un pix, o foaie şi o idee au fost create proiectele „de lansare” „Learn to get involved” (Învaţă să te implici) şi „Ieşi la sport! Sedentarii sunt naşpa!”, ele au arătat că tinerii din Tîrgu Frumos au potenţial, iar oraşul are nevoie de o organizaţie activă, care să schimbe starea de “nu putem face nimic” în oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională pentru orice cetăţean, dar în special pentru tineri. LEARN TO GET INVOLVED! (ÎNVAŢĂ SĂ TE IMPLICI!) Activităţi:  organizarea unei tabere tematice de 3 zile la Muncel pentru 25 de tineri din Tîrgu Frumos;  informarea tineretului asupra beneficiilor voluntaritului şi ale educaţiei nonformale;  planificarea unei competiţii sportive cu 6 probe; Rezultate:  Direcţia Judeţeană de Tineret Iaşi prin Autoritatea Naţională de Tineret a finanţat proiectul cu 2500 lei,  Prima echipă de voluntari din comunitate,  susţinerea activităţii sportive în rândul tinerilor şi dezvoltarea de noi abilităţi,  s-a planificat proiectul „Ieşi la SPORT! Sedentarii sunt naşpa.” IEŞI LA SPORT! SEDENTARII SUNT NAŞPA. Activităţi:  6 competiţii sportive (viteză, maraton, fotbal, săritura în lungime, cursa cu obstacole) organizate pe Stadionul Tineretului din Tîrgu Frumos. Rezultate:  120 de tineri din Tîrgu Frumos şi zona limitrofă atraşi pe terenul de sport;  6 sponsori implicaţi în proiect care au contribuit cu aproximativ 5000 lei (bani sau bunuri) pentru premierea celor mai buni sportivi;  20 de tineri au participat la organizarea şi implementarea proiectului.
  • 6. Scopul era deja stabilit: dezvoltarea comunităţii pe toate planurile, iar numele de SUPER TINERI dorea să ofere o notă de accesibilitate filosofiei ASIRYS (cetăţean cu atitudine, solidar, implicat, responsabil, cu spirit tânăr, în căutarea succesului personal şi comunitar). După câteva luni de proiecte de succes în format informal s- au alăturat voluntari şi membri importanţi ai comunităţii, iar pe 26 februarie 2009, ASIRYS obţine personalitate jurdică, este oficial ONG şi începe proiectul “Demonstrează-ţi talentul!”, organizând numeroase acţiuni culturale sau sportive (Ziarul care te implică, Echipa de Volei, acţiuni pentru copiii cu deficienţe etc.) cu rolul de a promova voluntariatul în rândul tinerilor. BAL MASCAT Activităţi:  Organizarea unui eveniment creativ pentru tinerii din Tîrgu Frumos şi zonele limitrofe. Rezultate:  90 de tineri prezenţi şi deghizaţi la bal;  400 lei atraşi pentru premii (cei mai bine deghizaţi tineri);  Punerea în valoare a creativităţii tinerilor din Tîrgu Frumos. ZIUA BASTONULUI ALB Activităţi:  vizitarea tinerilor nevăzători de la Centrul de Nevăzători din Tîrgu Frumos de ziua internaţională a nevăzătorilor;  oferirea de daruri pentru toţi copii prezenţi în şcoală;  organizarea unui spectacol de către tinerii nevăzători. Rezultate:  atragerea atenţiei cetăţenilor, în special a tinerilor, asupra comunităţii de nevăzători din Tîrgu Frumos;  derularea unui spectacol cu muzică, teatru de păpuşi, realizat în totalitate de tinerii nevăzători;  atragerea de sponsorizări în valoare de 1000 lei destinaţi tinerilor nevăzători. ZIARUL CARE TE IMPLICĂ Noiembrie 2008 - prezent Activităţi:  scrierea, editarea şi publicarea unui ziar al tinerilor. Rezultate:  2000 de ziare distribuite, cu apariţii o dată la 2 luni;  Tineri care au posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere, de a propune soluţii, de a promova un eveniment, de a atrage atenţia autorităţilor asupra unei probleme comune etc.;  Articole creative scrise în totalitate de tineri.
  • 7. ECHIPA DE VOLEI FEMININ TÎRGU FRUMOS – ASIRYS VOLEYBALL TEAM Decembrie 2008 – Noiembrie 2009 Activităţi:  Antrenarea unei echipe de volei feminin care să organizeze şi să participe la competiţii sportive. Rezultate:  24 de tinere au învăţat volei, cele mai bune 12 sunt membrele echipei de volei feminin Tîrgu Frumos;  echipa are antrenor din liga A de volei (fost jucător Dinamo Volei Masculin);  promovarea sportului în rândul tinerilor. „Trebuie să recunosc că la început nici eu nu ştiam cu ce se mănâncă, apoi am înţeles că-mi scăpase esenţialul... fuzionarea principiilor tinerilor târgoveţi sub un gând comun ce-ar putea duce la dezvoltarea culturală şi sportivă a frumosului oraş. Sportul e ceva serios, c-a luat forma unei echipe de volei aici e o alegere aleatorie dar în care primează ideea de grup... sportul te disciplinează şi te face mai organizat, pe lângă asta fiecare moment este trăit intens şi apreciat.” (Larisa) SHOW YOUR TALENT! (DEMONSTREAZĂ-ŢI TALENTUL!) Activităţi:  organizarea a 3 evenimente consecutive cu 3 teme diferite (dans, sport şi muzică) la Casa de Cultură Garabet Ibrăileanu din Tîrgu Frumos;  Rezultate:  500 de tineri spectatori, din care aproximativ 100 de tineri au fost implicaţi direct în reprezentaţii scenice (4 trupe de dans, echipa de volei şi de handbal feminin, tinerii de la aerobic, echipa de tae kwan do, 8 tineri cântăreţi etc.);  3 evenimente implementate cu succes, evenimente ce au promovat talentul şi voluntariatul;  din donaţii s-au strâns 750 lei plus experienţa acumulată în organizarea unui eveniment de anvergură. PORTALUL ORAŞULUI TÎRGU FRUMOS: www.tirgufrumos.ro Activităţi:  crearea unei platforme online prin care cetăţenii sunt informaţi, îşi pot exprima opiniile, ideile, pot publica articole şi pot lua atitudine. Rezultate:  150 de articole publicate, 200 000 de vizite;  1400 de fani pe FanPage: www.facebook.com/TirguFrumos  promovarea şi vizibilitatea oraşului în ţară şi străinătate. Diversele proiecte arată că tinerii din Tîrgu Frumos au o pasiune comună: dansul! Aşa apare în vara lui 2009 “Dansez cu Implicare”, proiect ce este
  • 8. finanţat de Tineret în Acţiune, cu sprijinul UE. Se organizează o tabără de dans, unde alte 5 proiecte sunt planificate. “Dansez cu implicare” are un succes neaşteptat. Pornind de la 200 de euro, echipa de tineri implicată reuşeşte să amenajeze Parcul ASIRYS, mobilizând cetăţeni, autorităţi şi societăţi comerciale, reuşind să atragă sprijin material pentru materializarea parcului de peste 7000 de euro. Şi asta nu e totul, pe lângă activitatea cu amenajarea parcului, ecologizează Dealul Buznei, realizează o campanie antialcool, o expoziţie cu obiecte donate de bătrâni, vizitează centrul de plasament Trinitas spre surpriza copiilor şi tinerilor orfani, organizează numeroase spectacole de promovare a comportamentului responsabil şi solidar. DANSEZ CU IMPLICARE Activităţi - Proiectul a fost structurat în două părţi:  tabără derulată în perioada 31 iulie - 7 august 2009, în Durău, unde 30 de tineri, împărţiţi în 5 echipe, au dezvoltat 5 proiecte şi 5 dansuri pe temele: atitudine, solidaritate, implicare, responsabilitate şi youth; în cadrul taberei, în centrul Durăului, am derulat şi evenimentul „Povestea coregrafică a SUCCESului”.  5 proiecte implementate în perioada 10 august – 19 septembrie 2009, promovate prin tehnica dans-teatru în comunitate.  Proiectul “Dansez cu IMPLICARE” a primit 7780 euro finanţare prin programul Tineret în Acţiune, cu sprijinul Comisiei Europene. Rezultate: P1. Echipa ATITUDINE– o campanie împotriva consumului excesiv de alcool în rândul tinerilor  Un stand amenajat în centrul oraşului unde tinerii s-au putut informa despre efectele negative ale alcoolului;  2 filme rulate care abordau efectele negative ale alcoolului pentru viitorul tinerilor.  200 de tineri informaţi asupra efectelor negative ale alcoolului;  500 de pliante care prezentau efectele negative ale alcoolului distribuite tinerilor; P2: Echipa SOLIDARITATE - integrarea tinerilor cu dizabilităţi prin dans
  • 9.  20 de tineri cu dizabilităţi mintale/fizice din Centrul de Plasament „Sf. Spiridon” şi Şcoala Trinitas pentru copii cu deficienţe au învăţat să danseze cu ajutorul voluntarilor ASIRYS;  17 voluntari au socializat cu tinerii dezavantajaţi;  Un contract de parteneriat cu Şcoala Trinitas şi un proiect de follow-up („Journey in my special world”) cu scopul de a facilita integrarea tinerilor cu dizabilităţi în comunitate; P3: Echipa IMPLICARE - Reamenajarea unui parc de joacă pentru copii  Un parc reamenajat care a primit denumirea de „Parcul ASIRYS” ;  40 de voluntari care au muncit la realizarea obiectivului;  Credibilitate şi vizibilitate în comunitate;  7000 de euro - bani, bunuri şi servicii, atraşi pentru reamenajarea parcului. P4: Echipa RESPONSABILITATE - Curăţarea Dealului Buznei de deşeuri  44 de tineri implicaţi în colectarea deşeurilor;  35 de saci de gunoi strânşi dintr-un spaţiu verde; P5: Echipa YOUTH – o campanie de implicare a persoanelor de vârsta a 3-a  20 de pensionari au donat un obiect pentru o expoziţie destinată tinereţii sufletului;  Un dans care a promovat spiritul tânăr. 2010 aduce cu el o altă etapă… se ştie că Tîrgu Frumos e un oraş multicultural, existând pe lângă români, o comunitate de 13% de ruşi-lipoveni şi 10% rromi. Proiectul “Mesageri împotriva discriminării” a dorit să valorifice acest lucru şi să unească romii cu lipovenii şi românii. Să fim solidari şi toleranţi unii cu alţii, asta îşi propunea proiectul. Instrumentul folosit a fost dansul, iar rezultatele nu au întârziat să apară : 4 workshopuri culturale, premiul I pentru creativitate la cel mai mare festival studenţesc din Iaşi - Festudis. Proiectul şi Tîrgu Frumos au fost date ca exemplu până şi în Parlament, atrăgând atenţia liderilor lipoveni şi rromi din toată ţara, tinerii implicaţi în această activitate apărând chiar şi în emisiunea TVR 3: U- Campus.
  • 10. MESAGERI ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII Activităţi: Proiectul "Mesageri împotriva discriminării" a fost o iniţiativă de tineret, care şi-a propus ca prin dans să implice tineri rromi, lipoveni şi români în dezvoltarea solidarităţii şi promovarea toleranţei faţă de minorităţile etnice, în special faţă de rromi. Proiectul a fost structurat în 3 părţi:  parte care a implicat 40 de tineri (rromi, lipoveni şi români) din Tîrgu Frumos, care au învăţat dansul, cultura, muzica şi tradiţiile romilor,  a doua parte a proiectului a constat într-un training în Sulina destinat pregătirii intensive a participanţilor în dans,  imediat după training, tinerii au organizat evenimente în diferite locaţii pentru a promova toleranţa, interculturalitatea, arta şi cultura rromilor. Rezultate:  55 de tineri rromi, lipoveni şi români implicaţi în organizarea activităţilor proiectului;  Organizarea spectacolului pentru promovarea toleranţei „Mesagerii” (aprox. 200 de spectatori);  „Zilele Divers ităţii în Tîrgu Frumos” – 8-9 aprilie 2010 – un eveniment compus din 4 workshopuri culturale: „Bucătăria Multiculturală”, „Arta meşteşugurilor”, „Vestimenţie şi accesorii multiculturale”, „Tradiţii şi obiceiuri mistice”, 4 dansuri tematice de promovare a beneficiilor diveristăţii, muzică live, o piesă de teatru ce prezenta tradiţiile rromilor, lipovenilor şi românilor (aprox. 100 de participanţi);  participare la Festudis Iaşi, la cel mai mare eveniment studenţesc şi obţinerea locului I pentru Creativitate;  organizarea taberei la Sulina cu 38 de participanţi;  flash-mob împotriva discriminării în Iaşi şi Tîrgu Frumos. Proiectul este finanţat cu 8000 de euro prin Programul Tineret în Acţiune, cu spirjinul Cosmisiei Europene şi este realizat în parteneriat cu Asociaţia Gipsy Eye.
  • 11. Premiul I pentru CREATIVITATE - Festudis – 10 mai 2010 10 minute până la ultimul tren. Grupul de 42 de tineri mesageri din Tîrgu Frumos veniţi la Festudis 2010 Iaşi pleca înainte de a se anunţa premiile. Bugetul era limitat ca să mai rămână. Grăbiţi, mai mult alergând pe trecerea de pietoni... şi se aude: "Premiul I pentru Creativitate se acordă Asociaţiilor Super Tineri (ASIRYS) şi Gipsy Eye". Pentru câteva secunde s-a făcut linişte. Au auzit bine?! "Pierdeam trenul şi a anunţat că suntem câştigători. În mijlocul trecerii de pietoni am început toţi să ţipăm şi să ne îmbrăţişăm." (Alexandra) Au prins trenul... Imaginaţi-vă acel drum... cu personalul, Iaşi-Tîrgu Frumos... A fost prima oară când o asociaţie din Tîrgu Frumos a participat şi a câştigat un premiu la Festudis... şi nu orice premiu: locul 1 pentru Creativitate. A fost prima oară când o asociaţie de majoritari români şi lipoveni s-a unit cu o asociaţie de rromi. Pentru mulţi dintre tinerii mesageri a fost prima oară când au văzut Iaşiul şi poate că de aceea acest premiu contează atât de mult. După tabăra de dans de la Sulina şi flash-mobul pe ploaie din Iaşi, în august încep cursurile “Şcolii nonformale de antreprenori sociali”, al doilea proiect ASIRYS din 2010. Multe planuri, mulţi tineri, multe perspective de dezvoltare şi posibilităţi de experimentare în antreprenoriat. Abilităţile antreprenoriale le dobândeşti doar prin practică, iar proiectul “Şcoala Nonformală de Antreprenori Sociali” a fost o lecţie valoroasă pentru tinerii implicaţi. 70 de evenimente socio-culturale dezvoltate, 200 de tineri implicaţi, 6 afaceri sociale testate, 15 antreprenori formaţi, 5 proiecte scrise, un plan de dezvoltare al organizaţiei… sunt doar câteva din rezultatele măsurabile obţinute. Proiectul dispune şi de o carte, prin care tinerii din ţară, din comunităţile mici, pot învăţa tehnici antreprenoriale pentru a-şi dezvolta organizaţia.
  • 12. ŞCOALA NONFORMALĂ DE ANTREPRENORI SOCIALI Activităţi:  organizarea a 6 sesiuni practice de antreprenoriat social,  dezvoltarea a 5 planuri de afaceri sociale de către tineri şi implementarea acestora,  amenajarea unui spaţiu, recondiţionarea mobilierului şi deschiderea unui centru de tineret,  organizarea a peste 70 de evenimente socio-culturale,  derularea unei tabere de tip bootcamp pe scrierea şi managementul proiectelor de tineret. Rezultate:  40 de tineri au participat la sesiunile de antreprenoriat social, unde şi-au dezvoltat abilităţile de lucru în echipă, creativitatea, abilităţile antreprenoriale etc.  25 dintre ei au dezvoltat 5 afaceri sociale şi au organizat 70 de evenimente socio-culturale,  a fost amenajat un centru de tineret în Tîrgu Frumos unde cel puţin 30 de tineri au testat idei prin organizarea de evenimente şi activităţi socio-culturale,  cei mai activi 15 tineri implicaţi în proiect au scris 5 proiecte, 2 dintre ele fiind finanţate de Programul Tineret în Acţiune în 2011 cu aproximativ 18 000 de euro (Primăria Voluntară şi Unconventional Ways in Traditional Arts).  Cartea: „Şcoala Nonformală de Antreprenori Sociali – o iniţiativă de gherilă” Prin proiectul „Şcoala nonformală de antreprenori sociali” peste 300 de tineri (25% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-25 de ani din Tîrgu Frumos) au fost informaţi despre beneficiile voluntariatului şi ale educaţiei nonformale. Proiectul a promovat educaţia nonformală, voluntariatul şi antreprenoriatul, în acest fel obţinându-se:  creşterea cu 200% a numărului de acţiuni de educaţie nonformală şi a evenimentelor socio-culturale în Tîrgu Frumos,  creşterea cu 25% a numărului de tineri care investesc timp în dezvoltarea personală, culturală şi antreprenorială,  dublarea numărului de voluntari ai asociaţiei,  dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul a 30 de tineri,  dezvoltarea abilităţilor de scriere, coordonare şi evaluare de proiecte de tineret în rândul a 15 tineri din comunitate,  scrierea a 5 proiecte de tineret, 2 dintre ele fiind finanţate deja.
  • 13. Prin proiectul „Şcoala nonformală de antreprenoriat social” cei 30 de tineri implicaţi şi-au dezvoltat abilităţile de organizare, de planificare, de lucru în echipă, de comunicare. Prin cele 5 planuri de afaceri dezvoltate şi implementate şi-au dezvoltat abilităţile antreprenoriale şi astfel au dobândit mai multă încredere în forţele proprii, devenind în acelaşi timp mai responsabili faţă de comunitate. Tinerii au avut posibilitatea de a se exprima liber, de a veni cu idei creative, de a gândi „out of the box”, de a încerca lucruri noi. De asemenea, afacerile sociale au revitalizat mediul socio-cultural din oraşul Tîrgu Frumos, au creat oportunităţi de dezvoltare personală, socială şi culturală pentru tinerii din comunitate, iar tinerii, testând, au putut să-şi fixeze mai uşor obiective de dezvoltare personală pe termen lung. Proiectul a avut o puternică componentă de follow-up, în sensul că 2 dintre proiectele scrise de voluntarii participanţi sunt aprobate şi s-au defăşurat în vara 2011, iar celelalte 3 vor fi depuse pe parcursul anului 2012 (SEV, reţele, democraţie participativă). De asemenea, tot în cadrul proiectului, voluntarii şi o parte din echipa de proiect, au solicitat o finanţare către Fundaţia Dinu Patriciu, astfel obţinând cofinanţarea pentru evenimentul „Povestea bunicilor... nimănui“ prin care bătrâni de la azilul din Tîrgu Frumos şi tineri nevăzători au beneficiat de un program artistic şi daruri în spiritul sărbătorilor de iarnă. Proiectul „Şcoala Nonformală de Antreprenori Sociali“ ne-a crescut capacitatea de a planifica şi organiza, oferindu-ne vizibilitate şi credibilitate în comunitate. În urma acestui proiect am stabilit parteneriate cu şcolile din Tîrgu Frumos, care s-au arătat deschise de a participa activ la proiectele noastre. Proiectul a fost finanţat cu suma de 5200 prin Programul Tineret în Acţiune (Iniţiative Naţionale ale Tinerilor).
  • 14. Festivalul FIII Muntelui În august 2010 reprezentanţii Asociaţiei PRO Vulcan ne-au invitat să ne alăturăm ca parteneri la editia a II-a a Festivalulul Vulcanului FIII MUNTELUI. Am acceptat cu bucurie şi o delegaţie de 12 tineri din Tîrgu Frumos şi Iaşi au mers să reprezinte Asociaţia ASIRYS Tîrgu Frumos, undeva în zona Alba Iulia/Roşia Montană. Programul pe care l-am pregătit pe lângă faptul că a fost antrenant şi captivant, a promovat mixul cultural specific zonei noastre. Printre activităţile pe care le- am derulat la Vulcan menţionăm: coregrafie cu mesaj antidiscriminare; simularea unei nunţi între un tânăr lipovean şi o româncă, cu naşi rromi; interpretare de muzică populară moldovenească. Anul 2011 a fost un an bogat în proiecte. Am început cu “Ţara lui Ştefan cel Mare”, un proiect de cooperare tranfrontalieră între tinerii din Republica Moldova şi cei din România. Rezultatele proiectului se pot enumera pe scurt în: 4 flash-moburi în Iaşi, un schimb de experienţă cu 16 tineri din Republica Moldova în Tîrgu Frumos pe artă, cultură, eadicarea sărăciei şi bune practici ONG; organizarea unui forum investiţional; organizarea unui Târg de Tradiţii şi Obiceiuri; a unui simpozion nonformal; o noapte petrecută în muzeul Cucuteni; un weekend de haiducie în Suceava prin care am descoperit tot ceea ce ţine istoria lui Ştefan cel Mare şi identitatea comună România- Republica Moldova; am avut o echipă de la postul naţional de televiziune (TVR 1) alături de noi - echipă care ne-a oferit consultanţă, şi peste 10 ONG partenere! Totul s-a încheiat cu o carte dedicată proiectului şi intitulată “Ţara lui Ştefan cel Mare” şi un site: www.stefan.tirgufrumos.ro.
  • 15. ŢARA LUI ŞTEFAN CEL MARE Activităţi şi rezultate Schimbul de tineri „Ţara lui Ştefan cel Mare” a fost structurat astfel: 4 zile de comunicare pe temele stabilite, de nonformal şi de cunoaştere a tradiţiilor Moldovei lui Ştefan, 2 zile de târg şi campus de promovare a tradiţiilor, obiceiurilor, artei şi culturii româneşti şi moldoveneşti; 2 zile de haiducie, adică de experimentare şi afirmare prin locurile bătătorite de Ştefan; un film şi o carte de diseminare. Primele 4 zile, dedicate cunoaşterii participanţilor, introducerii acestora în lumea educaţiei nonformale, realizării unor echipe eficiente, au presupus:  jocuri de cunoaştere;  aşteptări, temeri şi contribuţii; prezentarea proiectului; stabilirea regulilor;  definirea termenilor: excluziune socială, interculturalitate, cetăţenie europeană, participare activă etc.;  joc de echipă: percepţiile despre Moldova şi România (schimb de roluri şi desen);  prezentarea culturii de către fiecare echipă (identificarea stereotipurilor)  brainstorming pentru scenariu film „Ţara lui Ştefan cel Mare”; discuţii nonformale: cum să fie filmul?  îngeraşul;  „Trips and tricks pentru ONG”; scenariul final „Ţara lui Ştefan cel Mare”;  Istoria comună - legende interesante din timpul lui Ştefan cel Mare, definirea unui puzzle creativ, prezentarea acestuia;  teatru forum pe tema "România şi Moldova între trecut şi prezent, proiectare în viitor", transformarea pieselor de teatru forum în tehnica "dance theatre" ce prezintă creativ avantajele cooperării dintre Moldova şi România;  jocuri de energizare;  analiza SWOT a comunităţilor participante – lucru în echipă, identificarea cauzelor care generează sărăcia şi excluziunea socială;  prezentarea analizelor pe echipe, definirea de soluţii de combatere a sărăciei şi exluziunii sociale;  soluţii comune, definirea unui plan de acţiune pentru organizarea evenimentului în comunitate;  definitivarea planului de acţiune, finalizarea pieselor de dans-teatru cu tema avantajele cooperării dintre Moldova şi România,  prezentarea pieselor de dans-teatru,  pregătirea evenimentelor de promovare şi informare pentru lansare a evenimentului, stabilirea responsabilităţilor,
  • 16.  cunoaşterea comunităţii locale (vizită la Centrul de Plasament Sf. Spiridon, vizită la Primărie şi participarea la o lansare de carte la Casa de Cultură „Garabet Ibrăileanu”),  activităţi outdoor: legendele;  petreceri: de cunoaştere, seara de dans împotriva excluziunii (muzică tradiţională ţigănească, lipovenească, rusească, românească, etc.), petrecere de socializare cu alţi voluntari ai Asociaţiei ASIRYS, seara interculturală – România şi Modova. Zilele dedicate evenimentului au presupus organizarea într-un weekend a următoarelor activităţi:  Forum Investiţional: s-a desfăşurat pe data de 25 iunie 2011 şi a avut ca grup ţintă tinerii interesaţi să dezvolte o afacere şi oamenii de afaceri, atât din regiunea, cât şi din ţara Moldova; evenimentul a reprezentat o soluţie pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale. Scopul evenimentului a fost de a prezenta oportunităţile de investiţii prezente în Moldova României şi în Republica Moldova. Domeniile de interes sunt: agricultură, IT, turism, comerţ. La eveniment am invitat organizaţii şi persoane interesate de domeniul afacerilor, care au contribuit cu prezentări specifice, adresate oamenilor de afaceri şi tinerilor interesaţi de dezvoltarea antreprenorială în domeniile mai sus menţionate. Invitaţii au fost: Ionuţ Călugăru - sub titlul “Mediul online și beneficiile acestuia în afaceri”, Ionuț Călugăru a vorbit atât tinerilor la început de drum, cât și oamenilor de afaceri prezenţi despre oportunitățile oferite de mediul virtual; Laura Taşchină – antreprenor şi preşedinte JCI Iaşi, a oferit tinerilor câteva exemple de succes, dar şi eşecuri, susţinând ideea că tinerii au potenţial şi pot dezvolta idei de afaceri de succes; Constantin Miron – antreprenor local a vorbit despre comerţ şi oportunităţile locale; de asemena au fost prezenţi şi 2 lideri de ONG din România care au vorbit despre antreprenoriatul social şi 1 lider din Republica Moldova: Vitalie Cimpoieş, care a abordat ca temă agricultura.
  • 17.  Târgul de datini, obiceiuri, meştesuguri şi produse tradiţionale moldoveneşti şi Festivalul din Ţara lui Ştefan cel Mare s-au desfăşurat în perioada 25 – 26 iunie 2011, în Tîrgu Frumos. Târgul a fost unul neconvenţional prin faptul că au participat ONG din România şi Moldova, cu trupe de dans, muzică şi teatru, obiecte tradiţionale reunite în cadrul unui stand şi evenimente nonformale. ONG şi instituţiile prezente au fost: Şcoala „Trinitas” Tîrgu Frumos (pentru elevi cu deficienţă mintală), Comunitatea Ruşilor- Lipoveni Tîrgu Frumos reprezentată de Nicola Feodot, AIESEC Iaşi, B-right Media Botoşani, Vis de Artist Botoşani, Asociaţia de Dezvoltare Rurală Cepleniţa, Ansamblul Folcloric Cepleniţa, Trupa ICAR, Asociaţia „Salut Prieteni” Paşcani. Evenimentul a găzduit concursuri pe diferite secţiuni, au fost premiaţi cei mai tradiţionali, talentaţi şi creativi participanţi, s-a desfăşurat o paradă de costume populare, toate acestea pentru a încerca redarea timpului lui Ştefan cel Mare într-o perspectivă inovatoare. Târgul a avut ca finalitate realizarea unui film de promovare a tradiţiilor şi unităţii culturale între Moldova şi Basarabia.
  • 18.  Campus Cucuteni: eveniment organizat în satul Cucuteni, în cadrul muzeului cu tema neolitică „Cucuteni”. Evenimentul a constat în organizarea unei petreceri nonformale în muzeu (jocuri, dansuri, masă şi cântece tradiţionale), petrecere care a avut invitaţi şi din alte organizaţii, precum şi presa. Activitatea s-a bucurat de susţinerea Primăriei Cucuteni, care ne-a oferit oportunitatea de a petrece noapte în muzeul Cucuteni. Ultima etapă a proiectului a fost numită „Haiducie”, eveniment care s-a desfăşurat în perioada 27-28 iunie 2011 şi a reprezentat „cireaşa de pe tort” pentru participanţii care s-au implicat activ în proiect. Această activitate a presupus un studiu documentar în locuri de importanţă istorică, din perioada ştefaniană, din Suceava, şi desfăşurarea a câteva flash-mob-uri cu scopul de a rămâne în amintirea localnicilor ca fiind nişte adevăraţi haiduci culturali. Pe tot parcursul schimbului de experienţă am avut alături de noi o echipă de jurnalişti de la TVR 1 - erau în zonă pentru a filma un reportaj despre un artist de pictură naivă, care ne-au susţinut în desfăşurarea proiectului prin experienţa lor. Unul dintre ei, Adrian Bănuţă, a devenit chiar şi mentor pe partea de promovare şi diseminare a proiectului şi ne-a ajutat să elaborăm mai multe idei de proiecte de follow-up. Evaluarea proiectului s-a desfăşurat prin diverse metode, precum chestionarul, discuţiile după evenimente, observaţia, testimonialele etc., fiind implicat şi partenerul. Evaluarea s-a realizat la sfârşitul fiecărei zile prin discuţii, desene şi alte tehnici de evaluare, iar la finalul activităţii printr-un chestionar aplicat
  • 19. participanţilor privind cazarea, mâncarea, planificarea activităţilor, durata lor, cadrul de desfăşurare, logistică, atitudinea liderilor, modul de interacţionare între participanţii grupului, dar şi cu ceilalţi tineri din comunitate, abilităţile dobândite în urma proiectului. După finalizarea proiectului, colaborarea dintre Asociaţia ASIRYS şi Asociaţia Obştească Cutezătorul a continuat printr-un nou proiect, de data aceasta coordonator fiind asociaţia din Republica Moldova, pe tema agriculturii ecologice. De asemenea, un grup de voluntari ai organizaţiei a realizat o vizită în Republica Moldova în luna septembrie, fiind cazaţi de participanţii la schimbul „Ţara lui Ştefan cel Mare”. Primul proiect naţional, desfăşurat de ASIRYS în Tîrgu Frumos, a reunit dansul, fotografia şi instrumentele new-media cu scopul de a stimula participarea civică a tinerilor din România. "New Media & Dance Camp" s-a adresat tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani din România, tineri pasionaţi de dans, fotografie şi/sau new- media. Principala activitate a proiectului a constat în desfăşurarea unei tabere în Tîrgu Frumos, în care 15 tineri împreună cu echipa de proiect au realizat 5 campanii sociale urmărind stimularea participării civice în rândul tinerilor prin intermediul instrumentelor new-media. Tinerii, împărţiţi în 5 echipe, au realizat o coregrafie, o sesiune foto, iar la final un spot cu tema participare civică. De asemenea, echipele au recrutat din comunitate tineri pe care i-au învăţat coregrafia lor şi i-au transformat în actori sociali în cadrul campaniilor sociale de stimulare a participării civice, mai concret au realizat câte un eveniment în comunitate prin care au implicat tinerii şi cetăţenii. O dată cu startul acestui proiect a sosit din Mexic şi primul nostru
  • 20. stagiar: Carlos Andres Alvarado Jimenez, adus prin intermediul Programului U-Connect (AIESEC) şi care a fost alături de noi pe parcursul a aprox. 3 luni. Carlos Andres Alvarado Jimenez a fost fotograful, cameramanul, voluntarul, media-editorul… de fapt a fost, din iulie până în octombrie, omul din spatele Departamentului Media a celei mai active organizaţii de tineret din Tîrgu Frumos. Cum a ajuns în România? Pe siteul nostru puteţi citi un interviu complet: http://www.tirgufrumos.ro/interviuri/voluntari-interviuri/interviu- carlos-jimenez-targu-frumos/ NEW MEDIA & DANCE CAMP Principala activitate a proiectului a constat în desfăşurarea unei tabere în Tîrgu Frumos, în perioada 1-7 august 2011, în care 15 tineri împreună cu echipa de management, voluntarii organizaţiei şi formatorul au realizat 5 campanii sociale ce au urmărit stimularea participării civice în rândul tinerilor prin intermediul instrumentelor new-media. Pentru a realiza cele 5 campanii sociale, tinerii au fost împărţiţi în cadrul taberei în 5 echipe. Procedura de acţiune a fost următoarea:  fiecare echipă şi-a ales o subtemă din sfera participării civice, menţionând 5 probleme ce pot fi rezolvate prin implicare civică;  fiecare echipă a realizat câte un plan de acţiune şi câte o coregrafie,  participanţii au implicat tineri din comunitate în coregrafie şi în testarea campaniei pe care au propus-o,  au realizat câte un dans stradal şi câte o acţiune specifică fiecărei campanii sociale pe care au propus-o;
  • 21.  pe tot parcursul taberei au fost realizate sesiuni fotografice şi mici filmuleţe, care ulterior au fost reunite sub forma unui spot de promovare a participării civice în rândul tinerilor pe 5 subteme. Aceste spoturi au fost diseminate prin intermediul intrumentelor new-media (blog, facebook, twitter, site etc.) în mediul online. Programul taberei a cuprins 8 ore de lucru, fiind bazat pe tehnici de educaţie nonformală, având următoarea structură:  primele 2 zile: jocuri de cunoaştere şi comunicare; aşteptări, temeri, contribuţii; prezentarea proiectului, a finaţatorului şi a problemei propuse; realizarea a 5 echipe; brainstorming idei de campanii sociale de stimulare a participării civice în România; dezvoltarea ideilor de campanie socială; urmărirea unor exemple de spoturi sociale, analiza unor studii de caz; împărtăţirea experienţelor proprii; idei de testare a campaniilor în comunitatea Tîrgu Frumos; plan de acţiune pentru 5 campanii;  zilele 3 şi 4: stimularea creativităţii prin jocuri nonformale: caricatura, masca; teatru-forum pe tema participare civică – extragerea de idei pentru realizarea dansurilor; eveniment intercultural – prezentarea fiecărei comunităţi de provenienţă a fiecărui participant; recrutarea de tineri din comunitate în trupele de dans,
  • 22. realizarea de fotografii în comunitate, strângerea de materiale media necesare realizării spoturilor de stimularea a participării active; finalizarea ideilor de campanii, prezentare, feedback; strângerea resurselor pentru a implementa ideile de campanii (fotografii, filmări); pregătirea evenimentelor de stimulare a participării active în comunitate; eveniment pe tema dansului: improvizaţie.  zilele 5 şi 6: executarea planurilor de campanii sociale în diverse locaţii; organizarea a 5 evenimente în comunitate; evaluarea evenimentelor prin diverse tehnici: interviu, fotografie, feedback scris.  ziua 7: finalizarea materialelor audio-video şi lansarea campaniilor sociale în mediul online; evaluarea taberei şi metode de follow-up; eveniment de încheiere. Obiective şi rezultate: Proiectul „New Media & Dance Camp” a condus la elaborarea a 5 campanii sociale ce au dorit să promoveze participarea civică, îmbinând dansul, fotografia şi instrumentele new-media de comunicare (blog, reţele de socializare) şi valorificând abilităţile şi competenţele tinerilor pentru a convinge alţi tineri să participe civic. Proiectul pe lângă cei 15 participanţi din toată ţara, a mobilizat peste 70 de tineri din Tîrgu Frumos şi zona rurală limitrofă pentru a realiza 5 acţiuni civice în cadrul a 5 campanii sociale de participare civică. Fiecare echipă şi-a ales un nume, după valorile cheie ale organizaţiei, astfel că echipele au fost: Atitudine, Solidaritate, Implicare, Responsabilitate, Youth. Subtemele campaniilor sociale au fost:
  • 23.  atitudine pentru promovarea talentelor locale; justificarea problemei acestei echipe a fost că în comunităţile mici în special, tinerii talentaţi au puţine oportunităţi de a se face remarcaţi. De asemenea, la evenimente precum „Zilele Oraşului” sunt alocate fonduri substanţiale pentru a aduce o vedetă din altă parte, pe când tinerii talentaţi ai comunităţii sunt de cele mai multe ori ignoraţi. Echipa „Atitudine” a organizat o activitate numită: „Serenadă pe Esplanadă” unde talentele locale au fost invitate pentru a susţine recitaluri şi unde toate echipele au prezentat dansul realizat în cadrul proiectului;  solidaritate cu tinerii cu dizabilităţi; justificarea problemei echipei „Solidaritate” a fost că tinerii cu dizabilităţi trăiesc izolaţi de restul comunităţii şi deşi aceştia pot avea multe talente, comunitatea nu are cum să le valorifice sau să le aprecieze datorită lipsei de comunicare. Grupul ţintă al proiectului a fost compus din tineri elevi ai Şcolii pentru copiii cu deficienţe mintale „Trinitas” Tîrgu Frumos, unde participanţii din echipa Solidaritate au petrecut câteva ore pentru a realiza cu 10 tineri cu deficienţe mintale, activităţi precum dans şi origami; ideea a fost ca voluntarii şi participanţii „New-Media & Dance Camp” să le arate copiilor cu deficienţe paşi de dans, iar copiii cu deficienţe să-i înveţe pe tineri tehnici origami.
  • 24.  implicare în lupta împotriva consumului de pastile pentru slăbit; justificarea alegerii acestei tema a constat în faptul că în general adolescentele, pentru a fi în trend sau la modă, aleg ca modalitate de a slăbi pastilele însoţite de o alimentaţie necorespunzătoare. De cele mai multe ori pastilele au efecte secundare, care mai devreme sau mai târziu duc la creşterea în greutate. Alternativa pe care o propune echipa „Implicare” este sportul însoţit de o alimentaţie corespunzătoare. Astfel că această echipă a realizat o competiţie sportivă, pe mai multe secţiuni (ciclism, role, viteză, maraton) la care au participant în jur de 50 de copii din Tîrgu Frumos şi unde s-au oferit ca premii diplome şi fructe, dorindu-se astfel promovarea unei alimentaţii sănătoase în rândul tinerilor;  responsabilitate în privinţa mediului şi faţă de timpul tău liber; problemele pe care le-au identificat participanţii din această echipă au fost timpul ridicat pe care îl petrec tinerii în faţa calculatorului şi faptul că de obicei în loc să reciclăm obiectele pe care nu le mai folosim, le aruncăm; spotul realizat de echipă a avut ca scop reducerea timpului alocat de către tineri calculatorului, iar evenimentul organizat a presupus un târg de schimb de obiecte desfăşurat în comunitate, la care toţi voluntarii au contribuit.  youth sau tinereţe a fost numele celei de-a 5-a echipe, aceasta a promovat faptul că indiferent de vârstă poţi să ai un spirit tânăr.
  • 25. Problema pe care au identificat-o a fost că tinerii şi copiii în dorinţa de a fi consideraţi maturi, uită să valorifice bucuriile tinereţii. De asemenea, maturii uită că pentru a te simţi tânăr e nevoie doar de un spirit tânăr. Evenimentul organizat de această echipă a fost un „Treasure Hunt” la care au participat 60 de copii din Tîrgu Frumos, iar spotul a reunit o combinaţie de declaraţii despre ceea ce înseamnă tinereţea. “Unconventional Ways in Traditional Arts” a fost primul schimb de tineri în care am folosit în comunicare doar limba engleză. Cei 20 de participanţi (câte 5 din fiecare ţară) au dobândit cunoştinţe despre cultura, arta şi tradiţiile celor 4 ţări participante (România, Turcia, Italia şi Lituania), dezvoltându-şi cultura generală, abilităţile de comunicare într-o limbă străină, abilităţile de organizare de evenimente culturale, de prezentare, de relaţionare cu tineri cu identitate culturală diferită, valorificându-şi creativitatea şi devenind inovativi. Prin Unconventional Ways in Traditional Arts am realizat un flash-mob ce a reunit paşi de dans din toate cele 4 ţări participante, flash- mob pe care l-am prezentat în Tîrgu Frumos şi Iaşi. Unconventional Ways in Traditional Arts Schimbul de tineret s-a desfăşurat pe parcursul a 7 zile, în luna august 2011, în Tîrgu Frumos şi Iaşi. Prima zi a schimbului de tineret a urmărit ca participanţii să se cunoască, atât la nivel personal, cât şi din prisma organizaţiilor de trimitere şi a ţărilor de provenienţă. Am realizat diverse jocuri de cunoaştere, am identificat aşteptările, temerile, contribuţiile pe care doresc să le aducă participanţii în cadrul de schimbului, fiecare grup a realizat prezentarea
  • 26. ţării din care provine, am discutat despre Programul Tineret în Acţiune şi despre asociaţiile participante, aflând astfel că am descoperit că pentru cei mai mulţi dintre participanţi era prima oară când beneficiau de oportunităţile oferite program. De asemenea, am realizat un prim joc de identificare a prejudecăţilor faţă de celelalte culturi, astfel că fiecare ţară a prezentat un băiat şi o fată tipici dintr-o altă ţară (ex.: lituanienii i-au prezentat pe români). Seara s-a realizat o primă petrecere ce a urmărit cunoaşterea participanţilor, petrecere pe care am numit-o seara românească. Tot în această primă zi am discutat despre programul pe care îl vom realiza în următoarele zile şi am stabilit ca fiecare seară să fie dedicată unei culturi: luni – seara românească, marţi – seara turcească, miercuri – seara interculturală, joi – seara italiană şi vineri – seara lituaniană.
  • 27. În a doua zi s-a urmărit dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi a creativităţii, cunoaşterea tradiţiilor şi a obiceiurilor ţărilor participante şi eliminarea prejudecăţilor. Participanţii au vorbit mai multe despre cultura şi zonele/regiunile din care vin, într-un mod mai inovativ, încercându-se crearea unei poveşti comune. Participanţii au avut de realizat o prezentare creativă despre ţara şi regiunea lor, prezentare care a inclus dansul şi un desen, la final am unit toate desenele, rezultând o hartă comună şi astfel o poveste comună. De asemenea, am realizat prin metoda teatru-forum câteva piese care au arătat importanţa culturii şi conservării tradiţiilor în viaţa tinerilor. În aceste piese de teatru forum, echipele au fost multiculturale, fiind permisă intervenţia publicului. O altă activitate a fost un brainstorming pentru o expoziţie, astfel că am decis să realizăm un atelier de origami şi hand-made, în cadrul căruia să realizăm lucrări pe care să le valorificăm în comunitate, printr-o campanie de fundraising destinată colectării de fonduri pentru a achiziţiona alimente pentru bătrânii de la azilul din oraş. În ceea ce priveşte comunicarea, deşi s-au întâmpinat dificultăţi datorită nivelului minim de comunicare în limba engleză a unor participanţi, prin comunicare nonverbală, prin intermediul liderilor, participanţii au putut depăşi barierele lingvistice. Seara s-a desfăşurat „the Turkish night”, moment în care participanţii turci au prezentat un obicei de nuntă, ne-au învăţat paşi de dans, au oferit brăţări norocoase fetelor, ne-au servit cu mâncarea şi băutura tradiţionale.
  • 28. În a treia zi, pe lângă obiectivul de cunoaştere a celorlalte culturi, am urmărit dezvoltarea creativităţii participanţilor. După câteva jocuri nonformale, am mers în sala de dans, unde am realizat planul pentru flash-mobul multicultural „Unconventional Ways in Traditional Arts”. Astfel am combinat paşi de dans din toate cele 4 culturi prezente şi am realizat un colaj multicultural, care promova în mod creativ tradiţiile din cele 4 ţări. Am realizat câteva teste în comunitate pentru a vedea reacţia oamenilor şi astfel strategia pentru flash-mob a fost finalizată, urmând să realizăm colajul audio. În a treia seară a fost organizată seara interculturală, fiecare ţară a pregătit un stand şi a prezentat diferite mâncăruri specifice ţării de provenienţă. Au urmat câteva filmuleţe şi prezentări în plen, după care o petrecere cu muzică şi dansuri din toate ţările prezente. În a patra zi s-a urmărit eliminarea atitudinilor discriminatorii faţă de persoanele de altă etnie şi dezvoltarea creativităţii. Am început cu câteva jocuri nonformale,
  • 29. după care participanţii au vorbit despre voluntariat, despre experienţa pe care o au ca voluntari, am reluat mai în profunzime discuţiile despre organizaţiile de trimitere, încercând să învăţăm unii de la alţii, să descoperim metode, proiecte de bună practică. A urmat o activitate culturală (teatru, prezentare) prin care au fost abordate importanţa toleranţei, a voluntariatului, a integrării persoanelor de alte etnii în grupurilor noastre, a culturii populare; şi o emisiune, prin care participanţii în rolurile de personaje pro sau contra, au dezbătut importanţa voluntariatului şi a tradiţiilor populare. Ulterior s-a realizat un debriefing, participanţii putând pune întrebări, ridica dileme astfel încât fiecare temă abordată fiind lămurită. Următoarea activitate a constat în prezentarea situaţiei minorităţilor din fiecare ţară, astfel am aflat că fiecare ţară se confruntă cu probleme legate de discriminare, intoleranţă şi am încercat să identificăm câteva soluţii pentru a crea o lume mai deschisă faţă de problemele minorităţilor. Seara s-a desfăşurat “the Italian night”, în cadrul căreia am învăţat noi jocuri şi am realizat karaoke în limba italiană. A cincea zi a reprezentat ziua în care am urmărit dezvoltarea spiritului de echipă, dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale, promovarea diversităţii culturale, dezvoltarea abilităţilor de comunicare în cadrul unui grup multicultural. Astfel că prima activitate a fost să realizăm un „hunt list”, în echipe variate.
  • 30. Activitatea de „hunt-list” a fost urmată de un eveniment de tipul atelier hand-made, în cadrul căruia pe lângă realizarea pieselor de origami, am discutat despre importanţa voluntariatului şi am organizat o scurtă campanie de fundraising pentru a ajuta câteva bătrânele de la azilul din Tîrgu Frumos, pe care le-am vizitat, dăruindu-se câte o sacoşă de alimente din banii pe care i-am strâns din donaţiile cetăţenilor. Campania de fundraising a folosit piesele de origami realizate în cadrul atelierului, pentru a le expune în comunitate şi pentru a oferi oportunitatea tinerilor participanţi de a experimenta toleranţa, de a-şi dezvolta spiritul antreprenoarial în domeniu social, de a promova voluntariatul, de a ajuta fără a aştepta nimic în schimb. A urmat seara lituaniană, în cadrul căreia am degustat specialităţi din Vilnius, am aflat mai multe despre tradiţiile şi obiceiurile liatuanienilor, am participat la jocuri specifice Lituaniei şi de asemenea am dansat, realizând şi o repetiţie pentru evenimentul din următoarea zi. A şasea zi a fost ziua dedicată evenimentului multicultural. Metoda folosită pentru a promova tradiţiile într-un mod neconvenţional a fost flash-mobul. De comun acord am ales ca să realizăm flash-moburi în Iaşi pentru că este un oraş plin de istorie, capitala culturală a României, iar vizibilitatea de care ne-am bucurat a fost mai mare. După câteva energizere, grupul s-a îndreptat spre Iaşi, unde a realizat 6 flash- moburi, în 6 locuri publice: Piaţa Unirii, Bulevardul Ştefan cel Mare, Palatul Culturii, gară, Copou, Mall Moldova. De am asemenea am vizitat câteva din monumentele istoric şi zonele de interes din Iaşi.
  • 31. Seara ne-am întors în Tîrgu Frumos şi tot grupul a mers la o petrecere organizată în comunitate. În a şaptea zi am urmărit să consolidăm relaţiile dintre participanţi, astfel că am realizat o ieşire în oraş, cu toţi participanţii. A urmat o sesiune de evaluare, participanţii ne-au dat feedback, s-au realizat testimoniale, s-a discutat în plen ceea ce a fost bine şi ceea ce trebuie îmbunătăţit în schimburile de experienţă viitoare. Seara a fost ultima petrecere, toţi s-au decis să nu doarmă, să petreacă împreună ultima seară, mai ales că unii dintre participanţi au plecat luni dimineaţă, la ora 4 a.m. În perioada 20-28 noiembrie 2011, în Tîrgu Frumos a avut loc schimbul de experienţă bilateral România-Italia “Journey in my special World”. Timp de 7 zile, 12 tineri italieni – 10 elevi însoţiţi de 2 profesori, de la Institutul Tehnic Comercial Statal I.T.C. “Padre A.M. Tannoia”, din Corato – Ruvo di Puglia (Bari) veniţi prin organizaţia Info-Point EURODESK “Tannoia”, au participat la activităţi în cadrul organizaţiei ASIRYS (coordonatorul schimbului de experienţă), la Şcoala Specială “Trinitas” (partener principal al proiectului), la Colegiul Unirea Paşcani şi la Şcoala Specială Paşcani. De asemenea, cei 12 italieni împreună cu alţi 12 tineri din Tîrgu Frumos au organizat un flash-mob şi un seminar la Librăria Cărtureşti în Iaşi. “Proiectul reprezintă o şansă pentru copiii cu deficienţe din Tîrgu Frumos pentru că unul din rezultate va fi o carte ce va reuni toate metodele nonformale folosite în cadrul activităţilor, instumente ce vor constitui exemple de bună practică în lucrul cu tinerii dezavantajaţi pentru toţi cei
  • 32. interesaţi.” a declarat Larisa Zugravu, managerul de proiect şi profesor de engleză la Şcoala Trinitas. Proiectul “Călătorie în lumea mea specială” a încurajat o mai bună colaborare între ţările europene şi a determinat implicarea tinerilor în lupta pentru incluziunea socială prin intermediul voluntariatului şi a educaţiei non-formale. Temele abordate în proiect au fost dizabilitatea, arta si cultura. “În cadrul proiectului vom experimenta moduri creative şi antreprenoriale de combatere a discriminării tinerilor cu handicap, concentrându-ne pe instrumente cum ar fi dansul, teatrul şi sportul. Tinerii din comunitate, tinerii profesionişti interesaţi de problemele de incluziune socială şi tinerii cu dizabilităţi, au lucrat împreună pentru a crea un exemplu de bună practică la nivel european.” a declarat Mihaela Diana Podariu, lider de proiect şi preşedintele ASIRYS. Journey in my special world
  • 33. Proiecte în parteneriat Music Drops for Europe MD4E a fost un schimb de experienţă în care au fost implicate 5 ţări: Italia, România, Turcia, Franţa şi Spania, în care rolul nostru ca ONG a fost de organizaţie de trimitere. Proiect a fost realizat în parteneriat cu organizaţia gazdă: Asociaţia Cool di Verbania, din Verbania, Milano, Italia. La eveniment au participat 6 voluntari ai Asociaţiei ASIRYS, fiind primul nostru proiect internaţional în care am avut rolul de „sending” şi nu „hosting”. Aici am legat o prietenie strânsă cu partenerii turci, astfel că după această experienţă suntem parteneri în alte 2 proiecte de schimburi de tineret, de această dată în Turcia. „Cele 10 zile petrecute în Verbania (Italia) vor rămâne mult timp în sufletul meu. Pornind de la oameni şi de la legăturile care s-au format între noi până la peisajele care ne înconjurau, totul a fost perfect. Veneam din ţări diferite, cred că niciunul dintre noi nu mai fusese în Italia şi era nerăbdător să viziteze Verbania, dar şi să înceapă să “lucreze” la proiectul a cărei temă era APA. (de unde şi numele “Music Drops for Europe”). Chiar dacă nu aveam timp de vorbit cu cei de acasă sau de odihnă, timpul nostru era împărţit între muzica, discuţii, artă şi jocuri de cunoaştere.
  • 34. Spania, Turcia, Franţa, România şi Italia s-au întâlnit într-un proiect ce avea ca scop creaţia (muzicală, artistică), ce îşi propunea cunoaşterea conceptului de APĂ prin diferite forme. Creativitatea fiecăruia a fost pusă la încercare în fiecare zi a proiectului, îndemnându-ne să găsim metode noi de a folosi apa în scop artistic. Eram împărţiţi în două grupe: cei care cântau şi artiştii. Deşi fiecare grup avea altă activitate, munca tuturor a fost prezentată în penultima zi a proiectului la o sală de teatru. Au fost create melodii foarte frumoase, iar artiştii au pictat, compus texte şi au desenat folosind materiale neconvenţionale. Hostelul în care am fost cazaţi (Turcia, Spania şi România) este al doilea în ţară ca servicii şi aspect. Fiind una dintre cele mai frumoase şi bogate regiuni din Italia (aşa cum am aflat), oraşul era vizitat de mulţi turişti străini. Ne-am bucurat din plin de multiculturalitate întrucât am putut “gusta” la propriu din tradiţiile ţărilor participante. Fiecare ţară avea destinată o seară în care trebuia să gătească ceva tradiţional, să ţină o prezentare despre ţara, respectiv oraşul din care vin şi să organizeze o petrecere cu muzica lor. Ne-au încântat toţi cu mâncare bună şi vin sau gazpacho în cazul spaniolilor. Seara românilor a început cu băutura traditională: palinca, continuând cu o ciorbă rădăuţeana foarte bună, gătită de două dintre noi în timp ce noi ceilalţi mai adăugăm slide-uri la prezentare dorind în acest fel ca ei să cunoască cât mai multe din cultura şi tradiţia românească. Palinca a declanşat reacţii pozitive întrucât toată seara şi zilele următoare băutura noastră se găsea în conversaţiile tuturor.
  • 35. S-au înlăturat stereotipurile şi am putut comunica şi lucra împreună. Ne-am apropiat foarte mult, iar faptul că aparţinem altor ţări era evident doar din accentul fiecăruia atunci când vorbeam engleza. Italienii s-au purtat foarte frumos cu noi şi ne-au oferit o experienţă minunată. Nu ne-a lipsit nimic (probabil numai somnul) şi am vizitat locuri care merită văzute de oricine. Nu am crezut că te poţi apropia atât de mult de nişte persoane în 10 zile şi să împarţi atâtea cu ei. Recomand oricui această experienţă din care vei învăţa, vei creşte şi vei întâlni oameni cu care vei lega prietenii. Îmi voi aminti mereu de dimineţile în care ne trezeam să mergem toţi la “breakfast”, de energia pozitivă pe care o simţeai în momentul în care ne întâlneam toţi la “Il Kantiere” (locul unde arta era creată), conversaţiile noastre care m-au inspirat, cultura italiană şi generozitatea lor.” (Adelina)
  • 36. ONG Fest „O organizaţie din Tîrgu Frumos, un oraş cu 13 000 locuitori din judeţul Iaşi, a impresionat, weekendul trecut, ieşenii care au vizitat ONGFest-Târgul Economiei Sociale, prin diversitatea proiectelor şi prin realizările unui ONG dintr-o comunitate mică. Standul asociaţiei Super Tineri (Asirys) a reunit dansul, participarea civică, toleranţa faţă de romi, antreprenoriatul social şi tradiţiile româneşti, impresionând prin creativitatea activităţilor care abordează nevoi specifice ale comunităţii din Tîrgu Frumos. Vizitatorii ONGFest, atraşi de poveştile Asirys, au participat la un workshop de fotografie susţinut de un stagiar mexican venit în organizaţie pentru a-şi dezvolta ablităţile creative în departamentul media, la o expoziţie fotografică despre implicarea tinerilor în activităţile de voluntariat sau la o sesiune fotografică în costume ţigăneşti şi populare. Proiectul care a ieşit cel mai mult în evidenţă a fost „Tara lui Ştefan cel Mare” - o încercare de redescoperire şi valorificare a istoriei şi legendelor din timpul lui Ştefan cel Mare, apreciat de „persoanele de vârsta a doua şi a treia, care s-au bucurat că mai există tineri ca noi şi ne-au felicitat”, povesteşte Mihaela Diana Podariu, preşedinta Asociaţiei. Proiectul, desfăşurat în iunie, a constat într-un schimb bilateral de tineri din România şi Republica Moldova, şi a fost o oportunitate de cunoaştere şi colaborare între tinerii români şi cei moldoveni. În timpul schimbului, aceştia au descoperit arta şi cultura populară tradiţională, istoria lui Ştefan cel Mare, au abordat teme precum incluziunea socială şi combaterea sărăciei şi au valorificat şi
  • 37. promovat identităţile culturale specifice moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Asociaţia Super Tineri, prezentă la ONGFest prin intermediul Programului Tineret în Acţiune, care a finanţat şapte din proiectele sale, s-a născut datorită unei tinere de 23 de ani, care vroia mai mult de la comunitate. „Am început cu o foaie şi un pix” Când a terminat facultatea în Iaşi şi s-a mutat în Tîrgu Frumos pentru un internship, Mihaela Diana Podariu s-a trezit într-un oraş mic, necunoscut, aparent lipsit de oportunităţi de dezvoltare personală sau profesională. Pentru că îşi dorea o viaţă socială şi culturală activă, ea a înfiinţat organizaţia neguvernamentală Super Tineri (Asirys): „Nu ştiam nimic despre cum se înfiinţează un ONG. Am început cu o foaie şi un pix: am scris singură un proiect. Deşi părea un start nu prea motivant, am descoperit un potenţial uriaş în Tîrgu Frumos şi în general în comunităţile mici”, povesteşte ea, doi ani mai târziu.” Pornită de la zero, organizaţia s-a dezvoltat, sub atentă îndrumare a Dianei, care a rămas în Tîrgu Frumos pentru a se dedica proiectului început. După doi ani de activitate, singurul ONG de tineret activ din oraş are peste 250 de voluntari, proiecte de aproximativ 30 000 de euro, sute de beneficiari, oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională. „Proiectul a evoluat peste aşteptări, arătând clar că se poate, chiar şi când toţi te descurajează sau îţi lipsesc resursele”, spune Mihaela. Implicare civică şi solidaritate, ecologizări, campanii anti-alcool, anti-discriminare şi toleranţă prin dans, workshopuri culturale, o şcoală de antreprenoriat social, vizite la case de bătrâni sunt doar câteva din proiectele desfăşurate de Asirys, proiecte ce au ca scop dezvoltarea comunităţii pe toate planurile, prin implicarea tuturor resurselor disponibile. Toate astea au fost realizate cu ajutorul voluntarilor, pentru că tot ce se întâmplă în Asirys se bazează 100% pe voluntariat. Începând cu Mihaela. Tânără este un exemplu a ceea ce înseamnă organizaţia pe care a fondat-o şi a cărei preşedinte este: implicare, pasiune, responsabilitate, voluntariat. Ea a renunţat la internshipul plătit, transformat între timp în job, pentru a se dedica în exclusivitate asociaţiei, care a devenit un exemplu de transformare a comunităţii prin implicarea locuitorilor.
  • 38. În timp ce Asirys începe o nouă etapă, cea a proiectelor internaţionale, Mihaela începe şi ea un nou proiect: vrea să găsească Super Tineri şi în Paşcani, oraşul în care s-a născut şi în care lucrează acum că profesoara. Speră să mobilizeze şi acolo comunitatea în jurul voluntariatului, după modelul din Tîrgu Frumos, fără a renunţa însă la proiectul de aici. „Am trăit experienţe multe, cât să scriu un roman, şi mereu facem ceva nou. Acum o iau de la 0 în Paşcani şi sper să reuşesc şi acolo”, spune Mihaela, acum în vârstă de 26 ani. Autor: Andreea Giuclea (Sursa: http://ongfest.ro) Târgul de educaţie nonformală: Jamboreea 2011 – Cercetăşii României, Sălişte, Sibiu În perioada luna august 2011 în apropierea oraşului Sălişte s-a desfăşurat RoJam: a 5- a Jamboree Naţională a Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României şi prima Jamboree după 75 de ani din România. Duminică 14 august în cadrul acestei Jamboree s-a desfăşurat Târgul de educaţie non-formală, la care a participat mediul ONG din toată ţara, fiind prezentate 42 de ateliere de educaţia non- formală. ASIRYS a avut 5 reprezentaţi la eveniment şi a prezentat 2 ateliere: de dans-teatru şi de fotografie. În urma atelierului dans-teatru 15 tineri au dansat pe scena evenimentului.
  • 39. Ce îţi spui atunci când auzi că într-un mic oraş s-a dezvoltat o Primărie Voluntară? Poate că reprezentanţii locali s-au decis să facă voluntariat? De fapt e vorba de un proiect finanţat de Programul Tineret în Acţiune, cu sprijinul Comisiei Europene, adresat copiilor cu vârsta cuprinsă între 10 şi 15 ani din Tîrgu Frumos, care s-au pregătit pentru 10 luni pentru a deveni consilieri, primar sau viceprimar. 15 voluntari ai organizaţiei în rolul de formatori au realizat 8 module de pregătire cu 60 de copii, iar copiii, pe baza cunoştinţelor dobândite au dezvoltat iniţiative în comunitate pe 4 domenii: social, turistic, economic şi cultural. Pe tot parcursul modulelor şi aplicaţiilor în comunitate, copiii au fost evaluaţi astfel că 10 dintre ei, care au obţinut punctajele cele mai mari, au beneficiat de un training intensiv de educaţie nonformală la Gura Humorului. În cadrul acestui training am dezvoltat “Planul Strategic de Dezvoltare a Oraşului Tîrgu Frumos în viziunea copiilor”, care a fost prezentat autorităţilor publice locale.
  • 40. IV. PRIMĂRIA VOLUNTARĂ IV.A. Context Atât tinerii, cât şi adulţii (părinţi-profesori-reprezentanţi ai instituţiilor publice) continuă să considere că tinerii nu pot şi nu sunt capabili să influenţeze într-un fel anume viaţa lor şi mediul în care trăiesc. Şi aceasta pentru că, atât unii cât şi alţii, nu au avut posibilitatea reală de a se convinge de acest lucru. Comunitatea Tîrgu Frumos se confruntă ca multe alte localități de mică dimensiune, cu probleme variate, fie în domeniul economic, social sau cultural, nivelul de sărăcie în comunitatea locală este tot mai ridicat, dovadă fiind faptul că din ce în ce mai mulţi tineri migrează (pentru că sunt din ce în ce mai puţine locuri de muncă pentru tineri sau pentru că oraşul nu le oferă şanse de dezvoltare personală şi profesională) şi din ce în ce mai mulţi copii rămân singuri acasă (peste 900 de familii cu cel puţin un membru aflat în străinătate). Copiii şi tinerii nu sunt implicaţi sau cel puțin consultaţi în deciziile ce privesc viaţa comunităţii. Şi oricum dacă au nişte opinii sau idei, acestea nu sunt luate în serios de cei maturi deoarece există prejudecata că tinerii nu pot fi responsabili şi aşadar nu pot avea soluţii viabile pentru problemele comunităţii. Astfel creativitatea şi spiritul antreprenorial al tinerilor nu este cultivat şi nici valorificat determinând pierderi de ambele părţi. Aşadar copiii şi tinerii nu sunt obişnuiţi cu voluntariatul, nu înţeleg termeni precum cetăţenie activă, implicare, responsabilitate, democraţie, nu sunt interesaţi de soarta oraşului, iar dacă sunt interesaţi li se taie „aripile” cu argumentul că sunt prea mici. De asemenea, Primăria şi Consiliul Local sunt identificate ca fiind organisme netransparente, corupte, care nu fac nimic pentru dezvoltarea oraşului şi a tinerilor. Aşadar acesta este contextul în care s-a dezvoltat idea proiectului “Primăria Voluntară”. Proiectul şi-a propus să implice copiii şi tinerii din Tîrgu Frumos şi zona limitrofă în schimbarea în bine a comunităţii prin dezvoltarea de soluţii realizabile cu ajutorul resurselor existente. Soluţiile tinerilor vor avea ca rezultate, dezvoltarea participării active şi a voluntariatul în comunitate, care vor contribui pe termen lung dezvoltarea urbană.
  • 41. IV.B. Activități 1. Pregătirea echipei de management: 1 - 15 mai 2011 Tinerii din echipa de management s-au documentat cu privire la aspectele ce ţin de conceptele de democraţie, participare publică, ce este primăria şi cum funcţionează aceasta, cine şi cum sunt structurate instituţiile publice locale. De asemenea au fost organizate întâlniri între echipa de proiect, manager şi coach. Aceştia au consultat planul strategic al oraşului, precum şi alte documente elaborate de instituţiile publice necesare pentru a asigura o bună desfăşurare a proiectului, precum hotărâri de consiliu local. În această etapă coach-ul a derulat cu echipa de management, 20 de ore de pregătire prin care au fost stabilite acţiunile şi responsabilităţile fiecărui membru al echipei, a fost pregătită o prezentare a proiectului pentru diverşii actori ce vor fi implicaţi în proiect şi s-au clarificat toate aspectele legate de activităţile
  • 42. proiectului. S-a încercat realizarea de parteneriate cu instituţiile de învăţământ din Târgu Frumos şi cu autorităţile publice locale. Din cele 5 şcoli din Tîrgu Frumos, am reuşit să atragem în proiect tineri din 4 şcoli, şi am decis să includem şi tineri din mediul rural, astfel că am implicat alte 2 şcoli din 2 sate limitrofe: Cucuteni şi Cristeşti. Deşi s-a încercat implicarea primarului, viceprimarului, consilierilor locali în proiect şi a altor lideri politici, doar un consilier a participat la o activitate a proiectului. 2. Informarea beneficiarilor: 15 – septembrie 2011 În fiecare dintre cele 4 instituţii de învăţământ, membrii echipei de proiect au prezentat elevilor claselor IV- VIII, proiectul şi condiţiile necesare pentru a fi membri ai viitoarei Primării Voluntare. Au fost postate afişe şi s-au realizat sesiuni de consultare cu profesorii interesaţi de proiect din şcolile implicate. Profesorii au fost convinşi să promoveze şi să susţină proiectul în rândul copiilor şi părinţilor acestora. Elevii au avut ca misiune pentru a participa la alegerile pentru primărie, realizarea unui colaj pe tema „soluţii voluntare pentru dezvoltarea oraşului Tîrgu Frumos”. 3. Competiţia de colaje: deadline – 15 iunie 2011 Copiii au avut la dispoziţie 14 zile pentru a realiza colajele, iar acestea au fost expuse în sediul asociaţiei, unde o comisie de evaluare formată din membrii echipei de proiect, au notat cele mai creative, inovative şi interesante lucrări. În cadrul proiectului s- au înscris 44 de copii şi am decis să-i acceptăm pe toţi,
  • 43. în cadrul sesiunilor, deşi nu toţi au depus colaje. De asemenea, în final am creat alte 2 grupe, una în mediul rural, iar cealaltă în cadrul şcolii speciale din Tîrgu Frumos. 4. Pregătirea micilor viitori reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale: 20 septembrie 2011 – 30 noiembrie 2011 Timp de 8 săptămâni, câte 3 ore/sesiune, copii candidaţi la „Primăria Voluntară” au realizat activităţi cu rolul de a înţelege mecanismele implicării şi participării active la dezvoltarea comunităţii, au contribuit cu idei pentru definirea unui plan strategic de dezvoltare comunitară pe 4 domenii: cultural, economic, social şi turistic, au definit cel puţin 10 legi ale voluntariatului pe care dacă toţi cetăţenii oraşului Tîrgu Frumos le-ar respecta ar crea un viitor mai bun, şi au realizat diverse activităţi cu caracter practic menite să le cultive spiritul antreprenorial şi creativitatea.Toţi termenii şi toate conceptele au fost prezentate în limbaj simplu, astfel încât toţi copiii le-au putut înţelege. Pe tot parcursul celor 8 săptămâni s-a pus accentul pe dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi organizare a copiilor participanţi, abilităţi necesare în planificarea unei campanii electorale de succes la finalul cursului. Copiii au învăţat să cunoască problematica comunitară şi au fost antrenaţi să ofere soluţii la problemele comunităţii, valorificând resursele disponibile. Pentru dezvoltarea acestor abilităţi pe parcursul
  • 44. a 2 săptămâni de la finalizarea cursului, copiii şi tinerii implicaţi au realizat 1 vizită la Centrul de Plasament Trinitas unde s-au întâlnit cu tineri cu dizabilităţi şi o întâlnire cu copiii din mediul rural, unde le-au prezentat copiilor ce au învăţat, i-au consultat şi au îmbogăţit proiectele de lege cu soluţii la problema discriminării pe bază de deficienţă fizică. După cele 8 săptămâni, s-au organizat 2 evenimente ce au valorificat deprinderile, abilităţile şi comptenţele dobândite de copiii implicaţi:  o sesiune de pregătire a campaniei electorale de către copiii interesaţi să devină reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale ai comunităţii, mai concret a fost o activitate de pregătire pentru copiii ce au candidat pentru postul de primar. Tinerii candidaţi la primărie au trebuit să-şi structureze campania electorală astfel încât au promis ceea ce puteau realiza în opinia lor, valorificând resursele disponibile. Copiii care nu au dorit să candideze, au realizat echipe care au fost asemănătoare partidelor pentru a susţine un candidat şi au devenit ei înşişi consilieri locali;  o festivitate, unde au fost aleşi 10 reprezentanţi nonformali ai primăriei (un primar, un viceprimar şi 8 consilieri locali) prin vot secret de către toţi copiii şi tinerii implicaţi în proiect, dar şi pe baza implicării în proiect. Cei 10 reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale au participat împreună cu grupul de iniţiativă la bootcampul ce a vizat conceperea unui plan strategic de dezvoltare comunitară. 5. Conceperea planului strategic de dezvoltare comunitară: 01 noiembrie 2011 – februarie 2012
  • 45. Ȋn această perioadă a fost pregătit planul de training. De asemenea, s-a întocmit un raport de evaluare a celor 8 săptămâni de activitate ce conţinea problemele, ideile, soluţiile propuse de copii. Pe baza acestui raport au fost adaptate sesiunile de training care au avut ca scop dezvoltarea unui plan strategic de dezvoltare comunitară a oraşului, în viziunea copiilor şi tinerilor care să includă şi propuneri de politici de tineret pentru administraţia locală şi chiar regională. Tehnicile folosite în cadrul trainingului au fost inspirate din educaţia nonformală şi s-a urmărit dezvoltarea abilităţilor de prezentare, de lucru în echipă, de cunoaştere a problemelor comunităţilor implicate etc. Trainingul a durat 5 zile, după care tinerii s-au întors în Târgu Frumos unde au organizat o conferinţă prin care şi-au prezentat ideile celor interesaţi de soluţiile Primăriei Voluntare vizavi de domeniile economic, social, cultural şi turistic. Ȋn cele 5 zile de training s-au desfăşurat câte 7 ore de lucru/zi, din care:  2 ore destinate prezentării conceptelor cheie (ce este strategia, politica de tineret, democraţia participativă etc.), şi înţelegerii depline a acestora de către participanţi (prin dezbateri, exerciţii, jocuri de echipă etc.), fiind realizate şi
  • 46. prezentări de către micii reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale ce au ca scop înţelegerea contextului local,  3 ore de lucru în echipă în vederea planificării planului strategic de dezvoltare comunitară, a acţiunilor de voluntariat, în folosul comunităţii ce vor avea loc după tabără şi a prezentărilor pentru conferinţă; de asemenea, pentru că trainingul a fost cu o zi în plus, am introdus ca noţiune managementul proiectelor, astfel că tinerii în 4 echipe au elaborat 4 miniproiecte, 2 dintre ele fiind gata pentru a fi depuse către Tineret în Acţiune (ARHEGOS şi EcoFerma Nonformală);  1 oră şi 30 min. jocuri interactive, de cunoaştere, de relaxare, de comunicare, etc.;  30 min. evaluare (prin care se vor fi cuantificate abilităţile dobândite de tinerii participanţi, etc.). Evaluarea a fost realizată prin chestionare, observaţie şi desen. Structura proiectelor, materialele şi metodele de lucru pentru acest training au fost inspirate din cursurile şi metodologiile promovate de Programul Tineret în Acţiune. 6. Conferinţa pentru lansarea „Planului strategic de dezvoltare comunitară în viziunea Primăriei Voluntare” – 26 februarie 2012 Conferinţa a fost susţinută de tinerii implicaţi şi a fost organizată în ziua aniversării a 3 ani ca ONG. Au fost dezbătute şi prezentate cele 4 teme abordate în planul strategic, micii reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale au pregătit intervenţii de câteva minute, la fel şi tinerii din grupul de iniţiativă. S-a dorit a fi un eveniment deschis, astfel că am invitat profesori, autorităţile publice şi cetăţenii interesaţi de problemele comunitare. A răspuns invitaţiei noastre un consilier local, care a intervenit şi ne-a promis sprijinul. Trainingul de la Gura Humorului!
  • 47. Sosirea participanţilor la training (12 copii şi 8 formatori) s-a realizat pe data de 9 ianuarie 2011, ora 14,00. Prima activitate a constat în prezentarea programului, reamintirea unor noţiuni de bază specifice proiectului: educaţie nonformală, voluntariat, programul Tineret în Acţiune, plan strategic de dezvoltare comunitară, primărie etc. Apoi s-a realizat jocul îngeraşul şi s-au stabilit regulile ce trebuie respectate de participanţi pe parcursul trainingului. O activitate cu rolul de a creşte sentimentul de apartenenţă la un grup puternic a fost depunerea unui jurământ al voluntarului. Jurământul a fost compus de 3 dintre formatorii. Participanţii au fost împărţiţi în 4 echipe formate din 3 consilieri şi 2 formatori. Fiecare echipă şi-a ales un domeniu de activitate pe care l-au dezvoltat cu soluţii. De asemenea, copiii din Primăria Voluntară au beneficiat de sesiuni de mentoring şi coanching de la formatori. Astfel am putut identifica talentele, abilităţile, pasiunile acestora pe care am stabilit cu le putem valorifica. Pentru realizarea Planului Strategic de Dezvoltare Comunitară a Oraşului Tîrgu Frumos am folosit un raport intermediar ce a reunit toate ideile expuse de participaţi pe o perioadă de 7 luni. De asemenea, am folosit o serie de materiale suplimentare: cărţi de specialitate, broşuri de la alte organizaţii, dar şi planul de dezvoltarea a oraşului Tîrgu Frumos 2007-2015. O zi de training!
  • 48. - Analiza SWOT a oraşului Tîrgu Frumos – aceasta a necesitat în jur de 4 ore de lucru în echipă; s-a lucrat în 4 echipe, care ulterior au prezentat în plen concluziile analizei SWOT; toate ideile au fost reunite şi s-a observat că analiza rezultată este mai calitativă decât cea din Planul Primăriei; - După un energizer au urmat sesiunile de lucru pentru strategii de dezvoltare a celor 4 domenii de interes abordate; în cadrul culturii am adăugat şi educaţia ca temă de discuţie; au rezultat foarte multe idei inovative, atât pentru viitoare proiecte a ONG, cât şi pentru APL. - Apoi, pentru petrecerea de seară, am stabilit realizarea unei recepţii organizate de copiii Primăriei Voluntare; astfel ei au trebuit să se pună în pielea primarului, a viceprimarului şi a consilierilor şi să-i primească aşa cum se cuvine pe cei 8 invitaţi (formatorii) în rolurile de jurnalişti, cetăţeni, lideri de tineret, politicieni din opoziţie. De asemenea, fiecare membru al Primăriei şi Consiliului Local a ţinut câte un discurs, după care au urmat o sesiune de întrebări din partea publicului, o sesiune de networking şi o petrecere.
  • 49. IV. C. Rezultate Activitate Rezultate/Impact Pregătirea echipei de proiect - dobândirea de cunoştinţe în domeniul participării publice şi cetăţeniei europene; - dezvoltarea de abilităţi de planificare, organizare, comunicare, de lucru în echipă şi a capacităţii de a susţine un seminar; - încheierea a 2 parteneriate cu 2 şcoli; - 30 de ore de pregătire prin care au fost stabilite acţiunile şi responsabilităţile fiecărui membru al echipei; - informarea consilierilor locali despre proiect şi a altor lideri politici interesaţi; Informarea grupului ţintă - realizarea a 7 sesiuni de prezentarea a proiectului în şcoli; - organizarea a 2 întâlniri cu profesorii unde le-am prezentat proiectul; - postarea a 20 de afişe în şcoli; - informarea a cel puţin 400 de copii despre proiect; - dezvoltarea abilităţilor de prezentare şi comunicare a celor 15 membri ai grupului de iniţiativă; Competiţia de colaje - 15 colaje pe tema „soluţii voluntare pentru dezvoltarea oraşului Târgu Frumos”; - o expoziţie de colaje în sediul organizaţiei; - 40 de copii participanţi la seminariile Primăriei Voluntare din mediul urban şi 20 de copiii din mediul rural; Pregătirea micilor viitori reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale - organizarea 8 module de formare pentru 60 de copii împărţiţi în 6 grupe; - înţelegerea mecanismelor implicării şi participării active la dezvoltarea comunităţii de către minim 40 de copii; - dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi prezentare în rândul celor 30 de copii participanţi şi ale echipei de proiect; - definirea unui plan strategic de dezvoltare comunitară pe 4 domenii: cultural, economic, social şi turistic, în viziunea tinerilor şi copiilor; - definirea a cel puţin 10 legi pliate pe cele 4 domenii abordate, pe care dacă toţi cetăţenii oraşului Târgu Frumos le-ar respecta ar contribui la dezvoltarea oraşului; - aplicarea de tehnici de educaţie nonformală cu rolul de a completa educaţia formală a copiilor;
  • 50. - organizarea unei dezbateri pentru a consulta şi alte opinii menite să completeze informaţiile şi soluţiile găsite; - organizarea evenimentului „Soluţii creative pentru dezvoltare oraşului Târgu Frumos”; - o vizită de lucru a copiilor şi tinerilor la Şcoala Trinitas; - dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi organizare a copiilor participanţi, abilităţi necesare în planificarea unei campanii electorale de succes la finalul sesiunilor; - o sesiune de pregătire intensivă a campaniei electorale de către copiii interesaţi să fie printre cei 11 reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale ai comunităţii; - susţinerea a cel puţin 5 campanii electorale de către 5 copii; - o festivitate de alegere a celor 11 reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale şi de premiere a copiilor şi tinerilor implicaţi în proiect; - responsabilizarea şi familiarizarea copiilor şi tinerilor cu instituţiile publice; - dezvoltarea abilităţilor de planificare, organizare, de lucru în echipă, de formatori a membrilor echipei de proiect; Conceperea planului strategic de dezvoltare comunitară - un raport intermediar de evaluare a celor 8 săptămâni de activitate ce a cuprins problemele, ideile, soluţiile propuse de copii; - dezvoltarea unui program de training de către echipa de proiect, ce a urmărit să dezvolte abilităţile de prezentare, de lucru în echipă, de cunoaştere şi abordare aprofundată a problemelor comunităţii etc. prin tehnici de educaţie nonformală; - 5 zile de training; - elaborarea unui „Plan strategic de dezvoltare comunitară în viziunea Primăriei Voluntare”; - organizarea unei conferinţe de prezentare a rezultatelor; - organizarea de către cei 11 reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale a unui eveniment promis în campania electorală; Conferinţa pentru lansarea „Planului strategic de dezvoltare comunitară în viziunea Primăriei Copiilor” - organizarea unei conferinţe de prezentare a planului strategic; - susţinerea a 15 prezentări a câte 5 minute a copiilor şi tinerilor implicaţi în proiect; - 30 de invitaţi la conferinţă: profesori, politicieni, voluntari, membri ONG; - dezvoltarea abilităţilor de organizare a unor evenimente de
  • 51. amploare a tinerilor din echipa de proiect; Diseminarea evenimentului - organizarea a cel puţin 11 acţiuni în folosul comunităţii (menţionate în planul strategic de dezvoltare comunitară, în cele 4 domenii) de către cei 11 tineri reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale împreună cu echipa de proiect; - 2 prezentări ale rezultatelor proiectului în mediul online; - transmiterea unui comunicat de presă; - realizarea unui film a proiectului; Evaluarea finală a proiectului - evaluări pe parcurs: chestionare, observaţie, desen, discuţii pentru a îmbunătăţi activităţile; - fişe de evaluare înainte, pe parcursul proiectului şi la final; - un raport de evaluare. Proiectul „Primăria Voluntară” a contribuit la încheierea de parteneriate cu 2 şcoli din Tîrgu Frumos, dintre care o şcoală specială, cu tineri cu dizabilităţi. Prin intermediul acestui parteneriat, facilitat de unul din membrii echipei de proiect, tinerii implicaţi au intrat în contact direct cu tinerii dezavantajaţi şi au avut ocazia de a le cunoaşte îndeaproape problemele. Parteneriatele încheiate în urma proiectului au contribuit la dezvoltarea de noi iniţiative de tineret, precum crearea unui proiect de economie socială care să implice tinerii cu dizabilităţi din şcoala Trinitas. Astfel a apărut siteul www.asirys.tirgufrumos.ro, un site care îşi propuse acţiuni de fundraising pe termen lung pentru a asigura sustenabilitatea organizaţiei. Deşi nu am reuşit să dezvoltăm un parteneriat cu Primăria Tîrgu Frumos, proiectul a fost un prim pas de implicare directă a tinerilor şi copiilor în procesul decizional şi în special în elaborarea strategiilor ce privesc comunitatea, pas din care a rezultat un plan strategic de dezvoltare care va fi folosit pe termen mediu de asociaţie.
  • 52. Proiectul a presupus organizarea a 8 module practice prin care cei 15 tineri din grupul de iniţiativă, precum şi cei peste 44 de copii, candidaţi la Primăria Voluntară, au învăţat activ şi au definit soluţii pentru problemele sociale, culturale, turistice şi economice ale oraşului Târgu Frumos. Sesiunile de informare ale copiilor şi solicitarea de mobilizare a profesorilor în proiect au condus la conştientizarea importanţei implicării copiilor şi tinerilor în viaţa comunităţii, dar şi la responsabilizarea acestora. Peste 1000 de copii şi tineri din Tîrgu Frumos, cu vârsta cuprinsă între 10-25 de ani, au fost informaţi despre beneficiile voluntariatului, a educaţiei nonformale şi a cetăţeniei active. Această cifră este estimată luând în considerare atât sesiunile de informare care s-au derulat în şcoli, cât şi mesajele care au fost transmise prin intermediul reţelelor online: am postat mesajele atât pe blogul nostru, care are 50 de vizitatori zilnic, cât şi în reţelele sociale www.facebook.com/TirguFrumos sau ASIRYS, care au peste 2500 de fani. Proiectul a promovat educaţia nonformală şi voluntariatul, ceea ce a avut ca impact creşterea numărului de voluntari şi proiecte ale asociaţiei.
  • 53. Prin proiectul „Primăria Voluntară”, copiii şi tinerii au avut ocazia de a-şi prezenta propriile idei despre cum pot să dezvolte durabil comunitatea, ceea ce a pus bazele unui parteneriat durabil între cetăţeni - reprezentaţi de tineri, şi politicieni. Tinerii au avut posibilitatea de a se exprima liber, de a veni cu idei creative, de a testa idei noi, de a organiza evenimente cu impact major, de a relaţiona cu alţi tineri, dar şi cu persoane mature interesate de problemele comunitare. Aşadar, proiectul a creat oportunităţi de dezvoltare personală, socială şi culturală pentru tinerii din comunitate. Proiectul a contribuit la identificarea problemelor reale ale comunitaţii şi la crearea unei echipe de voluntari active şi unite, care să iniţieze şi alte proiecte cu rol de a soluţiona promova şi dezvolta voluntariatul. Trainingul a avut ca scop realizarea unui plan strategic de dezvoltare comunitară în viziunea copiilor şi tinerilor, plan ce reprezintă un instrument util pentru ASIRYS ca organizaţie de tineret, dar şi pentru Autorităţile Publice Locale Târgu Frumos. De asemenea, trainingul a dezvoltat abilităţile tinerilor implicaţi: abilităţi de prezentare, de lucru în echipă, de comunicare, au fost valorificate creativitatea şi inovaţia, precum şi spiritul antreprenorial. A fost prima dată când în comunitatea Târgu Frumos, tinerii şi copiii au lucrat împreună pentru a dezvolta comunitatea, voluntar. Prin urmare proiectul a atras atenţia prin noutate, provocând tinerii la implicare şi participare. Rezultatele proiectului au asigurat asociaţiei credibilitate şi vizibilitate, au fost identificate idei concrete pentru viitoarele proiecte ale asociaţiei prin faptul că au fost conştientizate problemele şi soluţiile cu ajutorul copiilor şi tinerilor.
  • 54. Se doreşte ca proiectul să fie continuat la fiecare 4 ani, prin alegerea a 11 noi copii consilieri locali, a unui primar şi a unui viceprimar, în acest fel creându-se o relaţie de colaborare cu omologii, pe termen lung. Prin proiect asociaţia a dezvoltat proiecte noi pe aceeaşi temă, dar pe alte acţiuni ale programului Tineret în Acţiune (ex. Acţiunile 1.3., 5.1.), în 2 dintre ele noi ca organizaţie suntem parteneri. Sustenabilitatea proiectului a fost asigurată în primul rând prin faptul că iniţiativa a condus la conştientizarea problemelor comunităţii, la înţelegerea rolului de reprezentant al comunităţii şi la asumarea de responsabilităţi şi la identificarea de soluţii potrivite; şi astfel cunoscându-se problemele au putut fi elaborate proiecte care să raspundă realist nevoilor copiilor şi tinerilor. Proiectul Primăria Voluntară a fost un proiect ce a implicat copii şi tineri începători în voluntariat, pentru care iniţial termeni precum cetăţenie activă, implicare, responsabilitate, democraţie, erau total necunoscuţi. Proiectul şi-a propus să faciliteze integrarea socială a copiilor cu dizabilităţi, dar şi a tinerilor care se află în situaţii nefavorabile, provenind din familii monoparentale, defavorizate sau cu probleme economice, cu scopul de a dezvolta relaţii între tinerii dezavantajaţi şi ceilalţi tineri astfel încât să fie cultivat sentimentul de toleranţă, de cooperare şi de voluntariat. Acest lucru a fost realizat prin vizite şi activităţi cu copiii de la Şcoala Trinitas, unde se află tineri cu dizabilităţi mintale, dar şi prin organizarea de cursuri pentru tinerii din centrul de plasament. Proiectul şi-a propus în primă fază, să afle ce soluţii ar avea copiii pentru rezolvarea problemelor comunităţii, să afle care sunt de fapt problemele comunităţii în viziunea copiilor şi tinerilor şi cum se pot valorifica abilităţile lor în
  • 55. sprijinul comunităţii. Apoi, au fost analizate strategiile aplicate de autorităţile locale, încercându-se aducerea la aceeaşi masă de dezbateri a reprezentanţilor autorităţilor publice Târgu Frumos cu Primăria Voluntară - formată din tineri dispuşi să dezvolte comunitatea voluntar. Cooperarea dintre APL şi voluntari nu s-a dovedit a fi un succes deoarece am întâmpinat reticenţe din partea autorităţilor în a participa la o dezbatere cu tinerii, însă şi-au exprimat deschiderea de a ne sprijini în activităţi concrete dedicate comunităţii. Alt obiectiv al proiectului „Primăria Voluntară” a fost de a dezvolta acţiuni privind educaţia pentru democraţie, prin activităţi am facilitat participarea copiilor şi tinerilor la viaţa societăţii, am promovat conceptul conştientizării de către aceştia a drepturilor şi responsabilităţilor lor într-o societate democratică, şi i-am angajat într- o reţea de relaţii deschise de cetăţenie, valorificându-le abilităţile. Proiectul a oferit copiilor posibilitatea de a-şi exprima liber opiniile, opinii care ulterior au fost promovate în comunitate astfel încât acestea să ajungă la decidenţi prin diverse canale, contribuind astfel la dezvoltarea unor politici de tineret la nivel local. Un alt obiectiv al proiectului a fost promovarea în rândurile copiilor şi tinerilor a prevederilor Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului şi definirea unor principii adaptate contextului local şi nevoilor beneficiarilor, principii care au ghidat copiii şi tinerii în participarea la viaţa comunităţii. Iniţiativa a reprezentat un prim dialog între copii şi tineri pe de o parte şi Autorităţile Publice Locale, pe de altă parte; un mod de exprimare a tinerilor despre viaţa şi problemele lor în comunitate; un mod de acţiune a tinerilor; o şansă pentru copii şi tineri de a da un aviz şi de a influenţa proiectele care îi privesc; şi o posibilitate de cunoaştere a părerilor/percepţiilor copiilor şi tinerilor despre viaţa în comunitate.
  • 56. Dacă în prima jumătate a anului 2012, ASIRYS doar a organizat şi „tatonat” oportunităţile internaţionale, vara lui 2012 dă startul experienţelor internaţionale. Sunt stabilite numeroase parteneriate, iar voluntarii ASIRYS au acum oportunitatea de a descoperi Europa. Coordonatorul asociaţiei îşi propune un An Sabatic, în care doar să călătorească, dintr-un proiect într-altul astfel încât să dezvolte reţeaua de parteneri internaţionali, să înveţe din experienţele organizaţiile europene şi să descopere noi metode, idei, principii, culturi. SUPER TINERI îşi creează imaginea de partener bun, reuşind să-şi mobilizeze voluntarii sau să recruteze tineri chiar şi în situaţii de „criză”, îşi câştigă credibilitatea prin pregătirea temeinică pentru activităţile proiectelor în care e partener direct sau câteodată indirect. Până în septembrie 2013, organizaţia a semnat peste 100 de acorduri de parteneriat cu diferite asociaţii şi a trimis peste 150 de tineri în experienţe internaţionale. 3 stagiari: Primul nostru stagiar a fost Carlos Andres Alvarado Jimenez, din Mexic, venit prin intermediul Programului U-Connect (AIESEC). Carlos a desfăşurat un stagiu de aprox. 3 luni, în departamentul media. Gelaine Santiago e numele stagiarei SUPER TINERI care a activat timp de 2 luni (mai - iulie 2012) în departamentul de resurse umane şi PR al organizaţiei. Gelaine este din Toronto, Canada şi a venit prin intermediul AIESEC Internship. Erdinç Anay este stagiarul turc care a activat în cadrul departamentului de marketing, unul dintre obiectivele lui în ASIRYS fiind dezvoltarea unei afaceri sociale. Erdinç a venit prin intermediul Programului Erasmus Practică şi a realizat stagiul în perioada 25 iunie – 25 septembrie 2012.
  • 57. Proiecte internaţionale în 2012 - 2013: Începând cu aprilie 2012 până în luna noiembrie 2012, ASIRYS a avut/are 41 de proiecte internaţionale! Considerând o medie de 4 participanţi pe proiect, asta înseamnă că într-un an şi jumătate am trimis mai mult de 150 de tineri în experienţe europene, interacţionând şi colaborând cu peste 100 de parteneri internaţionali! 1. Play for Orphans – 28 aprilie – 6 mai 2012, Bilecik, Turcia 2. I am a Woman = I am a Human – 11-18 august 2012, Gaziantep, Turcia 3. Build your own city - 11-18 august 2012 – Köyceğiz, Turcia 4. Create your own business - 21 - 28 August 2012, Ordu, Turcia 5. There is life on the street, 27 August – 3 Septembrie 2012, Amasya, Turcia 6. Dance project, 24 August – 1 Septembrie, Šentjur, Slovenia 7. Be Brave - 21 august - 4 septembrie 2012, Vásárosnamény, Hungary 8. PBA Rural Youth - 17-24 September 2012, Coşniţa, Republica Moldova 9. TC Be Here For Share - 24-27 September 2012, Ankara, Turcia 10. TC Seize your future: 4-13 Octombrie 2012, Vadul lui Vodă, Republica Moldova 11. Let's throw the trash away: 31 Octombrie – 7 Noiembrie 2012, Ioannina, Grecia 12. We share the same literature: 14-21 Noiembrie 2012, Denizli, Turcia 13. TC Cross Borders – Build Bridges: 24-30 Noiembrie 2012, Gyumri, Armenia 14. TC ACTIVacting the E-factors: empowering education for European employability, 8- 16 decembrie 2012, Berlin, Germania 15. TC Get involved!, 15-20 ianuarie 2013, Bucureşti, România 16. This is my business, 20-28 februarie 2013, Giresun, Turcia 17. TC Sexism in the media, 5-12 martie 2013, Bilecik, Turcia 18. Create your team, 11-18 martie 2013, Koycegiz, Turcia 19. Stay in touch, 20-28 martie 2013, Mugla, Turcia 20. Universal language music, 3-10 aprilie 2013, Şanlıurfa, Turcia 21. EVS: Feel the festival, 7 mai-7 iunie 2013, Mugla, Turcia 22. Esc Netlessfobia Live ur Teenage Utopia, 10-17 iunie 2013, Isparta, Turcia 23. Made in Europe, 9-16 iulie 2013 - Catania, Oliveri, Italia
  • 58. 24. Training courseYouth participation as a way of change, 13-20 iulie 2013, Vadul lui Vodă, Republica Moldova 25. 30 Iulie - 9 August 2013, Active lifestyle towards health and development of EU, Koukli, region Epirus, Grecia 26. 5-12 August, Sentjur, youth exchange: Sweat, you will not regret, Slovenia, 27. 12- 19 August 2013, TC ReACT against violence, Puke, Albania, 28. 19-26 august 2013, “It's not over till it's over”, Kırşehir (Cappodocia), Turcia 29. 23-27 August 2013, Contact Seminar Euro – Sportsmatic, Polonia 30. 22-29 august 2013, TC: “Aim Higher: Promoting Safety and Quality in Youth Projects”, Worcenster, UK 31. 23 – 30 August 2013, International Training Course: Underground Voices: Creative expression as a form of Community Development, Eindhoven, Olanda 32. 20 August - 2 Septembrie 2013, ARTCOM, (28 - 30 Iunie - APV), Benevento (BN), Campania, Italia 33. August 23-25 2013, APV, 21-29 Septembrie 2013, Dilijan, Rural Youth Entrepreneurship: Tradition Crafts, Armenia 34. 16-24 Septembrie 2013, "Be aware, nature needs you”, Murcia, Spania 35. 23- 30 Septembrie 2013 în Costeşti, PBA “Women Entrepreneurship in Rural Area”, Chişinău, Republica Moldova 36. octombrie sau noiembrie 2013, Insulele Canare, Spania 37. APV: 29 august - 1 septembrie 2013, 05-13 octombrie 2013, Social Media: Truth and Lies 3.1.a, Bursa, Turcia 38. 10-18 octombrie 2013, training fotografie Creative Learning through Images and Camera Knowledge – CLICK, Cagliari, Italia 39. 15-22 Octombrie 2013, YE “Health in Everyday Living”, Georgia 40. 07-14 Octombrie 2013 în Training Course “Europe is US”, Costeşti, Chişinău, Republica Moldova 41. 18-25 Noiembrie 2013, Koycegiz, Turcia Cât am învăţat: ENORM! Experienţele internaţionale ne-au deschis orizonturile şi au îmbunătăţit decisiv calitatea proiectelor SUPER TINERI! Ca rezultate putem menţiona:
  • 59. - În cadrul unui PBA (partenership building activity) la care am participat, am creat un nou proiect: „Youth FotoVideoTek”, ce a fost un curs de formare dedicat liderilor de tineret din 6 ţări, care a fost implementat în iunie 2013, în Tîrgu Frumos, Paşcani şi Iaşi. - În cadrul unui training internaţional organizat de ANPCDEFP în Bucureşti, am dezvoltat primul proiect pe democraţie participativă „Young European TroubleShooters”, care va implica 6 parteneri din Germania, Turcia şi România, şi se va desfăşura în perioada august 2013 - august 2014, în Tîrgu Frumos şi Iaşi. Pentru mai multe informaţii despre proiectele noastre consultaţi blogul nostru: www.asirys.blogspot.com şi pagina noastră de facebook: www.facebook.com/ASIRYS

×