Manag financiar
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Manag financiar

on

  • 589 views

 

Statistics

Views

Total Views
589
Slideshare-icon Views on SlideShare
589
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
10
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft Word

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Manag financiar Manag financiar Document Transcript

    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti MANAGEMENT FINANCIAR - pentru directorii de unităţi şcolare - Introducere Activitatea financiară a unităţilor şcolare implică operaţiuni diverse de tipul: constituirea bugetelor, conturi de numerar, bilanţul contabil, balanţa de verificare şi altele. Managerii se confruntă cu întrebări de tipul: care sunt ţintele educaţionale ce doresc a fi atinse peste un timp şi care vor fi strategiile şi politicile folosite pentru atingerea lor. Desigur că toate implică existenţa şi folosirea resurselor umane, programe de motivare şi dezvoltare a lor, prezenţa unei baze materiale şi a logisticii compatibile cu scopurile educaţionale, satisfacerea exigenţelor sociale cât şi ale principalilor „clienţi”, elevii. Proiectarea riguroasă, stabilirea conexiunilor ideale în ceea ce priveşte folosirea resurselor financiare se constituie ca o garanţie pentru calitatea procesului educaţional, pentru valorile ce ies din sistem. În tot periplul pe care-l parcurge elevul în şcoală, cerinţele financiare se regăsesc atât pentru ajutorul direct al său, cât şi ca bază de studiu dotat cu logistică modernă. Toate acestea devin premisă pentru ca intrările noastre în sistemul educativ să se transforme la ieşire în competenţe şi valori ce să răspundă exigenţelor multiple ale societăţii. Modelul financiar al organizaţiei şcolare din figura 1 redă principalele domenii de utilizare a resurselor financiare în şcoală. Bugetul – definiţie Bugetul este planul exprimat în termeni băneşti pregătit şi aprobat anticipat pentru o perioadă de timp care indică veniturile şi cheltuielile prevăzute a fi generate pentru o unitate şcolară. BUGETUL ŞI DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ Preocupările şcolii, enumerate aleatoriu, pot fi de tipul: dezvoltarea fondului de carte, retribuţia personalului, dezvoltarea profesională a personalului, întreţinerea şcolii, dezvoltarea logisticii şcolare, îmbunătăţirea estetică a mediului intern şi extern, etc. Toate acestea pentru a satisface clienţii principali ai şcolii, elevii şi părinţii, şi în acelaşi timp oferta educaţională iniţială. Practic, bugetul nu poate fi anticipat în afara acestor realităţi cât şi a perspectivelor dezirabile ale unităţii şcolare pe o perioadă mai mare de timp. Astfel, stabilirea bugetului este un proces corelat organic cu proiectul de dezvoltare al instituţiei pe mai mulţi ani şi în mod explicit cu planul operaţional anual desprins din acesta (fig. 2.). Modul de determinare al bugetului şcolii urmăreşte traiectul ipotetic către ţintele principale ale şcolii şi, în acelaşi timp, se identifică cu funcţionalitatea şi operaţionalizarea planului anual al şcolii. Elaborarea bugetară trebuie să urmărească „piramida intenţiilor” instituţiei, pornind de la satisfacerea celui mai înalt nivel, de la viziunea şi misiunea şcolii şi până la baza acesteia. Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie, 2002 Revizuit ianuarie, 2006 1
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti Feed back Intrări Ieşiri Fig 1. Modelul financiar al organizaţiei şcolare Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie, 2002 Revizuit ianuarie, 2006 CURRICULUM RESURSE UMANE UMANE RESURSE FIZICE ELEVUL Manuale alternative Burse Premieri Drepturi cu caracter social PROGRAME ŞCOLARE METODOLGI- E,MANUALE Cheltuieli pentru elaborare sau dezvoltare PROFESORI Remunerare Dezvoltare profesională Motivare/ implicare LABORATOA-RE CABINETE SALI SPORT BIBLIOTECA Modernizare Înfiinţare conform noilor cerinţe COMPETENŢE VALORI: - Culturale - Umane - Religioase - De afaceri - Morale 2
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti , Fig. 2. Corelarea proiectării dezvoltării instituţionale cu bugetul Elaborarea bugetului se constituie într-un complex proces de identificare a interdependenţei conexiunilor corecte redate în schema „dezvoltării instituţionale” (fig. 2). Ele ne impun atât o corelare pe verticală cât şi una pe orizontală a acesteia. Stabilirea bugetului implică o atentă corelaţie între ţintele unităţii, fiecare opţiune strategică şi planul operaţional. Concret, se impune analiza tuturor activităţilor din cadrul fiecărei opţiuni strategice, raportate la ţinta stabilită. Se distribuiesc foarte atent resursele financiare necesare activităţilor,estimând bugetul în funcţie de extinderea lor, de calitatea şi cantitatea resurselor umane implicate, de resursele fizice. Un proiect de dezvoltare instituţională trebuie, pe de altă parte, să se armonizeze cu condiţionările determinate de criteriile de constituire a bugetului şi cu limitările determinate de fondurile bugetare. Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie, 2002 Revizuit ianuarie, 2006 V I Z I U N E M I S I U N E P L A N O P E R A Ţ I O N A L Activităţi Responsabilitaţi Termene Resurse Ind. de perfor- manţă ŢINTE STRATEGICE O P Ţ I U N I S T R A T E G I C E CIRCUITUL BUGETAR 3
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti Orice alte criterii de stabilire a bugetului care nu vizează misiunea şcolii vor conduce la irosirea timpului şi a fondurilor financiare, îndepărtându-ne de atingerea ţintelor stabilite. Modul de alocare a bugetului este una din condiţionările esenţiale în realizarea performanţei propuse. În realizarea acestui deziderat bugetele trebuie să fie realiste, să vizeze standardele stimulative pentru motivarea personalului care să se implice în realizarea obiectivelor. Altfel spus, bugetul trebuie să fie realist, dar provocator. ELABORAREA ŞI EXECUŢIA BUGETARĂ Elaborarea şi execuţia bugetară presupune următoarele etape: I. Elaborarea bugetară II. Execuţia bugetară III. Raportarea execuţiei bugetare I. Elaborarea bugetară Fundamentarea bugetului se face pe baza: ♦ Finanţării proporţionale cu numărul de elevi sau preşcolari pentru cheltuieli de personal, manuale şcolare şi burse ♦ Finanţării complementare pentru cheltuieli materiale, alocaţii pentru instituţii publice, cheltuieli de capital. Toate se prevăd în bugetele proprii ale localităţilor la propunerea instituţiilor de învăţământ. Elaborarea bugetului este unul din paşii strict necesari în implementarea strategiei unei unităţi şcolare. Ea transformă estimările cheie ale proiectării dezvoltării instituţionale în reprezentări numerice ale resurselor şi dă fundament strategiei intenţionate. Generalităţi: ♦ Bugetul unităţii şcolare se întocmeşte în perioada de elaborare a bugetului de stat, respectiv a bugetului local şi se aprobă de Consiliul local. Poate suferi rectificări pe parcursul execuţiei bugetare. ♦ În fundamentarea bugetului local, unităţile şcolare vor viza dezvoltarea instituţională şi folosirea în acest sens a unor măsuri pentru utilizarea cu maximă eficienţă a bazei materiale existente şi fundamentarea cheltuielilor care să reflecte în mod real necesarul de finanţare. Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie, 2002 Revizuit ianuarie, 2006 4
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti ♦ Elaborarea bugetului va avea în vedere stabilirea indicatorilor din bugetul de venituri şi cheltuieli pentru un an financiar, care cuprinde sfârşitul unui an şcolar şi începutul anului şcolar următor. ♦ Dimensionarea bugetului are ca bază finanţarea proporţională cu unitatea cea mai importantă, elevul. Finanţarea proporţională se face pe baza criteriilor şi standardelor aprobate de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar de Stat, care propune M.E.C. costurile medii orientative pe elev/ preşcolar pe nivelul şi profilul de instruire. Costurile medii anuale orientative aprobate de M.E.C sunt comunicate Inspectoratelor Şcolare Judeţene, I. S. M. B.-ului care stabilesc costul anual orientativ pe elev/ preşcolar, pe fiecare instituţie de învăţământ preuniversitar de stat.  Metode de elaborare a bugetului Bugetul se elaborează, de obicei, pentru a acoperi o perioadă de timp de un an. Pentru a determina, a proiecta orice activitate trebuie să te bazezi pe realizările, pe datele anterioare. Diagnoza se poate stabili relativ lesne bazându-se pe lucruri palpabile, trecute. Prevederea este mai dificilă, în faţă având adesea neprevăzutul. Indiferent de tehnica folosită se pare că există, din motive obiective, tentaţia de a supraevalua costurile în încercarea de a evita neprevăzutul. În practică, se uzitează următoarele metode de elaborare a bugetului: 1. Metoda elaborării bugetului pe bază de precedenţă. Pare firesc ca orice planificare să pornească de la anul precedent. Astfel, bugetul se stabileşte în funcţie de precedenţa istorică. Metoda are avantajul relativei simplităţi, folosită acolo unde există activităţi de rutină şi variază puţin de la un an la altul. 2. Metoda bugetului cu bază zero Această metodă se raportează la obiective, activităţi, resurse, responsabilităţi fără a prezenta cerinţa raportării la anul anterior. Ambele metode, aşa cum au fost redate, pot prezenta avantaje şi dezavantaje. Astfel, metoda istorică, în afară de simpla ei abordare prezintă o sumedenie de dezavantaje cum sunt: ♦ Proiectarea pe baze statice (istorice) fără a ţine cont de unitatea şcolară ca o entitate dinamică, mobilitate impusă de schimbările în continuu a mediului intern şi mediului extern Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie, 2002 Revizuit ianuarie, 2006 5
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti ♦ „Umflarea” artificială a bugetului poate fi în ultimă instanţă o farsă, banii suplimentari urmând a fi cheltuiţi oricum fără o proiectare riguroasă a folosirii lor. ♦ Banii rămaşi necheltuiţi la sfârşitul anului şcolar se cheltuiesc năvalnic adesea pe „ nimicuri” faţă de nevoile reale ale instituţiei, greu de identificat subit pe un termen limitat. ♦ Metoda poate încuraja ineficienţa, ducând adesea la automulţumire, ea argumentând necesarul minim plus inflaţia. Metoda bugetului cu bază zero are avantajul a fi mult mai riguroasă şi mai realistă prin raportarea permanentă la ţintele stabilite. Ea este mult mai migăloasă, necesitând resurse de timp mari. O combinare a elementelor de interes din cele două metode pare o cerinţă firească, chiar dacă elaborarea bugetului anual se raportează permanent la componentele planului operaţional anual. Desprinderea acestuia din proiectul de dezvoltare instituţională ce vizează cinci ani, ne obligă permanent să privim înainte dar şi în urmă. Altfel spus ce am făcut şi ce a mai rămas de făcut ? Elaborarea bugetului în conexiune cu gândirea unui proiect de dezvoltare instituţională modern, complex şi flexibil,aşa cum a fost prezentat în capitolul „Bugetul şi dezvoltarea instituţională”, în care aproape fiecare componentă a proiectului de dezvoltare îşi are un apendice în bugetul financiar, necesită o analiză de fond, atentă şi adesea migăloasă. Definirea bugetului trebuie privită ca o acţiune de anticipaţie, în care cei care planifică bugetul trebuie să intuiască faptul ca în afară de bugetul de rutină, în spate pot să apară o sumedenie de factori latenţi, modificatori ai acestuia, dintre care cei mai previzibili sunt inflaţia şi creşterile salariale. Toate acestea determină modificări de buget în perioada anului de execuţie al bugetului, motiv pentru care pe parcursul anului apare necesitatea unor rectificări de buget, realocări de la un capitol la altul, uzitate în cele patru semestre ale anului. Se impune astfel folosirea bugetelor flexibile (variabile), caracteristică ce poate aplica modificările bugetare impuse de variaţia costurilor.  Bugetul de venituri şi cheltuieli Stabilirea cheltuielilor pentru anul care urmează este un proces foarte anevoios, el însemnând o cunoaşter e a necesarului bănesc bazat pe o analiză de nevoi ,pe ierarhizarea acestora în funcţie de criteriul urgenţă. Desigur că niciodată resuresele financiare nu vor satisface necesarul, motiv pentru care trebuie bine analizată proiecarea bugetului în concordanţă cu ţintele stabilite în procesul educaţional. Pentru a vă fi mai lesne de înţeles acest lucru, încercaţi un exerciţiu de administrare a veniturilor şi cheltuielilor familiei.Aţi constatat desigur că pentru a cheltui este necesar să aveţi un venit şi de abia apoi vă faceţi planurile pentru a cheltui. În educaţie, veniturile au o triplă provenienţă (bugetul de stat, bugetul local şi venituri extrabugetare) şi au o repartiţie pe tipuri de cheltuieli ca în figura 3.Folosirea acestor venituri Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie, 2002 Revizuit ianuarie, 2006 6
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti este repartizată pe următoarele categorii de cheltuieli (de personal, materiale şi de servicii , transferuri, capitale) şi cuprind clasificaţia din figura 4. Defalcarea bugetului trebuie să acopere toată structura de activităţi ale unităţii şcolare încât să existe buget pentru fiecare grup de activităţi.În vederea auditului fiecare element din buget trebuie să corespundă unui grup activităţi identificabile prin coduri specifice şi măsurabile. Aceasta ajută să se reprezinte variaţia în timp a curbei bugetului. Periodic trebuie să ne punem următoarele întrbări: a. Cât am cheltuit până acum ? b. Cât ar fi trebuit să cheltuim până acum ? c. Cât am realizat până acum ? d. Cât ar fi trebuit să realizăm până acum ? Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie, 2002 Revizuit ianuarie, 2006 7
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti BUGETUL DE STAT BUGETUL LOCAL VENITURI EXTRABUGETARE Fig. 3. Structura bugetului de venituri Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie,2002, Revizuit,ianuarie,2006 8 ♦ Perfecţionarea profesională a cadrelor didactice (cazare, masă, transport, drepturi salariale şi cheltuieli ocazi- onate de desfăşurarea activităţilor de perfecţi- onare); ♦ Organizarea examenelor, concursurilor, olimpiadelor naţionale; ♦ Burse pentru elevii din Republica Moldova, burse pentru elevii etnici români din afara graniţelor; ♦ Cheltuieli pentru cluburi, tabere, palatele copiilor, CCD, inspectorate şcolare. ♦ Cheltuieli de personal; ♦ Bursele elevilor români; ♦ Cheltuieli materiale; ♦ Cheltuieli de capital. ♦ Activitate de producţie (ateliere şcolare, ferme agricole); ♦ Prestări de servicii pentru activitatea de conversie şi reconversie profesională, şcolarizare; ♦ Cursuri de iniţiere de informatică, limbi străine. ♦ Sumele încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor de absolvire; ♦ Venituri din închirierea spaţiilor disponibile; ♦ Venituri din donaţii; ♦ Venituri din sponsorizări.
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti CHELTUIELI DE CHELTUIELI MATERIALE CHELTUIELI CHELTUIELI DE PERSONAL ŞI SERVICII TRANSFERURI CAPITAL Fig 4. Structura bugetului de cheltuieli Nicolae Luchian,Bucureşti,noiembrie,2002, Revizuit,ianuarie,2006 9 ♦ Salarii: - de bază, - de merit, - sporuri (vechime, fidelitate, stres), - îndemnizaţii, - detaşări, - transferări de personal ♦ Contribuţii la: - asigurări sociale, - constituirea fondului de şomaj - asigurări sociale de sănătate; ♦ Deplasări. ♦ Drepturi cu caracter social (rechizite şcolare,transport elevi, drepturi pt. elevi în perioada concediului, alte drepturi; ♦ Hrană; ♦ Medicamente şi materiale sanitare; ♦ Cheltuieli pt întreţinere şi gospodărie (încălzire, iluminat şi forţă motrice, apă, canal, salubritate, poştă, telefon, TV, radio, furnituri birou, materiale curăţe- nie, alte materiale şi prestări servicii); ♦ Materiale şi servicii cu caracter funcţional; ♦ Obiecte de inventar de mică valoare, echipamente (lenjerie şi accesorii pat, echipament,alte obiecte de valoare sau scurtă durată); ♦ Reparaţii curente; ♦ Reparaţii capitale; ♦ Carţi şi publicaţii; ♦ Alte cheltuieli (calificarea, perfecţiona- rea şi specializarea profesorilor, protecţia muncii. ♦ Transferuri neconsolidabile; ♦ Burse; ♦ Alocaţii şi ajutoare pentru copii; ♦ Ajutoare sociale. ♦ Realizarea unor obiective de investiţii ♦ Modernizarea sau finalizarea unor obiective începute în anii anterior, neterminate; ♦ Consolidări şi investiţii de natura consolidărilor pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale sau calamităţi naturale.
    •  Baza de calcul Stabilirea politicii de resurse umane şi cheltuielile de materiale necesare pentru buna desfăşurare a procesului de educaţie au ca bază finanţarea proporţională cu numărul de elevi şi finanţarea complementară pentru cheltuieli materiale, alocaţii de capital. În vederea obţinerii costului unitar pe elev se folosesc următoarele formule :  Cost unitar/ elev: Cs + Cms + Ct + Cc Nr. el Unde: Cs = cheltuieli salarii Cms = cheltuieli materiale şi servicii Ct = cheltuieli transferuri Cc = cheltuieli capital Nr.el = numărul de elevi  Cost salarial/ elev: Ts Te Unde: Ts = total salarii Te = total elevi  Cost salariu unitar/ elev (Csu/e): Smed Nr.p / Nr.e Unde: Smed = salariu mediu Nr.p = numărul personalului Nr.e = număr elevi  Salariul mediu/ personal (Sm/p) Ts.p Nr.p Unde: Ts.p = total salarii personal Nr.p= numărul personalului Raportul nr. elevi/ nr. personal (Re.p = Nr.e / Nr.p)  Formula de finanţare este: Unde: Cu/e = costul unitar/ elev Smed = salariul mediu Re.p = raportul nr. elevi/ nr. personal Cmns = costul mediu non – salarii Cu/e = (Smed / Re.p) + Cmns
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti În constituirea bugetului este necesară o permanentă raportare la activitaţile care susţin procesul educaţional. Se au în vedere: 1) Lecţia, ca activitate principală. Astfel, fiecare catedră îşi elaboreză un minibuget de nevoi. Se constituie o listă, care, în funcţie de specificul disciplinei, va viza instrumente, hărţi, mulaje, atlase, aparatură, dotări săli de sport, etc. care se va prezenta sub forma unui tabel, astfel: Categorii Caracteristici Cost aproximativ În funcţie de iminenţa utilizării lor, de existenţa materialelor necesare şi de prezenţa resurselor ele se grupează pe urmatoarele trei categorii: a) nevoi de bază pentru anul următor b) nevoi speciale pentru anul în curs (legate de existenţa oportunităţii apariţiei unor materiale în cursul anului) c) nevoi pentru mai mulţi ani, pentru dezvoltare 2) Realizarea unui mediu prielnic de lucru, legat de ergonomia sălilor de clasă, căldură, lumină, apă, dotarea căminelor şi cantinelor. 3) Satisfacerea nevoilor profesorilor prin acordarea salariilor, recunoaşterea meritelor şi motivarea/ implicarea lor (salarii de merit, gradaţii de merit, călătorii tren), dezvoltarea profesională. II. Executia bugetară După elaborarea bugetului se poate trece la execuţia bugetară. Operaţiunile financiare folosite la execuţia bugetară cuprind: • Deschiderea creditelor bugetare de către ordonatorii principali de credit, pe bază de dispoziţii bugetare pentru capitolul de cheltuieli 57.02 “Învătământ”conform clasificaţiei bugetare economice, astfel: 02”Cheltuieli de personal”, 20 “Cheltuieli materiale şi servicii”, 38 “Transferuri”, 70 “Cheltuieli de capital”. Ele sunt înregistrate de unitatatea teritorială de trezorerie în contul instituţiei de învătământ preuniversitar de stat. Pentru evidenţa contabilă realizată de compartimentul financiar – contabil al unităţii administrativ teritoriale, deschiderea creditelor se face direct de Primărie. Unitaţile de trezorerie comunică instituţiilor de învătământ preuniversitar de stat/ primăriilor primirea dispoziţiilor bugetare privind repartizarea creditelor bugetare de ordonatorul principal, eliberând extrase de cont. Unitatea şcolara solicită ordonatorului principal, la timp, necesarul de fonduri pentru asigurarea în luna viitoare a finanţării. NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002 Revizuit,ianuarie,2006 11
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti • Încasarea veniturilor extrabugetare se realizează de către ordonatorii terţiari prin caseria proprie, de la persoane fizice şi prin virament de la persoane juridice în conturile de la unităţile teritoriale de trezorerie la 50.04. “Disponibil din veniturile extrabugetare ale instituţiilor de subordonare locală” şi 50.10. “Disponibil al instituţiilor subvenţionate din bugetul local” pentru venituri ce privesc activitatea internatelor, căminelor, cantinelor. Încasările prin caseria proprie se înregistrează cronologic în Registrul – jurnal de casă şi se depun în conturile de mai sus, în prima zi lucrătoare de la încasare. Pentru operaţiunile prin virament se realizează ordine de plată tip trezorerie. • Efectuarea cheltuielilor se realizează pe baza statelor de plată salariale, comenzilor, contractelor, convenţiilor întocmite distinct pentru cheltuieli care se suportă din bugetul local şi din venituri extrabugetare la care se va înscrie subdiviziunea clasificaţiei din buget. Documentele semnate de directori se trimit primăriilor care verifică încadrarea în ceea ce priveşte limitarea şi destinaţia creditelor după care se întocmeşte ordinul de plată prezentat la Trezorerie pentru decontare. III. Raportarea execuţiei bugetare Toată activitatea contabilă este supusă autocontrolului şi controlului extern lunar, trimestrial şi anual pe baza dărilor de seamă contabile privind execuţia bugetară. Pe baza execuţiei bugetare trimisă de ordonatorii terţiari de credite, I.S.M.B/ I.Ş.J centralizează informaţiile şi le transmit Consiliului Naţional al Finanţării Învătământului Preuniveritar de Stat care le înaintează conducerii M.E.C. Acestea sunt însoţite de propuneri de îmbunătăţire a sistemului de finanţare şi execuţie bugetară în sistemul de învătământ. TIPURI DE CONTROL FINANCIAR • Control preventiv se efectuează prin avizarea de către contabilul şef a cheltuielilor ce urmează a fi suportate. Ele vizează cheltuielile pentru salarii şi alte drepturi, încheierea unor contracte, casarea bunurilor, lucrări de investiţii. Verificarea contabilă internă este o funcţie complementară a evidenţei contabile. • Controlul operativ curent efectuat în momentul realizării operaţiunilor care necesită mijloace materiale şi băneşti şi vizează recepţionarea, conservarea, folosirea şi inventarierea acestor mijloace. • Controlul postoperativ prin care se verifică legalitatea şi eficienţa materialelor. Cine realizează controlul financiar? NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002 Revizuit,ianuarie,2006 12
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti • Ministerul Finanţelor prin: - Direcţia Generală a Controlului Financiar de Stat care controlează modul de utilizare a fondurilor acordate de la buget pentru cheltuieli de funcţionare şi utilizarea investiţiilor de interes general. • Garda Financiară care funcţionează în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. - Aceasta execută controlul în legatura cu respectarea normelor legale fiscale, de comert. Pot cere: - registre - dări de seamă contabile - bilanţuri contabile - informaţii (verbale, scrise) Controlul financiar propriu preventiv sau de gestiune, se efectuează asupra veniturilor şi cheltuielilor. NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002 Revizuit,ianuarie,2006 13
    • DOMENII ALE CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV I.DESCHIDEREA,REPARTIZAREA ŞI MODIFICAREA CREDITELOR BUGETARE CEREREA PENTRU DESCHIDEREA DE CREDITE BUGETARE • Nota de fundamentare pentru solicitare deschiderii de credite • Situaţia creditelor bugetare deschise anerior şi neutilizate. DISPOZIŢIA BUGETARĂ (ORDINUL DE PLATĂ)PENTRU REPARTIŢIA CREDITELOR BUGETARE/BORDEROUL CENTRALIZATOR AL ACESTORA • Solicitările pentru alimentarea de cont • Sumele înscrise în dispoziţiile bugetare pentru bugetul propriu şi bugetele ordonatorilor secundari. DOCUMENTUL PENTRU MODIFICAREA REPARTIZĂRII PE TRIMESTRE A CREDITELOR BUGETARE • Nota de fundamentare a propunerii pentru modificarea repartizării iniţiale pe trimestre a creditelor DOCUMENTUL PENTRU EFECTUAREA,ÎNCEPÂND DIN TRIMESTRUL III,A VIRĂRILOR DE CREDITE BUGETARE(de la un capitol la altul sau în acelaşi capitol al categoriei bugetare) • Nota de fundamentare a propunerii pentru efectuarea virărilor de credite bugetare. DISPOZIŢIA BUGETARĂ DE RETRAGERE A CREDITELOR BUGETARE SAU BORDEROUL CENTRALIZATOR AL ACESTORA • Nota de fundamentare a propunerii pentruretragerea creditelor bugetare. II.ANGAJAMENTE LEGALE DIN CARE REZULTĂ DIRECT SAU INDIRECT OBLIGAŢII DE PLATĂ CONTRACT/COMANDĂ DE ACHIZIŢII PUBLICE • Programul anual de achiziţii • Documentul de aprobare de către conducătorul unit. • Actul de aprobare a documentaţiei tehnico-economice ale ob. De investiţii • Documentaţia pentru prezentarea ofertei • Ofertele prezentate • Hotărârea comisiei de evaluare privind stabilirea ofertei câştigătoare
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti CONTRACT/COMANDĂ DE ACHIZIŢII PUBLICE FINANŢATE INTEGRAL SAU PARŢIAL DIN CREDITE EXTERNE RAMBURSABILE ŞI SAU DIN CREDITE NERAMBURSABILE • Programul anual de achiziţii publice • Actul de aprobare a documentaţiei tehnico-economice ale ob. De investiţii • Documentaţia privind achiziţiile întocmite în conformiotate cu prevederile legislaţiei române şi reglem. Organismelor internaţionale • Acordul de finanţare extrenă CONTRACT DE FINANŢARE PREVĂZUT ÎN O.U. 60/2001,art4,al.2 • Solicitarea finanţării şi justificarea acesteia • Nota de fundamentare şi devizul de cheltuieli aprobate de ordonatorul de credite finanţator ACTUL INTERN DE DECIZIE PRIVIND ORGANIZAREA ACŢIUNILOR DE PROTOCOL,A MANIFESTĂRILOR CU CARACTER CLTUTAL ŞTIINŢIFIC • Nota de fundamentare a acţiunii de protocol • Documente transmise de parteneri cu privire la participare la acţiune ACTUL INTERN DE DECIZIE PRIVIND DEPLASAREA ÎN STRĂINĂTATE,INCLUSIV DEVIZUL ESTIMATIV DE CHELTUIELI • Nota de fundamentare a deplasării în străinătate • Documente,invitaţii şi comunicări scrise de la partenerul extern ACTUL INTERN DE DECIZIE PRIVIND DELEGAREA SAU DETAŞAREA ÎN ŢARĂ A PERSONALULUI • Nota de fundamentare a delegării • Acceptul scris al persoanei detaşate ORDINUL/ACTUL INTERN DE DECIZIE PRIVIND:ANGAJAREA /AVANSAREA PERSONALULUI,ACORDAREA SALARIULUI DE MERIT,NUMIREA CU CARACTER TEMPORAR A PERSONALULUIDE EXECUŢIE PE FUNCŢII DE CONDUCERE • Nota de fundamentare a angajării/avansării personalului • Propunerea pentru acordarea salariului de merit NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002 Revizuit,ianuarie,2006 15
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti ACORDUL DE PROIECT ÎNTRE AUTORITATEA PUBLICĂ ŞI INVESTITOR(O.U.16/2002 art.6,al1) • Anunţul de intenţie • Decizia de numire a comisiei de evaluare şi selectare a scrisorilor de intenţie III.ORDONANŢAREA CHELTUIELILOR ORDONANŢAREADE PLATĂ PRIVIND ACHIZIŢIA PUBLICĂ DE PRODUSE,SERVICII SAUI LUCRĂRI • Contractul de achiziţii publice • Factura fisclă • Documenmte care să ateste livrarea produselor CEREREA DE VALUTĂ ADRESATĂ B.N.R. ÎN VEDEREA DISPONIBILIZĂRII DE LA REZERVA VALUTARĂ A STATULUI A SUMELOR DE VALUTĂ NECESARE ACHIZIŢIONRII LA EXTERN • Avizul de plată înaintat de organismul internaţional finanţator • Adresa de confirmare a obligaţiei de plată din partea beneficiarului final al creditului extern • Nota de fundamentare ORDONANŢARE DE PLATĂ PRIVIND VIRAREA CĂTRE B.N.R. A CONTRAVALORII ÎN LEI A VALUTEI DISPONIBILIZATE PENTRU ACHITAREA LA EXTERN A OBLIGAŢIILOR DE PLATĂ • Aviul de plată emis de finanţatorul extern • Mesajele swift şi avizul de lichidare emise de B.N.R. • Cererea de valută depusă de entitatea publică • Nota de fundamentare privind sursele interne de acoperire a datoriei faţă deB.N.R. CEREREA DE VALUTĂ SAU ORDONANŞAREA DE PLATĂ EXTERNĂ REPREZENTÂND COTIZAŢII,CONTRIBUŢII TAXE LA DIVERSE ORGANISME INTERNAŢIONALE • Acordul,convenţia,protocolul • Avizul de plată transmis de organismul internaţional ORDONANŢARE DE PLATĂ PENTRU SUBVENŢII ,TRANSFERURI,PRIME ACORDATE • Notă de fundamentare • Documentaţia specifică NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002 Revizuit,ianuarie,2006 16
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti ORDONANŢARE DE PLATĂ PRIVIND REDEVENŢE,CHIRII SAU ALTE CHELTUIELI DE CONCESIONARE SAU ÎNCHIRIERI • Nota de fundamentare • Contractul de concesionare sau închiriere • Documente justuficative emise de concedent sau după caz,de proprietarul bunului închiriat ORDONANŢARE DE AVANSURI ACORDATE UNOR TERŢE PERSOANE JURIDICE ÎN CADRUL CONTRACTELOR ÎNCHEIATE • Contractul • Solicitarea de acordare a avansului • Documentaţia prin care se constituit garanţia legală ORDONANŢARE DE PLATĂ PRIVIND CHELTUIELILE DIN FONDURI DE LA PERSOANE JURIDICE SAU FIZICE CU TITLUL DE DONAŢIE SAU SPONSORIZARI • Actul de donaţie/sponsorizare • Angajamentul legal(contract,comandă) • Documentele care atestă livrare produselor,prestarea serviciilor sau execuţia lucrărilor ORDONANŢARE DE PLATĂ PRIVIND CHELTUIELILE CARE FAC OBIECTUL CONTRACTULUI DE FINANŢARE O.U.60/2001 ART.4 AL.2 • Contractul de finanţare • Documentaţia justificativă specifică care rezultă din actul normativ care reglementează operaţiunea ORDONANŢARE DE PLATĂ PRIVIND AVANSURI SAU SUME CUVENITE TITULARULUI DE CONT CARE SE ACORDĂ PRIN CASIERIE • Nota de fundamentare • Documentul prin care s-a aprobat acţiunea şi devizul acesteia • Decontul justificativ al cheltuielilor ORDONANŢARE DE PLATĂ ALE SALARIAŢILOR,ALTOR DREPTURI SALARIALE ACORDATE PERSONALULUI,PRECUM ŞI ALE OBLIGAŞIILOR FISCALE AFERENTE ACESTORA • Centralizatorul lunar al statelor de salarii • Situaţia privind repartizarea pe luni a cheltuielilor de personal aprobate • Situaţia privind monitorizare cheltuielilor de personal finanţate de la buget pe luna...................,, CONCESIONAREA,ÎNCHIRIEREA,TRANSFERUL,VÂNZAREA ŞI SCHIMBUL BUNURILOR DIN PATRIMONIUL INSTITUŢIILOR PUBLICE CONTRACT DE CONCESIONARE • Studiul de oportunitate NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002 Revizuit,ianuarie,2006 17
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti /ÎNCHIRIERE • Caietul de sarcini • Documentaţia licitaţiei • Documentaţia procedurii de negociere directă PROCES VERBAL DE PREDARE/PRIMIRE AVÂND CA OBIECT TRANSFERUL BUNULUI FĂRĂ PLATĂ • Referatul de disponibilizare • Adresele către/de la instituţiile care doresc să utilizeze bunul disponibil CONTRACT DE VÂNYARE/CUMPĂRARE A BUNURILOR DISPONIBILIZATE • Referatul de disponibilizare • Decizia de numire a comisiei de evaluare • Raportul de evaluare a bunurilor ce urmează a fi vândute • Documentaţia licitaţiei cu strigare V.ALTE OPERAŢIUNI SUPUSE CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV PROCES VERBAL DE SCOATERE DIN FUNC’IUNE A MIJLOCULUI FIX • Notă privind starea tehnică a mijlocului fix propus a fi csos din funcţiune • Act constatator al avariei • Devizul estimativ al reparaţiei capitale DECONTUL PRIVIND CHELTUIELILE OCAZIONATE DE ORGANIZAREA ACŢIUNILOR DE PROTOCOL,A MANIFESTĂRILOR CU CARACTER CULTURAL ŞTIINŢIFIC • Actul intern de decizie privind organizarea acţiunilor de protocol,a unor manifestări cu caracter cultural-ştiinţific • Documente justificative specifice diferitelor categorii de cheltuieli DECONTUL DE CHELTUIELI PRIVIND DEPLASAREA ÎN STRĂINĂTATE • Actul intern de decizie privind deplasarea în străinătate • Documente justificative specificediferitelor categorii de cheltuieli DECONTUL DE CHELTUIELI PRIVIND JUSTIFICARE AVANSULUI ACORDAT PENTRU • Actul intern de decizie privind deplasarea în ţară sau referatul aprobat privind achiziţia directă NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002 Revizuit,ianuarie,2006 18
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti DEPLASĂRI ÎN ŢARĂ • Documente justificative specifice diferitelor categorii de cheltuieli COTRACTUL DE SPONSORIZARE • Nota de fundamentare a contractului de sponsorizare ACTUL DE DONAŢIE CA BENEFICIAR • Nota de fundamentare a actului de donaţie DISPOZIŢIA DE ÎNCASARE CĂTRE CASIERIE • Decontul de cheltuieli prezentat de titularul de avans • Decizie de imputaţie • Alte acte din care rezultă obligaţii de plată în sarcina unor persoane NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002 Revizuit,ianuarie,2006 19
    • Principalele activităţi în eleborarea, execuţia şi raportarea activităţii bugetare pot fi rezumate ca in fig. 5. Fig.5. Ciclul bugetar. RESPONSABILI FINANCIARI • Ministerul Finanţelor • M.E.C • Inspectoratul Şcolar Judeţean/ I.S.M.B • Autoritatea administrativă locală • Unitatea şcolară/ Centrul bugetar • Ministerul Finanţelor Aprobă pe baza procentului din bugetul naţional votat de Parlament credite pentru M.E.C. ,monitorizează alocarea resurselor pentru bugetele centrale şi locale. Având rolul de ordonator principal de credite, deschide şi repartizează credite bugetare la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 “Învătământ”, ţinând cont de titlurile clasificaţiei bugetare economice, respectiv: 02 “ Cheltuieli de personal”, 20 “Cheltuieli materiale şi de servicii”, 34 “Subvenţii”, 38 “Transferuri”, 70 “Cheltuieli de capital”. • M.E.d.C. Aprobă, pe baza propunerilor Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învătământului Preuniversitar de Stat, criteriile şi standardele pentru stabilirea finanţării proporţionale a instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat. În vederea aprobării M.E.C. ,consultă în prealabil federaţiile sindicale semnatare ale contractului de muncă. AGREGAREA BUGETELOR ELABORAREA BUGETELOR INREGISTRAREA CHELTUIELILOR APROBAREA BUGETULUI RECTIFICAREA BUGETELOR EXECUTIA BUGETARA NEGOCIEREA BUGETELOR CU CONSILIUL LOCAL EVALUAREA DIFERENTELOR FATA DE PLAN BILANŢUL CONTABIL
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti Tot M.E.C. aprobă costurile medii anuale orientative pe elev la propunerea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar de Stat şi în urma consultării federaţiilor sindicale semnatare ale contractului de muncă. Costurile medii anuale orientative se comunică de către M.E.C., inspectoratelor şcolare judeţene/ I.S.M.B., în vederea stabilirii necesarului de fonduri pentru finanţarea proporţională. M.E.C. elaborează şi aprobă metodologia de editare , difuzare, recuperare şi de finanţare a manualelor şcolare. • Inspectoratele şcolare judeţene/ I.S.M.B. I.S.M.B./ I.Ş.J. stabilesc în mod obiectiv şi fundamentat pe baza datelor primite de la instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat şi a costurilor medii anuale orientative comunicate de M.E.C., costul anual orientativ pe un elev, pe fiecare instituţie de învăţământ preuniversitar. În acest scop, la nivelul I.S.M.B./ I.Ş.J există o Comisie pentru stabilirea cheltuielilor medii anuale pe instituţii de învătământ preuniversitar de stat. • Autorităţile administraţiei locale Autorităţile administraţiei locale au Direcţii pentru învăţământul preuniversitar care implementează programe pentru dezvoltarea educaţiei la nivelul municipiului. Pe baza proiectelor de bugete elaborate de şcoli în acord cu costurile medii anuale orientative pe elev, aprobă bugetele şcolilor. • Unităţile şcolare/ Centrele bugetare Unităţile şcolare, având drept fundament Proiectul de dezvoltare instituţională, au următoarele obligaţii financiare: • Întocmesc Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul următor şi argumentează necesarul solicitat în faţa Consiliului administraţiei locale. • Fundamentează cheltuielile pe bază de indicatori fizici şi valorici care reflectă necesarul conform utilizării cu maximă eficienţă a bazei materiale existente şi a fondurilor în interesul procesului de învătământ şi al clienţilor, elevii. • Ţinând cont de faptul că anul financiar bugetar se extinde de la sfârşitul unui an şcolar până la începutul anului şcolar următor. • Fundamentează finanţarea proporţională a sumelor necesare pe baza numărului de elevi şi a costului anual orientativ comunicat de I.S.M.B/ I.Ş.J. Responsabilii unitatilor scolare Responsabilităţile legale revin directorilor, ca ordonatori terţiari de credite şi contabililor. Constituirea Proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli implică responsabilităţi şi la nivelul Consiliului de administraţie, Consiliului profesoral, responsabililor de arii curriculare şi şefilor de catedră pe discipline. Directorii • Reprezintă şcolile fată de administraţia locală şi comunitatea locală stabilind modul de utilizare a facilităţilor echipamentelor şi celorlalte resurse corelându-le în acelaşi timp cu cheltuielile. • În calitate de ordonatori terţiari răspund de elaborarea proiectului de buget propriu. • Propun Direcţiei de învătământ a Consiliului local închirierea unor spaţii temporar disponibile şi încheie contracte de închiriere. • Asigură unitatea şcolară cu obţinerea surselor extrabugetare şi negociază cele mai avantajoase contracte. NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002 Revizuit,ianuarie,2006 21
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti • Verifică şi semnează statele de plată a salariilor, listele îndemnizaţiilor de concedii de odihnă, listele de premii. • Raspunde în faţa controalelor financiare de exactitatea datelor înscrise. • Vizează şi verifică bugetul de veniuri şi cheltuieli din creditele bugetare repartizate cât şi din cheltuielile de autofinanţare. • Vizează statul de funcţii al unităţii, întocmit în baza criteriilor de normare aprobate de minister şi cere aprobarea acestuia de către I.S.M.B. Acesta trebuie să cuprindă: denumirea funcţiei, gradul, nivelul studiilor, nivelul salariilor de bază pe gradaţii şi să fie aprobat de I.S.M.B. conform cu precizările M.E.C. 3 6164/ 1991, H.G.R. 307/ 1991, H.G.R. 281/ 1993, Legii 129/ 1997 şi Legii 154/ 1998. • Răspunde de ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor contabile şi conturilor de execuţie bugetară. Contabilul, conform fişei postului are următoarele atribuţii: • Întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli pentru bugetul de stat, bugetul local şi fondul special pentru învătământ, precum şi orice alte lucrări de planificare financiară la termenele stabilite de I.Ş.J şi Primărie. • Urmăreşte executarea integrală a planurilor de venituri şi cheltuieli, în scopul unei judicioase utilizări a creditelor repartizate, informând periodic conducerea şcolii. • Întocmeşte lunar necesarul de credite pentru bugetul de stat şi necesarul de numerar pentru trezorerie. • Întocmeşte notele de contabilitate pentru cheltuielile efectuate de la bugetul de stat, bugetul local şi fondurile speciale pentru învătământ. • Întocmeşte centralizatorul pentru evidenţierea salariilor pe conturi şi clasificaţie bugetară. • Organizează şi exercită controlul financiar preventiv, în conformitate cu reglementările în vigoare. • Întocmeşte actele pentru efectuarea plăţilor din conturile deschise la Trezorerie. • Urmăreşte aplicarea şi respectarea tuturor dispoziţiilor legale privind salarizarea şi drepturile personalului didactic şi tehnico – administrativ. • Emite deciziile majore sau indexarea salariilor în baza hotărârilor emise de Guvernul României pentru toate unităţile centrului bugetar. • Verifică statele de plată a salariilor şi concediilor medicale. • Verifică dosarele ce conţin actele necesare pentru acordarea burselor de şcolarizare ale elevilor. • Organizează inventarierea valorilor materiale şi băneşti, instruieşte şi controlează periodic personalul care gestionează valorile materiale. • Încheie contracte pentru reparaţii curente, pentru procurări obiecte de inventar cu diverşi constructori şi furnizori, precum şi contracte de sponsorizare. • Primeşte şi execută formele de poprire şi sprijină realizarea titlurilor executorii, a contractelor încheiate de salariaţi cu diverse unităţi. • Îşi perfecţionează continuu pregatirea profesională, respectă programul de lucru stabilit, păstrează disciplina şi ordinea la locul de muncă şi execută toate sarcinile trasate de directorul unităţii şi de I.Ş.J. IDENTIFICAREA ŞI COLECTAREA RESURSELOR FINANCIARE EXTRABUGETARE NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002 Revizuit,ianuarie,2006 22
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti În consens cu nevoia de a multiplica resursele de finanţare a unităţilor de învătământ şi în sporirea autonomiei acestei unităţi, resursele bugetare reprezintă o sursă de venituri agreate de legislaţie. Astfel, instituţiile de învătământ pot beneficia de alte surse de venituri dobândite în condiţiile legii: venituri proprii, subvenţii, donaţii, sponsorizări şi taxe de la persoane fizice şi juridice (Legea învătământului art.70, alin3). Pentru strângerea fondurilor este nevoie de o abordare sistematică, în care să fie cuprinse un număr mare de persoane. Strângerea fondurilor poate fi privită dintr-o dublă perspectivă: • Pentru că este foarte mare nevoie de ele; • Pentru dezvoltarea fondurilor atunci când organizaţia o merită. Aceasta necesită multă transparenţă în ceea ce priveşte traiectul curricular şi modul de folosire a fondurilor obţinute. Abordarea sistemica in obţinerea fondurilor a) audit-ul puneţi-vă întrebări de tipul: - Cât ai strâns anul trecut în comparaţie cu alte şcoli? - Ce procent ai obţinut din fonduri extrabugetare? - Care sunt posibilităţile de creştere a acestora? b) analiza SWOT: puneţi-vă întrebări de tipul: - De ce faci asta? - Pentru ce ai nevoie de fonduri? - Chiar este necesară această cheltuială sau există şi alte metode de finanţare? c) ţinte: - familia şcolii - comunitatea: persoane fizice, politice, organizaţii, grupuri de organizaţii - comerţ şi industrie: lista cu magazine şi organizaţii din zona şcolii - corpul oficial: Consiliul local, organizaţii guvernamentale, Comunitatea Europeană şi alte organisme d) metode de obţinere a resurselor extrabugetare: - închirieri de spaţii; - servicii de întreţinerea aparaturii; - proiecte cu ONG-uri; - cursuri de informatică; - cursuri de limbi străine; - consultanţă tehnologică pentru agenţi economici; - editare; - activităţi de microproducţie; - reconversie a forţei de muncă; - panouri publicitare; - vânzări de rechizite şi cărţi; - sponsorizări; - donaţii; - spectacole; NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002 Revizuit,ianuarie,2006 23 Prin activităţi aducătoare de resurse extrabugetare se înţeleg activităţi de microproducţie şi prestări servicii, analize de laborator, cursuri de calificare şi reconversie a forţei de muncă, prestaţii de servicii către terţi (H.G.281/ 1993, art. 15)
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti - amenajarea spaţilor verzi, cu Primăria. e) implementarea: - Cum folosim banii? - Pentru folosirea banilor avem nevoie de ajutor din afară sau din interiorul organizaţiei? - Există persoane cheie cu care să te consulţi? - Cine supraveghează toată acţiunea? BIBLIOGRAFIE Nr.crt. ACTUL NORMATIV MONITORUL OFICIAL 1. Codul muncii L.53/2003 72/5.2.2003 2. Decretul 478/1954 privitor la donaţiile făcute statului 46/10.121954 3. Decretul 209/1976 pentru aprobarea regulamentului operaţiunilor de casă 64/6.07.1976 4. Hotărârea Guvernului 53/1999 privind aprobarea clasificării produselor şi serviciilor associate activităţilor –CPSA 78bis/25.2.1999 NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002 Revizuit,ianuarie,2006 24
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti 5. H.G.461/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/2001privind achiziţiile publice 268/24.05.2001 6. H.G 244/2001 pentru aprobarea normelor mertodologice de aplicare a Legii 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea intreprinderilor mici şi mijlocii 101/28.02.2001 7. H..G.182/2002 privind lista autorităţilor contractante care au obligaţia de aplica prevederile Ordonanţei Guvernului 20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice 158705.03.2002 8. H.G.518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului roman trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu character temporar 154/19.071995 9. H.G.478/2001 privind transportul spre/dinspre România a unor personae care folosesc mijloc de transport avionul 276/20.05.2001 10. H.G.189/2001 privind unele măsuri referitoare la efectuarea deplasărilor în străinătate,în interes de serviciu,de către demnitarii şi asimilaţii acestora din administraţia publică 50/30.01.2001 11. H.G.543/1995privind drepturile băneşti ale salariaţilor instituţiilor publice şi regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate,precum şi în cazul deplasării,în cadrul localităţii,în interesul serviciului 220/13.09.1996 12. H.G.621&2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.G. 16&2002 privind contractile de parteneriat public-privat 481/05.07.2002 13. H.G.26472003 privind stabilirea acţiunilor şi caregoriilor de cheltuieli,criteriilor,procedurilor şi limitelor pentru efctuarea de plăţi în avans din fondurile publice 177/20.03.2003 14. H.G.2161999 pentru aprobarea normelor metodologice-cadru de aplicare a L.219/1998 privind regimul concesiilor 14006.04.1999 15. H.G.841/1995 privind procedurile de transmitere fără plată şi de valorificare a bunurilor aparţinând instituţiilor publice 253/07.11.1995 16. H.G.909/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a L.15/1994 privind amortizarea caitalului imobilizat în active corporale şi necorporale,modificată şi complectată prin O.G.54/1997 04/08.01.1998 17. H.G. nr. 978/2001 privind constituirea, componenţa şi funcţionarea comisiei de autorizare a contractării sau garantării de împrumut externe de către autorităţile administraţiei publice locale 656/18.X.2001 18. H.G. nr. 552/1991 privind normele de organizare în ţară a acţiunilor de protocol 176/29.VIII.1991 19. Legea 500/2002 privind finanţele publice 597/13.08.2002 20. Legea 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvvoltarea intreprinderilor mici şi mijlocii 349/23.07.1999 21. Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia 448/24.11.1998 22. Legea 219/1998 privind regimul concesiunilor 459/30.11.1998 23. Legea 4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor 05/12.011991 24. Legea 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici 600/08.12.1999 NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002 Revizuit,ianuarie,2006 25
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti 25. Legea 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a îndemnizaţiilor pentru personae care ocupă funcţii de demnitate publică 266/16.07.1998 26. Legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică 139/02.06.1994 27. Legea contabilităţii(L82/1991) 629/26.08.2002(republicare) 28. Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României 203/01,VI,1998 29. Legea nr. 81/1999 privind datoria publică 215/17.V.1999 30. Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale 140/01.IV.2000 31. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă 103/06.II.2002 32. Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale 454/27.VI.2002 33. Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale 242/31.V.1999 (republicare) 34. Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea 129/25.V.1994 35. O.U.G. nr. 45/2003 privind finanţele publice locale 404/22.X.1998 36. Ordinul nr. 1012/2001 al ministrului finanţelor publice privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de produse 336/25.VI.2001 37. Ordinul nr. 1013/873/2001 al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii 340/27.VI.2001 38. Ordinul nr. 1014/874/2001 al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de lucrări 357/04.VII.2001 39. Ordinul nr. 1792/2002 al ministrului finanţelor publice, pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale 37/23.I.2003 40. Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv 430/31.VIII.1999 41. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice 241/11.V.2001 42. Ordonanţa Guvernului nr. 20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice 86/01.II.2002 43. Ordonanţa Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti 26/25.I.2000 44. Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului 296/13.VIII.1998 NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002 Revizuit,ianuarie,2006 26
    • Suport de curs Management educational C.C.D.Bucuresti de finanţare a programenlor şi proiectelor culturale 45. Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţiile şi instituţiile publice 542/01.IX.2001 46. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2001 privind îndeplinirea de către cetăţenii români, la ieşirea din îară, a condiţiilor de intrare în statele member ale Uniunii europene şi în alte state 725/14.XI.2001 47. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar 138/31.III.2000 48. Ordonanţa Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală 42/30.I.1998 49. Ordonanţa Guvernului nr. 16/2002 privind contractile de parteneriat public privat 94/02.II.2002 50. Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organismele internaţionale interguvernamentale la care România este parte 241/29.VIII.1994 51. Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii 81/01.II.2002 52. Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit 435/03.VIII.2001 53. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate 838/20.XI.2002 54. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare şi pentru modificarea unor acte normative 821/13.XI.2002 55. Ordonanţa Guvernului nr. 19/1995 privind unele măsuri de perfecşionare a regimului achiziţiilor publice, precum şi a regimului de valorificare a bunurilor scoase din fucţiune, aparţinând instituţiilor publice 188/18.VIII.1995 56. Strategia de descentrlizare a invatamantului preuniversitar 20.12.2005 NicolaeLuchian,Bucureşti,noiembrie,2002 Revizuit,ianuarie,2006 27