Your SlideShare is downloading. ×
0
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Alba Carolina2, Nice Statues
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Alba Carolina2, Nice Statues

453

Published on

YOU CAN WATCH THIS PRESENTATION IN MUSIC HERE: …

YOU CAN WATCH THIS PRESENTATION IN MUSIC HERE:
http://www.authorstream.com/Presentation/sandamichaela-1923089-alba-carolina2/
Please see also:
http://www.slideshare.net/michaelasanda/nice-statues-in-alba-carolina1
Thank you!
The Alba Carolina fortress was built between 1714 and 1738 and it is considered to be the most representative baroque, Vauban-type star fortress in Romania and one of the largest of this kind in Eastern Europe. The fortress was designed by the Italian architect Giovanni Morando Visconti
Între anii 1541 și 1711 Alba Iulia a fost, cu unele întreruperi, capitala politică a Transilvaniei. La Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Națională de la 1 decembrie 1918, care a stat la baza înfăptuirii unirii Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României

Ștefan Bințințan, autorul statuilor, este din Alba Iulia, a fost elev în prima generație a Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia și a absolvit Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca în clasa profesorului Aurel Cucu. Pe perioada studiilor, a fost într-un schimb de experiență în Franța, unde i-a cunoscut mai îndeaproape pe Leonardo, Breugel și alți clasici. A studiat și ceramică timp de doi ani și uneori, foarte rar, „îl mai apucă pictura”.

Published in: Travel
5 Comments
8 Likes
Statistics
Notes
  • Thank you Neeraj and Saturnino for adding this presentation to your favourites and for your support , thanks
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Thank you Carmen, John, Pilar, Shawn Carter, Fleur, for adding this presentation to your favourites, for your support and friendship, thanks
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Preciosas estatuas y con esta fantástica presentación se ven todos los detalles, me encantan las de los niños, muy bueno el escultor. Muchas gracias Michaela, Pilar
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • These statues look so real,I like the way you took the photos from different angles.Thank you Michaela..bravo.
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Very nice. They look real people! Great work Michaela. Multumesc!
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
No Downloads
Views
Total Views
453
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
28
Comments
5
Likes
8
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide
  • “Ele sunt practic opere urbane de reîntregire a peisajului iar concepţia şi execuţia lor aparţin integral constructorului care s-a ocupat şi se ocupă de restaurarea, reabilitarea şi punerea in valoare a Cetăţii Alba Carolina”, a declarat pentru Transilvania Reporter, Emanuel Drăguşin, purtător de cuvânt al Corint SRL.”
    http://transilvaniareporter.ro/cultura/ochi-in-ochi-cu-statuia/
  • http://alba24.ro/misterul-statuilor-din-cetatea-alba-carolina-costuri-reale-semnificatii-ascunse-si-optiuni-artistice-care-nu-bat-cu-istoria-251261.html
    Biografie Stefan Ciprian Bintintan
                                        
    NASCUT: 18 mai 1976, Alba Iulia
     
    STUDII:
    2009-2010 Studii de Masterat - Muzeologie. Cercetarea si Protejarea Patrimoniului      
    Cultural, anul I, în cadrul Facultatii de Istorie si Filologie a Universitatii  
    1 Decembrie 1918, Alba Iulia, judetul Alba.
    1994-1999 Abolvent al  Universitatii de Arta si Design Ion Andreescu Cluj-Napoca,
    licentiat în sculptura
    1990-1994 Absolvent al Liceului de Muzica si Arte Plastice Alba, atestat în sculptura
                           
    EXPERIENTA PROFESIONALA:
    2010 Fantana Monumentala din piatra naturala, în stil baroc, creatie proprie,
    la "Traseul Celor Trei Fortificatii", Alba Iulia, judetul Alba
    2009-2010 Restaurarea Monumentului Istoric "Crucea lui Avram Iancu", Blaj, judetul Alba
    2008-2009 Bustul Reginei Maria, amplasat în fata "Catedralei Reîntregirii Neamului", Alba Iulia
    Monumentul Soldatului Roman cazut la 1944, pentru Primaria comunei Ciugud, judetul Alba.
    2006-2008 Restaurare Poarta a III-a  Cetatii Vauban, Alba Iulia:
    Bustul statuii Carol al VI-lea
    Statuia "Athena", fatada de vest
    Coronamentul fatadei de est
    Antablament fatada est
    Ansamblul Statuar "Reprezentari ale Victoriei",
    fatada de est
     
    EXPOZITII DE GRUP:
    Bistrita: 2006, Alba Iulia: 2006, Sibiu: 2005           
    Salon expozitional 1 Decembrie, Alba Iulia: 2004
    Alba Iulia: martie 2003,  Aiud: 2003,
    Alba Iulia martie 2002, iunie 2002, februarie 2001, aprilie 2001, august 2001, 1997
    Cluj-Napoca cu ocazia Jubileului aniversar "Academia '70" 1996
    Alba Iulia: "premier plan" 1995
    Alba Iulia: 1994, 1993, 1992
    Actiune de grup, Alba Iulia: 1991
                            
    EXPERIENTA DE LUCRU:
    desen tehnic; modelaj; restaurare; sculptura; turnare metal (bronz, magneziu, argint, alama); ceramica; design ceramic, pictura
     
  • Povestea statuilor din interiorul Cetății Alba Carolina a început în urmă cu un an și jumătate. Zece dintre cele 22 de personaje din bronz și trei dintre cele cinci statui mari din piatră și metal au fost realizate de un singur sculptor, într-un an și jumătate, la comanda Grup Corint. Bugetul stabilit pentru piesele de artă a fost „subțiat” pe parcursul lucrărilor, iar banii pentru realizarea a două dintre statui au fost „tăiați”, de la 213.000 lei pe bucată, la 80.000 lei pe bucată. Niciuna dintre piese nu este încă însoțită de o plachetă cu informații despre semnificația sa, ceea ce a generat tot felul de comentarii din partea trecătorilor, a istoricilor.
    De exemplu, cei care privesc cu atenție Clopotul – Monumentul Unirii și cunosc Rezoluția Marii Uniri, observă că textul original este greșit, ceea ce ar putea fi interpretat ca o mistificare a istoriei, dat fiind că este scris pe o piesă de artă expusă într-un spațiu public: „Țara Ungurească” din Rezoluție a fost înlocuită cu „Țara Românească”. Artistul spune că „modificarea” din documentul care atestă Unirea de la 1 Decembrie 1918 a fost făcută din proprie inițiativă, ca o formă de interpretare personală. Această „greșeală intenționată” a autorului și alte câteva dintre chestiunile de „finețe” care au ridicat semne de întrebare celor care au acordat puțină atenție noilor piese din Piața Cetății, am încercat să le lămurim discutând cu cel care deține cele mai multe din răspunsuri: autorul, Ștefan Bințințan.
  • „Acesta a fost avantajul meu: am muncit pe gratis, sunt tânăr și cred că și nebunia din capul meu m-a făcut să fac așa ceva. Dacă ar fi să mă mai apuc acum, nu m-aș mai apuca. Câștigul meu e ceea ce se vede”. Acestea sunt cuvintele cu care se descrie pe scurt cel care, în aproximativ un an și jumătate, a „populat” Cetatea Alba Carolina cu trei statui mari și zece personaje de bronz, pe care le-a construit de la zero. Este vorba despre sculptorul albaiulian Ștefan Bințințan, câștigătorul concursului inițiat de SC Grup Corint SA pentru realizarea lucrărilor de artă din interiorul Cetății, pentru care Primăria a estimat un buget de aproximativ 2,5 milioane lei. Firma, deținută de Danil Sabău, a fost desemnată câștigătoarea licitației în proiectul Primăriei, „Reabilitarea Centrului Istoric Alba Iulia – Fortificaţie de Tip Vauban – Căi de acces, iluminat exterior şi mobilier urban, zona interioară”, din care face parte și realizarea statuilor, proiect ce are o valoare totală de 76.087.835,63 lei și termenul de finalizare la sfârșitul acestui an.
     
    După ce în zona istorică a orașului au apărut, pe rând, Monumentul Dacii și Romanii din piatră, Domnița și Cavalerul, soldați austrieci, florăreasa, țăranca cu ouăle și copilul, mai mulți orășeni, toți din bronz, de curând, în Piața Cetății au mai fost amplasate câteva statui: Monumentul Unirii (Clopotul), Monumentul Culturii și Educației (Filozoful) și alte câteva piese din piatră.
     
  • Mai bine de jumătate din sculpturile din Cetate au fost realizate de același om, Ștefan Bințințan: personajele din bronz din Piața Cetății și statuile din piatră și metal, mai precis Monumentul Unirii, Monumentul Dacii și Romanii și Filozoful.
     
    În Cetate mai există două grupuri statuare din bronz, în zona Universității „1 Decembrie 1918” și a Catedralei Romano-Catolice „Sfântul Mihail” și două sculpturi din piatră (o stea cu șapte brațe împletite, amplasată lângă statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul și o statuie alcătuită din 12 cuburi „tăiate” de câteva elipse concentrice, supranumită „Observator Astronomic”, expusă lângă Catedrala Reîntregirii). Potrivit reprezentanților Grup Corint, acestea au fost realizate de alți sculptori, executanți, „fără amprentă artistică”, la comanda directă a patronului firmei, Danil Sabău.
     
    Despre costurile exacte ale tuturor statuilor prevăzute în proiect, reprezentanții Primăriei și ai firmei nu au oferit informații precise, din motiv că aceste detalii vor fi cunoscute „după finalizarea proiectului”, sumele indicate fiind, deocamdată, niște „estimări” ale costurilor.
     
  • Cine este Ștefan Bințințan?
     
    Ștefan Bințințan este din Alba Iulia, a fost elev în prima generație a Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia și a absolvit Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca în clasa profesorului Aurel Cucu. Pe perioada studiilor, a fost într-un schimb de experiență în Franța, unde i-a cunoscut mai îndeaproape pe Leonardo, Breugel și alți clasici. A studiat și ceramică timp de doi ani și uneori, foarte rar, „îl mai apucă pictura”.
     
    Pe lângă piesele menționate mai sus, Ștefan Bințințan este și autorul bustului Reginei Maria din fața Catedralei Reîntregirii, al Toboșarului de pe Traseul Nordic și al Grănicerului de pe Traseul de Sud. În prezent, mai are în lucru un călugăr, un copil-cerșetor din bronz ce vor fi amplasați pe Latura de Vest a Cetății și un soldat în zona Palatului Apor. De asemenea, anul viitor va construi un portic roman în Piața Cetății, pentru accesul în lapidarium, unul dintre vestigiile vizate pentru „punere în valoare” printr-un alt proiect al administrației publice și va amenaja curtea interioară a Palatului Principilor, cu o fântână arteziană decorativă și câteva elemente peisagistice.
     
    „Sunt un perfecționist, un clasic”
  • Cu toate că până acum nu s-a concentrat prea mult pe propriile idei de creație, ca stil de sculptură Ștefan Bințințan se consideră „un perfecționist, un clasic”. „Încă nu am avut timpul și posibilitatea de a-mi face propriile creații. Lucrez doar la comandă și câteodată mă limitez la indicațiile și dimensiunile primite. Deocamdată e restrânsă posibilitatea de a-mi realiza propriile idei.
     
    Am început să lucrez în Cetate anul trecut. Am câștigat concursul inițiat de Grup Corint. Au mai fost mulți artiști, de la București, Cluj-Napoca și ei m-au ales pe mine. Am avut un interviu și cred că prima condiție de a mă alege pe mine a fost și cea materială, în sensul că oferta financiară prezentată de mine a fost convenabilă și ca timp și ca execuție a lucrărilor”, spune sculptorul.
     
    Pentru realizarea sculpturilor și a personajelor din bronz din Cetate, firma Grup Corint a dat „titlul” lucrărilor pentru scuplturi și „numărul și tipul” personajelor din bronz. Conceptul artistic îi aparține lui Ștefan Bințințan.
     
  • Număr record de lucrări într-un an și jumătate, cu „buget subțiat”
     
    În proiectul de reabilitare a Cetății, pentru statuile din bronz a fost alocat un buget mediu de 60.000 lei pe bucată, iar pentru sculpturile din piatră și metal, în jur de 213.000 lei pe bucată, potrivit datelor furnizate de Primăria Municipiului Alba Iulia. Pe parcursul lucrărilor, bugetul pentru monumente a fost „tăiat” pentru acoperirea altor cheltuieli din proiect. Este cazul Monumentului Dacii și Romanii și al statuii Filozofului din piatră, care au fost realizate cu aproximativ o treime din banii estimați inițial, adică 80.000 lei pe bucată din 213.000 bugetați de Primărie. Această valoare include materialul, conceptul, creația, realizarea, instalarea, mai precis, „totul, de la locul virgin, la ce se vede acum”, după cum s-a exprimat autorul lucrărilor.
  • Monumentul Dacii și Romanii, realizat cu puțin peste 10% din prețul pieței
     
    Alcătuit din patru blocuri de piatră, cu personaje sculptate „punct cu punct”, Monumentul Dacii și Romanii s-ar fi ridicat, în opinia lui Ștefan Bințințan, la prețul de aproximativ 650.000 de lei, adică în jur de 150.000 de euro. Acesta a fost realizat la Alba Iulia cu 80.000 lei, aproximativ 18.000 de euro.
     
    „Mi s-a spus au rămas mai puțin de jumătate din banii pentru monumente. Nu se acoperă cheltuielile din suma asta. Pentru primul monument, cel cu dacii și romanii, eu am fost plătit în jur de 80.000 lei, iar în acești bani au intrat toate cheltuielile: piatra, oamenii, transport, creație, tot. Eu nu am rămas cu aproape nimic. Am lucrat din clipa în care am câștigat concursul, în jur de 6 luni și nu am lucrat singur”, spune Bințințan.
     
    „Dacă ar fi să mai fac acum o asemenea lucrare, fără acei bani nu aș face-o”
  • „Monumentul cu Dacii și Romanii este compus din patru blocuri de piatră, este cotă 1 la 1 cu originalul. Când s-a modelat aceeași piesă pe care o vedeți, în lut, și s-a transpus cu un punctator, s-au luat mii de puncte. Fiecare personaj a fost modelat. Așa o lucrare cred că valora undeva la 150.000 de euro. Eu dacă ar fi să mai fac acum o asemenea lucrare, fără acei bani nu aș face-o”, mai spune artistul.
     
    Monumentul Unirii – Artistul explică „de ce un clopot?”
     
    „Am ales să reprezint Unirea printr-un clopot. Este, în primul rând, Monumentul Unirii întru Dumnezeu. M-am folosit de clopot pentru că el simbolizează legătura dintre cer și pământ, sunetul lui este ceva metafizic.
     
    Această Unire a fost o scânteie care a apărut dintr-o voință națională. Eu folosesc acolo numărul șase, legat de cele șase personaje de deasupra. Cifra șase este cifra facerii lumii. Unirea omenirii, a facerii lumii, cu Dumnezeu, care este cifra șapte. Cele șase capete de deasupra sunt simbolul acoperământului care transcende dincolo de lumea reală și multe culturi îl au. Elementul uman e ridicat deasupra.
  • M-am folosit apoi de cele trei spărturi, ca o asumare a unui lucru de necontrolat, dar odată ce ți-l asumi și-l poți controla, treci peste el și din acel haos ieși la lumină. Spărtura este golul care a fost până în clipa respectivă în națiunea română. Sunt trei spărturi pentru că au fost trei țări, care s-au unit… într-un clopot”, a explicat artistul.
     
    „Aș fi vrut să fac un clopot mobil, luminat din interior, dar nu au ajuns banii”
     
    Inițial, artistul a avut o altă idee despre Clopotul Unirii: suspendat, luminat din interior prin crăpături, mobil și balansabil. Restricțiile de cost au făcut ca această variantă să nu fie realizabilă. Inițial, clopotul ar fi trebuit să fie realizat din bronz, însă tot din cauza costurilor ridicate, metalul a fost înlocuit cu un aliaj de magneziu și staniu. „Și așa, doar turnarea clopotului a fost în jur de 80.000 lei. Gândiți-vă cât am mai luat eu și cât a beneficiat Grup Corint, minim. Domnul Sabău s-a speriat la început că nu ne vom încadra în prețuri. Dacă ar fi fost din bronz ar fi costat de 7-8 ori mai mult. A trebuit să ne includem în banii ăștia, iar eu am primit o sumă foarte mică”, a precizat Bințințan.
  • „Țara Ungurească” din Rezoluția Marii Uniri, înlocuită cu „Țara Românească”
     
    Textul de pe Monumentul Unirii a fost preluat din Rezoluția Marii Uniri, însă dacă documentul original prevedea „Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, pe Clopotul Unirii, „Țara Ungurească” a fost înlocuită cu „Țara Românească”. „Eu țin foarte mult la Monumentul Unirii. Am ținut la modificarea ținutului. Am interpretat un pic textul. E Monumentul Unirii și nu am vrut să văd acolo scris Țara Ungurească. E o lucrare artistică. Am ținut la modificarea ținutului. Este o interpretare actuală, contemporană”, a explicat sculptorul.
     
    Filozoful de lângă Universitatea „1 Decembrie 1918” – Monumentul Culturii și Educației
     
    Statuia filozofului de lângă Universitatea „1 Decembrie 1918” este o altă prezență comentată în diverse feluri de public. Așezat pe o coloană grecească, cu o carte în mână și cu un picior pe un calup de cărți, Filozoful întruchipează „Monumentul Culturii și Educației”.
  • Prima și prima dată, mi-a pozat domnul Aurel Pantea. Are o poziție masculină, mai greoaie, are un profil puternic, genetic”, a spus Bințințan.
     
    Cu toate că unii privitori ar fi interpretat poziția filozofului ca fiind mai degrabă o sfidare la adresa culturii, artistul și-a explicat alegerea: „Filozoful se află deasupra cărților, stă pe un munte de cultură. Când pui piciorul pe orice, deja ți-l asumi, ești stăpân pe situație. Mi s-a cerut o lucrare clasică, un monument al culturii și educației. Puteam face un teanc de cărți, dar nu ar fi avut viață. La filozof am avut tot suma de 80.000 lei, cu piatra, cu totul, dar aici am avut un pic de câștig”, a spus artistul.
     
    Personajele din bronz din Cetate, „cam de zece ori mai ieftine decât prețul pieței”
     
    În afară de grupurile statuare din zona Universității „1 Decembrie 1918” și a Catedralei Romano Catolice „Sfântul Mihail”, personajele din bronz din Cetate au fost realizate tot de Ștefan Bințințan. I s-a cerut un număr de orășeni și un număr de țărani, pe care i-a făcut cum a vrut, în locurile alese de arhitecți. Realizarea unui personaj durează cam o lună și jumătate.
  • „Am încercat să le dau câte o poveste. Un personaj din bronz îl reprezintă pe domnul Vali Șerban. El e. A venit, a pozat și l-am făcut. Celelalte personaje sunt oameni apropiați mie. Domnul cu bastonul de pe bancă e un muncitor care lucrează în cadrul firmei. Doamna aceea în vârstă de pe bancă e mama mea, celălalt e un nepoțel. Contesa e soția mea. Ofițerul de lângă contesă e nașul meu, soldatul de la Poarta a III-a e tot un cumnat de-al meu, cel de la Poarta a IV-a a fost o încercare după tatăl meu, doar că el are o barbă foarte mare și l-am reprezentat cu favoriți și cu mustață, genul lui Franz Joseph. Țiganca florăreasă am făcut-o tot după soția mea, între ea și sora mea”, a mărturisit Bințințan.
     
    Bințințan, criticat de sculptori din țară pentru că a scăzut prețul pieței
     
    Potrivit unei estimări a artistului, un personaj din bronz de dimensiunile unuia din Cetate ar costa undeva la 450.000 lei, aproximativ 100.000 de euro. Cele din Alba Iulia au fost bugetate cu o medie de 60.000 lei pe personaj, adică undeva la 14.000 de euro. Faptul că artistul a acceptat să realizeze lucrările la aceste prețuri a fost primit ca o ofensă de către alți artiști din țară.
     
  • Citiți și: FOTO: Cele 25 de statui de bronz din Cetatea Alba Carolina costă 1,5 milioane lei. „Colecția” va fi completă la sfârșitul anului
     
    „Ca procedeu, eu am adus o inovație, de-asta am reușit să le fac atât de repede și de ieftin. Am fost criticat de toți sculptorii din Ardeal, de ce am făcut astfel de lucrări din bronz la un preț atât de mic. Am primit critici și telefoane din toată țara pentru că am scăzut prețul pieței S-a făcut un astfel de personaj din bronz, Ovidiu și Lupoaica, pe treptele Muzeului de Artă din București și prețul a fost aproximativ 100.000 de euro. Aici, un personaj a fost cam de zece ori mai ieftin. Atunci când s-a semnat contractul, cei care au stabilit prețurile au fost în necunoștință de cauză, și-au asumat niște lucruri fără să își dea exact seama ce implică o lucrare și ce costuri”, a spus Bințințan.
     
    Statuile din bronz, „viciate” de trecători
  • Statuile din bronz, „viciate” de trecători
     
    De-a lungul perioadei în care au stat cuminți în Cetate, personajele din bronz au fost „salutate” și de trecători mai puțin bine voitori. „Contesei îi lipsește umbrela, soldatului îi lipsește sabia, florăresei i-au rupt frunze, bătrânicii îi lipsesc ouă din cutie, unuia dintre orășeni i-au rupt ceasul, celui în vârstă i-au rupt lanțul de la ceas, celui de pe bancă i-au rupt ceva de la melc, soldatului de la Poarta a III-a i-au rupt baioneta. Nu există niciun personaj să nu aibă un viciu. Acum va trebui să le repar pe toate. Pare simplu, dar nu e”, a mai spus artistul.
     
    Citiți și: VIDEO | Primarul Mircea Hava, despre „vandalismele” din Cetate: „Cei care distrug statuile din bronz sunt niște cretini!”
     
  • Un „tur de forță” și o „oportunitate în ghilimele”
     
    Dacă, poate, mulți artiști și-ar dori să lucreze în ritmul lui Bințințan, acesta consideră că a avut parte, mai degrabă, de o „oportunitate în ghilimele”, acceptând să realizeze atâtea piese într-un timp atât de scurt, pe bani puțini. „Nu am avut câștig de pe urma ei, de niciun fel. Dar am primit laude și de la bancheri din Austria. Poate sunt invidiat, dar mulți nu știu pentru ce mă invidiază. E greu să îți asumi asemenea responsabilități, să faci atâtea lucrări într-un timp așa de scurt. Problema, pentru mine, s-a pus și din alt punct de vedere. Am avut posibilitatea să fac, banii trec, vin, se duc, și pentru mulțumirea mea rămâne lucrarea. Acesta a fost avantajul meu: am muncit pe gratis, sunt tânăr și cred că și nebunia din capul meu m-a făcut să fac așa ceva. Dacă ar fi să mă mai apuc acum, nu m-aș mai apuca. Câștigul meu e ceea ce se vede”, a mai spus Ștefan Bințințan.
  • Transcript

    • 1. http://www.authorstream.com/Presentation/sandamichaela-1923089-alba-carolina2/
    • 2. The Alba Carolina fortress was built between 1714 and 1738 and it is considered to be the most representative baroque, Vauban-type star fortress in Romania and one of the largest of this kind in Eastern Europe. The fortress was designed by the Italian architect Giovanni Morando Visconti Între anii 1541 i 1711 ora ul a fost, cuș ș unele întreruperi, capitala politică a Transilvaniei. La Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Na ională de la 1ț decembrie 1918, care a stat la baza înfăptuirii unirii Transilvaniei i aș Banatului cu Regatul României
    • 3. Internet image Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 4. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 5. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 6. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 7. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 8. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 9. SculptorŞtefanCiprianBinţintan(1976)
    • 10. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 11. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 12. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 13. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 14. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 15. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 16. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 17. SculptorŞtefanCiprianBinţintan(1976)
    • 18. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 19. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 20. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 21. SculptorŞtefanCiprianBinţintan(1976)
    • 22. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 23. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 24. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 25. SculptorŞtefanCiprianBinţintan(1976)
    • 26. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 27. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 28. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 29. SculptorŞtefanCiprianBinţintan(1976)
    • 30. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 31. The Coronation Cathedral (Romanian: Catedrala Încoronării), dedicated to the Holy Trinity and the Holy Archangels Michael and Gabriel, is a Romanian Orthodox cathedral in Alba Iulia Catedrala Încoronării din Alba Iulia, cu hramul Sfânta Treime, a fost construită cu sprijinul Casei Regale a României, după planurile arhitectului Victor
    • 32. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 33. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 34. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 35. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 36. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 37. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 38. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 39. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 40. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 41. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 42. SculptorŞtefanCiprianBinţintan(1976)
    • 43. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 44. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 45. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 46. Internet images Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 47. Internet imagesSculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 48. Sculptor Ştefan Ciprian Binţintan (1976)
    • 49. Text: Internet Pictures & presentation: Sanda Foi oreanuş www.slideshare.net/michaelasanda Sound: Cãtãlin Tîrcolea & Rick van der Linden - Variations

    ×