• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Ghid Cele Mai Bune Practici In Incubatoarele De Afaceri
 

Ghid Cele Mai Bune Practici In Incubatoarele De Afaceri

on

  • 9,823 views

 

Statistics

Views

Total Views
9,823
Views on SlideShare
9,812
Embed Views
11

Actions

Likes
3
Downloads
253
Comments
1

2 Embeds 11

http://www.lmodules.com 10
http://www.linkedin.com 1

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel

11 of 1 previous next

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
  • Ofer consultanta accesare fonduri europene, diverse domenii. Intocmire dosar, implementare proiect, dezvoltare, identificare piata interna si externa, planuri de afaceri, pentru afaceri de succes. Contact cu detalii la marian_morosan@yahoo.com Afaceri de succes cu bani europeni la M&M Morosan Consulting SRL
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Ghid Cele Mai Bune Practici In Incubatoarele De Afaceri Ghid Cele Mai Bune Practici In Incubatoarele De Afaceri Document Transcript

    • CELE MAI BUNE PRACTICI IN INCUBATOARELE DE AFACERI -ghid-
    • Cuprins 1. Prezentarea generala a dezvoltarii economice a zonei transfrontaliere Dolj Vidin, situatia comparativa a IMM din Dolj si Vidin, tendinte si necesitati..............................pg. 2 2. Strategii si politici de promovare a CDI, a TIC, a transferului tehnologic.........................................................................pg. 23 2.1 Obiectivele strategice ale sistemului CDI din Romania.......................................................................pg. 24 2.2 Infrastructura pro-inovativa in Bulgaria ......................pg. 27 2.3 Inovarea – element cheie al dezvoltarii economice accelerate....................................................................pg. 29 2.4 Societatea informationala in Romania si Bulgaria.......pg. 29 3. Infrastructura de sprijinire a dezvoltarii IMM – forma si fond 3.1 Structurile de sprijinire a afacerilor..............................pg. 31 3.2 Infrastructura de afaceri - Infrastructura de cercetare in regiunea SV Oltenia si regiunea NV a Bulgariei - district Vidin............................................................................pg. 42 4. Tipuri de incubatoare de afaceri si rolul acestora in impulsionarea infiintarii si dezvoltarii IMM........................pg. 46 5. Infiintarea si dezvoltarea incubatoarelor tehnologice si de afaceri 5.1 Modalitati de infiintare si functionare a incubatoarelor. Avantajele incubarii.....................................................pg. 50 5.2 Amplasarea unui incubator – unde, cum si de ce?.....pg. 55 5.3 Administrarea incubatorului – selectia administratorului, obligatii, drepturi, competente.................................... pg. 57 5.4 Selectarea incubatilor – criterii de selectie..................pg. 60 5.5 Avantajele incubatilor..................................................pg. 64 5.6 Servicii in cadrul unui incubator..................................pg. 65 5.7 Ciclul de incubare – dezvoltarea IMM – evolutii.........pg. 70 5.8 Rolul si mijloacele cooperarii transfrontaliere la nivelul IMM, infrastructurii de sprijinire a afacerilor, APL.......pg. 72 5.9 Rolul parteneriatului public privat (PPP) in evolutia dezvoltarii economice a zonelor transfrontaliere........pg. 74 6. Exemple de bune practici in functionarea incubatoarelor tehnologice si de afaceri..................................................pg. 78 7. Posibilitati de relationare si interactionare a incubatilor la nivel transfrontalier si international – retele.................pg. 95 English Summary..................................................................pg. 104 “Cele mai bune practici privind incubatoarele de afaceri”
    • Ghidul “Cele mai bune practice privind incubatoarele de afaceri” este adresat potentialilor intreprinzatori din domeniul productiv, cu precadere cu tehnologii inovative, cu valoare adaugata ridicata, furnizorilor de servicii de automatizari, biotehnologie, IT din zona transfrontaliera Dolj-Vidin, managerilor viitoarelor firme incubate, entitatilor administrator ale incubatoarelor tehnologice si de afaceri, organizatiilor partenere din proiectul Phare CBC Romania –Bulgaria ”Incubator tehnologic si de afaceri pentru zona transfrontaliera Dolj-Vidin”, respectiv primaria Municipiului Craiova, Agentia pentru Dezvoltare Regionala si Centru de Afaceri Vidin, Asociatia Romana pentru Industria Electronica si Software - Filiala Oltenia. Ghidul are un caracter informativ si se bazeaza pe cele mai bune practici identificate la nivelul incubatoarelor tehnologice si de afaceri din Europa si la nivel international, dar si pe experienta incubatoarelor existente in Romania si Bulgaria, avand la baza strategia de dezvoltare a sectorului privat, a IMM, in zona transfrontaliera Dolj - Vidin, precum si politica europeana de incurajare a dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere, promovarea TIC, inovarii si transferului de tehnologie la nivelul IMM. 1. Prezentarea generala a dezvoltarii economice a zonei transfrontaliere Dolj Vidin, situatia comparativa a IMM din Dolj si Vidin, tendinte si necesitati Potentialul si calitatea rezultatelor unei economii la nivelul unei regiuni, unui judet, al unei zone transfrontaliere, depind in masura decisiva de capacitatea de a determina crearea si functionarea unui numar cat mai mare de firme (intreprinderi), care sa furnizeze produse si servicii de buna calitate, la costuri si preturi reduse si in cantitati concordante cu cerintele pietei interne si externe.
    • Intreprinderile mici si mijlocii (IMM-urile) reprezinta esalonul (sectorul) cel mai numeros si important al intreprinderilor, indeplinind multiple functii economice, tehnice si sociale. Argumentele in favoarea acestei premise sunt urmatoarele: − genereaza cea mai mare parte a P.I.B. din fiecare tara, respectiv regiune, de regula, intre 55% - 95%; − ofera locuri de munca pentru majoritatea populatiei ocupate; − genereaza intr-o mare proportie inovatiile tehnice aplicabile in economie; − in ultimii ani, in quasitotalitatea statelor lumii, inclusiv in Uniunea Europeana, IMM-urile sunt singurele care genereaza locuri de munca; − prezinta cel mai ridicat dinamism in conditiile economiei de piata, situatie atestata de evolutia numarului lor, a volumului cifrei de afaceri si a marimii fortei de munca ocupate, sensibil superioare intreprinderilor mari; − realizeaza produse si servicii la costuri mai reduse decat firmele mari; factorii principali care determina aceasta diferenta fiind cheltuielile constant conventionale mai mici, volumul si intensitatea superioara a muncii in conditiile permanentei prezente a intreprinzatorului in firma si, de regula, motivarea mai intensa a personalului; − dovedesc flexibilitate si adaptabilitate ridicate la cerintele si schimbarile pietii, favorizate de talia mai redusa, procesul decizional rapid specific intreprinzatorului si de implicarea sa nemijlocita in activitatile curente; − reprezinta una din principalele surse de venituri ale bugetului statului (impozite, TVA etc.); − ofera posibilitatea implinirii profesionale si sociale unei parti apreciabile a populatiei, in special a segmentului sau cel mai activ si inovator, care „trage“ economia dupa el; − asigura componenta principala a unui fundal economic propice economiei de piata, caracterizat prin flexibilitate, inovativitate si dinamism;
    • − reprezinta germenii viitoarelor firme mari, in special in domeniile noi ale economiei, in ramurile sale de varf bazate pe tehnici si tehnologii complexe si performante; − tendintele actuale de natura tehnica, economica si sociala favorizeaza crearea cu precadere de IMM-uri. Ne referim la miniaturizarea echipamentelor, robotizare, informatizare, dezvoltarea comunicatiilor si transporturilor, cresterea gradului de pregatire a populatiei, reducerea rapida a diferentelor de conditii de viata dintre zone si localitati, descentralizarea administrativa, care nu numai ca fac posibile, dar si genereaza performante economice superioare, in primul rand prin firme mici si mijlocii. Punctarea importantei deosebite a IMM-urilor in conditiile economiei contemporane nu inseamna nici pe departe subestimarea rolului firmelor mari. Economia oricarei tari, pentru a fi performanta, necesita si o puternica componenta de intreprinderi mari, mai ales in domeniile industrial si transporturi. Realitatile economice demonstreaza existenta unor puternice relatii de complementaritate dintre firmele mari, pe de o parte si IMM-uri, pe de alta parte. O economie este cu atat mai „sanatoasa„ si mai performanta, cu cat prezinta o structura echilibrata nu numai sectorial, ci si dimensional, obtinandu-se efecte de sinergie superioare. Caracteristicile generale privind nivelul si evolutia sectorului privat din Romania si Bulgaria cu impact asupra zonei transfrontaliere Dolj – Vidin pot fi sintetizate astfel: • Finalizarea adoptarii si implementarii mai multor masuri legislative si administrative in vederea intaririi capacitatii institutionale si organizatorice pentru ca mediul de afaceri din Romania si Bulgaria sa devina total compatibil cu cel din Uniunea Europeana • Imbunatatirea cadrului legislativ din domeniul financiar si fiscal, menit sa intareasca disciplina financiara si sa fie totodata stimulativ pentru investitori si intreprinzatorii privati
    • • Implementarea unor masuri legislative menite sa incurajeze IMM-urile in reinvestirea profitului in vederea consolidarii si dezvoltarii afacerilor • Revitalizarea creditului intern si activizarea pietei de capital • Imbunatatirea accesului IMM-urilor la finantare, in special la programele comunitare. Activarea unui pachet de programe cu finantare nerambursabila pentru impulsionarea dezvoltarii sectorului IMM-urilor • O pondere inca redusa a sectorului privat in anumite zone din sfera serviciilor (ex: cercetare-dezvoltare, invatamant, administratie, sanatate, etc). PIB-ul reflecta in modul cel mai sintetic rezultatele activitatii economice, dinamica si structura sa reflectand pe de o parte trendul economiei, iar pe de alta parte consecintele finale ale procesului de restructurare si reconversie a economiei nationale, cu implicatii directe la nivel regional, respectiv transfrontalier. Situatia comparativa la nivel national, respectiv la nivelul UE confera imaginea de ansamblu a dinamicii economice la care se raporteaza si zona analizata. Astfel, Bulgaria a inregistrat o crestere a PIB in 2007 cu 6,2% fata de 2006, preliminarile expertilor estimand aceeasi crestere pentru 2008 si de 6,4% in 2009. Romania este pe locul sase in Uniunea Europeana la cresterea PIB in ultimul trimestru din 2007, cu o apreciere de 6,6 procente, relateaza NewsIn, preluand un studiu Eurostat. Cea mai mare crestere a fost inregistrata de Slovacia - 14,3%, iar cea mai mica in Ungaria - 0,4%. PIB-ul Romaniei a crescut peste estimarile analistilor, ca urmare a avansului puternic inregistrat de servicii si de constructii, care au compensat declinul accentuat din sectorul agricol. Potrivit Institutului National de Statistica (INS), PIB-ul al Romaniei in 2007 a fost in crestere cu 6% fata de 2006. In trimestrul al patrulea din 2007, PIB a fost cu 6,6 % fata de acelasi
    • trimestru al lui 2006. Pentru 2008 avansul PIB este estimat la 6,5 la suta. Romania a avut, anul trecut, un deficit bugetar de 2,5% din PIB, pe locul sase intre cele mai mari deficite inregistrate in UE, in conditiile in care unsprezece tari, printre care si Bulgaria, au inregistrat excedente bugetare, arata biroul european de statistica, Eurostat. Sporirea cererii interne dublata de o capacitate limitata a industriei interne a generat un volum tot mai mare al importurilor, fapt care a condus la agravarea deficitului balantei comerciale. In 2007, cele mai mari deficite bugetare din UE, potrivit Eurostat, s-au inregistrat in Ungaria, 5,5% din PIB, Marea Britanie, 2,9% din PIB, Grecia, 2,8% din PIB, Franta, 2,7% din PIB si Portugalia, 2,6% din PIB. Romania a inregistrat un deficit bugetar de 2,5% din PIB, mai mare cu 0,3% decat cel inregistrat in 2006 si cu 1,3% mai mare decat deficitul din 2005. Zece state membre au inregistrat excedente bugetare in 2007, in timp ce Germania a reusit performanta de a incheia anul trecut cu o balanta de plati perfect echilibrata, care arata ca guvernul a cheltuit exact cat a incasat. Finlanda, Danemarca, Suedia, Bulgaria, Cipru, Luxemburg, Estonia, Spania, Olanda si Irlanda au inregistrat excedente bugetare, cuprinse intre 5,3% in cazul Finlandei si 0,3% in cel al Irlandei. Bulgaria a avut un excedent bugetar de 3,4% din PIB. In ansamblu, 17 state membre au inregistrat o mult mai buna balanta de plati, raportata la PIB, in 2007 fata de 2006, si in 10 dintre tarile Uniunii deficitul balantei de plati s-a adancit. In 2007, cheltuielile bugetare in zona euro au reprezentat 46,3% din produsul intern brut, iar veniturile bugetare, 45,6% din PIB. Cifrele pentru statele UE indica 45,8% din PIB, pentru cheltuieli bugetare, si 44,9% din PIB, pentru venituri. In anul 2006 cresterea PIB a fost de 7,7% comparativ cu anul 2005, remarcabila in context european. A. Date statistice Regiunea Sud Vest Oltenia - judetul Dolj
    • Regiunile de dezvoltare, ca zone tipologice de evolutie economica se diferentiaza si din punct de vedere al concentrarii intreprinderilor. Astfel, regiunea Sud Vest se detaseaza ca fiind regiune cu cea mai mica densitate a intreprinderilor, sub 8%. Repartitia intreprinderilor pe regiuni de dezvoltare Regiunea Numar firme Procente 1 - Nord Est 57.487 10,89 2 - Sud Est 67.979 12,88 3 - Sud 55.619 10,54 4 - Sud Vest 40.801 7,73 5 - Vest 48.569 9,20 6 - Nord Vest 75.700 14,34 7 - Centru 66.293 12,56 8 - Bucuresti- Ilfov 115.483 21,87 Total 527.931 100 Ponderea IMM-urilor in totalul firmelor este de 99,69% la nivel national cu plaja de valori 99,35% in Bucuresti si 99,84% in Sud Vest. Firmele dupa numarul mediu de salariati si cifra de afaceri (%)* Categori Grupe dupa numarul de salariati Ponderea a cifrei Total micro de 0-9 10-49 50-249 Peste 250 ntreprinderilor afaceri 1 477.955 39.666 8.435 1.226 527.282 99,88 2 15 62 169 324 570 0,11 3 2 2 12 52 68 0,01 4 0 0 0 11 11 0,00 Total 477.972 39.730 8.616 1.613 527.931 100,00 *Cifra de afaceri pe categoriile reglementate: 1 - sub 2 mil. euro; 2 - intre 2 si 10 mil. euro; 3 – intre 10 si 50 mil. euro; 4 – peste 50 mil. euro (cursul mediu de schimb in 2005 a fost de 36.202 ROL/euro). Pe regiuni de dezvoltare se inregistreaza diferentieri majore in ceea ce priveste ponderea firmelor: regiunea Bucuresti-
    • Ilfov devanseaza de circa 1,75 ori media nationala, respectiv de 2,8 ori regiunea Sud Vest. Pe ramuri ale economiei, comertul cu amanuntul detine ponderea cea mai ridicata, dar aceasta este sensibil mai redusa comparativ cu anii 2003 si 2001, expresie a diversificarii obiectului de activitate al firmelor din sectorul privat. Au sporit numeric firmele cu obiect de activitate in constructii, transporturi si servicii diverse prestate intreprinderilor. Marile intreprinderi detin o pondere de 0,30% in totalul intreprinderilor, iar dintre acestea 4,2% se afla in regiunea Sud Vest, fata de 46,3% in regiunea Bucuresti –Ilfov. Preponderente numeric raman IMM-urile (aproximativ 99,7% la nivel national) cu usoare diferentieri regionale: 99,84% in Sud Vest si 99,35% in Bucuresti. Din totalul firmelor active 99,88% realizeaza o cifra de afaceri de pana la 2 mil. euro, dintre acestea 90,6% sunt microintreprinderi si 99,8% sunt IMM-uri. S-a accentuat procesul polarizarii intreprenoriale in regiunile Bucuresti-Ilfov, Vest, Nord-Vest si Centru, in detrimentrul regiunilor si asa mai putin dezvoltate precum: Nord-Est, Sud si Sud-Vest Distributia totalului IMM-urilor pe regiuni in 2001 si 2005 2001 2005 Dinamica Regiunea Numar Numar numerica Pondere Pondere firme firme % 1 - Nord Est 47.275 11,68 57.352 10,90 121,3 2 - Sud Est 53.723 13,28 67.861 12,89 128,9 3 - Sud 46.468 11,49 55.502 10,54 119,4 4 - Sud Vest 36.728 9,10 40.733 7,74 110,9 5 - Vest 35.204 8,7 48.455 9,20 137,6 6 - Nord Vest 55.299 13,66 75.557 14,35 136,6 7 - Centru 48.921 12,09 66.122 12,56 135,2 8 - 80.908 20,0 114.736 21,82 141,8
    • Bucuresti Total 404.526 100 526.318 100 129,4 Mai putin de 10% din numarul total de IMM-uri se inregistreaza in Sud Vest (7,74%) si Vest (9,2%) Din punct de vedere al dinamicii densitatii regionale (cresterea numarului de firme la 1000 locuitori) locul intai este detinut de regiunea Bucuresti-Ilfov, cu o crestere de peste 46,7% in 2005 comparativ cu 2001, iar cea mai slaba Sud Vest cu +15,4%. Sporeste numarul salariatilor ocupati in IMM-uri (+751.836 persoane, respectiv +43,6%) fata de anul 2001, indeosebi la categoria micro-intreprinderilor (+76,3%) Creste numarul mediu de salariati pe o firma la toate categoriile de IMM-uri; cresterea cea mai semnificativa se inregistreaza la nivelul microfirmelor: de la 1,24 la 1,69 (+36,3%) Are loc o concentrare a IMM-urilor catre forma de organizare juridica a societatilor cu raspundere limitata - SRL (aproximativ 96%) Continua preponderenta IMM-urilor ce au obiect de activitate comertul (30% din firme), dar semnificativ mai redusa comparativ cu anul 2001 (44%) Se diversifica semnificativ obiectul activitatii IMM-urilor, catre servicii prestate intreprinderilor, constructii, industrie, etc. semn al maturizarii acestei categorii de agenti economici Distributia IMM-urilor dupa marime si regiuni de dezvoltare Regiunea Micro (0-9) Mici (10-49) Mijlocii (50-249) TOTAL IMM Numar (%) Numar (%) Numar (%) Numar (%) Nord Est 52.151 10,91 4.308 10,84 893 10,36 57.352 10,9 Sud Est 62.216 13,02 4.547 11,44 1.098 12,74 67.861 12,89 Sud 50.285 10,52 4.230 10,65 987 11,46 55.502 10,55 Sud 37.559 7,86 2.708 6,82 466 5,41 40.733 7,74 Vest Vest 43.295 9,06 4.267 10,74 893 10,36 48.455 9,21 Nord 68.532 14,34 5.958 15,00 1.067 12,38 75.557 14,36 Vest
    • Centru 59.874 12,53 5.111 12,86 1.137 13,20 66.122 12,56 Bucuresti 104.060 21,77 8.601 21,65 2.075 24,08 114.736 21,8 -Ilfov TOTAL 477.972 100,00 39.730 100,00 8.616 100,00 526.318 100 • Se constata faptul ca regiunea Sud Vest se detaseaza la toate cele trei categorii de IMM-uri cu ponderi de sub 10% din totalul national, urmata de regiunea Vest cu o pondere de 9% la microintreprinderi. • IMM-urile din regiunea Bucuresti-Ilfov se detaseaza si prin forta economica, media cifrei de afaceri pe o intreprindere devansand cu +100% media nationala si cu +200% media pe o intreprindere din regiunea Sud Vest; • Microintreprinderile reprezinta segmentul cel mai numeros al IMM-urilor (90,8%); • Polarizarea regionala in cadrul IMM-urilor se manifesta si in ponderile diferitelor regiuni in cadrul cifrei de afaceri a sectorului: regiunea Bucuresti-Ilfov produce peste 40% din cifra de afaceri a sectorului, iar regiunea Sud Vest sub 5%; • In cadrul intreprinderilor mijlocii, cele avand ca obiect comertul cu ridicata si servicii de intermediere isi pastreaza primul loc, comparativ cu anul anterior, cu 27% pondere in cifra de afaceri sectoriala; • Ponderea cea mai redusa in cifra de afaceri este detinuta de regiunea Sud Vest cu: 5,8% la microintreprinderi, 5,3% la intreprinderile mici si 3,7% la intreprinderile mijlocii, ponderi in scadere comparativ cu anii anteriori. Rezultatele economice nete pe tipuri de IMM, regiuni de dezvoltare si ramuri de activitate A sporit considerabil ponderea IMM-urilor profitabile (de la 42,5% in 2001 la 53,5% in anul 2005; Cea mai consistenta contributie la imbunatatirea rezultatelor nete a fost adusa de grupul microintreprinderilor unde cresterea ponderii firmelor profitabile a fost semnificativa (circa 11%, de la 39,8% in 2001 la 50,9% in 2005);
    • In cadrul firmelor mici si mijlocii, ponderea intreprinderilor profitabile este semnificativ mai ridicata: 79% la intreprinderile mici, respectiv 82% la cele mijlocii; S-a redus ponderea intreprinderilor cu pierderi (de la 39,6% in 2001 la 34,7% in 2005, iar a IMM-urilor cu rezultat nul de la 17,4% in 2001 la 11,7% in 2005; In „masa” profitului national obtinut de microfirme, contributiile regionale sunt semnificativ diferite: Bucuresti-Ilfov, Nord Vest si Centru, cu detasarea regiunii Bucuresti (pondere in profit 48%) si Sud Vest (3,4%); S-au diferentiat ramurile economice din punct de vedere al volumului profitului: intermedieri financiare (18%), comertul cu ridicata (circa 16% din masa profitului national), serviciile prestate intreprinderilor (circa 15% din total), in reducere comparativ cu anii anteriori, expresie a diversificarii activitatii microfirmelor; IMM-urile cu pierderi reprezinta aproximativ 34,7% din totalul unitatilor active, in scadere cu 5% comparativ cu anul 2001; Cea mai redusa pondere a intreprinderilor cu pierderi se inregistreaza la categoria intreprinderilor mijlocii (18%); Comparativ cu anii anteriori in clasamentul celor mai profitabile activitati apar: cercetarea-dezvoltarea, captarea si distribuirea apei etc.; Activitati putin profitabile inregistreaza intreprinderile din domeniile: transporturi aeriene, extractia si prepararea carbunelui, extractia si prepararea minereurilor metalifere, activitati casnice; Comparativ cu anul 2001 ponderea IMM-urilor cu pierderi s-a redus semnificativ, fapt ce poate indica o consolidare a mediului de afaceri si a cresterii vigorii economice a firmelor; Peste 36% din volumul pierderilor inregistrate de intreprinderile IMM au fost in Bucuresti-Ilfov si doar 4,9% in Sud Vest, indicand o puternica diferentiere intre regiuni si din punctul de vedere al pierderilor;
    • Performantele economico-financiare ale IMM la nivelul Regiunii Sud Vest care cuprinde judetele Dolj (16), Gorj (18), Mehedinti (25), Olt (28), Valcea (38). In aceasta regiune activeaza 40.733 IMM-uri, reprezentand aproximativ 7,7% din totalul national. Din acest numar, aproximativ 92,0% sunt microintreprinderi, iar 99% realizeaza o cifra de afaceri de pana la 2 mil. euro anual si nici una nu se plaseaza in clasa de peste 50 mil. euro. Din totalul IMM-urilor, 43,4% realizeaza o cifra de afaceri de sub 20 mii RON anual. In aceasta regiune sectorul IMM-urilor este in curs de consolidare. Volumul activelor imobilizate este de circa 5,0% din totalul national; de asemenea, IMM-urile din regiunea Sud-Vest nu detin decat 3% din totalul datoriilor. Regiunea detine cel mai mic numar de salariati regional - 155.203 ceea ce reprezinta 6,3% din totalul sectorului IMM-urilor. Comparativ, regiunea Bucuresti are de 3,64 ori mai multi salariati. Regiunea Sud-Vest contribuie cu 3,9% in rezultatul net si 5,0% in cifra de afaceri a sectorului IMM-urilor. Si in cadrul regiunii se inregistreaza inegalitati intre judete. Astfel, structura judeteana a celor 40.733 intreprinderi se prezinta astfel:
    • Distributia pe judete a numarului de IMM-uri din regiunea Sud Vest Principala constatare se refera la ponderea ridicata detinuta de judetul Dolj in totalul intreprinderilor (38,1%). La polul opus ca pondere se afla Mehedinti cu 9,6% fata de 14% in anul 2001, fapt ce indica o accentuare a polarizarii inter-judetene. Rezultatele economice sub forma cifrei de afaceri si profitului net obtinut din exploatare se prezinta in tabelul urmator impreuna cu structura pe judete a celor doi indicatori. Rezultatele economice ale IMM-urilor din regiunea Sud Vest Cifra de Rezultatul net al Ponderea judetului Judetul afaceri exercitiului % (mil RON) (mil RON) in CA in RNE Dolj 16 5.640 391 38,2 45,8 Gorj 18 2.560 121 17,3 14,2 Mehedinti 25 1.410 60 9,6 7,0 Olt 28 1.930 114 13,1 13,4 Valcea 38 3.220 167 21,8 19,6 Total 14.760 853 100,0 100,0 Structura rezultatelor economice pune in evidenta nu doar ponderea ridicata a judetului Dolj in CA regionala, ci si greutatea specifica ridicata (aproape 46% din nivelul intregii regiuni) a rezultatului net al exploatarii, dar numai 38% din valoarea cifrei de afaceri, fapt ce distinge judetul din punctul de vedere al eficientei. Se constata eficienta mai ridicata a IMM-urilor din Dolj. Structura comparativa a rezultatelor economice (ponderile in CA si in RNE)
    • structura CA structura RNE 45.8 38.2 17.3 14.2 21.8 19.6 9.6 13.1 13.4 7 Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea Ratele activitatii economico-financiare in regiunea 4 Sud Vest Rata Rata Rata Rata Rata acoperirii profitabilitatii profitabilitatii profitabilitatii autonomiei Judetul dotarilor comerciale financiare RPF capitalului globale (GAD) (%) (%) propriu (%) (RAG) (%) (%) Dolj 16 6,94 50,66 729,61 50,96 23,12 Gorj 18 4,75 48,98 1030,82 40,89 18,48 Mehedinti 25 4,26 40,16 942,97 52,37 21,48 Olt 28 5,89 44,87 761,98 54,36 22,17 Valcea 38 5,19 32,76 630,98 62,26 28,34 Total 5,78 44,11 763,19 52,31 23,30 Principalele aspecte relevate pot fi sintetizate astfel: • RPC – rata profitabilitatii comerciale (5,78%) este sub valoarea nationala a sectorului IMM-urilor (7,27%), fiind mai ridicata in judetul Dolj (6,94%) si in crestere fata de anul anterior; • RPF – rata profitabilitatii financiare (RPF), indicator ce sintetizeaza modul de valorificare a capitalului propriu, este in regiunea Sud Vest la nivelul a 44,11% (47,77% la nivel national), cu valoarea maxima in Dolj, de circa 1,55 ori mai ridicata comparativ cu nivelul din Valcea; • Autonomia globala masurata prin RAG in regiunea Sud Vest este apropiata de nivelul national (54,1%), fiind mai ridicata in Valcea (cu aproape 22% peste nivelul din Gorj); • Gradul acoperirii datoriilor plaseaza regiunea Sud Vest peste nivelul mediu inregistrat de sectorul IMM-urilor, situatia cea mai nefavorabila fiind inregistrata in Gorj – doar 64% din nivelul inregistrat in Valcea. • Productivitatea muncii ca indicator al randamentului folosirii fortei de munca s-a situat la nivel regional sub valoarea medie
    • a sectorului (77,9%), pe judete Gorjul se detaseaza printr-un nivel superior – valorile pe judete in figura urmatoare. Media regionala este de circa 50% comparativ cu valoarea din regiunea Bucuresti. B. Date statistice Regiunea Nord Vest – C. regiunea Vidin Bulgaria Datele statistice indica faptul ca Bulgaria inregistreaza valori relativ reduse ale disparitatilor regionale, comparativ cu alte tari membre ale UE, de exemplu Cehia, Slovacia, Belgia si Franta. Regiunea de NV a Bulgariei a ramas insa mult in urma celorlalte regiuni in ceea ce priveste activitatea economica si dezvoltarea infrastructurii, pe primul loc situandu-se regiunea de SV, fapt datorat in mare parte capitalei Sofia, care concentreaza activitate economica, universitati, scoli, administratia publica centrala. Exista inca un mare dezechilibru al dezvoltarii economice teritoriale, atat in ceea ce priveste IMM cat si intreprinderile mari, concentrarea majora fiind in capitala Sofia pentru regiunea de SV si in Plovdiv in regiunea Sud centru. Indicatori si factori determinanti ai competitivitatii IMM
    • O parte din IMM sunt deja competitive pe piata europeana. Cu toate acestea, capacitatea IMM de a face fata competitivitatii la nivel european este inca limitata. Cea mai mare parte se bazeaza inca pe competitivitatea datorata nivelului scazut de remunerare a fortei de munca, ceea ce nu poate sa dureze insa pe termen mediu si lung. IMM din Bulgaria insa se caracterizeaza prin flexibilitate si adaptabilitate ridicata, datorate in special spiritului antreprenorial al populatiei bulgare. Profitul brut din exploatare (PBE) a microintreprinderilor si intreprinderilor mici bulgare se situeaza peste cel al unor tari ca Estonia, Lituania, Ungaria si Slovenia. Acest aparent avantaj se datoreaza costului redus al fortei de munca si nu a productiei cu valoare adaugata mare, ca in cazul tarilor ca Danemarca sau Austria, unde valoarea PBE este de 1,5 – 2,5 ori mai mare decat in cazul Bulgariei. Diferenta este si mai mare in cazul intreprinderilor mijlocii, unde diferenta este de 1,75 – 4 ori mai mare. Costurile fortei de munca per angajat sunt intre 2 si 20 ori mai mici comparativ cu celelalte tari membre ale UE (exclusiv Romania), in conditiile in care numarul angajatilor in IMM este relativ echivalent cu celelalte tari membre ale UE. Capacitatea IMM de a face fata standardelor europene Circa 10% din IMM care opereaza pe teritoriul Bulgariei din societati intrunesc cerintele legate de standardele europene, marcaj CE si 23% indeplinesc standardele legate de siguranta muncii. Foarte putine societati au certificare ISO si doar 2,3% au HACCP care sa garanteze siguranta si calitatea alimentara. Cele mai multe IMM mentioneaza ca principale obstacole lipsa resurselor financiare, lipsa de informatii si in mai mica masura lipsa personalului calificat. 23% din IMM considera ca nu au intampinat obstacole in dezvoltarea societatii. Dintre principalele actiuni intreprinse de IMM in vederea adaptarii la noile conditii in calitatea Bulgariei de tara membra a UE mentionam: imbunatatirea controlului calitatii produselor ( 27% din IMM), instruirea personalului (22%), inlocuirea
    • echipamentelor (17%), introducerea de strategii noi cu partenerii de afaceri (11%); mai putin de 10% din IMM au dat importanta problematicii legate de cerintele tehnice legate de mediu, instruirea managerilor, protectia proprietatii intelectuale si industriale. Una din 5 firme considera ca reglementarile UE nu ii afecteaza; una din 3 firme nu este familiarizata cu reglementarile europene; una din 2 firme nu stiu care sunt modalitatile de aplicare a noilor reglementari, in timp ce 20% din IMM cunosc deja aceste reglementari. Activitatea de export a IMM Participarea IMM bulgare in competitia de pe piata internationala este limitata. 2/3 din IMM bulgare opereaza pe piata interna in domeniul comertului, serviciilor si constructiilor. Numai 17,5% din IMM au exportat o parte din produse si servicii, iar sub 7% au fost in principal dedicate exportului. Exista si intre IMM exportatoare diferentieri. Astfel, numai 40% din exportatori inregistreaza exporturi mai mari de 75% din totalul productiei realizate, putine din IMM inregistrate in ultimii 5 ani patrunzand cu produsele la export. Inovarea are o pondere redusa in cadrul IMM bulgare. Doar 18,5% din manageri cred ca avantajele competitivitatii intreprinderii se datoreaza inovarii tehnologice. Pentru 60% din micile afaceri competitivitatea este strict legata de pret. Un indicator al penetrarii pe pietele externe il reprezinta participarea la targuri si expozitii internationale. 85% din IMM nu au participat la asemenea evenimente in ultimii trei ani, numai una din 7 societati avand experienta in promovarea produselor pe pietele externe. Intreprinderile mari, reprezentand 0,3% din total intreprinderi in Bulgaria realizeaza mai mult de jumatate din exportul Bulgariei, contribuind cu mai mult de 40% din total TVA, detinand peste 40% din activele tangibile. Cu toate acestea IMM au o contributie semnificativa la cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si a cifrei de afaceri, ponderea acestora fiind in continua crestere.
    • Profilul sectorial al regiunilor Sectorul industrial reprezinta cca 30% din PIB si inregistreaza o dinamica accelerata in ultimii ani (cca 7%). Cea mai mare contributie a sectorului industrial la PIB se inregistreaza in regiunea de SE (35,6%). Avand in vedere aceste ponderi trebuie sustinute eforturile de promovare a dezvoltarii industriei inovative in vederea cresterii ponderii industriei in PIB, cu precadere in regiunea de NV. Agricultura genereaza 10,8% din PIB la nivel national, regiunile nordice avand ponderile cele mai mari, regiunea NV – 18,7%, Regiunea N centrala – 16,4%, regiune S centrala – 16,2%. Sectorul se caracterizeaza prin: forta de munca excedentara, chiar daca o mare parte din forta de munca a migrat catre tari membre ale UE, grad ridicat de fragmentare a suprafetelor, productivitate scazuta si capacitate redusa de comercializare a produselor. In toate regiunile de dezvoltare agricultura se confrunta cu o serie de restrictii, dispersarea proprietatii, facilitati, nivel scazut al investitiilor si de utilizare a tehnologiilor inovative, deficiente in integrarea in lantul industriei alimentare. Serviciile au cea mai mare pondere in structura economiei bulgare, inregistrand un ritm ascendent. Comunicatiile si intermedierile financiare au inregistrat cea mai mare dezvoltare in ultimii 7 ani. In cadrul serviciilor ponderea cea mai mare o are turismul, inregistrand o crestere continua a ponderii acestuia la TVA si reducand deficitul balantei de plati a Bulgariei. Turismul international a inregistrat cresteri anuale semnificative in ultimii ani, cuprinse intre 9 si 21%. Cresterea anuala a numarului de turisti straini este de 9 -18%. Datorita diversitatii naturale si istorice Bulgaria are un mare potential de dezvoltare a turismului, astfel incat la nivelul anului 2007 s-a inregistrat un ritm de crestere de 7%. Dezvoltarea antreprenoriatului reprezinta unul din obiectivele Strategiei de la Lisabona. Se inregistreaza un decalaj
    • intre Bulgaria si celelalte tari membre ale UE similar cu cel dintre Europa si SUA in ceea ce priveste dezvoltarea antreprenoriatul, ceea ce determina necesitatea adoptarii unor masuri de sprijinire a dezvoltarii infrastructurii antreprenoriale si a antreprenoriatului. Cel mai scazut nivel de dezvoltare a antreprenoriatului se inregistreaza in regiunea NV iar cel mai ridicat in regiunea SE. Distributia IMM arata o concentrare in jurul marilor orase si in regiuni cu industrie dezvoltata si diversificata. Dezvoltarea seviciilor orientate catre dezvoltarea afacerilor e de importanta decisiva pentru competitivitatea si revitalizarea regiunilor economice. Restructurarea economica a contribuit in mare masura la dezvoltarea intensiva a institutiilor suport care sa ofere asistenta si consultanta in afaceri, financiara, asigurari, imobiliare, etc, numarul angajatilor in aceste sectoare fiind in continua crestere. In toate regiunile se inregistreaza o mare ramanere in urma in ceea ce priveste potentialul tehnologic si de inovare, utilizarea TIC. In Regiunea Vidin statisticile referitoare la PIB, arata cresteri semnificative in ultimii ani, iar in ceea ce priveste densitatea IMM/1000 persoane ocupate desi nivelul este inca scazut, 41 IMM/1000 persoane ocupate, se inregistreaza o crestere a numarului de IMM active. In ceea ce priveste tipurile de proprietate, cifrele arata preponderenta proprietatii private, 97,5%, proprietatea publica fiind de 0,79% iar cea la nivel de municipalitate1,61%. Obiectivele strategiei de dezvoltare regionala socio- economice 2007-2013 A) Regiunea SV Oltenia Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica pentru 2007-2013 este reducerea disparitatilor de dezvoltare intre regiunea SV Oltenia si celelalte regiuni ale tarii in scopul cresterii nivelului de trai al cetatenilor. Obiective specifice:
    • - Crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea numarului de lucratori din agricultura si alte cateva sectoare industriale - Cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin imbunatatirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a potentialului turistic - Cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii si calificarea resurselor umane PRIORITATI 1. Sprijin pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat Masuri: 1.1. Sprijin pentru investitii de capital in sectorul privat 1.2. Sprijin pentru investitii necorporale si dezvoltarea asistentei pentru retelele de intreprinderi si asociatiile profesionale. 1.3.Sprijin pentru dezvoltarea capacitatii de cercetare/ dezvoltare/inovare (inclusiv si in cadrul administratiei publice locale) si reducerea decalajului informational in regiune 2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale Masuri: 2.1. Imbunatatirea infrastructurii de transport, inclusiv cea transfrontaliera 2.2. Imbunatatirea infrastructurii de afaceri prin crearea de situri tehnologice, industriale, comerciale, de agricultura si mestesugaresti 2.3. Imbunatatirea infrastructurii sociale si de educatie 2.4. Reabilitarea zonelor urbane, (inclusiv zone verzi, mosteniri culturale si istorice, sport si activitati recreative, site-uri industriale deteriorate si abandonate, parcari, zone pietonale, control trafic, parcuri) 2.5. Crearea infrastructurii pentru cercetare si dezvoltare tehnologica pentru sectorul privat si pentru institutii
    • 2.6. Imbunatatirea infrastructurii energetice si valorificarea resurselor regenerabile de energie 3. Dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural-istorice Masuri: 3.1 Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de turism 3.2 Cresterea atractivitatii turismului in regiune, dezvoltarea marketingului regional 4. Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor sociale 4.1 Dezvoltarea sistemului de educatie (preuniversitar si universitar) si formare profesionala initiala si facilitarea tranzitiei de la scoala la piata muncii 4.2 Dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua (FPC), cresterea accesului si participarii la invatarea pe intreg parcursul vietii 4.3 Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor la nevoile pietei muncii 4.4 Masuri active pe piata fortei de munca si instruire in special pentru someri si grupuri dezavantajate 4.5 Dezvoltarea serviciilor medicale, sociale si de voluntariat in sprijinul cetatenilor 4.6 Dezvoltarea resurselor umane in cadrul autoritatilor publice locale si a structurilor implicate in gestionarea asistentei comunitare 5. Dezvoltarea zonelor rurale si Montane Masuri: 5.1 Dezvoltarea infrastructurii rurale 5.2 Cresterea competitivitatii fermelor agricole si a intreprinderilor in mediul rural 5.3. Diversificarea economiei rurale si dezvoltarea spatiului rural 5.4. Dezvoltarea economica durabila a exploatatiilor forestiere si a zonelor montane 5.5. Promovarea initiativelor locale de tip „LEADER” 5.6. Dezvoltarea pescuitului durabil si a acvaculturii 6. Protectia si imbunatatirea calitatii mediului
    • Masuri: 6.1 Imbunatatirea si extinderea infrastructurii de utilitati (alimentare cu apa, retele de canalizare, gaze naturale si termoficare) 6.2. Extinderea utilizarii sistemelor de tratare a apelor uzate 6.3. Extinderea si modernizarea sistemelor de gestionare a deseurilor 6.4. Protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor florei si faunei) si a ariilor protejate 6.5. Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a mediului si interventie rapida 6.6. Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de centralele de energie electrica si termica invechite 6.7. Reabilitarea siturilor industriale si militare poluate 6.8 Imbunatatirea infrastructurii adecvate prevenirii riscurilor naturale de mediu B) Regiunea (district) Vidin Obiective strategice Obiectivul principal de dezvoltare a regiunii Vidin pana in 2015 este imbunatatirea dinamicii de dezvoltare economica si sociala in paralel cu reducerea diferentelor inter-regionale si asigurarea oportunitatilor egale pentru dezvoltare economica si accesului la resurse economice, a unui nivel de viata ridicat si al conditiilor de viata adecvate in toate localitatile, luand in considerare protectia mediului. Obiectivul principal corespunde obiectivului principal al politicii de dezvoltare economica si sociala al UE menite sa reduca diferentele de dezvoltare la nivel regional si transfrontalier, intre sat si oras. Obiectivul principal poate fi atins prin realizarea urmatoarelor obiective strategice: 1. Accelerarea dezvoltarii economice in regiunea Vidin si atingerea dezvoltarii economice la cote maxime prin imbunatatirea infrastructurii, investitii in resurse umane, introducerea de noi tehnologii si atragerea de investitii. 2. Ridicarea standardului de viata a populatiei in regiunea Vidin prin stimularea dezvoltarii sociale si economice in regiune.
    • 3. Dezvoltarea cooperarii teritoriale si transfrontaliere pentru realizarea unei dezvoltari echilibrate In baza analizei necesitatilor si constrangerilor, a punctelor slabe si punctelor tari, a oportunitatilor si constrangerilor din regiunea Vidin, au fost definite urmatoarele obiective strategice, prioritati si masuri pentru dezvoltarea viitoare a regiunii: Obiectiv 1: Transformarea regiunii Vidin intr-un centru de transport si comunicare la nivel national si international; Prioritate 1.1 Dezvoltarea infrastructurii de drumuri, energie si comunicatii; Prioritate 1.2 Imbunatatirea alimentarii cu apa si a sistemelor de irigatii; Prioritate 1.3 Crearea conditiilor de dezvoltare a cooperarii transfrontaliere Bulgaria – Romania, Bulgaria – Serbia si Muntenegru; Obiectiv 2: Investitii in resurse umane si crearea unui mediului institutional adaptat conditiilor actuale Prioritatea 2.1 Realizarea unui sistem de calificare si pre-calificare a resurselor umane; Prioritatea 2.2 Optimizarea si imbunatatirea sistemului educational in regiunea Vidin Prioritatea 2.3 Dezvoltarea democratiei locale prin stimularea parteneriatului dintre institutii, mediul de afaceri, autoritati locale, organizatii neguvernamentale si societatea civila; Obiectiv 3: Asigurarea cresterii economice pe baza cresterii competitivitatii IMM, agriculturii, industriei producatoare, turismului determinand cresterea consumurilor, a productiei pentru export si a investitiilor atrase; Prioritatea 3.1 Atragerea investitiilor in regiunea Vidin; Prioritatea 3.2 Imbunatatirea conditiilor si stimularea dezvoltarii mediului de afaceri; Prioritatea 3.3 Stimularea dezvoltarii agriculturii; Prioritatea 3.4 Imbunatatirea conditiilor in vederea dezvoltarii turismului in regiunea Vidin
    • Obiectiv 4: Conservarea mediului si imbunatatirea conditiilor de mediu in concordanta cu standardele europene. Sustinerea masurilor de la nivel international pentru solutionarea problemelor ecologice la nivel regional si global; Prioritatea 4.1 Gestionarea corecta a deseurilor menajere si industriale; Prioritatea 4.2 Reducerea poluarii solului si reintroducerea in circuitul agricol a solurilor poluate; Prioritatea 4.3 Protejarea varietatii biologice si a peisajului; Prioritatea 4.4 Reducerea riscurilor de imbolnavire ca urmare a poluarii aerului; Obiectiv 5: Realizarea si dezvoltarea infrastructurii sociale Prioritatea 5.1 Stabilizarea si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, reducerea saraciei si a riscurilor sociale; Prioritatea 5.2 Imbunatatirea serviciilor de sanatate publica si a accesului la acestea; Prioritatea 5.3 Pastrarea mostenirii cultural-istorice; Prioritatea 5.4 Crearea conditiilor pentru dezvoltarea activitatilor sportive si de relaxare la nivelul regiunii Vidin 2. Strategii si politici de promovare a CDI, a TIC, a transferului tehnologic Prin strategiile CDI pentru perioada 2007-2013 atat Romania cat si Bulgaria isi propun sa atinga media europeana pentru indicatorii de baza ce descriu structura si performanta sistemului de cercetare, dezvoltare si inovare, creand premisele focalizarii in viitor pe domenii de nisa, acolo unde Romania si/sau Bulgaria vor avea masa critica si performantele unui lider. In acelasi timp strategiile isi propun sa sustina dezvoltarea socio-economica a Romaniei si Bulgariei cu sansa reala de a crea o economie bazata pe cunoastere, competitiva la nivel global. 2.1 Obiectivele strategice ale sistemului CDI din Romania
    • Sistemul CDI din Romania are rolul de a dezvolta stiinta si tehnologia cu scopul de a creste competitivitatea economiei romanesti, de a imbunatati calitatea sociala si de a spori cunoasterea cu potential de valorificare si largire a orizontului de actiune. Pentru indeplinirea acestui rol, sistemul CDI are trei obiective strategice: 1. Crearea de cunoastere, respectiv obtinerea unor rezultate stiintifice si tehnologice de varf, competitive pe plan mondial, avand ca scop cresterea contributiei sistemului romanesc de CDI la dezvoltarea stocului mondial de cunoastere, cresterea vizibilitatii internationale si transferul rezultatelor in economie si societate. Atingerea acestui obiectiv presupune integrarea in retele internationale si promovarea excelentei in cercetare. Se vor sustine scoli de excelenta cu recunoastere internationala, avand masa critica si facilitatile necesare cercetarii de performanta, experienta in formarea tinerilor cercetatori prin doctorat cat si conditii pentru tinerii cercetatori postdoctoranzi. Se vor crea poli de excelenta prin finantarea unor proiecte propuse de personalitati cu potential deosebit, apreciat international, cu precadere tineri. Un accent deosebit se va pune pe formarea tinerilor cercetatori in scoli doctorale sau postgraduale de excelenta, care sa le asigure o pregatire corespunzatoare si dezvoltarea capacitatii de a realiza cercetari avansate. Pentru aceasta va trebui ca scolile sa fie atractive pentru cercetatori performanti, cu experienta in supervizarea tinerilor doctoranzi, indiferent de nationalitate. 2. Cresterea competitivitatii economiei romanesti prin inovare cu impact la nivelul agentilor economici si transferul cunostintelor in practica economica. Acest obiectiv vizeaza obtinerea unor rezultate tehnologice de varf, cercetari de tipul rezolvare de probleme complexe (problem solving), de interes local, regional, national sau formulate de agenti economici, precum si dezvoltarea de tehnologii, produse si servicii inovative cu aplicabilitate directa. Vor fi stimulate parteneriate intre universitati, institute de cercetare si agenti economici. Se va sustine crearea prin competitie de Centre de Competenta si
    • Platforme Tehnologice, cu finantari si/sau cofinantari pe durate medii de timp, de 5-7 ani. Schemele de finantare vor avea in vedere aspectele legate de ajutorul de stat pentru CDI. 3. Cresterea calitatii sociale prin dezvoltarea de solutii, inclusiv tehnologice, care sa genereze beneficii directe la nivelul societatii. Din aceasta categorie fac parte solutiile la probleme locale, regionale si nationale legate de coeziunea si dinamica sociala, cresterea eficientei politicilor, precum si probleme legate de sanatate, mediu, infrastructura, amenajarea teritoriului si valorificarea resurselor nationale. In realizarea celor trei obiective strategice se vor avea in vedere urmatoarele obiective specifice: a) Cresterea performantei • Obtinerea unor rezultate stiintifice de excelenta, reflectate in cresterea numarului de articole in publicatii din fluxul principal de cunoastere; plasarea intre primele 35 de tari in ceea ce priveste publicatiile indexate ISI (in perioada 1995-2005 situandu-ne pe locul 48); • Cresterea de 10 ori a numarului de brevete EPO la un milion de locuitori pana in 2013 (avand ca referinta 1,72 in 2003, fata de 137 media UE25); • Triplarea numarului de brevete inegistrate de OSIM in 2013 fata de 2006 si cresterea ponderii brevetelor high-tech; • Dublarea ponderii firmelor inovative (care a reprezentat 19% in perioada 2002-2004, potrivit Community Innovation Survey). b) Dezvoltarea resurselor sistemului • Triplarea numarului de cercetatori pana in anul 2013, concomitent cu descresterea mediei de varsta a cercetatorilor sub 40 de ani; • Asigurarea unui numar mediu anual de 2000 de burse doctorale; • Cresterea ponderii doctorilor si doctoranzilor pana la peste 50% din totalitatea cercetatorilor; • Cresterea atractivitatii carierei in cercetare prin asigurarea accesului si posibilitatea dezvoltarii carierei pentru cei performanti;
    • • Atragerea de cercetatori cu experienta, tineri cercetatori postdoctoranzi si doctoranzi indiferent de nationalitate, Romania devenind o destinatie de interes pentru excelenta stiintifica; • Cresterea accesului la infrastructuri de cercetare performante prin participarea la mari infrastructuri internationale de cercetare, precum si prin dezvoltarea facilitatilor de cercetare de interes national si stimularea crearii de laboratoare performante cu utilizatori multipli. c) Antrenarea sectorului privat • Cresterea cheltuielilor private cu cercetarea-dezvoltarea la 1,5% din PIB, pana in 2013; • Stimularea participarii mediului privat la CDI, inclusiv pentru cresterea capacitatii de inovare, dezvoltare tehnologica si asimilare in productie a rezultatelor cercetarii; • Dezvoltarea parteneriatelor public-privat in stiinta si tehnologie prin crearea unor centre de competenta, platforme tehnologice, parcuri stiintifice, cat si a unor interfete specializate intre cererea si oferta de CDI; • Simplificarea accesului firmelor inovative la schemele de finantare CDI orientate catre cofinantare si sustinerea colaborarii acestora cu cercetarea din universitati si institutele publice de cercetare-dezvoltare. d) Cresterea capacitatii institutionale • Reducerea fragmentarii sistemului de CDI prin stimularea colaborarii si a participarii la retele nationale si internationale, care sa asigure masa critica si obtinerea de rezultate valoroase international; • Transformarea universitatilor si a institutelor publice de cercetare-dezvoltare romanesti in actori pe piata internationala a cunoasterii si cresterea capacitatii acestora de colaborare cu firmele; • Profesionalizarea managementului cercetarii; • Evaluarea internationala a performantei cercetarii pentru toti actorii publici, universitati si institute de cercetare publice;
    • • Consolidarea rolului stiintei in societate prin comunicarea stiintei, promovarea eticii si egalitatii de sanse in cercetare, dezvoltarea de interfete dedicate dialogului stiinta-societate. e) Extinderea cooperarii internationale • Extinderea cooperarii internationale in programe si proiecte; • O mai buna reprezentare a Romaniei la nivel institutional si prin expertii sai in institutii si organisme reprezentative CDI la nivel european si international; • Participarea diasporei stiintifice Romanesti in proiecte de cercetare pentru a promova sectorul de CD din Romania, precum si la evaluarea proiectelor, programelor si politicilor. 2.2 Infrastructura pro-inovativa in Bulgaria Experienta europeana a aratat ca firmele inovative au nevoie de o infrastructura speciala, atat in fiecare etapa a dezvoltarii lor, cat si in fiecare stagiu al ciclului de productie. Aceste structuri sunt reprezentate de centre de transfer tehnologic, centre de inovare, incubatoare tehnologice si de afaceri, centre tehnologice si parcuri tehnologice. Dintre structurile de acest tip existente in Bulgaria amintim cateva: Centrul IRC Bulgaria, creat cu suport din partea UE si al fundatiei “GIS Transfer Centre”, in colaborare cu fundatia “Steinbeis”, asigura informarea, indrumarea si diverse alte resurse educationale destinate IMM referitoare la inovare. Fundatia “GIS Transfer Centre” lucreaza pe proiecte cu Academia de Stiinte Bulgare (ASB) si IMM. Astfel au fost create 18 centre tehnologice (6 cu ASB, 12 fara ASB). IRC asigura accelerarea transferului tehnologic si de know-how catre intreprinderile bulgare precum si informarea privind programele europene de cercetare-dezvoltare. Exista de asemenea 2 incubatoare high-tech in Gabrovo si Varna, create in cooperare cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Lucrarilor Publice, operationale din 2005. Pe durata a 2 ani de functionare, incubatorul din Gabrovo a gazduit 12 societati high-
    • tech si a asigurat servicii la peste 10 societati din afara incubatorului, in timp ce incubatorul din Varna a gazduit 7 societati si a asigurat servicii unui numar de 25 societati din afara incubatorului, inregistrandu-se un interes sporit al comunitatilor locale de afaceri pentru utilizarea oportunitatilor si facilitatilor oferite de incubatoare cu efect asupra cresterii numarului de IMM incubate si care apeleaza la paleta de servicii oferite de incubatoare. Aceste structuri de sprijinire insa sunt insuficiente. Raportul anual 2006 referitor la politica nationala a Bulgariei privind inovarea releva urmatoarele: organizatiile publice de inovare si transfer tehnologic sunt insuficiente, iar cele existente in prezent nu satisfac cerintele industriei, lipsesc oficiile de transfer tehnologic care ar trebui sa joace un rol important in sistemul national de inovare, capacitatea manageriala a noii infrastructuri de inovare e insuficienta. In ceea ce priveste serviciile referitoare la inovare raportul releva faptul ca sunt insuficient dezvoltate si sunt oferite de un numar redus de organizatii. Prin programul Phare, in 2007 birourile de transfer tehnologic au fost infiintate in principalele centre universitare. Modelul incubatoarelor de afaceri high tech si al centrelor tehnologice ale fundatiei “GIS Transfer Centre” trebuie sa fie diseminate si multiplicate astfel incat sa se recreeze legatura dintre stiinta si afaceri. Centrele tehnologice (Centre de competenta) trebuie sa fie create si sa se dezvolte ca sa serveasca necesitatilor aferente dezvoltarii afacerilor, sa se integreze in arena europeana a stiintei si sa fructifice rezultatele cercetarii mondiale. Ideea crearii de parcuri high tech a pornit de la comunitatile stiintifice si de afaceri. Sofia, Varna si Plovdiv sunt posibilele locatii pentru viitoarele parcuri high tech. La Sofia sunt la rivalitate nano-tehnologiile, bio-tehnologiile si noile “materii” (fizica, chimie, si chimie fizica). In cazul parcurilor high tech interventia statului este esentiala. O atentie deosebita trebuie acordata si cooperarii pentru inovare. Trebuie create mecanismele de atragere a mediului de afaceri in infrastructurile inovative. Rolul statului
    • trebuie sa se exercite si pentru crearea retelelor de schimburi informative in beneficiul intreprinderilor. 2.3 Inovarea – element cheie al dezvoltarii economice accelerate Prin inovare se intelege schimbare si capacitatea de a face fata schimbarii in timp. Se poate manifesta in diverse forme: exploatarea optima a unor produse sau servicii noi, comercializarea creativa a produselor existente sau imbunatatirea modelelor economice. Toate acestea maresc capacitatea unei intreprinderi, a unui sector, a unei regiuni sau tari de a-si pastra competitivitatea in lumea globalizata de astazi. Inovarea deschide, de asemenea, calea catre o crestere economica durabila si crearea mai multor locuri de munca si ajuta Europa sa faca fata numeroaselor provocari cu care se confrunta societatea noastra, nu in ultimul rand provocarilor demografice. Multi considera inovarea sinonima cu cercetarea. Fara indoiala, cercetarea si dezvoltarea sunt importante pentru bunastarea noastra in general. Uniunea si-a stabilit obiectivul de a creste investitiile in cercetare de la 1,9% la 3% din PIB. Totusi, investitiile europene in acest sector se ridica la mai putin de o treime fata de cele din SUA, iar diferenta intre gradurile lor de inovare nu se estompeaza. Cu toate acestea, cercetarea fundamentala este numai unul dintre cele patru componente ale unei politici reusite. Cunoasterea presupune competente, oportunitati financiare si comerciale care sa permita transformarea ideilor in realitate. In incercarea sa de a garanta ca politicile europene converg spre satisfacerea acestor necesitati, Comisia doreste sa creeze conditiile optime pentru incurajarea inovarii in Europa. 2.4 Societatea informationala in Romania si Bulgaria
    • Societatea informationala este un obiectiv al dezvoltarii si nu un deziderat in sine. O conditie esentiala in procesul de creare a Societatii Informationale il constituie existenta si dezvoltarea continua a infrastructurii informationale si de comunicatii, care inglobeaza, in sens larg: - infrastructura de comunicatii; - calculatoarele si software-ul de baza; - resursele informationale de interes general (nomenclatoare, registre generale, banci de date de interes public); si sunt sustinute de: - cadrul normativ si institutional necesar pentru construirea si asigurarea accesului larg la infrastructura informationala in conditii de maxima performanta, securitate, confidentialitate si la preturi accesibile; - schimbarea culturala orientata spre utilizarea serviciilor societatii informationale, facilitatea de dezvoltare a capabilitatilor, prin educatie si comunicare. Proiectele si aplicatiile informatice realizate pe baza acestei infrastructuri trebuie sa sustina urmatoarele procese de reforma politica economica si sociala: - perfectionarea sistemului politic si a institutiilor democratice prin asigurarea accesului cetatenilor la informatia publica; - informatizarea sistemului bancar, crearea unei case de compensatie pentru accelerarea decontarilor in economie, asigurarea infrastructurii electronice a procesarii cardurilor de plata; - relansarea economica, cresterea competitivitatii si stimularea concurentei in toate sectoarele economice cu sprijinirea prioritara a IMM-urilor, dezvoltarea regionala si locala; - reformele in sistemul protectiei si asigurarilor sociale, asistentei medicale si a educatiei; - reforma administratiei publice centrale si locale. - asigurarea cooperarii si stabilirea unor medii care sa stimuleze si sa promoveze competitivitatea si inovatiile - furnizarea tuturor serviciilor pe baza competitiei
    • - dezvoltarea si extinderea utilizarii infrastructurii broadband la nivel de tara Dezvoltarea progresiva a societatii informationale in Romania si Bulgaria se realizeaza o data cu: 1) Extinderea si modernizarea infrastructurii informationale in vederea reducerii decalajelor existente fata de tarile vest- europene si din regiune, cat si a interoperabilitatii cu acestea; 2) Elaborarea politicilor de restructurare, privatizare si sustinere a domeniului TIC prin masuri legislative, fiscale si administrative; transformarea treptata a industriei de produse si servicii TIC, cu prioritate a productiei de software, intr-un sector economic important; 3) Realizarea de sisteme si aplicatii informatice menite sa sustina procesele de reforma politica, sociala si economica din Romania si Bulgaria; 4) Mentinerea si cresterea expertizei profesionale in domeniul TIC si in special educarea tineretului pentru trecerea la Societatea Informationala - societate bazata pe cunoastere; 5) Constientizarea si formarea increderii cetatenilor in TIC; 6)Faclitarea accesului cetatenilor la informatii publice si la tehnologia informatiilor si a comunicatiilor. 3.Infrastructura de sprijinire a dezvoltarii IMM – forma si fond 3.1 Structurile de sprijinire a afacerilor Organizatiile de sprijinire a afacerilor au obiectivul de a oferi asistenta companiilor pentru infiintare si dezvoltare, printr-o gama larga de servicii, care se pot oferi partial subventionat sau la pretul pietei. Pentru o prezentare mai structurata, serviciile de spijinire a afacerilor pot fi grupate in 3 categorii mari, dupa tipul de serviciu oferit IMM. Altfel spus, aceste categorii sunt: receptie, facilitati si informatii de baza; servicii de consultanta si pregatire profesionala; locatii si mediu
    • Receptie, facilitate si informatii de baza a) Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale (MIMMCTPL) este principalul furnizor guvernamental de informatie privind sectorul IMM, in ceea ce priveste statistica sectoriala, publicatiile si bazele de date. In afara acestui serviciu public de informare, MIMMCTPL de asemenea disemineaza informatii importante privind sursele de finantare sau asistenta oferita de donatorii de fonduri IMM-urilor, legislatia UE, modul in care se infiinteaza un IMM, legislatia cu impact asupra IMM, standarde de calitate si certificate ISO, initiative legate de dezvoltarea IMM la nivel national si international. b) Reteaua Euro Info Centre din Romania De mai bine de 15 ani, Centrele Euro Info actioneaza ca o retea europeana creata si administrata de Comisia Europeana - Directia Generala "Intreprinderi si Industrie", ca o interfata intre institutiile europene si companiile la nivel local. Lucrand cu si pentru IMM, Centrele Euro Info sunt localizate in intreaga Europa, langa intreprinderi, pentru a le ajuta sa aiba acces la oportunitatile oferite de Europa si sa le pregateasca pentru marile sale provocari: moneda unica EURO, comertul electronic, extinderea Uniunii Europene etc. Ca specialisti in probleme ale IMM, Centrele Euro Info au o expertiza europeana care acopera mai multe domenii. Rolul lor consta in a informa, a consilia si a asista IMM in toate chestiunile europene, luand in considerare marea varietate a preocuparilor intreprinderilor. Scopul tuturor activitatilor lor consta in a face mai simpla si mai eficienta viata IMM. Obiectivul comun al Centrelor Euro Info este de a ajuta si de a insoti IMM pe piata europeana. 3.1.2. Servicii de consultanta si pregatire profesionala Exista putini furnizori de servicii de consultanta la nivel national care pot sa isi asigure prezenta in toata tara. a) MIMMCTPL a infiintat oficii locale – OTIMMC, in orasele Brasov, Constanta, Craiova, Cluj, Galati, Iasi, Targu Mures,
    • Timisoara, Targoviste si Satu Mare, care sa faciliteze accesul la help desks/puncte de contact pentru IMM. Aceste oficii au rolul de a furniza servicii de consultanta de baza si sa ofere asistenta oamenilor de afaceri. Ordinul Nr. 20 din 1 iunie 2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a oficiilor teritoriale pentru intreprinderi mici si mijlocii si cooperatie stipuleaza atributiile OTIMMC. b) Alta entitate foarte activa in acest domeniu este Agentia nationala de ocupare a fortei de munca (ANOFM) Piata muncii a suferit schimbari puternice in ultimul deceniu. Modificarile aparute au creat nevoia unei noi institutii. Una moderna, flexibila cu capacitatea de a raspunde acestor provocari. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), impreuna cu cele 42 de agentii judetene si peste 180 de agentii locale, raspunde acestor provocari. Serviciile sale se adreseaza somerilor si agentilor economici. Principalul sau obiectiv este cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si implicit scaderea ratei somajului. Prin Legea nr. 145/1998, a fost reglementata infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocupare si Formare Profesionala, institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, ce si-a inceput in mod efectiv activitatea la data de 1 ianuarie 1999. Prin Ordonanta de Urgenta nr. 294/2000 a fost modificata si completata Legea nr. 145/1998, noua denumire a institutiei fiind Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Pentru organizarea si coordonarea activitatilor specifice la nivel judetean si la nivelul municipiului Bucuresti, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca are in subordine agentii constituite la nivel judetean si la cel al municipiului Bucuresti, unitati cu personalitate juridica. Agentiile judetene pot infiinta subunitati de furnizare a serviciilor de ocupare a fortei de munca. Obiectivele principale ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca sunt:
    • • Institutionalizarea dialogului social in domeniul ocuparii si formarii profesionale; • Aplicarea strategiilor in domeniul ocuparii si formarii profesionale; • Aplicarea masurilor de protectie sociala a persoanelor neincadrate in munca. Pentru realizarea obiectivelor sale, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca are urmatoarele atributii principale: • organizeaza, presteaza si finanteaza, in conditiile legii, servicii de formare profesionala pentru persoanele neincadrate in munca; • orienteaza persoanele neincadrate in munca si mediaza intre acestea si angajatorii din tara, in vederea realizarii echilibrului dintre cerere si oferta pe piata interna a fortei de munca; • face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurarilor pentru somaj; • administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj si prezinta Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetara; • propune Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale proiecte de acte normative in domeniul ocuparii si formarii profesionale si al protectiei sociale a persoanelor neincadrate in munca; • organizeaza serviciile de stabilire, plata si evidenta a ajutoarelor, alocatiilor si indemnizatiilor finantate din bugetul asigurarilor pentru somaj; • implementeaza programe finantate din Fondul Social European; • elaboreaza, in baza indicatorilor sociali de performanta stabiliti de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, programe anuale de activitate pe care le supune spre aprobare Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale. c) Deoarece sunt prezente pe tot cuprinsul tarii, Camerele de Comert joaca efectiv un rol de organizatii de sprijinire a afacerilor pentru IMM. In Romania, exista 42 Camere de Comert, cu statut de organizatii nonguvernamentale si non–profit, in care calitatea de membru este gratuita.
    • d) Asociatiile oamenilor de afaceri, patronatele sunt de asemenea implicate in livrarea de servicii de consultanta membrilor acestora, atat la nivel national cat si la nivel local, prin intermediul structurilor teritoriale sau de ramura. Una din organizatiile reprezentative la nivel national, cu reprezentare teritoriala a membrilor sai este Alianta Confederatiilor Patronale din Romania - ACPR, care are ca membri: Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii – ARACO, Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania – CNIPMMR, Confederatia Nationala a Patronatului Roman – CNPR, Confederatia Patronala a Industrie, Serviciilor si Comertului – CPISC, Consiliul National al Patronilor din Romania – CONPR, Patronatul National Roman – PNR, Uniunea Generala a Industriasilor din Romania – UGIR, iar membri asociati Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania - A.O.A.R, Asociatia Romana a Bancilor - A.R.B., Initiativa Europeana a Mediului de Afaceri - I.E.M.A, Asociatia Oamenilor de Afaceri Turci (T.I.A.D.); e) Asociatiile profesionale joaca un rol important in actiunea de sprijinire a mediului de afaceri pentru fiecare sector in parte. Activitatea de consultanta a acestora este tot mai pregnanta in contextul cresterii cererii de servicii la standarde europene. La nivelul regiunii Oltenia, una din cele mai active organizatii profesionale este ARIES Oltenia. ARIES Oltenia este implicata in derularea de proiecte atat direct, ca organizatie, in calitate de partener in cadrul unor proiecte cu finantare europeana: (1)SEE – INNOVATION - Sprijin pentru o participare cat mai eficienta a IMM-urilor din zona balcanica in programele cadru (IST) finantate de UE (iunie 2005 – iunie 2007) -partener cu atributiuni de organizare a evenimentelor, diseminarea informatiilor, organizarea brokerajelor si identificarea propunerilor de proiecte FP 6 in domeniul IST; (2) IST BONUS - Imbunatatirea participarii organizatiilor din NMS & ACC in prioritatea IST din cadrul programelor cadru (6 si 7) atat cantitativ cat si in domeniul e- business & e-working (iunie 2005 – iunie 2007) - partener. ARIES Oltenia deruleaza din 2006 pana in prezent programul IMPACT- in
    • calitate de furnizor de servicii de consultanta pentru POS Cresterea Competitivitatii. ARIES Oltenia este membru afiliat in mai multe retele nationale si internationale de coordonare IT si transfer tehnologic in care are rol de partener regional:Romanian IRC 4D, Reteaua Nationala de Multiplicatori de Informatie Europeana, Reteaua RoDI-IST-NET, Danubium 21 care cuprinde jud. Dolj, Mehedinti din Romania, Vidin si Montana din Bulgaria si Valea Timocului de Jos din Serbia f) ROCA – este asociatia celor mai performante companii de consultanta care ofera servicii de cea mai inalta calitate pe intreg teritoriul tarii, pentru institutiile locale si IMM-urile care vor sa acceseze si sa utilizeze fonduri structurale acordate de UE. Asociatia ROCA actioneaza pentru a imbunatati climatul in domeniul consultantei in afaceri din Romania, prin promovarea serviciilor oferite de membrii sai in sustinerea institutiilor locale si IMM-urilor in procesele de accesare si utilizare a fondurilor structurale, in stabilirea unor standarde de excelenta organizationala. ROCA protejeaza in acelasi timp drepturile companiilor de consultanta, oferindu-le oportunitati de dezvoltare intr-un context european. Brandul si conceptul ROCA au fost create ca parte a activitatii desfasurate in cadrul proiectului PHARE “Servicii de Sprijin pentru Dezvoltarea Afacerilor”. g) Innovation Relay Centres Reteaua IRC a fost infiintata in 1995 si este conceputa ca platforma pan-europeana menita sa sprijine - in baza exploatarii rezultatelor cercetarii-dezvoltarii din Europa - cresterea competivitatii IMM-urilor europene prin extinderea de parteneriate la scara europeana pentru sporirea capacitatii lor de a absorbi inovarea; Principalul cofinantator este Comisia Europeana prin Programul Cadru pentru Cercetare, Dezvoltare Tehnologica si Activitati de Demonstrare; Ce este transferul tehnologic transnational
    • Procesul prin care informatia, cunostiintele, ideea sau o tehnologie, dezvoltate intr-o organizatie, intr-o zona sau pentru un anumit scop sunt folosite sau aplicate in alta organizatie, intr-o alta zona sau pentru un alt scop. Relatia intre inovatori si aplicanti care duce la realizarea sau dezvoltarea de noi produse, tehnologii, sisteme; Vanzarea sau schimbul proprietatii intelectuale legate de o tehnologie cu acordul producatorului; Aplicarea sau adaptarea cu succes a unei tehnologii dezvoltate intr-o unitate astfel incat sa corespunda cerintelor mai multor unitati; Preluarea de tehnologie, know-how sau experienta de la o unitate catre alta, de la un sector industrial catre altul, de la cercetare catre piata ca element de inovatie (nu pura comercializare); Transferul tehnologic transnational are loc dintr-o tara catre alta; Reteaua IRC de export-import de noi tehnologii se caracterizeaza prin cea mai mare acoperire geografica din lume, tarile in care functioneaza centre ale retelei IRC fiind: statele Membre ale UE, tarile asociate, Elvetia, Islanda, Israel si Norvegia) si consta in 71 de centre (rezultate prin parteneriatul a peste 250 de organizatii ce implica peste 1000 de specialisti); Strategia de dezvoltare a serviciilor oferite se bazeaza pe legaturi constante cu dimensiunea/regionala locala a dezvoltarii socio- economice durabile (inclusiv in ceea ce priveste activitatea lor de cercetare-dezvoltare), pe legaturi cu alte retele europene (de informare, de incubare in inovare si afaceri, etc.) si pe stimularea legaturilor dintre comunitatea de afaceri (inclusiv cea din domeniul finantarii) si comunitatea stiintifica; Serviciile oferite de centre sunt complexe (audit tehnologic, organizare de evenimente, baze de date, cautare de parteneri, proprietate intelectuala, indrumare spre finantare, asistare in negocieri, etc.); serviciile centrelor IRC - care, de la infiintare, au sprijinit peste 65.000 clienti (pentru a le satisface nevoile tehnologice sau a le asigura exploatarea rezultatelor cercetarii),
    • au asistat peste 5.000 de negocieri de transfer tehnologic si au facilitat semnarea a peste 800 de acorduri de TTT (vanzare, licentiere, distributie, dezvoltare in comun, etc. de noi tehnologii) - sunt bazate pe practici si metode comune (ceea ce reduce semnificativ costurile clientilor si sporeste probabilitatea de reusita a actiunilor initiate in oricare din tari); Centrele IRC ofera servicii - in principal IMM-urilor cu comportament orientat spre inovare - dar, intre clientii acestora, se includ si mari companii, universitati, organizatii de cercetare- dezvoltare, etc; Asigura diseminarea rapida si cu acuratete, in toate tarile in care sunt centre IRC, a Ofertelor/Cererilor de tehnologie; centrele IRC sunt legate intre ele printr-un sistem de informare on-line: Business Bulletin System (BBS)si utilizeaza terminologie si formate standardizate, proceduri comune, sistem de confidentialitate; oricare dintre oferte/cereri se redacteaza numai in limba engleza; transmiterea se face numai de catre centrele IRC; Romanian IRC 4D este unul dintre punctele europene Innovation Relay Centres si face parte dintr-o retea internationala de centre IRC. Scopul principal al retelei IRC il reprezinta cresterea competitivitatii prin intarirea bazei tehnologice si inovare. Obiectiv: Cresterea numarului de produse si tehnologii ofertate sau utilizate prin transfer tehnologic transnational cu implicarea unitatilor din Romania Atingerea obiectivelor se poate realiza prin identificarea si promovarea produselor inovative, promovarea cooperarii tehnologice, accesul la rezultatele cercetarii, pe scurt, Transfer Tehnologic Transnational - TTT. In calitate de Romanian IRC 4D - Innovation Relay Centres pentru Romania exista posibilitatea promovarii unor noi tehnologii, inventii, inovatii prin Transfer Tehnologic Transnational. Rezultatele din cercetare pot fi promovate astfel la nivel international.
    • 3.1.3 Locatii si mediu Organizatiile de sprijinire a afacerilor care ofera sedii si mediu sunt de 2 tipuri: incubatoare de afaceri (incubatoare tehnologice si de afaceri) si parcuri industriale si tehnologice. Unele din consideratiile ce urmeaza reprezinta rezultatul analizelor efectuate de MIMMCTPL in perioada 2004-2005 referitoare la incubatoare de afaceri si parcuri industriale si tehnologice. a) Incubatoare de afaceri: O prima concluzie o reprezinta aceea ca sprijinul acordat IMM si afacerilor nou infiintate prin incubatoarele de afaceri este un instrument economic util, de dezvoltare si promovare a noilor afaceri, de incurajare a inovatiei la nivel de IMM si afaceri nou infiintate si de creare de noi locuri de munca. In acelasi timp, prin promovarea si sprijinirea incubatoarelor de afaceri, autoritatile guvernamentale si cele locale pot sa isi demonstreze cu usurinta angajarea in directia sprijinirii oamenilor de afaceri. Distributia geografica a incubatoarelor de afaceri, la nivelul anului 2004
    • In Romania cea mai mare parte a incubatoarele de afaceri s-au infiintat dupa 1992, indeosebi cu sprijin international, si mai ales programul PHARE FIMAN/PAEM si cel al Bancii Mondiale, sau prin fonduri private. Ele au fost initial amplasate in regiuni subdezvoltate sau in cele aflate in declin industrial si restructurare. Au urmat alte initiative, independente, care au generat indoieli asupra profitabilitatii si sustenabilitatii proprii a structurilor create. Incubatorul de afaceri de la Timisoara este unicul care beneficiaza de fonduri publice, furnizate prin municipalitate si prin universitatea de stat. MIMMCTPL a realizat interviuri la incubatoarele de afaceri din Romania, pentru a construi o imagine exacta a situatiei existente in sector si pentru a cunoaste tipurile de servicii furnizate pentru IMM si intreprinderi nou infiintate (start-ups). Au fost culese date de la 17 incubatoare din totalul de 21. Stastistica IMM din cadrul incubatoarelor de afaceri Numar de incubatoare pe numar de Numarul IMM sprijinite, defalcare pe companii sprijinite in 2004 sectoare, in 2004 1 la 5 6 la 15 16 la 25 Industrie Comert Servicii 3 6 8 60 48 111
    • Sursa: MIMMCTPL, ancheta asupra incubatoarelor de afaceri si parcurilor industriale si tehnologice Incubatoarele adapostesc in medie 11 IMM, mai putin decat media UE de 34 intreprinderi sustinute per incubator. Majoritatea IMM din incubatoare apartin sectorului de servicii si a celui industrial si nu exista un sector tinta catre care potentialii chiriasi sa se indrepte cu claritate, cu exceptia celor IT de la Timisoara si Galati. Toate incubatoarele ofera servicii de consultanta in afaceri, cum ar fi cele de infiintare a unei companii sau conceperea unui plan de afaceri, contribuind astfel la largirea ofertei de servicii de consultanta. Trei dintre incubatoare nu ofera spatii de birouri, cu toate ca detin facilitati pentru conferinte si pregatire profesionala si ofera servicii de birotica si secretariat. Zece incubatoare ofera servicii ICT si numai doua incubatoare au laboratoare. Aceste date s-au modificat partial odata cu infiintarea de noi incubatoare, cu obiective specifice, tehnologice, pentru a promova intreprinderile cu spirit inovator din sectoarele economice cu valoare adaugata mare (incubatoare IT). In Romania acestea sunt definite ca "incubatoare cu pereti deschisi" sau "incubatoare deschise". Tipuri de servicii oferite de incubatoarele de afaceri, 2004 Numai 16% din managerii de incubatoare au urmat un curs de pregatire profesionala specifica. Managerii firmelor incubate considera ca succesul rezida in inchirierea spatiilor de
    • birouri adecvate si bine echipate si nu considera furnizarea de servicii de consultanta ca un nucleu al afacerilor lor. Managerii de incubatoare au declarat ca prioritatile lor pentru viitorul apropiat sunt promovarea mai buna a imaginii lor potentialilor clienti si diversificarea tipurilor de servicii oferite. Ei asteapta sa primeasca mai mult sprijin de la autoritati, deoarece considera ca exista posibilitati pentru imbunatatiri. b) Parcurile industriale si tehnologice reprezinta un concept destul de nou in Romania, legislatia care defineste organizarea si functionarea lor fiind Legea 490/2002 pentru aprobarea Ordonantei de Guvern 65/2002 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale si Legea 50/2003 privind aprobarea Ordonantei Guvernului 14/2002 privind constituirea si functionarea parcurilor stiintifice si tehnologice. Prin sprijinirea crearii acestor tipuri de infrastructura guvernul doreste sa: - creeze noi oportunitati pentru locuri de munca, - atraga in mod mai liber investitii directe, - creeze o societate bazata pe cunoastere. Ministerul Administratiei si Afacerilor Interne a inregistrat oficial peste 30 de parcuri industriale. Putine dintre ele sunt insa operationale, si multe lucreaza sub capacitatea nominala. Parcurile functionale adapostesc in cadrul lor in medie 18 companii, 98% din acestea fiind IMM. Cele mai multe companii amplasate in parcurile industriale sunt cele din sectorul de productie, firmele de servicii sau cele din sectorul comercial avand o pondere mai mica. Toate parcurile industriale furnizeaza spatiu modular si functional si multe dintre ele ofera servicii de securitate, curatenie, sali de sedinte, etc. Unele dintre ele ofera de asemenea servicii de consultanta in afaceri. Este de remarcat ca numai doua dintre parcuri detin laboratoare echipate; in parcurile tehnologice acestea sunt in general disponibile. Distributia geografica a parcurilor industriale urmeaza o tendinta inversa aceleia observata la incubatoarele de afaceri. Intr-adevar, parcurile industriale, realizate mai ales prin investitii din sectorul privat, tind sa se amplaseze in zone cu nivel economic mai ridicat,
    • in apropierea centrelor industriale unde prospera de asemenea si investitiiile straine directe. Distributia geografica a parcurilor industriale 3.2 Infrastructura de afaceri - Infrastructura de cercetare in regiunea SV Oltenia si regiunea NV a Bulgariei - district Vidin a) Infrastructura de afaceri a regiunii Sud-Vest este formata din doua parcuri industriale operationale, situate in judetul Dolj (Craiova) si in judetul Gorj (Sadu) si un parc industrial greenfield, la Corabia, precum si 5 incubatoare de afaceri. Parcul Industrial Corabia este situat in orasul Corabia din judetul Olt si are o suprafata de 10,46 ha. Titlul de parc industrial i-a fost acordat prin Ordinul MAI nr. 540/2003. Situatia actuala a parcului este de green field. Proiectul prevede 50 parcele de teren cu suprafete cuprinse intre 1.000 mp si 5.000 mp, centru administrativ, alte spatii destinate locatarilor parcului. Parcuri industriale in curs de organizare In portofoliul regional sunt in curs de amenajare noi parcuri industriale: Refacerea zonei industriale a orasului Vanju Mare (Mehedinti)
    • Parc Industrial Tehnopol – Horezu (Valcea) Parc Industrial Motru (Gorj). Incubatoare de afaceri In regiunea Oltenia functioneaza 5 incubatoare de afaceri: IPA CIFATT Craiova Centrul de Afaceri pentru dezvoltarea IMM-urilor - Tg. Jiu Fundatia pentru Dialog Social - Centrul pentru Dezvoltare Locala Tg. Jiu Incubatorul de afaceri EUROPA Centrul de Afaceri Flandra - Rm.Valcea Potential pentru dezvoltarea incubatoarelor de afaceri Parcul Tehnologic Craiova, o investitie promovata de Universitatea de Stat Craiova in parteneriat cu autoritatile locale are o suprafata totala a locatiei de 22.000 metri patrati, iar valoarea totala a proiectului de investitii este de peste10 Meuro. Acesta este singurul proiect de Parc Stiintific si Tehnologic, al carui studiu de fezabilitate a ilustrat o rata pozitiva de rentabilitate. Este considerat ca avand o mare importanta, atat pentru regiune, cat si pentru Craiova, beneficiind de o locatie atragatoare, aproape centrala, localizat pe directia spre aeroport si pe soseaua de legatura Bucuresti -Timisoara. Ca un efect al privatizarii unor intreprinderi aflate in proprietatea statului, ar putea sa existe un interes in crestere al investitorilor pentru amplasarea unitatilor productive pe aceste terenuri private, pentru dezvoltarea de noi locatii industriale si de afaceri – un numar de 10 locatii estimate, la nivel regional. Infrastructura de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) Exista un consens larg asupra faptului ca, atat cresterea economica cat si competitivitatea viitoare a economiei vor fi bazate pe activitatile de cercetare si inovare. Activitatea de cercetare in regiunea Oltenia este dezvoltata intr-un total de 26 institute si centre de cercetare, prezentate dupa tipul de activitati: Stiinte sociale: -1 Dolj; Fizica-chimie - 1 Valcea Informatica, comunicatii - 1 Dolj; Mediu - 1 Valcea;
    • Electronica, automatica, inalta tehnologie - 1 Dolj; Aeronautica - 1 Dolj; Chimie, petrochimie - 4 - 2 Valcea, 2 Dolj; Electrotehnica:- 2 Dolj; Metalurgie: - 1 Olt; Industria miniera:- 1 Dolj; Agricultura: 12 – 5 Dolj, 3 Olt, Gorj 2, Mehedinti 1, Valcea 1; Silvicultura: - 1 Dolj. O mare parte din activitatile/specialitatile ce sunt bine dezvoltate in regiune nu sunt sprijinite prin activitati de cercetare: Craiova este singurul centru universitar de medicina din Romania care nu are institutii/centre de cercetare (celelalte universitati de medicina au centre de cercetare; nu exista centre de cercetare pentru industria textila, bine dezvoltata la nivel regional (la nivel national exista 16 centre de acest tip) industria de masini nu este sprijinita prin activitati de cercetare; in Romania exista 41 unitati specializate de cercetare; industriile de constructii si de exploatare si prelucrare a lemnului nu sunt reprezentate in Oltenia in ceea ce priveste cercetarea. b) In Regiunea de NV a Bulgariei nu se inregistreaza un numar mare de structuri suport pentru dezvoltarea afacerilor. Cu toate acestea trebuie relevata activitatea din ce in ce mai sustinuta a structurilor existente. Parcul industrial Montana – specific agricultura – are o suprafata de 90000 mp. Investitia promovata de municipalitatea din Montana s-a situat la cca 1,6 mil USD din care 190000 USD participarea municipalitatii iar restul capital privat. Investitia s-a realizat in 2 ani (perioada martie 2006 – martie 2008). Prin proiectul Phare BG 0004.02 au fost infiintate si dezvoltate in regiunea de NV a Bulgariei incubatoare de afaceri in Belogradchik, Vratsa, Montana si Mezda. In Vidin functioneaza Agentia de Dezvoltare Regionala si Centru de afaceri Vidin, infiintata in anul 2000. In cadrul acesteia functioneaza un
    • incubator de afaceri care gazduieste 12 firme incubate dotat cu sala de conferinte si cu facilitati informatice, calculatoare, copiatoare, internet, etc care sunt puse la dispozitia firmelor locate. Organizatia a derulat numeroase proiecte care sa vina in sprijinul dezvoltarii mediului de afaceri, crearii de locuri de munca si integrarii IMM in circuitul cooperarii internationale, a cooperarii transfrontaliere romano-bulgare. Una din prioritati, la nivel national si regional o reprezinta impulsionarea cercetarii si dezvoltarii, inovarii. Elaborarea politicilor si strategiilor de dezvoltare la nivel national este concentrata la nivelul Ministerului Educatiei si Stiintei si Consiliului National pentru Stiinta si Cercetare. Exista 52 de institute de stiinta apartinand Academiei de Stiinte, 1 laborator national si 12 laboratoare centrale, 4 centre de stiinta. Centrul national de Stiinte Agrare are 21 de institute de cercetare, 13 centre regionale si un parc national agro-biologic. De asemenea in Bulgaria functioneaza 42 de universitati, in 7 din ele existand centre de stiinta si cercetare, laboratoare de cercetare aplicata. Principala zona de polarizare a acestor activitati se afla insa in zona capitalei Sofia, respectiv in regiunea SV. 4. Tipuri de incubatoare de afaceri si rolul acestora in impulsionarea infiintarii si dezvoltarii IMM In ultimii ani au aparut notiuni si institutii noi caracteristice economiei de piata: Incubatoare de Afaceri, Centre de Transfer Tehnologic, Parcuri Stiintifice si Tehnologice, Parcuri Industriale. Toate sunt concepte noi, aparute in ultimele decenii, care au depasit stadiul teoretic si au devenit in ultima perioada instrumente, mijloace pentru sprijinirea si dezvoltarea inovarii, intreprinzatorilor, in ideea producerii firmelor de success. Un Centru Incubator de Afaceri, concept preluat din englezescul Business Incubator Centre, este o institutie care urmareste crearea unui mediu favorabil, sustenabil, pentru firmele nou infiintate si cele inovative, cu potential de dezvoltare. Orice afacere, din punct de vedere al dezvoltarii in timp, are o
    • perioada de initiere (incubare - in house), o perioada de maturizare (incubare - external house), o perioada de dezvoltare, o perioada de stagnare si o perioada de scadere. Pe tot parcursul acestor perioade afacerea este tot timpul sensibila si supusa oricand unei posibile distorsionari si disparitii. Apelarea la serviciile unui Incubator Tehnologic si de Afaceri este o forma stiintifica si logica de protejare a cresterii afacerii si de maturizare a acesteia. De altfel statisticile arata ca la nivel mondial afacerile care isi incep activitatea in Incubatoarele Tehnologice si de Afaceri au sanse mai mari de supravietuire in primii 5 ani decat cele care pornesc in afara acestora. Administratia Intreprinderilor Mici din SUA arata inca de la inceputul anilor 2000 ca 50% pana la 80%dintre firmele nou infiintate dau faliment in primii 5 ani. In schimb 87% dintre firmele incubate au supravietuit anului 5. Revenind la Incubatoarele de Afaceri, acestea au ca obiective specifice cresterea probabilitatii de succes in primii ani critici, reducerea semnificativa a timpului de lansare, posibilitatea patronilor de a se axa pe dezvoltarea produselor lor cheie, comercializarea rezultatelor cercetarii, identificarea oportunitatilor de a investi, crearea de noi locuri de munca si incurajarea si formarea antreprenoriala. In ultima instanta incubatorul isi propune sa aiba un efect pozitiv asupra sanatatii economice a unei zone, a unei comunitati. Istoric Primul incubator a aparut in 1952 in Batavia, New York, iar procesul de incubare a devenit o industrie in anii ’80. In Europa primele incubatoare de afaceri au aparut in Marea Britanie. In 1972, prin renovarea unor cladiri si utilizarea acestora pentru ateliere de artizanat si meserii sau prin subdivizarea unor cladiri vechi si abandonate s-au creat spatii noi de lucru pentru firme noi. In Romania, primul Centru Incubator Tehnologic si de Afaceri, CITAf, a fost creat in martie 1992 cu sprijinul Ministerului Cercetarii de atunci si al Institutului de Cercetare si Proiectare pentru Tehnologia Constructiilor de Masini, ICTCM SA. Ulterior s - au creat la Sibiu, Timisoara, Braila si Miercurea Ciuc 4
    • incubatoare de afaceri cu sprijin venit din partea programului PHARE administrat de Centrul Roman pentru IMM-uri. In 1993 Ministerul Cercetarii, printr-un program propriu a creat prima retea nationala de Centre de Incubare si Afaceri, care nu a reusit sa devina o retea functionala, profesionista. Din cele 16 incubatoare infiintate in anii ’90 mai exista acum unul sau doua, explicatia fiind ca o data cu disparitia fondurilor au disparut si incubatoarele. In 2004 s-au pus bazele programului national „Dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic INFRATECH“ care a avut ca scop crearea si dezvoltarea retelei nationale de inovare si transfer tehnologic, precum si dezvoltarea economico-sociala durabila prin asigurarea accesului la performanta tehnologica, prin dezvoltarea mediului inovativ, introducerea sistemelor de calitate totala si dezvoltarea resurselor umane. Acesta a fost considerat cel mai generos program din Romania in domeniul inovarii. Definirea incubatorului de afaceri (IA) cea mai frecventa este de organizatie care asista initiatorii unor proiecte in procesul de demarare si dezvoltare a afacerii. Incubatoarele de afaceri pot fi clasificate astfel: a) dupa sursa de finantare: - de stat (ministere, APL, universitati de stat, centre de cercetare); - private (Camere de comert, universitati private, asociatii, societati comerciale mari; - mixte; b) dupa modelul operational: - Incubatoare “Bricks and Mortar” (BAM) – este cel mai des intalnit tip de incubatoare, axat pe oferirea de facilitati legate de infrastructura fizica. Procesul de incubare si serviciile aferente au loc intr-o cladire special amenajata. Datorita concentrarii afacerilor start-up intr-un singur loc, acest model are avantajul de a impulsiona interactiunea, realizarea de parteneriate si rezolvarea problemelor comune.
    • - Incubatoare virtuale (denumit Portal sau incubator “fara pereti” (“without walls”) – acest tip de incubatoare nu asigura un spatiu special amenajat (cladiri) pentru incubarea afacerilor, serviciile fiind oferite prin Internet, un avantaj constituindu-l posibilitatea de a incuba afaceri asemanatoare, dar localizate in regiuni diferite. Incubatorul virtual a contribuit la aparitia si dezvoltarea companiilor “dot com” (companii on-line). - Incubatoare mixte – acest tip de incubatoare pune la dispozitie spatii pentru inchiriere anumitor firme, iar pe altele le incubeaza prin intermediul Internetului, fiind denumit in literatura de specialitate “HUB/Venture Incubator”. c) dupa structura de servicii: - Incubatoare traditionale – sprijina dezvoltarea companiilor din acele sectoare industriale care inregistreaza o schimbare rapida a tehnologiilor de productie, cum sunt industriile textila si de incaltaminte. - Incubatoare tehnologice – incubeaza firme ale caror produse, procese si/sau servicii care sunt rezultatul cercetarii stiintifice (biotehnologii, informatica, electronica etc.). Sunt localizate, in general, in preajma universitatilor si parcurilor stiintifice si tehnologice, fiind in colaborare cu acestea. - Incubatoare mixte – ofera servicii atat firmelor traditionale, cat si celor a caror activitate este legata de cercetarea stiintifica. - Incubatoare culturale – sprijina activitati culturale precum muzica, sculptura, fotografia si cinematografia. - Incubatoare sociale – sprijina activitati provenind din proiecte sociale si care sunt legate de sectoare traditionale ale economiei. - Incubatoare pentru afaceri in domeniul agriculturii – sprijina dezvoltarea antreprenoriatului si incurajeaza inovarea tehnologica in agricultura.
    • - Incubatoare sectoriale – incubeaza afaceri dintr-un domeniu specific. De exemplu, un incubator poate fi sectorial si tehnologic, sprijinind doar companiile care produc software. d) dupa locul de amplasare a incubatoarelor: - Incubatoare in zone urbane – amplasate in orase. Sunt, in general, incubatoare tehnologice, traditionale, mixte si sectoriale, pentru activitatea carora nu este necesar un spatiu extins si care nu dispun de linii de productie cu grad de poluare fonica ridicat - Incubatoare in zone suburbane – sunt localizate in jurul oraselor, avand, de obicei, rolul de a contribui la revitalizarea si dezvoltarea regiunii respective. - Incubatoare in zone rurale – dezvoltarea lor in zonele rurale este in stransa legatura cu centrele de productie agricola. Incubatoarele tehnologice si de afaceri sunt infiintate cu scopul de a ajuta noile afaceri sa se consolideze si, prin urmare, sa duca la crearea de noi locuri de munca, facand parte dintr-un cadru strategic-orientat fie teritorial, fie pe o prioritate particulara de politici sau pe o combinatie a acestor factori. Incubatorul vine in sprijinul clientilor sai pentru a depasi barierele legislative, administrative, pentru o formare mai rapida a afacerilor, prin facilitarea procesului de infiintare a intreprinderilor si prin accesul acestora la reteaua de suport comunitar. 5. Infiintarea si dezvoltarea incubatoarelor tehnologice si de afaceri 5.1 Modalitati de infiintare si functionare a incubatoarelor. Avantajele incubarii Ideal este ca incubatoarele sa fie infiintate prin parteneriate intre sectorul privat si cel public, deoarece posibilitatile de atragere a fondurilor private si de realizare de venituri proprii care
    • sa acopere costurile operationale sunt mai reduse in primii ani de existenta ai incubatoarelor, iar structura parteneriatului trebuie sa reflecte strategiile regionale si sprijinul pentru tehnologie si afaceri. Astfel, autoritatile publice, universitatile, companiile si institutiile financiare din sectorul public si privat joaca un rol important, de catalizatori pentru lansarea incubatoarelor. A existat si o exceptie in cadrul acestui proces, si anume in perioada 1999 - 2000, cand explozia legata de internet a creat mai mult de 300 de incubatoare in SUA si Europa, bazate pe infuzie de capital privat si capital de risc sau fonduri corporative. O data cu reglarea pietei, incubatoarele create in aceasta perioada au cunoscut o cadere brusca a activitatii si a veniturilor, multe dintre incubatoare s-au inchis, altele au revenit la activitatile clasice, cum am fi serviciile de consultanta. In Europa sprijinul public in etapa de infiintare este inca redus in raport cu SUA. O analiza efectuata de catre Centrul pentru Servicii de Evaluare si Strategii (CSES), din Marea Britanie, pentru Comisia Europena – DG Enterprise in anul 2002, arata ca un incubator de afaceri in Europa necesita o investitie de aproximativ 4.000.000 Euro, din care 37% sunt costuri de operare, iar fondurile publice sunt necesare cel putin pentru primele faze de dezvoltare ale incubatoarelor. Conform aceluiasi studiu, costurile operationale ulterioare pentru un incubator sunt de aproximativ 500.000 Euro/an, cea mai mare parte a acestora, 41% fiind legata de cheltuielile de personal, 24% de cheltuielile cu firmele incubate, 22% de cheltuielile de intretinere a cladirii si a echipamentelor, iar aproximativ 13% din totalul costurilor sunt reprezentate de utilitati. Sunt, insa si pozitii puternice care sustin reducerea ulterioara a dependentei de sursele de finantare publice. In prezent 77% din incubatoarele de afaceri europene opereaza pe o baza de organizatie non-profit. Etapele de infiintare a incubatoarelor tehnologice si de afaceri
    • 1. Intr-o prima etapa este necesara efectuarea unui studiu de oportunitate/elaborarea strategiei de incubare, identificand necesitatile, conditiile si cererea privind sustinerea afacerilor, definind “grupul tinta” si scopul incubatorului. In aceasta etapa este inclusa analiza intreprinderilor mici si a tipului de spatii si servicii necesare acestora. Trebuie tinut cont de asteptarile tuturor stakeholderilor (autoritati, institutii de educatie si cercetare, firme si forta de munca) cu privire la beneficiile pe care infiintarea incubatorului le poate aduce comunitatii in ansamblul ei. Este important ca scopul operational al incubatorului sa fie cel de generare de locuri de munca si de crestere a competitivitatii prin sustinerea dezvoltarii afacerilor viabile si nu cel de natura sociala. Astfel, procesul de incubare are ca scop crearea celor mai bune conditii pentru a pune in practica dezvoltarea accelerata a firmelor start-up si a ideilor de afaceri, iar acest lucru se realizeaza printr-o strategie proprie de incubare, care trebuie sa cuprinda: Identificarea nevoilor de schimbare ale firmelor incubate de-a lungul timpului; Evaluarea calitatii serviciilor externe incubatorului de afaceri; Identificarea mediului de afaceri din care provin incubatii; Informarea obiectiva a acestora asupra procesului de incubare; Cuantificarea si monitorizarea impactului economic asupra comunitatii locale; Identificarea metodelor prin care se asigura calitatea resurselor dedezvoltare a afacerilor; Identificarea surselor de dezvoltare a afacerilor, facilitatilor si a infrastructurii prin care clientii vor fi sprijiniti sa atinga potentialul de dezvoltare; Identificarea modului in care incubatorul de afaceri actioneaza ca un catalizator al dezvoltarii economice locale;
    • Identificarea punctelor critice in dezvoltarea mediului de incubare; Stabilirea obiectivelor si focalizarea asupra mediului de incubare; Modalitatea de livrare a serviciilor suport pentru clienti – modelul operational al incubatorului si tipul acestuia in functie de amplasament; Oferta de servicii prin care incubatorul de afaceri devine un mediu de incubare complex si complet; Identificarea modalitatilor de diminuare in timp a subventiilor acordate clientilor 2. Este important, de asemenea, sa se realizeze un plan de afaceri pentru a oferi un cadru de operare incubatorului, care sa ajute in procesul de luare a deciziilor, promovarea incubatorului si atragerea organizatiilor partenere si a clientilor. Planul de afaceri trebuie sa contina: Tipurile de servicii suport furnizate (acest lucru va intari performanta incubatorului); Specificarea serviciilor oferite permanent in cadrul incubatorului tehnologic si de afaceri si cele achizitionate extern, caracteristicile acestora in functie de specificul fiecarui client, politica de preturi, tipul de rezultate/indicatori stabiliti; Regulile de functionare ale incubatorului, procedeul de selectie a firmelor care vor fi incubate (criteriile de admitere, perioada pe care vor fi gazduite respectivele firme), asigurarea confidentialitatii si protejarea proprietatii intelectuale, politica de excludere din incubator, chirii, analiza economica (cheltuieli si venituri previzionate din chirii si din serviciile furnizate); Strategia de marketing, tipurile de afaceri ce vor fi incubate, aspecte privind sustenabilitatea incubatorului de afaceri pe termen lung. Experienta arata ca incubatoarele de succes s-au focalizat pe un domeniu al afacerilor sau al tehnologiilor. Acest lucru permite managerilor de
    • incubatoare sa dezvolte anumite cunostinte sau aptitudini si sa faciliteze o grupare a clientilor companiei pe grupuri de interese. Specificarea competentelor, experientei si tehnologiei pe care le poseda incubatorul; Planul administrativ/organizational defineste resursele necesare pentru activitatea incubatorului (spatiu fizic/terenuri, echipamente, mobilier etc.). Acesta cuprinde si documentatia incubatorului: statutul, regulamentul intern, organigrama, necesarul de personal si responsabilitatile fiecaruia dintre angajati. Planul de afaceri trebuie revizuit dupa inceperea activitatii incubatorului, in functie de evolutia pe care o inregistreaza. 3. O alta etapa in infiintarea unui incubator o reprezinta stabilirea surselor de finantare si in ce masura aceasta facilitate este administrata in mod independent. In stabilirea surselor de finantare trebuie tinut cont de mai multi factori, printre care perioda necesara pentru ca un incubator sa se poata autosustine financiar (care poate varia intre 2-10 ani) sau procentul pana la care activitatea poate fi sustinuta din sursele financiare proprii, realizate din serviciile furnizate incubatilor (exista posibilitatea ca un incubator sa nu poata fi capabil sa se autosustina financiar 100% - multe incubatoare tehnologice si de afaceri de succes depind de sursele de finantare publice). Pe langa definirea surselor de finantare este necesara realizarea unui plan detaliat cu bugetul alocat in primele etape ale realizarii incubatorului (renovare si mobilare a cladirii/cladirilor, cheltuieli cu echipamentele si cu personalul), precum si definirea modalitatilor de crestere a veniturilor si asigurare a sustenabilitatii incubatorului. Avantajele incubatoarelor sunt multiple, cu impact pe termen lung asupra dezvoltarii economice a zonelor in care sunt amplasate acestea, prin: sprijinirea antreprenorilor prin facilitarea accesului la infrastructura de afaceri la preturi sub media pietei;
    • generarea de noi locuri de munca (atat pentru administrarea incubatorului, dar mai ales in cadrul firmelor incubate); crearea unor mecanisme si instrumente de impulsionare a activitatilor de cercetare tehnologica inovativa si accelerarea vitezei de implementare a noilor tehnologii prin incurajarea relatiilor de cooperare intre institutii de educatie si cercetare si intreprinderi; contributia la diversificarea sectoarelor economice pe plan local/regional si la consolidarea altora; atragerea de noi investitori si surse de finantare pentru dezvoltarea activitatilor economice; incurajarea si sprijinirea exporturilor si a promovarii afacerilor incubate pe plan national si international; sprijinirea dezvoltarii de retele si clustere, etc. In Europa, varietatea modelelor de incubatoare tehnologice si de afaceri si a modalitatilor de infiintare reflecta circumstantele si prioritatile locale, regionale si nationale, in functie de care se definesc si indicatorii de performanta ai incubatoarelor. Succesul incubatoarelor se stabileste in functie de rezultatele obtinute si de impactul avut asupra afacerilor si dezvoltarii economice locale sau regionale, punandu-se accent pe efectele pe termen lung asupra firmelor incubate, mai degraba decat pe rata de ocupare simultana. Studiul realizat de CSES in 2002 arata ca incubatoarele europene de succes creeaza aproximativ 30.000 de noi locuri de munca pe an. Daca se iau in considerare si locurile de munca suplimentare, create la nivel local, indirect, prin dezvoltarea incubatorului, indicatorul ajunge la aproximativ 40.000 de noi locuri de munca pe an. Mai mult, aceste rezultate sunt obtinute cu un cost de circa 4.500 Euro brut (4.000 Euro net) per loc de munca nou creat. Se pot stabili, de asemenea, diferente semnificative intre incubatoarele din Europa si cele din SUA. Analizand performantele incubatoarelor din cele doua zone, se remarca o eficienta mai ridicata a incubatoarelor americane la nivelul managementului si al finantarii, iar incubatoarele europene se dovedesc mai performante in ceea ce priveste trainingul antreprenorial, comunicarea virtuala in retea si integrarea functiilor incubatorului in strategii largi de dezvoltare.
    • 5.2 Amplasarea unui incubator – unde, cum si de ce? In general, amplasamentul, structura si dimensiunile incubatorului reflecta scopurile pentru care a fost creat, tipul si numarul de firme carora li se adreseaza. Mark P. Rice si Jana B. Matthews, in cartea Growing New Ventures, Creating New Jobs (1995) (Dezvoltarea noilor afaceri, Crearea de noi locuri de munca), subliniau: “ cladirea potrivita asigura baza pentru sustenabilitatea financiara din sursele proprii si un mediu propice, in care antreprenorii si admistratorii incubatorului pot lucra impreuna pentru dezvoltarea de noi afaceri, inovative. Alegerea nepotrivita a spatiului/ a cladirii va duce la esec – si acesta este unul din motivele principale pentru care incubatoarele nu si-au atins obiectivele” Daca a fost creat in scopul promovarii intreprinderilor bazate pe tehnologii, incubatorul poate fi amplasat intr-o zona de tip “greenfield”, de exemplu un parc stiintific si tehnologic adiacent unei universitati, in timp ce alte incubatoare pot fi amplasate in mijlocul unor platforme industriale sau intr-o zona centrala a unui oras. Incubatoarele axate pe sectoare economice noi, de varf, tind sa fie concentrate in zone metropolitane, in orase sau regiuni care combina tehnologiile, talentul creator, antreprenoriatul si serviciile profesionale si financiare, fiind alese locuri unde investitorii pot lucra si pot fi in contact unii cu altii si se pot promova pe ei insisi. Cele mai multe incubatoare se afla in cladiri acoperite, construite uneori special pentru acest scop, dar care duc la costuri de infiintare mai ridicate. Totusi, majoritatea incubatoarelor europene infiintate sunt legate foarte strans de costurile de lansare, astfel incat in multe orase europene, cei care administreaza incubatoarele prefera sa le amplaseze in cladiri cu costuri de inchiriere mai mici, foste depozite sau birouri dezafectate.
    • Odata identificat tipul de firme carora li se adreseaza, este recomandat ca administratorii incubatorului sa viziteze alte incubatoare cu caracteristici asemanatoare, dandu-le, astfel, posibilitatea, de a invata din experienta celorlati si de a evita eventualele probleme care pot aparea cu privire la : determinarea dimensiunilor optime ale incubatorului, realizarea arhitecturii spatiilor de lucru, determinarea numarului si a dimensiunilor necesare ale spatiilor de lucru, realizarea infrastructurii de baza (retele de alimentare cu apa, energie elctrica, de telefonie si de conexiune la Internet). Studiile realizate la nivel european au aratat ca, pentru a avea succes, este indicat ca incubatorul sa dispuna de suficient spatiu pentru a putea incuba simultan 20 de afaceri. Nu trebuie exagerat, insa, deoarece o rata scazuta de ocupare a spatiului, poate fi vazuta ca un semn de esec al incubatorului. Astfel, spatiul pus la dispozitie de un incubator variaza intre 90 m2 si 41.000 m2, cu o medie in jurul valorii de 5.800 m2. O capacitate mai mica decat cea mentionata mai inainte, genereaza dificultati pentru constructia afacerilor. O alta practica este aceea de a mentine funtionarea simultana a cel putin 85% din locatii (unitatile din spatiul locativ). Exista insa si incubatoare care gazduiesc un numar mic de afaceri (4-5) si care nu sunt atat de atente la costurile de infiintare (infuzia masiva de capital asigurata prin fonduri de investitii cu capital de risc – “private equity funds”). In alegerea locatiei in care va functiona incubatorul sunt de asemenea importante facilitatile oferite de zona respectiva, precum : infrastructura de transport si facilitatile de transport in comun, spatiu de parcare, servicii bancare si de curierat si chiar servicii medicale. Dupa gasirea spatiului adecvat pentru desfasurarea activitatilor incubatorului trebuie realizata, daca este cazul, racordarea la utilitati (apa, energie electrica, telefon, spatii pentru parcari etc.) si reabilitarea spatiilor in mod corespunzator, pentru a permite flexibilitatea intreprinderilor si securizarea produselor acestora. Spatiul trebuie sa poata asigura amplasarea unui punct
    • de informare si consultanta, spatii pentru intalniri. In mod ideal ar trebui sa existe suficient spatiu pentru extinderea zonei destinata productiei si pentru dimensionarea corespunzatoare a acestora. Pe langa incubatoarele care functioneaza dupa modelul traditional, exista si incubatoare care au aparut pe modelul noii economii, care nu necesita un spatiu fizic dedicat si care pot functiona si pe baze virtuale pentru diseminarea informatiilor si a know-how-ului necesar dezvoltarii unei anumite afaceri. 5.3 Administrarea incubatorului – selectia administratorului, obligatii, drepturi, competente In functie de modalitatea de constituire a incubatoarelor tehnologice si de afaceri, desemnarea administratorului se poate face diferit. In cazul parteneriatelor public-privat, de exemplu, incubatorul poate fi constituit printr-un act de asociere in participatiune, incheiat intre autoritati publice, societati comerciale, ONG-uri, Agentii de Dezvoltare Regionala sau alte institutii cu caracter reprezentativ pentru domeniul de activitate al incubatorului, care au capacitatea de a gazdui si administra incubatorul, precum si aceea de a acorda asistenta tehnica si de a instrui potentialii intreprinzatori in perioada premergatoare incubarii. Incubatorul creat in acest fel poate fi reprezentat de o companie desemnata in urma unui proces de selectie pe baza unei proceduri de licitatie publica deschisa, in vederea asigurarii managementului strategic al incubatorului, a unor reguli coerente si unitare pentru toti clientii incubatorului. Administratorul Incubatorului (AI) este, in general, o societate comerciala (organizata in temeiul Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata si care, la data solicitarii administrarii incubatorului, indeplineste cumulativ conditiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii), sau un ONG (organizat in temeiul O.G. nr. 26/2000, modificata prin O.G. 37/2003) subcontractant.
    • Administratorul incubatorului este responsabil de aspectele operationale, care trebuie sa fie clar definite si de conducere a incubatorului tehnologic si de afaceri, fara a detine, insa, majoritatea actiunilor. In cazul in care administratorul este selectat dupa demararea procesului de realizare a infrastructurii de afaceri el poate face obiectul procesului de selectie in baza unor criterii identificate de autoritatea publica, nefacand obiectul unei achizitii/cesiuni atata timp cat nu sunt angajate intre autoritatea publica si administrator sume de la bugetul de stat/local, activitatea administratorul fiind nerenumerata de la buget ci prin autofinantare, din servicii prestate in favoarea firmelor incubate. Principalele atributii ale administratorului incubatorului sunt urmatoarele: raspunde de administrarea incubatorului tehnologic si de afaceri; incheie contracte de prestare a serviciilor cu rezidentii incubatorului; asigura personalul pentru prestarea serviciilor incubatilor; asigura integritatea patrimoniului incubatorului tehnologic si de afaceri; desfasoara activitati de atragere a investitiilor pentru dezvoltarea incubatorului; stabileste si mentine relatii cu retelele internationale de incubatoare tehnologice si de afaceri; creeaza si intretine baza de date pe profilul activitatii incubatorului valorifica toate facilitatile legale in beneficiul incubatilor; Reprezinta incubatorul in relatiile cu autoritatile administratiei publice centrale si locale. Aptitudinile echipei care administreaza incubatorul si adoptarea unei abordari de afaceri coerente in ceea ce priveste relatiile incubator - incubat sunt importante pentru atingerea unor standarde de performanta si de practici eficiente. Administratorii incubatorului trebuie sa prezinte calificarea si experienta adecvata pentru a asigura marketing-ul si suportul
    • pentru planificarea afacerilor, care sa fie in concordanta cu nevoile specifice ale micilor intreprinderi incubate, activitati care, sa reprezinte, ele insele, un exemplu de inovare, un model de urmat de catre firmele gazduite de incubator si nu numai. Intre „trasaturile” pe care trebuie sa le aiba cei care asigura administrarea incubatoarelor amintim: capacitate antreprenoriala si caracter inovativ; capacitate de asumare a riscurilor si responsabilitate; perseverenta in atingerea obiectivelor; calitati de lider: influentarea comportamentelor angajatilor pentru atingerea obiectivelor incubatorului cu ajutorul instrumentelor de natura psiho-sociala (motivare, implicare in realizarea obiectivelor, generarea satisfactiei etc.), abilitatea de a anticipa evolutiile mediului economic, politic si sociale si de a face fata schimbarilor care pot interveni; abilitatea de gestionare a conflictelor; abilitatea de a lucra in echipa, dar si de a relationa cu toate categoriile de stakeholderi (clienti ai incubatorului, finantatori, autoritati, mass media etc.). Personalul angajat trebuie sa aiba competente conform posturilor pe care le ocupa, dar si abilitati de lucru in echipa, de adaptare la nevoile si cerintele fiecaruia dintre clientii incubatorului, responsabilitate si perseverenta in indeplinirea sarcinilor care le-au fost atribuite etc. Pe langa calificarile managerilor si a personalului, important pentru performanta incubatorului este raportul dintre numarul personalului incubatorului si numarul afacerilor incubate la un moment dat. Angajarea unui personal corespunzator pentru incubator depinde de dimensiunea si resursele avute la dispozitie. Experienta arata ca un incubator de afaceri standard are 2-3 persoane de conducere (manageri), la un raport intre staff-ul incubatorului si personalul clietilor de 1:9, bazat pe o calculatie de 18 firme pe incubator). In general managerilor li se adauga 1-2 persoane pentru activitatile de secretariat si 2-3 persoane pentru alte categorii de activitati de baza ale incubatorului. Un total de 6-
    • 7 persoane ale incubatorului pentru o capacitate de 18 firme incubate este un raport mediu, eficient, european. Avand in vedere ca, pe langa activitatea manageriala, incubatoarele asigura si alte servicii precum : contabilitate si servicii financiar-bancare; servicii imobiliare; management de personal, educatie/training; calificare legala; vanzari, comert, marketing; servicii ce tin de tehnologia informatiei si comunicatiilor, acoperirea tuturor acestor servicii cu personal direct angajat de catre incubator, poate conduce catre o redimensionare a personalului acestuia catre un numar mediu de 15-20 persoane. Un alt indicator referitor la personal este proportia de timp dedicat oferirii serviciilor directe catre clienti, in raport cu activitatea administrativa de rutina. In general, intr-un incubator eficient, personalul sau acorda maximum 40% din timp pentru activitatea administrativa de rutina si restul de timp pentru servicii directe cu clientii. 5.4 Selectarea incubatilor – criterii de selectie Prin procesul de selectare a incubatilor trebuie sa se asigure faptul ca ideile de afaceri selectate sunt cele care corespund cel mai bine scopului incubatorului. Este una dintre cele mai importante sarcini a echipei de administrare a incubatorului, de alegerile facute depinzand, in mare masura, rentabilitatea si succesul general ale incubatorului. Politica de selectare poate fi diferita de la un incubator tehnologic si de afaceri la altul, in functie de obiectivele acestuia. Unele incubatoare definesc foarte clar grupurile tinta carora li se adreseaza, in timp ce altele adopta clientii pe baza principiului “primul venit, primul servit”. Experienta arata, insa, ca performantele sunt mai ridicate, atunci cand afacerile incubate intr-un singur loc se incadreaza in acelasi domeniu economic sau domenii complementare, care se influenteaza si cand incubatoarele se focalizeaza pe afacerile cu potential de crestere si de dezvoltare rapida. Un alt aspect important in procesul de
    • selectare este reprezentat de posibilitatea de a face selectia dintr-un numar ridicat de companii start-up, crescand astfel sansele de a le alege pe cele care au sanse mai mari de dezvoltare. Procesul de selectare a incubatilor cuprinde urmatoarele etape: Stabilirea criteriilor de selectie; Modalitatea de desfasurare a procesului de selectare a incubatilor – pasii care vor fi urmati in evaluarea firmelor; Expertii implicati in procesul de selectare. Criteriile de selectie a afacerilor incubate se refera la: stadiul de dezvoltare al firmei in momentul acceptarii in incubator (daca a fost constituita legal sau se afla inca in stadiul de idee, daca exista deja pe piata si de cat timp, ori daca firma poate fi o divizie a unei companii existente pe piata de mai multa vreme); compatibilitatea afacerii cu tipul si obiectivele incubatorului (de exemplu, daca vorbim de un incubator axat pe biotehnologii, nu ar putea raspunde favorabil solicitarii unei firme care produce textile); viabilitatea tehnica/comerciala a proiectului; potentialul antreprenorial si managerial al viitorului client (incubat); gradul de inovare al afacerii si impactul tehnologic; potentialul de dezvoltare si impactul asupra economiei zonei in care activeaza firma; numarul de locuri de munca create si impactul afacerii incubate asupra societatii in ansamblul ei; acceptarea serviciilor de consultanta oferite si capacitatea proprie de a plati facilitatile si serviciile asigurate de incubator; impactul asupra mediului – masura in care activitatea incubata, prin atingerea potentialului maxim de dezvoltare (tehnologii, resurse utilizate, generarea de deseuri) afecteaza calitatea mediului inconjurator etc. Unele incubatoare solicita potentialilor clienti sa pregateasca un plan de afaceri complet (mai ales incubatoarele
    • europene), inainte de admiterea in incubator. Alte incubatoare se concentreaza pe momentul lansarii afacerilor, in timp ce altele fac o combinatie intre cele doua variante. Potentialii clienti trebuie sa fie evaluati nu numai din punctul de vedere al propriei afaceri, dar si din punctul de vedere al abilitatilor acestora de a se adapta mediului de incubare si de a coopera cu alti beneficiari ai incubatorului de afaceri si cu echipa manageriala. Cat priveste modalitatea de desfasurare a procesului de selectie, este indicat sa se respecte anumiti pasi, care sa asigure o evaluare cat mai buna a afacerilor ce vor fi incubate. In stabilirea acestor pasi, trebuie sa se tina cont de: necesitatea unei evaluari preliminare a firmelor; necesitatea unor cursuri de instruire initiale pentru antreprenori (care sa abordeze, de exemplu, tematica elaborarii unui plan de afaceri) nevoia unor intalniri directe intre managerii incubatorului (sau a personalului responsabil de procesul de selectare) si antreprenori; comitetul de evaluare – desemnarea expertilor care sa participe in procesul de selectare a incubatilor (este de preferat ca evaluarea firmelor/ antreprenorilor sa fie realizata de experti din afara incubatorului) Deoarece procesul de selectare a incubatilor este unul complex, implicand o evaluare a firmelor din mai multe perspective, este indicat ca membrii comitetului de evaluare sa provina din medii diferite: personal din cercetare-dezvoltare, axat, in special, pe domeniul tehnologiilor si inovatii si aplicabilitatea lor in sectoarele economiei; oameni de afaceri si profesionisti in marketing, care pot evalua firmele din punct de vedere al potentialul de dezvoltare; autoritati locale/regionale si institutii din domeniul dezvoltarii, care sa evalueze impactul afacerilor asupra societatii in ansamblul ei;
    • reprezentanti ai echipei de administrare a incubatorului, care sa evalueze gradul de integrare al firmei in incubator, raportat la obiectivele incubatorului si la celelalti incubati. Pentru buna functionare a incubatoarelor si realizarea obiectivelor stabilite este, de asemenea, importanta stabilirea unei strategii de iesire a firmelor din incubator si stabilirea unor masuri de monitorizare a activitatii si rezultatelor acestora ulterior parasirii incubatorului, chiar de la inceputul incubarii afacerilor. Astfel, intreprinzatorii sunt incurajati sa paraseasca incubatorul in momentul in care au atins un potential semnificativ si a caror dezvoltare nu se mai poate face in cadrul incubatorului. Strategia de iesire din incubatorul de afaceri trebuie sa includa: definirea limitei maxime de timp privind perioada de incubare; stabilirea ratei chiriei - unele incubatoare cresc progresiv cheltuielile locatarilor in dezvoltare, tocmai pentru a-i stimula sa paraseasca incubatorul si sa creeze spatiu disponibil pentru alte afaceri de incubat. stimularea clientilor pentru a parasi incubatorul de afaceri si a inchiria spatii mai mari sau de a-si construi propriile sedii administrative si spatii de productie in momentul atingerii obiectivelor initiale de dezvoltare ; eliminarea subventiilor – daca este cazul; stabilirea unor obiective de crestere economica ce trebuie atinse, in caz contrar firmele fiind nevoite sa paraseasca incubatorul. Exista insa si incubatoare care nu au stabilit reguli precise de iesire. Aceste incubatoare au costuri reduse de inchirere a spatiului si pentru serviciile oferite si analizeaza cu mare atentie gradul de ocupare al spatiului. In urma procesului de selectie, este incheiat contractul cu firma incubata, care va cuprinde: - definirea proiectului care urmeaza a fi dezvoltat; - obligatiile si drepturile firmei incubate;
    • - obligatiile si drepturile incubatorului; - costuri, termene limita si penalizari; - perioada de validitate a contractului si posibilitatile de reinnoire a acestuia; - situatiile de reziliere a contractului. 5.5 Avantajele incubatilor In contextul unei piete economice din ce in ce mai mai extinse, unde concurenta este acerba si unde reusesc sa se impuna, de obicei, marile companii, sansele de supravietuire ale afacerilor mici, aflate la inceput, sunt reduse. Incubatoarele tehnologice si de afaceri reprezinta una dintre putinele solutii pentru aceste firme vulnerabile, deoarece pun la dispozitia antreprenorilor o serie de servicii strategice si logistice pentru a se dezvolta. Incubatoarele joaca astfel patru roluri principale: de „parinte" - sustinand managerii firmelor incubate atat din punct de vedere tehnic cat si material in unele cazuri; de „mediu" - ofera posibilitatea dezvoltarii rapide a strategiilor de afaceri ale firmelor incubate; de „investitor" - incubatorul aduce capital in schimbul unor actiuni ale firmelor incubate, la fel ca si firmele cu capital mixt; diferenta este ca incubatorul se implica activ in dezvoltarea firmei incubate; de „club de afaceri" - incubatorul cauta si ofera oportunitati de afaceri firmei incubate, facilitandu-i intalnirea cu alti jucatori de pe piata. Astfel, firmele incubate beneficiaza de facilitati multiple precum: inchirierea, in conditii avantajoase, de spatii de birouri si/sau spatii de productie in cadrul incubatorului; acces la utilitati; echipamente de ultima generatie si infrastructura ICT; servicii administrative prestate prin intermediul administratorului incubatorului;
    • asistenta si consultanta de specialitate acordata contra cost, la preturi mai scazute decat media pietei, de catre sau prin intermediul administratorului incubatorului; posibilitatea obtinerii, mai usor, de alocatii financiare nerambursabile. Tot prin sprijinul incubatoarelor, incubatii isi pot gasi mai usor clienti si isi pot promova mai usor afacerile. Prin contactul permanent cu alte firme din acelasi domeniu de activitate sau din domenii care se intrepatrund, relatiile de cooperare intre ele se pot stabili mult mai usor, impulsionand, totodata, competitia si competitivitatea la nivel regional, national si chiar international. Un incubator de afaceri implica, asadar, din punctul de vedere al firmelor incubate, scaderea costurilor si a riscurilor in perioada de initiere a afacerii si le ofera acestora cea mai buna sansa de supravietuire. 5.6 Servicii in cadrul unui incubator Natura si gama de servicii suport oferite de un incubator tehnologic si de afaceri variaza in functie de modelul si de obiectivele incubatorului. Totusi, incubatoarele cauta sa ofere clientilor un sortiment cat mai larg de facilitati, care sa acopere urmatoarele aspecte: - servicii de pre-incubare si training antreprenorial; - servicii suport pentru afaceri; - sprijin pentru inovare si tehnologii; - finantarea lansarilor de afaceri si expansiunea acestora; - servicii de monitorizare, comunicare in retea si incubare virtuala. 1. Pre-incubare si training antreprenorial Pre-incubarea este un termen folosit pentru a descrie serviciile suport pentru viitorii antreprenori, inainte de lansarea propriilor afaceri.
    • Serviciile de acest tip includ identificarea viitorilor antreprenori, sprijinirea lor pentru realizarea planului de afaceri, training si consultanta pentru crearea unei companii. In cadrul serviciilor de pre-incubare, antreprenorilor li se ofera un birou si alte facilitati de baza (computer, telefon, etc.) pentru o perioada de timp in care trebuie sa isi realizeze planul de afaceri. In anumite cazuri, acest proces face parte din cursurile organizate de scolile de afaceri, pentru care procedurile de selectie ale incubatilor pot fi parte a unui aranjament de parteneriat intre incubatoare si aceste scoli. 2. Servicii suport pentru afaceri Serviciile suport pentru afaceri se refera atat la infrastructura si logistica, cat si la serviciile de consultanta puse la dispozitia firmelor start-up in cadrul incubatoarelor. Infrastructura de afaceri consta in cladiri, spatii de productie, birouri, spatii destinate expozitiilor. Aceasta structura trebuie sa fie flexibila si proiectata in corelatie cu necesitatile clientilor. Gradul de flexibilitate este in stransa dependenta cu politica de iesire din incubator, prin mobilitatea clientilor in cadrul incubatorului in functie de stadiul de dezvoltare al afacerii. Logistica se refera pe de-o parte la asigurarea utilitatilor curente (apa, energie electrica si termica), iar pe de alta parte, la accesul la retea de Internet, sali de conferinta, echipamente de birotica, servicii de secretariat, laboratoare etc. Activitatile de consultanta si instruire sunt esentiale pentru dezvoltarea afacerilor incubate, fie ca sunt asigurate de catre personalul incubatorului sau ca sunt atrase resurse externe, in functie de necesitatile clientilor. In unele cazuri se poate identifica un spectru larg de servicii de consultanta, pornind de la cele de baza pana la consultanta specializata: - servicii profesionale (contabilitate, asistenta juridica, inregistrarea marcilor si brevetelor); - sprijin pentru export si cautare de parteneri in exterior; - sprijin pentru afaceri prin internet si alte aspecte ale ICT;
    • - consultanta directa, orientata catre nevoile individuale ale clientilor; - asistenta in desfasurarea activitatilor de selectie si recrutare de personal; - cercetare de piata, vanzari si marketing; - seminarii; - cursuri si instruire. O importanta deosebita, intre serviciile de sprijinire a afacerilor in cadrul incubatoarelor o are facilitarea accesului tuturor incubatilor la retele nationale si internationale. Acesta reprezinta unul dintre factorii de succes ai echipei manageriale, care are responsabilitatea filtrarii si a controlului calitatii acestor retele. Activitatea de networking ofera clientilor accesul la o gama variata de servicii de sustinere a afacerilor, abilitati antreprenoriale, informatii despre identificarea pietelor si potentialilor clienti, finantare. In cadrul acestor retele pot fi incluse banci, fonduri de garantare a creditelor pentru IMM, fonduri de risc, retele de clienti, autoritati publice locale si nationale, alte incubatoare de afaceri, asociatii profesionale etc. 3. Sprijin pentru inovare si tehnologii Incubarea afacerilor trebuie sa actioneze ca un instrument de acces la noi tehnologii, ajutand propriii clienti sa devina mai inovativi, sa-si extinda pozitia pe piata si sa accelereze dezvoltarea propriei afaceri. Cele mai bune medii de incubare sunt un catalizator al afacerilor inovative care au ca baza de pornire rezultatele cercetarii. Acest servciu este asigurat, in mod deosebit de incubatoarele tehnologice, ale caror obiective sunt diferite de cele ale incubatoarelor care dezvolta afaceri traditionale, cu continut scazut de tehnologii avansate. Rolul incubatoarelor din acest domeniu este divers: unele ofera acces la centre de excelenta (universitati, laboratoare, etc), altele au propriile resurse umane specialuzate. Pe scara mare, aceste incubatoare sunt implicate in scheme regionale de dezvoltare a grupurior de companii care se bazeaza pe tehnologii noi sau avansate.
    • In cazul incubatoarelor situate in cadrul campusurilor universitare cu departamente de cercetare, sunt incurajate activitatile antreprenoriale cu administrare academica. 4. Finantarea lansarilor de afaceri si expansiunea acestora Cele mai bune procese de incubare creeaza pentru potentialii clienti posibilitati de accesare a surselor de finantare pentru a-i sprijini pe acestia pe parcursul procesului investitional. Prin demonstrarea unui management eficient pentru minimizarea riscului lansarii unei companii noi si schimbarea atitudinii “capitalistilor de risc”/ “venture capitalists” (cei care conduc fonduri de “venture capital” - fonduri de investitii axate pe cumpararea afacerilor mici si revanzarea lor ulterioara), incubatoarele joaca un rol pozitiv in redresarea caderilor de piata. Acestia pot investi intr-un portofoliu de afaceri, in cadrul incubatorului, inca din fazele timpurii ale lansarii afacerilor, iar riscurile sunt mai mici decat in cazul unei investitii intr-o companie noua din afara incubatorului. Pentru a putea sprijini firmele mici la momentul lansarii, mai multe incubatoare europene si-au constituit propriile fonduri cu capital de risc, care sunt administrate de echipa manageriala a incubatorului. Aceste fonduri acopera, de regula, primele 6-12 luni de debut ale afacerii. Pe de alta parte, incubatoarele si-au construit o retea de parteneri si de contacte in sectorul financiar, care le conduce spre a putea gasi fonduri de capital sau pot acorda o consultanta clientilor in vederea obtinerii unei finantari de acest tip. 5. Servicii de monitorizare, comunicare in retea si incubare virtuala Incubatoarele trebuie sa faca dovada existentei propriilor proceduri de monitorizare prin care se cuantifica realizarea obiectivelor si daca acestea sunt armonizate cu necesitatile incubatilor. Modul in care clientii sunt monitorizati pe parcursul incubarii este un indicator important pentru maximizarea sanselor de supravietuire a afacerii si pentru a stabili ratele de crestere. De
    • obicei, incubatoarele mici nu fac o monitorizare detaliata a clientilor, dar incubatoarele de dimensiuni mari fac evaluari complexe. O caracteristica a incubatoarelor este aceea ca incurajeaza comunicarea in retea, intre clientii incubatorului, pentru a asigura schimb permanent de informatii si experienta in dezvoltarea afacerilor. Aceasta presupune, insa, un anumit grad de omogenitate a afacerilor incubate, care depinde de tipul incubatorului si de criteriile de selectie a incubatilor Majoritatea incubatoarelor ofera, in prezent, asistenta afacerilor incubate si dupa incheierea perioadei de incubare, dar si unor afaceri locale/regionale care nu sunt incluse in incubator, de obicei prin intermediul internetului (incubare virtuala). Acest concept de servicii suport, de cele mai multe ori integrate, este unul dintre elementele esentiale ale unui incubator. Dar nu toate incubatoarele dispun de aceste servicii si facilitati in interiorul lor. De aceea, incubatoarele incurajeaza clientii sa invete unii de la altii, sa lucreze in retea, sa apleze si la furnizori externi incubatorului. O problema manageriala importanta o reprezinta stabilirea tarifelor pentru serviciile prestate de incubator clientilor (locatari sau externi), existand, deopotriva, argumente pentru si contra subventiilor publice. In general, incubatoarele cauta sa obtina un echilibru in cadrul politicilor de tarifare a serviciilor. Unele incubatoare ofera chiar servicii gratuite, incorporand serviciile oferite in pachetul general de inchiriere a locatiei, dar cea mai mare parte a incubatoarelor europene (doua treimi) solicita clientilor sa plateasca separat serviciile oferite. 5.7 Ciclul de incubare – dezvoltarea IMM – evolutii Primele stadii de viata ale unei intreprinderi start-up sunt cele mai dificile, statisticile aratand ca mai mult de 50% din firme esueaza in primii trei ani de la infiintare.
    • Procesul de administrare a afacerii, dezvoltarea noilor abilitati in domenii cum ar fi contabilitatea, reglementarea afacerii si marketing-ul reprezinta provocari considerabile pentru antreprenori. Cea mai frecventa cauza a esecului intreprinderilor start-up este lipsa suportului financiar, deoarece intreprinderile mici trebuie sa functioneze, de obicei, pe piata pe baza propriilor resurse, fara a beneficia de sustinere financiara care sa le ajute sa faca fata presiunilor mediului concurential. In tarile cu o piata economica instabila, procedurile legale si cele de inregistrare, ca si lipsa serviciilor suport pentru intreprinderi, fac ca primii ani de viata ai acestora sa prezinte un grad de dificultate ridicat. Incubatoarele tehnologice si de afaceri, prin serviciile oferite firmelor nou infiintate, duc la cresterea sanselor de dezvoltare a afacerilor. Perioada de incubare dureaza, in medie, intre 3 si 5 ani, deci iesirea din incubator se poate produce numai dupa aceasta perioada. O analiza a incubatoarelor europene a stabilit o medie de 43 de luni pentru incubarea de succes a unei afaceri, existand diferente semnificative la nivelul statelor membre. In Finlada, de exemplu, durata medie de incubare este de 35 de luni (foarte aproape de media europeana), in Franta si Spania aceasta durata este de numai 6 luni in medie, iar in Italia, de 53 de luni. Aceste diferente sunt date de stabilitatea pietelor, de legislatiile privind facilitatile acordate firmelor nou infiintate etc. Sunt, insa, domenii precum biotehnologiile, nanotehnoiogiile, dezvoltarea aparaturii medicale care, prin natura lor, necesita o perioada mai mare de incubare decat aceasta medie obtinuta la nivel european. Astfel, incubatoarele axate pe biotehnologii si cele tehnologice care trebuie sa parcurca anumiti pasi legati de procesul de productie, teste si incercari, obtinerea brevetelor sau a patentelor s.a.m.d gazduiesc firmele pe o perioda mai mare de 3-5 ani. Companiile din domeniul farmaceutic pot avea nevoie chiar si de 10 -12 ani de incubare.
    • Referindu-ne la rolul incubatoarelor in dezvoltarea unei noi intreprinderi (IMM), putem defini urmatoarele stadii de evolutie ale acesteia, si anume: 1. Realizarea analizei de fezabilitate In aceasta faza intreprinzatorul isi dezvolta ideea de afacere atat din punctul de vedere tehnic, cat si din punctul de vedere al oportunitatii afacerii. Aceasta etapa se finalizeaza cu elaborarea unui plan de afacere. Obiectivele acestei faze sunt: analiza fezabilitatii si oportunitatile demararii unei noi afaceri, planificarea activitatilor viitoare ale companiei, cresterea capitalului firmei prin atragerea de noi resurse financiare, elaborarea si dezvoltarea unui plan detaliat de marketing si functionare a firmei. 2. Faza de incubare In aceasta etapa intreprinzatorul demonstreaza viabilitatea ideii de afacere. Societatea trebuie sa-si dovedeasca capacitatea de a furniza intr-un mod corespunzator si eficient produsele sau serviciile avute in vedere, tinand cont de faptul ca, in aceasta faza, resursele financiare sunt adesea destul de limitate. Aceasta este o perioada critica in viata intreprinderii si, pentru a evita riscurile unui esec, ea trebuie sa fie sprijinita, in sensul reducerii costurilor fixe si cresterii oportunitatilor de dezvoltare. Ajutorul acordat de catre incubator poate consta in asigurarea unor facilitati, in atragerea de fonduri pentru etapa de demarare a activitatilor firmei, accesul la imprumuturi bancare si identificarea unor potentilai parteneri – toate aceste servicii contribuind la cresterea sanselor de succes ale firmei in conditiile unei piete competitive. 3. Faza de demarare In aceasta faza, intreprinderea trece la productia pe scara larga, fiind necesare investitii in achizitionarea de echipamente si amenajarea spatiilor de productie. Se structureaza, totodata, conducerea IMM-ului si are loc organizarea pe departamente. Riscurile de esec devin din ce in ce mai scazute. 4. Faza de maturizare
    • In aceasta etapa intreprinderea are, in general, o structura complexa, producand in functie de domeniul de activitate o gama larga de produse si servicii. 5.8 Rolul si mijloacele cooperarii transfrontaliere la nivelul IMM, infrastructurii de sprijinire a afacerilor, APL Schimburile economice, aflate in crestere continua, libertatea de miscare a populatiei, a fortei de munca, serviciilor si capitalului, atat intre statele membre ale Uniunii, cat si la nivel global, afecteaza in mod particular regiunile transfrontaliere. Localizarea periferica a regiunilor de granita, raporatandu- ne atat la tari vecine, cat si la spatiul comunitar european, duce frecvent la dezechilibre, prin comparatie cu gradul concentrarii economice din regiunile centrale. Uneori, aceste dezechilibre (in mod special diferente de structuri si venituri economice), sunt foarte mari, cum ar fi in sudul, centrul si estul Europei, sau la granitele externe ale Europei, regiuni care se lupta cu consecintele vechii dezvoltari monostructurale si industriale sau cu lipsa continua a schimburilor economice externe, ori cu marginalizarea chiar de catre structurile centrale din tarile respective. Intreprinderile din zonele de granita, frecvent lipsite de cunostinte adecvate asupra posibilitatilor pietei, oportunitatilor de export si resurselor de marketing de peste granita, confruntate cu mediul concurential superior din statele mai dezvoltate sau cu cel din interiorul propriilor tari, fac fata cu greu, fiind sortite adesea esecului. In contextul disparitatilor Europei largite si al coeziunii teritoriale, se incearca rezolvarea punctuala a problemelor care apar in zonele transfrontaliere, prin integrarea cooperarii transfrontaliere in politica de amenajare a teritoriului UE. „Cooperarea transfrontaliera reprezinta colaborarea directa intre regiuni invecinate de-a lungul granitei, in toate domeniile, dintre autoritatile locale si regionale, implicand toti actorii” (Asociatia Regiunilor de Granita Europene – Studiul LACE asupra Initiativei UE Interreg si a perspectivelor de viitor, iulie 1997), prin
    • strategii si programe de dezvoltare comune. Cunostintele si intelegerea caracterului social, cultural, lingvistic si economic diferit al vecinilor reprezinta premisele obligatorii pentru orice cooperare transfrontaliera de succes. In ceea ce priveste structurile transfrontaliere, acestea sunt strans legate de stadiul de dezvoltare a cooperarii: - cunoasterea initiala dintre parteneri este o etapa esentiala in cooperare, atunci cand se urmareste crearea de retele transfrontaliere, de forumuri sau a unor mecanisme similare pentru realizarea schimbului de informatii; - conceptele si strategiile transfrontaliere necesita existenta unor mecanisme de lucru in comun (analize transfrontaliere, planificare), ca si existenta unor comisii, consilii, grupuri de lucru, secretariate (preferabil permanent) care sa asigure continuitatea si sa sustina procesele strategice; - dezvoltarea si managementul proiectelor transfrontaliere necesita uneori crearea de structuri neoficiale, mai ales in cazul in care proiectele se deruleaza in paralel sau prin structuri comune (structuri “joint venture”) pentru operatiuni integrate; - cel mai avansat tip de structura transfrontaliera este cel care trateaza toate problemele de cooperare transfrontaliera, inclusiv dezvoltarea si managementul programelor, si necesita existenta capacitatilor tehnice, administrative, financiare si de luare a deciziilor. Programele de cooperare transfrontaliera se realizeaza cu scopul implementarii unor masuri si proiecte concrete care sa imbunatateasca cooperarea transfrontaliera intre intreprinderi mici si mijlocii, sa dezvolte noi relatii transfrontaliere intre producatori si furnizori, intre intreprinderi, autoritati publice locale si regionale si alte organizatii precum centre de cercetare, institutii de invatamant, ONG-uri, sa elimine dezavantajele competitive datorate granitei. Sunt promovate, de asemenea, invatamantul profesional transfrontalier si recunoasterea bilaterala a calificarilor
    • nationale, dandu-se astfel posibilitatea dezvoltarii unei piete a muncii veritabile, a unei zone transfrontaliere de operare pentru intreprinderi. Valoarea adaugata economica si sociala a cooperarii transfrontaliere devine vizibila prin: - consolidarea parteneriatelor intre autoritatile regionale si locale din zonele transfrontaliere; - participarea actorilor din sectorul economic si cel social (de ex: camere de comert, asociatii, companii, uniuni patronale, institutii culturale si sociale, organizatii ecologiste, agentii de turism, etc.) la aceste parteneriate; - deschiderea pietei muncii, armonizarea calificarilor profesionale; - dezvoltarea suplimentara, de exemplu in infrastructura de afaceri, educatie, cercetare si cooperare intre IMM- uri, turism, mediu etc, de asemenea crearea mai multor locuri de munca in aceste domenii etc. 5.9 Rolul parteneriatului public privat (PPP) in evolutia dezvoltarii economice a zonelor transfrontaliere Sistemul de parteneriat public-privat la nivel local, dupa modelul pe care il intalnim in prezent, se contureaza la inceputul anilor 80 ai sec XX in Europa Occidentala si SUA, sub forma cooperarii intre autoritatile locale si sectorul privat pentru implementarea unor proiecte ca reabilitarea zonelor industriale aflate in declin. Concomitent, apar acte publice, legi pentru a da un suport initiativelor locale. Un exemplu de parteneriat public-privat dezvoltat il constituie modelul irlandez ce s-a conturat initial la nivel national printr-un program ce configura un sistem de parteneriat de tip social (Program for National Recovery 1987-1990 - Programul de Recuperare Nationala). Acesta a fost extins la nivel local prin alte doua programe: “National Program for Economic and Social Progress - PESP” (Programul National pentru Progres Economic
    • si Social), 1990-1993 si “Program for Competitiveness and Work” (Programul pentru Competitivitate si Munca), 1994-1996. Prin urmare, conceptul de parteneriat public-privat exprima o modalitate de cooperare intre o autoritate publica si sectorul privat, respectiv organizatii neguvernamentale, asociatii ale oamenilor de afaceri, ori companii, pentru realizarea unui proiect care produce efecte pozitive pe piata fortei de munca si in dezvoltarea locala. Tinand cont de diversitatea formelor de colaborare intre autoritatile publice si sectorul privat, nu se poate formula o definitie standard a parteneriatului public-privat. Fara indoiala, exista perceptii diferite, dupa natura experientelor care exista in diferite tari, in special in Europa, asa cum exista sisteme diferite de organizare administrativa si a serviciilor publice (descentralizat - centralizat - deconcentrat), precum si o diversitate de culturi politice, comunitare si religioase. Din acest motiv, definirea conceptului de parteneriat poate porni de la abordare “centralista”, “descentralizata” , “mixta” sau “integrata”, tinand cont atat de modelul de organizare a administratiei publice (centralizat - descentralizat), cat si de natura programului/proiectului ce urmeaza a fi realizat (caracter inter- sectorial, aplicare la nivel local sau cu impact national). Se constata, de altfel, ca in tarile europene nu exista si nici nu se poate impune un sistem standard de parteneriat, chiar daca acesta se modeleaza in ultimii ani tot mai mult sub influenta anglo-saxona in functie de doua obiective majore: a) ocuparea fortei de munca si b) dezvoltarea locala in scopul asigurarii coeziunii economice si sociale. Asadar, parteneriatul public-privat reprezinta: 1. “un acord intre sectorul public si cel privat in scopul elaborarii unui proiect ori furnizarii unui serviciu, care in mod traditional este furnizat de sectorul public”; 2. intelegere/contract intre o autoritate publica si un partener pentru a proiecta, construi un bun impreuna cu operarea serviciilor legate de acel bun sau numai pentru unele din aceste operatiuni legate de exploatarea acelui bun, fie pentru a transfera
    • un interes sau parti de interes cu privire la un bun catre o persoana privata; 3. “relatie pe termen mediu si lung intre sectorul public si cel privat (incluzand sectorul comunitar si voluntar) ce implica impartirea riscurilor si castigurilor si utilizarea functiilor multisectoriale, expertizei si finantelor pentru furnizarea unui serviciu; 4. “preluarea de catre sectorul privat a activitatilor din sectorul public prin orice forme (parteneriat ori preluarea actiunilor). Tipuri de parteneriat public-privat In functie de sistemul administrativ existent, stadiul descentralizarii serviciilor publice si nivelul dezvoltarii capitalului social, se pot distinge urmatoarele tipuri de PPP: a. Parteneriate de tip “orizontal”, realizate la nivel local intre autoritatea administratiei publice locale de la nivelul de baza cu societatea civila si/sau comunitatea de afaceri si care se realizeaza pentru: - executarea de catre sectorul privat a unor actiuni de orice tip finantate de sectorul public pentru ocuparea fortei de munca si dezvoltare locala; - realizarea unor investitii in infrastructura; - operarea unui serviciu public in sistem privat; - preluarea sub orice forma a activitatilor din sectorul public de catre operatori privati. Aceste operatiuni se realizeaza utilizand contractul de concesiune, BOT (Build-Own-Transfer, Constructie-Posesie- Transfer) sau orice alte variante de contract care initial derivau din concesiune, precum si inchirierea ori vanzarea de actiuni emise de o companie de interes local. b. Parteneriate de tip “vertical” care se incheie intre mai multe nivele ale administratiei publice (nivelul de baza si nivelele superioare) si sectorul privat. Aceste parteneriate joaca un rol esential in realizarea proiectelor finantate din fonduri pre-
    • structurale si fondurile structurale destinate dezvoltarii regionale si locale. In functie de sfera de aplicare, parteneriatele pot fi regionale, judetene, locale, sectoriale (de ex., calificarea si recalificarea fortei de munca) sau limitate la proiecte clar definite (incubatoare de afaceri, parcuri industriale si tehnologice, piata de gross, etc.). Un element deosebit de important pentru crearea parteneriatelor este identificarea participantilor si cuantificarea aportului de experienta si resurse pe care fiecare partener il poate aduce. Tinand seama de gradul de specificitate, intalnim: parteneriate bazate pe proiecte, constituite sub forma de organizatii specializate in elaborarea de politici de dezvoltare economica (comitete si consilii consultative) sau concretizate in agentii de implementare (agentii de dezvoltare locala, judeteana sau regionala). Parteneriatele public-privat in regiunile transfrontaliere PPP in regiunile de granita sunt importante pentru cresterea economica si, implicit, a nivelul de trai a locuitorilor, deoarece concentreaza eforturile actorilor (fie ca este vorba de autoritati publice, mediul de afaceri, institutii de educatie si cercetare, ONG-uri) pentru surmontarea dificultatilor aparute in calea dezvoltarii si pentru a reduce caracterul periferic al acestor zone. Partenerii de cooperare transfrontaliera creeaza permanent acele informatii care pot, printr-un forum adecvat, sa devina problematici de interes comun, oferind totodata solutii si sprijinind implementarea acestora. Aranjamentele contractuale intre entitati publice si private in zonele transfrontaliere vizeaza, asadar, oferirea unei game largi de servicii, de la infrastructura de transport la telecomunicatii, finantari pentru afaceri inovative, facilitarea schimburilor si legaturilor comerciale intre intreprinderile romanesti si cele din tarile riverane, educatie si cercetare, servicii publice generale, pe baza unor beneficii
    • reciproce. Parteneriatele de acest fel sunt atractive, avand in vedere existenta unor fonduri publice relativ limitate, dar si a unei disponibilitati financiare reduse a intreprinderilor (mai ales a celor aflate la inceputul activitatii) si nevoia de a spori calitatea si eficienta serviciilor publice si private. Astfel, prin coroborarea eforturilor, prin punerea in comun a a resurselor materiale, umane si financiare, publice si private, de o parte si de alta a frontierelor, atingerea obiectivelor de dezvoltare se poate produce mult mai rapid si la un nivel unitar. 6. Exemple de bune practici in functionarea incubatoarelor tehnologice si de afaceri 6.1. Centrul de Incubare, Formare Antreprenoriala si Transfer Tehnologic IPA CIFATT Craiova (site: www.ipacv.ro) Incubatorul Tehnologic si de Afaceri IPA CIFATT din Craiova a fost infiintat in 2004 si inaugurat de Ministerul Educatiei si Cercetarii in 2005, insa istoria sa este mai indelungata. IPA Craiova, unitate infiintata in anul 1980, cu specific de cercetare- dezvoltare, integrator de sisteme in domeniul automatizari industriale si IT, a pus bazele unui Centru de Incubare, Formare Antreprenoriala si Transfer Tehnologic inca din 1995 si a realizat incubare de afaceri si transfer tehnologic pentru unitati din Oltenia precum: INDA Eltrac, VIG, CLTTE, Dream Conf., Uranus, Fevrodest, ROM Cablu sau SoftExpert. Facilitati si servicii oferite: Servicii specializate: - servicii PR – recomandari de personal - servicii de asistenta in afaceri pentru inovare si transfer tehnologic - consultanta atragere fonduri de cercetare - servicii de diseminare informatii legate de proiecte, evenimente, oportunitati de afaceri - servicii de informare tehnologica, audit tehnologic, prognoza tehnologica
    • - servicii de asistenta si consultanta pentru exploatarea drepturilor de proprietate industriala - servicii de management firma si management tehnic - servicii de cercetare-dezvoltare - servicii de asistenta si consultanta pentru realizarea de modele experimentale si prototipuri - realizare documentatii pentru exploatarea drepturilor de proprietate industriala, dosare inventii - servicii de asistenta si consultanta in domeniul legislativ, financiar Servicii de asistenta: - consultanta privind obtinerea de fonduri in cadrul unor programe - identificarea partenerilor din mediul universitar si de cercetare - asigurarea accesului la baze de date specializate - informare cu privire la prioritatile de dezvoltare si sprijinire a afacerilor nationale, regionale si locale - creare de parteneriate nationale si internationale pentru proiecte Acces la tehnologii, echipamente, asistenta tehnica dezvoltare tehnologica Consultanta transfer tehnologic national si transnational (TTT), promovare oferte TTT si cereri TTT Participare la targuri, expozitii, simpozioane nationale sau internationale pentru care firma incubata are facilitati (accesare programe de stimulare export – bugetul de stat) Perfectionare resurse umane, in cadrul proiectelor nationale sau internationale la care entitatea este partener sau la cererea beneficiarului Servicii de secretariat si administrative, procesare, editare, multiplicare materiale promotionale, proiectare si design pagini web si prezentari Organizare de evenimente Servicii auxiliare - intretinere spatii si reparatii
    • Resurse si dotari: Spatii productie si birouri Sala conferinte, sala protocol, terasa protocol Echipamente audio-video pentru seminarii, conferinte si alte tipuri de evenimente gazduite de firme in cadrul incubatorului Echipamente IT si de birotica: calculatoare, imprimante, copiatoare, telefon, fax , Internet etc. 6.2. Centrul Incubator Tehnologic si de Afaceri CITAf (Site: http://www.ictcm-citaf.ro) CITAf a fost creat în martie 1992 cu sprijinul Institutului de Cercetare si Proiectare pentru Tehnologia Constructiilor de Masini (ICTCM - SA) Bucuresti si al Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEdC) si este acreditat ca entitate de inovare si transfer tehnologic de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii din 2006. Misiunea Centrului consta în încurajarea dezvoltarii sectorului privat prin inovare si transfer tehnologic. Obiective: sprijinirea înfiintarii si dezvoltarii IMM-urilor din sectorul productiv si servicii, cu precadere a celor cu caracter inovativ; transfer de know-how între institutia gazda, ICTCM, si IMM; identificarea posibilelor proiecte de afaceri; dezvoltarea resurselor umane prin proiecte finantate de programele Phare si Comunitare; realizarea de parteneriate strategice. Facilitati si servicii oferite: întocmirea formalitatilor legale la constituirea firmei; pregatirea planului de afaceri; instruirea si pregatirea întreprinzatorilor si a personalului firmei în: management; marketing; legislatie; proprietate intelectuala; finante-contabilitate; utilizarea echipamentelor
    • de calcul si birotica, precum si a programelor de management al întreprinderii; spatii de productie si echipamente industriale (pe baza de contract); servicii administrative si de secretariat; asistenta tehnica si consultanta specializata; achizitii de echipamente si transfer tehnologic; cooperare în cadrul unor contracte de cercetare în scopul realizarii de produse noi; informatii generale si oportunitati de afaceri: informatii referitoare la tehnologii, produse, piete, publicatii; oferte de cooperare; participare la târguri si expozitii; banca de date cu oferte si cereri de tehnologii Resurse si dotari: spatii de birouri si spatii de productie; sali de conferinte si sala de formare profesionala; mijloace audio-video pentru seminarii si conferinte; biblioteca; echipamente de informatica si birotica: calculatoare, imprimante, scanner, copiator, telefon, fax; acces la Internet. 6.3. Incubatorul de Afaceri Software UBIT Timisoara (Site: http://www.it-incubator.biz/ro/ubit/) Incubatorul a fost infiintat in 2004, fiind rezultatul unui parteneriat intre Universitatea Politehnica Timisoara, Consiliul Judetean Timis, Primaria si Consiliul local al municipiului Timisoara, cu sprijinul financiar si know-how oferit de IBT/GTZ, Birou de promovare a Programului guvernului german de promovare economica si ocuparea fortei de munca. Perioada de incubare pentru firmele din domeniul dezvoltarii de aplicatii software este de 3 ani. Facilitati si servicii oferite: consultanta pentru realizarea planurilor de afaceri
    • consultanta in domeniile legislativ si fiscal sesiuni de training în cadrul incubatorului - activităţile de instruire dedicate creşterii performanţelor profesionale ale angajatiolor firmelor incubate se desfăşoara constant fiind organizate atat de către incubator cat şi de către parteneri facilitarea de contacte cu cadre universitare, cercetători şi studenţi - incubatorul mediaza relaţia cu mediul academic şi susţine activităţile de practică ale studentilor la societatile din cadrul incubatorului facilitarea accesului la evenimente de promovare (expozitii, targuri), seminarii, conferinte, simpozioane nationale si internationale servicii administrative si de secretariat organizare evenimente pentru firmele incubate servicii de intretinere spatii si echipamente. Resurse si dotari: spatii pentru birouri (sali de 20 si 40 mp) retele de comunicare si telefonie sali de training si intalniri echipamente audio-video pentru evenimentele organizate de firmele incubate, echipamente IT si de birotica Criterii de admitere in incubator: să fie înregistrate în judeţul Timiş, cu cel mult 2 ani înaintea datei depunerii solicitării majoritatea capitalului social să aparţină unei/unor persoane fizice sau juridice române să posede un statut juridic distinct (sã nu fie un departament de dezvoltare al unei alte companii) să aibe ca obiect de activitate dezvoltarea de produse informatice, software sau de telecomunicaţii să dovedească un potenţial ridicat de dezvoltare (concretizat într-un plan de afaceri convingãtor şi o echipã credibilă de asociaţi şi angajaţi). să accepte evaluarea semestrială a evoluţiei economico- financiare de menţinere a condiţiilor de admitere.
    • să îşi propună desfăşurarea de activităţi semnificative în domeniul cercetarii-dezvoltarii să aibe o cifrã de afaceri de maxim 100.000 euro să aibe cel mult 7 angajaţi. 6.4. Incubator Tehnologic şi de Afaceri ITA-ICSI Rm. Valcea (Site: http://www.avansoft.ro/ita/index.php) ITA ICSI Rm. Valcea este o entitate de inovare si transfer tehnologic, constituita in cadrul Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice - ICSI Rm. Valcea, cu gestiune proprie, dar fara personalitate juridica. Spatiile create permit incubarea unui numar de 15 firme simultan, din domeniile acreditate ale incubatorului (chimie, criogenie, energie, ecologie, agroturism), capabile sa dezvolte activitati inovative, de preferat, prin transfer tehnologic, rezultate ale cercetarilor ICSI Rm. Valcea. Perioada de incubare dureaza intre 4 si 5 ani. Obiective: sustinerea efortului de inovare in economie si societate. stimularea inovarii si transferului tehnologic in scopul introducerii in circuitul economic a rezultatelor cercetarii. cresterea calitatii si competitivitatii produselor, proceselor si serviciilor. sustinerea strategiilor de dezvoltare regionala durabila. Facilitati si servicii: Servicii specializate: - servicii de asistenta în afaceri pentru inovare si transfer tehnologic - servicii de cercetare - dezvoltare - servicii de informare tehnologica, audit tehnologic, veghe si prognoza tehnologica - servicii de asistenta si consultanta pentru realizarea de modele experimentale si prototipuri - servicii de asistenta si consultanta pentru exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala
    • - servicii de asistenta consultanta în domeniul legislativ la nivel national si international Servicii de asistenta pentru: - obtinerea de fonduri în cadrul unor programe nationale si internationale; - identificarea partenerilor din mediul universitar si de cercetare; - asigurarea accesului la baze de date specializate; - informare cu privire la prioritatile de dezvoltare economica si sprijinire a afacerilor la nivel national, regional si local. Servicii administrative si de secretariat Servicii de paza si protocol, monitorizarea permanenta a accesului personalului autorizat Acces la infrastructura de telecomunicatii si Internet Servicii auxiliare precum: intretinere si reparatii curente Resurse si dotari: spatii de productie si birouri (Incubatorul dispune de 3 module compuse din birouri si spatii sanitare, birouri si spatii de productie; 3 hale de microproductie; un atelier prototipuri pentru pregatirea fluxului tehnologic la fabricarea unui produs nou; un laborator de testari de produse si tehnologii/procedee; sala de sedinte; sala de protocol) echipamente audio-video pentru evenimentele realizate de firmele incubate sau de incubator echipamente IT si de birotica. 6.5. Incubatorul Tehnologic si de Afaceri ITA-BMTECH Deva ITA-BMTECH este o entitate de Cercetare-Dezvoltare- Inovare, realizat în cadrul Programului Naţional INFRATECH al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, printr-un Proiect de Construcţie Instituţională care face parte din Reţeaua Naţională de Inovare şi Transfer Tehnologic RENITT. Incubatorul a fost infiintat la sfarsitul anului 2006, pentru a sprijini dezvoltarea
    • IMM-urilor inovative sau care promoveaza noi tehnologii ori transferuri tehnologice. Incubatorul are o capacitate de incubare de 14 firme simultan, iar activitatile de incubare se realizeaza pe baza de proiecte de servicii tehnologice specifice, putand beneficia, de la caz la caz, de sustinerea financiara nerambursabila de la bugetul de stat. Facilitati si servicii: servicii de training sprijinire in realizarea planurilor de afaceri spatii de productie si echipamente informare si consultare cu privire la oprtunitatile de dezvoltare si facilitarea accesului la surse de finantare servicii de marketing - facilitarea accesului firmelor incubate pe pietele nationala si europeana servicii de asistenta si consultanta pentru realizarea de modele experimentale si prototipuri identificarea de parteneri din mediul universitar, centre de inovare si TT pentru dezvoltarea de proiecte de CDI si TT consultanta pentru realizarea TT organizare evenimente facilitarea participarii la evenimente de promovare si informare nationale si internationale consultanta financiara si legala; softuri specializate pentru derularea afacerilor servicii administrative si de secretariat servicii de intretinere si reparatii Resurse si dotari: birouri si spatii de productie sali de conferinte, training, sedinte atelier de prototipuri echipamente audio-video, IT si de birotica 6.6. Agency for Regional Development and Business Centre ARDBC Vidin, Bulgaria
    • (Site: www.bcvidin.org) ARDBC Vidin s-a implicat, incepand cu 1997 in numeroase proiecte de sprijinire a antreprenorilor si de dezvoltare a resurselor umane din regiune. Incubatorul de Afaceri este rezultatul unui astfel de proiect, finantat de USAID, fiind infiintat in anul 2000. Mai mult de 20 de firme au fost incubate pana acum, in prezent incubatorul gazduind alte 15 firme aflate la inceputul activitatii. Facilitati si servicii: servicii de training adresate antreprenorilor si personalului angajat in cadrul firmelor incubate consultanta pentru realizarea planurilor de afaceri asistenta tehnica si consultanta specializata consultanta in domeniile legislativ si financiar informare cu privire la posibilitatile de dezvoltare si facilitarea accesului la surse de finantare facilitarea gasirii de parteneri pentru realizarea de proiecte de cercetare-dezvoltare servicii de marketing - facilitarea accesului pe pietele nationale si comunitare facilitarea participarii la evenimente specifice (targuri, expozitii, seminarii, conferinte etc.) nationale si internationale servicii administrative si de secretariat organizare de evenimente servicii de intretinere si reparatii. Resurse si dotari: spatii pentru birouri sala de conferinte infrastructura de telecomunicatii si Internet echipamente audio-video pentru organizarea de evenimente – video-proiector, instalatie de sunet performanta echipamente IT si de birotica – calculatoare, copiatoare, scanner, telefon, fax etc.
    • 6.7. Hi-Tech Business Incubator Gabrovo, Bulgaria (Site: http://www.hitech-incubator.com) Incubatorul este rezultatul unui parteneriat intre Municipalitatea Gabrovo si Universitatea Tehnica Gabrovo, pentru a sprijini dezvoltarea firmelor de IT din regiune (cu precadere acelor care furnizeaza servicii de software, networking si web design). Facilitati si servicii oferite: servicii de training asistenta marketing – sprijinirea accesului firmelor incubate pe pietele de software din Europe si SUA si facilitarea procedurilor de export a produselor realizate in cadrul incubatorului facilitatarea obtinerii de microcredite servicii de cercetare-dezvoltare in colaborare cu Universitatea Tehnica Gabrovo facilitarea procedurilor de certificare a companiilor, specialistilor si produselor; consultanta in chestiuni legate de protejarea proprietatii intelectuala servicii administrative si de secretariat servicii de intretinere si reparatii. Resurse si dotari: spatii de birouri dotate si mobilate echipamente audio-video pentru organizarea de evenimente in cadrul incubatorului echipamente IT si de birotica infrastructura de telecomunicatii si Internet. 6.8. Business Incubator Gotse Delchev, Bulgaria (Site: http://www.bi-gd.org) Incubatorul de Afaceri Gotse Delechev a fost infiintat in 1998 de Centrul pentru promovarea antreprenoriatului, cu sprijinul UNDP si al Municipalitatii Gotse Delchev, in vederea sprijinirii
    • IMM-urilor si a producatorilor agricoli din regiunea Gotse Delchev. In cadrul incubatorului pot fi gazduite 11 afaceri simultan. Facilitati si servicii: Asistenta tehnica si consultanta specializata Asistenta in realizarea planurilor de afaceri Cercetari de marketing Sprijin in cautarea de piete de desfacere, parteneri de afaceri Facilitarea achizionarii de echipamente Cursuri de instruire: utilizarea calculatorului, limbi straine, instruire in afaceri Organizarea de conferinte, seminarii, schimburi de experienta Servicii de secretariat Proiectare si design pagini web si prezentari Servicii de intretinere spatii si echipamente, reparatii. Resurse si dotari: spatii de birouri si de productie sali de conferinte, training echipamente audio-video performante echipamente IT si de birotica. 6.9. Parcul Stiintific Helsinki - Incubator Biotehnologie – Helsinki Incubatorul pentru Biotehnologii a fost infiintat in 1999 in cadrul Parcului stiintific Helsinki, printr-un Parteneriat intre Universitatea de Stiinte Helsinki, Guvernul Finlandei, primaria Helsinki, SITRA – un grup de investitii cu capital de risc si concernuri din industrie. Domeniile pe care se axeaza incubatorul sunt biotehnologiile, tehnologii medicale si farmaceutice, biologie moleculara, tehnologii alimentare, tehnologii “curate”, agricultura si silvicultura. Facilitati si servicii oferite: servicii de consultanta in domeniile protejarii proprietati intelectuale, obtinerea patentelor si a licentelor managementul afacerilor
    • servicii de marketing consultanta in domeniile legislativ si financiar facilitatarea accesului la servicii de CDI in cadrul Universitatii de Stiinte facilitarea gasirii de piete de desfacere si de parteneri facilitarea accesului la informatii si a schimburilor de experienta si know-how prin crearea unui Cluster Farmaceutic, din care fac parte 2 companii foarte mari si altele mai mici (un total de 100 de membri) facilitarea accesului la surse de finantare prin crearea Fondului Spinno Seed Capital programe de training – administrarea afacerilor, marketing, etica in afaceri, protejarea proprietatii intelectuale, aspecte specifice ale industriei de biotehnologii. Resurse si dotari: un incubator cu suprafata de 4000 de mp si altul cu suprafata de 15000 mp, putand gazdui simultan in jur de 60-70 de afaceri sali de conferinte, intalniri de afaceri, traininguri laboratoare de cercetare spatii pentru birouri si de productie echipamente si tehnologii performante. 6.10. Parc stiintific si Incubator CAT (Centru pentru Tehnologii Avansate) Roskilde, Danemarca Incubatorul CAT este amplasat in Parcul stiintific CAT, la aproape 70 km de Copenhaga si a fost infiintat in 1991 de trei centre de educatie si cercetare din regiunea Roskilde (Laboratorul National Risø, Universitatea Tehnica a Danemarcei – DTU si Universitatea Roskilde – RUC, fiind primul incubator tehnologic din tara. Consortiul incubatorului este format din cele trei centre de educatie, Ministerul Danez al Comertului si Industriei, institutii financiare (cu precadere fonduri de pensii) si doua banci.
    • Incubatorul a fost creat cu scopul impulsionarii procesului de inovare si a facilitarii transferului tehnologic, actionand ca intermediar intre comunitatea de CDI si industria privata. Intre domeniile de activitate ale firmelor incubate se numara: dezvoltarea de micro-sisteme, senzori, aplicatii ICT, tehnologii curate. Incubatorul are o o suprafata de 8500 mp si o capacitate de incubare a 22 de companii simultan. In ceea ce priveste perioada de incubare, aceasta poate varia, in functie de tipul firmei incubate (de exemplu, una dintre firme, cu activitate in domeniul producerii de ecrane laser a primit asistenta in cadrul incubatorului timp de 10 ani). Facilitati si servicii oferite: servicii de CDI prin cooperarea cu centre de cooperare, in particular cu cele 3 initiatoare ale incubatorului facilitarea realizarii transferului tehnologic servicii de marketing – cercetare de piata, promovare, facilitatarea accesului pe pietele nationala si internationala facilitarea gasirii de parteneri pentru realizarea de proiecte comune sacilitarea participarii la targuri si expozitii, conferinte si schimburi de experienta nationale si internationale servicii administrative si de secretariat organizarea de evenimente facilitarea accesului la surse de finantare. Resurse si dotari: spatii de birouri si productie, laboratore de cercetare echipamente si tehnologii performante. Intre masurile speciale de sprijinire a firmelor incubate se numara: - Crearea unui fond de investitii pentru firmele start-up. CAT ofera capital de infiintare (seed-capital) firmelor incubate, in anumite conditii – cedarea unui procent din afacere (10-25%, cu o medie de 15%) si acordul pentru formarea unui consiliu al
    • directorilor din care sa faca parte reprezentanti ai incubatorului, care sa ia decizii in ceea ce priveste firma in acelasi fel ca in cazul unei companii publice cu raspundere limitata (Public Limited Company – PLC). - CAT - Symbion Innovation Centre Joint Venture – CAT a creat, impreuna cu Parcul stiintific Symbion Copenhaga un joint venture care sa asiste crearea si dezvoltarea companiilor spin-off provenind din proiecte de cercetare ale institutiilor din regiune. - Scheme de monitorizare si evaluare create pentru a sprijini dezvoltarea IMM-urilor. - Fondul pentru studii de fezabilitate a fost creat pentru a sprijini antreprenorii care vor sa infiinteze afaceri inovative in realizarea studiilor de fezabilitate si a planurilor de afaceri. 6.11. Incubatorul FAZAT Steyr, Austria FAZAT (Centrul de Cercetare si Training pentru Afaceri si Tehnologii) a fost infiintat in anul 1992 printr-un parteneriat intre autoritatile locale, Guvernul regional al Austriei Superioare, Ministerul Transportului, Inovarii si Tehnologiei, Ministerul Afacerilor si Muncii si Fondul European pentru Dezvoltare Regionala. Suprafata totala pe care se intinde incubatorul este de 6500 mp, din care birourile si spatiile de productie ocupa o suprafata de 4000 mp. Firmele incubate desfasoara activitati in domenii precum: servicii de Internet, dezvoltare software pentru firmele producatoare de automobile, siguranta industriala si protectia Mediului. O parte dintre aceste firme furnizeaza servicii companiilor din regiune – de pilda, una dintre ele proiecteaza motoare diesel pentru BMW. In 2001 a fost creat si un parc tehnologic la periferia orasului Steyr care se intinde pe o suprafata de 20,5 ha iar de dezvoltarea acestuia este responsabil FAZAT. Facilitati si servicii oferite: Asistenta tehnica si consultanta specializata Facilitarea accesului la servicii de CDI Servicii de instruire in administrarea afacerilor si domenii specifice de activitate
    • Facilitarea gasirii de parteneri pentru dezvoltarea de proiecte Crearea unei retele de cooperare intre firmele incubate Servicii de marketing – facilitarea accesului firmelor incubate pe piata nationala si europeana Servicii administrative si de secretariat Servicii auxiliare – intretinerea spatii si reparatii. Resurse si dotari: Spatii de birouri si de productie Sali de conferinte, training, intalniri de afaceri Laboratoare pentru cercetare si testare produse Echipamente audio-video, ICT si de birotica. 6.12. PNE - Project North East PNE administreaza o retea de spatii pentru afaceri din regiunea Newcastle. Primul sau proiect a fost un Centru pentru Intreprinderi Tinere in 1984 si a fost finantat in totalitate din surse private. In urmatorii ani au fost deschise numeroase alte centre de afaceri in intreaga regiune – denumita Silicon Alley sau districtul e-business. Sursele de finantare pentru dezvoltarea acestei retele de centre de afaceri au fost numeroase: ipoteci, granturi CE FEDR, programe de dezvoltare urbana, sponsorizari din partea sectorului privat, venituri reinvestite. Principalul incubator se afla in Pink Lane si dispune de suficient spatiu pentru a incuba 60 de afaceri (in special cele din industria creativa). Initial, rata de esec a start-up-urilor in zona era de aproximativ 35%, dar prin sprijinul primit in cadrul incubatorului, aceasta a ajuns la 5%. In ceea ce priveste criteriile de admitere in incubator, pe langa necesitatea realizarii unui plan de afaceri, trebuie respectat si criteriul varstei antreprenorilor – pentru a putea fi admisa, acestia trebuie sa aiba sub 29 de ani. Perioada de incubare nu este foarte strict reglementata, majoritatea firmelor parasind
    • incubatorul in momentul in care au nevoie de mai mult spatiu pentru desfasurarea activitatilor. Facilitati si servicii oferite: servicii de instruire in administrarea afacerilor servicii de marketing si facilitarea accesului pe pietele interna si europeana facilitarea accesului la surse de finantare pentru dezvoltarea afacerilor servicii de consultanta legala si financiara servicii administrative si de secretariat servicii de intretinere a spatiilor si reparatii organizarea de seminarii, intalniri Resurse si dotari: spatii de birouri sali de conferinte, intalniri de afaceri echipamente audio-video pentru desfasurarea seminariilor, conferintelor si a celorlate tipuri de evenimente gazduite de firmele incubate sau de incubator in beneficiul incubatilor echipamente IT si de birotica, infrastructura Internet: calculatoare, imprimante, telefoane, fax etc. 6.13. Parc stiintific si incubator Mjärdevi, Suedia Parcul Stiintific Mjärdevi este situat in apropierea orasului Linköping, al 5-lea oras ca numar de locuitori din Suedia. Orasul gazduieste un cluster de industrii high tech – SAAB Aerospace cu birourile generale si fabrica de productie a avioanelor de lupta, Nokia si Ericsson cu operatiuni importante in zona. Parcul stiintific a fost infiintat in 1984 pentru a gazdui companiile high tech din apropierea Universitatii Linköping (in special Institutul Tehologic, Scoala de afaceri si Scoala de medicina). Incubatorul a fost infiintat in acelasi timp, pentru a incuraja spin-off-urile bazate pe transferul rezultatelor cercetarii-dezvoltarii obtinute in cadrul universitatii si a centrelor de CD, iar consortiul incubatorului este format din University Holding Linköping, Parcul
    • stiintific Mjärdevi si Teknikbrostiftelsen (Technology Bridge Foundation). Incubatorul ocupa o suprafata de 1200 mp in cadrul parcului stiintific si poate incuba pana la 30 de afaceri in acelasi timp – in mod special afaceri din domeniul ICT – telecomunicatii, software, electronica. Pentru a putea fi admisi in cadrul incubatorului, antreprenorii trebuie sa fi absolvit sau sa se inscrie in Programul de Dezvoltare Antreprenoriala al Universitatii. Aceasta etapa poarta numele Starthus level, etapa in care antreprenorilor li se ofera servicii de asistenta in afaceri (contabilitate, marketing, consultanta juridica etc) de la firme din regiunea Linköping. In aceasta etapa, o parte din servicii sunt furnizate gratuit. Dupa un an, firma trece la un alt nivel, Växthus level, unde poate ramane pentru urmatorii doi ani. Pana in prezent, mai mult de 250 de afaceri au fost incubate si peste 2000 de locuri de munca create. Cele mai multe dintre firmele incubate s-au mutat in parcuri stiintifice. Facilitati si servicii oferite: servicii de instruire pentru dezvoltarea antreprenoriatului servicii de asistenta tehnica si consultanta specializata servicii de cercetare-dezvoltare servicii de marketing si promovare, informatii despre potentialele piete de desfacere facilitarea participarii la conferinte, simpozioane si alte intalniri specifice precum CeBit, Comdex, BIO-Scandinavia facilitatarea gasirii de parteneri servicii administrative si de secretariat servicii de contabilitate, consultanta juridica servicii auxiliare – intretinere spatii si reparatii curente. Resurse si dotari: spatii de birouri laboratoare de testare sali de conferinte, intalniri de afaceri, training infrastructura telecomunicatii si Internet echipamente audio-video, IT si birotica
    • Intre masurile speciale pentru sprijinirea afacerilor ale incubatorului Mjärdevi se numara: - Programul de Dezvoltare Antreprenoriala (Entrepreneurship Development Programme - ENP) – este coordonat de Centrul pentru Inovare si Antreprenoriat (The Centre for Innovation and Entrepreneurship - CIE) din cadrul Universitatii Linköping in colaborare cu SMIL (Dezvoltarea Afacerilor in Linköping) si alti actori locali. Cursurile din cadrul acestui program, creat in anul 1994, constau in opt module si au ca rezultat crearea de noi companii. Pentru a putea accede la acest curs, tinerii trebuie sa aiba idei inovative de afaceri. Cei mai multi participanti la acest curs provin de la Scoala de Afaceri a Universitatii, iar altii lucreaza in cadrul unor mici firme din zona Linköping. - Programul de dezvoltare a afacerilor (Business Development Programme) a fost creat in anul 1986 pentru a sprijini dezvoltarea aptitudinilor personalului din cadrul companiilor aflate pe piata de aproximativ 2 ani. Schema Growlink (Growlink Scheme) este coordonata de University Holding, organismul Universitatii Linköping specializat in transfer tehnologic. Acesta reprezinta un cadru de sprijin destinat sa accelereze dezvoltarea firmelor incubate, incepand cu etapa de pre-incubare (de ex. ENP), facilitarea accesului la o retea vasta de entitati (Universitate, organizatii de sprijin a afacerilor, companii etc.) din zona si la asistenta financiara din partea Technology Bridge Foundation. - Idea Lab – incubatorul pune la dispozitia un spatiu unde studentii, profesorii, consultantii in afaceri se pot intalni si dezvolta noi idei de afaceri prin brainstorming. - Incubator/Expert Breakfast – aceasta initiativa aduce laolalta, in dimineata ultimei vineri dintr-o luna, experti in legislatie, patente si licente, contabilitate, marketing, relatii publice etc. impreuna cu reprezentanti ai firmelor incubate, pentru schimburi de experienta si servicii de consultanta pro bono pentru incubati - Incubator Fund - Teknikbrostiftelsen (The Technology Bridge Foundation) administreaza un fond special, pentru sprijinirea dezvoltarii firmelor incubate.
    • - Initiativa HomeCom – este o initiativa a incubatorului/parcului stiintific pentru a descrie competentele regiunii in coroborarea diverselor tehnologii si servicii – IT, telecomunicatii, wireless, electronice pentru uzul casnic: securitate, divertisment, sieteme electrice si de alimentare cu apa, incalzire si ventilatii, telemedicina etc. 7. Posibilitati de relationare si interactionare a incubatilor la nivel transfrontalier si international – retele Experienta arata ca cele mai multe dintre regiunile competitive ale Europei sunt caracterizate de forme specifice de cooperare (retele de cooperare) intre centre de cercetare si unitati de invatamant, intreprinderi si autoritati publice. Componentele cheie ale lucrului in retea sunt: posibilitatea accesarii informatiilor puse la dispozitie de catre ceilalti membri; utilizarea constienta a resurselor si abilitatilor fiecarui membru; viteza si caracterul direct al actiunii. Caracteristicile lucrului in retea sunt urmatoarele: membrii selectati au propriile contacte si retele; se bazeaza pe interese mutuale deoarece membrii retelei au ca scop comun succesul acesteia; se bazeaza pe incredere deoarece necesita multa responsabilitate la fel ca orice alta actiune profesionista; este orientata spre actiune, adica reteaua are ca scop obtinerea de rezultate clare si practice. Tipuri de retele: reteaua “stea” in care un partener “conduce”, datorita experientei, a pesonalitatii puternice si joaca un rol central; functioneaza bine pentru retelele aflate la inceput de drum, dar se potriveste mai putin cu retelele eterogene. reteaua “legatura nodala”, in care nu exista relatii privilegiate, iar rolul partenerului conducator este in primul rand administrativ; acest tip de retea se potriveste cel mai bine in cazul unor parteneri de puteri egale (de exemplu retele de RTO-uri cu relatii de mult existente), dar nu se
    • potriveste pentru parteneri cu niveluri diferite de experienta. reteaua “ad-hoc”, fara o structura oficiala si in care partenerii se cunosc bine, intersectandu-si relatiile atunci cand este necesar; este o caracteristica naturala pentru retelele mature, dar nu functioneaza bine in cazul retelelor eterogene sau la acelea in care partenerii au putine lucruri in comun. reteaua de retele regionale, cel mai complex tip, constand intr-o structura multipla, legand retelele locale printr-o coloana vertebrala internationala; datorita complexitatii sale, se foloseste pentru sustinerea proiectelor cu durata limitata si membri eterogeni. Dimensiunea retelelor : Nu exista reguli clare asupra dimensiunii ideale a unei retele. Retelele mai mici pot parea mai eficiente, comunicarile fiind mai usoare si dinamica grupului mai usor de controlat. Retelele mai mari, pe de alta parte, pot beneficia de un bazin de resurse de mai mari dimensiuni si de un portfoliu mai larg de potentiali clienti. Iata cateva exemple de retele: 1. ReNITT - Reteaua Nationala pentru Inovare si Transfer Tehnologic Date de contact ReNITT: Str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, BucurestiTel./Fax: :+040213162977 / +040213183071 ReNITT a fost creata de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului in parteneriat cu ANCS ( in vederea cresterii vizibilitatii unitatilor de cercetare-dezvoltare si a gradului de valorificare a rezultatelor cercetarii si, pe de alta parte, a imbunatatirii competitivitatii IMM-urilor romanesti prin dezvoltarea ofertei de servicii de transfer de cunostinte si tehnologie, precum si prin crearea de noi companii orientate tehnologic care sa activeze pe piata in special in zonele slab dezvoltate. Din retea fac parte entitati de inovare si transfer tehnologic acreditate pentru sustinerea dezvoltarii economico-sociale, prin
    • stimularea inovarii si transferului tehnologic, prin atragerea de investitii in vederea valorificarii rezultatelor activitatii de cercetare- dezvoltare si inovare precum si a resurselor umane din sistemul national de cercetare-dezvoltare: Incubatoare Tehnologice si de Afaceri (ITA), Parcuri stiintifice si Tehnologice (PST), Centre pentru transfer tehnologic (CTT), Centre de Informare Tehnologica (CIT) si Oficii de Legatura cu Industria (OLI). Serviciile pe care le ofera reteaua se adreseaza atat operatorilor publici cat si celor privati si pot fi: Servicii specializate: asistenta in afaceri pentru inovare si transfer tehnologic; informare tehnologica, audit tehnologic, veghe si prognoza tehnologica; asistenta si consultanta pentru realizarea de modele experimentale si prototipuri; asistenta si consultanta pentru exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala; asistenta si consultanta in domeniul legislativ la nivel national, european si international; incubare fizica sau virtuala pentru IMM-urile inovative. Asistenta tehnica si training: crearea de retele de legatura intre participanti (cautare de parteneri, dezvoltarea proiectelor pilot); asistenta in obtinerea unor fonduri publice si private; activitati de training in cadrul entitatilor de inovare si transfer tehnologic cu scopul imbunatatirii ofertei de servicii catre IMM-uri. etc Servicii de informare: cataloage de prezentare a serviciilor si tehnologiilor oferite de entitatile de inovare si transfer tehnologic acreditate; informatii la zi cu privire la evenimente deosebite, oferte si stimulente publice si finantari private. 2. Innovation Relay Centres – IRC Network (Site: http://www.innovationrelay.net/) Reteaua de Centre Releu pentru Inovare a fost infiintata in 1995 de catre Comisia Europena pentru a sprijini cresterea competivitatii IMM-urilor europene prin extinderea de parteneriate la scara europeana pentru sporirea capacitatii lor de a absorbi
    • inovarea. Este cea mai mare retea de TT din lume si cuprinde in prezent 71 de centre in tarile membre UE, tarile in curs de aderare si Elvetia, Islanda, Israel, Chile si Norvegia. Reteaua dispune de un serviciu propriu, integrat de brokeraj, care ofera acces pe noi piete si parteneri europeni si de o baza de date actualizata saptamanal in care pot fi gasite mai mult de 2500 de noi tehnologii pentru exploatare si comercializare si peste 500 de cereri de tehnologie. Centrele IRC sunt interconectate printr-un sistem de informare on-line: Business Bulletin System (BBS), utilizand o terminologie si formate standardizate, proceduri comune, sistem de confidentialitate; oricare dintre ofertele/cererile de tehnologie se redacteaza numai in limba engleza, iar transmiterea se face doar de catre centrele IRC. Serviciile oferite se adreseaza in mod special IMM-urilor orientate spre inovare, dar printre clientii retelei se numara si mari companii, universitati si centre de CDI. Printre aceste servicii se numara: audit tehnologic, acces la baze de date, cautare de parteneri, consultanta si asistenta pentru drepturi de proprietate intelectuala (IPR), organizare de intalniri paneuropene, consultanta si asistenta pentru licentiere, negocieri si oportunitati de finantare; identificarea de informatii de cercetare; ghidare in exploatarea rezultatelor RTD si consultanta pentru transferul rezultatelor cercetarii si a tehnologiilor catre alte regiuni din Uniunea Europeana. Puncte de contact ale IRC in Romania si Bulgaria: Romanian IRC 4D - Site: www.irc4d.ipacv.ro Romanian IRC 4D este unul dintre punctele europene ale Innovation Relay Centres, facand parte dintr-o retea internationala de centre IRC. Romanian IRC 4D are posibilitatea promovarii unor noi tehnologii, inventii, inovatii prin Transfer Tehnologic Transnational, rezultatele de cercetare ale diverselor entitati putand fi promovate, astfel, la nivel international. Innovation Relay Centre – Bulgaria (IRC – Bulgaria)- Site: www.irc.bg
    • IRC-Bulgaria face parte din IRC Network din anul 1997. Misiunea IRC-Bulgaria este de a sprijini dezvoltarea industriei bulgare prin transfer tehnologic si de know-how dinspre industriile europene si prin intermediul programelor europene de CDI, impulsionand, astfel, cresterea competitivitatii intreprinderilor nationale si capacitatea lor de a face fata pe piata internationala. Coordonarea activitatii IRC-Bulgaria este realizata de Applied Research and Communications Fund (ARC Fund) in parteneraiat cu Bulgarian Industrial Association (BIA) si Academia Bulgara de Siinte. 3. SPICE Group - Site: www.spicegroup.de SPICE Group este o retea internationala cu membri din 41 de tari europene (intre care se numara atat Romania, cat si Bulgaria) Australia si Noua Zeelanda, SUA si state din Asia, din domeniile: incubare de afaceri, centre de inovare, parcuri tehnologice, dezvoltare economica regionala, transfer tehnologic si antreprenoriat. Reteaua este deschisa deopotriva cercetatorilor, antreprenorilor, actorilor politici, reprezentantilor ONG-urilor specifice. Prima intalnire a retelei a avut loc in anul 1991, la initiativa Asociatiei Tehnologiei Germane si a Centrelor de Incubare a Afacerilor, sediul de administrare al retelei fiind stabilit la Berlin. Reteaua incurajeaza si sprijina schimburile de informatii si experienta referitoare la incubarea afacerilor, transferului tehnologic si dezvoltarii antreprenoriatului, crearea unor structuri de cooperare (asociatii si chiar retele) si initierea de proiecte comune de CDI si TT, transferul de know-how in domeniile incubarii afacerilor si a managementului IMM-urilor, dezvoltarea de programe de training adresate managerilor parcurilor tehnologice, incubatoarelor de afaceri, agentiilor de dezvoltare regionala si antreprenorilor. In Romania, puncte de contact ale retelei sunt CITAf Bucuresti si FICAR Bucuresti, iar in Bulgaria, Asociatia Bulgara a Incubatoarelor de Afaceri si a Centrelor de Inovare a afacerilor Gotse Delchev.
    • 4. Cordis – Serviciul de Incubare a afacerilor - Site : http://cordis.europa.eu/en/home.html Acest serviciu furnizează tuturor celor interesaţi informaţii despre toate incubatoarele de afaceri din Europa, indiferent de natura (virtuală sau fizică), sectorul sau localizarea acestora. Obiectivele serviciului sunt: asistarea antreprenorilor cu noi idei de afaceri, gasirea de incubatoare, dezvoltarea acestor idei in produse sau servicii viabile din punct de vedere comercial si tehnic, facilitarea activităţii in retea a incubatoarelor de afaceri din Europa şi sprijinirea autoritatilor nationale, regionale si locale in accesarea de informatii despre peste 950 de incubatoare de afaceri răspandite in Europa la momentul actual. 5. Reteaua Europeana a Centrelor de Afaceri si Inovare (BIC) EBN - Site: http://www.ebn.be European BIC Network (EBN) a fost creata pentru a coordona activitatile BIC-urilor (Business Innovation Centres) infiintate in Europa si pentru a promova conceptul BIC in interiorul si in afara Uniunii Europene. Din cadrul retelei fac parte, la momentul actual, 160 de Centre de Afaceri si Inovare (BIC), incubatoare, centre de inovare si de afaceri. BIC-urile sunt instrumente regionale de inovare pentru dezvoltare economica, serviciile pe care le ofera fiind urmatoarele: selectia, evaluarea si promovarea de intreprinzatori si proiecte intreprenoriale, dezvoltarea abilitatilor manageriale ale intreprinzatorilor, asistarea acestora in elaborarea de planuri de afaceri si studii de marketing, obtinerea de spatii, servicii etc, asistenta tehnologica si inovationala, facilitarea accesului acestora la surse de finantare si retele de experti, monitorizarea proiectelor intreprenoriale etc. 6. b2europe - Site:p://ec.europa.eu/enterprise/networks/b2europe b2europe a fost creata la initiativa Comisiei Europene cu scopul de a stimula cooperarea inter-retele de sprijin pentru mediul de afaceri, in special pentru IMM. Aceasta a fost lansata la sfarsitul
    • anului 2005, in 15 regiuni din Europa, la Carta b2europe aderand retelele Innovation Relay Centre, Euro Info Centre, Business and Innovation Centres impreuna cu alte organizatii locale sau regionale. Cooperarea a condus la oferirea unei palete noi de servicii integrate de inalt profesionalism, in vederea extinderii afacerilor IMM, accesului la tehnologii, precum si a gasirii de parteneri de afaceri sau a oportunitatilor de finantare. In prezent, la nivel european exista peste 900 de puncte de contact ale retelelor de sprijin pentru IMM_uri Un reprezentant al initiativei b2europe in zona transfrontaliera Dolj-Vidin este IRC 4D Romania – Innovation Relay Centre Craiova. 7. Enterprise Europe Network - Site: http://www.enterprise- europe-network.ec.europa.eu Enterprise Europe Network a fost creata la initiativa Comisiei Europene, pentru a oferi antreprenorilor un serviciu de consiliere si de sprijinire a afacerilor de tip ghiseu unic. Serviciile retelei se adreseaza atat IMM-urilor, cat si univeristatilor si centrelor de cercetare din Europea. Din retea fac parte in jur de 600 de organizatii si 4000 de profesionisti din statele membre UE, tarile candidate (Croatia, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei si Turcia), state membre ale Ariei Economice Europene (EEA) si tari terte. Reteaua reuneste aproximativ 600 de organizatii din peste 40 de tari, printre care se numara camere de comert, agentii de dezvoltare regionala si centre tehnologice universitare si in jur de 4000 de profesionisti. Prin intermediul retelei Enterprise Europe, IMM-urile beneficiaza de informatii cu privire la oportunitatile de dezvoltare a afacerilor, la sursele de finantare disponibile. Reteaua ofera si alte servicii precum: organizarea de evenimente de brokeraj pentru transferul cunostintelor si tehnologiilor, realizarea de materiale de promovare si informare, vizite individuale la sediul companiilor pentru a evalua nevoile acestora, facilitarea gasirii de parteneri.
    • Principiile pe care se bazeaza furnizarea acestor servicii sunt „no wrong door” („nu exista o usa gresita”) si cel „one-stop shop”. Astfel, IMM-urile care cauta consiliere oriunde in Europa vor primi asistenta personalizata din partea unui partener al retelei sau va fi indrumat direct catre cel mai adecvat furnizor de servicii. Administrarea retelei la nivel european este asigurata de Agentia Executiva pentru Competitivitate si Inovare (EACI), care desfasoara activitati de training, informare, management de contracte, controlul calitatii, etc. Puncte de contact ale retelei in Romania sunt SC IPA CIFATT Craiova (www.ipacv.ro/ office@ipacv.ro), Camera de Comert si Industrie a Romaniei (www.euro-info.ccir.ro; www.proimm.ro/ euroinfo@ccir.ro), iar in Bulgaria Camera de Comert si Industrie a Bulgariei (www.bcci.bg/ eic@bcci.bg) si ARC Fund Bulgaria (www.arcfund.net/ arc@online.bg). ENGLISH SUMMARY “Best practice in business incubators” The guide “Best practice in business incubators” is addressed to potential entrepreneurs from productive field, especially those using innovative technologies with high added value, to providers of automatization services, biotechnology, IT from Dolj-Vidin cross-border area, managers of the future “incubated” firms, coordinator entities of
    • technology and business incubators, to the parteners in the project Phare CBC Romania-Bulgaria “Technology and business incubator for the cross border zone Dolj – Vidin”, respectively Craiova City Hall, Agency for Regional Development and Business Centre (ARDBC) Vidin, Romanian Association for Electronic and Software Industry – Oltenia Branch (ARIES Oltenia). The guide has an informative character and is based on the best practices identified to the level of technology and business incubators in Europe and across its borders, as well on the experience of the Romanian and Bulgarian incubators, relying on the development strategy of the private sector, of SMEs in Dolj-Vidin cross-border area, and on the european policy for supporting the development of the knowledge-based society, promoting ICT, innovation and technology transfer in business sector (SMEs). 1. General presentation of the economic development of Dolj-Vidin cross-border area, comparative situation of SMEs in Dolj and Vidin, trends and necessities The potential and the results quality of the economy of a region, county or a cross-border zone , depend in a decisive manner on the capacity to determine the creation and the functioning of numerous firms (enterprises), which provide good quality products and services, at low cost and prices and in quantities concordantly with the internal and external market requirements. Small and Medium Enterprises (SMEs) represent the most numerous and important sector of enterprises, fulfilling multiple economic, technic and social functions. Pointing out the importance of SMEs in the conditions of the contemporary economy (they are generating the most part of the GDP (gross domestic product) of a country or a region, usually 55%-59%; ensuring work places for the majority of the occupied population; generating in a large proportion the innovations with application in the economy; providing services and products to lower costs than the large companies etc.), doesn’t mean underestimating the role of large companies. In order to be performant, the economy of any country, needs also a powerful component of large enterprises, especially in the industrial and transport fields.
    • Economic realities show the existence of strong complementary relationships between large companies, on one side, and SMEs, on the other side. An economy is much more “healthy and performant, as it presents an equilibrated structure, not only from the point of view of its sectors, but also from the point of view of dimension, leading to effects of superior synergy”. General characteristics concerning the level and the evolution of private sector from Romania and Bulgaria with impact on Dolj- Vidin cross-border area can be synthesized as follows: finalizing adopting and implementing several legislative and administrative measures, in order to strengthen the institutional and organizatoric capacity so that the business environment in Romania and Bulgaria becomes totally compatible with the one in European Union. improving legislative framework in financial and fiscal domains, in order to strengthen financial discipline and to stimulate investors and private entrepreneurs implementing specific legislative measures in order to encourage SMEs to reinvest their profit in consolidating and developing their business revitalizing internal credits and activation of capital market improving SMEs’ access to financing, specially to Community programmes. a reduced presence of private sector in some services (research and development, education, administration, health etc.) GDP reflects in a synthetic manner the results of the economic activity, its dynamic and structure showing, on one side, the economy trend and, on the other side, the consequences of the process of reorganization and reconversion of the national economy, with direct implications at regional, respectively at cross-border level. The comparative situation at national and Community level confers the panoramic view of the economic dynamic in the analysed area. Bulgaria registered in 2007 an increase of the GDP with 6.2% over 2006, the experts estimating the same increase for 2008 and of an increase of 6.4% in 2009. Romania occupies the 6th place in EU when referring to the GDP increase in the last trimester of 2007, with an appreciation of 6.6% (Eurostat study).
    • A. Statistical data in the South-West Region Oltenia – Dolj county Development regions, as typological zones of economic evolution, also differentiate from the point of view of enterprise concentration. South- West region Oltenia is known as the region with the lowest density of enterprises, under 8%. Economico-financial performances of SMEs in South-West Region – Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea counties In this region, there are 40733 SMEs, representing 7.7% of the national total. 92% of the SMEs are micro-enterprises, 99% of it record an annual turnover up to 2 million Euro and none of its records more than 50 million Euro. From the total number of SMEs, 43.4 have an annual turnover under 20000 RON. In this region SMEs field is consolidating. The volume of fixed assets is about 5% from the national total; as well, the debt level of SMEs in South-West region is only of 3% from the total of debts. The region is registering the lowest number of regional employees – 155203, that means 6.3% from the total of SME’s sector. Differences are also between the counties in the region. Therefore, the county structure of the 40733 SMEs in the whole region looks as in the picture below:
    • B. Statistical data in the North-West Region– district of Vidin, Bulgaria The statistics indicate that Bulgaria has relatively low regional disparities as compared to the other EU member-states, as Czech Republic, Slovakia, Belgium and France. Bulgaria’s NW planning is lagging behind the other regions in terms of economic activity and quality of infrastructure, South West region occupying the leading position, due to the capital city of Sofia, which concentrates the main part of economic activity, schools and universities, and government administration. There still is a significant disproportion of territorial economic development for both SMEs and large enterprises, which group around the capital Sofia in the South- West Region and Plovdiv in the South-Central Region. Indicators and determinant factors for SMEs competitiveness Some Bulgarian SMEs are already competitive on the European markets. However, the capability of SMEs to withstand the competitive pressure from European producers is still limited. Most of SMEs still rely on the competitive advantage provided by the low cost of labour, but this situation can’t last for long. Bulgarian SMEs are characterized by high flexibility and adaptability, due mainly to the enterprising nature of Bulgarians. Gross operating profitability (GOP) of the Bulgarian micro SMEs is above the level of GOP for those in countries like Estonia, Lithuania, Hungary and Slovenia. This apparent advantage is because of the lower labour costs and not because of the higher added value of the manufacturing costs, as in the case of countries like Denmark or Austria, where the levels of GOP are from 1.5 to 2.5 higher than in Bulgaria. The indicators are even higher for the Bulgarian medium enterprises, as the difference increases between 1.75 and 4 times. The Bulgarian SMEs labour costs per an employee are between 2 and 20 times lower compared to those in the rest of EU member-states
    • (excluding Romania), taking into consideration that the number of SMEs’ employees is almost equivalent with the rest of EU countries. SME ability to meet the European product standards Currently, only 10% of Bulgarian SMEs meet the requirements for CE marking and 23% the requirements for labour safety. Very few firms have an ISO certificate, and only 2.3% have a certification under the НАССР (Hazard Analysis and Critical Control Point) system which guarantees food safety and quality. Most of SMEs state that inadequate financial resources, the lack of information and, in a smaller measure, the lack of sufficiently trained personnel are the main obstacles are the main obstacles to meet EU requirements. 23% of all SMEs consider that they have not come across any obstacles. Among the most significant actions of SMEs, in order to adapt to new conditions due to Bulgaria’s accession to EU, we mention: improving the control over the product quality (27% of SMEs), training of staff (22%), replacement of process equipment (17%), new strategic relations with trade partners (15%), investments in new technologies (14%) and receiving ISO certificates (11%); less than 10% of SMEs have paid attention to meeting environmental and technical requirements, training of managers and protection of the intellectual and industrial property. One in five enterprises considers that EU requirements do not concern it; one in three firms is not acquainted with the European requirements in general; one in two enterprises does not know which are the terms for the introduction of the various requirements, while 20% of SMEs are already acquainted with these terms. Export activity of SMEs Participation of Bulgarian SMEs in the competition on the international market remains limited. About two-thirds of Bulgarian SMEs operate in the domestic spheres of trade, services, and construction. Only 17.5% of SMEs have exported some part of their output, less than 7% having a pronounced export orientation. There is a clear differentiation among export companies. Therefore, only 40% of the enterprises export more than 75% of their production, and few of the SMEs created in the last five years succeeded to export their products and services. Innovation has relatively little weight among the Bulgarian SMEs. Only 18.5% of their managers believe that their competitive advantage comes from technological innovation. For 60% of small businesses,
    • competition is essentially price-related. A good indicator of the prospects of exporters considering foreign market penetration is their participation in fairs and exhibitions. 85% of SMEs have not taken part in such events in the past three years, only one out of seven companies having experience in promoting its products in the foreign markets. Large enterprising, comprising 0.3% of all Bulgarian enterprises, make more than half of national exports, contributing to more than 40% of the value added and owning more than 40% of the fixed tangible assets. Still, SMEs have a significant contribution to increasing the employment share and the annual turnover. Sectoral profile of the regions The industrial sector represents 30 % of the GDP and is recording a high dynamic in the past years (about 7%). The highest contribution of the industrial sector to the GDP is registered in the South-East Region (35.6%). Taking into consideration these shares, it is necessary to support the efforts to promote innovative industrial development, in order to increase the rate of industry contribution to GDP, especially in the Region North-West Bulgaria. Agriculture is generating 10.8% of the GDP nationwide, the northern regions having the highest shares, the North Western Region – 18.7%, North Central Region – 16.4% and South Central Region – 16.2%. The sector is characterized by over-employment, fragmentation of the farms, low efficiency and low level of commercial output. In all this planning regions, agriculture is faced with various restrictions: dispersed ownership, obsolete facilities, shortage of investments and innovative technologies, deficiencies in the integration with the food industry, etc The services sector has the biggest share and an upward trend in the structure of the economy in all regions of the country. Communications and Financial Intermediation were the most dynamically developing branches during the last seven years. Of high importance for the Services growth is Tourism, which registered a considerable growth rate in the last year and had a substantial contribution both to value added and to restricting the current account deficit. International tourism registered significant annual growth rates, between 9 and 21%. The number of international tourists in Bulgaria annual growth rates for the period between 4,5% and 18%. Due to its enormous natural and historical diversity, Bulgaria has a considerable potential for tourism development, the growth registered in 2007 being of 7%.
    • Development of entrepreneurship is one of the major objectives of the Lisbon Strategy. If, in relation to the USA, Europe continues to suffer from “a gap in entrepreneurship”, then the same applies for the comparison between Bulgaria and Europe, and this situation requires supportive measures to contribute to the development of the entrepreneurship infrastructure and of the entrepreneurs. The lowest level of development of entrepreneurship has been recorded in the North Western Planning Region and the highest – in the South Eastern Planning Region. The spatial distribution of SMEs shows a concentration around the big cities and in the regions with well-developed and diversified industry. The development of the business-oriented services is of decisive importance for the competitiveness and revival of the economic regions. The economic restructuring has contributed greatly to the intensive development of the “support institutions” offering business assistance and consultancy, financial, insurance services, services related to real estate trade, the number of employees in these activities increasing permanently. All the regions in the country are significantly lagging behind in terms of technological and innovation potential for growth, usage of ICT. In District of Vidin, the statistics referring to GDP reveal significant increases in the past years and, in what concerns the density of SMEs/ 1000 active people, although we face a low level, of 41 SME/1000 active people, the number of active SMEs is increasing. When speaking about property allocation, the statistics show the preponderance of the private property, 97.5%, the public property being of 0.79% and the municipal property – 1.61%. Objectives of the strategy for socio-economic regional development 2007-2013 A) South-West Region Oltenia The main objective of the socio-economic development strategy for the period 2007-2013 is reducing development disparities between South- West Region Oltenia and the other regions of the country, in order to increase the life standard of the population. Specific objectives: - creating new jobs, taking into consideration the reduction of employees in agriculture and some other industrial sectors
    • - increasing regional attractiveness and sustainable development of the region by improving infrastructure, valorisation of urban areas and of tourism potential - increasing regional competitiveness by supporting enterprises, development of infrastructure and qualification of human resources. B) Vidin Region (district) Strategic objectives The main objective for the development of Vidin District until 2015 is reaching dynamically steady and balanced social economic development, pointed towards reduction of the interregional disparities and ensuring equal opportunities for economic development, access to economic resources, higher life standard and favorable conditions of life in all the municipalities of the region, considering the protection of the environment. The main objective of the strategy corresponds to the main objective of the EU policy for social economic development, in order to reduce the disparities existing in the development of the region and at cross-border level, and also the differences between the development of urban and rural areas. The main objective can be reached through accomplishing the following strategic objectives: 1. Speeding up the economic development of Vidin Region and reaching the level of development of the regions with the highest economic markers, through improving the state of the infrastructure, investments in human resources, introduction of new technologies and attraction of investments. 2. Raising the life standard of the population of Vidin Region through stimulation of social economic development of the region. 3. Development of the territorial and cross border cooperation for reaching balanced and stable development. On the basis of the analyze of the problems and needs, strong and weak sides, opportunities and threads for social and economic development of Region Vidin, defined the following strategic objectives, priorities and measurements for the future development of the region: Object 1. : Transformation of Region Vidin into a contemporary transport and communicational centre with national and international importance. Priority 1.1: Development of transport, power and communication infrastructure. Priority 1.2: Improving water-supplies and drainage systems. Priority 1.3: Creating conditions for the development of cross- border
    • cooperation Bulgaria – Romania and Bulgaria – Serbia and Montenegro. Object 2: Investments in human resources and construction of contemporary institutional environment. Priority 2.1: Construction of system for qualification and pre- qualification of human resources. Priority 2.2: Optimizing and improving educational system in Vidin District. Priority 2.3: Development of local democracy by stimulating partnership between institutions, business, local authorities, non governmental organizations and civil society. Object 3: Ensureing economical growth on the basis of competitive small and medium companies, agriculture and manufacturing industry, tourism, inwardly consumption growth, export of produced production and investment attraction. Priority 3.1: Investment attraction in Vidin Region. Priority 3.2: Improving conditions for developing business- environment. Priority 3.3: Stimulating the development of agriculture. Priority 3.4: Improving the conditions for the development of tourism in Vidin Region. Object 4: Preservation and improvement of environment condition according to the European standards. Priority 4.1: Ensure harmless and safe treatment of public and produced wastes. Priority 4.2: Decreasing land pollutions and re- cultivation of already polluted soils. Priority 4.3: Protection of biological and landscape variety. Priority 4.4: Decreasing health risk from atmosphere pressure. Object 5: Constructing and development of contemporary social infrastructure. Priority 5.1: Stabilizing and increasing employment, decreasing poverty and social risk. Priority 5.2: Improving public health service quality and its access. Priority 5.3: Preserving cultural- historical inheritance. Priority 5.4: Creating conditions for the development of sport and leisure activities in Region Vidin.
    • 2. Strategies and policies for promoting RDI, ICT and technology transfer Through the RDI strategies for 2007-2013 period, Romania and Bulgaria aim to reach the european average for the basic indicators which describe the structure and the performance of the research, development and innovation (RDI) system, creating the premises for focussing, in the future, on niche sectors, where Romania and/or Bulgaria hold critical mass and the performances of a leader. At the same time, the strategies aim to support socio-economic development of Romania and Bulgaria, with a real opportunity to create a knowledge- based economy, competitive at global level. 2.1 Strategic objectives of RDI system in Romania RDI system in Romania has the role to develop science and technology, in order to increase the competitiveness of the Romanian economy, to improve social quality and to increase knowledge with potential of valorisation and enlargement of action horizon. In order to accomplish this role, RDI system has 3 strategic objectives: 1. knowledge creation, respectively obtaining scientific and high technology results, competitive on the international market, in order to increase the contribution of Romanian RDI system to the development of the global knowledge stock, to increase international visibility and transfer the results of reasearch into economy and society; 2. increasing the competitiveness of Romanian economy through innovation with impact on the economic agents and transfer of knowledge in the economic practice; 3. increasing social quality through developing solutions, including technology solutions, which generate direct benefits for the entire society. 2.2 Pro-innovative infrastructure in Bulgaria European experience showed that innovative enterprises need special infrastructure to support each stage of their development, as well each stage of their production cycle. Such structures are the technology transfer centres, the innovative business centres, technology and business incubators, technology centres and the technology parks. Some of these types of centres are: The Innovation Relay Centre – IRC Bulgaria, created with the support of EU, and of Foundation “GIS Transfer Centre” (in cooperation with
    • Foundation “Steinbeis”) provides information, assistance and other educational resources concerning innovation, to SMEs. The Foundation “GIS Transfer Centre” works on projects with the Bulgarian Academy of Science (BAS) and SMEs. Therefore, 18 technology centres have been created (6 of them within BAS and 12 outside the structures of BAS). IRC enhances technology and know- how transfer for Bulgarian enterprises, as well the information on European R&D programmes. In the first 2 years, the incubator in Gabrovo, housed 12 high-tech companies and provided services to 10 more companies situated outside the incubator, whilst the one in Varna housed 7 companies and provided services to 25 others, thus being registered a great interest among local business communities in the activities of the incubators and their services, with effect on the increasing of the number of SMEs “incubated” and of those which ask for the incubator’s services. However, the above-mentioned organizations are not sufficient The Annual Report on the Bulgarian National Innovation Policy 2006 concludes: innovation and knowledge transfer units within the public sector organizations are not sufficient and the existing ones do not meet the industry needs, technology transfer offices which are of key importance to the national innovation system are still missing, there is insufficient management capacity within the newly established elements of the innovation infrastructure. As for the innovation services, the report concludes that they are insufficient developed and offered by a small number of intermediary organizations. Under PHARE project in 2007, technology transfer offices were established in main Bulgarian universities. The pilot model of the high-tech business incubators and of the technological centres of Foundation “GIS Transfer Centre” needs to be disseminated and multiplied, so that connections between science and business can be restored. Technology centres (Competences centres) should be created and developed in order to serve business needs, to be integrated into the European science arena and to take advantage of world science achievements. Ideas for the creation of high-tech parks are originating from the business and science communities. Sofia, Varna and Plovdiv emerge as potential locations for future high-tech parks. There are presently at least three rival ideas for a high-tech park near Sofia – nano- technologies, bio-technologies, and new materials (physics, chemistry and physico-chemistry).
    • Public intervention will be essential for coordination of existing projects and the successful realisation of high-tech parks. Special attention must be paid to innovation co-operation. Mechanisms to attract businesses into the development of innovation infrastructure must be introduced. The state should also support the establishment of networks for the exchange of specific knowledge and information for the benefit of enterprises. 2.3 Innovation – key element for enhanced economic development Innovation is related to changes and to the capacity to deal with changes over time. There are various forms of innovation, such as: optimal exploitation of new products or services, creative marketing of existing products or improving economic models. All these increase the competitive capacity of an enterprise, sector, region or country in the global market. Innovation also opens paths towards sustainable economic development and creation of jobs, and helps Europe to deal with the numerous challenges that our society confronts, including demographic challenges. 2.4 Information Society in Romania and Bulgaria Progressive development of information society in Romania and Bulgaria is being achieved in the same time with: 1) Extending and modernising information infrastructure in order to reduce disparities between Romania and Bulgaria, Western Europe and other countries in the region, as well increasing interoperability between them; 2) Elaborating restructuring, privatization and ICT support policies through legislative, fiscal and administrative measures; transforming ICT industry, especially software production, in a leading economic sector 3) Elaborating information systems and applications for supporting political, social and economic reform processes in Romania and Bulgaria 4) Maintaining and increasing professional expertise in ICT sector, especially of youth people in order to pass to Information Society – knowledge-based society 5) Raising awareness and increasing people’s trust in ICT 6) Facilitating people’s access to public information and ICT
    • 3. Support infrastructure for SME’s development – framework and background 3.1 Business support infrastructure Business support organizations aim to assist companies in their starting and development process, through various services, offered at market price or partially subsidized costs. Support services can be grouped in 3 main categories, depending on the type of service offered to SMEs. These categories are: reception, basic information and facilities consultancy and professional training services accommodation and environment 3.2 Business infrastructure – research infrastructure in Region South-West Oltenia and Region North-West Bulgaria – Vidin District a) Business infrastructure in Region South-West Oltania consists in 2 operational technology parks, located in Dolj County (Craiova) and Gorj County (Sadu), a “greenfield” industrial park at Corabia and 5 business incubators. b) In Region North-West Bulgaria there are few business support structures. Though, the activity of the existing structures is more and more intense. Some of these structures are: Montana industrial park and Agency for Regional Development and Business Centre – ARDBC Vidin. 4. Types of business incubators and their role in stimulating the establishment and development of SMEs The most common definition of Business Incubator (BI) refers to BI as an organization which assists project developers in the business starting and development process Business incubators may be classified as follows: a) by the financing source: - public incubators - private incubators - mixed incubators (with both public and private financing) b) by their operational model: - “Bricks and Mortar” Incubators: the most traditional model of the incubator is centred on offering physical facilities to those using
    • it. The entire incubation process and services offered are concentrated in a building. - Virtual Incubators: also called a Portal or “Without walls”, this incubator model does not provide a building for the incubated businesses. Support and services are offered over the Internet. An advantage of this model is that entrepreneurs from different regions can be integrated. This model has been used to support the generation and development of “dot com” companies. - Mixed Incubators: an incubator that offers a building to house some entrepreneurs and also supports the generation and development of companies over the Internet. Some authors designate this as the “HUB/Venture Incubator” model. c) by their service structure: - Traditional Incubator: supports development of companies linked to sectors of the economy that possess broadly disseminated technologies, such as textiles and footwear. - Technology-based Incubator: incubators that include companies with products, processes and/or services that are the result of scientific research (biotechnologies, informatics and electronics). - Mixed Incubator: provides support to both traditional companies and technology-based companies. - Cultural Incubator: supports cultural activities such as music, sculpture, photography, and cinema. - Social Incubator: these are incubators that support undertakings that originate in social projects connected to traditional economic sectors - Agribusiness Incubator: have the objective of stimulating entrepreneurship and technological innovation in the area. - Sectoral Incubator: supports activities in a single area. In this sense, an incubator can be sectoral and technology-based, for instance, supporting only companies in the area of software. d) by their location: - Urban Incubators: incubators located in the city. This is more common for technology-based, traditional, mixed and sectoral incubators that do not need large areas nor have “assembly lines” with high noise levels. - Suburban Incubators: these incubators are located in areas surrounding the city and can be part of the overall plan designed to revitalize and develop a given region.
    • - Rural Incubators: incubators located in rural areas and, generally, connected to centers of agricultural production 5. Establishing and developing technology and business incubators Steps in establishing technology and business incubators: 1. In a first stage, it is necessary to undertake an opportunity study/ elaborating incubation strategy and to identify needs, conditions and demand concerning business support, the “target-group” and the main objectives of the incubator. 2. Elaborating a business plan for creating the operating framework of the incubator is the second step in the development of an incubator Location of the incubators: Location, structure and size of incubator generally reflects the mission and the objectives of the incubator, its type and the number of start-ups that the incubator intends to house. Incubator’s management – selecting the manager, duties, rights, competencies Depending on the type of the incubator, the management authority can be designated in different ways. The manager of the incubator is responsible in the operational aspects, which must be very clearly defined, and in managing the technology and business incubator, without holding the majority of shares. Selection of „incubated” firms – selection criteria The selection process has three critical parts: - Definition of selection criteria - Process stages – steps that must be followed in evaluating the potential clients of the incubator - Professionals involved in the selection process Benefices of the incubated enterprises: The incubated enterprises have a lot of advantages, because of the roles that an incubator plays: - the role of “parent” because the incubators ensure technical and material support to entrepreneurs - the role of “developing environment” – they offer the possibility of fast development of business strategies
    • - the role of “investor” – the incubator facilitate the access of its clients to financing sources (public or private, from its own funds or by attracting external funding) - the role of “business club” – the incubator intermediates business relations with others economic actors Services provided by incubators: An incubator can provide a wide range of service ranging from pre- incubation services such as research support and business planning and entrepreneurship training, to incubation services such as office space, access to information and communication technologies, advice on management, marketing, technical legal and financial issues, monitoring services, network communication, virtual incubation and more. Business incubation cycle – SMEs development The first stages in the life of an enterprise are the most difficult, statistics showing that more than 50% of the start-ups fails in their first 3 years of existance. Due to the services they provide, technology and business incubators, are enhancing the development chances of enterprises. Incubation period is taking, in general, from 3 to 5 years. 6. Best practice in the functioning of technology and business incubators Helsinki Science Park - Biotechnology Incubator – Helsinki Biotechnology Incubator was established in 1999 and is located on the site of the University of Helsinki’s Science Park. In terms of key stakeholders, Helsinki Science Park – Biotechnology Incubator is co- owned by the Finnish Government, the University itself, the City of Helsinki, SITRA, a major public venture capital group and a number of industrial federations. The main services provided by incubator management are: - expert advice and assistance on the administrative and legal requirements for setting up a new company - business incubator services (office and laboratory space, production facilities) - the option of using an equipment pool for R&D and production
    • - reduced fees for externally-sourced services such as IPR, legal and technical advisory services - training programmes in entrepreneurship and general business administration, - marketing and other business skills. The incubator also brings in specialist - outsourced training providers who deliver courses on regulatory issues pertaining - to the biotech industry, marketing, business ethics, quality assistance and patenting. Incubator: CAT (Centre for Advanced Technology) Science Park and Incubator, Denmark CAT Science Park (Centre for Advanced Technology) was established in 1991 by three key higher education and research institutions in the Roskilde area, the Risø National Laboratory, The Technical University of Denmark (DTU) and Roskilde University (RUC). The Science Park benefits from its close proximity to and affiliation with those same three institutions, which jointly founded the CAT incubator in order to catalyse and speed up the innovation process and facilitate technology transfer. CAT’s mission is to assist early stage innovative companies develop at an accelerated rate by acting as an intermediary between the research community and private industry. CAT was Denmark’s first high-tech incubator. There are several aspects of the incubator’s operations that demonstrate good practice: Seed Capital Funding Arrangements: When CAT provides seed capital funding to a tenant company, the money is provided subject to a number of conditions. On being granted seed financing, tenant companies must relinquish a certain percentage of their equity (usually 10-25%, with a median of around 15%) and agree to the formation of a board of directors with responsibility for overseeing company activities in the same way as any other Public Limited Company (PLC). CAT-Symbion Innovation Centre Joint Venture: Together with Symbion Science park in central Copenhagen, CAT co-founded a joint venture to assist in the creation, development and commercialisation of new technology-oriented spin-off companies emerging from research undertaken by the diverse research institutes of the region.
    • Monitoring and Evaluation Scheme: CAT has set up monitoring and evaluation systems to provide support and guidance to SMEs to facilitate their development. Feasibility Grant Fund: was created in order to support potential entrepreneurs with a good or innovative idea to conduct a feasibility analysis of the viability of their idea and to work on a business plan. Mjärdevi Science Park and Incubator, Sweden The Mjärdevi Science Park is located just outside Linköping, which is Sweden’s fifth largest city. The city has a cluster of high tech industries – SAAB Aerospace maintains both their headquarters and manufacturing of fighter aircraft there and both Nokia and Ericsson have major operations in the area. The science park was established in 1984 to provide a location for high tech companies close to Linköping University (in particular, the Institute of Technology and the University Business School and Medical School). The incubator was set up at the same time to encourage spin-offs from the university and corporate R&D. The incubator is owned by University Holding of Linköping, Mjärdevi Science Park , and Teknikbrostiftelsen (Technology Bridge Foundation) There are several aspects of the incubator’s operations that demonstrate good practice: The Centre for Innovation and Entrepreneurship (CIE) within Linköping University offers courses in entrepreneurship and new business development at both undergraduate and postgraduate level in English and Swedish. Entrepreneurship Development Programme (ENP): This course is conducted by CIE in collaboration with SMIL (Business Development in Linköping) and other local actors. These courses, which began in 1994, consist of eight modules and leads to the creation of new companies. To enter the course, the individual has to have a good business idea. Many entrants come from the University’s Business School, the others coming from small businesses in the Linköping area. Business Development Programme: This programme was created in 1986 to develop the businessperson’s skills in the companies, which have been on the market for about two years. ‘Growlink’ Scheme: This scheme is managed by University Holding, the technology transfer arm of Linköping University. It consists of a structured framework of business support designed to speed up the development of tenant companies.
    • Idea Lab: Within the incubator is a space dedicated to idea formulation and innovation. Here, students, faculty, business advisers, and companies may come together to brainstorm. Incubator/Expert Breakfast: This initiative brings together area experts in law, patent and licensing procedures, bookkeeping, accounting, marketing, public relations, among others to meet every last Friday morning of each month with incubator tenants for an hour and a half casual breakfast. All of the experts attend as do the tenants thereby all learning from one another. The experts also deliver pro bono service to tenants. Incubator Fund: Teknikbrostiftelsen (The Technology Bridge Foundation) manages a dedicated incubator fund to assist qualified new incubator companies with necessary capital for development. HomeCom Initiative: This is a joint marketing initiative managed by the incubator/science park to describe the region’s competencies in the converging IT, telecom, wireless, and electronics technologies affecting the home: security, entertainment, electrical and water systems, heating, telemedicine and more. 7. Cross-border and international Networking possibilities for incubators and incubated firms – networks Innovation Relay Centres – IRC Network Site: http://www.innovationrelay.net/ The first Innovation Relay Centres were established in 1995 with the support of the European Commission. The aim was to create a pan- European platform to stimulate transnational technology transfer and promote innovation services. The mission of the IRCs is to support innovation and transnational technological co-operation in Europe with a range of specialised business support services Today, 71 regional IRCs span 33 countries - 27 EU Member States, Iceland, Israel, Norway, Switzerland, Turkey and Chile. IRC offices in Romania and Bulgaria: - Romanian IRC 4D - Site: www.irc4d.ipacv.ro - Innovation Relay Centre – Bulgaria (IRC – Bulgaria) - Site: www.irc.bg
    • SPICE Group Site: www.spicegroup.de SPICE means Science Park and Innovation Center Experts. SPICE Group is a global network representing 41 countries (Romania and Bulgaria as well) including 27 national and international associations of innovation centers. Members of SPICE Group are experts in business incubation, innovation centers, technology parks, regional economic development, technology transfer and entrepreneurship. Following an initiative of the ADT, Association of German Technology and Business Incubation Centers, the first meeting of the network took place in Berlin, November 20, 1991. At this meeting it was decided to meet regularly and to establish this network with an interest in helping to establish and develop technology parks and business incubators, to promote entrepreneurship and to support international collaboration of small and medium sized enterprises in Europe. The objectives of the SPICE Group are the following: increasing knowledge about business incubation, international business cooperation and promotion, economic policies and development, entrepreneurship as well as technology transfer; promoting the establishment of networks or associations (regional, national and international) and strengthen their cooperation; transferring know how and information in the field of business incubation and management of small and medium companies; developing programs for education and training for managers of technology parks, business incubators, regional economic development agencies as well as small and medium companies. SPICE contact centres in Romania are CITAf Bucharest and FICAR Bucharest and in Bulgaria, Bulgarian Association of Business Incubators and Business Innovation Centers Gotse Delchev. EBN - the European BIC (Business Innovation Centres) Network Site: http://www.ebn.be EBN is a non profit making association based in Brussels. EBN offers services aiming at co-ordinating the activities of the BICs, developing and promoting the BIC concept within and outside the European Union. Since its creation in 1984, EBN has grown substantially and there are now 160 BICs (full members) in 21 countries in addition to 70 associate members who share the same objective of SME support and development.
    • BICs are a regional innovation tool for economic development, offering various services such as: promotion of entrepreneurship; detection of innovative projects; strategic guidance (incubation - risk analysis, business planning support, mentoring, access to premises and to financing - and follow-up financial engineering, internationalisation and sign-posting towards existing service providers and other support organisations. Titlul proiectului: RO 2005/017-535.01.01.03 “Incubator tehnologic si de afaceri pentru zona transfrontaliera Dolj - Vidin” Editor: Primaria Municipiului Craiova – Consiliul Local Craiova Elaborat de : ROCAVI Consulting SRL Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene.