• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Cerc pedagogic comunicare_lectura
 

Cerc pedagogic comunicare_lectura

on

  • 9,295 views

 

Statistics

Views

Total Views
9,295
Views on SlideShare
9,273
Embed Views
22

Actions

Likes
3
Downloads
118
Comments
1

1 Embed 22

http://centrulmetodicnr1bm.wikispaces.com 22

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft PowerPoint

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel

11 of 1 previous next

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
  • cum ar fi mai corect strategii sau metode
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Cerc pedagogic comunicare_lectura Cerc pedagogic comunicare_lectura Presentation Transcript

    • “ DEZVOLTAREA COMPETEN ŢELOR de comunicare PRIN INTERMEDIUL ORELOR DE LECTUR Ă ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR”
      • Material realizat de:
      • Prof. Pop Luminiţa;
      • Înv. Paşcaniuc Zita;
      • Prof. Tyekar Ana-Maria;
      • Şcoala cu cls. I-VIII “Nichita Stănescu” Baia Mare
      • CONŢINUT:
      • Formarea competenţelor cheie de comunicare la elevi în contextul actual:
      • Nevoi ;
      • Obiective .
      • II. Lectura ca metodă didactică. Ora de lectură
      • III. Importanţa lecturii în dezvoltarea competenţelor de comunicare în ciclul primar
      • IV. Dezvoltarea competenţelor de comunicare în orele de lectură la ciclul primar:
      • Clasa I ; Exemple;
      • Clasa a II-a ;
      • Clasa a III-a ;
      • Clasa a IV-a .
      • V. Concluzii :
      • Noile legi – evaluare competenţe;
      • Misiunea dascălului.
    • “ Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli , ci o făclie pe care s-o aprinzi astfel încât, mai târziu, să lumineze cu lumină proprie .” Plutarh
    • Formarea şi dezvoltarea competenţelor de citire la elevi constituie o activitate importantă a procesului învăţării la clasele primare. În clasele I şi a II – a elevii învaţă să citească , iar in clasele a III – a şi a IV – a citesc pentru a învăţa , citirea devenind un instrument de învăţare şi o tehnică a muncii cu cartea . Întreaga evoluţie a elevilor, atât în şcoală cât şi în viaţă, depinde de măsura în care cititul, devine un mijloc de informaţie şi de autoinstruire .
      • Formarea competenţelor cheie de comunicare la elevi în contextul actual:
    • COMPETENŢE-CHEIE EUROPENE VIZATE PRIN STUDIUL DISCIPLINEI
      •  Competenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologie ;
      •  Comunicare în limba maternă;
      • Competenţe digitale;
      • A învăţa să înveţi ;
      • Competenţe sociale şi civice;
      • Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;
      • Competenţe de a învăţa pe tot parcursul vieţii.
    • a) NEVOI:
      •  Interven ţ ia asupra curriculumului ş colar;
      •  Schimb ă ri î n metodologia evalu ă rii ;
      •  M ă rirea timpului alocat citit-scrisului;
      •  Utilizarea materialelor didactice pe nivele ;
      •  Formarea cadrelor didactice;
      •  Suport pentru î mbun ă t ăţ irea
      • demersului didactic.
    • Specificul curriculum-ului actual constă în mutaţia fundamentală propusă de către programa şcolară - noul model comunicativ - funcţional - care vizează, în primul rând, modalităţile de structurare a competenţelor de comunicare . Conform acestui model, „ comunicarea este un domeniu complex care înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi a celui scris („citirea/lectura"), precum şi cele de exprimare orală , respectiv de exprimare scrisă ".
    • OBIECTIVE: Obiectivul central al studierii limbii şi literaturii române în învăţământul primar îl constituie „dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare orală şi scrisă ale copiilor, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare , semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6/7 - 10/11 ani".
    • Competen Ţ e generale DE COMUNICARE
      •  
      •  Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare ;
      • Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare ;
      • Consolidarea deprinderilor de citire corectă , fluentă , conştientă şi expresivă.
        •  Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare ;
        •  Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural ;
        •  Cultivarea interesului şi a plăcerii de a citi , a gustului estetic în domeniul literaturii ;
        •  Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice ;
        •  Formarea unor reprezentări culturale privind valorile literaturii române .
      Valori Ş i Atitudini
      • Abordat ă din perspectiva schemei comunicării , lectura apare ca o formă de comunicare atipică, definită prin asimetrie , non-reversibilitate şi decontextualizare iar din perspectiva comprehensiunii , lectura apare ca un proces personal , activ şi holistic , proces ce presupune interacţiunea a trei factori:
      •  cititorul (cu structurile sale cognitive şi afective, dar şi cu strategiile prin care constituie sens în actul lecturii);
      •  textul (cu substanţa sa trecută în formă, expresie a autorului);
      •  contextul lecturii (cu elementele sale de ordin psihologic, de ordin social).
      •  Lectura este un eveniment prin care structurile se extind , iar procesele se rafinează şi devin din ce în ce mai coerente .
      •  J . Langer propune un model care reprezintă actul lecturii prin patru tipuri de relaţii cititor-text :
      •  1 . A păşi din exterior spre interior : intrarea în lumea textului.
      •  2. A fi în interior şi a explora lumea textului.
      •  3. A păşi înapoi şi a regândi datele cu care s-a pornit la drum.
      •  4. A ieşi din lumea textului şi a obiectiva experienţa.
      •  Modelul construit de R. Scholes desfăşoară un scenariu complet, unde lectura se defineşte ca proces prin care cititorul îşi creează, pornind de la textul scriilorului, propriul său text.Tiparul cuprinde trei etape succesive ce corespund unor lecturi distincte:
      •  lectura inocentă : „ producere de text din ( within) text”
      •  lectura interpretativă : “ producere de text despre ( upon) text”
      •  lectura critic ă : “ producere de text împotriva ( against) textului ” ;
      •  Lectura îmbogăţeşte viaţa, facilitând educaţia şi autodezvoltarea individului.Locul unde lectura e accesibilă tuturor e biblioteca. Nevoia de comunicare e necesară reinventării conceptului de bibliotecă din înţelesul clasic în cel de punct ( poartă) de acces la cultură şi informaţie.
      •  Este cea mai eficientă metodă de relaxare fiind de ajuns câteva minute pentru a reduce nivelul stresului.
      „ ... cartea e o făgăduință , o bucurie , o călătorie prin suflete , gânduri şi frumuseți .” Tudor Arghezi
      • Lectura reprezint ă o metod ă didactic ă /de î nv ăţă m â nt î n care predomin ă ac ţ iunea de comunicare scris ă , care propune elevului/studentului o cale de (auto)instruire eficient ă, (auto)perfectibil ă prin dob â ndirea unor tehnici intelectuale specifice. Astfel de tehnici asigur ă valorificarea deplin ă a procedeului "muncii cu cartea" , respectiv a "muncii cu manualul" sau cu alte materiale de acest gen , destinate special î nv ăţă rii. Func ţ iile pedagogice angajate determin ă o structur ă de organizare a activit ăţ ii didactice/educative care implic ă orientarea constant ă a ac ţ iunilor de la nivelul limbajului extern î n direc ţ ia limbajului intern .
      • Metoda lecturii î ndepline ş te astfel, simultan sau/ ş i succesiv , func ţ ia de: informare - documentare sistematic ă ; stimulare a instruirii - autoinstruirii; culturalizare - educare permanent ă a elevului. Obiectivele pedagogice concrete, care pot fi proiectate prin intermediul metodei lecturii , vizeaz ă :
      • st ă p â nirea ş i aprofundarea cuno ş tintelor fundamentale ş i opera ţ ionale;
      • perfec ţi onarea capacit ăţ ilor generale ş i specifice de studiu individual ;
      • cultivarea aptitudinilor ş i atitudinilor cognitive deschise;
      • identificarea unor noi probleme ş i situatii - probIern ă . Realizarea acestor obiective presupune antrenarea unor exerci ţ ii multiple cu valoare de procedee didactice, orientate special pentru formarea, perfec ţ ionarea ş i integrarea î n activitatea de î nv ăţa re a urmatoarelor deprinderi :
      • deprinderea lecturii comprehensive (a intelege corect cele citite) ;
      • deprinderea lecturii esentializate (a conspecta. a lua notite rezumative) ;
      • deprinderea lecturii demonstrative (a sesiza, a rezolva probleme) ;
      • deprinderea lecturii problematizate (a sesiza situa ţ ii-problem ă);
      • deprinderea lecturii creative (a sesiza, a rezolva, a inventa situatii problema).
      • Dezvoltarea lor angajeaza formarea unor deprinderi cu grad de functionalitate maxima la nivel intelectual (regimul de activitate, orarul zilnic, dozarea efortului), la nivel psihologic (igiena alternan ţ ei î ntre efortul intensiv-efortul extensiv, î ntre perioadele de activitate si perioadele de pauz ă , î ntre tipurile de lectur ă lent ă -rapid ă , activ ă -pasiv ă , ş tiintific ă -de divertisment , etc), la nivel ergonomi c (condi ţi ile optime de activitate, asigurate î n plan extern ş i î n plan intern). Metoda lecturii vizeaz ă formarea si cultivarea spiritului ş tiin ţ ific care presupune atingerea obiectivelor pedagogice evocate anterior ş i perfec ţi onarea lor î n sensul educa ţi ei permanente ş i al autoinstruirii.
      II. Lectura ca metodĂ DIDACTICĂ
    • Strategii de comprehensiune
      • Activitatea dirijată de lectură
      • Procedura recăutării
      • Predarea reciprocă
      • Citirea şi rezumatul în perechi
      • Utilizarea întrebărilor de ordine superioară
      • Dramatizarea
      • Metoda contrastelor/comparaţiilor
      • Atelierul de lectură
        • Importanţa lecturii este evidentă şi mereu actuală. Lectura este un instrument care dezvoltă posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităţilor de gândire şi limbaj . Lectura elevilor este un act intelectual esenţial , care trebuie îndrumat şi supravegheat de şcoală şi familie. Importanţa lecturii este dată de aspectele educative pe care le implică :  aspectul cognitiv : prin lectură elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele despre lume, despre realitate;  aspectul educativ : lectura contribuie esenţial la educarea copiilor în dimensiunile etice şi estetice;  aspectul formativ constă în faptul că lectura are drept consecinţă formarea şi consolidarea deprinderilor de muncă intelectuală, dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a capacităţii de exprimare corectă şi expresivă. Importanţa studiului lecturii literare în şcoală şi în afara ei, decurge din conţinutul şi trăsăturile caracteristice ale literaturii ca formă complexă, specifică a conştiinţei sociale. Nu este vorba despre studierea literaturii, ci de un studiu asupra lecturii la clasă şi în afara clasei efectuat de elevii ciclului primar . ( Eugenia Şincan, Îndrumător pentru învăţători, părinţi şi copii, Editura „Gheorghe Alexandru”, Craiova,1993, p. 9)  
      III. IMPORTANŢA LECTURII ÎN CICLUL PRIMAR
    • Pusă în termeni comunicaţionali, relaţia autor-carte-cititor, poate fi văzută ca transmiterea unui mesaj de la emiţător (autorul), la un receptor (cititorul), prin intermediul unui canal (text tipărit). Această afirmaţie se pretează foarte bine la ideea că actul comunicării e definit în structura lui de paradigma lui Lasswell: 1. cine spune?; 2. ce spune?; 3. prin ce canal? cum ?; 4. cui ?; 5. cu ce efect ?. În acest context, lectura este conţinutul, ceea ce se comunică, gândirea autorului transmisă cititorului. Acest conţinut există independent de cititor. Nu putem vorbi despre lectură decât atunci când, şi pentru autor şi pentru cititor, există un cod comun , coduri comune (semnele, limba, limbajul, cultura). Referindu-se la problema comunicării literare, J.P. Sartre afirma, pe bună dreptate, că apariţia scrisului o implică şi pe cea a lecturii . Aceasta reprezintă efortul conjugat al autorului şi cititorului care va da naştere acelui obiect concret şi imaginar care este creaţia spiritului. Lectura este cea care învolburează , îmbogăţeşte , recreează opera literară: „ semnificaţia pe care o dă autorul textului este doar una din semnificaţiile experimentale ale operei în ansamblul ei, operă care cuprinde şi elemente de semnificaţie postulate în mod inconştient („implicate”).
    • Lectura ne dezvoltă imaginaţia şi creativitatea, trezește în noi sentimente diverse şi profunde, ne arată experiențe variate, personaje cu care uneori ne identificăm şi de care ne legăm sufletește, crâmpeie din vieți trecute, dar care ne fac să înţelegem cine suntem , de unde ne tragem. Mai mult decât atât, prin lectură, învăţăm să gândim , dobândim curajul de a hotarî ce şi cum vrem să fim, să evoluăm. „ Omul nu poate descoperi noi oceane, câtă vreme nu are curajul de a pierde din vedere țărmul.” (Andre Gide). Însă toate acestea se întâmplă gradual , pe măsura ce mintea noastră fragedă se dezvoltă . Dacă la început suntem capabili doar să memorăm sau să reproducem conținutul, mai târziu, învăţăm cum să îl înțelegem , cum să-l interpretăm şi cum să extragem din el adevaratele învațăminte , cum să ne formăm convingeri şi conceptii . Datoria şcolii este de a dezvolta gândirea , de a ghida şi canaliza eforturile, de a trezi curiozitatea, astfel încât să experimentam şi singuri lumea cărţilor şi să fim capabili să ne selectăm propriile zone de interes. Dascălul este cel care lărgeşte elevilor orizontul cultural, cel care poate dezvolta sau spori atracţia spre lumea cărtţlor, cel care îi învaţă pe elevi să gândească singuri, aşa cum spune şi John Amos Comenius: „ A instrui pe tineri cum se cuvine nu constă în a le vâri în cap mulţime de cuvinte, fraze, expresiuni şi opiniuni din diferiţi autori, ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile.”
      • IV. Dezvoltarea competenţelor de comunicare în orele de lectură
      • la ciclul primar
      • Elevul trebuie învăţat să citească orice , nu să citească manualul de citire!
      •  Cu ajutorul manualului de limba română elevul intră în lumea citit-scrisului ;
      •  C u ajutorul citit-scrisului din celelalte manuale străbate , cutreieră , înţelege şi are acces în lumea cunoaşterii .
      • Intrarea trebuie să fie urmată de o ieşire , nu de o rătăcire , şi mai ales de o continuare ( lectura ) !
      •  Citirea curentă se realizează atunci când elevii pronuţă clar cuvintele .
      •  Citirea cursivă trebuie să se dezvolte o dată cu corectitudinea, expresivitatea şi caracterul conştient al citirii. Viteza se dezvoltă paralel cu capacitatea de înţelegere, pe bază de exerciţii, ajungând ca viteza normală a citirii să corespundă cu ritmul vorbirii lor. În vederea asigurării caracterului conştient al citirii, elevii trebuie să redea corect conţinutul textului parcurs.
      •  Citirea expresivă îi ajută pe elevi în înţelegerea celor citite, intonaţia şi accentul având rol important în redarea mesajului textului.
    • Se pot folosi următoarele tipuri de exerciţii la clasele mici:
      • Citirea împreună : elevul citeşte împreună cu învăţătorul;
      • 2. Citirea în cor : se citeşte rar o parte din lecţie, având influenţă în realizarea justă a intonaţiei.
      • Citirea în perechi : citesc doi elevi cu capacităţi diferite, având rol în diminuarea inhibiţiei.
      • 4. Citirea ecou : un elev citeşte, iar altul îl secondează; unul citeşte iar ecoul este grupul, echipa; un grup de elevi citeşte, iar ecoul este alt grup.
      • 5. Citirea alternativă : se citeşte o propoziţie cu voce tare, iar alta în gând; se citesc cu voce tare cuvintele care încep cu o consoană şi în gând cele care încep cu o vocală.
      • 6. Citirea întârziată : elevul citeşte în gând şi apoi cu voce tare; elevul citeşte de două ori, prin repetare.
      • 7. Citirea ortoepică : variantă a citirii silabisite; fiecare silabă se citeşte de două ori (lărgeşte orizontul de citire, dezvoltă precizia elevilor în succedarea silabelor în cuvinte).
      • 8. Citirea consecutivă : un elev care citeşte mai lent citeşte după un elev care citeşte cursiv şi invers.
      • 9. Citirea prin excludere : textul se citeşte cu voce tare, se exclud cuvinte la alegere, cuvinte care încep cu o vocală, primul sau ultimul cuvânt din propoziţie, se exclud cuvintele dupa virgulă sau unele părţi de vorbire.
      • 10. Citirea continuă : învăţătorul citeşte o parte din text, iar un elev preia de unde a rămas.
      • 11. Citirea în ştafetă : învăţătorul citeşte prima propoziţie sau un alineat, după care solicită un elev să citească mai departe.
      • 12. Vânătorul de greşeli : un elev citeşte până greşeşte, iar apoi citeşte alt elev.
      • 13. Citirea de semnalare a greşelilor : un elev citeşte iar ceilalţi semnalează când greşeşte.
      • 14. Citirea în lanţ : fiecare citeşte câte o propoziţie, pe rând.
      • 15. Citirea pe roluri : ca şi citirea dialogurilor , imprimă un ritm normal, cerut de conţinutul textului.
      • 16. Citirea jocurilor de cuvinte : sunt citite la început rar, apoi din ce în ce mai repede, în cor şi individual.
      • Citirea în şoaptă : elevul citeşte fără rezonanţa treptelor vocale.
      • Citirea în gând : se citeşte un alineat şi se formulează o întrebare legată de conţinut.
      • Citirea selectivă : se selectează din text un enunţ care descrie un obiect sau un personaj.
      • Lanţul cuvintelor : se citeşte un cuvânt, iar elevii subliniază cuvintele care încep cu litera cu care s-a terminat cuvântul precedent. Se citeşte o propoziţie şi se subliniază în propoziţia următoare orice cuvânt începe cu litera de la începutu lultimului cuvânt citit anterior.
      • Bucheţelele : se scrie pe tablă un cuvânt, iar elevii caută în text cuvintele care încep cu fiecare literă din cuvântul respectiv.
    • a) CITITUL IN CLASA I/ a II-a
      • Sub aspect metodic , învăţarea cititului la clasa I parcurge câteva
      • secvenţe obligatorii:
      • Î nsuşirea imaginii vizuale a unor semne vizuale a unor semne şi simboluri;
      • Recunoaşterea literelor;
      • Educarea percepţiei vizuale prin care se asigură reţinerea şi fixarea literelor;
      • Asocierea fiecărui semn grafic (literă) cu un fenomen ( sunet);
      • Formarea câmpului vizual de o silabă - citirea pe silabe (urmată de citirea integrală a cuvântului);
      • Formarea câmpului vizual de un cuvânt; pronunţarea corectă a unui cuvânt înseamnă citirea corectă;
      • Î nţelegerea sensului cuvântului citit - citirea conştientă .
    • Scrisul
      • Î nvăţătorul trebuie să aibă permanent în vedere următoarele aspecte:
      • Poziţia corectă a corpului, a caietului, a instrumentului de scris;
      • Asigurarea spaţiului necesar de scris (trebuie strâns alfabetarul, abecedarul, celelalte materiale ajutătoare);
      • Î n cazul transcrierii , elevul trebuie învăţat cum şi unde se aşază textul tipărit, cum e dispus caietul , în aşa fel încât să se asigure condiţii optime de scris.
      • Sunt obligatorii pauzele de relaxare a mâinii, exerciţiile de educare a motricităţii ;
      • Î mbinarea momentelor de scriere cu cele de comunicare verbală .
      •  
    • Sunt interzise sancţiunile de tipul:
      • „ Ai greşit, scrie încă de trei ori!";
      • „ Copiază de n ori propoziţia!";
      • „ Scrie de 15 ori cuvântul x despărţit în silabe!";
      • „ Ai greşit, rupe foaia!";
      • „ Transcrie de două ori poezia!" etc.
    • TIPURI DE EXERCITII CLASA I METODA CADRANELOR
      • Coloreaza lietrele pe care le cunosti:
      II. TRANSCRIE PE SPATIU DE MAI JOS LITERELE DESCOPERITE(SI MICI) III. UNESTE SILABELE PENTRU A OBTINE CUVINTE:CITESTECE AI OBTINUT! ca rar nu cu ma me Ni re mo rii IV.DESENEAZA SI TU LITERE VESELE:
    • Metoda cubului
      • I. Descrie cuvântul ,,cocor”.
      • II . Compară cuvintele ,, cocor” si ,, cocor”
      • III . Analizează cuvântul ,, cocor”
      • IV . Asociaza (silabe)
      • V . Aplică : transcrie cuvântul ,, cocor” si alcatuieste cu el o propozitie.
      • VI . Argumentează : ce poti spune despre cuvantul ,, cocor’’ ?
    • Jocul cuvintelor amestecate
      •  Plicul I Nicu are un canar .
      •  Plicul II Ica are un cocor .
      •  Plicul III Nanu e cu Onu .
      •  Plicul IV E ora unu ?
    • REBUS a u r i u m u r e r a e r o e r a r i u e m i r e
    • Cuvinte taiate Cuvintele sunt t ă iate î n dou ă . Jum ă tatea de sus este lipit ă pe o foaie. Elevii vor alege partea potrivită de jos a fiecărui cuvânt şi o vor lipi pentru al reconstitui după forma grafică , după care îl vor scrie întreg cu litere de mână . cuc Manu
      •  Realizează corespondenţa: silabe sau cuvinte scrise cu litere de tipar în corespondenţă cu cele scrise cu litere de mână:
      • Ma ma
      • mama am
      • am Uma
      • au mama
      • Ama au
      • Uma A ma
       Cuvinte bolnave : Acestea sunt scrise cu ajutorul alfabetarului. Elevii trebuie s ă g ă seasc ă g re ş eala ş i s ă argumenteze scrierea lor corect ă . Ama mUU mAma uma aM aU au UMa
    • b) CLSA a II-a
      •  Abilitatea de a exprima ş i interpreta g â nduri, sentimente ş i fapte at â t oral c â t ş i î n scris se poate realiza prin :
        • ascultarea unor fragmente din operele literare studiate î n interpretarea unor actori ;
        • ascultarea unor c â ntece adecvate temei propuse ;
        • prezentarea oral ă a solu ţ iilor la problemele puse î n discu ţ ie;
        • citirea corect ă , con ş tient ă ş i expresiv ă a unor texte;
        • scrierea unor cuvinte, propozi ţ ii ş i texte de mic ă î ntindere;
        • folosirea ciorchinelui î n prezentarea unor î nsu ş iri.
    • c) Clasa a III-a
      • Exercitii de transcriere caligarafica;
      • Exercitii de completare a unui text lacunar;
      • Dezlegarea unui aritmogrif ;
      • Exercitii de citire a unui text si rezolvarea de exercitii pe baza acestuia.
    • d) Clasa a IV-a
      • Execitii de completare a unui text lacunar;
      • Exercitii de ordonare a versurilor poeziei;
      • Formarea de texte cu ajutorul cuvintelor date;
      • Formarea unei propozitii cu ajutorul cuvintelor gasite;
      • Ordonarea pieselor de puzzle ;
      • Ghicitori
    • a) Noile legi
      • La fiecare final de ciclu curricular sunt evaluate competenţele dobândite după următoarele reguli:
      •  La finalul învăţământului preşcolar se face evaluarea competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale şi se stabilesc planurile de intervenţie r emedială.
      •  La finalul clasei a II-a se evaluează, la nivelul fiecărei şcoli, măsura în care elevii au dobândit scrisul-cititul şi matematica şi se stabilesc planurile individualizate de învăţare pe care învăţătorii le pun în aplicare până în clasa aIV -a. Se creează portofoliul de educaţie al elevului şi se face un raport detaliat către părinţi.
      •  La finalul clasei a IV-a , pe un eşantion reprezentativ se realizează o evaluare din partea Ministerului Educaţiei pentru a diagnostica performan ţ ele învă ţ ământului primar, prin probe similare testelor internaţionale curente.
      • b) Misiunea dascălului
      •  Dascălul are astfel dificila misiune de a-l întoarce pe cititor la carte folosind diverse metode, cât mai active, mai antrenante şi mai atractive .
      •  Datoria noastră rămâne promovarea unor soluţii directe de stimulare a lecturii încercând să ne optimizăm demersul educativ prin realizarea unui schimb de idei , de metode , de activităţi , de materiale didactice în sprijinul dezvoltării sferei motivaţionale a elevului.
    • VĂ MULŢUMIM PENTRU RĂBDARE ŞI VĂ DORIM : SĂRBĂTORI FERICITE !!!